Gustave Le Bon

Civilizafiile au fost create # indrumate de catre

o mica aristocra#e intelectuala, niciodata de catre rnase.

Acestea din urmCt nu. au forfii decat pentru a distruge, iar domina(ia lor reprezinta intotdeauna DEZORDINE.

PSIHOLOGIA

~. . (

MULTIMILOR

,

Gustave Le Bon

. Traducitor:

Mariana Tabacu

Editura ANTET XX PRESS

© Editura AN~ xx PRESS pentru prezenta versiune in Iimba romin.

Redactor. Nicolae Nastase

Tehnoredactare computerizata; Cristina Fatu Coperta; Ion Nastase

I.S.B.N.973-9933&2-9

Tiparul a fost executat de tipografia ANTETXX PRESS

Filipestii de Targ, Prahova

Str, Max Heberlin, nr. 677

cf qrupJ cYdcppnnl

fed print sa OsocietateButanGasU

13"001 Tudor Vl3dimirescu, nr ... 31", sector' 5. Bucurestl. ROMANIA 'Ieletcn: 335 . .93.18; 335.97.47

.II ;._~ H':'~m (fli.P N I iFiax: 337.33,77

INTRopuCERE

..

ERAMASELOR

Epoca reprezinta 0 perioada de tranzitie ~i de anarhie, de-

oarece ideil<;' trecutului, desi sunt bulversate, .-muan inca foaete puternice, iar cele 'care trebuie sa Ie inlocuiascii sunt doar in ~urs de cristalizare, pe eaJe de a se inchega.

La ora actuala nu esteusor de spus ce va rezulta tntr-o buna zi, In urma unei asemenea perioade, neaparat putin haotidi. Pe ce idei fun-: damentale se vor cladi societatile ce vor urma dupa a noastrii? Incii nu stirn. Dar deja se poate prevedea cii organizarea lor se va baza pe 0 putere noua, suverana epocii modeme: puterea maselor, Pe ruinele atator idei considerate odinioara adevarate, dar moarte astazi, atator puteri rand pe rand dfu'amate prin revolutii, doar puterea aceasta va creste, pa.:iind ca va trebui sale absoarba in curand pe celelalte. .

Pe cand biitrilnele ooastre credinte se clatina ~ dispar, pe cand vechii stalpi ai societatilor se naruie unul dupii altul, actiunea maselor l-IDnane singura fOl\a pe care nimic nu 0 ameninta si a1 ciirei prestigiu sporeste mereu, Epoca spre care ne indreptam va fi. cu adevarat era mase/or.

. Doar cu un secol In urma, politica traditionala a statelor si rivalitatile dintre printi constituiau principalii ffiliori'ru evenimentelor. eel mai ade-

4

GUSTAVE LE BON

erea treptata a indivizilor, avand drept conceptiiler pfmii atunci doar teoretice. Asocierea a permis maselor ~ cristalizeze ideile, care, chiar dacii nu erau foarte corecte, erau strans legate de interesele lor, si sa constientjzeze forta dobandita de ele. Ele intemeiazi' sindicate in fata ciirora toate puterile capituleaza, creeaza burse de Iueru care, in pofida Iegilor economice, au tendinta de a guverna condi!HIe muncii ~ ale sa1ariului. Ele I~ trirnit In reuniunile guvemamentale reprezentanti lipsi~ de initiativa, de independenta, redusi, eel mai adesea, Ia simpla dimensiune de purtatori de cuvant ai comitetelor care Hw

ales. .

Astazi revendicirile maselor sunt tot mai clare ~i tind sa zdruncine din temelii sodetatea actuala, reducand-o la un eomunism primitiv, starea normala a tuturor societatilor din zorii civilizatiei, Limitarea zilei de munca, exproprierea rninelor, a ciiilor ferate, a u~elor iii a piimfmti.dui, impiirprea in mod ega] a produselor, inlaturarea claselor superioare ip

. folosul celor populare etc. - iatii cum sunii aceste revendicari, Putin inclinate spre cumpatata judecata, masele se dovedesc, dimpotrfva, lnclinate spre actiune, Si forta lor devine imensa datorita actualei organiziiri. Dogmele pe care Ie vedem inflripandu-se vor do bandi in curfmd forta vechilor dogme, adica puterea tiranicii si suverana care pune Ia adiipost de orice punere in discutie. Dreptul divin'al maselor ia locul dreptului

divin al regilor. ' .

Scriitorii aflati in gratiile burgheziei noastre, aceia care exprima eel mal bine ideile ei cam inguste, vederile ei prea scurte, scepticismul ei sumar, egoismul ei adesea excesiv, tuna ~i fulgerll impotriva noii puteri pe care 0 vad sporindiar pentru a combate dezordinea spiritelor adreseaza apeluri disperate Bisericii, odinioara atat de dispretnite de ei. Vor· besc de falimentul stiintei si ne aduc aminte de invataturile adevaruri-

Psihologia' mutiimitor

5

lor revelate. Dar acesti nou-convertiti uita eli gratia nu are aceeasi putere asupra sl.dletelor prea putin preocupate de cele de dincolo. Masele nu-i mai vor .astazi pe zeii renegati de fostii lor stapani. RfuJl nu curge catre izvoare! ' . _ .

Stiinta n-a dat faliment iii nu are vreo vina nici pentru anarhia spmtelo~ ni~i pentru noua putere care creste din aceasta anarhie. Ea ne-a pro~s adevfuul, sau eel pulll: stapilnirea co~exiunilor accesibile intelectului nostru - dar niciodata nu ne-a pronus pacea on fericirea, Cu suverana indiferen\ii fa1li de sentimentele noastre, ea nu ne aude larnentarilesl nimic nu ne poate da inapoi iluziile alungate de ea.

Simptome universale ararn la nivelul tuturor natiunilor cresterea rapida a puterii maselor si, indiferent de ce ne-ar aduce aceasta, are valoare de necesitate. Reprosurile sunt vorbe in van, Aecederea maselor la putere va marca probabil una dintre ultimele etape ale civilizatiilor occidentale, 0 revenire Ia perioadele de anarhie confuza dinaintea infloririi societatilor noi. Cum sa ii pui stavilii?

Pima acum rolul eel mai evident al maselor il constituiau marile distrugeri ale civilizatiilor lrhbatranite, Istoria ne inya\ii ca, atund cand fortele morale - annittura unei societati - i$i pierd eficienta, distrugerea fi~aJa este inmptuitii de aceste multimi inconstiente si brutale, pe drept numite barbare, Civilizatiile de pilna acum au. fost create ~i indrumate de catre 0 mica aristocratic intelectuala, niciodatii de catre mase, Aces. tea din urma nu au fom'decit pentru a disbuge, iar dorninatia lor reprezinta Intotdeauna o.faza de dezordine.O civilizatie presupune reguli fixe, disciplina, trecerea de la instinctiv la rational, preocupari legate de viitorul ei,un nivel ridicat de cultudi - conditii total inaccesibile rnaselor, abandonate lor insesi, Cu forta 101' exclusiv distructiva, eJe actioneaza precurn rnicrobii asupra corpurilor maladive sau asupra cadavrelor. Cand edificiul unei civilizatii e purred, masele conduc la naruirea 'lui, Atunci se manifests rolul lor, Pentru 0 vreme, forta oarba a numarului devine singura filosofie a istoriei,

Se va intampla la fel ~i cu civilizatia noastra? Putem avea temeri in aceastii directie, dar inca Ott 0 stim precis. sa ne resemnam, Insii, la gandul ca Yom suporta dorninatia maselor, cad .rnaini" lipsite de prevedere au rastumat rand pe rand toate barierele ce le-ar fi putut tine in frau,

Aceste mase, despre care incepe sa se vorbeasca atat de mult, Ie CII' noastem prea putin. Psihologii profesionisti, traind departe de ele, le-au J){lIorat intoWeauna ori nu S-HLJ ocupat dec,~t de crimele pe care Ie pot

6

cornite. Exista, tara indoiala, gloate criminale, dar exist;l deopolrivii rnm. tirni pline de virtuti, rnultirni eroice etc Crirnele maselor nu constilllie dedit un caz particular al psihologi~j multimilor, _g~pu cunoastem COl}li!Iura1ia lor mintalii, asa cum nu 0 cunoastempe cea a individlllui dosr

din descrierea viciilor lui. . , . ,,': ..

La drept vorbind, stapaiiii lUUlii, fondatoril dereligii sau de apostolii credintelor, oamenii de staterninenti si, mtr-un plan dest, simplii coaducatori ai micilor colectivitati omenesti au fost deauna, 1D subconstient, buni psihologi, si.au intuit instinetiv spiritul selor. Si tocmai pentru ci au deslusit aces! spirit au ajuns usor multimilor, Napoleon a intelesde rninune psihologia maselor franceze, dar cateodats s-a inselat in privinta maselor eare formau alte popoare.l o asemenea igno~\ll.I-a mcu! sii pemeasca nizboaiele impotrlva Spa. niei si Rusiei care i-au pregatitcadorea,

Cuno~erea psihologiei.maselor, constituie supprtti! omului de sIlIt care vrea nu sa le,stiip;ineascii ,-Iucrul a devenit astazi foarte dificil-. dar eel putin sa nu aju ngii total dominat de ele.

Psihologiamaselor arata cii legile si institutiile exercitii 0 slaba infiuen!); asupra naturii lor irnpulsive si ci masele sunt incapabile sa aibi alte opinii dedit eele care le-au fost sugerate, Regulile decurgand din pm-a echitate teoretica nu ar putea sa l~ dirijeze. Numai impresiile sadite In sufietullor pot sa Ie seduc!i. De exemplu, dad. un legislator well sa stabileasca un nou impozit, ar trebui el sii-I aleaga pe eel mai potrMt ilia 'pullf;t de vedere teor~c1 in nici un caz, Gel mai nepotrivit va putea sa fie, practic, eel mai bun pentru mase, daca este mascat si, aparent, eel mai putin apiisiitor.·Astfel. un impozitindirect, chiar claca este exorbitant, vafi intotdeauna acceptat de mase, Extras zl'lle zi din obiectele de consum, pfin fractiuni infirne, nu stanjenesta obisnuintele rnaselor si le impresioneaza prea putin.jnlocuiti-l eu un impozit proportional pe salariu sau pe alte venituri, pliitibil intr-o singura transa - chiar daca ar f de zece ori mai putin impovarator decat eeliilalt, va starm proteste unanime. Micilor sume de bani de zi eu zi, invizibile, Ii se substituie, Intr-adevar, 0 suma totala relativ ridicata si, prin urmare, susceptibiJa de a genera neplacere, Aceasta nu va trece neobservata dedit daca a

1. S; nici eel mai.subtili tonsilieri ai sill nu au inteles mill bine eceste popoare, Talleyrand ii soriaca"spania ii mtarnpina De oolda\:il vo!?b"i caj:>e n.i~e eliberatonu• I'a primit cape niste nan" s31batic.-e dez1anwite-! Un psiho[og inwnnat despre instincttlt: ereditare ale r<ll'>(-'i ar fi ptltut cu u~urint:B sa prevada aceasta

psihologia mu/ffmi!or

fast pusa deoparte biinut cu banut; dar acest procede~ de eco~omisire presupllne 0 do~ de preved~re de care ~Ie sunt incapabile, .' Exemplul de mai sus arata dar mentalitatea ~?r. AceastI ~~ t-a sciipat unui fin psiholog ea Napol~n, dar l~gi~rn •• ~OI-alld spiritnl selor nu 0 pot intelege. Experienta llU t-a invatat mea mdeaJUns ca

oamenii nu se conduc dupa recomandarile ratiunii pure. _ .

Si exemplele care sa ilustreze psihologia maseler ar puteaconfinua, Nu~ eunoasterea acestei psihologii pune intr-o I~ lim~e numeroase fenornene istorice ~ economice, care,llltfeI, TiirnfuJ de neinteles, Fie si din pura curiozitate, rnerita sa. studiem psihologia. maselor, Descifrarea mobilurilor ~ actiunilor oamenilor este Ia fel de mteresantil ca cercetarea mineralelor !Ii plantelor. • .' .'

Studiul nostru despre spiritul rnaselor nu poate s;!:fie dedit 0 rrnca sinteza, un sirnplu rezurnat al cercetiirilor noastre, el neoferind d~ . uoele sugestii, Desigur cii a1p'cercetatori vor sapa rnai ad~G =r= brazda pe care no! 0 incepem pe un teren neexpiorat pana acum. .

L Putinii autnri care sau 'ocupa! cu studierea psihoJogjei msselor au cerretat-o, asa rum pr~ mal lnainte, doer d.in punct de vedere al oiminali12;ii. Neconsac:r3nd acestui subiect decitun scurt capitol in lucrarea de fat;\. semnalez citito;uJui studiiJe <Hui TARDE si d-lui SIGHEill infitulat Masek criminaIe ~ <lin urma·nu oon1in€ OPIlUl personate ale aumrului, dar insurneaza relatarea unor fapte valoroase pentru ~hc::

Iogi. Concluziile mele in pivinta CrirninalitiiPi si moralitatii maselor smt, de-altminteri,

total contrarc celor sustinute de cei doi autori citati. _ . ..

Uncle con,ecip\e ale legilor care guvemeaza psihologia ~r ."\l.nt descrise in <IIferite lucrari ale mele, dintre care in primul rfuldln Psihologul socialismu)"J. De altfel, llCe$t<:a pot fi ufilizate pentru tratarea unor su.~iec!e diferite. Df A. Gevaert, directorul Conservatoruhn regal <lin Bruxelles, a facut de curand p rernarcab~ii aplicatie a legllor expuse de nei, oalificate pe drept.de ej"aria maselor". "Celedoua tucnr ale durnneavoastr-a, imi scrie acest eminent profesor, mi-au oferit dezlegarea une probl~me. pana aCU[l1 insolubile pentru mine. ~ anume, m-au ~t ~ int~leg de c~ 0. gtoata devine-sensibila la rnuzica - de orice fe1: veche sau noua, mdigena sau atraina - cu ,omclitia ca executia sa fie exc€lentii si dirfjorul ent\1zi3st" D-l Gevaerr demonstreaza a~nurabil de ce. .,0 lucrace. ramasa neinlt;'leasa pentru. bwili muzicieni tare d-e$cit:e~..a partitUJ'1l in c~meJ<llor de studiu poate"sa fie intfun.pinat1 cu emotie de un audltonu Eu-a tllilurit muzicala". ~, la fel de bine expli€~ de ce .asemellea impresii estetice T,aman tara lU'Tnan.

CARTEA iNTAI SPIRITUL MASELOR

CAPITOWLI

CARACTERISTICI GENERALE ALE MASELOR LEGEA PSIHOLOGlcA

A UNITATU LOR MJNTALE

In mod obisnuit, prin mase intelegem reunirea unor indivizi, inditerent de nationalitatea, profesia on sexullor si de intamplarea ce a f:'icut

ca ei sa se' afIe laolalta, '.

Din punct de vedere psihologic, cu$11l1l mase capiitii 0 cu totulalta semnificatic.In anumite imprejurari date, si doar 1n acele impreju.r3ri, o rnultirne de oameniposeda caracteristici noi, foarte diferite tie cele ale fiecarui individ care intra in componenta ei. Personalitatea constienta dispare, sentimentele \ii ideile tuturor entitatilor sunt orientate in aceeasi directie, Apare un spirit colectiv, tranzitoriu desigur, dar avand particularitati fo1u1:~ precise. Colectivitatea devine atunci ceea ce eu numesc, din lipsa unci expresii mai potrivite, 0 masa organizata sau, daca preferati, 0 masa psihologici. Ea formeaza un singur corp si este supusa legii unit<itii mintale a msselor.

Faptul ca, accidental; mai multi indivizi se alia impreuna nu Ie con{era caracterul de masii. organizata. 0 mie de indivizi care strabat din int1unplare aceeasi piata publica, fiirii a avea un seep comun deterrninat, nu formeaza defel 0 masa psihologica, Pentru ca 0 multime sa dobandeasca particularitati speciale, este necesara influenta unor exeitanti a carer natura 0 vom determina,

Disparitia personalitstii constiente si orientarca sentimentelor ~ gaodurilor in acelasi sens, prima trasiitura a multimii pe cale de a se organiza, nu presupune neaparat prezenta simuJtanii a mai multor indivizi in acelasi IDe. Mil de indivizi separati pot la un moment dat, sub influenta unor ernotii violente - un mare eveniment national, de exemplu - sii.

• dobilndeasca tnlsatl)rile unei multimi psihologice. Va fi de ajuns ca 0 intamplare oarecare ss-i uneasca.si comportamentul lor lmbraca forma specifics de acte ale rnaselor. in anumite momente istorice, 0 milnil de indivizi pot coostitui 0 multime psihologica, in limp ce sute de indivizi aflap intarnplalorll11prewla nu dipata aceastii caracteristica, Pe de alta pHlte, un intreg popor, L-u:a a avea atributcle evideute de aglomerare

10

umana, devine cateodata 0 multime sub efectul cutarei sau

fiuente.

0' data fermata, muJtimea psihologica dobaadeste caracteristid IMI nerale provizorii, dar detenninabile. La aceste caracteristici adauga caracteristici particulare, variind in functie de elementele compun colectivitatea ~ care Ii pot modifica structura mintali

Masele psihologice sunt asadar susceptibile de clasificare.

tarea acestei clasificari ne va arata ca 0 masa eterogena, elemente diferite, are caracteristici comune eu masele mate din elernente mai mult sau mai putin asernanatoare si clase), si, a1aturi de aceste caracteristici, prezintii particulliritii\i

Ie diferentiaza de cele din urma

lnainU; de a ne ocupa de diferitele categorii de rnase, sa <:A.<U'UUdlIl:'; mai intli caracterele specifice tuturor maselor. Vom proceda ca ralistuJ care incepe prin a determina caracteristicile generale ale vizilor unci flase,.pE!ntru a stabili mai apoi P,3I1iruJaritiitile care difereo\iazii genurile !?i speciile din componenta respectivei clase.

Nu este usor de descris spiritul maselor, configuraaa lui variind 1lU numai in functie de rasa \'i oompozitia colectivitadlor, dar ~ in raportca natura ~ intensitatea stimuJilor primiti, ~ dificuJtate apare de .. fel ~ in cazul studierii psihologiei individuJui In romane, oarnenii sunt 1nfli(:i~!i ca avand caraetere constante, dar in viata reala lucrurile stau altfel. Doar uniformitatea mediilor dol nastere unifomlitii\ii aparente a caracterelor, Am aratat undeva di orice configuratie mlntala coniine caracteristici latente care, sub influenta unor schimbari bruste de mediu, pot sa se manifeste. Astfel, printre cei rnai ferventi membri ai conventiei se numarau burghezi inofensivi care, in condip; obisnuite, ar jj fost doar niste pasnici notari on rnagistrati ortodocsi, Dupa domolirea .furtunii", ei au reintrat in cadrul norrnalitatii caracterologice si Napo-

leon i-a ales dintre ei cei mai docili sustinatori ai siii.

_"""'~If"IIII!'"

PsihOlogia mulrimilor

11

Unele particularitiiti psihologice ale maselor sunt comune cu cele ale indivizilor izolati, allele, dimpotriva, nu se intalnesc decat la coleetivirnti. Vom studia mai intai aceste caracteristici particulare, pentru a Ie pune in evidenta ~~~ta. ... • •

Trasatura cea mar izbitoare la 0 multirne psihologica este aceea ea,

incIiferent de indiviziicare 0 compun, indiferent de asemiinariie sau deosebirile in feJullor de trai, in ocupatiile, caracterele ori nivelullor de intengenta, singurul fapt ci oamenii sunt transformati intr-o masa Ii investeste ell un soi de suflet colectiV. Aeesta Ii face sa simta, sa gaudeasci si ,;a actioneze intr-un mod total diferit de eel in care ar simp, ar gandi si ar acti ona fiecare dintre indivizii care cornpun multimea, Iuati izolat. Anumie idei, anumite sentimente nu apar si nu se materia1izeazii prin acte decat la indivizii care constituie 0 multime. Masa psihologici este o ,.fiinta" provizorie, compusa din elemente eterogene, dar sudate pentru 0 vreme, aidoma celuJelor unui organism viu, care in totalitatea lor

_ alcituiesc 0 noua fiinta, avBru:l:particuJaritii~ diferite de ale fiecareia dintre celulele eomponente.

Contrar unei opinii pe care, cu mirare, 0 regasim sub pana unui filosof atat de incisiv ca Herbert Spencer, in agregatul care constituie masa, nu avem nicidecum suma si media elementelor ei, ci combinarea si crearea unor noi particularitati. La fel ca in ehirnie, unde anumite elemente puse laolalta - de pilda, acizi si baze - se combina formand 0 substanta noua, inzestratii cu proprietati diferite de cele ale su bstante-

lor constitutive.· .

Cu destulii usurinta se constata cat de mult difera iiidividul dintr-o gloata de individcl co~siderat izolat, dar cauzele unei asemenea diferentieri nu sunt la fel de lesne dedescoperit Pentru a reusi sa Ie deslusirn, trebuie sa ne amintim una dintre observatiile psihologiei moderne, si anume, ci nu numai in viata organica, dar si in functionarea intelectului fenomenele tinand de inconstientjoaca un rol preponderent, Activitatea constienta a spiritului nu reprezinta decat 0 mica parte in raport ell aetivitalea lui guvernata de inconstient, iar dintre mobilurile incon~tiente care dirijeaza spiritul, analistul eel mai subtil, observatorul eel mai piilJ'l111ziitor nu reuseste sa descopere decat 0 neinsemnata parte. ~elele noastre constiente decurg dintr-un substrat inconstient format mdeosebi de in:tluente de naurraereditara Acest substrat inehide 10 el nenumilJ'ate rel1lini~nte ancestrale care constituie spiritul rasei, Dincolo de cauzele marturisite ale actelor noastre, se aDa cauze secrete pe

12

Or, tocmai triisaturile generale de caracter, guvernate de

ent, existente aproape la acelasi nivella majoritatea ai unui popor, suntcele care, la nivelul maselor, se manifestii

in spiritul colectiv, aptitudinile intelectuale ale oamenilor, mare individualitatea lor, dispar. Eterogenul se cufunda in UllI.ux<:u ,I:: caliti!ile ce lin de inconstient domina.

Aceastii rnanifestare a trasaturilor comune explica de ce maseIe nu ar putea ~ acre presupunand inteligenti sporita, HotMarile de teres generalluate de 0 adunare de persoane distinse, dar C1J tiip diferite, nu sunt mult superioare deciziilor pe care Ie-ar gloati de imbecili. Si una si cealaltii dintre multimi poate doar sa produrn efectele trasaturilor mediocre pe care Ie poseda toata lumea Masele acumuleaza nu inteligenta, ci mediocritatea.

Se spune adeseori: nu toti sunt destepti ca Voltaire. Dar cu siguranta, Voltaire este .mai destept", daca prin "toti" inj:elegem multimea,

Dar, daca, la nivelul unei rnultimi, ar exista doar 0 simpla a sirnplelor ca1itiip ale indivizilor ce 0 compun, am vorbi de 0, nu, asa cum am a1innat, de crearea unor caraeteristici noi. in ce fel stabilesc aeeste caracteristici? sa analizam in continuare,

Cauzele care determina caracterului deosebil al

mare, sentimentul responsabilitatii, care Ii retine intotdeauna pe

dispare complet, -

13

~sadeomneni,Orice~~!!~~"~

de contagios ineat individul i:;;i sacrifica foarte usor interesu I personal in favoarea interesului colectiv. lata ceva contrar naturii sale, de care omulnu este capabil decat atunci cand face parte dintr-o multime,

o a treia

Pentru reamintim unele descoperiri re-

cente din domeniul fiziologiei. Stirn ast3zi ci un individ poate fi adus intr-o asemenea stare 1ncil.t, deposedat de personalitatea constienta, raspunde orbeste la tDate sugestiile celui care l-a 1icut ~ piardii. personalitatea si comite acte 'dintre eele mal contrare firii sale si uzantelor, Or, 0 observare aten1i pare' sa demonstieze faptul ci individul din sanul multimii in actiune cade curand - ca urmare a .efiuviilor" ce se dega~ din ea, ori din cu totul-alte pricini, deocamdatii ignorate - intr-o stare deosebita, foarte asemiiniitoare cu starea de fascina!ie a celui hipnotizat Activitatea creieruJui fiind paralizatii la subiectul hipnotizat, el devine' .sclavul" inconstieotului, pe care hipnotizatoruJ siu 11 dirijeaza dupa bunullui plac. Pe~nalitatea constienta s-a sters, vointa si diseerMmantul aufostabolite. Sentimentele ~ g3ndurile suntacum orientate

insensu1Sbhi=lit~~~~=lillIlIlIlIlIlIlIlIlI~~de

. la eel hipnoimpinse la un grad de exaltare extrema. Influenta sugestiei 11 va imboldi eu irezistibila impebJozibte spre inf3pbJirea anumitor acte ~ impetuozitatea este rnai irezistibila la niveluJ rnaselor decat.la subiectul hipnotizat, caci sugestia, aceeasi pentru top indivizii, este exagerata, devenind reciproca. Enlitii1iJe masei de oameni posedand 0 personalitate destul de puternica pentru a rezista sugestiei sunt in numar atat de redus, Ineat vor fi purtate de curent. In eel mai bun caz, ele ar putea sa incerce 0 diversiune alimentatii de 0 sugestie diferita, 0 formulare fericitii., 0 imagine

14

mai este """·C1U .r UIIUlI"'U.Ud sa-I mai ghideze.

Prin sirnplul fapt cii apartine gloatei, omul coboara mai pe scara civillzatiei, Singur, era poate un ins cultivat, in mnltim .. ,_

< instinctual, deci un barbar, Are spontaneitatea, violenta, rerocitatea

. sienruziasmul si eroismul fiintelor primitive. j~ va rior, usurinta cu care s-a lasat impresionat de cuvinte, de trenat in acte care ii lezeazii cele.mai evidente interese, La (imii, individul este ca un fir de.nisip, printre altefire de nisip

lui, pe care vantul le spulbera dup;l plac.

Astfel, vedem jurati care dati verdicte dezapro bate de unii adunari parlarnentare care adopta leg; ~ masuri respinse in unii dintre membrii cate Ie compun, Iuati separat, reprezentantii ill ventie erau burghezi eu Inclinatii pasnice, reuniti In masa, ei tat, influentati de unii capi diriguitori, sa-i trirnitii la ghilotina pe

cei mai Inocenti \ii. in pofida propriilor interese, au renuntat Ia litate li'i s-au decimal intre ei.

Dar nu numai prin actele sale se deosebeste individul integrat I" lor de eul situ normal; chiar inainte de ~ fi pierdut orioe inclept!rllleQ ideile.s-au transformat in asernenea masurB lneilt avarul devine sparta, scepticul- habotnic, omul cinstit - 'criminal, lasul=nuntarea la mate privilegiile, masurB votatii de nobilime In mare entuziasm, in faimoasa noapte de 4 august 1789, n-ar Ji fast acceptata de r,Ijci unul din membrii acelei "Ulman, IU"!'I "".pIIIIIJ

- Obse,vajiile precedente ne indeamna sa conchidem cii rnasele Sl~ lntotdeauna inferioare din punet de vedere intelectual omului In privinta sentimentelor ~i a actelor pe care aceste sentimente voaca, masele pot.in functie de irnprejurari, sa fie mai bune ori

dedit individul. Totul depinde de felul in care se actioneaza prin sugestie. Iatii ee 11\1 au stiut autorii care au studiat masele dirnensiurrea lor criminala. Desigur, multimile SMt, de rnulte

nale, dar, adeseori, ele s-au dovedit si eroice. Masele pot fi usurinta sa se lase ucise pentru triumful unei credinte ori al unei

15

PsihOlogia mu1limllor

, Ji inflirdrate pentru glorie-si onoare, pot fi antrenate, aproape tIrii pot e si arrne, ca in vremea cru~elor, sa e,h~, din ~e neere~o~ilor Morrnantul sf3nt sau saaper: glia patrtei. Eroism, d:srgur, putin htconslient, dar C1l. un astfel de erOl=. ~ ~ istona. Daca n::un tr~e I. activul popoarelor decat marile actiuni IUCIde, analele lumn ar

fi rnult mai sarace. -

CAPrroWLII

"-

SENTIMENTELE :;>1 ETICA MASELOR.

- Mai multe particularitati specifice maselor, precum irascibilitat:ea, incapacitatea de a rationa, absen~'dii3Cerniimllintal a spiritului critic, exagerarea sentimentelor si allele, se intele apartinand unor forme inferioare de evolutie, primitive si copiii. Este 0 analogie asupra careia nu voi rea ei depasind cadrul prezentei lucrari. De altfel, ea este cum de eel care-au studiat psihologia colectivitatilor primitive convinge pe eei care ign~ri aces! domeniu.

Mil voi opri mai intai asupra acelor caratteristici lesne de la majoritat:ea maselor,

Studiind taracteristicile fundamentals ale maselor, am ariitat cit lea sunt animate aproape exclusi,v de inconstient.Actele lor

rnult influentate de activitatea maduvei spinale decat de cea

lui. Actiunile sav~ite pot sa fie perfecte in privinta .

creierul este eel care Ie dirijeazaIndivizii actioneaza ,'nT,fm~

lui impulsurilor primite care se rasfrfing cu neincetatele lor pra maselor. Si individul izolat poate sa fie supus acelorasi individul dintr-o muldrue de oarneni, dar ratiunea ii va entele cedarii, si el nu va ceda in fata impulsurilor, Din psihologic, fenomenul se defineste astfel: individuJ izolat poseua IIIIlQ dinea de a-~ domina refiexele, in timp ce multimea e lipsita de calitate.

Diversele irnpulsuri la care raspund rnasele pot sa fie l<ener'03l!e~ pline de cruzime, eroice sau marcate de lasitate, dar intotdeauna eII~' fi intr-amt de imperioase, Inclt chiar spiritul de conservare

Iata lor.

Data fiind varietatea stimulilor susceptibil] de sugestie selor si faptuJ cl acestea raspUlld intotdeauna L1 ei, rezulta

SUIlt extrem.dc mobile. Inti'O fractiune de secunda. ele pot la ferocitatea rea mai sangeroasiHa generozitate sau Masele devin cu usurinta clUill si, nu ell mai putina usurinta,

psihoiogia mulrimilor

17

• I selor au tasnit torentele de sfulge cerute .de triumful credinte-

=,~::u este n';'~ie sa coboram ~a la ~ eJ"?ice pentru a ne cia seama de ce sunt capabile masele.In lupta, ele n~-t'I precupetesc VIal: si numai acum caliva ani un general de~enit ~b~t foarte popular a ga;Ut rapid 0 sutii de mii de oamem gata sa moara penn:u cauza lUi: .

Nimic nu poate fi spus dinainte despre rnase, sub infiuenlA stimulilor momentani, ele pot sa parcurga in mod suceesiv 0 gama de senti-

ente contrarii. Ele sunt, sub influenta stimulilor momentani, aidorna ~lor stamlte de vant in toate directiile si lasate apoi sa cada pe pi\mant, Ciitev<l exemple de variabilitate a sentimentelor maselor .ne sunt oferite de studierea unor mase revolutionare.

Mobilitatea maselor le face greu de guVemat, mai ales daci 0 parte din institutiile publice au ciizut in mainile lor. Daca ne<;;eSitii(ile vietii cotidiene nuar constitui un fel de regulator invizibil al evenimentelor, de.' mocratiile nici nu ar putea sa existe. Dar rnasele, care pretind cu frenezie multe.lucruri, pot sa nu le revendice vreme tndelungata, clci ele sunt incapabile, nu numai de gandire, ci ~ de vointa durabiliL

Masele nu sunt numai impulsive si mobile. Ca si popoarele primilive, ele nu admit obstacole intre dorintele lor ~ 1nlpIinirea acestor dorinte eu atat rnai multcu cat'numarul le dii sentimeotul unei puteri ire'zistibile. Pentruindividul integrat maselor, notiunea de imposibil dispare. Omul singur ~i dii. prea bine seama cl nu ar putea sa dea foe unni palat ori sa jefuiasci un magazin, asa cii in mod normal nu va nutri arernenea g;lnduri. in silnul multimii, el devine oonstient de puterea pe care o confera numarul si, Ja cea dinffu sugestie de omor sau de jaf cedeaza imediat; orice obstacol imediat fiind inJaturat ill frenezie, Daci organismul ornenesc ar permits perpetuarea furiei, s-ar purea spune cii starea normala a maselor contrariate este furia

in irascibilitatea multimilor, in impulsivitatea si mobilitatea lor, ca si in toate trairile maselor popuIare pe care le vom studia, intervin intotdeauna caracterislicile fundamentale de rasa. Acestea constitute substralui invariabil in care mcoltesc sentimentele noastre. Fiiril indoiala, rnasele SUIlt irnscibile ~ impulsive, dar exista 0 gama variata de intensitatiDe pilda, !ntre -0 masa latina si 0 masii anglo-saxona diferenta este frapanta, sl anumits fapte istori~e recente of em multe lamuriri in aceasta

, privinta. In 1870, publicarea unei simple telegrame, in tare se relata 0 presupusa insultil, a fost de-aiuns pentru a genera 0 explozie de furie din care S-a llascut imediat un razboi teribil, Cativa ani mal tiirziu, anull-

18

tarea telegrajici a unei infrangeri neinsernnate Janga l.aogson cat un nou acces de marne care-a dus Ia cade.rea imediata.a

In acelasi timp, ~I multmai gray aI unei expeditii Khartoum-u;lui !IU a produs in AngIia decal 0 JICll.V-d ernoue

nistru nu a fost schimbat, Pretutindeni masele SUIlt temaiine,

. mai feniinine dintre toate sunt cele latine - cine se

sa urce fori sus ~ loarte repede, dar este sigur ea intr-o fi pravMi! in hauri,

Am mentionat deja ea una dintre caracreristiclle generale selor este capacitatea lor excesivii de a SoC lasa sugestionate,

ce masura este contagioasa sugestia Ia nivelul unei aglloffleriiri 1111 Aceasta ~ ewlicii, 'de altfel, orientarea rapida a t:r3iriJor ei tie determinata,

Si cit ar putea parea de neutra, 0 masa de oameni se adesea, intr-o stare de expect:at;iv;l propice sugcstiei, u"'~w.", ~"' ...... tia va f formulata, prin contagione, se va insinua in toate tand tinta, cad la oamenii atlali sub puterea sugestiei, ideea

sa se transforrne ill act. Fie cii trebuie incendiat un palat, fie lnfiiptuit 0 actiune prin care sa~i arate fidelitatea, multirnea va

pe datii, cu cea mai mare u\illfln\<l lp fapte, Totul depinde mentului excitant, ~ nu, ca in =1 individului izoIal, de raoorturfe 1 tre actu1 sugerat ~ motivele rationale care l-ar putea impiedica oneze,

Astfel, purtata permanent intre limitele inconstientului, sugestie, prada 1iiolentei1:nlirilor proprie fiint~lor incapabile

apel la intluenta ratiunii, Iipsita de spirit critic; .masa de oameni

sa maniieste decat 0 creduIitate excesiva Pentru ea, ne"el'()sirl1il~~J mai existii. nu trebuie sa uitam aceasta, pentru a care se nase si se transmit zvonurile si povestile

Nasterea unor legende care circuli! OJ m1lferel/Czlcnme multirnilor nu este numai rodul credulitatii totale, ci ~i al "p,n.r"",,",,,

1. Cei care au asistat la asediul asupra ParisuJLlj au avut nenumarate au\'ezIaI.u,,~ mlii rnaselor in sitUap.i cu tote! neverosimlle. 0 lumina care se aprindea la case era considerata dr, .. ept un .sernnal pentru atacatcri. Fle ~ muuai cateva de ret1l~}ie ar fi jcsrde aiuns ca oamertii ~i dea-seama cii era. imposjbil de z:arit lumina de la 0 atatde mare distanta.

psihologia multimiJor

19

care Ie capilm evenimentele in irnaginatia m.diviZiIor ~~

nfflsolar)_e pe " rx capa'ta" proportii deformate caci rna-

.,',.. • Ii tilJnplarea cea mal SlIDP", ,. ,

laoWta- 1 "_""';,,; ;or irnaeinea evocata evnr!> iaffip,dul ei, altele'

• desc pnn u,.",= = -.~ ... ~' -' ~-.

sel~ gall '1 mea cu P~' l'{e putem da seama de aceas'ta stal'eg3h-. tara legatura 0"" " , 'I "',.... te n evela bizarele succesiuni de Ide! pe care ill estar nes uneo

dindu-ne , "

'fa t Ratiunea ne arata incoerenta unor asemenea unaguu,

ea unui p , , ' da" _

c: masele nu 0 vad, si ceca ce imaginatia lor cfefo~to~ a ruga unui

~eniment ajunge sa se eonfur:de cu evenime.ntele ~~' Jncapabile ~e

a disocia subiectivul de obiectiv, ele admit ~ reale imaginile evocate m mintea lor, cando adesea, acestea nu au decat vag; asemanan cu faptul observat. " •

Denaturiirile unui evenirnent la care au asistat ~~Ie se pare ca trebuie sa fie numeroase ~ diierite, deoarece oamenn care,le comp~ au tempemmente variate, Dar aceasta .nu e totul. C~ efe<:t al contagr: unii, denaturarile sunt de aceeasi speta i?l au ac~ea~l nnta penJru top indivizii colectivitatii. Prima denaturareperceputa de un~ dintre ei for: meaza nucleul sirgestiei contagioase. Inainte de a Ii aparut pe peretu Ierusa1imului in fata ochilor cruciatilor, cu sigurantii cii Sfiintul Gheorghe nu afost vazut decat.de unii dintre ccl prezenti acolo. Pe calea sugesliei 'li a propagarii ei, miracolul semnalat a i~st acceptat de toti, Ace&La este mecanismul halucinatiilor colective, atat de frecvente de-a lungul istoriei, ce par a avea, 1000te, girul autenticitatii, fiind yorba de fenomene constatate de mii de persoane,

Calitatile intelectuale ale indivizilor care COJIlPun multi-mea nu au importanta !!i nu contrazic ~cest principiu. 0. clafa inte~ti masei, inreleptul ~i eel sarac cu duhul devin deopotnva incapabili de ohservatie. Teza poate parea paradoxala, iar pentru a 0 demonstra ar necesita trecerea in revista a unui imens numar de fapte istorice pentru care nu ne-ar ajunge mai multe volume. Nevoind, totusi, sa-I las pe cititor cu ni~te afirrnatii neinsotite de dovezi, 0 sa "leg cateva exemple.

, Un caz tipic, deoarece face parte dintre halucinatiile mlective la care a fost supusa 0 multirne fonnatii si din indivizi instruid, dar si din ignoranti, este cel relatat de capitanul de vas julien Felix in cartea sa despre curentii marini.

Fregara La Be1Je.pQule era in ciiutarea corvetei Le Be~eau, de care fu.sese desparlitil 'in urma unei putemice furtum. Eta In plina; zi: si soarele sboaillcea_ La un moment dat rnarinarul de cart sernnaleaza 0 runbarcajiune in deliva, Echipajul isi atinteste privirile catre.punctul indicat, ~i cu to(ii. ofiteri si rnateloti, zaresc 0 plum plina de oameni.

20

Amiralul Desfosses pregateste 0 ambarcatiune care sa piece

in ajutorul naufragianlor. Apropiindu-se de locul CU prieina, ofiterii de pe 'ea .au viizut multirnea de oameni agitand rand saivarea, ~ au auzit zgomotul surd si confuz al corului

Ajun$i la asaeisa pluta, rnarinarii s-au aflar pur si simpiu In ramuri de copaci acoperite de frunze, smulse de pe vreo . propiere, in fata unei alAt de palpabile evidente, haIu~tia

Exemplul dezvaluie perfect mecanismul halucinatiei de 0 parte rnasa de oameni in expectativa, pe de alta,' sugestia

de matelotul de Cart care a anuntat prezenta unei nave avariate,

tie acceptatii prin contagiune de toti cei de tata - o:fiteri si tru ca facultatea ei de a vedea corect sa:fie viit:itnata si . fie inlocuite cu halucinatii, 0 rnultirne nu trebuie sa fi~ neaparat io;:IIj numeroasa, Ca(:iva indivizi stransi impretlIlli pot dobandi jri.<i;h,,';l"_ selor, si, chiar daca sunt distinsi savanti, capacitatea de care da fiecare in parte dispare,

in aces! sens, un psiholog _ingenios, Davey; ne oiem un ciudat

plu relatat in Analele ~liintelor psihice; pe care merita sa 11 aici. Dupa ce a convocat mai multe distinse persoane, unul dintre rei mai savanti din Anglia, d-I Wallace, Davey a fata lor, Iasandu-i, in prealabil, sa cerceteze toate (}biectele, clasice de spiritism: materi<llizaneaspiritelor, scrierea pe liblite

le-a cerut ilustrilor rnembri ai asistentei sa relateze in scris .

menele observate de ei, provocate d~ar prin nn"u"'lce sunranaturs

final, le-a mi'uturisit cit totul s-a bazat pe cateva trucuri .Partea cea mai surprinzatQare a investigatiei facute de I J>VP'U.'" autorul relatarii, nu este ingeniozitatea pacaJelilor in sine,

rea lor facut;l de acesti rnartori neinitiati, Deci - continua pot sa fucit relatari PC;Z1tive care sa fie'c~mpJeteronate, dar rezultat; daca eccepdm descrierile lor ca Jiind exscte; faptul ca JleJllJOJ,!!, nele pe care Ie descriu sunt inexplicabile prin inselatorie. Metodele Davey erau alii! de simple incat te si miri cum d~ a avut mdrazneala

se foloseasca de ele, dar el avea putere asupra unei multimi si reusea

o convinga cit vedea ceea ce nu vedea" Esteputerea' , ,

asupra celui h,ipnoti7..at Cand vedem cum poatc sa se ~.,,·~;tA .>0 spiritclor superioare conduse in prealabil diitre neincredere, int;elegeJ~ cu cam usurinta potf iluzionate spiritele-o bisnuite,

Exemple analoage sunt nenumarate. In urrna eu cativa ani se lata 10 ziare patania a doua Ietite inecate In Serra, Ele au fest idenfm€llle

Psihologia mulpmilor

21

• oduJ eel mai categoric de o duzina de martori, in fala a~tor a1iJ=Itii 10 rn rd te proeurorul n-a mai.avut rna un dubiu \ll a dat dispozitii penOO~Ot~~ certificatului de deces, Dar chiar cand se pregatea lnhntru III d vrelor mtfimplarea a facut ca presupusele victime.sa fie des-

mareaca a, . ~ . ..A • tel •

ite i viatii si s-a constatat cit nu aduceau decat vag en re ie ~e:

copen ill ., afirmati imului mart victima

cate, Ca ~ in eJl:emplul de mai inainte,. .. a prun ill. or,.

a unei iluzii; a functionat ca a sugestie asupra tun:r?r celorl~!i. ,

in eazuri sirnilare, punctul de plecare al sugestiei este tot il~ ~ oifestata de un individ pe baza rerniniscentelor 1tl3I_ m.u1t sau .~ p,utn.' vagi la care se adauga contagiunea.pe baza afirmarii acestei i1~ pnmar~. Daca primul observator este fuarte irnpresionabil, va ~ de aJ~s ca respectivul cadavru, pe care el crede cit l-a recunoscut, sa ~r~te _ dincolo de orice asemanare reala - vreo particularitate, ,0 cicatnce sau un detaliu veslimentar care sa-i evoce lui imaginea altei persoane:

Aceasm evocare devine nucleul unui sol de cristalizare ce mvadeaz.: carnpul intelegerii si paralizeaza aptitud~ile critice. Ceea ~v~e atun<:, observatorul nu este obiectul ca atare, cr unagmea evocatli In mmtea lui, Asa se ~lici identificarile eronate ale unor cadavre de copii facute d~ propriile marne, ca In cazuI urmator, In care sunt conjugate cele dOlla serii de sugeslii al caror mecanism l-am descris,

Copilul a fast recunoscut de cal;re un alt copil, care ~ in~la! ~i asia a de: clansat Q serie de identificari inexacte. Dintre care una incredibila. A doua Zl dup~ GO un scolar l-a recunoscut, 0 femeie a strigat; .Doamnel Dar este copilul meul"

A fost dusa langa cadavru, A inceput sa-I cerceteze ~ i-a vazutdcatrioea. de pe frunte: .Da, e fiu I meu, pe care J-am pierdut in iulie. Mi. l-au furat st rru l-au ucisl'

Femeia era portiircasa pe strada Four si se numea Chavandret, A fast chemat si cumnatu 1 ei, care a spus ffu-a ezitare: "E micul Philibert". Mai. multi vee cini au rccunoscut cil acel cadavru era al lui Philibert Chavandret, mtre er ~I

inval;fitorui copilului pentro care indiciul a fost a insigns. .

Ei bine, vecinii, cumnatul, tnvatatcrul $i mama s-~,u in~ehil Sase saptirrnani mai.tarziu identitatea copilului afost -s tabilita cu precizie. Era din Bordeaux, fusese ucis 1n Bordeaux. si apoi expediat Ia ParisI

Sa observam ca in cazurile aratate identificarile au fost facu te, bl general, de catre femei si copii, adica fiintele celemai impresionabiIe. Or, cata valoare pot sa aiba 10 tala justitiei asemenea rnarturii? Mai ales cele

I. fio/air. fir, din 21 aprilie 1'895.

ale copiilor nu ar trebui sa fie niciodata . ca la varsta asta nu se minte. Cunostinte de pSlnOllo!<[e c:at~Ie.i_ i-ar face sa descopere (;;a,.dimpot:ri~a,l~ viirsta intbfdeauna E drept, mindumle sunt'nevinovate mal putin minciuni. Mal bine s-ar da cu banul pentru un "",,,,,,tlL_ se decida condamnarea sau achitarea lui pe baza rru'irturiei unui asa cum s-a tacut de-atatea ori.

. Pentru a reveni ill descrierea maselor, vom oonchide cii de colepive sunt eele mai eronate dintre toate.si eel mal zinm ~oar ~pl~ iluzie a unui individ care. PrhI' contagiune,,Ii oneaza pe ceilalti,

Nenwniirate exempla dovedesc cii nu trebuie sa ne marturille maselor, La, eelebra ~ii a eavaleriei to batalia

au asistat mii de oameni. Cu toate acestea, punand cap la contradictorii. e.ste imp<;>slbil sa stim de cine a fost '0' pmandata carte recentii.. generalul Wolsel.,y arata cum s-au comis ~eg-at:urii en eele mai importaiJte evenimente din IJataIia de la

m pofida nurneroaselor atestari ale unor 1IIl!l10ri.'

Tratatele de logicii situeaz.il unanimitatea a nurnerosi martori tegoria dovezilor eelor mai sigure pentru a stabill exactitatea

Oat ceca ce stim despre psihologia maselor arata cat de aceasta convingere. Evenimentele eele mal ind6ielnice servate de un mare numar de persoane. A spune cii un fapt a

~tatat simultsn de mu de rnartori lnsearrma a spune cii faptul

m general: ioarte diferit de relatlr;a lui care a fost adoptata .

. ' I?e roa decurge constatarea ea ar trebui sa consideram rstorie drept opere de pura imaginatie. Suntrelatari fanteziste fapte nu indeajuns observate, toso!it~ de explicalii cautate . trecutul nu ne-ar'fi lasat oPerele literare, artisti~e si monumentale, am cuno~te cu adevarat multe iapte. Stirn (lOj ceva sigur despre

psih%9ia mullimiJor

23

!I1lIl'ilor oameni care au jucat un rol ~tbr in istoria Iumii - Hercule:

Buddha, Isus on Mahomed? Mal ~d.,~u. De altfel, viata lor ~ nid nu intereseaza. ~tele care au impresionat masele au fust e~! Iegendari. nu eroi,reali., "... "

Din pacate, nici legendele nu au conseccenta Imaginatia colectiva

I transformil f3rii1ncetare de-a·lungul timpurilor ~ rnai ales de 1a. un po;r la altul. Cata deosebire in~e Iehova ce} ~ero:>;tm Bi~lil; ~ ~ nezeul plin de iubire al Sfin:tei Terezal CAm diferenjit intre trasilb.lrile lui , Buddha adorat.in China si cele ale lui Buddha venerat in Indial

Dar nu trebuie ca secole intregi sa treacii peste eroi pentru ca legenda lor s!i fie transformata de imaginatia maselor, Mutatia se poate produce dear in cativa ani. Nu am vazut o:;j in zilele noastre cum legenda unuia dintre cei mal marl erni ai istoriei a fust schimbata pe parcursul a cincizeci de ani?

in limpul Bourbonilor, Napoleon a fast un soi de personaj idilic.filantrop si liberal, prietenul celor umili. Treizeci de am mai tarziu, eroul eel bun a devenit un despot sangeros, uzurpalor al puterii si aIliberta!ii, care a sacrificat trei mi1ioane de oameni pentru propria arnbitie, Azi. !egenda se transforrna iariisi, Cand vor trece peste ea cateva secole, invil\alii viitorului, judeclnd ~teopinii contradictorii, vor ajunge poate sa se indoiasca de cxistenta lui, cum ne indoim nol'de existenta lui Buddha. $i nu vor vedea in el decst un mit solar sau 0 varianta a legendelor lui Hercule, Dar, tara indoiaffi, se vor consoia cur1md pentru aceasti incertitudine, caci, rnai bine iQilia!i dedlt noi in psihologia maselor, vor "~ti cii istoria niciodata nu poate face sa dureze dedit miturile.

3. Exagerarea ~ simplismul sentimentelor

Sentimentele pe care le manifesta 0 multirne, fie bune, fie rele, vii.desc intotdeauna simplitate si exagerare, individul integrat masei aproplindu-se, ca si to alte privinte; de stadiul fiintelor primitive. Jncapabil de " nuante, el vede lucrurile global si tara etape de tranzitie,

Exagerarea unui sentiment este int'iriti si de faptul cii, raspantlin· du·se foarte repede, prin sugestie ~i prin contagiune, aprobarea lui ii "iX>re~te considerabil forta,

Simplitatea si exagerarca sentimentelor apiirii masele de indoililit si de incertitudine. Ca si femeile, ele tree repede de la 0 extrema la alia. Umbra unei bilnuieli capata imediat valoarea evidentei de netagaduit, Antipalia san dezaprobarea nascande, care ia individui izolat raman f.iri\ rehet. devin ura ueunpacata la individul integrat maselor.rar violenta

24

sentimentelor este cu atilt mai mare cu cal rnaseJe sunt si absents responsabilitil(ii mai pronuntata, Cenvineerea depsite, mai ales clnd rnultimea este irnpresionanta, Ili ment datorata numarulul fae posibile In sanul collectivit:atillorat'J care individul singur nu le-ar sav.lr:\ii. Ignorantul si ambitiosul berati de sentimentul nulitii(ii ~ neputintei lor, ciiruia ii ia locul fortei brutale, trecatoare, dar uriase,

Din nefericire, eel mai adeseaexagerarea se manifestafn celor mai reprobabile tr3iri, atavisme instinetuale ale omului pe care, temandu-se de pedepse, individul izelat si responsabil si prima. A§<i se explicit usurinta ell care maseJe se iasa antrenate

mai oribile excese. E dreptcii, sugestionate CU abilitate, capabile de eroism \li devotament, tntr-un grad mult superior

lui singur. Vom avea ccazia sa revenim asupra acestui Iucru, aborda chestiunea rnoravurilor rnaselor. ,

Multimea neputand fi impresionata dedit de sentimente oratorul care vrea sa 0 seduca trebuie sa faca uz exagerat violente. F~le rii~a,te. ,:,peta~, !n care ~ciodatii ratioIJal!'l1€lItele demonstratiile nu trebuie sa-sr fuca lac - iata tehnici de ,,argurner,tl¥'! pe care oratorii de la adunarile populare Ie CUIlOSC prea la randul lor, pretind aceeasi exagerare a tnmilor eroilor ei, tiiJ:ile 'Ii virtutile aparente trebuie amplificate. Ca In teatru, unde tatorii asteapta sa.li se !nf3tiseze pe scena virtuti calitati cum nu

nesc in viata cotidiana, ,. , , .

Pe buna dreptate, s-a subliniat optica speciala a teatrului, ialli, asa ceva existli, dar regulile ei nu au'legatura cu bunul-simt

, logica. Arta de a te adresa maselor este de natura inferioara, sita aptitndini deosebite, Nurnai din lectura unor piese, este greu plicat succesul lor pe scena ~i directorii de teatru, cand primesc piese, sunt adesea neincrezatori in privinta reusitei, csci pentru a cia.ar trebui sa devina .rnultime".'

1. Asta -ne «.iuta sa intelegern de ce anumite piese respinse de eatre. dlrectnrii

obtin succese rilsWlatoru;e rand sunt pUS€. din intamplare.jn soena. Se atestseoS,1 oiumful obtinut cu piesa Pour le CQuronne(in numele Ccppee, piesa refuzati timp de zece ani de toP: directcrii marilor teatre.Jn cillib,,., m€l~j autorului elLa l'bwlwne de Charley.. montata pe cheltulala unui agent de

dupa Cit fusese in repetate rfuJdUJi refuzata in teatre, a Inregistrar doua sute de repreo zentarit in Franta $i peste 0 ruie in Anglia, F ara observaplle de mai sus descre irnpesibilit.:1teatlinxwriloT de reatre de a-se.substitui mimal maselor, asemenea erori dr

25-

Psihologia mulr/milor

. til . mai subliniez ca exagerarea maselor vizeaza doar

Socotesc mu sa al •. 'tat, .

tnIirile si nicidecum facultiilile intelectu ~,caCl,. asa ~ ~ ara HIdividul i':'iclnd parte dintr-o multime are ruvelul mte1ig~~ mult coborfit Luaul acesta a fost constatat oii de .~:l Tarde !n ~~e sale despr~ criminalitatea maselor. Asader, nu1'IlaJ m sfera af~ pot masele sa urce foarte sus OI{, dimpotriv3, sa coboare foarte JOS.

•. Intoleranla, autoritarismul ~ conservatDrismul maselor Mase1e nu cunosc dedit sentimel1.te simple !?i radicale, opiniile, ideile si convingerile ee le sunt sugerate fiind aceeptate ori respinse in bl~, drept adevilruri absolute sau erori nu mai putin absolute. ~ se intllmplii, de altfel, intotdeauna cu cbnvingerile sugerate, in loe de a fi trezite pe cale rationala, Se stie prea bine dlt de intolerante sunt eredintele religioase si cat de tiranic smpilnesc ele sufletele.

Neavfu1d nici cea rnai Vag3. indoiala in privinta adeviirurilor sau erorillor decretate de ele si, pe de altii parte, cunoscandu-si bine forta, masele sun! pe dd de intQle~te. pe atfit de autoritare. Un ins poate sa accepte sa fie contrazis, & mai poarte discutii, masele nu suporta niciodata asa ceva. In adunarile publice, eel rnai neinsemnat dezacord exprimat de un orator este pe loe intllmpinat de urlete de furie si invective nesti\pa. nite, urrnate de alungarea oratorului dacii el persistii in a contraria multirnea, $i daca n-ar fi prezenta nelinistitoarea agentilor de ordine trimisi de autoritati, in aceste reuniurii, eel care i~i manifests opozitia ar fi de multe ori linsat,

Autoritarismul si intoleranta constituie 0 triis1iturii glmerala a tuturor categoriilor de multimi, dar ele apar in grade diferite de la popor la popor, eel rnai insistent manifestandu-se la masele de origine latina, panii !ntr·atflt incat due la aneantizarea sentimentului de independents individuals, inci puternie la anglo-saxoni. Masele de origine latina sunt afectatedoar de independenta colectiva a grupului, aceasta caracterizandu-ss PI1n nevoia imperioasa si navalnica de a-i converti la convingerile lor pe toti disidentii. La popoarele Jatine, iacobinii din toate epocile, incepand cu reprezentantii Inchizitiei nu s-au ridicat niciodata la ill] alt nivel de !n\elegere a lib~rtiitii. . ,

Pentru mase, autDiitarismulsi:intoleranta constituie sentimente atat de bin.e precizale, !neat ele Ie practica ~ le acceptii in egalit masura, Ele .

epreciere, venite dll~ oarrea unor indivizi competent] ;;i foarte interesati de a nu coIIDte asemenea gr~Ji grcsojare, ar dunane denetn tI:.:l~.

26

respecta forta ~ se arata prea rar impresionate de privita drept 0 forma de slabiciune. Ele nu si-an ari.tat tia m!Jl.de st3p3nU generosi, ci 1iI!Jl. de tirnnii We le-au dorninat cit .

.,Y de fier. Acestora dirt urma le inalta cele mai impresionante

daca despotii detronati sunt cateodatii tara!i chiar dinaintea monumente torutate in cinstea lor, explicatia trebuie cautata pi~du~ puterea, tiranii sunt plasa~ U; categoria celor de dispret, Ill!' nu printre cei care merita sa inspire teami adulat de mase va avea mereu statura unui Cezar - straludrea: luil duce, autoritatea lui Ie irnpune respect si sabia lui

Oricand gata sa se riizvrnteasca impotriva unei sele se inclina cu servilism dinaintea celei viguroase. Daca

torira~ .d_au dovadi de inconsecventa, masele, inclinate spre

mul trairilor, vor pendula intre'anarhie \li supunere.

Numai. necunoasterea psihologiei·. maselor poats genet dominantei in Iiind~lloT a instinctelor revolutionare priviiita avandu~ unioul temei in Gonstatatea'violen~i

. rile protestatare ~i dislructive sunt Intotdeauna efe~ere.

in prea mare m3surii guvernate de inconstient si zestrei ereditare a rasei, pentru a na-si rnacif'esta·mr'<P.""tn,;' ...... trem, Daca sunt lasate in voialor, ~d Ie YOm cina dezordinii si intorcandu-se din instinct la starea de mai trufasi \li mai intransigenti dintre iacobini au sfarnit prin a-I

pe Bonaparte cand el a suprimat toate tiberta1il.e si s-a impus cu

defier. . .

Revolutiile sunt aproape de neinteles daca se eludeaza profund conservatoare ale maselor. Ele VOl' sa schimbe tutiilor lor ~i fac pentru aceasta adevarate revolutii uneori ac tor institutii tine in prea mare rnasura de cerinlele ' pentru a nu:fi reinstaurate. Continua mobilitate an' " ... 1"" .,;7" •• '; aspectele superficiale, In :f;lpt, ele au instincre conservatoare

bile ~i, aidoma primitivilor, manifests 0 aversiune mconstienta schimbarile care le-ar putea modifica adevaratete conditii

Daca actuala putere a democratiilor ar fi existat pe .

descopente razboiul de tesut mecanic, forta aburului si VdJJlt;J""""', lizarea acestor inventii ar fi fost irnposibila on s-ar f . repetate revolte. Din fericire pentru progresul civilizauei maselor IN! aparut deca; dupa ce marile descoperiri ale stiintei si ale

dustriei au fostinIaptuite. . . .

PSi/rologia mulfimilor

27

5. Eticamaselor

Putinii

ac.teleiorcrimina:1e ~i~:~~!iiiii!~

acaslea, au conchis d.

Si tara Indoiala ca adesea ell' Dar trebuie

sa ne intrebam de ceo Pur si simplu, pentru ci instin.ctele distructive feroce suntreminisceote de primitivism latent.in fiecare dintre.noi. Pentru individul izolat ar fi periculos sa si Ie satistaca, pe cand integrarea lui in gloata iresponsabila, unde nu r;sca 0 pedeapsa drept q>nsecinta. Ii dii libertatea sa-si urmeze aceste instincte. De obicei, pentru cii nu manifestam instin.~tele distructive Iffipotriva semenilor.nostri; ne rrujr. ginim ill ale exereita asupra animalelor, Pasiunea.pentru vanatoa.re ~ ferocitatea gloatelor au una si aceeasi cauza Q incontestabilil dovada de lasitate este atuncreand 0 multirne de oameni tabiu;i asupra unei vicw-.;,e tara aparare, dar nu este departe nici pIaterea van3to:r1lor care se aduna cate zece-doisprezece sa asistecurn e sfiirteeat un biet cerb de haita lor de caini,

cruciadele sau lnrolarile de voluntari. Doar colectivjti\llle sunt In stare de devotament exemplar. $i cateogloate nu s-an !3- Gat eroie masacrate in numele unor credintesi ale unor idei pe care riici flU le In!elegeau 'prea bine! Se face greva mai degraba pentru a asculta de un ordin mobilizator decat pentru obtinerea unei mann de salariu. ~eoN un interes personal devine un m'obil puternic pentru multime, 10 ~p.oe eI este unicul imbold al individului izolat Si, cu siguranta, nu el mana gloatele in atatea riizboaie at caror tel Ie ramane de cele mai ~ulte ON nemteles si unde se lasa masacrate tot atat de leslie ca ciocar- 11l1~ hipnotizate de luneta vanatorului. Nememicul sadea, prin simplul

28

stiente de ele, dar ce importanti are asta? Daca rnasele ar fi geM si sa~ descopere interesele imediate. nici 0 civilizatie nu fi dezvoltat pe Pamant si omenir~a n-ar fi avut istorie. .

GAPIWWLIII

IDEILE. GANDlREA sr lMAGINATIA MASELOR

1. Ideile maselor

intr-o lucrare preeedenta, studiindrolul ideilor in evolutia popoare> - lor am dovedit ci civiliza(iile se dadesc pe baza unui mic numar de idei n_u;damentale. rar lnnoite. Am explicat, de asemenea, cum !~ fac loc ;;: ceste idei in spiritul popoarelor: cit de greu patrund aici, dar ce mare putere dobandesc 0 data instalate. Am mai aratat ci perturbarile istorice importante i!?i au obarsia in schimbari la nivelul acestor idei funda-

mentale. •

Nil voi reveni asupra acestui subiect, pe larg tratat acolo, ci rna voi opri dear asupra ideilor accesibile maselor 'Ii a felului.in care acestea patrund 1n cugetullor.

,-/ :~:'~.':I:':.'~~-: ~.:

~ .. - --- .- . - ., .,,_ ..

•• ' --,., .> "r - "flO

~:>':~~' '''''''~_'"--'; ~'.~ .... -;..., . 1-. _ .....

a s

tIM H MY I iA. Uetr~

oare sum nucne vanm clIpocmd la su~ care. es ~ importanta

adevarata. sunt mai lesne vizibile decat lnsusi cursul raului.

In zilele noastre, ' pa_

rintii nostri par pe

ele au fost profund bulversate. Se incheagil acurn multe din midle idei tranzitorii de care amintearn mai inainte, dar purine rlintre ele par sa

dobflndeascii 0 in:tluenlii preponderenta, .

Oricare at fi ideile sugerate maselor •

. .

30

:~~!!!~ma~s~e si poate . ea este

proape de totce-i conferea altitudine si grandoare.

Valoarea ierarhica a unei ideHiind astfel lipsita gurele care intereseaza sunt efectele produse de ea. Evul Mediu, ideile democratice din secolul al XVIII-lea

de astiizi nu sunt, desigur, foarte elevate. Din punet de '

potfi considerate chiar greseli, Cu toate acestea ril.mane irnens si asemenea idei se val' situa multa. VN'm," nrinM torn esentiali in diriguirea statelor.

"Chiar si dupa ee 0 idee a suportat rnodificarile care sa 0 sibila rnaselor, ea n u 'aq:ioneazii decat atunei cand - prin cedee ce vo I' fi.aratate mai jos - patrun de 1n BU boonstient si timent .. Procesul este, in general, de durata. '.'

psinolOgia mullimilor

3f

, reada cii ° idee se impune ~ produce efeete dear pentru

sa au se C b •. . la iritel Ie . _ .t

• tim justa, Lucrul nu se 0 serva met' spm e ce I113l 1;<."

ca este O:OCO este ne diun seama viizand ce slaba influentn are asupra

tivate; ca a~a, '. . . .. ,

'oritiitii oamenilor cea mai limpede demonstra1J~ .. Evide~ta '? fi acrna] '0' Vtre un individ instruit, dar CIlI'3nd inconstientul Ova indrepceptata e ca • d 'A zil ' 'tr OOllceptille lui primare. Int:i\lni\i-vii CU ornul upa cateva ~, va

tacae '1' A "1 ."'-[

. di nou vechile ill argumente, exact III acerasi ermeru. => e -

va seM III L-' .. "

eiectu1 intluen(ei ideilor anterioare deverute sentimente, or, n~aI..aces-

tea din unna pun 1n fnil?Cafe mobilurile profunde ale actelor si discur-

sului nostru. . . • .• . .

Cand, pe diverse cai, 0 idee a sfarsit prin a se lntipari III spiritul ~

selor, ea dobandeste 0 putere irezistlbila si antreneaza o inm:ag~ sene de eonsecmte, A fost necesar un timp tndelungat pentru ca ideile filosofice care au condus la Revolutia franceza sa seimplanteze tn spiritul popoarelor, dar, 0 dati fixate, s-a vazut irezistibila lor forti Elanul unui 1ntreg popor pentru cucerireaegalitii.!ii sociale, realizarea unor dreptun abstracto si a unor libert'i111dea1e a clatiriat toate tronurile ~i a bulversat profund lumea occidentala, Timpde doua decenii, popoarele s-an napustit unele asupra celorlalte si Europa- a cnnoscut masacre ca pe vremea lui Ginghis-han ori Tamerlan, si nicidmd nu s-a manifcstat atat de !impede etectul declansarii ideilor capabile sa schimbe orientarea

sentimentelor, .

Dacii trebuie o lunga perioada pentru ca ideile sa se implanteze in spiritul popoarelor, nu mai pujm considerabila e durata necesara pentru a-I parasi. Asa lneat,1n privinta ideilor, masele sunt1ntotdeauna in unnii cu mai multe generatii fa@ de savanti si filoscfi, Oamenii de stat realizeaza astazi erori la nivelul ideilor fundamentale pornenite mai sus, dar infiuenta acestora fiind considerabila inca, sunt obligati sa guverneze dupa principii tn a caror veridicitate nu mai ered.

2. GAndirea maselor

Nu se poate afirma in mod absolut cii masele n-ar fi influentabile prin intennediull-ajionamentelor. Dar argumentele maselor, ca ,~i cele care a~ putere asupra rnaselor sunt, din punct de vedere logic, inferioare, Incat numai prin analogie le-arn putea califica dreptratronale.

Raponamentele inferioare ale maselor ca si cele elevate, se interneiaza pe asocia~i. dar ideile puse in conexiurre nu au decat legii1uri. aparente de asemimare 'ii succesiune. Ele sunt inl3ntuite ca la un eschimos.

32

care, stiind.din experien!3.ci gheata, substanta trnnsparentii, in gura, conchide ci si sticla, in virtutea aceleiasi tra:nsparenle, fie topiti Ja tel, sau Ga'1a un primitiv care i(>i lIK:t1J'r IUIE' ca,

unui dusman curajos, ~ transferil si cutezanta lui. exploatat de patron care crede ci toti patronii sunt

Asocierea notiunilcr unite doar de raporturi aparente zarea aces tor cazuri particulare - iam caracteristicile Asemenea asocia\ii de ideiprezinta intotdeauna oratorii manipuleze in fata multirnilor. InJantuirea de rapiomll1l!!Ilte

ar ramane ne1n(eleas:\ de gloate, si de aceea I'ULClll "!1W:,,, ca e", desc, ori ci gandesc eronat ~ nu sunt sensibiJe la lectura, esti i2:bit de subrezimea unor cuVilhtiri cu mare pra unui auditoriu, dar nu trebuie uitat ci ele erau menite sa

. rnultirnea, jar nu sa ajunga sub ochii unui intelept, muniune intimii cu masa de oarneni, cauta sa evoce seduc. Dadi. reuseste, scopul lui a fost atins =kilometn de fac atat cat doua-trei fraze care reusesc sa subjuge masele ~ vmga.

E inutil sa rnai adaugam cii neputinta maselor de a rationa priveaza de spirit critic, adici de capacitatea de a distinge eroare, de a formula 0 judecata precisa, Judecatile pe care Ie

sunt decltjudecip impose, nicioclatiijudeciili elaborate de punct de vedere, indivizii care nu.se ridica deasupra sunt foarte numerosi, jar usurinta cu care unele opinii "".g"'Je1iOW line tocmai de incapacitatea majoritiijii oamenilor de a-si formula originale intemeiate pe propriile rationamente.

3. Imagim'lia maselor

ReprezentiiriJe pe care si Ie fac masele, asemeni celor ale nelor lipsite de judecata, sunt susceptibile de a fi profund emotii. lmaginiJe pe care Ie evoca in mintea lor un ment, 0 intamplare oarecare au vivacitatea lucrurilor reale.

aidoma unei persoane adormite, cand ratiunea, Iasii sa se iveasca imagini de a extrema intensitate, nar ,""rP ,>;e

pe data in prezenta reflectiei, Masele, nefiind nici de judecata, nu cunosc neverosimilul, or. tocmai bile .sunt ill general cele mai izbitoare. De aceea, masele frapate de latura rniraculoasa '?i Jegendara a evenimentelor, sui si legendarul reprezinta, in fapt, adevaratul suport al unei

33-

Psi/lo1ogia Iflultilflilor . •

- . t1ntotrleaUJIa un rol mult mai important decat

In· to ie aparenti a juca • _

I~ !1 , si irealul domina realul, • •...

realitatea.: d gfuldi decat pOO imagini, masele nu se arab unpresio-

Neputiill. ., Numai acestea din urmale insp;iirnillltii ori Ie se- '

nate decat de nnagmt. . . .

. devin mo bilul actinnilor lor,

ducD~1 ceea, reprezelltatiiJe teatrale, care om imagine in forma cea

e a ._' infl til. • asupra maselor

. !impede. au avut intotdeaun~ 0 uen: enorma -

~ si drc" era idealul de fericrre al plebei ron:me. ~u vn:nea..~ . eaI . schimbat prea putin. Nimic nu frapeaza mat mult irnaginatia id s-a '. sala traieste i acelasi limp ate-

puIarit ca 0 piesa de teatru. Intreaga .. m .

~ ernotii, iar daci acestea nu se metamo~~_zii ~ l~ in a~.est~

. ... 1 rnai naiv spectator nu ignora ca este victima unei ilUZII

pentru ca ~ ce . .• _.

~i cii a ras on a plans pen.~ ni\lt~ ?ventun m:agmare. Totu.~. uneon, sentimenlele sugerate pnn unaguu sunt suficient de putemice pent;u ca, aidoma sugestiiJor obisnuite, sa incite Ia acre, Se cuno~ destule ~- . tamplii.ri.la iesirea din teatrul dramatic.popular, ~~ acto~ care a~ rt;terpretat roluri de triidatori a trebuit sa fie proteJ8~ ~po~ ~el V!olente a spectatorilor indignati de crimele lor rmagm~. J?npa parerea

. mea. este unul dintre cele mai clare indicii ale stadi~ltl1 mintal ,al ~aselor si mai ales ale usurintei cu care potfi ele suges1ionate. In ochii lor, irealul are tot ~ti\ta importanta ca reaJitatea (ii ele manifestB tendinta-de

a nu Ie diferentia. • _ .

Eficacitatea cuceritorilor si puterea statelor se bazeaza pe unaginatia populara. Actionandu-se prin ea. masele sunt puse in ~~are. Teate marile ovenimente istorice, nasterea budismului, cresnmsmului, islarmuui, reforrnei, revolutiilor si, in zilele noastre, invazia ~tlrun-

. !3toare a socialismului sunt consecintele directe sau in limp ale impresiilor putemice produse asupra imaginatiei maselor.

Ia tel. rnarii oameni de statdin toate epocile ~i din toate Ifuil.e, indu-

SlV til'anii absoluti, au considerat imaginatia popular.'! drept un SllPO~ pentn; puterea lor. Niciodatii. nu au incercat sa guvemeze impotriva er. ..NlUnai dovedindu-ma catollc, spunea Napoleon in Consiliul de Stat, am reusit in razboiul din Vendeea, numai dovedindu-ma musulman, m-am stabilit 11) Egipt, Dad .. as fi fost in fruntea unui popor evreu, as fi restaurattemplul tuiSolom~n." Nici un all om de stat, de laAlexandru eel _ Mare '?i Cezar, nu a inteles rnai bine dedit el ca. irnaginatia maselor trebuie irnpl'esionata, iar preocuparea lui constanta a fost de a 0 stimula. uasta s-aganditcin~ repurtavictorii, cand l$i tinea diseursurile, si nll

II

34

GUSTAVE LE BON

a uitat de ea in tot ceea ce a intreprins. Pe patul de moarte, tot la asta medita.

Dar cum se St3m* imaginatia maselor? In nici un caz, prin demonstralii menite a se adresa int:eligentei si judecitii rationale. Pentru a.inchide gura poporului nizvr3tit impo~ ~r Itrl Cezar, AntoDIU n-a avut nevoie de 0 retorica savant'i. El le-a citit oamenilor testamen tul celui omorat si le-a aratat cadavrullui

C;ea ce 1iapeazii f:mte.?ia maselor e ~ea emotionanta ~ clara, lljlsita de interpretari adiacente, sau inSOiiti doar de uncle fapte tabuloase: 0 victorie zdrobitoare, un rniracol uluitor, 0 cnma aborninabiI3, o imensa speranta, Important este ca lucrurile sa fie in1litisate global f3ra-referire Ia cauzele lor. . . ,

S~te d~ in~pl3ri marunte sau sute de crime de duzinii nu zguduie defel nnagma!ilt maselor, in timp ce 0 singurii crima oribila, 0 singura catastrota Ie emotioneaza profund, chiar daca pierderile sunt mult mai marl in primul caz. Epidetnia care a secerat in Paris cinci mii de. vieti in cateva saptamanl a tulburat prea putin fantezia populara, caci ~ta veritabilii hecatombii n-a fost infalisata printr -0 imagine tulburiitoare ci prin date statistice saptiirnanaIe. Un accident in care ar fi murit nu dnci. ~ de persoane, ci doar cinci sute - sa zicem, zdrobiti lntr-o pia~ publica sub greutatea Tumului Eiffel priibusit -, ar fi produs 0 impresie imensa Posibila disparitie a unui transatlantic despre care se bi!nuia, din lipsa de informatii, ci ar fi esuat in plin ocean, a rascolit profund imaginatia maselor limp de opt rue. Or, statisticile oficiale arata ci ~ acelasi an s-au pierdut zeci de alte ambarcatiuni, dar de aceste pierden, de altfel mult mal importante sub raportul vietilor ornenesti si al

rnarfurilor, oamenii nu s-au preocupat . .

Asadar, nu faptele in sine tulbura fantezia populara, ci felul in care sunt ele expuse. Prin "concenlrdfe", daca ne putern exprima asa, acestea produc 0 imagine tulburatoare care acapareaza si ebsedeaza spiritele. A cunoaste arb de a emotiona rnultimile inseamna a cunoaste arb

de a Ie guverna .

" ....

CAPITOWL IV CONVINGERILE MASELOR :;>1 FORMELE i4:LIGIOASE PE CAR,E LE iMBRAq

Am Wztit deja c3 masele' nu cugeta, ca ele admit sau resping global ideile ci nu. accepts "parlamentiiri" ori contraziceri si cii sugestia, 0 data insin ~atii, mvadeaza in totalitate campul lor de intelegere si tinde sa fie tradusa in act Am mai vawt ca de nu cunosc dedit sentirnente violente si extreme. La ele, simpatia devine curand adoratie si, abia ivita, antipatia se transforma in w-a. Pe baza acestor observatii generale, putem deja sa ne dam seama de ce naturasunt convingerile maselor.

Cercetand mai indeaproape convingerile multimilor, aliit in :-remu- tile profund marcate de credinta, cat ~ in epocile de tumult politic, cum a fost in secolul al XVllI-Iea, constatam ci'ele prezinta un aspect deosebit, pe care nu l-as defini mai exact decat numindu-l sen~entreligios_

"Coordonatele" lui suntfoarte precise: adorarea UDeJ fiinte considerate superioare, teama de puterea atribuita acesteia, SUpUTI:rea oarba falii de exigentele ei, accepjarea.necondiponatii a dogmelor ~puse d~ ea, dorinta de a r3sp;lndi aceste dogme si tendinta de a-i socoti dusmani pe eei care refuzii sa Ie admits,

Indiferent de ce anume trezeste acest sentiment un Dumnezeu invizibil, till idol sculptatin pi.l-ii, un erou sau 0 idee politica, el e, intotdeauna de esenta religioasa, oontopind miraculosul si supranatnralul. Masele imbradi in acelasi deplin v3l de mister persistent - momentan - si 0 formula politldi si o capetenie victorioasa.

Omul nu este religios doar cand adorn 0 divinitate, ci intotdeauna cand isi concentreaza resursele spiritului, t~i supune vointa si i~i orien. teaza ihflacararea fanatismului in slujba unei cauze on a unei fiinte de-

venita scop si ciililuzii a senlimentelor si actiunilor sale. .

Intoleranta si fanatismul- iata ce inscteste intotdeauna sentimentul religios. Ele'sunt inevitabile la aceia care cred cii detin secretul Ieticirii pamantesti sau eteme. Aceste doua triisaturi se-regas:~cIa toti rnembrii unui grup animatde 0 convingere oarecare. Iacobinii dm vremea Terorii erau la fel de religiosi ca si catolieii din timpullnchizi\iei, teribila lor Inflkarare demand din aceeasi sursa.

Convingerile maselor imbraca aceste caracteristici de supunere oarba de intoleranta salbatica de nevoie de propagare violenta, inerente ~ntimentului' religios; a~~dru-, se poate spune ca aceste credinte

36

GUSTAVE LEBON

au forma religioasi Erou! aclarnat de g10am devine un adevarat zeu pentru ·ea. Asa a fost Napoleon vreme de cincisprezece ani - nicicand vreo divinitate n-a avut adoratori atat de desavan,ip, nicicand nu i-a trimis vreo ~'!l atat de lesne la moarte, nicicand zeii p;igfuIi. si cei crestini n-au exercitat 0 putere atat de absoluta asupra sufletelor.

F?nda~rii d_;.erediny~ religioase ori politice au izbutit numai pentru ca au stiut sa unpuna maselor sentimentele de fanatism care il fac pe om s&\>i a1le bucuria in adoratie si il imboldesc sa-si sacrifice viata pentru idolul san. ~i asa a fost In toate timpuriJe. in uiliJ.unata lui carte despre C:a1ia r0m.aI!a. Fustel de Coulanges' ob§erva di Imperiul roman :"a ~en(inut nu datorita fortei, ci grape admiratiei religioase pe care a mSl?rrat-o. .Este un caz unic ill istorie - serie eI. pe buna dreptate - un regun detestat de populatie care sii dureze cinci secole ... $i este aproape d~ ~einteles cum treisprezece legiuni romane au putut sii jiniiln Crau miho~e de oameni. u Daca acestia au aratat supunere, este pentru di ~penul reprezenta personificarea maretiei romane ~i era adorat pur $I ~plu ca 0 divinitate. POna ;;i In cele rnai mid asezari ale Imperiului exJs_ta un aI~ aI impiiratu!ui . .A luat nastere in acele timpuri, de la un capat la, celalalt aI Imperiului, 0 religie noua, ai carei zei erau chiar irnparatii, Indi Inaintea perioadei crestine, Intreaga Galie, reprezentata de ~ d~ cemp, a iru'illat in comun.In apropiere de Lyon, un templu Inchmat lUJ Augustus. Preotii eare oficiau aid, alesi de adunarea cetatilor galeze, erau cele rnai importante personaIit1!i din tara .. Cu greu ar putea fi puse toate acestea doar pe seama frlcii si a servilismului. Popoarele:iotregi nu sunt slugamice, ;;i asta limp de trei secole. Nu era yorba de curtezani cuprinsi de admiratie pentru principiile lor. Era YOrba de tntreaga Romii si nu nurnai de ea, ci si de Ga1ia, de Spania, de Grecia si Asia." ..

Astiizi, celor mai mati eueeritori nu li se rnai inalta altare dar ei au statui si portrete, iar cultullor nu este in esenta diferlt de eel de odinioara, Pentru a patrunde Intr-adeviir spiritul filosofiei istoriei, trebuie Iflteles datu! fundamental al psihologiei maselor: pentru ele esti zeu ori

nimie. .

Iar aces~ea nu reprezin_tii superstitiile unei ere apuse, alungate pentru totdeauna de ratiune, In etema lui confruntare eu ratiunea sentimentul n-a fost nicicand biruit, Cloatele nu mai vor sa a~da decuvintele "divinitate" on .religie", care le-au stapanit ~tara vreme-dar in nici

Llstoric $i scriitor francez (1830-1889). autor allucrarii Cet;3l~;J Mti(.~ "Ed. Meridiana"

1984. (n.l) .

....

Psihologiil mullimilor

37

. 0 epocii nu s-au Iniiltat atatea statui si ,.aItare" ca in ultima snta de ani, iar 0 miscare populara precum cea cunoscuta sub numele de boulangism' n~ demonstreaza cat de usor sunt ~!ta sii ren~ ~stincrel,: religioase ale maselor.lmagjnea "genernlu!w trona p3nii \" in.eel II1lI1 dosnic catun: era socotit atolputemic impotriva nedreptaulor ~i relelor si mii de oameni si-ar fi dat viata pentru ei. Si ce loe ar fi oeupat eroulln istorie daca valoarea lui i-ar fi putut purta povara legendei! .. '

Mase1e au nevoie de 0 religie ..: iam 0 constatare deja banalizata.

Convingerue politice ~ sociale, credinta lntr-o divinitate nu se lnst'ipftnesc in randul lor decat Inve'!mfultate In forme religioase care Ie pun la adapost de orice incfoiaIii. Daca masele ar fi determinate sii accepte ateismul, acesta ar avea toata infliiciirarea intoleranta a sentirnentului religios si, in formele lui exterioare, ar deveni curand un cult ~e ~tfe~ ? dovada 0 of em deja evolutia micii secte pozitiviste. Ea seamana cu (Uhilistul despre care ne povesteste Dostoievski. Dumirit intro bona zi de luminile ratiunii, el a ~t ieoanele sfintilor ee impodobeau altarul din mica lui biserica, a suflat in lurnanari si, fMii sa piarda timpul, a pus in locul imaginilor distruse lucrarile catorva filosofi atei. Apoi a aprins ~, cu piosenie, lurnilniirile. Obiectul credinteilui religioase se schimbase, dar putem.spune di sentimentul divinitafii s-a stins intr·adeviirln el?

Nu se pot intelege - repet - anurnite evenirnente istorice -l/i anume cele mai importante - decat dacii ne diirn seama de forma religioasii pe care 0 Irnbradi In cele din urrna convingerile tm~te de mase. Multe fenomene sociale reclama mai degraba 0 abordare psihologica decat una naturalism. Marele istoric Taine n-a studiat Revolutia decat ca un naturalist, de aeeea adevarata geneza a evenimentelor i-a riirnas strainil. A observat In chip desa~it Iaptele, dar, nepatrunzand psihologia rnaselor, eelebrul scriitor n-a putut sa ajunga la cauze. Inspaimantat de faptele sangeroase, crude, anarhice, el n-a vazut in eroii marii epopei decal 0 hoarda de salbatici epileptici, robi ai instinctelor. Dar violentele, masaerele Revolutiei franceze, imperativul extinderii ei, declaratille de razboi catre loti regii nu se explica decal prin lnst'ipanirea In sufletul maselor a un~i' noi credinte. Refonna, Noaptea Sfantului Bartolorneu, razboaiele religioase, Inchizitia, Teroarea sunt fenomene identice, inIaptuite pnn sugestia simtsmantului religios ee Inderuna la tarpirea,

,

1· Miscare poliuca (1885-1889) a! carei pr()p~vadllitor a fost generalul Boulanger; el a reu . sit sa stranga in jurul sau diferi.tl opozanti ai regimului.

38

GUSTAVE LEBON

prin foe ~~ ~ie,. a tot ce statea in calea instituuii noii credinte, M e to~el~ Inchizitiei si ale.iacobinilor suntale unor adevarati convertiti iar

ei nu ar f fost convertiti daca ar f apelat la alte metode, . ,

Riislllrniiri simiIare CtJ cele rnentionate mai sus nu sunt posibile decitatunci eand sufietul JlOpular Ie face.sa ta~easca.. Despotnl eel mal aQ~ntar nule-ar putea deelansa &ind istoricii prezintii N oaptea Slantului Bartolomeu drept opera unui rege, ei dim dovada si de necunoasterea psihologiei maselor si de ign~rarea psihologiei regilor, Asemenea IfIanifestiiri nu-si au izvorul decat in spiritul popular. Cea mai absoluta pur:re-~l~?narhul~ ~e~ui mai despo~c nu depaseste niciodata pragul unei grabm ,sau amanan a momentului. Regii nu au ihfiiplllitnici Noaptea S~tuJUl Bartolomeu, nici razboaiele religioase, dupii cum nici Robespierre, Danton sau Saint-Justnu au fiicutTeroarea. Dincolo de asernenea evenimente se afIii intotrleauna spiritul maselor.

."

CARTEAA II-A

OPINlILE ~I CREDINTELE MASELOR

CAPrrOwLI

FAC;TORII tNDEPARTA'fI AI CREDINl'EhOa

, . ~I OPINIILOR ~ELOR '

Dupii ce am'studiat constitutia mintala a maselor si am vazut cum simt. cum g2dldesc si cum judecii ele, ne vom OCUpa in condnuare de felul in care apar ~ se consolideaza opiniile !:,i credintele maselor,

Acestea sunt determinate de doua serii de factori - unii indepiirta1i si alfii imediati, Prirnii determina masele sa imbri~,!€ze anumite convingerisi sa respinga in mod categoric altele. Ei pregiiJtesc .rerenul" pe care .Jncoltesc" ideile noi, ale carer furta si rezultate pot sa uimeasca, dar a ciiror spontaneitate nu e dedit aparenti Manifestiirile explozive .ale unor idei ale maselor capiita uneori aspect iulger.\.tor, dar nu este aici decat un efect superficial, dincolo de care trebuie cautat un lung proces anterior.

Factorii imediati, eei care se adauga acelui indelungat proces anterior, fiira de care mi Soar putea manifesta, Ie provoaca maselor convingerea activa, adlcii dati forma ideilor ~i declao~- tot cortegiul de consecinte. Sub imboidul factorilor irnediati, se nasc hotiirarile ee ridica

. la luptii ~iectivillilile, datorita lor izbucneste 0 riiscoalii sau 0 grevii, prin . efectul lor, din sanul unei multirni enorme se alege omul ce preia puterea, ori sunt rastumate guvernele.

In toate rnarile evenimente istoriee se vede cum se.impletesc aceste doua serii de factori. sa luiim un singur exemplu, eel al Revolutiei

. franceze, bunaoara La declansarea ei au contribuit mai intai factorii indepartati -Iucriirile critice ale unor ganditori ~ scriitori - care au pre; gatit spiritul multirnilor, apoi lesne infI3dirat de catre Iactori imediati, precurn discursurile unor oratori abili, ori rezistenta Curtii fali de reforme aproape neinsemnate. intre factorii indepru1:a!i se disting unii cu caracter general care stau la baza tuturor credintelor ~i opiniilor multirni, lor: rasa, traditiile, timpul, insti\u?ile, educatia Vom arata in continuare rolulfiecaruia dintre ei.

•

40

GUSTAVE LEBON

l.Rasa

Cel m~ impo~t dintre top ~~ti factori este rasa, nopune pe larg prezentata de nOI intr-o carte aparuta anterior. Ariitam acolo ce este 0 ~ istoricii. ? data inchegate caracterele, credintele, institutiile, artele ei, m~.un_ cu~~ toat:" ~lementele de civilizatie, acestea devin expresia e:rr:noara a S!>IqtulUi ei. Amprenta de rasa este a!:iit deputemica inait met un e!em~nt al ei nu poate sa treaca nealterat de la un popor la altul.'

Mediul, circumstantele, evenimentele reprezintii sugestiisociale de m?me.nt Ele pot sa exercite 0 in11uentii importanta, dar aceasta va ramane mtotdeauna mornentana dad este contrara sugestiilor ,ce tin de

rasa, adica de un strat ancestral. . '

':' o~ 3lve? ~~ ~ in lucrarea de tara sa revenim asupra Inrauririi rasei '?I sa aratam ca aceasta actiune este atat de mare inait domina caracterele specifice spiritului maselor. De aceea credintele si comportamentul popoarelor sun! diferite de la o tara la alta si nu potfiinfluentate

in acelasi tel ".

2. Tradilille

. Traditiile reprezinta ideile, trebuiatele, sentimenteJe trecutului, Sun! sinteza coplesitoare a rasei,

. Biologia se ~e altfel dupii achizitiile din embriologie care au arata! un:n~ ~en\<l a 1Tecutului in evolutia fiintelor, ~ tot asa va fi transfigurata si istoria clod se va acorda importanta cuvenitii traditiei. Multi oarneni de stat !mpiu~ incii ideile leoreticienilor din secol~ al xvriI-lea ' care credeau cii 0 societate poate sa se rupa coinplet de trecut si sa fie

refiicutii, .. bucata cu bucata", prin luminile ratiunii, .

Un popor este un organism creat de trecut, si, ca orice organism, nu se_ poate modifica dedit prin lente acumulari ereditare. Tr:aditiile sunt adevarateJe faruri ale popoarelor si, dupa cum am repetat de ~u]te ori ele nu se modifica lesne dedit in formele exterioare. Fiirii traditii adica tara .sufletul national", nici 0 civilizatie nu este posibili De clod ~stii. omul a fost preocupat.pe de 0 parte sa"?i creeze 0 retea de traditii iar pe de alta, sa distruga aceste traditii cand efeetele lor' benelice -au tocit. Fiirii traditii stabile - absenta civilizatiilor; fiirii eliminarea lor lenta

1. 1~1iI 0 constatare noua.fara de care, insa deverurca istorici ar rama.nc de. neintelee, ~ de aceea am cousacrat mai multe capitole penn-a demonstrarea ei in lucrarea mea LegiJe ps~l1QIO?Iice $i evoJupa fJO[)Oil1-e.ior. Cithorul poate afia 30010 ca, in chula unor ap~t'n~ inselatoare, nici Iimba. nici religia, nici artele, ahfel spus. nici un element fie CIVlw .... ure, uu trece int;lcL. fara rransfcrmari. de la un popor la altul.

psihDlogia mullimi/or

41

_ absenta progresuluil Dilicultatea consta in aflarea unui echilibru intre stabilitale ~ variabiIitate - .dfficultate imensii. Cand WI popor se ataseaza prea tare de obiceiuri, timp dernai multe generatii, nu rnai poate sa evolueze si devine. aidoma Chinei, incapabil de perfecponiiri. in aceste cazuri, chiar si revolutiile violente r3m3n neputincipase. deoarece fragmentele dispersate lie cii se sudeaza la loc, si atunci, intact. trecutul se reintroneaza, fie al:d.au nastere la anarhie si, de aici, la decadents. Astfe], sarcina de capiit:ii.i a unui popor este de a-si pastra institutiile trecutului, modifiaindu-le treptat Grea sarriruI! Aproape singurii care au realizato au fost, in vechirne, romanii si, in timpurile modeme, englezii.

Elementul eel mai inversunat, conservator si sus!ifiatot at ideilor traditionale, care se opune cu obstinatie schimbiirii il reprezinta masele, rnai precis acele categorii de multimi care fonneazii castele. Am.insistat deja asupra acestui spirit de conservatorism, aratfuld cii bunii parte dintre revolte nu conduc decat la schimbiiri .in termeni". La ~ secolului al XVIrr~ea, dupa distrugerea biseridlor, expuIzarea sau ghilotinarea preotilor, persecutia generala in sanul cuhului catotic, s-ar Ii. putut crede cl vechile idei religioase si-au pierdut puterea. Cu toate acestea, dupa numai ai\iVa ani se rec1luna din toate piir!ile restabilirea cultului' abolit,'

lata eel mai ilustrativ exemplu care aratii puterea traditiilor in sufletul celor multi, Nu templele adapostesc cei mai infric~tori idoli, nici . palatele pe cei mai despotici tirani, Ele pot Ii usor d3rfunate. St'ip3nii nevazup care dornnesc in sufletele noastre scapa msa oriciirui efort si nu cedeazii decat lentei uzuri a secolelor.

3. TImpul

Ca si in biologie, pe tiin'im social unul dintre cei mai activi factori e timpuL El este mare le creator si marele destructor. EI a cli'iditmunti din firisoare de nisip, el a ridicat la rang de demnitate umana obscura

1. Raportullui'Foun:rl1Y, chimisI de pn:stigiu - 177:;'1809 - a contribuit Ia organizarea invatamiinlUluqubtic • (ILL), citat de Taine, est. edificator in iiceastii prWin\3: "Faptol ci au loc slujbe duminica ~ ca oamenii se.ducla biserica dovedeste ci rnasele de francezj doresc sa se remtoarca la vechile obiceiuri ~i nu e chip sa rezistam In rata acestel indinatii nationale(.. .). Marea masa a oamenilor are uevcie de relige. de cult, de preop. A lost ~roaJe-fi1 crrcrva filoron modemi, in ~:ill1;' 1/1*iWl asat eu lnsumi rtlJfrenal, sa creada in poslbjlitatea unel insnncpi nesrul de ni~p1i.nc1ite ineat sa distruga prejudecatile ruligicase, Ele sunt, p,entru marea mejcritate a nefericitilor. un Izvor de consolare C .). Trebvie d~c1 sa-i lasam popcrului preotii, altarele ~i cultul lui."

,I

42

GUSTAVE LE BON

celula din indepartata ed geologica. In transfonnarea unui tenomen oarecare lucreaza secole, Pe buna dreptate, s-a spus ca, dad! ar avea timp, 0 fumici ar putea sa niveleze Mont Blanc-ul, 0 JUnta cu putin(li magics de a ..regia" Iimpul dupa bunul s3u p1ac at avea puterea pe care credinciosii i-o atribuie .lui Dumnezeu.

Aici nu intereseaza decat influenta timpului in geneza opinillor rnultimilor, dar. si din acest punet de vedere, actiunea lui este imensa, Sub dependenta lui se aflii marile forte - precum rasa -, care nu se pot forma fiui el. TunpuJ face sa evolueze si ucide credintele. Prin el, acestea do-

bandesc forti si, tot prin el, 0 pierd. .

TIrnpul p~ opiniile si credintele maselor, adicii patul lor germinaIor_ Rezulta de aici ai unele idei, realizabile in anwnite momente, devin caduce in altele. Timpul acumuleaza imensele reziduuri de eredinte si convingeri din care se nase ideile unei epoci. Ideile nu apar Ia intfunplare si fiui temei lliidiicinile lor sunt implantate adanc 10 jreon, iar in.tIorirea ideilor s-a pregaut in timp. Ele sunt .fiice" ale trecutului si .. mame" ale viitorului, dar intotdeauna r3man .. sclavele" timpului.

Timpul este, asadar, adevaratul nostru Stapan si el trebuie sa actioneze peotru a vedea lucrurile transformandu-se. Unii se arata astlzi ingrijon¢ de aspiratiile amenintatoare ale maselor si de distrugerile si tulburBrile pe care Ie prevestesc. Timpul, doar el, lsi va lua grija de a restabili ecbilibrul .• Nici un regim, observa cu justete E. Lavisse', nu se intemeiaza iotr -0 zi. Structurile politice si sociale au nevoie de secole pentru a se cristaliza: 10 forma haoticii, feudalitatea exista cu sute de ani inainte de a-si afla regulile, dupa cum monarhia absoluta a vietuit timp de secole pana <H?i.gasi mijloacele caraeteristice de guvernare, si In lungile perioade de asteptare s-au manifestat mati tulburari."

4. Institutiile politice ~ sociale

o idee larg impiirta;;ita in zilele noastre este aceea cii institutiile pot sa remedieze defectele societatilor, cii progresul popoarelor rezulra din perfectionarea constitutiilor ~i a programelor de guvemare si cl schimbiirile sociale se opereaza prin efectul decretelor. Revolutia franceza a avut ca punct de plecare 0 asemenea conceptie, dar si te~riile sociale actuale se lntemeiaza pe ea. Un lung.sir de experiente nu a reusit sa zdruncine aceasta redutabila i1uzie, cu tot efortul unor filosofi si istorici

1. Ernest Lavisse (lS42.1922), istcric francez, coordcnatorullucrarii /slon' .. Frantt"i, redactata lntre 1900 ~ 1912. (n.t)

-

Psihologia multimilor

43

care au ineercat sa-i dovedeascii absurditatea. Si n-a fost deloc dificil pentru ei sa demonstreze ea institutiile sunt ,,fiicele" ideilor, sentimentelor si moravurilor ~ ca nu se pliimadesc.idei, seritimente si moravuri doar rescriind codurile. Un popor nu i~i alege dupabunul plac institurule, asa cum individul nu-si poate alege culoarea ochilor sau a parului cu care s-a nascut, Institutiile si Iorrnele de guvemare sunt un produs aI rasei. Departe de a fi modelatoarele unei epoci, ele sunt, dimpotriva, modelate de ea. Popoarele nu sunt guvernate conform unui capriciu de moment, ei dupa cum 0 cere caracterul lor, Uneori este nevoie de secole pentru cristalizarea unui regim politic si de alte seeole pentru a-l schimba, Institutiile nu au virtuti intrinsece - ele nu sunt niei bune, niei rele 10 sine. Bu~e la un moment dar pentru un anumit popor, ele potfi

detestabile pentru altul. (

Asadar, nu sta in puterea unui popor de a-si schimba cu adevarat institutiile, Fireste ai poate, eu pretul-unor revolutii violente, sa Ie modifice numele, dar fondu! nu se transforma instantaneu. Numele nu.sunt.. decat etichete tran'zilorii de care istoricul preocupat devaloarea realii a lucrurilor nu va tine seama Asdel, eea mai democratici tarn este considerata Anglia I, care cunoaste totusi un regim mooarhie, in timp ee republicile din America Latina, unde exista constitutii republicane, sufera cele mai apasatoare despotisme. Caracterul popoarelor, iar nu formele de guvernamant Ie determina destinul- iata un adevar pe care am 10- cercat sa-l impun intr-o lucrare precedenta, pe baza a numeroase exem-

pie eviden te. .

Esle deci 0 treaba puerila, un exercitiu inutil de retorica pierderea de limp cu redactarea constitutiilor, Necesitatea !?i timpul i~ iau singure insarcinarea de a Ie .elabora", cand acesti doi factori sunt lasa~ sa actioneze, Cum au facut anglo-saxonil, dupil CUm arata rnarele istoric Macaulay" intr-un pasaj ce ar frebui inviitat pe de rost de catre loti politicienii din rarue Iatine. Dupa ce explica ,.binefacerile" noilor legi din punct de vedere pur rational- un haos de absurditati si contradiciii -, el com-

I. Lucru recunoscut pana si in Statele Unite de catre republicanii avansati, Aceasta cpinie cetegorica se regaseste, bunaoarn, in ziarul american FOJ1JlJJ, pe care il citez dupa Re11ew of RPViews, din decemhrie 1894: .. Niciodata nu trebuie sit se uite-. nici de cittre ce! mai utversunati dusmani ai aristocratiei - ca Angli:.. este astazi tam cea rnai dcmocretica din lume, in can: drepnuile omului suru cel mai blne respectare !?i unde iudivizii Sf! hueuril. de cea mai mart" ubenate."

2. Thomas Bahlngtcn Macaulay (1800-1859), istoric si om politic englez, membru al Partidului Liberal (\Vhig), ru functii in adminlstratia coloniala din India. IlUni~lJ1.1 de- R~zbui. autorul [storie; Angliei (5 volume. lSIH). (n.t.) .

44

GUSTAVE LEBON

para zeciJe de constitutii ucise de conwlsiile popoarelor latine din Europa ~ de pe continentul american cu Constitutia Angliei. remarcand cii aceasta din UfIII3 n-a Cost modilicata decat arareori, partial, numai sub imperiul necesitatilor imediate, niciodatii din ra(iuni speculative. ,.Nu perfectiunea trebuie sa constituie preocuparea de ciipiuai, ci utilitatea Nu trebuie inI3turati 0 anomalie doar pentru cii este 0 anomalie; nu trebuie niciodata inovat decat daca se simte un mare incovenient, si chiar si a. tunci inovatia va viza door intaturarea acelui incovenient; nu trebuie Iiir-

. gita sfera inovatiei dinoolo de cazul particular de remediat - iata reguli dupa care. de !a epoca regelui loan pAlla !a cea a reginei Victoria, s-au ghidat deliberiirile in cadrul celor oouil sute cincizeci de parlamente ale

noastre." •

Ar trebui analizate una clte una legile, institu(iile fiecarui poper, pentru a vedea cat de profund exprima ele esenta rasei si cii, din aceast3 pricina, nu potf ITansformate bruse. Se potface consideratii filosofiee asupra avantajelor ':'i incovenientelor centralizirii, de exemplu, dar cand avem de-a face cu un popor format din diferite naponalitali ce si-a consacrat mii de ani de eforturi pentru a ajunge progresiv la aceasta centralizare, cand 0 bservam cii 0 revolutie puternicii avand drept scop demolarea tuturor institu(iilor trecutului a fost nevoita nu numai sa respecte aceasta centralizare, ci s-o accentueze si mai mult, nu putem sa conchidem decat cii ea este rodul necesitatii imperioase si sa deplangem necugetarea oarnenilor politici care vorbeau de distrugerea ei, Daca, din lntamplare, ar fi avut ~tig de cauza punctullor de vedere, reusita nu ar fi fost decat semnalul unci profunde anarhii I care ar fi condus, de altfel.Ia 0 noua centralizare, mai accentuata dedit cea veche.

Din cele spuse anterior, rezulta ci nu institutiile sunt mijlocul prin care se poate actiona proiund asupra spiritului maselor. Unele lfui, precum Statele Unite, prospers extraordinar cu institutii democratice, pe cand altele.cum sunt republiciJe latino-americane, vegeteaza in cea mal

1. Dace tacem 0 apropiere intre profundele disensiuni religioase si pclitice care au separat diferitele pillti ale Frantei (ceea ce line in mod evident de rasa) ~ tendintele separatiste din timpul Revolutiei, ce au reizbucnltcatre s~tutr3zboiu1uj francoprusac, oonstatiun cit. dlversele nationalitilp. care boliesc pe parnaflt francez sunt inca departe de a fi fuzionat com pier. Centralizarea impusa de Revclutie si crearea unor departamenre.artificiale menite sa amestece vechile provincii au fast. tlr3 indoiala. 0 Intrepnndere utili Dada descentralizarea, c1espre cart: vorbesc astazi spirite necugetate, ar putea f 1nf.iptuita. ar clute imediat la 0 violenta dlscordle. A nu tine seama de asta lnsearnna a uita complet Istoria noastra,

Psihologia mul!imilor

45

lamentabila anarhie, in pofida unor institu(ii asemanatoare. lar aceste mstitutii sunt la tel de straine de maretia primelor ca si de decadenta celorlalte. Popoarele riun3n guvemate de caracterullor, ~ institu(iile ce nu se muleaza pe acest caracter nu reprezinta deciit un vesmfutt de 1mprumut, 0 deghizare tranzitorie. Desigur, s-au purtatrizhoaie sangeroase, s-au f.icut revoluni vinlente ~ toate acestea se vor mal intreprinde pentru a se impune in~tutille cirora Ii se atribuie puterea supranaturalii de a crea tericirea. Intr-un anume. sens, da, am putea spune ci ,institu(iile actioneazi asupra spiritului popoarelor, fiindcii dau nastere unor asemenea mi~ dar stim ca, in reaJitate, fie cii sunt trium1iitoare, fie Pi esueaza, ele nu posed'; in sine vreo virtute. Unruirind .. cucerirea"

lor nu facem decat sa alerg3m dtipii himere. .

5. !nvatimAntul ~ educatia

Printre ideile dominaote din epoca noastrii, se ntlIIlllrii convingerea ci, prin educatie, oamenii devin mai buill ~ chiar egali intre ei. Repetatii f3rii incetare, asertiunea a ciip3tat forta uneia dintre cele mal neclintite . dogme ale democratiei ~ ar fila fel de greu ~ 0 ataci pe cat era odinioara de complicat sa te atingi de dogmele BisericiL

Dar si in aceasta privinta. ca si in rnulte alte chestiuni, ideile democratice se afla in profund dezacord cu datele psihologiei si cele ale experientei Unor filosofi eminenti, dintre care se remarci in mod deose- . bit Herbert Spencer, nu le-a venit deloc greu sa arate ci educatia nu it face pe om nici mal moral, nici mal fericit, cii nu ii modificii nici lostine: tele si nici zestrea ereditara, ~ ci, prost directionats, ea poate 'ili sa fie mai degraba distructiva dedit utilii. Statistieile confirma aceste eonsideratii; datele despre criminalitate lIrata cresterea aeesteia 0 data cu generalizarea educatiei (sau, eel putin, a unui anumit gen de instructie) , si cii cei mal rii.i dusmani ai societatii - anarhistii - se recruteaza eel mai adesea dintre ind~ care au 0 diploma seolara Un distins magistrat, 'Adolphe Guillot, observa ca ast'izi sunt trei mii de criminali care au trecut printr-o scoala fa\ii de numai 0 mie de criminali analfabeti, si cii. in cincizeci de ani, crinlinalitatea a crescut de la '12.7 la suta de mii de 10- cuitori la 552. ceea ce reprezinta 0 crestere cu 133%. Ca si alti colegi de breasla, el mai rernarca si ca, in principal, criminalitatea sporeste in randill tinerilor care nu au avut posibilitatea sa urmeze 0 institutie de inviitamant particulara, dar frecventeaza scolile publice gratuite.

Fireste cii nimeni n-a sustinut vreodata ci inviit:funAlltul bine directionat nu conduce la rezultate practice foarte utile. daca nu in planul mo-

46

GUSTAVE LE BON

raJitiitii, eel putin pentru dezvoltarea aptitudinilor profesionale. Din nefericire,.mai eu searna de vreo treizeci de ani, popoarele latine si-au intemeiat sistemele educative pe principii foarte defectuoase si, in pofida observafiilor fiicute de rafinati oameni de spirit, ele persista in lamenta- . bileleerori, Eu insumi am ararat, in mai multe lucrari', ca inviitarniin- • tul nostru actual ii transforms in dusmani al S9detilpi pe multi dintre oei care au beneficiat de el si ea din acesti tineri se recruteazi nurnerosi

discipoliai celor mai daunatoare forme de socialism. '

. Primul pericol al acestui sistem educational+ pe drept etichetat .Jatin" - este cit se bazeaza pe 0 eroare psihologka fundamentala, si anume promotorii lui I~i inchipuie ca. papagalicirea manualelor dezveltil)nteligenta, De aici, stradania de a.inviita cit rnai multposibil- de la scoala primarii pfula la doctorat, tinerii riu fac decat sa ingurgiteze continutul cartilor, fara a-si exersa judecata ~Lini(iativa proprie. Pentru ei, instructia consti in "a recita" in spirit obedient .,A-li invata lectiile, a sti pe de rost 0 gramatica, a repeta corect, a imita corect - iatil un invii1fun3nt ridicol in care oriee efort este un actde credintii'ln fata infaihbilitiitii educatorului si care are drept rezultat ~a ~rsonalihj.pi":_ scria Jules Simon, fost ministru al Instructiunii publice,

Dad acest invii(i'nnilnt nu ar jj decat inutil, ne-am putea limita Ia a-i plange pe nefericitii copii carora 1i Be preda, in locul atator lucruri necesare, despre genealogia descendentilor lui Clotar, despre luptele din Neustria ~i din Austrasia' sau despre clasiticarea zoologies, dar el prezinta un pericol mult mai series, cad ii inspirit celui care a beneficiat de el dezgustul violentfata de condiua in care a venit pe fume I?i dorinta arziitoare de a 0 depasi. Muncitorul nil. mai vrea sa riimana rnuncitor, (i'n'anul rnai doreste sa fie !Man, iar ultimuldintre burghezi nu m~ viseaza tru 1iii siii alta cariera decal cea defunctionar al statului, In loc gateasca pe oarneni pentru viajii, scoala nu.ii pregateste decat pentn functii publice unde pentru reusita nu este nevoie de sc:inteieril€ ativei. I.a baza ierarhiei sociale, scoala fabriea multumiti de soarta lor, gala oric:incl de revolta; in varful

ea creeazi 0 burghezie fiivola si, totodata, sceptici si credula,

nam cu Increderea superstitioasa In statnl-Providenta, ell toate acestea, IlU conteneste de a-si arata "C01Di", de propriile ei greseli, inc31)abila, insa, sa intre~lIirlda,ce'~a:Jranl tia autOlitajilor.

1.Vezi Psiliolog1n socialfsmurui?i Psillaiogia edlJ(;{JDei

2. Regate merOvinglelle-. male, ulillicate In secoiul a( VT·tea (It:" Pepin deHerSt'dI. f

Psiho!egia mu!/imi!or .

47

Stall_;ll. ~e produce toti acesti detinatori de diplome, nu poate sa tol~seasca dintre eI d~t un nnmar lirnitat de pcrsoane.fasandu-le, inevitabil, pe celelalte fiirii serviciu, Nu are decat sa Sf resemneze hranin~u-l~ pe p~~e ~ f~du~ dusmani din celelalte, De Ia baza si pilna ill ~artul pn-anud,,;! sociale, masa fabuloasii a posesorilor de diplome ia astazi cu asalt carierele, Un negociant poate eu greu sa-si giiseascii un" ag~.t pentru <r~.reprezenta in colonii, dar functiile oficial~ modeste sunt s?~eltat~ de.IDU de candidati, N wnai in departamentul Senei sunt astaa cl~uazeCl d~ ~ de institutori ~i institutoare wi! posturi, care, dispretuind muncil~ ~pului si atelierele industriale, se adreseaza statulUI pena:u a Ie gaSlrruJloac~ de trai. Numarul eelor alesi fiind restrans, inevitabil, eel al nernulmmitilor estc irnens, 'Acestia din urma sunt gata pentru_ oriee fel de revolts, indiferent de eond~catorii si de scopurile acesteia. Acumularea de cunostinte inutilizabile este un mijloc sigur de transformare a ornului in revoltat 1

Evident ca. este ~u sa te asezi de-a curmezisul Impotriva acestui curent. Numai ~~enta. ce~ d~ pe, urrM educatoare a popoarelor, va avea <!' ept ~ sa ne dezvaluie eroarea. Numai ea va putea sa dovedeasca. n"':"S1tarea inlocuirii odioaselor noastre manuale, it jalnicelor concursun p~tr-un sistem educational profesionist, capabil sa-i readuca pe tinen catre campuri, ateliere, lntreprinderi coloniale - astilzi devenite atilt de nealrngi!toare .. ~ cand spun sistem educational profesionist (ceJUt acum de toate spiritele laminate), rna gandesc 13 eel de care s-au b\,c~t ~iinlii nostri si pe care popoarele ce domina astazi lumea au ~tiut.sa~l pas~eze. ~ remarcabile pagini, <!in care voi reproduce maijos pasaje esentiale, T~: a aratat limpede ca educatia noastra de altiidatii :':f c"e;a ce ,:ste astazi edu~\i<I engleza ori americana si, fficilnd 9 pa-

ela l?tre ststemul latin ~l eel anglo-saxon, scriitorul a pus in lumina eu clantate eonsecin\ele eelor doua metode.

L De altfel Iencmen I """<

GOod S;;; I U ~u este SJA;'-'1J.IC popoarelor latine, e1 se observa si in China, bra

tin tot . ue asemeh~ de ~:tre 0 ,wIidB ~erarhie de mandarini, unde pcsturile se" 00- !umin:: concursu:n cu 0 smgura p:oba: .recitarea" impetturbabila a manualelorvoChina ad'A:rna,ta de o~tl1elll ~li~ care nu au lociui de munca constituie astazi in chis SC~lil evarata calamitate r:a\lonalii._ La fel io India, unde, dupa ce eng1ezii au des: indigeru ;; ~=tr.u .a~uca ~ a~~ mod ca ill Anglla, cl doar pentru a-~ instrui ge dUSl1'L,cl neim.~ ,0 ~lasa ~~ala de oarneni cu carte, care, negasmrl pcsturi, devin ktto1iac~tio=~~~~e~le:ze;;D~I~tcla~gsa'ocupesaunufullcPi, . ca un Prim efect.a1 m~tJ1JE ~ obse,rv~o ~~nsa _:;cadere a ruv¢u1ui lor in plan moral, l11ea inowiarn Civi/"' tiil r-.;::;tr,Tl mS1Stat:m atna~nmt asupra acestui aspect in cartea celor care au \~zita~~a~ pe:r::;~~~ ce se rega~te. de altfe:i, in scrieriie futuror

48

GUSTAVE LE BON

Probabil ci am putea accepta toate mconvenientele sistemuJui nosIJU traditional de educate, declasalii \li nemultumitii pe care Ii produce, daca jlobandirea superficiala a atator cunostinte, recitarea perfecta a manualelor ar spori nivelul de inleligenli Dar ajunge ella astfel de rezultater Nu, din p3cate! Judecata, experienta, initiativa, caracteruJ - iam conditii pentru reusita in via~ dar dir1iJe n_u ne invali despre ele. Manualele sunt dictionare utile, dar inmagazinarea in memorie a lungi pasaje din ele ramane tara rost

Despre cum poate fi dezvohata inteligenta, printr-un sistem educational profesionist, imposibil de atins prjn metoda clasica, vorbea admirabil Tame intr-o pagina pe care 0 repr'oducem in continuare:

Ideile nu se formeaza decat in mediul lor natural ~ normal; ceea ce Ie face M rodeasca sunt nenumaratele impresii pe care ornulle trai~ zilnic Ia atelier, in mina, ]a tribunal, ]a birou, pe santier, in spital; este ~1uI via aI uneltelor, materialelor si ectiunilor practice, in prezenta clientilor, padentilor, muncitorilor, este lucrarea, bine sau riu indeplinita, materiala sau mintal3. Mieile percep(ii speciJice ochiuIui, urechii, mAiniIor ~ chiar rnirosului, primite involuntar si elaborate penesimtite, se organizeaz3 pentru ... i sugera individului, mai curind sau mai taniu, cutare combinatie noua, simpliJicai'e sau economisire de forte, perfectionarea sao inventia, Dar tineretul francez cste privat de toate aceste contacte pretioase, de acesIe elemente asirnilabile ~ indispensabile, too mai la varsta rea mai fecunda - 'i3JlIe sau opt ani la rand, el e sechestrat lntr-o ~ tinut la distanta de experienta direct3 personala care sa.i lumineze in!elegerea exactii ~ vie a lucrurilor, a oamenilor ~ a feluritelor dii de 0 se folosi de toate acestea.

... Cel putin noua din zece tineri i~ pierd timpul ~i energili, mai multi ani din viata lor - ani importanf si chiar decisivi. Mil gfuldesc mai intai la juJruiCltc sau la doua treimi dintrejinerii care se prezinta la examene, dar nu reusesc, dar, apoi, si la cei admisi care ajung in posesia unei diplome, si dintre care, iarasi, : jumiitate sau doua treimi sunt Ilfectap de surmenaj. U &-a cerut prea mult, pretinzandu-li-se ca Intr-o anume zi,ln fata unei table or! stand intr-o banca, sa se arate pret de doua eeasuri repertorii vii ale disciplinelor din cutare ori cutare dorneriiu'a1 cunoasterii umane. Si ei chiar asta sunt,intr-adevir, sau foarte aproape de acest model ideal, in acea zi, limp de doua ore, dar dupa 0 luna ei nu mai sunt deloc astfel ~ nu ar putea sa mai susjina acelasi examen; cunostintele lor, prca numeroase ,,; prea incircate, Ii se scurg neineetat din minte si allele nu Ie iau locul V igoarea mintaIii s-a vestejit, seva fecundil s-a alterat - iatii. uh om starsit La locullui bine stabilit, cisatotit, resemnat sit se lnv:irteasci la nestarstt in cere - in acelasi cere -, individul se cantoneaza In sJujba lui limitata. o indeplineste corect, dar nimic mai mult de atilt. Randamentul estc mecliocru _ rezultatul,lU acopeni eheltuiala. in Anglia OJi in America. ta fel ea in Franta pam\ in 1789, sc folo""$le procedeu 1 opus, iar randamentul ob1ffiut cste ega] Oti superior.

Psih%gia mu/limilor

49

Ilustrul istoric arata mai departe diterenta dintre sistemuJ noslJU educational si eel ai anglo-saxonilor, La ei invil$rulntul nu i~i are obarsia in carte, Ii in obiectele lnsesi, De pilda, ingineru1, fonnat intr -un atelier si nicidecum lntr-o scoala, poate sa ajunga exact la aeel nivel corespunzator inteligentei sale: muncitor sau rnaislJU, daci este incapabil sa mearga rnai departe, inginer, dad[ aptitudirule i-o pennit Este un procedeu mai democratic si mai util pentru societate decat sa faci ca intreaga cariera a'unui individ sa depinda de un concurs pe care l-a sustinut timp de cateva ceasuri la optsprezece on la douazeci de ani.

In spital, in mina, in manufacturii, ]a arhitect sau Ia omullegii, elevul, admis la varstii. fragedii, i~i face ucenicia ~ stagiul, asa cum se petrece la noi doar 1n biroul notarului sau in atelierul de picturi pentru zugflivii de rand.ln 'prealabll, Inainte de a intra ucenic, tanirul unneaza un curs general unde tnva.tB notiuni de breasla care sa-l pregateasdi pentru observatiile ce Ie va face concret. De asernenea, ca uceuic, are aoces la cursuri tehniee pe care Ie poate urma in timpol liber, pentru ~ consolida si sistematiza, putin cite putin, experienla practiea de zi co zi. Cu un asemenea regim, capacitatea practic3 sporeste ~ se dezvoltii de la sine pana la nivelul pe care-l comporta capacitiitile elevuJui \li in directia ceruta de necesitatile meseriei viitoarc, cu care el se adapteaza incii de pe bitncilc scolii, In felul accsta, In Anglia ~ in Slatcle Unite taniruI ajunge foarte curand sa-~ puna In valoare resursele lui interioarc, La 25 de ani, si chiar mai devreme, daca fondul lui e bun, este nu numai un executant folositor, ci ~ un inb"eprinzltor spantan, cste nu doar 0 rotit3 intr-un angrena], ci un adevarat rnotor. In Franta, unde prevaleaza procedeul contrar - devenit cu fiecare noua generatie tot mai ... ortodox -, totalulfortelor risipite este enorm.

Si iata care este concluzia rnarelui gfuJditor despre inconvenientele 'tot rnai marl ale inviij;iimantului de tip latin si despre viata: .

La cele trei niveluri de educatie; in copdarie, iR adolescent3 si la tinerete, pregatirea teoretid, si scolara in c1ase, cu ajutorul manualelor, este prelungitii. si mcarcam in vcderea examenclor de diploma, ~i numai in vederca acestei tinte, prin eele mai rele mijloace, prin aplicarea unui regim antinatural ~ antisocial, prin arnanarea excesiva a invii1i=intului practic, prin internet, prin antrenamentul artificial si indopare mecanica, prin surmenaj. fiu'il a sc !ine seamii de viitor, de varsta adulta si sareinile virile ce Ii incumba omului format, fucilndu-se abstractic de lumea ;eaIii in care tanarul va f aruncat, de societatea ambiantii.la care ar trcbui adaptat, ticilnd din cl, dintru inccput, un resemnat, do confruntarea dintrc oamcni, in care pentru a 50 apara si a sc men tine 10 suprafata, el trebuie dinainte inzcstrat, malUml, excrsat, cilil Aces! haiti incli pehsabil, accastii achizipemaiimportll1tidecaloricealtteva.ace.scisoliditate de bun-simt. v(}intei ~j a rezisten~ei psihice, ~olilelloa~b'entlle procura t.,amimllJi; dimpotrivit., d"pal1e de ... l cali:fica, ele II descalific.:i pentru condilia sa viiloare ~i definitivit.

50

GUSTAVE LE BON

Prin urmare, intrarea tAnarului in lwne ~ primii i!3i pa$i lodomeniul~1i!Ii practice nu sun~ce1 mai adesea, ~!) suiti de cjd~ri dureroase, EI ~ ritnit, lovit, estropiat pentru totdeauna Este 0 !neercare grea iii perlculoasi, in care echilibrul moral ~ minlal sealtereatA, exlstAnd. riscul de a nu Ii nidodati restabilit deziluzia a venit, prea brusc;i (li total3. decep!iile sunt prci marl .; du-

rerile prea adAnci' , .' r-

Ne-am lndepartat oare, prin cele aratate' mai sus, de tema noastra: psihologia maselor? Nicidewm.Pentru a intelege ideile. credintele care germineaza la un mornent dat spre a incolti in • .. iitor, trebuie sa stim Cum a fost pregatit terenul, fnVa!Amantul care e oferit tineretului unci tfui ne pennite sa prevedem in linii marl destinul aceIei tan. Or teJuI in care' este educatii actaala generatie indrepti~ ceIe ~ sumbre previziuni. Prin instructie ~ educajie, spiritul popoarelor poate fi ame1iorat sau a1terat in burn parte si, prinurmare, era necesar sa aritam in ce tel a fost el modelat de sistemul actual ~ cum anume mase de oameni indiferenti ori neutri au devenitprogresiv 0 imensa ,,)Umatl" de nemultumiti, gala sa unneze toate sugestiile utOpi.!?tiIor!li retorilor. AstIzi seoaJa formeaza nernultumiti l;ii anarhisti ~ pregateste pentru popoarele.laline momentul decadentei.

r ~,

1. Taine, Le ,.egime modem~ (Regimul modem). V()1. II, 1894 - Sun! aproape "Itiniel. pagini sense de Taine, in care apare admirabil rezumata indelungata sa experient3. Educatia este singurul nostru mijloc- de: a arfiona ascpra ~iritului unui tJOPOJ.; si este infiorator de tri!;l ci aproape nimeni in Franta ntJ mai reu~ sa, in~ eo &,;;;;t redutabil (I" decadenta a devenit inva~lul nostru actual In I()(' .a.i. inoI!e PI' tineri,

el ll injose$te ~I U corupe. .

CAPI1'OLUL II FACTORlIIMEDlATI AI OPINlILOR

~~._,,,,.:"1l;- .,~ .. ,. +.: ,., ~ :- .... :'MASELOR. -1-1 -v- "'"lli

Dupii ce am trecut in revistii factorii lndepartati ~i pregatitori pentru acea receptivitate speciala ce face posibiJii ivirea unor sentimente si incol~ unor idei in cugetul popoarelor, se impune sa cercetam factorii susceptibili de.a exercita 0 actiune imediata, Cum treouie, diriiati ac~tia spre a-~i produce efectul, vom arata lntr-un a1t capitol.

In prima parte a lucriirii noastre am tratat chestiunea sentimentelor, ideilor,gAndirii la nivelul colectivitatilor, a carer cunoastere poate, evi.dent, sa of ere, la modul general, mijloacele de impresionare a maselor. Stirn deja cefrapeazii irnaginatia multimilor; puterea ~i propagarea suges!;ie!. prezentate mai ~ sub fOrma de imagini. Dar ppl!ibilele sugestii fiind de origini foarte diverse, factorii capabili de a actiona asupra spiritului gloate1or pot Ii, de asernenea, diferip. Se impune deci, examiaarea lor sepw:ati Masele sunt oarecum ca Sfinxul din legenda antica; on rezolvi problemele pe care le pune psihologia lor, on te resemnezi sa fi.i devorat de ele.

1. Imaginile, cuvlBtele \Ii fOrmu1ele

Vorbind despre fantezia rnaselor, am vazut ca mai ales irnaginile le irnpresioneazii pe acestea, Dacit. insa, nu avem la indemana imagini, ele pot fi evocate printr -un judicios apella cuvinte si formule lingvislice, care, folositecu iscusinta, capiitii puterea misterioasa pe care le-o a1ribuiau odinioar.'i adeptii rnagiei, Ele starnes<: in sutletul multimilor formidahile ' lummi, pe care totele le domolesc. Cu osemintele celor care au ~t prada puterii ruv3ntului, s-ar putea inalta 0 piramida mal' mare decat celebrul monument allui Keops.

T3ria cuvintelor stii in.legirura lor cu imaginiJe evocate prin ele, fund total independentii de semnificatiile reale.Cuvintele cu sensurile cele mai V1IIP au adesea rea mai mare putere. ~i ma refer la termeni precum; democratie, socialism, egalitate, Iibertate etc .. ale csror intelesuri bogata ar necesita volume intregi pentru a fi explicate. Cu toate acestea, 0 fot\ii cu adevarat magica Ii degajii din silabele lor, de parol ar contine solu\ia tuturor problemelor, Asemenea cuvinte sintetizeazil variate aspiratii

I

52

GUSTAVE LE BON

inconstiente laolalti cu speranta implinirii lor, iar lupta impotrivit-Ie cu argumente logice ~ rationale este un demers dinainte condamnat Ia esec. lati-Ie pronuntate cu evlavie in fala maselor, si pe dati chipurile devin reverentioase, capetele se inclinal Cuvintele acestea cad cu vigoarea fortelor naturii, cu efectul irezistibil at fenomenelor supranaturale. E1e evoca in suJlete imagini grandioase \ii vagi, dar insa~ nebuloasa ce Ie invaluie Ie sporesle misterioasa putere. Le-arn putea asemui cu redutabilele moaste ale unor sfinti, de care credindosul se apropie Infiorat

N eavand legaturii. cu sensul, imaginile evocate de cuvinte se schimbii. de la epoca la epoci, de la popor la popor, formularile nirn3nfuld ideodee, In mod trecator, anumitor cuvinte li se apliea anumite imagini, cuvantul nefiind decat butonul care le declanseaza,

. Nu toate cuvintele si nu mice sintagrna poseda virtutea de a evoca imagini; sunt unele care, desi au avut aceasti calitate, se uzeazii. si nu - mai trezesc spiriteJe, devin doar niste vane eufonii, menite a-l scu'ti pe eel ee le foloseste de obligatia de a gilndi. Cu un mic stoc de fo~ule si de locuri comune, invalate In tinerete, suntem in posesia a tot ee ne trebuie pentru a trece prin viatil, lara obositoarea nevoie de a mai cugeta.

Studiind 0 limba oarecare, observam ea vocabulele din care se compune se modifica destul de lent rea lungul vremii, dar ci imaginile pe care le evoca si sensurile care li se atribuie cuvintelor se schimba neincetat. De aceea, intr-o lucrare anterioara, trageam concluzia ci traducerea exacta, mai ales in cazullimbilor moarte, este imposibila, Cilnd substituim Ull termen francez printr-unullatin, gree ori sanscrit sau cand cautAm sa intelegern 0 'carte sensa in propria noastra limba en secole in urma, ce facem nei de fapt? Pur si simplu, punem in locul notiunilor si imaginilor generate in spiritul popoarelor de vechiul mod de ~ta. fiIrii analogie cu at nostru, imaginile si ideile pe care viata moderna I';'", susdtat la nivelul intelegerii noastre. Contemporanti Revolutiei franceze, inchipuindu-si ci-i imita pe greci si pe romani, nu au ment decat sa atribuie vechilor cnvinte sensuri De care acelea nu le-au avut niciodata Ce asemanare ar putea sa existe Intre institutiile Greciei si cele pe care Ie denumim in zilele noastre cu termeni din greaca veche? Ce era atunci o republica. daea nu 0 institutie de esenta aristocrats, fermata prin unirea unor mici despoti stapam peste 0 masa de sclavi mentinuti lntr-o stare de supunere absoluta? Aceste aristocratii cornunale nu ar fi putut sa existe in absenta sclaviei pe care se intemeiau.

Psil1ologia mulrimifor

53

Dar cuvilntui ,Jibertate", ce semniticatie asemaniltoare cu eea datil de noi, astazi, putea sa aiM lntr-o epoca in care nici miicar nu se banuia libertatea de gaodire ~ in care nu exista tiir.idelege mai mare (de altfel, foarte rara) decat sa pui in cauzii zeii, legile si datinile cetiitti? Cuv3ntul .patrie", pentru un atenian ori pentru un spartan, insemna cultul Atenei sau at Spartei, nicidecum cultul Gredel, fermata atund din cetili rivale ce se razboiau necontenit intre ele. Acelasi cuvant "patrie", ee sens putea sa aiba pentru galii divizati in triburi rivale, alciituite din popoare GIl -limbi si religii diferite,pette Cezar le-a invins 31tatde user pentru eli si-a gasit intotdeauna aliati printre ele~ Abia Noma avea sa faei! din Galia o patrie, dandu! unitate politica ~ religioasa, Dar mil a COQon atat de departe In istorie, intorclndU-ne doar cu doua. secole indiiriit; credeti ca pentru marele Conde', care s-a aliat cu strainti impotriva propriului suveran, cuvantnl .patrie" avea acelasi inteles ca pentru printii francezi de astazi? Si acelasi cuvant nu avea un sens foarte diferit de sensu! modem pentru eei plecati In pn'begie? Ei isi Inchipuiau ci se supun legilor onoarei luptilnd imPC;triVa Frantei - si, din punctullor de vedere, Chiai ascultau de aceste legi, cici feudalismul presupune legatUra dintre vasal si feudal, iar nu gIasul p3mi1ntului, si acolo unde stlpilnea suveranul, acolo era adevarata patrie.

Si astfel de cuvinte al carer sens s-a schimbat profund de-a lungul timpului sunt numeroase, iar noi nu vom ajunge sa intelegem perfect cesemnificau odinioara decat eu sustinut.efort, Pe buna dreptate, s-a afirmat ci e nevoie de bogatelecturi pentru a izbuti sa patrundem intelesul dar de strabunii nostri unor cuvinte precum ,lege" si .familiaregala". Ce sa mai spunem, atunci, despre termeni mult mai cornplecsi? .

. Cuvintele nu au decat sernnificatii mobile si tranzitorii, schimbatoare de la epoca la epoca, de la popor la popor. Cand dorim sa actionem prin cuvinte asupra maselor, trebuie cunoscut sensul pe care il au pentru ele la un moment dat, iar nu eel avut odinioara sau eel atribuit de citre in, divizi cu 0 alta configuratie mintala. Ca si ideile, cuvintele au viata.

De asemenea, atunci cilnd, in urma tulburiuilor politice, a bulversarilor la nivelul credintelor, masele ajung sa arate aversiune manifests fati\ de imaginile evocate de anumite cuvinte, prima indatorire a veritabililor oameni de stat este de a schimba acesle cuvinte, bineinteles, mra sa se atinga d~ realitatile desemnate in sine. Acestea din uml~ sunt

1 Ludovie al Il-lea, print de Conde (3621-16SG) Dupa ce a luaf parte Ii1 tulburarile Fron-

dei, s-a allat 0 vreme cu spanielii. (n,t)

54

GUSTAVE LE.J30N

prea legate de fondul ereditar pentru a putea fi transfonnate. Una dinIre functiile esentiale ale oamenilor de slat consta asadar in botezarGil-. OJ tffmeni populari, sau mkar neutri,a Iuerurilor detesiate de ma.se sub vecbi'denumlri~ Puterea CUVin1i!lor'e atilt de mare,'incat sunt deajuns te~eni'bine ticlui\i pentru a-i lace pe oarneni sa accepte cele mai odioase'lucruri. Taine observa pe buna'dreptate cli, prin mvocarea ruvintelor .Jibertate" ~i .fraternitate", iacobinii au putut..sa instaureze un despotism bun pentru 0 tara africana ca Dahorney-ul, un tribunal aidorna telui aI Inchitijiei,. hecatombe omenesti asern3nitoaie celor din vechiul Mexic", Arta guvernantilor, ca ~i <I avocatilor, constii'in principal in priceperea de. a vehicula cuvintele. Artii anevoloasa, did in sanul aceleiasi societit~, aeeleasi c~nte,au foarte adesea iOtelesurl ~rse pentru dife~tele'p~turi sociale .. In aparenta, acestea folosesc cuvinte identi.ce, dar, m realitate, nu vorbesc aceeasi'limba,

In ,:,,;emplele precedente, ne-am referit latimp ca factor principal pen: tru schirhbarea sensului cuVintelor. Dad. luam iri considerare si elemen. tuI rasa, vom eonstata cli in aceeasi epoai, la popoare aflatepe trepte

. egale de civilizape, cuvinte identice corespund foarte adesea unor idei mult deosebite loire ele. Dar asernenea diferente sunt Sesizabile dear ca urrnare a numeroesecalatorii, aspect asupra ciiruia nu yoi insista, rezumiindu-ma 1a a sublinia cii tocmai ruvrntele cele rnai folosite au sensurile .eele mai diferite, de- la un popor la altuL Si dau door dona exempie, cuvmtele .democratie" ~ .socialism", atilt de frecvente in zilele noastre. . E!e.oorespund, in spiritul latin ~ in spiritul anglo-saxon unor idei !Ii jmaguu total opuse, La popoarele Iatine, cuvantul n~'''inseamna '. mat ales stergerea vointei ~i a initiativei individului in favaarea celor ale statuluL Din ce in ce mai mult, acesta este desemnatsa conducii, sa centraliieze, sa me>;nOj)Qlizeze si sa produca I:a el fae in motl constant apel toate partidele, lara exceptie: radicale, socialiste ori monarhiste. La anglo-saxoni, si indeosebi la cei din America. acelasi cuv3nt democrape" inseamna, dirnpotrivii, dezvoltarea intensa a v~!ei ~ a. individulUI, retragerea statului, caruia, in afara de politie, de armata si de relapile diplomatice, nu i se lasii nimic altceva de condus, nici chiar inviitll-

mantul,' "

1. ill i"" lois psychologiques de revolution des peufJil!S (Legi1e pl;;hologice ale eYOlu~ei pQlloareior) ar'f1 msrstat pe larg asupra diterentelcr dintre idealul democratic latin ~ idealul democratic anglo-saxon, .•

Psihologia mulflmi/ot

55

2.1luziile

Incii din zorii civilizaIiilor, po~e au cizut pradii infiuen\ci i1uzi. ilor. Fituritorilor de himere le-a in3I\lIt omenirea cele niai multe.temple, statui:,li altare. Duzii re1igioase Qdinioara, lluzii fiIosofice IJi sodale ast3zi

_ fonnidabi1ele inchipuiri au domnit dintotdeauna in eapetele oamenilor, in succesivele ciYiIi2aID ce-au infIorit pe arest pamant In numele lor, sau cJadit templele din Chaldeea si din Egipl, monumentele religi.oase ale Evului Mediu ~ a fust bulversati lntreaga El!ropa acum un secol. Nu existit concept artistk, politic ori social care sa nu aibit irnprirnata putemica lor amprenta. cateodatii, omul lecoboara de pe semetul lor piOOestal- nu :fiin'i a pIati usturstorul pre~ aI unor infiorntoare convulsli _; dar el pare condamriatde a Ie reaseza la ~t pe inaIjimea lor. Fam inehipuiri, ernul n-ar fi ~ din primitiva barbaric, ~ in lipsa lorar deciidea din nOU. Nu sunt, fire;;te. dedi:. umbre striivezii. dar aces- . te pl3smuiri de vis au incitat popoarele sa taureascii tot ceca ce dii spJen.

doare artelor ~ mire!ie dvilizatiilor. __

,.Dad. din rnuzee !Ii din Piblioteci am riistwna!!i am ciilca in picioare toate operele de art;i care "'" afli sursa de in~e in re1igii, ce ar rnai Mane din marile visuri ale omenirii?" sene un autor . ..A Ie diirui oamenilor f3rAma de sperantii !;li. illl2iile IiIrii de care I1U ar putea trii.i - iati ratiunea de afi a zeilor, a eroilar :?i a poetilor.Intr-o vreme, se piirea 4 sarcina asta ar fi putut sa fie preluati de ~tiin(ll. dar eeea ce a compromis-o in qclUi celor in~ de ideal este cii ~tiin1a nu indrii.zn~ sa pro!fUtii si nu stie sa mintii destul.·

Filosofii din ultima suti de ani s-au dedat cu fervoareJa. distrugerea iluziilor religioaee, poJitice ~ sociaIe, din care &au hriinit de-a lungul veacurilor mosii 'Ii stclm~ nostri, ~, distrugandu-le, au secat izvorul de speranta ~i resemnare. Dincolo de himerele ucise, ei au'gasitfor\ele oarbe ale naturii, neinduplecate cu cei slabi ~ lipsite de roilil.. In potida tuturor progreselor ei, filosofia nu a oferit indi popoarelor nici un ideal care sii Ie incinte, sa leiannece. Dar fiindcii i1uziiIe Ie sunt de nelnlocuit, popoarele se due din instinct - ca albina dupa sucul florilor - ciitre retorii ce le inf.i1i~Ji dulci naiudri, Marele factor al evolutiei popoarelor n-a fast niciodatii adevarul, ci eroarea Darn astBzi socialismul i~ SIlO: reste puterea, asia nu se datoreste decst faptului di el a ramas singura iluzie incii vie. Si I1U poate fi irnpiedpt din mersuLsiiu progresiv prin explica\ii ~tiin!ifice, dici prineipala for\i a socialismului este de a Ii aparat de catre spirite care, ignorand intr-atat realitatile, au cutezanta de a-i pro-

56

GUSTAVE LE BON

mite omului, cu insolenta, fericirea. Iluzia socials troneaza astiizi pe imensui monnan de mine ale trecutului, iar viitorul Ii apartine. Gloatele n-an fost nicicand insetate de adeviir. Ele i~ intore privirile din fata evidentei care displace, preferand divinizarea erorii, daca eroarea Ie seduce. Cine stie sa Ie iluzioneze devine lesne stapanul lor, pe cand eel care Ie deceptioneaza Ie cade victims,

3. Experienp

Experienta constituie aproape singurul procedeu eficient menit a consolida un adeviir in constii'nta maselor si a destrama i1uziile devenite periculoase. Dar si ea treb.rie ~$l\ la 0 ~ fuarte Iarga 'ii, de multe ori, repetata, Experientele triiite de Q generatie suntin general inutile pentru generatia urmatoare si, de aeeea, exemplele demonstrative care evoca evenimente istorice nu sunt de folos. Singurul lucru util este de a arata in ce miisurii trebuie repetate de la 0 epoca la alta experientele pentru a avea infIuentJi ~i a izbuti sa clatine 0 eroare solid inridiicinatii.

Secolul nostru si eel dinaintea lui vor fi ram indoialii pomenite de catre istoricii viitorul.ri drept epoca unor curioase experiente, intr.adeviir, in nici 0 altii era a omenirii nu s-au incercat atatea experiente,

Cea mai uriasii a fost Revolutia franceza, Pentru ca lurnea sa descopere d nu se refaee 0 societate 'care a fost .demontata in bucati" doar pe caIea ariitatii de ratiunea purii, a trebuit sa fie masacrate cateva rnilioane de oameni, iar Europa sa fieravii~ita limp de douazeci de ani. Pentru a dovedi pe cale experimentala d cezarii Ie costii scump pe popoarele care-i aclama, au fost Decesare doua ruinatoare experiente in cincized de ani ~i. in pofida evidentei lor, nu par sa fi fost suficient de convingatoare, Totusi, pretul celei dintai a fost de trei rnilioane de oarneni si 0 invazie, iar aI celei de-a doua, 0 dezmembrare si necesitatea armatelor permanente, Un aI treilea experiment de acestgen era sa se produca acurn cativa ani si vor mai exista faril indoialii tentative. Pentru a se admite ci imensa armata germans nu era, cum ni se spunea inainte de 1870, un soi de garda nationala inofensiva', a fost necesar

1. in acest caz ... opinia s-a conturat pe h..17..<1 asoeiatiei grosolane lntre lucruri deosebite. .aI cirei mecanism l-am prezentat mai sus. Deoarece garda noastra nationala de atunci era compusa din pasnici negustcrasi ce habar nu .. wcau de dlsciplina, si nu puteau fi luari in series, tot ceea ce purta un nurne I'ISt'1 m:UI~ltor trezea in imaginatie eceleasi imegini ~j'. prin urmare, era constderar la felde inofenslv. Eroarea maselcr a fost imparm$ita, asa cum se lntful1pta adesea ell opiuhle cu caracter general, sl de catre conelucatcrii lor. Intr-un discurs pronuntat ll1 :11 (h~cembrie 18l)7 in Crurnera Depuiatilor,

PSihologia mulrimi/of

57

IIlspiiimantiitorul razboi care a costat Franta atat de scump. Pentru a se reeunoaste ca protectionismul duce in ee1e din urma la ruinarea po- . poarelor care n accepta, vor fi necesare, ~, dezastruoase experiente, Si exemplele ar putea continua la ne~t

4.Rajiunea

in enumerarea factorilor apti de a impresiona spiritul maselor, am. fi putut sa ne dispensam de mentionarea ratiunii, dad aceasta n-an fi fost necesara drept indicator al valorii negative a influentei sale.

Am aratat deja d multimile nu pot f influentate prin rationamente si dele nu inteleg decst asociatii grosolane de idei. De aceea, oratorii . care vor sa Ie impresioneze fac 'apella simtaminte si niciodatii la judecata rnaselor.' Pentru a domina rnultimea, mai intai trebuie sa.!i dai bine seama de sentimentele care 0 anima, sa te prefaci cii Ie Impiirtii~ti tu insuti, si abia apoi sa cauti sa ledai un aIt curs, declansand in imaginatia ei, prin asodatii rudimentare; anumite imagini sugestive; la nevoie, sa stii sa te intorci pe calea meandrelor ei sufletesti si rnai ales sa ghicesti la tot pasul ee a dat nastere acelor sentimente. Aceasta necesitate de :Hi schimba discursuI in functie de efectul produs in momentul adresiirii:love~te de nep1.ltinta orice cuvantare studiata ~i pregalitii dinainte. Oratorul atent la propria giindire, iar nu la cea a auditoriului, pierde din aceasta pricina orice putere de influenta.

un politician nutrind convingeri similare cu ale mulpmilor; dcmnul Thiers, afinna ci Prusia, pe lfmga 0 armata aL1i~ aproape egali 1a numar cu a noasra, nu poseda d~ cat 0 gama nationa'Ja sinulara Cti ern franceza ei, prin urmare, Lipsita de importanta· Asel1iuni tot atilt de exacte ca ~ celebrele previziuni ale acebuasi politician privtnd , jlpsa devtitor a calor rerate.

1. Pentru prima data am remarcat arta de impresiona gloatele si ueputinta regulilor 10- gicii asupra IQr in timpul asediului asupra Parisului. intr-una din ac€le zile am vazut cum este dus Ja Luvru, unde eraguvemul, rnaresalol V. de catre 0 multime furioasa care sustinea ca l-a vazut sustragand planul fortificapilor pentru a-l vinde prusacilor. Un membru al guvemului, G.P., orator renumlt, a iesit din cladire pentru a Ie vorbi oamenilor care cereau executia imediats a prizonierului lor. M-am asteptat ca oratONI sa demonstreze absurditatea unei asemenea acuzatii. aratfutd ca'maresalol era chiar unul dintre ccnstrucroni furtificatiilor, at carer plan se vindea, de altfel, in mice libriUie. Spre marea mea stuPefuctie-'er'aln foarte tanar pe-atunci -, discursul a fost de eu toml alta natura; "se va face dreptatel - a strigat oratorul inaintand titre prizonier. Dreptate. lard nici 0 mila! Dar litsap guvemul Apararii Naticnale sa dud la capat ancheta voastral Pima atunci, pe acuzar 11 vern jruemnita." Domolita imediat prin aceaSta satisf:ru.~tie aParenti, tuasa de oameni s-a iJnpra.opiat ~j numai dupa un sfert rl~ ceas maresalul a putul sa se intoarca acasa. E1 ar f fast in mod sigur sugrumai daca .avocatul" sau ar fi adresatmultimii innebunite ratiunamente logice pe care tineretea mea ma ftcea sa le gasese Jeane convingatoare.

5S

GUSTAVE LE BON

Min!ile Iogice, obisnuite cu jocuI rationamentelor riguroase, nu se pot abline de a recurge la aceasti modalitate de persuasiune clnd se adreSeaz3 rqullimilor, dar lipsa de efect a argumentelor lor ii descump3n~ intotdeauna .• Conseeintele matematice uzuale intemeiate pe silogism, adici pe asoeiatii de identitate - scria un logician -, au caracter necesar ... Necesitatea lor ar obliga chiar si 0 masa anorganici sa Ie accepte, dacii aceasta ar fi capabilii de asociatii de identitate. • Fiirii in'doD Dar multimea de oarneni nu este mai aptii decal 0 masa anorganici de a unruiri.!Ii tiki de a in!elege rationamente.Incercati sa_ convingeli indivizi primitivi, siilbalici sau copii cu ajutorul rationamentelor, ~ . va veIi da seama de lipsa de valoare pe care 0 are in aceste cazuri modul respectiv de argumentare,

Dar nu este nevoie sa coboram pfuI3 la fiintele primitive pentru a oonstata cornpleta ineficacitate a rationamentelor clod ele se confruntii cu sentimentele. ~ aminti astfel doar longevitatea superstitillor religioase, care conbwin oelei mai e1ementare logici. Tunp de aproape douii rnii de ani, cele rnai luminate genii s-au curbat sub ap3sarea legiIor lor si a trebuit sa ajungem in vremurile moderne pentru ca sa li se poata macar contesta veridicitatea. Evul Mediu si Renasterea au dat oameni foarte luminati, dar nici unulcare, prin ra!i~namen~ sa descopere lanua infantilii a superstitillor ~ sa manifeste 0 cat de mica indoiaLii in privinta vicleniiJor diavolului sau a nevoii de a Ie arde pe vriijitoare.

Dar trebuie care sa regretam ci ratiunea nu este un far af maselor?

N~ indrazni sa 0 afinn. Ratiunea omeneasca rHII' fi reusit sa conduci omenirea pe ciile civilizatiei cu aceeasi ardoare ~ cutezanta eu care au inIliicirat-o himerele. Fructe ale inconstientului care De ghideazii, aceste hirnere sunt, poate, necesare. Fiecare rasa pori in constitutia ei mintala legUe propriului destin Ii poate ci ascultii de aceste legi printr-un ineluctabil instinct, dar prin irnpulsurile aparent cele mai irationale. PopoareJe par supuse unor forte secrete analoage celor care 0 bliga ghinda sa se transforme in stejar sau cometa ~i urmeze orbita.

Putinul.pe care it putem presimti din aceste forte trebuie cautat in mersul general aI evolutiei unui popor, iar nu in faptele izoJate din care aceasta evolutie pare uneori sa ~easci. Daca am lua in considerare doar aceste fapte izoiate, istoria ar parea dominatii de hazarduri absurde. AT 1i neverosimil ca un tfunpJar ignorant din Galileea sa poata ajunge pentru doua mii de ani un Dumnezeu atolputernic, ill numele ciruia au fost intemeiate cele mai importante civilizatii; de necrezut, de aseme- . nea, cum cateva bande de arabi, padisindu-!ii desertul, sa poata sa puna

./

Psihologia mulrimilor

59

stapanire pe cea mai mare parte a vechii lumi greco-romane '?i sa cIadeasci un imperiu rnai mare decat at h.ti A1exandru Macedon; ~ tot de necrezut, cum, intr -o Europa foarte biltrana \li foarte ierarhizatii, un sirnplu locotenent de artiIerie sa reuseasca sa domine 0 multitudine de po-

poare si de regi. •. • .

sa tasiim asadar ratiunea in seama filosofilor, dar f3rii a-! cere sa mtervina in guvemarea Oamenilor. Nu pe calea ra~unii, ba, adeseori, chiar in pofida ei, s-au cristalizat sentimente precum onoarea, abnegatia, eredinta religicasa, patriotismul si dragostea de glorie, care s-au dovedit pfma acum marile resorturi ale orioarel civilizapi.

CAPJTOLUL III

tNDRUMATORII MASELOKI$I MIJLOACELE LOR DE PERSUASIUNE

Ne este deja cunoscuta constitutia mintala a rnaselor \ii ¢m.. de aremenea, ce imbolduri Ie impresioneaza Ne ramane in continuare sa cercetam cum trebuie aplicate aceste imbolduri ~ de catre cine pot fi ele puse in mod uti! in practica,

1_ In"drumiltorii maaelor

De fudata ce un anumit numar de fiin\€ vii se gasesc laolaltii, fie ca este verba de 0 tunnii de animale sau de 0 multime de oameni, ele se plaseaza din instinct sub autoritatea unui conducator,

in cazuJ gloatelor de oarneni, conducatorul joacl un rol considerabi!. Vointa lui este nudeuJ in jurul ciiruia se construiesc !Ii se identificii opiniile. MaseIe sunt 0 turmii care nu s-ar putea lipsi de stapan. Gel mai adesea, indrumiitoruJ lor este primuJ obsedat de 0 idee aI ciirei apestol devine. Aceasta it cuprinde In asemenea masura ineat total dispare dimprejurul ei '1i orice parere contrarii i se pare respectivului ori ercare, ori superstitie. A(;a s-a intfunplat cu Robespierre, care, posedat de himericele lui idei, a recurs la procedee inchizitoriale pentru a le raspandi.

Indeobste, mdrumatorii nu suntgfuJditori, ci oameni de actiune. Ei nu sunt niste clarvazatori, ~i nici nu ar putea sa fie astfel, clarviziunea conducand in general la indoialii si la inactiune, Ei se recrutcazi mai ales dihtre nevrozati, dintre exaltafi, dintre semi-alienatii afla,; in pragul nebuniei. Oricat de absurdearfi ideile pe care Ie apfu·ij sau scopul urrnarit de ei, judecata paleste in tata convingerii lor. Dispretul si persecutiile nu fac dedit siH atate si mai tare. Interes personal. familie - pentru ei totul este sacrificat Chiar si instinctul de conservare este anulat la acesti oameni, incat adesea singura rasplatii pe care si-o doresc este martiriul, Intensitatea propriilor convingeri confera cuvintelor lor 0 mare putere de sugestie. Or, multimile 11 ascultii intotdeauna pe cel inzestrat cu vointa de fier, ciici indivizii constituiti in rnultirne, cu vointa complet tocita, se indreaptii din instinct catre eel care 0 manifestii cu prisosinta.

Popoarele nu au dus niciodata lipsa de conducatori. dar nu toti acestia poseda convingeri nezdruncinate, care sa-i transforme ill apostoli.

PSihologia mulrimiler

61

De multe ori cei care se inf3.~.ii maselor nu sun! decat niste oratori subtili, preocupati doar de propriile interese, ciiutiind sa convinga prin flatarea ce10r maijosnioe instincte. Fireste ca!li intIuenta exercitatii de asemenea indivizi este intotdeauna efemerii. Marii' impiitimip, cei care intlacareaza inimile maselor - un apostol Petru. un Luther. un Savonarolasau capii Revolu1iei dela 1789-au fostfascinanp pentru cii erau ei in~i\li patrunsi de adAnci convingeri. fIlumai astfel au putut sadi in sufletele altora puterea extraordinari numiti credinta, ce face din om sc1avul desa~t a1 propriului vis.

A sadi in suflete.credinta - credinta religioasa, politics ori sociala, credinta In ceva sau in-cineva - iatii menirea de ciipatli a marilor indrumatori' ai noroadelor, Dintre toate puteriIe cu care este lnzestrata gme-

. nirea, credinta a fost intotdeauna cea mai insernnati si, pe bunii dreptate, Evanghelia ii atribuie virtutea de a muta muntii din loco A~ da omului 0 credintii inseamnii a-i inzeci puterea. Deseori, marile evenimente istorice au iost provocate de credinciosi neinsernnati care nu aveau decat propria lor nildejde. Nu cuinvii1ali \ii cu filoson. \ii nicidecum cu seeptid, au fost cl3dite re1igiile care_au guvernat lumea ~ vastele imperii intinse de Ja un capiit Ja ceI3la1t aI piimantului. ExempleIe se retera la marii indrumatori, destul de ran pentru a putea fi des retinuti de istorie. Ei constituie culrnea unei serii neintrerupte, de la cea mai viguroasa caJa.. uzii de oameni pana la muncitoruJ din vreun han afumat, C31~ Cascin'eaza tovarii.~ repetand tara incetare formule aI ciiror inteles Ii scapa, dar a ciiror traducere in practica, dupii el, trebuie sa conduca 1a indeplinirea tara gres a tuturor visurilor si sperantelor,

Pe toate treptele societatii, de la cea mai de sus pfuJii 1a cele inferi .. oare, individul, considerat nu izolat, ci integral masei, se supune automat legii unui conducitor.

Majoritatea oamenilor, si mai ales eei din piituriJe populare, in afara cunostintelor legate de meseria lor, nu poseda idei limpezi si sunt incapabili sa se conduca ei msisi. Ei sunt ciliiuziti de un asttel de profet Acestuia ij potlua locuI, dar cu efecte mult mai slabe, publicatiile periodice care of era opinii gata fabricate pentru cititori 5i fraze-tip care ii scutesc de a gandi cu propria lor minte.

Autoritatea lndrumatorilor este despotica si tocmai prin acest despotism reusesc ei sa se impuna sa luiim in considerate, bunaoara, medille muncitoresti. Aici este lesne de observat cum, mra vreun temei de autoritate.lidel~ reusesc adevarate miracole asupra multirnilor celor mai

u

62

GUSTAVE LE BON

lurbulente: stabilesc numarul de ore de lucru, nivelul salariilor, declansarea sau incetarea grevelor la ora fixata.

Astiizi se observa tendinta ca asemenea conducatori sa se substiluie progresiv puterii, in rnasura in care aceasta devine discutabila ~i i~i manifestii slabiciunea.

Dat\>ritii tiraniei lor, noii stiipani obtin de Ia mase 0 docilitate pe care unele guveme nu le-o pot imprirna. Dar, dad printr-o Imprejurare oarccare, conducatorul dispare $i nimcni nu Ii ia imediat locul, masa redevine 0 colectivitate lipsita de coeziune ~i de rezistenta. Un exemplu: ill tirnpul unci greve a lucratorilor parizieni din transporturi.a Iost de , ajuns ca cei doi lideri sa fie arestati pentru ca aceasta sa inceteze, Nu nevoia de libertate, ci aceea de servitute domina intotdeauna spirilul maselor!

Setea lor de obedienti Ie face sa sc supuna din instinct celui care se declara stapanul lor.

indrumatorii maselor pot f impiu1ip In doua categoni distincte: unii sunt pcrsoane-energice, cu 0 vointii putemica, dar de scurta durata; a1tH, cu mult mai ran, au nu numai 0 vointa de fier, ci ~i 0 extraordinar.'l: capacitatc de a ~ exercita pe termen lung. Primii sunt violenti, viteji, indrilznC!i. Ei sunt de.folos la acapararea puterii, la inlliicararea rnultimilor in pofida pericolelor, facil11d din simplii oameni de pe strada veritabili eroi. Astfel de conducatori au fost, In timpul primului Imperiu, Ney si Murat, sau, ill zilelc noastre, Garibaldi, acest aventurier de duzina, dar energic, reusind numai cu 0 mana de oameni sa puna stapanire pe fostnl regat al Neapolului, dosi era apiuat de 0 armata disciplinata. Dar, CU toatc ci energia unor astfcl de conducitori c cxtraordinara, ea nu durea7.a daca acelc conditii care au declansal-o dispar. Reintegrati cursului normal aI vietii, eroii de ieri rae dovada, prceum cei amintiti mai sus, unci uirnitoare slabiciuni. Ei par incapabili dc a judeca si de a se comporta in lrnprcjurarile cele mai simple, dupii ce au stiut atii( de bine &;,; diriiezc pc altii, Ascrnenea conducatori nu-si IJOt exercita functia decal' ell conditia de a fi ei in~isi dirijati ~i hnbokliti fani incetare de ceva, de

;) simp mai presus de ei insis] lIll 0111 sau 0 id c, de it urma () dircctie de conduita precis trasata.

Cca (I<>~ doua cal!',!(olic de lndrumatori. cei dami!i cu vointii trainidi. cxertitii, in pofida unor manifestiui mai putin spectaculoasc, 0 in· fhl('n~a mult mai considcrabibi. Prinlre acestia il identifican: pe intemeiotorii de religii si Pi' animatorii unor inlreprinrleri I(nU1(lio"",,; Sf.' Pavel,

63

Psihologia multimilor

Mahorned, Cristofor Columb, Lesseps I . $i nu conteaei dad! sun! iateligenti !¥II! limitati.Iumea va f intotrleauna a lor, cici vointa durabilii cu care sunt ill7..estra1i este 0 ca1itate extrem de rarii si extraordinar de pulemica,.in tata careia totnl se incliml. Nici nu ne dam seama pe deplin ce poate 0 'vointa de tier; nimic nu Ii rezistii: nici natura, nici zeii, niei oamenii.

. Cel mai recent exemplu in acest ~ns ni-l oCera i1ustrulinginer care a scparat d0l13 continente,lmind asupra sa 0 sarcina pe care de trei mil de ani ilustri suverani mcercasera in zadar sa 0 duca la indeplinir,e. Este drcpt <:<1, mai lilrziu, cea de-a doua tntreprindcre a sa de acelasi fel a esuat, dar l)atrfmctea II cuprinsese, iar biltJ'anClea face sa prueasca pilnii ~I vointa. lala catcva ~lelalii dcspre dificultatile pe care le-a intampinat la roalizarea Canalului de Suez, sintetizate de UD martor ocular. dr. Cazalis:

"Lc.sSCJlS IlC povestea, episod cu episod, istoria canalului, vorbea despre obstacolele pe care a trcbuit sa Ie Invinga, despre felul in care imposi-

, bilul dcvenea JlOSibil, despre rezistC!J\Cie intfunpinate, coali!ille impotriva lui, deceptiile, lucruri1e ce-i ieseau prost ~ chiar inIiingeriIe de moment, dar-care niciodata n-au reusit sa-I descnraieze si s:H abatii din ca1ea lui; arnintea de vesnicul, ncobo~tul alae din partea Angliei, de ezitiirile Frantei, dc consulul francez, eel mai inve~unat adversar a1 demararii lucrarilor, de rnizeriiie tamte muncitortlor carora nu li se asigura apa potabila; evoca ministrul Marinei si pe experimentatii ingineri, cu totii osti1i, dcmonstrandu-i pe b37~,); solidelor lor cunostinte dezastrul, calculsndu-l, prev;vlllldu·I, 3l?<1 cum sunt prevazute, In ziua cutare la om eutare, eclipsele."

Daca am aduna intre copertele unei ci'u1i povcstea tuturor acestor mill; mentori, ea ar coniine. putine nume, dar de aceste nume se leagi celc mai importante evenimente ale civilizatiei ~i istoriei-omenirii,

2. MiJloacele Indrumitorilor de 11l8lIe: afirmalia, repetitia, contagiunea

• Cand trcbuic, pentru 0 vreme, sa pui in miscare 0 masa de oameni si sa 0 dctennini &\ cornita un act oarecare - sa pradc un palat, sa se jertfeasca pentru a apora 0 baricada -, asupra ei se actioneaza prin sugestii rapicJe. Cea mai energies cstc puterea exemplului; dar in acest caz se

FC·111inaml. viconte de r.l'''-'<;(,''I>'' (1S0S-1 894)1 (I initial strapungerca Canalului de Suez (lfl{;9) ~i a Canatulnl Panmna, (n.t.)

...

i

64

GUSTAVE LE BON

'-

impune 0 pregiitire anterioara a masei de oameni ~i 0 calitate a celui care 0 indeillIUli sa-! unneze: prestigiul, despre care va fi YOrba ceva

mai departe.· .

caM trebuie inoculate in mod lent anumite idei ~ credinte jn cugenil rnaselor - rum ar fi. de exemplu, teoriile sociaIe modeme -. metndele indrumatorilor de mase diferiL Se recurge, in general la trei procedee: afirma!ia, repeti!ia, contagiunea AcliWlea lor este lenta, dar efectu) du-

rabil, -

Atirmapa pur si simplu, neinsopti de nici un rationament (li de nici o dovadii, constituie 0 cale sigwi prin care 0 idee este Jacuti sa piitnmdii. in spiritul multimilor, Cu cAt afirmapa este.mai concisi ~ lipsiti de argumente, cu atat se va impune mai bine. Oamenii de stat nevoiti sa apere 0 cauza politici ori industriasii care-si rae reclliinii. produselor lor cunosc prea bine vaIoarea afirmatiei,

Dar 0 afinnape nu are inraurire efediva decat cu condilia de a jj constant repetata, pe cit posibil. in aceiasi termeni. Napoleon spunea cl toata retorica nu contine decat 0 singuri figuri demna de interes: repetipa Lucrul afirmat, prin repetare, ~~te prin a se intipiiri in cugete, pfma intr-atat incit este acceptat drept adevar demonstrat •

V'aZaiiCICe putere extraordinari exercitii. repetitia asupra spiritelor celor mai luminate, ne dam si mai bine seama de intluenta ei asupra gloatelor. intr-adevar.lucrul spus si repetat de mai multe on sflin)e~te prin a se impune in zonele profunde ale inconstientului, unde se e1aboreaza motivatiile acpunilor noastre. Dupa 0 vreme, uitfuld cine este emitatorul asertiunii repetate, ajungem sa fun convinsi de adev:irul ei. Asa se explica uimitoarea putere a reclamei. Dupa ce am citit de sute de ori cl cea mai buna ciocolata este ciocolata X, ajungem sa fun convinsi ci asa este. Dupa ce ni s-a spus de mii de ori cl £Una Y a vindecat importante personaje de cele mai persistente maladii, ~ prin a fi ispititi sa 0 incerclm si noi cand ne loveste 0 boala asemanatoare, Dupa ce ni s-a repetat in acelasi ziar cl A est~ un nemernic si B un om foarte respectabil. ajungem sa fun convinsi de asia, numa! daci nu citim, bineinteles, un a1t ziar, de opinie contrara, unde sa fie inversate cele doua calitica1ive. Afirrnatia si repetitia sunt arme deopotriva de puternice pentru a se mboi una.cu cealalta,

Atunci cand 0 afirmatie este suficient repetata, fn unanimitate, se formeaza ceea ce se numeste un curent de opinie .in care intervine puternicu1 mecanism al contagiunii, in randul multimilor, ideile, sentimentele, emotiile, credintele au 0 putere de propagare la fel de intensa pre-

~-"""- "

cum transmiterea microbilor. P3s1r.ind peoportiile, fenomenul se obser-

va si Ia grupurile de animale. Ticul unui cal dintr-un grajd va f curand repetat de ceilalti cai din 'acelasi grajd 0 spairrui, 0 miscare dezordoneta a catorva oi se riispand~te repede la intreaga turma, Contagiunea emotiilor explicl rapiditatea cu care se instaieaza panica Dezordinea de naiura cerebralii, precum nebunia, se propagii \li ea prin contlgiune. Se ~e cit de frecventii. este a1ienarea printre medicii alienisti. Se cunosc chiar fomle de maladii, cum ar fi agorafobia, care sunt transmise de om ani-

malelor. '

Contagiunea nu presupune cu necesitate prezenta simultana a mai multor indivizi in acelasi loe; ease poate exercita la distanta, sub IDfluenta anumitor evenlmente care dirijeazi\ spiritele 10 aceeasi directie, :facfu,d ca totalitatea acelor indivizi sa capete caracteristicile multimii, mai ales cand exista an~rnip factori preparatori, rum sunt factorii indepartali. prezentati mai sus. Astfel, de exemplu, izbucnirea revolutionaradin 1848. de Ia Paris. sa intins brusc asupra unei mali piir!i a Europei, zdruncinand mai multe monarhii.'

Irnitatia, ciireia i se atribuie 0 mare iri1luenli in cadrul fenomenelor sociale, nu este in realitate decat un simplu elect al contagiunii. Pentru ca am ararat in alta parte rolul ei, mil rezum Ia a reproduce ceea ce scram pe aceasta temii hurmil cu mai multa vreme, temii abordata ulterior ~

de alte condeie: .

. .Asemeni animalelor, omul este prin natura lui un imitator. Pentru el, imitatia este 0 nevoie, cu conditia ca aceasta lmitatie si'ri fie la indemana; in aceasta nevoie i::;i are obarsia moda Fie ci e yorba de opinii, de idei, de rnanifestari Iiterare sau doar de simpla vestimentatie, dl!i dintre oameni 1odr3znesc sa se sustraga de sub stapanirea ei? Cu modele sunt ci1iiuzite rnasele, nu cu argumente. in fiecare epoca, un mic numar de indivizi dau tonul si masa inconstientii. n irnita ins;'i'aceste individualitati nu trebuie sa se indeparteze prea mult de ideile liisate drept mostenire de predecesorii lor. Atunci imitarea ar f prea anevoioasa si influenta lor ar fi nula, Din aceasta pricina, oamenii de prea mare a1titudine intelectuala nu exercita, in general. nici 0 influenta in epoca lor. Abaterea este prea mare. Din aceeasi pncina, in pofida tuturor avantaielor conferite de civilizatia lor. europenii nu au avut decat 0 influen\<'l nesernnificativa asupra popoarelor din Orient.

1. Vezi ultimele melt' h tcrari: ~yclJologie politique (Pslhologie pclltica) , Les opinions et croy;:lJ)c~s (OpiniiJe .j credintele). Rel1olutjoJl fran(,';usr:' (Revolutia franceza).

66

GUSTAVE LE BON

Dubla aetiune a trecutului ~i a imitarii reciproce face ca, in eele dill urma, oamenii din aceeasi tar:! si din aceeasi epoca sase asemene in, It-alftt incat pana ~i aceia ee par a nu se supune acestei reguli - filosofii, savanpi,litera!ii - prezintii un aer de-farnilie in gandirea si stilul lor, peeete a timpului cand au tnlit 0 conversatie nu prea indeJungatB este su,ficientB pentru a edilica asupra lecturilor, ocupatiei si mediului unde vietuieste un individ,"

Alat de putemica poate fi contagiunea, incAt are forta de a impune nu nurnai anumite opinii, dar si rnaniera de a aprecia. Datorita ei, intr-o anumita epoca este dispretuita eutare opera - Tsuutheuser, de pilda-, aceeasi care, cativa ani mal tarziu, va Ii cea mal laudata chiar de catre demolatorii ei de pana mai ieri.

Prin mecanismul contagiunii, si prea putin prin eel a) rationamentuiui, se riispfmdesc opiniiJe si credintele.

La bodega, prin afirrnati], repetitii si contagiune se crtstalizeaza actualele conceptii ale muncitorimii, $i In toate'tirnpurile, convingerile maselor nu s-au format in alt tel. Pe buna dreptate, Renan Ii compara pe intemeietorii crestinismului cu .rnuncitorii socialisti riispandindu-r?i ideile din bodega in bodega",

in exemplele anaJoage cu cele deja citate, contagiunea, dllpii ce s-a manifestat in paturil€ largi ale societatii, trece In cele superioare, Astfel, in zilele noastre, doctrinele socialiste incep sa-i cucereasca pe aceia eare vor fi, totusi, primele lor-victime" in fata mecan:ismului contagiunii, , pani! ~ interesul personal dispare.

Opinia devenitii populara ~te prin a se impune straturilor inalte ale societatii, oricat de evidenta ar fi absurditatea opiniei triumfatoare, Aceasta actiune a parurilor sociale inferioare asupra celor superioare este cu atiit !TIm curioasa, eu eat convingerile maselor deriva intotdeauna, in mal mare on mai mica masura, din cate 0 idee mareata ramasa adesea fiirii ecouin rnediul unde a luat nastere. Ideea mi'ireatii 1i subjuga pe mentorii rnultimilor, care 0 acapareaei, 0 deformeaza ~ creeaza o secta care 0 deformeaza ia randal ei, apoi 0 raspandeste din ce.ln ce mal deformaei in randul maselor. DGY.enitii adevar popular, ea se !nalta oarecum la obarsia ei si actioneaza atunci asupra paturilor superioare ale unci natiuni.

1. Gustave Le Bon, L7)Oil211Je etles mereS, vel, n. pag. 1 t6, 18tH.

Psiha/ogia muIVm!/~r

67

in definitiv, inteligenta ciJal1Ze$te lurnea, dar mult prea de departe..

Filosofii ereatori de idei s-au tntors de mull in pamant cand, prin efectul mecanismului descris mai sus, gandirea lOT sffir~~te prin a triumfa

3. Prestigiul

Dad opiniile raspandite prin afirmatie, repetitie ~i contagiune post;da 0 mare forti\, faptu] se datoreste acelei puteri misterioase,.do?anditii de ele, numitii prestigiu. Tot ceea ce a dominat lumea, fie idei, fie oameni, s-a irnpus in primul rand prin fOJ\!! ir;zistib.lla a.pr:estigiulu!, Cu. totit intelegem sensul acestui term en, dar sa urmanm cateva aplicatii

simple pentru a-I defini mal bine. '_

, Prestigiul poate sa comporte unele sentimente, precurn admiratia srteama, care adeseori constituie temeiullui, dar prestigiul poate tot asa de bine sa existe si to absenta lor, Persoane moarte, de care, asadar, nu am avea cum sa ne temem, cum ar fi Alexandru eel Mare, Cezar:. Maller med, Buddha, se bucura ell'! un considerabil prestigiu. Pe de alta parte, unele plasmuiri lip site de admiratia noastrii, precum m?ns~~aSele divinitiiti ale templelor subterane din India, ne :war totusi invalui te de un

, mare prestigiu, , "

De fapi; prestigiul este un soi de faseinatie care ne paralize~ faculmille critice si ne umple sufletul de mirare si de respect. Sentimentele in~ereate afunci sunt inexplicabile - ca orice sentiment -, iar ele sunt probabil de aceeasi natura ca sugestia actionand asupra unui s~biec~ allatsub puterea ei. Prestigiul este eel mal puternic resort al dominatiei

- zeii-regii si femeile nu ar putea .doruni" t!irii el, •

"~Diferitele manifestari ale prestigiului pot:ti reduse la doua forme principale: prestigiul dobandit este conferit de numele, de ,onoarea" de reputatia cuiva. El poate aparea indiferent de prestigiul personal. Dunpotriva, prestigiul personal este ceva eare 1in~ de individ, coexistiind uneori cureputatia, eu gloria, eu averea sau fiind chiar sporit de toate acestea, dar perfect susceptibil de a ~runui absolut independent, •

Prestigiul dobandit, sau artificial, este de departe eel ";aI des Illta~ nit. Prin simplul fapt ca un individ ocupf 0 pozitie, poseda 0 anurruta avere ori este tnzestrat cu anumite titluri, eJ este aureolat de prestigiu, oricat de mooesta ar f valoarea lui ca persoana, Un militar in uniforma, un magistrat purtand roba au intotdeauna un prestigiu. , ,."

Pascal stria pe buna dreptate despre uecesitatea ca judecatorii sa poarta robe si peruci, fmil ele, p mare parte din autoritatea lor ar f stir-

68

GUSTAVE LE BON

bili. Socia1istul eel mai inversunat.se emotioneaza la vederea unui print or) a unui rnarchiz.'

Prestigiul de care am vorbit se aptica persoanelor, dar alaturi de ei am putea piasa prestigiul unor opinii, opere literare sau artistice etc. Adesea, acesta din urma nu este decat etectul repetitiei acumulate, Istoria,

~ mai ales istoria literarii si a artelor piastice, nenn;.d decat repetarea ace- ,lorasi judeci\i pe care nirneni nu incearcii sa Ie controieze, ~ prin

a repeta ceea ce am iost invatati la scoala, Sunt unele nume si unele lucruri de care nimeni nu are ~ul;,a se atingi Cititorului d~ azi, opera

lui Homer ii provoacs 0 imensa 'Ii de netiigaduit plictiseala, dar cine ar euteza sa reeunoasca asta? in stadiul in care se'gaseste acum, Parthenonul este un morman de ruine nu foarteinteresante, dar prestigiullegat-de numele lui este atat de mare indit nu 11 percepern decat eu intregul cortegiu de arnintiri istorice, Caracteristica prestigiului este cii

el impiedici de a se vedea lucrurile asa cum sunt (li paralizeazii judeeata Masele intotdeauna, \Ii foarte adesea chiar indivizii, au nevoie de p3reri gata formate. Succesul acestor p3reri nu are nid 0 leg;Iturii cu adevarul sau eroriJe pe care Ie cOOlin; succesuI se intemeiail exc1usiv pe pres-

tigiullor. '

De natura foarte diferita in raport cu prestigiul dobandit sau artificial, prestigiul personal este 0 Insusire fiIrii legiiturii cu titluriJe sau rangul social, El se observa la foarte putini oameni, care exercitii asupra semenilor din preajrna lor 0 fascinatie uhiitoare, ~ din urma fund gata a li se supune precun! saIbaticiunea ce-si ascultii orbeete dresorul, dmd alAt de usor l-ar.putea.devora.

. La eel mai inaIt grad, aceasta forma deosebita a prestigiului este rnanifestii Ia rnarii mentori ai omenirii si conducstori de popoare - Buddha, Mahomed, Ioana d'Arc, Napoleon. Si mai ales prin ea reusesc ei sa se

1. Efectul titlurilor, panglicilor si unifonnelor asupra maselor se observa in mate JMile, chiar acolo unde sentimentul independentei perscnale este foarte dezvoltat.1n acest sens, reproduc dintr-o carte de insel1Ulan d. ailiIt",ie un pasaj despre prestigiul anumitor personaie in Anglia.

"to diferite lrnprejurari, mi-am dat seama de euforia ciudata care-i cuprindea l:ruui !?i pecel mai rezcnabili engiezi cand se intalneau sau dear z3reaU vreun pair a1 Angliei. Ei i1 adntiri prin definitie. iar- 0 data afla9 in prezenta lui ll accepts orice C'U Incantare.

La vederea lui rosesc de placere ~i, daca pair-ulle adreseaza vreun cuvant, bucuria le inte~e~te rmbujorarea ~ Ie aprinde neasteptate scanteieri tn priviri. 5-ar rice ca englezii au lordul in singe, asa cwn au spaniclii dansul, gem-will muzica si francezii re\IQ!utia. Cartea Pairilor are un fuaj considerabll ~i aliunde ai merge in Anglia 0 ~. asemenea Bibliei, la ciparniul tiecaruia."

Psih%gia mu/(jmi!or

impuna. Zeii, eroii si dogmele se impun, nu se negociaza; imediatce i-am pune in discutie, haloullor s-ar risipi.

Personajele citate mal sus posedau forta lor fascinantii cu mult in.ainte de a deveni iJ.ustre ~i nici nu ar fi ajuns renumite wa aceasta In culmea gloriei, Napoleon dobandise, prin puterea la care ajunsese, un imens prestigiu, dar cu aceasta calitate era deja Inzestrat la inceputu! carierei. Pe cand nu era decat un general oarecare sl a fost numit sa comande armata din [talia, a rlimerlt intre niste generaIi nemilosi, gala

. sa-i faci 0 dura primire tAniirului intrus trimis pe capullor de Directorat Din prima elipa, la prima intalnire, fara cuvinte, tara gesturi, tara amenintari la vederea viitorului am mare, generalii au fast 1mblanzip. o interesanta relatare a aeestei intrevederi, lntemeiata pe marturille contemporanilor, este fiicum de Taine:

Generalii de divizie, lntre caresi Augereau, un solda!oi belicos o;i grosolan, rnandru de slatura lui impozantii si de vitejille pe clmpul de lupti!, sosesc Ia Cl!Ttierul general cu 0 foarte proastii diSpOZi.!ie, provocata de venetieul e><pediat de Paris. Din pridna portretului acestuia ce Ie fusese &cu~ Augereau;;e montase deja sa fie dur, sa nu Sf! suJllllli un protejat allui Barras. un general de oras, un sfrijit cu rePuta!ie de matematician ::;i de vis3tor. Sun! pofti~ Wruntru: iar Bonaparte ii 1asii sa ~ inll'-un tfuziu apare, cu sabia 1a beau, se apropie de e, Ie prezinta ordinele plio care se aJIa acolo, le dli propriile lui ordine >;i Ie spune sa p3n\seasc3!nc3perea Augereau a ramas mut, abia afari o;j-a revenit ~ a dal drumul obisnuitelor lui injuraturi; recunoaste, ca 'ii Massena, ca micutul general l-a speriat; ii vine greu sa in;eleagi cum a fost coplesit de 1a prima privire ce a fost atintitii asupra lui.

Dupa ce a ajuns la inaltele ranguri, prestigiullui Napoleon a fost sporit de glorie, el devenind asemeni prestigiului unei divinitati pentru cei care ered in ea. GeneraIul Vandamme, soldatoi rilzvriitit, mult mai brutal si mai energic decat Augereau, Ii vorbea astfel despre eI maresaiului Omano, tntr-o zi a anului 1815, pe cand urcau lmpreuna scarile de la Tuileries: .Dragul meu, diavolul lista de om rna fascineaza intr-o manierii de nelnteles, Mie, caruia nu mi-e mea nici de Dumnezeu, nici de dracu', cand rna apropii de el aproape ci tremur ca un copi! ~i simt ea as intra in gaura de sarpe on m-as arunca in foe daca mi-ar cere-o. ,.

Aeeeasi fasdnatie exercita Napoleon asupra tuturor celor care se aflau in preajma lui:

Vorbind dcspre propriullui devotamenl ~i de eel al lui Maret, Davoul a spus: .Daca irnparatul ne-ar spune la amandoi ca este in intercsul politicii lui sa distrugern Parisul (im; a lasa pe nirncni sa scape, Maret ar pastra, sunt si-

69

70

GUSTAVE LE BON

gur, secretul, dar nu s-ar putea impiedica de a-i incalca ordinul, lasandu-si familia sa liJgiL Ei bine, eu, de teama di s-ar putea alia ceva, rni-as lasa nevasta ~ copiii ln.parjo]",

Aceastii incredibila putere de fascinatie explici, de alnel, si miriunea intoarcerii din Insula Elba, cucerirea neintarziata a Frantei de cirtre acest om izolat, avand de lnfruntat toate fortele organizate al'e unei marl \lui, pe care ai Ii crezuto scirbitde tirania lui. Napoleon i-a privit doar pe generaJii ce jurasera sa puna mana pe el cand i-au iesit in Intimpinare: Si toti i s-au supus rnrn a cracni,

Napoleon, serie generalul englcz Wolseley, debarca aproape singur in Franta, fugar din Insula Elba, care ora Imparalia lui, si reuseste in cateva saptaman; sa dea peste cap, fara valuri de sange, intreaga structura de putere din Franta, allata sub regeleei legitim. Sa manifestat vreodatii mai surprinzatoare influenta personals a unui om? Dar in toata aceasta campanie, ultima lui campanie, remarcabila este deopotriva influenta exercitata asupra Aliatilor, obligAndu·i 8&1 urmeze in initiativa lui, si putin a lipsit sa nu-i striveascal

Prestigiul i-a supravietuit omului Napoleon, continuarid sa se amplilice. Gratie acestuia a putut fi ilhparat un nepot obscur din familia Bonaparte, iar astilzi, cand vedern cum renaste legenda Jui Napoleon, ne darn seama cat de viguroasa ramane marea lui umbra. Maltratati-i pe oameni, masaerati-i cu milioanele, provocati invazie dupa invazie - totul va este perrnis dad dispuneti intr-un sulicient dozaj de prestigiu si de talentul necesar pentru a vi-I men tine.

Am invocat aid exemplul unui prestigiu absolut exceptional, dar era necesar sa 0 fac pentru a intelege originea marilor religii, a marilor doctrine si a marilor imperii. Fiirii puterea exercitata asupra maselor datorita prestigiului, geneza acestora ar rnmane de neinteles. Dar prestigiul nuse intemeiaza doar pe influenta unei persoane, pe gloria rnilitara si pe teroarea religioasa: sursele lui pot fi mai modeste, mra insa ca amploarea sa-i fie stirbita, Secolul nostru ne of em cateva exernple in acest sens. Unul dintre ele, pe care posteritatea n "3 pii~tra in amintire, deja pomenit aici, este cazul barbatului care a modifical !nhi\:i~area globului prurumle&; si a schimbat cursul relatiilor comerciale dintre popoare, prin despartirea a doua continente. in intreprinderea lui grand ioasa a izbandit datorita tenacei sale vointe, dar, nu mai putin, si datorita fascinatiei exercitatc asupra anturajului. PentJu a invinge lmpotrivirea unal1iI~a, a fosl de ajuns sa se infa\i?ezc dinaintea oamenilor, sit Ie vorbeasca, pentru ca sub aceasta vraji opozaruii lui sa-i devina prieteni. Englezii mai

Psihologia mu1limi/or

ales au atacat cu inversunare proiectullui; prezenta lui in Anglia a fost suficientil. pentru a obtine un manunehi de sufragii pozitive, iar eand a trecut prin Southampton, ciopotele bisericilor au fost trase intru gloria lui. Biruind totul- oameni si lucruri -, dupa Suez, el nu mai credea in obstacole, de aceea a ~ dorit sa 0 porneasca de la capat in Panama" cu aceleasi mijloace, dar credinta care muta din loe muntii nu Ii ridica decat cand nu-s prea grei. Muntii au rezistat si catastrofa ce a urmat a tisipit orbitoarea aureola de glorie a eroului, Destinul ne invam si cum poate sit creasca, dar si curn.dispare prestigiul Dupa ce &-a riili~t la altitudinea celor mal mii,rete personaje istorice, a fost aruncat, de catre rnagistratii din tara sa, in jos pana:in mocirla odiosilor criminali. Sicriul lui a trecut neobservat de 0 multime indiferenta. Doar suveranii straini au adus omagiu memoriei Jui' ..

Toate exemplele precedente rcprezinta manifest'iri extreme. Pentru a stabill in detaliu psihologia prestigiului, ar trebui luata in considerare intreagaserie, de la lntemeietorii de religii ~ de imperii pana la indivizii neinsemnati ce tncearca ~si uimeasca vecinii cu 0 noua imbriicirrninte

jau 0 zugriivealii. .

intre aceste limite roe seriei, se regasesc toate intruparile prestigiului din diversele compartimente ale civilizatiei: stiinte, arte, literatura etc., si se vadeste ca prestigitil constituie elementul fundamental al persuasiunii. Fiinta, ideea ori lucrul care se bucurii de prestigiu sunt, pe calea contagiunii, imitate imediat si impun unei intregi generatii anumite rnaniere de sensibilltate '?i de exprimare a gandirii. De altfel, eel mai adesea, imitatia este inconstlenta, ceea ce 0 si face completii. Pictorii moderni, reproducand culorile sterse ~ atitudinile rigide ale unor primitivi, nici nu banuiesc de unde Ie vine inspiratia; cred in propria lor sinceritate, c:ind, de fitpt, dad un eminent maestro nu ar:fi resuscitat acea forma de arta, lumea ar fi continuat sa nu observe decat aspectele naive ~ infericare, Cei care, aidoma unui inovator celebru, i~ inunda panzele cu urnbre violete. nu observa in natura mai mult violet decat in urma cu cinci-

1. Un ear strain, Neue Freie Presie. din Viena, intr-un ruticol dedicat destlnului lui de Lesseps, a exprimat reflec\iijudicioase din punet de vedere psihologic,ilIpt pentru care mil grabesc sa Ie reproduc In continuare: ,pupa condamnarea lui Ferdinand de Losseeps, nu mai even nici 0 incirept.atiJ'e sa fie ntirim de tristul s.ffirsit a1lui Cristofor Cofumb. Daca Ferdinand de Lessees este \111 escroc, atunci mice ~obil3.1nchipuire este () crima. Antichitatea ar f pus pe fruntea lui 0 aureola de glorie ~ i-ar fi oferit sa soai'bi! din eupa cu nectar in Olimp, caci el a schimb.at fata Pamantului ~i a Infiptuit lucriri care perfecuoneaza creetia. Condamnandu-l pe Ferdinand de Lesseps. presedintele

71

72

GUSTAVE LE BON

zeci de ani, dar ei sunt sub puterea sugestiei deosebite ee Ie vine dinspre un pictor care a stiut ~i dobandeasca un mare prestigiu. ~i asemenea exernple s-ar putea eita din fiecare domeniu lie civilizatie.

Din cele aratate mai sus, se vede di 0 multitudine de factorl contribuie 1a conturarea prestigiului, unul dintre eei rnai importami fiind intotdeauna succesul, Omul care reuseste, ideea care se irnpune, lnceteaza, tocmai prin aceasta, de a fi contestatio

o data cu insuccesul, dispare si prestigicl. Eroul, aclamat ieri de multime, est:e a doua zi huiduit de aceeasi rnultime dadi soarta i-a dat 0 10- . vitura, ~i reactia va fi eu atilt mai vioientii, 'cu cat prestigiul a fost rnai mare; multimea 11 considera pe eroul decaeut egalul ei ~ se razbuna fiinddi s-a inclinat in fata unei superioritati pe care nu 0 mai recunoaste, Cand Robespierre a dispus sa li se reteze capetele multora dintre tomra~jj lui ~i unui mare numar dintre contemporanii lui, dispunea de un mare prestigiu. 0 deplasare de ton l-a tacut sa.~ piardape datil acest prestigiu, si multimea l-a insotit catre ghilotina eu aceleasi imprecatii pe care Ie zvarlise victimelor lui Robespierre. Intotdeauna, credinci~

stiirfunii cu furie statuile vechilor lor zei. .

Prestigiul se poate pierde brusc din pricina unui insucces, dar el se poate deteriora, mult mai lent, prin punerea lui la indoiali Prestigiul care ridica semne de intrebare, deja nu tnai este prestigiu. Pentru a te face admirat de mase, trebuie intotdeauna sa Ie lii la distanta.

. Curtii de Apet si-a dobandit nemurirea, clci necontenit oarnenii vor voi sa ~ numele, ornului care a intinat secolul, pmand straiele de ocnas pe WI batran a carui viaIA a in .. semnat gloria contemporanilor lui.

~ sa nu ni se vorbeasca de fermitatea justitiei acolo unde dornneste urn birocratica impotriva intreprinderilor curejoase. Natiunile au nevoie de astfel de- oameni indr32- neti, increzatori in ei Insisi, care inving toate obstacolele tara a se cruta. Geniul nu cuncaste pmdenta; cu prudenta nu e-ar liu-gi nieiodata stern activitAtii umenesti.

... Ferdinand de Lesseps a cunoscut beda lriumfului $i emaracunea d~ Suez $i Panama, Inima se revolia aici impctriva moralei succesuluL Cand Lesseps 3 reusit sa uneasca doua man, principii $i natiunile i-au adus omagiullor. azi, cand afostzclfo.bit de standle Cordilierei, nu mal e decar WI escroc vulgar. Se lntrezareste aid un razhoi aI claselor sociale, 0 nemultumire a birocratilor ~ functonarilor care se raxblma, cu ~ul Penal in mima, pe eel ce-au vruYsa se inal~ deasupra lor ... Legislarorii moderni sunt in Jncurcatura in fata UJ1Qf asemenea ta~niri ale getliului cmenesc. opima publici nu mai Intelege ninuc. iar unui avctat general nu-i vine delcc greu sa dove.deasca faptul d. Stanley este ue asastn, iar Lesseps un escroc.:

CAPITOLUL IV

LIMITE DE VARIABIL1TATE LA NIVELUL CREDINTELOR l?I OPINIILOR MASELOR

1. Credintele slll.bile

lntre caracteristicile anatomice si particularitatile psihologice ale unei fiinte exism un paralelism strans, lotre caracteristicile anatornice, . vern giisl intotdeauna anumite elemente invariabile, incat ar fi necesare lungi perioade, precurn erele geologice, pentru a fi schimbate. Pe iAngii aceste caracteristici stabile, ireductibile, se giisesc altele fuarte mobile, pe care mediul, priceperea educatorilor Ie pot modtfica pana lntr-atat tncat sa ascunda, pentru observatorul putin atent, caracteristicile fun-

damentale. '

Acelasi tenomen se constata si la nivelul caracterelor. Alaturi de elementele psihologice ireductibile'ale unei rase stau elementele mobile, schimbatoare. De aceea, studiind credintele $i opiniile unui popor, constatim neindoielnic un fond foarte stabil pe care sunt grefate opiniile .rniscatoare" precum firele de nisip'de pe stiinci.

Credintele ~ opiniile maselor se ordoneaza, asadar, in dOM clase distinete. Pe de 0 parte, existii marile credinte perene, perpetuandu-se de-a lungul secolelor, pilonii civilizatiilor - cum erau odinioarii mentalitatea feudalii ideile crestine eele ale Reformei si cum sunt in zilele noastre

. conct;ptw de natio~~te, ideile democrati~e ~ sociale. Pe de alta parte, se releva opiniile punctuate si schimbatoare, derivate adesea din conceptiile generale pe care fiecare epoca Ie genereaza si apoi Ie abandoneaza - cum sunt teoriile dupii care se orienteaza la un moment dat artele si literatura, precum cele care au dat nastere romantismului, realismuiui etc. Superficiale aidorna rnodei, acestea din urma sunt nestatomice ca valurelele ce apar ~i se pierd fara ineetare pe suprafata unui lac adanc,

Marile credinte generale sunt in munar extrem de restrans, iar formarea si disparitia lor reprezinta pentru fiecare popor punctele culminante din istoria lui Ele constituie osatura civilizatiilor.

o opinie pasagera se strecoara foarte lesne in spiritul maselor, dar este extrem de dificil de ancorat aici 0 convingere durabila, dupa cum la fel de clificil e sa 0 smulgi de acolo dupa ee s-a cristalizat. Niciodata 0

74

GUSTAVE LE BON

convingere adancil nu poate fi sehimbatit decat cu pretul unor vio1ente revolutu, iii aceasta numai atunci dnd credinta 1Ii-a pierdut aproape deiinitiv dominatia asupra spiritelo~~Prin revolulii, suntcompiet respinse credint:e aproape deja- abandonate, dar irnpiedicate de juguI tradiliei sa :fie complet p3r3site. Revobi!iile n3scinde sunt credinte ~ite ..

Momentul cand 0 mare credinta primeste insemnul mortli coincide cu vremea cand valoarea ei devin~ discutabiJa. Nefiind declt fictiune, orice credinta gedera13 supravietilie~te doar atata vreme cat nu va fi supusa anaIizei. Dar ~i atunci csnd 0 credinta este putemic zdruncinata, institu!iile care se redama din ea !~i conserva puterea ~ nu dispar decat in mod lent Cand, in sfJiP,;it, si-a pierdut complet forta, tot ce se sprijinea pe ea se ~3rui.e. Nu s-a intftmplat pitna acwn ca un popor ~ modi:fice credintele m a fi imediat constrftns ~i translorme ·elementele de dvilizatie. El le transforrna pilna la adoptarea unei noi convingeri generale, vietuind intre timp in anarbie. Convingerile generale sent suportu1 necesar aI civilizatiilor, ele imprima orientarea ideilor iii doar ele pot insufla credinta si irnpune datoria

Intotdeauna popoarele au resimtit nevoia de a dobandi convingeri cu caracter general si au int:e1es din instinct ca disparitia acestora avea sa Ie marcheze tirnpul decadentei, ·Cultul fanatic al Romei a fost convingerea pe care si-au intemeiat romanii stitpftnirea asupra lumii, dar irnediat ce aceast'i convingeri a sliibit, Roma a trebuit sa piari. Numai cand au ajuns la cat«:va convingeri comune, barbarii, demolatorii Rornei au

atins acea coeziune carei-a scos din anarhie. '

Nu este lipsit de justificare faptul ca popoarele si-au aJXlrat intotdeauna convingerile in mod intolerant Criticabilii din punet de vedere filoso:fic, intoleranta reprezinta in viata natiunilor 0 virtute. Nurnai pentru a consolida ori a mentine 0 convingere cu caracter general au fast inaJtate atatea ruguri in Evul Mediu si au rnurit cuprinsi de disperare atftlia inventatori ~i novatori care au evitat chinurile. Numai pentru a aJXlra credintele generale s-a lasat de-atatea ori omenirea buJversatii, si milioane de oameni au pierit - si vor mai pieri - pe cftmpurile de batitli~.

Dupa cum am subliniat deja, in caIea consolidarii unei convingeri generaIe se inaIlii marl obstacole, dar, 0 data tmpiimftntenita, puterea acesteia riimftne multi! vreme de neinvins ~, oricftt de falsa s-ar dovedi ea din punct de vedere liJosotic, ajunge a Sf! impune ~i celor mai luminate spirite. Vreme de ciocisprezece secole, popoarele Europei au acceptat drept adevaruri de netagaduit unele legende religioase, care, exarni-

Psihologii3 multimilor

nate in profunzirne, sunt la tel de barbare' ca povestile despre Moloch2, iar inspilirnftntataarea abstirditate a unui Durnnezeu rnzbuni\ndu-~ pe Fiul sau n-a fost sesizatil decat dupa mu!t.e secole. Marilor genii, p~ un GaIileo Galilei, un Newton, un I.eibniz, fill le-a trecut nici 0 clipa prin minte banuiala di veridicitatea unor astfel de legende ar putea sa fie)Jli,sa la-ndoiala Nirnic nu dovedeste mai bioe puterea hipnotica asupra spiritelor exercitata de credintele generale, dar nici nimic a1tceva nu releva, tot atat de evident, umilitoarele limite ale spiritului nostru.

De indata ce 0 nona dogma se implanteaza in spiritul maselor, ea devine sursa de inspiratie pentru institutii, pentru arta si.pentru morals - institpitnirea ei este atunci absoluta.jntreprinzatorii viseaza sa 0 puna in practici, legislatorii sa 0 aplice, filosofii, artistii, poejii cauta sa 0 tra-

duca in cele mai diverse forme. .

Dintr -0 mare convingere fundamentalii pot sa se iveasci, la un moment dat, idei adiacente, dar acestea poarta intotdeauna pecetea eredintei Care le-a dat nastere, Civilizatia egipteana, civilizatia Evului Mediu, civilizatia rnusulmana a arabilor deriva dintr-un numar restrftns de credinte religioase care au rnarcat pitna in cele mai marunte elemente respectivele civiliza\ii si se constituie in semne distinctive. Datoritii convingerilor generale, oamenii fiecarei epoci se ana lntr-o plasa de traditii si obiceiuri de al caror jug nu se scapa, care Ie confers intotdeauna 0 oarecare asemanare si in care sun! strans prinse chiar !;li spiritele cele rnai independente. Singura tiranie adevarata este cea care se exercita in mod inconstient asupra spiritelor, did este singura impotriva careia nu se poate lupta.Tiberiu, Ginghis-han, Napoleon au .fost, desigur, infricosatori iirani. Dar, de dincolo de morminte, Moise, Buddha, Isus, Mahomed, Luther au exercitat intotdeauna asupra spiritelor un despotism de a alta piofunzime. 0 conspiratie poate sa dea jas un tiran, dar ce ar puteaun asernenea demers lmpotriva unei credinte adanc intipiirite in cugete? in lupta ei violenta impotriva catalicismului, avand asentimentul aparent aI multimilor, in pofida procedeelor destructive nernilease precum cele din vremea Inchizitiei, marea Revolune franceza de la 1789 a fost invinsa Dintotdeauna adevaratii si singurii tirani ai ornenirii au fost spectrele mortilor, sau iluziile faurite despre ele,

,

1. Gind spun berbere, rna refer la intelesul 6losofic. Practic. ele au fcndat 0 civilizatie complet nouii si timp de seccle i-au I~[ omului POT1i deschise catre un miraculos paradis de vis ~ de speranta tara ega!.

2. Moloch (Malek in ebraica) - pretinsa divinitate cananeeena. careia i-au fost aduse drept ofrandafiinte omenesf (n. t.)

75

76

GUSTAVE LE BON

Absurditatea din punct de vedere filosofic a unor credinte generate n-a fost niciodata - repet - un obstacolln caJea Iliurnfului:lo~. Mai mult, acest triumf pare anu fi posibil dedit daci ele sunt patrunse de 0 oarecare misterioasa absurditate. Evidenta slabiciune a convingerilor sodaliste de astazi nu le va impieQica sa fie sadite In suJ1etuJ maselor. Intr-adevar, inferioritatea acestor convingeri In raport cu toate credintele religioase consta in aceea ci idealul de tericire pe care cele din ~ il prorniteau, urmand a fi realizat lntr-o viaf,3 viitoare, nimeni nu putea sa conteste Implinirea lui. SociaIismul, prornitand fericirea pe pamant, vanitatea promisjunii va aparea 0 data cu prirnele incerclrl de aplicare in practicl, lli noua convingere ~i va pierde pe loc prestigiul. Puterea soc!alismulUi nu va spori decat palla in momentul punerii lui in practica, \lI de aceea, chiar daci noua religie, asemeni tuturor celor care au precedat-o, exereita la inceput 0 actiune destructiva, ulterior- nu va mai putea avea un rol creator.

.2. Opinille schimbatoare ale ~or

Dincolo de credintele perene a caror forf,3 am aratat-o mai sus, se afta un strat de opinii, de idei, de gand.uri care se nasc ~ dispar In mod constant Unele au 0 durata de-a dreptul efemera, dar nici cele mai importante nu depasesc perioada unei generatii. Am rnentionat deja ci schimbarile survenite la acest nivel sunt rnai degraba superficiale decat reale, purtfmd lntotdeauna pecetea calitatilor rasei. Cand ne-am referit, de exemplu, la institutiile politice din F ranta, am ariitat ci particle aparent foarte deosebite intra ele - rnonarhiste, radicaJe, sociaIiste etc. - au aceleasi idealuri, care !in de structura mintala a poporului nostru, caci, sub nume identice, Ia alte natiuni, aftam idealuri diferite. Numele date, adaptarile inselatoarenn schimba fondullucrurilor. Burghezii Revolutiei franceze, top hraniti din serieri latine, cu ochii atintiti asupra republicii romane, adoptandu-i legile si ... togile, nu au devenit nicidecum romani. ci au stat doar sub vraja unei puternice sugestii istorice. Rolul de a cerceta eeea ce supravietuieste din vechile credinte sub aparentele schimbari Ii revine filosofului si tot lui ii incurnba sarcina de a detecta in valtoarea opiniilor directiile determinate de credintele majore ~i de spiritul popoarelor.

Fara aceste criterii, s-ar putea crede d. rnasele lsi schimba frecvent ~i d~pii bunul plae coovingerile politice ori credintele religioase. intr-adevar, intreaga.istorie - politica, religioasa, artistica, literara - pare a dovedi Iucrul acesta.

Psiho/ogia mulfimi/or

77

sa consideram, de exemplu, 0 scurta perioada - de Ia 1790 Ia 1820 In Franta - adici treizeci de ani, durata unei genera\ii.ln acest interval, masele, monarhiste la inceput, au devenit revolutionare, apoi imperialiste pentru a redeveni monarhiste. Cat despre religie, s-a trecut, in aceeasi vreme, de la catolicism la ateism, apoi la deism inainte de revenir~ la formele cele rnai exagerate de catolicism. Dar nu numai rnasele, ci ~ cei care le-an condus au fost antrenati in aceleasi schimbari, Iata-i, bunaoara, pe mernbrii Conventiei, dusmani tnfocati ai regelui, respingand si zeii iii stap3nii, cum au devenit urnili slujitori ai lui Napoleon si cum au purtat rnai apoi cu piosenie l\.!manan in.cadrul procesiunilor sub J..udovic al ~-lea!

Dar in urmatorii saptezeci de ani? AIle schimbari, din nou, la nivelui opiniilor maselor! "Perndul Albion" de la Inceputul secolului a devenit aliatul Frantei sub mostenitorul lui Napoleon; Rusia, dusmana Frantel, in doua rizhoaie, a ajuns sa fie considerata subit 0 mare lara prie-

tena "-

In literatura.tn arta, in filosotie succesiunea curentelor de opinie se manifest! inca si rnai rapid. Romantism, realism, naturalism - se nase si pier rand pe ;.and. Artistul si scriitorul laudati ieri sunt profuni dispretuiti, maine.

b~, daci analizam aceste schimbari, in aparenta atilt de radicaie, ce observam? Toate cele contrare convingerilor generale ;>i spiritualitam popoarelor nu au decal 0 durabi efemera, si fluviul iesit din matca lui CU1'3nd lsi reia cursul OpiniiJe ce nu au legaturl cu eredintele generale, cu spiritualitatea unui popor si, prin urmare, nu ar putea avea trainicie, sunt in voia hazardului sau, dad preferati, a celor rnai neinsemnate schimbari de mediu. Formate pe baza sugestiei si a contagiunii, ele sunt momentane, se nase ~i pier de multe ori tot atilt de repede ca v31urirea nisipului la malul marii.

In zilele noastre, totalitatea opiniilor schimbatoare ale maselor este mai mare ca ruciodata, iar faptul are trei cauze diferite.

in primul rand, din pricina cit vechile credinte lsi pierd In mod progresiv taria, nIL mai au aceeasi forf,3 ca odinioara asupra opiniilor pasagere pentru a Ie da 0 anumits orientare. Estomparea convingerilor perene lasa locul unei rnultitudini de opinii particulare tara trecut, dar si fiIl'a vii tor.

In al doilea rand, faptul ca puterea crescanda a maselor i~i gase~te d~ ce in ce rnai putin 0 contrapondere face ca mobilitatea.extrcrua a ideilor maselor sa se manifeste neingradit,

78

GUSTAVE LE BON

Un alt moliv il constituie dezvoltarea presei, prin intermediul careia sunt vehiculate cele rnai contru:re pareri, Sugestiile generate sunt curaad demolate de sug~ diferite. Nici 0 opinie nu ajunge sit se rilspandeasci, deplin ~i toate sunt sortita uoei existente efernere. Pierinalnte de a se fi propagat lndeajuns pentru a deveni opinii generale. .

Aceste trei cauze conduc Ia un foarte nou fenomen in istoria ornenirii, caracteristic epocii actuale: neputinta guvernantilor de a dirija opinia maselor.

Paoa odinioara, ~ cand spun odinioara rna refer la trecutul foarte apropiat, actiunea guvernelor, influenta catorva scriitori si a unui rnic numar de ziare constituiau adeviirate faruri pentru opinia publica. .

Astazi, scriitorii si-au pierdutinfluenJ:a, iar ziarele nu mai reusese de- . cat sa reflecte opinii, nu sale formeze, Cat despre guvernanti, departe de a orienta opinia publici, ei cauta doar sa nu se aOOta de la cursul acceptat, T eama lor de opinia publici este uneori vecin.i cu teroarea parali7..anta"care-i fare sa-si curbeze coloana vertebrala a conduitei. Asa iridt opinia maselor tinde'sa devina, din ce in ce, supremul element care regleazii viata politics. Ele ajung ~ irnpuna pana ~ aliante, cum am viizut ca s-a inti.mplat in cazul aliantei cu Rusia, ce-si are originea aproape ex-

c1usrv lntr-o miscare populara. .

Urrsimptom curios in zilele noastre este ci papii, regii si impii.ra(ii se supun mecanismului inteJViului ca sa-si expuna, pentru mase, iderie pe 0 terna data. Sa spus cii in politica nu ineap sentimentele. Dar care se mal mentine aceasta asertiune cand observam cum politica se ghideazii dupii impulsurile maselor schimbatoare ce nu cunosc ratiunea si sunt animate exdusiv de afecte? ' . -

far presa, a1tadatii formatoare de opinie, a fost nevoita, ca ~i guvernele, sa se retraga ln fata fortei.maseior, Ea ramane, fitrii indoialii, 0 putere considerabila, dar numai pentru cii reprezinta exclusiv reflectarea opiniilor populare ~i a neobositelor lor varia\ii. Devenita simpla agentie de informatii, presa renunta sa impuna idei, doctrine, se pli37.a dupa giindirea publica, constransa la aceasta din necesitan concurentiale, pentru a nu-si pierde cititorii. Vechile organe sobre si intIuente de a1tiidatii, pe care generatia precedenta Ie ,,asculta" ca pe adeviirate oracole, au disparut ori au aiuns niste fituici de informatii incadrate de cronici amuzante, de cancanuri mondene si de reclame. Ce ziar mai este acurn deslui de bogat pentru a Ie perrnire redactorilor lui sa exprime opinii personale si ce impact ar putea avea 0 astfel de publicatie asupra unor citirori care nu eer decat sit fie mformati sau amuzati? Critica nu mai are

Psihologia mulfimilor

79

puterea sa lanseze 0 carte sau 0 piesii de ~tru, ~ ~.~ ~ iar nu sa fie folositoare. A1at de acutii e constnnta lIlutiliti\ll opiniilor P?'sonale, indt, in general, ziarele si-au suP~t cr~~e .literare, marginindu-se Ja a mentiona 1i1iurile cirtilor,.~ doua.trei randuri de PI': zentare ~, peste douazeei de ani, acelasi lucru se va Intimpla probabil

si eu eronicile teatrale, .

. A pfuJdi fluctuatiile piirerilor din sanul rnaselor - lata ~parea de bazii a presei (ii a guvemelor. Ce efect va produce cutare ~nt, cutare proiect de lege, cutare discurs electoral.- as~ tr~buie.sa ~ cunoasca, Sigur, nu e usor, ciici nirnic nu este mat schimbiitor (It mal. ~unecos decat opinia publica: ceea ce ieri era aclarnat de rnase, astazi e

pus la stalpul infamiei, . . . . . •

Aceasta lipsa de directionare a opimer publice ~ des~e~ ere: dintelor generale au avut drept rezultat 0 fiuimi(are a convingerilor ~ ind~erenta crescanda a maselor, ca ~ a indivizilo~ care. Ie compun, tata de tot ce nu are 0 1eg3turii directii cu interesele lor unediate. Problen:tele de doctrinii, ca, de pildii, socialismul, nu isi afJa apiiriitori.~ ade~! convinsi decat in randul psturilor needucate ale populatiilor: mmen, ,munci~ri din fabrici si uzine, Micul .burghez, chiar muncitorul cit de

cat scolit sunt deja sceptici. •. .

Evolutia care se opereaii de treizeci de ani in aceasta directie este evidenti inainte, opinii1e aveau 0 orientare generala, derivand din adoptarea unei credinte fundamentale. Simplul fapt de a fi fost monarhist impunea, cu fatalitate. anumite idei acceptate, iar faptul de ali fost republican conferea convingeri contrare, Monarhistul vorbea despre revolutie cu oroare, iar republicanul cu. ven~rajie. U.n~le num.e, precun: cele ale lui Robespierre si Marat, erau rostite de cei din urma cu devotiune, in timp ce altele, ca 'Cezar, Augustus, Napoleon, nu pu.teau fi articulat: :ffirit a fi insotire de invective. Pfuiii si in Sorbona noastra prevala aceasta simpla intelegere a istoriei, . . .

Astiizi' sub lupa analizei, orice opinie i~ pierde prestigiul, se uzeaza, incM r~ pi1jine idei capabile sa ne inflildireze. Ornul modem este

tot rna'! cuprins de indiferenta, • . ..

Dar sa nu deplangem prea tare pulverizarea generala a opiniilor, Simptom al decadentei in vial"! unui popor, ea nu poate fi, totusi centes- , tata, Vizionarii, apostolii, indrurnatorii, adicii toti acei oame~J nu~nd inalte si de nezdruncinat convingeri, au, desigur, 0 CU totul alta for\il dee~t nihili$tii; demolatorii si indiferentii. sa nu uitam ca, la forta actuala

80

GUSTAVE LE BON

~ rna~l?r. dacii 0 singura opinie ajunge sa se impuna. ea este imediat ~vestita. cu 0 putere.u:at de tiranicii, incat totul se va inclina in fata ei, !?I atunci tirnpul libertatii de analiza se va Ii oprit pentru multa vreme, ~~le = uneori stlpani pa~ti. ca TIberiu Ia vremea lui. dar ele au !it na~ce capricii. 0 ci~e care ar inciipea pe mana lor ar fi liisatii p.rad~ prea ~ultor ~uri ~tru a dainui, Ceea ce i-ar amana priibusirea ar fi chiar aceasta mobilitate a opiniilor si indiferenta crescanda a

maselor fata de credint<:le generale, perene. . .

CARTEA A III-A

CIASIFICAREA ~I DESCRIEREA CATEGORIlLOR DE MASE

CAPrrowLI

CLASlFlCAREA MASELOR

Panii acum, in lucrarea de fali. am urmarit triisiiturile generale ale rnaselor. in continuare, vom unVan caracteristicile particulare, specilice diverselor categorii de mase .

. Vom incepe cu simpia rnultime. in forma ei inferioara, aceasta secompune din indivizi de rase diferite, legati doar prin vointa, mai mult ori mai putin respectata, a unui conduciitor. Un exemplu tipic il constituie hoardele barbare de origini dlferite, care limp de mai niulte secole au invadat lmperiul roman,

Pe 0 treapta superioara acestor multirni lipsite de coeziune, se situeaza cele care. sub actiunea anurnitor factori, au dobandit caracteristici comune sfarsind prin a forma un popor. in diverse ocazii, ele prezintii triisilturile maselor, dar acestea riimim intotdeauna incluse in particularitatile de popor.

Diversele tipuri de mase' ce pot fi observate la nivelul oricarui popor se impart dUpa cum urmeaza;

10 .Anomme (multimea de pe strilzi. de exemplu) 'l? Nooenomme Guru. adunari parlamentare etc.)

A Mase eterogene

{10 Secte (clasa politics, ordine religioase etc)

B. Mase omogene 2" CaSIe (militarii, preotii, muncitorii etc.)

30 Clase (burghezia.1<iriinimea etc.)

1. Mase1e eterogene

Aceste colectivitati se compun din indivizi oarecare, cu profesii si niveluri de inteligenta diferite. Am aratat deja in aceasta lucrare ca psihologia oamenilor In gloatil dlfera in mod esential de psihologia individuala a membrilor ei si cii gradul de inteligenlii nu are nici un efect in acesl sens, in cazul masei singurele care actioneaza fiind senlimentele.

1. Detalii asupra dlverselcr tipuri de mas€' am prezentar in ultnneie melt: lucrari: La IJbY' cf'JOJogie f)Olitique (Psiho-logia politidt), I..es opinjolls et It'S Ct"OJIi,U1('es (Opiniile si ere(\in\de). H;ychologi-edes revolutions (Psihologia revclutiilor).

82

GUSTAVE LE BON

Un factor fundamental - rasa - conduce la diferente sensibile Intre

diferitele tipuri de mase eterogene. '

Am insistat in mai multe randuri asupra rolului acestui factor, anitand ca este factorul cu cea rnai mare inraurire asupra actiunilor ornenesti, asa incat in1Iuen(a lui se manifesti ;;i la nivelul caracteristicilor rnaselor, 0 multirne fermata din indiviei oarecare, rara legat:un\ pan. atunci intre ei, dar fund cu totii chinezi sau englezi, va fi total diferitii de 0 multime de indiviii oarecare, dar de nationalitati variate: rusi, francezi, spa-

nioli etc. •

Profundele divergente determinate de constitutia mintala ereditara, manifesta in felul de gandire si sirntire aJ oamenilor, izbucnesc - oricat de convergente ar fi in aparenta interesele care Ii reunesc - in acele 1mpreiurari, destul de rare, de altfel, cand mai multi indivizi de nationalitati diferite ajung ~i constituie, in proportii aproape egale, aceeasi rnasa de oameni. incercarue socialistllor de a-i face sa fuzioneze pe rnuncitorii din diferite (3ri, in cadrul unor mati congrese, au sf:ar\;it intotdeauna in aprige discordii, Pentru 3-!?i implini dezideratele, 0 rnasa de oameni de origine latina, fie ea revolutionara, fie conservatoare, va Iaceintotdeauna apella stat Dimpotriva, 0 mass de englezi sau de americaninu recurge la stat ~ nu se adreseaza decal initiativei particulare. 0 rnasa de francezi line inainte de orice Ia egalitate, iar 0 masa de englezi la libertate. Aceasta diferenta de rasa genereaza aproape tot atatea tipuri de

• ,mase cate natiuni exist ..

Spiritul de rasa domina in intregime spiritul masei de oameni. El este substratul puternic care limiteaza oseilatiile. PilrtieuiaJitiitile rnaselor sunt eu atiit mai pu{in pregnante eu ciit spuitul de rasa e~te mai putemic. Este 0 lege de baza privitoare la mase, Spiritul de gloata si dominatia gloatei eonstituie barbaria sau revenirea la barbarie. Nurnai prin dobilndirea unui spirit puternie natiunea se poate sustrage din ee in ce rnai mull de sub stapanirea irationala a gloatei si iese din era barbariei.

In afarii de rasa, singura diferentiere importanta la nivelul maselor etero~ene este clasificarea lor In multirni anonime, ea de pilda cele din strada, si multimi non-anonime, cum sunt adunarile constituite in vederea unor deliberari, de tipuljuriilor. Sentimentul responsabilitatii, inexistent la cele dintai si dezvoltat la celelalte, confera actelor lor orientari adesea diferite, J

•

Psihologia multimilor

2. Masele omogene

Din aceasta categorie fae parte secteie, castele si clssek: Daca secte1e, reprezintand ptimul nivel de organizare a maselorom?ge~e. c~prind indivizi diferiti In privinta educatiei, profesiei, mediulw SOCIal du: care provin, dar uni~ prin credinta ori convingerile lo~ .(a~ se prezinta gruparile politice sau religioase), castele sun! eel mat m~t gra~ ~e. organizare pe care II presupune 0 masa de oameni, insumand. m?iVlZl ~ aceeasi profesie, cu nivel asemiinatoJ de ~duea(je: proveniti din medii aproape identice (de exemplu, castele miJitare on sacerd~t;I!e) .•

Clasa este fonnam din indivizi diferiti ca origine, reuniti nu ~tr-o credinta ori convingere comuns, ca membrii sectei, nici prin acela~l. gen de ocupatii profesionale, ca tnen:b?i un~i ca~te: ci P~ anuffi.t; '?terese anumite obiceiuri sau pracuci de ZI cu ZI ~. un nivel asemanator de educatie, In aceasta categorie se pot inscrie clasa burgheziei, dasa tiiriineasca etc.. . , Deoarece obiectul acestei lucriiri vizeaza doar masele eterogene, '101

prezenta in continuare numai unele categorii tipiee acestm tip de mul-

lime.

83

CAPrroWL II

MASELE ~A-ZIS CRlMINALE

Multimile care ajung, dupa 0 anumita perioada de excitatie la star~ de simple automate lnconstiente dirijate prin sugestie e greu ~ fie calificate drept criminale. Voi folosi Insii acest tennen pentru ca a fost consacrat prin numeroase 1ucr3ri de psihologie. Unele acre ale mare lor sunt, desigur, crimina1e In sine, asa cum este .criminalii" devorarea unui indian de ciitre tigrul care ~ !3s3t mai ini.ai puii sii-I ciopfut.easca spre a se amuza.

. .In ~~n.~, crimele maselor suntrezultall1l unei sugestii puternice, Jar .mdlVlZll care au Luat parte Ia ele sunt convinsi ca au lmplinit 0 Indatonre. F'1r~, suntem departe de cazul criminalului obisnuit,

Se poate cita drept exemplu tipic asasinarea guvernatorului Basti~ei, dI. de Launay. Dupa ocuparea acestei fortii:rete, guvematorul, Inconjurat ~e 0 rnultime foarte excitatii, era lovit dID toate p;Irj:iIe. U nii au propus sa.fie sp3nzurat, altii sa i se taie capul sau sa fie leg;lt de coada unui cal Zbruandu-se cu disperare, eI l-a lovit din nebagare de seama pe unul dintre cei prezenti. Abia atunci cand cineva a strigat ca cellovit sii-i taie ~ \li multimea a in~pinat sugestia cu urale, s-a trecut efectiv Ia ac-

tIune. .

.Cellovit, un bucatarfllni slujba (\i cam tampit, care se afIa Ia BastiIia atras de curiozitate, a socotit cii, dacii aceea era piirerea generals actiunea.lui era fOaJ;e patriotica, poate chiar demna de a fi raspliititii ~ 0 medalie pentru ca a ucis un monstru. Cu sabia care i se Inlinde loveste ceata goalii a guvematorului, dar sabia DU era ascutita, Ahmci scoate din buzunar un cutit cu maner negru si, cu aptitudinile lui de bucatar stiind

sa transeze camea, duce la bUD sf3n;it operatiunea." '

ExeropluJ este cit se poate de edificator In privinta mecanisroului d~s teoretic de noi; supunere fatii de 0 sugestie, cu atat mai puternica fiind colectiva, convingerea criminalului ca va comite un gest meritoriu, convingere perfect intemeiatii, ciici are aprobarea unanima a concetatenilor. Un asernenea aet poate fi socotit criminal dID punet de vedere legal. nu si din punct de vedere psihologic.

Trasaturile generale ale maselor criminale nu se deosebesc de caracteristicile tipice ale maselor analizate de noi: capacitatea de a cadea prada unei sugestii, credulitate, rnobilitate, exagerarea sentirnentelor - bune sau rele - rnanifestarea anumitor forme de comportament etc.

Pslhologia mullimilor

Toate acestea se regasesc cu prisosinta la una dintre gloatele care au lasat 0 arnintire dintre cele mai sumbre din istoria Frantei; septembrisai, si ale wei fapte prezinta, de altfe1, multe similitudini cu cele petrecute In Noaptea Stanll1lui Bartolomeo. Dau in continuare amanunte extrase dID relatarea lui Tame, bazata pe marturiile vremii,

Nu se stie cine anume.a dat ordinuJ sau doar a sugerat ca din lnchi. sori sa fie scosi ~i apoi masacran detinutii, Fie ca a fost Danton, cum e foarte posibil, sau un altul, are mai pu!W. importanta, <lid, singurul fapt demo de interes este sugestia puternica actionand asupra multirnii care si-a asumat sarcina masacrului,

, Armata masacrntorilor numara aproape trei sute de persoane :;;i constituie tipuJ-.Jdeal"lIe masa eterogena, Pe liingii ci(iva nernemici sadea, ea se compunea din negustorasi ori meseriasi foarte diversi: cizmari, Iacitusi, zidari, frizeri, mid functionari etc. Sub inraurirea sugestiei, 3Se'meni bucatarului pomenit mai sus, ei au dobandit convingerea ca indeplinesc 0 datorie patrionca si i\li asuma dubla functie, de judecatori ~i decalai, nesocotindu-se 0 clipa ni~te criminali

Patrunsi de importanta roLului lor, incep a inslitui un soi de tribunal, prilej cu care ies in evidenta spiritul simplist si echitatea nu mai putin simplistii a maselor, Avilnd in vedere numiirul considerabil de acuzati, se ia mai intai decizia ca nobilii, preotii, ofiterii, slujitorii regelui -, adicii toti acei indivizi care prin insagi profesiunea lor erau dovada vie a vinova!iei in ochii unui bun patriot-' sa fie masacrati in grupuri, 13rii alte decizii speciale. Ceilalti sunt judecati dupa inf1iti~ ori dupa reputatie.

Astfel satisf3.cutii constiinta ei rudirnentar3, multimea poate pmceda -legal la masacrare, dand friiu liber instinctelor feroce (a caror geneza am aratat-o deja), pe care colcctivitatilc sunt in rnasura sa le duca Ia un foarte !nalt grad. Ceea ce nu va impiedica - ~i asta este 0 regula a rnultimilor - manifestarea concomitenta a simtamintelor contrare: 0 sensibilitate tot atat de exacerbata ca ferocitate'a

.Ei manifesta simpatia expansiva si irnpresionabilitatea prompta a muncitorului parizian. Unul din noli demnitari, afland ca Ia Abbaye detinutii fusesera liisati fiirii apa timp de douazeci si sase de ore, a vrut sii-I omoare pecel ce comisese neglijenta, si ar fi fiicut-o fiJi rugamintile fierbinti venite chiar din partea detinutilor. Cfind un prizonier era achit:at (de tribunalul lor improvizat), giirzile si asasinii il imbratisau plini de efuziune si se aplauda il1detung, apoi cu totii se intorceau sa~ omoare pe al\ii. in timpul masacrului a domnit 9 veselie neconrenita; se dansa si se canta

-,

85

86

GUSTAVE LE BON

~ jurul ~davrelor: ~u aduse band .pentru doamne", iar acestea i'li rnanifestau bucuna ca vad cum suntucisi aristocratii. Echitatea .funcnona", de ase~enea. La Abbaye, unui dintre asasini s-a plans cii doamnele asezate mal in spate nu viid bine si ca doar unii dintre eei prezenti au pia.

cerea de <lcl lovi pe nobili. . .

_ S-a considerat cii observatia era intemeiata $i s-a decis ca victimele sa fi.; purtate lntre doua siruri de asasini care nu aveau voie sa loveasci ~ecat cu dosn! spadei, pentru ca supliciui sa fie prelungit. La Force. vicfim~le, d~zbracate cornplet, erau ciopartite 0 jumatate de ceas si abia apo~ du~ ce toata himea a vazut bine, li se dadea lovilura finala, sfar- . tecandu-li-se pantecele."

Masacrator? _era~ foarte ~pui~ $i animati de un simt moral deja ~ de nOL m sanuI multimilor: ei au depus pe meselecomitetelor revolutionare banii si.bijuteriile victimelor.

. In toate acestea se regasesc formeJe rudU:nentare de giindire, spe~c~ gIoatelor. AstfeI. dupa.ce au fOO suprirnati 0 mie doua sute- 0 mie cmci sute de dusmani ai poporului, cineva a remarcat si sugestia lui fost pe d~ta acceptata, cii in celelalte lnchisori erau c~~tori batra: ~~OZI. tineri tara capiitai - adica tot atatea gun inutiie de care ar f blUe.sa se debara.seze. De altfel. si printre ei se afJ.ii cu sigurantii dusmarn aJ poporului, cum ar fi 0 anume doamna Delarue, vaduva unui acuzat de otravire: "Treb.uie cii e furioasa cii se a1lii la-nchisoare: daca ar putea, ~ da foe ParisuJ~. Trebuie til a 'Ii spus-o, da, a spus-o'r" Demonstra~a ~ Su:fi~!:Dta ~i top sunt masacrati la gramada, irtclusiv vreo cm~a de. copu mtre doisprezece si saptesprezece ani, care pu~~~a~evem. desigur, dusmani ai poporului si, prin urmare, trebuia Ii-

. D~p3 0 .saptamiina ~e lucru, toate operatiunile au fost terminate si ~~~_toru au putut sa segandeasca la odihmi Nutrind convingerea ~t:nna ca pa~" are ~e ce.sa Ie fie recunoscatoare, au cerut recompensa de la autontati, eel mai zelosi pretinzand chiar 0 medalie.

, Comuna .din Paris, de la 1871. Qfera la rimdul ei multe fapte asemanatoare .. ~~ infiuenta tot mai mare a maselor si capitularile succesive ~~ puteru in fata lor ne vor furniza cu siguraruii $i alte exemple de acest

CAPITOLUL ill

JURATII DE LA CURTEA CU JURI

Un excelent exemplu de rnultime eterogena non-anonirna iI consiituie corpul de jurati de la Curtea cu Juri, unde regiisim si inftuenta sugestiei 00 a "ciiliiuzei" ~ manifestariIe inoonstiente predominante. !?i :Ii-

rava inclinape spre gandire etc. .

Studierea Curtii cu Juri ne priJejui~te de asemenea observarea unor interesante tipuri deeroare ce le-ar putea comite persoanele neinitiate

in psihologia coleetivit:a!ilor. .

Mai intai, juratii ne oteri dovada importantei reduse, in privinta de-

ciziiIor, a nivelului mintal al celor care compun 0 masa de oameni, Am constatat deja cii, la niveiul unei aduruiri menite deliberanlor. ehemate sii-~i exprime opinia asupr.a unei chestiuni neaviind caracter tehnic, inteligenta nu i\>acii nici IJ!l riJl:pameoii de \ltiirtifl on artistii strall~ \aOlalti nu emit, pe terne foarte generale, jutledp cu mult diferi.te de cele produse de Q adunare de zidari, In diverse epoci, persoanele din componenla corpului de jurati erau alese cu grij dintre categoriile de oameni

• instruip: profesori, inalti functionari etc. Astlzi juratii se recruteaza mai ales dintre micii comercianji, rnicii patroni ~i funqi.onari m3runp. Spre marea surprindere a speciaiistilor in dorneniu, indiferent de cornpozitia corpuiui de jurati, statisticile arata cii deciziiIe soot identice. Chiar si magistratii, in general ostili institutiei corpuiui de jurati, au recunoscut veridicitatea acestei constatari. lata, in aceastil privin\ll, unele remarci ale unui fast presedinte de Curte cu Juri, d-l Berard des Glajeux, extrase din Memoriile sale:

Astazi a1egerea juratilor se aflit in mainile consiliilor municipale, care admit sau resping anumite persoane, dupit bunuJ lor plac, in functie de interese polio tice $i electorale ... Majoritatea celor selectati sunt cornercianti mult mal neinsemnati decatcei desemnati odinioara pentru aceastilinsarcinare, sunt marunti functionari ai adminlstra!illor. Multi dintre ei rnanifesta zeluJ ncofitului si aI oamenilor de bme, iii situatia cste adesea jenanta - spiritul juratilor nu s-a schirnbat: verdiclele lor raman 'aceJea$i.

Din acest pasaj, sa retinem concluzia, pe depJin justa, treeand peste explicatii care sunt ncmultumltoere. Dar acest din U(IUa aspect nu Irebuie sa ne mire, citei psihologia maselor, si prin urmare si a juratilor, a Mas la fel de necunoscuta pentru majoritatea magistratilor. 0 dovada

88

GUSTAVE LE BON

in acest sens nee oiem acelasi autor citat mai sus, care povesteste cum un ilustru avocat de la Curteacu Juri, Lachaud, meea sistematie uz de dreptul sau de a recuza, respingand toti indivizii inteligenti propusi ca jurati. Or, experienta - si numai experienta - ne-a aratar, in cele din urma, perfecta inutilitate a recuzarilor, De aUfel, eel putin la Paris, Ministerul public si avocatii au renuntat complet la acest drept, cad, dupa cum remarca si des GIajeux, verdictele nu s-au schimbat - "ele nu sunt

nici mai bune, nici mai rele". '.

Aidoma oricarei mase de oameni, j~ sunt inclinati spre sentimentalisme si prea putin deschisi la rationamente. .Ei nu rezista, serie un avocat, la vederea unei femei care-alapteaza sau a unor orfani," ,,0 femeie draguta, zice des Glajeux, poate cu u~urintii sa castige bunavointa juratilor."

Neinduratori fatii de crimele care i-ar putea privi - mii indoiala, redutabile pentru societate in ansamblul ei -,jura\ii manifestii, dimpotrivii, indulgentii tata de crimele pasionaIe. Rareori sunt aspri cu fetele-marne care i!ii ucid pruncii si sunt si mai lngilduitori cu fetele abandonate ce-i agreseaza pe cei ce le-au sedus. Simt din instinct cit asemenea delicte nu sunt periculoase pentru societate si ca, intr -0 tarn unde legea nu protejeaz<l fetele abandonate, razbunarea unora dintre ele este mai degraba , utila decat diiunatoare, fiind menita a-i intirnida pe potenlialii seducatori,

Ca orice multime, juratii sunt impresionati putemic de prestigiu, ceea ce il face pe des Glajeux sa remarce ca, desi foarte democratic sub raportul cornpozitiei, corpul de jurati se arata aristocratic prin afecte:

"Renumele, rangul nobiliar, averea irnpresionanta, un avocat ilustru ce ii apara, tot ceea ce este distins si striilucitor - iata atuuri ale acuzatilor in fata juratilor".

A starni sentimente1e juratilor, a folosi cu masuni rationarnentul, in forme cat mai rudimentare - iata prindpala preocupare a unui bun avocat De a1tfel, un celebru avocat englez, cu rltsunatoare succese la Curtea cu J uri, a analiza! minutios aceste metode:

in limp cc pledeaza, avocatul ii urmareste cu atentic pe jurati, Intuiria ~ experienta n ajuti sit Ie citeasca pe chipuri efectul fiecarei faze, fiecarui cuvirnt rostit de el \rl sit traga concluzii, Trebuie sii-i repereze mai Intai pe cei care sunt cuccriti din start pentru cauza lui, dupil care este preocupat de ccilalti, mai putin dispusi de a se lasa convinsi, incercand sit inteleaga cc ii face Sol\ fie ostili acuzatului. Estc partee'cea mai dclicata din demersul avccatului, cad pot exista mii ' de motive pentru a dori sa condarnni un am, dincolo de cornandamentele justitici.

PSil)o/ogiB mullimilor

Aceste cateva randuri cuprind esenta artei oratorice !?i dovedesc inutilitatea discursurilor giwdite dinainte, caci in fiecare moment, in functie de impresiile produse asupra auditoriului, poate fi nevoie sa schimbi covintele pe care doreai sa Ie folosesti, .

Oratorul nici nu trebuie sa-i convinga pe toti juratii, ci doar pe eel eu intluenta in determinarea opiniei generaIe. $i in randul juratilor, ea in orice c~lectivitate, un rnie numar de indivizi Ii dirijeaza pe ceilalti. ,,Stiu din experienta, dedara avocatu1 englez pomenit mai sus, ci in momenrul cAnd dau verdictul, unul sau doi oameni <:.nergici u antreneazii si pe ceilalti jurati." Acesti doi sau trei oarn~ni ?""buie ?onvin~i cu. abilitate prin sugestie. Inainte de toate e nevoie sa le p!aCl. Indt~dul mtt; grat tntr-o colectivitate,cireia i-ai placut este in buna parte deja cucent si inclinat sii4i aprecieze favorabil toate motivatiile, lata in acest sens reiatarea unei intilmplan pe cit de amuzanta, pe atilt de edificatoare: .'

in limp ce-si rostea pledoaria, Iachaud nu li scapa din ochi pe doi sau trei jurati pe care li $tia ori II simtei' influenti, dar si Indarntnici: ~ general,. reusea sa lnfrirngit rezistenta aeestor recakitranli, dar, totu~~, odata,.m provmoe, a dat de unul pe care 1-0 bombardat in zadar vreme de Ire! sfertun de ceas, cu argumentatia lui din ce in ce mai staruitoare, primul din rirndul doi, juratul sapte, Exasperanf! Deodati., in toiul unei patirnase demonstra(ii, Lachaud 51! opreste ~i se adreseazii presedintelui C~: .Domnule presedinte, n-atr putea cere sa fie trasa draperia de-acolo? Pe domnul care este juratul sapte J..a orbit de tot soarele", Juratul sapte s-a hnbuiorat, a zirnlbit \D a multnmit, Fusese cucent pentru cauza aparam,

In ultirnul tirnp, multe condeie, dintre cele mai respectabile, au-incereal zadarnic sa combats institutia corpului de jurati, cu toate ca eeprezinta totusi, singura protectie Irnpotriva frecventelor erori ale unei caste.nesupuse nici unui control'. Unii cereau ca juratii sa fie alesi doar dintre indivizi instruiti, dar deja am demonstrat ci deciziile unor ast1'e1 de persoane sunt a~niiilliitoare cu verdictele care se da~ as~. ~!ii, insistand asupra erorilor juratilor, au pretins ca acestia dm urma ~ lie inlocuiti de persoane cu pregatire juridici. Dar cum se poate uita ca erotile ce Ie sunt reprosate jura\ilor sunt cele comise rnai intai de catre rnagistrati, caci acuzatul deferit juratilor a fost gasit vinoval de 0 intreaga

1, Magistratura este singurul sector al admb1isu-apei,ale carui = ~'U sunt con:rolate de nlrneni. Teate revolutiile demccrarice dill Franta n-an reusn sa (..'Ucerea~~a ?reptul de habeas COIJJUS de care Anglin c .. ste atat d€' n1£i.T1~ra. foam nJu~g"l, De nraru, dar ill fiecare eras magistratul dlsuuue de cnoarea ~i de libertatea cetatemlor.

89

90

GUSTAVE LE BON

suilli de magistrali:ludecitorul de instructie, procurorul Republicii !Ii Procuratura. Oare, nu se vede in acest caz, d cjaci ar fi fost judecat in mod definitiv de catre magistra!i in loculjuratilor, acuzabJl t?i-ar fi pierdut singura lui \!3I1sa de a Ii recunoseut nevioovat? Erorile juratilor sunt intotdeauna, in primul moo, erorile magistratilor. Numai ace¢a trebuie acuzati atunci cand vedem eryri judiciare deosebit de grave, precum condanmarea acelui doctor x;' care, fiind unru\rit de un judecitor de instruqie extrem de in~ pe baza denuntului uneifete pe iwnitate cretina, care 11 acuza pe medic d a fficut-() sa avorteze pentru treizeci de franci, ar fi mst trirnis la ocna dad nu 11 sa1va explozia de indignare publici care i-a adus gratierea irnedialli din partea sefului statului. Onorabilitatea conclamnatului, proclamalli de catre concetatenii siii, ~ evidenta enonnitatea greselii, Magistra!ii au recunoscut-o ei in~!Ii. In acelasi timp, din spirit de casta. s-au straduit sa irnpiedice semnarea gratiern. in toate afacerile asemanatoare, ineonjurat de detaIii tehnice din care nu lntelege nimic, juriuI se ia, in mod natural, dupil ministerul public, gandindu-se d totusi afacerea a fost instrurnentata de rnagistrati obisnuiti cu toate subtilitatile. Care sunt adevaratii autori ai greselii: juralii sau magistratii? sa pilstriim cu grijil juriul, El constituie poate singura categorie de multime pe care nici 0 individualitate nu ar putea-o inlocui Numai juriul poate tempera intransigenta legii, egalil pentru top. in prlncipiu, oarba, tiril a recunoaste cazurile particulare. Inaccesibil milei, necunoscand declt textele, judeciitorul, cu duritatea sa profesionala, ar da aceeasi pedeapsa spilrgiltorului asasin si fetei silrace conduse la infanticid din pricina ci a fost abandonata de eel ee a sedus-o si din cauza saraciei. Juriul simte din instinct ca fata sedusa este cu mult mai putin vinova1i decat seducatorul care scapa de rigorile legii!;li cil ea

meri III indulgenta sa. _

• Cunoscand psihologia castelor si psihologia celorlalte tipuri de mol. timi, nu vad nici un motiv pentru care, daca as fi acuzat pe nedrept de crima, sa nu prefer a avea de-a face mai degraba cu jurati decat cu rnagistrati, Cu prirnii as avea mai multe \!3I1se de a mi se recunoaste nevinovalia. sa ne temem de forta rnaselor, dar sa ne ingrozim de-a dreptul de aceea 3 unor caste: masele pot fi convinse, castele raman intotdeauna intransigente.

CAPn'OLUL IV MASELE ELECTORALE

Masele electornIe: adicl. acele coledivitil!i chemate sil-i aleaga petitularii unor functii constituie un tip de multime .eterogena, dar, avand o singura menire, 'precis detffminatil: sa aleaga intre d~eri\i candi?ali, ea nu prezintil declt anumite insusiri ale ~s::lor .. Aici ~ ~b~ cu , precadere slaba Inclinare de a gandi, lipsa spiritulul critic, m~bilitatea, credulitatea si naivitatea, in bo mrfuile maselor electorale mat descope-

rim influen~ "cfumacilor" si rolul unor factori precum afirmatia, repetitia prestigiul si contagiunea. .

. Sa analiziun' cum sunt seduse masele electorale. Procedeele cu eel mai marl sorti de izbiilldii In aceasta directie sunt perfect edificatoare

asupra psihologiei lor, .., .

Prima calitate pe care trebuie !HI posede un candidat ~ prestigiul, prestigiul personal neputand fi inlocuit d~~t de eel co"!,e~t de avere, _ pe cand talentul ori geniul nu consti~e n~C1decum punti catre ~u~ces: in acest caz. Necesitatea ca un candidat sa fie aureola! de prestigiu, ~ astfe1 sa se impuna indiscutabil, este capitala. Daca masa de electon, in cea mai mare parte muncitori si tJirani, lsi alt;gt'!!OlIf\e rar r~rezentantii din aceste categorii, se explicii prin in faptuJ ca 0 personali~t: de origine muncitoreasca ori tlinin~ n~ va a~ nicio.datil in o_chi! el suficient prestigiu. Se poate ca pnntr~ cei alesi sa lie $1 ~amem de rand, dar aceasta se va intfunpla din motive adiacente, cum ar fi, de exemplu, nevoia de a contracara un patron sub a carui influenta cotidiana se a1Ia electorii, care au astfel, 0 clips, iluzia cii si ei au devenit stapiilli. .

Dar pentru a-si asigura succesul, prestigiul candidatului t;U este de-ajun~. Electorul vrea sa-ifie fl~tati\ vanitatea si doriritele arzato~: candidatul trebuie sa-llinguseascii la modul eel mal extravagant 81 sa nu se dea in lilturi de a-i face cele 111ai fabuloase promisiuni ', In ~~ m~ citorilor, pe patron n va injuria si mfulji cu noroi, Se va Sn_-a~Ul din rasputeri sil-l intineze si sa-I spulbere pe candidatul advers, ~tand cu forta afirmatiei, repetitiei si contagiunii, d acesta .nu este de~t un nem:rnie ale carui acte reprobabile sunt de notonetate. Blnetnteles, fara a ad~.ce vreo marturie ill sprijinul unor asemenea invinuu.i. Dacii ad;ersarul IlU cunoaste psibologia maselor, va incerca sa se justifice =.d de- zeci de argumente, in loc sa raspundil, pur si simplu, la afirmatiile

92

GUSTA VE LE BON

calomnioase prin alte afirmatii la fel de calomnioase, retezandu-si ast-

fel sansele de a triumfa.' .

Desigur, programul scris aI candidatului nu trebuie sa fie in Ienneni categorici care i-ar putea fi pusi in Cata mai tarziu, dar prezentarea lui verbala cat mai bombastica nu va fi niciodata'de prisos. Firrii teama, el poate sa promita reforrnele cele rnai radicale, pe moment exagerarile lui vor produce un efect uluitor.Iar in viitor nu tl angajeazii cu nimic, Dupa alegeri, electorul nu se mai preocupa sa vada in ce masura alesul lsi urmareste profesiunea de credinta aclamata, in baza careia a si fost ales,

Recunoastem aid to~ factorii de persuasiune descrisi anterior, dupa cum ii vom detecta si in actiunea cuvinielor. si Iormulelor; a caror pulernidi inraurire am mentionato, de asemenea. Oratorul care stie sa le rnanipuleze face ce vrea din mase, dupa bunul sau plac, Expresii precuin: .mizerabil capital", "exploatatoli josnici", .rninunata clasa rnuncitoare", .repartizarea in mod ega! a bogiqiei· etc., desi destul de tocite deja, produe intotdeauna un bun efect Dar candidatul care este in stare sa descopere 0 formula noua.Iipsita de un sens foarte precis si, prin aceasta, potrivitii sa raspunda celor rnai diverse nazuinte, obtine un infailibil succes. Cu asemenea cuvinte magice, polisemantice, interpretabile de fiecare dupii propriile ~uzii, a fost tnJaptuitii sangeroasa revolutie spaniola din 1873. rat! cum 0 infiiti;leazii un scriitor conternporan:

Radicalii au descoperit ca 0 republica unitara este 0 monarhie deshizata si, . pentru a Ie fi pe plac, parlamcntul a prodamat in unanimitate republica federala, £ini. ca vreunul dintre votanti sa poata spune exact cc a votat, Dar formula tncanta pe toata lumea, era un delir, 0 nebunie - domnia pe "amant a virtutii si feridrii! Un republican clruia rivalul i-ar fi refuzat titlul de federal se simtea jignit ca de 0 grava injurie. Oamenii se lntampinau pe straz; cu: Sa/ud y repu. blica fedcrnJ! Se cintau irnnuri in cinstea sfintei indiscipline si a autonorniei SQ~ datului. Dar co era .republiea federala" Unii tntelegeau prin asta emandparea" provinciei, instiluPi asemlinlitoare cu cele din Statele Unite si descentralizarea adrninistrativa: altii se gandeau 13 desfiintarca oricarei autoritiiti. Socialistii din Barcelona si din Andaluzia propovaduiau suveranitatea deplina a ccruunelor si visau Ia 0 Spanie cu Z€Ce mii de municipii independente, elaboriindu-si fiecare propriile legi, la suprimarea armatei si a politiei, Insurectia s-a raspandit cu repeziciune spre regiunile sudicc, din oras in oras, din sat in sat indata ce o localitate isi facea pronunciamien to, prima gtijil era sa fie distruse telegrafu I si calm ferata, pentru a se rupe toate Iega.turile eu localitatile lnvccinalc si cu M~dridul. Nu.ramascse targusor cat de rnic unde sa nu se doreasca vietuirea independenta Feudalisrnul lasasc locul unui cantonalism brutal, incendiar si masacra-

lor, si prctubndeni se celebran sangeroa.e saturn. Iii. .

Psihoiogia muilimi/or

in ce pJivesIe influenta rationamentelor asupra spiritului alegatonlor, trebuie sa nu fi citit ~ci ~ relatare de la 0 adunare electora!ii ca sa nu ai deja 0 parere cIaci! Aici au loe schimburi de afirmatii, de invective. huiduieli chiar, si niciodatii judecstile cumpatate nu sunt 10 ele acasa Se face si liniste cateodata, atunci clod vreun participant mai dificil anunta d. ii va pune candtdatului. 0 intrebare stanjenitoare, dintre cele ce fuc deliciul auditoriului. Dar satisfactia opozantilor l1li poe mull, ciIci -vocea preopinentului este, aeoperita de urletele adversariJor. Rediun in continuare cateva extrase din presa continand relatari de la reuniuni publice pe care le putern considera ca fiind tipice:

Cand unul dintre organizatori a rugat asistenta sit numeasci un presedinte, iurtuna s-a dezlantuit, Anarhistii sar pe scena si iau birou! cu asalt Socialistii U ap3r.i cu in~ - se iz~ unii de a1!ii.I~ arunca vorbe grele, un celi(.ean se retrage cu ochiul umflat

in cele din urrna, de bine de rau, biroul este instalat in vuietul tumultului si

i se da cuvantul cetiiteanului X.

Oratorul porneste 0 adevaratil ~ impotriva socialistik». iar acestia U tntrerup strig3nd: "C";'tinu!el Banditulel Canaliel" etc., epitete Ia care oetateanul X l-:ispunde expunand 0 teone confonn c3reia sociaIi¢i sunt niste "icliop" ~ niste

.rnincinosi ", . . .

... Partidul gennanist a organizatieri seaci,1a Sala Col1lCf1lllw clio strnda Fanbourg<!u-'remple, 0 marc adunare meoita pregitirilor pentru Ziua Muncii de Ia 1 Mai. Deviza lor era: "Calm si pace".

Camaradu! G ii face pe socialisti "cretini" si "panglicari".

La auzul acestor vorbe, cu to!ii. vorbitori si auditoriu, incep sa se injure si se iau la bataie: scaunele, bimcile, mesele etc. intra In joe.

sa nu ne imaginiim cit acest gen de adres~~ ar :Ii specific anumitor clase de electori ~i ca este detkrminat de situatia socials. Dupii cum am spus, oamenii care-compun 0 multirne tind spre ega}izarea ~~,lucru dovedit in orice clipa. Drept exemplificare, urrnatorul pasai dintr-o relatare despre 0 adunare unde au participat nurnai studenti:

Vacannul era tot rnai asurzitor pe masura ce se scurgea timpul ~i nu cred ca vreunul dintre vorbitori sit fi spus doud fraze fiu-ii a fi fost intrerupt Striga. tele veneau dintr-un colt apoi din extremitatca opusa sau de pretutindeni deodata: sc aplauda, 50 fluiera; discutii aprinse 50 angaiau lob" cei din sala; bastoanele erau agitate amenintator; podeaua era izbira in cadenta: cclor care il lntrerupeau pe vorbitori Ii sc striga,,Afani.I" ori "La tribunal"

M.e. califici intreaga asociatie dreptodioasa,la:;a. monstruoasa, venala :i razbunatoare, declarand ca 0 va distrugc etc.

Se naste intrebarea cum se poate forma opinia unui alegator in asemenea conditii, dar a pune 0 asemenea intrebare inseamna sa ne ama-

.93

94

GUSTAVE LE BON

gim 111 privinta gradului de libertate a unei colectivita(i. Masele imbratiseaza opinii care le sunt impuse, nicidecum opinii rezultand din propria lor cugetare. Opiniile si voturile electorilor sunt 111 mainile comitetelor

. electorate. ai carer diriguitori sunt nu de putine ori negustori cu mare influenta asupra mundtorilor.Ia care aucredit nelimitat .. Stili ce e un comitet electoral? Serle unul dintre cei mai curaiosi aparatori ai democratiei, dol Scherer. Este chela institutiilor noastre, motorul rnasinii politice. Franta este guvemata astazi'de comitete."'

In aces; tel, nu este prea diJicil sa acnonam asupra lor, e suficient sa fie acceptabil candidatul si sa posede suficiente resurse, Dupa spusele . donatorilor, trei milioane au fost de-ajuns ca generalul Boulanger sa fie

ales. .

Aceasta este psihologia maselor electorale. Ea este asemanatoare cu cea a altor mase. Nici mal buna, nici mai rea.

Nu rna voi prOnunta insii, dupa toate cele aratate mai sus, impotriva votului universal Daca ar sta 111 putinta mea sa-i decid soarta, l-as pastra asa cum este, din ratiuni de ordin practic, decurgand tocmai din stu- . diul nostru asupra psiholagiei maselor, pe care Ie voi expune 111 continuare, nu inainte, insa. de a reaminti inconvenientele acestui vot, mult prea evidente pentru a fi ignorate.

Greu Scar putea contesta ca civilizatiile sunt opera unei minoritati de

- spirite superioare, formand vfufuI unei piraJnide ale carei paliere, tot mai largi pe masura ce descreste valoarea intelectuala, reprezinta straturile profunde ale unei natiuni, Grandoarea unei civilizatii nu poate sa depinda, desigur, de sufragiul elementelor inferioare, intruchipare doar a numarului, Mal mult, sufragiul maselor este adesea periculos si, iata, noua ne-a ad,\ls deja cateva invazii, iar, prin triumful socialismului, fanteziile suveranitatii poporului ne vor costa inca si rnai scump.

Dar aceste obiecfii, excelente din punet de vedere teoretic, lsi pierd practic toata forta dad ne amintim de puterea invincibila a ideilor deve-

1. Ccmitetele, indiferent de denumirea lor: clcburi, sindicate etc. constituie unul dintre redutabilele pericole generate de puterea maselor. Ele sunr forma cea mai impersonala si. prin urmare, cea mai cpresiva a tiraniei. Cei care sun! in fruntea comitetelor ~ le conduc putand sa vcrbeasca ~ sa actioneze In munele unei coltX1ivititp, sunt descatu~p de povara responsabhitatii si i~i pot permits crice. Nici 001 mai sangeros limn n-ar fi indraznit vreodata sa vieeze macar la miisurile dure ordonare de comitetele revolutionare. Cat a putut sa vorbeasca In numele lor, Robespierre a fost stapanu! absolut. In ziua clod, ell amorul propriu ranit, Ingrozitcrul dictator s-a despartit de ele, <Ii lnceput ruiua sa, Dornnia ruaselor este dorunla comitetelor l?i, deci. a celor aflap in truntea lor. Despotism mai dUT nu exlsta.

Psihofogia mu1limilor

nite dogma, Dogma suveranitiijii maselor este, filosofic vorbind,.La tel de pupn demna sa lie aparatB. ca si dogmele religioase ale Evultn Mediu . dar are astiizi 0 putere absoluti Este inatacabila, asa cum au fost ooWoara ideile religioase.lmagina!i-viI un liber-cuget3tor modem tran~ ferat pi;ntr~ fo$ rnagiciln plin Ev Medin. C~~ ci ar fh~~ el sa combata ideile religioase care domneau atunci? Oizut 111 ~e untn tribunal gata sii-I aida pe rug, sub aeuzatia de a Ii mcut pact cu diavolul, socotiti d i-ar trece prin cap sa co.nteste existenta diavolului? Cu credinrele populare nu stai Ia discutie, cum nu stai nici cu ciclonii. Dogma V(}t:lIlui universal are astiizi puterea de odinioarii a dogmelor crestine, Orarom ~ scriitorii se refera 1a ea C\1 un respect ~ C\I 0 adrniraIie de care nu s-a bucurat Ludovic alXIV-lea. Trebuie deci sa ne raportarn La ea ca la orice dogma religioasa, Doar timpul erodeaza dogmele.

Ar fi de altfel inutil sa 1I1cerdun sa c1iit:in3rn aceasta dogma care are un v3dit temei: ,,In vremurile cand se 1I1s~ egalitatea - scrie Too queville - oamenii nu mai au 1I1credere unii 111 aljii, din cauza ~tudinii lor. Dar aceasta simililudine Ie insuflii 0 incredere aproape fiir.i margini 111 judecata publicului, dici nu Ii se pare posibil, csnd rop v3d lucrurile 111 acelas.i tel ca adeviirul sa nu fie de partea celui rnai mare numar."

Ar trebtd anmd sa ne 1I1chipuirn ca un sufragiu restrans ar arneliora votul maselor? lmi este ~posi~i1 sa .accep~ ace.st I~ ~tr:un motiv deja semnalat, si anume mvelul inferior de inteligenta al oncarei coleetivitii\i, indiferent de structura ei, Cand constituie 0 multirne - repet - 03- menii se egalizeaza si, 111 privinta unor chestiuni cu caracter general, votul a patruzeci de acadernicieni nu va Ii rnai bun decat acela a patruzed de sacagii. Nu cred ca in cazuri discutabile, din pricina caracterului universal aI votului, cum ar fi restaurarea lmperiului, de pilda, rezul. tatul umelor ar f diferit, cu electorii exclusiv din randul savantilor si oarnenilor de Iitere. Faptul ci un individ este tore de matematici, on cunoaste latina, ca este arhiteet, veterinar, medic ori avocat nu i11nzestreazacu mai multa limpezime in privinta sentimenteloT. Toti econo-

- mistii nostri sunt oameni instruiti, majoritatea profesori ~i academicieni, dar ~sta vreo chestiune de interes gene;al, cum ar ~ protectionismul de exemplu, asupra careia ei sa fi c¥ot de acord? In fata unor prob1eme sociale, pline de necunoscute, dominate de logica mistica on logic!; afectiva, toti cei ignoranti in materie devin egali.

Bad. rnasa electorala ar fi exclusiv formata din redutabili oameni de stlln~, voturile lor nu ar fi mai bune ca ale alegatorilor de azi, si ei

95

96

GUSTAVE LEBON

s-ar ghida dupa spiritul partidului lor. Nu ar dispiirea nici una dintre elificultiilile actuate, ba am avea in plus apasatoarea tiranie a castelor.

Restrans sau general, acceptat in pm repsblicane ori In monarhii, practical in Franta. in Belgia, in Portugalia, in Grecia ori in Spania, votul universal aI maselor este pretutindeni la tel, traducand aspiratii si nevoi inconstiente de rasa Media alesilor reprezintii pentru fiecare natiune media de spiritualitate, care de la 0 generatie'la alta este aproape identica,

in acest tel, ne intoarcem inca 0 dam la notiunea fundamentals de rasa, deja intalnim atat de des, si la ideea rezultata de aid, ci institutiile .si guvernele joacii un rol foarte palid in vietile popoarelor. Popoarele sunt conduse de spiritul rasei lor, adica de rerniniscentele ancestraIe a'caror surna este acest spirit Rasa si angrenajul nevoiior cotidieneiatii tainicii stapani ai destinelor noastre.

CAPITOLUL V

ADUNARJLEPARLAMENTARE

Adunarile parJamentare, multimi eterogene non-anoninre, diferite ca structura in functie de epoca ~ popoare, prezinta unele caracteristici generate cbmune asupra carora isi pune pecetea rasa, accentuandu-le ori estompandu-le, dar niciodata lmpiedicandu-le sa se manif~: Ad~· narile parlarnentare, fie ci sun! din G~, din ~talia. din Portu~ ~ Spania, din Franta ori din America, releva, pe tirnpul dezbalerilor on l~ unna votarii, marl analogii si pun. in fata respectivelor guveme acelasi

tip de dificultatl. ,. <. • ..

Regimul parlarnentar sintetizeaza idea1ul oncarut popor Cl~t mo-

dern. El intruchipeazii ideea eronata din punct de vedere psihologic; dar general acceptata, ci multi oarneni s~ laolalta sunt cu mu~tm'" c:'pabili de 0 decizie in\eieapta asumata in mod liber dedit un rotc numar

de indivizi. •

La nivelul adunarilor parlamentare se regasesc particularita\ile generale ale maselor: simplismul ideilor, irita~ilitatea, aptitudinea de a cadea prada sugestiilor, exacerbarea sentimentelor, infiuen\ll preponderenta a liderilor, dar, in functie de structura lor caraetensnca. ele preziota si unele diferente, pe care Ie vom releva in continuare.

Simplisrnul opiniilor e una dintre caracteristicile cele mai evidente ale parlamentelor. in toate partidele, rnai ales la popoarele la~e, se observa 0 tendintiiinvariabiUi de rezolvare a celor mal complicate probleme sociale pe baza celor mai simple p~cipii abstractt: si. PI'!" l:;gi general aplicabile tuturor cazurilor. Fireste ea aceste pnncipu difer~ de la un partid Ia altul, dar simplul fapt ca se constituie in multime Ie IlJ1P.nrna intotdeauna indivizilor tendinta de a exagera valoarea acestor pnncipii si de a Ie impinge p&!lli 1a ultimele consecinte. Astfel, parJamentele

exprima indeosebi opinii extreme. •

lnul.lchiparea tipica a simplismului adunarilor parlatnenu.:e se poate observa la iacobinii din timpul Re'[olu~ei franceze. DogmajICI si logici, cu mintea lntesata devagi generalitiJp, ei au fost preocupati de principii stabile. Iara a lua in seams evenimentele. asa incal s-a putul afinna despre ei ca au trecut prin revolulie fara a 0 ~edea. in baza ciito;va do~e, si-au inchipuil d\ pot &1. refaca din ternelii socletatea, coborand 0 civili~H\i" rafinata la a fa7..a mult anterioara pe scara evolutiei sociale. Chiar

98

GUSTAVE LE BON

mijloacele de infiiptWre a acestui vis dau searna de un sirnplism desaIIllq;it Intr-adevar, ei se multumeau sa doboare cu violenta obstaeolele suparatoare, De ahfel, atunci cu totii: girondini, rnontaniarzi, tennidorieni etc., erau animati de acelasi spirit

Masele parlamentare cad usor prada sugestiilor si, ca de obicei, sugestia emana de Ia lideri aureolafi de prestigiu, dar gradullor de sugestibilitate are limite toarte nete, ce trebuie subliniate.

in privinla chestiunilor de interes local, fiecare parlamentar are .opinii fixe, ireductibile, pe care nici 0 argumentatie nu le pnate clinti. Nici talentul unui Demostene n-ar reusi sa modifice votul unui deputat intr-o problema cum este cea a protectionlsmului, reprezentand exigentele unor infIuenji eleetori. Sugestia care a actionat anterior, venind dinspre acei electori, ramane preponderenta pentru a anula altele si a impune rigiditatea absoluta a opiniei.'

in. privinta chestiunilor cu caracter general; renuntarea la un minister, stabilirea unui impozit etc., imobilismul opiniilor dispare si sugestii1e lideriloi de~ eficiente, dar nu in aceeasi masura ca in cazul rnaselor arnorfe, fiecare partid avfmd propriii lui'lideri, capabili de 0 influenta tot atat de mare. Deputatul este .prins" intre sugestii contrare si in mod fatal devine nesigur. A\;a se explica de ce, la foarte scurte intervale, unii deputaji voteaza de maniera contradictorie, contribuind la adaugarea unui articol care distruge 0 lege: suprimarea, de exemplu, a dreptului industriasilor de a-si alegeori a-si concedia lucratorii, apoi anularea acestei masuri printr-unamendament,

Iate de ce, la fiecare legislatura, 0 Camera vadeste, pe de 0 parte,

opinii foarte.rigide, iar pe de aItii parte, multa indecizie. In fond, ches- tiunile cu caraeter general fiind mult rnai numeroase, nehotiirarea este predominanta, intretinuta fiind de tearna constanta falii de elector, a ciirui sugestie latentii sfarseste intotdeauna prin it contrabalansa inraurirea liderilor. Totusi, acestia din urma raman adevaratii stiipfuJi ai dezbaterilor, cand parlarnentarii nu au opinii bine inoculate anterior.

Rolul lidedlor este evident Sub numele de sef ai grupurilor parlarnenlare,ii regasim in toate (iirile, unde sunt veritabili suverani ai adunarilor nationale, Oamenii constituiti in mase nu se pot lipsi de conduca-

I. Fara indciala, asemenea opinii anterior fixate, devenite ireductibile din necesitati etectnrale, explica u~natQarea reflectie a unui batran parlamentar englez .,Dacil~ci7..eo de ani de cand sunt 1a We~nster. am ascultat mii de discursuri: Dutln€' rn-au fiK:ut se-mi schimb parerile, dar nici unul nu rui-a deturuat votul."

PSih%gia mullimilor

99

tori si de aceea voturile dintr -un parlament nu reprezinta in general decit

opiniile unei mici minoritati ' .•.•.

Liderii de opinie, repetam, nu sunt convingaton atat p~ argun:~: tele intrebuintate, cit rnai ales datorita prestigiului dobimdit. Daca, ill anumite imp~juriiri, acesta ajunge sa le fie stirbit, ei i~i p!erd influenta.

Prestigiulliderilor are caracter individual si nu \IDe rno. de numele, nici de renumele respectivului individ. Soiind despre maru oamem politici din parlamentul francez de la 1848, din care a facut parte, Jules Simon ne ofera cateva exemple edificatoare in acest sens.

Cu doua luni inainte de" fi "totputemic, Loui s- Napoleo~ era un nimeni. Victor Hugo a ureal la tribuna. Na avut succes. O",:"enu l-au ascul;at cum I-au ascultat ~i pe Felix Pyat, dar nu l-au aplaudat ,,Nu-rru plac ideile lui, u:ru spu: nea VaulabeUe despre Felix Pyat, dar este unul dintre eel mat man scruton 51 eel mai bun orator din Franta." Edgar Quinet, aces! ~aordinar spmt, ,nu valora nimic, cunoscuse momentul lni de_popularitate dinamtea deschidcrii Adu-

narii, dar ca parlamentar nu .. a remarcat, " • . . . .

Adunfu"ile cu caracter politic sunt ac~e ~ m care .schpirile de ~ll~. se lac eel mai putin simtite. Aici nu conteaza decal elocinta la rnomentul ~trl'.:t si servicii1e ad~se nu iaru, ci partidelor. Daca s-au.adus omagii lui Lun~e in - i848 si lui Thiers tn i871, faptul t~ atl1t cxplicatia prin interesul urgent, mexorabil. '0 datil depil~il pericolul, ~i recuno~~ta, si team" aU disparul.

Am reprodus acest pasaj pentru faptele conti~ute, iar n~ pentru ex: plicatiile propuse indoielBice sub raport psihologic, 0 rnasa de oamem si-ar pierde automat aceastii calitate darn ar fi capabilli ~ pna searna de serviciile pe care lndrumatoni lor le-au adus iie'patnel, fi~ partidelor, rnultimea este subjugatii doar de prestigiul indrumiitorulul, cornportarnMtul ei nedepinzfuld de aprecieri vizand interesul sau l':cuno~tinta:

Aureolat de prestigiu,liderul dobimdeste putere abso\uta, la cea mal

mica indoiala, insii, aceasta se sPlIlberii., .

sa citam cazul unui foarte btlluent deputat, care doar prmtr-u.? semn putea sa rlistoaJ1)e un minister, dar care ~-a pierdut total puterea ID unna unor neclarita(:i financiare.

Din cauza lui M. C, in prirnul rand, am cumparat T~nkin"ul de trei ~ri rnai

- scump decal valoarea ilti, n-am pus in Madagascar ~ccatun P1C10l" ~lIaIelmc, ne-am lasat frustr.ti de un adevarat imperiu pe cursul inferior at N Ige~:uIUl 01 am pierdut pozi!ia favorabila din Egipt Teoriile lui M.e. ne-au costal mat multe teritorii decat dezastrul provocat de Napoleon,

Nu ar fi trebuit sa se aduca imputari atilt de grave deputatul~i: costurile au Iost, desigur, usturatoare, dar in buna parte infiuen\81w a fost

100

GUSTAVE LE BON

intemeiata pe fidelitatea fata de opinia publici, care, in privinta politicii coloniale, nu semana nici pe departe cu ceea ce a devenit astarl. Foarte rar un lider de opinie devanseazii opinia publici, eel mai adesea el se

rnargineste la a-i adopta erorile.· ,

in afani de prestigiu, mijloacele de persuasiune la indernana indrumatorilor rnaselor sunt factorii deja enurnerati de noi in mai multe randuri. Pentru a-i manui cu abilitate, lndrumatorul trebuie sa patrunda, eel putin in mod inconstient, psihologia maselor - sa sde cum sa Ie vorbeasoi, sa cunoascii, mai ales, fascinanta inraurire a cuvintelor, a formulelor iii imaginilor. EI trebuie sa posede 0 elocinta deosebita lntemeiatii pe afirrnatii energice, ~i pe imagini impresionante intiirite de judeciti elementare. Acest gen de elocinta are sorti de izhAndii in orice parlament, inclusiv in parlamentnl englez, eel mai ponderat dintre toate.

.Putem citi frecvent, serie filosoful englez Maine, dezbaterile din Camera Comunelor; unde nu inta!nim altceva decat schimburi de generaiitiip banale, sustinute insa en violenta de diferite personalitati incisive. Fe canavaua ideala a democratiei pure, acest gen de fonnul~ generale are un efect miraculos. Intotdeanna, va f destui de lesne sa faci o rnasa de oameni sa accepts asertiuni generale prezentate in termeni expresivi, desi ele n-au fost iii, probabil, nu VOT fi niciodatii verificate,"

Importanta acordatii .\!!rmenilor expresivi", mentionati in dtatul precedent, nu va fi niciodata exageratii. De altfel, am insistat in repetate randuri asupra fortei remarcabile a cuvintelor si a formulelor cu grija alese pentru a evoca in mod elocvent imagini foarte vii. Un excelent exemplu e iii fraza urrniitoare, extrasii din discursuI unui redutabillider de opinie in par!ament:

. "In~ua.in care.a~inavil1iva duce spre acelasi tinut al expulzarii ~I pe politicianul veros ~I pe anarhistui ucigas, ei vor putea sa intre in dialog 'iii VOT aparea, unul in ochii celuilalt, drept doua aspecte complementare ale aceluiasi ordin social."

Imaginea astfel evocata este clara, izbitoare, si toti adversarii oratorului se simt amenintati prin ea Ei vad dintr -o d~tii ~i tara expulzarii, ~ ambarcatiuneacsra i-ar putea duce cu ea, si suntincercati de teama surda pe care1rebuie S-Q fi resimtit mernbrii Conventiei, m;U rnult sau mai putin amenintati de tiii,:;ul ghilotinei, la auzul vagilor a1uzii din discursurile lui Robespierre, teamii ce-i facea intoWeauna sa-i cedeze .

. Indrumatorii rnaselor au interes sa avanseze cele mai incredibile exagerari. De pildii, oratorui citat mai sus cu 0 fr.l7i1. a putut sa afirme,

Psiho/ogia multimi/or

tara a stami prea multe proteste, ca bancherii '1i preotii ii p!ii.tesc pe cei care arunc3 bombe si ca administratiile marilor companii financiar'e melira pedepse egale cu a!e anarhistilor. Asernenea rnijloace au intotdeauna efect asupra maselor, Afirmatia nu este niciodata indeajuns de indignanta, nici declarnatia prea amenintatoare, si nimic nu intimideaza mai mult auditoriul. Protestand, multimea Soar terne sa nu treaci drept triidatoare ori. complice.

A.cest gen de elocinta, dupa cum am spus, are efect in orice parlament, in perioade istorice entice, el fund mult ingro~t Lecturarea unor discursuri pronuntate de rnarii oratori ai Revolutiei franceze este fOarb: edificatoare din acest punct de vedere. Ei sirnteau nevoia sa se intrerupa mereu, pentru a infiera crima '1i a elogia virtutea, pentru a slobozi imprecatii la adresa Iiranilor ~ a jura sa t:riiiascii hberi ori sa rnoari Asstenta se ridica in picioare, aplauda frenetic, apoi, calrnata, ['iii relua 10-

~~ . .

Ciliuzele maselor pot fi oameni inteligenti si in~~p, dar faptui e mal degraba diiuruitor decat folositor. Demonstrand cornplexitatea lucrurilor, incerclnd sa explice si sa inteleaga, oamenii inteligenti devin indulgenti, ?i intensitatea, violenta convingerilor Decesare apostolilor slabeste. Marii indrumatori ai maselor din toate timpurile, si in primul rand cei din vremea Revolutiei franceze, au fost spirite limitate, dar CIl o putere exceptionala de a tclJaC3ra masele.

Discursurile celui mai renurnit dintre ei, Robespierre, descumpanesc adesea din pricina incoerentei lor iii, la lectura, CU greu gasim temeiul rolului imens pe care l-a jucat acest tiran:

Locuri comune si clocinta pedagogica, citate din clasici bune sa convingii spiritele puerile mai degraba dedit oamenii de buna-credinta Nici 0 idee, nici a turnura coplesind prin eleganli - curata plictiseala sub un tumult de vorbel Cand scapi de lectura asia monotone, iii vine sa scoti un uufffl, asemcni lui

Camille Desmoulins. - •

Aproape cil te sperii, gfindind la puterea pe care 0 capata un om aureolat de prestigiul unei neclintite convingeri, ra!iat cu extrema inguslime de spirit Si totusi, acestea sunt conditiile indispensabile pentru a ignora obstacolele si a-ti impune vointa, Instinctiv, rnasele recunosc in aceste fiinte animate de convingeri energice stapanii de care au nevoie.

Si in aduniuile parlamentare, succesul unui discurs depinde aproape ~clusiv de prestigiul oratorului si nicidecum de argumentele pe care Ie contine,

101

102

GUSTAVELEBON

Un orator' necunoscut, prezentandu-se in fata parlamentelor cu 0 cuvantare intemeiati pe indubitabile judecati, nu are nici 0 l1<II1sa de a Ji macar ascultat lara un adevarat .portreJ" al acestuia, schitat de un fost deputat, d-l Descubes.

IJupii ce s-a instalat la tribuna, scoate din servieta UJ1 dosar pe care-l asaza

meticulos dinaintea sa si incepe a vorbi cu aplomb. .

Se tncalzeste ta gfmdul ca traosmite auditDriului convingerile rei anima, $i-a cintiuit ~ riiscantiirit argumentele, s-a tnarmat cu cifre si alte dovezi in sprijinul lor; e sigur ci dreptatca so afIil de partea lui. ~i 1~i incliipuie cit, in fata evidentei infap~te de ell orice rezistenta devine zadarnica. Vorbeste increzitor in' justetea celor aratate, si in reactia colegilor, care nu VOl' putea dedit sa se inCline In fata adevarului.

. V-orb~tc, dar, deodata, se mid. de.agitatia din sala si de munnurul care se Inalli pana la el.

De ce oare nu se face tacere? Din ce C3U7..a, neatentia gC~·lCraI.a? La ce s-cr fi gAndilId eei care sosotesc intre ei? Dar pe eei care se ridica grabiti, ce rno-

tiv li lndeamna ~i piirilseasca locul? .

. 0 umbra de nelinisre i se asterne pe chip. incrunti din spnineene, se opresteo Incurajat de catre presedinte, i'li reia discursul cu glas ~ mai.ridicat, Dar e ascultat ~ rnai putin. Ridici tonul, se agita - igomotul creste In jurul lui, Nu se mai aude nici pe el insusi si se opreste ia~, dar, temandu-se sa nu i se strige Gata!, so porneste si mai avantat, Vacarmul devine insa insuportabil.

Adunarue parlameutare, ajunse hi un inalt grad de excitare, sunt identice eu masele eterogene oarecare si reactii1e lor sunt intotdeauna extreme. Astfel, parlamentarii sunt capabili d.e ~te de eroism on de eele mai cumplite exeese, individul Incereaza de a mai fi el insusi si voteaza

masurile ce1e mai potrivnice interesului propriu, . .

• in ce masura adunarile de tipul parlamentului pot deveni inconsti-

ente si se pot lisa' subjugate de sugestii contrare propriului interes ne-o

_ arata foarte bine tot istoria Revolutiei tweeze. Pentru aristocrati, renuntarea la privilegiile lor era un imens sacriJiciu, si, totusi, intr-una din me. morabilele nopti ale Adunaru Constituante, ei J..au asunnaL Pentru membrii Conventiei, renuntarea la propria imunitate echivala cu 0 continua amenintare cu moartea si, totusi, au renuntat la aceasta protectie stiind prea bine ca esafodul unde lsi conduceau, azi, acolitii Ie putea fi rezervat si lor, maine. Dar ajunsi la acel grad de automatism cornplet descris de noi, nici 0 consideratie de nici un rang nu-i poate lmpiedica pe oarnenii constituiti in masa de a ceda sugestiilor care-i hipnotizeaza. Urrnatorul pasaj din memoriile unui participant activ la Revolutia din 1789 cste n convingatoare descriere H "cestui tip de rcactie: "D~ciziile can'

PSih%gia multimilor

ne-au fost asa de muIt reprosate nu emu niciderum dorite de Doi CIl 0 zi sau dow! inainte de a Ie :Ii lust; criza 1n~ ni Ie impunea. "

Aceleasi fenomene aflate sub incidenta incenstientuhii s-au manifestat si in furnmoasele sedinte ale Conventiei.

Sunt aprobate si instituite prin decrete lucrurile de care au oroare, nu numai naiVitili ~i nesabuinte, dar si asasinarea eelor nevinovati, asasinarea prietenilor lor - scrie Taine. tn unanimitate si cu cele rnai vii aplauze, stanga, raliata cu dreapta, 11 trimite la esafod PI' Danton, fidem! ei de drept; mareIe promotor si conducitor al Revolu~ei. in unanimitate si cu eele mai furtunoase aPbiure, dreapta, raliata cu sifulga, voteaei cele mai diuniilDare decrete ale guverniirii reo volutionare. in unanimitate, cu smgate de admiratie si de entuzasm, cu dovezi de simpatie dezJan!Ui~ tati de Robespierre, Conventia, prin alegeri repetate. multiple, spontane, acorda girnl unui guvem criminal detestat de majoritate - pentru ci 0 decimeaza, Dar rnajoritatea ~ minoritatea ~ prin a consimti la propria lor sinucidere. in.22 prier, Conventia in lntregul ei isi pune gatul tn Ia!: pe 8 tennidor, in primul sfert de ora ce a urmat discursului rostit de Robespierre, ea si-J pUI1e a doua Darn in lat,

Tabloul poate parea sumbru ~ totusi, este exact Aduniirile parlamentare surescitate ~ hipnotizate indeajuns prezlnta aceleasi catacteristici. Ele devin 0 turma maleabila ~ docilii prada impulsurilor. 0 descriere aAdunaru de la 1MB, datorat3 unui parlamentar dincolo de orice suspiciune cii ar fi fost lipsit de credinta dernocratica, <1-1 Spuller, preluara de noi din Revue Jitteraire (Revista litem), este mai mult decat edificatoare in acest sens, Regiisiru aici si exagerarea tr3irilor sentimentale ale maselor, ~ mobilitatea lor excesiva, care perrnite trecerea, in scurte intervale de timp, priin gama celor mai eontradictorii sentimente.

Scindi'uile, invidiile, suspiciunile si, r.\nd pe rand, lncrederea oarba si sperantele nemarginite au dus Partidul Republican la pieire. Naivitatea si candoarea lui nu sunt egaJate decat de totala lui nelncredere, Nici urmii de simt aile. galita\ii ori de in\elegere a disciplinei - numai spaime si iluzii netarmurite, atdorna copiilor ori oamenilor simpli, Calmullor rivalizeaza eu nerabdarea lor, Nesupunerea lor, pe masura doci1iti't\ii lor. lata date ce tin de un temperament necizelatori de lipsa de educatie. Nimic nu-i mira si totul ii uluieste, Galbeni ca ceara sau trernurand ca frunza-n vant de spaima, eroici si cutezatori, ei s-ar arunca si-n diicitri, dar ar da si inapoi 1a vederca propriei umbrc.

Ei nu apreciaza niei consecintele. niei legaturilc dintre fapte. Cand descumpaniti, cand prompt il1fiacarap, sunt clatinati de toate spaimelc, cand apaticii, prea tare, on prea putin. niciodata in masura ce se impune, Mai unduiosi caapa curgatoare, ei reflecta toate nuantele si tmbraca toate formelc, Pe 0 asttel de baza, ce guvern putem spera ca e-ar intemeia?

103

104

GUSTAVE LE BON

Din fericire, nu toate trasaturile adunarilor parlamentare descrise de noi se manifestii in mod constant Parlamentele nu sunt ,~·.decat in uncle momente, indivizii din cornponenta lor reusind ~i pastreze individualitatea in foarte multe situatii, fapt pentru care aceste toruri pot elabora excelente legi tehnice, E drept ca aceste legi sunt pregatite de catre un specialist in linistea cabinetului sau, iegea votata fiind, in realitate, opera unui individ, iar nu a unei adunari, Fireste, aceste legi sunt cele mai bune, Ele nu devin dezastruoase decst daci 0 serie de amendamente nefericite Ie transforma'ln intliptuire colectiva. Opera unei multimi este si va fi pretutindeni inferioar.! fali de'cea a unui individ izolat, cici nurnai specialistii salveazii parlamentele de masuri nedemne; ei devin astfel indrumatori de moment Nu adunarea actio-

neaza asupra lor. ci ei actioneaza asupra ei, '.

In pofida tuturor dificultatilor de functionare, parIamentele reprezintii cea mai buna metoda gasitil pima acurn de popoare pentru a se conduce si, mai ales, pentru a evita pe citposibil jugul.tiraniei unei persoane, Ele sunt eu certitudine idea1ui de guvemare, eel putin pentru filosofi, ganditori, scriitori, artisti, savanti, intr-un cuvant, pentru cei ce constituie vfufurile unei civilizatii si parlamentele nu prezinta, de fapt, decat doua pericole intr-adevru- serioase: risipa fortuita a finantelor si re-

strangerea progresiva a libertatilor individuale "

. Primul dintre aceste pericole este consecinta exigentelor maselor electorale. Daca un deputat propune unele rnasuri care dau satisfactie aparenta ideilor democratice, cum ar 6, de pildii, asigurarea pensiei pentru toti muncitorii ori cresterea salariilor din invatamant. ceilalti deputali, sugestionati de teama fali de electoral, nu vor indri\zni sa arate ca Ie dispretuiesc interesele acestora din urrna, respingand masura propusa, . Cu toate ci ei stiu ci aceasta va greva bugetul si va necesita crearea de noi impozite, nu vor ezita sa 0 voteze. In limp ce consecintele cresterii cheItuieliIor sunt pe termen lung si fiirii efect separator asupra 10;-, urmarile unui vot negativ ar putea. dirnpotriva, sa se manifeste in toata lumina, pe tennen scurr, la proxirneIe alegeri.

La aceasta prima cauza a sporirii cheltuie1ilor se adauga una nu mai putin imperativa; obligatia cheltuielilor de interes pur local. Nici un deputat nu se poate opune la acestea, caci $i ell' reprezinta exigentele electorilor si fiecare deputat nu poate s.; obtina ce are nevoie pentru circumscriptia lui deeilt eu conditia de a raspunde unor cereri analoage ale co-

lezilor lui. '.

105

Psiho/ggia mu/(imilor

CeI deal doilea pericol mentionat, restrangerea Iibertil(:ilor, desi rnai puIID vizibi!, este, totusi, foarte real El este rezultallll nenumaratelor 1egi restrictive, ale caror conseeinte nu sunt luate in seama de parlamente, en spiritullor simplist, si pe care se ered obligate sa le voteze.

Se pare ca este un pericol inevitabil, cici in~ Anglia - cu tipul ei desavarsit de regim parIamentar, in care alesii nu depind asa de mult de electori - nu rcuseste sit-l evite. Herbert Spencer, intr-o mai veche lucrare a sa, arata cum cresterea Iiberti'$ aparente este in mod necesar unnatii de diminuarea libertiitii reale. EI reia aceastii tezii in cartea Individul impotriva statului, ~ i~tii ce scrie despre parlamentuI englez;

De atunei, legislatia a unnat cursul prevazut de noL Masurile dictatoriale inrnukindu-se rapid, ele lind sa restranga liberta!ile individuale, ~i anume in doua moduri: au fost stabilite reglementari, tot mai multe in fiecare an, actele individului, cornplet libere inainte, pe care, conform propriei vointe, Ie indeplinea on nu, au devenit obligatorii. In acelasi limp, datoriile publice, din ex! in ex! mal ap3sii1Dare, ~ mal ales cele locale, i-au restrans si mal mult libertatea cetateanului, diminuand partca de profit pe care 0 putea cheltui dupa bunul plac si sporind procentul care ii este luat penltu a fi clteltuit dupii voia agentilor publici.

Aceastii reducere progresiva a libertiitilor cunoaste in toate tiirile o fonna specialii despre care nu vorbeste Herbert Spe~cer. crearea numeroaselor masuri legislative, toate restrictive, conduce in mod necesar Ia cresterea numiirului, puterii si influentei functionarilor insarcinati cu aplicarea lor, care tind sa devina, asttel, adevaran stapam ai tlliilor civili.zate. lar puterea lor este cu atat rnai mare, cu cat, desi are loc 0 continI/a schimbare a guvernelor, casta administrativa nu este atinsa de aceste schimbari, fiind singura lipsita de responsabilitati, impersonala i?i perpetua, Or, nu existii despotism mai coplesitor decat aceasta tripletii.

Impunerea neincetatii de legi ~ reglementiiri restrictive, privind cele mai elementare manifestari ale vietii cotidiene, are drept rezultat inevitabil restrangerea progresiva a sferei in care cetii!enii Be pot rnisca Iiber. Vict:ime ale iluziei ci prin inmultirea legilor egalitatea si libertatea sunt mai bine asigurate, popoarele accepta in fiecare zi ingradiri dintre cele rnai apasatoare. Obisnuiti sa suporte un jUg, oamenii vor incepe siH caute, pierzandu-si spontaneitatea si energia. Nu mai sunt decar'palide umbre, automate pasive, lipsite de vointa, de rezistenta si de forta,

Asnel, omul este obligat sa caute in alta parte r=rturile pe care nu Ie mai aflii in sine, Datorita indiferentei si neputintei crescande acetatenilor, rolul guvernelor va f si mai mare. Acestea vor fi obligate sa aiba

106

107

GUSTAVE LIE BON

spirituI de iniliativi!ili spirituI intreprinz3tor pe care indivizii J.au pierdut

EIe trebuie sa intreprinda totuJ; sa dirijeze totuI, sa apere totuJ. Si astfel ,

sta,tul devine un zeu atotputemic. Dar experienta ne invata eli puterea

unor asemenea divinita\i nu a fost niciodata nici foarte durabila, niei ,

foarte mare. .

La unele popoare, resb'angerea progresiv3 a h'bert3lilor pare a fi mai degraba rezuItatuI 1mbitn1nirii decat dectele unui regim anume,.ea anuntand simptomele ~ preced faze de decadents, de care nici 0 eM-

lizatie nu a scipat pAna acum.· -

Dacii judeciim dupii inv3limintele istoriei ~ dupa prezenta acestor simptome la t!iferite niveluri, multe dintre civiIi23Iille modeme au ajuns in faza de extrema de Irnbatr3nire dinaintea decadentei,

In incheierea lucrlirii noastre, vom arata in Iinii marl fazele acestei evolutii,

in zorii civiIizaliei, nu era decat 0 puzderie de oameni, de origini variate, uniti doar de hazardul rn.igratiilor, invaziilor si cuceririlor.

!'=f oameni cu r3dacini, OJ linibi \li credinte dikrite nu aveali drept

legatura comuns decat legea unei elipetenii. In aglomeririle lor se re- '

giisesc, la eel mai inalt grad, triisaturile psihologiee ale maselor: coe-

ziunea temporara, eroismul, sIabiciunile, impulsurile si violentele. Ni- .'

mic statornic. Ace\;tia sunt barbarii. ..

Dar timpul si-a urmat lucrafea. Identitatea mediului, necesitatea

unei vieti in eomun au actionat incetul eu ineetuL Aglomeririle de en- ,

.titap diferite incep sa fuzioneze si se formeaza popoarele, adica acele conglomerate posedand trisiituri 1;ri trIiiri comune pe care ereditatea le

va fixa progresiv, Doar cand a existat ca popor, rnasa de oameni a pu-

tut sa depaseasea nivelul barbariei Dar iesirea totala din acest stadiu nu

va f implinita complet dedit atunci cand; dupa indelungi eforturi si re-

petate lupte, popoarele au dobandit un ideal. Oricare ar f fost natura acestuia - cultul Romei, puterea Alenei ori triumfullui Allah -, idealul inzestreazii top indivizii unui popor in formare cu desavarsita unitate de

simtire si gandire. .

Abia atunci se naste 0 civilizatie noua, cu institutiile cu credintele si artele ei.Animatdevisul sau.un poporva dobandi 'lre~tat tot cee~ ceil confera stral ucire, forpl, maretie,

Un popor se rnanifesti ca masa in anumite imprejurari, dar dincolo de caracterul mobil si schirnbator al rnaselor, se afiii acel substrat solid - spiritul unui popor - care limiteaza riguros oscilatiile si controleaza

hazardul .

P siIJofogia nlUltimi/or

Dar, dupa ce si-a irnplinit actiunea ereatoare, timpul isi incepe opera de distrugere, de care nu scapa nici oamenii, nici zeii. Ajunsala un anumit nivel de putere si de complexitate, civilizatia tnceteaza de'a rnai 'creste fiind condamnata la un declin rapid.

Ceasul imbiltrfmirii va suna curand, J ....

Acest inevitabil ceas este intotdeauna anuntat prin sliibirea idealului care sustine spirituJ unui papaL Pe rnasura ce idealul se stinge, toate edificiile religioase, politice ori sociale inspirate de acest ideal incep sa' se naruie,

o data cu destramarea treptata a idealului sau, poporul pierde din ce in ce mai mult ceea ce ii asigura coeziunea, unitatea si forta, Egoismului colectiv aI poporului Ii ia locul 0 exacerbare a egoisrnului indivizilor insotit de slabirea earacterului si a aptitudinilor catre actiune, Ceea ce constituia un popor, 0 unitate, un bloc, ~te prin a deveni 0 agiomerare de indivizi lipsi~ de coeziune, care, 0 vreme, rnai este mentinuta prin traditii ;;i prin ~nstitulti. ,A.tunci cand ~terese~e ~ aspiratiile ii ?~ part, nemaistiind sa se guvemeze, oamenn eer sa:fie COn?l!~1 pana ~ cele mai neinsernnate acte, iar staml i~ exercitii influenta lui absorbanta

Prin pierderea deJinitivii'ajdealului, poporul s.ffu~ prin a-si pierde, spiritul sau. N u mal este acurn decat 0 puzderie de indivizi izolati si redevine ceea ce a fost la inceput 0 masa de oameni. care prezinti toate trilsiiturile tranzitorii, taril consistenta ;;i taril viitor, Civilizatia nu mai are puncte de sprijin si este in voia hazardului. Plebea devine stip:ina si barbaria se reinstaureaea. CiWizalia mal poate piirea 1nci striilucitoare, cap si-a pastrat fatada cizelatii de un indelungat trecut, dar, in realitate, DU ~ai este decii't un edificiu scorojit pe care nu-I mai sustine nimie si care, la cea dintai furtuna, se poate prabusi.

Saltul de la barbarie la civilizatie implinind WI vis, apoi declinul si moartea cand visul si-a pierdut faria - iata ciclul de viata aI unui popor,

CUPRINS

lntroducere: Era maselor 3

CAR'IEA ~ - SPIRmJL MASELOR

Capitolul I: Caracteristici generale ale maselor - Legea'

psihologica a unitatii lor mintale . 9

Capito lui II: Sentimentele si etica maselor 16

Capito lui III: Ideile, gandirea si imaginatia maselor 29

Capito lui IV: Convingerile maselor si fonnele religioase

pe care Ie imbraca 35

CAR'IEA A R-A - OPlNlIlE \D CREDJNTElE MASELOR Capitolul I: Factorii indepartati ai credintelor si opiniilor

maselor 39

Capitolul II: Factorii imediati ai opiniilor maselor 51

Capitolul III: indrumatorii rnaselor si mijloacele lor

de persuasiune 60

Capitolul IV:. Limite de variabilitate la nivelulcredintelor

'il opiniilor maselor 73

CARTEA A m-A - CLASIFICARFA \D DESCRIEREA CA'IEGORDLOR DE MASE

Capitoluil: Clasificarea maselor 81

CapitoluilI: Masele asa-zis criminale .. 84

Capitolullll: [uratii de la Curtea eu Juri .. .. 87

Capitolul IV: Maseie electoraie ..91

Capitolul V: Adunarile parlamentare .. 97

Edi tura ANTET XX PRESS va recomanda:

IrppetiuJ si1baticiei, de Robert D. KapJan

fu viitorul apropiat, lumea va depinde mai mult de preferintele runericanilor decat de oricase altfactor singular. Fie ca va fi vorba de pastrarea echilibruluiputerii In Europa, Asia sau Orientul Mijlociu ori.de restructurarea Natiunilor Unite, dorintele Statelor Unite vor fi imposibil de ignorat Irnensul avantaj tehnologic aI Statelor Unite va continua sa Ie sustina ca superputerea militara a lumii pentru multe aIte decenii de acum incolo.

Politica externa a Americii, asemenea politicii exteme a celorlalte ~, este 0 extensie a inc1ina\iilor ~ condltiilor sale domestice. De aceea este extrefil de important, chiar vital, sa in~legem directia in care evelueaza societatea americana

(320 pagini, pre! 47.000 lei)

110

GUSTAVE LE SON

Seniorii crimei, de Jean Ziegler

Un spectru biinruie Europa: eel aI crimei Organizate. Societatile de-

mocratice sunt .IUlIenin!:<lte cu ruina de catre seniorii crimei.: , .

Marii na$i inainteazii rnascan, Detesta sa se expuna Ia lumina zilei, Crepusculul este lumea lor.

Cu exceptia catorva ini!ia!i, nimeni nu Ie cunoasts nwnele adevar;t_

Suntfiiri Jere. $i totusi ei existBl ,

Urmele lor sunt dezviiluite pe vamantul msangerat cand sunt aduse

cadavrele, .

G lob~ pietelor financiare slabe~te statui de drept, suveranitatea, capaclta,tea sa de a riposta.

(208 pagini, pret 25.000 lei)

Psihologia mu/fimilor

RAzboaie n¢ ,; geCbi, de Maty KaJdor

111

• 1990 -1g. Muret. 0 zi de CO$I1l3I' eu aspect de r3zb0i interetnic; locul de d~rare - Rominia. Sa spusca a fest 0 turt:una intr-un pahar cu api Incercarea de clestabilizare a ~l ,... • 1992 - Thaspo1ul anun1li formarea etatului Transnistria, ~ delimi1:ea?i un teritoriu din !:elllJl3l'linAnd Repub1icii Moldova. Izbueneste

conflictul armat R3zboiuI dureaz:a aproape un an. .

• 1992.- Repub1ica GiPwi apare pentru scurt limp, cu ~n tentoriu revendicat tot din teritoriul Republicii Moldova, dar care dispare la .

fel de repede. "._1._' I 'vii

• 1993-1997 -lugoalavia stii pe un bulDi de puibere, ~1U CJ

va dura patru ani. d .

• 1998 - Enclava Koeovo revendici ~ ea ~~ la aU!1? e~· Dare cu deosebirea ell ea nu a Cost slat coofederativ C1 un terttonu. sar· besc, Izbucneste r3zb0iul ciYil inlre~. albane2ii din Kosovo. Diplo-

matia nu mai ~jutii. •. d de L~ • "':"'::1-.t-tuIui

• 1999 - N!J() ataca Serbia, anuIAn ua;wpllDU}'W'O "'''I-'

internadonal,

1'!WI!IfI!III~J!'!I

(192 pagini, pre! 30.000 leo

112

GUSTAVE LE BON

Doamne, ce fnunos e r.izboiul t!COIJomicl, de Philippe Labarde (>j Bernard Maris

Auzi\i, prin locurile voastre, freamiltul chinezoilor? Ca sa nu mai vorbim de coreeni, polonezi sau de marocani ... in curand va trebui sa ne temem si de eel din Africa de Sud ...

Da, hunea este deschisi, Cel pe care-l credeai la mii de kilometri este acum langa tine si-si baga nasul in treburile tale.

De la caderea Zidului, mondializarea impusa de moda neoliberala avanseaza.

Mondializarea .. Un gaz euforizant Alcoolul ce se distribuiain transee, (136 pagini, pre! 21.000 lei)