HIPERTENSIUNEA ARTERIAL

Definiie: creterea persistent a valorilor TA sistolice i/ sau a valorilor TA

diastolice peste 140/90 mmHg. HTA prezinta cel mai mare grad de morbiditate in
lume, incidenta sa se coreleaza cu inaintarea in varsta.
Etiologie:
Factori genetici:

istoric familial de HTA si predispoziie ereditar

poligenic sex, varsta

Mediu:
obezitatea
trauma cranio-cerebral
stresurile
dezbalansul endocrin (climaxul)
abuzul excesiv de sare de buctrie i lichide
lucru nocturn
consumul alcoolului , a ceaiului negru i cafelei tare
lucru cu factorii duntori

profesia; sedentarismul
aglomeratia
contraceptivele orale (cele care contin estrogeni)
cauze hormonale
cresterea rigiditatii arteriale
aport scazut de calciu, magneziu, potasiu
hiperinsulinismul, insulinorezistenta

Simptome:

Clasic se deosebesc 3 stadii:

Stadiul prehipentensiv poate fi afirmat pe baza ascendenei ereditare
hipertensive, apariia unor puseuri tensionale trectoare i a unor teste care
stabilesc creterea normal a T.A. , comparativ cu normalul. Cel mai
cunoscut e testul presor la rece , care e pozitiv cnd , introducnd mna n
ap la 40 C , valorile T.A. cresc cu 40 mm/Hg.
Stadiul de hipertensiune intermitent- caracterizat

prin perioade de

hipertensiune, fr alte semne clinice, alternnd cu perioade normale.

Stadiul de hipertensiune permanent: n peste90% din cazuri, hipertensiunea
arterial e depistat n acest stadiu. Dup manifestri se deosebesc:
Forma benign , care evolueaz progresiv i se caracterizeaz prin:
Semne care apar la exmenul arterelor, arterelor sinuoase i rigide,
plus bine btut.
Semne

de

fragilitate

capilar;

diverse

manifestri

hemoragice(epistaxis, metroragii, uneori hematemeze , hemoragii

retiniene etc.)
Semne cerebrale : cefalee occipital ;de obicei dimineaa, la trezire,
ameeli, oboseal, astenie , insomnie , tulburri de memorie i
concentrare, modificri de caracter, tulburri de vedere musculie n
faa ochilor cefalee cu caracter pulsatil .
Furnicturi la nivelul extremitilor , ameeli senzaie de deget mort
Examenul inimii relev subiectiv palpitaii, dureri precordiale,
dispnee, obiectiv hipertrofia ventricolului stng.
Forma malign, are o evoluie rapid i o mortalitate ridicat. Valorile
tensionale sunt mari n special cea diastolic (mai mult de 130 mm/Hg)

 Rezistent la tratament. Starea general e grav: somnolen, confuzie,

grea,

vrsturi,

tulburri

vizuale,

ameeal,

palpitaii,

oboseal,

impoten.astenie, slbire, paloare, cefalee intens, fundul de ochi este

afectat i precoce alterat) complicaiile apar de timpuriu , n special
insuficiena renal progresiv i ireductibil

Complicaii i Evoluie
Boala dureaz ani sau chiar zeci de ani. Complicaiile depind de forma clinicbenign sau malign. n forma malign, evoluia este foarte rapid, etapele bolii
fiind parcurse n 1-3 ani. n hipertensiunea benign complicaiile se datoreaz
aterosclerozei, cele mai frecvente fiind tromboza cerebral i infarctul miocardic.
n cea malign domin degradarea arteriolar. Aici se ntlnesc frecvent
encefalopatia

hipertensiv,

hemoragia

cerebral,

insuficiena

insuficiena renal.
Investigaii: ECG; ECO-CG; dopplerografia vaselor magistrale
Evoluie
Labil
Stabil
Tratament

Modificarea stilului de viata

scaderea in greutate (la obezi)
limitarea consumului de
exercitii fizice
scaderea aportului de sare
aport adecvat de potasiu

cardiac

 aport adecvat de calciu si magneziu

renuntarea la fumat si scaderea aportului de grasimi saturate si de cholesterol
Tratament medicamentos
Antagonitii de Ca :Normodipin, Amlodipin, Diltiazem
adrenoblocante: Metaprolol, Atenolol

Inhibitorii enzimei de conversie: Berlipril, Biroton, Enalapril, Lapril

Diuretice: Hipotiazid, Veropiron, Lazix
Dezagregante: Aspirin, Ticlid, Varparin
Anticoagulante: Heparin, Fraxiparin, Calciparin
Metabolice: Neoton, Cocarboxilaza, Riboxin
Sedative: Xanax, Diazepam, Valerian
Vasodilatori direci: hidralazina, minoxid
Simpatolitice periferice
Monoterapie sau terapie combinat