You are on page 1of 4

Masivul Retezat

Localizat in partea sud-vestica a Romaniei in judetul Hunedoara, Masivul Retezat este


format din cei trei munti: Retezat, Godeanu si Tarcu, care sunt separati de trei rauri:
Lapusnicul Mare, Ses si Raul Mare...la confluenta acestor rauri a fost construit Barajul Gura
Apei.
In 1928, la primul lor congres de la Cluj, naturalistii romani au cerut infiintarea
Parcului National Retezat. Rezervatia fiinteaza legal din 1935, pe domeniul de vntoare
deinut de Casa Regal. Demersurile pentru constituire au fost iniiate nc din anul 1923 de
profesorul Alexandru Borza, directorul Grdinii Botanice din Cluj i de savantul biolog Emil
Racovi.
Parcul National Retezat este cel mai vechi parc natural din Romania. Suprafaa
Parcului era la nfiinare de 14 000 de hectare, ce includeau pduri, peisaje alpine, cldri i
lacuri glaciare, puni, precum i diverse specii valoroase de plante i animale. Mult vreme,
forma i conturul parcului au rmas nemodificate, ns, n timp, a avut loc o extindere
considerabil prin anexarea de noi suprafee n special din zona mpdurit, ajungndu-se
astzi la suprafaa de 54 541, 8 hectare (cu ase rezervaii nsumnd 18 429 hectare i dou
zone tampon, cu o suprafa de 36112,8 hectare). Din anul 2003, s-au stabilit noi limite ale
Parcului care includ i o parte din munii Piule, Albele, Piatra Iorgovanului i Stnule ii Mari,
ce fac parte din Retezatul Calcaros- Retezatul Mic.
In inima rezervatiei, s-a realizat in 1955 o zona stiintifica (rezervatie integrala) de
1800ha, care a fost declarata ca arie strict protejata, numita Gemenele, in care pasunatul,
pescuitul, vanatoarea si exploatarea forestiera sunt interzise.
Parcul Naional Retezat este cea mai mare rezervaie natural din ara noastr,
monument al naturii inclus pe lista rezervaiilor naturale ale Biosferei de ctre UNESCO, din
anul 1979.
ncepnd din anul 1999, Parcul Naional Retezat are administraie proprie; din luna
septembrie 2004 Parcul Naional Retezat a devenit membru al fundaiei PAN Parks, iar din
anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru reeaua ecologic european Natura 2000, n
vederea conservrii habitatelor naturale i a speciilor de plante i animale slbatice de interes
comunitar ; ct i protejrii i conservrii speciilor avifaunistice
Fauna si flora bogata din rezervatie include si cateva specii rare protejate, precum si
cea mai mare padure naturala de amestec din Europa ce se afla la altitudini joase in aria strict
protejata. Datorita acestora, Parcul National Retezat a fost declarat Zona Naturala a
Biosferei .
nfiarea geografic a masivului, unde altitudinile variaz ntre 794 i 2 509 m (vf.
Peleaga), constituia geologic, peisajele de o autentic slbticie, bogia floristic i
faunistic, dar mai ales ntinsele mrturii ale celor doua mari glaciaiuni

cuaternare(Riss i Wrm), prin cldri, cercuri, iezere, morene, fac din aceast parte a
Munilor Carpai un monument al naturii de o importan tiinific deosebit.
Principalele atracii ale Parcului Naional Retezat sunt peisajele de o autentic
slbticie, conturate de pduri, lacuri glaciare, pune alpin i piscuri nalte, dar i flora i
fauna acestor locuri. n Parcul Naional Retezat, se afl cel mai ntins lac din zona alpin
romneasc Lacul Bucura, de 8,9 ha la o altitudine de 2 041 m si cel mai adanc lac glaciar
din Romania, Lacul Zanoaga - 29 m. Acest "trm cu ochi albatri" cum mai este numit
Parcul, cuprinde peste 80 de lacuri, dintre care 58 permanente, precum i turi alpine adnci,
cum este Tul Negru (25, 5 metri). Prezena lacurilor este strns legat de existen a fotilor
gheari alpini i a urmelor lsate de acetia. Datorit altitudinii mari a Masivului Retezat (ex.
Vf. Peleaga 2 509 m), activitatea ghearilor s-a desfurat amplu, identificndu-se urmele a 18
gheari. n afara ghearilor de circ (Bucura, Custura, Judele), s-au mai pstrat resturile celui
mai ntins ghear de vale (Lpunicul). Lacurile, alimentate de zpada topit a crestelor, ofer
priveliti de vis, iar dispunerea celor 58 de lacuri glaciare permanente n cldri, pe trepte de
versani, n complexe sau izolate i concentrarea lor ntr-un singur masiv muntos atrage anual
att admiraia turitilor ct i atenia oamenilor de tiin.
In Muntii Retezat sunt numeroase trasee alpine care includ 60 de varfuri cu o
altitudine peste 2200m printre care amintim varfurile: Retezat (2482m), Peleaga
(2509m), Papusa (2508m), Bucura (2433m),Judele (2398m), Varful Mare (2463m).
Peisajul este completat de zona calcaroas a Masivului Retezat, cuprins ntre culmile
Albele, Drgan, Scocul Mare, i n perimetrul creia se ntlnesc fenomene carstice: vi
seci, doline, avenul Piule, peterile Dalma cu Brazi, Piatra Iorgovanului. La poalele Masivului
se ntind pduri de fag, carpen, ulm, paltin, frasin. n vi crete arinul negru, iar mojdreanul i
teiul pot fi gsii pe Valea Rului Mare. La peste 1 000 metri altitudine se gsesc molidul,
ararul, mesteacnul.
Renumit prin diversitatea floristic, masivul Retezat adpostete aproape 1190 specii
de plante superioare (din cele peste 3 450 cunoscute n Romnia), la care se adaug un mare
numr de specii inferioare care au strnit interesul botanitilor. Exist 60 de asociaii vegetale
de cormofite cuprinse n zece clase de vegetaie. Deosebit de important din punct de vedere
floristic este zona calcaroas a Retezatului Mic cu un mare numr de plante rare cum sunt
Barbarea lepuznica sau Pedicularis baumgarteni. Pajitile din regiunea alpin constituie o
zon de importan aparte, aici regsindu-se majoritatea speciilor din flora alpin, printre
acestea i diferite specii de Gentiana, Potentilla sau Pulsatilla (Leontopodium alpinum).
Alte zone de interes deosebit sunt cele de limit ntre zona stncoas i paji tile alpine,
unde se ntlnesc rododendronul (Rhododendron kotschii) i jneapnul (Pinus mugo), specie
protejat n Romnia, floarea de col sau Zmbrul (Pinus cembra), dar i diferite specii de
ciuperci. Se remarc, printre speciile de aici, plante declarate monumente ale naturii: floarea
de col (Leontopodium alpinum), sngele voinicului (Nigritella rubra), strugurii ursului
(Arctostaphyllos uva ursi), geniana (Gentiana punctata) .a. ncepnd cu anul 2000 au fost

organizate aciuni de inventariere a florei cu ajutorul biologilor voluntari i a fost elaborat


prima versiune a planului de monitorizare a speciilor cheie.
n ce privete fauna, Parcul Naional Retezat, adpostete circa 300 de specii
caracteristice Carpailor. Astfel, vertebratele au n parc reprezentani din toate clasele ntlnite
n ara noastr: cicarul, 11 specii de peti (nisiparia, pstrvii de lac, broasca roie); 11 specii
de amfibieni dintre care opt sunt considerate, de ctre specialiti, rare i vulnerabile la nivel
naional. Se mai ntlnesc nou specii de reptile, printre care i vipera; 185 de specii de psri
(acvila de munte, acvila iptoare mic, erparul, oimul cltor cocoul de munte, cucuveaua
pitic, barza neagr ciocnitoarea cu spate alb); 55 de specii de mamifere (lupul, ursul, rsul,
marmota, capra neagr, cerbul, cpriorul, pisica slbatic etc); 13 specii de lilieci; vidrele. n
rndul nevertebratelor se gsesc fluturi de zi, cel puin ase specii endemice de plecoptere i
patru de trichoptere, ultimele dou grupuri fiind n mod particular asociate cursurilor de ap.
Diversitatea mare a faunei din Parcul Naional Retezat dovedete nc o dat existena
unor habitate naturale puin afectate de activitatea uman. Frumuseea peisajelor i
"slbticia" zonei atrag anual numeroi turiti dintre care 30% sunt strini. Munii Retezat
sunt traversai de multe poteci turistice marcate pentru amatorii de drumeii, dar i cteva
trasee de crare.
Din Masivul Retezat, singurul munte care e marcat in totalitate cu marcaje turistice,
este Retezatul. Zona Godeanu si Tarcu sunt marcate doar partial. Din acest motiv nu este
recomandat turistilor sa se aventureze in zonele nemarcate fara un ghid sau un bun cunoscator
al locului.
In muntii Retezat se practica turismul montan si ecoturismul pe intreaga perioada a
anului, in special vara. Sunt treasee accesibile si iarna pe anumite vai unde se poate practica
ski, snowboard...precum si pe partia amenajata de la Rausor. Turistul poate practica pe timpul
iernii si alpinismul, dar cu mare grija si sub supravegherea unui ghid montan sau al unui
profesionist in domeniu.

Drumeii care intr n Retezat pot avea ca destinaii, cabanele turistice si pensiunile
accesibile in tot cursul anului: Gura Zlata, Carnic, pensiunile de pe valea Raului Mare,
Pietrele,Rausor si Cheile Butii, precum si locurile de campare pentru sezonul cald: Poiana
Pelegii, Buta, Znoaga, Bucura, Pietrele, admise prin regulament. ;
Refugiile din zona Parcului National Retezat: Salvamont Bucura, Salvamont
Zanoaga, Salvamont Poiana Pelegii, Salvamont Buta, Gentiana, refugiul Condor, refugiul
Gugu, Stana de Vale
Accesul spre aceste frumusei este posibil din dou direcii: Depresiunea Ha egului i
Valea Jiului. n Depresiunea Haegului se poate ajunge dinspre Deva, pe DN 66 (Deva
Simeria Haeg) sau dinspre Caransebe, pe DN 68 (Caransebe Ha eg); n Valea Jiului

se ajunge dinspre Deva, pe DN 66 (Deva Simeria Ha eg Pui Petro ani) sau Trgu
Jiu, tot pe DN 66 (Trgu Jiu Filiai Petroani).