Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
MIRON MIRUNA
CHIMIE III
ALCALOIZI
Alcaloizii (fr. alcali; gr. eidos- aspect) sunt substane organice heterociclice cu azot, de
origine vegetal, cu caracter bazic, rezultate n urma metabolismului secundar al plantelor, care
dau reacii caracteristice i au aciune asupra organismelor animale, de cele mai multe ori de
natur toxic. n funcie de proveniena atomului de azot i de calea biosintetic se pot clasifica
n:
alcaloizi propriu-zii
pseudoalcaloizi
protoalcaloizi
N-oxizi ai alcaloizilor
Noiunea de alcaloid s-a stabilit la nceputul secolului al XIX-lea, (Meissner, 1818). Prin
alcaloizi se nelegea n trecut toate substanele azotate cu caracter bazic, care aveau aciune
fiziologic asupra organismelor animale. n grupa alcaloizilor se gseau astfel unele amine,
amide, aminoalcooli, aminoacizi, purine etc.
Alcaloizi indolici
Dup numrul inelelor condensate n structura lor, alcaloizii indolici pot fi:
Triciclici: fizostigmina (Physostigmae semen), harmol (Passiflorae herba)
Tetraciclici: alcaloizii lisergici din Secalae cornutum
Pentaciclici: rezerpina (Rauwolfiae radix), vincristina (Catharanti herba), vincamina
(Vincae herba)
Heptaciclici: stricnina (Strychni semen)
Un numar mare de alcaloizi contin un nucleu indolic, de obicei condensat cu alte inele,
printre care unul este un al doilea inel heterociclic azotat. Alcaloizii cu nucleu indolic, cum sunt
cei din ergot si din rauwolfia, prezinta o importanta fiziologica sau ca medicamente.
Alcaloizii cu nucleu indolic derivati de la triptofan. Alcaloizii indolici reprezinta una
dintre cele mai mari grupe (au fost izolati peste 700 alcaloizi, multi fiind utilizati in medicina).
CH2
CH
COOH
NH2
N
H
N
H
pirol
N
H
benzopirol (indol)
triptofan
CH2
NMe2
N
H
CH
NH2
N
H
gramina
triptamina
CH2
HO
CH
NH2
N
H
5-hidroxitriptamina (serotonina)
Serotonina a fost izolata din urzica (0,02%), bumbac, banane, ananas, tomate, etc. de
asemenea serotonina se gaseste in intestin, pulmon, creier (joaca rol de neurohormon).
Fisostigmina
Acidul lisergic, C16H16O2N2, cristalizat, levogir este cel mai greu solubil in dizolvantii
organici neutri dar usor solubil in piridina. Prin reducere cu sodiu in alcool amilic sau catalitic,
trece dintr-un acic dihirolisergic , de unde rezulta prezenta unei duble legaturi alifatice in
molecula. Acidul lisergic contine o grupa metilaminica tertiara si formeaza saruri cu un
echivalent de acid. Urmeaza de aici ca cel de-al doilea atom de N nu are caracter bazic si, cum
reactia Zerevitinov arata prezenta unui hidrogen activ, este probabil ca acest atom de N sa fie
continut in molecula sub forma unei grupe NH a unui inel pirolic sau indolic. In acelasi sens
pledeaza si coloratia albastra pe care o da acidul lisergic (si la fel alcaloizii din ergot) cu pdimetilamino-benzaldehida (reactie Ehrlich).
Orin topirea acidului dihidrolisergic cu KOH se obtine 3,4-dimetilindol, alaturi de alti
compusi. Oxidarea acidului lisergic cu acid azotic duce la un acid tricarboxilic C14H9O8N,
continand o grupa metil legata de azot; acest acid trece prin distilare cu calce sodata in chinolina.
Prin oxidare se distruge deci inelul indolic, iar grupa N-metil trebuie sa fie continuta in unu din
celelalte doua inele ale moleculei. Pe baza acestor reactii s-a ajuns la o formula a acidului
lisergic, diferind de aceea exacta numai prin pozitia atribuita legaturii hidrogenabile (C5-C10;
Jacobs, 1936).
Dietilamida acidlui lisergic (LSD), un produs sintetic, este un toxic foare puternic. In doze de
cateva zecimi de miligram produce halucinatii si inconstienta prelungita, ducand cu timpul la
nebunie.
Structura alcaloizilor din ergot. Cele 6 perechi de alcaloizi din ergot se impart in 3 grupe,
ce se diferentiaza prin produsii de hidroliza. O prima grupa cuprinde perechea:
ergobasina
ergobasinina
CO
NH
CH
CH2OH
Cea de-a doua grupa de alcaloizi din ergot, grupa ergotaminei, cuprinde perechile:
ergotamina
ergosina
ergotaminina (C23H35O5N3)
ergosinina (C39H37O5N3)
acesti alcaloizi dau prin hidroliza: acid lisergic, amoniac, acid piruvic, L-prolina si un al doilea
amino-acid anume: L-fenilalanina, in zul ergotaminei si L-leucina in cazul ergosinei.
Cea de-a treia grupa de alcaloizi din ergot, grupa ergotoxinei, cuprinde perechile:
ergocristina
ergocristinina (C35H39O%N5)
ergocriptina
ergocriptinina (C32H41O6N5)
ergocornina
ergoconinina (C31H29O5N5)
acesti alcaloizi dau prin hidroliza: acid lisergic, amoniac, acid dimetilpiruvic, L-prolina, si un al
doilea amino acid anumie: L-fenilalanina, L-leucina, respectiv L-valina.
Acizi cetonici nu sunt continuti in moleculele alcaloizicor ca atare ci fac parte impreuna cu
cei doia aminoacizi dintr-o structura mai complicata si neobisnuita (Barger, Jacobs, Stolll):
Alcaloizi indolici cu structura triciclica (nucleu carbolinic). Mai multe grupe de alcaloizi
contin un sistem ciclic compus dintr-un nucleu indolic condensat cu un nucleu piridinic.
Compusul de baza respectiv a fost numit norharman sau -carbolina, iar deriivatul subtituit cu o
-carbolina (harban)
Printre cei mai simpli alcaloizi cu nucleu carbolinic se numara harmina, C13H12ON2,
harmalina, C13H14ON2 si harmalolul C12H12ON2, izolati din semintele unei plante erbacee, crescand
in stepa Turchestanului (Peganum harmala). Harmina a fost izolata si dintr- o liana sudamericana, numita yage sau caapi (anisteria caapi).
Prin oxidare cu acid cromic, harmina trece in acidul arminic, care sufera decarboxilare, la
300o, dand apoharmina. Sistemul ciclic de baza al acestui compus se numeste harmirina.
Dupa cum se vede harmalina este o dihidroharmina si totodata este eterul metilic al
hamalolului. Structurile acestea au fost confirmate prin sinteze.
Dihidroharmanul a fost obtinut din triptamina printr-o metoda analoaga sintezei
chinolinei.
Harmalina si harmina au fost deasemenea obtinute sintetic prin aplicarea unor reactii
cunoscute. Vom mentiona o sinteza constand in condensarea 6-metoxitriptofanului cu
acetaldehida, in solutie apoasa concentrata, la pH & (Harvey si Robson 1938)
N
H
B
N
H
C N
D
C
C
N
H
CH
Corinateina
CH3
yohimbina
Yohimbina este esterul metilic al unui acid carboxilic, acidul yohimbic si mai contine in
molecula o grupa de alcool secundar. Dehidrogenarea cu seleniu (o metoda aplicata intai in grupa
steroidelor) este insotita de eliminarea grupelor carboxil si hidroxil. Se obtin doi produsi
principali de degradare, yobirina si tetrabirina (ultimul nume este o prescurtare a denumirii mai
vechi gresite, de tetrahidroyobirina). Structurile acestori compusi au fost confirmate prin sinteze
(Clemo, 1946; Julian, 1948). Afara de acesti doi produsi de degradare se mai formeaza la
N
H
CH3
H2C
Yobirina
CH3
N
H
tetrabirina
N
H
H3C
cetoyobirina
Pozitia grupei carbometoxil de la C16 a fost determinata in mod similar ca la yohimbina. Prezenta
unui hidroxil la C18 rezulta din faptul ca acidul reserpic formeaza usor o lactona (ceea ce
dovedeste in plus ca substituentii la C16 si C18 sunt in pozitie cis). La C17 trebuie sa existe o grupa
OCH3, caci eliminarea sub forma de apa a grupei HO de la C18 duce la enol-eterul unui acid cetonic. O degradare analoaga celei efectuate la yohimbina da nastere unui compus fara
substituentii oxigenati la inelul E, reserpanul (inelele E/D cis), care a fost obtinut si prin sinteza
totala. O serie de reactii de ciclizare interna au lamurit configuratiile celor 6 atomi de carbon
asimetrici (din pozitiile 3, 15, 16, 17, 18 si 20) (Schlittler, 1955).
Alstonina, serpentina si sempervirina (un alcaloid izolat din Gelsemium sempervirens,
crescand in America de Nord, fam. Loganiaceelor), toti de culoare galbena (spre deosebire de
ceilalti alcaloizi ai acestei grupe, incolori) poseda un interesant siste ciclic aromatic cu caracter
amfionic, datorita tendintei nucleului indolic si al inelului piridinic vecin de a adopta stare
aromatica (Marion, Woodward, 1949):
sempervirina
CH3
CH3OOC
CH3
CH3OOC
serpenlina
stricnina
brucina
BIBLIOGRAFIE
1. Nenitescu, C.D., Chimie Organica, Editura Didactica si
Pedagogica Bucuresti, 1974
pag 966-978
2. Topala, C., Stereochimie. Functiuni mixte. Compusi naturali,
Editura Universitatii din Pitesti, 2005
pag 113-114