Suntem prea saraci ca sa avem o presa de slaba calitate. Ce putem face?

Remus Florescu,

Sa faci jurnalism de calitate astazi este o provocare la care institutiile media din toata lumea fac fata din ce in ce
mai greu. Romania va fi o tara in care se traieste mai bine pe masura ce tot mai multi dintre cetatenii ei vor
intelege ca suntem prea saraci ca sa avem o presa de slaba calitate.
Sa faci jurnalism de calitate astazi este o provocare la care institutiile media din toata lumea fac fata din ce in ce
mai greu. Motivul este simplu: audienta a devenit principalul obiectiv al strategiei editoriale a publicatiilor, sub
presiunea noilor modele de publicitate. Marii jucatori de pe piata de advertising cer trei lucruri de la presa:
accesari, accesari, accesari. Problema este ca un articol despre Mihaela Radulescu iti aduce de 10 ori mai
multe accesari decat o ancheta despre starea spitalelor din Romania. Daca pentru a publica primul articol ai
nevoie de cunostinte medii de limba romana, de o conexiune la internet si de circa (maximum) 60 de minute, in
cel de-al doilea caz, ai nevoie de un jurnalist experimentat, de multa documentare si munca de teren. Pelicula
care a castigat anul acesta Oscarul pentru cel mai bun film, Spotlight, incearca sa arate ca in spatele unei anchete
jurnalistice pe care o citesti in cateva minute stau luni si luni de munca intensa de documentare, sute de
telefoane date, zeci de intalniri cu potentiale surse si nenumarate seri in care familia este sacrificata pentru
munca la ziar.
Timpul inseamna bani
La un moment dat in film, noul redactor-sef il intreaba pe seful departamentului de anchete al cotidianului The
Boston Globe la ce lucreaza. ,,Prospectam niste subiecte", i se raspunde. ,,Si cat timp dureaza acest proces", a
replicat el. ,,Vreo doua-trei luni, apoi documentarea mai dureaza cateva luni". Din momentul in care s-a inceput

documentarea si pana la publicarea articolului poate trece si un an de zile, a aflat noul redactor-sef al
cotidianului american. Ancheta care a inspirat filmul Spotlight s-a derulat pe o perioda de mai bine de un an.
Rezultatul insa a fost pe masura: a fost unul dintre cele mai mari scandaluri care a zguduit Biserica
Catolica, cu repercusiuni pana la varful conducerii acesteia, la Vatican.
,,Panama Papers" a scos la iveala sute de afaceri dubioase conectate la cei mai influenti oameni din lume, in
societatile offshore infiintate de firma de avocatura Mossack Fonseca fiind implicati, direct sau prin interpusi,
12 sefi de stat si de guvern (sase in activitate), 128 de responsabili politici si inalti functionari, personalitati
dintre cele mai bogate de pe planeta si 29 de membri din topul Forbes 500. Pe langa afacerile legitime,
paradisurile fiscale sunt folosite pentru evaziune fiscala si spalare de bani.
Munca din culisele ,,Panama papers"
Organele fiscale din mai multe state au demarat anchete pentru a verifica in ce masura cetatenii lor au folosit
societatile offshore pentru a comite ilegalitati. Rezultatele acestor actiuni vor fi, probabil, recuperarea a miliarde
de euro, bani care nu au fost fiscalizati. In plus, ministrii economiei si finantelor din statele Uniunii Europene au
sprijinit ideea crearii unei liste negre cu tarile care nu coopereaza in materie de transparenta fiscala. In plus,
executivul comunitar a propus ca toate companiile europene ce au o cifra de afaceri de peste 750 de milioane de
euro sa fie obligate sa-si publice pe propriile website-uri impozitele platite in fiecare tara europeana, dar si in
teritoriile considerate paradisuri fiscale.
Toate acestea se datoreaza muncii a 370 de jurnalisti din peste 70 de tari, reuniti in Consortiul International al
Jurnalistilor de Investigatii. De la finalul lui 2014, acesti ziaristi au analizat 11 milioane de documente provenite
de la firma de avocatura.
Pentru a face o astfel de munca de calitate, fie ca vorbim despre Spotlight, Panama Papers sau ancheta lui
Tolontan, ai nevoie de jurnalisti foarte buni si de timp. Cele doua active au devenit un lux in presa de astazi.
Mafia in halate albe
Ancheta echipei de la GSP coordonate de Catalin Tolontan privind substantele dezinfectante diluate a insemnat
o munca de 5 luni de zile a patru jurnalisti experimentati. Seria de articole a zguduit din temelii coruptia in
care se scalda sistemul sanitar si ar putea salva mii de vieti.
Pentru a face o astfel de munca de calitate, fie ca vorbim despre Spotlight, Panama Papers sau ancheta lui
Tolontan, ai nevoie de jurnalisti foarte buni si de timp. Cele doua active au devenit un lux in presa de astazi. Sa
faci jurnalism de calitate in 2016 este foarte greu si costisitor. Cred insa ca platim mult mai scump faptul ca
nu avem o presa de calitate. Ma refer aici si la banii care nu ajung in drumuri, scoli, educatie din cauza
coruptiei, cat si la vietile pierdute din cauza infectiilor nosocomiale, a lipsei de dotari din spitale, a absentei
autostrazilor si a laxitatii cu care institutiile statului asigura respectarea legii. Coruptia ucide! s-a strigat pe
strazile din Romania in toamna anului trecut si este adevarat. Problema este ca protestele s-au stins ca un foc de
paie si sistemul corupt isi vede, linistit, de treaba. Ce e de facuti Cititi presa de calitate, distribuiti-o pe
Facebook, cumparati-o de la chioscul de ziare.
Jurnalisti si jurnalisti
Inteleg ca lantul de incredere intre cititor si jurnalist se rupe cate un pic cu fiecare zi in care vedem jurnalisti
care devin peste noapte oameni politici sau oameni de afaceri, transformand presa intr-o unealta pe care o
folosesc pentru a ajunge la putere, sau vedem jurnalisti transformati in portavoci ale politicienilor pentru o
atentie mai mica sau mai mare. Renuntarea la principii, fie ca o faci pentru o shaorma, pentru un contract gras
din bani publici sau pentru un post de primar, tot prostitutie de presa se numeste. Totusi, intr-un munte de
maculatura si propaganda de presa, exista jurnalisti care isi fac treaba in mod onest.
Care este contributia tap
O mana de jurnalisti ,,de provincie" din Asociatia Profesionistilor din Presa Cluj (APPC) intentioneaza sa-i
promoveze si sa-i premieze pe acestia din urma. Suntem la a doua editie a Premiilor APPC, in cadrul careia vom
acorda, pe 7 mai, sapte premii pentru excelenta in jurnalism ajutati de parteneri din mediul privat si de un juriu

format din specialisti de top precum Grigore Cartianu (jurnalist Adevarul), Paul Radu (director Rise Project) si
Stefan Voinea (redactor-sef Gazeta de Sud). Aceeasi mana de jurnalisti, ajutati de parteneri din mediul privat, au
demarat proiectul ,,Conferintele APPC" in cadrul caruia Dragos Patraru (realizatorul emisiunii ,,Starea natiei"),
Vlad Tausance (jurnalist, specialist in comunicare) si Petrisor Obae (fondatorul siteului ,,Pagina de media") vor
discuta pe 8 mai, la Cluj, despre problemele jurnalistilor romani. Este o contributie mica, dar noi ne-am facut
partea noastra. Ceea ce puteti face voi este sa cititi presa de calitate, sa o distribuiti pe Facebook, sa o cumparati
de la chioscul de ziare. Romania va fi o tara in care se traieste mai bine pe masura ce tot mai multi dintre
cetatenii ei vor intelege ca suntem prea saraci ca sa avem o presa de slaba calitate.