PARTIATAnEnusA

EDENTATTE

CAPITOLUL
10

pAnTnH
ronrtrrlr
[1rrDIlrr[TrH
GulilGr
fdrd repercusiuni
asuprastdriigenerale
a organismului.
O bund parte din desfigurarea
funcfiilor ADM au la bazd activitatea
propriogi mecanoceptorilor
de la nivelul
diferitelorcomponenteprin care SNC
este informatdespre modificdriledin
sistem.Edentatulnu mai poate desfigura o masticatie normali, igi vede
fizionomia alterati, igi aude vocea
schimbati. Toateacesteconsecinteale
stdrii de edentatiepot influenfastarea
psihici a individului.
Arcadeledentare cu 28 din{i pot
EdentatiapartialSeste prezentdla
prezentaaproximativ268 milioanede orice vArstd. in lara noastrd aproape
posibilititide edentatii,numirul lor pu- 50% dintrecopiide 13-15 ani au unul
tAndu-secalculaasfel:
sau mai mulfidintilipsd.La adolescenlS
un numdrredusde persoaneposeddtoli
218
_ 210.210.28
dintii,iar peste50 ani foartemullioame= 1024.1024.256
ni suntdejaedentatitotal.
= 268435456
Unul din obiectiveleOMS pentru
Pentruo denta[iecu n dinti gi k
anul 2000 prevedeaca la 18 ani, 85 %
/\
posibiliteti.
brege,existS[k'J
Sumatutu- din populatiaglobului sd prezinte o
dentatieintegrdiar la 65 ani, 10 % din
=
ror acestora
in aceastdcategoriede oameni sd aibi
este |.O'(0") ,"
kq
mai multidinti prezentipe arcad6,chiar
functiede localizarea,
mdrimeagi numddaci acegtiaau pungiparodontale.
rul bregeloredentatevbr fi perturbate
Edentatia parfiald recunoagtein
Tntr-oproportievariabilifunc[iileADM.
etiologiasa doud categoriide factori:
Cu timpulapar migrdridentare,leziuni
congenitali gi dob6ndifi. Edentatia
perturbdriale comdento-parodontale,
partiali congenitali apare datoritd
plexuluineuro-muscular
gi ATM,cu sau
(hipodonlia
anodontiilor
sau
Edentatiase definegteca fiind absenla unititilor odonto-parodontale
de
pe arcadS.Indiferent
de etiologiaei, de
localizarea
la arcadamaxilardsau mandibulari, de intinderegi de topografie,
edentafia se constituieintr-o entitate
patologicdgi care,prin evolutiagi complicafiileei, provoacddezechilibre
grave
ale sistemuluistomatognat,
atAtla nivelul componentelor
sale cAt gi la nivelde
ansamblu,dezechilibrece pot duce la
instalarea
unuisindromdisfunctional.

401

oligodontia)care se manifestd prin dintre acesteacele secundareterapiei

situindu-sepe primulloc.
absen[auneia sau mai multor unit5[i endodontice
pa(ialaredusdgi ceaintinEdenta[ia
dento- parodontaledatoritdageneziei
sd recunosco inciden[degakila ambele
mugurilor
dentari.
Edentatia partiaH dobAnditi sexe,cu un maximla vArstade 30-40ani.
poateaparedreptconsecinta
mai multor DupdaceastdvArstd,o frecventdmai macauze dintre care amintim: leziuni re o areedentatiaparfialaintinsd,cu o prolor, paro- potie maicrescutdpentrusexulfeminin.
odontale gi a complicatiilor
lndiferentdaci intereseazdarcada
dontale, extractii in scop ortodontic,
sau ambele
sau in boala de focar, osteomieliti, maxilard,cea mandibulard
arcade,din punctde vedereal numdrutumori de maxilaretc.
Traumatismele,cauzele social- lui din[ilor absenli, edentalia se poate
economicegi o seriede conditii biolo- clasificadupdcum urmeazd:
. edentatia totali = lipsa tuturor
gice care implicdefectuareaunortratadintilor;
mente endodonticenecorespunzdtoare
. edentatia subtotali = c&nd pe
stau la bar,aa numeroaseextractiicare
genereazddiferiteformede edentalii.in
arcaddmai suntprezenticel mult
3 dinti;
sfArgitiatrogeniilereprezintadin p5cate
. edentatiaparfiala = lipsa a cel
o sursdfrecventdde pierderea dintilor,
mult12dinti.

Edenta{iesubtotald

Edentalieparliald extinsd

Edentalieparliald intinsd

Fig. 10.1.Variantede edentalieparliald

Edentatiapartiali, la rAndulei, se
in edentalie parliald redusubTmparte
sd cdndlipsesccel mult3 dinticonsecutivi (sau cei patru incisivi)gi edentatie
partiala intinsd,Tnconditiilelipseia mai
mult de 3 dinfi consecutivi(cu exceplia
careincludegi
celor4 incisivi).Edentafia
caninulse numegteedentatieextinsi.

402

in ambele forme ale stirii de

edentatiepa(iald, bregaedentatdpoate
interesaarcadamaxilard,arcadamandibulardsau ambelearcade.
in funclie de pozilionarea dinlilor
restan[i,edentatiapoatefi:
. edentatie terminald = brega
edentatdeste limitatddoar mezial de

dinliirestanli;
'edentatia intercalati = brega
edentatdeste limitati atAtmezialcAt gi
distalde dintirestanti;

Edenta[iefrontald

. edentafia frontali reprezintdo

formdparticulard,
in acestcaz dintiirestanticarelimiteazdbregaedentatdsunt
localizati
distalde aceasta.

Edenta[ieintercalatd

Edentalieterminald

Fig. 10.2.Limitareabregeiedentatede cdtredin{iirestanli

Daci pornim de la defini[ia

edentatieiparfiale,constatdmca absenla
molaruluitreise ?nscrieperfectin enuntul
sau. Mai mult, edentaliadatoratdlipsei
molarului
o patolode mintedeclangeazd
gie aparte,cu multmai gravddecAtlipsa
altordin[ide pe arcadS.
Sejustificaneluareain considerare
de
a absenleimolarului
minteca edentafieprinaceeaca acesttip
de breganu necesitdtratamentprotetic.

patologiei
Nimicmai fals decAtignorarea
complexedeclangate
de lipsaM3, a subapreciedi
acesteiabsenteqi a abtinerii
de
la tratament.
Absen{a molarului de minte nu
se protezeazd,dar trebuie tratatd, mai
precis,patologiadeclangatade ea. Ca
urmare,nu suntemde acordsi includem absen[amolarului
de mintein normalitate.

Fig. 10.3.Extruziamolarului3 inferiorimpiedicAndmigcareade pratruziegi a molarului3 superior

impiedicAndmigcareade retruzie

a edentatiei,
O altd particularitate
ce apare in specialla pacientiitineri,
este migrareacorporeald
a dintilorcdtre
interiorul
bregiedentate,
ceeace ducela
inchidereabregeigi la anulareaterapiei
protetice.Cu toate acestea,edentatia
partial5, ca leziune anatomo-clinici,
rimAne o realitate.Chiar9i in condifiile
in care edentaliaparliald este tratatd
arcadeconjunctgi se refaceintegritatea
persistd,
lor, leziuneaanatomo-clinicd
in
contraropiniilormai vechivehiculate
literatura
de specialitate.
Edentatia pa(iala a preocupat
gtiintamedicaldde la inceputurile
civiliza[iilor,continuAnd
sd ramAnauna din
problemele
majoreale medicinii
stomatologicedin zilelenoastre.Cu toatecd progreseleinregistrate
in ultimeledecenii,
atAtdin punctde vederegtiintificcAt gi
materialgi tehnic,permitrealizarea
unor
tratamenteproteticede duratd,acestea

nu vor putea inlocui unitSfileodontoparodontalenaturale,pdstrAndu-se

un
grad de deficitfunctional.Indiferentde
progresul
stomatologiactualal medicinii
profilacticd
ce, atitudinea
a fostgi rdmAne
prioritard
prineficacitatea
ei.
Pentruclasificare
s-au utilizato diversitatede criterii.
1. ClasificareaFriedman
Friedmanutilizeazdcriteriul funcin
fional (functiape care o indeplinegte
actul masticatorsegmentuledentat)gi
descrietreiclase:
Clasa l, edentatiilecare alecteazd
incizia- zonaanterioard
a arcadei;
Clasaa ll-a, edenta[iile
care afecteazdtriturarea- variantaA (bregadin
zonalateraldeste delimitatide dinti restantimezialgi distal)gi B (bregaeste
numaimezialde dinli).
delimitatd
careafecClasaa lll-a,edentatiile
leazdinciziagi triturarea.

Fig. 10.4.ClasificareaFriedman

404

2. GlasificareaOsborne
Osbornefolosegteo clasificare
terapeuticS:
Clasa l, edentatiilece se trateazd
cu aparatecu sprijindento-parodontal;
Clasaa ll-a, edentaliice se trateazd cu aparatecu sprijinmuco-osos;
Clasa a Ill-a, edenta{iice se trateazdcu aparatecu sprijinmixt.

line. Autorulclasificdedentatiile
funcfie
de raportulacesteiliniicu planulmediosagitalal arcadei.
Clasal, liniacrogetelor
Tntretaie
Tn
planulmedio-sagital
diagonald
;
Clasaa ll-a, linia crogetelor
este
perpendiculard
pe planul
transversalS,
medio-sagital;
Clasaa lll-a, liniacrogetelor
este
plasatdlateralde planulmedio-sagital;
3. ClasificareaCummer
Clasaa lV-a,unindtoatecrogetele
Cummerfolosegtedreptcriteriude se obtineun poligonla care doud din
planulmedioclasificareplasarealiniei care unegte lateralele
saletraverseazd
crogetelegi Tnjurul cdreiaaparemigca- sagital.
rea de bascularea protezei- fulcrum

Fig. 10.5.ClasificareaCummer

4. ClasificareaKennedyApplegate
Kennedy clasificdformeleclinice
de edentaliepartiali dupd criteriul topografic:
Clasa/ cuprindeedentatiile
bilateralela carebregeleedentatesuntlimitate numaimezialde dinti.

405

Clasa a /la cuprindeedentatiile

unilateralela care bregaedentatdeste
limitatdnumaimezialde dinfi.
Clasaa lll-a cuprindeedentatiilesituatein zonelelateraleale arcadei,brega edentatdfiindlimitatdmezialgi distal
de dinfi.
Clasa a lV-a cuprindeedentaliile

din zonafrontalda arcadei,bregaedendistalde dinti.

tatafiindlimitatd
Existentaunor bregesuplimentare
a complicatclasificarealui Kennedy,
claselor
acesta addugAndmodificdrile
de edentatie.Pentrustabilireaclaseide

brega
edentatiese va luain consideralie
cea mai distalS,celelaltebregeedentate
fiind consideratemodificdriale clasei
respective.Avdnd in vedere aceastd
reguldeste evidentcd edentaliade clasa a lV-anu aremodificdri.

ClasalKennedy

Clasaa ll-a Kennedy

Clasa a lll-a Kennedy

Clasaa lV-a Kennedy

Clasaa V-aKennedyApplegate

Clasaa Vl-aKennedyApplegate

Fig. 10.6. ClasificareaKennedy-Applegate

faptulca
De altfeltrebuiesubliniat
pentrua fi utildin cadrulelabordrii
unui
plan terapeutico clasificarear trebui
si cuprindd pe lAngi topografia 9i
intindereabregelorgi alte criterii cum
ar fi: valoareafuncfionali a dinfilor
restanti,rapoartelelor cu arcada antagonisti, particularititile relafiilor
ocluzale,statusul parodontalal dinti.

406

lor restanlipecum9i o serie de condifii loco- regionalegi/saugenerale.

O asemeneaclasificarenu a fost
incd elaboratd dar cu ajutorul modelelor de simulare prin metoda elementelor finite, se pare cd vom putea in
curilnd avea la dispozi[ie cea mai
bund solulie terapeuticd pentru un
caz clinic.

Cla*a I
Gu modificiri

Cla*a a ll-a
cu rnadificf,ri

Glaeaa lft-a
cs modificiri

Clasa a lV-a

{ru
fl%,

il

#.oif ,1
f%

{-1 8i
fo"B

i\
tl

_.r_

j*

cr-'a

se?e

Pg
il

tl
-L-

J-

dg
Fig. 10.7.Clasificarealui Kennedy
cu modifidrile efectuateulteriorde cdtre autor (19)

Fig. 10.8.Clasificarealui Kennedymodificatdde Kdrber:A-+ele 4 clasede bazd, B-modificareaclaselor de bazd cu o singurt bregdintercalatdsuplimentard;C- modificarecu mai multe bregeedentate;
D- pe arcademai persistddoar dinli restanli.

Applegate completeazeaceaste
clasificarecu incd doud clase in care
includeedentatiile
subtotale:
- clasaa V-a,in care unitdtileodonto-parodontalerestante sunt plasate in
zonalateralS;
- clasaa Vl-a,in care dintiirestanfi
suntsituatiinzonafrontald(Lejoyeux).
Aceste clasific6rinu aduc l5muriri
dar nu
edentafiei,
decAtdespretopografia

408

gi desprestareaclinicda dintelui9i a parodonliuluisau a suportuluimuco-osos.

AvAndin vedereacest lucru este util de
addugat la clasificarea Kennedy
ApplegatesubclaseleLejoyeuxce aduc
privindcalitateasupordate suplimentare
gi muco-osos.
Subtuluidento-parodontal
claseleLejoyeuxsuntin numdrde patru,
denumitede la A la D, fiecaresubclasd
caracterizAnd
simultanunitdtileodonto-

parodontale
gi suprafatade sprijinmucoSybclase
Lejoyeux
SubclasaA

periosticd.

Suport
dento-parodontal

SubclasaB
SubclasaC

Suport
muco-osos
+

+
+

SubclasaD
Subclasa A Leioyeux se acordd
atunci cAnd atat suportul dento-parodontalc6t gi cel muco-osossunt sindtoase. Tn cazul subclaseiB, suportul
dento-parodontal
este sdndtos iar cel
muco-ososafectat,pe cdndin subclasa
C suntcuprinsecazurileTncaresuportul
muco-ososeste sindtos iar cel"dentoparodontalbolnav.CazurileTncare atAt
suportuldento-parodontal
cdt gi suportul
muco-osossunt afectatele incadrdmin
subclasaD.
5. Glasificarea Dubecq gi
Delmas-Marsalet
Clasificarea lui Dubecq gi
Delmas-Marsaleteste bazati pe raportul dintre piesa protetici gi organul
de susfinere, raportcare trebuiesd tin-

dd spre un echilibrutotal, ce se realizeazdcAndcentrulde greutateal protezei cadein zonade maximdstabilitate

la
nivelulboltii palatine,situati pe rafeul
medianla unireaa 215posterioarecu
3/5 anterioare.
Astfelse descriu:
- clasal, protezesimetricechilibrate,
echilibrul
totalrealizAndu-se
numaipentru
protezasituatddistallinieiinterpremolare
;
- clasa a ll-a, proteze nesimetric
echilibrate,cuprinde protezele regiunii
incisivo-canine,
al cdrorcentrude greutate cadein fata zoneide stabilitatemaximd;
- clasaa lll-a, protezeparfialechilibrate,cuprinzAndprotezecare comportd
concomitent
elementedin regiuneaanterioardgi din regiuneaposterioard.

Fig. 10.9.ClasificareaDubecqsi Delmas-Marsalet

6. GlasificareaE.Gosta
E. Costa propuneo clasificare
dupd criteriul topografic. Enunlareaforla maxilar
meicliniceincepeintotdeauna
din parteadreaptdgi se termindla mandibuld tn partea stAngd, existAnd:
edentatiefrontaldprin lipsaunoradintre
dinfiiincisivisau canini;edentatielaterald, prinlipsaunoradintredintiidin regiunea premolardgi molard,spatiuledentat
fiind delimitatmezialgi distalde dinti;
edentatiaterminalS,
spa[iuledentatfiind
delimitatnumaimezialde dinfi,lipsind
gi molar6;
dintiidin regiuneapremolard
edentatiemixtdcAnd pe arcaddexistd

celetrei formede bregd:laterale,frontale gi terminale.Existdgapte posibilitdti

de edentatiedintre care patru se formeazdla grupuldentarlateral9i trei la
grupulfrontal.
in cazuledentalieitotale,morfologia cAmpuluiproteticeste atAtde complexi incAtpracticfiecarecaz reprezintd
o altd formdclinicddiferitdde celelalte.
Degimultitudinea
aspectelor
cliniceeste
evidentd,o clasificare
a lor a fost neceevolutiei
sardin dubluscop:al Tn[elegerii
aspectuluiclinic al maxilarului
edentat
cdtre forme mai grave gi Tn al doilea
rAnd,in scopterapeutic.

Fig. 10.10.ClasificareaE. Costa

intre clasificdrile
existentein literaamintimclasificarea
tura de specialitate
lui Soupldecare nu mai estede actualitate,a luiCostagi Sangiulo.
E. Costa a grupatformeleclinice
ale edentatiei
totalein raportde aspectul
cAmpuluiproteticin: cdmpproteticfavo-

410

rabil,cAmpproteticmediugi cAmpprotetic nefavorabil.

Se mai utilizeazdo clasificarea
proteticein funcfiede calitacAmpurilor
tea mucoaseide acoperirea cAmpului.
proteticepot fi: moale,
Astfel,cAmpurile
dur sau mediu.CAmpulproteticmoale

prin rezilientacrescuse caracterizeazd

ta a mucoasei,cAmpul protetic dur
printr-omucoasdfermd,aderenti subfoartemicd,
stratuluiososcu o rezilienfd
iar cAmpul protetic mediu reprezintd
de rezilien[d.
condiliimediifavorabile
trebuieluate
Acesteconsiderente
la alegereametodeigi a
?nconsiderare
materialului
de amprentare.
de
Clasal- maxilar,reprezentatd
cAmpproteticfavorabilprotezdriicu un
suport osos Tn care resorbliagi atrofia
nu s-au instalatsau sunt foartereduse.
Creastaalveolardeste inalti, rotunjitS,
bol'
regulatd,tuberozititileproeminente,
ta este adAncdsau medie,torusulabsent,trecereade la palatuldur la palatul
moalese facedupdo linieoblicd.
Insertiaelementelorperifericese
face la distanldde muchiacrestei,distantadintremuchiacresteigi liniaghirlandatdfiind mai mare de 4-6 mm, iar
favorabili.
mucoasei
rezilienta
Glasa | - mandibular,se caracterizeazdprintr-unsuportosos corespunzdtor, creastdinalt6, rotunjitd,tubercul
piriformproeminentcu suportosos orizontal,apofizelegeniila distanli de muchia crestei.Mucoasaare o rezilientd
normald,iar liniaoblicdinterndgi externd suntla distantdde muchiacrestei.
perifericeeste
Inserfiaelementelor
la distantdde muchiacrestei,indltimea
versantilor
cresteiestemai marede 4-6
ffiffi, linia oblicd internSeste rotunjite
permilAndprelungirea
marginiloraparalimba are o pozitie
tului gnatoprotetic,
medie.
Clasaa ll-a - maxilar,este repre-

zentatdde cAmpproteticmediucu afectarea parfiald prin resorb[iegi atrofie.

TuberozitS[ile
sunt medii,boltaeste medie sau plati. Inse(ia periferieimobile
este intr-o pozitie medie in raport cu
muchiacrestei,distantadintre muchia
cresteigi zonaghirlandatiestede 4mm.
Trecereade la palatuldur la palatul
moalese face dupd o linie orizontald,
torusulpalatineste prezentin zonamedie sau anterioarda palatuluidur, rezilientamucoaseiesteugorcrescutd.
Clasa a ll-a mandibular, incadreazd situalii clinice reprezentatede
creasta edentatdcu indllimea medie,
linieoblici interni gi externdmai apropiatdde muchiacrestei,tuberculpiriform
cu directieoblic6.
Mucoasaare rezilientaugor crescut5, tubercululpiriformse mobilizeazd
ugor la tractiunea pe ligamentul
pterigomandibular,
indltimeaversan[ilor
cresteifiindde 4 mm. Limbaare o pozifie posterioarS.
Clasaa lll-a maxilar,se caracterizeazdprin atrofiemarcatd,indltimeredusd a crestelorcu apropiereade mugi
chiacresteia spineinazaleanterioare
a cresteizigomoto-alveolare.
Boltapalatini este plate,mucoasa
are rezilienldmdritd,este balantdsau in
creastd de cocog, tuberozitd[ilesunt
atrofiate,iar cAndproemindaparentse
lor. lnse(iaelemenconstatdmobilitatea
telor perifericeeste aproapede muchia
crestei,trecereade la palatuldur la palatulmoalese facedupdo linieoblicS.
Clasaa lll-a mandibular,se inso[egte de atrofie marcatd cu disparitia

411

procesului alveolar, atrofie aproape

completda tubercululuipiriform,dehiscen{a canaluluimandibular,cAnd intre
linia obligi interndgi externdapareun
gant. Mucoasaprezintdmobilitateorizontaldgi verticali,insertiaelementelor
perifericese face pe muchia crestei,
cAmpul protetic este redus de forma
uneilinii,iar limbaare o pozifieanterioard.

Aceastd clasificarea cAmpurilor

proteticedupd Sangiuolonu poatecuprindeintreagavarietateclinicda cdmpurilor protetice deoarece destul de
frecvento porfiunedintr-oarcaddpoate
fi incadratdTntr-oclas6. iar alta intr-o
altdclasd.
Aceastdclasificareeste totuqiutild
pentru stabilireadiagnosticului,
a prognosticului
gi a planuluide tratament.

TabelulA.
O parte dintre clasifidrile edenta[iilorelaborateintre anii 1921-1981

Nr.
Grt.

Anul

Numpleautorulsi Criteriulde clasificare

1921
1923

CUMMER
KENNEDY
BAILYN

2
3
4

1928

CLA$E

topografic,terapeutic

topografic
topografic
topografic,
biologic

3
2

topografic

topografic

topografic
terapeutic

1935

BECKET_WILSON

1940

6
8

1946
1954
1955

SWENSON_
TERKLA
L'H IR O D E LL E
BETELMAN

1955

EICHNER

nr. stopurilor
ocluzalecu
antagonigtii

10

1958

APPLEGATE

ic,terapeutic
topograf

11

1960

VOLLDRICH

12
13
14
15
16
17

1962

topografic,
biologic
topografic
funcfional

9C.GEMANA
FRIEDMAN
EICHNER
nr.zonelor
desprijin
STEFFEL
biologic,terapeutic
pozitiadintilorst6lpi
HOFFMAN
KORBER
biofiziologic,
terapeutic
protezei
KERSCHBAUM sprijinul
COSTA
topografie

3
3
2
3

18
19

1964

1967
1973
1973

1975
1975
1975

D U B E C OB. E .
NOIT

412

3
5
7
6

20
21
22
23

1978

1978
1979
1981

DUMITRESCU
MARTIN
KOBES
FABIAN

nr.dintilor
absenti
terapeutic
topografic,
topografic

nr.,pozitiadintilorrestanti

3,4
3
3
3

CAPITOLUL
11

0r]rffirG[ru0ruTrH
$lGo]ilpllG[Tlll0n

PB0rru$r
DrrrrEltrlTtr

ASPECTE
DEDINAMICA
ALE
EVOLUTTET
EDENTATTEI

Elementele
pende la carepornim,
gi complitru a urmdridinamica
evoluliei
PARTTAL
irunuse
catiilorfiecireicomponente
a suportului
Pentrua aveao viziuneclardasu- odonto-parodontal
gi muco-osos,sunt
pra aspectelor
evolutive
ale fieciruisu- starea
de normalitate,
in absentastimuliport componental cAmpuluiprotetic
lor negativi,
urmdrindinstalarea
edentaedentatparlial?ntins,elementecarene
gi
structurilor
cAmpului
ajutdin luareaunei deciziiterapeutice fiei, apoievolu[ia
sau decomconcrete,
estenecesard
urmdrirea
modi- protetic,compensatorie
pe carese grefeazdcomplificdrilor?ntimp,mereuraportAndu:ne
la pensatorie,
caliilelocale,
intr-unprimtimp.
structura
anatomicd
iniliald.

Fig. 11.1.Evoluliagi dinamicacomponenteicoronarea suportuluiodonto-parodontal

414

NorinaConsuela
Foma: PROTETICA
DENTARA,@[.
I

re, sprijingi stabilizare,

l. Suportulodonto-parodontal
detaliilemodologipentru ce dictdndmodulde plasarea acestor
Estedeosebitde important
solu[iaterapeuticd
aleasdprin:numirul elemente.
gi topografia,
morfologia
coronari,integritateaodontal5
gi implantarea
A. COMPONENTA
unitdlilor
CORONARA
odontoparodontale.
Stareade normalitatea compoNumdruldinlilorrestantieste
nentei coronare.
cu atAt
pentruasigurarea
maiimportant
stabilizdComponenta coronart
este
rii protezelor,
adaptati gi specializatdfilogeneticpencu cAtesteasociatgi cu o
repartitie
optimdin planuridiferiteale ar- tru funcfionalitatea
sistemuluistomatognatgi prezintdo morfologiespecificd
cadeidentare.
Tnceeace privegtemortologiaco- fiecdruidinte,Tncorelatiecu zona unde
ronardeste cunoscutfaptulcd fiecare aceastase gSsegte.
proReperulesenfialcreat de morfolocoroanedentardare o arhitectura
prie,rezuhatidinarmonizarea
parametri- gia coronardil constituieecuatorulprotelor dimensionari
cu cei morfologici,
care tic, respectiva linieiceluimai mareconpermiteintegrarea
functionali
a dintelui tur coronar.in funclie de acest reper,
in arcadadentardnaturalS.
morfologiacoronardpune la dispozitie
Dintiirestanli,prin caracteristicile doudzone(fig.11.2\:
. zona subecuatorialS
lormorfologice
roluri:
au urmdtoarele
sau de re- reperpentrualegereagi montarea tentie;
r zona supraecuatoriald
dintilorartificialiin vedereastructuririi
sau de
punct
unei arcadedin
de vedereal ra- sprijin,la care se asociazigi suprafala
poartelor
intra-gi inter-arcadice;
ocluzalS cu elementele morfologice
- suportal elementelor
de mentine- propriifieciruidinte.

W,f
?"ffi,
Fjg. 11.2.Morfologiacoronarda dinlilor stAlpi

il
favorabil
Un elementmorfologic
constituieexistenlaariilor de contact
proximalecare asigurdo
interdentare
distribuire
echilibratd
a forlelororizonta-

4',t5

le pe un numdrcAtmaimarede dinfi,o
protecfiecorespunzdtoare
pentrupapigi condifiimaibunede
leleinterdentare
in evolustabilizare
sagitalda protezei;

lie absentaacestorarii prin discontinuitatea arcadei ca urmare a edentafiei

antreneazi solicitareaexcesivda unor
dinli restanficu consecintenefasteasupra intregiiarcade.
Starea odontalda dintilorsuport
(vitalitatea,prezentasau absentaleziunilor odontale coronare, gradul de
abrazie,calitateaeventualelorobturatii)
a
orienteazdspre valoareabiomecanicd
acestora,elementimportantin alcdtuirea
oricdreitentativede proiectin protezarea
amovibilS.

determindo micgorarea volumuluiacesteia.

pulpa de- Supusi la compresiuni,
clangeazd mecanisme adaptative.
Odontoblagtii
dispugiinitialpe un singur
pe mai multerdnrAndse aglomereazd
duri, scade activitatealor funcfional5,
produclialor metabolicd
fiindimperfectigi
pulpareindezorganizatdDezechilibrele
dusede reducereaspaliuluicamereipulpare gi a canalelorradicularecomportd,
fdri exceplie,formareade tesuturimineralizatecare intereseazd
atAtzonelepulpare cAt gi zona apicalS(reducereadimensiunii
constrictiei
apicale).
Evolutiaspre compensare
- Un mecanism compensatoral
sau decompensare
pierderii
verticalS
in dimensiune
a dintelui
Evolutiv,consecutivedentatiei,suprin abrazieil constiluiedepunereade
portul odontal iSi modificdstructura
cementin vecindtateaapexului.Dezechicompensatorsau decompensator,ca
gene- librelepulpareau ca gi consecintiatrofierdspunsla modificdrile
morfologice
reatreptatda pulpeigi apariliamodificdriratede noultiparocluzalpostedentatie.
Cele mai importanteconsecinte lor pulpareregresive.
Fenomenele de decompensare,
continuitiaparca urmarea intreruperii
tii arcadelordentare, ce antreneazd insd, vor conduce,de cele mai multe
dumodificdrigradateale ocluziei,produse ori, la o uzurdmarcatia structurilor
prin uzurddentard,migcarede migrare re dentaremergAndpAndla deschidegi extruziadinfilor,fenomenecare apar rea camereipulpare,cu afectareavitalitdtiipulpare.
in urmasuprasolicitdrilor
acestora.
Ca fenomene de compensare a
pierderiide substantdproduseprin uzuGomplicatiilelocale
La nivelulsuportuluidentarse inrd dentard (abrazie)dintii restantipot
prezenta:
tAlnescfenomenede abrazie (a), de
a intensi- depunereaccentuatdde dentind diferitegrade,ca o consecinfd
reacfionald.Dentinade rea$ie reprezintd ficdriiefortuluipentrusupleereainsuficiedentaliei,
consecutivd
o modalitatereparativdpulpardconsecu- enteifuncfionale
dentare.
tivd unorstimulipatogeni(carie,abrazie, malpozitii
localdpe careo deprocedurioperative).Ea se depunepe
O complica[ie
peretii camerei pulpare in vecinitatea celdm frecvent este reprezentatade
migrdrileorizontale(b) ale din[ilor care
loculuide actiunea factorilorcauzaligi

416

limiteazdbrega,acegtiaavAndtendinta
sd ocupe spatiuledentat,producAnduse astfel:
r mezializdri,
r distalizdri.
. rotatii,
. vestibularizdri
sau
r oralizdri.
Migrdrile
orizontale
se potfaceprin
translalietotal5a dinteluisau prin incli-

nare, acestea fiind mai frecventela

(fig.11.3).
mandibulS
Dupd vArstade 12 ani migririle
dentarese fac frecventprin inclinarea
coroanelorcitre spafiuledentat,ceea
ce are ca urmareo solicitarenefiziologicd a parodontiului
acestordinti,deoareceforfeleverticaledin timpulmasticatiei nu mai aclioneazdin axul lung al
dintelui.

Fig. 11.3.Migrareorizontald,extruzie

Din acestmotiv,inclindrilede peste

300 duc la pierdereavaloriiproteticea
acestor dinfi, deoarecein partea spre
care s-a fdcutinclinarease exercitdpresiuni asupraalveoleigi nu tracfiuniprin
(fig.11.4,11.5).
fibreleparodontale
Daci la acestmotivse adaugi gi
Tn masticaliea dinlilor
suprasolicitarea
respectivi(pentrua compensaabsenlele dentare),a pierderiipunctelorde contactcu vecinii,precumgi a aparitieiunor
(concontacteincorectecu antagonigtii
tacte premature9i interferente),
se poate inlelegede ce dinliilimitantibregelor
devinmobiliin scurttimp.
Cauzamigririi orizontaleeste explicatdprin lipsade rezistentda dintilor
la forfeleorizontaletangentearcadelor,
ca urmarea pierderiipunctelorde con-

tact interdentare
in zonaedenta[iei.
Dintele ajungesE fie izolat,iar solicitdrile
ocluzalefunctionale,care pAnd acum
puteau fi tolerate,ajung si aibd efect
patologicasupraimplantiriidintelui,determinAndastfel apari{iaunei traume
primare.
Migrdrileorizontalecdtre spaliul
edentatatragdupdele gi altecomplicafii
cumsunt:
- apariliatremelorcarefavorizeazd
retentiile
alimentare,
depozitele
tartrice;
- cariile;
- traumatismele:
ac[ioneazidirect
la nivelulpapileiinterdentare,
solicitarea
individuald
a dintilorin timpulmastica[iei; prin inclinarea
dintilorapareo zond
retentivdpentrualimentegi microorgagi !esunisme,ce afecteazdparodontiul

inclindrile
dintiturilesuportale dintelui;
lor pun problemedificilede inser[iea
protezelor
mobilesau ale lucrdrilor
conju n cte(fi g .1 1.6,11.7).

punctelor
desfiin[area
de contactgi deplasareain evantaia grupuluifrontal
( f ig .1 1 . 8 ) .

Fig. 11.7.
Fig. 11.4.

Fig. 11.5.

Fig. 11.8.

Fig. 11.6.

De asemenea, se pot instala

vestibulo-versiiin zona frontald,cu

418

Clinic,se poatedescrieo intreagd

patologiea punctului de contact: Astfel,se potconstata
modificari
de tipul:
- modificdride pozi[ie:primaremalpozitiidentareizolate,secundaredeplasarea
spre apicala punctuluide
lui radiculard;
contact,cu pozi[ionarea
- modificari
de formd- transforma-

punctiform
rea contactului
in unulin suprafatd;
- desfacereapunctuluide eontact*
sub actiuneaforlelorocluzale,apar doud mecanismede desfaceretemporard
a punctuluide contact,in primelefaze,
prindeplasdrile
realizAndu-se
fiziologice
ale din[ilor,ca in fazeleulterioaresd se
punctului
de conajungdla desfiintarea
tact, consecutivi malpozitiilordentare
sau mobilitS{ii
dentare.
Primul mecanism se realizeazd
prin?nfundarea
dinteluiin timpulfunc[iona-lizdrii,cAnd punctulde contactse
deplaseazd
spre apical,revenindla pozilia iniliald, in momentul?ntreruperii
acliunii forlelor ocluzale verticale.in
aceastd situa[ie,contactulva deveni,
prinabrazie.
ulterior,in suprafatS,
Al doileamecanismse desfdgoard
sub ac[iuneafortelortangen[ialece rezultd prin descompunereaforfelor
ocluzalegi va aveaca rezultatdesfiintarea punctuluide contact,prinversiasau
migrareaulterioard
a dinteluisprebrega
edentat5.
. absentapunctuluide contact
poatefir
- primard* anomaliidentare
izolate,incongruen[d
dentoalveolardprinspaliere;
leziuni
- secundard
odontalecoronare,edentatii
etc.
O menliunespecialdtrebuiefdcutd
asupraambrazurii cervicale.
Punctelede contact delimiteazi
ambrazurilecervicale ce addpostesc
papileleinterdentare.Modificareasau

419

punctuluide contactau un
desfiintarea
impactdirectasuprastdriide sdndtatea
papileigi, implicit,a parodon[iului
marginalgide sustinere
(fig.11.9).

Fig. | 1.9.

Contactulpunctiformasigurdsecfionareaeficientda alimentelorgi protectiapapileiinterdentare,

careva fi feri(fig.11.10).
td de tasareaalimentard

Fig. 11.10.

CAnddintii sunt in contactproximal, spatiilecare se ldrgescpornindde

la acestcontactse numescambrazuri.
Spatiul interdentareste Tmpdrfitlntr-o
ambrazurd vestibulard gi una linguald,
?nsens V-L gi intr-o ambrazurdocluzald
sau incisivddeasuprapunctuluide contact gi o ambrazurdgingivald, reprezentdnd spatiulsituatintre punctulde contact gi osulalveolar.
' Ambrazuragingivaldeste ocupatd
de [esuturimoi (gingiapapilard),insd,
odatd cu vArsta,sau in caz de boal6
parodontalS,se creeazdo spafierela
acestnivel.
Ambrazurileprotejeazigingia de
tasareaalimentarigi deviazi alimentepenganturide descdrcare
le, furnizAnd
tru alimentein timpulmasticatieldiminuAndforteleocluzalein cazulmasticadure.
tiei alimentelor
Absentacontactuluisau prezenta
unei relatii interproximaleneadecvate
tavorizeazd tasarea alimentard (fig.
11.11).Reducerea
?ndltimii
dinteluiprin
abrazieface ca suprafeteleaplatizatesd
producdmdrireaefectuluide incastrare
a cuspiduluiopus in spaliulinterproxi-

mal, fapt care antreneazdtasarea alimentarS.

Perturbareasuprafeteide contact
interproximal,antreneazdreten[ia alimentari, inflamatiagingivali gi formarea de pungi,apoi pierdereade os gi
mobilitatea
dentar6(Glickman).
Trebuiesd insistdmasuprafaptului
cd inflamafiaprovocatdde o tasarealimentardlinguald(vestibulard)
se poate
propagapAni la gingiamarginaldcontigua. intotdeaunatrebuie sd avem Tn
vedereeventualitatea
unei contributiia
tasdriialimentareatuncicAndse analizeazdetiologiauneigingivopatii
la nivelul maxilarului
inferior.
in afara factoruluimicrobiancare
actioneazddirect prin produselesale
mai exisasupratesuturilorparodontale
td o seriede factoricare actioneazdindirectfavorizAndaparitiasau agravAnd
evolutia unei parodontopatii.Dintre
acegtiaputemenumera:traumade origine ocluzalS, cariile cervicale sau
proximale,
o multitudine
de factoriiatrogenietc.ca gi o seriede factorigenerali.

. Fig. 11.11.Destacereapunctuluide contactgi desfiinlareaambrazuriiceruicale

menelorinflamatorii
- papilite,Tnprimd
faz6,urmatede gingivitemarginalesu-

floreimicrobienela
Suprapunerea
acesteniveluriva duce la apari[iafeno-

420

perficiale
g.a.m.d.
La nivelul arcadei antagonisfe,de
asemenea,apar fenomenede abraziune gi leziuniodontale,iar pierdereaconindutactelordento-dentare
antagoniste
ce apariliamigririlorin planvertical,cu
perturbarea
planuluide ocluzie.
B. Componentaradiculari
Componentaradicularda dintelui,
implantatdin apofizaalveolard,are de
asemenea o influentd determinantd
asupra valorii biomecanicea dintelui
restantprin:
fiindde
dimensionali,
- parametrii
doui ori mai lungddecAtcoroanagi cu
grosimesuficientde marepentruasigurareastabilitetii
dintelui
;
- forma pe secfiune, adaptati
gi stabilitate;
unuimaximde rezistenta
- numdr- dintiipluriradiculari
au o
rezistenfd 9i o stabilitate superioard
monoradicularilor,
cu exceptiacaninului
a cirei morfologieradiculardii conferi
un rol deosebitin dinamicafuncfionald
mandibulari;
formatde
- suprafatapoligonului
apexurileradiculare:este cu atAt mai
favorabildimplantiriigi stabilitifiidintelui in alveolS,cu cAt aceastdarie este
maiintins6.
G. Evolufia gi dinamica componentei parodontalea suportului odonto-parodontal
Stareade normalitatea componentei parodontale
Parodonliulcea de a douacomponentda odontomului,
in structurainitiald,

fdrd actiuneaefectelorcompensatorii
sau
decompensatorii
createde edentalieare
urmitoareaformuld:
- parodontiude invelig(superficial) constituitde mucoasagingivalS(gingie);
- parodontiude susfinereformat
din celelalteelementecomponente,
respectivcementulradicular,desmodontiul
gi osulalveolar[98].
Estebinecunoscut
faptulcd de staparorea de sindtate a componentelor
dontiuluidepinde reugitatratamentului
protetic.
Elementele parodontiului (fig.
11.12)permitdinfilorstAlpimobilitatea
fiziologicddin timpulfunctiilorgi contribuiela stabilirea
valoriiindicilorde competenldbiomecanicd.
Mucoasagingivald(gingia)este o
parte integrantda mucoaseimasticatorii
careacoperdosul reunindgingiamarginaldgi cea aderentd.
Gingia marginald prezintd doud
sectoare:gingiamarginaldliberdgi gingia interdentari,a ciror continuitate
formeazdinelulmucospericervical,
mai
precisperetelemucosal sulcusuluigingival.
Gingia aderentd acoperd atAt osul
alveolar,de careaderdprinfibregingivoperiostale,
cAt gi cementuldentarla nivel
cervical, de care aderd prin fibre
gingivo-cementare.
Epiteliulgingivalprezintdo structuri
diferenliatd,in func[ie de topografiasa
descriindu-se:
epiteliuloral(extern),epitegingival(epiteliul
liulgantului
sulcularsau
jonctional.
intern),
epiteliul

parodontal PP = pungdparodontald
GF = fibrelegingivaleale ligamentului
pungiiparodontale
parodontal
UPL= adAncimea
PL = ligamentului
=
=
ICT
Inflamafia
AM mUCoasa
fixa
tesutuluiconjunctiv
LB = pierderede os alveolar
C = cffiefltulradicular
conCT = pierdereaatagamentuluitesutului
CE = jonctiuneasmalt-cement
junctiv
Q = gingiamarginald
ETA= pierdereaatagamentului
epitelioA = osulalveolar
conjunctiv
CE = spi1sl;ul
de jonctiune
Fig. | 1.12.Elementeleparodon[iului

Evolutia structurii parodontale

postedentatie
Forteleocluzaleafecteazi starea
efectullor de9i structuraparodontiului,
pinzAndde intensitatea,
directia,frecvenlagi duratalor.
forfelorocluzale
CAndintensitatea
se obtine
cregte,la nivelulparodontiului
o Tngrogaregi o cregtere a fibrelor
desmodontale.Daci aceste forte sunt
excesive gi continue se produce o
rezorbtie osoasd, fenomen frecvent
cAndforfelese exercitdlateralpe dinte.
Dacdfor[eleocluzaledepdgesccapacitateade adaptarea parodonfiuluirezultd o leziunetisulardnumitdtraumddin
ocluzie (Carranza),termen ce desemneazd leziuneaprodusdasupra parodonliuluide forteleocluzaleexcesive,in

422

acest caz ocluzia fiind traumatogend

sau traumatizantd.
Dupa modulde produceretrauma
din ocluziepoatefi acutdsau cronice,
iar dupd starealesuturilorparodontale
se clasificdin primardgi secundarS.
Trauma cronicd din ocluzie este
mult mai frecventi decAtcea acute gi
are semnificatie
clinicdmult mai importantd.Cel mai frecventaparein urma
gradateale ocluziei,produmodificdrilor
se prin uzurddentar6,migcarede migraregi extruziadinfilor.
nu producein mod neMalocluzia
cesartraumddin ocluzie;afectareaparodontalSpoateaparecAndocluziaeste
aparentnormal6.O fo(d ocluzaldcrescute nu este traumaticidacd parodontiul se poateadaptala aceasta.

Traumaprimard din ocluzie apare

cAndtraumadin ocluzieesteconsiderate a fi factorul etiologic primar al
distructieiparodontalegi dacd singura
localdla careestesupusdinmodificare
tele estedin parteaocluziei.Modificdrile
produsede traumaprimari nu schimbi
nivelulde atagamental tesutuluiconjunctivgi nu iniliaziformareade pungi.
Trauma secundard din ocluzie
apareatuncicAndcapacitateade adaptare a fesuturilorpentrua rezistala fortele ocluzaleeste alteratdde pierderea
marde os survenitdin urmainflama[iei
ginale. Aceasta reduce aria de atagament parodontalgi modificdefectulde
pArghiela nivelultesuturilorre$tante.
Parodonfiuldevinemult mai vulnerabil
la injuriigi fo(e ocluzale,anteriorbine
tolerate,devintraumatice.
Traumasecundard
din ocluzieeste
urmat5de modificdriadaptativeale parodonfiuluimarginal(cu caracterreversibil atuncicdnd nu apar fenomeneinflamatoriidatoratepldcii):cregtereamobilitetiidentare,ldrgireaspatiuluiparolamineidura.
dontalgiingrogarea
in absenlainflamalieirispunsul la
traumadin ocluzieeste limitatla adaptarea la fo(ele crescute.
in prezenlainflamaliei,modificdrile
formei osului alveolarpot conducela
pierdere angulari de os, astfel TncAt
pungile preexistentepot deveni infraosoase.
Astfelesteimportantsd se elimine
componentainflamatoriemarginaldtn
cazultraumeidin ocluzie,deoareceprezentasau absentainflamatieiafecteazd

423

regenerareaosoasddupd Tndepdrtarea
contactelortraumatizante.
Traumadin ocluzieestereversibil5
dacd forla este suprimatS.in absenla
iritantilorlocali,poate apare mobilitate
gi lezidentari, ldrgireadesmodontiului
uni angulareosoase fdrd formarede
pungiparodontale.
Pe lAngi fenomeneleadaptativece
parose producla nivelulligamentului
dontalgi al osuluialveolar,la nivelulparodontiuluide sustinerese remarcdingrogareacementuluica efectal solicitdrilor mecanicela care este supusdintele.
Caracteristicile
dinamicegi de rdspuns
suntcrucialepentrumenale cementului
tinerearelafieiocluzalegi pentruintegritatea suprafefeirdddciniigi a funclieiei
in sustinerea
alveold.
dinteluiTn
Schimbdrilein pozitiadintilorpot
aducevariatiitemporalegi spatialede
presiune9i tensiuneTn suprafelelerdddcinii9i osuluialveolar.
Procesul de apozrlie in exces a
cementuluiradicularin vecindtateaapepoateexercita
xului.- hipercementozapresiunedirectd pe vasele aferentegi
eferente- cu ecou asupra circulatiei
pulpare.
proin stadiilede decompensare,
duse Tn cazul unui mecanismlocal de
apirare deficitarsau in cazulpacientilor
cu stare generalStaratS,fie in cazul
unor protezdrinereugite,se instaleaz6
prin care,
fenomenede decompensare
combinat cu inflamalia,traumatismul
ocluzal duce la formarea de pungi
infraosoase,
cu leziuniangularegi cu
mobilitatedentardcrescutd.

Complicatiilocale
Suprasolicitareaparodontaldva
conducela o parodontitdde solicitare,
in timp ce insuficienta
fortelorocluzale,
datoratd absentei dintilor sau unei
malocluzii, antreneazd modificiri
atroficepatologicenumite "atrofiiparodontaleprin hipofunc{ie'(Lindhe).
" Pierderea integritdtii arcadelor
dentareprin extrac[iadin diferitemotive
a dintilordeclangeazd
o seriede transformiri care antreneazdgrade diferite
de boaldparodontalS.
Deplasareagi versia dinfilorprovoacd modificdri ale contactului
proximal,modificdricare sunt factori
in etiologiabolilorparodontale.
obignuiti
.
MigrareaverticalSse poateproduce impreund cu procesul alveolar
(egresie),TntAlnitimai ales la dintiicu
parodontiu
sindtos,la molariil, ll superior. in urmaegresiunii,
acegtiapot ocupa ?n Tntregimespatiul edentat,dintii
migrativerticalvenindTncontactcu mucoasa cresteiantagoniste.Egresiase
poatedatoragi unei activitdtiexagerate
a centruluiosteogenicparodontallipsit
de stimuliinhibitoriocluzali.Migrarea
verticald tdrd procesul alveolar
(extruzia)
mai ales la dinlii
se intAlnegte
intrafectaliparodontal,producdndu-se
un timp mai rapiddecAtegresia,tabloul
localfiinddominatde un intregcortegiu
de simptomegi semneancoratein sfera
parodontiului
(fig.1't.13,11.14).
Migrdrileverticalesunt urmatede
gi anume:deniveo seriede consecinte
lareaplanuluide ocluziecu aparitiade
contacteprematuregi interferenlecare

424

determinddeviereasau limitareaunor
migcdriale mandibuleicu aparifiaunei
ocluzii de necesitate,care, dacd nu
afecteazd vreun tesut al sistemului
stomatognat,
se transformdin ocluzie
de obignuin!6.
Ca o consecintia pierderii stopurilor
ocluzalece antreneazd
limitareadimensiunii
verticalede ocluziese
instaleazd
dispropo(iaetajelorfetei.

Fig. tt.ts.

Fig. 11.14.

fatetealecomReunirea
variatelor
plicatiilor
intAlnitla
este un leit-motiv
pacientii cu forme avansate de
edentatie,ancorAndaceste cazuriin
Tn
teritoriulreabilitdrii
oralecomplexe,
careasemdndtor
unuipuzzledin care
lipsescmultepiese,reconstituirea
acestora cu redareaimaginiide odinioard,

pe care tretdrd a eludametamorfozele

cerea timpuluile lasd asuprafiecdrei
persoane,constituieparcurgereaunui
drum sinuos,la capdtulcdruiaar trebui
clinicdde succes.
sd agtepteo finalizare
il. DTNAMTCA
EVOLUTTET
$l
coMPLlcATllLoR SUPoRTULUI
MUCO-OSOS
esteo compoSuportulmuco-osos
a cAmpunentddeosebitde importantd
lui protetic,atAtpentruprotezelemobile
cAt 9i pentrureabilitareaimplanto-proteticd, dimensiunea,arhitecturatrabedecicula[ieigi a mucoaseiinfluentAnd
siv terapiaproteticd.
Substratulosos acoperitde o mude:
coasdfind este reprezentat
o crestelealveolaremaxilare
o tuberozitdtile
maxilare
o boltapalatind
r cresteleedentatemandibulare
Creasta alveolari, ca element
componental cAmpuluiproteticedentat
par[ial,este reprezentatd
de o portiunea
apofizeialveolarea osului maxilarsau
mandibularrezultatd?n urma extractiilor
dentaregi are valoaredeosebitdTn design-ulprotezeiamovibileadaptatdcaracmorfologice
existente.
teristicilor
Conseruareacrestei alveolare reprezintdun criteriuesentialin realizarea
obiectivelortratamentuluistomatologic
protetic,calitateagi cantitateaosuluialrezultatele
esteticegi
veolarcondilionAnd
dentareprotefunctionale
ale restaurdrilor
tice.
in cursulvindecirii alveoleipostprinproliferarea
natural6a
extractionale

osuluiTndefectulosos,se producegi o
resorbtiea osului,atAt in ceea ce privegteinSltimea,
cAtgi ldfimea.
Pierdereamorfologieicresteialveolareva influenfanegativoriceformdde
protezareulterioard.De aceea protezareaimediatdeste indicat6,ori de cAte
pe care
ori este posibil,prin influentele
le are asupraprocesului
de vindecaregi
reorganizare
dar gi
osoasdfuncfional5,
prin efectelepsihologice
asuprapacientului.
in edentaliileterminalenu trebuie
subestimateimportantazonelorbiostatice de condensareosoasi, respectiv
maxilaregi tuberculiipirituberozitdfile
formi,caracterizatide o ratd redusdde
resorbfiegi atrofie.
Aspectultuberozititilor maxilare
vanaz6,adeseoride la un cAmpproteticla
altul gi are profundeimplicatiiasupra
mentineriigi stabilitSliiviitoareiproteze
mobile. O retentivitateimportantd a
tuberozitdtilor,
asociatdunui volumcrescut ce le oferd un aspect plonjant,
hiperostotic, creeazd dificultdti in
protezareprin micgorarea
inaltimiispatiului proteticpotentialgi disconfortatunci
cAndnu se corecteazdpreprotetic.
Bolta palatini, prin formd, elemente de morfologiegi prin rezilienta
prevariabili a mucoaseiacoperitoare,
zintdo stabilitatecrescutdTntimp gi particularitdti
deosebitede a receptapresiunilefuncfionale.RezilienfavariabilSa
mucoaseipalatinepoate influentaTnsd
in
neuniformd
a presiunilor
transmiterea
unor etape clinicocazul nerespectdrii
tehnologice.

Aspecteleevolutive gi complicatiile componenteiosoase

Varialii dimensionale tntfll nite Ia
nivelul erestelor reziduale
Un rol determinantTn modelarea
ulterioarda crestelorrezidualemaxilare
gi mandibulare
il are balantadintrefegi atrofie.
nomenele
de resorbtie
Ulteriorextracliilordentare,aspectul crestelor reziduale este rezultatul
reduceriivolumetricegi al modificirilor
morfologice.
De o deosebitiimportantd
?nceea ce privegteformafinalda arcadelor alveolareedentateeste istoricul
momenextracfiilor
dentare,interesAnd
tul, cronologiagi cauzace a condusla
solutiaterapeuticd
a dinde Tndepdrtare
pledeazd
alveoloplastice
[ilor.Extracliile
pentruo resorbfieuniformS.
Resorbtiaeste corelatdcu timpul
scurs de la extracfiiledentare,interveninddiferitde la nivelulcelordoudmaxilare datoritdparticularitifiloranatomice
la nivelulmandiexistente.Modificdrile
mai maridecAtla
bularsuntsemnificativ
nivelulcresteimandibulare.
Fo(a masticatoriemaximdgi eficientafunctional5
trebuiecorelaticu Tndltimea crestei mandibulare,extinderea
resorbfieidevenindun factor determinantal succesului
functional.
in scopulinfelegeriiformelorfinale
la care ajung crestelealveolare,este
necesarde precizatcd modificdrile
osului alveolarpostextraclional
se intind pe
o perioaddde la 9 la 12 luni gi suntdependentede elementeledinamiciide
restructurare
osoasdce poatefi sintetizatdastfel:

426

- Reducereamasei osoasela un
an dupdextractiese sumeazdla 2-3 mm
pentrumaxilarulsuperiorgi 4-5 mm pentru mandibulS.
procesuluiresor- Desfdgurarea
bitiv are drept consecintdo pierdere
osoasd alveolardde aproximativ0,5
mm pe an la mandibuld,estimareala
nivelulmaxilarfiindmultmairedus6.
- Resorbfiaosoasdse incetinegte
foarte mult la aproximativ2 ani de la
extracfiileefectuatela maxilarulsuperior
gi 7 ani de la cele de la mandibuld,urmAnd o perioaddde stagnarein care
pierderea osoasd este de 0,1-0,2
mm/an.
- Se poateconcluzionacd resorbestein totalde 4 ori
tia de la mandibuld
mai maredecAtla maxilar.
- in cazulrealizdriiunei protezdri
totale imediate,se inregislreazdo ratd
de resorbfiemai marein primele3 luni
plSgii,pentruca in
in timpulcicatrizdrii
aproximativ
6luni de resorbfie
sd scadd.
Trebuiementionatcd rata resorbtivd
variazdde la niveluldiferitelorzone ale
fiecdruiindivid,delindndvalorimaimariTn
segmentele
anterioare
maxilaregi mandibulare.
La nivelul arcadelor la care
edentaliaa fost cauzatdde parodontopatii, resorbliaosoasddevinemult mai importantdcomparativ
cu alti agenticauzali.
Momentul exracliei influenteazdrata
atrofieicresteloralveolare.
Accentuareaatrofiei crestelor alveolare se remarci Tn zonele in care
dintii au fost extragide mult timp (fig.
1 1 . 1 51, 1 . 1 6 ) .

la
fdcAndu-se
lilor pe cele2 hemiarcade
de timp.
intervale
considerabile
Datoritdfaptuluicd atrofiamaxilarului este centripetd,resorbliaurmAnd
direc[iaaxe]orinclinateale dintilorsuperiorice au o convergenfd
apical6,in
timp circumferintacresteiedentatemaxilarese micgoreazil.
La mandibuldintAlnimatrofiade tip
centrifug,resorbliacresteloralveolare,
urmAnd,de asemenea,axele dintilor
inferiori,care au o divergenldapicali,
efectulin timp, succesivresorbtieifiind
deschiderea
arculuicresteloralveolare.
deschiderii
in scopulargumentdrii
arcului mandibularse poate adiuga
mandiapozi[iape corticalavestibu]ard
Fig.11.15.
bulard.
se atrofiazdmailent
Degimaxilarul
decAtmandibula,pot apdreacazuriale
resorbtieispectaculoase,localizatein
zona anterioarS,in final cavitateaorald
fiind despirtitd de cea nazald doar
printr-olami osoasdsub{ire.
conduAtrofiarapidi a mandibulei
proteticdeficitar.
ce la aparitiacAmpului
Odatd cu instalarea resorbtiei
Fig.11.16.
aflatela disosoase,gdurilementoniere
Estecunoscutfaptulcd la pacien[ii tanti de muchiacresteipot ajungela
lungdgi ocluzie acestnivel.Liniaoblicdinterndse poate
cu mandibulS
brahicefali
adAnciresorb[iaosoasdla nivelulcres- situa la nivelul crestei reziduale,
Un impo(iuneacentraldcareia
inversAndu-se
telor va fi in zona posterioarS.
formede
pactdeosebitasupravariatelor
aspectde jgheab.Apofizelegeniise pot
creste alveolareil are atrofia.Aceasta apropiafoarte mult de muchiacrestei.
poate fi simetricd,in cazul in care Un grad de dificultate
in protezareil riedentatias-a instalatconcomitentpe
dicd inserliafrenuluilingualpe muchia
sau la intervalene- crestei,precumqi stareade tonicitatea
ambelehemiarcade
nate.
de timp, sau asimetricd, musculaturi
i Tnveci
semnificative
situatiefrecventintAlnitd,pierdereadinProceselede resorblie gi atrofie

Literaturade specialitateoferddate desprerelatiilecertedintremorfologia

faciald,respectivlungimeafetei gi indltimea cresteiedentateprecumgi intre
gi indllimeacrestei
lungimeamandibulei
edentate.

mandibulareau drept consecintddes- td aplicareafacilaa protezeimobilepe

chiderea gonionuluigi transformarea cAmpulprotetic,se recomanddremodeapofizeicoronoide,ce va cdpdtaaspec- lareachirurgicald.
tul de cArlig.
Varialii ale formei tuberozitdlilor
maxilare
Tuberozititilesunt elementemorfologiceale cAmpuluiproteticedentat
parlial Tntinsmaxilar,avAnd aspectul
unorproeminente
localizate
in regiunea
posterioarda cresteloralveolare.
Aspectultuberozitdtilor
variazdde
la un cAmpproteticla altul,avdndprofundeimplicaliiasupradesignului
viitoarei protezemobile.
pot fi: neutre,$lerse,
Tuberozitdtile
retentive,neretentive.
Retentivitatea
tuberozititiise asociazd frecventcu un volumcrescut,imbrdcAnd un aspect plonjat hiperostotic.
Retentivitatea
acestorformatiunimorfologice poate existain sens vestibulo-oral
localizatdla nivelulunei hemiarcade
sau
la nivelulambelorarcade:
r Tnsenssagital
r Tnambelesensuri
in cazurilein care volumultuberozitd[ii este crescut,aceastase apropie
foarte mult de creastamandibulardsau
piriform
(fig.11.17,11.18).
de tuberculul
Acest fenomen creeazddificultdli
?n protezare,prin micAorareaspatiului
proteticpotenlialin sens vertical,modificAnd,de asbmenea,dimensiunea
verticaldde ocluzie.
Atat in cazul tuberozitdtilorplonjante (hipertrofiate)
cAt gi in cazulcelor
retentive,situatiiin care este impiedica-

428

F iq . 1 1 . 1 7 .

Fig.11.18.

Ulterior intervenliilorchirurgicale
se obtineun spafiuproteticcorespunzitor aplicdriibazelorcelor doud proteze
totale,stabilindu-se
o dimensiunevertical6de ocluzieoptimS.
Influenla exostozelor asupra
evoluliei supottului osos
Torusulpalatinesteo proeminentd
osoasd localizatdpe linia medianda
bollii palatine.in majoritateacazurilor
aceasti formatiuneosoasdeste acoperitd de o mucoasdsubfire,sensibilS.
in
situafiilein care acesteforma[iunisunt
acoperiteinternde baza protezeiparlial

se constatdaparitialeziunilor
amovibile,
de decubitsau se inregislreazdfracturi
ale protezeimaxilare.
Pentru a evita aceste consecinte
foliereamodelunegativese recomandd
luiin aceastdzond.
O importantdproteticddeosebiteo
definetorusulmaxilaratuncicAndeste
liniade refleTncontactsau intereseazd
xiea vdluluipalatin.
Acestorexostazeli se descriuaspecte variateconstituindadevdrateobstacolein menfinereagi stabilitateaproPot fi
tezei pa(ial mobilemandibulare.
acoperitede o mucoasi de aspectnormal sau friabilS.Localizareafrecventda
torusului mandibulareste sub linia
gi deasupramarginiialvemilohioidiand
olare. Clinic poate avea un asPect
de
lobulatgi un diametrumezio-distal
14,00mm.
Mucoasasubtirepaliddce acoPeri
torusulmandibularnu tolereazipresiucu
nile normalegeneratede acoperirea
un aparat gnatoprotetictotal amovibil,
generAnd
adesealeziunide decubit.
cu dimensiune
Torusulmandibular
mare creeazdproblemeincd din etapele
de amprentare,impiedicAndTnregistraprotetic.
reacompletda cAmpului
Aceste formatiunipot fi localizate
uni- sau bilateral,conducdndla aparifia
axelorde bascularela nivelulprotezei
totale.

tdri exagerateale unor segmenteale

suportuluiosos - datorate stimuldrii
exagerategi mai frecvent
osteoblastice
localizatela nivelul torusului palatin,
al cresteimilohioitorusuluimandibular,
pengenii,necesitAnd
dienegi apofizelor
chirurgicale.
tru corectareinterventii
Hipertrofia
alveolardesterari 9i se
localizeazd de obicei la nivelul
maxilarecaredevinhipertuberozitdtilor
trofice, voluminoase, cu diametrul
vestibulo-oralgi verticalcrescut,deveocupAndTn
nindretentivesau plonjante,
acestfel spaliulproteticpotential9i impiedicAnd
in acestfel protezarea.
Instalareasindromuluide resorb[ie
Ei atrofie alveolart se caraeterizeazd
prinatrofiamarcatda cAmpului.
Resorb[iagi atrofiaPot sd ajungi
atAtde marcateTncAtsi deschiddsinusul gi sd determinemigrareaspineinazalelanivelulcdmpuluiprotetic.
se
Creastaalveolari mandibulard
poate atrofia atAt de mult, incAt linia
oblicd interni gi externi sd ajungd la
nivelulmuchieicrestei,apofizelegeniigi
gdurilementonieresd migrezein zona
de sprijin,mergAndpdnd la
func[ionald
canaluluimandibular.
dehiscenta
- Atrofiapoateinteresagi osul bazal
mandibular,care poate ajunge pAnd la
grosimea
unuicreion.

Complicaliile locale
La nivelulcomponentelorosoase,
potimbrdcadoui aspecte:
complicaliile
- aparrliade exostozesau dezvol-

429

Evolufiamucoaseide acoPerire
Mucoasa ce acoPer6 suPrafa[a
cAmpuluiproteticde sprijinla nivelmacomportddiferiteasxilargi mandibular
pecte,imprimAnd
traiectoriispecificede
tratamentdiverselorcazuriclinice.

Se pot descriesituatiiin care muprin grosimegi

coasase caracterizeazd
consistentduniforme,situaliedeosebit
protezdrii.
de favorabilS
Proceselede resorbfiegi atrofieTntdlnitela nivelulsuprafelelor
osoasede
sprijinau ecou gi asupraevolu[ieimucoaseide acoperire.
Astfel,atuncicAnd
mucoasanu urmeazdresorbliaosului
subiacent,rdmdneun stratde mucoasd
balant6,cu o rezilientdcrescutd,asemdnitoare "unei creste de cocog".in
aceasti situatieinterventiachirurgicali
de corectareeste cea mai indicatdatitudineterapeuticd.
Dacdstareagenerald a pacientului
contraindiciinterventia
se recurgela tehnicispecialede amprentare.De asemenea,in cazulbalande la nivelultubercutei resorbfie-atrofie
lului piriform,ne putemconfruntacu o
mucoasdmobilizabild
in toate directiile
atuncicdnd proceseleamintiteanterior
(fig.11.19,11.20).
suntaccentuate
Consecinla
clinicda situafieicreionate anterioro constituiefaptulcd mucoasa nu suporti presiuni,devenind
greude amprentat.
O altdsituatieclinicd
este cea in care mucoasafixd se ingroagd,ca urmarea cregteriistratului
submucoslocalizatintre mucoasdgi
periost,confruntAndu-ne
cu o rezilientd
marea mucoasei,ce poatefi glisatdgi
in sensorizontal.
Mucoasa poate deveni sublire,
sensibilS
la nivelultorusuluimandibular
sau maxilar,sau chiarla nivelulcrestelor cu diverseparticularitSfi
de resorbtie
gi atrofie.Trebuiementionatesituatiile
Tncare rugilepalatineacced la nivelul

430

cresteiedentatemaxilare,desfdcAnduse in evantai,iar papila bunoiddse

apropiede muchiacresteireziduale.La
maxilar,inserliafrenuluigi a pliciloralveolo-jugalela nivelul muchieicrestei
creeazd dificultatiin terapia proteticS.
La mandibuld,mucoasafixd se poate
reduce la o linie sau chiar dispdrea
completin cazuride resorbliegi atrofie
marcate.Mucoasafixd poatefi hipertrofiatd,imbrdcAndun aspectfibrozat,situatdfrecventla nivelultuberozitdtilor.

Fig. | 1.19.

Fig. 11.20.

Modificdrile
in plan histologicpot
evoluade la keratinizarea
specificdmucoaseisdndtoasela hiperkeratozd,
generatdde diverselegradede inflamalie,
ajungAndla fenomenulde hiperacan-

prin inmul[ireacrestetozd materializat

for papilare.Sunt cazuriclinicela care
se remarcdprezenfaunor mici papiloame la suprafafamucoaseifixe, marker
al inflamatieigeneralizate.Structura
mucoaseiacoperitoaregi tendinla la
cheratinizare
a epiteliului
suntcalitdtice
pot fi influentatede existentaprotezelor
amovibile,cu aparitiaunor neajunsuri
datoratefie materialului
fie calitd[ilorde
realizare
clinico-tehnologice,
etc.

gnatoprotetic
nu mai poatefi stabilizat
pe cdmp,posibilitatile
salede mobilizare
vor accentuaresorbfiaosoasd,in acest
fel instalAndu-se
un cerc vicios. Este
corectde a se procedade la inceputla
pentru
intervenlii
corectoare
chirurgicale
a asiguracondiliioptimede stabilitate
aparatuluignatoprotetic
amovibil.
La maxilar,prin instalareasindromuluide resorbfiegi atrofieosoasi, se
reduce?ndltimea
cresteloralveolare,iar
insertiamucoaseimobilese apropiede
Complicatiilelocale ale compo- muchiacresteila fel ca gi inserliaplicilor
gi a frenurilor.
nentei mucoase
alveolo-jugale
La nivelul comrynentei mucoasei,
Existd,de reguli, o linie de decomplicatiile
gi
se manifestdprinatrofiimar- marcatieneti a mucoaseivestibulare
cate gi intinsein suprafatd,cu aparitia a muchieicresteifati de mucoasaboltii
unorzonede mucoasdatrofiatd,subtire, palatine,mai fibroasdgi mai groasd,
friabild,carenu suportdniciun fel de pre- care se atrofiazdmai greu. Odati cu
siune,TncAtprotezarea
nu mai esteposi- atrofiaosoasdgi mucoasd,liniade debild,fiindnecesareintervenfii
chirurgicale marcatiedintremucoasapalatinigi cea
cu adifiede mucoasd.
a cresteialveolare,migreazispre muAlteoricomponenta
mucoasdde la
chia cresteisau chiarpe versantulvesnivelulcAmpuluiproteticpoatesuferiun
tibularTnapropiereainserfieimucoasei
fenomencontrar,de dezvoltaresau himobile.
pertrofiere
?mbrdcAnd
Rugilepalatinese desfacin evanaspectuluneimucoase fibromatoase,situatd cel mai tai, iar papila bunoiddmigreazdspre
frecventla nivelultuberozitdfilor.
Atunci muchiacresteigi inserliafrenuluibuzei
pentruo
cAnd resorbtiaosoasSeste foarte rapi- superioare,
semnepremonitorii
dd, mucoasade acoperirerdmAnAnd
ratdridicatda procesuluide resorbtie.
la
vecheadimensiune,
La mandibulS
apareclinicca fiind
apareo rezilientdripiriform,
un exces,situafiafiind comparabilicu
dicatda mucoaseituberculului
situatiaunei haine rimase largi pe un
care se migcdin toate sensurile,fiind
incapabilde a suportapresiuni.Datoritd
om carea sldbit.
Aspecteleclinicecele mai frecven- resorbfieigi atrofiei marcatela nivelul
te in acestecazurisunt cele de creastd crestelor edentate, cAmpul protetic
balantdsau creastdde cocog.
mandibular
Tntr-olinie,iar
se transformd
Prin posibilitatea
insertiamucoaseimobilemigreazdspre
de mobilizarein
sens orizontala acesteizone,aparatul muchiacrestei.

431

La nivelulmucoaseioraleexistdun
proces de ortokeratozd(cheratinizare
normald),asigurAnd
o starede sindtate
normalda mucoaseiorale,care astfel
este capabili sd suportetraumelealimentaregi cele produsede bazaaparapartialamovibil.CAnd
tuluignatoprotetic
apareo ugoari starede inflamatie,se
produceo hipokeratozd
a mucoaseiorale, scdzAndcapacitateade apdrarela
mecanice9i bacteriene.
solicitdrile
Afectareain profunzimea mucoasei orale duce mai intAi la subtierea
sau chiarla absenta
stratuluikeratinizat
lui Tnunelezone,cu aparitiafenomenufui de hiperkeratozd,
care consti in inmultireacrestelorpapilare.Uneorlpoate
sd apard gi hiperpapilitainflamatorie,
caracterizatdprin inflamatiageneralizape
ti a mucoaseiorale,observAndu-se
suprafataei micipapiloame.
Complicatiile locale interesAnd
o
declangeazd
suportuldento-parodontal
reacfiein lan{,care se reflectdin modificdrileocluzalestaticegi dinamice,antrenAnd9i disfunctiimusculare,ecoul final
fiind la nivel articular, instalAndu-se
malrelatiile
cranio-mandibulare.
Complicatiile loco-regionalereunesctulburirileprodusela nivelfacial,
ca o urmarea modificdrilorlocale in
planorizontalgi vertical.
a) Tulburdrilede antropologiefaciaprin modificdricom/d se caracterizeazd
plexe,fiind primelecare se pun in evidenti. Are loc mai intAio flexiea coloanei cervicaleinsotiti de schimbareaaxei
orizontalea extremititiicefalice.Pentru
cefalicdoriena-gi mentineextremitatea

432

tatd in planulorizontalcare-ipermitesd
scrutezeorizontulin aceastdpozitiede
coloani vertebralSflectatS,extremitatea
cefalici realizeazdo ugoari rotatieposde
terioari pentrua-gipdstraposibilitdtile
inconjurdtor.
controlvizualal spaliului
Aceast6deplasarecomplexdpoate
echiaveadreptconsecintigi reajustarea
libruluineuro-muscular
care este obligat
si asigureo noud relafiede posturdgi
uneorichiaro noudrelatiecentricS.
Tn misura in care schimburilese
productreptat,remodelarea
osoasdgi
se reajusteaechilibrulneuro-muscular
zd intr-omdsurdegali.
b) lnstalarea dishomestaziei sistemuluistomatognat
stomatoDishomeostazia
sistemului
gnatapdrut5ca o complicafie
a edentatiei
intinsegi subtotalese inscrieca o etapd
decompensatd
a evolutieiacesteimaladii
complexe,preexistentesau declangatd
de dezordineahomeostazici instalatd
prin disparitiamai mult sau mai pufinrapidda arcadelor
dentare.
a sisCapacitateacompensatorie
fiind
de autoreglare
temuluihomeostazic
substanfialdepagitd,sindromuldisfunctional se instaleazi definitiv,avAnd loc
modificdriireversibile.Ele intereseazi
mugchii
articula{iatemporo-mandibular5,
manducatorigi rela{iile fundamentale
carese modificddamandibulo-craniene
dentare.
toritdabsenfeiarcadelor
musculardpe tipaSuprasolicitarea
gi modificarea
echilibrului
re neobignuite
gicobor6toriduce
la aparidintreridicdtori
insolitede duretia spasmelormusculare
re musculardcu caractervariat (durere

mio{aciald).
Durereamiofacialdse proiecteazd
in zone variate,are un mecanismcomplex gi se poate manifestasub forma
trigeruluimiofacial.
Durereaesteprovocapalpareasau solicitarea
td prinatingerea,
gi se simtela disunorzone musculare
tantdde loculde declangare.
c) La nivelul articulaliei temporomandibulareapar fenomenede uzurd,
de atrofiea tuberculului
articulargi condiluluimandibular,
de degenerescenfd
a
elementelorarticulare,cu uzarea menisculuigi chiarperforarea
acestuiasau
a osuluitimpanicdatorateuneicompresiuniposterioare
datede condil.
Colapsulcondilianposteriorpoate
gi duce la
irita nervulauriculo-temporal
aparitiade durericu localizirivariate:
oftalmice,glosice,faciale,de multeori
extremde greude diagnosticat
corect.
d) La nivelul glandelor salivare,
complicatiile
constauTndiminuarea
secrefiei, pAni la xerostomiegi hipertrofia
glandelorsalivare,parotidagi sublinguala,
maialesla bdrbafi,in leg6turdcu diminuareasecrefieigonadice.
e) Limba este mdritd in volum,
hipotonS,luAndun aspectcaracteristic
de ,,limbdl6tite",care impiedicdprotezarea prin ocupareaspaliului protetic
potential.
t) La nivelul comisurilor bucale
apareperlegulsau keilitaangulard,leziune inflamatorie
acoperitdde o crustd.
Formafiuneaeste extremde dureroasd
gurii,la emisiafonemelor
la deschiderea
gi determindtulburdriale mimiciifaciale.
Formareaacesteileziunieste favorizatd

de zonelede declivitatecreateprin accentuareaganturilorcomisurale,saliva

scurgAndu-se
la acestnivel.Se creeazd
condifii dezvoltdriiflorei microbienegi
deci,de aparitiea leziunii.
Compl icali i le generale
generalese referdla
Complicafiile
complicafiile
digestivede ordinmetabolicAipsihic
a) Complica{iiledigestive se datoreazd absenlei arcadelor dentare cu
desfiinfarea
funclieimasticatorii.
Masticatia este primulact care declangeazd
reflexele
digestive.
Prinpregdtirea
boluluialimentarse
stimuleazd
secretiasalivardgi se pregdtegteo secretie9i motilitategastricdcorespunzitoare. Masticalia riguroasd
calmeazi, iar absenfasau insuficienta
sa poatedeterminaaparifiaunormaladii
digestive prin tulburareasecven[elor
reflexelor
digestive.
De asemenea,au fost citatein literaturdcazuride cancereale tubuluidigestiv declangate prin traumatizarea
generatide particulele
alimentareinsuficienttriturate.
b) Tulburdrilemetabolicesunt datoratemasticatieiinsuficiente;
activitatea
digestivdeste astfeldeficitard,absorbfia
principiilor
nutritiveeste insuficientd
dugenerale.
cAndla tulburdrimetabolice
c) Tulburdrilepsihicesunt complexe gi cunosc o etiologiecomplexS.
Acestetulburdriau fost detaliatedeja la
capitolul referitor la simptomatologia
clinici a edentatiei
totale.

CAPITOLUL1,2

0ilr[Rl
[lt PUllTl[0n
H.HttItffSTRUGTURAII
INTERMEDIARII
FIXE
PROTEZELOR
(coRPuRl DE PUNTE)
Dinfii gi arcadele integre
componenteale sistemuluistomatognat
sunt de-a lungul viefii intr-un echi]ibru
funclional.intre dinlii arcadelornaturale
integrefunctioneazd
un sistemde contacte
dento-dentareatAt interarcadicecAt gi in
cadrul aceleiagi arcade prin ariile de
contact.$i unele gi altele din contactele
punctiforme evolueazd in timp spre
contactede suprafatddatoritdproceselor
de uzurddentard.
EvolutiaarcadelorcAt gi a reliefului
ocluzal este intr-o continui schimbare,
de-a lungul vietii, SNC TncercAndsd
mentind o activitate armonioasd a
Printr+ capacitate
sistemuluistomatognat.
de adaptareremarcabilaSNC Tncearcdsd
mentind constant o stare de armonie
funclionald atAt in cazul modificdrilor
fiziologice
ale din[ilor(datorateuzurii)cAtgi
in stdripatologice,situatiecAndexistdTnsd
anumite limite variabiledependentede
factoriide adaptare.La aparitiaunei brege
edentate sistemul stomatognat nu
De
obicei
reactioneazd identic.
?ntrerupereacontinuitdtii unei arcade
dentareesteurmatdde migrdrigi basculdri
dentare.

4U

Fig. 12.1.Prin intrerupereacontinuitdliiunei arcade

dentareWt aparemigrdridentare,cu denivelarea
consecutivda planuluide ocluzie.ConfectionareaIa
timp a uneipunlidentare rezolvd acesteprobleme:
a - arcadeintegre;b - arcaddmandibulard
intreruptdprin pierdereamolaruluiprim permanent;
c - restaurareproteticdfixd care reface
continuitateaarcadei

Din[ii antagonigtimigreazdvertical
(egresie,extruzie)iar dinfii vecini bregei
migreazd sau basculeazdspre spatiul
edentat(fig. 12.1b).Dintii vecini bregei
migreaz6diferit in functie de vfrrsti. Se
cunosc situatiilede pierdereprecoce a
molarilor de gase ani, cAnd adeseori
molarul de 12 ani aproape ci inchide
brega,'iarmolarulde minte (dacdexistd)
poate realizaarie de contact cu molarul
permanentsecund.Se stabilescastfelnoi
relafii ocluzaleTn care stopurilenu mai
corespund
arcadeiintegre.
La majoritatea pacienlilor insd
edentafiile
uni sau multidentaregenereazd
o patologie specificS, cu migrdri gi
basculdridentarecare deniveleazdplanul
de ocluzie,acesteafiind urmate de un
procent ridicat de modificiri in ATM gi
mandibulare.
disfunc{ii
inchiderea la timp a unei brege
edentate prin inserarea unei proteze
parlialefixe previnecu certitudinepatologia
mentionatdmai sus. Nu trebuiesi uitim
insd ci intermediarulsau intermediarii
protezelorfixe nu sunt dinli naturali.
Extracliaare drept consecintdpierderea
proteza
uneipdrtia fesuturilor
de susfinere,
fixd venind ?n raportcu creastaalveolari
restantdcare Tnsdnu o sustine.Agadar,
forma
trebuie sd infelegem cd
intermediarilor nu poate reproduce
Tntotdeauna
morfologiadintilorlipsi, ceea
ce impune adoptareaaltor procedeede
igienizare.
Funcfiileunei proteze partialefixe
sunt:
- Tnchiderea
bregeiedentatecu refacerea

435

consecutivd a continuititii arcadei

dentare9i a posibilitetrii
de transmitere
sagitald a forfelor, imitAnd existenta
ariilorde contact;
- impiedicarea aparifiei migrdrilor gi
basculirilordentare;
- protecfia crestei edentate gi a
parodonfiului
dintilorstAlpide impactul
alimentar
dincursulmasticatiei;
planuluide ocluziedenivelat.
- refacerea
Realizarea protezelor parfiale fixe
necesiti preparareadinlilor stAlpi sub
formdde bonturi,reclamAnd
adeseorichiar
devitalizareaacestora,ceea ce reprezintd
un traumatism operator pe care nu-l
suportd toate categoriilede pacienli. in
timp, preparareadin[ilor stAlpi a suferit
modificdri.Odatd cu aparifiarestaurdrilor
proteticecu agregareadezivdsacrificiilede
tesuturidure au fost diminuatemult. Au
apdrut preparatiilepeliculare care se
efectueazidoar in grosimeasmaltului,iar
implantele,
uneorile-au suprimatcomplet.
gr NOMENCLATURA
DEFTNTTil
Puntile dentare (denumireveche)
sunt proteze pluridentarefixate prin
cimentaresau lipire, eventual prin alte
mijloace de retentie (guruburi)la dintii
naturali(preparafisub formd de bonturi),
rdddcinidentaregi/saustAlpiiimplantelor.
Protezelepa(iale fixe (termennou
GPT 1999)sunt formatedin elementede
agregarecare se fixeazdla stAlpiinaturali
protezelorfixe
sau artificiali,intermediarii
(corpulde punte)careinlocuiescdintiilipsi
9i conectorii.lntermediariireprezinti ,la
raison d'6tre" al protezelorparfialefixe.

Numelede punte derivd de la latinescul

acceptatde
,pons"(pod,punte),nemaifiind
terminologia actuald. lntermediarii nu
realizeazd
o inlocuirepropriu-zisda dintilor
lipsd deoarece,aga cum am mai spus,
conformarealor ca replicd anatomice
exactda dinfilorlipsdnu ar puteaasigura
igienei.
controlul
Conectorii reprezintd zona de
legdturda elementelorde agregarecu
intermediarii.Conectoriipot fi rigizi gi
elastici.
PAnd nu de mult notiuneade stAlp
(pilier,abutment)se refereadoar la dinlii
naturali(bonturinaturalesau DCRfixatela
Tnprezenttrebuietinut
rdddcinile
naturale),
artificiale",
cont gi de stAlpii,,rdddcinilor

din metal
confecfionali
adici a implantelor,
sau ceramicd,care au modificato seriede
conceptiidespre fixare in proteticafix5.
AgadarstAlpiisunt acele pdrti ale dintilor
sau implantelor
care servescdreptsuport
gi/sau retentie pentru elementele de
agregareale protezelorpartialefixe (fig.
12.2)
Tehnologiaprotezelorpartiale fixe
presupunerealizarealor princel pulindoud
procedee:unul in care se confectioneazl
inilial elementelede agregaregi ulterior
intermediarii(corpul de punte) care se
la elementele
de agregaregi
solidarizeazd
altul cAnd elementelede agregare se
realizeazd
concomitentcu intermediarii.

ab

Fig. 12.2. StAIpidentaripe care se fixeazdelementelede agregare:a - pe dinli naturali;b - pe implante

Modulde conexiuneesterigid.

Primul procedeu, mai vechi, ,dintr-o bucat6" s-au extins mult in

fdcute
caracterizeazd protezele parfiale fixe ultimeledecenii,datoritdprogreselor
metalice gi pe cele metalo-polimerice, pe tdrAmul topiri-turndriialiajelor gi a
(gia diversificdriigi optimizdrii proprietdtilor
gi metalo<eramice
metalo+ompozite
pierdutteren);al doilease poateregisi la acestora.
Designulunei proteze parliale fixe
punlile integralmetalice,polimericesau
ceramicedar gi la scheletelemetaliceale esteun factoresenlialinreugitasauegecul
punfilormixte.Ambeleprocedeeprezintd unei terapii de restaurareproteticdfixd.
fixe
functionale
ale restaurdrilor
aplicAndu- Exigenfele
atAtavantajecAtgi dezavantaje
de
se in practicdcu mentiuneacd puntile sunt dublateconstantde posibilitdtile

436

mentinerea unei stdri de igiend bucodentardoptimdin zona cresteiedentate.

De mentionat cd aceasti cerinfd s-a
imputatmereututurorgeneratiilor
de punfi
dentare (fig. 12.3) incepdnd cu Tinker
(115)care?ncddin 1918 a prezentat
corpul
de punteigienic(sanitarypontic)gi pdndla
Lang gi Guldenerin 1966, ea nefiind
rezolvati nici in prezent.Timp de aproape
un secol problemaacumulSrilor
de placd
dentardgi dificultdtile
de mentinerea unei
igienebuco{entareoptimela cei proteza[i

cu restaurdriprotetice fixe a fost mult

dezbdtutd influentAnd evolutia acestor
pieseprotetice(2, 8, 19,28, 41, 42, 45, 84,
85, 107,117,121etc.)- tig.12.4.
gl
ELEMENTECOMPONENTE
CATEGORIIDE PROTEZE
PARTTALEF|XE
Orice protezi pa(ial6 fixd este
alcdtuitddin element(e)de agregare9i
puntii(fig.
corpulde puntesau intermediarii
12.5.).

vestibular
$

Fig. l2.3.Restaureriproteticefixe:A 4e dinli sffilpi naturali:a,b - dinli stdlpinaturali,c,d - elementede

agregare,e -intermediar;B - agregarepur implantard;C - agregaremixtd (dento-implanhrt); mezial
conectorulesteelastic;D - reducereacu 2/3 a gabarituluiV4 a unui cory de punte tald de acelagigabarita
unei coroanedentarenaturale(cu condiliarespectdriipoziliei corectea vArturilorcuspizilor)nu implicd
integritateastopurilor ocluzale.

437

fixe (marcatecu sdgeli)giposibilitd{ile

de reten[iealimentardaleuneirestaurdriprotetice
Fig. 12.4.Locurite
de igienizareartificialda diferitelorformede intermediari.

Fig. 12.5.Elementelecomponenteale uneipunli

dentare:a - elementelede agregare,b - corp de
pu nte(intermediarulprotezeifixe).

Observatiilecliniceau aretatcd toate

elaborarea
materialele utilizate in
au o toleran!5 biologicd
intermediarilor
aproximativasemenetoare.Uneori pot
apare inflamaliigingivale,indiferentde
materialul utilizat. S-a constatat cd
ceramicaestetotugimai ugorde igienizat,
ci ar fi materialul
mulliclinicienisustinAnd
de elecfie- sausingurulmateria]-cdruiaTi
este acceptat contactul cu creasta
edentatd. Datoritd structurii poroase 9i
in oblinereagi menlinereaunei
dificultSfii
suprafelecorectlustruite,polimerii9i RDC
nu trebuie
din componenfaintermediarilor
sd ajungdin contactcu tesuturilemoi care

acoperdcrestelealveolare,situAndu-sela
polulopusceramicii,
ca toleran[dbiologicd.
tisularesunt
Pentrucontactulcu structurile
de preferatceramicaglazurati sau foarte
bine lustruitdprecumgi aliajele,lustruite
pAndla obtinerea
luciului
de oglind6.
Diversitatea mare a designurilor
corpurilorde punte,ca gi materialeledin
care acesteapot fi realizate,aspectulmai
mult sau mai putin estetic, precum 9i
restauririlor
raportulpe care intermediarii
fixe il pot avea cu mucoasa crestei
alveolaresuntcAtevadin criteriilece permit
clasificare protezelor parfiale fixe in
in special.
generalgi a intermediarilor
Dupd materialprotezeleparfialefixe
potfi confectionate
dintr-unsingurmaterial
sau din doud materiale(ultimelefiind
gi sub numelede mixte):
cunoscute
- dintr-unsingurmaterial:
integral - metalice
- ceramice
- polimerice
- din doudmateriale:mixte

438

- metalo- polimerice
- metalo- compozite
- metalo- ceramice
- din mai multe materiale:in cadrul
protezelor parliale mixte din doud
buciti; cAndpe lAngdaliajeledin care
este
confeclionat scheletul gi
materialelede placare,apare un al
treilea materialfolosit la solidarizarea
elementelor de
agregare cu
intermediarii
cunoscutsub numelede
lot saulipiturd.
Dupd raportul intermediarilorcu
creasta:
- suspendate,
- punctiforme,
- tangentiale,
- in semiga
- inga
- intramucoase
- intraalveolare
Dupdtehnologia
de elaborareele pot
fi ob{inuteprin:
- turnare (punti exclusiv metalice,
scheletemetaliceale protezelorparfiale
mixte)
- trezare - computerizatd
- princopiere
- polimerizare (proteze fixe exclusiv
polimerice gi/sau din materiale
compozite)
- turnare qi coacere (proteze mixte
metalo+eramice)
- turnaregi polimerizare
(protezemixte
metalo-polimerice gi/sau metalocompozite)
- electroeroziune

439

INTERMEDIARI
DINTR-UN
SINGURMATERIAL
in aceastdcategoriede restauririfixe
intrd protezelefixe realizatedin metalegi
aliaje, polimeri, gi materialecompozite
precum gi cele din ceramicd,ele fiind
cunoscutegi sub numelede restaurdri
fixe
polimerice
integralmetalice,
sauceramice.
partiale
Proteze
fixe
cu
intermediariexclusivmetalici
Restauririleproteticefixe metalicese
confeclioneazidin cele mai vechitimpuri.
Li se mai spuneintegralmetalicedeoarece
atAt elementele de agregare cdt gi
intermediarii
sunt realizatedin acelagialiaj.
Existdaliajecu destinatiespecialdpentru
gi nobile).Mult
coroanegi punti(nenobile
timp elementelede agregare au fost
confectionate
separatde intermediar,
care,
ulterior,era lipit sau sudat la primele.
Odatd cu dezvoltareagi perfectionarea
procedeelorde topire-turnare,s-a extins
tot mai mult procedeulpuntilormetalice
turnate dintr--osingurd bucati (monolit).
Ele se pot realiza din diferite aliaje
destinate restaurdrilor protetice fixe
(nenobilegi nobile: cu confinut sdrac,
mediusau bogatTnmetalenobile).
Aproapeun secol,in zonelede sprijin
protezele pa(iale fixe metalice au fost
dominatede concepliasuspendiriicorpului
de punte.Dupdo experientd
considerabilS
s-a observat cd forma intermediarilor
suspendatinu este chiarcea mai optime,
periu[a
deoarece,degiin timpuligienizdrii,
pdtrundesub ei, zonelede trecereTntre
corpulde puntegi elementele
de agregare

sunt dificil de curitit, la acest nivel

placa bacterianS.Un alt
acumulAndu-se
suspenda[i
dezavantajal intermediarilor
apare dacd spatiul dintre ei gi creasta
alveolard nu este suficient de mare,
mucoasa proliferAndla acest nivel gi
umplAndspatiul gol. Aceastd proliferare
incepe la nivelulpapilelor,deci in zonele
proximaleale corpuluide punte,unde se
acumuleazdde altfel gi mai multd placd
bacteriani(93).
Din acestemotive,precumgi datoriti
faptuluicd unii pacien[ipercepspafiulde
cu un oarecaredisconfort,
sub intermediari
gi la protezelepartialefixe metaliceturnate
se recomanddin prezentrealizareaunui
contacttangentliniarcu creastaalveolard,
iar la nivelultreceriidintre intermediari
9i
elementelede agregare se modeleazi
ambrazuri cervicale largi. Intermediarii
trebuie conforma[i convex in toate
sensurile,astfel?ncAto periutdinclinatdla
45" sd aibd acces,permifAndo igienizare
optimS.
Restaurdrilefixe integral metalice
suntindicatedoarTnzonade sprijin,avAnd
premolaruldoi stAlpulcel mai mezial,la
pacientii unde nu predomind exigenfe
estetice majore. Aceste restauriri se
incadreazdfoartebinein cadrulADM, nu
necesiti preparaliidentare cu sacrificii
importantefiind cele mai economice,la
acestcapitolnefiinddepdgitede nici un alt
fel de protezefixe. CAt privegteexperienta
noastrd de peste 30 de ani privind
protezele partiale fixe integral metalice
suspendate putem relata rezultate
excelente privind longevitatea acestor

restaurdricAt gi starea de eutroficitatea

tesuturilor moi ce alcdtuiesc cAmpul
protetic,chiardupd 15 - 25 de ani de la
lor.
confectionarea
parfiale
fixe
Gu
Proteze
intermediariintegralpolimerici
Restaurdrileprotetice fixe integral
polimerice
de tipul puntilordentareau fost
utilizatecu precdderein zona frontald,in
deceniile imediat urmdtoare lansdrii
gi
polimetilmetacrilatului. Euforia
optimismul declangat de cdtre acest
materiala fost de scurtd durati (cdteva
decenii) p6ni cAnd fenomenele de
imbitrAnire a rdginilor acrilice cu
polimerizare
liniardgi faptulcd integritatea
stopurilorocluzalenu puteafi pdstrati sau ficut simtite.De aceeapunfiledin RA
nu se mai intrebuinteazi astdzi decAt
pentru restaurdri provizorii gi eventual
pentrurestaurdri
provizoriide lungi duratd
2 - 5 ani; cAnddiferitescheletemetalice
potfi placatecu RA.
DezavantajeleRA au fost parlial
suplinitede RDC care dupd anii 1960au
adus un suflu nou in stomatologie,cu
precddere in clinicE. Aparitia RDC
gi introducerealor in
fotopolimerizabile
laboratorul
de tehnicddentardcu scopulde
placareal suprafetelor
metalice,a dus la
folosirea acestor materiale gi pentru
r ealizarea,,restaurdrilor integral compozite"
in zonafrontald.
cu precddere
Degiefectulesteticobtinutesteoptim
totugi s-a constatat cd nici aceste
materialenu pdstreazdstopurileocluzale,
respectivnu au o rezistentdmecanicd

440

satisfdcdtoare,
in timp suferindgi o serie
in zonafrontaldgi la premolari,
cAtgi
pentrupuntide Tntindere
de modificdri
cromatice.
micd,atAt
Pentrua compensaacesteneajunsuri
in zona frontald, cAt gi in zona
gi in dorinla de a realiza restaurdri
laterald(cu precdderein edentatiile
protetice tdrd componentdmetalici s-a
prim).
de premolar
Tncercat imbundtdfirea proprietdlilor
- Targis- ceromercu un procentde
procentului
mecanicea RDCprincregterea
umpluturdanorganicdde 7ffi5%
(procentede masi) gi o dimensiune
de umpluturianorganicd,armarealor cu
fibre de sticld (de exemplu: sistemele
a microparticulelor
de pAndla 1 pm
Targis-Vectris,Vectris-Bellglass)sau cu
reprezintd materialulde placare.
fibre de polietilend(de exemplusistemul
Particulele
de umpluturdanorganicd
Artglass-Ribbond).
(sticldbariu-alumino-silicaticd)
sunt
Armarea cu fibre a diferitelor
silanizate,dispersatein matricea
materialepolimerice
este un procedeudes
organicd cu, care realizeazd o
utilizatin specialcdndasuprauneistructuri
legdturi strdns6.Se obfineastfelo
sunt aplicate ciclic forte de intensitate
structurdtridimensionald
omogen6.
crescutd(de exemplu,in constructiade
Procentulcrescut de incircdturd
nave,aeronauticd
etc.).in ultimeledecenii
anorganicigi variabilitatea
nuanlelor
acest procedeu a fost adoptat gi in
ceromeruluiconferd restaurdriiun
stomatologie pentru armarea r6ginilor
aspectfizionomiccomparabilcu cel
fofosite la realizareade restaurdrifird
al reconstituirilorceramice. S-a
componentdmetalicd.Astfel au apdrut
urmdrit totodatd 9i o cregtere a
doudclasenoide materiale
rezistenteila abraziecare prezintd
dentare:
- FRC- rdginilearmatecu fibrede sticlS;
valoricomparabile
cu ale [esuturilor
- Ceromerii
- polimericu procentcrescut
duredentare.
de umpluturdanorganicS.
BazAndu-se
Rezistenta la
incovoiere a
pe aceste principii,firma IVOCLAR complexuluischeletnemetalic- material
(Liechtenstein)a lansat sistemul de placare a crescut considerabilprin
Targis-Vectriscare promoveazddoui
inglobareafibrelorTn masa polimericdgi
prin optimizarealeg5turilorchimicedintre
astfelde materiale:
- Vectriso rdginaarmatdcu fibre de matrice,fibre gi infrastructurd
materialde
sticld(diametrul
fibrelorde 5-11pm), placare (Targis). Silanul utilizat pentru
material dezvoltat special pentru silanizarea fibrelor contine grupdri
realizareade infrastructuri.
Fibrele functionale
metacrilice.
care
de sticlSsunt silanizale,realizAnd
o copofimerizeazA cu dimetacrilatul din
legdturd optimd cu matricea matricea organicd realizAnd legdtura
polimericd. Acest material este matrice-fibre.
Legdturachimicdcare se stabilegte
utilizatatAtpentrucoroanede invelig

441

intre scheletul nemetalic (Vectris) gi

materialulde placare(Targis)estepusdtot
pe seamamatriceiorganicedin compozitia
celor doud materiale,aceasta fiind o
legdturd care se bazeazd pe doui
mecanisme:
matrice
- legitura matrice Vectris
Targis
- legiturilefibreVectris- silan- matrice
Targis
Spre deosebirede aliajelemetalice,
materialulVectris a fost astfel conceput
TncAtcoeficientul
lui de dilataretermicdgi
modulul
de
elasticitate sunt
corespunzitoarematerialuluide placare
Targis. Mai mult, aceste proprietS[isunt
comparabilecu cele ale dentineiumane,
astfel incAt sunt reduse Ia minimum
eventualeletensiuni care pot apare la
niveluluneiastfelde restaurdriprotetice.
Din punct de vedere clinic, o
restaurare protetice fixd realizatd cu
prezintdnumeroase
sistemulTargis/Vectris
avantaje,precum:
- erori minime de manipulare gi
prelucrare;
- adaptarea
marginald
optimS;
- nu provoacdiritafiiin contactcu tesutul
gingival,
deosebit.
- realizeazd
un efectfizionomic
Experientanoastrdclinici cu acest
sistem a demonstratcd uneori existd
cu
dificultdtide lustruirea restaurdrilor,
capetelorde fibrdde sticld gi
descoperirea
alterareaefectuluiesteticin timp, precum
gi pierderea,uneoria Tnchiderii
marginale
gi a stopurilor
ocluzale,Tnciudafaptuluici,
in vitro rezistenta mecanicd a acestor

442

materialeeste deosebitS.De aceea,la ora

actuald,pAndla o eventualdperfectionare
din
a sistemului,se recomanddrealizarea
provizorii
TargisA/ectris
doara restaurdrilor
de durat6,cu mentinerein cavitateaoralS
timp de 2 - 5 ani, la care corpulde punte
nu depdgegte
o lungimede 12 mm 9i o
l5lime de 4 ffiffi, restaurdri care incd
prezintdun pre[de cost ridicat(67,68, 69,
7A',)
in concluziepun[iledin rigini acrilice
se folosescastdzi doar pentru restaurdri
provizoriiiar cele din RDC gi I sau FRC
doar pentrurestaurdriprovizoriide duratd
(max.2-5 ani).
Restauriri protetice fixe cu
intermediariintegralceramici
Protezele partiale fixe integral
ceramiceau apdrut odatd cu dezvoltarea
unor mase ceramice noi care nu mai
necesitd infrastructurimetalice (ceramicd
aluminoasd,magnezicdcu un confinut
crescut de apatitd etc.). inglobarea in
masele ceramicemodernea oxizilorde
aluminiu gi zirconiu le-a crescut
semnificativrezisten[amecanicdla valori
comparabile cu restaurdrile metaloceramice.
Astfelau apdrutin cascaddo seriede
sisteme integral ceramice: Hi-Ceram,
Cerestore,In - CeramAluminagi Spinel,
Procera,Precident,
OptecMiragell, Dicor,
CerapearlEmpress,Celay,Cerec,Procera
etc.
Sistemele integral ceramice ating
performante estetice superioare celor
metalo+eramice,in primul rAnd datoriti

elimindriischeletuluimetalic,care in timp
determind aparitia coroziunii gi a
galvanismului,
ceea ce imprimi acestor
restauririo biocompatibilitate
mai redusd.
Din SICinsd se pot realizadoarpunli
de micd amplitudine,deoarece aceste
materialeau o rezistentdTncdlimitatdla
forfede ruperegi Tnspecialde forfecare.
?n cadrul SIC trebuiesc amintite
sistemele substractive care permit
elaborareaunor punticu unul, maximum
doi intermediari,
fie prin tehnicide frezare
(CAD/CAM),
computerizatd
sau printehnici
de frezareprin copiereexclusivmecanicd
(Celay,Ceramatic).
Agadar corpurilede punte integral
ceramicetrebuiesd fie de amplitudinecAt
mai redus6, fiind indicate deocamdat6
pentru zona frontalS gi in regiunea
premolarilor.
INTERMEDTART
MIC$T|(DrN
DOUA MATERTALE)
mixtegi intermediarii
micAti
Goroanele
reprezintdla ora actualdsolutiilecele mai
frecventadoptateTnclinicaprotezelorfixe.
presupun
lntermediarii
micgti
confecfionarea
unui schelet metalic (din
diversealiaje)careulteriorse placheazd
cu
polimeri,materiale
compozite
sauceramicd
pentru ca restaurareaprotetici sd se
apropiecAt mai mult de aspectuldintilor
naturali.
La inceputul secolului XX, cAnd
tehnicametalo+eramicdnu era pusdincd
la punct,cele mai rdspAnditecorpuride
punte mixte erau cele cu fatete ceramice
prefabricate.
Pe un scheletmetalicspecial

443

conformat se adaptau dinti sau fatete

ceramice(fafeteSteel).Alteoridin[ii sau
faleteledin portelanse adaptaula bregd,
ulterior machetAndu-se componenta
metalicd. Dupi terminareaacesteia se
fixau dinlii tubularisau fateteleceramice.
Dezvoltareatehnicii metalo+eramicea
marginalizat
acesttip de intermediari,
care
aparfinTnprezentistorieigi se maifolosesc
doarepisodic.
De-a lungul anilor au fost utilizate
diversematerialede placare:RA,RDC, gi
ceramicadentard.Dintretoate,s-a impus
ceramica atAt ca esteticd cAt gi ca
rezisten{5mecanicd.IntermediariimicAti
formatidintr-un scheletmetalicplacat cu
RA sau RDC nu s-au impusin zonelede
sprijin. Ele se confeclioneazdin zona
frontalS, cu menfinerea ca stopurile
ocluzalesi fie metalicegi doar din ratiuni

economice.
Scheletele

metalice
ale
intermediarilorplacate cu polimeri gi
materiale compozite trebuie astfel
concepute, TncAt sd
retentioneze
materialelede placaj, stopurileocluzale
fiind asiguratede suprafetelemetalice.
Deoarece in tara noastrd asemenea
restaurdri protetice se mai practici pe
scarddestulde largi, in cele ce urmeazd
vom detaliacAtevaaspecteclinico-tehnice
legatede ele.
Intermediarii protezelor fixe,
pozifionati corect intre elementele de
agregaresunt modelatidin ceard; iar
suprafeteleocluzalesunt realizateconform
tehnicii de aditie. Apoi se realizeazl o
cheieoralddin gipscaretrebuiesd ajungd

pAnd la marginile incizale, respectiv

suprafe{ele
ocluzale(fig. 12.6.a).in cheia
de gips izolatdcu vaselindse adapteazdo
pldcutdde ceardalbastrdde 0,5-0,7mm,
carese ingroagdla nivelulariilorde contact

Trecereadintre
cu elementele
de agregare.
de agregare
corpulde puntegi elementele
trebuierealizatdastfelincAtsd se formeze
(fig.12.6).
ambrazuri
cervicaleprofilactice

Fi9.12.6.a. Corpuridepuntemetalo-acrilice
gi/saumetalo<ompozite: intermediari
modelalifn ceart, cheia orald de gips gi
machetade cearda caseteimetalice,cu
reten[iiperlatesau sub formdde anse;b.
machetascheletuluimetalical intermediarilor
se modeleazdcu ambrazuriceruicaleample.
(106)

;'.XJ..*,--.Yi ,n*

pot fi astfelconformali,
Intermediarii
incdt sd redea doar suprafalafunctionald
sau pot fi modelati in funclie de
dimensiuniledinfilorde inlocuit,incAt sd
vind Tn contact cu mucoasa crestei
edentate.Totugi,interfatametal- polimer
nu trebuiesd ia contactniciodatidirectcu
mucoasa crestei. Pentru retentia
polimerului
se pot realizaansedin fire de
ceari sau polimeri,cu diametrude 0,9 1,4mm (tig.12.7.1
Este o gregealdca polimerulsau
materialulcompozitsd acoperecomplet
scheletulmetalic al corpului de punte,
stopul ocluzal realizdndu-sela nivelul
acestuia.Aceastddispozitiedegiare efecte
estetice bune, se contraindici datoritd
lipsei de rezistenfdla abraziea acestor
materiale.Tot gregeali se consideragi

contactulacestor materialecu creasta

bregeiedentate.

Fig. 12.7.Conformareascheletuluimetalical
intermediarilorcu retenlii subformdde anse, astfel,
incdt sd cuprinddpolimerul.Trecereadintrealiaj gi
polimerse face la distanfdde mucoasacrestei
edentate.(106)

O altd varianti a restaurdrilorfixe

pornegtede la utilizarea
metalo-polimerice
dintilor artificialipolimerici,care vor fi
montati gi adaptati in spaliul dintre

'14,i

elementele
de agregare.Pentruaceastase astfel incAt mereu,contactulcu mucoasa
pot folosidinli artificiali,care sunt adaptati sd fie realizatde metal., De asemenea
in bregd gi eventualmodificatigi fixati cu corpul de punte trebuiesd fie pozitionat
ceard. Realizareascheletuluimetalic al intotdeauna paralel cu axul dinfilor,
corpuluide punte se face tot cu ajutorul deoarecealtfelse formeazdspatiigreude
(fig.12.8.).
cheii de gips, dupd metoda descrisd igienizat
anterior.
in altd variantS,intermediariisunt
modelatidupi reguli anatomicedintr-un
bloc de ceard,reficAndu-segi morfologia
ocluzalS.
Apoi,prinrdzuirese indepdrteazd
surplusulde ceardvestibular,realizAnduse mijloacede retentie.Se pdstreazdo
protecfie a marginii incizale, polimerul
ab
trebuind si fie inconjuratde scheletul
Fig. 12.8.Aspectetehnologiceale realizdrii
intermediarilormetalo-polimerici.a. Elementele
metalic ai dinspre bazd. La folosirea
prefabricate
se adapteazdgi se fixeazdpe modelcu
tehnicii Silicoaterse poate renunta la
benzi de ceard;b. lntermediariitrebuiepozitionat
retenfii.Aceastdvarianti de realizareeste
paralel cu axul dinlilor (gregitin figurab deoarece
indicatiin specialpentrucorpuride punte
astfelaparzonegreu de igienizat).
inguste, la care scheletul metalic se
conditione
azd prinsilanizare.
Radierea(gravarea)de gips de la
Realizareamachetei intermediarilor nivelulmodeluluise contraindicatd,
piesa
metdo4dimerici este posibild gi cu finitdse va adaptaprinfrezare(fig.12.9.).
preformate Daci se perforeazdpieseledin material
ajutorul
elementelor
(prefabricate),
care pot fi din ceardsau din plastic,defectulse remediazdprin
aditiede
materialesinteticece ard fdrd reziduuri. ceard dinspre interior. Ambrazurile
preformate
pot aveatrei mdrimi cervicalevor fi conformatecAt mai largi
Elementele
diferite, cu profil lenticular, permilAnd pentrua asigurao igienizare,
pdstrAndu-se
conformarea igienicd a ambrazurilor insd,pe cAtposibilnervurilein formdde U
cervicale.Nervurain formd de U plasatd (fig.12.9.b).
incizaldsau
Tnfinal,marginea
pe fata interioard asigurd retentia suprafala ocluzali se realizeazddintr-o
polimerului gi
sporegte rezistenfa placd de ceard de 0,3 ffiffi, care va fi
sunt modelatd funcfional,infieaga machetd
sistemului.Macheteleintermediarilor
agezategi adaptatepe model cu ajutorul putAndfi consolidatdprin addugareaoral a
unei benzi de ceard (fig.12.8.a).Viitorul
uneipldcide ceard(fig.12.10.a,b).
pe
punte
corp de
se adapteazd model

445

Fig. 12.9.a Pentrua realizaun contactoptim cu mucoasacresteiedentate,piesa prefabricatddin rdgini

acrilicesau a$ipolimerise trezeazd;b. solidarizareaelementelorprefabricatela corpulde punte se face cu
largi, ugorde igienizat.
benzide ceard,modelAndambrazuriceruicale

lH.
r-\
Fig. 12.10.a. Margineaincizald,respectivsuprafalaocluzalda intermediarilorse modeleazdfunctionaldin
ceard. Totdin ceart se realizeazdgiconsolidareaorald a corpuluidepunte. b. Realizareamachetei
scheletuluimetalical uneimachetedin elementeprefabricate(106).

in literaturade specialitate,cand se
discutd despre longevitatearestaurdrilor
proteticefixe se iau ca etaloncele metaloceramice. in 1986 Kerschbaum (56),
gi Leempoel
ulteriorTn 1989 Kerschbaum
gi colab.(60)
(58) 9i in 1991Kerschbaum
ateste o longevitatede 15-25 ani pentru
general.
pun[ile metalo-ceramicein
Karlsson(54) Tntr-unstudiu longitudinal
efectuat asupra a 104 punti metalotimp
ceramicein stare de func[ionalitate,
de 14 ani,relateazd
stareaoptimda 88,57"
dintre acestea,rata de egecurifiind de
in
Tn1991examinAnd
11,5/".Walderhang
timp longevitateaunor protezeparlialefixe
placatecu polimeria constatato ratd de

egecuride 4/" la 5 ani, 12o/"la 10 ani gi

32/o la 15 ani (119).La un lot de 1841
pacienfiasigurati,din 1669 restaurdrifixe
mixte,se constatdcd se mai afld in stare
de functionare640/"dintreacestea(60).
intr-un studiudin 1992 efectuatde
cdtre Erpenstein9i colab (33),in care au
fost urmdriti 403 pacienfi asigurali din
Germaniacare aveau298 protezepartiale
fixe , dupi cinciani au maifostfunctionale
89,4o/o,
dupd zece ani 74,7"/"iar dupi 15
ani 60,4/0. Atunci cAnd vorbim despre
longevitatea restauririlor protetice fixe
trebuiesd tinemcontde maimultifactori:
- protezdparfialdfixd,cu doi stAlpiare un
prognosticmai bun decAtuna cu mai

mediculuidaunematerialegi/saucel pufin
la interfalacelordoud
morale.Accidentele
materialedar gi fracturilescheletuluisunt
nepldcute.
alteevenimente
maimicS;
suntde
Fisurilegi fracturileplacajelor
sunt mai multi cu
cu cAt intermediarii
atAt .durata de functionalitate a cele mai multe ori urmareadeformdrilor
elasticeexcesivede la nivelulscheletului
restaurdrii
estemaiscurtS;
factoriide risc la maxilarsunt cu ceva metalic. De aceea medicul trebuie sd
mai cresculi(1,36)fa!6 de mandibuld acorde o atentie deosebitd conceperii
intermediarilor.
(1);
Solicitirile elastice de la nivelul
factoriice tin de realizareascheletului
metalical corpuluide puntepot
metalic(aliaj,ambalare,topire/turnare scheletului
unei tije
fi comparatecu comportamentul
longevitatea
etc.)influenteazd
factorice fin de placaj(cu precdderede metalice,cu lungimel, l5limeb gi indlfime
cel ceramic)pot gi ei la rAndul lor h, la mijloculcdreiaactioneazdo fo(a F
(fig. 12.12). incovoiereamaximi y se
restaurdrii.
influentalongevitatea
calculeazd
cu formula:

mu[isaucu unsingurst6lp;
cu cAtpacientulestemaiTnvArstd,cu
restaurdriifixe este
at6t longevitatea

:-

F.I3

4 . E b lL 3 '
undeE = modulde elasticitate

; iI
i--- - - - - ---t --------' -1

Fig. 12.1l. SeQiuneprintr-uncorpde puntemixt:A

- zond frontald,B - zond de spriiin : a - scheletul
metalic,b - placajul,c - macroretentiipracticatein
scheIetuI metalic pentru retenlio-n area materialuIui
de placajpolimericsau compozit(106).

pe o
Fig. 12.12.Schematestuluilafncovoiere
(73)
probd
cu sectiuneab h
traveede

VomdetaliaTncelece urmeevdultimii
doi factori,deoarececel mai mare procent
de insuccese,egecurigi st6ri conflictuale
sunt generatede cdtre ei. Indiferentde
la
materialele folosite
Placare,
desprinderea partiald sau totald a
placajuluide pe scheletulmetalicrdmdne
cel mai nepldcut incident gi creeazd

447

Prin acliuneafor[ei, aplicatdpe fata

a traveeide metalaparsolicitdri
superioard
de presiune,iar pe fala inferioardsolicitdri
de tractiune.La mijloculprobeise afld o
zond neutralS, lipsita de tensiuni.
la compresiune
a ceramiciieste
Rezistenla
evident mai mare decAt rezistenta la
tractiune, de aceea trebuie sd ne
concentrdm atenlia indeosebi la fa[a

inferioari a probei, acolo unde apar

solicitdrile
de tracfiune.Dacdla acestnivel
fo(a de tracfiunedepigegte rezistentala
tractiune a ceramicii,va apare fractura
acesteia(fig.12.12.1.
Fig. 12.13.incovoiereaintermediarilor
cu tungime
O importanti deosebitd asupra
de 24 mm in urmaactiuniiuneiforle ocluzale.F
comportamentului
elastical intermediarilor for[a ocluzald,z - incovoiereamaximd,k - indoire.
(7s)
o au gi dimensiunile
lor. Astfel,la maxilar,
in cazul unei restaurdride pe canin pe
Dacdintermediarul
are o lungimede
molaruldoi, lungimeacorpuluide punteva
jumdtate din cea maxim acceptatS,in
fi de aproximativ
24 mm,iar diametrulV-O
aceleagiconditii,Tncovoierea
maximdva fi
de 7 mm la nivelulpremolarilor,
respectiv
de 1/8din incovoierea
initiald(fig.12.14.a).
de 10 mm la nivelul molaruluiprim
in mod analog,se presupunecd gi prin
superior.Sectiuneascheletuluimetalical
reducerea
la jumdtatea indltimiischeletului
restaurdriiva aveaastfelindltimea(h) de 4
metalic al intermediarilorincovoierea
mm gi ldfimeade 2 mm (b). Stratulde
maximdva fi de 1/8din cea initiali,fdri sd
ceramicdpe suprafalainferioaritrebuie,
influentezenegativ rezistentaplacajului
sd aibdo grosime
de 2 mm gi nu de 1-1,5
ceramic{fig.12.14.b).
mm cAt il fac mul[i tehnicienidin lara
Chiar gi in acesteconditii,care par
noastrd.Aceastdconformarela un modul
optime, poate apare fractura masei
de elasticitate
E (dat al aliajului),pare a fi
ceramicedeoarecetensiuneamaximi la
optimS,deoareceTnurmaactiuniiuneiforfe
tractiune nu depinde de incovoierea
ocluzale F solicitareala tracfiune pe
maximS,ci de gradulde indoirek, carese
suprafafainferioarda placajuluiceramic
poatecalculacu formula:
trebuie sd fie sub valoareacriticd care
3FI
determiniapariliafisurilorin acesttip de
kplacaj(fig.12.13).

Ebh3

Fig. | 2.14. a. incovoiereamaximda intermediarilorcu o lungimede 12 mm, sub acliuneafotei octuzateF; b.

incovoiereamaximda unui corp de punte a cArui scheletmetalicare o indltimede 2 mm, subagiunea
aceleagiforle ocluzaleF; F - fo$a ocluzald;y - incovoiereamaximd;k - indoire.

448

cu o
Fig. 12.16.Incovoiereaintermediarilor
lungimede l2 mm gi o ind$imede 3,17 mm a
scheletuluimetalic,sub actiuneafortei ocluzaleF.
F - forla ocluzald,y - incovoiereamaximd,kindoire

ffiireffi

\i v"f

Fig. | 2. | 7. Prin cregtereastratului de ceramid

cregfegi distanlade la zona neutrald,respectiv
tensiuneade tra$iune,la aceeagiindoire.

Fig. 12.15.Prinreducerealaiumdtatea lungimii,

gradul de indoire cregtede patru ori. (73)

Fig. l2.tB. Posibititdlitede placare ceramicdale scheletuluimetalic,in funQiede spaliulavut la dispozilie:

a. placareaa trei suprafele;b. placareaa doud suprafele;c. placareaunei singure suprafele.

Gradul de indoire, la aceeagi

incovoieremaximi, dar la o lungimepe
jumdtateeste de patru ori mai mare (fig.
12.15.). in aceasti situatie, fractura
Se impuneastfel
ceramiciieste.inevitabil5.
(daci lungimeaesteredusi la jumdtate)fie
sciderea Tnaltimiischeletuluimetalic la
la
3,17 mm (de la 4 mm),sau reducerea

jumdtatea ldfimiiacestuia
(fig.12.16.)
Dacd din motive estetice se cregte
grosimea stratului de ceramicd,cregte
distanfadintrezona neutralegi marginea
inferioarS,respectiv la acelagi grad de
indoirecregtetensiuneade tractiune(fig.

449

12.17).
Din

observatiile exPerimentale

anterioare se pot trage urmdtoarele

concluziipractice:
- scheletul metalic poate fi placat pe
toate fefeledoar dacd existdun spatiu
suficient intre creasta alveolari gi
(fig.12.18.a);
antagonigti
- dacd spatiul este mai mic, indlfimea
poate fi compensatdprin ldlime dar,
deoarece astfel o igienizare optimd
devine imposibild se recomandd
placareascheletuluimetalic doar pe
doud suprafele. La mandibuld,de
regulS, va rdmAne neplacatd baza
corpuluide punteiar la maxilarse va
alege intre suprafala bazald 9i cea
(fig.12.18.b);
ocluzald
- dacd spatiuleste gi mai redus, se va
placacu ceramicdo singurdsuprafald,
respectivcea vestibulardla maxilargi
(fig.12.18.c)
ceaocluzalS
la mandibuld
- dacdspatiulnu permitedecdtrealizarea
dimensiuniloroptime pentru scheletul
metalic,acestanu va fi placatde loc;
- in nici un caz nu se recomandi
scdderea dimensiunilor scheletului
metalic, pentru a putea obtine o
grosimeoptimea stratuluide ceramicS,
deoareceintermediarii
se fractureazd;
- la lungimi reduse, trebuie evitatd
preagracilSa corpuluide
conformarea
punte;
' stratulde ceramicf,estede doritsi aibd
o grosime uniformd pe toate
suprafefele;
' dacd se impundimensiunidiferiteale
stratuluide ceramic5,grosimilemai
mari trebuiescrealizatedoar in zonele
de presiune.

450

Fig. 12.19.Gradulde lncovoierea unuicorpde

punte rigid subactiuneauneiforle ocluzaleF, nu
estemodificatesenlialde rezilienlaparodontall a
dinlilorstAlpi.

De multeori se afirmdcd nu poatefi

comparatun test in vitro la care punctele
de sprijinsunt rigidecu stAlpiinaturalicare
prezintdo anumitdrezilientdparodontalS.
Pentru rezistenfelela incovoierecare se
impun, incovoierea maximd abia
depdgegte
o valoarede 0,05mm, ceeace
determindo deplasaresimilarda apexului
rdddcinii,dimensiunecare se Tnscrie?n
periodontal
ldtimeaspaliului
(fig.12.19.)
Dacd dezideratelede mai sus se
respectd atunci fracturi la nivelul
scheletului metalic al unei restaurdri
metalo+eramice nu ar trebui sd se
producS.Totugi,in practicacurentd ele
apar uneori, datoriti unor erori de
conformare,
indeosebiatuncicAndlegdtura
intermediarilor
cu scheletulelementelor
de
agregareeste subdimensionatd
de cdtre
tehnician,situatiicare trebuiescevitatecu
oricepre[.
Intermediarii micgti pot imbrdca
designuridiferite.De-a lungulanilorau fost
descrisemai multetipuricareau apdrutfie
datoritbimaginatiei
fie progreselor
autorilor,

fdcutepe tdrAmulunormaterialede placaj

(casetecu fafete, cupe, bare cu bonturi
etc.) sau datoritdacumuldrilorde placd,
dezavantajul etern care se imputd
restauririlorfixe de tipul protezelorpartiale
fixe.

evidenti la restaurdrilemetalo-ceramice.
Uneori se fac concesii la grosimea
scheletului metalic pentru a satisface
cerinfeleestetice.
Proteza fixd trebuie sd asigure
largi,atAtpe fata
ambrazuriinterproximale
oral6 cAt gi pe cea vestibulard.Ele vor
RAPOARTELEINTERMEDIARILOR asigura licagul necesar pentru papila
in acelagitimp ambrazurile
interdentard.
CU CREASTAEDENTATA
fdrd
adecvate,
Nu existdreguliprecisedupdcare sd asigurdconditiide igienizare
in materiede de caretesuturilese vor inflamainevitabil.
se conturezeintermediarii.
designeste dificil sd fii dogmatic.Existi Chiarin condifiileunorambrazuride formd
adecvatdgi igieni foarte bund se pot
totugidoudregulide bazd:
papilelor
a. Contactulcu tesuturilemoitrebuiesd fie produce hiperplazii ale
interdentare.
minim;
in zona frontaldimperativele
estetice
b. Trebuieasiguratun accesmaximpentru
sunt pe prim plan. Ca urmare accesul
igienizare.
Spre deosebire de restaurdrile pentruigienizarepoatefi sacrificat.Trebuie
proteticeunidentare,
cum ar fi o coroani sd fie reprodusi forma dintilor naturali.
Existd totugi sperantacd in aceastd zanh
de Tnvelig,protezelepartialefixe au o
influenti cu mult mai mare asupra accesulpentruigienizareeste mai bun gi
poatefi indepartatd.
Nu este vorba placabacteriand
fesuturilorinconjurdtoare.
in zonelelateraleeste posibilsd se
doarde solicitirilecare se exercitdasupra
parodon[iului
de sustinerea dintilorstAlpi. deviezede la forma naturalda din{ilorgi
TrebuiescavuteTnvederetoate structurile intermediariisd fie astfel conformatiincAt
care mdrginesc zona edentati: limb5, sd permitdo bundigienizare.
Pentru a putea intelege design-ul
obraji gi creastd rezidualS.Intermediarii
dintr-o protezi fixd trebuie
functiadintelui intermediarilor
trebuiescsi restabileascd
variabile:
pierdut, pe care-l inlocuiesc, se fie avutein vedereurmdtoarele
l5timeagi indllimeaspafiului
confortabili,si aibi aspect estetic ai din 1. Lungimea,
punctde vederebiologicsd fie toleratide edentat;
2. Formacresteiedentate;
dinjur.
tesuturile
3. Starea tesuturilor moi ce acoperd
Este esentialca protezapartialdfixi
sd aibd o anumitd rigiditate,deoarece creastaedentatS;
asupra ei se exercitdmultiplesolicitdri. 4. Pretenliile estetice ale pacientului
Aceastd cerinti este conditionati de (doleantele).
in cadrulacestorvariabilese Tnscriu
scheletulmetalic,care trebuiesd aibd un
volum corespunzdtor.
Conditiaeste foarte cerinteleformulatemai sus: asigurarea

451

confortului, a sprijinului, esteticii gi

accesuluipentruigienizare.
Tn ceea ce privegteposibilitililede
men[inere corespunzdtoarea igienei,
alegereadesignului
corpuluide punteeste
mult mai importantidecAt materialuldin
care el va fi realizat.Pentru ca proteza
pa(ialdfixd sd asigurecondiliilede igieni
gi neutralitate
fatd de tesuturilemoi este
necesardcreareauneianumitemorfologii
a
intermediarilor,
deosebitdde cea a dintilor
naturali.
lrvingGlicman,incd din 1974(40) a
enuntatconditiilepe care trebuie sd le
indeplineascd intermediariiin general,
conditiivalabilegi astizi:
- sd fie estetici;
- sd pdstrezeraporturiocluzalefavorabile
cu antagonigtii;
- sd inlocuiascd
func[iiledintilorpe care-i
Tnlocuiesc;
- sd fie conceputigi elaborafipentrua nu
re[ine resturi alimentare gi placd
dentar5;
- sd permitd un acces maxim pentru
asigurarea
igiene
unei
corespunzdtoare;
crevicale;
- sd respecteambrazurile
- sd dea impresiacd dintele ,,iesedin
gingie";
- sd respectealiniamentul
coletelorgirului
dentar.
Cu alte cuvinte respectareaacestor
condifiiconducla realizareaunei ,,proteze
esteticegi confortabile".
Seibertgi Salanna(96) ca gi Garber
gi Rosenberg (38), dupi perioade
remarcabile
de experiente
cliniceafirmdcd

452

pacientiipreferdgi apreciaziintermediarii
carese aseamindcu dintiinaturali.
Contururile
din jumitateacervicalda
felelorvestibutare
nu vor fi identicecu cele
ale dinlilor inlocuiti gi nici cu cele ale
dintilor restanli invecinati (fig. 12.20.a).
Dacd nu este respectatdaceastereguld,
fetele vestibulareale dintilorcorpuluide
punte vor fi prea inalte gi vor scoate ?n
evidenli artificialul (fig. 12.20.b). in
aceastd situatie se poate recurge la
reducereamuchieivestibulo-mucozale
a
intermediarilor
cu rezolvareaesteticii,dar
(fig.12.21.a\.
cu compromiterea
igienizdrii
Solutiaoptimdestemodificarea
morfologiei
de bazl a conturului vestibular al
gi anume a curburiidin
intermediarilor,
jumitateacervicalSa feteivestibulare
(fig.
12.21.b).
Forma gi modalitdtilede contact a
protezelorfixe cu crestele
intermediarilor
alveolaresuntfoarteimportante.
Presiunile
excesive asupra mucoasei crestei
alveolare cu aparifia unor leziuni
consecutive, gi dureri nevralgiforme
constituietot atAteaegecuriale terapieide
restaurarecu protezefixe. Existdun acord
quasigeneralasupraformei corpurilorde
punte Tn vecindtateacrestelorcAt gi a
faptuluicd Tntreacesteagi cresteeste de
doritexistenfauneipelicule(film)de salivd.
in general,intermediarii
ar trebuisd
fie convecgiin toate sensurile,similar
suprafeteloraxiale ale din[ilor naturali.
Suprafefeleconvexeoferdo posibilitatede
igienizarefoartebund,la nivelullor nu se
depune placd bacteriand, gi datoritd
faptuluicd pot fi lustruitifoartebine,fiind

(fig.12.22.a). accesibile
in anumitezonegi, deci,dificil
accesibile
dintoatesensurile
(fig.12.22.b).
concavepot de igienizat
Contraracestora,suprafetele
prezentadefectede lustruire,fiind greu

Fig. 12.20.Designulintermediarilor:a - aspectvestibulargi proximalal conturuluiunuipremolarsecund

maxilar;b - resorbliaWstextraqionalSa crestelorgiincercdrile de a realizaun corp de punte identiccu dinlii
naturali vor duce la ob[inereaunor intermediariprea inalti.Aria haguratdreprezintdcontururiledintilorgi ale
tesuturilor parodontaIe preextraclionale. (93)

Fig. | 2.21. Designulcorpurilorde punte: a - scurtareamuchieivestibulo-mucozale,rezolvd aspectulaftificial

de prea inalt al intermediaruluiinsd duce la apartliaunui surblombretentiv;b - modificareaconturului
vestibularin porliunea,,apicald"a corpuluide punte rezolvdat1t problemain1ftimiicAtgi pe cea a igienei.

(e3)

Fig. 12.22.Designulmrpurilorde punte:a. Coryuldepuntecu suprafeleconvexepermite o igienizare

Zoneleconcaveale corpuluidepunte suntdificilde igienizat.
corespunzdtoare;b.

protezetor
fixe persista
in tehnologia
de
incd ideeagregitea graveriimodelului
lucru(in zonacresteiedentate)pentrua
obtine o adaptaremai buni muco-

453

proteticd.
Rezultatul
estece la scurttimp
pot aparereactiiinflamatorii
de la inserare
deoareceplacadentardnu mai poatefi
indepirtatS. Desigur, conceptiilede

elaborareale unui corp de puntediferi ?n

CAt privegtecontactulintermediarilor
funcliede topografiazoneide restaurat.in
cu creasta, o suprafalSprea intinsd de
zona frontald predomind exigenfele contact reprezinti unul dintre cauzele
estetice iar Tn zonele de sprijin cele egecurilorrestaurdrilor
fixe Totugi sunt
gi profilactice.
biomecanice
situatiiclinicecAndrapoartelein suprafatd
Coneeptiile de elaborare ale dintre intermediari9i crestele edentate
designuluiintermediarilor
au doud origini. trebuiesd fie intinse.in acestesituafiise
Prima este a intermediarului
care imitd apeleazd la proteze partiale fixe
morfologia coroanei naturale (acoperd mobilizabile (restaurdri care pot fi
mobilizate
creasta pe o arie largd, avAnd o formi
de pe cAmpulproteticpentrua fi
concav6,o igiend corespunzdtoare
fiind igienizate).
Este important atAt tipul cAt gi
aproapeimposibilde intrelinut)gi a doua
cea a intermediaruluimodificat, cu suprafatacontactului
corpuluide puntecu
raporturi creastaedentatd.O suprafafdprea intinsd
suprafefe convexe, cu
gi creasta
segmentarefald de creastdcare oferd un a contactului
dintreintermediari
edentati reprezintd unul din motivele
accesmai multsau maiputinugorpentruo
protetice
igiendcorectd(fig.12.21a,tig. 12.22b).
egeculuiuneirestaurdri
fixe.
Dupd cum se va vedea in cele ce
|
/
\,/
urmeazi de-a lungulanilor (gi chiar in
prezent)au avut loc disputeacerbeasupra
conceptului
de elaborarea intermediarilor.
Punlilecu intermediari
careimitdcoroanele
naturalegi corpurilede punteintramucoase
au fost abandonate in favoarea
restaurdrilor fixe supramucozale gi
juxtamucoase
in semigasau ovoide(107,
108 ) .
Fig. | 2.23. Designulintermediarilor:a - contactele
corpuluide punte cu crestase pot realizain
protetice
fixe
Restaur6rile
suprafald,vestibularde coroanacrestei,mai larg
intramucoase
revininsd in actualitate(28),
M-D sprevestibulargiingustAndu+esprelingual;
la ora actualSele avAndmai mulfi adepfi
b - contactulnu trebuiesd aibd loc doar de-a
dar gi opozanfi(72,89 etc.)caresusfincd lungul muchieivestibulo-mucozale,deoareceapare
destul de repede (cAteva luni) se
astfelo zond de retenlie subcorpulde punte. (93)
instaleazdo inflamafiecronicda peretelui
Existi un consensprivindreducerea
alveolargi ulterioro alveolizdimportantd.
de contact,
in generalexistdun consensgeneral la minima acesteisuprafete
asupra corpurilorde punte: ,,stareade caretrebuiesi fie cAt mai convexi(fig.
sdndtate gingivald primeazi asupra 12.23a).Totugi,cAndexistdcontact?ntre
mucoasacrestei edentate gi muchia
fizionomiei".

\11

\w

4U

N1

tti

gingivo-vestibulard
a corpuluide punte,
este indicatsd nu se lase un spatiuintre
fata mucozalda corpului de punte gi
versantulvestibularal cresteiedentatepe
careTlacoperd(fig.12.23b).
Dacd muchia vestibulo-gingivald
a
corpuluide punte depagegtejonctiunea
muco-gingivald spre fundul de sac
vestib'ular,
la loculde contactcu mucoasa
mobil5va apareo ulceratie(fig. 12.24a).
Corpulde puntetrebuiesi vind in contact
doar cu mucoasafix5, keratinizati(fig.
12.24b).Intermediarii,
chiar dacd vin in
contactcu mucoasa,nu trebuiesd exercite
presiune asupra crestei edentate.
Reynolds considerd cd acest contact
trebuie sd se realizezeprin intermediul
unei peliculesalivaregi nu cu mucoasa
propriu-zisd(90). Autorica Schield(92),
Roid(91),Walderhaug
(119)sugereazd
o
distanfdchiarmai mare?ntreintermediari
9i
creastaedentatd.Oricum,in situatiacAnd
acegtia nu au inifial contact cu creasta
edentatd, in timp poate sd apard o
hipertrofie a tesutului gingival din
vecindtate,cu constituireaunui contacl
ulteriornedorit.

ab

Fig. | 2.24. - in cazul in care corputde punte va

avea contactcu mucoasamobitd saucu o bridd
esteposibildapartliauneiulceralii (a); contactul
corpuluide punte trebuiesd se realizezein zona de
mucoasdfixd cheratinizatd(b). (dupeW)

Observafiicliniceau ardtatcd poatefi

prevenitdinflamafiatesuturilormoi de sub
prin folosirea,o datd pe zi, a
intermediari
mitdsii dentarede citre pacientin scopul
curdtiriisuprafeteisale mucozale.Cu toate
acesteaadeseoripoateapareo ,,amprent6"
a corpuluide puntein tesutgingivalchiargi
in lipsa inflama[iei(fapt observatdupd
ablafia puntilor).Riscul de egec cregte
dacd mediculacceptdsd faci prea multe
concesiipacien[ilorcare soliciti contactin
$4.

Ambrazurile meziale, distale gi

lingualeale corpuluide puntetrebuiesd fie
cAt mai larg deschisepentru a permite
pacientului
un accesfacilpentruigienizare,
iar contactul cu creasta sd fie de a$a
manierd incdt si permitd introducerea
mdtdsiidentaregi utilizareaei de la un
stAlp la celdlalt. Dupd ce puntea este
cimentatd,pacientultrebuie Tnvitat sd
igienizeze piesa proteticd, cu periule
interproximale,
mdtasedentardgi chiarcu
instrumentecare se folosescla curdfirea
pipei (93). Metodelede igienizaredepind
de
accesibilitate gi
indemAnarea
pacientului.
Pacientului
trebuiesd i se dea timp
pentru a Tnvdtatehnica de igienizare.
Trebuie evaluat progresulpacientuluiin
acestsens cu ocaziafiecdreiprezentdrila
cabinet, el trebuind a fi ajutat sd-gi
imbundtdteascd
tehnica.Chiargi cele mai
lustruitezone ale restaurdriitrebuiebine
curdlatepentrua preveniacumulareade
placdbacterianS.
Daci protezaparfialdfixd
nu este curdtiti cel putin odatd seara,
dinjur se vor inflama.
fesuturile

Restaurdrilefixe din zonele de

trebuiesi aibdin primul
maximdvizibilitate
rAnd un efect estetic foarte bun firi a
in zonelede
Tnsi igienizarea.
compromite
sprijin nu este necesar si se utilizeze
materiale.gisd se realizezecontururiale
puntii care sd confere un asPect
asemdnitor dinlilor naturali,atentiafiind
concentratd asupra functionalitdlii 9i
posibilitatilor
de igienizareale restaurdrii.
trebuiesd fie in liniecAt mai
lntermediarii
dreapti intre elementelede agregare
pentru a evita aparitia migcdrilorde
torsiunetransmiseulteriorstAlpilor.
vor fi ugormai ingugtiin
Intermediarii
sens V-O decAt dinlii naturalidin doud
motive: Tn primul rAnd pentru a-i- putea
incadramai ugorTntr< liniedreaptdintre
cei doi dinfi stAlpi,al doilea motiv fiind
facilitareaaccesuluila igienizareafetei
orale prin reducerea latimii restaurdrii
Aceastd
dinsprelingual,respectivpalatinal.
Tngustare
a protezeipa(ialefixe nu trebuie

de
luatdca literSde lege,ea aplicAndu-se
nu
la caz la caz.ingustareaintermediarilor
e de dorit dacd prin aceastaapar aberalii
in contactelecuspizi-fosecare realizeazd
ocluzale.
stopurile
lor cu crestele
in funcliede raporturile
edentateexistdmai multeforme(tipuri)de
Tnformi de ga, ga modificatd
intermediari:

(semiga), cu
punctiforme,

raporturi tangentiale,

cubice,
ovalare,
(Fig.8.25).
intraalaveolare
intramucoase,
in literaturaamericandde specialitate
de
sunt descrisetrei grupefundamentale
designa intermediarilor:
1. Sferoidal sau intermediaruligienic
(sanitarypontic)
2. Formdovoidald
3. Formain 9a, tangent- liniar9i tangent
liniarmodificat(semiga)
Alegereade cdtre cliniciana formei
celei mai corespunzdtoarese face de
obicei in funclie de criteriileestetice9i
igienice.

K
w
r\
Fig. 12.25.Diferitedesignuriale intermediarilor:1. suspendat(supramucos-igienic);2. tangenlial(aproape
punctiform)care are contactepe fala vestibularda cresteigi retenlioneazdalimente;3. in ga - cu contact
mare fn suprafald,totatneigienic;4. intramucos(cu prelungiriradiculare).

456

Formelesferoidali gi igienicdsunt
rezervate de obicei pentru mandibuld,
aspecteleigienicefiind pe prim plan in
zonelelaterale.Formasferoidal5ooatefi
folositdgiin regiuneamandibulard
frontalS.
Formeleovoidale,tangentelineargi
tangent modificatsunt toate estetice ca
aspectgi sunt rezervatearcadeimaxilare,
dupdcum formasuspendatd
estecea mai
potrivitdpentruzonalateraldmandibulari.
Intermediarisferoidalisau igienici
Termenulsferoidalsau igienic, ca
formd a intermediarului,
a fost interpretat
variatde cdtreclinicieni.Explicatiarezidd
Tn multipleledenumiricare se refereaula
aceeagi formd de bazd gi care se
deosebeau prin mici particularitdtiale
designului.Cdteva din aceste denumiri:
sferoidald,sferoidalimodificatd,
in formi
de ou, in formdde inimi. Conturullor fiind
similarse deosebescprin raporturilepe
care le stabilesc cu coama crestei
reziduale.
Intermediarul
igienicsau suspendat
nu are contactcu tesutulgingival.Degi
este forma care asigurd accesul ideal
pentru igienizare,din motive estetice,
foneticegi subiective
nu se
ale pacientului,
indicdin regiunicare suntcriticedin punct
de vedere estetic. IntermediarulTn ga
(ridgelap) 9i semiga(modifiedridge lap)
suntcomparabile
deoareceniciodatdnu au
contact cu suprafata ovali a crestei
edentate.Se deosebescprin faptul ci
,,ridgelap" realizeaziun contacttisularpe
suprafafdmai maregi o mai maretendintd

457

de formarede concavitdlila suprafatade

contact.,,Modified
ridge lap" este turtit sau
ugor convex in toate zonele de contact
tisular.
Formaideali a intermediarului
Articolulclasical lui Stein (107)cu
privirela raporturiledintre intermediargi
creastarezidualia fost printreprimelecare
au pledatpentrumodifiedridge lap pontic.
Concluziile autorului s-au bazat pe
experimente clinice. Proteze fixe cu
intermediarridge lap au fost cimentate
temporarla noudpacienti.Dupd10 zile la
90% din pacienti mucoasa subjacentd
prezentat leziuni
intermediarului a
ulcerative,care au fost exacerbatede
folosirea metdsii dentare. Designul
intermediaruluitrebuie sd fie propice
misurilor de igienizare,care si elimine
gi produselesale.
eficientplacabacteriand
in acest sens, forma suspendatd
(intermediaruligienic) este cea mai
potrivitdformdpentruzonalateralS.

TNTERMED|AR|
in gn (CLAS|C
SADDLE,HIDGE LAP PONTTC)
ga au un designfoarte
Intermediariiin
asemdnitorcu cel al din[ilornaturali(fig.
12.26). Ei realizeazdun contact larg cu
creasta edentatd,obliterAndambrazurile
vestibulare,
lingualegi proximale.
Numele
provine de la faptul cd ?ncalec5atAt
versantulvestibularcAt gi pe cel lingualal
crestei. Un contact,,Tnga" apare oricAnd
este acoperitversantulvestibularal crestei

edentate,zona de contactextinzAndu-se procedee chirurgicale (extirparea unei

cdtre lingual, fiind depSgit doar vArful cantitdfi mici de fesut gingival) pentru
cresteiedentate(fig.12.26.b).lntermediarii obtinereaacestuicontur.
cu acesttip de contactsunt imposibilde
igienizatla nivelul suprafeteimucozale,
indiferent de mijloacelede igienizare,
pacientului.
Acest
tehnicagi indemAnarea
tip de intermediari produc reactii
inflamatoriitisulare gi nu ar mai trebui
Totugiuneorise maiintrebuinleazi
utilizati.
cu precdderein zona frontali, in situafii
clinice particulare.Sunt intermediariicei
mai confortabilipentru pacient,dar acest
^
confortesteadeseoride scurteduratd.

R
s

W
V

INTERMEDIARIIiI.I SEMI$A (9A

MODIFICATA- MODIFIEDRIDGE
LAP)
Modificdrile intermediarilorin ga
vizeazd zona oral5. Priviti dinspre
conferdiluzia
vestibularacegtiintermediari
unordinli naturali,in realitateinsd prezinti
contururi orale mai reduse Pentru
facilitarea igienei. in general prezintd
dimensiunimai redusedecdt intermediarii
Tn ga, deoarece acoperd versantul
vestibularal crestei,de obicei pAni la
coama (vArful) acesteia. Fatd de
mai
in gd, el retentioneazd
intermediarii
puline resturi alimentare.Prin formd 9i
dimensiunecei ce i-au concePut au
realizat un compromisTntre restaurarea
fizionomiei,fonaliei gi posibilitdtilede
intretinerea uneiigienemai bune.Estede
dorit ca suprafafaoralSa acestuicorp de
punte sd fie conformatdTntr-un anumit
unghi(fig.12.27b|. Se poateapelachiarla

458

w
e

h'
w

Fig. | 2.26. Designulintermediarilor:sferoidal(a);

suspendat(b);ovalar(c); ln Sa (d); semiga(e);
semrgamodificattangenlial(f).

Corpurilede punte Tn semiga se

utilizeazdfrecventTnzonelede vizibilitate
maximdatdt la maxilarcdt gi la mandibuld
(fig. 12.27).Zonelede contactcu creasta
fie din ceramicifie din
vor fi confectionate
metal.ModelareatrebuieastfelfdcutdincAt

suprafetelelor orale sd aibd un anumit tehnicienilor

de extinderea acestora(chiar
unghi de deschidere, altfel retentia gi cu scheletulmetalic)dincolode coama
poateavealoc (fig.12.28b\.
alimentelor
crestei.Acestlucrutrebuieevitatdeoarece
Mai ales la restaurdrile cu creeazdsubintrAnduri
?n unghiuriascutite
intermediari metalo-polimericisau cu cu posibilitatede retentiealimentard(fig.
compozitein semiga metalo-polimerice 12.2s).
sau metalo<ompoziteexistd o tendintda

Fiq. 12.27.lntermediarimetalmeramiee ln semiga:a - la maxilar;b - la mandibuld;c - in formdde ga gi d

- formdde semiga.

Fig. 12.28.Corpuride puntein semrga(schemd):a - corpde puntein semigametalo+eramic;a'- metalopolimeric;b - intermediarin semigaincorectmodelatgi b'- corectmodelat

Fig. 12.29.Tendinlade extensiea scheletului

metalicspreoraltrebuieevitatdla intermediariifn
semrga.

INTERMEDIARI
CU RAPORT
TANGENTLINEAR
Intermediarii
cu raporttangentlinear
au fe[ele mucozalereduse.Contactulcu
mucoasase face pe versantulvestibularal
crestei sub formd linear6, la nivelul
(fig. 12.30).Fala
coletuluiintermediarului
vestibufardse modeleazdpentrua realiza
o imagine cAt mai individualizatda
intermediarului,
in timp ce fata oraldva fi
Tnclinatd
intr-un unghide aproximativ
4050'fiind orientatdvestibulo-oral.
de sus in

jos. lndicalia variazd, depinzAnd de

distanfadintrecreasti gi planulde ocluzie.
Distantamai mareface ca modelareafetei
oralesi aibd o inclinarecare sd faciliteze
Acesttip de corp
alunecareaalimentelor.
de punte'sepracticdadeseoriin zona de
de
delimitate
sprijinla maxilarin edentafiile
dinticare au coroanede indl[imenormald,
cresteleedentatefiindde ldtimemediesau
mai Tnguste.Dacdspatiulproteticeste mic
gi creasta latd, acest gen de corpuri de
puntenu suntrealizabile.

migcdrile limbii cAt gi cu mijloace

artificiale;
suprafatalingualitrebuiesd fie netedd,
tird ganturi gi tdrd individualizarea
intermediarilor;
in cazul cAnd corpul de punte este
metalo-polimericsau metalo-compozit
atunci se va adapta la casetele cu
fatete care au suprafata ocluzal5
metalicdgi coreletecervicalemetalice
acre evitd contactul materialelorde
placarecu mucoasacrestei;
ambrazuriledinspre elementele de
agregarevor fi cAtmaideschise.

INTERMEDIARII
CU CONTACTE
PUNCTIFORME
La aceste corpuri de punte fiecare
intermediar realizeazd cAte un contact
punctiformcu cresta edentatd,mai exact
cu mijlocul(coama)cresteiedentate(fig.
12.31).Datoritdaspectuluipe care-l iau
Fig. 12.30.Corpde punte cu rapoft tangentlinear:a
- in zona frontald;b - ln zona de sprijin.
intermediariimai sunt cunoscutegi sub
numele de ,,corpuride punte conice".
Corpurile de punte cu tangentd Fetele vestibularegi orale converg spre
lineard la mandibuld nu seamdn6 cu zona cervicald, pe sec[iune acegti
designulcelor de la maxilar.Redim mai intermediariavdnd o formd conicd.intre
jos cAtevadintreparticularitdtile
acestora:
convexitdtile vestibulare gi orale se
- ingustarealor V4 se face doar cAnd creeazdzonede retentiealimentari,destul
spaliulproteticestemic;
de greu accesibileautocuritirii.Fle sunt
- reducereasuprafefelorocluzalese face uneori preferate Tn zonele de sprijin
in detrimentulcuspizilorlinguali de mandibulare,
dar aplicatepe creste late
ghidaj;
apar ambrazuri prea mari care
linguald
se
suprafa[a
- in sens C-O,
retentioneazd alimente. De aceea
modeleazdugor convex, ceea ce le indicafiilelor sunt limitate la zone cu
asiguri o autocurdtire atAt Prin vizibilitate
redusdgi la cresteTnguste.

460

ab

adiacenfigi antagonigti.
Dacdnu se impun
conditiifizionomice,pot fi in exclusivitate
metalici.Grosimea
in sensocluzo-mucozal
a corpuluide puntetrebuiesd fie de minim
3 mm rdmAnAndastfel spa[iu suficient
pAnd la creaste, pentru a facilita
igienizarea. Suprafelele Intermediarilor
suspendati sunt convexe in ambele
gi mezio{istal.
sensuri:vestibulo-lingual

Fig. 12.31.Corpuride puntecu contactpunctitorm:

a - creastdlatd, spatiuprotetic mic, contactul
punctiformestegreu de oblinutgi condi[iilede
igiendsunt greu de realizat;b - o creastdingustd
asociatdcu un spaliuproteticfnalt asigurd
intermediarilorcu eontactepunctiformecondilii de
igiendmaibune.

INTERMEDIARI
LA DISTANTADE
GREASTA(SUSPENDATT)
in dorinlade a concepeun corpuride
punte cat mai igienice,CharlesWesley
Staintona imaginatin 1899 un corp de
puntela distan[dde creastS,cunoscutsub
numelede punteigienicd(sanitarypontic)
sau suspendate(fig. 12.32) pe care a
posteriorbridge".
denumit-o,,open
De la ?nceputtinemsd subliniemce
gi
dacd spatiuldintre baza intermediarilor
coama crestei nu are cel pufin 3 ffiffi,
efectul este invers, puntea devenind
neigienicd,cu urmeri consecutivedintre
celemainepldcute.
Intermediarii
suspendatisunt utiliza[i
Tn zonele cu importanli fizionomicd
minord,in specialpentruinlocuireaprimilor
molariinferiori.Rolullor estede a restaura
stopurileocluzalegi de a stabilizadinfii

corgct

Incorpct

ab
Fig. 12.32.Corpuride punte la distanldde creastd
a - corectsuspendat;b - distanlade creastd sub2
mm gi designulincorectretentioneazeafimente.

ffi

Fig. 12.33.Paraleldintrepunliledentare
suspendategi podurilerutiere(schemd).

Protezele pa(iale fixe suspendate

seamind ca principiu de realizarecu
podurile rutiere. Deoarecepuntea este
curbatdspre zona de acfiunea fortelorse
Tmpiedicdsau cel putin se diminud
incovoierea corpului de punte. De
asemenea,elementelede agregarevor fi

solicitateaxial,nefiindsupusela forte de
incovoiere.
Indicafiamajorda acestorrestauriri
fixe este in zona de sprijinmandibular6.
Pentrua putearealizaun astfelde corp de
punte trebuiesi dispunemde un spaliu
proteticde minimum6 mm (fig. 12.34.a)
din care3 mm grosimeacorpuluide punte
metalicAi 3 mm indllimeaspatiuluidintre
mucoasacresteigi bazacorpuluide punte.
in situalia cAnd intre v6rful crestei gi
intermediarii
suspendatirdmAnedoar 0,51 mm, indicalialor ?gipierdevalabilitatea,
acumuldrile
de placdgi resturilealimentare
(fig. 12.34b).
nemaiputAnd
fi ?ndepdrtate
Estede doritca 9i in sens M-D sd existe
un spatiusuficientde cel putin10 mm (fig.
12.34a).
minimum10 mm
minimum
3 mm
minimum3 mm

0 ,5-' 1 0mm

Fig. | 2.34. Intermediarisuspendali(schemd) : a corectgib- incorect.

Realizareaconvexd, fdrd unghiuri

ascutite a fefei mucozalea corpului de
punte,permiteo utilizaremai eficientda
firelordentare(fig.12.35a). Estemult mai
dificil gi ineficient sd se manipuleze
mdtaseadentardpe o suprafafi mucozalS
platd, cu atAt mai mult cu cAt muchiile
vestibulo- gi linguo- mucozale sunt

ascutite.

462

ab
Fig. 12.35. Suprafeleleconvexe, rotunjitepermit o
curdlire mult mai eficientd cu firul de mdtase (a)
decAtceleplate cu muchiiasctgite(b). (dupa 93)

A fost sugerat gi un design al

intermediarilor
cu fafa mucozaldsub formd
de arcaddin sens meziodistal(fig. 12.36
a). Suprafata mucozald fiind convexd
vestibulo<ral,aspectulin ansamblufiind
de paraboloidhiperbolic.Acest design
permiteun accesoptimpentruigienizare
qi
totodatd oferd o rezistentd mdriti la
joncliuneacu elementelede agregare.
Totodatd este diminuatd incovoierea
corpuluide punte sub actiuneafortelor
masticatorii,
chiardacdgrosimeametalului
este minimi (3 mm), permilAndastfel
economisireade aliaj nobil. O versiune
esteticda acestuitip de designpoatesd se
obtindprin placareacu ceramicea acelor
suprafete care sunt vizibile: suprafata
fati vestibulard.Acest
ocluzali gi Tntreaga
designa fost denumitde Hood ,,corpde
punte igienicmodificat".Recomanddm
sd
se plachezein intregimemiezulmetalical
corpurilorsuspendate,
atuncicAndaceasta
se impune gi existd un spatiu protetic
suficient.
Astdzi, cu toate cd multe observatii
cliniceatestdrezultateexcelente,in timp
(20-25 ani), intermediariisuspendafiau

pierdutteren, pe de o parte din cauza adapteazdbine la crestele late, creAnd

(aproapenul),pe de impresiacd emergedin mucoasacrestei.
efectuluifizionomic
imitd
cu astfelde intermediari
altd parte datoritdrefuzuluipacientilor Restaurdrile
aproapeperfectaspectuldintilornaturali
pentruacesttipde intermediari.
(fig. 12.31).in 1970 Leibowitch
a propus
realizarea unei rdddcini reduse din
care
ceramicd la nivelul intermediarului
intrd in alveolacorespunzitoaredintelui
extras.

Fig. 12.36.Corpulde puntesuspendat:a - clasic

'Tnburtd de pegfe"gi b - cel modificatde Hood 'Tn
arcadd".

INTERMEDIARI
OVOIDALI

(srruATrTNTRAMUCOS)
Fig. 12.37.Corpuldepunteovoidalprezintdo
ovoidaliau un design
Intermediarii
suprafaldmucozaldrotunjitdcarepdtrundeintr<
rotunjital fefei mucozale,fiind utilizat
concavitatea crestei
frecventin zonele unde esteticaeste
principalul
Portiunea
dincorpulde
obiectiv.
Seibertgi Salama(96)ca gi Garbergi
puntecareface contactcu lesuturilemoi Rozenberg(37)suntadeptiiintermediarilor
este rotunjitd, fiind inclavatd Tntr*o ovoidalipe carri elaboreazddupd cum
a crestei(fig. 12.37gi 12.38. urmeazS:
concavitate
c).
gi punteprovizorie;
- pregdtirea
bonturilor
Se poateigienizaugorcu mdtasea - grefdde tesutconjunctiv;
de la nivelulcrestei - modificarea
dentard.Concavitatea
intermediarului(lo0
se poate obtine imediatpostextracfional provizoriicare primesco formdovoidd
prin realizarea
unei protezepartialefixe
gi pdtrundintr-o alveold creatd cu o
?n
provizorii
a cdruicorpde puntep5trunde
dupi un timp
trezdin tesutulconjunctiv;
portiunea incipientd a
alveolei
necesar procesuluide cicatrizarese
astfel
postextractionale, diriiAnd
aplicd;
se
vindecarea.De asemenea,
Poate - punteadefinitivS.
plSgii
dupdvindecarea
realizachirurgical,
postextraclionale.
Acestcorpde puntese

463

Coro
de puhte

Fig. 12.38.Schemdcare ilustreazdevoluliaformeloridealeale intermediarilor;a - intermediarsupramucozal

tangent,b - tendinlade evolulie spreformaovoidald;c - intermediarintramucos.(dupe27)

GRESTELEBRE$ELOR
EDENTATE
Creastaoricereibregeedentateface
parte integrantddin cAmpul protetic al
protezelor pa{iale fixe. De aceea ea
trebuieexaminatecu multd atentie.Mulfi
ani conceptiileelabordrii corpurilor de
punteconformparticularitdtilor
crestelora
dominatproteticafix6.Existi la ora actualS
o seriede procedee(deobiceichirurgicale)
prin care creasta alveolard se poate
conforma pentru un anumit gen de
intermediari.
Siebert(98 gi 100)a Tmparlit
cresteleedentatepa(ial in trei clase, Tn
functiede cantitateade tesut pierdut(fig.
12.3 9 ):
- Clasa | - pierdereTn ldtimea crestei
edentate,
cu p5strarea
TnSltimii;
- Clasall - pierderein indltimea crestei
edentate,
cu pdstrarealdtimii;
- Clasalll - pierdereatAtTnindllimecAt
gi in ldtimea cresteiedentate.
La aceastd clasificarea se poate
addugaeventualClasalV reprezentAnd
o
creastdcu un minimde modificare
Tnorice
sens.

4A

in timp,pentruo seriede practicieni

a
devenitobignuintdsd modificechirurgical
creasta. Desigur, aceste interventii
prelungescduratarestauririiproteticeprin
proteze fixe gi trebuiesc ficute cu
pacientului.Sunt situatii
consim[dmAntul
cAnd pacientii se opun procedeelor
chirurgicale gi
atunci
designul
intermediarilor
trebuieadaptatla creastS.
in situaliacrestelorcu lipsi marede
substanfd,adeseori suntem obligati sd
renuntdm la ambrazurilecervicale ale
corpului de punte. Cunoscute gi sub
numele de ,Jriunghiuri
negre" ele sunt
inestetice,nefiind acceptate mereu de
pacienti(fig.12.40).Dezavantajele
lor sunt:
acumularede placd,reducerearezistentei
corpuluide puntegi imposibilitatea
utilizdrii
mdtaseidentare.Existd un procedeude
laboratorprin care tehnicieniidepun la
acest nivel ceramicdroz pentrua simula
prezentapapilelorgingivale.
Adeseori existd riscul ca nuanta
,,papilelorceramice"sd nu corespundd
cromaticcu gingianaturalSa pacientului.
Papileleceramicetrebuiescdepusepe un
suport metalic (ceea ce reclami

designuluischeletuluimetalic)
modificarea
lor.
risculfractur5rii
altfelexistAnd

Il

cresteloredentatedupd Siebert(98)
Fig. 12.39.Clasificarea

Fig. 12.40.Ambrazurilecervicaleale unuicorpde

puntein bregafrontaldmandibulard,cunoscute9i
sub numelede'lriunghiurinegre"

mandibuld ,,Papilele
Dacd la
suntuneoriutile;la maxilarinsi,
ceramice"
scontate,
ele nu oferdconstantrezultatele
artificialulapdrAndadeseori grotesc. O
solutie pentru crestele cu lipsd de
de
substantdeste gi aceea recomandatd
Andrews (fig. 12.41) care constd Tn
doud elementede agregare
urmdtoarele:
(pe dintii ce delimiteazdbrega)se unesc
printr-o bard dreptunghiularirigidd care
urmdregteconturulcrestei edentate(fig.
12.41b).

465

ab

Fig. | 2.41. Restaurareproteticdcompozitd(hibridd):a - creastadeficitard;b - restaurareapropusdde

Andrews(dupe 100)

Pe aceaste bard se realizeazd un actuale din domeniul managementului

bloc mobildin acrilatroz in care suntfixati tisular sunt remarcabile.Se produc azi
gi care se fixeazdla bard cu membrane biodegradabile realizate
intermediarii
nigte cdldreti. Chiar gi acest sistem computerizat, degradarea lor fiind
placd gi resturialimentare, controlabild.
retentioneazd
Fiecaretip de fesut reclamd
dar poatefi intretinutgi igienizat.Solutiile un anumit grad de porozitate.Noile
prelungirile membranerealizate
din care se confeclioneau.d
(50%)gi
din polilactide
polimerice
poliglicoli(50%)sunt impregnatecu BMP
sau ceramiceroz (de mascarea
lipseide substanfa)
la corpulde punte,fdrd precum gi cu osteoblaste.Ele permit
ca acestea sd fie mobilizabileduc la regenerareaosoasd firi a fi necesare
instalareaunorleziuniale fesuturilor
moi a adaosuride altemateriale
de aditie.
cdror evolulie este greu de controlat gi
La Insbruckin Mai 2000 cu ocazia
sfArgegte
de obiceiprinabla[iarestaurdrii. congresului
,,lnternational Tissue
Existd la ora actuali o serie de EngeneeringMeeting"a fost lansatd o
procedeechirurgicaleprin care defectele noudfilozofieTnmanagementul
tisular:,,nu
de substanld(durasau moale)de la nivelul mai este la modd medicinapieselorde
cresteloredentatese pot augmenta.Se pot schimb,ci medicinareconstitutivd
locald".
practicagrefesubepiteliale
gi/saumucoase
Tehnicilegi procedeeleamintitemai
de tesutepitelialsau conjunctivdar se pot sus nu suntaplicabile
doarTnimplantologia
utilizagi implantede aditie([esutosos de orald,ele se preteazdgi in managementul
la pacient,os bovingranulat,hidroxiapatitd, oestelor
protetica
deficitare din
biovitroceramicd
etc.). Desigurci pentru traditionali, mai ales in perspectiva
inserarea unei punli traditionaleeste inserdriiulterioare
a unuiimplant.
suficientdaugmentarea
cu [esut epitelioCAteva procedee chirurgicalede
conjunctiv.DacSne gdndimin perspectiva remodelare a crestelor in edentatiile
inserdriiunorimplantese poateapelagi la pa(iale:
adilia de materiale dure. Progresele

466

in crestele edentate deficitare din

clasaI Siebertse pot obtinerezultatebune
dupd tehnica
cu grefe epitelioconjunctive
Langer,Galagnagi Kaldahl(citatide 93):o
palatinal5(la 1 mm spre
incizieorizontalS
apicalde margineagingivalSa molarilor,
de lungimea bregei edentate) se

cu alte doud inciziiverticale

completeazd
(fig.12.42al; se decoleazilamboulmucos
pAndla periostdupd care se disecdgi se
recolteazdtesutul conjunctivde pe fata
folositdreptgrefa(fig.
internea lamboului,
12.42 b 9i c), dupd care lamboul se
(fig.12.42d).
sutureazd

Fig. 12.42.Tehnicagrefelorepitelioconjunctive:a - incizia;b - decolarea

lamboului;c - aplicareagrefeigi d - sutura
lamboului
(schemddupa 93)

Cresteleedentatecare fac parte din

claselea ll-a gi a lll-a Siebertnu pot fi
rezolvate prin tehnica enunfati. Aceste
grefebeneficiazide grefegingivalelibere.
CAnd se face o astfel de interventie
folositeste bine sd nu conlini
anestezicul
vasoconstrictor iar anestezia sd fie
tronculari periferici (in orice caz la
distantd de locul interventiei). Astfel
suprafalacresteiedentateeste planatdprin
indepdrtarea stratului epitelial cu un
bisturiufin Nr. 15 (fig. 12.43a). Apoi Tn
laminapropriase practiciinciziisub form6
de striatii,la 1 mm distantdintre ele,
pe suprafatacrestei (fig.
perpendiculare
12.43b).

467

De obicei grefa gingivald se

preleveazd de la nivelul tuberozititii
maxilaresau din regiuneapalatinalda
premolarilor
sau a primuluimolarsuperior.
Grefa recoltati se aplicd peste suprafata
sdngerAndd preparatd anterior qi se
sutureazi (fig. 12.43 c). Vindecarea
survinela cdteva sdptdmAni;Tn caz de
egecuri interventiapoate fi repetati la
minimumdoudlunide la precedenta.
O serie de hipertrofiigingivalecare
reduc suprafa[a de jonctiune dintre
intermediarigi elementul de agregare
(ceea ce conduce implicit la ambrazuri
cervicaleretentive,gi greu de intrelinut)se
rezolvdprinexciziigi suturiulterioare.

ca
Fig. 12.43.-Tehnica de aplicarea uneigrefede mucoasdfixd (schemd):a-tndepdrtarea unuistratepitelial
sublire;b - inciziiparalelesub formdde striuri ce pregdtescpatul grefei, c - suturagrefeipreluatede la
distantl; d - aspectulclinic final (dupeW)

De asemeneatrebuie retinut ce
profilaxiacAmpurilor
proteticeincepecu
Reactia tisulari la materialele
protezei
extractiile
dentarecaretrebuiesc
ficute cat
gi cu cat mai putine
mai parcimonios
Pentruconfecfionarea
intermediarilor
sacrificii
tisulare.
uneiprotezefixe in mod curentse folosesc
patru tipuri de materiale:metal,porlelan,
INTERMEDIARII
rdgini acrilicegi compozite.Proprietd[ile
PROTEZELOR
gl
PARTTALE
F|XE- DESTGN
acestormaterialelegatede adeziuneagi
TEHNOLOGIE
retentiaplaciibacterieneau fost studiatein
Intermediarii,sunt unitdtile unei decursulanilor "in vivo" (112). Studiile
protezefixe careTnlocuiesc
dintiinaturali intreprinseau demonstratci depozitele
absenfi.Ei trebuiesd satisfacdconditii moi gi mineralizatese depun pe toate
porfelanglazurat,aur lustruit,
multiple.
Trebuiesi restaureze
funcfiilegi materialele:
in anumitesituafiiesteticesd corespundd RA gi RDC. Reactiatisulard la aceste
dinpunctdevedereigienicAibiologic.
materialenu se deosebegtemult nici din
Pentru Tndeplinirea
acestorcriterii punct de vedere clinic Ai nici histologic.
trebuiesc
factori: Totugi, RA trebuie evitate, fiind prin
avuliinvedereurmdtorii
1. Materialeledentare din care sunt structuralor foarteporoase,eliberAndmult
confectionafi;
timp monomer rezidual. Din punct de
2. Designul
intermediarilor;
vedere al igienei,ceramicaglazuratdgi

3. Formacresteiedentate.

468

metalulfoarte bine lustruitsunt preferate

pentrucontacttisular.
tuturor
subiacent
Tesutul
intermediarilor,indiferent de materialul
folosit pentru confectionare, se va
hipertrofiain scurt timp dupd inse(ia
protezeifixedacdigienaestedeficitard.
de placdbacteriand
Degiacumularea
are dreptrezultatinflamatia[esuturilormoi
subiacente intermediarilor, periajul
interdentargi curitirea cu mitase dentard
pot fi salutare in menlinerea sdndtitii
parodontale. Deoarece ceramica se
considerda fi superioardTn ceea ce
privegteugurintacurdtirii,este consideratd
a fi cel mai igienicmaterialpe care-l avem
la dispozitie.
in zona frontald este materialulde
electie gi pentru multipleleavantajede
ordinestetic.

de sdnitate a lesuturilor invecinate.

Raporturile dintre fata mucozalS a
gi creastarezidualitrebuie
intermediarului
sd se realizezeastfelTncAtsi sugerezecd
nu existdcontactintre ele. Designuldiferd
in zonalateraldde zonafrontald.
lntermediarul
conceputcorectTnzona
lateraldtrebuie sd prezinte urmdtoarele
caracteristici:
a. Toatesuprafeleletrebuiesd fie convexe,
netedegi finisatecorespunzdtor;
b. Contactulcu versantulvestibularal
gi
cresteitrebuiesd fie minim(punctiform)
ridgelap).
fdrdpresiune(modified
c. Tablaocluzaldtrebuiesd fie in armonie
cu ocluziatuturordintilor.
d. Mecanismelebucal gi lingual de
alimentaretrebuie
alunecarea particulelor
si fie similarecu cele ale dintiloradiacenti
(pentru a
avea energii cinetice
comparabile).
trebuie
e. Lungimeasuprafeteivestibulare
Designul
Ori de cAte ori este posibil,creasta sd fie egalS cu cea a dintilor stAlpi
rezidualSgi [esuturileproximaleacesteia adiacenfisau a intermediarilor.
Intermediarul
corectconceputin zona
fixe gi
vor fi pregititein vedereaprotezdrii
nu se va adaptadesignulintermediarilor, frontaldtrebuie sd prezinteurmdtoarele
dupd morfologiaunei cresteaberantesau caracteristici:
gingivale(similar a. Toatesuprafeleletrebuiesd fie convexe,
unorformede hiperplazii
unui ,,Patal lui Procust").Din punct de netedegi finisatecorespunzdtor;
vedere al finisirii zonei de contact cu b. Contactul cu versantul vestibular al
gi
creasta a intermediarilornu se admit cresteitrebuiesd fie minim(punctiform)
compromisuri,indiferentdin ce material fdrd presiune(din considerenteestetice
uneorise impunzone intinsede contact
intermediarii.
suntconfectionati
Designul ideal al intermediarilor pentrua preveniaspectulde ,,spatiinegre"
include gi suprafetelenetede gi bine Tn cazul cAnd creasta este mult prea
resorbitd).
finisateale acestora.
inlocuireaunui dinte naturalcu un c. Contactuloral va fi Tnarmoniecu dintii
dinteartificialnu trebuiesd afectezestarea adiacentisauceilafiintermediari.

Intermediariireprezintd agadar o
componentd integratd gi dinamicd, a
Tntregii proteze, designul lor trebuie
conceput pe baza unor principii
biomecanice
inteligent
evaluate.
Intermediarul incorect conturat
prezintd un potential destructiv pentru
fesuturiledin jur. Coexistentape termen
lung este de o deosebitdimportanti gi
trebuiesc avute in vedere relafiile cu
mucoasa crestei reziduale subjacente
intermediarului,
fesuturilemoi proximalegi
dintiistAlpi.
S-a demonstrat(108), fdrd nici un
echivoc, cd de multe ori, existd
patologice
componente
chiargiin fesuturile
cresteirezidualecare au fost considerate,
inainte de protezare,,,clinicacceptabile".
Deoarececreastaeste uneori predispusd
la boal6, noi injurii, sub forma unei
,,capcaneseptice",vor favoriza evolu[ii
nefavorabile,
carenu suntprevizibile.
De-a lungulanilorau fost imaginate
o
multitudinede tipuride corpuride punte.
Diversitatea
lor se datoreazdgi parcurgerii
diferitelor etape, dominate fiecare de
anumitemateriale.
Corpurile de punte se pot realiza
impreundcu elementelede agregaresau
separatde acestea.Actualeletehnologii
parcurgo seriede etapede la amprentdmodel, macheti, pAnd la realizareaprin
diverse procedee (topire
turnare,
coacere,polimerizare)
in
a intermediarilor.
situatia cdnd ' corpurile de punte se
realizeazd separat de elementele de
agregare ele trebuiesc solidarizate la
acesteadin urmdprindiferiteprocedee.

470

INTERMEDIARI
METALICI

(MASrvt)
Intermediarii
metalicicunoscutigi sub
numelede masivise recomandd
de obicei
doar Tn zonele de sprijin, mai ales la
mandibuli,avAndindicatiemajordsitua[iile
cAndspatiulproleticestemaimicde 5 mm.
De obicei,,masivul"
denumitastfelfrecvent
de cdtre practicienipoate fi confec[ionat
sub formdsuspendatdsau punctiformd
fata
de crestaalveolard.
Intermediarii metalici pot
fi
confectionati atAt concomitent cu
elementelede agregare (punti dintr-o
singur5 bucatd)cAt gi separatcAnd se
sudeazdsau se lipesc la elementelede
agregare.
pot
Intermediarii masivi se
confecfionaatdt din aliajenenobilecAt gi
din aliaje nobile cu destinatie pentru
coroane gi punti. CAnd intermediarii
metalici se confectioneazdseparat de
elementele de agregare atunci intre
acestea(pozitionatecorect pe model)se
inserdun bloc de ceard de modelat(de
formd paralelipipedica)
in stare plasticd.
Modelul antagonistse preseazd peste
ceardin PlM, pAndce vine in contactcu
elementele
de agregare(fig.12.44).
Feteleocluzaleale antagonigtilor
se
imprimdin ceard$i stabilesc
in mareplanul
ocluzalal intermediarilor.
Apoi se trece la
modelarea machetei tinAnd cont de
dimensiuneaV-O, raporturilecu creasta
(suspendatsau punctiform),
incadrareain
poligonulde sprijinetc. intr-un ultimtimp
se face modelajulfinal al feteiocluzalefie
printehnicide substitutie
fie printehnicide

aditie. O atenlie deosebitd se acordd

convexitSlilorfetelor vestibularegi orale.
Dacdpuntease concepedin doudsau mai
multebucdfi,pe feleleoralese modeleazi
doud aripioare ce servesc la lipirea
.aintermediarilor
ulterioard
la elementele
de
agregare.

Fig. | 2.44- Confeclionareaintermediarilormetalici

suspendalila o punte din doua bucdli (schemd).

Astdziintermediarii
metaliciau pierdut
teren datoritddeficien[elor
estetice.Ei se
confectioneazd
doar cAnd spatiul protetic
esteredus(sub5 mm),ceeace nu permite
aplicareaplacajelorsau c6nd se doregte
expresrealizarea
uneipunfisuspendate.

confectionareasuprafetelorocluzale din
aceste materiale,in cadrul corpurilorde
puntesub formdde cup5.Foarterepedesa observatlipsade rezistenli la abraziea
acestor materialegi incapacitateade a
pdstra stopurile ocluzale. De aceea
casetele cu fafete prezintd structuri
metalice in dreptul stopurilorocluzale,
placajulavAnddoar rol estetic.CdlcAiullui
Ahileal casetelorcu fa[eterdmdnezonade
interfafd dintre cele doud materiale:
scheletulmetalicAipolimerul
sau materialul
compozit.Acestape de o partedin punct
de vedereal retenfieimaterialului
de placaj
iar pe de altd parte cromaticacare este
influen[atdde culoarea metalului. Se
cunosc foarte multe sistemede retenfie
care se realizeazd incd in etapa de
pe componenta
machetare,
metalicd(anse,
sistemperlat,solziide pegte,butonietc.).
DupdcA[ivaani de functionarein cavitatea
bucaldrdginileacrilicesuferdprocesede
imbitrdnire 9i uzur6. Apar modificdride
culoaregi incep sE se observesistemele
de retentie.De aceea rdginileacriliceau
pierdutterenfiindinlocuitecu RDC.

CASETA CU FATETA
Lipsa de esteticd a intermediarilor
metalici gi aparifia rSginilor acrilice,
materiale ieftine, u$or prelucrabilea
determinatlansareaunui corp de punte
Fig. 12.45.Puntecu intermediarsub formdde
mixt cu scheletmetalicplacatcu polimeri:
casetdcu faletd.Elementelede agregaregi
casetacu fatetS.Deoarecepolimeriide tip
suprafalaocluzalda intermediaruluisuntmetalicegi
PMMAau o tendinfdde deformareelasticd
doar vestibularapareplaeajulacrilic.
gi o rezistenldscdzutdla uzurd,scheletul
metalictrebuiesd fie solidgi stabilpentrua
Caseta trebuie astfel conceputdgi
preluaforfeleocluzale.La inceputul,,erei" realizatdTncAtrSginaacrilicSsd nu ajungd
acestor intermediaris-a incercat chiar gi niciodati in contactcu creastaalveolarS.

471

iar ambrazurile dintre intermediarigi una pe fata mucozaldiar cealaltdpe fata

elementelede agregaresi fie largi (fig. oral5. De obiceifata mucozall are raport
de semiga cu creasta,favorabilpentru
12.45,.
Casetelecu fatetese confectioneazi esteticddar destul de neigienic.Trebuie
?ngeneralin regiunilelateraleale arcadelor avutd in vedere mereu acoperirea
dentare,cu precdderela maxilarundefata suprafelelormetalice(ce vor fi placate)cu
ocluzaldeste mai pulin vizibilddecAt la diferiliopaqueripentruca metalulsd nu
mandibuld.UtilizareaRDC pentruplacare influentezeculoareaplacajului.De obicei
a schimbattehnologiacorpurilorde punte acegtiopaqueriau culoarealb-grisau albmixte:tehnicileSilicoater,Rocatec,OVS, gdlbui,in funcfiede culoareaaliajelor.
in dorinla de a ?mbundtdlicdt mai
Sebond MKV, 4 META, SILOC etc.
multefectulestetical casetelorcu fatete,in
reprezentAnddoar cAteva exemple in
timp s-a redus considerabilsuprafata
domeniu(9).
in general placajul acrilic sau cu orald a scheletuluimetalic,astfel 'incAt
incizal foarte multe casete nu mai au
materiale compozite se realizeazd in
dentard protectie metalici (fig. 12.46 b). S-a
tehnicd
laboratorul de
aga zisa
dar au fost realizategi fatete ndscutastfelun nou intermediar,
manufactural,
cu fa[etd".
sau din[i preformali,fdrd rezultateclinice ,,semicasetd
remarcabile.
Existi gi sistemede machete(pentru
scheletul metalic) prefabricateindustrial
care se fac dintr+ ceardelasticdsau din
polimeri.Ele se livreazdsub formd de
corpuri de punte din 2*3 elementedar
Fig. 12.46.Casetecu falete(schemeprin secliuni
existi gi pieseunicecare se pot lipi intre
vestibulo-frontale).a - casetdcu faletd* retenlia
ele. Aceste macheteau cdteva avantaje: maseiacrilicese faceprintr-o ansd;b - semicasetd
grosime uniformS,sisteme de retenfie cu fatetd;c - faletdprefabricatdfixatd in scheletul
metaliccu acrilatautopolimerizabil.
eficiente,se pot adaptagi retugaugor 9i
foartemulttimptehnicianului.
economisesc
intr-adevdr efectul fizionomic s-a
De cele mai multe ori insd machetele
metaliceale casetelorse Tmbundtdtitdatoritd transparenteizonei
componentelor
in laborator. incizale.Absentaprotecfieimetaliceorale
manufacturial
confectioneazd
in gi incizale prejudiciazdinsi rezistenfa
Ele se toarndulteriorgi se prelucreazd,
final se placheazdcu polimeri gi/sau acestui tip de intermediar.De aceea
sunt indicatedoar la pacienfi
semicasetele
materiale
compozite.
Corpulde punteformatdin casetecu cu anumite rapoarte ocluzale in zona
fateteesteindicatla maxilar,scheletulsdu frontald:ocluziedeschisd,ocluzieinversd
fiind format din doud suprafetemetalice, sau overjetmare.

472

Atat caseta cu faletd cAt gi utilizattotugiin zonelefrontalemaxilare?n

semicasetacu fa[etd se pot realizagi cu variantametalo-polimericd
cAndexigen[ele
fatete prefabricate(fig. 12.46 c) care se estetice sunt deosebite (in anumite
gi se fixeazdin scheletulmetalic raporturiocluzale frontale) gi DVO este
adapteazd
pdstratd de mai multe unitdfi dentare
(fig.12.46c).
cu acrilatautopolimerizabil
Casetelecu fa[ete sunt intermediari naturale.
careau pierdutterenTnfala intermediarilor
metalo--ceramicicu precddere in tdrile
industrializate.RSginile compozite de
placare degi au ?mbundta[it mult
deficientele
rdginiloracrilicenu au convins,
pe deplin,cel putin in zonele de sprijin
Stopurileocluzaledin RDCau deziluzionat.
Intermediarii
sub formdde casetdcu
fatetd au o longevitatecuprinsdintre 5 gi
10 ani dupd care polimerii sau
componenteleorganicedin RDC suferi
modificdri cromatice gi de uzurd
remarcabile.
Sunttotugirealizatidin ratiuni
economice
Tnanumite[Eri.

INTERMEDIARI
SUB FORMA DE
BONTURIPENTRUCOROANE
POLTMERTGE
$t / SAU CERAMTCE
(,,PUNT|LEDEGETAR")
Aceste punti cunoscutein literatura
germand (106) sub numele de punli
degetar(FingerhutbrUcke)
au fost gAndite Fig. 12.47.Punliledegetar(schemddupd 106):ainitialca pe un scheletmetalic(fig.12.47a)
scheletulformeiclasiceadaptatpentru a primi
care include atAt intermediarulcAt 9i
coroaneleceramice;b - scheletuladaptatpentru
placajpolimeric;c - elementelede agregare(cu
elementelede agregaresd se fixeze o
componenti esteticd ceramicd. Ulterior colereta)giprotezapa\iald fixd (dinsprevestibular);
d - aceiagiprotezdparliald fixd vdzutddinspreoral.
scheletula fost adaptatgi pentru placaje
polimericegi/saumaterialecompozite(fig.
12.47b).
Acestgen de intermediar
a pierdutgi
putAndfi
el terenTnera metalo-ceramicd,

473

INTERMEDIARISUB FORMA DE aliaje. Componentaestetici este formatd

din coroane polimerice,compozitesau
BARA METALTCA UNEARA $l
chiar integral ceramice care se fixeazd
BARA CU BONTURIMETALICE
Din raliuni economicein edenta[iile ulteriorpe fiecarebont.$i la acestcorpde
gi din materiale
de doi-patru dinti din regiuneafrontald puntecoroanelepolimerice
maxilard,cAndse impunexigenteestetice compozite nu pot pistra integre timp
deosebite,se pot confec[ionacorpuride indelungatstopurileocluzale.De aceeaele
punte cu bari metalici. Pe sectiune pot fi acceptatela ora actuald doar ca
transversali bara poate avea o formd restauriri provizorii de lungi duratd
Acest gen de corp
ovalard,il'r ,,Y"sau ?n ,,T".Barelese pot (Langzeitprovisorium).
turnain laboratorimpreundcu elementele de punte a revenitin actualitateodatd cu
de agregare, sau separat de acestea, promovareasistemelorintegralceramice
situatie c6nd se lipesc ulterior la realizateprin frezaredin blocuriceramice.
elementelede agregare.Existd gi bare lndicafialor este regiuneafrontald,acolo
prefabricate.
Pestebare se confectioneazd unde se doregte obtinereaunor efecte
intermediariipropriu-zigidin RA (K+B) esteticedeosebite.
(prin machetare)sau
termo-polimerizabile
din RDC prin tehnicidirectede modelare.
METALOINTERMEDIARI
intermediarilor
Pentru ca individualizarea
CERAMICI
din acrilatsau RDC sd fie posibildfdri
metalo-ceramici
satisfac
Intermediarii
utilizarea barei, intre elementele de
din gi la ora actuald majoritateacondi[iilor
agregarese macheleazdintermediarii
ceard. Prin doud amprente(una a felei impuse restaurdrilor fixe: rezistent5,
vestibularegi cealaltda felei orale) se fizionomie, longevitate.Tehnologia lor
unuischeletmetalic
obtine o cheie. Dupd indepirtarea impuneconfectionarea
macheteicheile agezate pe model vor (diferitealiajeatAtnobilecAtgi nenobilecu
permite pozitionarea barei astfel TncAt destina{ie speciald pentru metaloaceastasd nu influenlezeindividualizarea ceramicd) peste care se aplicd prin
intermediarilordin acrilat sau rdgini coacereun placajceramic.
Scheletulmetalictrebuiesd fie rigid,
compozite.Existd gi posibilitateaplacdrii
la dimensiunirelativreduse
nedeformabil
barelorcu maseceramice.
Acest tip de corp de Punte are iar aliajeledin care este confectionatsd
indicalii limitate deoarece Tn variantele aibd punctulde topirecu 200-300S mai
placirii cu polimerisau RDC,intermediarii inalt decAt temperaturamasei ceramice
nu pdstreazdstopurileocluzale.RdmAnde folosite. Orice deformare a scheletului
in timp ale ceromerilor
vdzutrezultatele
9i metalicTn timpul arderilorsuccesiveale
polisticlelor Barele pot purta bonturi placajuluiceramicdetermini aparitiade
metalice,ansamblulfiindturnatdin diferite fisuri in cadrul acesteia.Coeficientulde

474

dilataretermicdal aliajelorfolositetrebuie ca gi la coroanelemixtemetalo+eramice.

sd fie cAt mai apropiate(dacd se poate Ultimiiani au fost marcafide apari[iaunor
egal)cu coeficientul
de contrac[ieal masei mase ceramice de placare noi, cu
estetice
ceramicede placare.AgadarCDT pentru proprietdfi mecanice gi
cele doud materiale:aliaj,respectivmasd imbundtdtite(ex. MagiOeram DTSceramicdtrebuiesd aibd valori cdt mai Heppe) precum gi alte clase de mase
apropiate. Aceasta se obtine Tn urma ceramicede placare.Dintre acesteadin
= 7urmd de remarcatsunt maseleceramice
combiniriifazei amorfe(CDT1"ta
amorre
= hidrotermale (sistemul Golden-Gate,
8 p'mlmK)cu cristalede leucit(CDT1su6;1
25-27 pm/mK) pAna la obtinerea unei Degussa) cu temperaturd scdzutd de
valoriapropiatede coeficientul
de dilatare sinterizare gi modul de elasticitate
termicd a aliajelor folosite ?n tehnica corespunzdtor aliajelor din care se
(CDT = 14-15 pm/mK). realizeazdcomponentametalicd,precumgi
metalo-ceramicd
AstfelprinTnglobarea
a 20-30%cristalede masele ceramicesticloase(sistemulDleucitin sticlafeldspaticd
se obtineun CDT sign, lvoclar).Scheletulmetalicpoate fi
al maselorceramicede placare (pentru placatparlialsau in totalitatecu ceramicd
aliajeleclasice)de 12 pm/mK.in situalia in funclie de zona topografici gi de
maselorde placarea aliajelornobilecu particularitdtile
cazului.Estede dorit ca gi
confinut scizut de aur {ceramica contactulcorpuluide puntecu creastasi
Duceragold
sau Omega800)este necesar fie fdcut prin masa ceramicdevitAndu-se
un continutmai mare de leucit decAt la contactulcu mucoasaa zoneide jonctiune
masele ceramicede placare a aliajelor metalo+eramicd.
Pentru a realiza un corp de punte
nenobileTnvedereaobtineriiunui CDT de
16 pm/mK. Aliajele utilizateTn metalo- suficientde stabil gi bine solidarizatla
ceramici,dupd primaardere(de oxidare) elementelede agregarese recomandd
fac pe suprafa[a lor oxizi care intrd in
conformareaunui ,,guler"(prag) oral in
combinatiecu oxiziidin maseleceramice, scheletulmetalic (fig. 12.48).Ca 9i la
acestea,conformteorieichimicereprezinti CMMC acestguler are rolulde a susline
principalacale de unire intre cele doud masa ceramicdgi prezintdo importantd
materiale.in generalmachetascheletului deosebiti Tn cazul cuspizilorde sprijinla
metalicva fi cu 2 mm mai redusdla nivelul maxilar.
La mandibuld,in zona de sprijin
zonelor de placare gi nu va prezenta
unghiuri (toate fetele vor fi rotunjite) intermediariimetalo+eramicitrebuie sd
prezintesuprafefeconvexe,preferAndu-se
deoarecemaseleceramicese retractdin
cu creasta{fig.12.49).
urma contractieidin spatiile unghiulare. raportultangenfial
Unghiurile, colturile gi muchiile
Maseleceramicetradifionale
de placarese
contractdprin ardereaproximativ15-20/", ascutite se vor evita atAt la scheletul
tehnicilede arderefiind in mare aceleagi metalic cAt gi la placaj, permitAnd

475

realizareaunei grosimiuniformea masei

ceramice.
in fig. 12.50 sunt reprezentate
designurilecorecte ale unor corpuri de
puntemetalo+eramice.
Estetica unei proteze partiale fixe
este influentatd
Tnmaremisurd de pozifia
gi directia intermediarilor fafd de

elementelede agregaregi/saude ceilalfi

dinlirestanti.
Deoareceintermediarii
sunt realizati
integralin laboratorul
de tehnicddentard,
mediculare obligatiasi facd o serie de
recomanddritehnicianuluicu privire la
confectionarea
intermediarilor.

It

Fig. 12.48.Designulintermediarilormetalo+eramici diferdla maxilarfald de mandibuld:a - conformare

gregitda scheletului;b - gulerul" metalicoral previnefracturacuspiduluide sprijin;c - aspectulcorpuluide
puntela mandibuld.

MM
1A\ /fu.t
ab

Fig. 12.49. lntermediariimetalo-ceramicila

mandibuldfn zona de sprijin:a - designincorectgi b
- designcorect,praguloral nefiindobligatoriu.

Fig. 12.5A.Designalintermediarilormetaloceramicifn zona frontaldla mandibuld:a incorect(cu muchiigi unghiuri)gi b - corect.

Fig. 12.51.Poziliagi directiaintermediarilorfatd de elementelede agregare.a - corect;b - pozilie incorectd

a intermediaruluicare estesupradimensionat;c - pozilie inclinatda intermediarutui(incorectd)

476

Pe lAngd pozi[ie,inclinare,gabarit (fig.12.51)careal5turide cromaticdpoate

Tntreaga
esteticda restaurdrii.
foarte importantprofilulemergentei compromite

Fig. 12.52.Mortologiacorec6 a corpurilorde punte metalo<eramice (schemd):a - zond frontaldgi b - zond

de sprijin.

Cu toatecd de obiceiaria mucozald

cu creastaeste
de contacta intermediarilor
din ceramicd,design-ulcorpuluide punte
nu trebuiesd fie Tn ,,9a",ci cel mult in
,,semiga" sau in raport tangenlial.O
pentru
exceptiede la designulrecomandat
placarea cu ceramici a suprafetei
aparecAndse
mucozalea intermediarilor
doregteo suprafatdocluzalSceramicS,iar
spaliul ocluzo-gingivaleste redus. intr-o
astfel de situafie, pentru a asigura
rigiditateacorpului de punte, suprafata
mucozald trebuie sd rdmAnd metalicS,
jonctiuneametal+eramicdfiind plasatdla
limitade treceredintrefata vestibulardgi

477

cea mucozald.Aceastdsitua[ieaparecAnd
existd exigente estetice deosebite Tn
zonele lateraleale arcadelor,Tn special
mandibulare,unde predominantvizibile
sunt fetele ocluzale ale premolarilorgi
molarilor.intotdeaunacAnd se realizeazi
un corp de punte cu suprafati ocluzalS
ceramicd,trebuiebine analizatdsitualiain
ceea ce privegte grosimea ocluzogingivalda metalului.Pentrua asigurao
rigiditate corespunzdtoare, suprafala
trebuiesi fie
mucozalda intermediarilor
metalicd,compensAndastfelcantitateade
metal inlocuitdocluzalde ceramicd(fig.
12.53).

rubtentl

rodstenF
c|racutl

8fzud

r"dEtsnF
crsrcug

Fig. 12.53.lntermediariicu dimensiuneredusdocluzoningivald pot prezentao rezistenldredusdc1nd se

placheazdcu ceramid suprafalalor mucozald(a); cregterearezisten[eisepoate oblineprin realizareaunei
suprafe[emucozalecompletmetalice(c); Un corp de punteprezintdo rezistenldredusdcdnd se placheazd
cu ceramid suprafalaocluzald(b);pierdereade metal de la nivelulsuprafeleiocluzalepoate fi compensatd
prin realizareauneisuprafelemucozalecompletmetalice(d)

|NTERMED|AR|
TNZOMAgl
PROBOND
Intermediarii confectionati dupd
tehnicaInzomagi Probondfac parte din
grupul celor metalHeramici. ii tratdm
separatdeoareceei se confectioneazd
din
macheteprefabricatelansatepe piate de
cdtre firma IVOCLAR (lnzoma) gi
RENFERT(Probont).
Intermediarii INZOMA au fost
conceputipe baza principiului
enuntatde
Shore:ceramicaatingevalorimaximeale
rezistenteisale mecanice,ddcdse arde pe
un schelet metaliccu suprafeteconcave
(fis.12.54).

478

ab

Fig. 12.54.TehnicaINZOMA:a - principiullui

Shore;b - machetain ceart a scheletuluimetalic
care respec6principiullui Shore.

prezinti
Tehnica
INZOMA
particularititi
urmetoarele
:
- Scheletul metalic are in treimea
ocluzaldo proeminen!5
sub formdde
gulerag
(fig.12.54b):
- Machetele
intermediarilor
filigranati
sunt
prefabricatedin ceare sau mase
plastice.

Avantajele
sunt multiple:se oblineun
Pe scheletulmetalicturnatse arde un
agentde legdtura(BondingAgent)care corp de punte metalo-ceramic foarte
se prezintd sub forma unei pulberi rezistentdin punct de vedere metalic,
metalice: INZOMA-P pentru aliaje legdturaaliaj ceramicdeste puternicdgi se
nobile gi INZOMA-NP pentru aliaje realizeazd concomitent o economie
substan[iald
de aliajcare poateatingecota
nenobile.
Care sunt avantajele tehnicii de 40/o fapt demn de luat in considerare
cAndse folosescaliajenobile.
INZOMA?

Fig. 12.55.TehnicaNZAMA $chemd):a- modeluldelucrucu bonturimobilizabile;b- machetele

prefabricateale coroanelorgi intermediarilor,individualizalipe model;c - scheletulmetalicturnatgi pregdtit
pentru ardereamaseiceramice.

SistemulPROBONDa fost pus la

punct de firma RENFERT (1989),
componentametalici a elementelorde
constddintr-o
agregaregi a intermediarilor
plasdcare acoperdbonturilegi formeazd
(fig.
metalicda intermediarilor
componenta
12.56).

Fata de componenta metalicd

traditionali,sistemulasigurdo economie
de aliajenobileintre40 gi 60%.
Macheta componenteimetalice se
confectioneazddintr-o plasd elastici de
ceardcu polimeria cdreigrosimeeste de
aproximativ
0,4 mm. Pe sectiune,nervurile
plaseiau o formdde semicerc,suprafata
pland venind in raport cu bonturilegi
creasta iar suprafataconvexd cu masa
ceramicS, mdrind astfel suprafafa de
contact dintre metal gi ceramicd cu
aproximativ20/". Dupd machetare,lazele
de ambalare, turnare, dezambalare,
prelucraregi arderea ceramiciisunt cele
cunoscute din tehnica clasica de
alfirmei RENFERT
Fig. 12.56.SistemulPROBOND
confecfionare
a uneiCMMC.

479

SistemulPROBOND
oferdgi machete
pentruintermediari;
el fost testattimp de
doi ani de Prof. Dr. J. Wirz de la
Universitatea
din Basel.cu rezultatebune
(1 1 8 ).

ceramicdsd ajungdla apogeu.in casetele

metaliceerau adaptatefa[etele ceramice
previzute cu butoni,canale,crampoane
scurtegi/saulungi (fig. 12.57),ca gi dinli
tubulari care necesitaurealizareaunui
scheletmetalicspecific.Faletelese fixaula
scheletulmetalicprin cimentare.De cele
INTERMEDIARI
mai multe ori machetele scheletelor
CU FATETE
CERAMICE
metalice se confectionauin funcfie de
Faleteleprefabricate
din ceramicdau fatetelesau dintiitubulariexistenfi.La ora
fost multtimpfolositein cadrulcorpurilor actualdacestecorpuride punteapartinde
de puntemixteinainteca tehnicametaF istoriastomatologiei.

ab
Fig. 12.57.Faleteprefabricate:a - prevdzutdcu un canalpentru fixaregi b - cu crampoane

TNTERMEDTART
DtN TTTANgti
SAU INFRASTRUCTURA
UN
TITAN
Realizareaintermediarilor
din titan gi
aliajede titannu puneproblemedeosebite
de conceptiesub rczervacAtorvaaspecte
particulare,
pe care le amintimsuccintin
continuare:
a) Intermediarii
de intindereredusi
(1-2 intermediari)
se pot confectionadin
titannealiat,in intentiaexploatdrii
la maxim
a biocompatibilitdtii
materialului;
Tnaceste
conditii, cea mai recomandatdvariantd
tehnologici este reprezentatd de
Tntreg
ri Tntr-o
topirea/turnarea
ii infrastructu
singurdbucatd;

480

b) Corpurilede punte ?ntinse(3-4

presupunutilizarea
intermediari)
unoraliaje
de titan (de exemplu Ti-OAl-4V) sau a
nealiat;
titanului
- cAnd se utilizeazd titan nealiat
infrastructura
metalicda intermediarilor
va fi supradimensionati
corespunzdtor,
pentru a rezista solicitdrilorcrescute
(trebuietinutseamade faptulci titanul
prezintdun modul de elasticitatede
circa doud ori mai redus decAt cel
corespunzdtor
aliajelorde Co-Gr, de
exemplu);
- fa realizareaunor protezefixe totalecu
infrastructurddin titan, cerintele de
exactitatepe care le presupunaceste

insertia pe cAmpul protetic,minimizAnd

materialului
ceramic.
astfelrisculfracturdrii
d) Daci sprijinulpunfiieste implantar
sau mixt, infrastructurametalicd va fi
obligatoriurealizatddin titan nealiat,in
dezideratului
virtutea
Satisfacerii
tratamentuluimonometal;gi in aceste
conditii, obfinereaunei adaptdri pasive
reprezintd un imperativ, de a cdrui
Tndeplinire
depindefundamentalsuccesul
pe termenlungal tratamentului.
in vederea
asigurdriiunei adaptdri pasive, se vor
utiliza tehnologii de topire/turnare
performante,
combinatesau nu cu sisteme
de prelucrarealternativd(electroeroziune,
procedeeCAD/CAM,sudurdcu arc electric
elemente sau laser).
infrastructurilordin
vederea
asigurdrii unei
separateprin turnare,urmatdde - in
biocompatibiliteti
cAt mai ridicate,este
lor prin lipire,sudurd
solidarizarea
salutardutilizareaacelortehnologiide
saulaser);
cu arcelectric
prefurare care afecteazdcel mai pu[in
o prin utilizarea unor tehnologii
gi
structura
(electroeroziunea, omogenitatea
alternative
prefabricatelor
titan
din
procedeeleCADICAM)la realizarea
(electroeroziunea,
sistemeleCAD/CAM
protetice,
urmat5de
subansamblelor
etc.);
lor prin
asemeneade solidarizarea
- adoptareaagregdrilormixtepresupune
lipiresausudur6;
la anumitecazurifolosireasistemelor
c) in condiliileutilizdriiceramiciila
de amortizare a solicitirilor, cu
placare, morfologia gi dimensiunile
obtinereaunor conexiunielasticeintre
scheletuluimetalicvor trebui sd asigure
elementele dentare naturale gi
rigiditatea minimd necesard asigurdrii
implante.
longevitdtiiacestorrestaurdriproteticefixe
e) CAnd nu se poate obtine un
la supradimensiondri
mixte,recurgAndu-se
controlate,Tn functie de morfologiagi paralelism rezonabil Tntre preparatiile
'
intinderea bregei edentate; pe de altd dentare, aceastd problemd se poate
parte,toateetapeleclinicegi tehnicevor fi rezofva prin realizarea constructiei
tributareobtineriiadaptdriipasivea piesei proteticedin elementeseparate,carevor fi
directin cavitateabucald,dupd
proteticela nivelulbonturilorpreparate,cu solidarizate
evitareaoricdrordeformdriale punfii la fixarea elementelor de agregare, cu
restaureriprotetice pot fi satisfdcute
astfel:
r prin utilizareain cursul etapelor
clinicegi tehnicea unor materiale
fidele pentru
deosebit de
de
reproducerea
detaliilor(materiale
amprentdtip siliconicu reactiede
gipsuri
aditiesau gume polieterice,
' de clasa a lV-a, mase de ambalat
controlatd),
cu expansiune
specifice,
Tn condifiileunor tehnologiigi
topire/turnare
instalatii
de
performante;
o prin combinareatehnologiilorde
tehnologii
topire/turnare cu
(realizarea
alternative

481

ajutorulsuduriiprinarc electric;Acestlucru
este posibilfdrd lezareatesuturilorcavitdlii
bucaledatoritdconductivitdfii
termicefoarte
reduse a titanului (17-22 W/mK) care
limiteazd major transmitereavariatiilor
termicela nivelulfesuturilor
invecinate.Un
astfelde aparata fost utilizatcu succesin
cadruldisciplinei
de implantologie
oralddin
UMF,,Victor
Babeg"Timigoara.

Dupd amprentarea
cAmpuluiprotetic
confecfionareamodelului de lucru Tn
tehnologia puntilor metalice qi mixte
(metalo-polimerice,
metalo+ompozitegi
metafo-ceramice)se realizeazdmodelul
duplicat care trebuie sd fie nelipsit in
tehnologia
de laboratora acestorrestaurdri
protetice. El permite obfinerea unei
componentemetaliceexactecu o adaptare
cervicaldgi ocluzaldmult mai bund decAt
atunci cAnd machetarease face pe
RESTAURANIPNOTETICEFIXE
modelul de lucru, deoarece se evitd
MONOBLOC(,,D!NTR-OSTNGURA dezinserarea
macheteide pe modelpentru
BUCATA")
a fi ambalatd.
Punfile
dintr-o
bucatd
Respectarea
se
tehnologiei
de ambalare
caracterizeazd prin aceea cd atAt gi topire-turnarea aliajuluicontribuiede
elementelede agregarecAt gi corpulde asemenea la oblinerea unei restaurdri
punte (scheletulmetalicla cele mixte)se exacteca adaptare.Dar punlilemonobloc
realizeazdintr-o singuri etap6. Aceste se pot realizanu doardin diferitealiajeprin
punfi se pot realizadin toatd gama de turnareci gi din polimeriprinpolimerizare
gi
aliaje destinateconfectiondriiprotezelor exclusiv din ceramicd prin tehnici de
(vezicap.21)
fixe. Ca gi cronologie,puntile dintr-o substractie
bucatdau succedatpe celelipite(dindoud
Agadar punfile dintr-o bucatd sunt
sau mai multebucati)extinderealor fiind restaurdriprotetice care se executd cu
posibild doar dupd perfectionarea economiede etape clinico-tehnice,dar
gi procedeelor
instalatiilor
de turnarecare necesitdo dotaretehnico-materiald
bund
au evoluatTnparalelcu dezvoltarea
de noi gi o echipdcu experien[d.
Ele s-au extins
multin detrimentul
aliaje.
celordin doud sau mai
Pun[ile ,dintr-o bucat6" (termen multebucdtigi datoritifaptuluicd in cadrul
imaginat pentru protezele pa(iale fixe lor lipsesc zonele de solidarizareintre
monobloc, dintr-o bucatd) pot fi elementelede agregaregi intermediari,
confecfionate
atAtdintr-unsingurmaterial: (realizatede obicei prin lipire cu aportul
metale (aliaje), polimeri, materiale unui alt aliaj), care reprezintd surse
compozite, ceramicd sau din doud permanente de coroziune gi posibile
materiale (mixte): metalo-polimerice, dezlipiri.
metalo-compozite,,metalo+eramice. La
cele mixte termenul,,dintr-obucatd"se
referddoarla scheletulmetalic.

482

confec[ionareamodelului de lucru se
realizeazd elementele de agregare
(tehnologia fiind valabild doar la
eucAlr
Formulareade restaurareproteticd restaurdrilefixe exclusivmetalicesau ]a
gi metalofixd din doud sau mai multebucdtipoate cele mixte: metalo-ceramice
polimerice),
de obiceiprin turnare.Ulterior
aveadoudsensuri:
urmeaziverificarea
adaptdriilor pe cAmpul
a) primul se referd la faptul cd o
de mai multe protetic(cervical,proximalgi ocluzal).in
arcadd dentari Tntreruptd
bregeedentatepoatefi restauratiprin mai aceastaconstd de altfel avantajulacestei
protezelor
multe proteze fixe (una pentru fiecare tehnologiifatd de confectionarea
bregd) gi nu printr-o restauraretotalS. parliale fixe dintr-o singurd bucatd. in
de agregarenu se
Aceastdsituatiese int6lnegtede obiceiTn situa[iacAndelementele
adapteazdcorect,defectelepot fi adeseori
trei ipostaze:
remediate.Alteoridacd erorile nu pot fi
- stAlpilipsitide paralelism;
alte elemente
- restaurdride amplitudineredusd (cu corectatese confectioneazi
de agregare. Dupd efectuarea unor
doi intermediari);
unul,maximum
- diverse situatii clinice la .arcada retuguri, (dacd este cazul) peste
mandibulard unde restaurdrile fixe elementelede agregarebine adaptatepe
totale nu sunt indicate datoriti bonturi se ia o noud amprentd
gi a posibilitSlilor (supraamprentd).Este de dorit ca
mandibulei
elasticitdtii
de agregaresd nu se migtesau
de torsiunea ramurilorsaleascendente elementele
care actioneazdpermanentasupraunei sd fie migcatein cursulacesteiamprenteri.
restaurdri rigide putAnd provoca
SOLIDARIZAREA
descimentarea elementelor de
LA
INTERMEDIARILOR
agregare, mai ales distale. Pentru
ELEMENTELE
DE AGREGARE
evitareaacestorsituafiise recomandi
in tehnologia protezdrilor fixe
inserareaunor culise distal de canini
la elementele
intermediarilor
solidarizarea
(73).
b) al doilea, cAnd in cadrul unei de agregare se poate face prin trei
proteze partiale fixe elementele de procedeeuzuale:
agregare se confec[ioneazdseparat de A) solidarizareprin suduri de apozitie
1. cu legituri continui:
intermediari.
Restaurdrilefixe cu elementelede a) suduri autogend- cu arzdtor:- cu gaz
- oxihidrici
agregarerealizateseparat.de intermediari
- oxiacetilenicd
mai sunt cunoscute sub numele de
,,proteze fixe lipite" sau ,,proteze fixe b) sudurdcu arc electric:
- cu electrodconsumabil
confeclionate in doud etape". Dupd
gi
- cu electrodneconsumabil
stAlpi
amprentarea dintilor
RESTAURANIPNOTETICEFIXE
DIN DOUA SIU MAI MULTE

483

- in atmosferdinertdsau nu
c) sudurdcu plasmi:
- hidrogenatomic
- plasmdde gaz
d) sudurdcu jet de electroni
e) suduraprinexplozie
2. cu legdturi discontinui:
a) sudurdprinrezistenfd
electricd;
b) sudurdcu laser;
c) sudurdcu ultrasunete.

de naturdmetalicd(identicdsau diferitd).
Stratul intermediarde legiturd poate
prezenta sau nu aceleagi calitati ca gi
partilece urmeazda fi unite.
Prinurmaretermenulde suduri este
utilizatintr-un sensfoartelarggi descriela
modul general legdtura gi tehnica ce
permite realizarea legdturii Tntre doud
suprafetemetalice.
in sens mult mai restrdns gi mai
exact suduracorespunde
uneiTmbindri
de
B) solidarizareprin supraturnareaunui elemente metalice prin fuziunea lor
aliaj lichid pesteelementelede agregare locali, cu sau firi aport de material.
'1. supraturnare
peste elementefrezateDacdare loc prinaportde aliaj,acestadin
de exemplu,includereaunui element urmd are aceeagitemperaturd
de fuziune
prefabricat(culisi) in sau la elementulde ca gi elementelede solidarizataga cum
agregare;
sunt,de exemplu,sudurileautogene.
pesteelementeturnate2. supraturnare
Termenul de lipire este rezervat
de exemplu,includerea
unei capeturnate
solidarizdrilor (in cazul nostru a
intermediarilor
la elementelede agregare
C) solidarizareprin lipire cu lot (cu o
care se realizeazdprin intermediulunui
compozitiediferiti de cea a elementelor materialde naturddiferitddecAt cel din
de agregare)
care este confectionatdrestaurarea,la o
1. Lipiremoale(slabd,ugoard)
inferioard
temperaturd
fatdde elementul
cu
gi aliajeinoxidabile temperaturade fuziunecea mai scdzuti
a) pe metaleneferoase
b) pe cuprugi aliajepe bazdde cupru
din compozifia
aliajuluirespectiv).
in funcfie
2. Lipire tare (sau durd) cu rezistentd de aceastd temperaturd de fuziune,
crescutd:
scdzutdsau crescutda lotului(aliajuluide
a) argintsaucupru,pentrualiajenenobile
aport)deosebimlipiri slabe (moi) gi lipiri
b) aur, argint sau cupru, pentru aliaje tari (rezistente,sau dure).
nobile.
Terminologie
in literaturade specialitate,
de multe
procedeul,
ori prin sudurd'sesubintelege
rezultatulgi materialele,corespunzitoare
opera[iunii
ce aredreptscopob[inereaunei
prin Tmbinare
solidarizdri
a unorelemente

4U

Factori esentiali ai legiturii

intermetalice
Suprafetelecare urmeazd a fi
in protetica
solidarizate
fixdpotfi dinmetal
pur sau din aliaje (situaliacea mai
frecventd)
insd numeroase
ele prezentAnd
punctecomune.Asuprafiecdruiatom al

suprafetelor metalice actioneazd fo(e

electromagnetice de atractie gi de
respingere,legitura intre acegtia fiind
asiguratdde un anumitnumdrde electroni
cu valenfelibere,care circulSin spatiul
care-isepard.
Agadar se presupunecE se poate
ob[ine o legdturd intermetalicd cu
rezistenfimare atuncicAndeste posibild
provocareaatracfiei mutualeintre atomii
celor doud suprafelede solidarizat,sau
prinintermediul
unuialiajintermediar.
Rolultemperaturii
in cursultreceriide la stareasoliddla
cea lichidd(topitri),atomiisunt indepdrtati
din ce in ce mai mult de la pozitialor de
echilibru datoritd cregterii temperaturii,
oarecare mobilitate,
atingAnd o
corespunzitorstirii lichide,gi invers,in
timpul transformdriidin stare lichidd in
sofidS,ei se organizeazdpufincAtepufinTn
de rdcire,formAndreteaua
urmaprocesului
cristalind
specificdstdriisolide.
Prin urmare,cregtereatemperaturii
la o anumiti valoare este lavorabili
stabilirii unei legituri. in cursulsudurii
temperaturapoate fi crescutdpAnd cAnd
de
se obfineo fuziunelocalda elementelor
la niveluljoncfiunii
agregaregi intermediari
lor. Acesteavor fi solidarizatecu sau fdrd
aport de metal,care se aduce la aceeagi
temperaturdde fuziune.Are loc astfel o
interpenetrare
a atomilorliberi, legdtura
spontanprinsolidificare.
stabilindu-se
in cazullipiriicu lot acestadin urmd
are o temperaturi de fuziune inferioari
elementelor componente din aliaiul

485

(aliajele)de solidarizat.Decinu se ajunge

la temperatura
de eliberarea atomilor,dar
le estetransmisdsuficientdenergiepentru
ca ei si atingdo mobilitatecare sd le
permitdinteracliunea
cu lotul,fapt ce se
traduce prin fenomenul de ,,inmuiere",
urmat de o anumitd difuziune.in caz
contrar, lotul se dovedegte a fi
necorespunzdtoraderdnd doar printr-o
pur gi simpluo
realizAnd
ac[iunemecanicd,
lipire gi nu o legiturd.
Stareasuprafetelor
Dacdtemperatura
s-a dovedita fi un
elementfavorabilpentruintrepdtrunderea
din
atomilormetalicila nivelulTmbindrii,
potrivi prezentade elementenemetalice
la suprafati, compromite eficienta
legdturii gi, in egaldmdsurS,se combini
formAndstraturi de oxizi sau de sulfuri,
reprezentAndastfel obstacole in cursul
solidarizdrii.
Pentru realizareaunor suduri sau
lipituri performante,trebuie evitatd sau
de imbinat.
anihilatdpoluareasuprafetelor
Tnacest sens existi doui metode: fie se
utilizeazd un decapant, incAt atomii
metalici sd poatd interactionamult mai
ugor,fie, in cazul sudurilorcu arc sau a
se lucreazdinatmosferi
celorelectronice
inerti sau in vid, suprafatarestantda
aliajuluifiindin modnaturalcuratd.
in primul caz se utilizeazdun ,,flux"
(mediuprotejatcu pastdlichidS,mediude
curgere)cu rolul de a dizolva oxizii 9i
sulfurileformategi de a evita reformarea
acestora. Acesta va avea deci un rol
dublu de ,,detergent"gi de ,,proteiare".

Temperatura
sa de fuziunetrebuiesi fie
astfelajustatd,incAtsa fie completlichidla
temperatura
de suduri saude lipire.
in cel de-al doilea caz, pentru
evitareaoricdrorpoludriale suprafetelor
de
solidarizatse mentine local, in cursul
desfdgurdrii
actiuniiin sine, o atmosferi
inerti, utilizAndpentruaceastagazeputin
reactive (de exemplu,gaz carbonic)sau
gazerare (deexemplu,argon).
in egal6 misurS, atunci cAnd
conditiileo permit,uneori impunAndu-se
chiar (in cazulsuduriicu jet de electroni),
se poatelucragi in vid. Se incepede la un
vid destul de crescut,10{ torr; nu doar
pentrua evitapoluareaaliajului,
ci gi pentru
a realtza, prin desorbtie, netezirea
acestuia.
Structurasudurilorgi lipiturilor
Chiargi in cazulsudurilorfdrd aport,
Tmbindrii
omogenitatea
este doar relativd.
Structura variazd esential, la fel ca gi
proprietdlile mecanice de la nivelul
centruluisudurii, spre limitele acesteia,
respectiv fati de zonele neafectatede
fuziune.De o parte gi de alta a centrului
existi o zoni de tranzifie, diferentiatd
evidentgi, Tngeneral,foarte fragild.Acest
lucruestegi mai evidentin cazullipirilorcu
lot. Dacd acestea sunt efectuatecorect,
elementele constitutive se solidific6,
formAndfie o structurdde solutiesolid5,fie
eutecticd.
SUDURA
Spre deosebirede lipire, sudarea
realizeaziimbinareaa doud materialein

486

stare plasticdsau fluidd fdrd aport de

material
Suduracu legiturd continui
Formareade legituri continue are
loc in cursul procedeelorde suduri
autogeni, suduri cu arc electric, cu
plasmi, suduri electronicd gi prin
explozie.
Suduraautogeni (cu arzitor)
Procedeulde sudurdautogendeste
utilizat uneori Tn protetica fixd la
solidarizareainelelorde aur fdrdaportde
metal. Tipul de arzdlor utilizat pentru
sudura autogend depinde de natura
aliajuluide sudat,respectivde temperatura
sa de fuziune. Pentru otelurile
inoxidabile gi stelite se poate utiliza
flacira oxihidrici sau oxiacetilenici,
pentrualiaje nobile obignuite arzitorul
cu gaz este suficient,iar pentru aliaje
destinate tehnologiei metalmeramice
potfi utilizatealte amestecuride gaz.
Suduracu arc electric
Metoda de suduri cu arc electric
beneficiazd
de cdlduradegajatdde un arc
electric de joasi tensiune, care se
formeazdintre un electrod gi suprafetele
metalice de solidarizat. Acestea sunt
adusein starelichiddfirS nicio dificultate,
deoarecetemperatura degajatdde arcul
electricdepigegte 5000t.
Legitura poatefi asiguratdprin aport
de aliaj lichid furnizat de electrod,?n
cadrulprocedeului
de sudurdcu electrod
consumabilsauesterealizatd
fdrdnici un
aport extern de aliaj, electrodul fiind
realizat dintr-un
metal refractar

(tungsten)gi nu seruegtedecAt pentru a

ghida gi intrefinearcul electricin cazul
procedeului de sudurd cu electrod
neconsumabil.Pentrua oblineun regim
de stabilitate suficientd, trebuie ca
tensiuneadintre extremitilile arcului sd
fie cuprinsd intre 30 - 50 V, respectiv
regimul permanentde tensiune este de
dorita fi Tntre25 - 40 V.
Sudura cu arc cu electrod
,,imbricat" (mascat,protejat)este posibild
datoritdac[iuniizguriicare se formeazdTn
urmareactieidintreinveliggi oxiziimetalici,
asigur6ndastfel gi decapajul,respectiv
protecfia zonei de fuziune. Astfel este
permisitrecereafluxuluigi poatefi luati in
considerare
chiarutilizareaunui electrod
refractar,care permitestabilizarea
arcului.
Sudura propriu-zisd se va face prin
fuziuneadirectda celordoudsuprafe[ede
imbinat,fdrdaportde metal,Tntr-unmediu
protejatnde gaz inert.
Alimentarea
arculuise face la curent
alternativ, beneficiind de actiunea
,,detergenti" la nivelulpiesei de sudat.
Gazulde protectiepoatefi, in funcfiede
exigen[e,heliu sau argon, iar electrodul
refractar este din tungsten procedeu
cunoscut
sub denumirea de TIG
(Tungsten
inertgaz).
Poate fi folosit gi un electrod
consumabil,neinvelit,sub formd de tir,
gi gaz carbonicimpreundcu
utilizAndu-se
gaz inert (datoritdpretuluide cost scdzut),
procedeulfiind cunoscutsub numelede
MIG (Metalinert gaz).
Sudurilede tip TIG pot fi utilizateatAt
pentru aliaje nobile,cAt gi pentru aliaje

487

generatorul
nenobile,
fiindde tip alternativ,
cu arcauxiliar
de stabilizare
sauarcpulsat
( fig.12.58) .

Fig. 12.58.Schemaunuigeneratorde arc electric

stabilizatla inaltd tensiunegi inaltd frecvenld.

Dacd se doregtesudareametalelor
sau aliajelorfoarte oxidabile,chiar gi la
temperaturi scdzute, ca de exemplu
titanul, porfiuneasudatdtrebuiemenlinuti
,,ladistanti de aer",in mediu protejat de
argon sau heliu pdni la ricirea
completi (120).
Suduracu plasmi
Cunoscdndu-seviteza plasmei in
care se dezvoltdarcul,acestapoateservi
pentru transferulde cdldurd la nivelul
jonctiuniide sudat. Se poate utiliza un
arzdlorcu o duzd izolati gi rdcitd,pentrua
mentineatmosferade gaz rar din jurul
electrodului.
Arculse va formaintre acesta
gi duz6,plasmaformatdfiind suflatdspre
exteriorca o flacdrS,aparatulputAndfi
utilizatpentrusudurdexactca gi un arz*lor
cu flacdrd foarte fierbinte. in tehnica
dentardplasmanu asigurdo densitatede
flux energeticsuficientde mare,de aceea
nu detaliemprocedeul.

Suduracu jet de electroni

Gele doui suprafete de unit
trebuiescapropiatemult incAtsd poatdfi
bombardatede un fasciculde electroni,
subvid de 10{ torri. Ca urmarea gradului
de concentra[iese pot obtinesuprafelede
impactde ordinulsutimilorgi zecimilorde
milimetru pdtrat, astfel TncAt pentru o
tensiune
de ordinula 10sV gi un curentde
0,4 A, vom aveao puterede 4x108Wcm2.
Concentratia de energie este mult
superioari fatn de cea obtinuti cu areul
electric. Sudareacu jet de electronieste
foartescumpdgi la ora actual5nu este un
procedeude rutinS.
Sudura electronicd este mai
penetrantd
decdtoricealt tip de sudur6.O
astfel de instalafieeste prezentatein fig.
12.59.

aliajelor.Nici acest procedeunu este de

rutind
Suduracu legiturd discontinud
Sudura prin rezistenti electrici
Legdtura realizatdcu sudura prin
rezistenfdelectricdeste rezultatulactiunii
simultanea cildurii degajateprin efect
gi
de solidarizat
Joulela nivelulelementelor
a presiuniisub careacesteasuntadusein
contact.Aceastdmodalitatede sudurdse
face pe puncte, permitAndsolidarizarea
metalicesub formdde pldcute
elementelor
sau fire de la nivelulpieselorprotetice.in
cadrul procedeului de sudurd prin
rezistenfd
curentului,
electricS,
concentra[ia
respectiv ld{imea punctului de sudurd
Presiunea
depindde diametrulelectrozilor.
de suduri trebuie si fie superioari
valorii de 100 MP, respectivin jur de 100
kg/cm ceea ce pare enorm,dar poate fi
foarte ugor obtinuta pentru sectiuni
punctiforme,
de ordinulmm2alesudurii.

Fig. 12.59Sudurdelectricdpuctiformd.lnstalalia
Renfert.

Suduraprin explozie
Sub acfiuneaundelorprovocatede o
explozie,atomiimetalicisunt supugiunor
viteze 9i presiuni neobignuite,care se
traduc prin ameliorarea proprietdfilor

488

Fig. 12.60.Schemauneiinstalaliidesudurd
punctiformdprin rezistenldelectricd.

Succesiuneapunctelor de sudurd
creeazdo zondde slabdrezistent6datoritd
modificdrilorstructuralelocale, mai ales
atunci cAnd se doregte ob[inereaunei
suduriliniare(fig.12.60).
in generalacest tip de suduri se
utilizeazi mai rar in tehnica dentari
deoarece prezintd pericolul topirii
suprafetelorcelor doui componentece
trebuiescimbinate.Se folosegtetotu$ila
solidarizarea
ineluluila capac
extremitdlilor
in confectionareacoroanelordin doud
bucdfi sau la solidarizarea provizorie a
intermediarilor la elementele de
agregareTnvederealipiriicu lot. Aceastd
manoperdse facecu aparatulde punctat.

Suduracu laser
in cazul suddriicu laser are loc un
proces de topire-sudarein urma unui
aport local enorm de energie. Astfel
incdlzireaaliajuluieste limitatd strict la
zona sudatd,evitAndu-sesuprasolicitarea
termicda materialului.
Din gama largdde laserece ne stau
azi la dispozitienu se pot utilizapentru
sudareaaliajelordecAtcAtevatipuri.Dintre
acestea,laserul COz este de departecel
mai apreciat datoritd puterii pe care o
dezvolti atdt in regim pulsatil cAt gi in
regimcontinuu(TabelulA).

TabelulA.
Date tehnice(valorimaxime)ale unor laserepentrusudareaaliajelorgi metalelor.
Lungimea
Modulde
de undd
aperare
tuml

Energia
Durata
impulsului
impulsului
il)

RUBIN

0,694

puls

400

Divergenla
radialiei
(mrad)
6

NO:
STICLA

1,06

puls

100

15

12

30

NO:
YAG

1,06

puls

120

20

15

10

NO:
YAG

1,06

continuu 1800

20

COz

1 0,6

puls

't0

25

COz

10,6

continuu 2000

10

20

Tipulde
laser

Putere

(w)

1000

Sudareacu ajutorullaserelorprezintd
unelecaracteristici:
a) absenla loturilor cregte rezistentala
coroziune
a sudurii;
b) datoritadensitd[iimaride'energiese pot
sudaaliajenobiiecu aliajenenobile;

489

10- cw

Frecven[a
impulsului
/s)

10.000

25.000

Diametrul
radialiei
/mml

16

c) siguranfasudurii gi reproductibilitatea
procesuluisunt mai mari decAtin cazul
lipiriisausuddriicu microplasm5;
d) solicitareatermicd redusd permite
efectuareasudurii chiar pe modelul de
lucru.
e) cu laserulse pot solidarizaelementele
dejaplacate(cuceramicdsau RDC)!

Solidarizarea prin frictiune a

D sudarea fird materialde adaos este
foarte pretenfioasd.Ea presupune o elementelorse realizeazdprin distrugerea
prelucrare perfectd a suprafetelorgi o stratuluisuperficialde oxizi gi, eventual,
apropiereuniformi a acestorala maxim prin aderenti progresivd,ca gi in cazul
de frecaresimpl6.
0,1 mm, lucrudificilde ob[inutin practica procedeelor
curentd. .Din acest punct de vedere,
SUPRATURNAREA
sudarea cu materiale de adaos este
EfectuAndun examenmetalografical
superioard datoritd reproductibilitatii
rezisten[ei
la rupere.in acestcaz sudarea supraturndrilor,observdm cd legdtura
are loc prin conducereade cdldurdde-a intermetalicd directS, propriuzisd se
realizeazdTntr-un procent foarte scdzut,
lungulsuprafetelor;
mai mult prin
g) sudarea cu laser igi gdsegte solidarizarea
efectuAndu-se
in special la restaurerile retentie pur mecanici, rezultatelefiind
aplicabilitatea
protetice din titan, pentrurefacereaunui aproximativ
egaleatAtpentrualiajenobile,
croget turnat fracturat sau corectarea cAtgi pentrucelenenobile.
Realizarea
uneilegdturiintermetalice,
unor defectede turnare (intAlnitefrecvent
o seriede condilii,
trebuiesd indeplineascd
in urmaprelucrdrii
titanuluiprinturnare)
Sudareacu laser reprezintiun real dintre care cAteva au o importantd
avantaj datorit6 facilitafiiin manipularea deosebitS:
calit5fiipiesei - pentru a asigura o legdturdoptimd,
laseruluigi a superioritdtii
aliajul supraturnattrebuie sd intre Tn
sudate fatd de cea obignuitdcu tehnici
contact cu elementulprefabricat(sau
in plus trebuiesubliniatdgi
convenlionale.
posibilitatea
turnat in prealabil)pe o suprafali cAt
realizdrii
suduriicu laserdirect
maimare;
pe modelulde lucru.
- temperaturade preTncdlziretrebuie
Suduracu ultrasunete
crescuti cu 100t, respectivaliajulde
Teoreticeste posibili obtinereaunei
supraturnaresd fie supraincdlzitcu
legdturi intermetalice prin apropierea
care
100, pentrua atenuadiferenlele
suficientda atomilordin stratulsuperficial.
rdcire;
aparin cursulprocesului
Astfefeste posibilSsolidarizareametalelor
prin presarea la rece cum este cazul - este foarte importantdalegereaunui
gi cuprului.
cuplude aliajede acelagitip, care sd
metalelornobile,a aluminiului
prezinteo sensibilitatela poluare?n
Dificultateaapare insd datoritd duritdtii
timpul preTncilziriicAt mai scdzut5,
acestor metale, fiind necesarepresiuni
respectivaceasteatmosferdsd fie cAt
ridicate,greude obtinutin practicd.Aceste
maiputinagresivd.
forte ar puteafi dezvoltateprin elasticitate
nu se realizeazd
Daci supraturnarea
gi prin frecare,sub actiuneaunui flux de
vibralii ultrasonice (flux de unde in conditii optime, datoritdcoroziuniiin
de oboseald
mediubucalgi a fenomenelor
ultrasonice).

490

care apar la niveluljonctiuniise poate

produce desolidarizarea celor doud
elemente,
imbinarea.
compromitAnd
LIPIREACU LOT
Lipireacu lot permitesolidarizarea
elementelorde agregarecu intermediarii
metaliciprin adaosulunuimaterialcare se
topegte gi se leagd de cele dou6
componenteale restaurdrii.Rezistenta
legiturii
depinde de
umectarea
suprafetelor de lipit gi nu de topirea
componentelor metalice. in cazul unei
lipiricorectecu lot, cele doudcomponente
de solidarizatnu au voie sd fie topitesau
sd prezinte modificiri structurale,prin
aceastadeosebindu-sede procedeulde
sudurd.
in cazul lipirii cu lot, cele doui
suprafete trebuie si fie perfect curaten
de aceastadepinzAndcapacitatealor de
umectare.Produgiide coroziune(oxizi,
sulfide)care se formeazdTntimpultopirii
aliajului sau care apar pe suprafata
metalelor ?n cursul proceselor de
preincilzire gi incdlzire pot compromite
lipirea.De aceea,inainteaprocesuluide
incdlzirese aplicdpe suprafetele
de lipitun
fondant, cu rol de decapant. Deoarece
formareade oxizi pe suprafelelemetalice
ce urmeazdsi fie lipite cregte odatd cu
ridicareatemperaturii,fondantul trebuie
si se topeasci la temperaturade 400450t. in practicacurentd existi doud
momentein carese poateaplicalotul:
1. aplicarealotului se face abia dupi
topireavizibili a fondantului
- lipire cu lot
deschisi:

491

2. aplicarealotuluise face pe fondantul

netopit
- lipirecu lot inchisi (deexemplu
?ncuptorulde
arsceramicd).
Antifondantul.
antifluxul.
antidecapantuleste un materialcare se
aplici la limita suprafetelor de lipire,
pentru a impiedica curgerea lotului pe
zonele vecine. in acestscop se utilizeazd
pulbereade grafit, indeosebipe suprafele
nelustruitegi/saurogu de paris (oxidde
fier dizolvat in cloroform), care se
pensuleazi pe zonele de granitd,
impiedicAndTmprdgtierea
lotului la acest
nivel.
Compozifiachimici a lotului este
asemdnitoare (cu diverse adaosuri)
aliajului din care sunt confectionate
componentelece urmeazdsd fie lipite,
exist6nd loturi specifice,pentru aliaje
nobilegi nenobile.
Componentele metalice care
urmeazd si fie lipite cu lot trebuie
stabilizate,in general, prin ambalare,
respectivfixatein pozitiecorectS.Masade
ambalatpentrulipireacu lot este pe bazd
de cuart, cu o expansiunescizutd de
prizd.in tehnologiaprotezelorfixe, lipirea
cu lot este indicatdin urmdtoarele
situatii

(e3):
-

solidarizareacomponentelorprotezelor
partialefixe din doud sau mai multe
bucdti;
Tntdrirea
ariilorde contactproximale;
,,umplerea" defectelor de turnare
(minusuri,
pori,buleetc.);
relipirea (resolidarizarea), dupd
fracturarea
unorlipiturianteriorecu lot;

lipireacu lot a aliajelorpentrumetaloceramicS,dupd ardereaceramicii(in

cuptorulde ars ceramicd).

LIPIREATAREsau DURA
Lipirea duri prezintdo rezistenfd
crescut5, putAnd atinge valori de 6070daN/mm2, asigurAnd legdturii o
LIPIREAMOALE
Lipirea moale se practicdpe metale rezistenti intrinsecdsuficientdpentru a
respectivpe realiza o lipire pseudosuduri ,nG?pla
neferoasegi aliajeinoxidabile,
cupru gi aliaje pe bazi de cupru gi mai cap". Lipirease facecu lot (aliajde aport)
este denumiti impropriu gi ,,suduri cu care asigurdlegdturaprin penetrareaprin
utilizate capilaritatein intervalul(spatiul)existent
staniu'n, deoarece sunt
predominantaliaje pe bazd staniu. in intre elementelede agregaregi corpulde
practicacurentd,cele mai utilizatesunt punte.
Lipirile dure (cu rezistentdcrescutd)
aliajele binare (staniu - plumb), cu un
conlinutvariabilin staniu(intre18 gi 65 %) se pot realizacu loturi pe bazi de argint
?n func[iede destinatie;aliajele ternare sau cupru, pentru aliaje nenobile,
(staniu- plumb- antimoniu)gi loturile respectiv pe bazd de aur, argint sau
,,moi" pe bazdde staniu gi zinc,.pentru cupru, pentrualiajenobile.
aliaje de aluminiu gi de zinc. Aceste
Lipireaduri a aliajelornenobile
aliajepot fi insd mai complexe,respectiv
pot contine cupru sau argint, pentru a
Componentelemetalice din aliaje
prin lipiredurd
nenobilepot fi solidarizate
cregterezistentala fluaj.
Staniul gi plumbul creeazdmediul cu diferiteloturi, pe bazi de aliaje binare
formdriiunui eutectoid,ceea ce explicd {cupru argint), ternare (cupru-argintfaptul cd toate lipiturile realizate cu fosfor, cupru-argint-zinc, cupru-argintaceste metale au puncte finale de paladiu) sau cuaternare (cupru-argintsolidificare identice,la temperaturade zinc-cadmiu), putand contine gi alte
183t. in cazullipirilorcu lot, punctulcare elemente, ca de exempluindiu, galiu,
marcheazddebutul solidificdriipoate fi antimoniu,nichel,aur.
Foartefrecventsunt utilizatealiajele
prelungit, pe mdsurd ce aliajul se
indepdrteazdde structuraeutecticS.Astfel, pe bazdde cupru-argint,care stau labaza
aliajelecare contin65/" staniuprezintdun majoritd[iiloturilorde argint.Acestedoud
intervalde 183 - 185t, iar cele care metaleformeazdun mediude solutiisolide
conlindoar20o/"staniu,un intervalde 183 reciproce,avAndo limiti de solubilitate
- 275rc. Prin urmareaceste lipituri se la 780t de 8ologi care scadefoartemult
obignuite.Cele doud solutii
realizeazilla temperaturi scizute. Chiar la temperaturi
dacd sunt corect realizate,rezistenta lor sofideformeazdla 779t un eutectic,cu
este scizuti (de 3,5 - 4,5 kg/mm21gi de 72/" argintgi 28%cupru.Adaosulde zinc
gi/sau de cadmiu duce la scdderea
aceeaele se utilizeazdfoarte rar.

492

temperaturii finale de solidificare la

aproximativ600t. Adaosul de paladiu
pdni la 5o/oduce la inmuierealotului de
argint 9i aderarea lui de otelurile
inoxidabile 9i aliajele Ni-Gr, fapt ce
permite lipirea corectd a acestora.S-a
incercatlipireaacestoraliajegi cu loturide
argint cu adaos de mangan, dar cu
rezultateinferioarelotuluicu adaosuride
paladiu,acestadin urmi fiindde preferat.
Fondantii(decapanfii)
cei mai utilizati
sunt pe bazd de borax sau borat de
sodiu topit sau sub formi de pulbere,la
care se poate adduga acid boric. De
asemenea,se pot utilizagi fluorboratele
alcaline,fluorurilegi clorofluorurile
alcaline.
Florurilesolubilizeazd
oxiziide crom gi de
nichel.Dupdrealizarealipirii,este bine ca
joncfiuneaobtinutdsd fie acoperitdcu un
strat aderent de decapant solid, care
trebuie indepdrtat prin prelucrare gi
lustruire.
Lipirea propriu-zisi,
respectiv
topirealotuluise poateface cu arzitor (cu
flacdrd), in cuptor, prin inductie,
rezistenti electrici etc.Topireacu flacdrd
(cu arzdtor) poate fi facutd fdrd alte
precautii,
au
dacdelementele
de solidarizat
fostfixateTnprealabilin pozitieprinpuncte
de sudurd(prinrezistentd
electrici,cu arc
electric etc.). in majoritateacazurilor,
componentelede lipit sunt ambalatein
prealabil,
fiindsolidarizate
cu ceard.Spaliul
necesarlipituriise obtineprin topireacerii
gi de
Tncursulprocedeelor
de preinc5lzire
incdlzirelocali a tiparuluirealizatpdni la
temperatura
de topirea lotului,fapt ce va
favorizafuziunealotuluigi a decapantului.

493

Lipireaduri a aliajelornobile
Dacd la lipirile cu lot a aliajelor
nenobile,diferentadintre temperaturade
topirea lotuluigi a aliajuluicomponentelor
de solidarizateste de 800-1400t, la
aliajelor nobile aceastd diferentd este
foarte scdzutd, de doar cAteva zeci de
grade, ceea ce impune o precautie
deosebitS,pentru a nu produce local
decristalizarea,
modificarea
cu
proprietdtilor aliajului din care sunt
confeclionate
elementele
de solidarizat.
Lotul are o compozifiie sensibil
identicd cu cea a aliajului din care sunt
confecfionate
elementelece urmeazda fi
solidarizate,fiind scdzutd ugor doar
temperaturade fuziune,prin adaosuride
zinc sau de cadmiu.Se elimindcomplet
paladiul gi platina, care ?n concentratii
egale,cresctemperatura
de topire.
Decapanfiiindicati sunt aceeagicu
cei utilizati la lipirea cu lot de argint a
aliajelornenobile,rolullor fiind mai putin
importantin cazulaliajelornobile,care nu
oxideazd,put6nd fi utilizatiin cantitSli
foartemici.
Componentele
care urmeazi sd fie
provizoriucu ceard
lipitesunt solidarizate
sau cu rdgini care ard tdrd reziduuri,
ldsAndu-seun spatiucorespunzdlor
lotului,
finAnd cont gi de dilatarea aliajului.
Ansambluleste ambalatcu o masd de
ambalatcu granulatiemare,degajdndu-se
doar zona undetrebuiesd pdtrunddlotul.
Dupi priza maseide ambalat,ceara este
indepirtati cu apd clocotitd(eventualars5,
tdrd reziduuri), suprafelele de lipit se

degreseazdcu detergent,ansamblulse
introduce in cuptorul de preincdlzire,
respectiv de incSlzire, pAnd la o
temperaturd
apropiatide cea de topirea
gi
lotului.Urmeazdaplicareadecapantului
a lotului (pl5cu!e,perle etc.). Regiunile
invecinate,unde nu dorim sd ajungdlot,
vor fi tratate in prealabil cu un
antidecapant. Curgerea lotului se
realizeazdprin capilaritate.Dacd topirea
lotului se face cu flacdrd (cu arzdtor)
trebuie avutd mare grija sd nu se
incdlzeascd
de lipit pAndla
componentele
temperatura
de fuziune.
Dupdlipire,se lasdtiparulla ricit, se
dezambaleazd,
se indepdrteaziexcesul
de decapantgi protezase lustruiegte.
LIPIREACU LOTA PROTEZELOR
PARTTALE
FIXEDrNDOUASAU
MArMULTEBUCATI
in general,la protezeleparlialefixe
din doudsau mai multebucdti,din diverse
motive(de exemplulipsa de paralelisma
dintilorstAlpi)elementele
de agregaresunt
realizate separat de intermediari,fiind
necesard solidarizarea ulterioari a
acestora.
Ini[ialse realizeazilipireacu lot a
corpului de punte de elementul de
agregarecel mai mic, fiind necesardo
amprentd de situatie a celor doud
componentepozitionatepe modelul de
lucru, dupd care urmeazi lipirea de
elementulde agregarecel mai voluminosn
in urma unei amprentea ansamblului
elementede agregare- intermediari,a

494

cdroradaptarea fost verificatiin cavitatea

bucald.
gi materialele
Instrumentele
necesare
realiziriiunei lipiricu lot sunt urmdtoarele

(e3):
spatulS9i bolde cauciuc;
gipsde amprentS;
pastdde Tnregistrare
a ocluziei;
pldcuti de sticld sau bloc de hArtie
pentrumalaxare;
vaselinS;
cutit de ceard gi instrumente de
modelare (de adifie) a
cerii
(instrumentele
PK Thomasnr.1 gi 2),
creioanecu mindde grafit;
piesdde mAnd(micromotor);
trezeglobulare;
ceardde lipit9i ceardde modelat;
masd de ambalat specifici lotului
utilizat;
mdsutdvibratorie;
arzdtor:
trepiedgi grilS;
decapant specific lotului gi aliajului
utilizat;
lot, corespunzitoraliajuluice urmeazd
sd fie lipit;
pistolde topitlotul
clegtede turnareetc.

Fig. 12.61.Machetaelementelorde agregare

pentruo puntedin doudsau mai multebucdlise
realizeazdpe un modella care bonturilenu sunt
separatefntre ele (93).

Prezentdm in continuare etaPele

tehnicede realizarea lipiriicu lot:
agregare sunt
- Elementele de
pozilionatepe un model, tdrd bonturi
(fig.12.61)
mobilizabile
- Elementelede agregare(coroanede
acoperire)gi corpul de punte sunt
pozifionate corect pe model gi se
realizeazdo cheievestibular6,pentrua
men[inefix6 pozi[iacorectda acestora
(fig.12.62a). Aceastdcheie(amprenta
poziliei corecte a componentelorce
urmeazdsd fie lipite cu lot) poate fi
realizatdcu gips,ceardde lipit,acrilat,
pastd ZOE. Cu acelagimaterialse va

realiza gi o cheie ocluzald, dupd

vaselinarea (izolarea) suprafelelor
vecini(fig.12.62b).
ocluzale
aledintilor
amprentd, dupd priza
Gheia
de pe model,
materialului
se indepdrteazd
seclionAndu-se marginile, astfel TncAt
acesteasd prezinteo libertatede 0,5 mm
de
gi si depigeascdcu 3 mm elementele
agregarecare urmeazdsd fie lipite (fig.
12.63).Astfelse poateasigurao grosime
uniformdmaseide ambalat,l6rd sd apard
deformdri,respectivmodificdriale pozi{iei
coroanelor sau a corpului de punte.
Grosimea
cheiide ocluzieestede 6 mm.

ae
Fig. 12.62. a - Realizarea cheii: a - vestibulare; b., c. - ocluzale.

mecanicda uneilipituricu
Rezistenta
spatiuluidintre
lot depindede dimensiunea
elementelede solidarizat(fig. 12.63).
Acestea nu au voie sd fie ?n contact,
Dupd
deoarecese pot producedistorsiuni.
Korber, (65) distanta optimd dintre
caretrebuielipiteestede 0,02
componente
- 0,2 mm,in cazulunorsuprafeteparalele.
in situalia unor spafii mai mari existd
ca 9i
risculsd apardgoluride solidificare,
in cazul unor suprafeteneparalele(fig.
12.64). De asemenea,Tn cazul unor

495

suprafetedivergente,lipiturapoatefi foarte
ugordeformatd.
in
continuare, elementele de
agregare gi corpul de punte se
Tndepirteazd, de pe model, se
pozitioneaziin cheiaocluzaldgi se lipesc
cu ceardin cel putintrei punctedupd care
se umplecu ceari spafiulpentrulot pentru
ca sd nu pdtrunddmasa de ambalat la
acest nivel (fig. 12.65.a).Contormatorul
pentruambalarese face cu foliede ceard
de 2,5 cm ldtime(fig. 12.65.b),astfelTncAt
sd rimAni un spatiu de 3 mm intre

componentele turnate gi
peretii
conformatorului.
Dupi priza masei de ambalat se
spald ceara cu ape clocotitd, se
Tndepdrteazd
cheiade ocluziedin gips gi
se taiein masade ambalatdoud,,pAlnii"
Tn
gi oralde zonaunde
formdde V, vestibular
ElgErm

urmeazd sd se realizezelipitura (Fig.

12.66. a), dupd care se marcheazdcu
creion de grafit (rol de antidecapant)
limitelesuprafetelorde lipit, impiedicAnd
astfel curgerealotului peste aceste limite
(Fig.12.66.b)

:-

T-

'W

Fig. 12.63.Spaliul(hiatusul)dintreintermediarigi Fig. | 2.64. in cazul lipirii unorsuprafe[eparatele(a)

elementulde agregaretrebuiesd aibd o intindere
apar mult mai rar deformdri,decilt in cazul unor
constanteatAtfn cazul lipirii in suprafa{d,a lipirii
fele neparalele(b).
pesteun unghi,cAtgi a lipirii unorsuprafele
protetice,conformateparalel.

\JU
ab
Fig. 12.65.a - Lipireacu ceart a ebmentelorde
agregaregi a intermediaruluila cheia de ocluziegi
umplereacu cearda spaliuluipentru lot; b realizarea conformatorului pentru ambalarecu
folie de ceardde 2,5 cm ldfime.(93)

Tehnologialipirii:
,,P6lnia"oraldtrebuietdiatdmai larg,
deoarecela acest nivel se va introduce
lotuf gi se va realizatopirea lui, servind
astfeldrept ,,con de turnare" pentrulot
(fig.12.67).
Urmeazdpreincelzireain cuptor a
tiparului (blocului de lotuit) pAnd la

496

Fig. 12.66.a. in masade ambalatse taiedoue

pAlnii,vestibulargi oral de zona de lipit; b. limitele
suprafelelorde lipit se marcheazdcu un creioncu
mindde grafit.(93)

temperatura de 81ffi50t
respectiv
temperaturacorespunzdtoare
aliajuluidin
care sunt confecfionati intermediarii,
elementelede agregaregi lotul pentrua
evita apariliafisurilor,fracturilor,respectiv
desolidarizarea
la nivelulbloculuide lotuit.
Tncdlzirea
se poateface gi timp de 10-15

minutecu arzdtorul,bloculfiind agezatpe

un trepied.
Pe blocul ambalatgi preincdlzit,se
aplici (se plimbd)o flacdri (produsdde
arzdtor)timp de 2-3 secunde,pdnd cAnd
metalicece urmeazds5 fie
componentele
solidarizate
devinuniformincandescente.
Fig. 12.68.Tehnologialipirii: a - Flacdraarzdtorului,
cu celetreizone:rece,reducdtoaregi oxidantd;b.
pe pl\culele de lot (L) gi suprafelelede lipit se
aplid decapantul- fondantul(F), iar indlzirea
bloculuide masdde ambalat(B) se faceprin
aplicareafldcdriila o inclina[iede 45'.

Fig. 12.67.Lotulse depunegi se fopegfein pAlnia

orald,realizatdmai larg decdt cea vestibulare.p3)

in pAlnia oralS se ageazd cAteva

pldcutesau granulede lot (mdrimede 2-3
mm),dupdce in prealabilpe acesteaa fost
aplicat (pensulat)decapantul(fondantul).
Lotulse va topi princdlduracomponentelor
metalicede lipitgi nu directcu flacdr6.
Flacdraarzdtoruluiva fi directionatd
pe blocul din masd de ambalat,cu o
inclinarede 45", pentrua miri suprafata9i
a evita supraTncdlzireapunctiformd.
Direc{iafldcdrii trebuie sd fie orientatd
dinsprefafape carelotulnu a ajuns,pentru
ca, prin aport de cdldurS,sa tavorizezeo
mai bund curgere a acestuiain spatiul
dintre componentelede solidarizat(fig.
12.68).
lipirii,bloculdin mas6
Dupdrealizarea
de ambalatse las6 pe trepied(pe stativ)la
rdcit lent. Dacd rdcirease face brusc,pol
deformdri.
aparetensiunicaredetermind

inaintede lipireacu lot, suprafelele

ce urmeazda fi imbinatenu trebuiesc
lustruite, deoarecepastele de lustruit
confin oxizi de fier, care vor impiedica
curgerealotului.
protezeilipitecu
Dupddezambalarea
lot, aceastava fi dezoxidati gi prelucratd,
apoi se verificdadaptareaei pe model.
Aparitiatensiunilornu este de dorit. Se
verificd ?nchidereamarginaldla nivelul
elementelor de agregare gi stopurile
Apoi se trece la
ocluzale(in articulator).
operatiunilede finalizare a protezelor,
respectivpentru cele integralmetalicela
finisareagi lustruirealor, iar pentrupunfile
mixte metalo-polimerice la realizarea
placajului.
cu lot a
Dacdse doregtesolidarizarea
unor punti metalo+eramice din doud
sau mai multe bucdfi, aceasta se
realizeazddupi arderea ceramicii, prin
aga-zisulprocedeude lipire inchisi (in
cuptorulde ars ceramica).Pentruaceasta,
suprafetelecare urmeazd sd fie lipite

497

trebuiesd fie conformatecorectla nivelul

ACCTDENTE$t E$ECURt ALE
scheletului metalic incd din fua de
LIPIRIICU LOT
machetare(fig. 12.69),respectivsuprafata
Respectareaconditiilortehnologice
de lipit trebuiesd fie pozitionatdcAt mai este obligatorie,accidentelegi egecurile
spreocluzal,pentrua nu blocaambrazurile putAndapdreadatoritdurmdtoarelor
cauze:
cervicaleprincurgerealotuluila acestnivel - supraincdlzirea
cerii de lipit duce la
(112).
contractarea ei, cu modificarea
suprafelei
de lipit;
- dac6 inaintede fixareacomponentelor
puntiiin cheiade ocluzie,cearanu este
riciti complet,poateaparemodificarea
pozifieiacestora;
ab
- dacd bloculdin masdde ambalatnu a
Fig. 12.69.Conformarea
suprafelelorce urmeazd
fost incdlzitsuficient,lotul nu va curge
sd fie lipitecu lot la nivelulscheletului
metalical
completTnspatiulcorespunzdtor;
uneipunli metalo-+eramicedin doud saumai multe
- prin supraincSlzirea
lotuluise mdregte
bucdfi:a. incorect;b.corect.
granulatiaacestuia, aliajul devenind
foartefragil9i casant,ducAndla aparifia
Dupd
gi
rdcirea
blocului
fracturilor
dezambalareapiesei protetice lipite se
sub actiuneafortelorocluzale;
verifici zona de solidarizare.Lipituraeste - dacd lotul se depunein cantitateprea
mare gi nu se aplicdantidecapantul
consideratd necorespunzdtoareatunci
la
limitazonei de lipit, lotul va curge pe
cdnd pe suprafataei apar goluri, pori,
datoritdsupraTnc5lzirii
suprafeteleinvecinate,cu inchiderea
lotului9i atuncicAnd
ambrazurii
gi/sau
existd spatii (hiatusuri) Tntre lot gi
cervicale
contaminarea
elementelede solidarizat,fapt ce poate
fetelorvestibulare,
orale
gi ocluzaleingreunAndulteriormunca
apare daci nu s-a aplicat corect
decapantul sau dacd lotul nu a fost
tehnicianului.
suficient
TncSlzit.
Dacd nu se observd nici una din
DrFrcuLTAilDE TNSERARE
A
PROTEZELOR
acestedeficiente,se trecela prelucrareagi
PARTTALEF|XE
finisarea finald, urmAnd verificarea
Nu intotdeaunainserareaunei punfi
protezelorfixe intAi pe modelulde lucru. pe dintiistAlpieste o manoperdfacili. in
Ulteriorea se verifici pe cdmpul protetic practicdexistdadeseorisituatiicAndstAlpii
naturalisau artificialisunt basculati9i nici
in cele trei sfere (cervicali, proximali gi
ocluzali) se fixeazdprovizoriugi apoi se chiar o preparafiela limite maxime cu
cimenteaz6
sacrificareaorganului pulparnu permite
sause lipegtepe stAlpi.
inserarea restaurdrii fixe. Existd un
consens,?nsensulcd o inclinarede 3" fatd

498

permiteinserarea
uneiproteze
de verticald
partiale
fixe.
nu
a stAlpilor
Dacdlipsade paralelism
pringlefuire(fig.
mai poatefi compensatd
12.70),atuncise poareapelala restauriri
protetice fixe speciale, prevdzutecu
(de
?ntreelementele
de agregare
conexiuni
obicei mezial)gi corpulde punte prin
ingurubare, la telescoparesau la
includerea unor culise intra- sau
extracoronare.

rJ
t4

*
\\

{t

fr
)a
1

Fig. 12.70. Posibilitdlietapizatede "retugare"a

preparaliilorfn situaliacAndo prbtezdparliald fixd
pe doi stAlpiapropialigi lipsilide paralelismse
insert pe cAmpulprotetic(dupdHaupl):a gi b sunt
1oneleundese interuine.

499

in cazulunuisistemtelescopat,
capa
primarise realizeazd
pe stAlpuldivergent,
astfelincdt peretiiaxialiexternisd prezinte
o ?nclinare
de 3" fafi de verticald.Ulterior,
protezaparfiald,cu elementulde agregare
secundarse insere,peste capa primard
cimentati in prealabil,ca orice restaurare
obignuitS.Dacd lipsa de paralelismnu
poatefi compensatddin glefuiresau prin
intermediulunui sistem telescopat,se
recomanddrealizareaunei restaurdrifixe
cu sistem articulat, de exemplu prin
intermediul
uneiculiseintracoronare.
in funclie de gradul lipsei de
paralelism a dintilor stAlpi, Korber
recomandd corectareaacestuiain modul
urmdtor:
- inclinarea unui stAlp pdnd la 15o glefuireafeteloraxiale a ambilordinti
stAlpi cu o Tnclinarede 6" fatd de
verticalS;
- inclinareaunui stAlpintre 15-25"- la
nivelulstAlpuluidivergentse realizeazi
ca elementde agregareo coroandcu
grosimedirijatd,care va avea contact
cu bontul doar Tn regiuneacervicald,
inserliapuntiifdcAndu-seprin rotatie
- inclinarea stalpului de 25-35' - se
recomand
5 realizareauneirestaurdripe
sistemtelescopat,compensarealipsei
de paralelismfdcAndu-sela nivelul
capeiprimare.

CAPITOLUL13

pnrnolprnt
ntrR[T[trIIrT
iHnrsrnunflR[r
PUlrTr
uilrBrrTlnr
rfrlrT[Rr
il Pnril
PRINCIPIILE
DE TRATAMENT
ALE
EDENTATIEI
PARTIALEPRIN
PUNTIDENTARE
1. PRINCIPIUL
PROFILACTIC
incd din etapade concepere,planul
de tratament va avea ?n vedere
respectarea principiului profilactic prin
asigurareaunei corecteprofilaxiigenerale
gi locale.
profilactic
Principiul
impuneca niciun
act terapeuticsd nu agravezeleziuniledeja
existentegi sd nu determineapari[iaaltor
leziuninoi.
Conceptia sistemicd fn profilaxia
imbolndvirilor
ne obligdla o
stomatognatice
abordaresimultanda tehnicilorprofilactice
complexe,vizAnd conservareastdrii de
sdndtatea tuturorelementelorsistemului
Tnviziunebio-psiho-sociald,
stomatognat
prin acliunile profilactice colective,
individualecAt gi in cadrul tratamentului
gnatoprotetic
propriu-zis.
Estecunoscutcd in cadrulsistemului
stomatognat realizat prin convergenla
funclionald a unor elemente aparent
legileuneihomeostazii
disparate,apereazd
sistemice impuse mai ales pe filiera
gi biomecanicd
precumgi neuromusculard
nespecificisistemului,
dar
o homeostazie

500

esentiald pentru acesta, impusd de

macrosistem. Sursa sistemicd sau
extrasistemicd a imbolndvirilor sau
dishomeostaziilor
trebuiebine determinatd
pentru ca actiunea profilacticdsd poati
actionacel pulin in fazele premergdtoare
ale debutuluiclinic. Pentruaceastasunt
necesaremodeleetiopatogenice
clarecare
sd permitdactiuneaorientatda factorilor
profilactici
la nivelbiologic,psihologicsau
social.
Odatd conceptuldefinit,sd urmdrim
care trebuie sE fie strategia profilaxiei
Aceasta se stabilegtepe
stomatologice.
baza
cunoagterii
caracteristicilor
colectivitililorpopula[ionalela care ne
referim, cunoagterecare se realizeazd
numaiprin studiide evaluarea mortalitatii,
ce vor serviatAtdreptcriteriude orientare
a acfiunilorprofilactice,
cAt gi la evaluarea
rezultatelor
aplicdriimetodologiei
stabilite.
Fird cunoagterea acestor elemente,
profilaxia are un caracter haotic,
necorespunzdtor.
Evaluarea este in mod necesar
completati cu identiticarea grupelor
populalionale expuse gi a factorilor de
n'sc din mediu, alimentarietc. care sd
permitd trecerea la urmdtoareaetapd,
aceea
a
aplicdrii metodologiei
profilactice corespunzdtoare
constatdrilor

in cadrul cdrora se poate

ce decurg din parcurgerea etapei microbiologice
au caracter folosi testul Snyder. Bolnavul parcurge
anterioare.Ac[iunileprofilactice
continuugi ele se reorienteazdpe baza programul de pregdtire generald gi locald
in
vederea aplicdrii
tratamentului
unornoi acliunide evaluare.
gnatoprotetic.
Aplicarea metodologiei profilactice
in aceastd etapd, se recomandd
in colectivitdli realizeazd,desigur, numai
cadrulgeneral,?n care fiecaresubiectse metodologia modernd de protezare
poate inscrie sau nu. Abordareaacestei provizorie sau de tranzilie, strAnslegatd
metodologiiare un singur avantaj- este de protezarea de urgenld.
Protetica contemporandposedd o
cea mai economicS. Eficientd, dar
costisitoaregi suficientde neglijatS,este gamd largi de posibilitdtide protezare
profilaxia individualizatd aplicatdca atare tranzitoriecare cuprindemetodaScutan,
sau in contextuladministrdriiasistentei utilizareade conformatoaretermoformate
in vid, aparatecu miniconectorsau cu
curative,fie ea gnatoprotetici.
conectorcomplet.Unul din principalele
Integrareaprogramelorprofilacticein
gnatoprotetice scopuri ale
aplicdrii metodologiei
zilnical asistenfei
algoritmul
respective este acela de a conserva
concretizeazidoud preocupdri:pe de o
parteaplicareauneiprofilaxii nespecifice, integritateamorfologicdgi funcfionalSa
cu caractergeneral,iar pe de altd parte sistemului stomatognat,de a menaja
profilaxia cu specific gnatoprotetic, psihiculbolnavuluigi de a oferi acestuia
in relatiilesociale.
continuitdfii
ambelela fel de importantein conservarea posibilitatea
integritdfiimorfologicegi funcfionalea Aplicarea protezdriide urgentd imbind
obiectiveleenuntatemai sus cu aceleaale
sistemului
stomatognat.
sau vindeciriiunorzone
intreaga activitate profilacticd se dirijariicicatrizdrii
prinexamenclinic parodontale sau periferice, ale fibrosprijinipe cunoagterea,
gi paraclinic aminunlit, a condiliilor mucoasei de acoperire, ajutAnd la
individualepe care fiecare bolnav le pregdtireacAmpului protetic Tn vederea
prezintd,urmatdde stabilireaunuiplande amprentdriirespective.
Aplicarea protezelor provizorii a
curativ
tratament profilactic ai
corespunzdtor.Programulde profilaxie impus un nou concept, acela al
protetic
temporizat.
integratinclude,in primulrAnd,educalia tratamentului
permite
medicului
sanitard intensd, bazatd pe modelul Temporizarea
in cadrulciruia mesajul administrareaunei terapii de condilionare
teorieicomunicdrii,
circulantde la emitdtorla receptortrebuie tisulard,fdcilnd apel nu numai la proteza
sd fie clar, expresivgi adaptatcontextului provizorie in sine, ci gi la o paletd de
proceduri recuperatorii, fizioterapice,
temporal,
topic,socialetc.
medicamentoasecare au
Efortulde igienizarea cavitdtiiorale chinezioterapice,
este obiectivat atAt prin examen clinic, rolul de a jugula oriceproces inflamator,de
posibilitatea repozi{iondrilor
da
relevareaplSciibacteriene,dar gi printeste a

501

mandibulo-cranienecorecte, de a proteja
cazurilede temporizarenejustificatda
extractiilor,
substructurile preparate.
Stabilireamomentului
de trecerespre - extracfii alveoloplastice
cu modelare
o protezare definitivd se face numaidupd
osoasdeconomicoasd,
in - aplicareade gei gi conectorimucozali
un examenclinicAi paraclinic
amdnuntit
cu o suprafatd
care se reiau testele de microbism,
cAtmaiTntinsd,
mixt,
examenul citologic, stomatoscopic, - practicarea
sprijinului
kineziomandibulografic.
- reducerea
traumeiocluzale,
Trecerea la tratamentul definitiv - anihilareatendinfelorde bascularein
protezarea
presupuneintocmirea unui plan protetic
mobilizabi
ld,
Tn cadrul cdruia profilaxia elementelor - reducerea stirilor inflamatorii ale
gi a sistemului
mucoaseide acoperireetc.
in
componente
stomatognat
Cu toate progresele fdcute de
ansamblul
sdu estepe primplan.Una din
principalele probleme profilactice ale chirurgia proprateticd, adi[ia de os sau
pfanuluide tratamento constituieutilizarea translatiazoneide insertiese ?nsotegte
de
cu discerndmAnta sprijinului muco-ososgi o diminuarea indltimiicrestelorin primii
dento-parodontal.
trei ani cu 60-80%in primul caz 9i de
Degi existi numeroase referiri in
obfinerea uneiperiferiiscleroase,rigidegi
literatura
de specialitate,
solufiidefinitivegi a uneimucoasefriabilecu irigatiedeficitard
universalesunt greu de stabilit.in scopul in al doileacaz.
in ansamblulsdu, terapia proteticd
dispersieicorectea fortelorde presiunegi
tractiune pe diferitele elemente ale necesitdanumitemodelSriprin sacrificiide
cAmpuluiprotetic,se recomanddadesea substantdvie, fie ea dentard,parodontald
diagramastatieAgi dinamicdstandardizatd sau muco-osoasd,in scopul credrii
gi adaptatduneori la necesitdtileterapiei condiliilorde stabilitatea viitoareiproteze,
protetice moderne prin asistare pe ceea ce pune sub semnul Tntrebdrii
valenlele biologiceale unei asemenea
calculator.
in relalie apropiati cu dispersia terapii de extirpare9i ablatiegi a unor
for[elorde solicitarela nivelul cAmpului fesuturide multeori sinitoase in favoarea,
protetic se afld profilaxia sindromuluide este drept, a realizirii altor obiective
resorblie gi atrofie alveolard care incepe primordialein contextulinexistenteiunei
incd din perioada dentarS, dar se alte solufii. Prin aceastd prismd trebuie
a
accelereazS substantial in perioada privitS,de pildatendinlade economisire
postextractionald.
Preocupdrile
existenteTn tesuturilordure in terapia proteticdprin
cAt gi in preparareamorfologici
domeniul conservSrii osului alveolar incrustatii
rezidual sugereazi numeroase solu[ii a substructurilor
organice
printrecarere{inem:
O altdproblemdcu urmdriprofilactice
periprotetice
o constituie
- limitarearesorbtieiosoasedevastatoare asupra[esuturilor
inscrierea tipului de protezare in limitele
intAlniti in parodontopatiimai ales in

502

spatiului protetic poterfiial, evitdnd experimental

gi in practici la un anume
actiunea secanti a acestuia asupra bolnavde cdtre un anumemediceste un
elementelor Tnvecinate. inregistrarea actde responsabilitate.
corectd a spatiuluiproteticse realizeazd
Tratamentulprofilacticde prevenirea
astizi prin amprentdri
specializate
de tipul tulburdrilor
funQiilor
sistemului
tehnicilorglobalecu sau fdrd ghidajunitar, stomatognaf este de importan!5majorS.
de tip biofunc[ional sau de tipul in obiectivelesale intri, in primul rAnd,
amprentdriloroptice cu lumind laser urmdrireagi dirijareadezvoltdriisistemului
pe computer.Darchiarla nivelul de la cele mai fragede vdrste, prin
sintetizate
spaliuluiproteticrestaurareafixa nu poate diagnosticarea
gi suprimareafactorilorce
avea orice fel de suprafatdde contactcu interfereazi dezvoltarea normali a
fesuturile,drept care design-ul punfilor pozi[iilorfundamentaleale mandibulei,a
dentare s-a modificat in
scopul ocluziei,articulaliei
temporo-mandibu
laregi
netraumatizirii[esuturilor gi indeplinirii a mugchilororofaciali.in aceastd taz6,
obiectivelor profilactice. Starea de profilaxia
disfunctiilor
sistemului
suprafatda restaurdrilor
fixe influenleazd stomatognatinseamnd de fapt profilaxia
substanlial relatia restaurare - cAmp anomaliilordento-maxilare,
a anomaliilor
proteticprin retentiapeliculeigi apoi a de joc muscular,a ticurilorgi obiceiurile
pldcii,dreptcare,studiidefectoscopice
vin vicioase. intreaga terapie ortodonticd
sd rezolvedeficitele
principiilor
de finisaj.
trebuiesubordonatd
func[ionale
Ca urmarea avalangeide materiale gnatologice.
noi gi a evolufieispecialitdtii
stomatologice
O mare importanf5o are tratamentul
spre o aprofundarea actului medical, corect gi la timp al leziunilor odontale
ultimeledoud deceniiau conturatun nou coronare, impiedicAnd mezializarea gi
domeniual proteticii
dentaregi anumebr'o- extruzia dinlilor gi evitAnd apari[ia
compatibilitatea materiatelor cu utilizare contactelorprematuregi a dezechilibrului
protetici. Asocia[ii profesionale gi planurilorcuspidiene.Orice terapie de
organisme nationale gi internationale reconstituire
coronardprinobturaliiplastice
verificdpermanentcalitdtilemecano-fizice sau rigidetrebuiesi asigurepunctulde
ale materialelor cu utilizare orald, contactcu vecinulgi antagonistul.
Prezen[a
?nfruntAnd
douddificultdtiimense:pe de o contactului ocluzal static se cere
parte,grabaproducdtorului
in a trimitepe completatd prin asigurarea contactului
piatd materialele realizate in scopul ocluzaldinamic.Reconstituirea
volumului
rentabilizdrii
acfiuniigi, pe de altd parte, coronar in subocluziedegi protejeazd
reactivitateaatAt de complexd,individuald obturatiasau pereliicavitdtiifa[5 de forfele
a organismuluiuman in fata agresiunii ocluzale limiteazd zona de sprijin,
materialuluistrdin. Utilizarea produgilor supraTncarcd
celelalte zone de contact,
macromoleculari,
a maselorceramicegi a realizAndconditiileapari{ieiunor disfunctii
aliajelordentare biocompatibile
verificate ale Tntreguluisistem. Din aceasti catszd,

503

ori de cAte ori nu se poate reconstitui

reliefulocluzalcorectprin obtura[iiplastice,
se recomand5terapiaprin incrustafiisau
coroane de Tnveligin interesul refacerii
corectea cuspizilorgi zonelorde sprijin.
Menfiondmgi faptul cd materialelede
obturatiecoronardposeddo rezistentdla
abraziunemai mici decAtsmaltul,din care
cauzd fafa lor ocluzaldse depreciazdin
scurt timp de la aplicare, favorizAnd
supraincdrcareaaltor dinli gi extruzia
antagonigtilor.
parodontald
Terapia
Poate
preintAmpinaaparitia unei disfunctii a
prin refacerea
stdrii
stomatognat
sistemului
de sdndtateparodontald,micgorareasau
limitareafenomenelor
disparifiamobilitdfii,
de migrare dentard gi indepdrtarea
planurilor
inclinatetraumatizante.
parafunQiilor,
a
Reducerea
obiceiurilor vicioase previne instalarea
unor modificdri ocluzale, parodontale,
articulare,muscularecare uneori se pot
accentua, imbricAnd forme grave gi
ireversibile.
Diagnosticareaunor func[ii alterate
trebuieurmdritdcu atentie,urmatdapoide
reeducarea foneticS, masticatorie, a
mimicii
deglutifiei, iar uneori a
(sigmatismul, masticafia unilateral5,
deglutitia de tip infantil, dischineziile
orofaciale). in urma unor intervenlii
chirurgicaleapar sechele care afecteazd
principalele functii ale
sistemului
stomatognat. Limitarea sechelelor
chirurgicale, practicarea unei chirurgii
ori de cAteori este posibil,
conservatoare,
indepdrtarea gi corectarea obstacolelor
reeducarea
articulareocluzale,musculare,

iatdcAtevadin
funcfionald
dupdinterventie,
obiectivele profilaxiei chirurgicale a
stomatognat.
sistemului
disfunctiilor
lnsuficientluate in considera[iein
profilaxiadisfunctiilorstomatognatice,
din
cauza afectdriigeneralein primul rAnd,
tulburdrile generale aduse la normal
reduc posibilitatea
aparitieiunor disfunctii
de cauzd reumatismald, endocrind,
neurologicd,
toxicdetc.
Tratamentul protetic Tgi gdsegte
rolul sdu in profilaxia disfunctiilor
stomatognaticeprin restaurdri protetice
migrareadintilorcdtre
care sd Tmpiedice
suprafetele
spa[iileedentate,reconstituind
de ocluzie ale arcadelor maxilare gi
mandibularescurtate sau intrerupte prin
edentatie.
Prin refacereaproteticda arcadelor
reliefulocluzalcare
dentarese reconstituie
preia fortele de masticatie9i deglutifie,
despovdrAnd articulafia temporomandibulard.
Forta de masticatiecregte gi, odatd
cu aceasta,cregtegi eficientamasticatorie,
conditiile
stomatognat
sistemului
asigurAnd
optimde desfigurare
unuicadrumorfologic
a functiilorgi prin aceasta o troficitate
normal5 a lesuturilor ce intrd in
sa.
componenta
Principiulprofilacticimpuneca toate
sd nu agravezeleziunile
acteleterapeutice
deja existente9i si nu determineaparitia
unor leziuni noi. in fiecare etapd de
formatddin
tratamentechipastomatologicd
medic, cadru mediu, tehnician dentar
oriceintervenlie
trebuiesd-gisubordoneze
acestuiprincipiu.

504

PROFTLAXIA
GENERALA
Are Tnvedereprevenirea
imbolndvirilor
de
Profilaxiageneraldse adreseazdatdt orice naturi (digestive,psihoze,crize de
sdndtitii sistemice,generale,cAt gi celei hipertensiune),
dar in speciala maladiilor
gi locale(fig.13.1).
loco-regionale
contagioase (hepatite, gripe, rubeolS,
Profilaxia generali cu caracter SIDA)in combaterea
cdroraesteinteresat,
sistemic nespecific trebuie privitd in Tnmoddirect,gi mediculstomatolog.
contextulcaracterului
integratal sistemului
stomatognat,
in viziunebio-psiho-sociald.

bali lnfecfoco*tqioose
boli
ds ristem

trI{$Ftr*t{ r*
tu **rctfer
w*pecifi*

prim*r*
\

66I$ENATA

p"ccruptiv tu garacfEr
poefcnrytiv xptrt'fic

IOCATA fT

setundrrr*

'OCO.RgETONATA

ferti*ra
Fig. 13.1.

Terapiaproteticafixa, urmdrindacest
obiectiv,trebuiesd plece de la ideea cd
etapeleclinico-tehnologice
de executieale
restaurdrilorfixe, fiind numeroase,aduc
frecventbolnavulin cabinetulstomatologic.
in aceastdconjuncturd,el poate infecta
bolnaviiTn sala de agteptare,personalul
medical,precumgi tehnicianul
dentar,prin
pieselorproteticeaflatein laza
intermediul
de verificare
clinic6.
Astfel, o importantd deosebitd se
atribuie contamindrii incrucigate
in
patologiece
etiologiabolilorcontagioase,
trebuieinldturatdprin mdsuride eliminare,
limitaregi controlal transmisieiagentilor
infectiogi, ce vizeazd atAt protectia
mediculuicAt gi a pacientuluigi ?ntregului
personalal cabinetuluigi laboratorului
de
tehnicidentard.
Evitareacontamindriiincrucigatein
cabinetulstomatologicse realizeazdprin

505

respectarea
unor regulide bazd ce tin de
asepsie gi antisepsie,de sterilizareagi
dezinfectarea
atdta instrumentarului,
cdt gi
a celorlalte
obiectegi suprafefe
din cabinet.
Un rol importantrevine asistentelor
de cabinetce trebuiesd aibd congtiinfa
importan[ei
aplicdriiacestordeziderate,
lor
gi
revenindu-le sarcina
chiar
responsabilitatea
menlinerii unui mediu
tavorabil desfdgurdriiunui act medical
gi corect(fig.13.2).
competent
Tn acest sens, o men{iunespeciald
trebuiefdcutdpentruetapapremergdtoare
sterilizdrii,pre-sterilizarea
sau spdlarea
instrumentarului.
O gregealddes intdlnitd
in practicacurentdeste aceeaa ignordrii
acestei laze, considerAndu-se
suficientd
sterilizarea instrumentarului. Astfel,
instrumentarul
este dat la sterilizarecu
resturi de fesuturi dentare cele mai
frecventefiind resturilede fesut pulparde

pe aceleendodontice
de tip brogesaupile
de canal,precumgi resturilede tesuturi
durede pe frezede ofelsaupietre.Acest
lucruconstituie
o eroaregravdce trebuie

eliminatd,mediculuirevenindu-iobligatia
de a lua mdsuri in sensul instituiriigi
igiend
respectdrii normelor de
corespunzdtoare.

Fig. 13.2.Schemacontamindriiincrucigate

Profilaxia generali cu caracter

specific se referi la crearea premiselor
sistemului
dezvoltdrii normale a
in Tntregansamblulsiu, incd
stomatognat
din perioadaintrauterinS.
Prin instaurarea unei profilaxii
pr*ruptive, se urmdregte prevenirea
bolilor foarte grave (precum sifilisul
congenitalgi rubeolaprenatalddin primele
doud luni de sarcinS,ce dau tulburdri
extremde gravegi la nivelulaltororgane)
gi o alimentatie
corectda mamei,ce oferi
un aport suficientde calciu gi substanle
proteicenecesaredezvoltdriiarmonioasea
fdtului.
in perioadapreeruptivd,asigurarea
tuturor principiilornutritivese reflectdin
formarea pe{ii organice gi minerale a
dintelui. Se impune o profilaxie a
rahitismului gi tulburdrilor digestive

506

(in
(dispepsii),
a bolilorinfectocontagioase
mod speciala celorinsotitede exantem)a
unor
tulburdrilor
endocrine,a administrdrii
antibiotice (tetraciclind), toate aceste
la
tulburdriinducAndmodificdriireversibile
niveldentar,traduseprin defectein smalt
gi/saudentindpe grupeledentareaflatein
formare, defecte ale cdror mdrime gi
extinderein suprafaliindicadurataacfiunii
factorilorde perturbare.
Profilaxia generald a perioadei
posteruptive vizeazdprevenirea maladiilor
ce pot interfera
din perioadapreeruptivd,
dezvoltareanormald a dintilor aflati Tn
diferite stadii de evolutie, avAndu-sein
vedere, de asemenea,asigurareaunei
alimentatiiralionale,echilibratece trebuie
sd aducd aportulnutritivnecesarformdrii
structurii normale a unititilor odontoparodontale.Se impune eliminareasau

reducereadieteicu alimentelipicioase
sau
cu excesde glucidecare,pe lAngdefectele
general,
negativeasupra metabolismului
tavorizeazdformareapldcii bacterienegi
demineralizareaconsecutivd
a dintilor.
in aceasti perioaddse recomanddgi
administrarea
de substanfecaresd asigure
protecfiasmaltuluidentar fati de atacul
cariogen. Fluorizareaapei de bdut, a
laptelui,a sdrii de bucitirie, a produselor
de panificafieasiguri ingestia zilnicd,
treptatd a unei cantitdli suficiente gi
eficientede fluor.
PROFILAXIALOGALA
in ceea ce privegteprofilaxialocald,
va trebui si se realizezepe mai multe
nivele:
Profilaxia primard se adreseazd
dintilorindemnigi cuprindeo serie de
mijloacecum ar fi alimentafiaralionald,
prin mijloacelocalegi generale,
fluorizarea
protectiacu lacurigi sigilareaganturilorgi
fisurilor dentare la care se adaugd
gi corectda cavititii
igienizarea
minufioasd
prin
orale,in vedereaprevenirii
imbolndvirii
boalacarioasdgi boalaparodontalS.
Se impune de la Tnceput o
congtientizarea bolnavului referitor la
importanta igienizdrii, la suprimarea
factorilorde risc ce produc asemenea
imbolniviri ce au ca efect, Tn final,
instalareaedentaliei.
Profilaxia secundari .are in vedere
tratareagi prevenireacomplicafiilor
locale
gi loco-regionale
consecutive
boliicarioase
9i bolii parodontale(edentatie,migriri
dentare, sindrom disfunc[ional) prin
aplicareaunui tratamentcorectgi precoce,

507

insistAnd,
de asemenea,asupranecesitdtii
menlinerii
uneiigieneoraleriguroase.
Profilaxia terfiard. Terapiaprotetica
este chematd mai ales sd realizeze o
profilaxie terfiard la nivelul sistemului
stomatognat,refacereacorectd a morfofiziologiei,prevenireamigririlordentare,
parodontopatiei,
sindromuluidisfuncfional
gi a altor imbolndviriindusede edentatia
parliala.
Vom sublinia gi aici faptul cd
abordareaterapieignatoprotetice
nu se va
face decAt dupd igienizareacorectd a
cavitdtiiorale. Acest nivel de igienizare
trebuiemenfinutgi verificatpe parcursul
protezdriica gi dupd aceea, cu atAt mai
mult cu cAt restaurareafixd prezintdzone
greu accesibileautocurdtiriicreAnd, de
fapt,noi nigeecologice.
Este
inadmisibild
aplicarea
restaurdrilor fixe Tn cavitdti orale
neigienizate,la bolnavi necongtientizati
asupraigieneicorecte.
Pentru
respectarea
acestor
deziderate,este necesarddezvoltarea,in
cazulmediculuistomatolog,
a uneianumite
congtiinle
medicale,precumgi asumareagi
Tnsugireaunor responsabiliteti,
atAt de
citre medic,cAtgi de cdtrepacient.
Vorbim,
astfel,
despre
o
congtientizarebilaterald,atAta medicului,
cAt9i a pacientului:
- congtientizareamedicului:
a. prin instructialui cu metadeleprofilactice
- mediculeste datorsd se pundla curent
cu cele mai noi 9i mai eficientemetode
profilactice;
b. prin introducerea metodologiei in
algoritmul activitdtilor zilnice
nu este

2. PRINCIPIUL
CURATIV
suficientd cunoagterea metodelor de
gi realizarea
restaurdrilor
profilaxie,acestea trebuie sd faci parte
Conceperea
integrantd din activitatea stomatologicd fixe trebuie si restabileascdintegritatea
morfologici gi functionalS corectd a
curentS;
c. prin corelarea specificului activitdlii de arcadelor dentare in conditiile unui
stomatognat.
rezolvare terapeuticd cu activitdlile echilibruperfectal sistemului
profilactice
terapia proteticd se
RECUPERAREAMORFOLOGICA
de
caracterizeazd printr-o serie
particularitdlice impun anumite mdsuri
Se obtineprintr-unmodelajanatomic
profilactice:
individualizat
ce respectiformanaturalda
atAtla nivelul
unitdlilorodonto-parodontale,
o gedintenumeroaserepetate;
de agregare,cAt gi la nivelul
o cooperareacu persoaneadulte elementelor
sau in vArstd,de cele mai multe intermediarilorce inlocuiesc unitdtile
ori, cointeresate,iar daci nu dentarelipsd.
Fiecare zond de arcadd afectati
sunt cointeresate,acest lucru
trebuieobtinutprin metodelede prezintd particularitdfi Tn realizarea
morfologicd gi aceasta in conditiile
educatiesanitard;
o agresiuneaasupra elementelor restabiliriifunc[iei la care participdcu
(in zanalaterald,functiade
sistemului stomatognat este preponderenfd
specificdterapieimixte {ablatria masticalie, in zona frontald func[iile
foneticd).
de [esuturi dure, de reguld f izionomicS,
Deficienlele
de modelaremorfologicd
dentinei
descoperirea
sdndtoase,
in zona joint-uluidento-protetic, au un impact direct asupra structurilor
crearea de nige ecologice localegi de vecinitate.
De
exemplu, supraconturarea
favorizante
suplimentare,
coroanelorduce la afectareaparodontiului
etc.).
dezvoltiriimicrobiene
- congtientizarea pacientului prin marginalprin retentiade alimentegi placd
educatiesanitardce presupunetoate bacterianS; subconturarea acestora
lavorizeazl traumatismul direct al
etapelegi metodeledejaenunfate.
marginal;
absenta
Principiulprofilacticimpuneca toate parodonliului
ocluzalducela suprasolicitarea
acteleterapeuticesd nu agravezeleziunile modelajului
deja existentegi sd nu determineaparitia substructurilororganice prin cregterea
unor leziuni noi. in fiecare etapi de fortelorde frecarecu scopuleficientizirii
formatddin masticaliei;lipsa refacerii punctului de
tratamentechipastomatologicd
medic, cadru mediu, tehnician dentar contact duce la scdderea inserfiei
oriceinterven[ie parodontaleprin impact direct asupra
trebuiesd-gisubordoneze
papileiinterdentare
gi prin suprasolicitarea
acestuiprincipiu.
dinteluice nu va putea transmitefortele
la niveluldintilorvecinietc.
tangen[iale

508

Trebuie subliniat,ins6, cd existi

anumite situalii Tn care se impune
realizarea unei morfologii atipice, care
aparent nu respectd acest deziderat al
principiului
curativ.Acesteasuntimpusede
principiile.
constructivecare tin cont de
principiilor
restul
fundamentale
reconstructiilor protetice.
Astfel,
reconstructia
morfologieieste sacrificatdin
scopul respectdriiprincipiilorprofilactic,
biologic,biomecanic
etc.
Aceste "deficite morfologice" se
intAlnesc
subaspectul:
- Tngustdrii
vestibulo-orale
a corpuluide
punte in raport de amplitudinea
spatiuluiedentat
- diminudriiindltimii cuspizilor. atunci
cAnd se doregtediminuareaincdrcirii
ocluzale
- modeldriiincompletea fe[ei orale a
corpuluide puntein vedereaoblinerii
spaliuluide autocurdtire.
RECUPERAREA
FUNCTIONALA
fiecdrui
Se adreseazdindividualizat
act funcfional la nivelul sistemului
stomatognat.
Masticalia:
Functia masticatorieeste restabilitd
eficientde cdtre restaurareafixa,, fortele
masticatorii transmitAndu-se fiziologic
osuluimaxilar,dar numai?ncondifiileunui
gi in relatie
modelajocluzalindividualizat
corectd cu dinlii antagonigti. Aceastd
individualizare
nu ne permiteinsd omiterea
nici unui detaliu anatomic al reliefului
ocluzal,a cuspizilorcare prin formd gi
dimensiunisunt specializaliTn zdrobire

509

(premolari)
gi triturare(molari),a ganfurilor
de descdrcare,a fosetelor, a crestelor
marginaleetc. Gradul de compensarea
funclieimasticatorii,
in afard de modelaj,
maidepindede lungimea
corpului
de punte
gi, in mod deosebit, de raportul dinli
restanti/dinfi
absen[i.
Principiuluicurativ trebuie sd se
imbinecu celelalteprincipii,intocmindu-se
cu corectitudineun bilanf intre rata de
involufie fiziologicd a
sistemului
stomatognat
de compensare
cu potentialul
prin adaptareafireascda fiecdruifesutviu
care ne va conducela mdsuri curative,
eficiente,cum ar fi Tngustarea
corpuluide
punte, ameliorarea pantei cuspidiene.
Dispensarizarea cu
verificarea gi
corectareala timp a rapoartelorocluzale
devineabsolutnecesard.
Fizionomia:
Realizareafuncfieifizionomiceeste
luarea
de importanfdmajordgi recomandd
in considerare a unor caracteristici
individuale
ale bolnavuluidatoratevdrstei,
sexului, profesiei etc. Topografia
gradulde vizibilitate
edentatiei,
al dinfilorin
cazulrespectivne vor orientain alegerea
formei, culorii,pozilieielementelorpuntii
dentare. Tehnologicexisti posibilitatea
realizarea
restaurerilor
fixe fizionomice
sau
mixte cAt mai apropiate de aspectul
natural. Aplicarea de artificii Tn
gi modelareacomponentei
dimensionarea
acrilice, compozite sau ceramice pot
solutionacelemaideosebitesituatiiclinice.
Functiafonetici:

Functia fonetici este satisfdcdtor

restabiliteprin restauririfixe. Gregelilede
modelajgi dimensionare
at6ta elementelor
de agregaredar, mai ales,a fetei oralea
corpuluide puntepot conducela egec?n
situatiicliniceaparentsimple.
Trebuie amintit aici cd pun[ile cu
contact punctiformnu pot fi utilizateTn
zonelefrontale,degisunt recomandate
din
punctde vederebiologic,datoritdspatiilor
ce se creeazdintre punte gi creastdcare
permittrecereasaliveigi aerului,fapt ce
nefavorabild
duce la modificarea
a funcliei
fonatorii
BIOLOGIC
3. PRINCIPIUL
GAndirea biologici, medicald ?n
gnatoprotetic
conceperea
tratamentului
Ai-a
fdcutloc in urmdcu aproximativ
50 de ani,
cdnd stomatologia a ?nceput sd se
desprinddde conceptelemecanicistegi
localiciste.Proteticadentarda rdmasTncd
deficitard din acest punct de vedere,
mai ales refacereamecanicd
urmdrindu-se
a arcadelormutilate,d6ndu-seimportantd
exageratdcalitdlilorestetice gi mecanice
ale protezelor.
Ulterior, calitS[ilor mecanice de
rezistenti gi celor de esteticd li s-au
adiugat conceptebiologicegi profilactice,
conformcirora tratamentulaplicattrebuie
sd vindece afectiunileexistente gi sd
previndaparitiaaltor imbolndviri,tdrd a
realizasacrificii
inutileale substantei
vii.
Respectareaprincipiuluibiologicin
partialeprinmijloace
tratamentul
edentatiei
fixe trebuie si aibd Tn vedere realizarea
unei multitudinide problemecum sunt
aceleaale integririidesign-uluirestaurErii

5't0

fixe Tn spatiul protetic potential, ale

biocompatibilitetii
materialului
din careeste
executatd aceasta, ale
stimuldrii
mecanismelor biologice compensatorii
capabile sd limiteze degringolada
morfologicdgi funclionalSprodusd la
nivelul sistemului stomatognat prin
edenta[ie.
presupune
Principiul biologic
pe carese
cunoagterea
clinicda fesuturilor
sprijind restaurarea fixi,
subliniind
caracterulindividualizafal terapieiin raport
cu indicii clinico-biologici. lndicii clinicobiologicide staregeneral5se desprinddin
anamnezd,din aspectulfizionomic,din
reactiilepsihologice
ale bolnavuluisau din
eventualele examene de specialitate
realizateprin colaborareinterdisciplinarS.
Indiciiclinico-biologici
de stare locali se
obtinin urmaexamenului
clinicminu{iosgi
paraclinice.
a examenelor
proteticitrebuiesi nu-gi
Restaurarea
modifice forma, volumul, starea de
suprafafd,pdstrAndastfel congruen[acu
{esuturilevecine, conservAndstarea de
normalitatea fesuturilorcu care vine in
contact.Pentruarealizao congruenld?ntre
restaurarea
fixa gi sistemulstomatognat
va
trebuisd avemin vederecurba dezvoltdrii
biotogice a organismului
uman.in prima
perioadS, corespunzdtoarecre$terii gi
dezvoltiriigeneralea organismuluigi Tn
particular a sistemului stomatognat,
restaurarea
fixatrebuiesd respectevectorii
de dezvoltaregi sd stimulezecregterea
gi funcfionala.
morfologicd
in perioada adultd caracterizatd
printr-unechilibrual procesului
de cregtere
gi dezvoltare la nivelul sistemului

pot aperealocalizatfocarede
stomatognat,
prinapari[iacarieidentare,
dishomeostazie
edentalieietc.in acestesitualii,organismul
gi sistemul stomatognat pot suplea
compensare,
dishomeostazia prin
asigurAndun echilibrula un nou nivel
gi
prinaparifiade compensfrri
homeostazic
trabeculatiiosoasefunctionale,cregterea
numdrului fibrelor parodontalesau cu
dezechilibregrave inso[ite de mobilitate
blocarea
dentard,extruziaantagonigtilor,
in ambelesitualii
migcdrilormandibulare.
trebuieavut in vedereca restaurareafixd
sd nu ducd la alterarea echilibrului
homeostaticinstaurat sau la agravarea
apdrute.
dezechilibrelor
in ultima perioadi reprezentatdde
declinul viefii se accelereazdrata de
modificare a structurilor sistemului
stomatognat. Se produce accelerarea
proceselor patologice de la nivelul
sistemului stomatognat, de exemplu
parodontopatia
marginal6,
extruziadintilor,
abraziuneaaccentuatietc.,ce va impune
rezolvarea problemelor de moment
caracteristice secventei biologice Tn
perspectivaetapei pe care o parcurge
organismulrespectiv.
Restaurareaproteticdfixd trebuiesd
pdstrezerelaliade congruenti biologici
gi mecanici cu organismul uman,
rezolvdndmodificdrile
cliniceale sistemului
stomatognatin concordanfdcu nivelul
secventeibiologicela carese afldbolnavul.
De aceeaeste bine ca utilizatorulsd
selecteze Tntotdeaunamaterialele pe
anumitecriterii,foarte rigurosrespectate.
de materiale
AvAndin vederemultitudinea
ce asalteazddomeniulmedicineidentare,

se impune ca aceastd seleclie sd fie

chimicea
apreciatdpe criteriulcompozitiei
fiecdrui material sau medicament,
eliminAndu-sematerialele cu risc de
localdsaugenerald.
imbolndvire
Se vor admite numai materialele
de
avizatede forurilesanitarerecomandate
literatura de specialitate, verificate in
laboratoare speciale de testare a
Dar criteriulsupremal
biocompatibilitetii.
utilizdriiacestormaterialeva trebuisd fie
verificatin
biocompatibil
comportamentul
timp prin utilizareclinicd.Din acest punct
de vedere,suntemde pdrerea se utiliza
mai curAndun materialmai vechi,dar a
este bineverificatd
cdruibiocompatibilitate
decAtun material"la modd"desprecare
gtim prea pulin privindefectelesecundare.
Prudentaesle cu atdt mai mult necesard
cu cdt efectelesecundarepot apdreadupd
cumularein timp,sau se pot declangaprin
aparitia intAmpldtoarea unor factori
cumulativi(inflamatialocalSprovocatdde
diverse iritalii, pH-ul local, exacerbarea
floreimicrobiene).
Alegereamaterialuluipotrivitpentru
realizarea unei restaurdri protetice
reprezintdo problemdde eticd medicald,
indemnAndu-lsi
congtiintaspecialistului
mult
selecfioneze materialele cu
evitAndcapcanareclamelor
discerndmAnt,
produse cu
uz
fabricantilor de
stomatologic.
Aplicareaprincipiului
biologicimpune
localiin
clinico-biologici
un bilantal indicilor
coroborare strAnsd cu parametrii stdrii
generalea bolnavului.

511

Economiatisulari
Principiuldominantcare trebuie sd
stea la baza pregitirii proproteticdeste
acela al sacrificiului minim de tesuturi
dentare dure gi al conservirii vitalitifii
pulpare. Degi, prin definitie,restaurarea
fixa presupunepreparareanebiologicda
dinfilorstAlpi,aceastase poategi trebuie
realizatd in sensul menfineriivitalitSfii
pulpare gi al unei economii stricte de
[esuturi dure dentare,care si ofere o
capacitate reparatorie gi un potenlial
adaptativ superioare gi o rezistenfd
mecanicdmai bund, toate concurAndla
succesulfinalal tratamentului.
Protectiaparodontali
in aceeagi ordine de idei, trebuie
mentinuti integritatea parodontiului
marginal superficial 9i profund, prin
realizarea unor prepara[ii care sd se
opreascdIa 0,7-1,0mm de fundulganlului
gingival gi plasarea marginilorrestaurdrilor
fixe pe cdt posibil, supragingival sau
jurtagingival(tig. 13.3).

cervicale cu pdtrundere subgingivalS,

aceastadin considerentefizionomice,la
unitilile odonto-parodontale expuse
vederii,gi din considerente
biomecanice,
?n
cazul coroanelor dentare scurte, al
prezenfei abraziei sau eroziunilor in
treimeacervicald.
De asemenea, la traumatizarea
parodontiului marginal
contribuie
supraconturarea sau
subconturarea
coroanelor(fig. 13.4)-

Fig. 13.4. Traumatizareaparodonliului

marginalprin subconturareacoroanei.

4. PRINCIPIUL
BIOMECANIC
Principiul biomecanic presupune
cunoagterea
Tndetaliua aspectelorlegate
de stabilitatea
biomecanicd
a restaurdrilor
fixe gi rezistentafesuturilororale.Binomul
cdmp protetic-restaurarefixa presupune
condiliide stabilitate
biomecanica.
Pentrua
exercitaatributeleelementului
substituitpe
careil inlocuiegte,
restaurarea
fixa trebuie
Fig. 13.3.Relaliadinte margineapreparalieigi
parodonliulmarginal
sd prezinteo foarte bund congruentdgi
stabilitatepe cAmpulprotetic,astfelsi nu
Marginileelementelor
de agregare sufere cAmpul protetic (solicitat pe o
plasate subgingivaltavorizeazdretenfia portiunelimitatd)gi nici restaurarea
fixa(ce
pldciibacteriene
gi inflama[ia
parodonfiuluise poatefractura).
marginalCu toate acestea,majoritatea
indeplinirea funcliilor sistemului
microprotezelor
realizate
sunt
cu marginile stomatognat
devineposibildprin realizarea

tutu

512

dinamiciimandibularecu gi fird contact

dentar. Aldturi de arcada restantd
fixa va suportasolicitdrivariate
restaurarea
ca directie, sens punct de aplicare,
intensitate.
Forlele ce actioneazd la nivelul
arcadelor dentare
Mugchiimanducatoriau o capacitate
variatd de a declanga fo45 diferenlele
fiindevidente.
individuale
Existdbolnavice pot declangaforfe
ridicatemai mari
muscularemanducatoare
30 kgf.
de 80 kgf, mediafiind aproximativ
Intensitatea acestor forte masticatorii
depinde de starea dentatiei, tiPul
alimentatiei,tipul constitutionalprezen[a
sau absentaunorrestauririprotetice.
Punctulde aplicareal forfeloreste la
nivelul arcadelordentare pe suprafetele
ocluzale ce vin in contact in cursul
exercitdrii functiilor de mastica[ie gi
deglutitie.
Aceste forfe prezintd mai multe
ca:
caracteristici
- direcfie,
- sens,
- punctde aplicare,
- mdrimevectoriali,
- mdrimescalard,
gi compunAndu-se
ele descompunAndu-se
dupi regulaparalelogramului
Existdmai multecriteriide clasificare
a fortelor de la nivelul sistemului
dupddirecfiefiind
clasificarea
stomatognat,
cea maicuprinzdtoare
Dupdacestcriteriu,forfelese clasificd
Tn:

a. Forteverticale
- de presiune;
- de tracfiune;
b. Forte orizontale
de-alungul
- tangenfiale,acfionAnd
arcadeidentare;
- radiare,cu directiedinsprearcaddspre
exteriorulacesteia.Elesunt sagitale,pe
transversale
direclieantero-posterioarS,
- la nivelulPM gi M, gi oblice,care se
manifestddinduntru?n atara arcadei
la nivelulcaninilor.
actionAnd
Forfele verticale apar, mai ales, in
timpul masticafieigi deglutitiei,dar pot
apdrea gi in timpul unor parafunctii.
Intensitatea acestor forfe depinde de
capacitatea de contractie a mugchilor
dar, mai
masticatori,
de naturaalimentului,
ales, de gradul de sensibilitate al
parodontiului
dentarcare, prin mecanism
reflex,poate sista contracfiamusculardin
cazul interpuneriiintre arcade a unor
corpuridure.
Fo{ele orizontale tangentiale se
exerciti la nivelul punctelorde contact,
tendinlade deplasarein general
anihilAnd
spre meziala tuturordintilor.Ele fac ca
intreaga arcadd dentard sd participela
stabilizareadintelui in timpul efectuirii
functiilor.Acestefor[ese transmitdin punct
de vedereal intensititiiin "pati de ulei";
dinfii vecini dintelui solicitatsuportd un
gradient de forld mai crescut, iar pe
mdsurdce ne indepdrtdmfo(a scadecdci
este diminuatd gi anihilatd de dintii
anteriori.Aceste forte se pot transmite
p6ndpe arcadaopusd.
in edenta[iile parfiale ingiruirea
naturald a dintilor este intreruptd, iar

513

punctulde contacteste absentla nivelul

spatiului protetic potenlial. Fo(ele
tangenliale, nemaiputdndfi transmise
dincolode brege,vor determinatendinlala
migrare a dinlilor spre spatiul protetic
potential.
Aceeagi motivalie impune,in cadrul
tratamentului
conjunct,refacereapunctelor
de contactin vederealransmiteriifortelor
tangentiale.
Migrarea dintilor limitrofi se poate
realizafie prin versie,fie prin translatie,in
ambele situalii,mecanismulare la bazd
fenomenede apoziliegi resorblieosoasd
pe osul alveolardetermind
Compresiunea
resorbtie,iar punereain tensiunea fibrelor
parodontale gi, deci, exercitarea de
tractiuniasupraosuluialveolardetermind
apozifie osoasd. Zonele de apozilie gi
resorbtieosoasdsuntdiferite,insd,in cele
doui cazuri.

datoreazd intinderii ligamentelordentoalveolare, apdrAnd o zand de apozifie

osoasdsituatdin sensopusactiuniifortei,
deci spre dinlii vecini. A doua zond de
atrofie apare tot prin presiune,la nivel
apicalde data aceasta,inspredinliivecini,
iar zona de stimulareosoasdeste opusd
acesteia,
sprespatiuledentat.
in concluzie forlei de acliune
tangenfiald,
ce impunedeplasarea
dintelui,
i se vor opunealtedoudforfede rezistentS,
din partea osului alveolar gi a fibrelor
parodontale,la nivel cervicalgi la nivel
apical.
Calitatearezistenteicare se opune
forfei de actiunedepindede proprietdtile
mecanice ale fesuturilor parodontale,
numdrul,stareafibrelorde colagengi de
vascularizatia gi calitatea alveolelor
dentare.
Prin actiuneaacestorforle rezultdo
migcarede rotatie(basculare)care-siare
(Studiilecliniceau
centrul?nhipomochlion.
relevat forma de clepsidrd a scatiului
parodontal,
cu istmulla nivelul1/3 apicalehipomochlion.
S-a deduscd la acestnivel
nu se produc modificdriprin resorbtie
osoas5,adicdnu existdcompresiune,
deci
in acestpunctfortelese neutralizeazd,
tiind
punctul in jurul c6ruia se efectueazd
bascularea).
Pentru ca basculareasd nu se
producd,ar trebuica momentele
createde
Fig. 13.5.Forleleorizontaletqngen[iale
aceste forfe sd se anuleze conform
formulelor:
ln versie,primazonade compresiune
M=Fxb
estesituatdla nivelulrebordului
alveolar,in
=
M rnoffieqtulforlei,F = fota, b = br4ul fotei
sensuldeplasdriifo(ei, deci inspre brega
Mr =M a+ Mc
edentatS.O replicda acestuifenomense
Mr = tnorfintulforleide acliunela nivelcoronar,
I
I

514

Me= tTtoffientulforlei de rezistenl1la nivel apical,

Mc = tflomentulfor[eiderezistenldla niveleeruical

Deplasareacorporealda unitdtiidentarese
datoreazdunei resorbtiiuniformepe intreg
peretelealveolardinspre brega edentatd,
datoritdcompresiunii,gi concomitentse
produceapozitiepe pereteleopussensului
de deplasareal dintelui.
Royconsiderdc5, pentrua stabilizao
restaurarefixa contra fortelororizontale,
este necesardaplicareade dinti stAlpiin
zonediferiteale arcadei(fig.13.7).

Fxbr =RnX ba+RcX bc

F = forla de actiunela nivel coronar,
br = br4ul for[eide aqiune, mesuratde la punctul
de aplicarealforleide acliunela hipomochlion,
Rn:fo\a de rezistenldla nivelapical,
=
be bratul forlei de rezistenldla nivel apical,
mdsuratde la punctulde aplicarealtorlei la
hipomoehlion,
=
Rc fo\a de rezistenldla nivel ceruical,bc= bratul
for[eide rezistenldla nivel ceruical,mdsuratde la
punctulde aplicareal forlei la hipomochlion.

Fig. 13.6.PArghiilece se formeazdca urmarea

acliunii for{ei tange nliale

clar
Dinacesteegaliteti,
se desprinde
pe careo arelungimea
bratului
importanta
parodontale,
de
fortei.in cazulrecesiunilor
piHe, prin micgorarea
bratuluiforfei de
rezistente la nivel cervical, scade
momentul rezistenfei in ansamblu,
Tnfavoarea
instalAndu-se
un dezechilibru
ce determind
for[eide actiunecoronarS,
migrareadintelui.Aceeagidiscufiese
poate face in cazul tuturor forlelor
orizontale,fortele tangentialedevenind
echivalentulcomponentelororizontale
fortelorce
rezultateprin descompunerea
actioneazdpara-axial,la nivel ocluzal.

Fig. | 3.7. Obfinereafotei de

acliunerezultantd,prin eompunereaforlelor
ocluzale

lmobilizarea
aparatuluitrebuiesd se
realizezein cel pu[indoudplanuri,in raport
de amplasareaspatiuluiproteticAi starea
de sdndtatea parodontiului.Forfele ce
aclioneazdla nivelulunui dinte pot avea
sensuri gi directii diferite.Unitateadentoparodontaldva reactiona,insd, nu sub
acfiuneaindividualS
a acestorfor[e,ci sub
actiunea rezultantei lor. Aceasti fortd
rezultantdse obfine compunAndforlele
coplanaredupd regula paralelogramului,
aceastafiind, de fapt, diagonalaacestui

515

paralelogramconstruit, fiind calculatd organice, [inAnd cont de componenta

conformrelatiei:
orizontald
a forteiinitiale.

F?",= r? + ri + 2F1F2cos
crg
Echilibrul biomecanic al
structurilor conju ncte
Structurileconjunctesunt elemente
biomecanice complexe constituite din
in funcliede valoareaunghiuluidintre substructuriorganice (dinti suport cu
forlelede acfiune,rezultantapoatefi egald parodontiul
lor de susfinere9i osul alveolar
cu sumadintreacestefo(e, atuncicAndau de sprijin)pe de o parte, iar pe de altd
aceeagidirecfiegi sens(o = 0 =) cos cr = partedin suprastructura
proteticd.
1) sau va fi egald cu diferentadintre
Principiul biomecanic Tn protetica
acestea,cAndau directiegi sensopus(a = conjunctdurm5regtein esentdcunoagterea
18 0 " =>co s( [--1).
forfelorde solicitarea complexului
dentoprotetic,iar pe de altdparte,configuralia
ce
F?",= r? + rZ + 2F1F2cos
a
trebuie datd structurii dento-protetice
F7",* F7+ FZ* zF1r2cos
o
(numdrde dinfi pilieri,dispunerealor pe
F?""- F7+ F7* 2Fg2
arcadS,tipul de elementede agregaregi
a F?u,= (Fr * F)2
manieraconstructivd
a corpuluide punte
* F r" , - F 1 * F z
etc.), astfel incAt, in ansamblul sdu,
respectiv
structuradento-proteticdsd contracarcze
fo(ele de solicitareiar sistemulsd se afle
F?",= r? + Pi + 2F 1F2cos
a
staticAidinamicstabil.
* F?",- F?+ F, * zF1l2cos1Bo intr-unechilibru
Pentru a realiza un echilibru
F?",- Ftr+ F7- zF1F2
biomecaniccorespunzdtoreste necesar
F?"r: (Fr - F)z
mai intAisd asigurdmsistemuluiun sprijin
- 1 Fr", * F1- F2
dento-parodontal
capabil sd echilibreze
forfele solicitante gi apoi sd apreciem
Dacd asupraunui dinte ac[ioneazi posibilitateade echilibrare staticd gi
mai multeforte,compunerea
lor se face dinamicd
a sistemului.
Fr"r' : for[a rezultantd,
F1,F2= forlele de acliune,
u,= unghiuldintreforlele de aQiune

doui cAtedoui, pAni se oblineo forld

unicd,rezultant5.
Factori ce influefieart valoarea
in sens invers,fiecarefo(a parabiomecanicd a dinlilor
in doud
axiald se poate descompune
Existdo multitudinede factoricare
componente:una orizontaldgi una influenteazd valoarea biomecanica a
verticali. Astfel,se poate studiain ce dintilor9i acegtiatrebuie avufi in vedere
mdsurd o forta oarecare determind cAnd se aleg pilierii unei punfi, ei
deplasarea
orizontald
a unei substructuri constituindadevirate criterii in alegerea
din[ilorstAlpi.

516

puternic,caninul
dezvoltdun dezmodontiu
A. Mortobgia dento-parodontald
Dinfii,parodontiul
de susfineregi osul fiind considerat"cheiade boltda arcadei".
de implantareoferd,din punctde vedere Acest dinte este permanentsolicitat in
mecanic, o rezistentddiferiti datorati migcdrile de propulsie gi lateralitate,
adaptdriionto- gi filogeneticela eforturile posedAndreceptoriparodontalispecializati
(de presiune)care participdla orientarea
mecanicepe carele suportd.
Incisivulcentral maxilar este dinte dinamicii mandibulare. Coroana sa
monoradicular
suficientde puternicpentru puternicd permite aplicarea tuturor
de agregare.
organicd elementelor
a puteafi utilizatca substructurd
Premolarii
maxilariau implantaremai
a unei restaurdrifixe. Datoritd formei
rotundepe sectiunea rdddcinii,precumgi bund ca incisiviicentraligi mai precard
osului spongios, elastic, Tn care este decAta caninului.Rdddcinilepot fi mono
avAndformdovalardsau
implantat,are o valoare mai redusd, sau biradiculare,
ced6ndugor la solicitdrilevestibulo-orale. de pigcot. Volumul coronar mai mare
Datoritdaxuluisdu de implantare,fortele permite aplicarea pe acegti dinfi a
coroanelor
de solicitarenu se exercitdin axuldintelui coroanelor parliale, a
gi a coroanelormetalice.
(fo(ele ce se semifizionomice
ci pe directieoro-vestibulard
sunt mai dificilde
Tnocluziacap la Coroanelede substitutie
exercitdin ax se intAlnesc
aplicat atunci cAnd dintele are doud
cap).
lncisivullateralmaxilareste un dinte riddcinicarede obiceisuntfoartesubtiri.
Molariimaxilariprezintdo implantare
cu o rezistentdbiomecanicagi mai redusd
ca a incisivuluicentral,rdddcinasa fiind foarte bund, avAndo rdddcindpalatinald
Direcfia
mai scurtd gi mai efilat6, suprafafa de soliddgi doudrid6cinivestibulare.
a rdddcinilor
ajutdla stabilizare,
implantare a fibrelor desmodontalela divergentd
princrearea
nivelulradicularfiind mai mici. Forfa de mirind valoareade implantare
solicitareeste receptatdpe fata palatinald intre apexuria unui triunghide stabilizare
directie oro-vestibulard care este cu atAt mai eficient cu cAt
avAnd o
(paraaxiala).
La maxilar,corticalaosoasd rdddcinilesunt mai divergenteRdddcinile
precari,
vestibularieste mai putinorganizati,mai alipiteconferddinteluio stabilitate
Tntr-omdsurdmai redusd fortele de solicitare exercitate asupra
subtire,anihilAnd
fortele de solicitare. Uneori corticala coroaneidentarefiindcu ugurintddirijat.in
poatefi absentS,
luAndaspectul ataratriunghiuluide stabilizareradiculard
vestibulard
de corticala fenestrati, rdddcinilefiind Coroana voluminoasdpermite aplicarea
microprotezelor
de agregaresub formi de
imediatsub mucoasavestibulard.
cea inlay,coroaneparliale,coroanede Tnvelig
Caninulmaxilarare implantarea
mai bund,cu rdddcindovalardpe sectiune metalicesau mixte.
Molarul de minte maxilar prezintd
Este plasatin
sau de aspecttriunghiular.
de caracteristiciaparte datoritd inserfieisale
zonade curburia arcadeigi a planurilor
solicitareorizontali,motiv pentrucare igi intr-un spafiu foarte restrAnsla nivelul

517

tuberozitdtii maxilare. Prezint6 frecvent Suporturile

celordoudfo(e se gdsescintrpe axa de rotatie,
anomaliicare scad valoarealui ca dinte un plan perpendicular
stAlp. Osul tuberozitar, deosebit de care trece prin punctulde sprijinO, dar
precard.
ii asigurdo implantare
spongios,
care nu intersecteazd
aceastdaxd.
in funcfiede pozifiapunctuluiO in
raport cu forfele F gi R, pArghiilese
B. Poz$ia dinlilor pe arcadd
Pozifiadintilor pe arcadd reprezintd clasificdin urmdtoarele
trei categorii(fig.
un factor determinant in evaluarea 1 3 . 8 ) :
competentei
biomecanice
a fiecdreiunitdli - pArghii de ordinul l, cAndpunctulde
sprijinse gdsegte?ntreforta activdF gi
odonto-parodontale.
Fiecaregrup dentar
fo(a de rezisten[dR (exemple:ranga,
are o funcliebinedeterminatiTndinamica
mandibulard,functie impusd atet de
balanta,foarfecele,
clegtele)
;
localizareafiecdrui dinte pe arcadd gi - p6rghii de ordinul ll, cAnd forfa de
rezistentiR este aplicatdintr-unpunct
morfologialor, cAt gi de celelaltestructuri
care se gdsegteintre punclulde sprijin
ce intrd in componenta sistemului
gi punctulde aplicalieal fortei activeF
(mugchi,articulatie,
stomatognat
temporo(exemple:
mandibulard,
roaba,spirgdtorulde nuci);
bazeosoaseetc.).
Sistemul stomatognat poate fi - p6rghiide ordinul lll, cAndfortaactiva
F este aplicatdintr-un punct care se
comparat,
din punctde vederebiomecanic,
gisegte intre punctul de sprijin gi
cu un ansamblude pArghii.
punctul de aplicafie al fo(ei de
O bar5 (sau in generalun corp)care
rezistent6 R (pedala tocilarului,
se poaterotiin jurulunuipunctfix O (numit
punctde sprijin)atuncicAnd se aflS sub
penseta,antebratul).
actiuneauneifo(e activeF gi a uneiforfe
rezistente R, se numegte pArghie.

P1rghiede ordinulI

PArghiede ordinulll

PArghiede ordinul lll

Fig. 13.8. ClasificareapArghiilor

In cazul sistemuluistomatognat,
se
poatevorbide pArghiiduble,cu punctulde
sprijinplasatla nivelulcondililor,forfa de
actiune fiind reprezentatdde contractia
mugchilor manducatori, iar forta de

518

rezistentd fiind datd de rezistenfa

alimentelor.
in acest caz, punctulde sprijineste
plasat distal, iar forfa de acfiune este
plasatdspremezial.

ln timpul masticatiei,alimentelese
pot plasain zonamolare,deciTntrepunctul
de sprijingi forfade acfiune- pArghiedubld
de gradulll - sau in zona incisivd,inainte
de forta de actiunegi punctulde sprijinpdrrghie
dubl6de gradullll.
Astfel, putem compara actul
masticatorefectuat fn zana molard cu
actiuneaunuispdrgitorde nuci,iar pe cea
din zona incisivdcu cea a unei pensete.
Eficientamasticatoriedin zona lateraldse
explicd,printrealtele,prinmdrimeabralului
fo(ei de acfiune,fiind mai maredecAtcel
al forfei de rezistentd,reducAndastfel
solicitarea
musculaturii
manducatoare.
Actul inciziei, desf5gurat in zona
frontalS, necesiti, teoretic, un .. efort
muscularmai mare,efortcare,insd, este
compensatprin formaanatomicia dintilor
incisivi,adaptafiacesteifunctii.
C. Leziunile odontale coronare
Leziunile odontale coronare scad
rezisten[acoronard,proporfionalcu gradul
lor de intindereTnsuprafatigi profunzime.
in general, Tntrerupereacoeziunii
dintreprismelede smaltgi, in evolulie,a
structurilordentinaresau cementareare
implicatii directe asupra rezistenlei
coronare.in condifiileaceleiagisolicitdri,
suprafata care preia gi transmite forta
masticatorie
este mai micd,ceea ce duce
la o suprasolicitare
a structurilordentare
restante.
in cazul' cariilor ocluzale, la
distrugereain suprafafda prismelorde
smal!,se adaugSsubminareaacestoragi
prdbugirealor, consecutivdevolufieiin
profunzime
a leziuniicarioase,amplificdnd

519

pierdereade tesuturi dure dentare. O

menliunespecial5se poate face pentru
creasta transversali a molarilor primi
superiori, a cdrei desfiintare scade
semnificativrezistenta
coronard.
in cadrulevolu{ieicariilorproximale,
un aspect importanteste reprezentatde
Tntrerupereacrestelor marginale. Dacd
leziunilecarioaseplasatesub punctulde
contact au un impact mai redus asupra
rezistenfei
coronare,
in cazulleziunilor
care
afecteazdcrestelemarginale,afectarease
datoreazdunuidublumecanism:
reducerea
suprafefei de contact cu antagonigtii,
aceeagiforfd fiind preluatdde tesuturile
dentare restantegi desfiinfareapunctului
de contactprin care se disipausolicitdrile
la dintii vecini. Astfel, apare o
suprasolicitarecare, insotitd fiind de
evoluliaprocesuluicarios,duce inerentla
extinderea distructiei coronare gi
subminarea
rezistentei
mecanice.
Leziunile de colet practic scad
secfiuneala coleta dintelui,suprafafaprin
carese transmitsolicitirilela rdddcindfiind
mai micd. in leziunilecarioaseprofunde
sau circulare, unde afectarea este mai
mare, se poate vorbi de o modificarea
poligonului
de sustinerea coroanei.
in mod
normal, acesta este egal cu diametrul
secfiuniiradicularela acel nivel.in cazul
aceslorpierderide substanfd,secfiuneala
nivelul afectdrii scade propo(ional cu
gradulde Tntindere
a leziunii.Astfel,cu cAt
este mai ampldcariade colet,cu atAt mai
micd va fi suprafafade secfiune,gi deci
poligonulde sustinere.Acestlucruducela
o suprasolicitarea zonei afectate, cu
aparitiade tensiunisuplimentare
la acest

E.Leziunile parodontale
Leziunile parodontale marginale
mdresc bratul pArghieiextra-alveolareal
dintelui prin micgorarea implantim
intraosoase, influentAnd stabilitatea
biomecanicaa dintelui.in acest caz. se
producegi 1619irea
spatiuluiperiodontal,
micAorareanumdruluigi degenerescenta
D. Vitalitatea dinlilor
Vitalitateadinlilorasigurdo oarecare ligamentelor parodontale. Afectarea
gingival,respectiv
cel
o evolutivia suportului
elasticitatedintilorst6lpi, conferindu-le
rezistenfdmai mare fatd de dintiidevitali osos gi cementar, antreneazd un
local de la
al metabolismului
care sunt friabili.Lipsade vitalitatepoate dezechilibru
insemna existenta unei gangrene cu acest nivel, implicit fiind afectate gi
gradientulde
gi coronarece ligamenteledesmodontale,
infiltrarea
dentineiradiculare
provoacd subminarea rezistenlei, prin presiune fiind influen[at de aceasti
stratuluide dentindsdndtoasd. degradare,astfelincAtsuportulodontalnu
diminuarea
dinfilor va mai prezentaelasticitateafiziologicS.
$i din acestmotiv,depulparea
in scop protetic se realizeazdnumai in Aceste aspecte conduc la o instabilitate
Tntimp in functiede
conditii de necesitate,in cazuri bine care se accentueazd
involu[iaacestorstructuri.
precizate:
Cregtereamomentuluide rdsturnare
- cariiprofunde,
la dintiicu rdddcinisubtiri,eventualsudate,
a camerei
accidentald
- deschiderea
reprezintdun alt motiv al dezechilibrului
pulpare;
CAnd prepararea substructurilor dento-parodontal datoriti poligonului
dentineipe coronarde receptarea forteicare este mai
organiceimpuneindepdrtarea
o profunzime mai mare de 213 din maredecAtpoligonulde sprijinparodontal
grosimea totald a stratuluidentinar. E (privitin secliune).
Acelagiefectse obtinein cazulunor
volumcoronarredus.Cu cAt dinteleeste
mai t6ndr,cu atAt mai mult el este expus atrifii severe cu micgorarea inaltimii
ocluzale.
diametrelor
coronaregi cregterea
pericolului
devitalizirii.
Leziunile periapicale cronice
in profunzimi
AtuncicAndprepararea
in vArst6, influenleazi rezisten[a biomecanica a
marise facepe dinfiipersoanelor
dentinaresunt inchise, dintilor stAlpi. Leziunile periapicalepot
unde canaliculele
dentinatertiardfiindin cantitatesuficientd, constituisurprizeulterioareprin reacutizdri
unor proceseosteitice.in
cu sau dezvoltarea
intermitent,
iar prepararearealizdndu-se
rdcire cu ape gi aer, se poate evita zonele osteitice periapicale,in urma
se poate produceinfundarea
solicitdrilor,
depulparea
acestordintistAlpi.
treptatda dintelui,ligamentulparodontal
cedAnd(fig.13.9).

nivelcare vor duce,Tnfinal,la fracturarea

dintelui.
in evolufie,netratate,cariileprofunde
vor ducela afectareapulpar6,cu pierderea
vitalitdtii gi
aparitia complicaliilor
periapicale.

Er tt iraF/

eij}..ll

r
A

Intraalveolar
T

Fig. 13.9.ModificareapArghiilorintra-gi extraalveolarein boalaparodontale

De asemenea,Tn cazul rezectiilor

apicale sau al leziunilor osteitice
periapicale,
disparerezistenta
din partea
parodontiului
apical,crescand
efectulfortei
de actiune
coronare.

La dintii fdrd antagonigtitractiunea

parodontaldnu se mai produce,iar forta
masticatorie,neexercitAndu-se
la nivelul
coroanei,provoacddiminuarearezistentei
parodontale gi afectarea stabilitSlii
Acestfaptconducela extruzia
biomecanice
F.Dintii fdrt anhgonigti
dintelui ca expresie a etapei de
Dinfii extruzati prezinte conditii decompensarea parodontiuluidintelui
deficitare de stabilitatebiomecanica. respectiv.
Forfelede masticatiesunt anihilatela
Dintele fdrd antagonist este
nivelulparodontiului
legi consideratprecar din punct de vedere al
conformanumitor
mecanice.
fortelor,
Subactiunea
dintelegi rezistentei
dupdo perioad6de aproximativ
rdddcina
ligamentele doudsdptdmAni
se infunddin alveold,
de la pierderea
contactului
periodontalese tensioneazdrealizdnd cu antagonistul,
precaritatea
dator6ndu-se
tractiunila nivelulosuluigi cementului diminudrii numirului
ligamentelor
radicular.
la parodontale.
tractiuni
ce stimuleazlapozi[ia
in raportcu factoriiaminti[imai sus,
nivelul interfetelorspatiuluiperiodontal.
Apozitiile
in urmatractiunilor
voringlobao unii autori, cum au fost: Duchange,
noudcantitatede fibreconjunctive
ce vor Leriche,Ante, Watt etc. au incercat sd
imbundtdti
intrefibrele acordecoeficientimecanicide rezistenfd
stabilitatea
dintelui.
parodontale
existdlimfacare,subacfiunea dintilorstAlpi.insi valoareabiomecanica
a
fortelorocluzalegi ?n urma Tnfunddrii dinfilorstAlpidepindegi de stareaclinicd,
presiunea,
presiune
igi mdregte
dintelui,
ce unde trebuie luate in consideratie
produce resorbtia peretilor osogi gi rapoartelede ocluzie,stareaparodontal5,
radiculari.
Presiunea
determinila nivelul stereotipuldinamicde masticafie,sexul,
lamineidura procesede resorblie,iar vArsta,profesia,din[ii limitrofiedentaliei,
tractiunea
apozifie.Din echilibrul
acestor dintii implantatiin afara arcadei,dintii cu
modificat
forte (presiune,tractiune)rezultdforma axulde implantare
etc.

normalS
a peretelui
alveolar.

521

G. Distribulia elementelorodontoparodontale reziduale pe arcadd

Distribu[ia elementelor odontoparodontale pe arcadd constituie un
element definitoriuin alegerea soluliei
terapeuticegi in apreciereacompetentei
odontale.
biomecanice
a substructurilor
in ce mdsuri plasareagrupatdsau
diseminatda dinlilorpilierieste beneficd,
favorizAndtratamentulconjunct,trebuie
evaluatTncorelatiecu alti factorilocalice
impunsoluliade tratament.
Astfel, distribulia grupatd are ca
avantajmentinereaintegritdfiiparodontale
parodonliul
la niveluldinlilorintermediari,
de la nivelul dintilor limitrofi spaliilor
edentate fiind afectat prin lezarea gi
disparifiapapileidinsprebregaedentatdgi,
in evolutie, prin aparilia recesiunii
parodontalela acegti dinfi. Dezavantajul
acestei dispozifii constd in dificultatea
echilibririistaticegi dinamicecare uneori
duce chiar la imposibilitateaaplicdrii
prin protezareconjunctd(vezi
tratamentului
edentatiile
terminale).
Distributiadiseminatdare avantajul
cd se preteazdla protezareconjunctd,dar
dezavantajulmajor constd in involutia
parodontald ce insotegte invariabil
plasareaizolatda dintilorremanenti,

gi paraaxiald
printr-odistribuire
neuniformd
a solicitdrilorfuncfionale,cu epuizarea
marginal.
treptatda parodonfiului
(bruxismul)gi punctele
Parafunctiile
de contactduc la modificdriale rapoartelor
ocluzale,prin abraziegi supraTncircarea
fibrelor parodontale, avAnd drept
consecinle mobilizarea dintilor sau
pozitieilor.
modificarea

l. lndicii biomecanici
in raport de modul Tn care pilierii
rezistenfd
indeplinesc criteriile de
biomecanica,diverqiautori au incercatsd
valoareabiomecanica
a dintilor,
sintetizeze
propunAnd
anumifiindicibiomecanici.
Exprimaliin ffiffi2, indicii lui Ante
(1926), Watt (1958) 9i Jepsen (1963)
prezintivaloriledin TabelulA.
lndiciilui Duchange(1927)gi Leriche
apreciazd rezistenfa odonto-parodontald
conformTabeluluiB.
Acegtiindicisunt valabiliTnconditiile
in caredinteleesteindemncu o implantare
parodontald
normaldgi ocluzieechilibrat5.
Clinic, insd, substructurile odontoparodontalesunt insofitede o patologie
variatd, ce le afecteazdcoeficientulde
icd.
rezistentd
biomecan
Astfel, indicele de competenld
de:
biomecanica
esteinfluenlat
- morfologia
dentard;
H. Ocluzia
odonto-parodontale;
un factorimportant - prezentaleziunilor
Ocluziareprezintd
dentard;
Tn evaluareacompetenteibiomecanicea - vitalitatea
in cadrul - leziunile parodontale marginale gi
unitdtilor odonto-parodontale.
periapicale;
ocluziilorpatologice- ocluziiadAncisau
prdbugite,
ocluziiinverseclasaa lll-aAngle - prezentadinlilorantagonigti;
- ocluziadentar5.
sau ocluziidistalizateclasa a ll-a Anglea din[ilorprezenli,
are loc o suprasolicitare

522

r(S

rg

x
(U

E
(5

ro

(u
o

'E
(U
3
E
(E

E
(E

ro
o
o

TabelulA
lndicii suportuluiparodontalin mnf
Dinli
Ante
Waft
1958
1926
lc
139
204
1't2
177.3
IL
204
266.5
219.7
PMr
149
216.7
PMa
140
454.8
Mr
335
416.9
Mz
272
197
M3
305.3
103
162.2
lc
174.8
IL
124
159
272.2
c
130
169.9
PMr
1
3
5
204.3
PMz
450.3
Mr
352
282
399.7
Mz
M3
190
372.9

Jepsen
1963
204
179
273
234
220
433
431

154
168
268

180
207
431
426

TabelulB.
Rezistenladento-parodontalddupd Duchangegi Leriche(1927)

tc IL c
Maxilar
2
MandibulS1

1
1

5
3

P M 1 PM2 M1 M2 M3
4
4
6
6
3-5
4
4
4-6
6
6

in evaluareadinlilorstdlpiintereseazd
de asemenea suprafata ligamentului
parodontalsau mai exact suprafata de
parodontalpe dinte
insertiea ligamentului
gi la nivelul osului alveolar.Dintii mai
voluminogiau ?n mod evidento suprafafd
mai marede implantare.
Ariilesuprafetelor
radiculare ale divergilor dinfi au fost
gi suntprezentate
in fig. 13.10gi
calculate,
fig.1 3 .1 1 .
Valorile calculatenu sunt atat de
importanteca cele intAlnitein cavitatea
bucald, precum gi ca valorile rapoartelor
dintre dintii de pe aceeagiarcadd.CAnd
osul alveolar a fost pierdut prin boali

523

parodontalS,
dinfiirestantinu vor mai avea
acelagipotentialca gi din[istAlpi.Pierderea
suportului parodontal prin resorbfia
radiculardeste doar pe jumdtatela fel de
gravd ca gi pierderea crestei osului
alveolar.Planulde tratamentva trebuisd
lind contde acestaspect.
Lungimeacorpuluide puntecare se
va realizaestelimitatdpartialde dintiistfrlpi
ce vor fi utiliza[i,gi de capacitatealor de a
suporta fo{e suplimentare.
Tylman (44)
aratd c5 doi dinti st6lpi pot suportafera
probleme doi intermediari.Aprecierea
posibilitd[ilor
de solicitarea dintilorstAlpi
este cunoscuti sub denumireade legea

lui Ante, conform cdreia suprafala egaleze sau chiar sd depSgeascd

a dintilorinlocuiti.
radicularda dinfilor restanli trebuie sd suprafafaradiculard
433 4 3 1
t2.4) l?.41

**'
400
?qn

?73
{1.5}
254

?44
{1.1j

?34
ll ?'

179
{1.0

720
{ 1.2}

50
0

Fig. 13.10.Suprafeteleradiculareale dintilormaxilari.Valoriledin parantezdreprezintdraportuldintre

suprafalaradicularda dinteluirespectivgi suprafalacelui mai mic dinte de pe arcadarespectivd, in cazul
acestafiind reprezentatde incisivullateral(dupaJepsen)

180

5C
0

Fig. 13.11.Suprafelele
radiculareale dinlilormandibulari.Valoriledin parantezdreprezintdraportuldintre
suprafa[aradiculart a dinteluirespectivgi suprafalaradicularda celui mai mic dinte de pe arcadarespectivd,
in acestcaz, incisivulcentralmandibular(dupaJepsen)

Conformacestei premise,un dinte

care a fost pierdut poate fi inlocuit cu
succesdaci dinfiivecinisuntsdndtogi(fig.
13.1 2 ) .
Dacd lipsesc doi dinfi, acegtiavor
putea fi inlocuitiprintr+ protezdfixd dar

524

trebuieavuti in vederevaloareaviitorilor
13.13).
dinfistAlpilimitanti
ai bregei(fig.
CAnd suprafataradicularda dinfilor
care trebuie inlocuiti de intermediarii
protezeifixe este mai mare decAt cea a

din[ilor stdlpi, apare o situalie care in

generaltrebuieevitatd(fig.13.14).
Protezelefixe pot fi folositegi pentru
?nlocuirea
mai multordinti,cel maielocvent
exempluTnacestsensfiind reprezentatde
inlocuirea.celor patru incisivi superiori.
Protezelefixe realizatede la caningi pAna

la molarul secund sunt solufii bune

terapeuticein edentatiilemaxilare,atunci
cAndcelelalteconditiisunt ideale,?nsdla
mandibuldsunl mai pulin indicate.Orice
protezi fixi care inlocuiegtemai mult de
doi dinti este considerati riscant5.

Fig. 13.12.Suprafalaradicularda premolaruluisecundgi a molaruluisecund(Azp+AzoJestemai mare decAt

a primuluimolar care a trebuitsd fie fnloeuitAn (39)

Fig. 13.13.Suprafalaradiculardcambinatda primuluipremolargi a molaruluisecund(A1o+42fieste

aproximativegald cu aceeaa dinfilorcare trebuiefnlocui[iA2o+fu^,(39).

mai mid decAta

Fig. 13.14.Suprafataradiculardcombinatda caninuluigi molaruluisecund(A1o+A2fieste
dinlilor care trebuieinlocuili (A1p+A2p+A,^).in aceastdsitualierealizareauneiprotezefixe devineriscantd

(3e)

525

Protezelefixe cu pulini intermediari

au un pronosticmai bun decat cele cu
intermediari
mai mulfi.Atribuirearisculuiin
parodonfiului
exclusivitate
reprezintdtotugi
o simplificare
excesivda situatiei.Egecurile
protezdrilorfixe datoratestress-ului sunt
atribuiteTnprincipalefectuluide pdrghiegi
gi problemele
torsiunii.Factoriibiomecanici
datoratedeficienfelor
materialului
din care
este confecfionatdproteza au un rol
pe termenlungale
in egecurile
determinant
protezelor
fixecu mulfiintermediari.
S-a demonstrat cd dintii afectati
parodontal pot fi utilizati ca dinti stilpi
in anumite cazuri bine selecfionate.
Dinlii cu implantareosoasi deficitardgi
mobilitateaccentuatdau fost utilizafi ca
stAlpi Tn protezdri fixe gi concomitent
protezele fixe au fost utilizate pentru
imobilizarea dinfilor stAlpi. Eliminarea
mobilitdfiinu reprezintdun scopTnsine in
astfelde cazuri,insi permitementinerea
stdriiexistente.
in astfelde cazuri,din[ii stAlpipot fi
mentinuli sdndtogi dacd pacientuleste
motivat pentru menlinereaunei igiene
eficiente.
Coroaneleaplicatepe dinliistAlpi
cu mobilitate,
trebuiesd aibd un grad mai

Supolt ososrsinifos

mare de retentivitatedecAtpe dinfii stAlpi

care au implantarenormal6.Urmdrindin
timp pacientiicu dentaliiafectatede boald
parodontald, se constati cd forma
avansatdindici in mod surprinzdtoro ratd
scSzutda egecurilor.
Mai putinde I % din
332 proteze fixe partiale au prezentat
egecuride ordintehnicpe o perioaddde 6
ani. Evaluareaindividualda din[ilorst6lpi
afectati parodontal este deosebit de
importantd in reaJizareaunei protezdri
corecte(43).
Folosireadintilor afectati parodontal
Tnprotezareafixd trebuiesd se facd doar
de cdtre practicieniexperimentafigi in
cazul unor pacientiselectaticu atenfiegi
suficientde motivafi pentru mentinerea
uneiigieneeficiente.
in final, pe baza examenuluiclinic,
radiologicparodontal.gi eventuala altor
paraclinice (determindri
examene
microbiologice,
imunologicecare nu se
utilizeazi de obicei in practicacurentd)
clinicianultrebuie sd afle rdspunsulla
intrebarea: ,oVorfi acegti dinfi capabili
sd suporte sarcina suplimentard
generati de aplicareaprotezei?".

Suporfosos preear

$upod osos alterat

Fig. 13.15.Punteacu 5 elemente

stabilitatebune, cu condifiaca suprafata

Echilibrarea staticd gi dinamicd a
poligonuluisd fie mare; sprijinulpe mai
restaureribr fixe
in ce privegtestatica gi dinamica mult de 3 dinti creeazd condifii de
gi legea
static,satisfdcAnd
pun[ilordentare,este necesarsi amintim supraechilibru
lui Roy, atuncicAnddinfii sunt in planuri
cd restaurarea fixd reprezintd o
(fig.13.16).
suprastructurda unei construcliimixte diferite
constituitd in parte dintr-un substitut
artificialqi in partedin fesuturilebiologice
naturale.
Daci discutdmstatica gi dinamica
puntilordentare,solidarizarea
acestoracu
organicdne obligdsd ludmin
substructura
dinamica
consideratie statica gi
substructuriiorganice.
asigurim
necesar sd
Este
substructurii
organicecondifiide rezistentd,
incluzAnd elemente odonto-parodontale
capabile sd suporte efortul la care este
structurd.
supusdTntreaga

f, -Iry

A. Echilibrarea staticd a punlilor

dentare
Fig. 13.16. Echilibrulstatic
Referitorla statica de ansamblua
unei construcliipunti fixate pe mai mul[i
structurii
Pentruasigurareastabilitdtii
din[i,Duchangearatec6: un sprijinlinear gnatoprotetice,
Dubecqia in consideratie
pe 2 dinti este precar; cel poligonal direclia de implantarea dinfilor stAlpi.
(triunghiular)pe 3 dinti are conditii de Situatia ideal6, din punct de vedere

527

mecanic,se inregistreazd,
dupd Dubecq,
atunci cAnd dintii stAlpi au o directie
verticalS,iar fo(a ce se exerciti asupralor
este gi ea vertical5,fiziologicdgi Tn limite
normale, permitAnd sistemului odontoparodontal
sd se opundinfunddrii.
Aceastd
situatieeste in echilibrucAnd nu apare
flexiuneacorpuluide punte.
in formulaflexiunii:
f=Fx Lx e/S

Echilibrarea dinamicd a puntilor

dentarea preocupatpe multiautoricare au
enunlatlegi,postulategi au propussolutii
de anihilarea tendinfelorde destabilizare
dinamicd.AstfelBeliarddemonstreazd
cd:
- un corpsustinutintr-unsingurpunctse
poate roti in toate directiile,in jurul
aceluipunct;
- un corp sustinutTn 2 puncteprezintd
conditiide stabilitatemai buni decAtin
F = valoareafo4ei,
primulcaz, insd gi acestase poateroti
=lungimea
L
braluluide la locul de aplicarea for[ei
in jurul axului ce unegtecele doui
Ia punctuldesprijin;
puncte;
e = modululde elasticitate,
- un corpsustinutin trei puncteprezintd
S: suprafatade seQiunea corpuluidepunte.
stabilitate
dinamicd;
Constatdmcd este necesarca forta, '- un corpsustinutin mai multde trei
puncteprezintdo stabilitate
dinamica
lungimeacorpuluide puntegi modululde
supraabundent6.
elasticitate
sd fie cdt maimici,iar suprafata
in consecinfd,
o puntedentardfixatd
de secfiunea corpuluide punte sd fie
mare.Lungimeacorpuluide puntetrebuie pe un singur dinte nu este echilibratd
roti in toate direc[iile
sd nu depdgeascd3 elementeodonto- dinamic,putAndu-se
parodontalesuccesiveabsente,pentru a spatiului.
Dintelecare va sustineo astfel de
nu se favorizaflexiuneasa.
va fi Tnscurtdvrememobilizat
Urmdrindmai departerationamentul construc[ie
lui Dubecq, se deduce cd suprafafa gi extrasde pe arcad6,punteadevenindun
ocluzalSa corpuluide puntetrebuiesd fie adevirat extractorlent al dintilor.Puntea
astfelconformatdincAtsd se opundforfelor dentardfixatd pe doud elementeodontoparodontale
prezintdcondifiisuperioare
de
de flexiune.
O construcfie
conjunctdmaxilardare stabilitatefald de primulcaz, dar gi acesta
o rezistenldoptimala fortelede flexiune se poaterotisprevestibularsau oral.
Sprijinireaunei construcfiiconjuncte
prin aspectul boltit, suprafata care
recepteazdforla dirijAndtransmitereaei pe trei dinfi stAlpiplasafiin planuridiferite
de-a lunguldinlilorstAlpi,spre deosebire va putea realizao echilibraredinamicd
de mandibuld unde, datoritd curbei optimd.
Existenlamai multor dinti stAlpiin
sagitale,va tindesd solicitedinfiiparaaxial.
planuridiferitecreeazdconditiide echilibru
supraabundent.
B. Echitibrarea dinamicd a punlitor
Duchangearatdcd nu este suficient
dentare
numaisd repartizdm
dinfiistAlpiin planuri

528

cel putin a dintilorlimitrofi

diferitepentrua se crea poligonulde fiind Tnlocuirea
sprijin,ci trebuieluat in considera[ie
9i bregeiedentate(F, = lCdpr"r).
raportuldintrefo(a activi gi forfa pasivi
Pentru a echilibra dinamic o
(derezistentd).
va trebuisatisfdcutd
conjunctd,
construcfie
Forta activi constituie suma relatia:
coeficien[ilor elementelor odontoF r > F a ( R> P) ,
parodontale
inlocuiteprincorpul relatiecunoscutd
absente,
a
de ,,lege
subdenumirea
depunte(Fo: ZCd"nrl.
polinomului".
nu esteo
Legeapolinomului
suma relatiematematicd
Fortade rezistenti reprezintd
ci o lege biologicS,
inclusein elementele
odonto-parodontale
elementelor
polinomului
de
fiindcenzurate
obligatorie multitudinea
conjuncte,
sprijinulconstructiei
clinice.
aspectelor

Fig. 13.17.tJn corp suslinutintr-unsingurpunct se poate roti in toatedirectiile,fniurul aceluipunct

f)

{,.r
Fig. 13.18. IJn eory suslinutin 2 puncteprezintdcondi[iide stabilitatemai bund decdt in primul caz, insd 9l
acestase poate rotifn iurul axului ce unegtecele doudpuncte

529

Fig. 13.19.Un corp suslinutin treipuncteprezintd

stabilitatedinamicd

Fig. 13.20.Un corp suslinutin mai multde trei

puncteprezintdo stabilitatedinamid
supraabundentd

t*5
FHt* *

Flttr* *
*llr* S

F *fll

Hr a B
* lr x t - S

t;tffi,?*]*o'R**,T#ffm

*-HJ!+P<R*H*mf'

fiEerTFr|'J

Fig. 13.21.Echilibrudinamicoptimfn zonalateralda

Fi9.13.22.Echilibrudinamicprecarin zonalaterald
a arcadei

arcadei

*'"ffiHffi'
*J#=rJ="(R

o**"!

m, [*rn*n-*#ffi|ffiffi
J

Fig. 13.23.Echilibrudinamicoptim fn zona frontald

a arcadei

Fig. 13.24.Echilibrudinamicprecar fn zona frontald

a arcadei

530

F
$rs

t;m;ri]*r't=*;mi.Fm;

j'f:j::-]*,r<R=pHm*
RrZ+$+trtSJ

Fig. 13.26.Echilibrudinamicprecarpentru o
edenta{ie fronto-laterald

Fig. 13.25.Ecftilibrudinamicoptimpentru o
edenta{ie fro nto-Iaterald

in conceperea unei construclii

conjuncte, atunci cAnd nu se' poate
satisfacerela[ia Fr > Fa, se impun, in
aparatului
conjunct,o seriede
conceperea
modificdri:
- realizarea
unuicorpde punteingustat;
- realizarea
liniarda corpuluide punte;
- reducereaindllimiigi inclindriipantelor
cuspidiene;
- realizareade din[i antagonigtimontali
pe o protezdpa(ial mobilizabild.
dinamicd
O altd etapein echilibrarea
calculul
a aparatelor
conjuncteo reprezintd
diagrameidinamice.in acest scop, se
preiaupe o hArtietransparentd
contururile
suprafetelorocluzalede pe modelulde
studiual cazuluiclinicdat.
intr-o primd etapd, se precizeazd
centrulfetei ocluzalepentrudintii absenti
de la nivelul spafiuluiproteticpotenlial.
Apoi, printr-unadin metodeleamintite,se
calculeazi valoarea indicelui de

531

competenfd biomecanica pentru dintii

absenti.
Se precizeazd centrul forfelor de
presiunede pe fiecaresegmentedentat,in
cazul unei edentalii unidentare,acest
centru coincidecu centrulfetei ocluzale.
de pildd2
Daci lipsesc2 unitdtisuccesive,
premolari,
centrulde presiunese va aflape
dreapta care unegte centrele fetelor
ocluzaleale dintiloramintitigi anume la
mijloculsegmentuluice unegte centrele
respective.in cazul in care cei 2 dinti
succesiviabsentinu au valori egale (de
exemplupremolargi molar),pentrua afla
edentat
centrulde presiuneal segmentului
se impartesegmentulce unegtecentrele
de presiuneocluzaleintr-un numdr de
segmenteegalcu valoareasumeiindicilor
clinico-biologici
ai din[ilorabsenti(PM=4,
M=6 => 4+6=10- se impartein 10 pdrti
egale).Centrulde presiunese aflS la 6
gi la 4 unitdti
unitdfide centrulpremolarului
de centrulmolarului.astfelincAt indicele

biologic al PM Tnmulfitcu numdrul de

segmentesd fie egal cu produsuldintre
gi numdrulde
indicelebiological molarului
segmente.
in acest fel s-a oblinut centrul de
presiune al intregii proteze conjuncte,
precum gi valoarea acestuia in indici
biomecanici.
in continuarese trece la calcularea
valorii rezisten[eipe care incercdmsd o
opunempresiunii
de la nivelulcorpurilor
de
punte proiectate.Pentru Tnceput,vom
includeca suport al puntii din[ii limitrofi
edentatiei.Valoareacomund a fo(ei de
rezistentdva fi egald cu suma indicilor
clinico-biologiciai din[ilor limitrofi, iar
pozitia centruluide rezistentdva fi pe
segmentulcare unegtecentreleocluzale
ale dinfilorrespectivi.Pozitiaacestuiase
determind dupd acelagi principiu al
momentului
de forldcares-a aplicatgi mai
sus,Tncazulpresiunii.
Dacdse includTnpuntemai mult de
doi pilieri,centrul de rezistenldse afla
luAnd pilierii 2 cAte 2 9i apoi sumAnd
centreledupi aceeagimetodd.
Dupdce s-a pozilionatgi centrulde
rezisten[d,se face o analizdcomparativda
presiunii gi rezistenlei, unind centrul
rezistenteicu centrulpresiunii,trasAndTn
acestfel vectorulRP.Situatiaidealda unui
echilibrudinamicstabil este atunci cdnd
rezistenfaeste egald cu presiuneasau
rezistenfaeste mai mare ca presiunea,
situatierarTntAlnit6.
Vectorul RP se caracterizeazdprin
mirime,sensgi orientare.
VectorulRP indicdintotdeauna,prin
sensulsdu, zona de rezistenlddeficitari,

532

cerAndsuplimentarea
dinfilorpilieriin zona
respective,chiar dacd rezistenlaeste mai
mare decAt presiunea gi, deci, legea
polinomuluieste indeplinita.Atunci cAnd
acegtipilierinu existdpe arcad6,ei se pot
realizaartificialprin implantare.Aceasta
estegi o dovaddsuplimentaria faptuluicd
implantelenu se pot face oriunde,ci in
zonebiodinamic
determinate.
Pentrua asigurain condifiioptime
stabilitatea dinamici este necesar in
continuare a se analiza tendinfele de
proteticproiectat.
basculare
a sistemului
Bascularea
O altd condi{iece se cere satisfdcutd
pentru
echilibrarea dinamici
a
construcfiilor
conjunctea fost enunfatdde
Sadringi se referdla anihilarea
for[elorde
basculare.
Basculareaeste o migcarecomplexd
a unei pArghiicare se rotegte?njurul unui
ax de rota[ie.O pArghiese aflSin echilibru
atunci cAnd asupra ei ac[ioneazi for[e
egalegi bratelesalesuntde lungimeegal6.
Tn caz de neegalitatea forfelor sau a
mirimii bratelor, apare o tendintd de
basculare, exprimatd matematic prin
momentul
de basculare
M = FxB,
M = tTtotTtcfit
basculare,
F = fo4a, B: lungimeabralului

PentruechilibrareapArghiei,trebuie
sd egalizimmomentele
de basculare.
in zonele de curburi a arcadei pot
apdreafenomenesimilarebascul5rii.
Astfel
in zona frontald a arcadei, un corp de
punte agregatpe dintii limitrofiedentatiei

va avea tendinta de rdsturnarein jurul

axuluice unegtecei doi dinti(legeaa doua
a lui Beliard).Brafulde risturnareva fi egal
cu distan[a dintre punctul cel mai
indepdrtatal arcadeide axul de rotatiegi
va
axulde rotafie.Momentulde rdsturnare
fi egalcu bratulinmultitcu o forld oarecare
exercitatdin masticatie.
Acestui momentde bascularei se
opune momentul de stabilizareplasat
dincolo de axul de rotatie, la pedferia

elementelor
de sprijincare,avdndo forld
foarte micd, nu reugegtesd echilibreze
momentul
de basculare.
Pentru echilibrarea celor doud
momente,va trebui sd includemdintii
de
suportde pe parteaopusdmomentului
rdsturnarepdnd la echilibrarea
celordoud
momente.Cu cAtcurburaarcadeiestemai
accentuatd
cu atAtceledoudmomentevor
fi maimari.

Fig. 13.27.Momentulderdsturnareestemai mare

decAtcel de stabilizare

Fig. | 3.28. Compensareamomentului de rdsturnare

prin extindereasprijinuluipe dinti vecinicelor
Iimitrofi bresei edentate

Fig. 13.29.Compunereamomentelorde rtsturnare gi stabilizarein cazul edenta[iilorfrontale

Axul de inserlie al punlilor dentare

Axulde insertiereprezintiun element
concepliagi realizarea
ce condifioneazd
Acestareprezinti
de agregare.
elementelor
traiectoriaparcursdde microprotezdde la
primulcontactpAndla perfectasa adaptare
pe substructura
organicS.Axa de inserfiea

533

elementelorde agregaretrebuie sd fie

unicd, existen[a unor axe multiple
nerealizdnd
conditiileoptimede stabilitate
gi retentie pe substructuraorganicd.
Inse(iaelementelor
de agregaretrebuiesi
se realizezepe un ax liniar,pe directiein
principalocluzo-radicular6.
Direcliaocluzo-

radicularda axuluide inse(iedeterminio

fixare gi o stabilizare pe substructura
organicd gi sub actiunea forfelor de
masticatie.
Cu cAtaxa de inse(ieestemai
lungd,cu at0t stabilitateaelementelorde
agregare este mai bund, ludnd Tn
consideratiefaptul ci pentru dezinsertie
trebuieparcursdrumulinvers.

clinic, inaintea inceperii etapei de

preparare a substructurilor. Trasarea
axelorse realizeazdpe
modelelede studiu,
cu ajutorulparalelografului
Tncazurilemai
complicate,gi apoi se verificdin cavitatea
oralda pacientului.

Existdsituatiiparticularein care este

indicatd respectareaanumitor reguli de
in problemele biomecanice ale preparare.Aceste reguli sunt impusede
protezdrii
gi pe aceea starea de vitalitatea dintilor stdlpi, de
conjuncteenumerSm
protetice integritatealor, de pozifialor pe arcadd
a axuluide inserliea restaurdrilor
fixe. Axul de insertie ideal al unei (mezial/distal
de bregaedentatd,malpozitii
restaurSrifixe trebuie sd coincidd cu dentare),de volumul dentar al dinfilor
directiafo(elor de masticafieverticali,cu stAlpi, de elementulde agregare mai
axul dintilorstalpi,sd necesiteprepardri complex (incrustafii,coroane partiale,
minimepentrurealizareaacestorobiective coroanede substitu[ie
etc.).
gi sd asigureretentiarestaurdrii
fixe.
Practicnu se poate realizaun ax de
5. PRINCIPIUL
HOMEOSTAZIC
insertie cu caracteristicile
de mai sus
Principiul
homeostazic
al
datoritdconvergentei
axelorde implantare
par[iale intinse
a dinfilorsprecristagalii,la carese adaugd tratamentuluiedentaliei
migrdriledentare,anomaliileprimaresau trebuie privit sub aspect morfologicai
functional. Pornind de la cunoagterea
secundare.
parametrilor normali ai
sistemului
Axul de insertieunic al protezelor stomatognatexamenulclinic paraclinic
Ai
conjunctese va obfine,in mareamajoritate ne conduc spre un diagnosticcorect al
a cazurilor,prin sacrificiide substanld integritdfii homeostazice. Caracterul
dentardTnscopulanuldriiaxelorindividuale integral gi integrat al sistemului
divergentegi realizareaunor substructuri stomatognat
ne obligala analizaacestuia
va Tn interrelatia
organicecu axeleparalele.Dificultatea
elementelorsistemului?ntre
fi cu atAt mai mare cu cAt puntile au o ele gi a acestorelementecu organismul
in
amplitudinemare gi dinfii stAlpiprezintd ansamblu. Reechilibrarea tulburdrilor
anomaliide pozi[ii.Mareledezavantajal generale prin pregdtirea generald a
acestor corectii ale axelor constd in
posibilitatea
organismului reduce
dirijarea fortei de solicitare paraaxial gi complicatiilor
pa(iale,asigurarea
edentatiei
sacrificiul
dentinar.
homeostazieinespecifice,creAndconditii
Evaluareaaxei de inse(ietrebuiesd de sdndtate structurilorstomatognatice.
se realizezeincd din taza de examen Functia endocrind afectatd poate avea

psihicAi necesard cunoagterea parametrilor

resunetasupracomportamentului
neuromuscular al
bolnavului cu normali,cum ar fi morfologiagi func[ia
accentuareade exemplu al malrela[iilor normalda arcadeidentare,morfologiagi
musculaturii sistemului
mandibulocraniene
dupi cum acesteapot functia
fi generatede asimetriimorfologiceale stomatognat, morfologia gi functia
naturd articulafiei
ATM, de
modificiri de
temporo-mandibulare,
reumatismal5.Pierderea punctelor de rapoartele statice gi dinamice dintre
gi maxilar,
gi craniu.
mandibul5
contactprin edentalie,migrdri,orizontale, mandibuld
verticale, cu
modificarea tuturor
Toate
elementele sistemului
parametrilor ocluzali conduc
la stomatognat sunt exprimate clinic
ai
necoordonare
neuromusculard
staticdsau paraclinic,
gi restaurate
diagnosticate
dupd
prin suprasolicitdri
dinamic6materializate
criterii nu numai individualeci gi in
mecanice sau reactii de apdrare ca interrelatia
pe care acesteale
elementelor
hipotonii,
spasm.
extruzii,abraziune,
stabilesc cu elementele subsistemului
intre factorii intrasistemici ai
homeostaziei, [esutul parodontal se
manifestd
ca un cAmpreceptordeosebitde
?ntinsin reglareadinamiciimandibulare.
EdentatiaparfialaTntinsdmodificdpragul
perifericide
de sensibilitate
al receptorilor
la acest nivel influentAnd cinetica
gi implicito bund receptarea
mandibulard
protetic.
Redresarea
aparatului
homeostaziei specifice in tratamentul
edentaliei parliale intinse urmdregte
satisfacerealegilorechilibruluigeneticAi
nivelul sistemului
biomecanic la
stomatognat.Cel de-al doilea aspect al
homeostazieibiologicese realizeazdprin
echilibrarea neuromusculard utilizAnd
procedurile
fizioterapice,
sau
chinetoterapeutice
sau prin bio-feedback
EMG,KMG.

stomatognat.

Trebuie
redresarea
urmdritd
homeostaziei nespecifice sistemului
stomatognat
homeostazia ce
caracterizeazdorganismulin ansamblucare se realizeazdprin pregdtireagenerald
Asigurareahomeostaziei
a organismului.
nespecificecreeazdconditiigeneralede
locald
structurilor
sdndtate
a
stomatognatice.
in cadrulpreocupdrilor
de
conservaresau redresarea homeostaziei
specificese urmiregtesatisfacerealegilor
echilibruluigeometricgi biomecanicla
nivelulsistemului
stomatognat,
accentuAnd
in special asupra planurilor inclinate
ocluzale,undeaccesulmediculuiestefacil
gi direct. De exemplu,atunci cAnd se
prin
tulburi raportul mandibulo-cranian
etajuluiinferiorTnurma
subdimensionarea
Principiulconservdriiprin tratament lipseisprijinuluidistal,are loc apropierea
protetic a
homeostaziei sistemului mentonuluide nas, mugchiiridicdtoriai
stomatognat trebuie privit sub aspect mandibuleise contractdmai puternic,iar
functional. Pentru numdrul ciclurilor masticatorii pentru
morfologic ai
sistemuluieste realizarea golului alimentar cregte. in
conservareahomeostaziei

535

gi functieisistemului
refacereamorfologiei
va trebui sd reddm parametriimecanici
initiali gi sd refacem echilibrullor. De
asemenea, in refacerea homeostaziei
sistemuluistomatognatse vor echilibra
constantele de bazd ale sistemului
stomatognatreprezentatede relatia de
posturS,relatiacentrici, relatiade ocluzie
gi dinamica
mandibularS.
Nu se va pierdedin vederenici cel
de-al doilea aspect al homeostaziei
biologice,
directiain carese actioneazd,in
specialprin redresareaechilibruluineuromuscular.
Este de relinut cd atunci cAnd
nu se
homeostazia
sistemuluistomatognat
poate redresala un nivel de normalitate
idealdsau atuncicAndin scopulacestaar
preaamplela nivelul
fi necesaremodificdri
sistemului,s preferd realizarea unui
care si
echilibrula un nivelde normalitate
funclia
integritatea gi
asigure
componentelor
sistemului
stomatognat.

pdstreazdforma, morfologiagi anatomia

normald,tesuturilefiind intr-un echilibru
metabolic. Dupd vArsta de 40 de ani
structurilecapitd o dinamicdmai rapidd,
producAndu-se
abrazii,retracfiiparodontale,
modificdriosoase rapide, cdmpul protetic
modificAndu-se
continuucu o ratddin ce Tn
in vArstd.
ce maimarepe mdsuraTnaintdrii
in
conceperea
consecinld,
gnatoprotetic
tratamentului
trebuiesd aibi
in vedere gi rata modificirilorsistemului
stomatognatraportatdla vArstabiologicda
pentrua evitadiscordanle
grave
bolnavului
TntrecAmpulproteticAi piesaproteticice
rateide involuliea
ar duce la accelerarea
Aceeagiraportare
sistemuluistomatognat.
trebuiesd se adresezela vArstabiologicda
Tntregului
organism,in conditiileprotezdrii
generalSa bolnavului
conjunctepregdtirea
cdpdtdndo importanfd
deosebitd.

6. PRINCIPIUL
ERGONOMIC

Principiulergonomicurmdregteca
Neintegrarea
in morfologia
sistemului activitateasa se desfdgoareintr-uncabinet
stomatognata restaurdrilorfixe realizeazd organizatTngedinfede tratamentc6t mai
dezacorduriintre planuri inclinate, cu dese gi rigurosetapizate,care sd ducd la
gravela nivelneuro-muscular rezolvarea
repercusiuni
cazuluiintr-untimpscurt.
gi inducereade disfunctiiale tntregului
Abordarea
a celorpatru
concomitentd
sistemstomatognat.
hemiarcadein aceeagi gedin[a reduce
protetice
in conceperearestaurdrilor
materialegi
timpulde lucru,economisegte
fixeesteobligatoriu
sd ludmTnconsideratie energieumand.Terapiamixti a edentatiei
gi necesitatea
realizdrii
cAt parfiale intinse presupune realizarea
uneicongruente
mai indelungateintre piesa artificialSgi aparatelorconjunctegi aparateloradjuncte.
sistemu]ui
stomatognat.
fesuturile
presupune
Principiul
ergonomic
globali intr-ogedinfd,pentru
Frecvent, edentalia parfiald este amprentarea
intAlnitdde la vArstade 20-40ani. PAndla ambeletipuride protezaregi realizareape
aproximativ40 ani structurilebiologiceTgi aceleagi modele functionale atdt a

536

aparatelor protetice conjuncte cat gi

adjuncte.

adaptat tehnicii respective. Lucrul fard

deplasare,concentrareamare aduce in
prim plan obosealatizicdgi psihici atunci
in
informaticii
Pdtrunderea
gi
rezolvi pe lAngdproblemele cAnd activitateanu este coordonatd
stomatologie
organizatd
ergonomic.
de biostaticd,gestiunegi problemede
Ruseck,realizAndun studiu privind
diagnostic ai solutiile terapeutice in
pa(ialaTntinsd.
risculla stres pe care il au specialitS[ile
edentatia
medicale,constatdcd proteticianul
estecel
Organizarea activititii medicului
mai expusstresuluiprin obosealdfizicdgi
stomatologln contextulproteziriimixteare
intelectuald, apoi urmeazd chirurgul,
o importantddeosebitddeoareceacesta
gi
desfigoard o muncd ce Tnsumeazdun odontologul ortodontistul.
numdrenormde tehnicide lucru,utilizeazd
foartevariatgi complicat,
un instrumentar
iar cAmpul operator pe care acfioneazd
este foarte mic. intreaga sa activitate
trebuie sd se organizeze gi sd se
desfSgoaredupd o serie de principii
ergonomice,ce au in vedere protectia
personalului
in fala
medicalgi a bolnavului
stresuluiactivitdtii
stomatologice.

Mediculstomatolog,in desfSgurarea
activitdtii sale, este predispus in
contractarea
unormaladiicum ar fi: arlroza
mAiniidrepte(a cotuluigi umdrului
Pentru a evita infec[iileacute este
riecesardutilizareamSgtiide protectie,a
halatului lung gi a bonetei. Protecfia
personaluluiauxiliar se va face prin
manipulareacu grije a instrumentarului
sterilizat, realizAndu-segi o sterilizare
periodicd
a incdperilor.

pe
presupune,
Terapiagnatoproteticd
lAngd organizarea ergonomicd a
cabinetului,gi o organizareergonomic6
in urmd cu 30-40 de ani a fost
specificd muncii proteticianuluigi care introdusd Tn activitatea cabinetelor
trebuiesd respectecAtevareguliesentiale stomatologice
"noua pozitieergonomic6",
de desfdgurare
a activitdtii.
pacientulfiind agezatin decubit dorsal.
Principiulergonomic std la baza Aceastd pozitie s-a impus in ultima
F.D.l.
internalionale
desfdgurdriiactivitdtiiumane, ergonomia perioadd,organismele
LS.C.
fiind denumiti "preocuparea
de a adapta (FederatiaDentardInternalionald),
(Organizafia Internafionald Standard),
omulla munci gi muncala om".
recomandi gi realizeazdstandarde de
in protetica dentard, activitatease
lucru.
desfSgoari printr-o sumd enormd de
Noua pozi[ie ergonomicdimpune o
tehnici de lucru determinAnd, prin
incAt
de ansamblua cabinetului
activitateape cAmpuloperatorfoartemic,o organizare
concentratie intelectuald gi tizicFt a cavitateaorald devinecentrulde activitate
practicianului.
Instrumentarul
cu care se a mediculuistomatolog,iar instrumentele
lucreazd este foarte complicat,diferit gi sunt agezate la indemdnd. Cabinetul

537

stomatologic
esteorganizatin zonea cdror
razdestede 50 cm.
Zona I reprezintdo zond circulard,cu
raza de 50 cffi, fiind liberi de orice
instrument.in centrul acestei zone se
plaseazdcdmpul operatorreprezentatde
cavitatea orald. Zona este accesibilS
mAinilorpracticianuluigi ale asistentei;
aceastdzond fiind controlatdde mediccu
privirea
fdrda migcacapul.

rdmAnAndnesus[inutdceafa, regiunea
lombard, regiunea sacrate, regiunea
gi proximalia coapselor,
terminalS
mAinile,
ceeace determindun controlpermanent
al
segmentelor respective necesit6nd
contractia musculaturiischeletice. Din
acestmotivs-a recomandatpentrubolnavi
"pozitiaculcat"pe un fotoliuce are in mare
forma organismuluiuman in decubit.
inclinarea fotoliului permite agezarea
corpului bolnavului la 20o fa[d de
orizontald,toatd parteadorsalda capului
fiind tn contactcu fotoliul,deci sus[inutd.
Fotoliulnu esteorizontalpe zonade sprijin
gi realizeazd o denivelare, astfel cd
viscereleabdominalesunt ceva mai jos

Zona ll circumscrieprimazond, aici

gi masacu
aflAndu-se
scaunuloperatorului
instrumente imediat in
dreapta
practicianului,
la o distanfdconvenabili
permisdde alonjabralului.in aceeagizond
se plaseazdgi scaunulasistenteicu masa decAt restul organismului,fapt ce nu
de instrumentar.
Unituldentareste plasat lavorizeazdreflexulde vomi.
Tnculoarulal doileaal acesteizone.
Pozitiamediculuieste pozitiaagezat,
Zona lll reprezintdzona in care se cAnd bolnavuleste culcat,mediculstAnd
plaseazddulapuricu materialeutilizateTn pe
un taburetcu rotile gi spdtarplasatin
la care regiunea lombard, imbrd[igAndaceastd
cazulunor interventiineprevdzute,
se poate ajunge tdrd ca medicul sau zond. Picioarele medicului ating solul
asistentasd se ridicede pe scaun.
sprijinindu-sefdrd efort, unghiul dintre
Zona lV reprezintdzona perifericd coapsegi gambefiindun unghide 90-130'.
undese plaseazdchiuvetapentruasistenta Mediculva aveao pozifiede lucrucomodd,
medicalS.in aceasti zoni se plaseazi neobositoare,
ca atuncicdnd scrie la un
dulapulunde se stocheazi materialelegi birou. Privirea medicului trebuie si
instrumentele necesare
aetivitdtii cuprindi c0mpul protetic care trebuie
plasatintr-un unghi de 38-40". Raportat
cabinetului.
Pozi[iagezAndd
esteo fatd de bolnav,mediculse va agezain
a bolnavului
pozitiede sprijinpartialin careorganismul dreaptape culoarulorei 9, putAndmerge
pe
este contractat,suferinta gi durerea spre ora 10-11, cAndlucreazi cAmpul
sau spreculoarulorei8-7 cAnd
pe bolnavcrispat,nervos,agitat, mandibular
fdcAndu-l
manoperele
medicului lucreazdpe cAmpulmaxilar.
fapt ingreuneazi

ce
parfialpe
Pozitia asistenteimedicaleva fi in
Bolnavul
stomatolog.
estesprijinit
extremitatea
cefalicd,omoplali,regiunea partea stAngd a bolnavuluigi plasati in
gi tdlpi, diagonaldfa[d de pozitiamedicului,astfel
fesieri,parteadorsalda coapselor

538

cAnd medicul se ageazd Tn pozifia I

asistentaocupd pozilia 3, mediculocupd
pozitia10-11, asistenta4-5, iar atuncicAnd
medicul ocupd pozi[ia 8-7, asistentase
ageazdin pozitia2-1.
Un alt domeniude ultimd ord al
ergonomiei practicii gnatoprotetice il
reprezintd
informatica.
Utilizarea informaticiimedicale in
stomatologie conduce la eliminarea
specialistuluicu activitdti
supraincdrcdrii
care presupunrisipdde timp 9i
obositoare
energieTnafaraactuluimedicalpropriu-zis,
oferind posibilitateacanalizdriieforturilor
sale in direcfii cu adevdratcurative gi
profilactice.

s-auintrodus
examenulclinicAidiagnostic,
metode computerizategi microrobotizate
gi execu[ie.
de amprentare
Elaborarea computerizatd a
diagnosticuluistomatologicreprezintdo
medicale.
noudlaturda informatizdrii
Stabilireadiagnosticuluicomplex se
face pe baza datelorexamenuluiclinic ai
paraclinic,
de asemeneacomplex.Pentrua
cagtigatimp,programulprezintdoperatorului
sub
bolnavului
examindrii
etapelealgoritmului
forma unor intrebdri standardizate.
Computerele moderne utilizeazd doar
evitAnd
comandavocali dinparteamedicului,
timpuldemanipulare.
tastarea,
decireducAnd

Capitolelefoii de observa[ieclinic6
in vedereaexploatdrii
in medicinda suntastfelcodificate.
Penetrareainformaticii
insemnatin prima etapd rezolvareaunor aceslei baze de date, existd un sistem
care cuprindein structurasa un
probleme organizatoricede gestiune informatic
pentru ca in etapa a doua sa-gi programde crearede intrebdri,programde
prin conducere
clinicAiparaclinic,
a examenului
loculcuvenit,intervenind
dobAndeascd
sistemeleexpertin asistareadiagnosticului program de testare video sau la
programde verificaredate gi
gi recomandarea
schemelorde tratament imprimant5,
etc.
ca ramurda programde reorganizare
individualizat.
Stomatologia,
medicinei,se preteazi la computerizare
Metoda prezintd avantajul ci
preciziei
diagnostic
tehnicii
de
datoritd
ai niveleazi diferenteleintre optiunile de
tratament.
decizie ale medicilor,crescAndprecizia
Firmele de specialitateau Pus la
dispozitiamedicilorstomatologiprograme
specializate in gestiunea cabinetelor
stomatologice, evidenfa activitdtii, a
materiale,utilizareaeficientd
consumurilor
bolnavilor.
a timpuluide lucru,programarea
Programele expert sunt utilizate in
coordonareaaparaturiide laboratorin
in ultimiiani au
mare parteautomatizata.
fost achizifionateprogrameexpert pentru

539

diagnosticerii afectiunilor, deci 9i a

gi
in schimb,complexitatea
tratamentului.
medicale
cunoagterii
dificultatea
fac greude definit,in cazuri
stomatologice
particulare, regulile 9i formalizarea
iar simlulclinicnu existd.
cunogtintelor,
Elaborarea planului terapeutic
asistatdde computerse realizeazbin baza
datelorcliniceintrodusegi a diagnosticului
astfelstabilit.ProgramulstabilitTn Glinica

de Proteticd din lagi este facilitat de

.introducerea acestor date sub forma
indicilor clinico-biologicilocali, locoqi generali.
regionali

540

Programul permite realizarea gi

evaluarea
diagramei
staticegi dinamicegi
orienteazi solutia terapeuticd spre
protezarea
conjunctdsau adjunctdpentru
uncazclinicdat.

L4
CAPITOLUL

Pnn1lnn
iltntrinmlilrflTlr
RTIIU$R
Terapiaedentatieipartialereduseprin punfidentarecuprindeo seriede etapece
constauin: pregdtireaorganismului9i a
cavitdliiorale,tratamentulproteticpropriu- b.
conformalzis gi tratamentulpostprotetic
goritmuluiclinic al6turat.Acest algoritm
clinicnu poatefi disociatde fazeletehnologicede elaboraregi realizarea restauri- rilorfixe.

1.
2.
3.

a.

cronice,
Pdrli moi: leziuniinflamatorii
leziuni
tumorale.

Pregdtireaproproteticdspecifici =
obfinerea
unuicAmpproteticfavorabil
pentruprotezarea
in conditiioptime9i
uluistomatognat
reechilibrarea
sistem
Dintii pilieri gi suportullor parodontal:
simplegi
leziunilor
odontale
tratamentul
in scopprotetic,
depulpdri
complicate,
a axelordinfilor
redresarea
ortodonticd
Pregdtireaorganismuluigi a cavitd'
parodontalS
pilieri,chirurgie
corectivd
9i
tii orale
RTG;
Educafia
sanitar6
- Suportulmuco-osos
al crestei:excizii9i
generalda organismului
Pregdtirea
plastiimodelante;
(preprotetici
localS
Pregitirea
- Restabilireaechilibruluiocluzal 9i al
+proproteticd)
reIaliiIor cranio-mandibuIare;
Pregitirea preproteticdnespecifici = - Suprimarea disfunctiilor sistemului
stomatognat.
gi asanareacavitSlii
orale
igienizare

Suport odontal:extractiaresturilorneextracliadin[ilorcu mobilirecuperabile,

tate de gr. lll, extractiadinfilorinclugi, 1 .
tratamentul chirurgical al leziunilor 2.
periapicale, tratamentul leziunilor 3 .
carioasesimple9i comPlicate;
- Suportparodontal:detartraj,chiuretaj 4.
parodontal, tratament antiinflamator,
focarelorde iritalieparodoneliminarea
de asanare;
tald,chirurgieparodontale
- Suport muco-osos:leziuni inflamatorii
cronice,leziunitumorale;

il1

proteticpropriu.zis
l. Tratamentul
organice
Prepararea
substructurilor
Amprentarea;
inregistrarea relaliilor mandibulopesimulator;
gitransferul
craniene
gi fixarea
Verificarea
clinici,adaptarea
provizorie
princimentare
a puntiidentare
princimentare
a punlii
definitivd
Fixarea
dentare.

ll. Tratamentul post-protetic (dispensarizare)

1. Etapa de pregitire preprotetici gi
proprotetici in tratamentul prin punti
dentare
lmportantaacestei etape constd in
creareaprin pregdtirelocaldgi generalda
bolnavului,a tuturor condifiilornecesare
terapieiproteticefixe. lnterventiile
de pregdtiregeneralS9i localSvor fi precedate,
?nsotitegi urmatede o activitateintensdde
educafiesanitar5.
Educatiasanitari
Debutulacesteietape se realizeazd
cu o discu[iesondajprincarese stabilegte
nivelulde educatiesanitarda bolnavului
gi,
in functiede acesta,succesiunea
ac[iunilor
de educatiesanitardindividualizatd.
Un alt
obiectivurmdregtesd realizezecongtientizareabolnavuluiin legdturdcu stareasa
de sdndtate,a intreguluiorganism,raportatd la conditiile
de viafi, de muncd,odihnd.
Bolnavultrebuiesd cunoascdriscurile
gi posibilitafile
de prevenirea bolilorcronice gi a celorinfecto-contagioase.
Etapizareaterapieiproteticepropuse
gi acceptatese va stabiliimpreundcu bolnavul,intocmindu-se
un graficde activitate
ce antreneazdintreagaechipi stomatologic5,fiecarecomponentavdndsarciniprecise privind:educatiasanitard,igienizarea,
pregdtireapre- gi proproteticd,rezolvarea
etapelor clinice protetice, postprotetice,
dispensarizarea.
Pregdtireagenerali
Mareadiversitatea situa[iilorclinice
ce se creeazdfn abordareabolnavilordin

542

punctde vedereal stdriilor generaleimpune o manierdindividualizatd

de lucru,cu
acordareade priorititi Tnpregdtireapentru
terapiaconjuncta.
in cadrulpregdtiriigenerale,o atentiedeosebitdo acorddmpregdtirii psihice.Din acestpunctde vedere,situafiileclinicesunt foartevariate.Bolnavii
ce se prezinti la stomatologpot fi firri
afecfiunipsihice,cu usoarepsihozesau cu
suferinlegravesub forma psihopatiilor
latente.Dacd?nprimeledoudcazuripregitirea psihicdo poateefectuasingur,in cea
de a douasitua[iemediculstomatolog
apeleazdla sprijinulpsihiatrului
Comunicarea
nonverbald
se realizeazd prinimpresiace o creeazd{inutamedicului gi a intreguluipersonal,proprialui
igiendcorporald.Aspectulserviciuluiprin
curitenie gi ordine,linigteadin cabinetgi
atmosfera
de lucrucalmdgi sigurdvor contribui la apropiereabolnavuluide echipa
stomatologicd,
la cAgtigarea
totalda Tncrederiilui.
Comunicarea
verbaldse realizeazd
in
mod mai complexgi depindede nivelulde
pregdtiregi preocupdrile
bolnavului.
Pentru
a puteagdsi cu ugurin[dsubiectecomune
de conversa[ie
cu bolnavul,medicultrebuie
sd fie la curentcu problemede culturdgenerald,literaturdgi art6, sd aibi un nivel
intelectual
caresi-i permitdabordarea
discufiilorTnoricedomeniu.
in situalia unui organismsindtos,
pregititdin punctde vederegeneral,cu un
minim de mdsuri pregititoare,se poate
trece imediat la celelalteetape de tratamentprotetic.Dar sunt gi cazuricAndstarea generalda bolnavului
contraindicd
sau
temporize
azd terapiaprotetica.Contraindi-

catiileabsoluteapar numai in situa[iicu

totul deosebite.Contraindica[iile
temporare, mai precissituatiilede temporizarea
terapieiproteticepAndla stabilizarea
stdrii
generale,suntmaifrecventegi pot apareTn
cazulboliloracute,cronice9i degenerativ
proliferative

preprotetice,o reprezintd igienizareagi

detartrajul,chiardacd nu existdo afectare
parodontald.
lgienizarea cavitdtii orale se va
efectuade cdtremedicAiasistentamedicale, bolnavulcontinuAnd-o
Tn conformitate
cu regulilegi indicatiileprimiteTn cadrul
educatieisanitare.

Pregitire locali gi loco-regionali

lnterven[iile
de pregdtirelocaldin vedereaterapieiproteticefixe sunt rezultatul
aplicirii principiilorcurativo-profilactice
in
planuluide tratament.Ele sunt
?ntocmirea
complexegi, in functiede situatiaclinic6,
pot interesaintregulsistemstomatognat.
Tntotdeauna
vor avea un caracternespecific Aiunulspecific.
in acest context, o disculie aparte
trebuiefdcutdasuprasindromului
disfuncstomatognat.
tionalal sistemului
Tratamentuldisfuncliilorsistemului
stomatognat
constituieo etapd de importanli fundamentald,urmdrind refacerea
echilibrului
biologic,morfologic
Aifunctional
pierdutDin aceastdcauzi, tratamentul
disfunctiilorsistemului
stomatognat
urmdregte
psihicd,relain primulrAndreechilibrarea
xareamusculard,
tratamentul
durerii,repozifionareamandibulo-cranianS,
reechilibrarea ocluzo-articulari
etc.,utilizAndmetode
medicamentoase,
fizioterapice,protetice,
chirurgicale.

Suportulodontal
Decelareaplicii bacterienedentare
gi verificarea
calitdtiiigienizdrii,
cu ajutorul
revelatorilor
de placdgi testulSnyder,trebuiesd se realizeze
Tncddin etapade educatie sanitari (care trebuiesd TnSoteasci
toateetapeleplanuluide tratament),
cAnd
pacientulestecongtientizat
asuprastdriide
igiendpe careo prezintigi asupratehnicilorde periajpe caretrebuiesE le realizeze.
Detartrajultrebuieefectuatcu minufiozitate,urmdrindindepdrtareafactorilor
de iritalieparodontaldlocaldgi urmdrind
evidentierea
zoneicervicalea dinlilor.
in paralelcu etapa de igienizare9i
detartraj,se procedeazdla eliminareacelorlallifactoride iritatieparodontald:tratamentul leziunilorde colet, indepdrtarea
obturatiilordebordante,indepirtarea restaurdrilorfixe incorectadaptate.
Concomitent,
se vor realizatoatetratamentele
coronaresimplegi complicate,
in
funcliede formalor anatomo-clinicd.

A. Pregitirea nespecifici
(preprotetici)
Cuprindeansamblulde mdsurinecesarepentruigienizareagi asanareacavitdfii
orale. Ca o primi atitudineterapeuticS,
obligatorie in cadrul acestei etape

Suportul parodontal
Rezectiaapicali reprezintdo tehnicd
ce se poate aplicaatAt la niveluldintilor
monoradiculari,
fiind
cAt gi pluriradiculari,
diferitdin funcliede gradulde dificultate
a
acestorsituafiiclinice.Ea poatefi realizati

543

pecares-a
Amputarea corono-radiculari conpeunsuportodonto-parodontal
realizatin prealabilobturatiaendodonticd std in eliminareaunei rdddcinicu partea
Apoise realizeacorectdgi completdla care persistdun coronardcorespondentS.
formeprocesperiapical
care nu s-a resorbitpe zd o restaurareproteticirespectAnd
controparcursuletapelorintermediare
de trata- le conturuluiradiculargi permitAnd
trebuiesi se asigure
nu corespunde lul plScii.Practicianul
ment;atuncicAndobturatia
prealabil.
gi pro- de tratamentul
endodontic
din punctulde vedereal etangeititii
persist6;atuncicAnd
Hiperplaziilegingivale se trateazd
ceseleperiapicale
procesele
apicalesuntsituatepe din[ine- chirurgicalcAndpersistddupd tratamentul
la carese inflamatiei. Tehnica de elecfie este
obturatisau obtura[iincomplet,
gingivectomiacu bizou (marginetdiati
gi o incrustatie
corono-radiculard
asociazd
saucAndexis- oblic)intern.
carenu poatefi indepdrtate
gi se
radiculare
td corpistreinipe canalele
B. Pregitirea speeificd
dinteluipe arcadd
doregteconservarea
(proprotetici)
(aceruptepecanal,denticuli).
Reprezintd
ansamblulterapiiloradreHemisectionarea(premolarizarea)'
duregi moi,destinateprerddd- sate structurilor
aceastdtehnicdconstdin separarea
in
a din- gdtiriisuportuluiodontal,parodon{iului,
o sectiune
coronard
cinilor,realizAnd
telui pentru a transforma spatiul scopul de a favoriza realizareagi integraprotetice.
interradicularinaccesibil in spatiu rearestaurdrilor
Dinteleeste apoi
interdentar
controlabil.
Dintii pilieri 9i suportul lor parorestaurat
subformaa doudunitdtiodontoparodontale
Tredontal
identice.
monoradiculare
Tratamentulleziunilor odontalesimple
endodontic
buiesd se asiguretratamentul
gi posibilitdtile
de res- gicomplicate:
al ambelorrdddcini
Tratamentulacestorleziunise adreradiculard
etc.).Aceastd
taurare(ancorare
in specialmolarilor seazd pierderilor de substanfd amelotehnicese adreseazd
dentinardexistentela niveluldintilorpilieri.
mandibulari.
cea in funclie de profunzimeaacestora,trataAmputarearadiculari:rdddcina
maiafectatdsaucea maipulinfiabildeste mentulse poate realizain etape diferite.
acesO Astfel,in cazulleziunilorsuperficiale,
separatd
de parteacoronaria dintelui.
permiteapoisd se creezeo tea vor fi desfiintateTn timpul prepardrii
coronoplastie
organice;in cazulcavitdlilor
zondadaptatiunuicontroleficaceal plScii. substructurilor
CoroanadinteluirdmAneintactdgi nu ne- medii,se incepepreparareacavititiiincd
Tratamentul
endodontic din etapapreproteticdgi se obtureazdprocesitdrestaurarea.
Aceastdtehni- vizoriu,astfel fncAt,in etapa proproteticd
in prealabil.
trebuierealizat
bun se reevafueazdcavitatearestantdurmAnd
cu un prognostic
cd este aplicabild
vestibulare
ale molarilormaxi- obturareadefinitivdsau folosireaei ca rerdddcinilor
in cazulcavitdtilorprotentiesuplimentard;
lari.

544

fundese impuneo evaluareexactda disRedresarea ortodontici a dinfilor

tanteifafd de camerapulpard,impunAndust6lp
Pentrua se evitasacrificiile
se, atunci cAnd este necesar,efectuarea
amplede
pulpectomiei.
substanfdamelo-dentinard,
depulpirilegi
chiarextracfiile,
se impuncorectdriale pozitieidintilorstalpiprintratamente
Depulpareain scop protetic:
ortodonExistdo seriede situafiicare impun tice.
depulparea
dintilorstAlpi
:
Chirurgie corectivi parodontali gi
- volumcoronarredusal dintilorce vor fi
RTG
acoperili prin coroane mixte metaloAcesteinterventiiacoperi un ansamceramicesau metalo-compozite
sau coroanetotalceramicesau total compozi- blu de tehnici esentialmente
chirurgicale
te;
care vizeazd restaurareatesuturilorparo- modificdriale axuluide implantarece dontaledin jurul dinfilorpentrua reabilita
nu coincidcu axul de inserfieal puntii limitelecervicalesupra-gingivale
sau pendentare(versii,rota[ii);
tru mdrireaindlfimiicoronarein vederea
- modificiride pozitiede tipultranslatiilor ameliordriireten[iei,respectAndsau recrece duc, uneori,chiar la amputareaco- And Tnacelagitimp spatiulbiologic.CAnd
ronard;
restaurarea,de orice tip ar fi ea, incalcd
- modificdride pozitie?nsensvertical,de spafiulbiologic,e necesarsd se recreeze
tipul extruziilorgi egresiilorce impun un spafiusuficientintre ]imitacervical5a
aducereala nivelulplanuluide ocluzie restaurdriigi creastaosoasd.Aceastase
prin sacrificiumare de tesut amelo- poate realizafie in detrimentulosuluialfie
dentinar,fdcAndobligatorie
depulparea veolar prin osteotomie-osteoplastie,
provocAnd
acestordinti.
o egresiefortatda riddcinii.
Necesitatea
Indicafii:
depulpdriisubstructurilor
organicetrebuiesd fie foarterigurosstabili- - fracturacoronarisau corono-radiculard
subgingivald;
t5, pe bazaexamenului
clinicAiradiografic,
incd din etapa premergdtoareprepardrii - cariesubgingivali;
- lipsa retenfieidatoritd unei coroane
dintilorstAlpi.
preascurte;
Instituirea
acesteifaze ulteriorTntimpul prepardrii
sau in urmadeschiderii
acci- - restabilirea
uneicurbeSpeecdnddintii
suferdegresiiprin pierdereaantagonisdentalea camereipulpare,duce la contaminareaintrapulpard
tului.
sau la realizareaunor
Gontraindicatii:
cdi false,compromitAnd
evoluliain timp a
- toate contraindicatiile
realizat.
de ordin general
tratamentului
endodontic
propriichirurgiei
orale;

545

dacd limita cervicalda fracturiidepdgegtecu mai mult de 1 mm creasta

osoasS;
- daci raportul coroan#riddcind este
lui 1;
inferior
- dacdtratamentul
nu e posiendodontic
bil sau este partial,se va lua Tnconsiderareextracfia;
- dacd rezecfiaosoasi descoperdzonele
de furcafiea]e dintilorpluri-radiculari.
Este deci, indispensabil
sd se facd un
examenradiografic
al rdddcinilor;
ris- la fel dacd amplasarea
osteotomiei
cd si compromitdviitorulparodontiului
dintilor adiacentisdnitogi sau corect
reconstituifi;
- in zona anterioarS,cAnd alungirease
dovedegtea fi inesteticd;
- dacd se intervineasupradintilorcu rdddcinimicigi/sauconiceriscAndsd andupdinterventie..
trenezeo mobilitate
AlegereaterapieiTnfunctiede situatia
clinicd,incluzAnd
urmitoareletehnici:
- gingivectomii;
cu lambou;
- interventii
- egresieortodonticS;
- tehnicide regenerare
tisular6;
- grefede tesut.
Dupi Rivault, tehnica chirurgicali
aleasddepindede situaliaclinicdgi in mod
esenfialde cantitateade structuricoronard
sdndtoasdcare mergedin os (spatiulbiologic,,rezidual"),
de indltimeagingieiatagate gi esteticS.
in vederea realizdriiacestortehnici,
se pot intAlnimai multesitualii,in functie
de structuradentard reziduali, raportul
acesteiacu gingia,distanfafali de creasta
osoasdgi nivelulde pierderede substantd:
-

g6

dacd distantacreastdosoasd- structurd dentardreziduald

estemai marede 3
mm gi gingiaatagatdde indltimeasuficientd, tehnica indicatd va fi
gingivectomia
cu bizouexternsau bizou
intern;
dacd distantacreastdosoasd-structuri
dentardrezidualdeste mai micd de 3
mm gi gingiaatagati are o indlfimesuficientd, tehnica indicatd va fi
gingivectomia
cu bizou internasociatd
cu osteoplastie;
dacd distan[acreastdosoas5-structurd
dentard rezidualSeste mai mare sau
egal6cu 3 mm gi gingiaaderentdare
Tndltimea
suficientddar nu poatetolera
o reducere,
tehnicava fi un lamboumixt
pozitionat
apical;
dacd distanfacreastdosoasd-structurd
dentardrezidualdeste mai micd de 3
mm gi gingiaaderentiareindlfimeasuficientddar nu poatetolerao reducere
sau este de Tndllimelimitatd,tehnica
indicatdva fi lambou mixt pozilionat
apicalasociatcu osteotomie;
dacd distantacreastdosoasd-structuri
dentardrezidualdeste mai micd de 3
mm gi osteotomia
deoaesteimposibilS
recear antrenao diminuarepreaimportantd a suportuluiparodontalla nivelul
dinteluiTncauzdgi/saual dintilorvecini
(ca in cazulin care zonainterradiculard
riscdsd fie expusdin cazul unui dinte
pluriradicular),tehnica indicatd este
egresiaortodonticd;
dacd existd o pierdere de substan{d
osoasdimportanti,pAndla 3-4 mm, se
poate recuperao parte din deficit prin
intermediulregenerdriitisulareghidate

sau gref6de tesutosos/precursori

conjunctiviai osului.
Gingivectomiaare ca scopsi degajeze limiteleleziuniidentarepentrua permite restaurarea,precum gi sd situeze
margineagingivalSla un nivel mai apical,
dar tot fiziologic,
atuncicdndindltimeagingiei atagateeste suficientdgi limitelefracturiisau ale pierderiide substantisuntsupra-crestale,
adicd la mai mult de 2 mm
deasupraosului,in scopulde a respecta
spatiulbiologicnecesarpentrubunasdnStatea parodonfiului.
Practicianul
se gisegte pus fali in fagingivectomia
cu bizou
td cu 2 posibilitati:
intern,gingivectomia
cu bizouextern.
Gingivectomia cu bizou extern.
Aceastdtehnicdnu va fi descrisdpentrucd
in cadrulalungirii
acuma fost abandonatd
coronare.
Doaranumitezonepalatinalemai pot
fi indicategi acest mod, degi se utilizeazd
cu succesgingivectomia
cu bizouinternTn
acestelocuri.Tnurmaintervenliei
este necesardplasareaunui pansamentchirurgical.
Gingivectomiacu bizou intern firi
osteoplastie.Inciziadebuteazdla distantd
de borduramarginalS,bisturiulcu lami
numirul 15 pStrundeTn tesutulgingival,
pdndla creastaosoasS,realizAnd
un unghi
de 15-40grade cu dintele,Tn functiede
grosimeagingieigi Tndltimea
tesutuluicare
trebuieeliminat.
Bisturiulurmdregteconturulgingival
respectdndla maxim papila interdentari.
Trebuieremarcatc5, dinsprepalatinal,incizia va fi la o distanti de 1-2 mm de

547

creaste.Gingiaesteapoisuturatdla nivelul
fiecdreipapile.
Gingivectomiacu bizou intern cu
osteoplastie.Aceastdtehnicdeste utilizatd pentruaceleagiindicatiica gi tehnica
precedentd.
Dar c6nd leziunea se gisegte
infraosossau cAnd importantadeplasdrii
apicalede la limita cervicaldnu permite
respectarea
spafiuluibiologic.Osteoplastia
permitesd se deplasezeapicalspatiulbiologic.
Inciziilesunt aceleagica inaintedar
lambouleste decolatpentrua permitesd
se ajungd la margineaosoasd.Aceasta
este reconturatdcu treza de os pentrua
recreao distanfdde cel putin3 mm de !esut dentarTntrecreastigi limitacervicald.
Lamboul este apoi repozitionatpe
osul alveolargi suturat.Dacd un excesde
gingieimpiedicdrepozitionarea
corectdpe
os, acestaesteeliminatcu bisturiulsau cu
foarfecipentrugingie.
Lambou mixt repozitionat apical.
Aceastdinterventieeste destinati si repozilioneze apical totalitatea gingiei
keratinizate.
Un lamboueste decolatpAndla linia
de joncfiunemuco-gingivali.
O inciziein
grosimepermitesd se eliberezelamboul.
Se realizeazdo osteotomiepentrua recrea
un spatiubiologic.Lambouleste repozi[ionat apicalgi suturat.
Primaparte a lambouluicoronar,de
la gingiamarginaldla linia de joncfiune
mucogingivald
este decolat ?n totalitate.
Parteacea mai apical6,sub liniade joncli-

este sectionatdpentru
une mucogingivalS,
a da supletegi laxitatelamboului.
Pentru a putea elibera lamboulse
efectueazi doud incizii de descdrcare
mezialgi distalde dinte.
Inciziaintrasulculard
se Tntindede la
la cealalti. Lama,
o inciziede descSrcare
paraleldcu axul mare al dintelui,sectioin profunzineazdfibrelegingivodentare,
VArfullameiestein contact
measulcusului.
cu margineaalveolard.
incepeTnunghiDecolarealamboului
ul mezialal lambouluigi se intindedistal
gi apicalpApAndla inciziade descdrcare
Ea
nd la liniade joncfiunemucogingivali.
permitedescoperirea
osuluialveolargi vizualizarealimiteloralveolodentare.
Incizialambouluimucos:plecAndde
periosla liniade joncliunemucogingivald,
tul este secfionat urmirind decolarea
lambouluimucos. Aceastd manevrd se
continudpAnd la eliberareacompletda
lambouluicaretrebuiesd poatdfi deplasat
cu ugurintd.
lambouluigi suturile:
Repozitionarea
la aproximativ1
lambouleste repozifionat
mm de margineaalveolarS.
Se realizdun prim punct de suturi
in"O" la nivelul inciziei de descircare
meziald.Acest punct permitementinerea
lambouluiTn pozitie apicalS,fixAndu-lla
gingiaaderentdinconjurdtoare.
Un al doilea punct similareste efectuatla nivelul
incizieide descircaredistali. Alte doud
punctemai apicalepermitsi se sutureze
inciziilede descdrcare.

548

in final,cele doui papilesunt repozitionateprintr-osuturdcu punct in "8" in

fiecare spatiu interdentar.Osteotomia
margineaosoasdtrebuieretugatdpentrua
putea deplasa apical spatiul biologicai
pentrua repozifionalamboul.Osteotomia
se realizeazd
conformdescrieriiprecedente.
Lamboul repozitionat coronar.
Aceastd interventieeste indicati atunci
a gingieiaderencAndo indltimesuficientd
te persistdapicalla recesiune.Estevorba
de secfionarea
unui lamboumucoperiostic
de grosimetotald,apoiin grosimepartiald
(numailamboumucos)pentrua-l eliberain
scopulde a-l putea repozitiona.Lamboul
efiberateste Tnacest caz repazitionatcoronarpe recesiune.
Tehnicachirurgicali:
gingivaleconservdo lunRecesiunile
gimesuficientd
DouS
a gingieikeratinizate.
inciziide descdrcarese realizeazdde o
pdstrdndpapartegi de alta a recesiunilor
pilele.O incizieintrasulcularl
se
a papilelor
aldturd celor 2 incizii de descdrcare.
Lamboul este decolat gi papilele sunt
Decolarealambouluise
dezepitelializate.
grosimetotali pAndla linia
facemaiTntAiin
Lambouleste
de joncfiunemuco-gingivald.
apoieliberatprintr-oinciziein grosimepartiald. Lambouleliberateste pozitionatpe
papileledezepitelializate
gi suturat.Inciziile
de descdrcaresunt suturateprin puncteTn
,,ort.

Fig. 14.1.Lambourepoz$ionatcoronar

ldrgimegi indllimepermitpreparareaunui
situs receptor,suficientde larg pentrua
permite nutritiagrefei. O grefd epitelioconjunctivdliberS,prelevatdde la nivelul
palatului,la nivelulzoneimolare(situsdonor)estesuturatdpa(ial pe o zondde periostdecolatdin prealabil(situsreceptor)gi
parlialpe zonaradiculard
expusd.
Grefa trebuiesd dep5geascdrecesiuneacu aproximativ
o treimede o partegi
de cealaltd,gi cu o treimein sensapical.
Tehnicachirurgicali:
gingivali:mediulparodonRecesiune
tal nu permiteo deplasarelaterali a [esuturilor.Prepararea
situsuluireceptor:se fac
doui inciziide descdrcareverticalepe o
inilfimecel putinegalddubluluirecesiunii.
De o partegi de alta a recesiunii,
la ?ndl{imea liniei de jonctiuneamelo-cementard,
doud incizii orizontaledrepte se al5turd
celor doud inciziide descircare.Papilele
sunt pestrate.Eliminareafesutuluidisecat
lasd un situs receptormult mai larg decdt
grefeidin mucoasa
recesiunea.
Prelevarea
palatinila nivelulprimuluimolar.Grosimea
este de aproximativ1,5 mm. Decolarea
pe recesiune
Grefa gingivali liberi epitelio- grefei.Grefaestepozitionatd
conjunctiv5.Aceastdtehnicdse utilizeazd gi pe situsulreceptor.Ea trebuiesi fie cel
pentru a acoperi,cu ajutorulunei grefe pu[inegal5cu dublulindlfimii9i dublulla[irecesiunileale cdror miirecesiunii.
epitelio-conjunctive,

Lamboul de translatie laterali.

Principiulconstain deplasarea
in laterala
fesuturilorde acoperirea dinteluisau a
papilei proximal recesiunii,atunci cAnd
acesteasunt suficientde groase,pentrua
acoperirecesiunea,conservAndin acelagi
timp un pediculhrdnitorapical.Aceastd
tehnici esteindicatila acoperirea
recesiunilorlocalizate.
Tehnicachirurgicali:
Recesiune localizatd cu gingie
keratinizatdsuficientdpe situl adiacent.
Preparareapatului receptor: incizia cu.
bizouexternpe borduraopusdsitusuluide
prelevare.Situldonor:inciziecu bizou internverticaldpe o indllimesuperioaricelei
gi incizieorizontal5
pe cel pulin
a recesiunii
doi dinti.Decolarealambouluiin plindgrosime pe o lSrgireugor superioardldrgimii
recesiunii.Inciziein grosimepa(iala pe
aceeagildrgime9i inciziede descdrcare
distal6.O micdincizieoblicdin fundulvestibululuifavorizeazd
deplasarealamboului.
Lambouleste pozilionatpe recesiunegi
situldonor,apoiestesuturat.

549

Grefa conjunctivi infundati. Prezenla unui [esut conjunctivprelevatde pe

induun situsacoperitcu tesutkeratinizat
acestui
ce, oriundear fi grefatcolonizarea
chiarda[esutprintr-unepiteliukeratinizat,
cd mediulinconjurdtornu este keratinizat
(mucoasa
oraldde exemplu).
Celulele tesutului conjunctivgrefat
joacSdeci un rol determinant
Tncategoria
tipuluide celuleepitelialecare urmeazdsd
le acopere.
PentruLangerB. gi LangerL. careau
descris primii aceasti tehnicd,indicatiile
sunturmdtoarele:
- nu existi situsuridonatoaresuficiente
pentruun lamboudeplasat;
gingivaldlargdizolatd;
- recesiune
- recesiunimultiple;
- recesiunimultiplecu indlfimescdzutda
gingieiatagate;
- recesiuneadiacentdla un situsedentat'
care necesitdo tehnicdde Tniltarea
crestei.
Alteindicafiipe mdsurdce s-a dezvoltat tehnicaau fost propuse,cum ar fi Tngro$areamucoaseiin caz de absentdsau ina gingieikeratinizate.
suficienfd
Tehnicalui B. Langergi L. Langer
constdin ridicareaunuilamboude grosime
partialdla niveluldinlilorafectatigi in suturarea unei grefe conjunctiveprelevatede
pe palat,pe recesiunilegi tesutuldin jur.
Lambouleste apoi replasatpe grefa suturatd.
Tehnicachirurgical6:
Recesiunepe 24 gi 25: absenlagingiei aderenteTnabsentalesutuluiTnconjuritor. Doudinciziide descircare(1 gi 2) gi

incizieorizontald(3) permitdecolareaunui
lamboumucos.Lambouleste ridicatgi papilelesuntdezinserate.
O gref6conjunctivd
prelevatddin mucoasapalatindeste plasaLamboul
td pe situsgi acoperdrecesiunile.
este repozitionatcoronarpe grefd gi suturat. Margineaepitelizatddepdgegtelimita
coronard.Prelevarease face in grosimea
mucoaseipalatineTntrefala distalda caninuluigi molarulal doilea.Se face o primd
gi
incizie(1) la 6 mm de borduramarginald
o a douaincizie(2) se aldturiceleidintAila
nivelulosos,rebordulepitelialpoatefi conservat.Grefaeste excizati fdrd incizieverticald.Un rebordepitelialpoatefi conservat.

550

Tehnicalui Raetzke(tehnicaplicului). Dupdcumo arati gi numeleei, aceastd tehnicdconstdin a facesd alunecegrefonul sub fesutulepitelialca o scrisoare
intr-unplicfird inciziede descircare.
Tehnicachirurgicali:
Recesiunepe 24 cu absenfagingiei
situsuluireceptor:o
aderente.Prepararea.
indltimiiganbanddde tesutcorespunzAnd
pentrua
esteexcizatS,
tuluigingivo-dentar
elimina orice epiteliusulcular.Suprafata
radiculardexpusdeste detartrati cu atentie, nivelatdgi glefuitS.Se realizeazdo sectionarein grosimepar[ialdin grosimeagingiei keratinizate,
apoi in mucoas5,de jur
pentrua creaun ,,plic"
imprejurulrecesiunii
destinatsd primeascdgrefa. Grefa este
strecuratdcu atenfiein ,,plic",care a fost in
prealabilpreparatla nivelulsituluireceptor,
astfelincAtsd acoperetoatd suprafataradicufarddezgolitd.Raetzke preconizeazd
pentrua
lipiciului
de tip Histoacryl
utilizarea

fixa bordurile,,plicului".
Lamboulpoate fi
suturatde asemeneala nivelulpapilelor.

Cazurile care au fost tratate astfel

prezentaurecesiunigingivalecu foartepusauchiardeloc.
tini gingiekeratinizatS,

Tehnicalui Nelson.Aceastdtehnici
Tehnica adaptati de citre Genona fost dezvoltatdde cdtreNelsoncu scopul
de a obtineo acoperirecompletea recesi- Romaynagi Genon.Aceasti tehnicdeste
unii. Ea asociazdfixareaunuigrefoncon- o adaptarea celor 3 tehniciprecedente
junctiv liber gi acoperireasa printr-un avAndca obiectivacoperireacompletda
lamboupediculat(dublahemi-papild,
uni- grefonuluiconjunctivcu un lambourepozipapilargi multi-papilar)
pentrua prezerva tionatcoronarfdrdinciziide descdrcare.
grefonului
liber.
Lipsagingieiaderente,factorde risc
cAtmaibinesupravietuirea
importantin protezafixi, poatefi compenTehnicachirurgicali:
Se realizeazd
doud inciziiverticaleTn satd prin aportulla nivelulsituluide tesut
papile,de o partegi de cealaltda recesiu- . keratinizat(grefd epitelio-conjunctivd)
sau
nii, la nivelulfetelorproximaleale dinlilor de tesut cu potentialde keratinizare(grefi
adiacenti.Ele sunt legateintre ele printr-o conjunctivd provenind dintr-un situs
Estevorbade tehnicilenumite
incizieorizontalSintrasulculard
la nivelul keratinizat).
recesiunii.
Cea mai marecantitateposibilS de substitutie.
Tehnicile chirurgicale sunt foarte
de tesut papilartrebuiesd fie inclusdin
lambou,fdrd si atingdtotugigingiamargi- apropiatede cele utilizatepentruacoperinal5 a dinfiloradiacenfi.Lamboulestede- rea recesiunilor.
colatTnplindgrosime,astfelincAtpapilele
pe recesiune.Tot
Grefa epitelio-conjunctivi de subsi poati fi repozitionate
epiteliulintrasulcular
trebuiesd fie eliminat stitutie. Patul receptoreste total periostat
vascularizat.
Grefase
cu grijd.Grefaconjunctivd
se plaseazisub gi deci in Tntregime
Tnacelagimodca pentruo gresitulprimitorastfelincAtsd acopererecesi- preleveazd
Totugi,grosimeasa poate
unea pdnd la linia de jonctiuneamelo- fd de acoperire.
in pozitie fi inferioard(0,7 la 1 mm). Grefonuleste
cementar5.
Grefaestementinutd
pe situsulreceptorgi suturatprin
prin suturi resorbabile.Cele doud papile pozifionat
suntsuturateimpreundprinpunctesepara- doud punctein "U" la cele doud unghiuri
te. Ansamblulesteplasatpe grefonulcon- coronare.in treimeaapicalSse realizeazd
junctivgi recesiunea
este mentinutdin po- un punctde placajtransversal.
zitieprintr-osuturdsuspendatiin juruldinGrefaconjunctivdde substitutie.
telui.
Tehnicachirurgicald
estepracticaceRecesiuneaeste acoperitdde cdtre
grefaconjunctive
(1),ea Tnsigiprotejatdde eagicu tehnicadescrisdde Raetzke.Grefa
trebuiesd fie doarconjunctivd
9i esteintrofesutulgingivalpapilar(2).
dusdTn,,plicul"
sectionatin prealabilla nivelulsitusuluicaretrebuietratat.

551

Aliniereafestonuluigingivaldestinat - grefelepediculate
din lesutconjunctiv.
sd redeao armonieconturuluiparodontal
Grefele, fie ele conjunctive sau
este cel mai adesea realizatd fie prin epitelio-conjunctive,
sunt tehnicile de
gingivectomie
cu bizouintern,cAndgingia electiein cadrul rezolvirii pierderilorde
keratinizati este abundentd, fie prin substanldpe situsurileedentate.
lambou repozitionatapical. Uneori este
Conformlui Genon 9i Ouhayouem,
pentru toate cazurilecare permitrealizareaunui
necesari o osteoplastie/osteotomie
lambouvestibularvor fi tratateprin grefi
a repozitiona
festonulosos.
Nivelulgingivalcel mai apicalestecel ?nfundatd
sauchiarpediculatd.
Dimpotrivd,in cazul pierderilorde
festonului.Protecare ghideazd,,desenul"
za tranzitorietrebuie realizati pentru a substanldneregulatecu franjuricicatriceale gi gingierezidualdmic6,va trebuisd se
servidrept,,ghid"
chirurgical.
Tehnicilechirurgicale
suntcomparabi- realizezeTntr-unprim timp grefede suprale cu cele utilizatepentruelongatiile
coro- .fatd.
nare, chiar dacd se adreseazdcel mai
Contraindicatiile
suntde ordingeneral
adeseamai multordin[i.Practicianul
trebu- la orice interventie,in caz de pierdere
Tn caz de pungi
ie sd acordeintreagaaten[ieformeiincizii- osoasdprea importantS,
proximalela dintii limitrofizolor la nivelulcoletelor,respectAnd
simetriile parodontale
gi normeleesteticedefinitede proiectul neiedentate.
protetic.
Tehnica Langer gi Galagna.Situsul
in cazulunuisurfisgingival,dacdlinia
de jonctiuneamelo-cementard
se gisegte receptoreste preparat,astfelincAtsi poagi indltimeagingieikeratinizate ti fi realizatun lamboumucos,efectuAnd
o
subgingival
ffiffi, este indicatd incizieorizontaldpe toatdparteaimplicatd
depdgegte 3
gingivectomia
cu bizou intern.in celelalte a crestei.
Apoise efectueazd
doui inciziioblice
cazuri, este indicat lamboul repozifionat
plecdndde la incizia
Tndirectiavestibulului
apical.
tot la distantdde gingiamargiPierdereade substanfd la nivelul precedentd,
cresteloredentate,atuncicAnd este prea nalSa din[iloradiacen[i.Grefaconjunctivd,
printr-un prelevatdde la nivelulpalatului,este sutuimportantipentrua fi compensatd
artificiuprotetic,poatefi tratati chirurgical ratd la periost.Lambouleste repozilionat
prindiferitetehnici.
pe grefdgi suturat.
Se realizeazdo incizie in grosime
Borghettigi Labordeau clasat?n3 tipuride interventii
diferiteletehnicide grefe partialSin grosimeacresteila nivelulpiergingivale:
derii de substan!6.Se decoleazd un
- grefele libere epitelio-conjunctive
de lamboude grosimepartialSgi se elibereazd prindoudinciziilateralede descircare.
suprafatd;
Grefa conjunctivdeste suturatd pe
- grefelelibereTnfundate
din tesut conjunctiv;
gi suturat
situsgi lambouleste repozifionat

552

pe grefe.Intermediarii
puntiisuntredugide
volumpentrua nu exercitanicio presiune.
Plaga este protejatd prin aplicarea
unuipansament
chirurgical,
dar acestlucru
nu esteobligatoriu.
Ele "constauin transplantarea
unei
grefeautogeneepitelio-conjunctive
dintr-un
situsdonorpe un situs receptor.Ele sunt
indicatein cazul pierderiineregulatede
gi gingie
substan[d,cu franjuricicatriciale
reziduald
foartemicd.
Tehnica lui Genon gi Ouhayoun.
Situsul receptor este preparat prin
dezepitelializar
ea intregiisuprafetea crestei prin sectionarein grosimeparfiald.Se
preleveazdo grefd epitelio-conjunctivd
la
nivelul mucoasei palatine. Aceasta este
adaptatila nouaformi gi la noulvolumal
situsuluireceptor.
Suprafatala nivelulpierderiide volum
esle neregulatdgi necesitdo reamenajare.
printr-osecfioSitusuleste dezepitelializat
narein grosimepartiala.
Grefa epitelio-conjunctiviprelevatd
de la nivelul palatuluieste adaptatdla
situs,este suturatdgi protejatdcu un pansament.Apoiestefixatdprinsuturi.Se realizeazdo compresiunecu un tamponimbibat in ser fiziologicinghe[atpentrua diminua grosimeacheaguluide sAnge.Plaga
esteprotejatdcu un pansament
chirurgical.
Post-operator- la patru siptdmAni dupd
grefd,noulcontural cresteiva fi remodelat
cu ajutorulunei treze sfericechirurgicale
pentru a crea concavitdtilecare se vor
adaptaconvexitdtilorfetelor mucozaleale
corpurilor
de punte.

553

Tehnica lui Garber gi Rosenberg.

Aceastdtehnicdesterealizatddacdpierderea de substan[ieste doar vestibulardgi
liniade joncfiunemuco-gingivali
estealiniinvecinate.Aceasatd cu cea a sectoarelor
td tehnicdmaiestenumitdgi "tehnicasacului".Inciziaesteunicdgi situatdfie TnvArful
crestei,fie verticalSintr-opartea sectorului
gingiamarginald.Pleimplicat,respectAnd
cAndde la aceastdincizie,se realizeazd
o
disec[iein grosimeafesutuluiconjunctivla
nivelul defectuluiosos, prin "tunelizare".
GrefaesteapoiintrodusdTn"sac'n
9i sutura-

te.
pe muchiacreslnciziase realizeazd
in grosimea
tei gi se prelungegte
vestibular
[esutuluiconjunctiv.
Jesutuleste tunelizatpe toatd suprafata pierderiide substantd.Grefaconjunctivd este introdusdin "buzunarul"format
prin tunelizare.lnciziade accesestesuturat5.
Tehnica ruloului lui Garber gi
Rosenberg. Aceastd tehnicd utilizeazl
tesutul conjunctivpalatinal adiacent la
creastaedentatdca fesut donor. Ea nu
implicddecdtun singursitusoperatorgi se
realizeazlintr-unsingurtimp.
Este indicatd pentru pierderilede
substantdorizontale,verticalesau combinate, dar necesitd o fibro-mucoasd
palatinaldadiacentdgroasdgi nu poate fi
luatd Tn.calcul decAt Tn sectorulanterior
maxilar.Situsuldonor palatinalposterior
crestei care trebuie reabilitatd este
dezepitelializat
cu trezadiamantatd.

O inciziein grosimeparfial5se ?ntinvestibude, plecAndde la zonapalatinal5,

lar pe toati zonape carese intervine.
Lamboulmucos(de grosimepartiala)
este ridicat gi zana dezepitelializatd
palatinal6
se ruleazdin jurulei insdgi.Ruloulastfelformatesteplasatvestibular
sub
lamboulcare este suturatpe situs.Situsul
donorpalatinaleste protejatcu un pansamentchirurgical.
Considerafiiprotetice la tehnicile
de grefe
Dupi Genongi Ouhayoun,este indispensabilsd se realizezeo "protezdprovizorieaplicatdimediatdupi interventie
dar
fdrd nici o constrAngere
asupramucoasei
astfel ?ncAtsd nu fie perturbatdfaza de
cicatrizare".
Langergi Calagnapreconizeazd
sd
se agteptede la 6 la I siptdmAniinainte
de a exercitaorice forlS de presiunepe
creast6,dar sd se realizezesuturiplasate
in mod judiciosin toatd aceastdperioadd
pentrua creapapilegi fosetepentruameliorareaviitorului
aspectestetic.
Reconfigurareavolumului crestei
alveolare prin tehnicide augmentarela
nivelulsuportuluiosos sau prin diferitetipuri de grefela nivelulcomponentei
mucoaseiface parte din arealulpregdtirilor
specifice
ce areca scopfinalimbundtdtirea
parametrilor
creastaalce caracterizeazd
veolar6,decizieterapeuticd
ce influen[eazd
alegereacorpuluide punteprecumgi aspectulfinalal restaurdrii
la acestnivel.
Fig. 14.2.Aspecteale augmentariilanivelulcrestei
edentatemandibulare

554

parodontiului
- Protectia
marginal
2. Etapa protetici propriu-zisi in
ESTETICE
tratamentulprin punfi dentare
(cAnd
minimi a metalului
- Vizibilitatea
conformplanuluide traSe realizeazd
tament rezultat din tentativa de proiect acestaexistd)
- Suprafeleocluzaledinceramici
consolidatd de tratamentul pre- gi
de
- Grosimemaximda materialului
proprotetic
ce a cuprins:educatiasanitarS,
pregitirea generalS, pregdtirea loco- placare
- Marginisubgingivale
gi locald.
regionald
Dinpunctde vedereclinicestenecesard o privirede ansambluasupraprincipiilor
de mai sus. Optimizareaunuia dintre ele
DINTILOR
PHEPARAREA
frecventin modnegativpe altul.
Algoritmulrealizdriipuntilordentare influenfeazd
de faze cli- Tendinta spre perfectiuneTntr-unanumit
se deruleazdintr-osuccesiune
Tnce- sens poateconducede la un egec la altul.
nicegi de laboratorbinedeterminate,
pAndcu amprentareacdmpuluiproteticai De exemplu, la confectionareacoroanei
pentru a crea un aspect
terminAndcu adaptareapunlii dentarein metalo-ceramice
naturaleste necesardo anumiti grosimea
cavitateaorala.
Fiecaretip de protezdpartialdfixd are placajuluiceramic.Dacd se indepdrleud
proprii,impuneo insd prea multdsubstantddurd (din motive
indicatiigi contraindicatii
anumitdtehnicdde prepararca bonturilor estetice),va fi afectatdvitalitateatesutului
sau a cavitdtilor,prezentAndparticularitdti pulpar (considerentbiologic)gi rezistenta
mecadinteluiva fi diminuatd(considerent
legatede situafiaclinicd.
Existd Tnsdnigte principiicare sunt nic).
O preparareoptimd a bontului,de
comunetuturorpreparaliilor
9i careinfluenEle obiceipresupuneun compromis.Unulsau
Tntimp al protezdrii.
leazdprognosticul
mentionate
trebuiesi
altuldintreprincipiile
sunt:
dea prioritatealtora.AsemeneacompromiBIOMECANICE
Ra[i- Conservarea
fesuturilordentareres- suri se fac dupao maturdchibzuinf5.
onamentulva fine cont de particularitdtile
tante
- Asigurareaformeide retentiegi stabi- fiecdruicazTnparte.
litate
structurald
- Rezisten[a
marginal5
- Integritate
BIOLOGICE
?n
- lntegrareasistemuluistomatognat
ului
I organism
contextu
pacientului
- Protecliapsihicului
ocluzal5a restaurdrii
- lntegrarea
- Protectia
biologieipulPare

555

RILOR
STRUCTU
CONSERVAREA
DUREDENTARE
de bazdale prepaUnuldin principiile
rdriidintilorpentruo RPFesteconservarea
uneicantitdticAt mai maride tesuturidure
dentaregi protejareaacestora,in limitele
principiilor
biologibiomecanice,
respectdrii

ce gi estetice.
Scurtareaexcesivda bontuluigi/sau
creareaunei convergenfe
ocluzaleexageratea perefilorsdi axialireducinutilretenHipersensibil
itateadintilor
tia gi stabilitatea.
la agenli termici, inflamaliagi necroza
pulpardpot fi consecin[a
uneigrosimiinsuficientea dentineirestante.
Conservarea
structurilor
duredentarein
cursulprepardrii
bonturilor
se realizeazd
respectAndurmitoarelerecomanddri
:
1. Se alegeaceltip de restaurare
care necesitio prepararecu un sacrificiucAt
mai mic de substanlddurddentard.Se va
evitaaplicareanejustificatd
a uneicoroane
de ?nvelig
metalo-ceramice
in cazurilecAnd
se indicdo coroandpartialdmetalicd.Medicii preferdadeseoricoroanelede invelig
din cauzadesignului
maisimplual preparatiei acestora.Ca regulSgenerald,un dinte
se prepardpentru o coroanade invelig

numai atunci cAnd coroanapartialdeste

contraindicatS,
din cauzareten[ieisale mai
redusesau a aspectuluiesteticnesatisfScdtor.
2. Peretiiaxiali opozanliai bontului
vor avea o convergentiocluzalSminimd
(fig.14.3).

Fig. 14.3.Unghiulde convergenldexageratdetermindpierdereaunei cantitdliconsiderabilede substanlddentard(50)

Fig. 14.4.Preparareuniformdcontrolatda primuluipremolarmaxilar(53):a - trasareaunui gan[;b - cheie

de silicon chitosce permitecontroluladaptdriipreparaliei.

3. Estenecesardprepararea
uniformd
a suprafe[elor
axialeale dintelui.in acest
scopse recomandS:
- trasareaunorganfuride orientarecu
trezecalibratedin carburdde tungsten(fig.
14.4 a) sau folosireaunei chei din silicon

556

chitos pentrucontroluladAncimiiprepardrii
(fig.14.4b);
- repozitionarea
ortodonticda dinlilor
migrali,verticalsau orizontal,
inaintede preparareabontului
(fig.14.5);
- alegereauneiaxe de inserliea res-

tauririi care si coincidi cu axul lung al cd a suprafeteiocluzale a bontului,

urmerindu-sepantele cuspidiene(fig.
dintelui.O gregealdfrecventdapare in
gi o grosime
cazul premolaruluimandibular,care este 14.7);astfelasigurAndu-se
uniformia restaur5rii.
inclinatcu 9" sprelingual(fig.14.6).
4. Se realizeazdpreparareaanatomi-

Fig. 14.5.Prin tratamentortodonticpreproteticse evitdpreparareaexageratda suprafeleimezialea lui 37

(50).

!frdr

Fig. 14.6.Dad se alegeo axd de inser[ie

eranatd,gianumeperpendiculartpe planul de ocluzie,preparareapremolarului
mandibularva fi neuniformdgi se va indefirta o cantitateexageratdde lesut dentar
lingual- aria neagrd(50).

Fig. 14.7.Suprafalaocluzalda bontuluio reproduce

stilizatpe cea a dintelui"natural.Prin aplatizarea
acesteiarezultdun spaliuinsuficientt$d de antagonigti(a) sau o scurtareexageratda bontului(U $q.

a bontului
zoneiterminale
5. Geometria
sdfie cAtmaiconservase alegeastfelTncAt
principii
de
cu celelalte
toare,darcompatibild
preparare.
conservdtesuturile
Chanfrein-ul
maibinedecAtpragul(fig.1a.8);
dentare

557

de in'
a coroanelor
6. Zonaterminald
veligva intrain contactcu tesuturidentare
unorrestaunu cu suprafefele
sdndtoase,
Se previnastfel
rdri(deexempluobtura{ii).
posibilele
cariisecundare,
fracturidentare,

etc.

turidentaredacdmarginilerestaurdrii
se pla7. Se va evitaefiindereainutilda pre- seazdsubgingival
din motiveestetice.Ori de
pardriiin ganlulgingival(fig.14.9).Prepara- cAte ori este posibilse preferi marginile
rea dintilorcu un suportparodontalredus supragingivale.
presupunereducereaconsiderabild
de fesu-

Fig. 14.8.Pragul(b) necesitdun sacrificiumai

mare de substanlddurd dentarddecilt
chanfrein-ul(a)(50).

Fig. 14.9.Extindereamarginiirestaurdriiin
ganlulgingivalimpuneo prepararemai pulin
conseruatoarea bontului(50).

8. Principiul
de conservare
al structurilordentare
inseamnimaimultdecAtsimpla evitarea prepardrii
exagerate
a bontului.Restaurarea
va fi conceputd
astfelTncAt
gi sd protejeze
sd consolideze
smalfulgi
dentinarestantd.
in acestscopesteuneori
necesardindepdrtarea
intentionatd
a unei
cantitdtisuplimentare
de substantidurd
pentrua evitapierderea
necontrolabili
a
unorcantitdti
maimari.De exemplu
in cazul onlay-ului
MODse reduc1-1,Smm
din
Tndltimea
cuspizilorde sprijinpentrua-i
protejaulteriorcu metalulrestaurdrii.
S-a
demonstratexperimental
ci dinfii tratati
endodonticai restauratiprintr-unonlay
MOD,confectionat
din aliajde Cr-Ni,au o
rezisten[ila fracturdmai mafedecdtcei
restaurati
(13).
cu amalgam

558

RETENTIA$t STABTLTTATEA
Restaurdrile
proteticefixe trebuiesd
se adaptezeintimpe bont pentrua satisface criteriilefunctionale,
biologicegi estetice. Retentia gi stabilitateaasiguratede
bonttrebuiesd fie suficientde maripentru
a se opunefor[elorcare tind sd desprindd
sau sd dislocerestaurarea.
Retentiagi stabilitatea
depindla rAndul
lor in mod decisivde forma geometricda
bontului,aceastafiindcontrolatd
de medicin
timpulprepardrii
dintelui.
Formade retenliese opuneindepdrtirii restaurdrii
de-alungulaxeide insertiesau
axeilungia prepardriidentare
(59).
Formade stabilitateprevinedislocarea restaurdrii
de-alungulunuiax diferitde
axa de insertie,de cdtreforte ce actioneazdin sensapicalsauin directieoblicd(59).
Se previneastfel mobilizareaprotezeifixe
sub acliuneaforfelorocluzale.

Elementele
de agregareale uneiRPF
necesitdo retentiegi o stabilitatemai mare
decAtrestaurdrile
unidentare.
Retentiagi stabilitatease conditioneazdadeseorireciproc.
Retentia
Elementulfundamentalal retentiei
constdin conformareaa 2 suprafeteopozante.Elepotfi:
- doudsuprafeteexterne,cum ar fi peretii vestibularigi orali ai bontuluipreparat
pentru o coroandde invelig (retenfiede
(fig.14.10);
mangon)
- doudsuprafeteinterne,cum ar fi pegi oraliai uneicavitdtiocluzale
retiivestibulari
preparate
pentruun inlay(retentieprintncastrare)(fig.14.11);

Fig. 14.10.Retenlieextracoronart64)

Fig. | 4.11. Retenliaintraaronart $4)

Se poate realiza combinareacelor

doudmodalitafi
de retenfie,cum estecazul
bontuluipreparatpentru un onlay MOD.

Retenliadeficitarda restauririiconstituie
o
cauzd frecventda egeculuitratamentului
protetic,fiind plasatdpe locultrei dupd leziunilecarioase9i fracturileplacajelorceramice. Restaurareaeste descimentatd
sub actiuneasolicitirilorfuncfionale.
Retenfiauneiprotezefixe estecondifactori:
fionatide urmdtorii
Intensitatea
fo(elor care tind sd desprindi restaurarea
Geometria
bontului:
- paralelismul
sau gradulde convergentd
ocluzalS
al peretiloraxialiopozanti;
- mdrimeasuprafetei
bontului;
- numdrulposibilelor
xede inserlie;
- zonelede cimentaflatesub influenlaforlelorde forfecare;
- concentrareade stressla interfatabontciment-restaurare.
Rugozitatea
suprafefei
bontului
Rugozitateasuprafefeiinternea restauririi
- Materialuldin care este confectionatd
restaurarea
- Tipulfixdrii
- Grosimeastratuluide ciment
Dintrefactoriide mai sus in acestcapitol vor fi discutatipe larg cei lega{ide
prepararea
bontului.
Reten[iaunei protezepartialefixe se
bazeazdmai mult pe geometriabontului
decAtpe adeziune.Majoritatea
cimenturilor
tradilionalenu aderd la structuriledure
dentare.Ele actioneazdprin cregterearezistenfeifrictionale
dintredintegi restaurare. Granulelede cimentimpiedicdsuprafetele aflate in contact sd aluneceuna pe
cealalti,dar nu gi separarealor. Fenomenul este asemdndtor
cu efectulparticulelor

de praf care au pdtrunsTntr-unmecanism

de ceasornic.Ele nu aderd la metal,dar
crescfrictiuneadintresuprafefeletangente
gi pot provocapractic blocareamecanism u l u i.
Cimentulesteeficientdoardac6existd un ax unicde inserfie.Prinurmareforma
bontuluitrebuiesd limitezemigcarealiberd
a restauririi(fig.14.12a).
Mecanicaanaliticdapreciazdcd un
corp (bontul)poate sd limitezemigcdrile
cimentatd)doar atunci
altuia(restaurarea
Se creeaziastfel
cAndareformdcilindricd.
o perechede suprafetecilindricecaresunt
constrAnse
si aluneceuna pe cealalte(fig.
dacdsupra14.12b). Un bontva fi cilindric
fetele axialesunt preparatecu o frezd cilindricdlinutdintr-ununghiconstant.Acest
bont va asiguraun ax unic de insertieal
restaurdrii.Cimentulva cregte rezistenta
frictionalddintrepereliiaxiali,aproapeparaleli,gi restaurare.Stratulde cimentva fi
supusnumaila forfecare(fig. 14.13a). O
ocluzalSexageratda perefilor
convergentd
axialiopozan[idd nagterela multipleaxe
de cimentau tendinde insertie.Particulele
ta de a se desprindede pe suprafetele
aflatein contact.Tensiunilecare iau nagteretenfia.
re in stratulde cimentprejudiciazd
poseddo rezistenMajoritatea
cimenturilor
(fig.14.13b).
td redusdla tensiune
in concluzie,pentruretenlieconteazd mai ales zoneleTncare cimentuleste
supus la forfecaregi nu la.tensiune.De
aceeamotivse recomandica perefiiopozanti sd fie aproapeparaleliintre ei gi cu
axulde inserlieal restauririi.

560

Fig. 14.12.a. Un exemplude migcarerestrictivd

esteraportuldintregurubgipiulild.PiulilaWate
executanumaio migcarehelicoidaldprecisdde-a
lungultraiectuluidictat de pasul de ghivent.
b. Un bont cilindic va reducenumdrulgradelorde
Iibertateale unei restaurdri(50).
b

A
lli-:-+l

ililllil
F#

|lr'--____-Jll4
lH1-l

Fig. 14.13.a. Bontcu pereliiaxialiaproapeparaleli,

la care stratulde cimentva fi supusla fortecare.b.
Bontcu pereliaxialiavAndo convergentdexageratd, [a care solicitdriledin stratulde ciment suntde
tip tensionalFA).

ocluzali a peretilor
Gonvergenfa
axiali
se
Peretiiopozanli
externiai bontului
vor preparaconvergenti
spreocluzal.Teresteutilimenulde unghide convergenfd
zat pentrua cuantificamai precis respectivulraport.in schimbin cazulcavit5[ilor este vorbade un unghide divergenld,
intrucdtperetiilor opozanfiinternise vor
preparadivergenti
spreocluzal.
Teoreticretenliabontuluieste maxisunt
md atuncicAndpere[iiaxialiopozanli

paraleli.
gi tehnicaexistentd
Cu instrumentele
la ora actualdin practicaclinicdeste imposibilsi se ob[ini un asemeneabont.Acuitateavizualda mediculuicreeazlgi ea dificultdtiin prepararea
clinicda unor bonturi
cu peretiiaxialiparaleli.Existdrisculapari(fig. 14.14),care nu
fiei unor retentivitdti
permitinserarearestauririipe bont. Problemeapar gi la fixare,cdnd cimentulnu
are posibilitatea
de a reflua,ceeace prejudiciazdadaptarea
marginalS
a restaurdrii.

1,1
a

Fig. 14.14.Retentivitdlile
iau nagtereprin divergen[a ocluzalI a doi pere[i opozanlierterni (a). Diametrul maximal bontuluinu mai estela colet,ci undeva fn apropiereajonc[iunii ocluzo-axiale.EIeimpiedid inserarearestaureriipebont (b) (50).

Din acestemotivese preferdrealizarea unei convergenteocluzalea pere[ilor

opozantiexterniai bontului.Care este valoareaoptimda acestuiunghide convergenti?
Corelafiadintre unghiulde convergen[6 gi mdrimearetentieibontuluia fost
demonstratdexperimentalde Jorgensen
(22)Tnce
din anul1955(fig.14.15).Retenfia scadepe mdsurdce unghiulde convergentd cregte.Autorula cimentatcape din
alamd pe conuri cu diferiteconvergente
ocluzalea peretiloraxiali. Retenfiaoferitd
de conuria fost evaluatdcu ajutorulunui

561

dispozitivcare mdsoardtensiunea.Diagramacare reflectdcorelatiaconvergentdretentiea avut forma unei hiperbole.Din

interpretarea
diagrameirezulti c6 cea mai
bund reten[ieeste oferitd de pereti opozanfi paraleli.Urmeazdo scdderetreptatd
a retentieipe mdsurdce unghiulde convergenfdcregtepAni la 6o, valoarepeste
care se produceo prdbugiredramaticd.
Retentia unui bont cu o convergenf5
juocluzaldde 10oreprezintdaproximativ
mdtatedin cea a unuibontcu o convergentd de 5'.
Din acest motiv majoritateamanualelor de prateticd considerd cd valoarea optimd a unghiuluide convergen[destede 6"
Aceastaia nagtereprin inclinareafie&rui
pereteaxial al bontuluicu 3"fa{d de axa de
inserlie.

.E 150

sroo
$

10

40
20
30
Cowergenld( Srode)

50

60

Fig. 14.15.Varialiiale reten(ieiinfunc[iede convergenla peretilaraxiali (22)

Unghiulde convergen[ide 6" se obtine practicprin preparareabontuluicu un

instrumentdiamantat efilat care are un
gradde inclinarea suprafetelor
externede
2-3o. Pentrua exploatala maximumavantajul graduluisiu de efilare,instrumentul

va fi mentinutla o angulalieconstantafafa
de suprafataaxialSa bontului9i anume
paralelcu viitorulax de inserfieal restaurdrii.

Fig. 14.16.Unghiulpe carefl fac limbileunui ceas

carearatdora 12:01estede 5,5'(50).

de 6oestefoartemicd
Convergenta
(fig. 14.16).inclinareaintenlionatd
a inpentrua realizaun
strumentului
diamantat
anumitgrad de convergentdocluzalda

peretiloraxialiconduceinvariabilla o preparare exageratda bontului(fig. 14.17).

Nu se cautdun anumitunghide convergentddeoarecenivelulde perceptievizua|6 variazdindividualgi ochiulingealil Unghiul de convergentdeste oferitde cdtre
instrumentul
abraziv.
ocluzalide 6" a supraConvergenta
fefeloraxialeopozantese considerdoptimd, deoareceea nu reduceconsiderabil
retenliarestaurdriigi aceastava avea un
numdrlimitatde axe de inserlie.in plus,la
concentrarea
acest unghide convergentd
restaurade stressla interfatabont-cimentre esteminim5.

Fig. 14.17.Convergenldocluzaldde 6"a pereliloraxialiopozanli(a)9i cea de 20"

(b) pot fi deosebiterelativgreu cu ochiulliber.

Cu toateacestea,studiilerealizatepe manuale.
Ohm gi Silness(38)au consideratci
bonturi preparatefn practica curentd au
mediu retentiape termenlungpoatefi obtinutdpe
men[ionatun unghide convergenld
mult mai mare decAtcel recomandattn dinfiivitalila un unghide convergenldcu-

562

prins intre 19,2o (mezio-distal)

gi 23o studentiistomatologipot preparape model
(vestibulo-oral),
iar pe cei cu tratamente bonturipentru coroanede Tnveligcu un
endodontice(qi cu reconstituirecorono- unghi de convergen{ide 12,7". Acest
radiculard)
la un unghide convergentide unghia crescutinsd la 22,8"atuncicAnd
12,8o (mezio-distal)gi respectiv 22,5" preparareas-a fdcut in cavitateabucald
(vestibulo-oral).
pacientului.
in cadrulunorstudiiclinice,Mack(31)
intr-unalt studiu,Noonangi Goldfogel
a gisit un unghide convergentd
mediude (35) au misurat un unghide convergenfd
gi colab.(30)unghiuri mediu de 19,2" intre suprafeteleaxiale
16,5o,iar Leempoel
de 15'- 30",cuvaloricevamai maripentru opozanteale bonturilorpreparatede stumolari.
dentiiultimului
an de studiu.
gi colab.(36) au analizat
Nordlander
Diferenteleobservatein unghiulde
208 bonturipreparatede cdtre 10 medici convergenti al diferitelorbonturi se pot
diferiti.Au observatun unghi de conver- explicaprin:
gentdmediude 19,9o,cu valoareacea mai
micd pentrupremolari(17,3J gi valoarea
a) Localizareadintelui pe arcadi
cea maimarepentrumolari(27,3/").
Parametriiprepardriiunui bont frontal
Pe modeleleexaminatela TntAmplare pot fi verificalimai bine decAtcei ai unui
in laboratoarelede tehnicd dentard s-au dinte lateral. Accesuleste mai direct,iar
observatbonturicu un unghi de conver- saliva,limbagi fesuturile
oraleinterferdmai
gen[docluza]ide 20" (18).
pu{incu instrumentarul.
Kentgi colab.(23)au evaluatunghiul
b) Formaanatomici a dintelui
de convergentda 418 bonturipreparate
Un incisivalungitgi subfirese prepard
timpde 12 anide un medicstomatolog
cu maiugorcu un unghide convergen[d
redus
experientd. S-a obtinuto valoaremediede decAtun molarinferiormultmaivoluminos.
14,31 Unghiulde convergenld
a fost mai
c) Experientagi motivareamedicumare intre peretii opozantimezio-distali lui gi/saustudentului
(15,8') decAt intre cei vestibulo-orali
Studenfiiau nofiuni mai proaspete
(13,4').Cea mai mici valoaremediea fost despreo preparare
optim6,fiindpermanent
obtinutipentru145de bonturifrontalepre- verificati gi corectati de citre profesori.
parate pentru coroane metalo-ceramice Medicii,cu o experienticlinic6mai vastd,
(9,2"),iar cea mai marepentru88 bonturi pot aveao pdrereproprieprivindvaloarea
mandibularepreparatepentru coroanede uneiretentiioptimegi modalitatile
de reali(22,21.
Tnvelig
zarea acesteia.
Annerstedtgi colab. (2) au mdsurat
O serie de studiireflectddiscrepanta
un unghi de convergentdde 22" pe ce apareintre ceeace se preddteoreticla
bonturilepreparatede cdtre medicigi de facultategi realitateaclinicdgi din labora19'pe prepardrile
realizate
de studenti.
toarelede tehnicddentard.
Weed gi colab. (62) au observatcd
Faptul cd protezelepartialefixe se

563

-,,self retention").
mentinin cavitateabucalSin ciudaunor mentului)(,,autoretenlie"
multmaimarideunghiuri
de convergenti
in concluzieunghiulde convergenfd
in manualele
de procAtcelerecomandate
teticdse explicdprin aceeaci solicitdrile optimeste cel de 61 Acestanu este Tntotintraorale
interaclion
eazdinlr-unmodmult deaunarealizabilin practic5,mai ales Tn
prin cazul unor restaurdriample, cu bonturi
maicomplex
decAtpotfi elereproduse
un unghi multiple.in situaliilectinice?ncareparaleliDe asemenea
testede laborator.
adecvatnu este singurul zarcaperetiloraxiali,respectiva bonturilor,
de convergenld
retentiarestaurS- este dificilSse acceptdun unghide confactorcareconditioneazd
precumlungimea
gi dia- vergentdmediude 16" (60,17,54,2). El
rii. Al[i parametri,
metrulbontului
suntdecisivipentruvaloa- poatefi de 10ola frontaligi de 22" la molari
(62,43).Un unghide conver- (tabelulA). Aceste valori oferd o reten[ie
rearetenfiei
gentdde 16o,chiarde 20",esteconsiderat suficientdpe termenlungdacdceilaltifacretentiasuntoptimi.
axialeale bontu- toricareconditioneazd
adecvatdacdsuprafetele
Revenim asupra ideii ci la prelui suntsuficient
de lungipentrua oferio
(34).S6derbdck parareabontuluinu trebuie sd urmdrim
retentiecorespunzdtoare
(56)recomandd
un unghide convergentd congtiento anumitdvaloarea unghiuluide
de 13' pentruun bont cu indltimeade convergenld.Aceastatrebuiesd fie cAtmai
7mm.in cadrulaceluiagi
studius-aconsta- mici, pentruca bontulsi ofere o retentie
ce depi- cAtmaimarerestauririi.Tendintade a reatat cd un unghide convergen[d
gegte24" a anulatretentiarealizatiexclu- liza bonturicu o convergen[dexageratda
ci- peretiloraxialitrebuieevitatd.
siv prinformabontului(fdrdinterventia
TabelulA. Valorilimitdale unghiuluideconvergefte$4)

Frontali*

Premolari*
Molari*
lstm+
Cavitate+

10
14
17

10

10

14

14

21

19
7

10
Frontali.
16
Premolari*
24
Molari"
lstm+
Cavitate+
* unghiulde convergenld;
+ unghiulde divergenti

564

10
12
20

10
14

22
12
12

Mirimeasuprafetei
bontului
Retentiaapareca rezultatal raportului intimdintreperetiiaxialiai bontuluigi
suprafata
intern6a restaurdrii. Cu cAt
suprafalabontuluieste mai mare,cu atAt
retenfiaestemaibund.Suprafata
totalda
bontului
esteconditionatd
de mdrimea
dingidetipulrestauririi.
teluipreparat
preparate
pe molarioferdo
Bonturile
retentiemaimaredec6tcelede pe premolari,la acelagiunghide convergenfd
(fig.
14.18).
Aceastd
va fi luatdin concorelatie
siderare
in cazulunordintistAlpicu volum
redus.

Fig. 14.18.Retenliaestemai marela bonturilecu o

coroandclinicdmai voluminoasd(54)

prea
Suprafata
ocluzalS
nu contribuie
multla retenlia
total6,importantd
fiindlungimeaperefiloraxialiai bontului(practic

lungimeasuprafetei
de alunecarea restaurdriipe bontTndirectiaaxuluide insertie).
Pentrubonturilescurtese indicdcompensarea retenlieideficitareprin prepararea
unorperefiaxialicu o convergentd
ocluzald
maimic5,de aproximativ
4".
Reten[iavariazdTnfuncliede tipul de
restaurare.Ea este dependentdde mdrimea suprafe[elor
axialeale bontuluisubiacent in condifiilecAnd ceilalli parametrii
sunt identici.Astfel,retenfiaunei coroane
de Tnveligeste dubld fatd de cea a unei
coroanepa(iale(46).
Axa unici de insertie
Retentiacregte prin reducereageometricia posibilelor
axe de inser[ie.O axd
de inserfieunicdva asigurao reten[iemaximd. Ea se obtineprin preparareaunor
perefiaxialilungi,aproapeparaleli9i prin
conformarea
unor ganfurigi caseteadi{ionale. Un bont scurt,cu peretiiaxialiprea
convergentinu va asiguraretentie,restaurareaputAndfi indepdrtatdde pe bontde-a
lungula nenumdrate
axe (fig.14.19).

S==4

W
Fig. 14.19.Ax de inserlieunic,care imbundtdlegte
retenliarestaurdrii(a).
Un bont cu multipleaxe de inserlieoferd o retenliemai redusd(b)
(54).

565

Prinprepararea
de ganturi9i casete
uegteadeseori
suplimentare
se urmdregte
rea suprafeteiaxialea bonturilorscurte.
insd,prinlimitarea
Eficienfa
lor se explicS
posibilelor
mirinumdrului
axede inser[ie,
reasuprafelei
de contactcu toatecd restaurareaesteredusi.
cu rePrepararea
canelatd
a molarilor
cregteqi ea retentiabontracfiiparodontale
oferdo retentie
tului. Fiecareconcavitate
prin asigurarea
unei axe unice
aditionald
a restaurdrii.
de inserfie

a bontului.Rotunjireamuchiiocfuzo-axiald
de stress
lor bontuluireduceconcentrarea
ciment-restauraregi
la interfafa bont
cregteastfelreten[iarestauririi.

Rugozitateasuprafefeibontului
Rugozitateasuprafeteidentinarenu
retenlia(50).Prin
influenfeazisemnificativ
cregtereaintenfiurmarenu se recomandd
preparirii
onatda rugozititiiprinfinalizarea
cu un instrumentdiamantatcu granulatie
mare.Se vor evitaastfeleroriledin fazade
gi de modelarea macheteidin
amprentare
ceard.
de stress:
Concentrarea
Finisareabontuluise poaterealizacu
in cazuluneirestauriridescimentate,
materialul
de fixarese poateobservaatAt lreze din carburd de tungstencu striatii
diamantasau cu instrumente
pe bont,cAtgi pe suprafata
internda res- transversale
micf;.
din interiorul te cu granulatie
taurdrii.Fortelede coeziune
Folosirealor nu urmdregte,,lustruirea"
stratuluide cimentau fost depdgitede
dau nagrespective
stressulexercitatasupraprotezei.Analiza bontului.Instrumentele
de 6,8-8,6
a acestuistressa demon- tere unei rugozitdlisuperficiale
computerizatl
in pelicula
de pm, care imbundtifegtegi capacitateade
sa neuniformi
stratrepartilia
(3,4).
la muchia umectarea cimenturilor
esteconcentrat
ciment.Stressul
TabelulB. Factoriicarecondilioneazdretenliauneirestaurdricimentate(50)
> Reten[iemaimici

Retentiemaimare
Convergen[d
ocluzalda
peretiloraxiali
Mirimea
suprafetei
axialea bontului
Tipulrestaurdrii

Pereliaxialiparaleli

Coroandde
Coroandde
inve|igpe.-..--..->?nve|igpe--.---..>Coroand...---.---.-..>
pa(ial5
premolar
intracoronard
molar

Calitateasuprafetei
> Netedd
Rugoasd-bontului
------>Zincoxid
lonomerde sticld-->Policarboxilat
Cimentcompozit---->
Tipulcimentului
eugenol
Fosfatde zinc

566

Grosimea
de ciment

Efectneconcludent

Stabilitatea
cAnddirecliaforteitrece in afara structuriStabilitateaprevine dislocareaunei lorde sprijinale dintelui.Suntposibiledoud
restaureriprin efectulde pivotaresau torsi- situa[ii:
e Daci tablaocluzalda restaurdrii
onaregeneratde solicitirileapicale,oblice
essau orizontale.Acesteaiau nagtereTntim- te larg5, insSgio fo(a verticali va avea
pul masticatiei
qi al exercitiriiparafunctiilor. punctulde aplicarein afara suprafefeide
in prezenlaunor rapoarteocluzale sprijina dintelui,provocAndu-i
bascularea.
normale,forta masticatorieeste distribuitd Fenomenul
poatesd apardgi pe dintistAlpi
uniformla nivelultuturordintilor.Cea mai malpozitionafisau ?n cazul unor proteze
mare parte a acestorsolicitdrieste trans- fixecu extensie(in consold).
misd Tn axul lung al dintilorlaterali.Con' 9i o fo(6 oblicd exercitatdasupra
formareaocluzal5corectda protezelorfixe uneicoroanecimentatedd nagtereuneilinii
gi directioneazd
repartizeazd
favorabilsoli- de acfiunecare va treceTnafarastructurilor
citdrilepe dintiistAlpi.Practicarea
unuiobi- dentarede sprijin(fig.14.20).
cei vicios(bruxism,fumareapipei)dd nagtere unor forfe oblice considerabile.
Prin
urmare,restauririletrebuiesa rezistepe
lAngdsolicitdrile
axialenormalegi acestor
forteoblice.
Forma de stabilitatese obtine prin
peretilorbontuluiastfelincAt
conformarea
sd se opuni dislocdriirestauririlor.
in condilii normalecele mai puterniceforte se
exercitdin sensapicalgi dau nagtereunor
forle de compresiune
in stratulde ciment.
Compresiunea
conducemai rar la egecuri
decAtforfecarea.intrucAtdireclia(liniade
perimeacliune)a fo(elortreceTninteriorul
truluicoroanei,aceastanu va basculadeFig. t 4.20. ttabi Iitatea restaurdrii e steconferitd
oarecebontulsuportdtoatesolicitdrile.
Dislocareaunei restaurdricimentate numaide puncteledispuseocluzalde punctultangent P1. AB-linia de acliune;C-punct fulcrum;P7
se realizeazdprin efectulde pArghie,care
punct tangent,supusla fortecare;Psgunct in care
genereazdtensiunegi forfecareTnpelicula
se exercitdcompresiunetn stratulde ciment;Pr
de ciment.Efectulde pArghieeste unul
punct in care stressulpaseddo componentdde
dintre cele mai frecvente cauze ale
tensiune(53).
restauririlor.El apareatunci
descimentdrii

567

caPunctulde la marginearestaurdrii
re se gdsegtecel mai aproapede liniade
actiunese numegtepunctfulcrumsau cen'
tru de rotalie. Mdrimeabasculdriiinduse
este egal6cu produsuldintreintensitatea
forteiaplicategi lungimeabratuluide pArghie creat (distantacea mai micd dintre
liniade acliunegi fulcrum).in condiliiechilibrate, basculareaeste contracaratdde
suma fo(elor de tensiune,forfecaregi
care iau nagterein pelicula
compresiune
de ciment.Valoareamecanicda acestora
din urmdeste cu atAtmai marecu cAt ele
se gdsescmai aproapede fulcrum.Din
punctulfulcrumse traseazdo perpendiculardpe peliculade cimenta pereteluiopozant.PunctulTncareaceastdlinieintersecleazdpeliculade cimenteste numilpunct
tangent(Pr).in acestpunctarculde rotalie
este tanin jurul fulcrumului
al restaurdrii
gent la suprafatabontuluigi stratulde cimentestesupusnumaila forfecare.
Toate punctele situate ocluzal de
punctultangentsuntsupusela forfecaregi
compresivi
la compresiune.
Componenta
cregtepe mdsuri ce ne distantdmde punctul tangent gi ne apropiemde suprafata
ocluzald.Un punctplasatmai aproapede
suprafataocluzaldva contribuimai multla
stabilitatedecdt un punct mai apropiatde
punctultangent,deoareceposeddavantajul mecanical unui brat de pArghiemai
lung,iar forfaformeazdcu suprafatarestauririi un unghimaiapropiatde 90'.
Prinunireapunctelortangenteale tuturor arcurilorde rotatiein jurul unei axe
date ia nagterelinia tangentd.De-alungul
acesteiliniicimentulva fi supusla forfecare
purdde cdtreoricefortdaplicatdperpendi-

568

cularpe axade rotatie(fig.14.21).

Fig. 14.21.Liniatangentdia nagtereprin unirea

punctelortangenteale tuturorarcurilorde rotaliefn
jurul unei axe date.Zona de stabilizarese gdsegfe
deasupraliniei tangentegi impiedicabascularea
restaurtrii in jurul axei (53).

Suprafalasituatddeasupralinieitangente este denumitd zond de stabilizare

(21).Zonade stabilizare
impiedicddislocarea restauririiin jurulaxeide rotafie.Pentru ca un bontsd posedeo formSde stabililiniatangentdtrebuiesd fie
tate suficientd,
plasatdcel putinla jumdtatea
indl{imiiboncimentului.in cadrulzoneide stabilizare,
tul este supusla gradevariabilede compresiunegi forfecare.Puncteleaflate Tn
ataraacesteizoneivor fi supusela tensiuni
diferitegi nu vor contribuila
de intensitdli
restaurdrii.
stabilitatea
depindede urmdtoriifacStabilitatea
tori (tabelulC):
- lungimea
bontului;
- diametrulbontului;
- convergentaocluzalda suprafefelor
axiale.
La acegtiase adaugdgi proprietdfile
fizicealecimentului
de fixare.
Tnpracticdse impuneacordareaunei
atentiisporitefactorilorde mai sus, deoareceprocentulbonturilorcareoferdo stabi-

litatedeficitard
restaurdrii
rdmdnedin pdcate foarteridicat(5% dintreincisivi,8% dintre canini,19%dintrepremolarigi 54%din-

Lingual

Vestibular

tre molari).

Meziat

Distal

Fig. 14.22.Zana de stabilizare(ZS) a unuibont preparat

pentru o coroandde inveligestecomprimatdin momentul
exercitdriiunei fo$e laterale(F)(50).

Lungimeabontului
Lungimeaocluzo-gingivali
a bontului
este importanti atAt pentru retenfie,prin
suprafatade contactpe care o ofer6,cdt gi
pentrustabilitate.
O coroandnu va fi dislocatdsub actiunea solicitdrilor -func[ionale sau
parafunctionale
dacd bontulposedi o lungime suficientdpentrua interferacu arcul
de rotatieal restaurdrii
?njurul unui punct
carese gdsegteTnzonaterminalia suprafeteiopuse(14,22).Anumitezoneale peretilor axialise opun basculdriicoroaneipe
bont. Pentrua fi eficiente,acestezone de
stabilizare
trebuiesd formezecu solicitarea
un unghicAtmaiapropiatde 901 La nivelul
zonelorde stabilizare
cimentulva fi supus
la gradevariabilede compresiune.

569

Un bont cu peretiscurli nu oferdo

(fig.14.23).scurtarea
stabilitate
suficienta
unuibontdeterminireducerea
disproporfionatd a zonei sale de stabilizare(fig.
14.24).Seva evitaprepararea
exageratd
a
dintelui,mai alesdacdacestaposeddun
diametru
mare.O atentiedeosebitd
se impunela prepararea
suprafefei
ocluzalea
bontului.

Fig. 14.23.Varialiiale stabilitd[iiinfuncliede lungimea bontului.Pereliiaxialimai lungi (a) fmpiedica

bascularearestaureriipebontmaibine decAtcei
scurli (b) (54).

Fig. 14.26.Braluldepdrghieestemai marein (a)

decAtin (b). Lungimeabraluluide pArghiereprezintd distanlacea mai scurtddintrelinia de aQiunea
forlei gi cea mai apropiatdmargineproteticd(53).

Fig. 14.24.Dacdlungimeabontului(b) esteiumdtate din cea a bontului(a), suprafalasa de stabilizare

se reducela mai putin de jumdtate (53).

O restaurareinaltdva fi dislocatdmai
ugorde pe un bontcu lungimeredusdderestaurerii
cat una mai scurtd.Stabilitatea
scurte este suficientdpentru a preveni
sub acfiuneauneianumiteforte
bascularea
(fig.14.25.9i1a.26).
Din acestmotivse va urmeriobtinerea unuibontcu o coroanedinicdsuficient
de lungS pentru a evita confeclionarea
unor restaurdriprea inalte.Se recurgela
gi/sau la
reconstituiricorono-radiculare
clinice.
a coroanei
chirurgicald
alungirea

Diametrulbontului
invers
Diametruldinteluiinfluenteazd
proporfional
Un bont scurt cu
stabilitatea.
diametrumic oferd o stabilitatemai bund
restaurdrii
decAtun bont cu diametrumai
mare,de aceeagilungime.lntervineraza
micda arculuide rotatiea restauririi,care
permiteportiuniiocluzalea pereteluiaxial
sd se opundmigcdrii.La o razdmai marea
unui bont
arculuide rotatie,caracteristicd
cu diametrulmai mare,pereteleaxialnu va
mai constituiun obstacolin caleadislocdrii
(fig.14.27).
restaurdrii

ns
mai
Fig. 14.25.O restaurarescurtdare o stabilitate
pe
cu
coroana
bunddecilt una mai lungd un bont
clinid de lungimeredusd,in condiliileaplicdriiunor
forle egale (53).

Fig. 14.27.VarialiialestabilitdliiinfunQiede diametrulbontului.Un bont cu diametrulmai mic (a) se

opunemaibine migcdriidepivotaredecAtun bant
maifngust(b)

570

Bontul va oferi stabilitaterestaurdrii

dacd diametrulsdu maximeste mai mare
decAtdiagonalasa (fig. 14.28).Alungirea
chirurgicald
a coroaneicliniceare un elect
favorabilasuprastabilit6$i,
deoareceprin
deplasarea
spre apicala zoneiterminalea
bontului,lungimeadiagonaleicregtein raport cu diametrulmaxim al bontului(fig.
14.2s).
***

Fig. 14.28.Formade stabilitatea unuibont.A:

diaganalagi B= diametrulmaximal bontului(28)

A 't S

Fig. l4.29.Cregtereastabili6lii prin alungireachirurgicalda coroaneiclinice(28)

571

Convergenta ocluzali a perefilor

axiali
Cu cAt convergenfaocluzalda peretilor axialieste mai redusd,cu atAtstabilitatea este mai mare.Zona de stabilizarea
unui bont cilindriceste foartefntins6,reprezentdnd
aproapejum6tatedin indltimea
pereteluiaxial. Pe misuri ce unghiulde
convergentd
cregte,liniatangentdse apropie de suprafataocluzaldgi zonade stabilizarescade(fig.14.30).
Stabilitatea optimi se ob[ine pe
bonturicare au o lungimegi un diametru
corespunzitor.Atunci cAnd acegti factori
sunt deficitarise va acordao atentiedeosebitdunghiuluide convergentd
ocluzalda
perefiloraxiali. La bonturiscurte se vor
preparapere[iaxialicAt mai paraleli.Atunci
cAndbontulesteinalt 9i ingust,unghiulde
convergenlipoatefi mai mare,fdrd a prejudiciastabilitatea.
Libertateain realizareaconvergentei
ocluzalea pereliloraxiali,fdrd a prejudicia
stabilitatea,este direct proporlionali cu
raportuldintrelungimeagi diametrulbontului. Unghiulde convergentdal unui bont
care are o lungimeegaldcu diametrulsdu
poate fi dublu fald de unghiulpermisin
cazulunuibonta cdruilungimeestejum6poaterecurge
tatedin diametru.Clinicianul
la tabelein care sunt mentionateconvergenteleocluzalemaximepermise,in functie de lungimeagi diametrulbontului,pentru ca zona de stabilizaresd reprezintecel
putin50%dininilfimeapereteluiaxial.

Fig. l'4.30.lnfluenlaunghiuluide convergen{dasuprazonelorde skbilizare. La un bont preparatcu o inclinare ocluzaldminimda perelilor opozanli,zona de stabilizareacapert aproapejumdtatedin suprafalaaxiald
(a Sib). Un bont cu un unghide convergenldexagerat(201 va avea numaio zond de stabilizareredusd,
plasatd in apropiereasuprafeleiocluzale(c) (53).

Formulelepe baza cerorase calcupermissunt:

leazdunghiulde convergentd
T= erc sin (2r/w)
r= (w sin T)/2
h= [ w tan (90'- T/2)]/2
(ingrade)
T= unghiuldeconvergenta
r= inSltimeapunctului
tangent(distan[a intre zona terminalSa bontului gi
punctulincarearculde rotatieal restaurdrii
estetangentla suprafatabontului)(in mm)
w= diametrul
bontului(in mm)
(in mm).
h= lungimea
bontului
Dacd bonturilescurte posedegi un
diametrumare, adeseorinici paralelismul
pere{ifornu poate rezolvaproblemastabilitdlii.in aceastesitualiese vor preparaganturi gi caseteadifionalepe peretelemezial
9i distalal bontului,care vor fi paralelecu
axul de inserfieal restauririi(fig. 14.31).
Practicreproducemsituatiaunui bont cu
diametrulmai mic. Se reduceraza arcului
de rotafie,deoarecepere[iigantuluiaflatiTn
vecinitateasuprafeteiocluzalevor interfera cu migcarea(fig. 14.32).Plasareaacestor elementeadifionalepe fafa vestibulard

572

gi orald nu Tmbundtdtesc
stabilitateadeoarece se gdsescpe directiadislocdrii.Pentru ca ganlurilegi casetelesd fie eficiente,
ele trebuiesi prezinte(fig. 14.33gi fig.
14.34):
- directieparaleld
cu axuldeinsetie;
- unghiuri
bineexprimate;
pe directiaforfe- perefiperpendiculari
lor caretind se producddislocarearestaurerii.
dubld
$anturilein U oferdo stabilitate
fatd de cele TnV (24). Kent 9i colab. (23)
au observato diferenldsemnificativi?ntre
prepaunghiulde convergentd
al bonturilor
rate pentru coroane de invelig (18,4
22,2\ gi cel al ganturilorgi casetelor
proximale
de pe aceleaqibonturi(7,3').
inclinareaacestorelementeadilionale
este aproapeidenticdcu cea a instrumentelor folositepentruprepararealor (4-6").
Distantamai mare dintre perefii axiali ai
unuibontfaceca prepararealor cvasiparagi ai
leldsd fie maiditicili.Pereliiganturilor
casetelorsunt mai apropiati,ceea ce permitemediculuisi le preparemai exact.

Fig. 14.31.Elementead$ionalepentruimbundtdlirea stabilitdlii:a. casete,b. ganluri,c. puluri (54)

Fig. 14.32.$anlurimezialegidistale(b)pentru
imbundtdlirea stabiIitdlii restaurdrii (a) (54).

Fig. 14.34.Casetanu vaimpiedicarotalia restauFig. 14.33.Pereliiganluluicare formeazdcu suprafala axiali a bontuluiun unghiobtuz nu asigurtrii pe bont dad peretelesdu vestibulargi oral
(a).
fi o stabilitatesuficientd Perdiisanluluitrebu- formeazdun unghiobtuz cu peretelepulpar (a).
ie sd fie perpendicularipe direQiaforlelor
Unghiuldintre acestesuprafeletrebuiesd se
rotalionalepentru a se opunedislocdrii- b (54).
apropiede 90'- b (54).

Fig. 14.35.Formade stabilitatea coroanelorde inveliggi a coroanelorpar[iale.a. Peretelevestibularal bontuluipreparatpentruo coroandde fnvetigse opunerotalieiinjurut unuiax linguat;b. in cazutuneicoroane
parliale,ganlurilemezialegi distalesunt celecare oferd stabilitate(ZR- zona de rezistentd)(50).

$anfurilegi caseteleprevingi rotatia

restaurerii
in jurulunuiax vertical.
$anturile
aditionale
trebuiepreparateparalelcu viiin acestscopse pot
toareaaxede inserfie.
folosicapeconfectionate
din acrilatpe un
modelde studiu(9).Initialse traseazi9an-

573

princaturilepe bontuldin ghips,trecAnd

pd. Ele pot fi orientatecorectcu ajutorul
paralelografului.
Apoi se ailice capelein
cavitateabucaldgi se folosescca reper
pentruprepararea
ganturilor
proximale.
Reamintim
cA o coroanipa(iali po-

sedeo stabilitate
multmai redusddecAto
nu beneficiacoroan5
de invelig,deoarece
zd de zonade stabilizare
vestibulari(fig.
14.35).Stabilitatea
coroaneipar[ialeeste
asigurate
de ganfulverticalmezialgi distal

al bontului.Pereteleoral al ganturilorreprezintdzonade stabilizare9i va fi prepape directiade actiunea

rat perpendicular
forteide dislocare(fig.14.36).

Fig. 14.36.a. $anlurilepraximaleale uneicoroanepaliale trebuiesd se opundrotalieiinjurulunuipunct

localizatpe margineagingivaldoral6 a restaurdrii.b. Suprafelelelingualeale ganlurilor- zonelede rezistenF ZR - vor fi perpendicularepe dire$ia fodei (fl(54.

TabelulC.
Factoriicare influenleazdstabilitateaunei restaurdricimentate(50)
Fo(e de dislocare
Convergen[a
ocluzalda perelilor
axialiai bontului
Diametrul
bontului
In6ltimea
bontului
Tipulderestaurare
Tipulcimentului

maimare
Stabilitate
Obiceiurivicioase--Minim6---Mic( premolari)
--.---Coroanide invelig--Silicofosfat-

----> Mediu
-> Scurl
> Coroandpar[ial6--------->Onlay

inAxade inserfie
tuturorbonturilor
trebuiesd fie paralele
Axa de insertie/dezinsertie
reprezintd tre ele. Analizaunui modelde studiula
liniaimaginard
esteutili in acestscop.
de-alungulcdreiase adap- paralelograf
Se alegeacea axd de inse(iecare
restaurarea
de
teazdsau se Tndepdrteazd
perfectd
pe bont.Ea se stabilegte
resa marginilor
de cdtremedic permiteadaptarea
pezonaterminali
inaintede a incepeprepararea
dintelui. taurdrii
a bontuluiin
condiminimede subToatedetaliile
ast- tiileTndepirtirii
uneicantitdti
bontului
se vorexecuta
felTncAt
sau stantddentar5sdnitoas5.Axa de insertie
sd coincidd
cu axade insertie
pulpar
sd fie paralele
cu aceastilinie.Dificultatea aleasdva protejavitalitatea
tesutului
vecini.
dintilor
stabiliriiaxei de inserliecregteo datd cu giintegritatea
numdrul
ale
dintilorstdlpi.Axelede insertie

574

Fig. 14.37.Axa de inserliea unuibontfrontalpreparatpentu o coroandde inveligva fi paraleldcu axullung

at dintelui(a). Dacdaxa esteinclinatdprea mult spre vestibular,pe suprafalavestibulardia nagtereun unghi
proeminent,care favorizeazdfie supraconturareasuprafeleivestibularea restaurdrii(problemeparodontale),
fie transparenlaopaqer-ului,dacd materialulde restaurareestemodelatla o grosimenormald(probleme
estetice)(b). Daceaxa de inserlieesteorienta6 prea mult sprelingual,suprafalavestibulardo va intersecta
pe cea orald,scurtAndexageratbontulgiafectAndvitalitateaorganuluipulpar(c) (54).

Fig. 14.38.Axa de inser[iea unuibont lateralpreparatpentrua coroandde fnveligsaupentruo coroand

pa4ial6 va fi paraleldcu axul lung al dintelui(53).

T
\

Fig. 14.39.Axa de inser[iea unuibont frontalpreparatpentruo coroandparlialdnu va fi paraleldcu axul

(b) (53).
lungaldintelui(a),cicu jumdtateaincizalda suprafeleivestibulare

Axa de inser[iese considerdin doud

gi mezio-distal.
planuri:
vestibulo-oral
:
fn plan vestibulo-oral
Axa de inser[iese va orientaduPa
corectpe arcade
axul lungal dinteluialiniat
(fig.14.379i 14.3S).
facdintiifronExcep[ie

tali preparatipentruo coroanAparfiald,la

careaxa de insertieva fi paralelScu iumd'
tatea incizald a fe{ei vestibulare (fig.
14.3e).
Paralelizarea
axeide inserfiea uneicoroane314,agregatdpe un dintefrontal,cu

575

axullungal dinteluiar determinavizibilitatea

inutilSgi inesteticd
a uneicaniltetiexagerate
de metalpe fala vestibularS.
De asemenea,
margineaincizalirestantiar fi subminatigi
expusdla fracturi. in schimbdacd axa de
inserfiea coroanei3l4va fi paralelS
cu jumdtatea incizalda fetei vestibularea dintelui,
metalulva fi mai putinvizibilvestibular,iar
ganfurileverticaleproximalevor fi mai lungi,
oferindo retenfiegi o stabilitate
maibund.

DacEun dintelestAlpposterioreste
basculat,paralelizareaaxei de inserliecu
axullungal dinteluiar conducela blocarea
adaptdriirestauririipe bontde cdtrecontururileproximaleale din[ilorvecinicare se
intersecteazd
cu axul de inserfie.in acest
caz, axade insertiecorectda restaurdriiva
pe planulde ocluzie(fig.
fi perpendiculari
14.4A1.

Fig. 14.40.Axa de inserliea unui bont basculatnu va fi paraleldcu axul lung al dintelui(a), deoarecesuprafala proximalda dintelui vecinnu permiteadaptarearestaurdii pe bont (b).Axa de inserliecorectdva fi perpendiculardpe planulde ocluzie(c) (53).

Corect

Dir
Dislocat

Fig.14.41.
Axadeinserliein planmezio-distal
.

in plan mezio-distal:
mdrginescbontul(de exempluaparitiade
inclinareaaxei de inser[ietrebuiesd feziuni carioase). Zona de contact
fie parafell cu zonelede contactale dinlilor interdentarva fi inevitabilaplatizatd,cu
adiacenli.in caz contrar,apar forle care ,, consecinte
gi a spatiuasupraambrazurilor
imping Tn afard" restaurareagi impiedicd lui interdentar,
favorizAndinflamatiaparoadaptareacorectda acesteiape bont (fig. dontiului
marginal.
14.41).Tendinfade a realizaretuguriulteUn caz special?lreprezintd
Tnclinarea
rioareva aveaconsecinlenegativela nive- dinteluivecinTnspafiulcreatprin evolufia
proximaleale dintilorcare pe bont a unei leziunicarioaseproximale.
lul suprafetelor

576

Axa verticaldde inserlienu va permite

pe bontfdrdindepdradaptarearestaurdrii
tarea unei cantitdfiapreciabilede fesut
dentarde pe suprafafaproximalda dintelui
vecin(fig.14.42).

Fig. 14.42.in cazulunuidintemigratorizontalfnspali'

ul creatde o leziunecarioasdpraxima6a bontului(a),
alegereauneiaxe de inser[ieverticaldar impunegle'
fuireaexagera6a suprafeleiproximalea dinteluive'
dure
cin migrat(b).Pentru@nseNarealesuturilor
dentarese recomanddfnclinareameziall a axeide
inser{iegi reconturareaugoad a ambilordinlivecini
(c) (53).

Problemapoatefi rezolvatiprininclinareaugoarda axeide inserliespremezial

gi prinindepirtareaunorcantitdtimult mai
mici de smaltde pe suprafeleleproximale
ale celordoi dinlivecini.in cazulunorinclin6ri prea accentuatese poate recurgela
preprotetic.
un tratamentortodontic
Axa de insertieuniceeste o conditie
esentialdpentruformade retentiegi stabilitate optimda bontului.Cum se ajungela
aceastdaxi unici de insertie?
in protezareafixd se urmdregteanularea succesivdsau simultanda tuturor
posibilitdlilor
de dislocareale unei restaurdriin raportcu stAlpul(7). Se pdstreazdo
gi anumetranslatiain
singurdposibilitate
sens ocluzo-cervical,
care permiteinserape bont.Aceastdunicdporea restaurdrii
va fi anulatdprincimentare.
sibilitate
de dislocaReducereaposibilitdfilor
axeide dezre la una singurd(echivalentul
prin:
insertie)se realizeazd
- evitareaunui design exclusivcircular
de rotafie;
suprimdposibilitatea
- eliminareatranslatieiin sens V-O se
ob[ineprin preparareaunorperefiopozanli externi(peretiiaxialivestibularigi
oraliai unui bont preparatpentruo coroandde invelig)sau interni(pereliiaxiali vestibularigi orali ai ganturilor
ocluzalegi ai casetelorproximalela un
bontpreparatpenftuinlaysauonlay);
- eliminareatranslalieiin sens M-D prin
prezentaunor planuriopozante(perefii
mezialigi distaliai unui bont preparat
pentrucoroandde invelig,peretiiparapulpariai casetelorproximalela bonturile preparatepentru inlay sau onlay)
permiteo singurdposibilitate
de dislo-

577

care ce poatefi suprimatdprincimentare.

Orice retentivitatea perefiloraxialiai
bontuluitrebuieTndepdrtatd,
deoareceimpiedicdadaptarearestaurdriipe bont.Gradul de convergenfdocluzalSa perefilor
axialiai bontuluise evdueazdcu un singur
ochi de la o distanlade 30 cm. To[i peretii
axiali care poseddo convergen[dde 6'
spre ocluzaltrebuiesd fie vizibilisimultan
din aceastdincidenfd,diametrulmaximal
bontuluifiind la colet.Vedereabinoculard
nu permiteapreciereacorectda existentei
unor eventualeretentivitdti.
Chiar gi o divergentdocluzal6de 8o a perefiloraxialiai
bontuluipoatetreceneobservati.
in situaliacAnd examinareavizuald
directda bontuluiestedificild,se recomandd folosireaoglinziidentare.O inclinare
corecti a peretiloraxialiai bontuluiexistd
atuncic&nd?ntreaga
zondterminalda bontului este vizibilS,fiind dispusdimediatin
afara circumferin{eisuprafetei ocluzale.
intreagazond terminalSa bontuluitrebuie
sd fie vizibildcu un singurochidintr-opoziunuipereteaxialal
tie fix5,fdrd interferenta
bontuluisau a unui dinte vecin.Pentrua
verificaparalelismulaxelor de insertiea
mai multorelementede agregarese centreazdin oglinddimagineaunuibont.Apoi
se ia un sprijinfermal degetelorgi se migc6 oglindatdrl a-i modificaangulatia,pAnd
cAndimagineaceluide-aldoileabonteste
centratdTnoglindS.Daci trebuiemodificatd angulatiaoglinziipentrua vedeaintreaga zondterminalda celuide-aldoileabont,
existdo lipsd de paralelismintre axelede
inserlieale celordoud bonturi.Realizarea

578

unuimodelde studiuestebenefice.

REZTSTENTA
STRUCTURALA
proteticdtrebuiesd fie
Restaurarea
rezistentd
gi/sauuzurd
la oricedeformare
ce poatesd apardsubacfiunea
solicitirilor
gi/sauparafunctionale.
funcfionale
Ea trebuiesd fie suficient
de rigidnpentrua nu
se flecta.
Rigiditatea
restaurdrii
esteconditionagi tipulmaterialului
ti de grosimea
dincare
se confeclioneazd.
Acestea determind
gi rezistenta
concomitent
sa la uzuri. Prin
urmarerezistenla
structurald
a restaurdrii
poatefi asigurata
printr-opreparare
corecprinadiugareaunorstructuri
ti a dintelui,
judicioasd
de ?ntirire,prinalegerea
a degi a masignului
zoneiterminale
a bontului
terialului
din carese confecfioneazd
restaurarea.
Prepararea
bontului
Bontultrebuiesd asigurespa[iulnecesar pentruconfectionarea
uneirestauriricu
pere{iisuficientde grogicare sd reziste?n
timpla forfeleocluzale.
Grosimea
materialului trebuiesd fie suficient
de marepentrua
gi rezistentd
oferirestaurdrii
rigiditate
la uzur5.Grosimea
seva limitala spatiulcreatprin
prepararegi nu se va recurge la
supraconturarea
suprafetelor
axiale gi/sau
ocluzaleale restaurdrii.
Numaiin acestfel
protezava refacerapoartele
functiocluzale
onale,iarcontururile
axialenormale
vorpreproblemelor
parodontale.
veniaparifia
Profilaxiaafectiunilorparodontalegi a
dizarmoniilorocluzaleconstituiecoordonatele majorecareghideazdtoatefazelecli-

nicegi de labaratorin protezareafixd.

Prepararea
suprafefeiocluzale
Rezistenfa
restaurdrii
depindeTnmare
la nivelul
mdsurdde grosimeamaterialului
in acestscop,in timpul
suprafefei
ocluzale.
prepardrii
bontuluise va asiguraun spafiu
interocluzal
suficient
de mare.in cazcontrar
tdrd
restaurarea
va fi preasubfire,aplatizatd,
reliefuri
Cu timpulea se va percuspidiene.
fora(fig.14.43).
Ca sd se eviteun sacrificiu
inutilde substantd
durddentardse preconizeazdo glefuirediferenliatda suprafetei
ocluzale.Pentrualiajeledin aur gi cromcobalttrebuiesi se asigureun spatiuliber
de sprijin
de: 1,5 mm la nivelulcuspizilor
gi palatinali
(vestibulari
maxilari)
mandibulari
de ghidaj,care
9i 1mmla nivelulcuspizilor
sunt solicitalimai pulin.Coroanametalogisupra- la careplacajul
acoperd
ceramicd

fata ocluzalS- necesitdun spafiuaditional

de 0,5 mm. Coroaneleintegralceramicereclami in schimbun spatiuinterocluzal
de 2
mm.
Prepararea
suprafeteiocluzalea bontului se va face uniform,urmdrindpantele
cuspidienegi gan[urilecorespunzdtoare
(fig. 14.44). in final forma suprafelei
ocluzalea bontuluiva reproduce,stilizat,
formasuprafeteiocluzalea dintelui.Aceastd metoddpermiteobfinereaunui spa[iu
in condifiile
suficientfatd de antagonigti,
conservirii structurilordure dentare. Ea
previne scurtareaexagerat6a bontului.
vitalitateaorlmplicitnu vor fi prejudiciate
ganuluipulpar,retentiagi stabilitatearestaurdrii.in plus,o suprafa[5ocluzaldpreparatd anatomicconferarigiditaterestaurdrii
prin ,,efectul ondulat" al planurilor
cuspidiene.

Fig. 14.43.Preparareaocluzaldinsuficientdnu asigurt spaliul necesarpentru o restaurarede grosimeadecvatd (54)

tr*trcd

lnetrtd

Fig. 14.44.Preparareacorectda suprafeleiocluzaletrebuiesd reprodud pantelecuspidiene.Se va evita

aplatizareaacesteisupraf4e a bontului(54)

579

Prepararea corectd a suprafetei

ocluzalese realizeazdfolosindgan[uride
orientare gi/sau instrumentediamantate
calibrate.in situaliilemai dificilese poate
apela la o cheie confectionatd
din silicon
chitos.
in cazuldinlilormigraliverticalgi/sau
orizontalse recomanddpreparareaindividualizatda suprafefei
ocluzale.La preparare se va tine cont gi de morfologia
dintelui
in cauzi gi de cea a antagonigtilor.
Medicultrebuiesd posedeimaginea
foarteclarda viitoruluibont?ncdde la Tn-

ceputulprepardrii.Adeseaeste utilSconfec[ionarea
unuimodelde studiumontatin
articulatorpe care sd se realizezeprepararea bontuluigi modelareamacheteidin
cearda viitoareirestaurdri.Astfelse poate
determinaexact cantitateade substantd
dentari care va fi Tndepdrtatd
la preparareabontuluiincavitateabucald.
De exemplu,de pe suprafalaocluzali
a unuidinteextruzatse vor Tndepdrta
mai
multde 1,5mm,pentrua obtineo restaurare carese incadreazdinplanulde ocluzie.

Fig. 14.45.in cazutunuidintebascutatspremezialseva preparaindividuatizat

mai mult din cuspiziidistalidecAtdin cei meziali(53).

Preparareaacluzall uniformSa unui

dinte basculatsau malpozilionat,
a cdrui
suprafatdocluzalSnu este paraleldcu tablaocluzald,ar da nagtereunuispatiuprea
marefatdde dinfiiantagonigti,
cu scurtarea
exageratda pereteluiaxialmezialal bontului. in acest caz de la nivelulcuspizilor
mezialise poateindepdrtao cantitatemai
redusd de substantddurd dentard (fig.
14.45). Nu este necesard reducerea
ocluzaldcu 1 mm pentrua ob[ineun spatiu

580

interocluzal
de 1 mm.
Se va evita aplatizareasuprafefei
ocluzalea bontului(fig.14.44|.Aceastaar
permiteobtinereaunuispatiusuficientfafa
de dinfiiantagonigti
numaiprintr-oscurtare
exageratda pere[iloraxialiai bontului.Pe
lAngdprejudicierea
retentieigi a stabilitdtii,
se produceapropiereaexageratdde coarnelepulpare.Pentrua evitaacestecomplicatii,mediculva preparaadeseoriinsuficient o suprafafdocluzaldplatd, pentrua

conservafesuturile
duredentare.Materialul
va aveao grosimepreamicdla nivelulganfurilorgi fosetelor,existAndrisculde perforare a restaurdriila finisarea?n laborator
sauTntimp,sub actiuneafortelorocluzale.
Se va evita gi crearea unor pante
care
cuspidieneprea abrupte,nenaturale,
formeazdmuchiiascutite(fig.14.46).Acestea determindconcentrarea
de stress gi
impiedicSadaptareaperfectda restaurdrii
pe bont. Se recomanddpreparareaunor
pantecuspidiene
line,cu muchiilerotunjite.
Se va evita adAncireaexageratda fosetei
centrale.

Fig. 14.46.Muchiileocluzoaxialeale bontuluisuntprea

ascutite(28)

Bizotareacuspizilorde sprijin
in zonacuspizilor
de sprijin,undesolicitdrilefunclionalesunt mai intense,grosimeamaterialului
trebuiesE fie mai mare.
Aceastdcerintdse realizeazdprin crearea
unuiplaninclinat(bizou)largpe versantele
oraleale cuspizilorpalatinali9i pe versantele vestibulareale cuspizilorvestibulari
mandibulari(fig. 14.47).Bizoulcuspizilor
de sprijinva avea o directieparalelScu
pantacuspidului
Se asigurdastantagonist
fel rezistentarestaurdriiin aceastdzond
critic6.Simultan
se elimindgi muchiaascutit5 dintresuprafataocluzaldgi cea axial5,
macare reprezintd
o zondde concentrare
re de stress.

Fig. 14.47.Bizotareacuspiduluide sprijin faceparte integrantddin preparareasuprafeleiocluzale(54).

valoarea
In cazulocluzieiincrucigate,
funclionalda cuspiziloreste inversatd.
Bizoulse va preparape cuspiziivestibulari
maxilari$i pe cei lingualimandibulari
{fig.
14.48). Prin urmare analiza rapoartelor
Tnainte
de a
ocluzaleestefoarteimportantd
prepararea
Tncepe
bontului.
Fig. 14.48.Bizotareacuspizilorde sprijin (vestibulari
maxilarigi lingualimandibulari)in ocluziaincrucigafi (53).

Bizotareacuspizilorde sprijinpermite
oblinereaunui spaliuadecvatfala de dinfii
antagonigti,
fdri un sacrificiuinutilde substantddentari.
Dacdin cursulprepardriibontuluise
omitepreparareaunuibizoularg la nivelul
cuspizilorde sprijinpot sd apari urmitoareleprobleme:
. Modelareaunei machetecu un contur
normalva aveadreptrezultatturnareaunei
restauriricu peretisubfiriin dreptulmuchiei formatede peretiiocluzalicu cei axialiai
bontului.Protezava fi lipsiti de rezisten[i
in aceastdzondde marisolicitdrifunctionale (fig.14.49a).
Dacd se modeleazdmacheta la o
grosime suficientd, restaurarea va fi
supraconturatd
la acestnivelgi vor apdrea
contacteprematuregi interferente
ocluzale.
Mediciilipsilide experientdrealizeazdechilibrareaocluzali In mod incorect,glefuind
(fig.14.49b).
din dinteleantagonist
o Grosimeaadecvatdgi conturulnormalal
restauririifird bizoula nivelulbontuluise
pot obfinenumaiprin glefuireexageratda
pereteluiaxial.Pe l6ngdsacrificiuinutilde
substanf5durd dentari, procedeulanihi-

leazdrolulde retentieal suprafetei

axiale
(fig.14.4ec).
Prepararea
suprafeteloraxiale
La nivelulsuprafetelor
axialese pune
problemia asigurdrii
aceeagi
uneigrosimi
adecvatea perefilorrestaurdrii.
Spredeopereliiaxiali
sebirede suprafafa
ocluzald,
preasubfiririscdsd suferede obiceidistor(fig.14.50).
siondrigi nuperforari
Daci prepararea
suprafetei
axialeeste insuficientd,
o restaurare
cu contururi
normaleva fi preasubtiregi deformabild
Decelemaimulteorigrosimea
va fi asiguratd in laborator,dar cu preful unei
supraconturdri
a peretilor
axialiai restaurSrii. Se asigurdastfelrezistenta
structuralS
pe seamasinit6[ii parodontale,
deoarece
supraconturarea
la inflamaaxialdconduce
prinfavorizarea
acumuldrii
de
tie gingivald
placdbacteriand.
Structuride intirire
Toateelementele
adi[ionale,
de tipul
ganfurilor
gi casetelor,
caremdrescrigiditatea restaurdrii
imbunitfifescAi rezistenta
(fig.14.51).
sastructurald

Fig. 14.49.in absenlabizoutuide la nivelulcuspiduluide sprijinapar:

a. Grosimeainadecvatda metaluluiinzondde solicitdrimaxime;
b. Supraconturareasuprafeleiocluzale,cu apariliaconsecutivdde contactepremature gi/ sau interterenleocluzale;
c. inclinareaexageratda peretetuiaxial vestibular,cuprejudiciereareten{iei(54).

582

*R
Fig. 14.50.Prepxareainsuficien6a suprafeteloras<iale
a banturilor
prea
gi
mnducela reskudri
suftiri deformabile(a)
saula supramnturdriaxialenocivepentrupardonliul marginal- b (54).

Niqa
ocluzali

Fig. 14.51.Elementeadi[ionalepentruun onlayMOD:

- nigdocluzald,care leagdganlurileproximale;
- prag ocluzal;
- istm,care leagd caseteleproximale;
- ganlproximal, casetdproximald(54)

INTEG
RITATEA
MARGINALA
O dehiscentdmarginaldde 50 Um
O protezdfixi poatese se mentinain poatefi consideratdacceptabilddin punct
mediulbucaldoardacdmarginile
salese de vedereclinic.Deficienfemai mari ale
adapteazd
intimla liniaterminalA
a contu- inchideriimarginalese complicicu fracturuluipreparatiei.
zoneitermi- rareagi dizolvareacimentului,cu retentia
Configuratia
nalecondifioneazd
atAtformagi grosimea consecutivdde placd bacteriani.inchidemarginilorrestaurerii,
cat gi adaptarea rea marginalSdeficitardreprezintdcauzaa
transversald
a acestora.
10%dintreegecurileprotezerii
fixe dupdo
in general,
la oraactualdrestauririle perioadi medie de 7,4 ani. inchiderea
potfi confectionate
precizie
cu suficientd
$i marginalda restaurdriise apreciazdinainte
se poate asigurao adaptareintimd pe de cimentare prin examen radiografic
bont.Cu toateacesteachiarTncondifiile gi/sauprin examinareaclinici cu o sonde
unei adaptdricorectepot sd apari unele cu vArfulasculit.Aceastadin urm6 este o
incongruente
Tntremarginileprotezeigi metoddeficientd,deoarecepermitedepisbont.Acestea
trebuiesdfieminime.
tareachiara unordehiscente
marginale
de

583

- pragcu bizou
36 um (6).
Pentru ca adaptareasd fie cAt mai - chanfrein
corectS,limitelecervicaleale prepardrii - fdrd prag.
Fiecare din aceste forme prezintd
trebuiesd fie foarteprecise,reproductibile
Nu existdo formd
gi vizibileclar pe modelulde lucru.Forma avantajegi dezavantaje.
idealSa zoneiterminalea bontuluitrebuie idealdde preparatie,deoarecela fiecare
intre aspecdintreele apareo contradic{ie
criterii(42):
sd satisfacdurmdtoarele
tele biologice(menajareapulpeigi a paro1. Se fie ugorde preparat.
2. Se poatdfi observatdugorin am- dontiului marginal),estetice (mascarea
coleretelormetalicein gantul gingival),
prentdgi pe model.
(economiade tesuturidenta3. Se ofereo limitdprecisSpe caresd biomecanice
se adaptezemargineafinisatda machetei. re, retentie,stabilitate)gi cele tehnice
4. Se permitdadaptareamarginald (grosime,spatiu pentru modelareaunor
contururinormale,modificiridimensionale
precisda restaurdrii.
etc.).
5. Se asigureo grosimesuficientd aleturndturii,
Alegereaformeiadecvatese face,Tn
materialuluidin care se confectioneazd
limiteleunor indicaliigenerale,pe baza
restaurarea.
clinic.Experienfagi indeAstfelmachetapoatefi manevratdt6rdr rationamentului
precumgi dotarealaboin acestecondi- mAnareamedicului
a existarisculdedeformare.
va aveao rezistentdstructura- ratoruluide tehnicddentardintervin9i ele
fii restaurarea
ocluzalegi un as- Tndecizie.
ld mai marela solicitdrile
este neO altd problemdinteresantd
pectesteticmaipldcut.
6. Se conservepe cAt posibilstructu- cesitateade a realizasau nu bizoulmargi'
ce- nal.
rileduredentare,dar nu Tndetrimentul
lorlaltecriterii.
7. in zonaterminalda bontuluiprincipiilebiomecanice
se confrunticu cele biologice legate de sdndtatea parodontiul
marginal. Din acest motiv jonctiunea
gingivo-proteticd
trebuie localizati intr-o
de medicAi pacient,prezondcontrolabild
ferabilsupragingival.
unui numdr
L Se necesiteTntAlnirea
cAt mai mic de materialede restaurarela
a bontului,pentru
nivelulmuchieimarginale
optimS.
a asigurao sdndtateparodontald
Existdpatruformede prepararea zo'
neiterminale:
- cu prag

584

A bizota, sau .....

Coroanele metalice turnate chiar
adaptateintim pe bont prezinti totugi o
intre marginearestaurdrii
micSdiscrepantd
gi bont.Bizoula fost propusca mijlocde a
(51).
marginale
reducediscrepanta
Tnadaptareacelordoud
Discrepanta
suprafefepoate fi notatd cu D la nivel
ocluzalgi cu d in zonacervicald{fig.14.52)
d estecea mai micddistanlddintremargigi zonaterminalda bontului
nea restaurdrii
m sau
gi depindede D gi sinusulunghiului
p.
unghiului
cosinusul
d = Ds in m / d = Dc a s p

undem esteunghiulmarginiirestaurdrii,
iar
p este unghiulmuchieimarginalea prepa-

rdrii.

Fig. 14.52.Oricediscrepanldacluzaldin adaptarearestaudrtipe bont(D din a) se reflectdca o discrepanldceruicad de aceeagidimensiunein cazulunuipragperpendicular

pe axade inserlie(b).Pe nfrsurde unghiulmarginii se apropiede 0'(C) distanladintremargineaprotetid gi dinted se apropiede 0, dad se pornegtede tapremiza6 defectulde fnchideremarginaldpate fi inchisnmplet (51).

Conformrelafiei,de mai sus, cu cat

unghiulm este mai mic Ai sin m va fi mai
mic,iar distan[ad descregte.
Dacdunghiul
p cregte,cos p scadegi d se va reducecu
aceeagivaloare.
Prin urmare adaptareacervicald a
restaurdriiva fi cu atAt mai optimi cu cat
unghiulmarginiisale va fi mai mic sau cu
cAtunghiulmuchieimarginale
a bontuluiva
fi mai obtuz.Se compenseazd
astfelunele
miciimprecizii
de coaptare,
deoarecelimita
de preparareeste aproximativparaleli cu
axade inse(ie.Unghiulbizouluinu poatefi
inclinatpAni la limiteleteoreticului
(= 0",
deci prepararefdrd prag). Din cele expuse
rezultdcd preparatiacu prag de 90"pare a
fi cea mai deficitard formd de jonctiune
ceruicalda coroanelorturnate.

585

pornegte?nsdde la
Acestrationament
premizacd spafiuldintremarginearestauririi gi suprafatabontuluipoatefi redusdla
zera. Acest lucru este adevdratatAt timp
cAtintre restauraregi dintenu se interpune
ciment.
.....anu bizota.
Ostlund(40) a demonstrat?nsdci
prezentacimentuluischimbdcompletscenariul.Grosimeapeliculeide cimentva impiedica adaptareaperfecti a restauririi
metaliceturnatecare are un bizouaproape
paralelcu axa de inserlie.Fenomenul
este
asemdndtor
cu adaptarea
maidificil5a restaurdriipe un bontcu un unghide convergentdminimal peretilor
axiali(18,22).
Grosimeapeliculei
de cimentstabileg-

te limitapAni la carese poatereducediscaresepari marginea

tantaperpendiculard
d.
a bontului
restauririi
de zonaterminald
Prinurmared devineo constanti,iarecuatia precedentdeste rezolvatdpentruD:
p.
D=d/sin
m'sauD=d/cos
restaumarginii
Pemdsurd
ce unghiul
ririi (m) estemai asculit,iar unghiulmu(p) maiobtuz,,,
a bontului
chieimarginale
D " va fi maimare.
in concluzie,cu cdt unghiulmargini
restaurdrii metalice turnate esfe mai
aproapede zero (paralelismulcu axa de
inser[ie), cu atdt adaptareaprotezeipe
(fig.14.53).
bontvafi maideficitard
cd o restaPascoe(44)a demonstrat
turnat6,daci estepulinmai
uraremetalicd

largdgi se inserdpe un bont preparatcu

prag are dehiscenfamarginaldcea mai
redusd(fig.14.54).
Rezultateleclinicedicteazi ca marginile Tnunghiasculitsd fie folositein contimetalice,dar la un
nuarepentrurestaurdrile
unghicuprinsTntre30-45o.Pe model,muchia asculitda marginiimacheteide ceard
se adapteazdmai binepe bizoudecAtmarginea mai groasi pe prag. De asemenea,
margineametalicdpoatefi brunisatdulterior
pentrua imbundtSfiinchidereamarginalS.
Se vor evita bizourilelargi,aproapeparalele
cu axa de inserlie. Ele vor conducela margini prea sub[iri, deformabile sau la
supraconturareaaxialda restaurdrii.

Fig. 14.53.Grosimeapeliculeide cimentimpiedicdadaptareacompletda reshurtrii pe bont. Dad la nivelul

praguluise prepardun bizou de 45i adaptarearestaurdriipe bont va fi preiudiciatdcu factorul 1,4.Dad
unghiutmarginiiprotetice esteredusta 30",restaurareaare un deficitde adaptarepe bont de doud ori mai
maredeciltin cazutpragutui.Marginicuun unghide 15"9iS"impiedid adaptarearestaurdriipebontcu un
factor3,9, respectiv| 1,5.Dacd dehiscenlamarginaldestede 25 pm fn cazulpragului (egalacu specificaliile
ADA privindgrosimeaadecvatda peliculeide ciment),addugareaunui bizou de S"impiedicdadaptarea
restaurtriiturnate metalicepe o distantdde aproape0,3mm(54).

586

bizou de 45

Fig. 14.54.Efectulpe care bizotareamuchieimarginaleilare asupraadaptdriimarginalea reshurtrii. a.

Dad suprafa[ainternda restaurtriiesteegaldcu suprafalaerternda bontuluisaumai mid, bizoulde 45"
va reducedehiscenlamarginaldcu 70%.b. Dacdrestaurareaestemai largdpe bont, bizotareava amplifica
dehiscenlamarginald.Aceastdsituatiese intfllnegtein practicd,unde restaurdrilesunt confeQionateceva
mai largi pentru a crea spaliupentru ciment(zM).

Avantaje:
Preparare
cu prag
Pragulgingivalclasicesteo suprafate - Limita de preparareeste precisd,cu
vizibilitate
terminal6orizontaldcare formeazdun
bun6.
unghide 90" cu axullungal dintelui(fig. - Oferdtehnicianului
suficientspafiupentru o prelucrarecorecte gi estetici a
14.55).
restauJoncfiunea
dintremarginea
materialuluidin care se confectioneazl
rariigi pragestede tipul,,cap
la cap".Se
preparicu un instrument
restaurarea.
diamantat
cilin- Pericolulde a supracontura
dricsaucilindro-conic
suprafetele
cuvdrfulplat.

Fig. 14.55.Prepararecu praggingivalpentruo coraandjacket de porlelan tradilionald.

587

cervicaleale restaurdrii
esteminim.
Dezavantaje:
praguluicircularimpuneun
Prepararea
sacrificiumare de fesuturidure gi este
pentrupulpadentard.
traumatizantd
Cea mai micd impreciziein adaptarea
restaurdriipe bont determini aparitia
unui spatiuin zona de jonc[iunecervicale.
Distanfarea
marginiirestaurerii
de prag
datoritSdificultdtilorde refluarea ci-

mentuluide fixare.
esteconfec[ionatd
din ceramicd);
- Unghiulintern bine exprimat,de 90o, - Evolu{iaunei carii in zona cervicali,
concentreazistressulTntesuturiledenexereza tesuturilorafectate impunAnd
conformarea
tare.
unuiprag.
Indicareapraguluieste condilionatd
Tnconcluzie,prepararea
cu pragginde materialuldin care se confecfioneazd gival trebuiesd se limitezela restauririle
restaurarea.
Dacdmarginilesale oferdre- care realizeazd
inchideremarginaldcu cezistenti doar la o grosimeapreciabild,
se ramica.
indicd preparareacu prag. Un astfel de
O variantda praguluigingivaleste
material este ceramica,care necesitdo pragul inclinat(fig. 14.56).Unghiulformat
grosimede 0,7F1 mm.
de peretelegingivalcu pereteleaxial este
Preparareabontuluicu prag se indid
un unghiobtuz(120').Marginea
restaurdrii
in treisitua[ii:
va intdlniastfelmuchiamarginaldin unghi
- Restaurdrile
integralceramice.Ldfimea ascufit.Este o formul5preconizatdpentru
marea praguluioferdrezistenfdla ac[i- CMMCla incisiviimaxilari.Prezintiavantaj
uneafortelorocluzale9i reducestressul estetic,coleretametalicdputAndfi mascati
care ar puteaduce la fracturareamate- in gantulgingival.Un alt avantajimportant
pentruacest tip de prag este diminuarea
rialului.
gi pe jum6- concentririide stressla nivelulrestaurdrii
- CMMC,pe fata vestibulard
tatea vestibularda fetelorproximale( gi a risculuide aparifiea smaltuluinesusfidacEmargineavestibularia restaurdrii nutla muchiamarginald
a bontului.

Fig. 14.56.Prepararecu prag gingival

inclinat.

O altd variantdeste pragulcu unghi

internrotunjit(fig. 14.57),unghicare micgoreazdpulin ldlimeapragului.Unghiul
muchieimarginale
a bontului
estede 90".
Concentrarea
de stressin structura
dentari estemairedusidecAtin cazulpragului
clasic.Pragulcu unghiinternrotunjitoferd

Fig. 14.57.Bontpreparatcu un prag gi unghiintern

rotunjit pentru restaurare integral ceramicd.

un sprijineficientpentruceramicd,
dar nu
se faceo economie
semnificativd
de tesuturidentare,
comparativ
cu pragulclasic,El
se indicdin cazulSlC.
Pragulgingival
nu se indicila coroanelede inveligmetalice
turnate,deoarece
posibilitatea
aparitiei
unuihiatusintremar-

ginearestaurerii
gi pragulgingivalal bontului este foartemare.Nici o turndturdmeta- licd nu poateasigurao adaptaremicroscopicda suprafelelor
marginale.
in plus,intre
suprafataexternd a bontuluigi suprafata poatesd apard,dintr- internda restaurdrii
un motivsaualtul,un contactprematur.
Pragulcu bizou
pentrua
Pragulcu bizous-a preconizat
compensacontractiametaluluiin cursulturndrii. Prezintdtoate avantajelepraguluigi
adaptarea,,in mangon"la nivelulbizoului.
Marginea sublire a metalului poate fi
inchiderea
brunisatd,
ceeace imbundtdtegte
marginalia restaurdrii.
Bizoulva asiguraun unghial marginii
restaurdriide 30-45" (fig. 14.58).Se vor
evita bizourilelargi, aproapeparalelecu
axa de inse(ie.Bizotareapraguluise face
cu o frezddin carburdde tungstensau cu
un instrument
de mAndascufit.

Fig. 14.58.Pragoeluzalcubizouin cazulunuibont

preparatpentru onlay MAD.

Avantaje:
Limitaprepardrii
estebinedefiniti.
La nivelulpraguluitehnicianul
are suficimachetei.
ent spaliupentrumodelarea
Mici deficienteale inchideriimarginale
nu aparca hiatusurideoarecelimitade

589

preparare
estein unghiascufit.
Bizotareaelimini smaltulnesusfinut
de
la muchiamarginald
a bontului.
Dezavantaje:
Estegreude realizat.
Existdun pericolcrescutde lezarea
parodonliului
marginalin cursulprepardrii.
- lmpuneplasareamarginiirestaurdrii
in
gan[ulgingival,pentrua mascacolereta
metalicd(fig.14.59).
- Terminatiabizouluiin ,,muchie
de cutit"
ueeazddificultdti
marginiin modelarea
lor restaurdrii.
Pragulcu bizou este indicafTnzona
gi par[ialproximalda CMMCgi
vestibulard
CMMP,pentrumascareacolereteimetalice
in gantulgingival.Unii autoriconsiderdcd
pragulinclinateste o varianti mai bund
pentruacest tip de restaurare,din motive
biologicegi estetice(50).in acestcaz colereta metalicdnu va pdtrundeexageratTn
ganfulgingival(fig.14.60).
Marginilevestibulareale coroanelor
partiale maxilarese vor bizota pentru a
protejastructuriledentarerestantegi pen(fig.14.61).
tru a permitebrunisarea
Pragulcu bizouse maiindicS:
- in zonaterminaldgingivalSla cavitd[ile
proximale preparatepentru inlay gi
onlay;
- la pragulocluzalal onlayuluigi al coroanei3/+la mandibul5
;
- cAndpragulgingivaleste deja prezent
printr-ocarie incipientdsau restaurdri
anterioare.
Nu se va folosica solufiede rutini in
cazulcoroanelorturnatedeoarecenecesitd
un sacrificiu
inutilde lesuturidentare.

pr*g bu
i
b i m u , ,,j

:* ats *

*d

ll

:*Y *-

Fig. 14.59.Pragulcubizou(a) impuneca marginea

restaurdriimixtesd fie plasatdmai adenc fn ganlul
gingivaldecAtun praggingivalclasic(b) (50).

in cazuluneicoroanemaxilare1/+Un bizoulat
(a), un eontrabizou(b) Si o prepararein muchiede cu{it(atuncicAndcuspidulestevoluminos)(c)sunt formeadecvateale zonei term|
nale. Preparareatangen{ialdnu esteacceptabild atuncicAndcuspidulestemic ai asculit (d)
(54).

nilorrestaurdrii.
Avantaje:
- Limitaprepardrii
estedefinitS.
- Oferdtehnicianului
pentru
spatiusuficient
modelarea
marginilor
restau
rerii.
- Nu necesitdsacrificiumarede tesuturi
duredentaregi menajeazd
biologiapulpei.
- in cursulagregdriirestaureriipe bont,
cimentul
areposibilitSfi
de refluare.
- Miciledeficienfe
marginale
aleinchiderii
suntcompensate
de formain unghiascu[ita linieiterminale.
- Prepararea
esterelativsimpld.
acumu- Unghiulinternrotunjitimpiedicd
lareade stress.
Fig. 14.61.Prepararefn chanfrein(54)
Dezavantaje:
Zona terminaldapare concave,pre- - La coroaneledentarecare au dimensizentAndo l5[ime mai micd decAt pragul
uni redusepot apdreaproblemelegate
gingivalgi o muchieterminald
cu unghiasde retentie.
cutit.Oferdastfelavantajeleunghiuluias- - Dacdadaptarearestaurdriipe bonteste
margicutitgi asigurdo grosimesuficientd
deficitard pot apdrea zone de
Ghanfrein-ul:
(Sinonime: chamfer, preparare
escavate,
,,encong6")
Chanfrein-ul
este o terminatiegingivalecareformeazdun unghiobtuzrotunjit,
135"cuaxullungal dintelui
de aproximativ
(f is.1 4 .6 1 ).

590

pl6ciibacteriene.
retentionarea
oferdo inchideremargiChanfrein-ul
marginilor
naldbundgi o grosimesuficientd
de stress
restauririi.in plus,concentrarea
in zona terminaldeste foartemici, tdrd a
afectastratulde ciment.
Chanfrein-uleste indicatTnmod deosebit pentrucoroanelemetaliceturnategi
pentruzonalingualda CMMC.

Fig. 14.62.Preparareinarectd a unuichanfrein

(50).

se face cu
Prepararea
chanfreinului
conformat,
special
un instrument
diamantat
menfinutparalelcu viitoareaaxd de inserCu ajutorulportiuniilateratie a restaurdrii.

le a instrumentului
se faceglefuireareducfionalda pere[iloraxialiai bontului,iar vdrful conferdformade chanfreinzoneiterminale. Chanfrein-ulia nagtereca imagine
diamannegativdexacti a instrumentului
tat. El nu va aveao lStimemai maredecAt
jumitate din diametrulinstrumentului
diamantat.Se va aveagriji ca preparareasd
nu fie prea profundd.ExistEriscul de a
transformazona gingivaldin prag gi de a
(fig.
crea o marginede smalt nesustinute
14.62).
O variantd este chanfrein-ullat, care
pe lAngdunghiulobtuz rotunjitrealizeazd
un unghide 90" al muchieimarginalea
bontului(fig. 14.63).Se prepari cu un incu vArful
strumentdiamantatcilindro-conic
rotunjit.Dacdoperatorulnu are experienfd
suficientd,rdmAneo creastdde smaltnesustinutdla nivelulmuchieimarginale.
lat asigurdpentrurestauChanfreinul
ririle integralceramiceun sprijinmai bun
dar nu unul
conventional,
decAtchanfreinul
la fel de bunca pragul.

Fig. 14.64.Prepararetangenlialdpe fata lingualda

(54).
unuibontpentruo coroand3/emandibulard

Fig. 14.63.Prepararein chanfreinlat

pentru sistemeintegralceramice(54)

591

Preparareafiri prag (preparare

tangenfiali,in ,,muchiede cutit",
,,dedalti", in ,,pan5'n)
TonaterminaliTn,,muchie
de cufit"
rezultdTnurmaprepardrii
bontuluicu instrumente
. diamantatefoarte efilate (,,in
flacdr5").
Limitagingivaliterminalia bontuluiva formacu axullungal dinteluiun
unghifoarte
asculit(fig.14.65).

marginal.
prein bilanlulavantaje/dezavantaje,
dominddezavantajele,
care restrAngindicafiileacestuitip de preparare.
Indicafiamajordse referdla suprafete
lingualeale dintilorlateraliinferiori,dinti
care prezintdsuprafeteaxialefoarte convexe, suprafetedentare greu accesibile,
dinficu diametrereduse(de exempluincisiviiinferiori),
dinfibasculali.
Preparareatangentialdse indicdin
cazul restaurdrilormetaliceturnate gi ca
linieterminaldla coroanele
partiale.
Degi preparareatdrd prag nu este
consideratd
ca o formuldde elec[iepentru
coroaneleturnate,Tnpracticacurenti este
foarte rdspAnditd.Preparareatdrd prag
este legatdde amprentacu masd termoplasticdin inel de cupru,tehnicdfolositd
mai rarin prezent.
Pentrua asigurao adaptaremargina15cAt mai corectdse recomanddindepdrtareacrestelorde smalt,din zonacervicali
gi prelungireaprepardriipu[in gi in gantul
gingival.Se va avea o deosebitdgrijd la
prelucrarea
gi lustruireamarconformarea,
ginilorrestaurdrii.lgienabucaldriguroasd
gi controlulperiodicsuntpremizelelongevitdtii unorastfelde restaurdri.
Figura14.65.gi tabelulD rezumdcaracteristicile
diferitelorformede preparare
a zoneiterminale
a bontului.

Avantaje:
Sacrificiu
relativredusde fesuturidure
pulpeidentare.
dentarecu menajarea
in cazde deficienle
aleadaptdrii
restaurdriipe bont,spatiulmarginal
nuse m5regte,el fiindaproapeparalelcu axulde
inserfie.
Prepararea
clinicdfoartesimpld.
Dezavantaje:
Limitade preparare
esteimprecisd,
atAt
pe bontc6tgipe model.
Marginile
subtiriale machetei
de ceard
in cursulindepdrtdrii
se potdeforma
de
pe modelgi/sauin timpulambaldrii.
Marginile
restaurdrii
vorfi foartesubliri,
adeseori
nu suntnetedegi prezintiporozitdti.Ele se pot deformasub actiuneaforlelorocluzalegi cimentulse va
dizolva.
Pentrua asigurao grosimesuficientd
marginilor
restaurdrii,
tehnicianul
realizeazdadeseasupraconturdri
cu consecintenefavorabile
asupraparodonfiului

592

Fig. 14.65.Principaleleformede prepararea zoneiterminalea bontului:a. fdrd prag, b. chanfrein,c. bizou,

d. prag, e. prag cu bizou (50).

TabelulD.
Particularitdtiale diferitelorformede prepararea zonei terminalea bontului(50)

a.,,Muchie
de
cutit"
(prepararefdri
prag)

Nu se recomandd.
Se realizeazAca o solu{iede compromis
Nu oferi o grosime
pe suprafelelingualealedintilor
suficientimarginiirespe dinticare
lateraliinferiori,
Conservdstructurile
taurdrii
prezintdsuprafeleaxialefoarte
duredentare.
marginii
Localizarea
pe
convexe,pe dintibascula[i,
estedificilde controlat.
supraletedentaregreuaccesibile,pe dinticu diametrulredus.
Margininetede,de
Atentiepentrua evita Coroanemetaliceturnate,margrosimeadecvaticu
a CMMC,coroacreareaunormarginideginealinguald
maiugorde
localizare
par{iale.
ne
smaltnesuslinute.
controlat.
zoneitermrExtinderea

Margineavestibulard
a coroanesustinute
desmalt;
nalea bontuluiingantul
par[iale
nelor
maxilare.
permite
brunisarea gingival.
metalului.
Margineavestibulard
a CMMC,
coroaneleintegralceramice.

Grosimeadecvati a
marginiirestauririi.

e. Pragcu

Maiputinconservatoamarginiirestaurdrii;
re.
permiteindepirtarea
Margineavestibularia CMMC
Extindezonaterminald
gi
cu coleretdmetalicd.
smalfuluinesusfinut
gantul
a bontuluispre
finisarea
marginiimegingival.
talicea restaurarii.
Grosimeadecvatda
Marginea
vestibularia CMMC.
marginiirestaurdrii.
Avantajele
bizoului.

593

INTEGRAREA
OCLUZALAA RESTAURARII
Protezelefixe unitaresunt restaurdri
individuafecare se realizeazdgi se adapteazdastfelincAtsd fie in armoniecu funcpentru
sistemuluistomatognat,
fionalitatea
a nu obligaintregulsi se adaptezenoii
situalii.

balantainclinAndde la adaptarela neadaptare.

Restaurdrileproteticetrebuie sd se
adaptezeastfelincAtsd fie in armoniecu
relatiileocluzaleexistentein ocluzia de
RC, Tn lM gi in migcdrileprotruzive9i de
lateralitate:
- in PlM, restaurarea
trebuiesd realizeze contact ocluzal simultan cu ceilal[i
dinfi.Cuspiziide sprijintrebuiesd intrein
contactcu fosetelesau crestelemarginale
ale dintilorantagonigti.
- Contactulcu dintiiantagonigti
trebuie sd se faci asfel incAt vectoriifortelor
ocluzalesd se transmitiin axullungal dinfilor(fig.14.66).
- Intercuspidarea
corectd la nivelul
dinfilorlateraliasigurdstabilitatea
mandibugurii.
leiin fazeleterminale
aleinchiderii
Fig. 14.66.Dire$ia axialda forlelarocluzaleasigurd
- Restaurdrile
care prezintdcontururi
stabilitateadentardgi protectiaparodonliuluide
excesive(supraconturdri)
vor crea contact
sustinere(39).
prematurTnocluziacentricd(pacientulse(fig. 14.67).
Pentruprofilaxiadisfunctiilor
temporo- sizeazdcd restaurarea,,inaltS")
mandibulare,
conformatia
suprafetei
ocluzale Contactulprematurnou creatpoateprovodintelui.in tendinfa
a restaurdriiare aceeagiimportantdca gi ca durerigi mobilizarea
se creeazdo noui
adaptareamarginaligi conturareasuprafe- de a evita,,obstacolul"
feloraxialepentruprofilaxiacarieigi a paro- PlM, mai confortabili,dar carepoateduce
la hipertonicitate
musculardgi modificarea
dontopatiilor
marginale.
raporturilor
condililor.
in cazul unei ocluziifunclionale,in
absen[a simptomelor de disfuncJie
gi de ocluzietraumatemporo-mandibulari
ticd, micilecontacteprematuregi interferenfeocluzalenu trebuieTntotdeauna
corectate.Dacdnu existdsemnegi simptome
obiectivede suferinti, inseamni cd s-a
realizato adaptaregi nu trebuieintervenit
in scop profilactic.Dacd restaurareaintroduce noi discrepan[eocluzale,solicitdri Fig. 14.67.Contactprematurin AC indusde o restaurareagrega6 pe la $Q.
suplimentare,
echilibrul
se poatedestrima,

594

nu trebuiesd fie nici

- Restaurdrile
infraconturate,
deoarecedisparecontactul
ocluzal.Ca urmare,se produceo eruplie
activdacceleratia dinteluiantagonist.
- in migcdrilede lateralitate,
tipul de
ghidajexistent(caninsau de grup)nu trebuie s5 tie modificatprin protezare(fig.
14.68a Si b). Dacdghidareamigciriimandibulei este preluatd de restaurareeste
vorbade o interferenfdde partealucrdtoare (cuexceptiaprotezdrii
caninului).
- Restaurareacare realizeazdconcreeazdimplitactede parteanelucrdtoare
cit interferen[e.
caninuluitrebuie
- in cazutrestaurerii
refdcutghidajulcanin,dacd acestaa existat in prealabil.Dacdsuprafatapalatinalda
restaurdriieste convexS,panta de ghidaj
va fi preaabruptdgi pot sd apardsimptome
Dacd
de disfunc[ietemporo-mandibulard.

Fig. 14.68.Ghidajcanin(a)gighidajde grup (b)

in migcareade lateralikte (39).

Particularititiale raportuluiprotezd
unitari
dintii cu suportparodontalredus
redus
La din[iicu suportparodontal
in
gingieilibereva fi deplasatd
marginea
la alungiceeace conduce
directie
apicalS,

595

suprafata palatinald este infraconturatd,

ghidajulnu se mai poate realizagi pot si
apari interferente
de partealucritoaresau
nelucrdtoare.
- Restaurarea
frontalitrebuiesd ghiimdezemigcareaprotruzivia mandibulei
preundcu dintiivecini(fig.14.69).Dacdea
conducesingurdaceastdmigcare,ia nagtere o interferenti,semn al unei conturdri
palatinaleincorecte,diferitdde a dinfilor
vecini.
in concluzie,orice contactprematur
sau interferenfdocluzald introdusdprin
intermediulnoii restaurdripoateaveaefecde sustinere
te nociveasupraparodontiului
al dintelui sau asupra restauririiinsdgi
(uzura,fractura).Princreareade noi reflexe neuro-musculare
se poateinstalao dislard.
f unctietemporomandibu

Fig. 14.69.Ghidajanteriorcorectrealizatin
protruziede o restaurarefrontald(39).

rea coroaneiclinicegi la ldrgireaspatiilor

interdentare.Contururileprotezeiunitare
trebuiesd permitdmascareaambrazurilor
cervicale exagerate,tdrd aparitia unei
supraconturdri
cervicale.Formagi localizarea zoneiterminalea bontului,precumgi

designulmarginiiproteticecondilioneazi
rezultatulesteticAi integrareatisularda
protezeiunitare.Aceastanu trebuies6 lezeze structurileparodontale.Transmiterea
fidelda datelorclinicein laboratoreste inpentruobfinereaunei restaudispensabild
riri de calitate.
Din[iicu suportparodontal
redusprezintdo seriede particularitdti
care implicd
adaptareaconturului protezei unitare la
parodontale:
modificarea
arhitecturii
- alungirea
coroaneiclinice;
- diminuareadiametruluiradicular,cu
ldrgireaspatiilorinterdentaregi sciderea rezistentei
viitorului
bont;
- modificareaanatomieigingivalegi a
morfologiei
dentarecervicale.
Alungireacoroaneiclinice Conturul
gingivalse poate stabilizaapical fa[6 de

Fig. 14.70.Profilulin,,aripidepesdrug"rezultd
din simetriaanatomieigingivalegi a eonturului
axial al coroanei,de o parte gi de alta a coletului
(1)

Diminuarea
radicular.
diametrului
Suprafalaradiculard
a dinteluiare o orientare
convergentd
spre apical.Cu cAt marginea
protefice
va fi situatdla o distantdmaimare
de joncliunea
smalt-cement,
cu atAtdiamevafi maimicla nivelulrespectiv.
trulradicular
Consecutiv
apareo ldrgireexageratd
a spali-

596

jonc[iuneaamelo-cementard
la fineleunui
tratamentpreproteticparodontal.Consecutiv aparealungireacoroaneiclinicea dinfilor respectivi,
cu urmdrinefavorabile
asupra aspectuluiestetic ai al fonatiei.Fa{a
vestibulari a protezeiunitareva prezenta
in acest caz o orientaredubld, mascdnd
senzaliade lungimeexageratdprinsimularea unei rdddcinifalse (fig. 14.70).Folosirea unor nuantediferitede materialde placare va accentuailuzia opticd.in urma
acestuiartificiuformageneralda protezei
unitareva respectaprofilulcorectde emergenli (in ,,aripide pescdrug")gi continuitatea conturuluirestaurdrii
cu cel al tesuturilor moi (fig.14.71).in acelagitimpliniacoletufui restauririiva fi armonizatdcu cea a
dintilorvecinineprotezati.

Fig. | 4.71. Dublaorientarea fSei vestibularea

restaurdiifn cazul unor dinli cu suportparodontal
redus(profilde emergenldcorect)(1)

gi o scdderea rezistenfei
ilor interdentare
dintelui.
in cazulunui pacientcu o linieinaltd
a surAsului(,,gumsmile"),lirgireaspatiilor
interdentare
la dintiifrontalicu suportparodontalredusprejudiciazdesteticagi uneori
fonatia(fig.14.72).

Pentrua atenuaefectulnefastal ,,gdurilor negre" interdentarese recomandd

cregtereala[imiiariilorde contactproximal.
Acest contact nu trebuie sd se apropie
prea mult de gingia interdentard(fig.
14.73).in caz contrarcregte unghiulde
emergentd
al restaurdrii
din ganlulgingival
gingival5
(fig.14.74).Aparecompresiunea
gi accesuluimijloacelor
de igienizareeste
impiedicat.Consecutivse instaleazdinflamatiagingivald.Acesteproblemenu apar

in zona lateralSa arcadelor,unde nu se

punproblemeestetice(fig.14.75).
in cazuldinfilorcu suportparodontal
reduszonaterminalda bontuluiva fi plasate pe rddacind.Forma acesteiatrebuie
aleasdcu foartemultdgrij5,pentrua evita
scdderearezistentei
duredentatesuturilor
re gi pentrua protejavitalitateaorganului
pulpar.

Fig. 14.72.Deplasareaapicalda gingieimarginale Fig. 14.73.Profilde emergenldcorectin cazulunui

dinte cu suportparodontalredus.Jumdtateaceruidupd stabilizarearezultatelortratamentuluiparocald
a suprafelelorproximaleestepland gi aproape
dontalconducela cregtereaexageratda spa{iului
interdentar,cu apariliaLtnor,,gdurinegre" sinistre verticald,permiland astfelintre[inereaunei igiene
(1).
bucalecorecte.Jumdtateaincizalda acestorsuprafele esteconvexdpentru a realizao arie de contact
proximalmai mare,ceea ce limiteazddimensiunile
spaliuluiinterdentar(1).

Fig. 14.74.Arie de contactproximalprea marerealizatd intre doudprotezeunitareagregatepe dinli

cu suportparodontal
redus(1).

597

Fig. 14.75.Dublaorientarea suprafeleloraxialeale

protezelorunitarereducedimensiunilespaliilor
interdentarein treimeaocluzald,permi[Andin
acelagi timp degajareazoneloreeruicale pentru
trecereainstrumentelor
de igienizare(1).

Fig. 14.76.Un prag plasatIa niveluljonctiunii

amelo-cementare( | ) necesitdindepdrtarea unei
cantitdlimaimicide substantedentarddec6taceeagiformd de zond terminalddispusdpe suprafa{a
radiculard(2) (1,54).

Zonaterminali a dintilorparodontotici
Ea permitea
se preparatn trecuttangenlial.
obfinereaparalelismului
dinfilorstAlpiprin
indepdrtarea
uneicantitetiminimede substantddentard.Acesttip de preparareare
Tnsdo seriede dezavantajecare afecteazi
negativcalitateainchideriimarginalegi implicit. parodonliulmarginal afectat. Din
acest motiv forma de eleclie o reprezintd
chanfrein-ul.Autorii francezi recomandd
ingust".
chiar preparareaunui ,,chanfrein
Convergentaapicalda peretilorradiculari
face ca preparareazoneiterminalea bontuluiTnprag gingivaldreptsau Tnclinat
sd
fie mai mutilantedecAtcea in chanfrein
(fig.14.769i '14.77),
in cazuldinlilorcu un suportparodontal
Tnchanfrein
redusse recomandiprepararea
a zoneiterminaleplasatepe suprafataradiculard.Cantitateade substantddentari indepdrtatdva fi asemindtoarecea de la preparareaunuipragin smalt.Coroanametaloceramicdaplicati pe un bont astfelpreparat

598

Fig. 14.77.a. Pe un dintecu suportparodantalreduspreferdmun chanfrein(l), nu un prag (2).

b. Cantitateade substanlddentardindepdrtatdla
preparareaunui chanfrein pe suprafa{a radicubrt
esteasemdnebarecu cea de la preparareaunui
prag Ia niveIuI j onQiunii ameIo -cementare.( 1,54).

va prezentao coleretigingival6metalici
lati, careva armoniza
conturulradicular
cu
cel necesarpentruo fatetdceramicd
de grosimeadecvatd.Se vor evitaastfelposibile
provocate
fa[esupraconturSri
de extinderea
tei ceramicepAndTn apropierea
marginii
gingivale,pdstrAndastfel senetateaparo(fig.14.78).
dontald

Fig. 14.78.ColeretdmetalieAmodelatdla o coroand

metalo-ceramid agregatdpe un dinte cu un suport
parodontalredus(54)

Adaptareamarginaliprecisda restaurdriigi intrelinereaunei igieneeficientesunt

de asemeneafoarteimportantepentruprofi-

parodontale.
laxiaafectiunilor
in acest context joncliunea dentoprotetici metalicdpermitecea mai precisd
adaptaremarginald.Prin urmarein cazul
dintilorcu un suportparodontalreduseste
preferabilsd sacrificdmesteticaTn favoarea sdndtitiiparodontale.
in cazuldinlilorcu suportparodontal
redusse recomand5:
- plasareasupragingival5
a marginilor restaurdrii
sau la nivelulcresteigingiei
libere;
- adaptareamarginaldfoarteprecisd
a restauririi;
- marginearestaurdrii
trebuiese continuedirectiaprofiluluide emergent5radicular,refdcAndprofilulanatomical coroaneiclinicepreexistente.
Modificareaanatomieigingivalegi a
morfologiei
dentarecervicale
Disparitiapapilelor interdentarepe
parcursultratamentuluiparodontaleste la
fel de inesteticdca gi deplasareaspre apical a marginiigingivale.Pentrurezolvarea
problemeise recurgela chirurgiaparodontalS pentrua recreapapilelesau se cregte
suprafataarieide contactproximala protepentrua reducedimensiunizei unidentare
le spaliuluiinterdentar.
Oriceexagerarese
va face Tn detrimentulprofiluluide emergenfd.
Deplasarea
marginiigingivalein directie apical5o aduce pe aceastaTntr-ozona
undegrosimeaosuluialveolargste mai mare. Aceastasituatieeste interesanti,deoarece ea corespundeadeseauneigingiimai
groase,favorabilS
protezirii.
Deplasareaapicalda marginiigingivalepoateconducela dezgolirea
furcatiilor

599

din$lorpluriradiculari
cu suportparodontal
redus(fig.14.79).
Protezareaunor dinti pluriradiculari
cu
afectareafurcalieinecesitdun designdeosebit al bontuluigi al restauririi.Marginile
proteticegi zonaterminalia bontuluiajung
pAnd in vecinitateafurcatiei,acolo unde
trunchiulradicularcomunse dividein 2 sau
3 rdddcini.Ele intersecteazd
concavitdtile
verticaleale trunchiuluiradicular,care se
extindpe suprafetele
axialeale bontuluidela
furcatiesprejonctiunea
amelo-cementard.

Fig. 14.79.Furcaliilevestibulare(fu)ale primului

molarmaxilar(a) gimandibular(b). Se obserud
concavitateaverticaldde pe trunehiulradicularconun (cv) (54).

Un exempluestedezgolirea
furcafiilor
molarilor mandibulari. Accesul spre
gi lingualese gesegte
furcatiilevestibulare
la 3 gi 4 mm apicalde joncfiuneaamelocementardpe primiimolarimandibulari.
Pe
suprafefelemeziale,vestibularegi distale
ale primuluimolar maxilarintrareaspre
furcatiise face la 3,6, 4,2 gi 4,8mm de
jonc[iunea
amelo-cementar6.
in cazuldinfilorcu afectareafurcafiei,
conturulprotezeiunidentare
nu trebuiesi il
reproducdpe cel al dintilornaturali,deoareceva da nagtereuneizonetriunghiulare

greu accesibileigienizdrii
supraconturate
(fig.14.80).
Se impunepreparareaunei concavitdti verticalecare pleaci din zonafurcatiei
(zonaterminalda bontului)gi ajungein
dreptul fosetei vestibularea molarilor.
Aceastdpreparare,,canelatd"permiteac-

pentruTndede igienizare
cesulmijloacelor
(fig.14.81).Prepdrtareaplaciibacteriene
pararea,,canelatd"
nu va ajungepdni la
pennivelulsuprafetei
ocluzalea bontului,
ocluzalefunctru a nu perturbarapoartele
[ionale.

t
l

lr
Fig. 14.80.Dacdfurcaliaestedescoperitd,o protezd
unitardcare reproducecontururiledinteluinaturalva fi
supraconturatd
cervical(a),ddnd nagtereuneizone
triunghiularegreu de igienizat(b).(54).

Fig. 14.81.Preparare,,canelatd" in cazulunui

molar mandibulargi maxilar(54).

proteticdurmdregteconturul,,canelat"
al prepararii(54)
Fig. 14.82.Bestaurarea

Concavitdtiexistd gi pe suprafetele
pormaxilari,
mezialegi distaleale molarilor
La prenind din furcatiilecorespunzdtoare.
parareabontuluise va realizao trecerecAt
mai lind a acestoraspre suprafeteleaxiale
Aceastava favorizaigiecorespunzdtoare"
nizareaambrazurilor
oralemai greu accesibile.Metodase va aplica$i pe suprafafa
premolar
maxilar.
mezialS
a primului

600

protezei
Suprafata axialS a
fidelconturulbonva reproduce
unidentare
tului (fig. 14.82).Orice creastSorizontald
vestibuladin treimeacervicalda suprafefei
care intersecteare sau oralea restaurdrii
zi concavitateaverticalSgi o intrerupeva
da nagtereuneizoneretentivepentruplaca
bacteriand.

PAHTICULAR|TATI
DE PREPARA.
tratali prin restaurdriproteticefixe. De-a
RE A DINTILORCU AFECTARE
lungulunei perioadede *12 ani, starea
parodontalds-a inrdutS[itla doar 9 dintre
PARODONTALA
Multiplestudii cliniceau demonstrat cei 116dinfistAlpi.
cd printr-untratamentparodontalsistemaCea mai mareprovocarela nivelulartic Ai o dispensarizare
corectd,poatefi im- cadelorcu insuficienldparodontald, este
piedicatdreaparifiaunei boli parodontale tratamentuldin[ilorcu afectareafurca[iilor
maivechigi pierderile
.Unii autori relateazddupd tratamentul
suplimentare
de ata
gament (Knowle gi co1ab.1997,1980;
conventionalal furcaliilorun succes de
Lindhe gi colab.1984;lsidor si Karring 88% pe o duratdde 5*24 ani (80),in timp
1986;Beckergi colab.1988).
ce altii relateazi egecuriin proporliede
foar- 31% pe o perioaddde 22 ani (Hirschfeld
gi
$i Tncazurileuneiparodontopatii
te avansate,recidivabolii poatefi cel pulin Wasserman,1978).
Problema principald
gi o colabora- constdin faptul cd este greu de prevdzut
opritdprintr-odispensarizare
re corespunzdtoare
din parteapacientului, care dinli cu defect de furcatie(molari,
acestecazurisunt insd pu[inegi greu de premolaripluriradiculari)
pot fi pdstratipe o
prognosticat.
(72)
duratdmai mare de timp dupd oprireain
Tratareapacientilorcu un numir re- evolutiea afectiunii.
parodontali
strAnsde din[igi cu implantare
Pierdereaunui molar poate avea
precard,prin restaurdriproteticefixe poate consecinfe
decisivepentruconceperea
sau
fi incununatdde succesdacdse are Tnve- pdstrareaunei restaurdriproteticefixe .De
dere o selec[iea cazurilor,un tratament aceea la ora actualdse consolideazdtot
preproteticparodontaladecvatgi mai ales mai mult rezultateleobtinutecu tehnicile
o dispensarizarecorectd (30). Totugi in
RTG cu sau fdrd implantde adifie(57).O
cazulacestuitip de restaurdriproteticetre- seriede manifestiricliniceale bolii parobuie avute in vedere mai multe aspecte, dontalecontraindicd
restaurdrile
fixe,totugi
dintrecarealegereadintilorstdlpiimportan- foartemultecazunbeneficiazdde o terapie
[a lor strategicd,realizareacorectda su- cu restaurdriproteticefixe, aceasta fiind
prafe[elorocluzale,contururilecoronare, posibili chiardupdfinalizareaprocedeelor
precumgi anumiteaspectede tehnologie
gi chirurgicale,
pentrupdstrarea
a terapeutice
restauririisunt cele mai importante.Ege- rezultatelor
gi contenliadintilorrestanfi.In
curilede ordintehnicaparin aceeagim5- paralel ne stau la dispoziliehemisectia,
surdca gi cele biologice.Deciziade a rea- trisectia,premolarizarea,
amputatiaradiculizao restaurare
fixd la un pacientcu boald lard,pentrua puteautilizaca stAlpipentru
parodontaldse bazeazdpe rezultatelemai protezefixe dinti cu defectede furcatiede
bune obtinutecomparativcu tratamentul gradulll 9i lll.
prinrestaurdri
proteticemobilizabile.
Tratamentuldintilor cu defect de
Karlsenrelata din 1972 despre 32 furca[ieprin amputalieradicularda fost depacienticu parodontiudeficitarcare au fost scrisdejacu peste'100ani?nurmdde Farrar

601

(1884).Studiirecenteau prezentatrezultate taurarefixd.Acegtidinfitrebuietotugiimofoartebunepe termenlungale acestuitip de bilizatipentrua prevenifracturileradiculare

pierdereaunorst6lpiinurma
(Hamp.gi colab.1975;
Nymangi gi a Tmpiedica
interventie
prede chirurgieparodontald
Lindhe,2000; Ehrlich gi colab.,1989; interventiilor
masticaEgecurilecare cum gi pentrusporireaconfortului
Carnevalegi colab.,1991).
gi/sauseparafiile
radicu- tor al pacientului.
insotescamputatiile
Dupdfazeletehnicese indepirteazi,
lare sunt fracturiledintilorstAlpi,parodontopatiilede durat6,erorileendodontice,
cariile dacd este cazul, restaurdrileexistentegi
gi cementolizelela restaurdrileprotetice to[idintiistAlpisuntpreparaliprovizoriu.
La primapreparatieprovizorietrebuie
1982).
agregatedefinitiv(Backman,
ugorsauin cazulmolaDupi o evaluareexacti a cazului, obtihutun chanfrein
trebuiestabilitplanulde tratament.Decizia rilor cu defect de furcalie doar preparalii
privindgradulde cooperareal pacientului tangenliale,fiindcdlimitade preparatiedapentruaplicareaunei protezefixe pe o ar- toratdpierderiimarcatede fesutosos ajunsuntdejaatAt
cadd cu deficit parodontal,poate fi luatd ge intr-ozondunderdddcinile
gi de inguste incAt in aceasti tazd de tratadoar dupd o igienizarecorespunzdtoare
Dacdgradulde coo- ment s-ar pierdeinutilo cantitatede tesut
o ortopantomogramd.
peraregi interesulmanifestat
de bolnavnu dur dentarprintr-opreparatiecu pragsau in
provizocorespundeconceptieimediculuieste in chanfrein(fig. 14.83).Restaurarea
rie se tixeazdcu un cimenttemporar.
interesulambelorpa(i sa se gdseascdo
De-a lungul terapieitrebuie evitatd
soluliemaisimplSatAtpentrupacientcAtgi
dintilorstAlpicare oricum
suprasolicitarea
pentrumedic.
Dupdigienizare(firi scalinggi root- prezintd deja mobilitate. Tratamentul
planing)gi dupd deciziade a realizape endodontic al molarilor cu defect de
gi
din[ii restanti o restaurareproteticafix5, furcatienu presupunedoar pulpectomia
ci gi conserobturareacanalelorradiculare
etape:
tratamentulparcurgeurmdtoarele
duredenModelelede lucruse monteazdintr- vareape cAt posibila tesuturilor
modelea- tare. Prin aceastase tinde pe de o parte
mediu.Tehnicianul
un articulator
zd prin tehnicaaditiei de ceard viitoarea spre scddereacantitdtiimaterialuluide rerestaurareprotetici pe articulator,la di- constituire,obfinereaunei suprafetede
mensiunilegi design-ulfinal. Cu ajutorul retentiecrescut5gi o bundadeziunepentru
acesteiase realizeud o protezeprovizorie. restaurare,iar pe de altd parte,cdtremenin funclie de mobilitateadinlilor stAlpi tinereastabilitiliipropriia dintelui.
dintele
Dupi tratamentulendodontic,
aceastapoatefi realizatidintr-unasau mai
cu o RDG. Reconstituirea
din- se reconstituie
multebucdti,tindndcontde topografia
filor (respectiva riddcinilor).Nu este me- trebuiesd ajungdla 2-3 mm Tncanalulradintilorcu mo- dicular(fig.14.841.
utilizarea
reu contraindicatd
bilitatecrescutdca dinfistAlpipentruo res-

Fig. 14.83.Preparatieextinsdla molaricu defectde

furca[,iede gradul ll-lll.Prin preparareacu prag s-ar
sacrificatesutdur dentarcare apoi ne estenecesar

in acestscopcanaleleradicularesunt
ldrgitela o adAncime
de cca.3mm gi minim
1,5mm diametru
in zonacoronare.
in !esuturile dure dentarerestantese realizeazl
retentivitdti.
Dupi curdtireacavitdtiicu ap5aer se aplicdun adezivdentinar(Gluma@,
BayerDental,D- Leverkusen)gi apoi compozitul.
Propunereade a reconstituidinlii cu
materialde obturatie,inaintea interven[iei
chirurgicale
Ti apartinelui Madin. (1989).
Realizarea
unuiDCRdupdrezectieestedifirddicina
cilSdin punctde vederetehnologic,
prin
fiindcu rezistenta
diminuatdsuplimentar
gi
introducereaDCR-ului(Brustlein-Rathle
colab.1988).
Dupd tratamentulpreliminarendodonticAi conservator
urmeazdterapiachirurgical5parodontald.
Aceastapresupune
Tndepirtareaprotezeiprovizorii.in regiunea frontali intervenfiile
de chirurgieparodontaldtrebuie abordatemai conservator
(cu lambouWidman)respectivgi prin m6suri terapeuticeregenerative(RTG).Dupi
deschiderea lamboului se realizeazd
gi tesuturile
scaling-ul
suprafeteiradiculare

603

Fig. 14.84.Reconstituireaunui dinte RDC a coroandprovizorie

inflamate
cronicfiindindepdrtate.
in multe cazur| la dinlii cu furcalia
afectati se poate hotdrTde-abiaTn acest
moment care rdddcindtrebuie extrasd.
Pentruaceasta,coroanaclinici este separatd cu o trezd flacird diamantatd,astfel
incAt sd se sacrificemai mult tesut dur
dentarde parteardddciniicare urmeazda
fi extras5.
Dupd separatiardddciniiincepe preparareaintraoperatorie
a dintilorstAlpi.Pe
baza rezultatelorunui studiu, Tntinderea
preparatieiintraoperatorii
se face pAnd la
nivelulatagamentului
conjunctiv(fig. 14.85
a gi b). Aplicareaacestuitip de prepara[ie
permitereducereasau eliminareazonelor
concaveale dintelui,care tavorizeazidepunereade tartru 9i Tngreuneazd
igiena
cavitiliibucale(fig.14.85c).
Suplimentar
esteposibilSmdrireadistan{ei dintre rdddcinileinvecinatecu un
minimumde 1,*2 mm, distantdcaretrebuiesd existedupi prepara[ieTntrerddicinileunuidintestAlp.
Dupd o primi preparatiegrosierda
dintilorse modeleazd
osulcu frezedurede

(fig.14.86).
globulareincercAndu-se acestuia
otel gi diamantate
qi morfologiei
redareaarhitecturii
naturalea

Fig. 14.85.Preparareaintraoperatoriea dinlilorstillpi dupdseparaliardddcinilor:

gi
prepararea
a bintraoperatariepilnd la ind$imeaata amentuluiconjunctiv; c - eliminareazonelorconcave.

Intr-untimp ulteriorurmeazdfinisarea
de granudintilorstAlpicuo frezediamantatd
laliefindin formdde flacird.Tnainte
de sutugingivalese readapteaziprora lambourilor
teza provizorie.Rdddcinilegracile trebuie
imobilizate
cu o gindaltfelexistdndrisculde
a le pierdepostoperator.
Pentrureadaptareaprotezeiprovizorii, dinfii stAlpisunt izolati,Tn protezdse
apoi se
depune acrilat autopolimerizabil
inserdpe bonturi,pacientulinchizAndgura
in lM pentruverificarea
ocluziei.Restaurarea protetici provizoriese lndepdrteazd
gi se preincd in fazaelasticda acrilatului
in
lucreazdin laboratordupd polimerizare.
acest interval de timp, se sutureazd
lambourilegingivale.Protezaeste fixatd
provizoriucu un cimentfdri eugenolgi se
aplici un pansamentparodontalpentru
aproximativ
o sdptdm6nd.
Ulteriorse ?ndepdrteazd pansamentulgi se scot firele,urmAnd
o curdtiretemeinicda dintilorcu
gume gi paste de lustruit.Dupd faza de

604

vindecarede 3 luni se ia o amprentd(prepentrurealizarea

ferentialcu hidrocoloizi)
proviunei protezefixe metalo-compozite
zorii de lungd durat6.La amprentarese
evidentiazicu fir ganlulgingivalal dinfilor
preparaliintraoperator.
Margineacoroanelor ajunge pAnd la limita apicald a
bonturiloramprentate.
RealizareaRPP de lungdduratddeprovizocurgeca gi realizarearestaurdrilor
rii cu scheletmetalic.Modelelesuntmontate in RC cu ajutorulinregistrdrilor
cu arcul
facialintr-unarticulator
mediu.Apoise realizeazd restaurareaprovizoriede lungd
duratS.Scheletultrebuiesd cuprindirdddcinilerezecatecu 360 gradegi si ajungd
pAni la nivelulgingiei(fig.14.87).in douStrei locuri se poate realiza prin frezarea
in treimeaapicaliun gan[de 3scheletului
4 mm, care esteinchiscu acrilatpentrua
lucrdriiprovizoriicu o
uguraTndepirtarea
pensdarteriald.

Fig. 14.87. Realizareapieseiproteticeprovizoriide

duratda * schelet;b - placaj compozit

Fig. 14.86.Redareaarhitecturiiosoase
dupd
separaliardddcinilorgi preparareadinlilor stAlpi

Margineametalicecare apareastfel,
garanteazdo inserareoptimd gi previne
descimentarearestaurerii cu formarea
consecutivd
de carii.
meriRealizarea
spa[iilorinterdentare
td o atentie deosebitdatAt din punct de
vedereigieniccAt gi din punctde vedere
estetic.Pentrucd alli stAlpiprezintdo pierdere mare de atagament,iau nagtereatAt
pe verticald c6t gi pe orizontald spa[ii
interdentaremari. Sunt necesareartificii
(colorareamaterialului
de placarein zona
interdentard)nu numai pentru a inlocui
printr-oprotezdfixd lesutuldur dentarci gi
pentrua diminuaopticspatiileinterdentare.
Din motive igienice,spatiile interdentare trebuie realizateastfel incAt sd
permitdaccesulunei periuteinterdentare
procu diametrulde 2-3 mm. Restaurarea
teticdare gi rolul de a face posibilScuritirea dintilorla nivelulzoneide treceredintegingieprin dirijareasubstanlelor
igienizante.
in ziua cimentdriiRPP se actualizeazd instruc[iunile
referitoare
la igienacavitd-

605

tii bucale.Pacien{iitrebuiesd invetecum

lipsite
s6-giigienizezespatiileinterdentare
de placdfolosindu-sede periuteadecvate
(fis.14.88).
in timpulcelor9-12luni de provizorat
atagamentul
epitelialgi cel conjunctivse
poateregenera.
in acelagitimpse testeazd
viabilitatea
rdddcinilor
ca stAlpi.Pentruproteza de durati metalo-ceramicd
stAlpiitrebuie finisa[icu o frezddiamantatdcu granulatiefina. Apoi se ia amprenta.De cele
mai multe ori rddicinile s-au consolidat,
astfelincdt se poate utilizaun polieterca
materialde amprentS.
in ganlulgingivalal
rdddciniirezecatenu trebuieintrodusefire
pentru evidenliereaacestuiapentru a nu
riscalezareaparodontiului.
Dupd amprentare,urmeazddetermiprecumgi renarearelatiilorintermaxilare
adaptareagi cimentareapieselorprotetice
provizorii
de duratd.Carnevale(1991)considerdci este necesardmicAorarea
suprafefei ocluzale a protezei fixe metaloceramice pentru a minimiza solicitdrile
funcfionale.Se recomanddsd se testeze

cu ajutorulRPP de lungi duratdtipul de cazuri.

ghidaj antero-lateral.Conceptul ocluzal
trebuie elaboratindividualpentru aceste

incorecl

corsct

Fig. 14.88.fn cazul unui spaliuprea larg periula interdentardar cur*la doar restaurareaproteticdnu gi trecerea dinte-gingie:a - schelet;b - placaj

Proteza fixd metalo-ceramicdse

aseamdnddin punctde vedereal realizdrii
cu piesaprovizorie
de lungdduratd.Tnjurul
riddcinilorrezecatese ia ?ncalculprezenta
unei marginimetalicecare nu altereazi
esteticafiindsituati in zona laterali.Pentru succesulpe termenlung,estenecesari
respectareaunor reguli strictede igieni
precum gi dispensarizareapacientului.
Rezultatepe termen lung
intr-operioaddde 5 ani, Hampa gesit, examinAnd
87 dinfila cares-auefectuat separatiide riddcini,doardoudsuprafe[e dentarecu leziunicarioase(5,7%].
Nyman9i Lindheau demonstratcd
prognosticul
dintilorcu afectareafurcatiilor
la care s-a realizato hemisecfie,
trisec[ie,
sau amputatieradiculard,a fost la fel de
inbun ca cel al molarilorcontralaterali
demni,utilizafica din[istAlpicu conditiaca
pacientiisd fie dispensarizati
Ehrlichgi colab.(1989)au tratat 67
pacien[icu rezectii(51 de dinfi)sau sepa-

606

ratii radiculare(16 dinti),58 dintrecei 67

pacientis-auprezentatregulatla controale
periodicepe o duratdintre 10-18 ani. Tn
acesttimp au necesitata fi extragi6 dinti
(9%)datoritdcariilorgi 4 dinli (6%)datoritd
unorproblemeparodontale.
intr-unstudiuclinicvizAnddin[iirezecati utiliza[iapoi ca stdlpipentrurestaurdri
proteticefixe,Carnevalea obtinuto rati de
succesde 94,3/".Agadarutilizarea
acestor
stAlpieste posibild,dar cu eforturiinsemnateatAtde parteamediculuicAt gi a pacientului.
Tratamentul
sinoptical dintilorcu defectde furcaliede gradulll gi lll - dupi cum
a fost propusde Carnevalegi rezolvarea
cazurilorcliniceprinrealizarea
unorrestaurdri proteticefixe prezinti un prognostic
mult mai bun decAtsolutionarea
cazurilor
clinice prin proteze mobilizabile.Fiecare
pas al tratamentuluipreprotetictrebuie
gAnditgi realizatcu multdatentie,dar terapia estede duratdlungd.

TabelulE.
FIXEPE DINTT
CU
PROTETTCE
RESTAURARILOR
iN REALTZAREA
ETA1E CLINICO-TEHNICE
DEFICITPARODONTAL
inregisl.Anamneza,
amprenta
de situatie,
trarearelatiilor intermaxilare,inregistrarea
cu arculfacial,radiografii
2. Diagnostic,
elaborareaplanuluide tratament
culorii
dintilor,alegerea
3. lgienizarea
prinadifiede cearda machetei
4.Realizarea
protezei,r ealizarea protezei provizorii acriIice
-proteticd: Tndepdrtarea
5. Fazdpreproteticd
prorestauririlor proteticevechi,prepararea
vizorie,adaptareaprotezeiprovizorii
marginilorprotezei
6. Prelucrarea

protezei
provizorii
7. Cimentare
8 . Tratamentpreliminarendodontic
Aiconcu compozit),tbrapia
servator(reconstituire
parodontald (separatiiradiculare,extracprepararea
tia rdddcinilorirecuperabile,
intraoperatorie
a dinfilorstAlpi),modelarea
osuluifinisareadintilorstAlpi,adaptareaprotezeiprovizorii

provizorii
protezei
9 . Prelucrarea
gingival,
recimentarea
10. Suturalamboului
lucrdriiprovizorii
firelorde
11.La o siptimAni: scoaterea
suturd
dinfilorstdlpi
12.Dupi 2-3 luni-amprenta
(hidro-coloid),Tnregistrarea
cu arculfacial,
relatiilorintermaxilare
determinarea
realiza13.Montareamodeluluiin articulator,
dupdo
rea unuimodelde lucrugi realizarea
facialprezentatde pafotografiea aspectului
cientanterior
protezeiprovizorii
de lungd
14.Cimentarea
durat6,rediscutareaimportantbiigienizdrii
corecte
15.La 9-12 luni-reevaluare
16.Amprenta
din alginat
de amlinguriiindividuale
17.Confectionarea

607

18. Prepararea
finali a dintilorst&lpi,amprentadefinitiv6,readaptarea
gi cimentarea
proteticeprovizoriide durati
restaurdrii
19.Montarea
modelelor
Tnarticulator

22. Testareaigieneiinterdentare
23. Ardereaceramicii.lustruireametalului
24, Verificarea
restaurdrii
finitein cavitatea
bucali
25. Consultatia
de dispensarizare
26. Fixareaintervalului
dintreconsultalii

in protezareafix5, controlulfluidelor
bucalegi pregdtireagantuluigingival,ca
procedeede preamprentare,
suntde neinlocuit.
O izolareinsuficient5,
ca gi reproducereaincorectia zoneiterminalea bontului, pot compromitereugitaunei proteze
partialefixe,cu urmdriconsecutive
nefaste
atAtpentrupacientcAtgi pentrumedic.

indepdrtafluideledin cavitateabucalddepindede procedeul

carese efectueazd.
Controlulfluidelorse realizeazdcel
mai eficientcu ajutoruldigii.in cadruttraproteticeutilizarea
tamentelor
digiiare insd
indica[iilimitate.Astfel,in timpulprepardrii
din{ilor, trebuiesi se Tndepdrteze
cantitdti
mari de apd care provinde la turbinS,gi
totodatdtrebuieevitatdlezareapdrfilormoi
(buze,obraji).GAndse ia o amprentdsau
se fixeazdo restaurare,nu existdo cantitaCONTROLUL
FLUIDELOR
te atAt de mare de salivd,in schimbeste
BUCALE
necesarsd se obfinao izolareperfectS.
fluidelor
Controlul
bucale,reprezentaSe indic5izolareacu digi nu atAtin
te de sAnge,salivdgi fluidgingivaleste timpul prepardriipentru un inlay sau un
esenfialpe parcursul
multiplelor
fazetera- onlayci mai alesTncursulfixdrii.in timpul
peuticede realizarea unei RPF.Pentru amprenteriicu elastomerieste necesarsi
gisiguranta
pacientului
gipentrua se izolezediga cu vazelind,deoarecemaconfortul
asiguraaccesulgi vizibilitatea
optimdpen- terialulde digd inhibdpolimerizarea
polivitruoperator,
salivagi apaintrodusd
in cavi- nil siloxanul.Evidentclamelenu vor putea
tateabucalSin timpuldiferitelor
manopere fifolosite.
trebuieindepdrtate.
Diga asigur6,pe lAngi izolareaperPentrua mentineun cAmpoperator fectdgi un maregradde securitate.Proceuscatse utilizeazimaimultemetode,
sin- durade aplicareestedestulde laborioase,
gularesauin combinafie.
Necesitatea
de a trebuieurmdri[icu strictetetoli timpiiopera-

608

tori.Dar prinexercitiu,poateintrain practica de rutindgi va permitemediculuisd obtind rezultateexcelente.

ExistdsituatiicAndnu se poateaplica
diga. O izolarepa(iald , suficientdpentru
anumitemanoperese obfinecu ajutorulruIourilorde vatd gi a compresetor.in acelagi
scop se pot folosigi nigtetriunghiuriabsorbante(wafers),carepe l6ngafaptulcd indepdrteazdbuzelegi obrajiiau gi rolulde a obstruaorificiulglandeiparotide,reducAndsecrefiasalivard.
Maifrecventgi mai ugorde utilizatesde salivd.in figura14.89sunt
te aspiratorut
reprezentateschematiccele mai uzuale
pentruaspiraliafluidelor:aspiradispozitive
(b) gi aspitorulde salivi (a), Svedopterul
(c).
ratorulchirurgical

Fig. 14.89.Dispozitivepentru aspiraliafluidelor:

aspiratoruI de salivd (a), SvedopteruI(b) gi aspirato'
rul chirurgical(c) [t t]

Aspiratorul chirurgical,ce creeazd

.
vacuum,are indicatiilimitate,fiindnecesari prezentaasistenteicare sd-l menlindin
pozitie(fig.14.90).

Fig. | 4.90. Protejarealimbii cu oglindagi pozilionarea aspiratoruluichirurgical[1 1]

gi Svedopterul
se utiliAutomatomul
zeazdatuncicAndse lucreazdla arcada
mandibulard.
Svedopterul(fig. 14.89 b)
este prevdzutcu o oglindi gi un sistem
este
de aspirare.EficienfaSvedopterului
sporiti daci se folosegteimpreund cu
rulouride vatd, avAnddublu rol, aspird
fluidelebucalegi totodatdmentinelimba
pacientului
(fig.14.91
).

se oblineo excelentdizolarea cAmpuluioperator[11]

Fig. 14.91.Cu ajutorulSvedopterului

609

din[ade tratament.
Acestemedicamente
sunt contraindicate la orice pacientcu hipersensibilitate,
cu glaucom,astm,sindromobstructivgastrointestinal
sau urinar.Ele sunt potentate
de antihistaminice,
tranchilizante,
analgezice narcotice,sau corticosteroizi.

Fig. 14.92.CAndcqul pacientuluiseafldintro pozi[ie

verticald,fluidelese mlecteazdla nivelulplangeului,
de ude pot fi colectatecu ugurinld
[11]

EficienfaSvedopterului
estesporitein
conditiilecAndcapulpacientului
se afl5 in
pozitieverticala,astfelapa gi alte fluidepot
fi colectateprin efectul de aspiratie(fig.
14.s2).
Medicatiaantisialogoge
Existdo categoriede pacientila care
secrefia salivard abundentdnu poate fi
prindispozitivele
stdpAnitd
amintite,ficAnd
imposibileanumitemanopere,cum ar fi
gi cimentarea.
amprentarea
Dintremedieamentele
utilizatepentru
reducerea
fluxuluisalivaramintim:bromura
de metantelind(banthine)sau bromurade
propantelina(pro-banthine).
Acesteasunt
gastrointestinale,
anticolinergice
ce aclioneazd asupra mugchilornetezi,determinAndca efectsecundarreducereasecretiei
salivare.O tabletdde 50 mg Banthinesau
15 mg Pro-Banthine,
luatdcu o ord Tnainte
de manoperastomatologicd,
va asiguraun
controleficiental secre[ieisalivare.Alt medicamentutilizatca gi antisialogogeste
clonidina,medicamentantihipertensiv,
doza fiindde 0,2 mg, cu o ord inaintede ge-

610

PREGAilREA$ANTULU|ctNclVAL iN VEDEREA
AMPRENTANII
Relatiadintreprotezafixdgi fesuturile
inconjurdtoare
duregi moi trebuieconsideratdun factorcrucialal succesului
clinicpe
termenlung.Mareamajoritate
a egecurilor
restaurdrilorturnate se datoreazi unei
adaptdrimarginaledeficitare.Adeseacauza principald
a uneiadaptdrimarginale
deficitareeste reprezentatdde reproducerea
incompletd
?n amprentda detaliilormarginale. Chiar gi cel mai priceputtehnician,
care utilizeazdcele mai noi gi performante
materialenu poateinvingeproblemele
cauzatede o amprentdinfidel5.
O protezdfixd necesiti o amprentd
precis6,care sd inregistrezecu acuratete
zonaterminalda dinteluipreparat.
Materialele
elasticede amprentare
se
introducin cavitateabucaldin stare semifluidd.Ele fiind pufincompresibile
nu reugescsd indepirtezegingialiberi gi papila
interdentard.
insdgielasticitatea
[esuturilor
moi contribuiela transformareagan[ului
gingivallntr-unspaliu virtual.Dacd totugi
masade amprentare
reugegte
sd pdtrundd
pufinin sulcus,marginilevor fi sub[iri,friabile,cu tendinldla deformare.
Pentru reproducerea
fideli a zonei
terminalea bontului,se impunepregitirea