oc ay Pls ca tcney ee cursMINISTERUL EDUCATIEI $t INVATAMINTULUD Prof. dr. ing. Gheorghe lacobescu Prof. de. ing. fon lordnescu Asist. ing. Radu Tenovieit Sef luer. dr. ing. Maria Tudose Asst. ing. C&t&lin Dumitriu Sef lucr. dr. ing. Mircea Eremia Sef luer. ing. Gabriela Dedu Retele electrice Probleme tg Editura didacties si pedagogics — BucurestiLucrarea a fost claborati dup com semeaat: Prof. de. ing. Gh Tacobescu — subcapitolle LL L4 fi problemele 1115; subeaptetl 2.1 glproblomele 22524, 26, 27,29 2.11; aubeaptolol 3.1 gir Diomclo 3, 34. 3.8; capitol 4: subcapitlul st problemsle 54, 35, 57, 59, 5.15, 3. subcapiteal 6.1 si problemete 65-5610; suteapitotal B.A, 83 gl problomele 81285, Prof. dr. ing. 1. Tordinesca ~ sebeapitolel 82 gf Droblomele810--8.16; subeapitols! 10.15 problewele 10.1, 102, 18, 109; capital 1, Sel Iver. de. ing. M. Tudene — problemete 2.1, 2.16 capital 9; problemele 10.3 10.7, 10.10 10-1. Sef luce. ig. ML. Eremis — problemale 6.1563, 6.11; ‘capitol 7. Acistet ing. R. Tonovici — probiemele 1.1 3% 38 34537, 31433 36 3k, 3222524, 527 ‘Adstent ing. C._ Dumitrie — problemele 2.3, 2.8, 2.00, 2.14, 213, 341, 5.12, 315, 525, 326, Oo Set Tuer. ng. G. Des — probiemele LU, 11S, 2.12, 2:13, 39, 392521 Releeat sini of. dr. ng. ALEXANDRU POEATA m “Coperta: Nearesca D. PREFATA Culegerca de probleme de refele electrice, elaboratd de wn colectiv larg coordonat de prof. dr. ing. Gh. Tacobescu, constix vie 0 completare a materialului didactic pentru accasti disci- pling, dupé publicarca fy anul 1975 @ cursulut de Refele ‘lectrice, peatru subingincri, Dealtfel, strucura gonerald a uerdrié este axatd in principal pe tematica cursulus, iar modul de prezentare si resolvare corespunde cu desfisurarea semina- rilor. La stabiliven confinutului su, soa considerat wil ca pro~ Uemele Formulate si fie integral resolvate, férd a mai preventa enuonfuri cu sau find rezultele, Acest stil de lucru a fost ado ptat ca rmare a fapiului cd problemele solufionate acoperii 0 gamd foarte larga de aspect, iar formularea unor enunfuri suplimen~ tare nu ar fi adus prea mute slemente noi Desi soa consiterat ci fiecare cititor, care doreste sit tnfe~. leagit si si-yi insuseascit problemele aparfinind diferitelor capi- tole, a sludiot fn prenlabil capilolele corespunzitioare din curs, totusi, pentra a-iveni in ajulor, rezolvarea protlemelor alese este precedatd de breviare de calcul, in care so presinti’sinte- ital, aspecte leoretice esenfiale, expresii do calcul gi metode de rezolvare, De asemenca, sa ciutat sit se realizese 0 gradare in ceca ce priveste nivelul si complexitatea problemelor si s-au introdus in cursul rezoloirit accstora uncle explicafit sumare pentru a usera tnfelogerea lof, reducind astfel si timpul de Iuern necesas Numiirui de probleme si complesitatea lor aw fost stabilite astfel inctt sé cuprindd cit mai complet aspectele teoretice $i tehmice specifice fiecitrut domeniu (de exempts, calculul cideri- Jor de tensiune, alegerea secfiunit conductoarclor, roglajul tensi~ nit, scurteiraite, stabilitatea funcfiondritin paralel a refelelor ete.) Tomatica problemelor din fiecare capitol confine, aproape in fotalitate, element, sitwpii $iinformatii spec fice instalapiilor.velecroenergetice din fara noastri, silizind tn acelasi timp instrucfinnile $4 reglementavile tehnico-economice in vigoare. Auutorié considera cit precenta culegere de probleme de refele wlectrice este deosebit de utili studenfilor dela seciite de subingi- eri, dar finind seama gi de faplul cit este prima Iucrare de ‘acest fel din fara noastra, poate fi utitizatt cu recultate foarte ‘bune si de studenfit de la cursurile de ingineri din specialitatea lectraenergeticd, preeum si de personalul de specialitate din sectoral clectroenergetic. In tncheiere, autorii exprima mulfumiri tovarisului prof. dr. ing. Alexandru Poeata de la Institutuit politehnic Lagi care, “eu prilejul controlului stiinfific al ducrdrit a ftcut sugestié si recomanlari interesante de care Sa fin seama, avrorit Peelat CUPRINS Capital 1: Parametris schemelecehimlente ae Hino # transormatearsoreectvice i sehamelor echivalente Me LL, Brevneceanalad w parameti Inte 5 ‘ranslomntonrelor electrics 12, Parametit iil 13 Barnett tranaforsatonrtor 14, Senemeleechivalente ale Hinilor i toaasformatonelor, 113. Catealt aarametiler Kailor ttransormatontloe eerie Capitol 2. Cidesie gi pienderle de tensiane in limites refleleeletrce 2.1, Breviar de analixt a cAderilor si pierderilor de tensinne 22, Calelul ederlor i plerderilo de ieninne fa tle gi vejello ccsca Capitola 3, Ineares conductoaelor nor eectrice 3.1. Breviar de amaliss a verificdifla near a conductoarshos ior dctice 53.2, Calealo inetaet conductonelorlinilor eletsce Capitol 4, Piezderi de potore sd energie fn rejlete ceeeice 411. Breviar de nals a pierderilr de teres de energie in vefeleleeieice 42. Caleafu perderitor do puter 5 de energie In reelte electric Capitol 3. Criteritenico-economice de alegere a soctanii condctoarelorlinilr elec Cepitelol 6 Reglarea teasionit in reelle elecrie. pitta 7. Factoral de putere fa rofelele lectiioe .. ‘rice 5.1. Brevi de aati pentenalogereasecivnl condactenelo nlr elctice 52. Alogetea sectionit condweteareler liner electri 6.1. Beeviar de ania seplisi tenswoil in roflle electric, (62. Caleule privind roplarea tensunil in vefelle cletrice 71), Brevias de snali a imbanstgis tactoralat de peter 72. ImbonStiren factorulai do puter in eel clectrie ga connamator Capital 8. Seartsneaits fm rofleleeletrce. 1, Broviar dh snalish a sourtereiteor. 82. Determinarenparnmetrilor rele pentea calla earetilor de sens 853, Metoe de calcu a curenioe de scurteiruit SA. Caletat corenilor de eurtcireut Capital 9. Linite dectice de transport si regimarile permanente de functionare ale refelelorelestrice, 9.1. Brevisr desnalct a caleualinilerelectrie de transport Serene petmanento de fancjionaro ale roflelor electric =192, Koaatile de fonetionare ale lisilor eu parainetci wniform repartisti 9.3, Calulal inatalatlor de transport de energie lectich ore 9.4, Regimuri particular de fenefionare a nlloreletrice Je transport 9.3. Reglnal permanent de funcfionare al retoelor lactase. 96. Cale alo letriee de transport gta regimarilor permanente de func ‘onare ale refeeor eletrice : 208 “capitlat 10. Stabiitatea fonctions sstemelorolctroenergetice ar 10,1, Breviar de aaah a stability! faneionieli sisemlorelecteoonargetice 327 10.2. Catenin stabiitAttsistemeloe slestroenorgetce {Capitola U1, Caleal mecanic al candactosrlor inilorelctice aceon 111 Breviar de analird a caleullut mecanie al condetonreor. ‘iota cAprroLuLy PARAMETRII $I SCHEMELE ECHIVALENTE ALE LINTILOR $I TRANSFORMATOARELOR ELECTRICE 1.1 BREVIAR DE ANALIZA A PARAMETRILOR $I SCHEMELOR ECHIVALENTE ALE LINTILOR §I TRANSFORMATOARELOR ELECTRICE Prima etapa in studierea unei refele electrice consti in determinarea, celor patru parametri ai liniilor si transformatoarelor electrice: revistenta, inductanfa, capacitatea (susceptanfa) si conductanfa (perditanfa). Caleulal Jor presupune, in cazul linillor, cunoasterea unor cazacteristiei de material (rezistivitatea elect-icd pi permeabilitatea magnetied) si a unor elemente geo- ‘etrice (raza gi distanta medie dintre conductoare), far in cazul transformatoa~ relor, a unor elemente, previzute in cataloagele respective, reiesite din incered rile experimentale {pierderile electrice In cupru sau in scurtcireuit, tensiunea Ge scurteireuit, In procente din tensiunea nominalé, pierderile electrice in fier ‘sl curentul de’mer: in gol, in procente din enrentul nominal), 1.2. PARAMETRIT LINIILOR 12:1, REZISTENTA CONDUCTOARELOR LINIILOR ELECTRICE Rezistenta conductoarelor liniilor electrice se indici in tabele, pentra diferite sectiuni si tipuri constructive, la temperatura de +20°C,' sau, in ipsa acestora, se caleuleazd cu relajia ‘cunoscuta din electrotehnici: R (a, (1), Jn care: _p este verisivitatea cletrck a material, in [ 2 — Iungimea conduetoarelor, fn m; 5 — secfiunea conductoarelor, in mm*. Relafia (1.1) este valabila in curent’continuu, insi ea se poate aplica practic si in curent alternativ, datorita faptului ca influenfa efectului pelicular ‘sia efectului de proximitate asupra cresterii zezistentei, Ia frecvenfe de Incr Pina la 60 Hz sila sectiuni pind la 400 mm? este foarte mici (sub 4%), 7Cind se studia2a functionarea linitlor ete ‘lectrice la temperaturi diferite de +20°C 7” (cazul incalzirii conductoarelor), relatia |» a A Ra = poll + (0-207) 4 | 34 off tbe at (12) 10 fn care py se calculeazi sau se obtine 4200-20-40 60 80 100 din curbele reproduse in figura 1.1 (7 — —— aldrey; 2 — aluminin; 3 — cupru) Temperatura, ¢ in cazul cablurilor, rezistenta ele Big. Lt trict echivalentd a conductoarelor res ca urmare a pierderilor determinate curenfii indusi ia mantalele de plumb, De exemplu, pentru cabluri trifazat= camantale de plumb, rezistenfa efectiva poate depi3i de 1,5 ori rezistenfa in ccurent alternativ a conductorului considerat singur. De aceea, rezistenta aces- tora va fi obtinuté numai din tabela, 122, INDUCTANTA LINILOR ELECTRICE, Inductanfa liniilorelectrice aeriene depinde de tipul constructiv al conduc toarelor, de dimensiumile lor geametrice si de distanta dintre acestea. ’ Pentru lintile electrice acriene monofazate inductanta specifica se calculeazi ‘cu relatia: 2aetios [2 9 bex[aoe2ss}ion [2]. i) Wo cae: _D_reprsinth dita dint conduct 7 MTN pet conduconrlr: f= permeabiliaten magnetics related a. conductoarelor, presupusi de valoare constant (in cazul materialelor hemagnetice se considera w= 1). Aceeasi relatie este valabila si pentra liniile electrice aeriene trifazate cu simplu circuit, cu conductoare’funie dispuse in virfurile unui teiunghi echilateral (dispunere simetrica), Pentru o dispunere oarecare a conducton- relor, relafia (1.3) devine ben fiow 2s sy ioe FE, as in cate Dag =¥D Dig Da represints distanja.medie geometrica dintre ‘conduct oare, a Pentru conducoarele nemaguetice (cupra, aluminis) selafa (14) se poate scrie sub forma: i ce ; ee Peat +03} 461 Pe ws [2], 5 jar reactanja specif x, = ly = 0,145 Ig 145 Ig oe (el to Pontris liniile cletrice aeriene trifazate cu dublu circuit echipate cu conducs toare funie, inductanfa specific’ se calculeazi In mod analog, cu observatia 4 distanfa medie geometrica este definita sub forma exacts: (1.7) Im care conductoarel primulu circuit sau notat eu 7,2, 3, iar ale celui deal doilea circuit cu 4, 36 Tntroducerea dstanfei med (1.7) conduce la ereyterea reactant spec fice lino eu dubia cireit cu 2 “4 yn raport cu cen ealeulsta ta cent (13), ullaats pent nile cu simple circu {n cazul lini elecrice aeriene de foarte inalta tensiune eehipate cu conductoare fasectlre,induetanfa speifict se clelead ou relafa Liste Pet 3] io | (1.8) este raza echivalenti a conductoarclor unei faze; Oe — raza cercului de agezare a conduetoarclor 2aie in fascicul; ” — numirul de conductoare pe fazit: « — distanfa dintre conduetoarele nei faze, Inductanfa cablarilor folosite in construetia iniilor electrice subterane se inliea im tabele, in funcfio de tensianea nominal $i de tipul constructiVv al cablului. Pentru’calcule aproximative se recomanda folosirea urmatoarclot valori medii: — pentru cabluri trifazate de 6 — 15 kV: Zy= 06-32) 10 [HJ; ~ pentru cabluri trifazate de 35 KV gi mai mult: 2o= Gas) 10 [E]12.3, CAPACITATEA LINHLOR ELECTRICE Capacitaten specified a unei lini electrice aerione trifazate eu simpla circa cote data de relia Cs [E} (1.9) iar susceptanta capactiva a lini y= oC. [8]. * cecasi relaie este valabilt gi in cazul liniilor electrce cw dubla cient, eu en ee ee Timale eleirice neriene-echipate cw conducioare fasciculare se tine seama de rsa echivalents 2 conductoarelor pe faz. 7 Capacitatea eabluritor folosite in constractia Tiniilor eletrice subterane se indica n tabete de cate faticleconstrucoare tn fancied tipul construc: tiv, tensiunes nominala si ser}iunea conductoarclor. In lipsa actstor date se pt considera urmatoarele valor medi ale capacitaiicablurlor — C= os3[2] pentru cabluri en izolatie de hirtie de 10 kV si cu i sectiunes conductoarelor de 70-95 mmt; ~ Cy 028[2] penta car de aca tip, de 20 ~ 30, sci ‘unea conductoarelor de 150 mm? sau mai molt, 124. CONDUCTANTA LINILOR FLECTRICE AERIENE Conductanta liniilor electrice este determinata de scurgerile de curent prin izolatie spre pamint si de efectul (descArcarea) corona. Acesti doi factori sint influenfaji in mare misura de condifiile meteorologice. : Obignuit, scurgerile de curent prin izolatie spre pimint se neglijeaza, considetind ci intretinerea linilor este facuté fn bune conditii, Existenfa efectului corona se constati caleulind tensiunea critic’ de ‘a acestuia eu relafia pari = [FB cpemgs 7- Bode Mim mnie 22 1), (1410) w fn care: m, este un coeficient numeric subunitar, care fine seama de starea suprafefei conductoarelor, avind valorile de 0,93 = 0,95 pentru conductoare monofilare si 0,8 + 0,87 penteu conduc toare funie: ‘my — coeficient numeric care fine seama de condifiile meteoro- Jogice, avind valoarea egald cu unitatea peatra timp frumos side 08 pentru timp umed (ceafa, ploaie, chieiur’) ~ densitatea aerului a cirei valoare’ variazd foarte putin fn jurul unei valori egald cu unitatea: f= U,1[kVjem} — gradientul de potential critic de aparitie 4 ‘efectului corona. U,, atunei efectul corona se poate neglija, In caz contrar, pierderile de"putere’ datorita efectului corona Se vor calcula cu relatia: BP oe =F + 29) twos ty fn care: f Vaile este frecvenfa de Incru a liniei, in Hz; ~ fensiunile pe faze, de lucru si de aparipie a efectului corona, tn RV. Cind conductoarele sint dispuse in plan orizontal, se aplicd unele corectii Pent faa din mifloetonitnea ech ge va consider mal ted Sones, jar pentru fazele extreme, mai mare cu 6%, in compiratie cu cea calculata cu relatia (1.10). In acest caz dacd se constata ci U,, < U, pierderile se vor aleula separat pentru fiecare fazi cu relatia (I.1i) introdacind tensiunile de aparifie a efectulai corona. Reatile (1-10) si (1.11) sint valabilo pentru tnile electrice acriene cu tensiuni nominale U,<220 kV si conductoare cu diametre ¢<25 mm. La tensiuni nominale s."diametre de conductoare mai mari decit cele indicate, pierderile de putere pe fiecare faz se caleuleazi cu relafia: ne (oT je re - tn care: Lng 0n19]/=FE sepresintt lungimen medie de deplasre a io- nile feo jumitate de proud; 21,tom2-(1 + 28) —intensitate tmpulai etic cores puuzittor efectului corona vizibil. Pentru liniile de foarte inalta tensiune echipate cu. conductoare fascicu- lare, tensiunea critici de aparitie a efectului corona se verified cu relatia Uy = 84 mm: rie KV, (ty WWsn care p= 2(0 ~ 1) sin eprenints un coeiciet a eel valoae depinde je mumirl de conductote pe faz ; . Liniile electrice subterane au pierderi de putere in izolai onc de tangenta unghinil de perder (ga) ale carl valor int éupr i Sitele 0,000 516,008. " eeu ye, Tach in ale ctr exe necu 5 ink ema de etn par | Jeli corespunaiitoare scurgerilor de curent i efectului corona, atunci Seva calla ot slain: | i R=-= [Qs koma in care AP, reprezinta pierderile de putere activa determinate de efectele ‘de mai sus. 13, PARAMETRIT TRANSFORMATOARELOR 13.L TRANSFORMATOARE CU DOUA. INFASURARE Pentru transformatoarele cu doud Snfagurari se indicd urmitoarele relatii de caleal a parametrilor — Rezistenfa. echivalentd Ry (9. (14) — Reactanja echivalenta: az. a), (115) Ayn 2xt 100 Sa (or = Conductanfa echivalent p= APE. 10 (8) (1.16) ve = Susceptanta echivalenti Bye Vg = 4, $2-10% [5 (7) m8 fin care APou, APre $i S, se considera in KW, respectiv kVA, iar U, tm kV. 182, TRANSFORMATOARE CU TREL INFASURARI Rezistenja echivalenti a infagurarilor acestor transformatoare se caleu- leaza finind seama de anumite preciziri privind puterea nominalé si gradul de incireare a fiecirei infaguri 2 Pentru transformatorul de primul tip cu raportul puteritor tnfuein- Jor 100/100/100%, in situaia fn care doud infgurdrt sit Incareate a puters ominall st cea dea treia'se afl in gol, reistnfa echivatonth sate uy Rem AP Pentru transformatorul de ipuladoites, cu raportul puteilor 100/100/67 % ‘sau 100(67/100 %, considerind rezistenta fiecdre! fnfasurari invers’ proport onalé cu puterea ei nominalé se obsine: R= Ray 10 [9 (118) 13 Ry (Lag) si oE Re 102535 APo. 10> (ay, Pentru transformatorul de tipel al treilea, cu raportul puterilor infaguré- rilor de 100/67/67% se obtine: . uw R= R R= R15; Rp a AP: Ry “10° (0). (1.20) Relatia (20) corespunde incircirii de 67% a infasuririi de medie tensi- une si de 33% din puterea nominala, pentru infasurarea de joasd tensiune. Daca, de exemplu, se considera ci puterea Infaguririi primare se repartizeaza jn mod egal pe celealte dows, atunci R, p= AP 108 (0), 3a In relatile de calcul a rezistentelor APes, corespunde pierdeilor totale fn Incercarle in scartcireuit ale transformatorului. Pentru transformatoare Imari, i cataloage se dau pierderle pentru fiecare Incercare de seurtercas, adicd: APexyy, APony, APoug In acest caz pierderile totale in cupru se vor caleula ew rela AP = S[APa ut BPee w+ MPa al (ay Dac fnfisuririle de medie si joasi tensiume sint dimensionate pentew pater diferite de 109%, atumck plese te curteirent se reeaenleae a Duierea nominala ct reiafile J Pane arte wf Se APew te = Penne Sa incare: APé« reprezinti pierderile de scurtcircuit raportate la puterile nominale ale fnfisuririlor de medie $1 joasa tensinne So puterea nominal a transformatoruluiPierderile de scurtcircvit ale eelor trei inffguréri, considerate separat, se determing cu relatiile APs = es Pq + AP fous + Pons ~ SPowad (37 ores + APeuss ~ Pon) = : BPs _ : APqus = Eau APevm = MPoud, Reaclanfa echivalenta a infasuririlor transformatorului se caleuleazi cu relatiile Xx Sa 4s (122) Xu? Zn Xue Zu (123) Nee Zn Tensinnile de scurtcicuit ie the a4: Mp m1 corespunzitoare perechilor de fnfigurari inalta — medic tensiune (7'—3)"nalta~ joast tensiune (73) si medie — joasi tensiune (2 — 3) sint date fn cataloagele transformatoare- Jor respective. : Conductanjsle si suscoptanfele transformatoarelor cu trei infasurari_ se determina cu accleasi relat indicate la transformatoarele cu dowl fatasurati Obigouit insa, in schema echivalenta conductantele gi susceptanfele se inscrit prin pierderilé de putere activi si reactiva in fier 34, ALEGEREA TRANSPORMATOARFTOR DIN wWerar aqme FreeTRIcE DE DISTRIBUTIE A ENERGIEL Transformatoarcle destinate instalafiilor electrice de distribufie a ener- ici se aleg tinind seama de grupa de conexiuni, care arati atit modul de conec- fare a fazelor a dou’ infasurini, cit si defazajul dintre tensiunile primave gi secundare ale bornelor omoloage. Dintre toate combinafiile posibile, in instala- fille electrice de distributie a energiei, este previuta utilizarea a sapte grupe de conexini, care acoperi de fapt toate utilizarile. Astfel, conexiunile Yd—5 ‘si Yd — 11 (eorespund transformatoarelor ureatoare din centralele 3i stajiile electrice, in timp ce conexiunea Yy — 0 se foloseste, in general, atit pentru transformatoarele coboritoare, et si pentra “ cele urcitoare. Conexiunile Dy — 5 si Dy — 11 se folosese in cazul transforma toarelor de tensiuni joase, care alimenteaza si consumatori de lumina. Actlayi domeniu de utilizare au si grupele de conexiuni Yz — 5 si Yz— Il, cu deve sebirea cA puterile nominale ale transformatoarelor sint mai mici (de ordinal a 100 kVA), 14. SCHEMELE ECHIVALENTE ALE LINIILOR $1 ‘TRANSEORMATOARELOR Cei patra paramnctri caleulafi se pot conecta sub forma unor impedante siadmitante localizte, im cadral unor scheme de cuadripoli echivalengt Tt sta T. Aceste scheme se folosese eu rezultate satistacatoure atit pentru linit electrice cu tensiuni de {10 kV silungimi mai mici deft 150 km, sau de 220 KV sf lungtin! mai met dec 250 kim, cit gi penten transtormatoarel Cu dou, infdsurari Tn figura 1.2 se indict aceste scheme ale cirar ecuafii de functionare sint prezentate in eontintare % Pontris schema cundripolului echivalent &m TL g, Ltin WY (14 28) en (1+ (124) &, Pentru schents euadripolulué echivalent in Ts Y=, (14+ 4 (125) unde: porechile de marimi U,, I, si Uy, Zp reprezinté tensiunile pe faz fi surenieare corespind bornclor de intrare side iyire; Z, ¥ —impedenfa si admitanta liniet sax transformatorulut In cadvul trans‘ormatoarelor este mai comodi folosirea schemei echiva- lente a cuadripotului I’, reprezentata in figura 1.3, ale cltel ecuatii de funetiow rare sint: (1.26) Fig. 12Se obignuieste ca ecuafiile (124+ 1.26) si se pun sub forma generali: Us + Bly; a+ Dl, (1.27) Fe 13 in care A, B, C si D reprezinti cooti- cientii caracteristiei ai cuadripotului, ai ciror valori rezult& pentru fiecare caz in parte, De exemply, pentru cua- dripolul P: A= 1; B= Z;C=¥;D=14ZY. Dach A=D cuadri- polul este simetri. Daci se neghijeazi marimile transversale, adicA efectele curentului eapa- citiv si ale pierderilor corona, in cazul linilor, sau cele ale curentului de mers in gol si pierderilor im fier in cazul transformatoarelor, atunei schemele echi- valente se simplifici, fiind reprezentate numai printr-o impedan{. Este cazul liniilor de medie tensiune (U.,<60V) si al transformatoarelor de puteri Transformatorul cu treitnfésurdri se poate tnlocui print-o schemi echi- Yalentd forimata dintro stea cu trei brae, in care fiecare ramuracorespunde impedanfei unet infiguriri. Ea se completcarA cu o admitanta corespunzi- toare pierderilor de mers in gol, conectata in derivate, fie pe purtea primar, ca in figura 1.4, a, fie in nodul O, ea in figura 1-4, 1a transformatoarde de constructie curent infigurarea de inaltitensiune «ste dispusi a exterior, n timp ee tnfagurarea de joast tensiane — lingt miezul magnetic. In aceste conditi, fluxul de scfpiri intre terfiar si primar este sensibil egal eu suma flusurilor de se&pai dint tertiar gi secandar si dintre secundar si primar. Ca urmare, reactanfa de scipiri Xa fnfiguriit seeun- dare este foarte mica si in schemele din figura 114 poate lips. Este sufiient ca dispunerea infigrarilor pe miezul magnetic si'se modifcie i schema echi- valent si nu mai fie aceeag. De exempha, daca se inverseaza posiia fafagurdcit de medie tensiune eu cea-de inalta tensiume, atunct in schema echivalenti %; se poate neghija. O asttel de dispunere are insi dezavantajul ci mireste preful de cost al transformatorului Big 14 16 Ls. CALCULUL PARAMETRILOR LINIILOR $t IRANSFORMATOARELOR ELECTRICE Probleme rezolvate Problema 1.1, Sa se calculeze rezistena electricé a unui conductor de capri, Ja temperatura de 60°C, pentrn care se dau urmatoarcle’ elemente: 188 $ 4=0,0041 grit Rezolvare Se aplicd relafiile (1.1) si (1.2) si se obfin valorile: Rag = 18; 1,340; Raye = 1,34 (1 + 0,0041- 40) = 1,56 0. > ‘Daca se folosese curbele din figura 1.1 so determin’ ¢fye = 21 si rezistenfa corespunzitoare are valoarea Ri = 21 5, Din anexa 1.2 se obtine ,35 0, iar rezistenfa la 00°C este: 0,27 Qfkm si Rip Roe = Se observa cd rezultatele obfinute sint foarte apropiate, 35 (1+ 0,0041- 40) = 1,57 0 Problema 1.2. SA se caleuleze reactanta inductiva specifica pentru 0 nic electricd acriana, cu dublu cireuit, care are tensiunea nominala de 110 KV. Linia este echipata cu conductoare de OL ~ Al de 185/32 mm, dispase pe stilpi metalici cu ecronamentul brad intors dat in figura 1.5. Raza conductoare- Jor este 9,6 mm, Rezolvare Se calculeazi distanfele necesare dintre conductoare ji distanta medie geometrica cu relafia exact’ (1,7), objinindu-se: Dyy=4260 mm; Dyy=8500mm; Dy =4 260mm; Dy = $760 mm; Dag =7400mm; Dyy = 10 900 mm ; Dg = 6 900 mn, Aplicind relatia (1.5), reaulté: 465 wie nses it [EJ 2 — Rejele electrice — 6. 1245 7314+ 13, 63 + 10" 2 0,428, fal Dac nu se considera influenta dintre citcuite, distanta medie geometrica are valoarea: Diygg = 5.350 mm, far induce tanfa si reactanta specifica clear ae Had 6g 220 3 [3 = Bis [2], i i xs-oan [2]. Aproximatia facuti, daci nu se tine Fig. 13 seama de influenta dintre cele dowd cir cuite, este sub 4° Problema 1.3. Si se calculeze reactanfa specified a unei linii electrics aeriene cu simplu eireuit de 400 kV, echipati cu conductoare fascicular de ofel — aluminiu de 450/75 mm. Fazele sint dispuse in plan orizontal, pe capul unui stilp portal, cu distanja de 15 m intre ele. Raza conductorului este de 15,09 mm, iar distanta intre conductoarele acelelasi faze — de 400 mm. Se va calcula reactanta specifici in urmatoarele dowa situafii: dowd conductoare pe fazi si trei conductoare pe fazi dispuse in virfal unui tri= tunghi echilateral. Rezaloare Se caleuleazi distanfa medie geometrica dintre faze: Daas = 44) Daci fiecare fazi are dowd conductoare: V15,09-200-2 = 77,7 mm; = 18900 mm, (so$82 029) += 22-10 [2; fg = 314-11,22+ 106 = 0,352. le): ngl) IGE logit fk ace ti conectore aap fn vial ent Mmm; tote saor-i0 [2]; 36 [2]: 18 Daca linia ar avea un singur conductor pe faz, inductanfa specific’ a aves. valearen galt cu 14,72-10-4[ ceca ce corespunde uel rene tant specced 042 ductoarelrfascedareFectant, spctich se race ea cea 30%. campaie et e's ona cng Problema 1.4. 0 linie clectricd de 220 kV alimenteazi o statie de trans- formare @ unui mare consumator, situati la distanfa de 250 km. Linia este executat’ cn conductoare de ofel-iluminiu de 300 mm, cu distanja de 7,5 intre faze. Raza conductoarelor este de 12,1 mm, Sa se calculeze susceptanfa specifics si efectul capacitiv al liniei, Din datele calculate rezult& ci in cazul con- Resloare Se determing distanga medie geometricd dintre faze 9.450 mm si se objine: ‘oan : : . tio [5]. Desist wera [] Br Efectul capacitiv al liniei este determinat de puterea reactivi generat de accasta, care are valoarea dg:L-Uz = 2,61 -10°*- 150-220? — 18,95 Mar, Problema 7.5. Si se calculeze conductanta activa a unei liniiclectrice de 220 KV, pe timp ucat gi pe timp umed, tinind seama cA pierderile specifice de utere activa datorisa scurgerilor de cureat spre pamint reprezinti 2[kW/km), respectiv 24]kW lem. Lungimea liniel este de 100 km Rezoloare Tinind seama ce datele problemei se objin umitoarele rezultate: ar — pe timp useat: gy G= 113+ 100-105 BP igs — pe timp umed: gf G5 = 49,6 100- 10°* = 49,6- 10° [S). Problema 1.6. O linie electricd cu simplu circuit de 220 kV, echipata ca conductoare de ojclaluminiu de 400/75 mm, alimenteazi un mare con sumator la distanta de 120 km. Sa se verifice efectul corona, considerind ce conductoarele sint dispuse in plan orizontal, eu distanfa intre faze de 6500 mm. Pe linie se foloseste transpunerea fazelor. Diametral conductoa relor este de 28,2 mm. »Rezoloare Se calculeazi distanfa medi geometrica: Dang = V53O 190mm, Se verified efectul corona in condifii meteorologice diferite. a. Pe timp seat se consideri: m,—0,87; my = 1; 8 1 si se obtine: Uy = 84-0871 +b Lat -Ig-S = 284 ny, Deci Uy > Uy 4, Pe timp wned se considers: m, = 0,83; my = 0,8; 8 = I si se obtine Us = 84-083 -0,8 «141 lg 20% = 217 kv, Aplicind corcetile corespunzitoare pozitillor fazclor regulti. Un = Uy = 20KV > Uy; US, = 0,96 +217 = 208 kV = U, In aceste conditii urmeaza a se calcula pierderile de putere ca urmare a apa- rift efectulul corona [ a ™ Proslema 1.7. Sa se calculeze parametrii unei lini eleetrice acriene de 10 KV, cu dublu eireutt, construita cu conductoare de ofel — aluminia de 240/40 ini’, care alimenteast un consumator industrial la distanfa de 70 kan Coronamental stiipului este tip hexagon, cu dimensiuaile date Ia figura 1.6, jar diametrul conductoarelor este de-21.9 men Resoloare 4, Resilenaelectried specificd, conform datelor din anexa Lt este ry 0/124 Ojon, iar rezistenta totala Ry = 19% = 0,124 +35 = 4,34 0. 6, Reactanfa inductiod specified corespunde distantei medi Dasa =f P= Da Dix Des Des as = 7450 mm, {in care, conform figurii 1.6, distanfele respective au valorile: y= 4300 mm; Dy=4270 mm; Dy = 8-410 mma; Dy =5400 mm; Dig =7500 mm; y= 7000 mm; Dy =7 520mm; 10010 mm; Dy = $600 mm Renta x 1 wm 0.05 [ 20 ‘Daca nu se tine seama de influenta 1.2700 dintre circuite atuact Dawa = 1Dq Tyg De = 5 380mm 5 i 500 g pi reactant specifi ae oi aa 461s 10.85 x 20 2800 sey =a0s [2]. is adil deen ma mich dec 4 : Reactant fina are valaren: 8, fons tas rhe 2. Capcten petfich nel este me 16 Co iar capacitatea total e 1,19 aR. 2+8,5 +70 +109 4 si efectul eapacitiv al liniei au valorile Susceptanta capaci By = oC, = 119-31 374 wS; 374 + 1108 - 10° — 4,53 Mvar. O 4, Efectul corona se veriticd pentra conditiile cele mai dezavantajoase (timp med) Um 84-083 +08 +1085 Ig 2%. — yu > OW. Rezulta c2 pierderile de putere datorita efectului corona sint negli jabile. Problema 1.8, Sa se determine parametrii unei linii de 400 kV, echipata cu dou’ conductaare pefiecare fazd de ofel-aluminiu cu sectiunea de 450/75 mn Fazele sint situate in acelasi plan orizontal, avind distanfa intre ele de 15 000 mm. Lungimea liniei éste 350 km, diametrul conductoarelor—29,25mm, iar distanfa dintre conductoarele acéleiasi faze — 400 mm. Pierderile de. putere datorita.scurgerilor de curent spre pimint se considera neglijabile Rezolvare 4, Rezistenfa cletrict: ry = 0,07 (O/km); Ry ayb, Reactanta inductiva. Dag = 15.0000 - #2: 2-200 8900 a5: y= 314 (461g S94 23 ) tot = 0853 [2:] X, = 0,353 + 330 = 123,55 0. ¢. Capacitatea $i susceptanga, 4008-10, [ By = 314 + 10,08 - 350 - 10° = 1 108 - 10S x, = 1 108 + 10-* - 4008 - = 177,04 Svar. Se observa ci efectul reactiv al liniei este destul de puternic si poate avea tun rol considerabil in cadrul sistemului electroenergetic Cu aceste date resulta: Z = (1225 + j 123,55) (0); Y sj 1103 - 10 Problema 1.9. Si se calculeze parametrii unui transformator trifazat de 38,5/10,5 kV cu puterea nominal de 3200 kVA. Elementele caracteristice fabelate sit: APo, = 37 KW; te 79%; AP = 11,5 KW? ty — 4,5 %e Parametrii se raporteazi la Infigurarea de inalti Tensiune, Reolvra Folosind rll (1.14 ++ 1.17) se obtin urmtoarele valor R= 37 BD eee esac, oe ie 3a 115. oa Problema 1.10. Si se aleaga si si se determine parametrii transformatoa- relor dintr-o instalafie de distributie de medie tensiune de 20/0,4 kV, care alic menteazi un consumator de 1500 kW, la cos @ = 0,8, Parametrii se vor Tas porta la fnfasurarea de fnalta tensitine ‘Sa se calculeze valoarea exacti @ reactan{ei transformatorului conside- rind céderea de tensiune la sarcind nominala si cos ¢ = 1 Rezolvare Puterea aparenti corespunzitoare consumatorului este 1 875 kVA, care va fi acoperiti de dou’ transformatoare de 20/0,4 kV, S, = 1000 kVA, cu 22 grupa de conexiuni Dy—11, Din catalogul transformatorului reies urmitoa- Tele caracteristic AP oy = 13,9KW; the = 0%; MPpg = 2,7 KW: iy 2%. Se caleuleazi: a 100 20. 98 5560; X, Ry = 13.9 2 = 6.75 + 10" Gr Tinind seama de resistenfa calculatd se determin’ ciderea de tensiune activi, pentru sarcina nominalé, la cos @ = 1 si se obfine: Sue Rp = 14%, Way = = = 278V sat ay, = CAderea de tensiune procentuald fn reactanta transformatorului este: =. V5 = 196 hn = py I TT ns% 85%, jn valoarea exact a reactanfei transformatorului 385, 2008 0 V0 3,4 2. Eroarea introdusi cind se considera tue{%A] © ty y[%] este: 100 = — 2,56%, Problema 1.11. Un transformator trifazat de 10/20 kV si 40 MVA are surmatoarele date caracteristice: APoy = 180 KW ty = 12% MP—, = 422 $i iy = 1,5 %, Sa secalculeze parametri acestuia raportafi la inflgurarea de falta tehsiune, Resolvare Se obfin urmitoarele rezultate 221010 : 960; Xp BA — 36,30; = 4,95 «10° s, Problema 1.12. Sa se caleuleze rezistenfa si reactanta unui grup de trei transformatoare morofazate cu trei infagurari de 110/38,5/11 kV si 20 MVA Pefiecare, cu urmatoarele slemente caracteristice: MPa, — 129 kW/tazi; Mae 170%: am = 6%; Mag = 10,5% Puterile tafigerarilor,sint egale (186 /100/100%¢)""Resistenta"$o reactanfa se raporteazd la inflgurarea de nalts tensinne Rezoloare Schema echivalenta corespunde unei stele cu trei brafe, in care rezisten- fele sint egale tntre ele, avind valoarea: 5129-108 108 Ry=R= R= Re 65.0. Tensiunile de scurtcircuit corespunzitoare fiecirei infagurdri se calculeaza cu rolafiile (1.22), obtinindu-se urmatoarele rezultate “ yn Denne (6+ 103— 19% == 025% 20; X20. Problema 1.13. Un transformatortrifazat eu trei ffiguriri de 220/121/38,5 KY, si S, = 60000 KVA, are urmitoarele date "caracteristice: te 'is19 = 22 % thes ~ 8,5 % ; raportul pierderilor APa/APo, = 0,45 2% Pierderile tn cuptu sint de 360 kW, iar raportul puterilor horainale ale Infisurarilor este 100/67/67 %, Si se caleuleze parametriitransformatoralui (tipal_ al treilea), tinfad seama ci APoy sint date pentru o incircare completa infaguciii de medie tensiune. Rezotoare In cazul transformatorului cu tri tensiuni de tipul al trelea,rezistenta Infigurrilor de medie "si de joast tensiune este cu 30% mai mare deelt cot a fafiguréii de inalta tensiuné, adic R= R= 15 R= 3970, fn care: m4 De asemenea: (4422-89 % 0,75. % 025% 80; Xe 0: 4 — Bi mse, p= MMP 3.97 1088; Bp = 22 9s 248 - 1045, Problema 1.14. Si se aleaga sisi se caleuleze parametrii unui transfor- mator dintr-un post de transformare de tip rural, la care se racordeaza un consumator care necesita o putere maxima de 220 kVA. Tensiunea de alimen- tare a refelei de medie tensitine este 20 kV. Rezolvare Tinind seama ci consumatorul rural este compus mai ales din surse de tumina se alege un transformator de 20/0,4 KV, Sy— 250 KVA, cu grupa de conexiuni Dy-5, care permite un reglaj de tensiune de -+ 5,59 si care are ur- matoarele caracteristici: APoq = 5,04 KW; typ = 69%; AP yy = 1,1 KW gi y= 2,9 % Cu aceste date reaulta: 20 0 5,04 2” 04 18,12 «10-8 Problema 1.15. Un consumator industrial situat la o distanfai de 90 km de cea mai apropia:a centrala electric dinsistem, necesita o putere de 180MW, la cos 9 = 0.95. Si sealeagi transformataarele stafiei cobarttoare i si se calculeze parametrii acestora gi ai liniei de transport, finind seama ch tensiunea de alimentare este de 220 kV. Conductoarele liniei din ofel —alu- miniu sint dispuse tn plan orizontal, cu distanja de 7 500 mm intre faze sicu secfiunea de 400/85 mm!, Rezolvars 4) Transformatocrele din stafia coborttoare Se considera c& distributia energiei se face la dou tensiuni si ca urmare se aleg trei transformatoare de 75 000 kVA, eu trei fnfasurari de’ 220/121/11 kV de ‘tipul 7 (100/100/100 %) cu urmitoarele caracteristici: AP, — 380 kW; AP = 105 KW; y= 2% ters = 10,5.%3 thea = 17% yey = 6%. 25Se obtin urmatoarele valori ale parametrilor Ry 1,635.9; Xn= 6760; Xy= 100; X_= 3870; X= 69.50; X,~0; 40,85 0; 105-102 3 105: 10 oom Ze mato Se = 2171088; Bp Fe as -wes, 8) Limi de ransportdeenergio By : a in anes Ht seals r= 0079. distanfa medie intre conductoare se calculeaza rézultind valoarea de 9 480mm. Rezulta: Ry = 0079 -90.— 7110: X, = 314(4615 ] si diametral @= 27,8 mm, iar +03) 90- 10-4 = 33,4 0; Bs 0241 9480 14 By 90+ 10° = 241-1045; Q, = 241+ 220% 10-4 = 11,6 Mvar. fect corona st verifick in condiilemeteorlogice cele mai nefavoe rabile: . = 139-1 2288 225 KV > 220 kV, Top = 84° 0,85- 0 ‘sau raportat la tensiunea pe fazi: Vy — 130 kV = 127 kV, Pentru conductoarele situate in"acelasi plan orizontal se fac corectiile corespunzitoare gi se obfin urmitoarcle revultate: 10 Von = Van = 130-4 S08 = 1378V; Voy = 130 41 104.8 kV. Pe fazele 7 si 3 pierderile de patere prin efect corona nu intereseazi deoarece any > Vu = 127 KV, Pentra faza 2 tnsi V., LORY; — pentru timp omed 84-08-08: 0,865-Ig Ft I3L KV > 110 KV, aPierderile de patere datorate efectul corona sint néglijabile z Schema echivalenta a liniei in con- digit de timp ued este vedatd fn figne 18. Problema 1.17. Un orag este alix rmeniat eu energie electri prin inter- ‘mediul “une linit de 220 kV dublu circuit. Schema coronamentului este Gata in figura. 1.10, 4, Conductors] Fie 19 unei faze este de ofekaluminiu si are Seetiunea ‘de 300/80 mm#, -Lungimea liniei este de 120 km, Stafia coboritoare are, trei transformatoare de clte 90 MYA, 220/22 KV, Sé se calculeze parametrf schemei echivalente a ansami- Dialui linie — statie in urmatoarcle ipoteze: 1) regitm normal de funetionare; 9) regim de avarie, cind a cizut un circuit si un transformator. 1386+ J20.7 tal Rezolvare 4) Regim normal de funcfionare Linia de transport de energie e determina din anexa 1.7 24,2 mm si rq =0,1 Qjkm. Rezulta 1-120 = 60. Se calculeazi distanta dintre faze cu relafia 1.7: unde: + Dy =17604 mm; Dy = 8 910mm; Dy = 15368 mm; Dag = 15 698 mm; 20 861 mm; Dy = 10800 mm; Djs = 14400 mm; Dyy = 11 600 man, Rezulta 137832 _ 25,05 0; ‘O79: 2 fan, = 0,145 )g. Fry ~ SA 15783 . Can ‘Tensiunea criticd de aparitie a efectului corona secaleuleaz’ pentru timp frames si pentra timp piotos tu relafia (1.10): 3 3,14 120-2 + 10-8 = 5834+ 10° 8; 83,4+ 10-2208 8,24 Mvar. Uy, = 840,840 Ig 1,21 = 265,98 kV. BA Ui, = 08+ Usy = 0,8 + 265,98 = 212,78 KV. 28 a0. Fig. 1.10 g 2800 2 | 5600. 5 8 i iH t Em. hy wow aw ae Seajssooiiar 7 Fea21jen22) at = = 27 # iS 8 a] § 5 23K a asain 74” Srzajenzeytat ta aS fe . g Bfectul corona au_apare devit pe timp umed, Se caleulezi pierderite pin efect corona pe 0 fazt ee mee AP, = 241(50 2 fa 22 isms ¥5 tn aceste conditié conductanta liniei se poate neglija — Transformatoarele din safia coborltoare Caracteristicile “ransformatoarelor sint: he = 12.5%; APqy = SI0KW; AP, = 105 kW; grupa de conexiuni YetSe caleuleazit: 0@20}- 1% 30 : ee 2a? 67220: eae 0000 03 es, 9000 1 = 217-1068; By 8, 0 12. 194 es 2208 So 100 2208 : cu aceste valori sa Intocmit sciema echivalentd din figura 1.10, 2) Regim de aoarie —Linia de transport de energie: Se calculeaza: 2 Ruy = 120; Doug Xy=5350; By SOI 17 04 F910 = 306,3- 10-*S;* Q,, Tensiunea critica de aparitie a efectului corona ie timp frumos si 1210mm; 14,82 Mvar, timp umed este: Us, = 253,38 KV; Uy = 0,8+ 253,3 = 202,6 KV. Pierderile corona pentru timp umed sint: edeg, Materibticile transformatoarclor rimin aceleasi de la punctul pre- codent. Schema echivalentit a acestui regim de funcfionare este prezentatd fn figura 1.10, e, Problema 1.18. Un centru industrial consuma la virfal de sarcin’ 0 putere de 450 MW la un factor de putere mediu cos g = 0,97, iar in golul de noapte © putere de 223 MW la un factor de putere cos 9 — 0,95, ‘Alimentarea se face intr-o linie de 400 kV, simplu circuit, avind lungi- mea de 150 km. Fiecare fazi este aledtuita din’ dou conductoare de ofel — aluminin intarite, eu secfiunea de 450/97 mm? aflate la distanta a — 400 mm unul de celdlalt, Fazele sint agezate in acelagi plan, distanfa dintre ele fiind de 11 m, Si se aleagi'‘transformatoarcle din stalia coboritoare si s4 se caleuleze parametrii schemei echivalente a ansamblului linie — stafie coboritoare, Rezolvare a) Linia de transport de energie Din anexa 1.1 reies urmatoarele date: @ = 30,19 mm; ry Rezulta: 0,065 Oem. ‘De asemenea se caleuleaza Dye = VT TE YV3095- 20-2 = 7,77 em. 13,86 m; 30 Rezultl 1396 4,6 jg 2385. 161g 3 oo 5 tg 1386, aI 0, = 504,6+ 10-- 4008 = 80,74 Mvar, 49.95 ; 28). 314+ 130- 104 + 314+ 150+ 10- = 504,5- 10S; Tensiunea criticsi de aparitie a efectului corona se calculeaz’ in con- Gitii meteorologice normale (timp frumos: m,— 0,85, m= 1) folosind relafia (1.13): Us 11,5095: S12 RV, 4-0,85- 2 12 Pentru faza din mijloe tensiunea va fi Ul, = 0,96+ 451,2 jar pentru fazele laterale Us 433,2kv, 106+ 451,2 kV pentru timp frumos nu apare efectul corona, Se calculeazi condifit de timp umed (it, — 0,8): S6LKV; Us, = Un, = 382,7 kV; Us, Se observa ci Ug 0 a 0) — go #0)! 34) + oof)" — 09[ 22) (ia) + °C) a et _s10 = 40,8 0; aoa Xq= Zh 100 880; i o 20, Xe 100 400 000, ways 4140; X, +2~46 x,= Hana 220.10-4 1,375+ 10-48; “8 32 agzkv soon 487506885 tod ake Prauseieres tar $roesviostay 12523-16°¢s) 2k enay van 48756 j6595 fa} e O45 = j446 fal 045ej0 in 2th a z a € 8 ® ® & Fig 11 Cu valorile calculate mai sus se Intocmese schemele echivalente ansiim: blului linie-stafie, peatru ccle dowd regimuri de functionare, Pentru consumul maxim de putere (cu doua autotransformatoare) schema Schivalenté este dati fn figura 1.11, a. Pentru consumul minim de: putere iGhims echivalenta este dats in figura 1.11, (un autrotransfermator devonee: Linia a fost repezentata print schema echivalenti I, jar antotvansfer: Mmatoarele printr-o schema echivalenta [', ; sae |CAPIToLUL 2 CADERILE $I PIERDERILE DE TENSIUNE IN LINITLE $I RETELELE ELECTRICE 2.1, BREVIAR DE ANALIZA A CADERILOR $I PIERDERILOR DE TENSIUNE Pentru calculele cideritor sau pierderilor de tensiune in refelele electric, este necesar’ cunoasterea distribuftei curentilor sau puterilor in fiecare laturi In cazul unei configura radiate de refea, simp tau cu rathficati, distri butie aproximativa a curentilor saw puterilor rezultd fara dlficultate, aplic ‘ind teorema Ia Iui Kirchholf, pornind de la ultimit consumator! edtre sursa de alimentare In refelele clectrice cu configuratie buclata determinarca_circulatiei curentilor sau puterilor este mai dificil, fiind necesara si se aplice metode speciale de calcul sau de reducere a rejeletor la forme mai simple, care st per~ iti obfinerea rapid a nor rezultate eft mai exacte, Determinarea picrde- tilor $i ciderilor de tensiune va urmari fluxurile de, putere in reteaua reali 31 va permite stabilirea nodurilor in care tensiumea are variafile cele mai mari in raport cu tensiunea nominal 21 ME ELECTRICA SIMPLK CARE ALIMENTEAZK UNUL, SAU MAL MULTI CONSUMATOR 4) Linie electrici representate printr-o impedanpit Pentru linia electric’ din figura 2.1 care alimenteasii un singur consumator si care este reprezentata prin impedanfa sa, se definese urmatoarele marimi: = edlderea de tensive pe fazi reprezinta diferenfa geometricd dintre ten- siunea simpla de la fnceputul liniei gi cea de la finele acesteia: 4 (R + 5X) (la jh); (2A) ~ componentele longitudinal si transversald ale ciderii de tensiune: AV = Rl cos gy + XT sin gy; 3V = —RI sin gy + XIc0s 9, (22) {n care 9g reprezinth. defazajul curentului tn raport eu tensiunea de alimentare © consuttatorului, V,, considerath ca origine de faz; a © = pierderea ile tensinme repre? aint diferenfa algebric’ dintre fer siunea de la intrare sicea de la icsirea din linie: DY=My—; (23) — unghiul de stabilitate, 6, re- preainta defazajul dintre cele dow tensiuni, de la intrarea side Ia iegi in Tinie, a c&rui valoare da in- i asupra funetiondrii in paralel 2 rejelelor. Dac consumatorii de_ energie clectricé sint exprimafi prin. pute- rile lor monofazate Pyy $i Qso. tunci expresia (2.1) devine: RP tXOq | XPoy— RO, Yn ay a= (2.4) in care 1, $i J, din relia (2.1) au fost inloeuite’ finctie ‘de ‘puterea * activi sireactiva, iar relate (22) Be 21. devin: 0 ava (2.3) Ve si reprezinta componenteleJongitudinals gi transversalé ale ciderit de ten- Sune pe faza (ihd unghie de stabilitate are valord mii, com nent, raver ceri de tensivné se poate neglja, lar componenta longitudinal se kent fied cu pierderea de tensiane (AV ~ DY). Cind unghial de stabiltate are Yalori mai mani, pierderea de tensiune se poate scrie ub forina aproximnativa: 7. re jt Vane: Hw ool WaT T OTR raw ay 4 28m srt tnck pyway 41.2%, ew fn care sa constatat ca Vax Va AV. In figura 2.1 se reprezinti,"in cadrul diagramei fazoriale, mirimile definite mai sus. Obignuit, ciderea de tensiune se raporteazi la tensiunea nominala a insta- lafiei, care s¢ identifica cu tensiunea intze faze, In acest caz, e poate serie et AU = BAY = PBURL cos m+ XE sin gy) DELO; @7) BU = V38v = 3 [XI cos gy — Risin gy) = 2 ¥ 25In care P, gi Q, represinta puterile trifazate, activi gi ccactiva, ale consuma- torn Daci linia clectricd alimenteazd mai mulfi consumatori exprosiile com- ponentelor ciderii de tensiune sint au V3 (8; cos oy + Xin oy) rey Se 05 de + asin) Ze: 8) BU = VBS (Ke con = Resin 9) = V3ED (re 008 ~ Hin fn care: Ry pi X; reprezintS reristenfele si renctanfete misurate de la capital de alimentare a, Tinii, cansiderat ca punct de origine, pind Ya nodurile in care se conto= teazi sarcinile; — recistenfele st'reactanfole tec tronson de Tinie; ~ carengiide seroing gi deine fmpreunat cu ar- gamentele lo. Dac sarcinile consumatorilor sint exprimate prin puteri, atunei se poat Seeentouns Syamens (29) . i we Te {n care fy, gu 5i-Pe, Qs ropreainta puterile de sarcind gi de lini, In eazul liniilor lectrice omogene, care sint construite cu conductoare din acclasi material, eu acceasi secfiune, cu simetrie intre faze gi fntre faze yi pimfnt, relatile (2.8) $8 (2.9) 50 pot serie sub forma: 3[ra 35 La cos 4 + Soi sin | W[o dir ooh + Bites vb 0) a= [rere €05 ts ~ Fo Sys H13[ 54h cos Here Shes | si to Eitet os Sate au ae a ean) HEP FO Etale re Fonte wat a ee ve We fn carey $i xy reprezinti rezistenta si reactanfa:liniei raportatela unitatea de Tungime ; Tungimile corespunzatoare rezistentelor sizeactan- felor re, a: $i Re, Xi. agit, | - Pierderoa de tasione se va calla ov rata (26) Pentru lnileeltrice de joss tension (2202360 ¥) sau pont line electrie sbterane pins la 10 BV, rebfle cenpponentelr eles tans spot simpli, inetd c& acide se pot caus nprosimatiy, consi aed ‘uta circu puteror active, Pentrfin ce tenant met hae nee hentelechderit de terione se pot calcula apronimatv comiderod incon pal cheuntin putedor nective 2) Linie eletrick reprecntel prin schoma echivalenld « cuadripbion tw Wana te F a Pent’ linile elctrice ov tens nothinaleegale sau mai mari det L10 XV, eerie de tate se pot dering eu atonal scheme a lente ale cuadripolir in seu tn 7. Cu otafe date schew ehivaeeta din igus 12, 8 detmind uambloarea reac peat siderer ie wee (+54): (2.12) Dingrama fazoriali a tensvnitr este reprezentatt in figura 2.2, Dacé se utilizeazi schema echivalent& a cuadripolului In Tew notafiile date fn figura 1.3, expresia ciderii de tensiune este. JE Us jar diagrama fazoriali a tensiunilor este dati Sn figura 2.3 Pieidevile ji ciderile de tensiame in linile Sletrice se pot determi na utilizind sf eeuafile de fomcfionare ale acestora. tn acest cate considesh av zy x sz, (2.13) waz(i+ Fig. 22 Fig 23 a7cunoscute prin modul si faz tensiunile si curentii la intrare sau Ia iegire, cu ajutorul ca- rora se calculeaza, utilizind ecuafille linillor Iungi, mi mile necunoscute (de iegire sat de intrare). 2.12, RETELE CU CONFIGURA. JIE ARBORESCENTA ALIMEN- TATE DE LA UN CAPA In refelele alectrice ex configurapie arborescenta a Fig 24 Imenfate In un capat, cAderile fe tensiune' se eleuieez’ prin sumarea edderilor de tensiune din sectoarele situate pe calea parcarsi de ccurent, dela sursa de alimentare pind la ultimii consummatorh ‘Pentru refeaua data In figura 2.4 se poate serie Mo = MWg + AU} BU og = MWog + MWg; oi Mon AU, se calculeaz’ cu relafiile date in para- in care Wag, AU gy, Uy geafol 2.01, a. 2.15, LINE ALIMENTATE LA DOUA CAPETE In acest caz este necesard cunoasterea circulafiei cureatior sau puterilor, ddupit care ealeulul ciderilor de tensione se face analog celor studiate in sub- capitolul 2.1. Aceasti circulajie ‘se face cousiderind urmétoarele ipoteze: = "tensiunite punetelor de alimentare sint cunoscute si diferite ca'modul sica fant; —"Sarcinile au factori de patere diferiti; = linia este reprezentata. prin impedane = pierderile de’ putere pe tronsoane se neglijeazd Daci se press U4 Uy tease cpetle iis, tuna cureni dlobitati de ficcare sursé de alimentare sint dati de reapile in care: fg reprezinti curentii de sarcin’; Zz 38 Daca sarcinile sint exprimate prin puteri, atunci relafile (2.13) devin (2.16) in care: 5, reprecint puterle de sarcind, iar celelalte mérimi au aceeasi i semnificatie din cadrul relatiei (2.15); — Ye = tensfonea ‘nominala-conjugath a linger constati cio parte din consumatori slat alimentafi de te eesse as ate Poate exista un consumator alimentat de la ambele surse. fn acest nod, denumit nd de separapic a carenfiley seu uteilor teehee ees ‘atin, br exe edger Ae ni ea Sees ta dead Bal active, cea pai peril eactive In ace aerabane ibe eee pint pri cme a gs s Soee ee 4a. Tensiuni egate la cele dou capete Berd 2.17) Jn cae se observa ci primul termen din relaie (2.15) (2-16, demu sau putere de mers in gol, este mult ft 19) 5-16), denumitcurent 4, Linie omogenit (2.18) 89in care! _L-reprerintt twngimea total a liniei Ze gi Lg — Iungimile considerate de ta nodurile 7, 2, 3, n, in care sint conectate sacinile, pind le ‘sursele de ali- mentare din A si B. Relaiile (2.18) se pot aplica si cind refsaua este neomogend, adicd tron- soanele et au sectiuni diferite. in'acest caz, se alege o secfiuue de referin{a (cea mai des intilnita), la care se raporteazd toa ‘mentinerii valorii constante a rezistentel 31 modit Loup = Eons 22+ &. Sarcinile linet stnt pur active Eietk Fate Eats Sate tnt ae por 2.19) Aceleasi relatii corespund si situatiei incare mu se fine seama de reactanta nici 4, REPELE BUCLATE Iii acest eaz se ince transformarea refelei buclate pina se ajunge la cele mai simple scheme, de exempla, lao line alimentata i dout capete, pentra care determinarea distributiet carentilor sau pateritor au precints dificult Distributia encenfilor sau paterilor in schemele intermediare si in schema inifia se face prin transformari inverse Transformazea refelelor buclate se face etiligind armatoarele regu 4, Compunerea laturilor cu tonsiuni de alimentare diferite. Compunerea ramurilor 4, B, C,..., 4’ care au un nod comun 0 si tensiuni diferite V4, Vp, Vg, Vy la capete, se face ot ajutoral relatilor 5 ueMe . (2.20) In‘care: Ye'yi Ve reprecint’ admitanta si tensixnea, cohivalente_ramurilor paralete Yu Ye — — Rensiunca siacmitanta fiecireramori (fig, 2.5) Pentru transforméri inverse, se cunose curentul sau puterea echivalenti gi se deteriind curentii sate patcile care tree prin lnturle initial, cu self deneral Sy = Se FE + Hole — Va) ¥p~ 55°28 4 VNy— Ved Ya, (2.21) 0 5. Avuncarea sarcinilor la noduri, Compunerea laturilor in psiralel im- pune ca sarcinile sa fie situate numai la apitul acestora (Ia_noduri). Peatra linia simpli dati in figura {isSe) 2.6, curenfii sau puterile de la capete se g determina cu relatiile fat Finke ra Sele Fg 25 + Q.22) in care Z, 2 si Z au aceleasi semnificafil din cazul relajilor (2.15) sau (2.16) Uneori este necesard aruncarea unei sarcini existente in nodul unel stele u teei laturi, la capetele acestora, pentru a putea transforma steaua in triunghi (figura 2.7), In acest caz sarcinile de la capetele 7, 2, 3 se calculeaza cu relatiile ¥ (2.23) So Yo Ete 3 ¥0 Relatiile (2.23) se pot genevaliza pentra cazul unei stele ex » Iaturi &. Transfigurarca stea— triunghi Orice retea in forma de stea cu a brafe se poate transforma intr-orefea poligo- nala folosind relatia general Br ae oo fe care: Zy este impalanta lta poligonul care teaga nodurile& gi j %, 4 apedanta Intel #37 ale reeled 2, — impedanfa cehivatenttceoatats ein ponerea tn paralel 2 foturor beafelor stele! é yg gg 4 8 | , & : fe Fig. 26 aFig. 28 Aplicind aceasta relat, de exemplu, pentru cazul dat in figura 2.8 se obfin Felafille de transtigurare: (2.28) (2.26 Pentru steaua cu patru laturi din figura 2.9 si poligonul eu sase impedanfe: corespunzitoare, condifia generala (2.24) permite si se serie: (2.27) ‘Transfigurarea unui poligon cu un numar de Jaturi > 3 intro stea ama mal este poets PS 2 Fig. 29 2.13. CADERILE DE TENSIUNE IN RETELELE CU SARCINE DEZECHILIBRATE In refelele de joasa tensiune care alimenteacs consumatorii casnici si sarcinile de iluminat, precum si in rejelele rurale de medie tensiane, curenti pe cele tei faze sint diferifi tntze ei. Exemple de astfel de retele, demumite ‘fle descchilsrate, sin reprezentate in figura 2.10, In figura 2.10, @ se repre- Zinta o reea in earecaren{i elor tei faze sin difert inte ein figura 2.10. 5 Se reprecinta o dervafic bifazath ir tn figura 2.10, ose reprezintavo derivatie Ionofazata din yefeeua trifazata, Sa notat cui Z impedanta eslor tel fase care este aceeasi si cu Zy—impedanta condictorulti neutra, Ciderea de fensiune pe faza este dati de relafia: AY, Ty + Zy(la + £5 + In), (2.28) iar proiectia pe faza Ra componentei longitudinale a ciderii de tensiune este? ay, ly 008 on + Aly Sin 99 + ry Un 608 9g + Ts 005 (95 + 120") + + Tn 608 (Ge + 240°)) + ty [Tp Sin 9g + Ty sim (py + 120°) + Tp sin (9p + 240°) Efectuind caleulele si ficind aproximatia Brule sin gp ~ Te in ge) — (le 005 9p — Ly C08 99)]¥0 se obtine: BE Lenni p [ee {eerie al 4 stnsin osy[asingn 2 (lysis + sing] 2.28) 43Pentru cazul cind existi mai multe sarcini exprimate prin puteri, iar conductorul neutru are aceeagi sectiune cu conductoarele Tazelor, rela{ia (2.30) devine: Vn = SLE et Sey 4 D4 D pl = | Be Relafii similare se pot obfine pentru proiectile pe fazele S si T a compo- nentei longitudinale a caderii de tensiune pe fazele S si T. Pentra cazul sarcinilor pur active relafiile se simplified. AV y= nt rn[In~ Fla + Id] AVa = rhe + rule — > (ln + I)]s (2.30) Vg = Hy + tu [ In — 5 Une tl) In cazul liniei bifazate cu sarcini pur active se considera mal unvl din curengii de faz4 din relagia (2.30). De exemple, pentru 1y~0, se obfine: (2.31) ta ta(le— Water ne) A In cazul unei linii monofazate se consider’ nuli_curenfii din dou’ faze. De exemplu, pentru I, = Jy = 0, se obfine: AVn =n + rely = (0 +48) Te (2.32) 4 ve Lib aofFay ce & wr LEO + Ray BFE, 3 Bb] Wem aL Ent Bebe 5 BMP 2 hela lie, oO + Db 3D a - ED bal: . rl [ val 1 L t Be a [Bi WPot Di hehe— 7 Bare 5 Be desl ‘ Fh 1 t walB Sat EB ok- 7B oat Boal unde: 3. , eprint momentele sarcinilor pe fazale R, S, 7. B — puterea activa care citculi pe tronsomul #; he = puterea consumatorului & 2.2. CALCULUL CADERILOR $I PIERDERILOR DE TENSIUNE IN LINIILE $C RETELELE ELECTRICE Probleme rezolvate Problema 2.1. Consumatoral din figura 2.11 situat la distanfa de 100 m de sursa de energic este alimentat printr-o linie electricé aerian’ cu conduce toare din cupra cu sectiunea de 8 0 @ ole iota’, Sa sedeterming cide oe 2 2 tensiune, stiut fiind c& tensiunea de 254 alimentare Ia consumator este de « 380 V, iar factorul de “putere 839 9005 fat a 2 +1905 ta Sk se’ intocmease’ diagrama 770012 fazoriala'a tensiunior. . a4 Rezolvare In figura 2.11 s-au noiat: lun- Bel 4 gimea'cuveifed subliniat i ee a) tea ca ifr incerta. a rs Rezistenfa specificl a. con- 2 dctoarelor uniflare de. copra eu me Bit seamen de 10mm? ete. de 451,839 Qjkm, iar reactanfa specified se considera aproximativ de 0,35 Qjkm. Cus aceste date rezulta Ry-= 1839 -0,1 = 0,1899 @; X= 0,35 +041 = 0035 ©. Componentelecideriide tensiune se caleuleazi cureafile (27) siseobtine AU = Y3(0,1839 -25 508 + 0.035 +25 -0,6) = 727 V 0.035 -25 -0,8 ~ 0,1839 «25 0.6) = —3,96V. Tensiunea la capital de intrare va f J,= 360-4727 —j 3,56 cu valores efectivs Uy = 378.3 V si ti Problema 2.2. Si se determine varia tensinil, tu vols i tn procente, pe batele tablowtat de distribute de thnninat le una atelier, care steal Fontatde la 'on post de traniormare print line aeriand de caret aller tie trifazat cu patio conductoare (igura. 2.12), Conductowrele faselor sing din cupra sia ec{iunes de 29 mm fa cel neuteu de t6-mint Tenviones de alimentare este de 380/220 V. Lungimea lini in inet i sareoa maxing, fn Hdlowal sit indicate in schema rele Variafia tensiunil pe barele tabloulei de distributie va fi determinat pentn urmatoaree eit! @, cavcina reteet variazh de Ta 100 4% In 30 % si tensiunea pe barcle postului de transformare se menfine constant si egali cu 380 V. 5. tensiunea pout pe hare de jasi tensiune, ese de 390 V la sa : cina maxima 91380 Vl Sein minima 6051 se indice care dintre regimurile-de funcfionare este mai favorabil pentra ‘consumat (387,27 — j 3,56)V, te foarte mic. de stabili Resolvare Se considera sarcina uniform repartizati intre faze, format numai din surse incandescente de Iumin3, Rezistenfa specific. a’ condactoartlor este 0,751 Qflem, Pierderea de tensiune pe linie in cazul cind se mienfine tensiumes constant 3k egal cu 380 V pe barele postului de transformare este 0.751-028+38 0.380 AG, = 17,29; =a sarcina minima AU 4 = 5,189 V. % Rezult c& tensiunea 380(380)¥ pe barele tabloului de dis- 20 ssaw —tribufie are, in cele dows ceever Situatif, Valorile Upson y = 362,71 V; » Fig 212 Unwy = 374, 811 V, 46 jar variaille procentuate de tensiune corespunziteare: (hoy = 459% i 137%. Daca tensiunea ta postul de transformare variazi in funcfie de regimul de Inclrcare se obfin urmitoarele rezultate = 1685V; (ubex AUing = 5,189 V; Unsey = STASLY, 1,37 %, {)s0.% = (wieom = 43% in postul de transformare, regimul de functionare este mai favorabil, deoarece variajiile de tensiune si, ca urmare, variafiile fluxului Iuminos al lampilor sint mai mici fa raport cu mirimile’ nominale corespunzittoare. Problema 2.3, Se consider reteaua de 10 KV data tn figura 2.13, execu- fin cazul reglirié tensiun tatiicn conductoare de cupra, Sarcinile, inamperi,lungimile, ta kilometri sisectiunea conductoarclor, in mm, sint indicate pe figura. Factorul de putere al tuturor sarcinilor este 0,8 Sa se calculeze ciderile de tensiune, in cazul cind refeaua este aeriani si subterand, Sa se indice situafia in care'se poate neglija ciderea de tensiune Corespunzitoare reactanjei refelei. Resolvare Aplictnd rrelatile (2.14) si (2.7) si finind seama de rezistentele specifice rygs 0,731 Offem, Page = 1120 Jka, 7,39 = 1,839 Ofkm gi de reac tanta specified 2X, = 0,38 O/kim, rezulta '‘urmidtoarele cideri de tensiune: 4a fn cazul reel acriene: : AU ou =V 30751 + 0,8 + 0,38 - 0,6)0,8.- 300 = 343,8 V; 304 =V310,38 +0,8 — 0,751 +0,6)08 -300= 60,6 V; V5(1839 0,8 + 0,38 - 0,603 «75 1,839 +0,6)0,3 «75 Viqoss -0,8 0,38 70,6) -0,5 - 150 — 146,36 304 = PHOS 0,8 — 1,126 0,6) +0,5 + 150 = — 484. Caderile de tensiune pind la ultimii consumatori sint: ots AUo = (409,9 — j 91,7) V3(1.126 -0,8 (490,16 — j 109) Vv, aiar pierderile de tensivne DU, = 409,9 + 3 WE — 499.9 40,42 = 410,32 V; DU = 490,16 +2 a = 490,16 + 0,59 = 490,75 V. Tensiunile Is wltimii consumatori si pierderile procentuale de tensiune sint: Ug — 410,32 = 9 589,68 V; Uy = Ug — 490,75 = 9 509,25 V; 4032 _ OTD. sie ay 1 Dage 100= 41% t= EZ. 100 = 4,9 %, Se constati deci ci, in cazul unor astiel de rejele, se poate considera egalitatea intre componenta longitudinalé a ciderii de tensiune si pierderea de tensinne cu suficientd exactitate t In cadrul acestei simplificari si neglijind termenul legat de reactants refelei, se obsine: AU 1=DU gy = 249,5 + 57,3 = 306,8 V5 AU a= DU cy = 249,5 + 116,8 = 366,38 V. Tensiunile la ultimii consumatori si pierderile procentuale de tensiune au valorile: Uy = Uo ~ 306,8 = 96933 V; Uy = Uy — 366,38 = 9 633,62 V; 14, = 3,06 %; ty = 3,66 %, Se constata c& daci se meglijeaza reactanta refelei, rezultatele privind pierderile de tensiune se modifics cu aproximativ 25%. In cacul refeles sublerane, rexistenfele conductoarélor cablailor se considera practic aceleasi in timp ce reactanfele inductive stad Ta valearea de 0,1 Q/km, Rezultatele objinate siat: AV o4%D gg = 249,5 + 24,9 = 2744 V; Ug ® Uy = 57,3-+ 2,3 = 59,6 V AU gq DU pg = 116,88 + 7,79 = 124,67 V: Vg, DU py = 306,8 + 27,3 = 324,1 V; AU DU oy = 366,38 + 32,69 — 399,07 V. ‘Tensiunile ultimior consumatori $i piederile procentuale de tensiame an valorile: . — U, = Uy — 3241 = 96759; 9 600,93 V; 1 : ser [ ty pee IO 324 OG; ty ENE. 99% 48 ‘ADI. lnile de cabluri cu sectiunea canductoareler de 25 gi 35 mm pierdevile Problema 2.4. Oiniecectrici cu dubhe circuit de_110 KY, alimentcars un cansutnator tant ln distanfa Ge 70 km, care necesito putee de 70 MW, Inn cot 9.0 0, Scfiunea conductearelar este de 189/32 mm of-aoms- Bhat odoin de im dito mai de € 90mm, et Speifcd a conducteceler este de 0 10 £2)km,reactanta specifics de 0,428 km, evceplanta capactia specica Py — 265 “10% Sem, Pesditanga lini) fi efectul corona at nfluenf negjabi i've alcove cideren'de tense 9s se Intocmeasci dngrama fazo- rial‘ tenslunilor 4 curentiln, considtind linia prin schema eehivalent 9 Chadefplul tn Simetric Reoleare Schema echivalenth este dat fn figura 2.14, a, fn care: Z = (0,16 +} - 0,428) "= (5,6 + 14,98) Ywj 2,65 - 10° «2-70 = j 371,20 ws. Curentul 1a consumator este: Ty = 3678 — 52758. Carentul Za, corespunzitor la jumitate din susceptanfa capacitiva, conectat’ pe borna de iesire, are valoarea: 185,6 «10-6 82. jon = j11,8. A, Pentru ealeulul edderi de tensiune se aplich relajia (2.12) si se obfine: AV = (5,6 + j 14,98) (367.8 — — 52758 + j 11.8) = (6014.3 + + j4031,2)V; AV = 60143 kV; BV (40313 py x6o14s + 2-805 10312 kV. 1423 KV. Tensiunea de intrare are valoarea: 10 2 46,0143 + j 4,031 nt +i ig 244 = 69,598 + j 4,0312, 4 = Retele electrice — c. 1285 49