6/27/2016

Reproducereacrestereapastravilor
More NextBlog

CreateBlog SignIn

Reproducereacrestereapastravilor
Multedatesiinformatiivideo,fotositextpentruceicarevorsaaflecatmaimultedindomeniulsalmoniculturii.Pentruceicarevorsaisifaca
oimaginedesprereproducereasicrestereapastravilor.Esteolistaculinkuricatresiteuriincaresuntmulteinformatiisifotografiidespre
reproducereasicrestereapastravilorsimaiesteolistaculinkuri(legaturi),catrefilmedepeyoutube,desprereproducereasicresterea
pastravilor.

duminic,15septembrie2013

Crestereapastravilorinsistemsuperintensiv

Crestereapastravilorinsistemsuperintensiv
Student:RomanescuCristian
Prof.indrumator:PaulaPosan

Cuprins:
3.Scurtistoricalpisciculturii
5.Salmonicultura.Inceputurisievolutie
8.Sistemesuperintensive
10.SistemeFlowtrough
12.Sistemerecirculante

SCURTISTORICALPISCICULTURII

nzoriicivilizaieiumane,pelngvntoare,unadincelemai
vechindeletniciriafostpescuitul.Oameniiauaplicat,nprinderea
petilormariniideapdulce,celemaidiversificate
metode,nfunciedeculturaepociloridezonelegeografice,
trecnddelapescuitulcumna,la
utilizareacourilor,capcanelordetotfelul,aharpoaneloria
plaselordepescuit.Dintreecestetehnicistrvechi,unelemaisunt
folositeiastzideanumitepopoare.Dinacestemetodeprimitive
sauformat,dealungulmileniilordeevoluieuman,tehnicile
efecientedepescuitdeastzi:
descoperireabancurilordepeticuajutorulsonarelor,procedee
electricedecapturare,sistemede
capcaneeficientedendiguirearurilor,tehnicidepescuitcuplase
demariadncimi.
Piscicultura,caactivitatedecretereapetelui,efectuatcontient
iplanificat,sedeosebetedepescuitprinformareaunorcondiii
caresatisfacpreteniilealimentarealeoamenilor,
condiiincareanumitespeciidepetissesimtbine,s
creasc,ssenmuleasc,pentrucanultiminstansse
obinprodusecomestibile(carnedepete,icreetc.).
http://reproducereacrestereapastravilor.blogspot.co.uk/

Toatepostarilemele.

CRESTEREAPASTRAVULUIPENTRU
CONSUM
CRESTEREAPASTRAVULUIPENTRU
CONSUMPastravulesteospeciecare
transformaohranadecalitateredusa(deseuri
deabator,fain...
Speciidepastravi.Pastravul
indigen,fantanel,curcubeu,delacsidestanca.
PASTRAVULINDIGEN(SALMOTRUTTA
FARIOL.)Pastravulindigen(Fig.1),denumit
siPastravderau,PastravsauPastravcomun,
estesa...
CONDITIINECESAREAMPLASARIIUNEI
PASTRAVARII
CONDITIINECESAREAMPLASARIIUNEI
PASTRAVARIIAlegereaamplasamentuluiunei
pastravariitrebuiefacutatinandcontdeoserie
decon...
Incubatoricrepastraviconfectionatacasa
reproducereapastravilor.
.Incubatoricrepastraviconfectionatacasa.
Incubatoarelepentruincubatiaicrelorde
pastravisuntde4feluri.Suntincubatoare
orizo...
Crestereareproducereapastravilor,informatii
text.
Crestereapastravilorincaptivitate.Cresterea
pastravilor.Acestblogcontinetoateinformatiil
necesarepentrucrestereapastravului...
Crestereapastravilorinsistem
superintensiv
Crestereapastravilorinsistem
superintensivStudent:
RomanescuCristianProf.
indrumator:PaulaPosan
Cuprins:...
Pastravaria.Partilecomponentealeunei
pastravarii.
PARTILECOMPONENTEALEUNEI
PASTRAVARIII.INSTALATIIPRINCIPALE
Pentruaputeafunctionainconditiinormale,
pastravariaa...
Crestereapuietuluidepastrav.CRESTEREA
REPRODUCATORILOR
CRSTEREAPUIETULUIPENTRU
PASTRAVAVULDECONSUMSpeciacare
faceobiectulcresteriipentruconsumulin
pastravariiledi...
Crestereareproducereapastravului,siteuri
englezasigermana.
Amadunatcatevasiteuriinengleza,careajuta
multcelorcaredorescsacunoascamaimulte
desprecrestereasireproducereapastravilor....
Crestereasireproducereapastravilor,filme
youtube.
Filmedepeyoutubeinlimbaitalianaincare
suntprezentatecatevapastravariidinItalia,si
metodedereproducereartificialaapastravul...

1/25

6/27/2016

Reproducereacrestereapastravilor

Piscicultoriitrebuiesdispundecunotineadecvate,nvederea
obineriiuneiproduciipiscicoleeficienteidecalitate.nacest
sens,sepoatevorbideoactivitatepiscicolcontient
ntlnitpentruprimaoarnscrierilevechilorimperiiromani
chinez,astfelcpisciculturapoateaveasursadepornirencele
doucentredecultur.
nvechiulImperiuRoman,petiicapturainexcesdin
apelebogatenpete,eraupstraiviipnnmomentul
consumriiisaobservatcexistauanumitespeciicaresau
acomodatbinelacondiiiledepstrarenbazinemari(piscine),
fiindcapabilidereproducereicretere(fig1).
nImperiulChinez,datoritdensitiimariapopulaiei
icaurmare,nevoiatotmaimaredehran,afostposibil
apariiacresctorilordepetencdinanii2000.c.FanLi,
scrienanul473.c.,primulTratatdepisciculturdinlume.
Chineziiintroduceaunheleteepentrungrat,petiiprinidin
cursurilenaturaledeap.
nEuropa,origineapisciculturiidateazdinEpocaRomanieste
nstrnslegturcupropagareacretinismului,nscopul
respectriipreceptelorreligioaseprivindregimulalimentar.
Comunitiilemonahaleauavutunrolimportantndezvoltarea
pisciculturii.

SALMONICULTURA.NCEPUTURI,EVOLUIE,ORIENTRI.

Salmoniculturaesteacearamurapisciculturiicareseocupcu
exploatareapstrviloriaaltorspeciidepetidinfamilia
Salmonidae,dariaaltorspeciidepetiiubitoaredeaprecei
curat(Bud.2007).
Salmoniculturaesteadouaramurcaimportanapisciculturiii
eacunoateodezvoltarespectaculoasattlanoinar,ctin
majoritatearilorlumiicarebeneficiazdecondiii
corespunztoarepentrucretereaidezvoltarealor.
FamiliaSalmonidelor,creiaiaparincelemaivaloroasespeciide
petidinapelereci,esteunadincelemaivechifamilii.Strmoii
salmonidelordeastzinusedeosebescpreamultde
speciilecaretriauacumcirca100200milioanedeani.Fosilele
gsiterecent,ceprovindinTeriar,cuovrstestimatla3050
milioanedeani,aparinndProtosalmonidelor,reprezint
strmoiisalmonidelordeastzi.
Uneledinspeciilepecarelentlnimastzi,auaprutcu
celpuin1020milioanedeaninurmimajoritatealorau
rmaspeoscarevolutivprimitiv.Astzi,ncondiiile
naturale,gsimsalmonidennumeroasepruriilacuriale
emisfereinordice.

http://reproducereacrestereapastravilor.blogspot.co.uk/

2/25

6/27/2016

Reproducereacrestereapastravilor

Cretereaartificialapstrvuluiestededatmairecent.Invenia
clugruluiDonPinchon,careseparecaincubatartificialn
secolulXIVleantrocutie,icredepstrv,nua
ctigatadepi.
nanul1854,profesorulJ.V.CostenfiineazlaHuningue(Alsacia),
primastaiunedecretereartificialapstrvului.
Primelepstrvriidinaranoastrauluatfiinlanceputul
secolului20.Eleauavutdreptscopproducereapuietuluinecesar
repopulriiapelordemunte.Printrecelemaivechipstrvriidela
noisenumrceledinBucovinaiMoldova:ValeaPutnei(1890),
BarnariTarcu(1902)sau
dinTransilvania:Gudea,Fini(1928).
Constructiv,pstrvriilenuauevoluatfoartemult,principiulfiind
ngeneralacelai:
captareauneisursecorespunztoaredeap,aceastatransvazeaz
bazinele,dupcareesteevacuat.
Totui,dealungulsecolului20aufostaduseunelembuntirice
vizaunspecialuurarea
procesuluitehnologicimbuntireacondiiilordemediupentru
materialulbiologic.Astfel
bazinele,carelanceputeraudinpmnt,aufostbetonate.Astzi
puinepstrvriimaiaundotarebazinedinpmntingeneral,
nasemeneaamenajrinuseurmreteneapratobinereaunor
produciiridicatecimaimultcretereapotenialuluituristic,aa
cumestecazulpstrvriilor
CmpulCetii(Mure)iLepaVrancea(fig1).

Aufostadusembuntirideasemeneasistemelordeaerarea
apei,porninddelaclasicul15ystemtipconsol,continundcu
sistemeletipfructieriaeratoareleacionateelectriciarastzi
http://reproducereacrestereapastravilor.blogspot.co.uk/

3/25

6/27/2016

Reproducereacrestereapastravilor

saajunslautilizareaoxigenuluilichidiadifuzoarelordeaersub
presiune.
Procesulevolutivalamenajrilorsalmonicolecontinuiastzi,iar
direciileimportantepe
caresemerge,vizeaztoateaspectelemenionateanterior:
modernizareapstrvriilordinpunctde
vedere15ystem15e15al15,mbuntireacondiiilordemediu
pentrumaterialuldecultur,ameliorarea
speciilor,aspecteprivindalimentaia,controlulbolilorinun
ultimulrndproblemelegatede
managementulfermelor,marketing,ecologieiproteciea
mediului.

SISTEMESUPERINTENSIVE

Acestesistemedecretere15ystem15enoipentruaranoastr
suntdestinateobineriiunorproduciidepeste200kgpete/m3
ap,cretereaidezvoltareamaterialuluibiologicdecultur
relizndusencondiiidemediustrictcontrolateiladensiti
foartemari.

Principiulsistemelorsuperintensiveesteaceladeavalorificact
maibinepotenialulbiologicaluneispecii,pentruaseobineo
produciemaximdepete/m3ap(Boaru,2005).
Unnumrredusdepersonalangajatpoateasigurabuna
funcionareauneiasemeneaferme.
Existsituaiincarenumai2angajaisuntsuficienipentrua
operantroasemeneaexploataie
carepoatesproducpeste200tonedepeteannual.
Apariiaacestorsistemedecretereapeteluisedatoreazmai
multorfactoridenatur
social,economic,ecologic,biologic,climatericetc.,iar
aceastaseexplicastfel:
exploziademografic,cretereanumruluipopulaiei
umanelanivelmondialaconduslaocrizaproduselor
alimentare(astzi,pesteotreimedinpopulaiaTerrei
trietencondiiidesubnutriie),faptceaconduslao
cereremaimaredeprodusealimentare,15ystem15e15
pete
rezerveledeapdulcedepeTerrasuntlimitate(doar3%
dintotalulvolumuluideapexistent,iardinacest3%,mai
binedejumtateestereprezentatdecaloteleglaciare)astfel
caufostimpusedectreautoriti,nmultezone,msuri
deresticionareaconsumuluideap,determinnd
transformareasistemelordecretereextensivesau
semiintensive,nsistemeintensiveisupraintensivecare
utilizeazndesfurareaproceselortehnologicecantiti
redusedeap
capturiledepeteoceanicimarinsuntdincencemai
http://reproducereacrestereapastravilor.blogspot.co.uk/

4/25

6/27/2016

Reproducereacrestereapastravilor

redusedincauzamanagementuluideficitarnceeace
priveteresurselenaturalealemrilorioceanelori
gestionareaacestora.Seimpuneastfelgsireaunorsoluii
viabile,princaresfiesuplinitcerereadepetepepian
condiiilencarecapturilesunttotmaisczute,iarsoluia
deviitorpareafiimplementareasistemelordecretere
superintensive
poluareaapelornaturalecontinentaleioceanicecu
substanedenaturdiferit(petroliere,detergeni,
radioactive,metalegrele,pesticideetc.)aconduslao
cretereaincideneibolilorlapeti,faptce15ystem15e15a
regulilordebiosecuritatealimentar.Sistemele
superintensive,prinmonitorizarepermanenta
parametrilormediuluidecultur,oferprodusesiguredin
punctdevederealimentari15ystem15e
pedealtparte,societateaseemancipez,citeteinva
cproduseledinpeteipetelengeneral,suntalimente
sntoase,astfelccerereadepeteestedincencemai
mare,n15ystem15e15alaltoralimentedeorigineanimal
(carnedeporc,vitetc.)
asigurareaunorproduciiconstantepetotparcursulanului
sepoatefacedoarnsistemelesuperintensive,eliminndu
seastfelcaracterulsezonieralproduciilorpiscicoledin
fermeleclasice(exemplucrapulialtespeciideciprinide,
precumipetiirpitorideconsum,serecolteazdoar
toamnapescuitul15ystem15eioceanicsedesfoar
doarnanumiteperioadealeanuluidincauzaprohibiiein
perioadeledereproduceresaumigarieadiferitelorspecii
depete).Seelimintotodatnacestmod,cheltuielilecu
stocarea,pstrareaidepozitareaproduciiloricapturilor,
nvederea
livrriitreptatepetotparcursulanului(Cocan,2006).
Cretereapetilorn15ystemsuperintensivsepoatefacendou
moduri:
1.sistemeflowthrough
2.sistemerecirculante

SISTEMEFLOWTROUGH

Principiuldefuncionareaacestorsistemedecreteresebazeaz
petrecereaapeiosingurdatprinbazine.ngeneralseutilizez
surseledeapgeotermalesauapacaldprovenitdela
termocentrale(apcaresepierdengeneral,frafirefolosit)
(fig.2).

http://reproducereacrestereapastravilor.blogspot.co.uk/

5/25

6/27/2016

Reproducereacrestereapastravilor

Bazineleutilizatencadrulsistemelorflowthrough
potficonfecionatedinbeton,metal,fibrde
sticl,polipropilensausimpleprelatesusinutedeun
cadrumetaliciaramplasamentulacestorasepoateface
nhaledeproducie,noproaneacoperitesauchiarn
aerliber.
Utilizndngeneralapcald,speciilecevorfi
crescutenastfeldesistemevorfidesigurspeciicu
afinitatelatemperaturiridicate,cumsuntsomnulafrican,somnul
decanalsautilapia,darprinamesteculapeigeotermalecuoalt
sursdeaprece,sistemulpoatefifolositinfermele
ciprinicolensezoanelereci(toamnprimvar),eliminndastfel
perioadarecencarecrapulnuconsumfurajeiimplicitnucrete
saulaincubaiaicrelordeciprinideinbazinelede
predezvoltareapuietului,mrindastfelperioadacorespunztoare
primeiveri.
nsalmonicultur,acestesistemesuntmaipuinutilizate,dar
existcazurincaresuntfolositeiarproduciilesuntpemsur,
aacumsuntpstrvriiledinzonamediteranian(Italia,
Grecia,Spania,Croaia),undevariaiiledetemperaturaleapelor
montanepeparcursulunuian
calendaristicsuntnesemnificative(1216oC),iarsistemele
funcioneazcusucces.
Avantajeleutilizriiunorastfeldesistemesereferlaproduciile
mariobinutepesuprafa
devolumitimp,darprezintdezavantajulutilizriiunorvolume
marideap.
http://reproducereacrestereapastravilor.blogspot.co.uk/

6/25

6/27/2016

Reproducereacrestereapastravilor

Deasemenea,esteimperiosnecesarcapentruobinerea
rezultatelorpreconizate,furajareamaterialuluideculturssefac
doarcufurajegranulate,echilibratedinpunctdevedereal
niveluluideproteine,carbohidrani,lipide,vitamine,mineraleetc.i
dupunprogramdefurajarebinepuslapunct.
SISTEMULRECIRCULANT

TendinaactualapisciculturiidinrileUEiSUAestedemrirea
ponderiiproducieidepeteobinutnsistemesuperintensivein
specialnsistemecuaprecirculat.
Acestesistemedecreterectignultimavremedincencemai
multterendatoritmultipleloravantajepecareleprezint:
posibilitateaamplasriiunorastfeldesistemenzone
lipsitedeuncurspermanentdeap
prinrecirculareseconservresurseledeap
existuncontrolstrictasupramediuluidecretere,astfel
csemenincondiiioptimedecrterepetotparcursul
anului
existposibilitateaobineriinfluxcontinuu,petot
parcursulanului,deproduseproaspete
inventarulpiscicolsepoatefacecuomaimareacuratee
dectnheleteie,petotparcursulcicluluideproducie
amplasamentulacestorfermesepoatefacenapropierea
loculuidedesfacereaproduciei,fiindeliminatecheltuielile
cutransportul.
Deiexistnumeroaseavantaje,acestesistemesedezvoltcu
greutate,nprincipal,dincauzaniveluluiridicatalinvestiiilor
iniiale,atehnologieiavansatecaretrebuiensuitia
consumuluirelativridicatdeenergiedepeparcursulexploatrii
sistemului.Pringsireaunorsoluiidedepireaacestor
impedimente,rezultateledeproduciepotfispectaculoase,iar
amortizareainvestiiilorsepoatefacentrunintervalfoartescurt
detimp.
Fcndoparalelntresistemuldecretereapetilornheleteie
isistemelecuaprecirculant,sepoatevedeadiferenafoarte
marenceeacepriveteproducia.Astfel,dacnheleteie,ncele
maifericitecazuri,sepoateobineoproduciede0,2kgpete/m2,
nbazinelesistemelorrecirculantesepotobinechiarpeste200kg
pete/m3,decidecca.1000deorimaimult.
Unsistemrecirculanttrebuiescuprindpelngbazinelede
cretereapetelui,maimulteinstalaiicarespermitasigurarea
condiiilordemediucorespunztoarecerinelorbiologiceale
specieidecultur.Acesteatrebuiesmeninunmediude
cretereexcelentdinpunctdevedere
calitativ,asigurndnacelaitimphranadecvatpentrucreterea
optim(fig.3).
http://reproducereacrestereapastravilor.blogspot.co.uk/

7/25

6/27/2016

Reproducereacrestereapastravilor

Meninereauneibunecalitiaapeiestedeprimimportan
pentrusistemelerecirculante.
Apacuocalitateslabnuduceneapratlamoarteaspecieide
cultur,cilareducerearitmuluidecreterealacesteia,cauznd
stresimrireaincideneibolilor.Astfel,prinintermediul
instalaiilordinsistem,trebuiemonitorizaiimeninuin
parametriioptimipentruspeciadecultur,urmtoriifactori:
oxigenulsolvit,amoniacul,nitriii,nitrai,bioxiduldecarbon,pHul,
suspensiilesolideetc.
Petiieliminnmediuldeculturbioxiddecarbon,amoniaci
materiifecale.Componentelesistemuluitrebuieselimineaceste
elementeisprevinefectelenocivealeacetora.
Astfel,pentrumeninereauneiapedecalitatecorespunztoare,
trebuiecaaceastasfieevacuatcontinuudinbazinuldecretere
issufereprocesedefiltrare,biofiltrare,oxigenare,sterilizare,
urmndcaapoisfierepompatnbazin.
Oriceeroaredeproiectaresaudefuncionareauneicomponentea
sistemuluipoateavearezultatecatastrofalenrndulpopulaiei
piscicoledinbazineiimplicitnbuzunareleinvestitorilor.Riscurile
sereducnsfoartemultatuncicndproiectulestefcutpebaz
decalculeriguroasedectrespecialiti,iarinstalaiilesunt
judiciosalese(fig.4).

http://reproducereacrestereapastravilor.blogspot.co.uk/

8/25

6/27/2016

Reproducereacrestereapastravilor

BIBLIOGRAFIE:
1.CRETEREAPSTRVULUICURCUBEUNSISTEM
RECIRCULANTICONDIIICONTROLATEDEMEDIUDanielIoan
COCANDaticlick
aici:http://www.editura.bioflux.com.ro/docs/cocan.pdf

2.www.Wikipedia.org
3.www.RevistaFerma.ro
4.www.Recolta.eu
Aiciesteunstudiudesprepastravarieundeafostpostat.Daticlickaici:
http://www.scrigroup.com/diverse/pescuit/CERCETAREPROPRIE
PRIVINDTEHN24922.php

Schitarepastravarie
Dragaprietene,cititorule,presupunndcaarticoluldinnumarul
precedentalrevisteiteapuspegndurisipefapte,tipropuncan
continuaresastabilimpasiipecaretrebuiesaiparcurgi,pornind
delaalegereaterenului,pozitionareapastravariei,pnala
construireapropriuzisaafermeisipopulareaacesteia.Amplasarea
pastravarieiSuprafata,locatiesivecini.Alegereaunuiterencuo
suprafatade1200m2tipermitesaconstruiestiopastravarie,n
careveiputeaproduce1012tonedepastrav.Dacafermaeste
situataladoardoikmdedrumuljudetean,iardistantadintre
drumuljudeteansipastravarieseparcurgepedrumcomunal,cu
perspectivacaacestasafieasfaltat,putemvorbideopozitionare
http://reproducereacrestereapastravilor.blogspot.co.uk/

9/25

6/27/2016

Reproducereacrestereapastravilor

buna.Estebinecanamontedeloculncaretiaipropussa
construiestipastravariasanuexistelocalitati,astfelnctsaai
garantiacaapanuvafipoluata.ncazulncarenapropiereexista
stne,esteindicatsaisfatuiestipeproprietariiacestorasipe
ciobanisafieprecautiatuncicndfolosescsolutiipentru
mbaiereaoilor,astfelnctacesteasanuajunganru.Distanta
micafatadelocalitatiurbanetivadaposibilitateasagasestipiata
dedesfacerenorase,faracheltuielimaridetransport,precumside
aaveaclientichiarlapoartapastravariei.Asigurareasurseideapa.
Oconfiguratiebunaaterenului,precumsiopantaaruluidedoi,
pnalatreisutedemetri,vadiminuavaloareainvestitiei,necesara
pentruaductiuneaapeinpastravarie.Chiardacarulestepopulat
cupastravi,ceeacetiindicaocalitatebunaaapei,estebine,
totusi,sadeterminipHulsiduritateaacesteia.Avndnvedereca
nupotialimentapastravariadectcuapaderu,iartemperatura
apeioscileazantimpulanuluintre0si18oC,tipropunsa
cumperipuietde1015gramelasfrsitulluniiaprilie,respectivla
nceputulluniimai.Tesfatuiescacestlucru,deoareceexista
pastravaricaresialimenteazabazinelecuapadeizvorsicare
vndpastravde1015grame.Bazinulsidebitulapei,importanten
optimizareaproductieiDimensiunebazin.Pentrusuprafatadeteren
pecareoainproprietate,tipropunsaconstruiestipatrubazine
culungimeade30m,latimeade2msicuadncimeamediede1,65
m,avndunvolumtotalde99m3.ntrunastfeldebazinpoti
creste2500kgdepastrav,cugreutateade260
300grame/bucata.Debitulminimpebazin,necesarpentru
mprospatareaapeiodatalaoora,estede99m3/h,adica27,5
l/s.Debitulmaximnecesar,ncazulncareavem2500kgdepastrav
cugreutateade260300gramesiotemperaturaaapeide18oC,va
fide208m3/h,adica58litri/s.Astfel,debitulmaximnecesar
pentru12tonedepastravvafide232l/s.Estefoarteimportantsati
esaloneziproductia,astfelnctsanuajungilaoncarcaturaasa
demare,sau,caalternativa,sacompensezideficituldedebitsisa
producimaimultde12tonedepeste.Dimensiunea
bazinului,corelatacudebitelenecesarevaasiguraovitezaaapeiin
bazincuprinsaintre0,831,75cm/s.
Compartimentesimasurisanitarveterinare.
Spatiideproductie.Inplanulpastravarieiamprevazutosuprafata
de165mppentruaconstruiocladirecudemisol,partersietaj.La
demisolsevaamenajadepozituldehranasipeviitor,spatiipentru
prelucrareapestilor(evisceraresiambalare).Lapartervafilocuinta
deserviciu,iarlaetaj,eventualsilamansardasepotamenajaspatii
decazare.
Punctdedesfacereamarfii.Demaximanecesitateestedelimitarea
uneizonepentruvanzareapastravului.Inconditiileincareaccesul
vizitatorilorinpastravarieesteinterzisprinmotivesanitar
veterinare.
Pentruinceput,casaproducitreitonedepastravi,construieste
unsingurbazin,precumesteceldinschema(fig.1),apoiextindete
treptat.Estenecesarinsa,cadelainceputulafacerii,saasiguri
imprejmuireaintregiiincinte.

Nuuitati:
http://reproducereacrestereapastravilor.blogspot.co.uk/

10/25

6/27/2016

Reproducereacrestereapastravilor

Pentrucrestereapastravilor,apadinbazintrebuiesafieprimenita
celputinodatalaoora
Vitezaapeiinbazintrebuiesafieintre1si2cm/s
Pentruautocuratireabazinului,densitateadepastravitrebuiesa
fiede25kg/m3.
Bazinedecrestereapestilor,insistemrecirculant.
Esteunanimacceptatcaunelementimportantincadrul
indicatorilordeperformantaasistemeloracvacolerecirculanteeste
reprezentatdedimensionareacorectaabazinelordecresterea
pestilor.
Inbazinelemari,dinamicacirculatieiapeitindesafiemai
scazuta,astfelcamodalitatiledeadmisiesideevacuarea
apei,precumsivitezadecurgereaacesteia,devinfactori
determinantiaiuniformitatiicalitatiiapeidinacestebazine.
Incadrulsistemelorrecirculanteseutilizeazabazinedecresterede
formadreptunghiulara,patratasaucirculara,caresesupununor
moduridiferitedecirculatieaapei.Pentrularveledepeste,aflate
intreecloziunesivarstade45dezilesefolosesctroci
dreptunghiulare.
Bazinelecircularepastreazacalitateaapei.
Inpracticaactualaasistemelorrecirculante,pentrupestiicu
greutateamediemaimarede60gsefolosescpreponderentbazine
circularededimensiunimari(cudiametrulde3m,4m,4,5m,sau7m).
Avantaje.Acesteaseintretinusorsieconomic,asiguraocalitate
uniformaaapeiintotspatiuldecrestere,permitoptimizarea
conditiilorecotehnologice,evacuarearapidasieficientaasolidelor
sedimentatesiobservareahraneineconsumate(invedereastabilirii
cantitatiioptimedeadministrareaacesteia).Modde
folosire.Raportuloptimintrediametrusiadancimeabazineloreste
de3la1sidela10la1.Inbazinelecirculare,alimentareacuapase
realizeazatangentialpeperetelebazinului,faptcaregenereazao
miscareaapeiinjurulaxuluiverticalalacestuiasubformaunui
curentprimarderotatie.Prinfrecareacurentuluiprimardeperetelr
sidefundulbazinului,secreeazauncurentsecundartransversal,de
intensitateapreciabila,careareocomponentaradialade
suprafata,directionatadinsprecentruspreperetelebazinuluisio
componentaradialadefund,orientatadinspreperetesprecentrul
bazinului.Componentaradialadefundtransportamateriilesolide
sedimentatespredrenulcentralalbazinului,favorizand
autocuratirea.Curentuldeapacarealimenteazabazinelecirculare
poatemodificainstantaneucalitatilefizicochimice
(temperatura,continutuldeoxigen,amoniac,nitriti,dioxidde
carbon,pHetc)sibiologice(continutulinsolidein
suspensie,germeni)aleapei.Concomitent,printrobunaamestecare
aapei,intreagapopulatiepiscicolavietuiesteinmediulacvaticcu
aceleasicalitati.Pentrumentinereastariidesanatateatonusului
muscularsiarespiratiei,precumsipentruaconducesolidele
sedimentatespredrenulcentralalbazinului,vitezaderotatieaapei
nutrebuiesadepaseasca1530cm/secunda.
Preturibazineconfectionatedinpoliester:
Pentruavaformaoideeasupracheltuielilordeachizitionare,va
http://reproducereacrestereapastravilor.blogspot.co.uk/

11/25

6/27/2016

Reproducereacrestereapastravilor

prezentamcatevapreturipentrudotareafermeicubazine:
troci390deeuro/buc+tva
bazinepatrateculaturilede1,5m650euro/buc+tvapentrupuiet
bazinecircularecudiametrude3m2200euro/buc+tva
bazinecircularecudiametrulde4m10623lei/buc(tvainclus).

Legaturicatrecartidespecialitatedindomeniul
salmonicol(crestereapastravilor)inlimbaromana.Daticlickaici:
1.http://www.scribd.com/doc/27960454/Crestereasalmonizilor

PublicatdePastravarBucovinala13:10

Uncomentariu:

Linkuridentoarcerectreaceastpostare

vineri,3mai2013

Speciidepastravi.Pastravulindigen,fantanel,curcubeu,de
lacsidestanca.

PASTRAVULINDIGEN(SALMOTRUTTAFARIOL.)
Pastravulindigen(Fig.1),denumitsiPastravderau,PastravsauPastravcomun,
estesalmonidululcelmairaspanditinapelenoastredemunte.

Fig.1Pastravindigen

Raspandire:Traiesteinapeledemunte,dinapusulEuropeipanainMuntiiUral,
incelealeAfriciideNord(Algeria,Maroc)sialeAsieimici.AfostintrodusdinAmerica
de Nord, India,Africa , Noua Zeelanda si Madagascar la sfarsitul secolului al IXlea.
(fig.2)
La noi in tara, in afara apelor si paraielor de munte, unde este preponderent in
zonacareipoartanumele,seaflaraspanditsiinlacurilealpinesidebaraj,intinzandusi
stapanireaasupralordelaaltitudineade150m(CernasiValeaBeiului)panasus,ingolul
alpin , la 2260 m (Tauportii). Din lungimea totala cat reprezinta reteaua hidrografica a
apelorcurgatoaredemunte,pastravulindigenocupa11.500km,populandsiunnumarde
http://reproducereacrestereapastravilor.blogspot.co.uk/

12/25

6/27/2016

Reproducereacrestereapastravilor

75lacurialpinesidebarajdinzonamontana,fienatural(Balea,Calcescu,LaculRosu.),
fieintroduspecaleartificiala.
Actiuneaderepopulareaapelorcuaceastaspeciearelocanual,prinintroducerea
depuieticrescuti,dinprimavarapanaintoamna,intoplite.Incepandcuanul1965aavut
loc o larga actiune de populare a lacurilor alpinele din masivele Rodnei, Fagaras,
Candrel, Parang, Retezat, Tara Godeanu., utilizanduse si puieti obtinuti din icre
provenite din import ca fiind specia de lac, specie care practic reprezinta o varietate a
pastravuluiindigen.
Azi,doar cateva lacuri montane nu
au viata piscicola, fie datorita esecului
actiunii de populare ca de pilda Lacul
Caltun din masivul Fagaras si unele lacuri
din Caldarea JiuluiParang, fie datorate
adancimiisub2maapeisilipseideoxigen
dintimpulierniloraspre.
Fig.2Zonaderaspandire

Crestereaartificialaapastravuluiindigeninvedereaproduceriipuietuluipentru
repopularea anuala a apelor de munte are loc in majoritatea pastravariilor noastre. Fac
exceptie doar cateva pastravarii care produc numai pastrav de consum, Curcubeu sau
Fantanel,printrecaresenumarapastravariile:Slanic,Friza,CampulCetatiisiPopoci.
Descriere:corpputernic,informadefus,putinturtitlateralsiacoperitcusolzi
marunti. Capul este lipsit de solzi inotatoarea codala este scobita in tinerete si aproape
dreapta la exemplarele batrane si la cele adulte care traiesc in lacuri alpine de baraj.
Celelalteinotatoaresuntusorrotunjite.Linialaterala,putinpronuntata,areinlungulei
intre110si125desolzi.(fig.3)

Fig.3Pastravindigen

Maxilarelesuntputernice,prevazutecunumerosidintiaduiinauntru,careindica
aptitudini de mare rapitor. Exemplarele batrane si uneori masculii in epoca boistei au
maxilarulinferiormailungsicurbatinsus.
Coloratia corpului este foarte frumoasa, fiind intrecuta numai de cea a
Fantanelului: brun pe spate si albmurdar pe flancuri si burta. Spatele si flancurile sunt
presaratecupunctenegresaubruninchis,amestecatecusteluterosiiinconjuratedeinele
albgalbui. Punctele rosii lipsesc pe linia spinarii si uneori merg pana in dreptul
abdomenului.Elesegasescraspanditesipenodalca.Launeleexemplarepunctelenegre
suntfoartenumeroase,raspanditepanasipeoperculii,laalteleinsapredominacelerosii.
(fig.4)
Coloratiavariazainfunctiedelocul
detrai,deculoareafunduluialbiei,deluminacare
patrundeinloculundeisiareascunzisulsi,inmai
mica masura, de felul hranei. Astfel este mai
deschisa , de la verdebrun pana la galbenpal, in
apelecufundulpietrossivegetatiearborescentapa
malurisimaiinchisadelanegrulaverdemasliniu
in locuri umbrite, cu apa adanca sau cu fundul
acoperitdevegetatie(muschi,alge).
http://reproducereacrestereapastravilor.blogspot.co.uk/

13/25

6/27/2016

Reproducereacrestereapastravilor

Fig.4Pastravindigen(formadefus)

Panalavarstadeunansiuneorichiarmaitarziu,tineretulpoartapeflancuriumbre
ovaletransversale(Fig.5).
Desi este un peste agil si iute,
invingandovitezaacurentuluiapeide23,5
m/s, trei particularitati ii sunt caracteristice:
frica,lipsadeabilitatesivoracitateafugela
cea mai mica miscare de pe mal prins in
cirlig,inlocsaseincurcespremalasemenea
celorlalti pesti, el inoata spre mijloc tinand
firul intins atins cu mana pe sub pietre nu
fugedalamomealachiarcandestesatul.
Fig.5Pastravindigen

Locul de traihrana. Fiind un peste de apa rece il gasim in ape cu temperaturi

cuprinse obisnuit intre 1216C vara si 13 C iarna. In apele a caror temperatura urca
peste19Cseintalnetefoarterar,loculluifiindluataicidepestiialbi.
Subnumelegenericdepestialbisuntcuprinsipestiicaretraiescinmodobisnuitin
zonainferioaraaapelordemunte,ca:clean,mreanavavata,scobar,belditaetc.
Pastravuliubesteapalimpedecumultoxigendizolvat(912mg/l)suportandinsasi
peduratascurtasiapatulbure.
Unroldeosebitinviatapastravuluiindigenilareloculdeascunzis,pedeoparte
datoritafaptuluicaapamicasilimpedefacesafiezaritcuusurinta,iarpedealtaparte,
fiind un peste rapitor caresi culege hrana din apa sau de la suprafata ei, are nevoie de
locuridepanda.Ilgasimastfelsubbolovani,radacinilearborilordepemal,arboricazuti
in apa, casite etc. Locul de adapost sil paraseste numai in epoca boistei sau cand
puhoaieleiltransportalavale.Pentrulocurilebunedeadapostsedauadevaratelupteintre
pastravi.Pentrucrearealor,apeledemunteseamenajeazacucascadepodite(fig.6).

Fig.6Cascadapodita

Hrana,foartevariatadealtfel,oformeazalarveledeinsectecaretraiescinapasub
pietre, asanumitii corobeti, latatusii, diferitele insecte ce zboara la suprafata apei. Fiind
carnivorprinexcelenta,sehraneste,inspeciallavarsteinaintate,sicupestiimicicarei
stiudefrica:boistenisigrindeiavandpredilectiedeosebitapentruzglavoace,acarorcarne
paresafiegustoasa.Atacasisemenimaimicideaisai,pecareinsanuiprindecuprea
multausurinta.
Cresterea. Pastravul indigen creste in functie de bogatiile in hrana a apei
respectivesidetemperaturicuprinseintre1416C.Latemperaturisub23Cinceteaza
sasemaihraneasca.
Dimensiunileobisnuitealepastravuluiindigendelanoi,ladiferitevarste,sunt:
612cm,cu420g,lavarstade1an
1520cm,cu50120g,lavarstade2ani
2530cm,cu150250g,lavarstade3ani
3035cm,cu250500g,lavarstade4ani
3545cm,cu400700g,lavarstade5ani.

http://reproducereacrestereapastravilor.blogspot.co.uk/

14/25

6/27/2016

Reproducereacrestereapastravilor

Fig.7Pastravindigen

Inapelebogateinhrana,cumsunt:Oasa,LaculLotruetc.Pastravulindigenare
ocresterefoarterapida,fiindbundeunditaintoamnaceluidealdoileaandeexistenta.In
apeleFagarasului,mairecisimaisaraceinfaunanutritiva,crestereaemaiinceata:abiain
vara celui de al patrulea an de viata se situeaza printre pestii buni de cosul pescarului.
(fig.7)
In apele reci si sarace in hrana, cresterile sunt mai mici, ajungand abia la
jumatate.
Pastravul indigen traieste pana la varsta de 1012 ani si poate atinge greutatea
maxima(LaculVidraru)de4,5kg.
Reproducerea.Pastravuldevinematursexuallavarstade24ani,mascululmai
devreme decat femela. Boistea sau bataia cum i se mai spune , are loc prin lunile
octombrienoiembrie, cand apa de munte sa racit pana la 78C. Este mai timpurie in
apelerecisiintoamnelemaiscurte,simaitarzieinapeleceseracescmaitarziusauin
toamnelungi.
Cand frunza arinului incepe sa se desprinda de pe ramuri,pastravii sunt gata de
nunta.Inaceastaperioadaeiimbracaasanumitahainadenunta,primindocoloratiemai
aprinsa decat de obicei. Acum femela se deosebeste cu usurinta de mascul, avand
abdomenulmaiplinsiorificiulgenitalmaritsiumflat.
Cuprinsi de focul dragostei, pastravii urca in carduri spre izvoare, sarind
obstacolechiarde1minaltime.Nutoateexemplareleintreprinddrumulspreapelelimpezi
sioxigenatealeizvoarelor.Uneledinelesebatinapropierealoculuidetraiincazulin
caregasescaiciconditiibunedeboiste.
Femela,urmatade12masculi,isidepuneicreleinlocuriledebataiecuratitede
mal,frecandusiabdomenuldepietrisulfin,iarmasculiilestropescculapti.Dupaaceasta,
femela acopera icrele, cu ajutorul cozii,cu un strat subtire de pietris. Dupa depunerea
icrelorsialaptiilor,pestiislabiti,selasadusilavaledecurentulapeisirevinlavechile
locurideadapost.
Pastraviidinbazinelepastravariilordepunicrecevamaitarziudecatceidinrau.
Inuniiani,datoritavariatiilordetemperaturadinsezonulautumnal,recoltareaicrelorse
prelungestepanalasfarsitulluniidecembrie.
Marimeaicrelorsinumarulpecareildepuneofemeladepindedegreutateaei,de
varsta ei,si indeosebi de bogatia in hrana a apei in care traieste. Icrele, de culoare
portocaliugalben au un diametru intre 36 mm, fiind mai mici la pastravii tineri si mai
marilaceimaiinvarsta.Deasemenea,elesuntmaimarilapastraviidinlacurilealpine
decatlaceidinparaieledemunte.
La1kggreutatecorp,ofemeladepuneintre2200si4500icre.Numarulicrelor
variaza,lapastraviidinliber,delaunparaulaaltul,infunctiedeoseriedefactori,intre
carecelmaiimportantilconstituiecapacitateabiogenicaarauluirespectiv(Fig.8).

http://reproducereacrestereapastravilor.blogspot.co.uk/

15/25

6/27/2016

Reproducereacrestereapastravilor

Fig.8Icredepastrav

Inurmamasurilorfacutelaunnumarminimde10femeledediferitevarstedin
fiecareapamentionatamaijosaurezultaturmatoarelemediila1kggreutatecorppentru
pastravulderau:2200bucatiraulBudaArges2300ValeaIeri2400bucatiiparaulSchit
Ceahlau2900bucatiRaulMareRetezat3000bucatiValeaIaduluisiLaculVidra3200
bucatiparaulBarnar3300bucatiSomesulRece3800bucatiValeaPutneiSuceava4000
bucatiraulLotru,amontedecoadaLaculuiVidrasi4200bucatiinraulSebesOasa.
Icrelestauinapalaincubatunnumarvariabildezile,infunctiedetemperatura
apei:maiputinezilecandapaestemaicaldasimaimultezilecandapaascazut.
Ingeneral,inapeletariinoastre,puietuliesepelamijloculluniimartieinceputul
luniiaprilie,dupa140180ziledeladepunereaicrelor.
Pentrucapuietulsaiasadinicreacesteatrebuiesaacumulezeunnumardegrade
zile (totalul temperaturilor zilnice ale apei intre data depunerii icrelor si a ecloziunii)
variind intre 330 si 380. Cifrele de mai sus rezulta din datele inregistrate la diverse
pastravariidintara,intrunintervalde5ani.
Odata cu racirea timpului, pastravul nu se mai hraneste decat in masura foarte
mica,intralaadapostsubpietresiisireiaactivitateaderapitordupadezghetulapei.

Fig.9Pastravulindigen(SalmoTruttaFario)ParaulBarcau

Diverse.Pastravulindigenareocarnefoartegustoasacandestepreparatproaspat
inunt,dupacetimpdeooraastatlasare.Friptpejaratic,infoidebrusturesauinzairla
protapcumsespune,estedelicios.Afumatsiimpachetatinvarzobdebradsatisface
celemaialesegusturi,dacaafostbinepreparat(56oreinsare,inprealabil).
LaizvoarelerauluiBarcau(fig.9),peparaieleToplitasiBoita,traiesteovarietate
de pastrav indigen careia ii lipsesc punctele rosii, cele negre fiind repartizate rar pe tot
corpul.VarietateaafostdenumitaSalmotruttalinneussiesteunicaaiciinapeletarii.Pe
viitor va fi crescuta artificial in bazinele pastravariei Izvorul Barcaului, urmand a fi
reintrodusainparaieleamintite,undesaimputinatpanaladisparitiedatoritaexploatarilor.
Traiesteinamesteccupastravulindigen.
InparaulBarnar,afluentalBistriteimoldovenesti,inlocalitateacuacelasinume,
pastravulindigenareocoloratiedeosebita,galbenpeburtasifancuri,cuumbreovalesi
puncterosirare.(Fig.10)
Se presupune ca ar fi un pastrav
rezultat al unei vechi incrucisari dintre
pastravul indigen bastinas si cel fantanel
(Salvelinusfontinalis)adussipopulataicila
inceputulsecoluluialXXlea.
Numeroase
exemplare
cu
caracteristicile coloristice mentionate sunt
sterile.
Pescuitulsportivalpastravuluieste
http://reproducereacrestereapastravilor.blogspot.co.uk/

16/25

6/27/2016

Reproducereacrestereapastravilor

deosebitdeatragator.Sepescuiesteculansetafolosindlinguritemetalicedediferiteforme
saupestisoriartificiali.
Fig.10PastravulindigendinraulBarnar

Pescuitul cu momeli naturale, in ciuda faptului ca este permis in unele ape de

munte, pierde din ce in ce mai mult teren, cei care se considera adevarati pescari de
pastravvazandacestpescuitcalipsitdesportivitate.
Sezonuldepescuitincepedela1maisiseinchidela14septembrie.Dimensiunea
minimaestede20cmintrozidepescuitsepotretine10bucatisiinmajoritateaapelor
curgatoaresepotpescuinumaidouazilepesaptamana.Pescarulcareaprinsunpastrav
subdimensionatesteobligatsaildesfacacugrijadincarligsisaleliberezeinrau.Incazul
incareafostranitpreagravvafitaiatinbucatisiaruncatinrau,spreaservidrepthrana
celorlaltipesti.
In liber, reusita reproducerii este foarte redusa. Se aprecieaza ca abia 12% din
puietiiiesitidinicreajunglamaturitatedatoritadaunatorilor,puhoaielorsinumeroaselor
altecauze.
Datorita acestui fapt, fondurile de pescuit trebuie repopulate in fiecare an cu
puietulpecaleartificiala(Fig.11).
Puietul se produce in pastravarii si
se considera anual pentru reteaua
apelor de munte un necesar de 14
milioanedepuieti.Aceastiacrescin
prealabil in locuri de deversare
numite toplite pana toamna cand,
adaptati in mare masura la mediul
natural se introduc in rau si in
lacurimontane.

Fig.11Operatiademulgere

PASTRAVULFANTANEL(SALVELINUSFONTINALISMITCHILL)
Pastravul fantanel (fig. 15) este denumit si pastrav de izvor, pastrav de sipot,
fantanitasifantanel.

fig15.Pastravulfantanel

Raspandire. Originar din regiunea izvoarelor fluviilor de pe coasta atlantica a

AmericideNord(intrepensiuneaLabradorsiMuntiiAlegani),afostintrodusinEuropain
jurulanului1889,iarlanoiprinanul1906,incatevaapedemuntedinMoldova,ca:Valea
Barnarului, Valea Putnei si Valea Tarcaului. Tot prin aceeasi vreme a fost introdus si in
cateva ape din Transilvania: in Valea Gudei, afluent al Muresului langa Toplita, paraul
Negruta,afluentalSomesuluiRece,siValeaPutneiSuceavapecalededisparitie.
Descriere.Rudaapropiatacupastravulididigen,fantanelulilintrecepeacestain
armoniaculorilorcareidauofumusetedeneasemuitsiiconferatitluldecelmaifrumos
peste de la noi. Corpul, mai putin suplu decat al pastravului indigen, este acoperit cu
numerosi solzi mici. In lungul liniei laterale sunt dispusi intre 109 si 130
solzi.
Are spatele brazdat de dungi serpuinde portocalii pe un fond verde masliniu.
Flancurile, de culoare variind intre argintiu, portocaliu si rosu, sunt presarate cu
numeroasestelutecucolturirotunjite,deculoareportocaliesaurosucarmin,uneledinele
inconjuratecuinelealbastrui.
Inotatoareleventrale,ceaanalasiceacodalasuntrosieticesiaulamarginecateo
http://reproducereacrestereapastravilor.blogspot.co.uk/

17/25

6/27/2016

Reproducereacrestereapastravilor

dunga de culoare alblaptos brazdata terminal cu o dunga neagra. Inotatoarea codala are
aceasta dunga numai la baza de jos a ei. Dorsala si nodalca au culoarea spatelui si sunt
brazdatesielededungiserpuinde.
Aceleasicaractereleprezintasiparteasuperioaraainotatoriicodale,careescobita
intineretecasilapastravulindigen.Femelaareculorimaistersedecatmasculul.
Pana spre mijlocul celui deal doilea an de existenta, ca si pastravul indigen, are pe
flancurinisteumbrerotundeovale.Intimpulboistei,abdomenuldevinerosuporocaliucu
pete negre care, impreuna cu maxilarul de jos, usor curbat, il face usor de deosebit de
femela.
Exemplarele

crescute

in

pastravarii pierd din coloratia frumos

armonizata, culorile devenind sterse,
uniforme(fig.16).
Are gura mai mare decat
pastravul indigen si prevazuta cu dinti
maro,incovoiati,careidaucaracteristica
demarerapitor.
Fig.16Pastravfantaneldinpastravarii

Felul de viata,hrana. In tara de bastina traieste in apele limpezi puternic

oxigenate,cutemperaturiscazutesicarenudepasescvara15C.Optimuldehranireilare
cand temperatura apei are valoarea cuprinsa intre 1214C. Sub 4C hranirea inceteaza.
Cresterea temperaturi apei peste valoarea de 17C il face sa migreze inspre izvoare, in
cautareatemperaturilormaiscazute.

Spre deosebire de pastravul indigen, fantanelul este un peste vioi, vesnic in

miscare,adapostuljucandunrolsecundarinviatalui.
Hrana, constituta din melci, rame, latausi si felurite insecte sio ia fie de la
suprafataapei,fiedepefundulei.Consumasisemenimaimicideaisai.
Cresterea. Este mult mai rapida decat a pastravului indigen, devenind apt de
undita la varsta de doi ani, cand atinge o lungime de 2025cm si o greutate de 150200
grame.
Crescut in pastravarii si hranit din abundenta inregistreaza greutati mai mari,
atingandlainceputulceleidea3averi250g,iarlasfarsitulceleidea4averi550gsi
35cmlungime.Greutateamaximainregistratainpastravariiestede1kg.
Reproducerea. Are loc toamna, incepand cu luna octombrie si sfarsind cu
jumatatea lunii noiembrie, cand femelele depun intre 2500 si 5000 icre de kg/greutate
corp,cuundiametrude45mm.Devinematursexuallavarstade23ani.Boisteaareloc
invecinatatealoculuiincaretraieste,inacelasimodcasipastravulindigen.
Puietiiiesdinicreprinlunamartiecandacumuleaza350400gradezile.
Avandaceeasiepocadeboistecasipastravulindigensitraind,lanoi,inamestec,
seincruciseazacuacestadandasanumitiipastravitigrucaracterizatiprindungilecafenii
depeflancuri,uniteintreelesubformadefigurineregulateincentrulcaroraseaflacate
un punct de aceeasi culoare. Lipsesc si dungiile colorate ale aripilor ventrale (fig 17).
Hibrizii produsi sunt sterili. Incrucisarea facuta cu cativa ani in urma, in Pastravaria
Gudea,adatnasterelacatevaexemplaredeacestgen.
Fantanelul din apele naturale este apt pentru reproducerea mai devreme decat
patravulindigen,pastravulfantanelsirespectivtigru,lavarstade2ani.

http://reproducereacrestereapastravilor.blogspot.co.uk/

18/25

6/27/2016

Reproducereacrestereapastravilor

Fig.17Pastravfantanel

Diverse.Pastravulfantaneldinapelenaturalearecarnesomonatacuun
placutgustdeciuperci.
A fost introdus in anii 19661967 sub forma de puieti adusi de la Pastravaria
ValeaPutneiinTaulStevieidenumitsiTauldesubRetezatundesadezvoltatexceptional.
Aflatinarealulsauvechipecalededisparitie,fiedatoritaexploatarilorforetiere
siapeitulburi,fiecaptarilorhidroenergetice,pastravulfantanel(Salvelinusfontinalis) are
asigurata la noi continuitatea speciei datorita existentei lui inTaul Steviei unde, fiind in
afaratraseelorturisticesidatoritaaccesuluidificil,estescutitdeplagabraconajului.
Fiindunpestedeaparecesilimpedeesteindicatafiintrodusinzonaizvoarelor
paraielor,unde de obicei pastravul indigen isi limiteaza accensiunea,si indicat in mod
deosebitinzonasuperioaraaparaielorFagarasenesiinlacurilealpine.
Intre anii 1978 si 1984 au fost importate icre de pastrav fantanel din fosta
Cehoslovacie. Icrele au constituit un hibrid selectionat si adaptat la cresterea artificiala
(Salvelinusamericanus).
Afostintrodusinmajoritateapastravariilorcuapareceinlocuindtreptatpastravul
curcubeucarepreferaapecutemperaturimairidicate.
Astazimaibinede2/3dinproductiadepastravdeconsumapastravariilornoastre
estedatadepastravulfantaneldeprovenientainitialadinCehoslovacia.
AfostintrodusinmediulnaturalinlacuriledinmuntiiRetezatinanul1979unde
sadezvoltatinconditiidemarerapiditate.
Afostinsaextrasprinpescuitpanalaultimulexemplar.
SamaipastratdatoritaaccesuluifoartedificildoarinLaculMijadinParang.

PASTRAVULCURCUBEU(SALMOGAIRDNERIRichardson)Considerat
somon
Pastravulcurcubeu(fig.18)estedenumitsipastravamerican.
Raspandire.OriginardinAmerica
de nord (California), a fost introdus in
Europa in jurul anului 1880, in Germania
mai intai si apoi si in alte tari europene,
printre care si tara noastra,unde a fost
introdusinainteaprimuluirazboimondial.
In America de Nord traieste in apele
muntilor coastei pacifice incepand din
Alaska si pana in California.

Fig.18Pastravcurcubeu

Existadouavarietatidepastravcurcubeu:pastravulcurcubeupropiuzis(rainbow
trout)stabilitinapeledemuntesipastravulcurcubeudenumitcucapdeotel(steelhead
trout),caremigreazainoceaninstadiuldeadult.
InEuropaaufostadusesubformadeicreamandouavarietatile,atatSamloshasta
Jordon ce traia in regiunea superioara a paraielor din Muntii Stancosi (Oregon si
California), cat si forma migratoare din regiunea dinspre varsare a paraielor respective
(SalmoirideusGibbons).
Astazi, datorita incrucisarilor facute dea lungul anilor intre cele doua varietati,
pastravul curcubeu existent la noi are caracterele formei migratoare, motiv pentru care
popularile facute in trecut in apele curgatoare din Moldova, Maramures, Banat si
Transilvanianuaudatrezultatepozitive.Ajunslataliade20cmcoboaradinparaielede
munteinzonacolinearaaraurilor.EstecazulparaielorPosaga(1965)deundeacoboratin
http://reproducereacrestereapastravilor.blogspot.co.uk/

19/25

6/27/2016

Reproducereacrestereapastravilor

Aries, Giurgiu (1968), Idicel (1968) si Troaus (1966) , de unde a coborat in Mures. Se
cunoaste un caz cand, dupa viitura din iulie 1975, pastravul curcubeu a fost pescuit in
Dunare,laGalati,ajunsiaici,probabil,peundeleSiretuluicasiunexemplarpeSabarin
1980.
Azisemaigasesteinapelecurgatoaredoarincatevaparaiecareauinapropierea
lorpastravariideconsumdinbazinelecaroraaevadat.
AfostintroduscaspeciedebazainLacurileBicazsiVidraru,insaafostextras
prin braconaj aproape pana la exterminare. In Lacul Lotru forma pana de curand specia
majoritara, iar Lacurile alpine Urlea, Cindrel, Spurcat si Podragel il mai gazduiesc inca
alaturidepastravulindigen.AfostintrodussiinlezeruIghielsiinLaculVulturilorSiriu.
Descriere. Este colorat mai putin frumos decat semenii sai din aceeasi familie,
pastravul curcubeu fiind verdecenusiu,uneori albastrui pe spate, argintiu stralucitor pe
flancurisialbiciospeburta.Inlungullinieilaterale,multmaipronuntatadecatlaceilalti
pestidinfamiliasalmonidelor,areodungacuirizatiiinculorilecurcubeului,deundeisi
trage si numele.Aceasta dunga este mult mai pronuntata la exemplarele care traiesc in
apele libere decat la cele din bazinele pastravariilor. La aceasteaindeosebi la masculi
dungaestemaipronuntatainperioadadepuneriiicrelor.
Formacorpuriloresteasemanatoarecuceaapastravuluiindigen,solziisuntinsa
maimarisiusoricazatori,innumarde120150inlungullinieilaterale.
Flancurile si spatele, ca si
inotatoarea codala, sunt presarate cu
numeroase puncte mici negre. Punctele
rosii lipsesc. La unele exemplare,punctele
negre mici, de forma neregulata sunt
raspanditepetotcorpul.
Flancurile si inotatoarea codala,
suntpresaratecunumeroasepunctemicinegre.Punctelerosiilipsesc.Launeleexemplare
punctelenegremici,deformaneregulatasuntraspanditepetotcorpul(fig.19) Fig
.19Pastravcurcubeudeunan

Intotdeanacodalaestescobitalavarstainaintata.Capulestemaimic,proportional
cu corpul, decat la pastravul indigen. Puietul de o vara are dungi transversale ovale pe
flancuri,dungicedisparinadouavara.
Feluldeviata,hrana.Esteputinmaiexigentlaconditiilefizicochimicealeapei
decat ceilalti pastravi. Suporta bine tulbureala apei, se multumeste cu un continut mai
scazutinoxigendizolvat(67cm/l),cuuncurentmailin,preferaapeleneutrecuvaloarea
pHuluiinjurde7.
Inceprivestetemperaturaapei,inbazinesuportatemperaturipanala28Ctimp
decatevaoredacadebitulapeiestedecelputin1l/minutla1kgpeste.
Optimul de hranire il are cand temperatura apei atinge valori cuprinse intre 15
19Cconsumainsahranaceiseadministreazasicandapaaretemperaturiapropiatede
1C,faptcarelfacesainregistrezesiunelecresterisiintimpuliernii.Latemperaturice
trecpeste23Chranireainceteaza.
Inapelelibere,hranaesteconstanta,fiinalcatuitadintotfeluldeinsectesilarve
existenteinapasicarezboaralasuprafataacesteia.Estemaivoracedecatceilaltipastravi,
fiindtottimpulflamandsiincautareahranei.Inghitetotcecadeinapa.

Este mai putin pretentios in ceea ce priveste adapostul, preferand in schimb apa
maiadanca.
Cresterea. In apele naturale, la varsta de 2 ani cand este bun de undita, atinge
lungimea de 2025 cm si o greutate de 100250g. In bazinele inchise cresterea este in
functie de temperatura apei, debit si in special de hranire. Creste mai incet decat
fantanelul.

http://reproducereacrestereapastravilor.blogspot.co.uk/

20/25

6/27/2016

Reproducereacrestereapastravilor

Hranadecalitatesiabundentaeiinapeleinferioarefacecapastravulcurcubeudin
libersainregistrezecresteriputinobisnuite.
Reproducerea.Maturitateasexualaoatingela2ani(masculul)sila3ani(femela)
femelaareuneoriicresilavarstade2aniatuncicandareconditiioptimededezvoltare.
Depunereaicrelorarelocprimavara,incepandculunamartiesisfarsindinlunaapriliecu
exceptia celor din pastravariile alimentate de la izvor, unde depunerea icrelor are loc in
februariesichiarinianuarie.Inapelecurgatoarepastravulcurcubeunusereproduce.
La1kggreutatecorpseobtine4000deicregalbenesauportocaliide46mmin
diametru,infunctiedevarstasigreutateafemelelor.
Incubatia dureaza intre 3060 zile, icrele eclozand dupa acumularea a 330390
gradezile.
Diverse. In apele in care exista, pescuitul pastravului curcubeu este liber intre 1
iunie si 31 decembrie. Dimensiunea minima admisa la pescuit este de 20 cm. La undita
cade,atat la musca artificiala si lingurita cat si la momeli naturale,mult mai usor decat
celelaltesalmonide.
Pastravulcurcubeuarecarneamaiputingustoasadecatpastravulindigen,darmai
gustoasadecatafantanelului.
Pastravul curcubeu nu face obiectivul cresteri pentru repopulare intrucat, nu se
imultesteliberdatoritapierderiifunctiuniidereproducerenaturala,urmareaadaptariilui
indelungatelaviataincaptivitate,undeicrelesuntrecoltatedeom.
Face obiectul cresterii in scopul valorificarii lui ca pastrav de consum, datorita
urmatoarelorparticularitati
seadapteazalacrestereainbazineinchisesilahranireartificiala
estemaiputinsensibillatemperaturaincrestereaapeisuportandtemperaturi
ridicateatuncicandapaseincalzesteinzilelefoartecalduroase
reproducatoriisecrescmultmaiusordecatceidelapastravindigensisepot
sortachiardinpastravuldestinatconsumului
crestemairepededecatpastravulindigen,cuconditiaasigurarihraneidebuna
calitatesilatimp
estemairezistentlabolidecatpastravulindigen.
Lanoi,pastravulcurcubeuestecrescutintrunnumarmaredepastravarii.
Pastravulcurcubeu provine din pastravul adus la inceputul secolului trecut din
parteadevestacontinentuluiamerican,dinzonapacificului.
Dea lungul anilor au fost aduse exemplare sub forma de icre embrionate, din
diversecolturialecontinentului.
In 1957 au fost aduse din Japonia 200.000 icre sub forma de icre repede
crescatoare
Inurmacumaimultedecenii,printroselectieefectuatamultianilaranddintro
specie pescuita intrun lac din Columbia Britanica,a fost creata o varietate de pastrav
repedecrescatoare,botezatadupanumeledeorigineKamloop.
LanoiaufostimportateicredeKamloop,inmaimulteranduriincepandcuanul
1983(fig.20).

Fig.20PastravKamloop

Lipsa unor conditii normale de dezvoltare ca hrana de buna calitate si o

temperaturaaapeirelativconstanta(injurde15C)afacutcapastravulrespectivsanudea
rezultateleasteptate,respectivcrestereala12luniingreutatede200399g.
Pentru introducerea in apele naturale a pastravului curcubeului Shasta, stabilit la
http://reproducereacrestereapastravilor.blogspot.co.uk/

21/25

6/27/2016

Reproducereacrestereapastravilor

origineinapeledemunte,aufostimportateinanii1985icredinaceastaspecie.
In scopul popularii numeroaselor lacuri de acumulare din zona montana a fost
importataoaltavarietatedecurcubeu,asanumitulpastravJumperunpastravcompetitiv
lapescuitulsportiv.
Inanii1994si1996afostimportatdinDanemarcaunpastravcurcubeuselectionat
pentru cresterea artificiala cu o aptitudine de temperatura mai mare decat optimul
pastravuluicurcubeuactualmentebastinas.
Esteunpastravcuorapiditatemaimareincresteresioaptitudinemaimareince
privestetemperatura.
Dacatemperaturaoptimaapastravuluinostrucurcubeuvariazaintre1519C,cea
apastravuluidanezareomarjamaimare,eavariindintre919Cdezvoltandusefoarte
binelaaceastagamamailargadetemperatura.
A fost raspanditaintai la PastravariileGiulau,Arpas, Fiad, Pucioasa, Campul
Cetatii,Dobra,Vascau,LaculRosusiSapanta.Evolutiabunadinaniiacestuipastravface
ca el sa inlocuiasca treptat, in pastravariile cu apa rece, fantanelul care are o carne
calitativa,maislabacaceadecurcubeu.

PASTRAVULDELAC(SALMOTRUTTAMORPHALACUSTRISL.)
Pastravul de lac nu este o specie aparte,ci o forma a pastravului indigen adaptat,
dealungultimpului,laviatalacustra.

Fig.12PastavdinLaculBicaz

Raspandire:EsteintalnitfrecventinlacuriledinAlpi(Franta,Elvetia,Austria.)si
inlacurilealpinealePeninsuleiScandinavice.
LanoiesteraspanditinLacurileBicaz,VidraVidrarusiLesu,fiindlaelacasain
lacuriledeacumulareadancisibogateinhrana.
CatevaexemplareaufostpescuiteinLaculRosu,iardupaparereaunorcercetatori
se
gaseste
destul
de
numeros
(Fig.12)

si

in

paraul

PrejmerBrasov.

Descriere:Corpulestescurtsigros,multlatit,acoperitdesolzimariusorcazatori.
Capul,inraportcurestultrupului,estemultmaimicdecatpastravulindigensiaparecu
totuldisproportionatfatadetrup.Guraestemaimica,prevazutaatatpemaxilarecatsipe
vomercunumerosidintiputerniciincovoiatiinauntru.
Inotatoareacodalaesteputinscibitaintineretesidreaptacandajungelamaturitate.
Culoareaspateluisiacapuluiesteverzuioliv,iarceaaflancurilorsiaburtiieste
argintie.Flancurilesuntprevazute,panaaproapedeburta,cupetemaricolturate,obisnuit
informadeX,deculoareneagra.Acesteasuntmaiinchisepeoperculi,undeauoforma
mairegulata(faracolturi).Petelenuauinelealbesaualbastrui,calapastravuluiindigen
sau fantanel. Inotatoarea dorsala are si ea numeroase puncte negre rotunde, dispune in
randuriparaleleintreradii.Petemici,dispuseneregulataresiinotatoareacodala.
Petelerosiilipsesccudesavarsire.Existatotusi,incidental,uneleexemplarecare,
http://reproducereacrestereapastravilor.blogspot.co.uk/

22/25

6/27/2016

Reproducereacrestereapastravilor

intinerete,auasemeneapete,insasterse.
Feluldeviatasihrana:Traiesteinapeleadancisirecialelacurilordemunte.In
LacurileBicazsiVidracoboarapanalaadancimeade40metri.
Circula tot timpul in cautarea hranei, fapt pentru care adapostul nu joaca rol in
viata lui. In stadiul de puiet se hraneste cu diverse larve acvatice,pe care le gaseste pe
fundullaculuisau,maiales,lamal.Caadultinsa,fiindunuldinpastraviiceimairapitori,
isiiahranaaproapeexclusivdinrandulcelorlaltipestisoricaretraiescinapalacului,sau
dintresemeniisaimaimici.
PastravuldinLaculBicazsehranestecuobleti,porcusori,babusca,clenisorisialte
speciimarunte,iarceldinVidrarucuzglavoace,boistenisiobleti.
Cresterea. Este o varietate care creste mai rapid decat toate celelalte specii de
salmonide,cuexceptialostritei.
InLaculBicazdatoritabogatieidehranasiindeosebiinpesticareformeazahrana
preferataapastravului(obleti,boisteni,porcusorietc.)aceastaareocresteremultmaimare.
InLaculVidraru,cresterimarisauinregistratinprimiiani,stagnandapoidincauzalipsei
dehrana.

CRESTEREAPASTRAVULUIDELAC
Tabelul1

Varsta

ani

L.Bicaz lung.cm
L.

1,5

14

44

53

64

74

86,5

27

greutatea.kg

0,210 0,910 1,700 3,200 6,000 8,400

lung.cm

23,5

32

42

46

53

72

104

Vidraru

greutatea.kg

0,155 0,299 0,710 1,100 1,700

L.

lung.cm

22,5

Vidra

greutatea.kg

0,110 0,175 0,250 0,620 0,900

28

35

49

50

PastravuldinLaculBicazprovinedinpuietiadusidelapastravariaLaculRosusi
introdusiinafluentiiBistritei.(fig.13).

Pastravuldelactraiestepanala20anisiatingedimensiunipanala30kg.Lanoi,
cel mai mare exemplar pescuit pana in prezent a avut greutatea de 22kg, prins in Lacul
Bicaz.
Reproducerea: Pastravul de
lacdevinematursexuallavarstade3
sirespectiv4ani.
Boistea are loc mai timpuriu
decat la pastravul indigen, cand
temperatura apei lacului coboara la
10C, ceea ce se petrece obisnuit la
sfarsitulluniiseptembriesiinceputul
luioctombrie.
http://reproducereacrestereapastravilor.blogspot.co.uk/

23/25

6/27/2016

Reproducereacrestereapastravilor

Fig.13PastravuldelacdinLaculRosu

Depune un numar de 2.000 icre la apoximativ 2 kggreutate. Icrele au culoarea

portocalie si sunt cele mai mari icre pe care le au pestii de la noi: 56 mm in diametru.
Suntdepuselaapamica,ingurileafluentilorlaculuisauchiarlamal.
MarepartedinpastraviidinLaculBicazurcapeBistricioarasipeBistrita,pentru
depunereaicrelor,panasuslaGuraBarnarului,afluentsituatla43kmamontedecoada
lacului. De la jumatatea lunii octombrie si pana la sfarsitul ei sau putut observa, in
mijlocul albiei Bistritei, la apa mai lina si putin adanca, exemplare perechi in
bataie.
Diverse. In alte tari europene (Austria,
Elvetia, Franta) exista statiuni salmonicole care au
ca obiect producerea puietului necesar repopularii
cupastravdelacalacuriloralpine.(fig.14)
La noi, cresterea lui artificiala se face la
pastravariile Dejani si Ceahlau, reproducatorii
proveninddinprimullotdeicreadusedinAustria.
Pastravulindigen,varietatedelacexistenta
la noi, provine fie din pastravul existent in vechea
albie a raurilor si adaptat la conditiile lacurilor
inundate, fie din puieti rezultati din icre aduse din
Danemarca in anii 1966 si 1967 ca pastravi de lac, realitatea fiind ca acestia sunt o
varietatedepastravindigendomestic.
Fig.14Pastravuldelac

Datorita usurintei cresterii in captivitate, a fost preferat pastravul indigen

autohton care treptat a fost eliminat datorita salbaticiei sale si dificultatii cresterii in
captivitate.
Sadoveditpeparcurscanouavarietatedepastrav,careareinmajoritatepuncte
negreinlocderosii,daurezultatefoarteslabeinactiuneaderepopulareaapelordemunte
datorita,indeosebi,adaptariieilaviataartificiala.
Saconstatatinultimultimpcaexemplareledepuietiintroduseinapeledemunte,
ajunglamaturitate,cudestuldemultadificultate,coborandinzonadesesaraurilor.Dau
insarezultatmaibuninlacuriledeacumulare,desiramanmultefemelecuicrenedepuse
inperioadadeboiste.
Se urmareste, in ultimii ani, reintroducerea in pastravarii a puietului rezultat din
pastravulnostruautohtoncesaprinsintimpulboisteiinmediulnatural.
Inlacurilealpinedelanoitraiesteovarietatedepastravindigenprovenitdinapele
demuntesiadaptatlaviatalacustra.Aretrupulmaiindesatsimailat.Coloratiaiiestemai
viedecatapastravuluidinrau,sispredeosebiredepastravuldelac,arepunctemari,rosii
aureolatedecerculetealbe.Celemaimarisimaifrumoaseexemplare,atingand3,5kg,se
gasescinLaculCalcescudinmasivulParang.
PASTRAVULDESTANCA(SALMOCLARKIIRICHARDSON)

Fig.28Pastravdestanca
Acesta specie se gaseste in nordul Californiei pana in Columbia si Alaska. Se
distingeprinpuncterosiinapropiereacapului,pecareseaflapunctenegremari.Segasesc
maimulteformelocale.Secrestelafelcasipastravulcurcubeucucareseincruciseazacu
http://reproducereacrestereapastravilor.blogspot.co.uk/

24/25

6/27/2016

Reproducereacrestereapastravilor

usurinta.Prezintainterespentrucercetarileinteprinselanoiintara.(fig.28)

PublicatdePastravarBucovinala05:37

5comentarii:

Linkuridentoarcerectreaceastpostare

Paginadepornire

Postrimaivechi

Abonaivla:Postri(Atom)

ablonulEthereal.UnprodusBlogger.

http://reproducereacrestereapastravilor.blogspot.co.uk/

25/25