BACTERIOLOGIE Urocultura

Prezentare generala
Cultura urinii este cel mai utilizitat test in diagnosticul infectiei urinare. Este important ca
recoltarea sa se faca inaintea administrarii de antibiotice ! Urocultura presupune izolarea si
identificarea microorganismelor responsabile pentru infectia tractului urinar.
Definitie
- examenul bacteriologic din urina pentru depistarea germenilor patogeni
Scop
diagnostic al infectiilor urinare, prin punera in evidenta a germenilor patogeni
Material necesare
-recipient steril de unica folosinta cu capac,materiale pentru toaleta organelor genitale externe
Pregatire pacient
-psihica-informare,explicarea tehnicii si necesitatea ei,consimtamant -fizica-toaleta organelor
genital externe cu apa si sapun inainte de recoltare
Tehnica recoltarii
- se recolteaza prima urina de dimineata sau dupa cel putin patru ore de la mictiunea
anterioara
- se recolteaza inainte de inceperea tratamentului cu antibiotic sau dupa intreruperea acestuia
cu cel putin 7zile inaintea recoltarii
- cu 12ore inainte nu va consuma lichide
- nu va urina cu 6 ore inainte
- se efectueaza obligatoriu toaleta riguroasa a organelor genitale externe cu apa si sapun
urmata de uscare prin tamponare cu tifon steril
- spalarea si stergerea se fac in sens unic,din fata in spate ;la barbat dinspre meatul urinar spre
santul balanopreputial(glandul fiind decalotat)
- stergerea se face c user fiziologic steril sau apa fiarta si racita
- la pacientele cu scurgeri vaginale se recomanda introducerea unui tampon steril in vagin si
apoi recoltarea probei
- la barbati se mentine si in timpul urinarii glandul decalotat
- la nou-nascuti si la sugari dupa spalarea organelor genitale externe se fixeaza in jurul
penisului sau vulvei
orificiul pungii speciale pentru recoltare
- la bolnavii cu retentie urinara recoltarea se poate face prin sondaj vezical sau punctie
suprapubiana
- se urineaza la toaleta primii 100mlurina si fara a intrerupe jetul de urina se recolteaza 510ml din jetul mijlociu in urocultorul steril,cu grija pentru a nu atinge gura acestuia de
tegumente sau lenjerie
- restul urinei se evacueaza la toaleta
- recipientul se inchide cu capac ermetic,avand grija sa nu se atinga interiorul capacului sau
recipientului
- daca accidental urina s-a prelins pe peretii exteriori ai recipientului se vor spala si usca
- pacientului i se sugereaza sa se spele bine pe maini
- se va eticheta recipientul
1

- trebuie mentionat daca pacientul este sub antibioterapie si ce antibiotic i se administreaza

- se ataseaza formularul de cerere a analizei la recipient si proba se va trimite la laborator
imediat
Pentru sugari
- Se spal zona urogenital cu ap i spun i se tamponeaz cu, comprese sterile pentru a se
usca.
- Se fixeaz pungua steril prin intermediul benzilor adezive n jurul orificiului urinar.
- Punga este bine fixat dac orificiul urinar se afl n interiorul acesteia.
- Se verific fermitatea aderrii benzilor de fixare la tegumentul copilului pentru a se evita
scurgerea urinei pe lng pung i contaminarea acesteia.
- Dup recoltare, punga se dezlipete de tegumentul copilului i cele dou benzi adezive se
lipesc ntre ele asigurndu-se astfel nchiderea pungii. Pung pediatric de recoltare a urinei
Interpretarea valorilor normal urocultura este negativa pathologic-prezenti germeni patogeni
Germenii intalniti cel mai frecvent in bacteriurii sunt cei din familia Enterobacteriaceae
(Escherichia colli, Proteus, Klebsiella, Enterobacter, Citrobacter, Providencia). Dar mai pot fi
izolati din infectiile urinare si germeni din alte grupe: Staphylococcus, Enterococcus,
Pseudomonas, Acinetobacter, Alcaligenes, Acromobacter, Haemophilus. dupa identificare se
determina antibiograma
In situatii speciale, urina se poate recolta direct din vezica prin punctie suprapubiana
Recoltarea uroculturii la pacientii cu sonda vezicala( a demeure )
- se clampeaza tubul atasat la sonda urinara cu 15min inainte de recoltarea probei
- se pun manusile;
- daca tubul de colectare atasat la sonda are montat un orificiu perpendicular, acesta se va
dezinfecta cu paduri cu alcool apoi se va aspira urina cu o seringa de 20 ml care se va goli in
recipientul steril
- daca nu exista acel orificiu si cateterul vezical este din cauciuc se va recolta proba din
cateter;
- se va dezinfecta cu paduri antiseptice o zona mica deasupra locului de insertie cu tubul de
drenaj;
- se lasa timp de 1minut,pentru ca antisepticul sa se usuce
-apoi se va intepa cu o seringa cu ac si se va aspira 5 ml;
- se introduce in urocultor(recipient steril cu capac)
- recipientul se eticheteaza si se trimite la laborator imediat specificandu-se, daca este cazul,
tratamentul cu antibiotic pe care-l urmeaza pacientul
- nu se recolteaza din sacul colector
- nu se recolteaza prin deschiderea sistemului inchis
MASURAREA PH-ULUI URINAR:
Materiale necesare :
- manusi
- recipient de recoltare
- benzi specifice pentru masurare ph-ului urinar
- cartela standard de citire
Masurare :
2

- confirmarea si verificarea identitatii pacientului

- se spala mainile si se pun manusile
- i se explica pacientului procedura
- i se da pacientului recipient si i se explica cum sa colecteze proba de urina
- se scufunda banda conform prospectului de utilizare si apoi se citeste .
Consideratii speciale
- se va utiliza o proba de urina recoltata in momentul efectuarii testului, nu cu mult inainte,
deoarece o proba stand la temperatura camerei isi modifica ph-ul .
- se va lua in considerare faptul ca de obicei noaptea ph-ul urinii este mai acid decat ph-ul
urinar diurn .
RECOLTAREA MATERIILOR FECALE
Definitie
- materiile fecale-scaunul-cuprind resturile alimentare supuse procesului de digestie si
eliminate prin defecatie
Scopul recoltarilor
- depistarea germenilor patogeni responsabili de imbolnaviri digestive
- depistarea purtatorilor de germeni
- depistarea tulburarilor de digestie alimentara
- stabilirea diagnosticului
Examene efectuate
- examen macroscopic :cantitate,forma,aspect,miros,
consistenta
- examen bacteriologic-coprocultura-permite diagnosticarea bolilor
infectioase,gastrointestinale prin depistarea bacilului dizenteric,tific,tuberculos,vibrioni
holerici,salmonella
- examen parazitologic-depistarea parazitilor sau a oualor de paraziti
- examen biochimic-ofera informatii asupra procesului de digestie si absorbtie,prezenta
microscopica a sangelui etc.
Metode de recoltare
- scaun spontan sau provocat
- direct din rect cu tampon steril
- cu sonda Nelaton-la copii
Materiale necesare
- material de protectie pentru pacient si pat
- bazinet steril
- material pentru toaleta perianala
- coprocultor cu sau fara mediu de cultura
- tub cu tampn sterile montat pe porttampon
- sonda Nelaton 16-18 si seringa pentru aspiratie
- banda adeziva transparentascotchpentru oxiuri
- port-lama pentru aplicare dupa recoltare cu banda adeziva
- pentru sugari scutec sterilizat
- purgative saline
3

- etichete
- formulare pentru analize laborator
Pregatirea bolnavului psifica si fizica
- se informeaza pacientul
- se va explica procedura pacientului pentru a ne asigura de cooperarea sa si de corectitudinea
manevrei de recoltare
- se instruieste pacientul pentru etapele de lucru :
- toaleta regiunii perianale
- utilizarea de vas colector steril
- interdictia de a urina in plosca
- pastrarea cantitatii totale de materii fecale eliminate
- adoptarea pozitiei corecte pentru recoltarea cu tamponul din rect
-ingerarea unui purgativ salin pentru a favoriza defecarea
- se goleste vezica urinara
- se instrueste pacientul cum sa foloseasca recipientul de recoltare
- pastrarea scaunului dupa eliminare la rece,atunci cand prelucrarea nu se face imediat
Executie recoltare din scaun spontan sau provocat
- colectarea materiilor fecale este realizata prin defecatie pe plosca sterila cu respectarea
instructiunilor de la pregatirea pacientului
- se protejeaza patul cu musama,aleza
- se aseaza bazinetul sub bolnav
- se recolteaza cu lingurita recipientului cca50g fecale din diferite parti suspecte cu continut
de mucus,puroi,sange ,
- se introduce lingurita in recipient
- in cazul emisiei de scaun atunci cand laboratorul nu lucreaza ,se recolteaza o portiune din
materiile fecale
pe mediu de conservare(+4gradeC)pentru a fi prelucrat mai tarziu
recoltarea din rect cu tampon steril
- se explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa
- se asigura intimitatea pacientului
- se aseaza pacientul in decubit lateral stang
-se imbraca manusi de protectie
-se spala zona perianala a pacientului cu apa si sapun
- se departeaza fesele bolnavului si se introduce tamponul steril prin miscari de rotatie prin
anus in rect
- se introduce aplicatorul eprubeta
- se arunca mansile la deseuri contaminate si se spala
mainile
- se eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna cu formularul
recoltarea cu sonda Nelaton-la copii
- se introduce sonda sterila prin anus in rect la o distanta de 10-15cm
- se aplica la capatul exterior al sondei o seringa cu care
se aspira in sonda continutul
- se indeparteaza sonda si se goleste continutul prin insuflare intr-o eprubeta sterila
4

- produsul recoltat se suspenda prin spalarea sondei in 2ml solutie fiziologica sterila sau
lichid conservant.
Transportul Prelevatele de materii fecale destinate examenelor microbiologice se transporta la
laborator in cel mai scurt timp (2 ore de la prelevare). Daca nu poate fi asigurat este
obligatoriu folosirea mediului de conservare si transport
Interpretarea rezultatelor Izolarea si identificarea unei bacterii patogene in proba coprologica
examinata confirma fie starea de boala fie de purtator In mod obligatoriu se efectueaza si
antibiograma In cazul izolarii unui germen din grupul Vibrio se anunta urgent si organul
abilitat pentru aplicarea de masuri (Directia de Politie Sanitara).
recoltarea pentru examen coproparazitologic
- Examenul parazitologic al materiilor fecale vizeaza decelarea prezentei parazitilor
intestinali
- Examenul se efectueaza in conditiile regimului alimentar obisnuit al pacientului.
- Recoltarea se face in recipiente curate. Sunt necesare circa 3g de materii fecale
- Pentru examinarea oxiurilor,recoltarea o efectuam din regiunea anala,pliurile anale iar la
copii de sub unghii(copii se scarpina in regiunea anala pruriginoasa)
- Pentru oua de paraziti se recolteaza prin raclare cu o spatula de os sau o bagheta de lemn
bine lustruita inmuiata in glicerina cu apa in parti egale
- Se racleaza pielea din vecinatatea orificiului anal
- Raclarea se face la 2-3 ore dupa culcare sau dimineata devreme
-Dupa raclare bagheta se introduce in eprubeta curata si sterile si se trimite la laborator
- La copii se recolteaza mucus nazal si depozit de sub unghii-se inmoaie marginea unghiei cu
hidrat de sodiu sau potasiu1% dupa care se curata capatul proximal al unghiei cu un tampon
sau o pensa.
o Materialul recoltat se introduce in eprubete si se trimite la laborator
Ingrijirea ulterioara a pacientului
- Se efectueaza toaleta regiunii anale
- Se ajuta pacientul la imbracat si se aseaza comod
- Se aeriseste salonul
Examenul biochimic Se pun in evidenta bilirubina,acizi biliari,substante
proteice(creatoree),acizi organici,sangele,grasimile(steatoree),prezenta puroiului etc. Pentru
punerea in evidenta a fermentilor digestivi si aprecierea capacitatii functionale a tubului
digestiv,recoltarea materiilor fecale va fi precedata de un regim alimentar bogat in toate
elementele regimului mixt-timp de 3 zile(dieta Schmidt Strasburger)
Recoltarea scaunului pentru hemoragii oculte
Prezentare generala Testul Adler sau testul de decelare a hemoragiilor oculte in fecale este un
test des utilizitat pentru screeningul sangerarilor digestve. Testele de depistare a sangerarilor
oculte sunt folosite pentru descoperirea sangerarilor ascunse (gastrointestinale), pentru
diferentierea intre melena si scaunul cu aspect de melena. Anumite medicamente cum ar fi
fierul, bismutul, pot innegri scaunul putandu-se pune diagnosticul gresit de melena. De
asemenea, aceste teste sunt foarte importante pentru depistarea precoce a cancerelor
colorectale, deoarece 80% din pacientii cu aceste boli prezinta sangerari oculte. Pe de alta
parte, un singur test pozitiv nu indica neaparat sangerare gastrointestinala sau cancer
colorectal. Pentru a putea fii considerat pozitiv, testul trebuie repetat de cel putin 3 ori intr-o
5

perioada anume, timp in care pacientul va respecta o dieta specifica recomandata in

depistarea sangerarilor oculte.Cu toate acestea, un test pozitiv si in aceste conditii, nu indica
neaparat un cancer de colon ci poate fii sangerare gastrointestinala provocata de ulcer gastric,
diverticuloze etc.
Testele sunt usor de efctuat constand in adaugarea de anumite substante (sau a unei hartii
impregnate cu substanta respective) peste proba de scaun , aparand aproape imediat o
coloratie specifica in cazurile in care sangele pierdut prin
scaun este mai mult de 5 ml pe zi. Aceste analize sunt foarte importante deoarece sangerarile
oculte sunt in cantitati foarte mici, indepistabile ochiului uman, dar repetandu-se , potduce la
anemii severe. Materiale necesare Manusi bazinet recipient colector substanta specifica sau
hartie imbibata cu substanta ( din kitul de testare)
Pregatirea bolnavului
- timp de 3 zile bolnavul va primi un regim lacto-fainos-regim alb
- nu se administreaza medicamente pe baza de fier sau daca pacientul este in tratament cu
aceste medicamente se vor intrerupe 3 zile inainte de recoltare
- sunt interzise legumele verzi,ciocolata preparate de carne
- nu se fac extractii dentare inainte de recoltare
- se observa daca bolnavul prezinta epistaxis,gingivoragii pentru a nu se obtine rezultate fals
pozitive
Recoltare se confirma identitatea pacientului se pun manusile si se recolteaza conform
procedurii de recoltare a probelor din scaun
se va duce proba imediat la laborator sau, daca avem kitul de recoltare, se va respecta
intocmai prospectul de utilizare se spala mainile bine si se toaleteaza pacientul daca este
imobilizat se anunta medicul pentru orice aparitie a coloratiei albastre sau verzi pe hartia
testului
Consideratii speciale
- ne asiguram ca proba recoltata nu este contaminate cu urina, solutie sapun, hartie igienica
apoi o testam conform indicatiilor de utilizare a kitului
- testul se face din portiuni diferite ale scaunului deoarece sangerarea oculta din tractul
gastrointestinal superior nu este prezenta in tot scaunul format, iar cea din cancerul colorectal
poate aparea de obicei doar in prima portiune a scaunului
- se va verifica data expirarii kitului de testare
- pacientul va fii instruit sa respecte o dieta bogata in fibre, fara carne, fara peste, fara napi,
gulii etc pt ca toate acestea pot da reactii fals positive. Dieta trebuie tinuta intre 48-72 ore
inaintea testului
- de asemenea, tot cu 48-72 ore inainte de testare, se va intrerupe medicatia care poate afecta
rezultatul (fier, potasiu indometacin, steroizi)
- daca pacientul isi face singur acasa testarea, va trebui instruit cu atentie in ceea ce priveste
procedura
- unul dintre cele mai noi si usoare teste pentru depistarea sangerarii oculte este testul
intitulate colorcare. Este indicat pentru pacientii care isi fac singuri testarile, nu necesita
recoltarea probei de scaun si este foarte usor de testat si interpretat.
- Astfel, pacientul va respecta dieta specifica cu 48-72 ore inainte de testare.
- Pacientul este invatat sa indeparteze orice dezinfectant de toaleta si sa traga apa de 2 ori
6

dupa indepartaea dezinfectantului de toaleta.

- Dupa defecare, este instruit sa nu arunce hartie igienica in vasul de toaleta pana la citirea
testului deoarece continutul in bismut al acesteia poate afecta rezultatul.
- In cele 5 minute imediat dupa defecare, va desface kitul de testare si va arunca testerul in
toaleta, care va pluti pe suprafata apei din toaleta.
- Pacientul va citi rezultatul dupa 15-30 de secunde.
Daca scaunul are sangerari oculte, testerul se va colora in albastru sau verde. Pacientul va
trebui sa repete testarea la trei scaune diferite, sa-si noteze rezultatele si sa le prezinte
medicului.

RECOLTAREA SPUTEI :
Definitie
- Sputa reprezint totalitatea secreiilor ce se expulzeaz din cile respiratorii prin tuse.
Scop
- Analize de laborator: citologice-determinarea celulelor maligne atipice in cazul tumorilor
maligne bronho-pulmonare bacteriologice-determinarea germenilor patogeni ,b.Koch
parazitologice-determinarea parazitilor(taenia echinococus care produce chistul hidatic
pulmonar) micologic-determinarea ciupercilor(candida albicans)
Materiale necesare
recipient din plastic cu capac de unica folosinta cutie Petri sterila aerosoli masca
faciala,manusi tavita/punga pentru voma pahar cu ap erveele sau batiste de unic folosin
Pregatirea pacientului se anun i i se explic necesitatea executrii examinrii nu
mananca,nu fumeaza se instruiete s nu nghit sputa s nu o mprtie s expectoreze numai
n recipientul dat s nu introduc n vas i saliva
Tehnica recoltarii
Metoda cea mai folosita pentru recoltarea sputei este expectoratia, care uneori poate necesita
nebulizare in prealabil, hidratare, drenaj postural. O metoda mai putin folosita este aspirarea
traheala si, foarte rar, bronhoscopia. Aspiratia traheala este contraindicata imediat
postprandial, la pacientii cu varice esofagiene, laringospasme. Trebuie, de asemenea,
efectuata cu atentie la pacientii cardiaci, deoarece poate agrava
aritmiile. pacientul este asezat pe un scaun sau la marginea patului in pozitie sezanda. Daca
nu poate, se ridica patul in pozitie semisezanda cu genunchii putin ridicati (pozitia Fowler) se
cere pacientului sa-si clateasca gura cu apa simpla nu cu apa de gura sau pasta de dinti)
pentru a reduce riscul de contaminare a probei de sputa cu flora microbiana orala. Apoi i se
cere sa tuseasca si sa expectoreze in recipientul steril se recolteaza 5-15ml sputa proaspata
pentru depistarea b.Koch in 3 recipiente succesiv se pun manusile se ataseaza capacul
recipientului etans si se curata exteriorul acestuia daca este cazul se arunca manusile la
deseuri contaminate se eticheteaza recipientul cu numele pacientului, , data si ora recoltarii,
presupusul diagnostic, daca pacientul este febril sau sub antibioterapie se trimite proba
imediat la laborator
Recoltarea sputei prin frotiu faringian si laringian
Material necesare tampon faringian montat pe porttampon spatula linguala apa distilata sterila
Tehnica recoltarii se umezete tamponul de vat cu ap distilat
7

steril se apas limba cu spatula se introduce tamponul n faringe cernd pacientului s

tueasc sputa eliminat se prinde pe tamponul de vat care se introduce imediat n eprubeta
steril frotiul laringian se recolteaz de ctre medic ptrunznd cu tamponul n laringe sub
control laringoscopic
Recoltarea sputei prin spalatura gastrica
- se recolteaza din stomac prin spalatura gastrica
la bolnavii care nu pot expectora si inghit sputa
- se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), n stomac, dimineaa, pe nemncate
- se introduc prin sond 200ml ap distilat, bicarbonatat2%, cldu, care este evacuat
imediat sau extras cu seringa
- lichidul recoltat se trimite imediat la laborator pentru c germenii cutai pot fi distrui dac
stau mai mult timp n contact cu mediul acid al sucului gastric
- dac recoltarea se face pentru nsmnare i lichidul trebuie trimis la alt laborator, sucul
obinut poate fi neutralizat cu bicarbonat de Na
Recoltarea sputei prin spalatura bronsica
- se utilizeaz la pacienii cu TBC cavitar, care nu expectoreaz
- se pun n eviden bacili ncapsulai n submucoas, care nu apar n mod obinuit n sput
- se introduc n recipientul de aerosoli 5ml ser fiziologic si teofilin
- pacientul inhaleaz de cteva ori prin inspiraii adnci, repetate, urmate de expiraii scurte
- se face o scurt pauz de 4-5sec i se repet pn la aerosolizarea ntregii cantiti de lichid
- dup aspiraii, pacientul ncepe s tueasc chiar dac nu a tuit niciodat
- sputa expectorat se recolteaz nrecipientul steril, recoltarea se repet zilnic, n urmtoarele
4 zile, n vase separate
Consideratii speciale:
- se va sugera pacientului sa tuseasca adanc pentru a evita expectorarea de saliva in loc de
sputa
- pentru a stimula secretia de sputa se poate face drenaj postural inainte de recoltare
- sputa recoltata prin expectoratie este contaminata cu flora normala din gura de aceea
aspiratia traheala poate oferi o analiza mult mai corecta a sputei, dar este o manevra invaziva
care este folosita doar la pacientii care nu pot expectora.

- RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN

Definitie
- Exudatul faringian este un lichid rezultat n urma unui proces inflamator faringian
Scop
Explorator Depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui n vederea tratamentului
Depistarea persoanelor sntoase purttoare de germeni
Indicatii de recoltare Examenul microbiologic al exsudatului faringian se efectueaza pentru:
diagnosticul faringitelor si anginelor streptococice, confirmarea diagnosticului de difterie,
depistarea purtatorilor de S. pyogenes, diagnosticul unor viroze respiratorii. recoltarea se face
nu numai n angine , ci i n alte boli care pot fi declanate de o infecie faringian (nefrite,
RAA),scarlatina
Materiale(de Masca ,manusi
8

protectie,sterile , nesterile) Spatul lingual Eprubet cu tampon faringian Eprubete cu medii

de cultur Ser fiziologic sau glicerin 15% Tvi renal Tava medicala Sursa de lumina Bilet
de trimitere la laborator
Pregatirea pacientului
Pregtire psihic Se explic necesitatea recoltrii Se anun i i se explic tehnica
Pregtire fizic Se anun s nu mnnce, s nu bea ap,sa nu fumeaze. S nu i se instileze
soluii dezinfectante n nas, s nu fac gargar Nu se administreaza antibiotice inaintea
recoltarii Nu face toaleta dintilor inainte de recoltare Se recolteaza inainte sau la 4 ore dupa
toaleta gurii, gargarisme sau ingestia de alimente Se aeaz pacientul pe un scaun cu gatul in
usoara extensie, faringele bine expus prin iluminare si deprimarea bazei limbii cu apasator de
limba steril
Efectuare
- asistenta se spal pe mini i se dezinfecteaz cu alcool,pune manusile de protectite
-ii pune masca de protecie
- invit pacientul s deschid gura si sa pronunte vocala a
- deschide eprubeta cu tamponul faringian
- apas limba cu spatula lingual
- tamponul se introduce fara a atinge limba sau palatul si se tamponeaza ferm orice zona
inflamata, zonele purulente sau ulcerate.
- in faringitele eritematoase se sterg atent faringele posterior si ambele amigdale.
- dezlipete o poriune din falsele membrane (cnd este cazul)
- introduce tamponul faringian n eprubeta
- la indicaia medicului, ntinde produsul obinut pe lame de sticl
- pentru frotiuri colorate se nsmneaz imediat pe medii de cultur, succesiv dou eprubete
din aceeai recoltare
- se spal pe mini cu ap i spun
Pregtirea produsului pentru laborator Transportul probelor si insamantarea trebuie realizate
in cel mult 2 ore de la prelevare daca nu se utilizeaza medii de conservare si transport si in
maximum 24 de ore, daca se apeleaza la acestea. Nu se accepta din teren prelevate uscate,
fara mediu de transport. dac nu este posibil nsmnarea la patul bolnavului, tamponul se
umezete n prealabil cu ser fiziologic sau glicerin 15% Se reoraganizeaz locul
Notarea n foaia de observaie se noteaz data recoltrii dac s-au fcut nsmnri sau nu
Consideratii speciale nainte de recoltare se inspecteaz regiunile de unde urmeaz s se
recolteze se evita imbibarea tamponului cu saliv si atingerea dinilor

- RECOLTAREA VARSATURILOR
Definitie
- Vrstura reprezinta un reflex de evacuare a continutului gastric pe gura
Scop
se fac examinri macroscopice , bacteriologice, chimice pentru stabilirea diagnosticului
stabilirea bilantului hidric obtinerea de informatii privind continutul gastric
Material necesare 2 tvie renale curate i uscate pahar cu apa aromat muama , aleza prosop
Pregatirea bolnavului psihica si fizica va fi ncurajat i susinut n timpul vrsturii se aeaz
9

n poziie eznd sau decubit dorsal cu capul ntors lateral se aeaz sub cap sau n jurul
gtului un prosop se protejeaz lenjeria de corp i de pat cu muama sau travers
Tehnica
- se ndeprteaz proteza dentar dac exist
- tvia renal se ofer pacientului sau este susinut de ctre asistent
- asistenta sprijin fruntea bolnavului
- dup vrstur se ndeprteaz tvia
- dac vars dup intervenii chirurgicale abdominale, va fi sftuit s-i comprime uor cu
palma plaga operatorie
- se ofer paharul cu ap s-i clteasc gura (scuip n alt
tvi)
Ingrijiri dupa tehnica se terge gura pacientului se ndeprteaz materialele folosite se aeaz
pacientul n poziie comod i se acoper se aerisete salonul se supravegheaz pacientul n
continuare in funcie de observaie se noteaz aspectul macroscopic, cantitatea
Simptome ce insotesc varsatura
- dureri abdominal
- greata-salivatie
- cefalee
- vertij
- transpiraii ,tahicardie
- deshidratare
- emisie fr efort ,n jet,fara greata,fara legatura cu alimentatia in hipertensiunea
intracraniana
RECOLTAREA SECRETIILOR PURULENTE Secreiile purulente se recolteaz de pe
suprafaa tegumentelor, din plgi supurate, ulceraii, organele genitale, conjunctiva ocular,
leziuni ale cavitii bucale i din conductul auditiv extern.
Scop
explorator - depistarea florei microbiene generatoare i efectuarea antibiogramei terapeutic evacuarea i tratarea secreiilor purulente
Materiale
- eprubete, ans de platin - 2-3 lame de sticl bine degresate - seringi i ace - ser fiziologic alcool iodat - tinctur de iod -betadine - pipete Pasteur
Pregtirea pacientului
- psihic: se anun i i se explic necesitatea efecturii examinrii
- fizic: se aeaz n poziia adecvat
Recoltarea din vezicule , pustule , ulceraii
- se cur i se dezinfecteaz suprafaa veziculelor, pustulelor,ulceraiilor
- se sterilizeaz ansa prin nclzire la rou i se ateapt s se rceasc
- se recolteaz o mic poriune de puroi, de sub crust sau de la marginea ulceraiilor
- materialul recoltat se trece pe o lama de sticl steril
- se efectueaz frotiu
Recoltarea din papule , noduli sau alte leziuni inflamatoare
- se dezinfecteaz tegumentele cu tinctur de iod
- se puncioneaz regiunea cu un ac steril montat la sering
10

- se plimb acul n mai multe direcii pn se obine serozitate la aspirare

- se spal seringa cu ser fiziologic sau mediu de cultur
- se introduce lichidul ntr-o eprubet steril
Recoltarea puroiului din abcese, flegmoane, colecii
abcesul, flegmonul este deschis
-se recolteaz aseptic cu o pipet Pasteur, flambat i rcit sau cu o ans de platin cnd
abcesul este nchis
-recoltarea se face cu seringa prin puncionare - transportul produsului se face n cel mult 2
ore, iar pentru anaerobi se anun laboratorul cu o or nainte pentru regenerarea mediilor examenul direct (citobacteriologic) se face pe lama colorat May-Grumwald-Giemsa

- RECOLTAREA SECRETIILOR NAZALE

Material necesare manusi eprubete cu medii de cultura tampon subtire fixat pe porttampon
etichete formulare pentru laborator
Efectuare
- confirmarea identitatii pacientului
- se explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa
- se explica pacientului ca va avea senzatie de stranut sau voma dar ca procedura va dura mai
putin de un minut
- se aseaza pacientul sezand la marginea patului sau intr-un scaun cu fata la asistenta
- se cere pacientului sa-si sufle nasul
- se cere pacientului sa-si acopere o nara si sa respire doar pe cealalta si invers. Se va
introduce tamponul de recoltare pe nara pe care respira mai bine
- se cere pacientului sa-si tina capul pe spate. Se introduce cu blandete aplicatorul
aproximativ 7,5-10 cm tinand capatul cu tampon langa septul nazal. Se roteste repede
tamponul si se scoate
- alternativ, se apasa limba pacientului cu apasatorul de limba si se introduce un alt aplicator
pana in spatele valului palatin rotindu-l repede
- se introduce aplicatoarele in tuburile cu medii de cultura
- se arunca manusile si se spala mainile
- se etichetaza probele, se completeaza formularele de laboator si se trimit impreuna cu
probele la laborator

- RECOLTAREA SECRETIILOR OTICE

Materiale necesare:
manusi solutie normal salina comprese de tifon tub cu tampon steril tub steril cu mediu de
transport otoscop,specul auricular etichete seringa de 10 ml, ac steril formular analize
laborator
Recoltare:
- se spala mainile si se pun manusile
- se curate cu blandete excesul de secretii din urechea pacientului cu solutie normal salina si
comprese de tifon
11

- se introduce aplicatorul in canalul auditiv si se roteste cu blandete de-a lungul peretelui

canalului, pentru a nu leza timpanul
- se retrage aplicatorul cu grija pentru a nu atinge si alte suprafete si se introduce in tubul
steril cu mediu de transport
- se eticheteaza corespunzator proba si se trimite la laborator impreuna cu formularele de
laborator
- recoltarea din urechea medie se face de catre medic, dupa toaletarea urechii externe cu ser
fiziologic si comprese, prin punctionare si apoi aspirarea lichidului cu o seringa
- proba se trimite imediat la laborator

- RECOLTAREA SECRETIILOR OCULARE

Materiale necesare:
manusi sterile solutie sterila normal salina comprese eprubeta cu porttampon
Recoltare:
- se spala mainile si se pun manusi sterile
- se sterg ochii si excesul de secretii cu solutie normal salina si comprese de tifon, dinaunru
inspre afara
- se retrage pleoapa inferioara pentru a evidentia sacul conjuctival. Se roteste cu blandete
aplicatorul cu tampon peste cojunctiva avand grija sa nu atingem si alte suprafete
- se tine aplicatorul mai degraba paralel cu ochiul decat perpendicular, pentru a prevenii
iritatiile corneene datorita miscarilor bruste
- daca este necesara recoltare corneana, aceasta se va face de catre medic, utilizand un
dispozitiv special cu inel
- se introduce imediat aplicatorul sau dispozitivul cu inel in tubul cu mediul de transport
- se arunca manusile la deseuri contaminate
- se eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna cu formularele
Consideratii speciale:
- nu se va folosi un antiseptic inaintea recoltarii pentru a preveni iritatiile ochiului si
modificarea rezultatului
probei
daca pacientul este un copil sau un adult necooperant se va cere ajutoru unui coleg pentru
a-i tine capul nemiscat in timpul recoltarii, prevenind astfel lezarile oculare datorita
miscarilor bruste

- RECOLTAREA SECRETIILOR DIN PLAGA

Materiale necesare:
manusi sterile, camp steril paduri cu alcool, betadina pense sterile tampoane sterile seringa de
10 ml ac steril tub steril pentru cultura cu mediu de transport etichete tub de cultura pentru
germeni anaerobi comprese sterile pentru repansarea plagii formulare analize laborator
Recoltare
- se spala mainile, se pregateste un camp steril, se pun
manusile sterile
12

- se inlatura pansamentul cu o pensa sterila

- se curata zona din jurul plagii cu alcool sau betadina pentru a reduce riscul de contaminare a
probei cu bacterii din zona adiacenta plagii
- pentru o cultura aerobica se foloseste aplicator cu capat din bumbac, se introduce in plaga,
se roteste bland apoi se introduce imediat in tubul pentru culture aerobice
- se trimite proba imediat la laborator
- se arunca manusile la deseuri contaminate
- se pun alte manusi si se reface pansamentul plagii

- RECOLTAREA SECRETIILOR VAGINALE

Definitie
- Secretiile vaginale sunt transsudate ale mucoasei vaginale ce contin cellule epiteliale
descuamate si germeni in functie de varsta,sanatate sau boala
- Ph-ul acid are rol in aparare contra infectiilor
dupa menopauza flora vaginala este asemanatoare cu flora vulvara prin absenta germenilor
din grupul lactobacillus care mentine Ph-ul
Scop
- determinarea agentilor patogeni
- stabilirea diagnosticului bacteriologic
- stabilirea tratamentului
- descoperirea proceselor tumorale
Material necesare
- pregatirea mesei ginecologice-se asterne un cearsaf sau aleza de unica folosinta
- se pregateste trusa de examinare:valve vaginale,speculum vaginal,pense,
- tampoane de vata
- porttampon,lame
- manusi de protectie,
- vaselina,antiseptic
- tavita renala
- sursa de lumina
- creion dermatograf,
- formular- analize laborator
Pregatirea bolnavei psihica si fizica
se anunta bonava si se explica necesitatea , importanta, si inofensivitatea tehnicii cu 2 zile
inainte repaus terapeutic si sexual pacienta este ajutata sa se dezbrace si sa se aseze in pozitie
ginecologica pe masa ginecologica toaleta organelor genitale externe cu apa calduta, evitarea
oricarei substante dezinfectante si a sapunului !
Locul recoltarii
- colul uterin,fundul de sac Douglas
- orificiul glandelor Bartholin
- meat urinar
Efectuare
Efectuarea tehnicii de medicul ginecolog Asistenta medicala pregateste
13

materiale,pacienta,serveste medicul cu materiale necesare spalarea pe maini cu apa si sapun

se imbraca manusile de protectie se indeparteaza labiile mari si mici cu mana stanga se
recolteaza cu tamponul fixat pe porttampon separat din vagin, uretra si colul uterin recoltarea
se face cu valve si specule,produsul recoltat din col, sau uretra sa nu vina in contact cu peretii
vaginului ( acesta are flora proprie) se efectueaza cate doua frotiuri pentru fiecare produs
recoltat
Ingrijirea bonavei dupa tehnica bolnava va fi ajutata sa coboare de pe masa
ginecologica sa se imbrace va fi condusa in salon si ajutata sa se instaleze comod in pat
Pregatirea produsului pentru laborator se completeaza buletinul de analiza,se noteaza
examenul cerut, provenienta produsului recoltat produsele recoltate trebuie examinate in
maxim 1-2ore se transporta la laborator in maxim o ora de la recoltare din produsele recoltate
se fac frotiuri si insamantari pe
medii de cultura
- examinarea bacteriologica
- cate 2 frotiuri pe lame de sticla , separat pentru
fiecare produs recoltat trimise la laborator
- notare pe lama : provenienta produsului ( secretie vaginala sau secretia colului uterin, ultima
este sterila in mod obisnuit)
- lamele insamantate se trimit la laborator ptr efectuarea examinarii dupa diferite coloratii
- insamantari pe medii de cultura direct la locul si in momentul recoltarii ( medii cultura
functie de germenii cautati)
Examen microscopic
- Tip I - epitelii si lactobacili( secretie normala)
- Tip II epitelii, lactobacili, rari bacili gram- negativi sau leucocite
- Tip III epitelii, f. rari lactobacili, f. frecventi bacili gram- negativi, coci gram-pozitivi si
negativi,frecvente leucocite
- Tip IV rare epitelii, lactobacili absenti, f. frecvente leucocite, f. abundenta flora mixta ,
Trichomonas vaginalis prezent.
Examen bacteriologicc Ex.bacteriologic depisteaza germeni patogeni care au provocat o
infectieBTS(boli cu transmitere sexuala) se fac recoltari cu tampon steril in eprubete
din produsele recoltate se fac frotiuri si insamantari pe medii de cultura punerea in evidenta
Trichomonas vaginalis
se utilizeaza secretiile ramase pe manusa de cauciuc dupa tuseul vaginal,( mai ales cele din
fundul de sac vaginal) se executa frotiuri uscate la aer daca se pot
examina imediat se fac preparate native intre lama si lamela , lama fiind preincalzita daca
secretia este prea vascoasa = produsul de pe varful ansei se amesteca cu o picatura
de ser fiziologic in mediul fluid protozoarul se misca mai activ = mai usor recunoscut
Examinari micologice recoltari din vagin din depozitele cremoase , albe, cu aspect
de pseudomembrane / orice secretie abundenta recoltare pe lama ptr. frotiu nativ si colorat si
examinari directe intre lama si lamela
Evaluarea rezultatelor patologic :Trichomonas vaginalis,Candida
Albicans,Neisseria gonorhee(gonococ) etc

14

- TESTUL PAPANICOLAU
Testul citologic Papanicolau ( numit si Babes- Papanicolau dupa denumirea doctorului roman
Aurel Babes, care a preconizat depistarea precoce a cancerului genital feminine prin
examinarea frotiului citovaginal) este o analiza obtinuta prin recoltarea prin periere a celuleor
din cervix si apoi fixarea lor pe o lama de sticla. Desi analiza celulelor din cervix este cea mai
des folosita, testul Papanicolau permite si evaluarea citologica a celuleor colului vaginal si
endocervicale.
Materiale necesare :
Specul vaginal manusi Pap stick applicator cu tija si pat din bumbac 3 lame de sticla pentru
citire microscopica fixative lampa ajustabila camp formulare cerere analize laborator
Recoltare:
- confirmarea identitatii pacientei
- se explica procedura pacientei
- se spala mainile
- se explica pacientei importanta relaxarii musculatorii perineale pentru a usura efectuarea
examinarii si recoltarii
- se cere pacientei sa mictioneze inainte de efctuarea procedurii de recoltare
- se asigura intimitate si se cere pacientei sa se dezbrace de la brau in jos
- este acoperita cu un halat de unica folosinta si ajutata sa se aseze pe masa ginecologica
- se potriveste lampa pentru luminozitate maxima in zona genitala
- se inlatura halatul din zona genitala
- se ofera manusi medicului si speculul vaginal. Nu se vor folosi lubrefinate pentru acesta
pentru a nu interfera cu rezulatul testului. Se poate uda speculul cu apa calda pentru a usura
insertia.
- se anunta pacienta cand i se introduce speculul pentru a preveni tresarirea si incordarea
musculaturii
- se sugereaza pacientei sa se relaxeze si sa respire adanc in timpul introducerii speculului.
- dupa introducerea specului acesta este largit pentru expunerea cervixului si apoi blocat
pentru inceperea recoltarii
- se ofera medicului pe rand aplicatoarele si periuta necesare recoltarii celulelor din diferitele
zone.
Dupa fiecare recoltare, se vor lua aplicatoarele si se vor roti bland pe cate o lama de sticla
peste care se va pune imediat un fixator pentru prevenirea uscarii celulelor
- lamele microscopice vor fi marcate diferit in functie de zonele din care s-au recoltat
celulele. La un test complet, medicul va recolta celule din zona cervicala, endocervicala si a
polului vaginal.
- dupa recoltare se deblocheaza speculul pentru a fi scos evitand ranirea peretilor vaginali
- este ajutata pacienta sa coboare de pe masa de examinare
- se completeaza formularele de laborator cu datele pacientei, inclusiv data ultimei
menstruatii, apoi se trimit probele la laborator
interpretarea rezultatelor : clasa I-celule normale clasa II-celule cu modificari minore benigne
clasa III-pot aparea celule anormale,dar nu este sigura benignitatea sau malignitatea(sunt
necesare si alte examene pentru stabilirea diagnosticului) clasa IV-prezenta celulelor cu
aspect neoplazic clasa V-prezenta celulelor neoplazice numeroase sau grupate
15

Consideratii speciale :
- inainte de efectuarea testului, pacienta va trebui
invatata sa nu faca spalaturi vaginale cu 48 de ore ianinte si sa nu foloseasca ovule vaginale
- recoltarea poate avea loc cu 5-6 zile inainte de menstruatie sau la 1 saptamana dupa
Precauiuni standard pentru controlul infectiilor-au rolul de a proteja personalul medical de
riscul contaminarii cu organisme patogene cunoscute/necunoscute. Se aplica tuturor
pacientilor indiferent daca sunt doar suspecti sau diagnosticati,pe baza unei evaluari a riscului
intrarii in contact cu sangele sau fluidele corporale ale acestuia Standardele deosebesc reguli
pentru:
- decontaminarea mainilor
- echipament de protectie personala
- siguranta mediului de lucru(managementul deseurilor si a materialelor taioase)
Decontaminarea mainilor Personalul medical trebuie:
- sa-si decontamineze mainile inainte de intarea si iesirea din spital
- toate suprafetele atinse vor fi considerate ca fiind contaminate
- acoperiti cu pansament impermeabil toate plagile si leziunile deschise ale pielii pentru a
preveni contaminarea prin solutia de continuitate cu organisme patogene
- unghiile sa fie scurte si curate pentru a reduce numarul de organisme potential patogene
- inlaturati toate bijuteriile pe durata serviciului
- spalati mainile de fiecare data cand se murdaresc precum si ininte si dupa ingrijirea
pacientilor pentru a preveni contaminarea acestora sau a personalului medical
Tehnica spalarii Spalarea mainilor este cea mai importanta masura pentru reducerea riscului
transmiterii de microorganisme patogene de la o persoana la alta sau dintr-un loc in altul de
acelasi pacient. umeziti mainile sub jet de apa aplicati sapun lichid si frecati mainile viguros
minimum10-15 secunde pana se face spuma,asiguran curatarea tuturor suprafetelor mainii si
incheieturilor o atentie deosebita se acorda policelor,varfurilor degetelor,interdigital si sub
verigheta clatiti mana sub jet de apa calda pana este inlaturata toata spuma indreptati degetele
in sus astfel incat apa sa se scurga dinspre varful degetelor spre incheietura
pentru a inchide apa folositi cotul daca dispozitivul robinetului permite,daca nu folositi un
prosop de hartie mainile trebuie uscate cu prosop de hartie dinspre varful degetelor spre
incheietura aruncati prosopul de hartie in cosul de gunoi,ridicand capacul cu pedala de
picior,NUcu mainile curate !
Echipament de protectie
- Mnuile
Purtarea mnuilor reduce riscul de transmitere al microorgamismelor. Considerentele pentru
care trebuie purtate mnuile sunt:
- mnuile constituie o barier de protecie care previne contaminarea minilor cnd acestea
vin n contact cu sngele, alte fluide ale organismului, secreii, excreii, mucoase sau piele cu
leziuni de continuitate;
- mnuile reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de pe minile personalului
medical pacienilor n timpul procedurilor medicale care presupun contact cu mucoasele sau
pielea cu soluii de continuitate;
- mnuile reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de la un pacient la altul prin
intermediul minilor personalului medical.
16

Reguli de bun utilizare a mnuilor Se indic utilizarea mnuilor la: - efectuarea de injecii;
- recoltarea de snge i a altor produse biologice; - manipularea produselor biologice;
- montarea cateterelor venoase;
- efectuarea de puncii venoase sau alte puncii; - examinarea clinic cu atingerea de snge.
Se recomand: - alegerea mnuilor trebuie adaptat fiecrei utilizri: sterile (in intervenii
care presupun contactul cu regiuni ale corpului sterile) sau nesterile (n examinri curente);
una sau dou perechi. - schimbarea mnuilor dupa fiecare utilizare, ntre doi pacieni,ntre
dou ngrijiri, n caz de ntrerupere a actului medical, n caz de rupere; - niciodat dup
utilizare nu se spal mnuile; - nu se poart aceeai pereche mai multe ore sau de mai multe
ori. Este important de tiut c personalul medico-sanitar care utilizeaz mnui trebuie s aib
unghiile tiate scurt i s nu poarte bijuterii n timpul manevrelor medico-chirurgicale.
Purtarea a dou perechi de mnui nu scade frecvena accidentelor prin expunere la snge,
dar divide cu 3 riscul de contact cu sngele sau un produs contaminat.
- Mod de folosire
- schimbare dupa fiecare pacient;
- dupa folosire se spala mai intai mainile cu manusi, dupa care acestea se
indeparteaza, prinzand marginea primei prin exterior aruncand-o in
containerul pentru colectare si apoi prinzand-o pe cealalta, cu mana libera prin
interior, scotand-o cu grija si aruncand-o in acelasi container aflat la
indemana;
- dupa indepartarea manusilor mainile se spala din nou, 10-15 secunde, chiar
daca manusile nu prezinta semne vizibile de deteriorare in timpul activitatii
incheiate; manusile de unica utilizare nu se reutilizeaza, deci nu se curata,
dezinfecteaza;
- Halate
Se utilizeaz n timpul manevrelor de ngrijire a bolnavului i la contactul
tegumentelor neacoperite sau a hainelor cu lichide biologice potenial contaminate.
n funcie de tipul de expunere (stropire cu snge sau alte fluide ale organismului,
secreii, excreii sau asigurarea proteciei mucoaselor ochilor,nasului, gurii) trebuie
selectat tipul de echipament care urmeaz a fi purtat.Diferitele tipuri pot fi purtate singure sau
n combinaie.
-Mtile Asigur protecia feei pentru prevenirea aspiraiei sau nghiirii lichidelor
contaminate. Ele trebuie s acopere integral nasul i cavitatea bucal. Utilizarea corecta a
mastilor
- verificati masca,astfel incat partea dura sa fie fixate pen as
- modelati bareta nazala pe nas si pozitionati masca
- fixate linia superioara deasupra urechilor
- pozitionati masca cu inglobarea mentonului
- fixate linia inferioara sub ureche
- Ochelari de protectie protejeaza mucoasa ocular-in activitati in timpul carora se apreciaza ca
se pot produce picaturi,stropiri cu sange si alte fluide biologice
- Protectoare faciale
Trebuie s fie suficient de mari pentru a acoperi tegumentele, mucoasele bucal, nazal,
ocular.
17

- Echipamentele de resuscitare
Protejeaz mucoasa bucal n timpul instituirii respiraiei artificial EXPUNEREA
PROFESIONALA - prin inoculari percutane: - intepare; - taiere. - contaminarea tegumentelor
care prezinta solutii de continuitate; - contaminarea mucoaselor. - in timpul: - efectuarii de
manopere medicale invazive cu ace si instrumente ascutite; - manipularii de produse
biologice potential contaminate; - manipularii instrumentarului si a altor materiale sanitare,
dupa utilizarea in
activitati care au dus la contaminarea cu produse biologice potential infectate. prin
intermediul: - instrumentelor ascutite; - materialului moale; - suprafetelor, altor materiale
utilizate in activitatea din unitatile sanitare; - reziduurilor din activitatea medicala METODE
DE PREVENIRE obiecte ascutite: - reducerea de manevre parenterale la minimum necesar; colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere, amplasate la
indemana si marcate corespunzator - pregatire in vederea utilizarii; - distrugere; - evitarea
recapisonarii, indoirii, ruperii acelor utilizate. -manipularea lenjeriei contaminate cu sange si
alte produse biologice potential contaminate cat mai putin posibil;
-sortare si prelucrare cu echipament de protectie potrivit, in spatii special destinate; colectare in saci impermeabili, la nevoie dubli, marcati in mod corespunzator - evitarea
pastrarii lor indelungate, inainte de prelucrare; - asigurarea unui ciclu corect si complet de
prelucrare - decontaminare.
- curatenie si decontaminare: - folosirea manusilor la indepartarea urmelor de sange, alte
lichide biologice sau tesuturi; - decontaminarea initiala cu substante clorigene, indepartarea
cu hartie absorbanta care se colecteaza in containere sau saci de plastic marcate; - dezinfectie
cu solutie germicida; - uscarea suprafetei prelucrate; - folosirea de tehnici standard in vederea
efectuarii curateniei, sterilizarii, decontaminarii echipamentului medical, a pavimentelor,
peretilor, mobilierului, veselei, sticlariei, tacamurilor, - reziduuri infectante - neutralizare prin
ardere sau autoclavare
- colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferentierea clara prin culoare si
etichetare.
- igiena personala:
- spalarea mainilor
- spalarea altor parti ale corpului care au venit in contact cu produse biologice potential
contaminate sau cu materiale potential contaminate;
- evitarea activitatilor cu risc de expunere:
- existenta de leziuni cutanate;
- prezenta unui deficit imunitar;
- graviditate
Colectarea deseurilor rezultate din activitatea medicala DESEURI NEPERICULOASE
- Deseurile menajere:ambalajele materialelor sterile,hartie,ghips,ambalaje din material plastic
- se colecteaza in saci gri sau negri, se depoziteaza in pubele si se transporta la platforma
pentru deseuri menajere.
Sacii sunt legati si etichetati pentru a se depista in cazul unui accident cu expunere la
materiale contaminate sectia de unde provin. DESEURI PERICULOASE
- Deseurile intepatoare si taietoare: ace,ace cu fir,catetere,branule,lame de bisturiu de unica
folosinta,sticlarie de laborator ,cioburi care
18

- se colecteaza la locul de producere in cutii cu pereti rezistenti de culoare galbena de unica

folosinta
- Deseuri infectioase :comprese,pansamente,manusi,seringi fara ac,tubulatura trusei de
perfuzie ,pungi care au continut sange,plasma(dupa transfuzii),sonde ,pungile de urina etc.
- Se colecteaza la locul de producere in recipiente de culoare galbena prevazuta cu saci
galbeni,marcati cu pictograma pericol biologic
- Deseuri anatomo-patologice si parti anatomice-organe,fragmente de tesuturi,placente,biopsii
etc
- Se colecteaza la locul de producere in cutii cu pereti rezistenti,de culoare galbena marcate
cu pictogramapericol biologicprevazute in interiot cu saci galbeni
- Deseuri chimice si farmaceutice-medicamente,seruri,vaccinuri expirate,rezidurile
preparatelor citostatice,reactivi,substanteutilizate in laboratoareetc.
- Se colecteaza la locul de producere in recipienti specifici cu marcaj adecvat pericoluluitoxic,coroziv,inflamabil
- Deseuri radioactive-deseuri solide,lichide,gazoase care contin materiale radioactive
- Se colecteaza in containere speciale

19