Campia Padului

Cmpia Padului (ital.

Pianura Padana) este o
cmpie roditoare situat pe
cursul Padului. Ea se ntinde
de la oraul Como, din
nordulItaliei pn n
districtul
Mendrisio, cantonul
Ticino, Elveia i ocup o
suprafa de 50.000 km.
Cmpia a luat natere
n teriar prin sedimentele aduse de apele curgtoare din Alpi.
Pe direcia est-vest cmpia are o lungime de 400 km i o lime
ntre 70 i 200 km. La nord i vest cmpia are un relief deluros
fiind limitat de munii Alpi, iar la sud de munii Apenini. La est
este mrginit de coasta Mrii Adriatice, unde Padul se vars
printr-o delt larg. Cmpia Padului este regiunea cu populaia
cea mai deas i pmntul cel mai roditor din Italia. Aici se
cultiv sfecl de zahr, vi de
vie i cereale ca: porumb, orez i gru.
Clima regiunii este o clim continental cu veri calde i
ierni reci. ntre anii 1796-1797 la Rzboaiele napoleniene din
Cmpia Padului au participat i regimente de grniceri din
Transilvania.
De-a lungul acestei campii ce afla cele mai multe orase
vechi din Italia (Piacenza, Cremona, Mantova, Ferrara, Rovigo,
Padova). Campia se termina la tarmul marii adriatice printr-o
delta mlastinoasa, ce separa doua intinse lagune: cea nordica,
Laguna Venetta ( pe nisispurile careia se afla Venetia) si cea
sudica Laguna Comacchio ( strajuita la sud de Ravenna). Azi,
campia este ferita inundatiei prin constructia de diguri.
Imprejurul campiei se desfasoara un brau de dealuri
piemontane dispuse ca un lung amfiteatru.