.

creleru

.
UI

Creierul uman ,a~ezat fn interiorul craniului, este mai

sofisticat decat cel mai performant computer. Cu ajutorul
milioane1or de celule, acesta
direct;ioneazii ~i monitorizeazii
toate activitiitile noastre chiar ~i atunci cand dormim
c

reierul

este

centrul

de

principalul
coman~

coordonator
al

~i

organismului.

Asemeneaunei centrale telefonice, preia

mesaje provenind de la ochi, urechi, nas,
liniba ~i piele, ~i trimite semnale spre mu~chi
~i glande. Creierul funqioneaza ~i ca un computer, procesand ~i inmagazinand informatii.
in interiorul sau se afla un sistem po~tal
care trimite mesajespre acearegiune a creierului, unde acesteatrebuie sa fie descifrate.
Activitatea creierului nu se rezuma doar la
manipularea datelor. El este centrul sentimentelor, emdtiilor ~i dorintelor, cu ajutorul
caruia putem invata ~i crea ganduri ~i idei.

O La inceputul
secolului 19 a aparut
a~a-zisa ~tiin,a a
frenologiei. Se credea ca faculta,ile
mintale bine dezvoltate corespundeau unor port,iuni
intinse ale suprafe,ei
craniului. Hart,i ale
min,ii, ca cea din
imagine, erau elaborate in urma pipairii
umflaturilor capului.
Cu toate acestea, nu
exista nici O dovada
~tiin,ifjca care sa
sprijine aceasta
teorie.

La nivelul
celular
Creierul uman este constituit din peste 10 000
milioane de neuroni microscopici sau celule

OM

PAsARE

lob olfactiv
lob frontal

maduva

hipoliza

lob temporal

lob optic
cerebel
maduva

PE$TE
creiermare

c!,rebel

lob olfactiv

maduva

hipofiza
lob optic

REPTILE

lob olfactiv
hipofiza

maduva

O Evolu,ia a dus
la dezvoltarea celei
mai potrivite
structuri a creierului
pentru organism.
La om, aceasta
prezint3 un creier
mare, masiv, ce are
rol in func,iile mentale superioare.
Toate vertebratele
au un cerebel, lobi
optici, olfactivi,
hipofiz3, cu rol in
coordonare, vedere,
cre~tere ~i miros.

nervoase. Fiecare dintre acestea are un corp

celular, ce contine nucleul, din care radiaza
numeroase proeminente subtiri. Corpurile
celulare sunt grupate In ciorchini sau centre,
fiecare cu o functie specifica, cum ar fi vederea, vorbirea sau controlul muscular. -Ele
formeaza "materia cenu~ie a creierului",
denumita astfel deoarecese 1nchidela culoare
cand este tratata cu anumite substante.
Proeminentele celulare se unesc ~i formeaza
un sistem de retele complex, ce include fibre
nervoase cuprinzand "materia alba" (care nu
1~ischimba culoarea).
c
Activitatile creierului implica modificari de
ordin electric ~i chirnic 1n interiorul neuronilor. De fiecare data cand un electron este
"atins", el transmite un impuls sau un mesaj
nervos aseamanatorcu un rnic curent electric.
in functie de directia, de sursa mesajelor ~rde
numarul lor, fiecare centru al creierului le
examineaza sau le transmite unei alte portiuni, unde vor fi procesate.
Activitatea
electrica
Creierul este tot timpul activ, prin el circuland
milioane de impulsuri 1n fiecare secunda.
Unele dintre aceste mesaje sunt legate de
activitati con~tiente -cele
asupra carora
detinem controlul, cum ar fi mersul, vorbitul
23

ACTIVITATI

ALE CREIERULUI

~i scrisul. Alte mesaje provin din procesele

vitale ale organismului, ce se desta~oaraIn
mod automat, spre exemplu respiratia, bataile
inimii ~i digestia alimentelor pe care le consumam.
in ultimii 25 de ani, cercetatorii au reu~it sa
elaboreze harta celei mai mari paI1i a creierului, localizand diferite zone ce Indeplinesc
anumite functii. Ei au realizat acest lucru prin
rolosirea unor tehnici variate. Prin plasarea
unor senzori electrici pe suprarata capului ~i
introducerea unor electrozi (ace conductoare
roarte subtiri) 1n creierul animal ~iuneori chiar
1n cel uman. au reu~it sa traseze caile impulsurilor, care circula de exemplu de la ochi sau
de la urechi spre centrul vizual sau auditiv.
Erectele ranirilor sau ale Indepartarii pe
cale chirurgicala a anumitor regiuni ale cortexului -portiunea fina ~i 1ncretita de la
supraratacreierului -indica raptul ca acestea
contin centri ce au functii specifice. insa acestea pot sa nu fie singurele zone ce Indeplinesc
functiile respective: Spre exemplu, ranirile In
unele regiuni ale lobilor rrontali, situati In rata
emisrerelor cerebrale, provoaca dificultati In
1ntelegereavorbirii. Persoana respectiva este
incapabila de a emite sunete cu Inteles In vorbire. Un alt erect asemanator este cauzat de
rani1n zonele posterioare emisrerelor. in acest
caz persoanele respective nu pot Intretine o
convorbire constanta, aceastariind 1ntrerupta
1n mai multe segmente.
Un aranjament
de unitati
Dintre toate mamiferele, omul are creierul cel
mai avansat~i mat dezvoltat (de~i nu are cele
mai mari dimensiuni). La toate vertebratele

O Activitatea
creierului
poate ti studiata cu
ajutorul unui aparat EEG. Electrozii produc
mici modificari
electrice in diferi,i centri ai
creierului.
O Imagini
scanerelor.
inregistr3rii

ale creierului
realizate cu ajutorul
pot fi folosite in scopul
r3spunsului
la stimulii vizuali.

O Aceast3 EEG a unui creier arat3 succesiunea etapelor de la o stare de con~tien,3

una de somn profund. Deschiderea
ochilor
modific3 ritmul normal de odihn3.

treaz
~-,..;..'"

-~

la

~
~ ..~~ ~
-.T
T .din

relaxat

5omn~lent ,A
~.r~

AA
A.I
yvr--~"

5om~e5~.
~
.'Y' /'JV'

Trunchiul cerebral este compus In special din

LA,.. fibre nervoase.ce leag~ c~lelalt~ doua: u.~ita:ti.
r J Cerebelul prezmta: portlurn destinate echlhbru-

,.~

-..J..

.~
~

5omnadinc
~
~~~~-

...i!.I
~~y

(animale cu ~ira spina:rii), Insa:, creierul consta:

3 unitlti structurale principale: emisferele
cerebrale, trunchiul cerebral ~i cerebelul.
Emisferele cerebrale au rol In procesarea
J mesajelor ce provin de la organele de simt.

J.

lui ~i coordona:rii activita:tii musculare, dar este

preva:zut ~i cu ca:i nervoase spre ~i de la ~ira
spina:rii, precum ~i nervi conduca:tori de mesaje spre organele majore ale organismului.
De~a lungul evolutiei creierului, diferite
poI:tiuni

ochide5chi~i
A.l. .\. ..j~IAiJ~ill
.-!'ml...'1Tr,.~'

.al.e sale s-au dez,:,ol~t

In mod~l

cel

mal potnvlt pentru supravletulfea orgarnsmului. La oameni, ai ca:ror strnmo~i au tra:it In

copaci, coborand apoi pe pa:mant, unde era
plin de prnda:tori, iar competitia pentru hrana:
era foarte mare, emisferele cerebrale au
t devenit mai mari ~i mai complexe, fiind cen~
tri foarte importanti pentru interpretarea ~i
prelucrarea
informatiilor
provenite
de la
simturi. La Homo sapiens, omul modem sau
"lntelept" (adica: noi), emisferele cerebrile
cuprind 80 % din volumul creierului.

relaxat,

ochii inchi~i

O Unita\ile
creierului.
Prima controleaza
starea de con~tien\a
~i raspunsul la stimuli. A
doua analizeaza ~i inmagazineaza
informa\ia
provenita
de la sim\uri. A treia se ocupa cu
formarea
inten\iilor
~i programelor
activita\ile

mentale

superioare.

La nivel
func,ional
Exista: 3 unita:ti functionale principale ale
creierului -zone cu cea mai intensa: activitate
a neuronilor. Acestea sunt diferite deunita:tile
structurale. Prima unitate functionala: se afla: la
baza creierului. Este compusa: din portiuni
denumite formatia reticulata:, bulbul rahidian,
cerebelul, talamusul ~i hipotalamusul.

O Daca ne fixam
ochii asupra unui
punct. informa~ia din
stanga punctului se
indreapta spre emisfera dreapta. iar
informa~ia din
dreapta merge spre
emisfera stanga.
Corpul calos une~te
cele doua regiuni ale
creierului. Cand
acesta este taiat.
persoana respectiva
nu poate descrie
obiecte aflate in
campul vizual din
stanga. deoarece
informa~ia nu poate
trece din partea
dreapta spre centrul
vorbirii. situat in
emisfera stanga.

O in interiorul bulbului rahidian. caile

nervoase din fiecare
parte a creierului se
incruci~eaza. Cand
ne mi~cam bra'ul
drept. emisfera
stanga a creierului
da instruc'iunile.
Aceasta emisfera
este mai dezvoltata
la persoanele dreptace. permi,and un
control mai mare ~i
mi~cari precise ale
mainii drepte.

Fonnatia reticulata este principala zon~ la

nivelul c~reia se realizeaz~schimbul de inforrnatii, fiind ~i sursaputerii creierului. in aceasta
retea de fibre nervoase,fiecare neuron poate fi
conecrat cu alti 25 000. Fonnatia reticulata
.prime~te constant mesaje de la organele de
simt, ernitiind la mndul s~u unde de activitate
electric~ prin cortexul cerebral. Aceasta mentine stareade co~tienta:. Dac~ fonnatia reticulata ~i reduce activitatea,persoana respectiv~
poate adormi sau poate avea halucinatii,
v~zand, auzind ~i avand senzatii ireale. Rezultatul "priv~rii senzoriale",cand o persoaru1este
inchis~ intr-o inc~pere intunecoas~,goal~ ~i lini~tita timp de rnai multe ore, este o "innebunire" aparenta,intrarea in trans~sau com~.
Trunchiul cerebral se comporta ca un tablou de cornan~. Zona unrultoare, bulbul
rahidian, contine centri responsabili pentru
controlul activitatilor automatice ale organismului. Acesta face le~tura dintre ernisferele
cerebrale, sediul intelectului nostru, cu talamusul ~i sistemul limbic, responsabili pentru
starile de spirit, pofte ~i memorie. Talamusul
transfonrul ~i sorteaz~mesajelede la organele
de simt ~i creeaz~o co~tientizare a senzatiilor,
cum ar fi durerea, atingerea,c~ldura~i frigul.
Hipotalamusul este activ In numeroaseprocese. in primul mnd, acesta dirijeaz~ multe
actiuni lente, de lung~ durata, ca de exemplu
cre~terea, prin controlul pe care 11 exercita
asupra hipofizei, principalul centru de producere a hormonilor din organism. in al doilea

cind, hipotalamusul activeaz~sistemul nervos

autonom, care supravegheaz~unele functii pe
care nu le putem controla, ca de exemplu
contractia mu~chilor 1n stomac, vezic~ ~i c~ile
respiratorii, precum ~i secretia de saliv~ ~i de
lacrimi. (Sistemul nervos autonom ne impiedic~ s~ ne tinem respiratia la nesfar~it.El este
dispozitivul de siguran~ al organismului.)
Legat de aceasta, hipotalamusul preg~te~te
organismul pentru "fug~ sau lupt;l" in cazul
unor urgente sau pericole. Hipotalamusul
reprezint;l sursa emotiilor noastre ~i a nevoilor
fundamentale de foame, sete ~i sex.
Cea mai mare parte a detaliilor referitoare
la activit~tile con~tiente ale creierului au fost
stabilite in urma studierii efectelor drogurilor
asupra acestuia. De exemplu, stimulentele ca
amfetaminele ~i cofeina excit;l activitatea formatiei reticulate ~i a hipotalamusului. Acesta
transmite semnale la cortex ~i astfel cre~teagitatia, stareade somn fiind alungat;l. Sedativele
au un efect contrar. Sunt prescrise adeseori ca
tablete pentru somn.
A doua
unitate
A doua component~ functional~ a creierului
const;l in jum~t;ltile posterioare ale emisferelor cerebrale. Acestea contin centri de primire, procesare ~i 1nmagazinarea informatiei
obtinut~ prin intermediul organelor de simt
din mediul extern.
Neuronii din fiecare centru nervos sunt
caracteristici tipurilor de impulsuri cu care

opereaza. Spre exemplu, neuronii din centrii

vizuali primari raspund doar la mesaje referitoare la intensitatea sau nuantele culorilor ,
sau la curbura sau neregularitatea suprafetelor. Ace~tia trimit s~mnale spre neuronii din
centrii vizuali secundari, care descifreaza,
interpreteaza ~i aduna datele, creand modele
~i forme care alcatuiesc con~tiinta noastra
vizuala.
Memoria
Cercet;1toriicunosc acest lucru din consultatiile medicale. Daca sunt introdu~i electrozi in
cortexul vizual primar (in timpul unei operatii
pe creier, farn dureri), trecandu-se un curent
slab prin ace~tia, pacientul va vedea puncte
sWlucitoare sau cercuri inaintea ochilor. Daca
electrozii sunt introdu~i in cortexul vizual
secundar, pacientul va vedea modele complexe sau chiar obiecte complete -copaci
leganandu-se sau o veverita topaind. Zonele
secundarepar sa se comporte asemeneaunui
sistem al memoriei vizuale.
Exist;1zone In interiorul emisferelor cerebrale care nu au fost Inca descoperite,dar par
sa aiba de-a face cutoate tipurile de memorie.
Prin ce metode creierul selecteaza,sorteaza~i
inmagazineaza informatiile sub forma de
memorie rnmane un mister pentru cercet;1tori.
Exist;1doua tipuri de memorie: de scurta
durat;1~i de lung:l durat;1.Fiecare element ai
memoriei poate fi retinut temporar sub fonru1
de activitate electrial. in functie de puterea
25

Multe alimente confin aditivi

substanfe adaugate in alimente

inainte sa ajunga la consumatori. De~i mult;i condamna
folosirea acestora -uneori pe
buna dreptate -rolul aditivilor
poatefi

important.

ditivii alimentari pot fi atat substante

chimice naturale, cat ~i sintetice, introduse in alimente din diferite motive:
pentru conservare; pentru a conferi alimentelor o valoare nutritiva: sporita:; pentru a
u~ura procesarea~Vsauproductia acestora;~i
pentru intensificarea aromei, culorii, mirosului, structurii ~i aspectului.

numele de conservanti. Unii incetinesc actiunea microorganismelor din alimente; altii,

denumiti antioxidanti, incetinesc alterarea
uleiurilor ~i gr~similor -frecvente in produsele alimentare. Alti conservanti ajut~ la p~strarea alimentelor umede sau uscate -depinde
de starea in care acesteatrebuie p~strate, sau
declan~eaz~conditiile care permit altor aditivi
s~ functioneze. Exist~ aditivi de int:lrire, glazurare, acoperire a alimentelor, care prelungesc termenul de valabilitate al acestora, protejandu-le.
Valoarea nutritiv~ a unor alimente const~
in vitamine ~i minerale, ins~ uneori acestea
00
Fast food-ul, de~i colorat ~i ambalat
atractiv, este un inlocuitor
slab al meselor
consistente.
Acest "burger groaznic"
(imaginea de jos), con'ine mul,i aditivi -coloran'i,
agen,i aromatici
~i conservan,i.

pot lipsi, sau se pot pierde iQ u11Ilaprocedurilor de procesare ~i conservare. Pe lang~

aceasta, aditivii joac~ un rol important in
prepararea tipurilor de alimente pentru persoane cu regimuri speciale, cum ar fi diabeticii, sau persoanele care consum~ alimente
cu un nivel sc~zut de calorii sau de sodiu, din
motive medicale.
jmbun~t:ltitorii care dau aroma, culoarea,
mirosul ~i structura alimentelor, constituie cea
mai complex~ grup~ de aditivi. Aditivii care
fac parte din acest grup sunt denumiti aditivi
cosmetici, sau modificatori
senzoriali,
deoarece modific~ alirnentele, astfel incat perceptia noastr~ fat~ de aceastase schirnb~.
Numerele
E
Multi aditivi se pot identifica cu ajutorul
numerelor E, incluse in lista cu continutul
produselor alirnentare ambalate, prezent~ pe

Ce fac aditivii?
Aproape toate alimentele naturale se altereaza:
rapid daca:nu sunt tratate cu aditivi. jn unele
cazuri alterarea poate fi nesemnificativa:;de
exemplu, particulele de zaha:rse lipesc unele
de altele formand bulga:ri,devenind astfel mai
greu de utilizat. jn ceea ce prive~te alte alimente -produse lactate, came, pe~te, fructe
~i legume -acestea devin necomestibile,
deoarece se acresc, rancezescsau putrezesc.
jn multe cazuri, consumul de alimente afectate de acesteprocese este foarte periculos.
Alterarea alimentelor poate fi incetinita:
prin folosirea de aditivi, cunoscuti sub
171

ADITIVI

ALIMENTARI

O Uneori se introduce apa in carne,

pentru a-i mari greutatea. Colorantul
ro~u poate fi adaugat
carnii, pentru a
ascunde grasimea ~i
pentru a face carnea
sa para mai frageda.

etichetele acestora. Aceste numere reprezint~

aditivii alimentari chimici ~i naturali care au
fost aprobati de Comunitatea European~.
Multi dintre agentii de colorare, conservanti,
antioxidanti, emulgatori ~i stabilizatori,
prezin~ numere E, In timp ce aromatele, solventii, ln~lbitorii ~i lndulcitorii nu prezint~.
Bine sau rau?
Multe persoane ar vrea ca produsele alimentare s~ fie lipsite de aditivi, sau cel putin
de cea mai mare parte dintre ace~tia,~i 1:nspecial de modificatorii senzoriali. Se recomand~
consumul redus de alimente conservate ~i o
alimentatie bogat~ In produse naturale,
neprelucrate.
jntr-o lume ideal~, aceasta ar fi situatia
ideal~. Totu~i, exis~ diferite situatii practice
care ar trebui luate 1:nconsiderare. Folosirea
aditivilor ne permite s~ profi~m din plin de
produsele alimentare care se afl~ la dispozitia
noastrn, iar 1:ntr-o lume In care multi sunt
muritori de foame, acest aspect nu poate fi
trecut cu vederea.
F~rn aditivi, alimentele ar trebui livrate zilnic ~i In cantit~ti mici, pentru a nu se altera
lnainte...de a fi consumate. Acest lucru nu s-ar
potrivi cu modul de viat~ al persoanelor
foarte ocupate. jn plus, ar exista o alegere
172

mult mai limitat~, atat datorit~ restrictiilor

sezoniere naturale asupra alimentelor proaspete, cat ~i pentru faptul c~ produsele conservate ar fi foarte rare.
Pe de alt;l parte, folosirea aditivilor nu
poate fi nici Incurajat;l. De exemplu, datorit;l
faptului
c~ numeroase aromate nu sunt
reglate de numere E ~i nu trebuie s~ fie denumite ~i identificate pe etichetele produselor ,
utilizarea lor se poate transforma In abuz.
Pe lang~ aceasta, este cunoscut faptul c~
majoritatea numerelor E, atat pentru aditivi de
colorare cat ~i de conservare, pot provoca tot
felul de probleme unor persoane care le consum:l. Alergiile, astmul, intoxicatiile alimentare ~i hiperactivitatea, 1n special la copii, sunt
datorate consumului de aditivi, ~i se considern
de asemenea c~ unii dintre ace~tia cauzeaz~
probleme de s~n~tate ~i mai grave. Unele tari
interzic utilizarea anumitor tipuri de aditivi.

Corpul Omenesc 54 -HRANA

PENTRU CRESTERESI ENERGIE

~
In secolul trecut, oamenii de
~tiintii au analizat alimentele ~i
au izolat diverse componente
ale acestora, cum sunt caloriile
~i proteinele, de care au nevoie
toate .fiintele vii pentru a cre~te
~i a riimiine in viatii.
p

O "Jack Sprat nu putea suferi grasimile,

so1ia lui nu putea suferi carnea macra", insa
nici unul nu se alimenta corect.
O Baronul Justus von Leibig, chimist german
sin secolul al XIX-Iea, a facut cateva
descoperiri importante in domeniul nutri1iei.
O Fran~ois Magendic. psiholog francez din
secolul al XIX-Iea. a fost primul care a
evaluat valoarea energetica a alimentelor .

e tot parcursul vietii, alimentele pe care

le consu~
detennirul in mare masurn
cre~terea fizica a organismului, conditia

acestuia~i nivelul de energiede care are nevoie

pentru activitateazilnic:l.
Cre~terea
Organismuluman este compus din celule vii ~i
din materiale extracelulare, organizate In
tesuturi,organe ~i sisteme.in timpul cre~teriise
formeaz:lnoi celule, iar cele existentecontinu:l
s:l se dezvolte. De la na~tere~i pari:l in primii
ani ai adolescentei, organismul uman cre~te
continuu ~i semnificativ. Cresc to;1te p:lrtile
corpului: oaselese alungesc,devin mai groase
~i mai puternice, se dezvolt:l organele interne creierul, inima, pl:lmanii, ficatul -se dezvolt:l
mu~chii, cresc p:lrul ~i unghlile. intreg
organismul nostru se adapteaz:l la aceast:l
cre~tere.
P:lrtile corpului omenescnu crescin acela~i
ritm ~i in acee~i masurn. De exemplu, capul
atinge marimea normal:l in primul an de viat:l,
In vreme ce restul corpului continu:l s:l creasc:l.
Corpul omului ajunge la In:lltimea sa
maxima intre 16 $i 21 de ani. pac:l la acest:l

dat:l individul are greutatea corecta pentru

maltimea sa -nu este nici prea slab, nici prea
gras -aceasta este greutateape care trebuie s~
1ncerces~ o p~strezetot restul vietii adulte.
Cand spunem despre cineva c~ a "1ncetats~
mai creasc~",ne referim 1n generalla faptul c~
a ajuns la in~ltimea normal~. De fapt,
organismul nostru continu~ s~ creasc~tot restul
vietii, 1ntrucatcelulele care il alc~tuiescse afl~
1n continu~ cre~tere~i dezvoltare.
Energia
cand ne simtim plini de energie -sau din
contra, lipsiti de energi, vl~guiti -ne referim in
generalla abilitatea sau capacitateanoastra de
a ne implica 1ntr-o activitate fizic~. Totu~i, la
nivelul organismului nostrti, termenul acesta
are un 1nteles mai larg. Chiar ~i in timpul
sornnului, organismul consurrulenergie pentru
a se mentine 1n stare de functionare -adic~

pentru ca inima s;{ continue s;{ bat;{, pentru a

mentine respiratia,
activitatea muscular;{,
digestia, ~i de asemenea, pentru a mentine
temperatura. De lndat;{ ce ne implic;{m lntr-o
activitate fizic;{, chiar ~i c:1nd ne ridic;{m door
din pat pentru a ne a,5eza pe un scaun,
organismul lncepe s;{ consume mai mult;{
ener~e.
Sursa ener~ei este Soarele. Frunzele verzi
ale plantelor folosesc energia emis;{ de Soare
pentru a fabrica zaharuri, o parte din aceste
165

ALIMENTATIA-

PENTRU CRE~TERE ~I ENERGIE

MODUL
IN CARE ORGANISMUL
UTlLIZEAZA
ALIMENTELE

~
t
~
~
"
~

Proteine

&

Carbohidra~i

Carbohidra~ii sunt sursa primara de energie. dupa ace-

Un adult care nu consuma

celulelor,

La adult, un consum de alimente mai mare decat necesa'ul duce la depozitarea surplusului sub forma de grasime.

alaturi

de carbohidra~i

~i grasimi.

Grasimilesunt stocatesubforma tesutuluiadipos.dar ~i Toate alimenteleproducreziduriin urma procarbohidratii~i proteinelepot fi transformatein grasimi. cesuluide metabolism,caretrebuie eliminate.
f1ind stocate In samanta sau In tuberculi. Pentru
a-~i procura aceasta forma de energie,
animalele ~i oamenii se hranesc cu aceste
plante, sau oamenii se hranesc cu animale care,
la clndullor, s-au hranit cu plante.
Astfel, organismele l~i procura hrana din
alimentele consumate. Cu toate ascestea,
pentru ca organismul sa poat:1 elibera energia
de care are nevoie, trebuie rnai 1ntai sa supuna
alimentele unor serii de schimbari, pentru a le
converti 1n forrna necesara.

suticiente

alimente

folose~te

Un copil are nevoiede mai multa hranadecatnecesarulpentru energie,pentru a permitecre~erea.

Acest lucru se Intampla In timpul digestiei -masura

ritmul de cre~tere a organismului ~i
care 1ncepe 1n gura, unde enzimele aqioneaza
nivelul energiei.
asupa alimentelor,
descompunandu-le
In
Pe langa apa, organismul este campus 1n
substante separate.
cea rnai rnare parte din proteine -component
Orice aliment este campus din substante
principal al organelor ~i tesuturilor. Structura de
nutritive de baza; acestea sunt proteinele,
baza a tuturor celulelor organismului, a pielii,
carbohidratii (zaharuri ~i arnidon) ~i grasimi.
parului, unghiilor, a tesutului muscular, este
Alimentele mai pot contine fibre, apa, vitamine,
forrnat:1 aproape 1n 1ntregime din proteine. De
minerale, esentiale pentru cre~tere ~i pentru
aceea, pe parcursul 1ntregii vieti, aportul de
sanatate. Aportul acestor elemente nutrj:tive -proteine
este necesar pentru ada na~tere unor
cantitatea ~i propoI1ia lor determina 1n mare
celule ~i tesuturi noi, cind organismul este In .
O Lapele. ouale.
branza, carnea ~i
pe~tele sunt
alimente bogate in
proteine.
Majoritatea
alimentelor con,in
substan,e nutritive
de baza; o persoana
sanatoasa, cu
obiceiuri alimentare
corecte ~i care nu
are inten,ia de a
pierde sau de a
ca~tiga in greutate
se poate baza pe
apetit in ceea ce
prive~te necesarul
sau de calorii.

cre~tere ~i pentru a le 1ntretine, 1n viata adult:1.

Este evident faptul ca 1n perioada de maxi1ru1
cre~tere fizica, aportul de proteine trebuie sa fie
mare.

Aminoacizii
Proteinele contin carbon, hidrogen ~i oxigen,
precum ~i nitrogen ~i unele minerale esentiale.
Proteina este compus~ din lanturi de uni~ti de
substante, nurnite aminoacizi, care pot fi
descrise ca flind blocurile de constructie ale
organismului. in organism exis~ 20 de tipuri
de aminoacizi,dintre care 12 pot fi sintetizatide
organismdin aportul de hraruI,~i 8 caretrebuie
fumizati direct din alimentele pe care le
consutm1m. Proteinele provenite din surse
diferite contin combinatii diferite de aminoacizi.
De vreme ce proteinele se g~sescin toate
tesuturile vii, surseledin care acesteaajung in
alimente pot fi de origine animal~sau vegetal~.
Camea de porc, de vi~, de pas~re, pe~tele,
produsele lactate, boabele de fasole, de
ma~re, semintele,toate contin proteine.
Mul~ vreme s-a crezut c~ de vreme ce omul

CORPUL

este un animal, este bine s;l consume proteine

de origine animal;l. Datorit:l compozitiei de
amino acizi, proteinele de origine animal;l se
mai numesc ~i proteine de clasa lnrai sau
complete, iar cele de origine vegetal;l,proteine
de clasa a doua sau incomplete. intrucat
alimentele contin combinatii diferite de aminoacizi, se pot combina mai multe variet:lti de
vegetale,astfellncat s;l se obtin;l o concentratie
mai mare sau mai mic;l de proteine. Acest efect
se obtine, de exemplu, din combinatia amino
acizilor continuti In boabele de maz;lre sau
fasole, cu cei continuti In cereale.
Continutul In proteine al alimentelor se
m;lsoar;lln grame -de exemplu, loog de carne
slab;l contin 18g de proteine, 100gde came de
pui contin 20g, loog de boabe de fasole contin
2,2g, 100g de boabe de maz;lre contin 5,8g,
100g de lapte proasp;lt contin 3g, loog de
paine neagr;l contin 9g, 100g de orez contin
6,2g, loog de fulgi de porumb contin 7,4g. Este
greu de apreciat necesarulzilnic de proteine al
unei persoane: acesta,ca totii factorii legati de
alimentatie, variaz;l considerabil In functie de
mai multi factori. Nutritioni~tii recomand:l in

1j~
~
~
1
z
;z:?"
E ;

Q Luptatorii japonezi de sumo consuma multe proteine

pentru a-~i mari greutatea ~i pentru dezvoltarea ,esutului adipos. Atle'ii, care au
nevoie de o eliberare
rapida de energie,
consuma mai mul,i
carbohidrati decat o
persoana o'bi~nuita.

~
~
i
z
~

NECESARUL DE CALORII PENTRU ACTIVITATEA

OMENESC

general persoanelor care nu au ajuns la

rnaturitate din punct de vedere fizic un consum
zilnic de 4g proteine pentru fiecare kilogram de
greutate corporala. Pentru adulti, consumul
recornandat de proteine este de 19 pentru
fiecare kg de greutate corpora1.:i..
Surplusul de proteine consumate este
transforrnat ~i stocat de organism sub forma de
gr:Isimi. Pe de alta parte, dac:I alimentatia este
prea saraca in proteine -chiar daca este bogata
in substante nuritive -organismul va incepe sa
consume din arninoacizii stocati. in primul rand
sunt consumate
proteinele
din tesutul
muscular, acesta fiind motivul pentru care
persoanele a caror alimentatie este saraca in
proteine au un aspect vlaguit.
Calorii
pentru
energie
Alimentele reprezinta combustibilul care ne
fumizeaza energia ~i nutritioni~tii masoarn
valoarea energiei intr-o unitate care se bazeaza
pe masurarea temperaturii, numita calorie.
Caloria reprezinta
cantitatea de caldura
necesarn pentru a ridica temperatura unui gram
de apa cu 1 grad. intrucat unitatea este foarte
mica, valoarea calorica a alimentelor este data
in general in kilocalorii Cchiar daca se folose~te
tot termenul de calorii), care reprezinta
cantitatea de caldurn necesarn pentru a cre~te
temperatura unui kg de apa cu loC.
Principalele surse de energie care se gasesc
in alimente sunt gr:Isirnile ~i carbohidratii.
Carbohidratii sunt gr:Isirnile ~i zaharurile pe
care le inmagazineaza plantele in seminte ~i
tuberculi. Carbohidratii sunt prezenti in cereale,
fructe ~i legume, in special uscate, ~i In alune.
Toate alimentele
care contin
zaharuri
reprezinta
surse de carbohidrati:
aceste
alimente sunt in principal camea ~i laptele
Ctoate produsele lactate).

ZILNICA

2:15
::J
~
~
u
I;:
u
~

precum munca
de birou,
conduc3tori

Necesarul de calorii
pentru 24 de ore:
barba,i: 2.500-2.700
femei: 1.700-2.200

Activiti,i
fizice
moderate:

auto, doctori,

casnice, po~ta~i,
~oferi, instalatori, muncitori
in industria

jurnali~ti

u~oari,

Acestea

sunt valori

Necesarul de calorii
pentru 24 de ore:
barba,i: 2.700-3.200
femei: 2. 100-2.400

Activita1i
intense:

fizice

mineri,
muncitori
constructori,
solda,i,

atle1i

ospatari

medii -ele

pot varia in func~ie de varsta

~i greutate.

Necesarul de calorii
pentru 24 de ore:
barba~i: 3.300-4.400
femei: 2.400-2.800

ALIMENTATIA-

PENTRU

CRE$TERE

$1 ENERGIE

bata, mu~chti s~ functioneze, pl~manti s~

respire ~.a.m.d. -se estimeaz~ c~ un adult are
nevoie de aproximativ 1 calorie pe minut adic~ 1.440 calorii pe zi; Ins~, repetam, acest
cornsum variaz~ de la individ la individ. Pentru
orice activitate -chiar ~i pentru a ne ridica din
pat -organismul consuma calorii In plus, iar
activitatile solicitante, precum ciclismul, de
exemplu, presupun un consum ~i mai mare de
calorii. Un adult consuma In plus In jur de 800
-1.200 calorii zilnic.
In timpul cre~terii, organismul are nevoie de
~i mai multe calorii, pentru a primi energia pe
care o consum~. Organismul consum~ cea mai
mare cantitate de calorii pe kilogram de
greutate corporal~ In primul an de via~. De
asemenea, ~i In anti pubert~tti, consumul
caloric este mare.
Alte
substan~e
nutritive...
Pe lang~ aportul important
de proteine,
carbohidrati ~i grasimi, majoritatea alimentelor
mai contin fibre, ap~, vitamine ~Vsau minerale.
De~i fibrele ~i apa nu au valoare nutritiv~, ele
sunt elemente
vitale
pentru
s~n~tatea
organismului,
pentru
cre~tere ~i pentru
eliberarea de energie.
Fibra este acea parte a plantei care li confera
structura general~ ~i se g~se~te In cereale,
legume ~i produse vegetale. Fibra este un
element important al alimentatiei ~i ajuta la
digestie.
In ultima
vreme, nutritioni~tii
recomand:l tot mai mult consumul de fibre.

O Kwashiorkor.
boala cauzata de lipsa de
proteine. Umflarea abdomenului
se
datoreaza reten'iei
de apa in ,esuturi.

Grnsimile se gasesc in came, produse

lactate, in unele legume, in nuci. Exista doua
tipuri de grasimi: grasimi saturate ~i grnsimi
nesaturate. Grnsimile saturate, care trebuie
consumatecu modera1;ie,stint cele de origine
animala.
Carbohidra1;iiasigurn organismului b sursa
rapid'ade energie, ei ajungfind in mu~chi ~i in
ficat sub forma de glicogen. Carbohidra1;iiinu
pot fi Inmagazina1;ipentru o perioada mai
lunga, pentru a oferi sursa de energie, spre
deosebire de grasimi. Datorita con1;inutului
scazutin oxigen, grasimile reprezinta un mare
potential de energie. S-a demonstrat ca
grasimile produc de doua ori ~i jumatate mai
multe calorii decfit carbohidratii. Carbohidra1;ii
reprezinta, totu~i, o importanta sursa de energie spontana, drept pentru care sportivii, de
exemplu, obtin energia de care au nevoie din
carbohidra1;i.
Dupa cum am mai vazut, excesul de
proteine din alimentatie, lnmagazinat in
organism sub forma de g~asimi, poate
reprezentao sursa de energie. Insa o un stoc
prea mare de grasimi -la
persoanele
supraponderale-reduce cantitateade energie
a organismului, mare parte din energia
eliberata fiind consumata de efortul
suplimentar depus pentru sustinerea masei
corporale.
Necesarul zilnic de calorii difern considerabil in func1;iede sex, vlrsta, activitatea
depusa, greutate, clima etc. Pentru ca
organismul sa existe sau sa func1;ionezela
nivelul metabolic de baza -pentru ca inima sa
168

Corpul

omenesc

Unul din motive, In afar:I de faptul c~ ajuta la

digestie, este acela c~ ofer:I foarte repede
senzatia de satietate. Acest lucru este de rnare
ajutor persoanelor care Incearc~ s~ tin~ un
regim alimentar pentru sl~bit. in timpul
cre~terii, 1ns~, organismul nu trebuie privat de
proteinele
atat de necesare cre~terii, In
avantajul consumului de fibre.
Cea rnai mare parte a organismului uman
este compus din ap~, motiv pentru care apa
este esential~ In alimentatia zilnic~. Enzimele
digestive ~i alte substante sunt purtate In
organism de ap~, iar In timpul digestiei se
absorb In jur de 9 litri de ap~ zilnic.
Vitaminele ~i mineralele se g~sesc In toate
alimentele naturale ~i sunt esentiale pentru
s~mtate. Vitaminele sul:1t importante pentru
reglarea procesului
metabolic, precum ~i
pentru asigurarea function~rii
normale a
organelor interne, a sistemului nervos ~i a celui
muscular, a sistemului osos ~i a celui sangvin,
a dentitiei.
O alimentatie bine echilibrata (vezi rnai jos)
asigur:I organismului necesarul de vitamine ~i
de minerale.
Ce ,i cand
sa consumam
Indiferent de varsta, toti trebuie s~ respectam
regulile de baz~ ale alimentatiei pentru a ne
mentine s~n~tatea ~i pentru a oferi organismului nostru energia de care are nevoie, trebuie s~ consumam cantitatea necesara de
calorii. De asemenea, este important ca aceste
calorii s~ rezulte dintr-o proportionare corecta
a proteinelor, a carbohidratilor ~i a gr:Isimilor.
Proportiile
recomandate
sunt:
44%
carbohidrati, 14% proteine ~i 42% grasimi. in
perioada de cre~tere, ponderea proteinelor
poate
fi mai mare,
In detrimentul
carbohidratilor .
in consecint:1, o alimentatie corecta nu este
u~or de stabilit. Ceea ce este important, totu.5i,
este ca alimentatia s~ fie variata, ca alimentele
s~ fie proaspete ~i s~ se evite consumul excesiv
de alimente cqnservate, dulciuri, chips ~
b~uturi r:Icoritoare Indulcite.
Este important ca mesele s~ fie luate regulat,
cu un rnic dejun bogat, pclnz ~i cim bogate In
elemente nutritive: Sunt recomandabile ~i
gustarile constituite din fructe sau sandviciuri,
dar trebuie evitat consumul de dulciuri sau de
b~uturi r:Icoritoare pe stornacul gol.
O Cristale de amino acizi asparghin; amino
acizii con'in carbon, oxigen, hidrogen ~i
nitrogen.

55 -VITAMINE

~I MINERALE

Corpul

omenesc

57-

O ALIMENTATIE

BINE PROPORTIONATA

,
Vechea zicalii conform careia:
llSuntem ceea ce mancam" este
in mare parte adevarata.
Cotpul omenesc este alcatuit
din celule aranjate ca ~i
caramizile intr-o constructie.
Celulele au nevoie de substante
nutritive pentru a cre~te ~i a se
inmulti, iar aceste substante
sunt preluate din mancare.

O A manca sanatos
nu este monoton.
Produsele proaspete, prezentate atractiv, ajuta la evitarea
alimentelor bog ate
in zahar ~i grasimi.
O 0 parte importanta a alimenta1iei
echilibrate
este un
mod de via1a ra1ional. Dulciurile
pot ti
consumate
ocazional, dar nu in locul
hranei nutritive.

A":

imentele pe care le consurru1m contin

diverse substante nutritive, fiecare Inde-

linind anumita functie In organism.

Unele construiesc ~i reparn tesuturi -care sunt
componentele organismelor noastre, cum ar fi
oasele, mu~chii, pielea, parul, dintii ~i unghiile.
Altele furnizeaza energie sau elimina tox:inele
care, daca nu ar fi eliminate, ar fi un pericol
pentru organism. Deci, este important sa consumam o varietate de alimente care lmpreuna
sa contina cantitatea potrivita din fiecare substanta nutritiva. Daca un aliment este consumat
In exces, iar altul nu este consumat Indeajuns,
unele functii ale corpului vor fi afectate, reflectandu-se In starea generala a sanatatii.
Alimenta,ia
~i individul
Problema In stabilirea alimentatiei echilibrate,
este ca, de~i se poate fixa un model de baza,
acesta trebuie Intotdeauna sa fie adaptata
nevoilor fiecarui individ In parte. Varsta,
modul de viata, chiar ~i clima, pot influenta
echilibrul
de substante nutritive necesare

fiecarei persoane In orice moment. Foarte

important, 1nsa,este sa consumam 1ntotdeauna alimente bune, bogate In substante nutritive, pentru a ramane sanato~i, mai ales In
timpul adolescentei, cand organismul este In
curs de cre~tere~i dezvoltare.
Proteinele
Principalele substante nutritive ce se afla In
alimentele pe care le consumam sunt proteinele, carbohidratii, grasimile, vitaminele,
mineralele, apa ~i fibrele.
Organismul unei persoane sanatoase,care
nu este supraponderala,contine 17%proteine.
Doar apa este cea care ocupa un procent mai
ridicat In organism. Proteinele sunt raspandite
In mu~chi, oase ~i cartilagii, piele, lichide ale
corpului ~i In toate organele interne, cum ar fi
inima, ficatul, rinichii ~i creierul.
Proteinele pot fi descrise ca substante nutritive constitutive ale organismului. in procesuI de digestie proteinele din alimente sunt
transformate In aminoacizi. Organismul apoi
173

ALIMENTATIE

ECHlLIBRATA

separa ~i folose~te aminoacizii in diferite

scopuri. O parte vor fi folositi pentru cre~tere
~i producerea de noi proteine necesareorganismului, o alta parte vor fi folositi la refacerea tesuturilor din corp, iar restul vor fi transformati in hormoni, anticorpi ~i enzime.
Proteinele se gasescin came, pe~te, oua,
lapte ~i alte produse lactate, precum ~i in
semintele de plante: nuci, boabe de fasole,
mazare ~i cereale. Deoarece oamenii apartin
regnului animal, proteinele provenite din
surse animale -oua, lapte, came de pui ~i de
pe~te -pot fi asimilate mai rapid decat cele
din sursevegetale, a~aincat este foarte importarit ca vegetarienii sa-~i obtina necesarul de
proteine din seminte de soia, nuci, faina de
grau sau de seminte de bumbac, deoarece
acesteacontin proteine din clase superioare.
De~i proteinele insumeaza un procentaj
ridicat din compozitia organismului, nu
rezulta ca trebuie sa formeze cea mai mare
parte a alimentatiei. Din punct de vedere procentual, o alimentatie echilibrata ar trebui sa
contina 15-200/0alimente bogate in proteine.
Deoarece procentajele sunt greu de estimat in
acest fel, este mai u~or sa exprimam consumul zilnic necesarin grame. Un adolescent
are nevoie de aproximativ 70-100 9 proteine
pe zi, iar o femeie adulta 30 9 proteine pe zi.
Carbohidra,ii
Carbohidratii reprezinta o sursa de energie
fumizata de mancare. Exista doua tipuri de
carbohidrati digerabili -amidonul ~i zaharul care se gasesc in aproape toate alimentele
naturale, cum ar fi cerealele, fructele, leguO O metod3 bun3
de sl3bire f3r3 a se
pierde proteine este
consumul de pe~te.
Pe~tele proasp3t,
atat cel alb cat ~i cel
gras, este un aliment
s3n3tos ~i nutritiv.

174

O Branza este
deosebit de nutritiva
~i bogata in proteine, insa unele tipuri
de branza, in special
cele tari, au un
con'inut ridicat de
grasimi saturate.

O Un burger ce
con1ine carne slaba
de vita reduce consumul de grasimi; salata proaspata adauga vitamine, iaurtul
inlocuie~te condimentele bogate in zahar .

mele, laptele. Astfel, carbohidratii formeaz~

probabil cea mai mare parte a unei alimentatii
zilnice. Plantele depoziteaz~ amidonul ca pe
ni~te rezerve proprii de hran~, deci semintele
~i cerealele, ca graul, porumbul sau orezul,
ma~rea ~i cartofii, sunt surse bune de amidon. painea ~i pastele, alimente bogate In carbohidrati, sunt produse obtinute din cereale.
Zah~rul, de~i are o valoare nutritiv~ redus~, este un element necesar organismului.
Zah~rul "arde" Impreun~ cu gr~simea, pentru
a produce energie. Problema alimentar~
apare deoarece termenul "zah~r" este asociat
cu zaharul alb, folosit pentru Indulcirea b~uturilor, pr~jiturilor, biscuitilor, budincilor ~i a
altor produse. Acest tip de zah~r este rafinat,
iar In timpul procesului de rafinare l~i pierde
aproape toat~ valoarea putritiv~. De aceea,
speciali~tii recomand~ ca acest zah~r s~ fie
consumat cat mai rar posibil. Zah~rul, In variatele sale forme naturale, contine minerale ~i
vitamine esentiale, dar ~i energie, ~i se afl~ In
aproape toate alimentele naturale -fructe,
legume, lapte, cereale, seminte, nuci ~i chiar
~i In came. Printr-o alimentatie s~n~toas~,
echilibrat~, corpul va primi suficient zah~r,
f~rn a trebui consumat zah~r rafinat.
in timpul procesului de digestie, carbohidratii sunt descompu~i In molecule de gluco~. O parte din acesteane asigur~o energie
instantanee, In timp ce o alt~ parte este
depozitat,} pentru a fi folosit~ ulterior. in
cazul In care consum~m o cantitate mare de
carbohidrati In fiecare zi, "rezervele" nu sunt
folosite, ci se depoziteaz~ sub fonna de
grnsime In celulele organismului.

rinichii, inima $i ficatul. Aceste depozite ap~rn

organismul impotriva frigului $i protejeaz~
oasele $i organele interne impotriva rnnilor.
Contrar unbr teorii la mod~, o anumit~ cantitate de gr~sime ce inv~luie organismul este
esential~ pentru p~strarea s~n~tatii.
Aproape toate alimentele contin gr~simi,
cu exceptia majorit~tii fructelor $i legumelor.
Produsele animale -carne,
unturn, produse
lactate -contin a$a-numitele gr~simi saturate.
Nucile, pe$tele gras, uleiurile vegetale $i unele
margarine u$oare contin gr~simi nesaturate.

Dieteticienii recomand.I un consum mai

mare de grasimi nesaturate decat de grasimi
saturate. Grasimile saturate Incurajeaza aparitia
colesterolului, substanta produsa pe cale naturala In ficat, dar prezenta ~i In .unele alimente.
Un anumit nivel al colesterolului
este
esential sanatatii organismului; dar se pare ca
ficatul este capabil sa produca Intreaga cantitate de colesterol necesara, fara sa fie nevoie
sa includem In alimentatie aceasta substanta.
Aceasta nu Inseamna ca alimentele cu un
continut ridicat de colesterol trebuie evitate,

Grasimile
Ca ~i carbohidratii, grasimile sunt o surs~ de
energie ~i, In general, furnizarea energiei est~
mai constant,}.in plus, o dat~ supuse procesufui de digestie, o anumit~ cantitate de
gr~sime va fi depozitat~ In "depozitele de
gr~sime" din organism, situate sub piele ~i In
jurul catorva organe importante, cum ar fi
O Mancarea este
combustibilul care
contribuie la
func,ionarea corecta
a organismului. Prin
neglijarea alimenta,iei, organismul va
avea de suferit.
Fiecare vitamina,
fjecare substan,a
minerala ~i fjecare
gram de proteina
consumata afecteaza
organismul, iar daca
nu se consuma sufjciente substan,e
nutritive de baza,
efectele asupra
sanata,ii generale
vor fj negative. Prin
consumul mare de
fructe ~i legume
proaspete, proteine,
carbohidra,i nerafjna'i ~i o cantitate
redusa de grasimi,
se asigura toata
gama de substan,e
nutritive necesare.

de~i persoanele care au un nivel ridicatde

colesterolln organism sunt sfatuite sa reduca
consumul acestuia.
Deoarece grasimile fumizeaza o energie
mai consistenta decat carbohidratii, procentajul lor In alimentatia zilnica trebuie sa fie mai
mic. De asemenea, acestea sunt mai satioase
decat alte alimente. Nu se poate spune care
este cantitatea ideala de grasime din alimentatie -clima
rece sau activitatea intensa
accentueaza nevoia de grasimi. in general, cel
putin 15% din caloriile zilnice trebuie sa
provina din grasimi, iar media ar fi 20-3QO/o.
Asemenea carbohidratilor,
daca consumam
mai mult decat are nevoie organismul, excesuI se depune sub forma de grasime.
Vitamine
~i minerale
Vitaminele ~i mineralele sunt componente
vitale ale unei alimentatii echilibrate, dar se
deosebesc de substantele nutritive, iar functia
lor este ~i ea putin diferit:l. Vitaminele ~i mineralele se gasesc In alimentele care sunt surse
principale de proteine, carbohidrati ~i grasimi.
Un consum echilibrat de proteine, grasimi
~i carbohidrati, provenit In cea mai mare parte din alimente naturale, contine In general
toate vitaminele
~i mineralele
necesare
sanatatii zilnice. Vitaminele ~i mineralele sunt
17)

ALIMENTATIE

ECHlLIBRATA

f;lina integra1:l, din care se pot obtine paine

sau paste, cerealele integrale pentru micul
dejun, orezul brun ~i majoritatea semintelor.
Fructele ~i legumele variaz;l in continutul de
fibrnc: spanacul, verdeturile de prim;lvarn ~i
fasolea uscat:l sunt bogate in fibre.
O hran;l echilibrat:l, cu un continut ridicat
de fibre, contribuie la prevenirea tulburnrilor
in alimentatie ~i la controlarea greut:ltii corpului. Fibrele impiedic;l de asemenea aparitia
bolilor de inim;l ~i a cancerului la colon.
Fluide
esen~iale
Apa nu este o substant;l nutritiv;l; nu are valoare energetic;l ~i totu~i este un factor important al alimentatiei echilibrate. jntr-adev;lr,
avem nevoie de mai mult:l ap;l decat de orice
alt:l substant;l nutritiv;l.
Apa este necesarn pentru mentinerea compozitiei corpului ~i pentru circulatia substantelor nutritive in organism, ins;l este important:l ~i din alt motiv. jn urma reactiilor chimice din organism care transfonrul alimentele in
energie, grnsime sau tesut nou, rezult:l ~i
materiale nefolositoare. Aceste toxine trebuie
eliminate din organism, altfel devin periculoase, ~i ele sunt eliminate prin ap;l, fje sub
form;l de transpiratie, fje p~urin;l.
Oamenii
trebuie s;l consume aproximativ 3 litri de ap;l
pe zi. Aceasta dep;l~e~te cu mult cantitatea de

distruse prin rafinare ~i procesare, dar ~i prin

gatit; de aceea este necesar consumul zilnic
de fructe ~i legume crude.
Fibrele
Fibrele sunt elemente importante ale unei alimentatii echilibrate, deoarece contribuie la
eliminarea materialelor nefolositoare din
organism. Acestea maresc volumul de mancare consumata, Incetinind trecerea sa prin
intestin ~i lasand substantelor nutritive timp
pentru a fi extrase ~i absorbite.
Fibrele provin din tesutul structural al
plantelor, cunoscut ca celuloza, deci se gasesc
doar In legume. jn urma rafinarii cerealelor,
celuloza -sau fibra alimentara -este adesea
1:n1aturat:l.De exemplu, orezul alb ~i faina
alba au o valoare nutritiva redusa ~i nu contin
deloc fibre. Principalele surse de fibre sunt

000
Mancarurile
consumate de rasele
neoccidentale au in
general o valoare
nutritiva ridicata.
Inui1ii (stanga sus)
au o alimenta1ie
bogata in grasimi,
care ii protejeaza
impotriva frigului.
Tribul Masai (dreapta) prefera sangele
proaspat ~i laptele
..prins", bogat in
proteine ~i minerale.
Ingredientele mancarii chineze~ti (jos)
sunt asemanatoare
cu cele occidentale.
apa continuta In bauturi -ceai, cafea etc. Insa multe alimente contin o anumita cantitate
de apa, deci apa este preluata ~i din alimente.
Sportul
Sportul nu face parte din alimentatia echilibrata, Insa este la fel de important pentru
sanatate ca ~i consumul alimentelor potrivite
In cantitati necesare.
Exercitiile fizice ajuta la controlul greutatii
corpului, dar ~i la pastrarea san.1t:Itii generale
~i mentinerea In form:l a organismului, prin tonifierea mu~chilor, Intarirea mu~chiului inimii,
mentinerea organelor vitale In bune conditii ~i
Imbunatatirea respiratiei ~i circulatiei sangvine.
Exercitiile fizice fac organismul mai rezistent. La tineri, variatele forme de exercitii fizice pe care le pot efectua sunt In general mult
mai viguroase decat vor fi la o varsta mai Inaintat:I, 1nsa oricine poate beneficia de pe urma
exercitiilor fizice regulate, chiar daca e vorba
doar de mers zilnic pe jos. Combinate cu o alimentatie echilibrat:I, exercitiile ne fac sa ne
simtim mai bine ~i sa arnt:Im rnai bine.

176

Corpul omenesc 54- AUMENTEPENTRU

CRE~TERE ~I ENERGIE

Corpul omenesc 55- VITAMINE ~I MINERALE

Anestezicele sunt substanf;e

chimice falosite fn vederea
amart;irii part;iale sau tatale a
carpului. Senzaf;iile de atingere ~i durere dispar, putdnd
fi astfel efectuate aperaf;ii
chirurgicale fara ca pacientul
sa simta vrea durere
A

nesteziCele au Inceput s~ fie des

folosite In chirurgie la sfftr~itul anilor
1800, dar istorla acestora dateaz~ de pe

vremea grecilor ~i romanilor, cu peste 2000 de

ani In u~.
Homer a scrls despre efectele
anesteziceale drogului nepenthe, derlvat din
plante. Scrlitorul roman Pliniu a mentionat
folosirea m~trngunei ca anestezicIn chirurgie,
ea fiind, de asemenea, folosi~ de c~tre un
chirurg pe nume Hugo de Lucca, In 1400. Cu
toate acestea,nu prea existau anestezice eficiente ~i, timp de multe sute de ani, chirurgia
a rnmas un proces dureros ~i perlculos.
Uneorl, chirurgii Incercau s~-i fac~ pe pacienti
s~ devin~ insensibili administrftndu-le amestecurl de opium ~i alcool, fns~ pacientii nu erau
obi~nuiti cu asemenea substante ~i unii
mureau In urma ~ocului provocat de acestea.
Descoperiri
importante
In 1797, chimistul englez Sir Humphrey Davy
a observat c~ protoxidul de azot, cunoscut ~i
sub numele de "gaz ilarlant", putea fi folosit
pentru alungarea durerli. El a sugerat c~
aceas~ substant~putea fi folosit~ In chirurgie,
Ins~, aproape 50 de ani, nu s-a tinut cont de
ideile sale.
In 1818,savantul englez Michael Faraday a
demonstrat c~ un alt gaz, eterul, avea de
asemenea un efect anestezic, dar, In ciuda
faptului c~ acest lucru a fost confirmat de
cfttiva doctorl amerlcani, abia In 1840 aceste

anestezice au inceput sa fie utilizate in chirurgie. in 1842, medicul american Crawford

Long i-a administrat unui pacient al sau eter,
inainte de a-i extirpa o tumoare la gat. in
1844, un stomatolog american, Horace Wells,
a suferit el insu~i o operatie pentru extragerea

O in chirurgie viteza nu mai are importan,a

avuta in trecut. in zilele noastre, anestezistul
are la dispozitie o aparatura performanta
care monitorizeaza bataile inimii pacientului,
masoara presiunea sangelui ~i ii administreaza medicamentele ~i gazele anestezice.

279

ANESTEZICE

~
i
~

unui dinte, fiind anesteziat cu protoxid de

azot. Doi ani mai tarziu, William Morton, un
alt stomatolog
american,
a inceput
sa
foloseasca eterul ca anestezic, iar realizarile
sale au marcat inceputul unei noi ere in
chirurgie. Un an mai tarziu, medicul scotian
James Simpson a demonstrat ca cloroformul
era la fel de eficient, ba chiar mai sigur, pentru operatiile de lunga durata.
Anestezice
locale
O substantil chimica folosita pentru eliminarea senzatiilor intr-o portiune a corpului
este cunoscut:l sub numele de anestezic local.
Primul anestezic local folosit a fost cocaina,
obtinut:l din frunzele plantei coca. Acest drog
a fost fabricat prima dat:l in 1860, iar in 1884
a fost folosit pentru prima oara intr-o operatie. Cocaina are unele efecte nedorite; de
exemplu, creeaza dependentil ~i stimuleaza
inima, ceea ce poate fi periculos in timpul
unei operatii. Din acest motiv, cocaina a fost
inlocuit:l in 1905 cu procaina, un drog artificial mult mai sigur. Cateva anestezice asemanatoare cu procaina sunt folosite ~i in prezent.
Acestea includ: lignocaina, hidroclorura de
procaina ~i hidroclorura de cincocaina.
Anestezice
generale
Un anestezic general elimina durerea din
organism ~i provoaca incon~tientil totala. Cele
mai folosite sunt anestezicele volatile (care se
evapor:l u~or, sau sunt gaze la temperaturi
normale). Un anestezic volatil ajunge in
organism prin plamani.
Anestezicele volatile includ protoxidul de
azot, eterul ~i cloroformul. Protoxidul de azot
mai este inca mult folosit ~i constituie cea mai
sigur:l ~i mai simpla metodl de anestezie u~oar:l in timpul operatiilor minore, cat ~i in chirur-

Pacientului

i se administreaz3
oxigen,

inaintea

inject3rii

unui

anestezic

general

in

Majoritatea
oamenilor sunt
obi$nuiti cu
anestezicele
locale, care le
sunt administrate
in timpul vizitelor
obi$nuite la
dentist. Nervii din
gingie sunt injectati cu anestezice
locale cu actiune
rapida $i efect de
scurta durata.

bra\.

gia dentar:I ~i la n~tere. jn cadrul operatiilor

mai complicate, protoxidul de azot poate fi
amestecat cu anestezite mai putemice, dar
aceasta necesita pricepere ~i echipament special ~i trebuie f:1cuta doar de anestezi~ti cu
experient:1. Atat eterul cat ~i cloroformul au
fost candva des folosite, dar In prezent s-a
renuntat la ele, datorita efectelor lor secundare.
Alegerea corect:1 a unui anestezic necesita mult
discem:1mant, pentru fiecare caz. Cantitatea de
anestezic depinde de tipul de operatie ce va fi
efectuat:1, de starea pacientului ~i de echipamentul la care are acces anestezistul.
Anestezicele volatile modeme cuprind:
eterul vinilic, tricloretilena, ciclopropanul ~i
halotanul, toate acestea trebuind administrate
doar de un anestezist cu experient:1. Halotanul
este unul dintre cele mai eficiente anestezice
dar, ca ~i alte droguri, poate afecta ficatul, mai
ales dac:1 este folosit In mod repetat la acela~i
pacient. Ciclopropanul este din ce In ce mai
mult folosit In locul protoxidului
de azot.
Uneori, clorura de etil este folosita pentru a
provoca anestezia, In special la copii, dar mai
des este folosita pentru mentinerea anesteziei.
Cu cativa ani In urm:1 s-a constatat c:1
anestezia poate fi provocat:1 prin injectarea
unui pacient cu doze mari de hormoni
steroizi. Existau dezavantaje ale folosirii acestora, Ins:1, cu timpul, oamenii de ~tiint:1 au
reu~it s:1 prepare derivati ai acestor hormoni,
ce pot fi acum intrebuintati ca anestezice, f:1r:I
s:1 aib:1 efecte hormonale.

Primele faze ale anesteziei pot fi violente

-pacientul poate incepe sa cante, sa strige ~i
sa se zbata -iar in trecut pacientii trebuiau sa
fie adesea imobilizati inainte de a li se administra anestezice. in prezent, pacientilor li se
pot da calmante, inainte de administrarea
anesteziei. Unele anestezice, cunoscute sub
numele de narcotice bazale, provoaca
anestezia imediat, iar pacientul parcurge
rapid primele faze ale acesteia.Sodiul tiopentonic este narcoticul bazal cel mai des folQsit,
dar este mai mult folosit pentru mentinerea
anesteziei. A1te anestezice cu efect rapid
cuprind hexobarbitona, tiopentona, propanididul ~i ketamina.
Relaxarea
mu~chilor
in majoritatea operatiilor, mu~chii pacientului
trebuie sa fie relaxati. Aceastarelaxare se face
fie prin administrarea unei substante numita
curara, fie prin (olosirea unei cantitati mari de
anest~zic. Curara relaxeaza insa ~i mu~chii
aparatului respirator, iar a doza ridicata de
anestezic amorte~te portiunea de creier ce
controleaza respiratia ~i, in acest caz, pacientul poate inceta sa mai respire. Pentru a preveni acest lucru, se folose~teun aparat relativ
simplu, ce controleaza respiratia, prin
umplerea regulata cu aer a plamanilor. O data
ce acest aparat este pomit, pacientului ii
poate fi administrata curara pentru relaxarea
mu~chilor, iar cantitatea de anestezic poate fi
mentinuta la un nivel inofensiv.

2HO
Co

ul omenesc

5 -SISTEMUL

NERVOS

Corpul

omenesc

70 -DROGURI

MEDICINALE

.
nl

Toate informatiile despre

lumea 'inconjuratoare -ceea ce
vedem, auzim, atingem, gustam
sau mirosim -sunt transmise
creierului prin intermediul
simturilor. Aceste informatii
pot fi apoi folosite 'in diferite
moduri, utilizand cele cinci
aptitudini mentale de baza.
c
ele cinc;i aptitudini mentale de baz:l sunt
.atentia,
memoria, inv:ltarea, amintirea ~i

vorbirea. Prin intermediul at~ntiei, creierul poate selectiona iriformatiile ce trebuiesc

retinute; cu aiutorul memoriei, iriformatiile pot
fi depozitate in creier; prin inv~tare, se formeaz:lleg:lturi mentale intre anumite memorii;
prin amintire, diferite memorii pot fi readuse
in con~tiint:l; iar prin vorbire, iriformatiile pot
fi transrnisealtor persoane.
~
Aceste aptitudini sofisticate sunt luate ca ~
atare, de~i sunt puse in functiune prin ~
miiloace de circulatie a mesaielor electrice 1n
interiorul celui mai complex "sistem electric"
existent. Exist:l aproximativ 10 miliarde de
celule nervoase intr.un creier de adult, iar
leg:lturile dintre celule insumeaz:l 40 milioane
pe centimetru cub. pan:l in prezent, nu a fost
explicat:l in mod satisf:lc:ltor functia precis:l a
fiec:lrei celule individuale din creier. Cu toate
acestea, procesele care stau la baza acestor
aptitudini mentale au inceput s:l fie intelese.

A
Aten,ia
In timpul unei petreceri zgomotoase,
cincerc:lm s:l ne concentra:masupra uneia dintre conversatiile ce se desf:l~oarnin iurul nostru, deoarece este imposibil s:lle ascult:lm pe
toate in mod simultan. Iriformatii provenind
din toate conversatiile p:ltrund in mod continuu in creier, ins:l rnmanem atenti doar la o
anumit:l categorie de afirmatii. Acesta este
caracterul selectiv al atentiei.
jntr-o anumit:l rrulsurn,atentia se indreapt:l
spre caracteristicile fizice ale vocii care este
ascultat:l-de exemplu, tonul sau intensitatea
acesteia -ins:l atentia inseamn:l mai mult.
Dac:l o persoan:l ascult:l dou:l voci inregistrate, un:adintre ele folosind propozitii normale
iar cealalt:l vorbind neclar, ~i, dintr-o dat:l,
prima voce incepe s:l bolboroseasc:l in timp
ce a doua incepe s:l vorbeasc:l clar, persoana
-care
le ascult:l i~i va schimba imediat atentia
I de la o voce la cealalt:l. jn acest caz, creierul
se concentreaz:l asupra vocii care poate fi
inteleas:l, ~i nu asupra unei voci oarecare.
Creierul analizeaz:l putin vocea neclarn,
pentru a fi apoi capabil s:l-~i indrepte rapid
atentia asupra acesteia atunci cand cuvintele
incepe s:l aib:l sens. Deci, este foarte important ca iriformatiile care aiung la creier s:l fie

O Prezicere istorica despre modul de

inva,are in anul 2000. De~i nu exista dovezi
ca memoria poate ti indusa printr-o astfel de
stimulare electrica artiticiala, aceasta ramane
totu~i o posibilitate teoretica.
O Bilele de pe un abac furnizeaz3
o capacitate de stocare a informa1iei
mai mare decat
este capabil3 memoria de scurt3 durat3 a
creierului,
permi1and efectuarea
de calcule
prea complexe
pentru a ti f3cute in minte.

analizate de el. Concentrareaasupra unui singur "canal" de infonnatii este utila doar atafa
timp cat atentia noastra poate fi distrasa In
cazulln care inte1Vineun lucru mai important.
Psihologii considera ca fiecare canal de infonnatie are un atenuator, un mecanism care
pennite patrunderea doar a celor mai importante infonnatii. Creierul poate influenta gradul de operare al atenuatorului. Daca o succesiune de mesaje importante sau semnificative patrund printr-un canal, creierul va relaxa
atenuatorul acelui canal pentru a pennite
patrunderea unei cantitati mari de infonnatie. ~
Daca ne concentra:m asupra unei senzatii ~
vizuale, creierul trimite mesaje spre urechi ~i ~
spre celelalte simturi, stopand actiunea acestora, pentru a nu ne distrage atentia de la vizual.
Se considera ca memoria consta Intr-un
sistem alcatuit din trei parti: Intiparirea memoriei senzoriale dMS), memoria de scurta
durata (MSD) ~i memoria de lunga durata.
iMS creeazaun loc de depozitare imediat, dar
temporar, pentru fiecare informatie ce
patrunde In creier. Infonnatia poate ramane
doar aproximativ trei zecimi de secunda In
iMS. Daca nu a fost selectata ~i transferata In

memoria de scurta durata, informatia se

pierde.
Memoria
de scurta
durata
Memoria de scurta durata este folosita pentru
retinerea informatiilor necesarecateva secunde, dar care pot fiuitate mai tarziu -de exemplu, un numar de telefon pe care suntem pe
punctul de a-l forma. Doua caracteristici ale
memoriei de scurta durata Impiedica folosirea
199

64

APTITUDINI MENTALE DE BAZA

O Inteligentul cimpanzeu are capacitatea de ..a vorbi...

folosind limbajul
semnelor. in salbaticie, cimpanzeul este
unul dintre pu~inele
mamifere care folose~te unelte. Cu
mainile dezvoltate
poate manipula
obiecte cum ar fi
tastatura unui
computer.

"' 't.Io,

acesteia ca depozit permanent de informatii.

corticale. Cu toate acestea, mai sunt necesare
Mai intai, este nevoie de concentrare pentru
cercet.Iri ~tiin1;ifice pentru confirmarea acestei
retinerea unei anumite informatii. Concen- explica1;ii generale a procesului memoriei.
trarea asupra altui lucru, sau executarea altei
sarcini mentale spulbera complet informatia
inva~area
din MSD. in al doilea rand, aceasta poate
Exist.I dou~ tipuri principale de 1nv~tare. jnv~retine doar 6-7 informatii. Un numar de teletarea conditionat.I clasic~ a fost prima dat.I evifon format din ~apte cifre este u~or depozitat
den1;iat.I de psihologul rus Pavlov, care a dein MSD, insa putine persoane pot memora monstrat c~ animalele creeaz~ anumite leg~turi
rapid un numar format din 10 cifre.
,--de memorie 1ntre evenimentele lumii 1nconPentru ca o informatie sa fie depozitata juratoare. Un caine saliveaz~ cand i se d~ hrapermanent, ea trebuie transmisa din memoria
n~, dar dac~ sun~ un clopotel de fiecare dat~
de scurta durata in memoria de lunga durata, cand i se ~ m:1ncare, cainele face leg~tura
prin mecanismul repetitiei. Cu cat o infor1ntre aceasta ~i sunetul clopotelului, iar 1n cele
matie este mai des repetata, sau patrunde in
din u~
saliveaz~ de fiecare dat.I cand aude
mod repetat in memoria de scurta durata, cu
clopotelul, chiar dac~ i se ~ sau nu m:1ncare.
atat este mai probabil sa fie transferata in
In 1nv~tarea instrumental~ se formeaz~ 0
memoria de lunga durata. Aceastarepetitiese
leg~tura intre 0 ac1;iune ~i rezultatul acestei
face in mod automat, dar poate avea loc ~i in
ac1;iuni, impreun~ cu 0 estimare: dac~ rezultatmod con~tient, ca in cazul in care o persoan:a ul a fost sau nu dorit. Acestea sunt rezumate
invata replicile pentru o piesa de teatru.
in Legea Efectului, care spune c~ "0 ac1;iune
Memoria
de lunga
durata
Memoria de lunga durata are capacitate nelimitata. Ea permite sa ne amintim evenimente
intamplate cu ani in urma ~i depoziteaza "conexiunile" de memorie create prin invatare.
Stocareape lunga durata a cuno~tintelor generale ~i a experientei personale are loc probabil in cortexul cerebral -stratul de la suprafata
al celei mai mari portiuni a creierului, care
consta in cele doua emisfere. Cercetarile au
demonstrat ca hipocampusul, o cale nervoasa
situata in creierul mare, contribuie la modificarea rapida a conexiunilor dintre celulele
nervoase ce declan~eazaprocesul memoriei.
Acest proces poate fi descris astfel: memoria de scurta durata depinde de activitatea din
celulele cortexului cerebral; aceste semnale
sunt transrnise hipocampusului, unde raspunsuI fiecarei celule provoaca modificari in interiorul celulei insa~i; in urma retrimiterii semnalelor de la hipocampus la cortex, rezulta o
modificare permanenta intr-o retea de celule

care are un rezultat dorit este probabil s~ fie

repetat~ in circumstante
asem~n~toare".
Similar, 0 ac1;iune cu rezultat nedorit este pu1;in
probabil s~ fie repetat.I -inv~t:lm din gre~elile
noastre cum inv~t:lm din succesele noastre.
La majoritatea animalelor ac1;iunile ~i rezultatele acestora trebuie s~ fie asociate 1n timp,
pentru ca leg~turile s~ se poat.I forma 1ntre ele.
Astfel, 0 foc~ va continua s~ balanseze mingile
pe nas, doar dac~ i se ofera imediat recompense constand 1n pe~te. Oamenii, ~i 1ntr-o oarecare m~sura maimutele, pot merge mai departe,
f~cand leg~turi 1ntre ac1;iuni prezente ~i posibile recompense in viitor, cu ajutorul unui mecanism denumit inl~nWire. Dac~ un cimpanzeu
trebuie s~ apese un buton pentru a ob1;ine 0
banana, acesta va 1nv~ta in cucind s~ fac~acest
lucru prin incerc~ri ~i gre~eli. Fiind 1n stare s~
apese butonul devine un lucru dorit de el
insu~i, iar dac~ cimpanzeul trebuie s~ trag~ 0
sfoara pentru a ap~rea butonul, va 1nv~ta s~
fac~ ~i aceasta. jn mod aseImlruItor, cimpanzeul poate 1nv~ta s~ efectueze 0 rasucire

pentru a ajunge la sfoar:I, ~i a~a mai departe.

Cimpanzeul memoreaz~ o serie de actiuni
W~ntuite pentru a obtine in fInal banana.
Inv~tarea la oameni este asetruln~toare.
Prin modificarea stocului de memorie in urma
ad~ug~rii de leg~turi noi, se pot forma programe Intregi de actiuni pentru obtinerea unui
lucru. Aceste programe variaz~ de la forme
simple -serie de 3-4 actiuni succesive necesare pentru a face un ceai -la forme mult mai
complexe, a c~ror constituire poate dura ani
de zile -ca de exemplu deprinderile necesare
pentru a cinta la un instrument muzical, sau
pentru a confectiona.o vaz~ frumoas~ din lut.
Amintirea
Depozitarea informatiei nu este util~ dac~ nu
poate fi recuperat~ imediat, pentru a face fat~
unei situatii prezente. Exist~ dou~ metode
fundamentale pentru recuperarea informatiei.
Cea mai u~oar:I este prin recunoa~tere. Se
formeaz~ o "sond~" mental~, o imagine cu
caracteristicile de baz~ ale lucrullfi pe care
tiebuie s~ ,.ni-l amintim. Creierul cau~ In
memorie un model care se potrive~te cu
aceas~ sond:l. Prin astfel de recunoa~teri, ne
putem aminti foarte bine cuvinte ~i nume.
Este posibil~ recuperarea informatiei doar
prin folosirea unor indicii, de~i acest tip de
rearnintire este foarte dificil. Dac~ procedura
sondei mentale nu poate g~sei informatia
corec~ In memorie, sunt ad:lugate ~i alte
informatii. De exemplu, dac~ incerc~m s~ ne
arnintim data unui eveniment, pot fi ad~ugate
informatii referitoare la ce s-a Intamplat InaiJ1te
sau dup~ acel eveniment, pentru selectarea
informatiei respective din memorie. Dup~ ce
evenimentul a fost memorat Intaia da~, au
luat na$tere anurnite leg~turi intre acel eveniment ~i alte evenimente apropiate. De
exemplu, o persoan~ destul de in varst~ ca
s~-~i poat~ arninti clar de asasinarea pre~edintelui american Kennedy poate, de asemenea, s~-~i aminteasc~ ce f~cea in 22 noiembrie
1963. De cele mai multe ori nu putem s~ ne
amintim cu exactitate evenimentele din ziua
preceden~. In aceste situatii, asocierea este
cea care ne aju~ s~ ne amintim.

O Petrecerile
stimuleaza cateva
aptitudini mentale.
Numele sunt memorate ~i amintite dupa
un program inva,at
de aptitudini sociale.
Aten'ia este indreptata asupra unei singure conversa,ii.

O Tehnologia computerizata da posibilitatea oamenilor

sa-~i aminteasca cu
exactitate anumite
informa,ii.

Amnezia
~i confabula~ia
cand o persoan~ l~i pierde memoria, afectiune
denurni~ amnezie, inseamna c~ sistemul amintirii a fost afectat, de~i informatia se poate afla
Inc~ in memorie. Acest lucru este demonstrat
de faptul c~ sub tratament psihanalitic, sau prin
hipnoza profesional~, unele persoane sunt
capabile s~-~i aminteasc~ evenimente stocate
In memoria de lung~ dura~ cu multi ani In
unna, probabil chiar in timpul copil~riei. Dar
in astfel de conditii este posibil~ corniterea
unei erori de memorie, numi~ confabulatie.
Nefiind capabil~ s~ reproduc~ o anumi~
informatie din memorie, o persoan~ poate s~
creeze o alta asem~rultoare, dintr-o serie de
evenimente sirnilare. Este greu s~ in1piedici o
astfel de persoarul s~ cread~ c~ ceea ce ~i
aminte~te nu este real. Acest tip de "fals~"
~ memorie poate ap~rea ~i In unele afectiuni de
instabilitate fizic~ ~i mental~. Datori~ unei
O in timpul dezvoltarii capacita,ii de a scrie,
se formeaza noi legaturi intr-o serie de reac,ii mentale inlan,uite, prin inva,area instrumentala, prin intermediul careia sunt repetate ac,iunile care vor avea un rezultat dorit.
201

APTITUDINI MENTALE DE BAZA

O Un stol de
pescaru~i asocieaza
vederea ~i sunetul
produs de un tractor
cu ~anse mari de a
gasi mancare
proaspata pe
pamant. Cu toate
acestea, pescaru~ii
dau dovada ~i de
inva1are instrumentala -prin incercari
~i gre~eli, ei au
inva1at ca, in urma
cautarii de hrana in
spatele tractorului,
sunt in cele din urma
recompensa1i.

O Procesul prin care Pavlov a demonstrat

inva,area condi,ionata. in mod normal, un
caine saliveaza cand i se arata mancarea.
Sunand dintr-un clopo'el in acel moment,
Pavlov l-a determinat sa saliveze chiar daca i
se arata sau nu mancarea.
O Scena din piesa imbli1nzirea Scorpiei de
Shakespeare. Actorii trebuie adesea sa trimita sute de "Iinii" complexe memoriei lor de
lunga durata, pentru a nu le uita. Acest lucru
s~ realizeaza prin repetari frecvente ale replicilor, prin intermediul memoriei de scurta
durata. Re'inerea de informa,ii in memoria
de lunga durata poate fi u~or comparata cu
ajungerea informa'iilor acolo, in primul rand.
O W.A. Spooner era celebru pentru
"spoonerism-ele" sale -acesta transpunea
literele ini,iale a doua cuvinte adiacente:
"masa care" in loc de "casa mare". Studierea
unor astfel de defecte a contribuit la
in,elegerea aptitudinilor menta le.

deficienfe de vitamine, alcoolicii i~i pot pierde

o mare parte din memoria recent:l. De asemenea, pierderea memoriei recente este ~i un
simptom al senilit:lfii avansate, de~i memoria
acumulat:l de-a lungul unei rperioade ri1ai
lungi de timp poate rnmane intact~.
Vorbirea
Capacitatea de a vorbi reprezint~ o insu~ire
fundamental~ a fiinfei umane. Lucrurile pe
care ni le amintim le putem transmite ~i altor
persoane $i, in acestfel, informafia poate circula spre ceilalfi, f~r~ ca ace~tias~trebuiasc~
s~ invefe prin experienf~. Aceasta contribuie
la progresul intelectual rapid al umanit:lfii.
Capacitateanoastrn de a vorbi depinde de
construcfia special~ a laringelui uman, iar
limba pe care o vorbim este format~ prin
crearea de leg~turi intre folosirea corzilor
vocale ~i imaginea mental~ a ceea ce
inseamn~ sunetele.
Capacitateade a vorbi se dezvolt:l aproape
in intregime in una dintre cele dou~ emisfere
ale creierului, de obicei in emisfera stang~ structurn creat~ prin gene, prezente ~i la animale. jntr-adev~r, ~i animalele pot comunica,
de~i'doar la un nivel limitat. jn ultimii 60 de
ani s-au efectuat experienfe in incercarea de a
descoperi dac~ cimpanzeul, cea mai apropi-

at:1 rud:1 animal:1 a omului din punct de vedere genetic, posed:1 $i el capacitatea de a vorbi.
De$i cirppanzeii nu sunt capabili s:1 vorbeasc:1, s-au 1:nregistrat progrese uimitoare 1:n
comunicarea cu ace$tia. Un animal, pe nume
Washoe, a fost 1:nv:1tats:1comunice 1:nlimbajul
american al sernnelor. in 4 ani, Washoe a
Inv:1tat s:1 recunoasc:1 $i s:1 foloseasc:1 132 de
sernne. De asemenea, aceast:1 femel:1 a putut
generaliza ceea ce 1:nv:1tase,nurnind frigiderul
"deschide mancare b:1uturil". in alt experiment,
uI1 cimpanzeu pe nume Lucy a fost Inv:1tat s:1
foloseasc:1 limbajul urnan al sernnelor $i a fost
crescut 1:ntr-o familie de oameni timp de zece
ani. Dup:1 aceea, Lucy a fosr dus:1 s:1 triliasc:1
printre cimpanzei s:11batici.Doi ani rnai tarziu,
ea a z:1rit o persoarul pe care o cunoscuse 1:n
timpul cand trilise printre oameni. Disperat:1,
aceasta
a sernnalat:
"Ajutor. Afaril"
, Aceast:1
fo1osire inteligent:1
a capacit:1tii de
comunicare lmplic:1 faptul c:1 cimpanzeii au o
capacitate mental:1 pe care o folosesc In s:11b:1ticie pentru chemare $i gandire, dac:1 nu pentru vorbirea direct:1. Vorbirea Inseamn:1 mai
mult decat numirea de obiecte $i actiuni, $i s-a
demonstrat c:1 nici un animal nu este capabil
s:1foloseasc:1 instrumentele gramaticale $i sintactice care ne permit s:1 ne Imp:1rt:1$im unii
altora cele mai sofisticate idei.

202
Corpul Omenesc 63-

PERCEp11A ~I ILUZIA

Corpul Omenesc 65- GANDlREA ~I CREATMTATEA

1"In

Rareori trece o saptamana fara sa aJlam ve.)'ti

despre starea de sanatate sau accidentarea
unor vedete din lumea sportului. Asistenta
medicalii sportiva, pe langa sanatatea
sportivilor
renumiti, se ocupa cu elaborarea
programelor
de antrenament, depistarea
posibilitatilor
de accidentare .)'i prevenirea
accidentelor. Chiar .)'i medicul de familie
trebuie sa fie fn stare sa trateze o simpla
luxatie, intervenita fn timpul alergarii.
Ai

istenta
tratarea

medical:I
tuturor

sportiv:I
leziunilor

include
ce

pot

nterveni
In timpul jocului sau al
antrenamentului, indiferent dac:I este vorba
despre un simplu fotbal sau ceva mai special,
cum este zborul cu deltaplanul.
Majoritatea acestor accident:Iri sunt leziuni
mici, simi1are cu entorsa ~i contractiile musculare din medicina general:I. Asemenea accident:Iri pot interveni oricand, fari1 ca persoana s:I
practice sportul: ajunge o mi~care nepotrivit:I
1n timpul gri1dirulritului de sfar~it de s:Ipt:Iman:I
sau un pas neatent pe trotuarul1nghetat.
Sportivul
ca pacient
De multe ori medicii sportivi sunt pu~i In
situatii dificile, nu atat din cauza bolii ci mai
mult din cauza caracterului pacientului. Mulr,i
sportivi,
chiar dac:I sunt amatori,
sunt
neri1bd:Itori ~i pasionati. Nu accept:I u~or
condamnarea la inactivitate din cauza unei
leziuni
aparent nesemnificative
~i abia
a~teapt:I ziua In care pot relua antrenamentul
sau competitia. Daca persoana respectiv:I este
totodat:I un sportiv de renume, atunci miza
este prestigiul ~i multi bani. in aceste cazuri
refacerea rapid:I este o chestiune vital:I.
Din aceste motive, sportivul accidentat nu
respect:I Intotdeauna recomand:Irile medicului,
care In cazul leziunilor mici sun:I astfel:
"Trebuie evitat:I solicitarea organului afectat. A
se feri de orice activitate ce implic:I mi~c:Iri
intense." Cine nu face sport, de obicei respecta con$tiincios aceste indicatii, dar sportivul
care se pregate~te pentru competir,ie poate respecta mult mai greu constrangerile, deoarece
este vorba de punctaj competir,ional, renume ~i
nu 1n ultimul rand ~tigarea existentei. Astfel
leziunile, In loc s:I se vindece se agraveaz:l.
AstfeI se ajunge din nou la medic, dar de
aceasta data cu probleme mai serioase. Aceste
cazuri indic:I faptul c:I pe lang:I tratarea loviturilor, un rol important 11are psihal:ogia sportiv:I.
par1ile

cele
mai
expuse
la
accidentari
paI1ile cele mai expuse la accident:Iri se
detenniri:I cu ajutorul statisticilor. De exemplu,
un recens:Imant arat:I c:I leziunile cele mai
frecvente implic:I genunchiul (24%), apoi pulpa

O Aproape ca nu
exista sport fara risc
de accidentare, dar
leziunile sunt
specifice fiecarui
sport. in sporturile
care nu implica
contact fizic direct,
echipamentele
sportive pot cauza
leziuni -in imaginea
din dreapta o minge
tare a lovit in plin
coasta jucatorului de
crichet.

O La orice eveniment
sportiv trebuie sa fie
prezent un medic, care
poate oferi un prim
ajutor adecvat in
cazurile mai urgente.
in unele sporturi, cum
ar fi rugby-ul loviturile.
~i contuziile sunt
inevitabile.
Cel mai
eficient tratament
este
compresia cu ghea1a.
Daca nu avem la
dispozi1ie ghea1a, ajuta
~i o carpa udata cu apa
rece.

~i c~lciiul (inclusiv tendonulluiAchile)

14%.
Ordinea In continuare este: cotul (13%); tibia
(l()0/o); urru!rul (9D/o);~oldul ~i coapsele (9D/o);
capul ~i obrazul (7%); glezna (5%); incheietura
mainii ~i palma(4%); regiunea lombarn (1%).
imbracaminte
~i echipament
Prevenirea are o importanta deosebita In
medicin~, In cadrul c~reia nici medicina

sportiva nu face exceptie. Numero~i sportivi

s-au accidentat ~i s-au imbolnavit din cauza ca
nu au utilizat o imbracaminte sau un
echipament corespunzator. O cerinta elementara este utilizarea incalt:lmintei destinate
in special sportului respectiv, care protejeaza
~i tine bine piciorul dar nu il strange ~i nu
cauzeaza ba~ici pe talpa piciorului. Pentru
patinaj utilizam incaltaminte aserrulnatoarecu
185

ASISTENTA

MEDICALA

IN SPORT

Casca de

Protec1ie la umar
din spuma de
plastic cu
densitate ridicata

Guler de spuma
din plastic cu
densitate ridicata

Protec1ie la torace
din spuma de
plastic cu
densitate ridicata
Protec1ie la rinichi
~i spate din spuma
de plastic cu
densitate ridicata

54

cm

Protec1ie la ~old
din spuma de
plastic cu
densitate ridicata

Manusa
de piele

28,5 cm
425 9

Scoica

Protec1ie

Fotbalul american seamana mai mult

cu ru9by-ul decat cu fotbalul european.
Jucatorii poarta o adevarata
armura,
pentru a evita accidentarile
cand
placheaza adversarul,
sau cand
jucatorii atacanfi blocheaza adversarii,
aparand coechipierul
care avanseaza
cu mingea. Nu sunt rare situafiile in
care se ciocnesc jucatori avand 130 k9
~i viteza de 35 km/h. Echipamentul
de
protecfie consta din casca de protecfie,
viziera de protecfie pentru obraz,
protecfie la genunchi, umar, ~old,
pulpa ~i cot, ~i proteza de dinfi
asemanatoare
cu cele utilizate in box.

la pulpa

protectoare

pentru

regiunea
lombara

de
genunchi din spuma
de plastic cu
densitate ridicata

"""'

jambiere
din plastic
dur ~i spuma din
plastic cu densitate
ridicata

O Genunchiul se
poate accidenta u~or.
Ajunge o intoarcere
rapida sau o lovitura
directa la genunchi,
ca rotula sa iasa din
locul ei. Daca cvadricepsul sufera traumatism, rotula se
poate freca de
cartilajul ce acopera
articulatia
genunchiului. Tendonul rotulei poate
suferi contractie sau
se poate rupe daca
forta este prea mare,
sau daca acesta s-a
slabit datorita numeroaselor suprasolicitari anterioare.
Daca lovim genunchiul sau rasucim in
starea indoita, cartilajul se poate rupe.
Datorita cazaturilor
sau a luxatiilor, se
pot accidenta ~i
fibrele articulatiilor.
La efectul loviturilor
periodice ~i puternice, lama de mucozitate plina cu fluide
se poate inflama.

bocancii, care tin strans c;llcaiul. Pentru

alergarea pe strad;l avem nevoie de
inc;llt;lminte care absoarbe ~ocurile ap;lrute la
contactul piciorului cu betonul, protejand
astfel integritatea coloanei vertebrale.
Unele sporturi impun prin reguli utilizarea
echipamentelor de protectie. Un exemplu
edificator este boxul amator, unde adversarii
intrn in ring echipati cu casc;l de protectie,
protez;l ~i m;lnu~i. La fel, in fotbalul american
sunt obligatorii jambierele, in rugby ~i ciclism
casca de proteqie, iar in unele sporturi de
ap;l utilizarea vestelor de salvare.
incalzirea
~i antrenamentul
La inceputul jocului sau al sezonului, accident:lrile sunt mai frecvente, avand grade de
gravitate mai mari sau mai mici. Aceasta se
explic;l nu numai prin observatia c;l juc;ltorii
~ting forma cea mai bun;l la mijlocul
campiol1atului. Coordonarea mi~c;lrilor ~i
concentrareasunt aspecteimportante in sport.
in perioada de preg;ltire pentru campionat ~i
c;ltre sfar~itul etapei, cand stresul cre~te,
capacitateade concentrare a juc;ltorilor scade.
Se recomand;I juc;ltorilor efectuarea unor
mi~c;lri de inc;llzire inaintea competitiilor ,
pentru relaxarea mu~chilor incordati, intensificare a b;lt;lilor inimii, inviorarea circulatiei
sangelui ~i concentrarea energiilor psihice
asupra corpului. inc;llzirea const;l in incalzirea mu~chilor
trunchiului
$i ale membtelor
,
flexarea
~i intinderea
articulatiilor.
c
Tipuri
de leziuni
in sport
Leziunile cauzate de activit;ltile sportive
respectiv problemele derivate din acestea,se
pot imp;lrti in categorii din mai multe puncte
de vedere. O categorie de probleme este
186

cauza~ de solicitareamtens~ ~i Indelunga~ a

unei p~rti a corpului. Uzura superficial~ ~i alte
boli caracteristice varstei a treia, au leg~tur~
direct~ cu aceasta. Sporturile ~i jocurile
sportive se lmpart 1n dou~ grupe mari. jn
prima grup~ sunt sporturile care implic~
mi~c~ri repetitive continue, cum ar fi
alerg~rile, canotajul sau ciclismul. Bolile
cauzate de practicarea acestor sporturi sunt
mai ales de naturn intern~, cauzate de repetarea continu~ a mi~c~rilor ~i suprasolicitarea

mu~chilor -un
exemplu caracteristic este
durerea
cotului
cauzata de practicarea
tenisului. in grupa a doua sunt jocurile
sportive care se caracterizeaza prin mi~cari
neuniforme, cum ar fi fotbalul, rugby-ul,
hocheiul, crichetul ~i baschetul. Leziunile sunt
cauzate mai ales de ciocnirile violente dintre
sportivi sau cu echipamentul folosit.
in practica, medicul sportiv are de tratat in
principal mu~chi, oase ~i articulatii. Acestea au
rol important in realizarea rni~carilor ~i tot ele

s
2

Exercitiile 'ui Weisenfeld

de incalzire
relaxeaza
ml!~chii ~i reduc perico/ul de
accidentare.
Impingerea
perete/ui
(f)
incordeaza
mu~chii gambei. Ridicarea
picioru/ui
in trei etape (2) incalze~te
mu~chii abdomenu/ui
~i ai pulpei.

Exercitiile
deja sfilrsitul
Incolzirii cu metoda
Weisenfeld,
sunt m~sajul genunchiului
(4) respectiv
rotirea capului piciorului
spre exterior ~i interior (5)
care pun In mi~care mu~chii pulpei care sunt
deosebit de vulnerabili.

Masajul picioru/ui
(3) intare~te pulpa ~i
reduce perico/ul accidentarii
genunchiu/ui.

absorb
impactul
ciocnirilor.
Majoritatea
problemelor constau in deformarea tesuturilor
moi -contractii, entorse, t;lieturi, vanat;li ~i alte
leziuni. De multe ori bolnavii nu se adreseaza
medicului
pentru
tratarea
problemelor,
deoarece acestea dispar ~i singure.
Leziunile
mu~chilor
Cand mu~chiul este contractat sau suprasolicitat, de obicei datorita unor mi~cari bru~te
sau neobi~nuite, o parte din tesutul fm al
mu~chiului se rupe. Pulpa este indeosebi
expusa acestor tipuri de accident;lri, mai ales
la santuri sau intoarceri.
Mu~chiul afectat se contracta ~i, datorita
sangerarii in interiorul tesutului, se umf1a. El
devine sensibil, apoi doare ~i nu-~i poate
indeplini functia pe deplin. Mu~chiul trebuie
infa~urat sau fixat cu un bandaj ~i odihnit
pana cand durerea dispare ~i sensibilitatea
revine la normal.
Vorbim despre rupere musculara, cand
fibra musculara se rupe intr-o cantitate atit de
mare incat
se intrerupe
continuitatea
mu~chiului. Acesta este o rana deosebit de
grava ~i necesita tratament clinic.
Leziunile
tendonului
Mu~chii se f1XeaZa pe oase prin intermediul
tendoanelor. Acestea pot suferi contrac1;ii sau
se pot rupe asemarultor mu~chilor. Tendoanele
din incheietura mainii, degete ~i genunchi sunt

O Dupa accidentare. In
acest centru de recuperare, reabilitarea sportivilor accidenta,i se accelereaza cu ajutorul unor
ma~ini speciale. In imagine
se evalueaza starea de
imbunata,ire a sanata1ii
unui fotbalist, in timp ce
acesta efectueaza
gimnastica terapeutica.

deosebit de sensibile. Adesea se accidenteaza

tendonullui Achile (tendonul calcanear),care
leaga mu~chii gambei de calcai.
Leziunile
articula\iilor
Oasele se fixeaza in articulatii prin intermediul unui tesut conjunctiv fin. Acestt;
tesuturi, in mod normal impiedica indepartarea oaselor ~i supratensionarea articulatiei.
Entorsa inseamna ca articulatia, in urma unei
ac1;iunia unei forte putemice se intinde ~i
fibrele conjunctive se rup. Aceasta cauzeaza
o umflatura ~i durere, care se intensifica la
mi~careaarticula1;iei.
in cazuri mai u~oare alunge sa infa~uram
articula1;ia~i s-o odihnim. In cazuri mai grave
exista pericolul sangerarii interne ~i deteriorarea permanenta a fibrelor articula1;iei.
Bolnavul necesita tratament clinic.

humerusului -pentru o mobilitatea mai mare

-sta intr-o cavitate mic~ din care poate ie~i
u~or. jn toate cazurile, luxatiile trebuie tratate
repede ~i verificate pentru evitarea unor
deteriornri permanente.

Genunchiul
Genunchiul este cea mai complen articulatie
a corpului uman, care este capabil~ de
mi~c~ri de indoire -intindere relativ restranse.
jntr-un mod total neobi~nuit, are dou~
cartilaje libere, cu form~ de secern (meniscus
medialis ~i meniscus lateralis). Acestea sunt
a~ezateintre femur ~i tibie; nu inlocuiesc ci
extind hialinul, materialul ce acoper~
extremitatile oaselor care se intalnesc in
articulatii.
Meniscurile pot suferi contuzii cand ne
rnsucim piciorul sau ne intoarcem instantaneu. Dac~ sunt suprasolicitate pe o durata
indelungata, chiar mai multi ani, acestea se
Luxa\ia
Vorbim despre luxa1;ie, daca extremita1;ile pot degrada in timp datorita rnnilor mici.
oaselor se indeparteaza intre ele la articula1;ii. Aceasta boal~ de cartilaj se trateaz~ prin
De exemplu, la luxa1;ia umarului, capatul eliminarea unuia sau ambelor meniscuri,
sferic al humerusului iese din articula1;ia deoarece articulatia genunchiului functioneaz~ bine ~i f~r~ acestea.
omopla!:Ului.Din aceastacauza se rup fibrele
Ast~zi, articulatiile mari, cum este ~i
articula1;iei~i este afectat tesutul conjunctiv a.l
articula1;iei, provocand durere intensa ~i genunchiul, se pot analiza prin artroscopie.
deteriorarea mu~chilor, nervilor ~i a vaselor Artroscopul este un aparat flexibil, gen
telescop, care printr-un orificiu poate fi
de sange din jur.
Umarul sufera adesea accidente de acest inserat in genunchi intre mu~chi ~i fibre.
fel, deoarece extremitatea superioara a Metodele vechi cauzau van~t~i in plus pe
187

AsisTENTA

MEDICAlA

articulatiile analizate
de taieturi mari.
Inflamatia
\esutului

IN SPORT

deoatece

era nevoie

lamei conjunctival
de
mucos

si
,

tendonului
jn anumite parti ale corpului, unele tesuturi
se deplaseaz~ periodic
Intre ele -de
exemplu tendoanele peste oasele vecine -,
Intre timp frecandu-se Intre ele. Lama de
mucos formeaza un strat de "perna" Intre
aceste p~rti: reduce frecarea ~i lubrefiaza
suprafetele de contact. La ranirea lamei de
mucos sal.l datorita suprasolicitarii,
uneori
devine
umflat
sau se rupe,
apoi
se
inflameaz~, ceea ce face dureroas~ mi~carea
membrului
respectiv. Inflamatia lamei de
mucos care se afla chiar deasupra rotulei, se
nume~te genunchi
de c~lug~rita ~i este
frecvent~ In practicarea unor sporturi.
Inflamatia tesutului conjunctival
tendonului apare adesea, cand o rupere sau o alta
leziune se vindec~ incorect. Aceasta apare
mai ales la tendoanele din um~r, c~lcai ~i cot.
Inflamatia tesutului conjunctival
tendonului
de pe partea inferioara al cotului se nume~te
cot de golf, iar cel depe partea exterioar~ se
rlume~te cot de tenis, acesta din urma poate
cauza ~i inflamatia lamei de mucozitate.
Leziunile
oaselor
o leziune frecvent~ a oaselor este fractura.
Medicii deosebesc mai multe tipuri
de
fracturi. La cele simple, adica Inchise,. musculatura ~1tesuturile din i:mprejurimea oaselor se
deterioreaza mai putin. La fracturi complexe
sau deschise, osul rupt str~punge tesuturile
din jur ~i pielea. Daca osul crap~ sau se rupe
dar p~rtile rupte nu se Indeparteaza, atunci
ruperea este partial~, altfel este total~.
O categorie aparte de fracturi este specific~ alerg~rilor ~i mar~ului. Aceasta afecteaz~
oasele care formeaza "coloana" piciorului
(cuneiformul lateral, intermediar ~i medial).
La 1:nceput provoac~ dureri nesemnificative In
c~lcai, care se intensific~ odata cu continuarea
188

mi~c~rilor. Oasele ~i tendoanele mainii sufera

r~niri mai ales In alpinism, box, baschet ~i
crichet.
Metoda cea mai sigur~ de diagnostiiare a
fracturii este controlul clinic cu raze x. Toate
fracturile, inclusiv cele mai mici trebuie tratate
de medic. Dac~ extremit~tile rupte ale osului
nu se potrivesc birte, se sudeaz~ incorect ~i
s-ar putea s~ se deformeze ~i s~ doar~
permanent.
Craniulln sine se compune din oase, care
la lovituri puternice se pot rupe ~i creierul
poate fi afectat. Capul este periclitat In
aproape orice sport. Dac~ un sportiv l~i pierde
cuno~tinta, chiar pentru o perioada oricat de
mic~, trebuie consultat de un medic. S-ar
putea ca hemoragia interioar~ s~ provoace
simptome evidente numai dupa catevaore sau
zile, dar pana atunci sa provoace deteriorari
iremediabile In creier. Un semnal de pericol
este daca se scurge un fluid apos din urt:Che,
deoarece acesta poate sa provina din encefal
sau din maduva spinarii.
Cand trebuie
renuntat
Daca un sportiv se rane~te la o ~ompetitie
importarita, conti~uarea eforturilor poate
agrava situatia, chiar daca durerile sunt
ameliorate cu medicamente sau gheata.
Sportivul ranit nu poate da randamentul
maxim, iar In jocurile de echipa poate deranja
coechipierii. inlocuirea este o solutie
potrivita.
Recunoa~terea
in timp
a
problemei
in medicina sportiva este vitala recunoa~terea
cat mai rapida a problemelor ~i Inceperea
tratamentului. Daca sportivul sufera o
cazatura mare (sau nefericita), se ciocne~tede
un stalp, de un perete sau de un alt jucator,
se poate accidenta grav: Persoanaaccidentata
trebuie consultata pe loc de un medic -se
recornanda sa nu fie mi~cat pana la sosirea
medicului. Entorsele, rupturile de fibra sau
fracturile de os se recunosc mai u~or de

;n accidentarile sportive, sunt frecvente

diferitele fracturi. Pe desenul de mai sus se
vede o fractura deschisa: pie/ea a fost
strapunsa. Din membrul accidentat trebuie
eliminate prin operatie tesuturile afectate ~i
sfaramaturile
osului, extremitatile
osului
rupt trebuie imbinate, iar membrul
accidentat trebuie pus in ghips. La fracturile
antebratului
sau ale piciorului, osul rupt se
poate fixa ~i cu placi de metal.

speciali$ti Inainte ca umflatura sau contractia

sa se deformeze, deoar~ce acestea fac
imaginea clinica ma~nec1ara.
in cazul fracturil9r coloanei vertebrale,
ale bazinului sau ale piciorului, situatia se
poate agrava $i chiar duce la paralizarea
accidentatului, daca coechipierii Incearca
sa-l puna pe picioare sau sa-l ridice. Este
important ca la competitiile mari sa fie
prezenti medicii de club.
Metode
de tratament
Dupa stabilirea diagnosticului, medicul
stabile$tetratamentul. in majoritatea cazurilor
tratamentul consta In odihnirea partii
accidentate, f1Xareaei, eventual punerea In
ghips $i utilizarea unor medicamente care
ajuta procesul de vindecare. Pe langa acestea,
la fizioterapie se pot prescrie: tratament
termic, masaj sau antrenament special.
Medicina sportiva este caracterizata de
specializare $i de raspandirea utilizarii aparaturii. Ariile cele mai importante de specializare
sunt: siguranta; antrenamentul $i prevenirea;
tratarea imediata a ranilor; tratamentu.l;
reabilitarea. Lozinca domeniului ar putea fi:
"Sportul este necesar-nu $i accidentarile".

Corpul uman 9 -MU~CHII

Corpul uman 59 -GIMNAS11cA

.
I
Mintea ~i creierul omului sunt
atat de complexe inciit chiar ~i
1a ora actua14 se ~tiu foarte
putine lucruri despre modul de
funct;ionare al acestora. Astfe~
cauzele diferitelor boli mintale
~i tratamentele indicate pentru
vindecarea acestora sunt
dezbatute in mod constant.
M

ajoritatea

oamenilor

ce se 1mbo1nave~te

'inteleg
organismul.

cum

~i de
Acesta

poate fi atacat de genneni, cum ar fi

viru~ii ce provoac~ gripa. Apoi, organismul
sufera de o ~
care poate fi insotita de
simptome fizice ca: febra, dureri articulare,

O Radiografiile creierului arata diferentele dintre

o persoana sanatoasa (stanga) ~i una maniacodepresiva (dreapta). Activitatea electrica din creier este reprezentata de diferite umbre. Zonele
mai inchise la culoare din creierul persoanei
depresive indica disfunct,ionalitatea.
O 5tr;gatul (de asemenea cunoscut sub numele
de T;patu/. 1893), de Edvard Munch, exprima chinurile prin care trec bolnavii mintali. Se spune ca
Munch insu~i a suferit un ..colaps mintal" in 1908.
curgerea nasului ~i dureri de cap.
Mintea se poate de asemenea 1mbolru1vi.
cand se intfunpla acest lucru, simptomele se
rnanifesta rnai mult mintal decat f1Zic, in modul
in care o persoana gande~te, se comporta ~i
reactioneaza fata de alte persoane, evenimente ~i
situatii. Medicii incearca de multi ani sa
defmeasca "sanatatea mintala" ~i ""1mbolru1virea
mintala" ~i sa le delimiteze. in general, sanatatea
mintala include abilitatea de a experimenta din
plin bucuriile ~i tristetile realitatii ~i de a avea
relatii nom1ale cu cei din jur. imbolru1virea
mintala apare in momentul in care o persoana
nu rnai este capabila sa se comporte, sa invete,
sa reactioneze ~i ~ faca fata stresului ~i
problemelor intr-un mod adecvat.

0
"
0
~
.9!
~
~
0
~

Ce este normalitatea
?
Este dificil sa dam o defmitie a normalitatii. Toti
avem fobii, contradictii interioare ~i sentimente
de ura ~i, uneori, unele persoane sau situatii ni
se par greu de abordat. Exista deci un Spectru
larg de la normalitate la boli mintale grave.
Defmirea ~i descrierea sanatatii ~i a bolilor
mintale s-au schimbat ~i continua sa se schimbe.
in vremuri medievale, "nebunii" erau inc~i in
celule ~i chinuiti. in prezent, ace~tia sunt tratati
in mod diferit. in diverse colturi ale lumii,
oamenii privesc in mod diferit ceea ce este
nom1al ~i ceea ce este anom1al. Normalitatea
este defmita de conventiile unei comunitati, iar
refuzul sau incapacitatea de a se conforma
22'>

BOLl

MINTALE

O Bolnavul mintal.
incearca sa-~i aline
suferin~a
contempland
ac~iuni
periculoase.
cum ar
fi sinuciderea.
O Terapia prin diverse ocupa~ii este folosita pentru a trata unele
~
"'

boli

mintale.

Pacientul

~ indepline~te sarcini sub

5 supraveghere.

acestora sunt calificate drept comportamente

anorrnale. To~i, intr-o alta comunitate, un astfel
de comportament poate fi considerat nonnal.
Bolile rnintale sunt privite, de obicei, ca
tulburnri care afecteaz;l rationalitatea. Tennenii
"handicap rnintal" sau "retardare rnintal~", se
refern la o dezvoltare insuficienta a rnintii,
acestea nefiind de obicei induse in sfera bolilor
rnintale. Afectiuni ca migrena ~i epilepsia, de~i
rezulta dintr-o activitate s~bita a creierului ~i pot
tulbura
temporar
comportamentul,
nu
influenteaU gandirea rationald.
Sigmund
Freud
Perioada modenm de intelegere a s~rultatii ~i a
boilor rnintale a inceput o data cu Sigmurid
Freud (1856-1939), un medic care s-a arntat
interesat de modul in care functioneaz:l rnintea
~i cum aceasta se poate deregla. Dup~ p~rea
sa, saruItatea rnintal~ insemna capacitatea de "a
munci~i de a iubi".
Freud a fost unul dintre prirnil oameni ce au
studiat nu doar rnintea co~tienta, care este
alerta ~i rationald, ci ~i "subco~tientul" sau
rnintea "inco~tienta", ce sta ascunsa in spatele
celeilalte. El a dezvoltat ~tiinta denumi~
psihanaliz~
-p~trunzand
in adancurile
subco~tientului,
pentru a descoperi cauze
ascunse ale bolilor rnintale.
Dup~ p~rerea lui Freud, conflictele din
timpul copill1riei se afla la baza multor boli
mintale. El a observat al unii pacienti ai s~i
230

refuzau sit vorbeascl despre diferite aspecte a1e

vietii lor. Pitreau sit interiorizeze
unele
experiente sau dorinte. Freud a remarcat, de
asernenea, puterea pe care mintea o exerciti(
asupra co1pului, cand simptorne aparent fizice
sunt declafi.5ate de amintiri reprimate.
in termeni generali, existi( trei tipuri de boli
minta1e: tulburari nevrotice, tulburari psihice ~i
tulburnri de personalitate.
.
Tulbur.lri1e nevrotice sunt relativ commune.
Acestea apar atunci cand oarnenii nu mai pot sit~i manifeste atitudinea fat:1 de bucuriile, grijile,
ternerile ~i supitritrile
normale ale vietii.
Persoanele care sufer;1de aceste tulbur;1ri adopti(
manifesti(ri tulbur;1toare de cornportament, de
obicei pentru a evita probiernele pe care nu le
pot rezolva a1tfel. Supi(rJrile ~i sentimentele de
vinovittie sunt cauze communeale problernelor
neuronale. Cornportamentul dereglat devine atat
de exagerat 1ncit intervine 1n viata de zi cu zi.
jnsit -foarte important -bolnavul este con~tient
de realitate ~i de asernenea ~tie cl este bolnav.
Tratamentul
Tratarea unei tulbur;1ri nevrotice implicit, 1n
general, identificarea ~i atacarea sursei bolii.
Acest lucru poate fi insit foarte dificil. Unele
persoane afectate iau mai degrabit droguri, cum
ar fi tranchilizantele ~i stimulentele, pentru
in1itturarea simp(brnelor, 1n loc s:I se confrunte
cu dedesubturile problernei. La cindul lor,
drogurile devin o I1ecesitatepentru pacienti, fi(r;1

de care ace~tia nu pot supravietui. Situatia

acestora se prelunge~te ~i ea la infmit.
Psihoterapeutul este specializat 1n "tratamentul conversational". Acesta discut:I cu pacientul,
ii pune 1ntreb~ri despre trecutul s~u, despre
atitudini ~i temeri, pan~ cand ajunge s~
descopere un indiciu relevaqt. Acesta poate
cuprinde uneori aspecte despre care pacientur
nu dore~te s~ vorbeasca. cateodat:I, nevropatia
dispare ca prin minune, cand pacientul
recunoa~te cauza exact:I a problemei, sau
g~se~te o solutie pentru rezolvarea acesteia.
Psihoterapia, combinat:I cu pro~e
medicamentoase alese cu atentie ~i supravegheate
1ndeaproape reprezint:I tratamentul de ba~
pentru vindecarea unor boli mintale.
Exist:I multe tipuri ~i grade ale tulbun1rilor
nevrotice, de la ne~ti
u~
la depresii
maniacale grave. Sentimentele de ne~e
ii
afecte~ pe multi oameni. Aceasta este o reactie
no~
a expunerii la stres continuu. Devine o
problem:l cind aceste manifestari se decl~a~
f.1rn un motiv anume ~i persist:I mult timp. Un
astfel de atac poate fi insotit de simptome fizice,
cum ar fi transpiratia, .palpitatiile, t:Iierea
respiratiei ~i durerile muscu1are.
Fobii
Fobia este o teama nejustificat:I fata: de o
anumit:I situatie sau un anumitobiect, ce are ca
re~ltat
manifest:Iri de nelin~te. Majorit:Itii
oamenilor le este frica de unele anima1e, dar o
fobie afectea~ 1ntr-o mare m:lsurn viata de zi cu
zi, deoarece persoanele care sufern de aceasta
1ncearc~ s~ evite cauza temerii lor. P~ianjenii ~i
~e1pii sunt u~or de evitat, dar frica de a i~i 1n
spatii largi, deschise (agorafobie), sau de a
rnmane 1n locuri 1nchise (claustrofobia), pot
afecta enorm viata unei persoane.
Persoanele care sufer~ de nevropatii,
manifestate prin obsesii ~i constrangeri, sunt
incapabile de a avea o judecat:I corect:I. Obsesia
este un gand sau o idee care p~trunde 1n minte
~i nu dispare; consrrangerea reprezint:I nevoia
de a avea anumite manifest:Iti de comportament,
chiar dac~ nu este necesar sau folositor.

Asemenea tulburnri pot fi rezultatul unor dorinte

ne1mplinite
sau sentimente
de vinov1ltie din
subco~tient.
lpohondrii
sunt obsedati de modul
de functionare al organismelor
lor, inchipuindu~i pem1anent c1l ceva nu merge bine.
Nevrozele
isterice pot fi insotite de efecte
minore, cum ar fi tremurnturi sau smucituri, sau
de probleme
grave ca pierderea vederii sau a
capacit:1tii de a vorbi. De~i debilitatea este foarte
real3-, iar padentul "nu se preface", de obicei nu
exist:1 cauze fizice evidente. De asemenea, poate
fi doar mijlocul prin care mintea incearcl s1l evite
o criz1l ca, de exemplu,
m:lrturisirea
unui
accident ingrozitor.
Bolile
psihosomatice
sunt foarte
reale.
Adesea, afectiuni
ca eczemele,
mi~ele
~i
ulcerul duodenal, nu sunt provocate de cauze
f1Zice, ci de minte,
care se confrunt:1
cu
probleme

emotionale.

Depresia
Nevroza depresiv1l este probabil cea rnai grav1l
afectiune nevroticl.
Cei care sufern de aceasta
sunt incapabili s1l treacl peste necazuri1e vietii
intro,Q anumit:1 perioad1l de timp. Ei sunt cuprin.5i
de tristete, apatie ~i letargie, paru1 cind mintea
lor nu rnai functioneaz1l normal. Aceast:1 boal1l
poate ap1lrea in urma unui putemic eveniment
nefericit, ca moartea unei fiinte dragi sau dup1l o
boal1l epuizant:1. Uneori, nu exist:1 nici o cauz1l
exterru1 evident:1, caz in care depresia
este
endogen1l.
Asemenea altor boli minta1e, cauza fundamenta13- a bolilor depresive poate fi reprezentat:1

'-' Labiriniul. de William Kurelek. este a redare

prin pictura a disperarii schizafrenicilar. Aceasta
pictura a fast realizata dupa ce Kurelek a fast
atins de baala. la v3rsta de 26 de ani.

O 0 data cu apari,ia propriilor sale

suferin,e pe panza, Kurelek s-a
vindecat treptat. Douazeci de ani mai
tarziu artistul a pictat Dupcl labirint.

"'
~
.tj

't;
..
~
f
"0
~
z
9

~
'5
u
~
u..
~
~
~
lD
<

231

BOLl

MINTALE

de modificari de ordin chimic 1n interiorul

creierului. Principalele simptome ale acesteia
sunt: insomnii, iritabilitate, pierderea poftei de
mancare $i lipsa puterii de concentrare. intr-o
faza avansata a bolli, pacientul poate 1ncerca sa
se sinucida, probabil cu scopul de a-i scuti pe cei
dragi de "povara" pe care acesta o reprezinta.
Destul de des, depresiile u$oare pot fi
vindecate prin 1ntreprind.ereaunor activitati, cum
ar fi calatoriile sau 1nceperea unui program de exercitii regulate, 1nsa cazurile mai grave pot necesita tratamente medicamentoase combinate cu
psihoterapie. Medicamentele $i 1ngrijirea pot ajuta pacientul sa depil$easca situa!;ia 1n care se
at1a.
Psihoze
Ca ~i m cazul nevrozei, o persoarul care sufern
de tulburnri psihice prezint~ deregl~ri de
comportament. Diferenta este ca psihopatul
pierde c~tactul cu realitatea.
Tulburnrile psihice organke apar atunci cand
procesele mintale sunt dereglate de deteriof"}Cea
fizica a creierului, provoca~ de rani sau tumori.
jn cazul m care nu exis~ o cauza fizial eviden~,
boala poart:I denumirea de dereglare fizic~
funqional~.
Mania depresiv~ sau tulburarea bipolarn
implial perioade de comportament depresiv
(asemarultor nevrozei depresive), ce altemeaza
cu activi~ti rnaniaco-entuziaste eX4gerate. Pot
exista perioade lungi de stabilitate mtre cele
doua faze. in timpul fazei maniace, pacientul
poate deveni agresiv ~i insensibil fata de ceilalti.
Comportamentul poate fi uneori Insotit de iluzii.
in timpul fazei depresive, bolnavul se poate
simti persecutat, ajungand uneori s~ se sinucida.
Pacientii cu tulburari paranoice sufern de
halucinatii. Ei pot avea halucinatii de gelozie,
cand o acuza pe persoana iubi~ de infidelitate.
Pot avea de asemenea halucinatii de grandoare,
considerandu-se persoane superioare -uneori
chiar ~i Durnnezeu. Altii pot avea halucinatii de
inferioritate, autosugerandu-~i scopuri malte
ireale, m vederea dep~irii sentimentului de
e~ec. Persoanele care se simt persecutate sunt

convinse ca toata lumea, chiar ~i persoane

necunoscute, vor "sa le faca rau".
Schizofrenia este uneori descrisa ca o "n1inte
flSurata", un teimen mai exact 1nsa ar fi cel de
"n1inte lmpra~tiata" -o dezorganizare a gandirii
~i a comportamentului nonnal. Aceasta afectiune
cuprinde adesea mai multe etape, dec~anduse deseori In tinerete. O faza poate Incepe brusc,
dar deta~area de realitate se face de obicei
treptat. Persoana devine din ce In ce mai putin
capabila sa se concentreze ~i sa comunice,
avand reactii necorespunzatoare vis-a-vis de
ceea ce se petrece In jurul lor ~i facind gesturi
ciudate ~i fara rost. Procesele mintale se
confunda, iar In n1intea pacientului gandurile par
sa Inceteze, sau sa se manifeste ca ~i cum
altcineva le-af fi pus acolo. Pacientul simte ca
n1intea ~i corpul i-au fost "furate" ~i poate Incepe
sa auda voci ~i sa simta senza1;iiciudate pe piele.
in cazul schizofreniei paranoice, simptomele
sunt lnso1;itede sentimente de persecu1;ie.
Schizofrenia are la baza un dezechilibru In
biochimia creierului ~i poate fi ereditara.
Pacientii sunt de obicei interna1;i In spitale,
pentru consultare ~i tratament. Daca starea
pacientului
se agraveaza, acestuia i se
administreaza tratamente de psihoterapie ~i
reabilitare, iar daca este posibil selntoarce acasa.
Dependen~
Dependentele obi~nuite, cum ar fi cele de
droguri sau alcool, sunt adesea considerate boli
n1intale. Nevoile persoanei dependente pun
staparure pegandurile sale, iar persoana devine
uneori incapabila sa traiasca sau sa munceasca
In mod normal, Incalcind pana ~i legea pentru a
obtine cantita1;idin substanta dorita.
A1coolismul ni se pare ceva nonnal, deoarece
este acceptat din punct de vedere social.

Consumul de bauturi alcoolice 1n societate poate

duce la alcoolism, cand o persoana recurge la
acest lucru datorita stresului. Cand persoana se
treze~te din starea de betie, problema persista, la
aceasta adaugandu-se o stare de mahmureala.
Reactia imediata este de a se imbata din nou.
Dependentele de televizor, jocuri pe computer ~i jocuri de noroc sunt afectiuni mai recente.
Persoanele 1n cauza sunt atat de 1ncintate de
activitatile lor 1ncat ard de nerabdare sa le
repete. Copiii pot deveni retra~i ~i nesociabili 1n
urma jocului pe calculator care le ocupa tot
timpulliber.
Con~tiin~
societa\ii
Exista persoane cu diferite grade de boli mintale
1n orice societate. Tipurile ~i stadiile bolilor sunt
greu de 1nteles pentru paciet1ti, prietenii ~i
rudele acestora ~i adesea chiar ~I pentru medici.
De-a lungul anilor, oamenii au devenit din ce
1n ce mai co0.)'tienti ca 1ndepartarea pacientilor
de societate, cu exceptia cazurilor foarte grave,
le poate fi daunatoare ~i poate chiar sa actioneze
impotriva oricarui tratament sau regim. in trecut,
persoanele care aveau comportamente anormale
erau imediat 1nchise 1n azil, iar aceasta atitudine
exista ~i 1n prezent 1ntr-o anumita masura.
Totu~i, atitudinea fata de bo1ile mintale a 1nceput
sa se schimbe, iar oamenilor a 1nceput sa le pese
de bolnavii mintali; sa-i ajute ~i sa-i trateze.

O Pacien1ii care doresc sa revina la via1a obi~nuita dupa ce au petrecut o perioada intr-o institu1ie de boli mintale, i~i petrec cateodata timpul intr-un sanatoriu pentru bolnavi afla1i la
"iumatatea drumului'.. ocupandu-se de activita1i
obi~nuite nestresante.

CO
Doua scene care a rata progresul care s-a realizat in terapia bolilor mintale de-a lungul secolelor.
Lucrarea lui Hogarth, Casa de nebuni (sus) face parte
dintr-o serie de lucrari, intitulate Progresul
depravatilor. Femeia care joaca golf este o pacienta a
spitalului .'Sfantul Andrei" din Northampton.

232

Corpul omenesc 8- ACTMTATI

ALE CREIERULUI

Corpul omenesc 61- TULBURARI IN ALIMENTAl

Inima este o masa de tesut

muscular care se comporta
asemenea unei pompe, conducand sange oxigenat In tot
co11JuLDaca nu se Imbolniive~te,inima va funcl;iona fara
Incetare oviata Intreaga.
a

.nima
irculatia

bolnava
sangelui

nu

poate

1n organism,

mentine
lucru

ce

duce la acumularea de fluide. Aceasta

poate avea ca rezultat congestia pulmonara,
insuficienta respiratorie ~i pierderea energiei.
Boala arterei coronare este cea rnai des
1nta1nitii boala cardiaca ~i este provocatii de
obstructia arterelor ce transporta sange oxigenat
1a mu~chiul inimii. Aceastii obstructie poate fi
cauzata de acumularea unor rnateriale (depozit
de grasimi ~i colesterol, ce pot obtura complet
sau pa11ia1o artera, astfel1ncat circulatia sangelui
prin aceasta este 1ngreunata) 1n interiorul arterei,
sau de 1ngr0,)'area~i 1ntarirea peretilor arterei.
Angina
Obstructia arterelor este principaltil factor care
produce boala denumita angina pectorala, o
senzatie de durere sau disconfort 1n interioru1
pieptului, din cauza ca alimentarea mu~chiului
inimii cu sange este redusa. Acesta poate fi
primul simptom al1mbolrulvirii inimii. incetinirea

-'
~
~
..
~
-C
"'

stenoza valvulei tricuspide

septal (gaura in inima)

stenoza congenitala
valvulei aortice

O Inim3 scoas3 recent de la donatorul s3u

mort. Persoanele care sufer3 transplanturi de
inim3 tr3iesc acum mai mult datorit3
eficien'ei medicamentelor imunosupresive,
care impiedic3 respingerea noului organ de
c3tre organismul unui pacient, precum ~i
infectarea.

stenoza valvulei
aortice

mitrale

Valvulele bolnave
provoaca murmure
s;stol;ce. Murmurul
;n;m;; poate fi
cauzat de
ingustarea (stenoza)
valvulelor. Stanga
sus: murmurul une;
;n;m; este cercetat
cu ajutorul unor
tubur; m;croscop;ce
(catetere). ;ntroduse
in compart;mentele
;n;m;; pr;ntr-o artera
sau o vena.

circulatiei sangelui duce la aparitia trombozei,

fo11I1areacheagurilor de sange. Un cheag de
sange se formeaz~ de obicei Intr-o sectiune a
unei artere coronare, ce prezinta: depuneri de
rnateriale. Aceasta poarta: numele de tromboz~
coronara. jn acest caz, circulatia sangelui spre o
portiune a m~hiului
inimii este Intrerupta:, uneori foarte rapid.
lipsa oxigenului, precum ~i a altor substante
nutritive transportate In sange, va declan~a infarctul, moartea celulelor din acea pOrtilll1l' Ul'
249

BOLILE

CARDIACE

mu~hi. Daca mai mult de 40 % din mu~hiul

inimii este afectat in acest mod, inima nu mai
poate functiona corect, iar circulalia sangelui
spre celelalte parti ale organismului
este
intrerupta. Un astfel de atac al inimii va avea ca
rezultat incetarea batailor acesteia ~i moartea,
daca persoanei in cauza nu 1i este aplicata
imediat resuscitarea cardio-pulmonara (RCP).
Presiunea ridicata a sangelui, nivelul ridicat
de colesterol din sange ~i fumatul sunt factori ce
favorizeaza apari1;iabolilor inimii. Exercitiile fizice regulate, care contribuie la mentinerea greutatii normale a corpului, scutind astfel inima de
eforturi suplimentare, ajuta ~i la diIninuarea presiunii sangelui ~i a nivelului de colesterol. Nivelul de colesterol poate fi de asemenea mi~rat
prin pastrarea unei diete corespunzatoare; alimentele bogate in grasimi saturate, cum sunt
camea cu grasime, smantana ~i branzeturile bogate in grasimi trebuie evitate. in SUA, multe
persoane ~i-au dat seama de pericolul pe care
fumatul il reprezinta pentru sanatate ~i au
renuntat la acest obicei. Datorita acestui fapt,
precum ~i a altor modificlri ale stilului de via1;a,
in SUA s-a constatat o reducere considerabila a
numarului
de decese cauzate de bolile
cardiovasculare.
Tratamentul
Pentru vindecarea bolilor inimii sunt folosite trei
tipuri principale de medicamente. Medicamentele anti-anginoase ca nitralii, betablocantele ~i
antagolli$tii calciului, actioneaza in mod diferit
pentru a U5ura munca efectuata de inima. Alte
medicamente reduc riscurile apariliei trombozei,
formarea cheagurilor de sange. Gruparea celulelor plachetelor sangvine reprezinta una dintre
primele etape ale formarii cheagurilor de sange.
Formarea de cheaguri poate fi insa controlata ~i
o 0 in timpul
opera,iilor pe cord,
cursul sangelui
pacientului este
redirec'ionat cu
ajutorul unui aparat
inima-plamani
(stanga), care preia
temporar pomparea
~i oxigenarea
sangelui. in timp ce
inima nu este activa,
un oxigenator
(stanga sus)
inlocuie~te ac,iunea
plamanilor, chirurgul
putand astfel sa
opereze ,esutul
inimii (dreapta sus).

prevenit.1 cu ajutorul medicamentelor antiplachetare. Medicamentele cu rol anticoagulant

Impiedica formarea componentei proteice a
cheagurilor de sange. Medicamentele care
dizolv~ aceast.1 component.1 proteica poart:l
denumirea de medicamente trombolitice.
Dac~ o artera este obturat.1, una dintre cele
mai u~oare opera1;iireparatorii este angioplastia.
Chirurgul introduce un cateter (tub) prevazut cu
un balon ce nu contine aer, 1:nartera. cand ajunge 1:npoz:tia dorit.1, balonul este umplut cu aer,
pentru a 1:ndeparta'depozitele de grasimi sau de
alte slibstante, care au obturat artera, largind-o.
I )lir;1 aceasta, balonul este scos afara. jn unele
2S0

cazuri, arterele deblocate prin aceasta metoda se

obtureaza din nou In decurs de ~ase luni.
Daca o artera obturata nu poate fi corectata
prin angioplastie (uneori, aceasta forma de
tratament este considerata prea riscanta pentru
pacient), chirurgul va efectua o opera1;ie de
ocolire, redirec1;ionand cursul. arterei afectate,
printr-un segment dintr-o vena extrasa din
piciorul pacientului, care transporta sangele In
jurul pol1iunii blocate.
Probleme
ale valvulelor
Inima este compusa din patru compartimente:
fiecare parte a inimii prezinta un compartiment

superior, denumit atriu ~i un compartirnent inferior denumit ventricul. Circulatia sangelui 1ntre
compartirnentul superior ~i cel inferior este
controlata de valvule care fac ca sangele s:l curg:l1ntr-o singura directie. De asemenea, valvulele controleaza circulatia sangelui din compartimentele inferioare 1n aorta ~i 1n artera pulmonara, care transporta sange la plamani. lngustarea
unei valvule, sau stenoza, poate duce la proasta
functionare a unei valvule, fapt ce detemlina fortarea exagerata a mu~chiului inimii, care pompeaza sange prin acea valvula. O valvula flSurata
permite sangelui s:l curga 1napoi ~i consuma
energia mu~chiului inimii. Mu~chii suprasolicitati
ai inimii se dilata, plasand o povara rnai rnare
asupra arterelor coronare, care alimenteaza mu~chiul cu sange oxigenat, provocand dureri de
piept.
Afectiunile valvulelor pot fi congenitale
(prezente 1nca de la na~tere), sau pot fi cauzate
de boli. Cea rnai comurul boala care afecteaza
valvulele inirnii este febra reurnatismala. Uneori,
de~i aceasta boala este prezenta 1n organism, ea
poate fi descoperita abia dupa ani de zile. Medicamentele diuretice sunt folosite pentru eliminarea acumulari1or de lichide din plarnani, din
partea inferioara a corpului ~i picioare, ce rezulta
dintr-o circulatie sangvirul deficienta.
Chirurgia
cardiovasculara
Chirurgia cardiovasculara trebuie folosita pentru
refacerea valvulelor deteriorate, iar medicii recomanda interventiile chirurgicale inainte ca mU$chiul inimii sa fie foarte afectat ~i inainte ca sirnptomele sa devina foarte grave. In unele cazuri,

aorta

aorta

Inima sanatoasa

--

artera

ventricul

sept

valvula deteriorata poate fi "reparata" lnsa

alteori, in special in cazul valvulei aorte, aceasta
trebuie inlocuita. Aceasta valvula poate fi un
transplant constituit din tesut uman sau animal,
insa se pot folosi ~i valvule artificiale. Valvulele
artificiale au o viata mai lunga decat cele
biologice, care in prezent trebuie inlocuite dupa
zece ani. Cu toate acestea, o valvula artificiala,
confeqionata din materiale rezistente, poate
incuraja formarea trombozei, iar pacientul caruia
i se introduce o valvula artificiala trebuie sa ia in
mod regulat medicamente anticoagulante. Daca
se respecra aceste conditii, 95 % din operatii1e de
inlocuire a valvulelor sunt reu~ite.
Afeqiuni
congenitale
Multi copii se nasc cu afeqiuni ale inimii, datorate in special malformatiei uneia dintre valvule
care poate fi corectata printr-o interventie chirurgicala. Exista ~i alte afectiuni ale inimii care li
chinuie pe copii, dintre acestea facind parte ~i
deschiderile anormale in inirna, care permit
sangelui sa treaca dintr-o parte a inimii in
cealalta. jn acest caz, sangele dezoxigenat
traverseaza inirna, farn sa fi trecut prin plamani,
iar apoi este pompat in organism inca o data.
Aceasta afectiune, cunoscuta sub numele de
"gaura in inirna", se poate vindeca pe masura ce
copilul cre~e. Daca nu se inre:gistreaza nici o
1rnbunatatire, "gaura in inirna" poate fi reparata
prin interventii chirurgicale.
in unele cazuri, conexiunile dintre vene sau
artere ~i inirna pot fi anormale, provocind intoarcerea sangelui dezoxigenat inapoi in organism. in astfel de cazuri, pielea copilului capata

Trecerea sangelui printr-o

inima cu o valvula bolnava (sus).
fisurata fntre ventricule
face ca o parte din sangele care se
inima sa nu fie pompat catre plamani pentru a fi oxigenat.
dezoxigenat
trece astfel fn ventriculul
stang ~i fn organism.
valvulelor
pot fi congenitale
sau provocate
de boli. Stanga:
sanatoasa.
fn care valvulele ~i arterele funcfioneaza
normal.

o nuan~ albastruie, iar afectiunea de care sufern

este cunoscu~ sub numele de "copil aibastru".
Unii copii se nasc cu obturatii sau blocaje ale
arterelor coronare, care 1mpiedic(l curgerea
sangelui spre mu$Cbiul inimii. Acestea vor duce
la sufocarea copilului ~i uneori la lipsa de energie. Copiii care sufern de aceste afectiuni sunt
mai obositi ~i pot avea o cre~tere mai len~.
Problemele arterelor coronare pot fi rezolvate cu
ajutorul chirurgiei, iar 1n cazurile foarte grave pot
fi necesare mai multe operatii. Totu~i, peste 75%
din afectiunile congenita1e ale inimii pot fi
vindecate 1n urma interventiilor chirurgicale, iar
1n unele cazuri mai grave s-au 1nregistrat ameliornri importante.
Pericardita este inflainarea membranei ce
1nconjoarn inima ~i duce la acumularea de lichid
sub membrarul. Aceasta poate ap(1rea 1n urma
unor boli infectioase repetate, unei infectii renale
sau unei artrite. Lichidul trebuie extras prin
metode chirurgica1e, pentru ca pacienri1l s(l
supravielUiasal. Inflamarea tesutului mu~hiului
inimii, miocardita, poate deteriora permanent ~i
ireparabil
celulele
mu~chiului.
Singurul
tratament pentru aceas~ boai(l este transplantul
complet de inim(l.
Cardiomiopatia
este o al~ afectiune a
mu~chiului inimii. Mu~ul
poate s;l fie sl(lbit,
sau s(l nu se fi dezvoltat perfect, 1mpiedicind
astfel inima s;l functioneze 1n mod eficient. iri
cele mai multe cazuri, peretele situat 1ntre cele
dou(l compartimentele inferioare ale inimii se
lngroa~(l. Aceast(l boal(l se trateaz(l cu
medicamente care relaxeaz(l inima, uneori fiind
necesare interventii chirurgica1e. Medicii sunt cei

O valvula
fntoarce la
Sangele
Afecfiunile
o inima

Pentru a anticipa dacci o nouci inimci va fi respinsci, este necesarci efectuarea unei biopsii o bucatci micci de fesut al inimii este trimisci
pentru a fi examinatci la microscop. Dacci numcirul celulelor de apcirare (pete de culoare
inchisci) este ridicat (imaginea de deasupra),
este nevoie de o cantitate mai mare de medicamente imunosupresive.
Dacci fesutul este
normal (sus), nu este nevoie de dozci ridicatci.

251

BOLILE CARDIACE

sc~t;I, care produce contraqii ritmice ale mu~chiului inimii. Este foarte important ca aceast;I
frecvent:1 a bat;Iilor inimii sa fie mentinut;I constant;I, lnsa, uneori, aparatul se poate deregla,
provocand contraqii neregulate. Aceasta poarta
denumirea de fibrilatie ~i poate fi corectat;I prin
aplicarea brusca a unui curent electric puternic,
cu ajutorul unui aparat denumit defibrilator.
in cadrul un~i frecvente normale, un impuls
slab, venit de la mecanismul de reglare a ritmului bat;Iilor inimii, stimufeaza contractia atriilor, cele doua compartimente superioare ale inirnii. Acest impuls este generat de o bucat;I
minuscula de tesut, nodul sino-atrial (nodul S-A),
din peretele atriului drept. Un al doilea impuls
din nodul atrio-ventricu1ar (nodul A-V), ,determina contractia ventriculelor, compartimentele
inferioare ale inimii. Daca nodul S-A este distrus
de Qoala, nodul A-V poate prelua funqii1e acestuia, lnsa chirurgii pot acum sa 1nIocuiasca
sistemul defici~nt cu un mecanism artificial.
Acest mecanism artificial de reglare, a bat;Iilor
inimii functioneaza cu ajutorul un()r baterii
rezistente introduse in diferite parti ale corpului,
de exemplu sub brat. Acest aparat poate prelua
functiile inimii, fara Intrerupere, timp de
aproximativ ~ase ani, dupa care trebuie 1nIocuit.

1!:
I.?
~
5
w
~

care decid dac~ pacientul are nevaie de un

tl-ansplant de inima.
De la stabilirea primului diagnostic de atac de
card, 1n 1927, s-au realizat pragrese deasebit de
impartante 1n ceea ce prive~te tratamentul
bolilar de inima. Cu taate acestea, pentru a
inima faarte bo1nav~, care nu paate fi vindeca~
prin intermediul altar tehnici chirurgicale,
tl-ansplantul reprezin~ ultima ~ans~.
Perspective
de supravie\uire
Primul transplant de inima a fast efectuat de Dr.
Christian Barnard, un chirurg sud-african, 1n anul
1967. La 1nceput, transplanturile nu prea aveau
succes deaarece
sistemul
imunitar
al
argaI)ismului respingea noul organ. ins~, dup~

9
0:
O
'5
:x:

Daca ritmu/ batai/or inimii se dereg/eaza

In urma unui atac de cord, un mecanism
de reg/are (stOnga) poate fi imp/antat In
pieptu/ pacientu/ui. Printr-un fir cu care
este conectat /a inima, acesta e/ibereaza
un impu/s e/ectric care face ca inima sa
bata corect ~i regu/at.

descoperirea medicamentelor imunosupresive,

care inl~tur~ aceast~ reactie, ~ansele de
supravietuire ale pacienti1or au crescut. in
prezent,
peste 65% dintre pacientii
cu
transplanturi de iriinill se pot bucura de mai mult
de patru ani de viat:1 activ~ dup~ operatie. Cea
mai mare dificultate 1n preg~tirea unui program
adecvat de transplant este g~sirea donatorilor de
iriinill. Cerce~e 1n domeniul inimilor artificiale,
care vor salva multe vieti, pot duce la g~sirea
unei solutii 1n aceasta problema.
O alta metod:I de succes 1n vindecarea inimii
bolnave este folosirea unui aparat artificial de
reglare a ritmului b~tai1or inimii. Acest mecanism
mentine ritmul b~tai1or inimii la 70 pe minut,
generand un impuls electric scurt, de intensitate

Aparatul
EKG
Semnalele electrice generate de inima pot fi
monitorizate la un aparat denumit electrocardiograf. Acesta prime~te semna1ele electrice ~i le
inregistreaza pe hartie, pe o electrocardiograma.
Acest test poarta denumirea de test EKG .
Semnalele sunt p~luate de electrozi, a~ti
la
corpul pacientului. Electrozii sunt ni~te placute
de metal fixate in contact cu bratele, picioarele
~i pieptul. Fiecare bataie a inimii produce un
semnal, inregistrat sub forma unei serii de
ondulatii. Orice neregularitate a ritmului inimii
poate fi detectat;I ~i va oferi indicatii exacte
referitoare la eventualele probleme existente.

Act;unea ;n;m;; este ver;ficata cu ajutorul

unu; electrocard;ograf (EKG) (;mag;nea de
sus). Stanga: unul d;ntre pr;mele aparate
EKG, confect;onate in 1900. Sarc;n;le
electr;ce erau transm;se pr;n fire ata~ate
la vase d;n metal, in care erau ;ntroduse
ma;n;le ~; p;c;oarele pac;entulu;.

.11f1f.~.'.A". Corpul omenesc 16 -INIMA

O O persoana cu
vederea normala ar
vedea aceste obiecte
ca in figura din stanga sus. O persoana
care sufera de daltonism le-ar percepe
ca in imaginea de
deasupra.

Majoritatea
bolilor umane
sunt cauzate de organisme ca
bacterii, viru~i, ciuperci, care
invadeazii corpul ~i ii deregleazii activitatea normalii.
Unele boli existii in organism
din momentul in care spermatozoidul intiilne~te ovulul ~i
formeazii
un nou individ.

O Sindromul Down
este rezultatul unei
anormalita,i genetice a celulelor .
Aceasta maladie
este incurabila, dar
cu aten,ie ~i ingrijire
corespunzatoare.
copiii cu sindromul
Down i~i pot folosi
poten,ialul la maxim.

ceste boli sunt numite ereditare. Ele se

mo~tenesc sau sunt transmise de la
p~rinti la copii prin intermediul cromozomilor -grup~ri microscopice de informatie
genetic~ aflate In interiorul celulelor. Ele j
includ boli ale sangelui cum ar fi hemofilia ~i ~
anemia falciforma, sindromul Down, fibroza
cistic~, daltonismul.
Bolile ereditare sunt defecte congenitale,
adic~ anomalii ce sunt prezente chiar de la
na~tere. Ele trebuie deosebite de bolile neereditare, cum ar fi "gaura In inima" sau deformatii ale membrelor, care apar In urma unor
probleme de dezvoltare In pantecul rnamei.
Caracterul
Tras:1turile ma~tenite

ereditar
ale unei persaane

culaarea p:1rului ~i achilar, grupa sanguin:1

rru1rimea nasului ~i a dintilar, amprentele ~i
Intr-a anumita m:1sur:1, In:11timea, inteligenta

temperamentul sunt determinate de modulln

care se combina cromozomii In ovulul fecundat. Orice celula din corpul uman contine 46
de cromozomi, grupati In 23 de perechi.
Fiecare pereche de cromozomi are o marime
~i o forma specifica ~i poate fi vazuta cu un
microscop de putere mare.
Celulele sexuale -spermatozoizii
~i ovulele
-au
doar 23 de cromozomi, jumatate din
numarul normal de cromozomi. cand spermatozoidul
fecundeaza
ovulul,
cromozomii
mo~teniti de la tata (patemi) ~i cei de lamama
(matemi) se cupleaza, formand perechi.

in timpul forma:rii celulelor sexuale are loc

o combinare a informatiei genetice provenit;1
de la cromozornii ce formeaza: o pereche.
Astfel fiecare spermatozoid ~i fiecare. ovul va
dispune de o combinatie unica: de cromozomi.
Informatia
genetica: continuta: de ace~tia
prezinta: o infinitate de variante. Din acest
motiv, fiecare persoana este unica:, iar una dintre fiice poate mo~teni parul ~i forma nasului
de la tata, iare sora ei poate sema:na cu mama.
Doar gemenii
identici,
rezultati
prin
lmpa:rtirea unui ovul fecundat, au aceea~i
informatie genetica:. Dar ~i In acest caz, apar
241

BOLILE

EREDITARE

CAUZA

SINDROMULUI

DOWN

ovul imatur ce
con,ine o pereche de
cromozomi 21

prima

diviziune

celulara

doua

diviziune

celulara

celule noi cu un singur

cromozom
21
Celula
sindromul

afectata

de

Down

ovul matur
anormal -anormal
doi cromozomi
21
+
~e

nici un cromozom

sperm3

normal3

con~~~
-cromozo~
--

normal
21

+
-=
ovul

fecundat

un cromozom

21

+
=

c
a
~

sindromul

~
I

Down

trei cromozomi

letal -un

cromozom

21

21

normal -o
cromozomi

pereche
21

de

O Sindromul Down
este cauzat de o
aberaVe a cromozomilor -particule
care transmit
informaVa ereditara
de la parinte la
copil. in general
oamenii au 46 de
cromozomi grupa1i
in 23 de perechi,
numerotate de la
cea mai mica
(numarul unu) la cea
mai mare (numarul
23). in cazul sindromului Down exista
in tiecare celula trei
cromozomi 21
(incercui1i cu albastru), nu doi cum
ar ti normal.

O Acondroplazia este o forma a nanismului.

Oamenii ce sufera de aceasta maladie au
membre scurte. fe,e mici ~i un corp de
marime normala. Apari,ia ei depinde de
dominan,a unei gene mutante.

ochi caprui este mai putemica decit cea pentru ochi alba~tri. Astfel un copil care
mo~tene~teo pereche de gene albastru-caprui
va avea ochi caprui.
Culoarea ochilor este determinata doar de
o pereche de gene, dar caracteristici ca Inaltimea sunt controlate de mai multe gene.
Acestea depind ~i de factori care nu au
legatura cu informatia genetica,cum ar fi dieta
sau exercitiul fizic. Majoritateabolilor ereditare
sunt legate doar de o pereche de gene.
~
~
"
.0:
.9,

anumite diferente (ca de exemplu amprentele), rezultate In urma interpret:Irii in mod

diferit a informatiei genetice.
Genele
Fiecare cromozom are mii de gene, fiecare
dintre acestea fiind alcatuit:I dintr-o unitate
extrem de mica de informatie genetica, ce
242

detennin~ o caracteristic~sau trns~turn. Gena

rnspunz~toarepentru culoarea ochilor poarta,
de exemplu, unul din unn~toarele dou~
mesaje -ochi alba~tri sau ochi c~prui. Cand
dou~ gene diferite incearc~ s~-~i foloseasc~
infonnatia, doar una dintre ele se va impune.
Gena ca~tig~toareeste denumit~ gen~ dominant~ iar cealalt:I gen~, recesiv~.Gena pentru

Ce probleme
apar?
Doua cauze determina aparitia bolilor ereditare. in primul rand lipsa unei gene sau
prezenta uneia cu defecte. Pot apareagene cu
numar gre~it de cromozomi.
Pentru ca cromozomii ~i genele lor
formeaza In mod normal perechi, lipsa unei
gene face ca gena pereche sa aiba efect. Acest
fapt poate duce sau nu la aparitia unei probleme, In functie de rolul genei respective. De
exemplu, lipsa unei gene care determina
culoarea parului nu va avea urmari grave. in
mod similar mo~tenirea unei gene cu defecte

MO~TENIREA
de la o mama

O Barba~ii care
sufera de hemofilie
mo~tenesc gena
mutanta, ce se
gase~te plasata pe
cromozomul X, de la
un purtator de sex
feminin. O femeie
are doi heterozomi
identici XX, iar
barbatul o pereche
de heterozomi diferi~i XY. Daca tatal
are hemofilie, gena
mutanta se gase~te
pe cromozomul X;
boala nu va fi transmisa niciodata unui
fiu, dar va fi mo~tenita de o fiica, care
prime~te un cromozom X de la tata ~i
unul de la mama.

HEMOFILIEI

purtatoare

CY

de la un tata ce sufera

de hemofilie

PROBABILITATEA

barbat

hemofilic

femeie purtatoare
a
genei pentru hemofilie

barbat

normal

femeie

cromozom
X ce contine
pentru hemofilie

normala

de la unul dintre parinti va cauza.o problema

doar daca acea gena este dominanta asupra
genei normale.
Coreea Huntington, o boala devastatoarea
sistemului nervos, apare in jurul varstei de 45
de ani, fiind cauzata de o mutatie a genei
dominante. Daca gena mutanta este recesiva,
copilul va fi afectat de boala doar daca mo~tene~te aceasta gena de la ambii parinti.
Albinismul, boala caracterizata prin p[ele de
culoare foarte deschisa, par alb ~i pupile de
culoare ro~ie sau roz, apare in acela~i mod.
Albinismul este impropriu denumita c9 boala,
este mai degraba un defect ce apare ca urmare
a depigmentarii ochilor, a pielii ~i a parului.
Cea mai cunoscuta boala ereditara cauzata
de existenta unui numar gre~it de cromozomi
este sindromul Down. Copiii ce sufera de
aceasta boala au o fata lata, ochi oblici,
degete subtiri ~i mu~chi slabi. Ei prezinta
retardare mintala -o inteligenta sub media
normala datorata dificultatilor de invatare. in
cazul sindromului Down copiii au un cromoz6m in plus in fiecare celula -47 in loc de 46.
A treia ~i cea mai rara cauza a bolilor ereditare este aparitia unor gene mutante.
Aceasta gena nu se regase~tela parinti dar

DE A MO~TENI

ALBINISMUL

88

gena

.
O Dupa a 16 saptamana de sarcina se poate
efectua amniocenteza
daca exista riscul apari~iei unui defect genetic. Acest lucru se poate
intampla daca viitoarea mama are peste 35
de ani sau daca in familie au existat boli
ereditare.
Pentru efectuarea acestui test se ia
o mostra de fluid din cavitatea amniotica.

a
A

a
~
t;
"

cavitatea
amniotica

~
~
~
~
""

La fel cum apar aberafiile cromozomiale. pot

aparea ~i mutafii ale celulelor. Deseori mutafiile genelor determina sinteza unor enzime.
care uneori afecteaza funcfionarea normala a
celulei. Efectul mutafiei depinde de rolul inifial
al enzimei -de exemplu de cre~tere sau de
producere a pigmenfilor. Deoarece majoritatea genelor sunt grupate ;n perechi. prezenfa
genei mutante ce determina producerea unei
enzime distructive este mascata de prezenfa
genei normale pereche. Aceste gene sunt denumite recesive ~i au efect doar daca sunt
prezente ;n dublu exemplar. Acest copil albinos din Uganda a mo~tenit gena recesiva ce
determina albinismul de la ambii parinfi. iar
ace~tia probabil nu suferisera de aceasta mal.
adie. Genele mutante care nu pot fi ..mascate.. sunt dominante ~i vor avea efect chiar
daca sunt ;ntr-un singur exemplar.

243

BOLILE

EREDITARE

Celulele ro~ii normale din sange (deasupro) confin hemoglobina. pigmentul ce transporta oxigenului fn sange. in
cazul anemiei falciforme. modificarea hemoglobinei
du~e
la deformarea
eritrocitelor
~i fn cele din urma la distrugerea lor. Acest tip de anemie mo~tenita apare mai ales
fn Africa ~i la persoanele de origine africana.

poate fi prezenta In sperma sau In ovul.

Acondroplazia, a forma a nanismului, este
cauzata de prezenta unei gene dominante
Intr-unul din cromozomii care controleaza
cre~terea oaselor. Aceasta boala. este denumi1::l ereditara nu pentru ca este mo~teni1::l ci
pentru ca poate fi 1:ransmisa copiilor .
Boli
determinate
de
cromozomii
sexuali
Una din1:re cele 23 de perechi de cromozomi
prezente In celulele umane contine gene
responsabile pentru transmiterea caracterelor
sexuale. Ace~tia sunt cromozomii
sexuali
(heterozomii). Femeile au doi cromozomi XX,
In timp ce barbatii au un cromozom X ~i unul
Y. Cromozomul Y este de dimensiuni mai
mici decat cromozomul x.
Unele boli ereditare pot rezulta din1:r-o aberatie numerica a cromozomilor sexuali -de
exemplu unele celule pot avea combinatii
XXY sau XYY. Cei care au sindromul XXY vor
avea organe sexuale slab dezvoltate, iar ca
adulti vor fi incapabili de a face copii. Aberatia
numerica xyy
genereaza anormalitati mai
putin grave. Cei afectati sunt fer1:ili, In general
Inalti ~i pot avea probleme de intelect.
Hemofilia, caracteriza1::l prin dereglari In
coagularea sangelui ~i daltonismul sunt cauzate de a gena mutanta, plasa1::l pe cromozomul x. Din aceasta cauza barbatii sunt afectati 1n1:r-o proportie mult mai mare. Cromozomul Y nu are gena normala dominan1::l care
sa anuleze efect:ul celei mutante. Femeile
sufera d~ aceste boli doar daca mo~tenesc cromozomul X mutant de la ambii parinti.

probleme genetice poat~ afla probabilitatea ca

un cuplu sa transmita urma~ilor o maladie
genetica. Se realizeaza un arbore genealogic
cu persoanele din farnilie care sufera de boli
ereditare sau sunt purtatoare ale unor gene
mutante. Apoi sunt testate mostre de sange ale
parintilor, pentru a se afla daca mama sau tatal
prezinta anomalii chimice ale corpului sau
celulelor sangvine provocate de o maladie
genetica. In al treilea rand, sunt studiati la
microscop cromozornii proveniti de la parinti
pentru a se detecta eventualele anormalitati.
In functie de informatiile aflate ~i de datele
detinute cu privire la probabilitatea de aparitie a fiecarei maladii, specialistul sfatuie~te
cuplul daca ar trebui sau nu sa faca copii.
Informatiile
colectate de speciali~tii in
genetica arata ca femeile peste 35 de ani sunt
rna~ expuse riscului de a avea copii cu sindromul Down. La mamele cu varsta de aproximativ 20 de ani, acest sindrom apare doar la
una din 1200 de na~teri. In jurul varstei de.40
de ani apare intr-un caz din 50. Este posibila
efectuarea unui test pentru sindromul Down
in timpul sarcinii. Prbcesul de testare se

nume~te amniocenteza ~i presupune luarea

unei mostre .ciin fluidul care Inconjoara embrionul, deoarece acesta contine o parte din celulele sale. Daca celulele au un numar gre~it
de cromozomi, doctorii li sfatuiesc pe parinti
~i daca este cazul se recurge la un avort.
Remedii
si tratamente
De cele mai multe o'ri natura rezolya propriile
ei gre~eli, astfellncat embrionii cu aberatij cromozomiale grave nu se dezvolta normal ~i au
loc avorturi spontane. Daca se na~te un copil
cu o maladie cromozomiala, este posibil un
tratament. Cei care au hemofilie sunt injectati .
cu substante coagulante provenite de la per- .
soane sanatoase. Simptomele fenilcetonuriei,
.
o eroare In compozitia chimica a organismului
care poate afecta creierul, pot fi Inlaturate prin
dieta stricta. Cu toate acestea, sindromul
Down ~i daltonismul nu pot fi vindecate.
Oamenii de ~tiinta dezvolt:l modalit:ltii de
modificare ~i remediere a cromozomilor cu
defecte. in curand va fi posibila prevenirea
unor maladii ereditare prin modificarea informatiei genetice din sperma ~i ovule.

Consultan1a
genetica
Boli ca hemofilia apar In familii, as1:felmedicii
pot preciza care parinti prezinta un risc mare
de a avea copii cu probleme. Peste 1% din1:re
noi-nascuti sufera de a maladie ereditara, dar
riscul de a avea a anume maladie este destul
de redus. Daca un cuplu a avut un copil cu un
defect genetic, riscul ca ~i copilul urmator sa
fie afectat este mult ~ai mare. Un consilier In
O Aproximativ
unul din 10000 de copii
sufera de fenilcetonurie,
o maladie ereditara
rara care provoaca intarziere
mentala. Copiii
sunt testa~i prin luarea unei mostre de sange
din calcai.

244

]
~
,.
E
d

Corpul omenesc 83 -BOLILE

INFEC110ASE

Corpul omenesc 98 -RASA ~IBOLILE

Aproape toate organismele

vii, de la ferigi ~i jlori panii la
balene ~i oameni, sunt vulnerabile la bolile infectioase boli cauzate de microbi. Chiar
~i unele tipuri de microbi, cum
ar fi bacteriile, pot fi infectate
de alti microbi.
S

punem
ia".

despre
Microbii

boala

patrund

infectioasa
In

corp

ca
pe

"se

diferite

cai, se Impra~tie ~i se Inmultesc, producand diferite efecte nocive. Aceste efecte

difera de la caz la caz, de la un nas Infundat
~i o raceala u~oara, pana la st:Iri febrile, cu
diaree, senzatie de extenuare sau chiar
moarte, ce apar In cazul holerei.

Ce sunt
microbii?
Boala infectioasa este cauzata de un anumit
rnicrob. De fapt, denumirea de microb nu este
prea ~tiintifica, ea desemnand totalitatea
organismelor microscopice ce dau na~tere
~nor
boli; o alta denumire folosita este acea
de agent patogen. Microbii se Impart In trei
mari grope: viro~i, bacterii ~i protozoare.
Dar nu toate formele de viata rnicroscopice, sau microbi, cauzeaza boli infectioase.
Exista mii de tipuri de bacterii inofensiye.
Unele dintre ele sunt chiar utile: Escherichia
coli traie~te In intestinele noastre ~i are un rol
important In procesul de digestie.
O boala infectioasa apare doar atunci cand
In organism patrund microbi care pot da
na~tere unor boli; ~i cand sistemele naturale
interne de aparare a organismului, cum ar fi
sistemul imunitar, nu pot sa lupte Impotriva
acestor microbi ~i sa-i omoare.

Virusii
yiru~ii sunt cei mai mic; microbi ~i totodat:I
t cei mai greu de combatut. Sunt vizibili doar la
i
un rnicroscop foarte putemic. cand nu se
t) Inmultesc se aseamana rnai degraba cu ni~te
urme de substante chimice decat cu ni~te
organisme vii.
Virosul este un miez de acid nucleic care
contine codul reproducerii ~i cre~terii sale
~ (functioneaza Intr-un mod asemanator cu
~ ADN-ul) In interiorol unei membrane protec~ toare de proteine. Virusul nu poate supravietui
~ decat ca un parazit, folosindu-se de alta celula
.vie. Aceasta poate fi o bacterie sau o celula
_in
corpul unui animal sau al unei plante. Pe
~sura
ce virusul se replica, "urma~ii" se
raspandesc ~i omoara celula gazda.

O De-a lungul istoriei, epidemiile

~i ciuma
au ucis milioane de persoane. In anii 1664-65
ciuma a omorat a ~asea parte din cei un milion de locuitori ai Londrei.

O in imagine pute1i observa sub forma unor

firi~oare bacterii Borrelia, ce cauzeaza febra.
Raspandita de paduchi, boala apare de obicei
in cazul nerespectarii standardelor de igiena.

Q Victimele poliomielitei in Rwanda. Virusul

poliomielitei este extrem de raspandit.
Uneori o u~oara durere de gat este singurul
simptom care apare. dar infec~ia se poate
extinde la maduva spinarii. cauzand paralizia
unor grupe de mu~chi.

De~i sunt mai mari

.Bacteria
decat viro~ii, bacteriile pot
fi considerate totu~i extrem de mici -500 de
bacterii Intr-un rand nu ar ocupa rnai mult de
1 mm. Unele sunt In forma de bastona~e,

..A
263

BOLILE

INFECTIOASE

altele sunt sferice sau spiralate. Ele au nevoie

de umezeala:~i substante nutritive pentru a
Wi, dar majoritatea rezista:~i In conditii nefavorabile prin formarea unor pori rezistenti.
Bacteriile Wiesc oriunde: In sol, aer sau
apa:,dar mai ales In materiile organice moarte
~i aflate In descompunere. Unele dau na~tere
unor boli 1:nmod direct, invadand ~i omorand
celulele ~i tesuturile organismului. Altele, cum
ar fi Clastridium tetani, care da: na~tere tetanosului, produc substanteoWvitoare -toxine
-care afecteaza:organismul.
Microbii numiti Rickettsiaau unele tra:sa:turi
specifice bacteriilor, iar altele specifice viru~ilor. Ele produc boli infectioasecum ar fi febra
tifoida:, febra Q sau febra Rocky Mountain.
Initial s-a presupusca:formeaza:un grup aparte
de microbi, dar 1:nprezent sunt consideratea fi
un tip de bacterii de mici dimensiuni.
Protozoarele
Protozoarelesunt organismeunicelulare, ca de
exemplu amibele, ce fac parte din diviziunea
Protozoa. Protozoa~le Wiesc mai ales 1:napa:
sau alt mediu lichid, cele mai mari abia sunt
vizibile cu ochiul liber. Unele protozoare pot
1:notaprin mi~careacozilor lungi ~i subtiri, ca
ni~te fIre de pa:r, iar altele se deplaseaza:eliminand apa prin orificii speciale ale corpului.
Printre protozoare se num:lrn Plasmodiul
malariei, rnspandit de unele specii de tantar;
Tripanosoma, ce provoaca: boala sornnului,
rolul de transmita:toravandu-l musca tete, ~i
Amoeba, ce provoaca:dizenteria ~i alte boli.
Viermii,
acarienii
~i ciupercile
Organisme mici, .cum ar fi viermii ~i acarienii,
pot deveni paraziti 1:ncorpul uman, provocand
diferite boli. Filariile provoaca: elefantiazisul
sau imbolrulviri ale ochilor; Trichinella ajunge
In corpul uman prin consumul de came de
porc sau vita: infestata: ~i provoaca: boala
numita: trichinoza:; viermii Schistosoma
provoaca:schistosomosavezicala:(urinarea cu
sange); cestodele (panglici), trematodele ~i
Acarus Siro, un acarian de ma:rimeaunui varf
de ac, care este agentul patogen al scabiei. in
toate acestecazuri se vorbe~te de infesta:ricu

O Musca 'e'e
transmite o forma a
bolii somnului
intalnita in Africa de
Vest. Prin in,epatura
mu~tei, in organismul uman patrunde
O protozoara,
numita Trypanosoma
gambiense, care
provoaca febra ~i
umflarea unor pa~i
ale corpului. Ulterior
invadeaza ~i sistemul
nervos al victimei,
care devine somnolenta ~i apatica.
O Teoretic
parazi1ii pot trai in
orice organ sau
1esut al corpului. dar
fjecare specie se
localizeaza intr-o
anumita parte a
corpului. Aceasta
diagrama prezinta
par1ile afectate de
unii dintre cei mai
cunoscu1i parazi1i:
O In regiunile
tropicale din Africa,
boala somnului
reprezint3 o amenin1are atat pentru
oameni cat ~i pentru
animale. Este transmis3 de musca 1e1e.

paraziti ~i nu pur ~i simplu de infectii, acestea

fiind cauzate de bacterii microscopice. Unele
organisme infesteaza alte animale in anumite
stadii ale ciclului de viata:.De exemplu lalVele
tinere de SchistoSomase dez.voltain melcii de
apa dulce.
~i ciupercile pot infecta corpul uman,
localizandu-se in cavitati umede sau pe pielea
murdara. Herpesul sau impetigo sunt cauzate
de o ciuperca numita Tinea, iar neplacerile
produse de "aftele" din gura sau vagin sunt
datorate unei alte ciuperci, Candida albicans.
Faptul ca ne molipsim sau nu de o boala
infectioasa depinde de o serie de factori,
importanta fiind atat rezistenta organismului,
cat ~i rezistenta virusului.
.
264

Cele mai expuse la astfel de infectii sunt

persoanele foarte tinere ~i cele In vftrs~, persoanele rnalnutrite ~i cele care nu au mai
lntalnit virusul pftn:l atunci ~i au deja organismul sl:lbit de alte afectiuni. Cei care sunt stresati, obositi, extenuati, sunt predispu~i la contractarea unor astfel de boll infectioase.
Rispindirea
bolilor
infec,ioase
I
Probabilltatea de infectie cre~teIn cazul traiului In conditii mizere, a consumului de ap:l ~i
mancare infestate, a nesp:ll:lrii regulate ~i
corecte a mftinilor, a standardelor joase de
igien:l, a sistemelor de canallzare inadecvate
~i prin intrarea In contact cu persoane deja
infectate.

O Larva de
Trichinella inchistata
intr-un mu~chi.
Parazi,i ai porcului,
ace~ti viermi pot fi
gasi,i in carnea insuficient gatita. O data
cu consumarea
acesteia larvele penetreaza pere,ii
intestinelor
~i se stabilesc in mu~chi,
provocand
dureri.

O Louis Pasteur,
bio!og ~i chimist din
secolul a! 19-!ea,
care a descoperit
ca
.0 incalzirea !apte!ui
.0
.
~ (pasteurlzarea)
~ impiedica
raspandiJ, rea tubercu!ozei.

in cel putin jumatate din cazuri infectiile

patrund In corp prin caile respiratorii -nas,
gat, tr:ahee~i plamani -extrem de sensibile.
De obicei infectarea se realizeaz;l prin respirarea aerului Incarcat de picaturi de mucus
Incarcate de viru~i, picaturi provenite din stranutul sau tusea unor persoane infectate. Cele
mai multe infectii raspandite pe aceastacale,
precum racelile, nu sunt grave. Exceptie fac
unele forme de pneumonie sau tuberculoza.
Unii microbi patrund In corp prin intermediul hranei sau apei contaminate. Ei
' supravietuiescprocesului de digestie ~i se stabilesc In peretii stomacului sau intestinelor.
Printre aceste tipuri de infectii se numara
holera, febra tifoida ~i dizenteria bacilara.
Bolile transmiseprin contactul direct, pielepiele, sunt numite contagioase.Ele se raspandesc 1n moduri diferite, de la simpla strangere
a mainilor pana la sarut. De exemplu febra
glandulara mai este cunoscuta sub numele de
"boala sarutului", deoarece se presupune ca
este raspandita prin contactul gura-gura. Dar
modul 1n care se raspande~teulterior virusul
care provoaca boala sarutului nu e foarte clar.
Bolile transmise prin contact sexual sunt
numite BTS (boli cu transmitere sexuala) sau
boli ale organelor genito-urinare. Printre aceste boli se nu~ra gonoreea ~i sifilisul, ambele
de origine bacteriana, ~i herpesul care are
origine virala.

in~epaturile
~i taieturile
De obicei microbii patrund In corp prin leziuni ale pielii. Dar ei pot fi "injectati" In organism prin mu~catura unor insecte purtatoare
ale acestor microbi; astfel, tantarul anofel
transmite malaria, iar plo~nitele mari provoaca
la om boala chagas,o forma a tripanozomei.
O alta cale de patrundere 1n organism sunt
taietu1'ilesau ranile de pe piele, sau In mucoasele intestinelor sau cailor respiratorii. Bacteriile care provoaca tetanosul sunt prezente
_frecvent 1n sol ~i patrund 1n organismul vic~ funelor prin intermediul unor leziuni ale pielii.
,..
Unele boli infectioase sunt transmise de la
mama la copil 1n timpul sarcinii sau al na~terii. in aceasta:categorie sunt incluse sifilisul
~i rubeola, considerate boli ereditare.
Corpul uman are trei modalitati importante
de apa:rare1mpotrivabolilor infectioase.Primul

este prin inveli~urile corpului: pielea, mucoasele ce ca:ptu~escca:ilerespiratorii ~i intestinele

~i alte suprafete protectoare ale corpului. in
stornac se produce acid clorhidric, care ajut1
digestia ~i omoarn numero~i germeni. Fluidul
produs de glandele lacrimare, care prin clipire
este intins pe intreaga suprafata: a ochilor,
contine substanteantiseptice~i antimicrobiene.
Mucusul din ca:ile respiratorii ~i intestine
formeaza:o bariern in calea germenilor.
A doua linie de apa:rareeste format1 de
celulele albe. Daca:germenii reu~escsa:pa:trun& in tesuturi, celulele albe se concentreaza:in
locul respectiv inghitindu-i ~i neutralizandu-i.
A treia modalitate de apa:raresunt anticorpii. Acestea sunt un tip. ap~rte de proteine
produse de celulele albe, ca rnspuns la
aparitia unui corp stra:inin organism.
Unii germeni au pe suprafata:o structurn
specifica:de molecule, numite antigen. Sistemul nostru imunitar detecteaza:acest antigen
~i determina:celulele albe sa:produca: anticorpii corespunza:tori. Anticorpii se fixeaza: de
antigen, grupeaza: moleculele sale ~i il neutralizeaza:.O parte din germeni sunt fagocitati
de leucocite.
Evolu~ia
infec~iei
Daca: sistemele de apa:rare ale corpuluL nu
reu~escsa:lupte impotriva r;ermenilor, atunci
infectia se rnspande~te. In general bo1ile
infectioase se impart in doua:mari grupe, de~i
exist1 clasifica:rimult rnai detaliate.
Infectiile acute izbucnesc rapid, au simptome caracteristice ~i evolueaza:intr-un timp
scurt, de la cateva ore la cateva zile. in cazul
unei persoane cu un organism sa:na:tos,
sta:rile
de gripa: sau rnceala:sunt considerate acute.
Bo1ile cronice evolueaza: mult mai incet,
iar in primele stadii simptomele sunt greu de
observat. Ele persista: perioade de timp
indelungate, luni sau chiar ani, mai ales daca:
nu sunt tratate. intre bo1ile cronice se numa:ra:
tuberculoza (TBC) ~i boala lui Hansen (lepra).
in geneial, dupa:infectare exist1 o perioada:
de incubare. Aceastapoate fi de cateva ore in
cazul unei simple rnceli, sau de cativa ani daca:
e vorba de SIDA (sindromul imuno-deficientei
dobandite). in aceast1 perioa& germenii se
inmultesc, dar respectiva persoana:nu prezint1
nici un simptom ~i poate infecta pe altii.

~
~
2:'
~

Apoi unneaz~ faza prodomal~, cand ger.

menii se inmultesc rapid. jn multe cazuri apar
simptome caracteristice rncelilor, febrn ~i tran.
spiratie. Ulterior apar ~i simptomele tipice
respectivei boli. Pe baza lor se pune diaf;nos.
ticul ~i se prescrie tratamentul adecvat. In urma tratamentului se a~teapta: o imbun~ta:tire a
st~rii de s~n~tate a pacientului, dar in multe
cazuri boala va izbucni din nou, organismul
cedand inc~ o dat~ in lupta cu gennenii.
Tratamentele
Exista: o serie de pa~i care trebuie respectati in
tratamentul bolilor infectioase. Sunt esentiale
supravegherea medical~ ~i odihna, c~ldura,
consumul de lichide ~i hran~ adecvate.
Antibioticele
sunt eficiente impotriva a
numeroase bacterii. Prin efectuarea unor teste
de laborator, medicul specialist poate alege
antibioticul pentru boala respectiv~, sau chiar
pentru tipul de genneni care a produs infectia.
Dar cei rnai multi viru~i sunt rezistenti la
actiunea antibioticelor. Au fost ins~ create o
serie de medicamente antivirale, dar acestea
nu reu~esc decat s~ gr~beasc~ procesul de
vindecare a infectiilor virale. jn acest caz singura modalitate eficienta: de lupta: impotriva
infectiilor o reprezinta: tratamentul preventiv
~i in special vaccinarea.
Imunitatea
Persoanele care au suferit de o anumita: boal~
infectioas~
pot s~ fie ulterior
protejate
impotriva respectivei boli datorita: sistemului
lor imunitar. cand se intampl~ acest lucru,
spunem c~ persoana este "imun~", sau c~ are
imunitate fata: de o anumita: boal~. Anumite
tipuri de leucocite tin minte structura antigenic~ a gennenilor ce au produs infectia.
jn momentul in care anumiti genneni reapar in corp, leucocitele ii recunosc ~i produc
aproape imediat anticorpii adecvati. Astfel
gennenii sunt neutralizati inainte de a se
putea inmulti.
Acela~i fenomen de neutralizare se produce ~i in cazul celor care au fost vaccinati
impotriva unui anumit virus. Vaccinul presupune injectarea de genneni (sau doar anu:
265

BOLILE

INFECTIOASE

mite pa:rti ale germenilor) morti sau sla:biti.

Sistemul nostru imunitar reactioneaza: similar
cazului in care germenii chiar ar fi invadat
organismul ~i produce anticorpi. Deoarece
germenii din vaccin sunt morti sau sla:biti,
persoana vaccinata nu va prezenta simptomele bolii respective. Ulterior, cand se va
produce infectia cu adeva:ratii germeni, sistemul imunitar ii va recunoa~te ~i ii va combate imediat.
Programele
de vaccinare
Marea majoritate a t:1rilor dezvoltate dispun
de un program de vaccinare a copiilor, pentru a-i proteja impotriva unor boli. Uneori
imunizarea este combinata: -cum ar fi vaccinul MMR (pojar, oreion, rubeola:) sau DTP
(difterie, tetanos, tuse convulsiva:), arribele
administrate copiilor din Marea Britanie.
Printre vaccinurile des intalnite se numa:ra:
~i BCG (bacilul Calmene-Guerin) impotriva
tuberculozei ~i vaccinurile impotriva tuberculozei ~i bolilor tropicale -holera:, febrn tifoida:,
febra galbena: ~i hepatita:
Lupta
impotriva
bolilor
Descoperirea antibioticelor ~i a vaccinurilor
au salvat fa:ra:indoiala: milioane de vieti, motiv
pentru care se numa:ra: printre marile succese
ale medicinii. in numeroase pa:rti ale lumii,
programele de sa:na:tate ~i igiena: ~i-au atins
scopurile. Cu toate acestea, mai exista zone
ale globului care prezinta: o mare rnspandire a

266

bolilor
infectioase,
ce aduc suferint~ :;i
moarte.
O alt~ problem~ o constituie mutatia germenilor, mai ales a unor virusuri. Aceasta
insearnn~ c~ virusurile se modific~ pe m~surn
ce se rnspandesc :;i infecteaz~ tot mai multi
oameni, iar structura antigenului se modific~
:;i ea in cursul mutatiei. Astfel, o persoan~
care a devenit imun~ la o ramurn a virusului,
poate intalni o alt~ ramurn a aceluia:;i virus :;i
s~ se imboln~veasc~ inc~ o dat~. Acest
fenomen este des intalnit la viru:;ii care
provoac~ gripele :;i rncelile.
Succese
~i provocari
Variola (v~rsatul) a fost una dintre cele mai
mari catastrofe ale omenirii, omorand :;i desfigurand milioane de oameni de-a lungul secolelor. in 1967, Organizatia Mondial~ a S~n~t:ltii
a desf~:;urat o campanie intens~ de vaccinare
:;i de informare a opiniei publice cu privire la
aceast:l boal~. in .1979, variola a fost eradicat:l.
De atunci nu s-a mai semnalat nici un caz.
in prezent, marea provocare o constituie
SIDA, o boal~ infectioas~
relativ nou~,
cauzat:l de virusul HIV , despre care se :;tie relativ putin. SIDA este supus~ unor campanii
publicitare de mare amploare; de asemenea
se desf~:;oar~ numeroase cercet~ri :;i test~ri
ale unor posibile tratamente sau medicamente. Estimarile cu privire la num~rul persoanelor afectate de aceast:l boal~ variaz~ de
la un an la altul.

Corpul

omenesc

81 -SIDA

~I INFECTIA

O Copil ce sufera de variola (varsat).

Aceasta boala infec~ioasa desfigura candva
milioane de oameni anual, dar datorita campaniei de vaccinare desfa~urata de
Organiza~ia Mondiala a sanata~ii, in 1967,
variola a fost eradicata in intreaga lume.
O Acest tabel prezinta cauzele, simptomele
~i tratamentele unora dintre cele mai cunoscute boli infec,ioase din intreaga lume.

CU HIV

Corpul

omenesc

86 -DIAGNOS11CAREA

Dintre toate maladiile cunoscute

fn prezent, cancerul este cel
care fi fnspaimiinta cel mai mult
pe oameni insii, fn multe
cazuri, diagnosticarea timpurie
-5itratamentele din ce fn ce mai
eftciente pot duce la vindecarea
completa.
,~
ancerul este rezultatul
multiplic~rii
I:
dezordonate ~i dezorganizate a celulelor .
~
Putem 1ntelege acest lucru, cercetand procesele ce au loc 1n celulele san~toase. Corpul
uman este alc~tuit din numeroase tesuturi
diferite -spre exemplu, pielea, plamann, rinichii
~i ficatul -fiecare dintre ele flind formate din
rnilioane de celule. Acestea sunt dispuse 1ntr-o
manierJ ordonata, fiecare tesut 1n parte avand
propria sa structurJ celularJ.

j
::J
~
~
~
.x

Diviziunea
celulara
}
in toate tesuturile, celulele se pierd 1n mod ~
constant din cauza uzurii generale ~i sunt
1nlocuite printr-un proces de divjziune celularJ.
in tesuturile normale, actiunea unei celule este
controlata, aceasta divjzandu-se 1n dou~ ~i
creand dou~ noi celule, identice cu cea original~.
in cazul 1n care organismul prezinta rJni, rata
productiei de celule cre~te automat paru1 la
vindecarea acestora, apoi revine 1ncet la normal.
Celulele canceroase, ~,
se divid ~i cresc
1ntr-un niod necontrolat -~i continu~ astfel pana
la aplicarea tratamentului. intre timp, numarul
lor cre~te paru11n momentul in care cancerul devine vizibil. Pe langa 1nmultirea extrem de rapi~, celulele canceroase sunt incapabile s~ seorganizeze 1ntr-un mod adecvat, iar masa de tesut
care ia n~tere nu are forma unui tesut normal.
Benign
sau malign
Nu toate tumorile sunt canceroase. De~i celulele
unei tumori se 1nmultesc 1ntr-un mod necontrolat, tumorile pot fi benigne sau maligne. Cele benigne pot avea aproape aspectul unui tesut normal, atunci cand sunt privite la microscop. Acestea tind s~ 1ndep~rteze tesuturile s~natoase, nu
se 1nmultesc 1n interiorullor. Tumorile benigne
de marimi mai reduse sunt neglijate, cele mai
mari ~
sunt 1ndep:lrtate, 1n special dacl nu
exista nici o indoiahl cu privire la diagnostic.
Celulele tumorii maligne (cancerul) se 1nmultesc in apropierea unui tesut s~natos, proces
denumit "invazie". Aceste procese ale celulelor
canceroase, p~trund 1n tesuturile s~toase. Ele
sunt cele care decl~eaz~
cancerul, dandu-i
posibilitatea de a se extinde 1n organism, dacl
nu este depistat, cauzand 1n fmal moartea.
Cuvantul "malign" :inseamna "rJu"; 1n contrast
cu "benign" care inseamna "inofensiv" .Ambele
descriu aparitia celor dou~ tipuri de tumori f~
tratament.
Celulele canceroase iau na~tere din celulele

O Scanarea computerizata (CT) a

tomografiei este
folosita in diagnosticarea cancerului.
Un fascicul sub,ire
de raze X se rote~te
in jurul corpului,
scanand ,esuturile.
Pe ecranul unui
computer, umflaturile canceroase
sunt vizualizate ca o
acumulare de
,esuturi neobi~nuite.
Acest computer
prezinta o imagine
la nivelul plamanilor .
2:'
~
O

Cand

un

pacient

nari tomografice,
o
mul,ime de fascicule
de raze X ~i un
detector circula prin
,esuturile
corpului.

~
~
~
I
I

s~mtoase ale organismului, o singurn celul~

canceroas~ fiind suficien~ pentru dezvoltarea
unei tumori.
Cu toate acestea, transformarea unei celule
swatoase :i:ntr-una canceroas~ se realizeaza
treptat, cupnnzand rnai multe etape de-a lungul
rnai rnai multor ani de zile. Cu trecerea fiec~i
etape celula se modificl din ce :i:nce rnai mult ~i
devine din ce :i:n ce mai putin receptiv~ la
mecanismul normal de control al organismului.
Cancerele sunt clasificate :i:nfunctie de celula

din care provin. Cele care sunt provocate de celulele situate In membranele exterioare ale corpului, cum ar fi pielea ~i intestinele sunt denumite carcinoarne, cele localizate In structurile
inteme ale organismului, spre exemplu cartilajul
osos ~i mu~hi, poart:l numele de sarcomuri.
Carcinoamele sunt mult mai des lntalnite decat sarcomurile. Aceasta probabil datbri~ faptului al celulele din membranele exterioare trebuie s~ se divi~ mai des pentru a le p~stra pe
acestea intacte.
245

CANCERUL

Vedere

la

microscop a unei
bronhii ce prezinta
celule canceroase
(stanga sus), cauzate
de obicei de fumat.
O

Tratamentul

radioterapeutic
elibereaza mari doze
de raze X in pielea
pacientului

00
1:' unor

Radiografie
plamani

~ sanato~i ~i agentul
.9
o care duce la
5: distrugerea
lor ~
~
~
~
O

~igarile. Radiografja
din partea dreapta
demonstreaza
prezen~a cancerului
in ambii plamani.

Capacitatea celulelor canceroase de a se

raspandi 1n interi6rul organismului este cea care
cauzeaza gravitatea acestei boli. Din fericire, etapele 1n care are loc procesul de raspandire sunt
ordonate, canceru1 extinzandu-se initial1n tesuturile din apropiere. Acest lucru produce leziuni
locale care, cu trecerea timpului, cauzeaz~
sirnptome.
Cum
se extinde
cancerul
?
In etapa unru!toare, celulele 1ncep s~ se desprin~ de zona infestata, plutind 1n lichidul din tesut.
Cu timpul acest lichid iese din tesuturi ~i p~trunde 1ntr-un sistem de canale denumit sistem lirnfatic, care 1n cele din unru! retumeaz~ lichidul
(denumit acum Iirnf~) 1n sange. jn drumul pe care iI parcurge, 1imfa trece printr-un nurru1r de
glande ce poarta numele de noduri ale limfei,
care 1ndep~rteaza celulele moarte ~i infeCtiile.
Celulele canceroase sunt adeseori prinse 1n nodurile lirnfei cele rnai apropiate unde rnajoritatea
mor. Cu toate acestea, rnai devreme sau rnai
tarziu una va supravietui ~i va 1ncepe s~ se
1nmulteascl 1n interioru1 glandei, ducind la o
diviziune secundara.
Mai apoi, celulele
canceroase
sunt
transportate prin nodurile lirnfei ajungand
ulterior 1n sange, de unde se 1ndreapta spre
diferite organe ale corpului, cum ar fi pl~manii,
ficatul, oasele ~i creierul. Cea rnai rnare parte a
acestor celule mor, ins~ cateva pot supravietui ~i
cauza diviziuni secundare.
Cauze
Cancerul este cea rnai des 1ntalnita ma1adie din
trecut ~i din prezent. Datorit~ medicinei
modeme, oameniiau o viat:! rnai lung~ ~i, 1ntr-o
anumit~ m,}sura, aceasta justific~ cre~terea
nurru1rului de bolnavi de cancer 1n t:lri1e vestice.
Desigur , unele fonne de cancer sunt strans
legate de modul de viat:! din vest. Cancerul
datorat furnatu1ui este foarte rar 1n t:lri1e din
Lumea a Treia, ~
este din ce 1n ce rnai
raspandit in ~rile in care industria este
dezvoltata, unde multi oameni fumea~.
cele rnai frecvente fonne de cancer atac~
pl~manii, intestinele, stornacu1, pancreasul ~i
sanii. jn ciuda medicinei modeme, cancerul este
raspunz:ltor pentru 25% din decese 1n Anglia ~i
Scotia 1n fiecare an.
246

Cele mai des inta1nite fonne de cancer la

copii ~i adolescenti sunt: leucemia, sarcomurile
~i cancerul de rinichi. Din fericire, acestea sunt
rare, iar tratamentul
destinat lor a fost
imburu1ti1tit foarte mult in ultimii ani.
Cauza principala a cancerului este inca neclara insa sunt recunoscute doua anormaliti1ti fundamentale. Existi1 doi factori care ingreuneaza
reperarea cancerului. jn primul rand, boala nu
este supusa influentelor normale ce controleaza
diviziunea celulara, in ai doilea, organismul
tolereaza prezenta cancerului fara sa-l respinga
ca pe un intrus.
Factorii de mediu, cum ar fi poluarea chiInica
~i expunerea la radiatii, cauzeaza unele fonne de
cancer, existi1 insa $i alti factori care 1l provoaca.
De exemplu, unele cazuri de cancer pot fi
produse de viru~i ce afecteaza structura genetica
intema a celulelor.
jn alte cazuri, sistemul imunitar este de viru1.
S-ar parea ca celulele canceroase sunt produse
constant in interiorul organismului, insa sunt
distruse de obicei de catre sistemul imunitar .Din
unele motive, acest sistem poate sa nu
functioneze uneori cum ar trebui, permitand
inmultirea celulelor canceroase. Cerceti1torii au
ajuns la concluzia ca dietele bogate in fructe ~i
legume pot proteja organismul lmpotriva
cancerului. Se pare ca o dieti1 adecvati1 inti1re~te
sistemul imunitar, care distruge rapid celulele
canceroase.

Unele forme de cancer sunt datorate

substantelor toxice. Spre exemplu, gudronul
infiltrat in pielea unui animal de laborator i-a
provocat cancerul pielii. Aceste substante
chimice pot afecta structura genetic~ a unei
celule, transformand-o intr-una canceroas~.
Un mare num~r de experimente
ce au
identificat substantele chimice provocatoare
de cancer (substante cancerigene) au fost
efectuate pe animale. Cea mai cunoscu~
substant~ cancerigen~ este fumul provenit din
tutun.
Radiatiile, de asemenea, afectea~ materialul
genetic al unei celule -radiatiile create in urma
exploziei bombei atomice in ]aponia, in 1945,
cauzeaz~ multe forme de cancer, unele
declan,5andu-se abia dup~ 10 -20 de ani de la
expunerea la acestea.
Diagnosticul
Nu in toate cazurile cancerul este fatal. Tratamentul pentru cancer a fost 1mburul~tit enorm
in ultima vreme ~i mii de oameni sunt vindecati
in fiecare an. Totu~i un cancer mai putin extins
este mult mai u~r de tratat declt unul mai rnspandit. in concluzie, diagnosticarea timpurie este vital~, flind ajuta~ de declararea promp~ a
primelor simptome doctorului. Dac~ acesta considern c~ ar fi votba de cancer, acest fapt va fi
conf"mnat de c~tre speciali,5ti, care vor prelua
cazul.

C Scanare cu o camera cu raze gamma

a craniului unei persoane ce sufera de
cancer 0505 in stare
avansata. Camera cu
raze gamma folose~te radia~ii pentru a
cerceta rama~i~e ale
bolii dupa tratarea
cancerului primar.
O Un melanom malign este 0 forma rara
de cancer al pielii, ce
se dezvolta in celulele
cu pigmen'i. Melanoamele i~i incep
evolu,ia intr-un neg
pre-existent ~i se pot
raspandi, provocand
umflaturi canceroase
~i in alte zone ale
organismului.

~
~
.0
::0
0
O
.0:
Q.

lndepa:rta toate celulele

canceroase din
organismul pacientului. Acest lucru este posibil
prin folosirea corecta: a tratamentelor adecvate.

1j
c
"

~
'"
Q:
~
;:
;f

Diagnosticul va fi intai confinnat. Acesta se

det~
cu ajutorul razelor X ~i a testelor de
scanare pentru a descoperi prezenta unei
umfl~turi in interiorul organismului. O parte a
zonei afectate de cancer se examineaza la
microscop. Aceas~ procedum poate fi efectua~
fie prin biopsie, fie prin examinare citostatic~.
Biopsia
Biopsia cons~ in extragerea, de c~tre un chirurg,
a unei bualti mici din tumoare, care este apoi
trimis~ spre examinare la un patolog. Acesta va
cerceta daal tesutul este sau nu canceros.
Examinarea citostatial implial analiza lichidelor
corpului, cum ar fi: sputa, mucusul din cervixul
uterin pentru a vedea daal acestea prezin~
celule canceroase.
Este efectua~ o examinare clinial comple~,
acordandu-se o mare atentie verificarii nodurilor
limfei adiacente tumorii. Analizele de sange sunt
f~cute pentru verificarea function:lrii ficatului ~i
oaselor iar radiografla la p1,'lmani cerceteaz~
raspandirea celulelor in aceste locuri. jn cazul in
care doctorul suspecteaza raspandirea celulelor
intr-o anumi~ regiune a corpului ~i aceasta va fi
radiografia~.
O varietate de tehnici este folosi~. jn
scanarea cu izotopi, o cantitate mic~ de
substant:1 radioactiv~ este injecta~ in organism,
iar sangele o transport:l in organul sau zona de
tesut suspecta~ de cancer.
jn cazul In care acestea contin celule
canceroase, retin o cantitate diferi~ de izotopi in
comparatie cu restul tesutului sa:natos.Pacientul
va fi radiograflat cu ajutoru1 unui instrument
special care detecteaz~ radiatia produs~ de
substant:1,cancerul putand fi astfel observat.
Medicul va avea acum mai multe informatii
despre tipul de cancer, precum ~i despre dezvoltarea ~i avansarea acestuia. jn functie de acestea,
medicul va putea decide administrarea unui
tratament eficient. Scopul tuturor tratamentelor
Impotriva cancerului este de a distruge sau de a

Chirurgia
Metodele chirurgicale de 1ndepa:rtare a cancerului sunt practicate de foarte mult timp. in
unele cazuri, celulele neobi$nuite ce se pot
transforma 1n celule canceroase sunt expulzate
la timp. Aceasta implica: de obicei oprirea cre~terii vizibile a celulelor afectate prin 1nlocuirea
cu o portiune mare de tesut 1nconjun1tor sa:na:tos
pentru a asigura eliminarea tuturor celulelor
canceroase. De asemenea, chirurgul va 1ndepa:rta nodurile de scurgere ale limfei.
Chirurgia este folosita: 1n cancerele localizate,
la fel ca radioterapia. Unele forme de cancer pot ~
fi vindecate cu ajutorul radioterapiei, fa:ra: :3
necesitatea unei intervenUi chirurgicale. in alte j
situaUi, radioterapia poate fi aplicata: 1nainte sau ~
dupa: o operatie pentru a 1llilri ~ansele unei m
vindeca:ri sigure.
~
Scopul radioterapiei este de a distruge cance- -g
rul prin iradiere. Radiatia distruge materialul ge- ~
O Terapia cu raze
de neutroni este
folosita in tratarea
cancerului la cap ~i
la gat. Fasciculele de
laser sunt folosite
pentru a fixa pacientul in fa1a unui
camp de neutroni.

O Pacient suferind
de cancer la gat
suporta un tratament cu laser cu
argon ro~u. Pacientului ii este injectata
o substan,a absorbita doar de celulele
canceroase, care le
face sensibile la puternicele raze de laser, ce pot fi fixate
pe o zona de dimensiuni foarte mici.
247

O Farmacista preparand medica mente

pentru chimioterapie. Chimioterapia
ajuta la tratarea
unor boli, in special
a cancerului,
prin administrarea
de medicamente pe o lunga
perioada de timp.

Radiolog

nand

exami-

radiografii

sani

sau

la

Mamografia

Efede
secundare
Radioterapia nu este lipsi~ de efecte secundare,
Insa acestea pot fi reduse printr-o supraveghere
medical~ corespunz~toare. Aceasta este, de
asemenea, foarte eficient~ In eliminarea
simptomelor cancerului, 1n special a durerii,
atunci cind vindecarea nu este posibila. In unele
cazuri, este practica~ implantarea substantelor
radioactive 1n zona afecta~ de cancer.
Acestea confern o doza mare de radioactivitate zonei canceroase, doar o rnicl parte p~trunzand 1n tesutul sarultos din jur. Aceas~ forrru1 de
tratament este ideal~, deoarece v~~
tesu-

este

folosita

netic al celulelor canceroase care sunt astfel incapabile s:l se mai divida. Din nefericire, aceasta
distruge ~i celulele sarultoase 1nsa, datorit:l
abilit:ltii rernarcabile a organismului de a se
reface, citeva doze de radiatie pot fi administrate
In sigw-.mta:-cu condi:tia s:l fie aplicate treptat.
Radioterapia este efectuata in incaperi
speciale, prev:lzute cu podele, Pereti, tavane ~i
ferestre groase. lradierile sunt astfel prevenite ~i
securitatea personalului este asigurat:l. Pacientul
este ~ezat pe un pat special, sub aparat, care
este potrivit In zona tumorii.
Inaintea Inceperii tratamentului, radioterapeutul ia rnasurile de rigoare pentru localizarea
tumorii, folosind cel rnai bun unghi sau combinatie de unghiuri, la care s:l potriveasd( aparatul. Personalul p~e~te
Incaperea, inainte ca
aparatul s:l fie pornit. Este foarte important ca
pacientul sa fie a,5ezatIn aceea~i pozitie la fiecare
tratament. Tratamentul durem citeva minute,
este nedureros ~i este aplicat in fiecare zi, timp
de 5 -6 sapt:lmaru, neflind necesarn intemarea
pacientului.

mamografii.

pentru

ob-

.f
."

servarea

cancerulul

~
"

la

sani,

altor
ne,

precum

~i

tumori
cum

benigar

fi

chisturile.

~
~
6

turilor s~toase este redusa la minim. Din nefericire, 1n prezent, acest procedeu poate fi aplicat
doar la forrnele de cancer 1n stare incipientl, la
limba ~i gur'J ~i citeva de naturn ginecologicl.
Medicamentele
in cazul1n care cancerul este foarte extins, sau
exist:l efecte secundare, iradierea lui poate sa nu
fie completl sau eficientl. in aceastl situatie, se
folose~te tratamentul medicamentos. Acesta este
cunoscut sub numele de chemoterapie. Medicamentele se combina cu materialul genetic al celulelor, atacindu-l, impiedicind astfel diviziunea
celularn. Initial, acestea au fost create dintr-un
gaz otrnvitor -iperita -folosit 1n timpul primului
rnzboi mondial. S-a observat cl gazul intervenea
1n diviziunea celularn din ma:duva osoas~ unde
este creat sangele.
Substanta activ~ din acest gaz a fost
experimenta~
pe bolnavii de cancer, in
1ncercarea de a otrnvi celulele canceroase, ~i a
avut succes. Tratamentul a fost imbunatltit, flind
descoperit un mare nurru1r de medicamente noi
~i sigure, dezvoltandu-se
de asemenea
combinatii eficiente de medicamente.
Chemoterapia nu este folositl doar impotriva
cancerului extins. Este de asemenea eficientl1n
tratarea cancerului sangelui, ca leucemia,
precum ~i a cancerului ma:duvei osoase.
Tratamentul
cu hormoni
Hormonii sunt mesageri chimici care circula prin
sange, controland ~terea ~i metabolismul tesuturilor. Dacl O celula canceroasa ajunge 1ntr-un

organ aqionat de honnoni, cum ar fi uterul, poate recun~te ~i r:1spunde la mesajele honnonale.
Dadl padentului II este administrat un honnon
inhibitor -care opre~te diviziunea celularn -cancerul 1:.5iva opri evolutia. Acest tratament este
folosit pentru cancerul mamar , uterin ~i de prostata. Marele sau avantaj asupra padenti1or consta
in eliminarea efectelor secundare nephlcute.
Tratamentul
combinat
jn situatia in care rnai multe tratamente sunt efidente in vindecarea unei fonne de cancer,
acestea sunt combinate
intr-o
secventa
planificata de tratament. jn unele tumori din
copi1arie, interventia chirurgicahl este urrnata
de radioterapie locala ~i apoi de un an de
chemoterapie. Rezultatele sunt de obicei foarte
incurajatoare. jn cancerul la gat ~i la cap,
chemoterapia este unnata de radioterapie
locahl, apoi fiecare portiune de tumoare rnrnasa
este indepartata prin metode chirurgicale.
in ultimii ani, a devenit posibil transplantul
de Irulduva osoasa de la o persoaru1 la alta.
Aceasta procedurn spedalizata necesita doze
mari de radiatii aplicate in redpientul de grefa denumita iradiere in intregime a corpului.
in prezent, acest tratament este folosit doar in
anemii rare ~i leucemii. Cu toate acestea, in viitor
este posibil ca ~i alte fonne de cancer sa fie
tratate in acest mod.
Tratamentele imburultatite impotriva leucerniei asigura supravietuirea unui procent de 75%
dintre copiii ce sufern de aceasta, fat:l de doar
l(JJ/0in 1970.

O Cercetatoare
realizand un
experiment
destinat
observarii
reac~iei
sistemului
imunitar
la cancer. Teoria
imunologica
a
cancerului considera
ca celulele
canceroase sunt
produse in mod
constant de
organism, dar sunt
distruse de obicei de
sistemul de aparare
al acestuia.

.11"la!L"A.

Corpul ornenesc 82 -BOLl

ALEPIELII I

.
I

O Arteriograma
este o radiografie
care, prin injectarea
unei substan,e de
contrast in fluxul
sanguin poate
detecta ingustarile
arterelor. Aceasta
arteriograma
la
plaman este
normala -nu se
vad obstruc,ii.

O Dupa ce a dat
oxigen ~i substan,e
nutritive ,esuturilor, sangele se
reintoarce prin
vene in inima. De~i
venele realizeaza
un sistem
asemanator cu al
arterelor, exista
deosebiri esen,iale
intre ele. Pere,ii
venelor sunt mai
sub'iri. dar lumenul
interior este mult
mai spatios decat
arterele: in multe
vene exista clape.
Aceste clape din
interiorul venelor ,
produse prin
impaturirea
mucoasei sub
forma de semiluna
sau buzunare, au
rolul de a orienta
sangele intr-o
, singura direc,ie: de
la ,esuturi
, Imma.

Nici o ma~ina nu funct;ioneaza

fara combustibi1. De la aceasta
regulli nu face exceptie nici
organismul nostru; principalul
combustibil al organismului
uman, oxigenul, este transportat de siinge la diferitele
tesuturi cu ajutorul unui
sistem circulator bine organizat, cu un randament deosebit.
S

angele care circul:l prin vasele sanguine

transport:l nu numai oxigenul ci ~i alte
substante nutritive indispensabile function:lrii organismului ~i in acela~i timp transPrt:l substantelede balast de la nivelul tesu-

spre

turilor, care acumulandu-se devin toxice cum ar fi bioxidul de carbon. Aceasta circulatie In dublu sens nu se poate opri niciodata;
Intr-un adult destatura medie circula circa 5 I
de sange In care se gase~tecam 1 I de oxigen,
cantitate care In conditii de repaus este suficienta pentru patru minute ~ In caz de efort
intensnumai pentru un minut -pentru mentinerea vietii. in plus nu tot oxigenul ajunge In
tesuturi, sangele permite trecerea unei oarecare cantitati de oxigen ~i I~i continua drumul
pentru a colecta noi "Incarcaturi".

sangele 1n plam~ni, unde se oxigeneaza. De

aici sangele ajunge 1n partea stanga a inimii ~i
de aici prin circulatia mare impanze~te tot
organismul. Sangele oxigenat circula prin
artere. Aceste artere se impart in ramuri mai
mici, numite arteriale, care au pereti musculari, ~i care prin contractie ~i prin relaxare
regleaza fluxul sanguin. Aceste vase se tot
subtiaza pana cand se termina in capilare.
Diametrul capilarelor este de numai o sutime
de milimetru, dar ele sunt singurulloc 1n care
lucreaza sangele.
Capilarele -spre deosebire de toate partile
sistemului circulator -au o buna difuziune ~i
Sistemul
circulator
prin peretele lor se face schimbul 1ntre oxi~
Sangele nu ar putea ajunge In toate partile
organismului nostru fara existenta sistemului gen, substante nutritive, respectiv bioxid de
circulator, sistem de transport de o mare carbon ~i substante de balast. Suprafatatotala
a capilarelor organismului uman depa~e~te
capacitate. in centrul acestui sistem circulator
6000 m2, iar volumul lor este atat de rnare
se afla inima.
incat nu se pot umple toate 1n acela~itimp cu
Inima are doua pompe musculare -una
dreapta ~i una stanga. Pompa din partea sange. Capilarele, cand se relaxeaza, cand se
dreapta, prin a~azisa circulatiemica, 1:ndruma contracta, in functie de necesitati.
39

CIRCULATIA SANGELUI

Cand sangele ~ oxigenul tesuturilor I~i

schimb:l culoarea In ro~u Inchis ~i devine
nefolositor paruI cand nu cedeaz:l substantele
debalast ~i nu se relncarc:l cu oxigen. Sangele
1nc:lrcat cu toxine din capilare, aiunge m
venule, care au diametrul putin mai mare,
apoi 1n vene, care 1n sfa~it ailing In inirrul.
Peretele interior ai venelor este c:lptu~it cu
o mucoas:l care din loc 1n loc face cute, numite
valvule venoase, 1ndrumand sangele numai
1ntr-un singur sens (spre inirrul). Aceste valvule
opresc scurgerea sangelui 1napoi 1n ium:ltatea
dreapt:l a inimii, este pompat prin arterele
pulmonare In capilarele pl:lmanilor,
unde
bioxidul de carbon este 1nl:lturat prin respiratie
~i se relmprosp:lteaz:l cu oxigenul inspirat.
Sangele oxigenat aiunge 1n partea stang:l a
inimii, de unde pome~te din noli spre tesuturi.
Distribu,ia
sangelui
Cantitatea de sange ce trece prin tesuturi
depinde de necesit:ltile acestora. jn conditii
normale, din cantitatei de sange expulzat de
inim:l, 28% trece priri ficat, 24% prin rinichi;
mu~chii pentru a asigura mi~carea folosesc
15%; creieruI14%, iar inima doar 5%. Desigur
aceste cifre sunt orientative, ele modificandu-se In functie de necesit:lti.
Viteza circulatiei sangelui este hot:lrat:l In
principal de contractiile ritmice ale inimii, de
diametrele vaselor, anume de un grup de
celule nervoase din trunchiul cerebral, numit
centru vasomotor. Acest centru trimite In mod
continuu impulsuri, care ailing la destinatie
prin nervii simpatici de-a -lungul vaselor .
Sub influenta acestor impulsuri fibrele
musculare din peretele vascular se contract:l,
dar dac:l din cauza accentu:lrii muncii inimiide exemplu In timpul unei alerg:lri rapide
cre~te tensiunea, scad impulsurile din nervii
simpatici ~i vasele se dilat:l. cand tensiunea
scade, arterele se contract:l. jn timp ce toat:l
circulatia este reglat:l de centrul vasomotor,
necesit:ltile deosebite ale unor p:lqi din corp
sunt satisf:lcute de mecanismul de reglare
local:l. De exemplu, dac:l un mu~chi face un
efort, are nevoie de mai mult oxigen pentru a
putea satisface necesit:ltile
energetice, ~i
produce mai inuIt bioxid de carbon care
trebuie transportat. Cantitatea crescut:l de
bioxid de carbon dilat:l vasele acestui mu~chi
1n detrimentul celorlalte organe ~i cre~te
fluxul
sanguin. cand mu~chiul
nu mai
lucreaz:l, vasele se contract:l cedand altor
organe o parte din cantitatea de sange ce l-a
irigat. ~ac~ acest mecanism nu functi(jneaz~

O Prin intermediul
arterelor inima
coordoneaza
sangele bogat in
oxigen spre
1esuturi. Din partea
stanga a inimii,
ventriculul stang
este principalul
organ efector care
prin intermediul
aortei impinge
fluxul sanguin in
artere. Aorta are
un diametru
interior de 2,5 cm.
Cum parase~te
inima, din ea se
desprind arterele
coronare care iriga
inima. Deoarece
peretele arterial
dupa fiecare
contrac1ie este
supus unei presiuni
destul de mari,
peretele sau
trebuie sa fie
suficient de gros
pentru a rezista
acestei presiuni.
Peretele exterior
este larg, fibros,
spre interior
urmeaza un strat
muscular elastic;
acesta asigura
1inuta arterei.
Stratul interior al
arterei este neted,
asigurand curgerea
fara obstacole a
fluxului sanguin.

SISTEMUL

Artera

cerebral3

dreapt3

Arcul

ARTERIAL

Artera

cerebro

stanga

aortei

Artera coronara dreapta

Artera
subclaviculara
Artera

plaman

Artera

bra,ulu

Artera coronal
stanga

Artera mezenterica superioara

Aorta
Artera
rinichiului
Artera
-mezentE
inferioar

Arterele
coapselor

~
'5
~
u
.,.
~

t
~
a;
c
~

cum trebuie, mu~chiul care depune efort nu

prime~te suficient sange ~i apare crampa
muscular:l.
~i la nivelul pielii vasele de sange au un
iol specific. in urma efortului fizic cre~te
cantitatea de sange din vasele pielii pentru a

u~ura reflectarea 1n atmosfera: prin piele a

surplusului de c~ldur~ rezultat. De aceea ni se
Inro~e~te obrazulln timpul efortului fizic.
Toate tesuturile necesita:o alimentare cu oxigen 1n mod continuu, dar crei~rul 1n mod
deosebit este sensibil la lipsa de oxigen. La
O William Harvey
(1578-1657)
medic
eng'ez. a fost unul
din pionierii medicinii moderne. In
1628 a demonstrat
ca sangele nu este
imobil in organismul uman. el
circula. In imaginea
alaturata. Harvey
demonstreaza
modul de curgere
a sangelui ~ multumita clapelor
~ din interiorul veneI 6 lor -intotdeauna
I:E intr-un singur sens.

40

00
Angiograma
arterei priricipale
cerebrale -imaginea radiologica a
vaselor sanguine, in
stanga -ilustreaza
sistemul venos care
transporta sangele
din cap. in imaginea microscopica
(figura de sus), se
poate vedea sec,iunea transversala
dintr-o vena ~i o
artera -vena spre
stanga, iar spre
dreapta, artera cu
lumenul regulat,
circular.

nivelul creierului exist:l un sistem special de

"autoreglare" care mentine circulatia sangelui In
creier la un nivel acceptabil chiar $i atunci cand
alimentarea cu sange a altor tesuturi scade
dramatic -de exemplu In hemoragii (sangernri).

intotdeauna noteaz~ dou~ valori: in cazul unui

tan~r s~na:tosde exemplu 120/80, unde 120
este tensiunea sistolic~, iar 80 este tensiunea
diastolic~, m~suratein milimetri de mercur.

in caz de eneIVaresau de efort mai mare,

tensiunea poate cre~te, dar dupa: lncetarea
cauzeirepede se relntoarcela valoareanormala:.
in afara: de aceste cauze, multe boli produc
cre~tericonstantede tensiune~i tensiuneacre~te
In paralel ~i cu 1naintareaIn varsta:. Dupa:
al:lumite pa:reri tensiunea este crescuta:dacl
valoarea sistolica:depa:~e~tevaloarea ob1;inuta:
prin adunareavarstei cu 100. Dar dupa:pa:rerea
medicilor dep~irea valorilor de 160 mmHg
pentru presiunea sistolica:~i 100 mmHg pentru
presiunea diastolica:~i la persoanelevarstnice
esteo indicatie pentru tratamentmedicamentos.
La persqanele adulte valoarea minima: a tensiunii, compatibila:cu viata este 80/40.
Hipotensiunea -sca:derea valorilor tensionale sub valori normale, pe langa:pierdere de
sange sau atac de cord (inirna:) mai poate fi
provocata:de fazele terminale ale mai multor
boli. Tensiunea prea rnica: lnseamrul ca: nu
ajunge suficient sange la organele vitale, ~i
aceastamai repede sau mai tarziu conduce la
moarte. Pentru a evita acest lucru se adrninistreaza: medicamente care obliga: peretele
vaselor sa: se contracte ~i astfel sa: creasca:
tensiunea pana: cand se reu~e~teinla:turarea
cauzelbr ca:derii tensiunii -de exemplu la
pierdere de sange prin transfuzie.
Tensiunea anormal de crescuta:-hipertensiunea, poate fi produsa:~i de tumbarea g1andelor suprarenale a~ezate1
deasupra rinichilor,
debarece un hormon nurnit adrenalin~ este
secretatIn exces de aceasta:tumoare. Adrenalina stimuleaza:activitatea inirnii, cre~tetensiunea ~i cre~tecantitatea de sange ce trece prin
mu~chi.intr-un organism sa:na:tos
acesthormon
este produs In excesnumai In caz de efort fizic
excesiv sau declan~atde o sperietura:;daca:producereaIn excesdevine continua:,tensiuneaarteriala:va avea valori constant ridicate. ~i bolile
renale pot produce tensiune mare daca:enzima

Cheaguri
de singe
Sistemul circulator este un sistem inchis, In care
cantitat~a de lichid trebuie s~ raman~ mai mult
sau mai putin neschimbata. Dac~ din sistem, de
exemplu printr-o leziune, se pierde sange,
imediat intra in actiune procesul de coagulare a
sangelui pentru a sc~dea cantitatea de sange
pierdut. Acest proces pome$te imediat in clipa
in care o celul~ sanguin~ ajunge in contact cu
aerul, de asemenea in cazul lez~rii unui tesut,
dar se poate declan~a ~i singur In interiorul
sistemului circulator. Aceste coagul~ri "gre~ite"
produc cheaguri de sange, in termen ~tiintlflc
denumi~ tromb()z~. Dac~ lumenul unui vas
este inchls de un cheag, singele din fericlre
g~se~te c~1 ocolite pentru a ajunge la tesuturlle
al c~ror vas este blocat de cheag -aceasta se
cheam~ clrculatle colateral~ -alteori cheagul se
dlzolv~, dar dac~ din aceste procese nu se
produce nlcl unul, cheagul poate fi eliminat
numai prin interventle chlrurglcal~.
Tensiunea
arteriali
Prln contractla ~i relaxarea inlmii se schlmb~
In mod periodic preslunea din artere ~i arteriale. Valoarea de virf, a~a numlta preslune sls.
tollc~ este reallzat~, cand Impulsul contractiilor iniml! ajunge in partea corespunz~toare
a arterei, dup~ care scade in mod constant,
pan~ cind atinge valoarea minlm~ dinaintea
sosirl! altul impuls de contractie (tenslune
diastolic~). Cind m~soar~ tensiunea, medicul
41

CIRCULATIA SANGELUI

O Cu ajutorul
termografiei se
observa bine cat
de mult se ingusteaza vasele sanguine in timpul
fumatului. Culoarea neagra ne
arata cea mai
joasa, iar culoarea
alba cea mai inalta
temperatura. Cele
doua fotografii au
fost facute la
aceea~i mana, una
inainte de fumat
(sus), iar cealalta
dupa fumat (jos).

numita renina, produsa la nivel renal, cu rol m

menJ;inerea alimentarii normale a rinichilor cu
sange, este m cantitate prea mare. in multe
cazuri msa nu se gase~te o boala de baza
responsabila de cre~terea tensiunii arteriale.
Independent de cauza hipertensiunii, ~i daca
se cunoa~te sau nu aceasta cauza, ea trebuie
tratata, deoarece poate scurta via1;a.Daca presiuI1ea mare afecteaza peretele arterial, micile
leziuni rezultate se vindeca prin cicatrizare
ingustiind lumenul vascular. Consecin1;a este
cre~terea m continuare a tensiunii ~i este afectata alimentarea cu sange a tesuturilor,. ~i rinichiul
poate fi lezat, de aceea va produce mai multa
renina, care la randul sau cre~te tensiunea
arteriala. in sf~it
poate aparea insuficien1;a
cardiaca, tensiunea crescuta producand o supra~.solicitare a inimii, astfel mcat inima nu reu~e~te
~ sa pompeze cantitatea suficienta de sange m
-g
~i m alte tesuturi ale organismului.
0: plamani
A
~
In urma tensiunii cu u~urinta I se poate
-= sparge un vas m ochi sau in creier conducand
I la tulburari grave de vedere, respectiv la he42

Co

ul omenesc

12 ~ SANGELE

tnorag.iecerebrala. Daca tensiunea mare este

tratata la timp, pericolul aparitiei complicatiilor scade. Tumoarea suprarenala sau rinichiul bolnav trebuiesc Inlaturate ~i astfel tensiunea se normalizeaza;1n alte cazuri Sf';poate
trata medicamentos.
Locuitorii tarilor occidentale, din cauzavietii mai bune se pot Imbolnavi u~or de afectiuni
arteriale. ArteriosclerozaIncepe prin depunere
de grasime -In primul rand colesterol -pe
peretele interior al arterelor. Prin cre~terea
cantitatii de grasime,..peretele interior al
arterelor devine neregulat ~i pe acesteneregularitati se pot depune celule sanguine.Peretele
arterial devine tot mai gros, mai rigicl, lumenul
interior scade, facand dificila trecerea fluxului
sanguin. Acest proces contribuie la cre~terea
tensiunii, dar cauza producerii ei poate fi chiar
tensiunea rnare. Cauzaarteriosclerozeinu este
reductibila la o singur:l cauza; se poate mo~teni, sunt atinse de obicei persoanele obeze,
sedentare, care consuma multe grasimi, sunt
foarte stresatesau fumeaz:1.
Co

ul omenesc

14-

SISTEMUL GANGliON

.
IC
Creierului omenesc i se
atribuie adeseori numele de
computer biologic, sau biocomputer -biologic
deoarece este
parte dintr-o .fiintii vie ~i computer pentru cii acesta poate
sii stocheze informatii
asemenea unui computer obi~nuit.
D

e~i comparatia dintre creierul uman ~i

computer ne & o idee despre cat de
complex:l este munca creierului, acest
lucru estedoar partial adev~rat.jn primul clnd,
creierul poate procesa mai multe informatii
O pa~ile corpului
ilustrate la un nivel
ce arata cat la suta
din creier este legat
de acestea. Liniile
punctate marcheaza
regiunile motorji; jar
cele pline indica
regiunile senzoriale.

decat un computer ~i s;1 prelucreze date in

mult mai multe feluri. Spre exemplu, nici un
computer nu poate s;1 rationeze singur, s;1
simt;1emotii cum ar fi iubirea, mania ~i teama,
sau s;1viseze. Si chiar dac;1un computer poate
efectua operatii matematiceimposibile creierului uman, acestanu poate concepe constructii
de ma~ini, rachete sau zgane nori, nici s;1compun;1poezii sau s;1facl filme. in al doilea rand,
creierul nu functioneaz:l doar electric ci ~i
chimic. Componentele chimice sunt implicate
In comunic;1rile din interiorul creierului, precum ~i in erniterea mesajelor din acesta.
Creierul uman este o bucat;1de tesut moale,
de culoare gri-rozalie, avand forma unei nuci
uri~,
~i o suprafata ondulat;1. Greutatea
medie a creierului unui b;1rbateste de 1350 g,

VEDERE DE SUS

00
Creierul mare
este cea mai evoluata parte a creierului,
al carui cortex cerebra! formeaza cea
mai mare parte a
suprafe~ei externe a
creierului. Cele doua
jumata~i sunt unite
prin corpul calos.

VEDERE

DIN SPATE

REGIUNILE
SENZORIALE ~I MOTORII
ALE CORTEXULUI

O Influxurile traverseaza maduva spinarii spre creier: senza1ii de durere ~i de

atingere (ro~u) din
mu~chi (albastru).

regiune motorie
pARTILE

34

1---

CORPULUI

II. Ochiul (globul ocular ~i

pleoapa)
12. Fruntea
I 3. Gatul
14. Degetul mare
I 5. Degetul aratator
16. Degetul mijlociu
17. Degetul inelar

18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.

Degetul mic
Mana
incheietura main;;
Antebra'
Cot
Bra,
Umar
Gat ~; cap
Trup
~old
Genunch;

21

COMPUTERUL

BIOLOGIC

STRUCTURILE

INTERNE

ALE CREIERULUI

reierul mare

Aceasto sectiune
evidentiazo structurile majore ale
creierului. Sistemul
limbic situat In talamus are functii legate
mai ales de memorie,

cortex cerebral

Invotare

~i emotii.

functie de numarullor. De exemplu, mesajele

ce provin de la o mana in contact cu ceva
fierbinte, vor circula mult mai rapid decit cele
din urechea care in acela~itimp aude o pasare
cintand. Astfel, creierul stabile~te care informatie este mai importanta pentru organism.
Influxurile nervoase circula prin creier la
viteze de peste 400 km/h, iar 200 dintre ele
pot strabate un neuron in fiecare secunda.
Spre deosebire de computer, care poate fi
oprit, creierul este tot timpul activ. Chiar ~i in
timpul somnului, 50 de milioane de mesaje
nervoase circula spre ~i dinspre creier in
fiecare secunda, consumind tot atita electricitate cita ii este necesaraunui bec de 10 W.

cerebel

bulbul
rahidian

carp

prelungirea
maduvei

calas

hipofiza
talamus

carp amigdalaid
carp mamelar
sistemul activator

reticular
sistemullimbic

iar a unei femei de 1200 g. Comparativ cu

greutatea totala a corpului, acesta reprezinta
aproximativ 2% la ambele sexe.
Structura
creierului
Emisferele cerebrale, in numar de doua,
ocupa 90% din suprafata creierului. Acestea
se afla deasupra restului de 10%, care consta
din cateva regiuni separatede tesut ~i se continua in varful ~irei spinarii.
Creierul ~i ~ira spinarii sunt acoperite de
trei stfaturi de celule, meningele. Acestea,
impreuna cu cavitatile creierului, cunoscute
sub numele de ventricule, contin un lichid
apos, denumit lichid cerebrospinal. Acesta
protejeazaimpotriva loviturilor ~i umflaturilor
~i transporta substante nutritive din sange,
eliminandu-le pe cele nefolositoare.
Cele mai mici componente ale creierului
sunt celulelenervoase, sau neuronii. Creierul
contine peste 10000 de milioane de neuroni,
fiecare dintre ei fiind mai mic decat punctul
de la sfar~itul unei propozitii. Neuron'ul are o
masa centrala continand nucleul, cen:trul de
control al celulei, o fibra groasa; axonul, ~i
numeroase fibre subtiri numite de dendrite.
Axonii fac legatura intre celulele creierului ~i
restul organismului. Dendritele realizeaza uIf
sistem de comunicare intre neuroni.
Mesaje
in mi~care
Creierul prime~te informatii de la organele de
simt ale corpului -ochii,
urechile, nasul,
limba ~i pielea -~i de la receptorii intermusculari ~i senzorii de temperatura ai sangelui
raspanditi de-a lungul corpului. Toate acestea
sunt asemeneacomponentelor unui computer
-tastatura, mouse sau sistem grafic. Infor.:
matia este transferata in regiunile senzoriale
din emisferele cerebrale.
22

Mesajele nervoase sunt numite impulsuri.

Ele se aseamanacu semnalele electrice intr-un
circuit al computerului. Fiecare neuron are o
mica sarcina electrica, chiar ~i cand nu este
folosit. Aceasta este creata de cantit:lti diferite
de substantechimice incarcate electric, inauntrul ~i in afara celulei. (Bateriile function~aza
similar). Un impuls provenit, de exemplu, de
la ochi, provoaca scurgerea unor substante
chimice in neuron, creand o unda de incarcare
electrica ce strabate axonul, asemeneacurentului electric 'care circula printr-o sarma. La
capatul axonului substantele chimice sunt
eliberate, ciocnindu-se de neuronii invecinati.
Astfel mesajul din ochi este transferat centrului vizual al creierului. Aici este interpretat ~i,
ca raspuns, se pot trimite comenzi ce ar avea
ca rezultat contractia mu~chilor bratului.
Toate impulsurile sunt identice. Fiecare
parte a creierului interpreteaza mesajele in

Legatura
chimica
La fel cum chimia este implicata in impulsurile nervoase, ~i creierul prezinta mesageri
cl'limici specifici. Ace~tia sunt cunoscuti sub
numele de hormoni ~i formeaza sistemul po~tal al corpului. in organism exista peste 30 de
hormoni diferiti, produ~i de glandele
endocrine (pancreasul, tiroida, ovarele ~i testiculele). Glandele elibereaza hormonii in
singe ~i controleaza activitatea organelor
corespunzatoareacestora.
in timp ce impulsurile nervoase se mi~ca~i
actioneaza rapid, hormonii produc transformari lente, de lunga duraili, cum ar fi cre~terea, dezvoltarea organelor sexuale, lnmagazinarea ~i folosirea energiei provenite din
hrana. Toate glandele endocrine se afla sub
influenta hipofizei. Aceasta structura, de
marimea unui bob de mazare, aflata la baza
creierului, actioneaza la fel ca sistemele de
software sau ca un program fundamental al
computerului. Ea dirijeaza celelalte glande,
eliberand hormoni care le activeaza sau le
lntrerupe functionarea, fiind de asemenea
capabila de a le amplifica sau de a le reduce
activitatea. La randul sau, glanda este controlata de catre hipotalamus. Acestafunctioneaza
automat, 24 de ore din 24, cercetand ~i
reglind tot ceea ce se petrece in interiorul
organismului. Hipotalamusul este, de asemenea, sursa senzatiilor de foame, sete, somn ~i
a emotiilor. Hipotalamusul ~i hipofiza sunt
doar doua dintre unitatile de ie~ire ale
creierului, comparabile cu monitorul sau imprimanta unui computer. Mu~chii reprezinta
celalalt dispoZitiv principal "de ie~ire" al
creierului. in functie de instructiunile provenite de la zonele motorii ale creierului, ace~tia determina mi~careacorpului.
!

O Sec~iuneprin
cerebel, vazuta la un
microscop performant, ilustreaza
complexitatea re~elei
de cai nervoase. Pot
exista aproximativ
50.000 de dendrite
ce se afla in contact
cu o singura celula a
corpului -fiecare
capabila sa transmita
un mesaj de la o alta
celula nervoasa.

.
I
In

O Mi~carile
corpului uman se
bazeaza pe
armonia dintre
schelet. mu~chi ~i
sistemul nervos.
impreuna, acestea
ne inzestreaza cu
coordonarea
sublima ~i
deosebita de care
avem atata nevoie
pentru efectuarea
celor mai diferite
mi~cari.

Orice facem -fncepdnd

de la
cele mai simple lucruri cum
sunt scarpinarea
nasului sau
mersul pe jos, pdna la exercitii acrobatice -necesita o
coordonare desavdr~ita
dintre mu~chi, creier ~i
sistem nervos.

utem

coordonate,

af111lla

cl

mi,'icarile

daca

noastre

prin

interactiunea

sunt

bine

mu~-

chilor realizam mi$Cari ~i actiuni eficiente.

De~i mi,'icarea coordonata la nivel inalt, spre
exemplu exercitiul unui atlet lasa impresia de
~urin1;a ~i continuitate, coordonarea serve~te nu
nurnai la cre~terea perforrnantei ci are un rol
important ~i in cele rnai banale mi,'icari.
sa ne imaginam o actiune simpla, de
exemplu, cum ne suflecam maneca carna~ii sau
bern ceai din cea~ca. Odata ce ne-am ins~it
deprinderile necesare efectuarii actiunii, acestea
O Cine crede ca
aruncare unui
drajeu in gura este
un lucru simplu, se
in~eala. in primul
rand labul parietal
prime~te infarma,ii
de la arganele
senzariale despre
pazi'ia relativa a
drajeului fa,a de
carp. Apai trimite
aceste infarma,ii la
scaa~a prematarica a creierului, care
elabareaza madul
in care va fi
cansumata, dupa
care va trimite
praiectul de ac,iune
la scaar'a matrica.
in final, scaa~a
matrica trimite
camenzi mu~chilar
despre cum sa
~ ridice drajeul la
3::gura.

devin automate $i realizarea lor nu necesitI efort

intelectual. Pentru realizarea mi,5carilor coordonate -oricit
de simple ar ti ele -, trebuie mai
lntai sa cunoa$tem pozitiile partilor corpului $i
pozitia lor relativa in spatiu. Pentru construirea
acestei harti mintale se utilizeaza informatii
provenite de la ochi, de la organul de echilibru
din interiorul urechii $i de la piele. Informatiile
despre pozitia mu$chilor $i a incheieturilor sunt
transmise prin semnale generate de catre
senzorii din interiorul acestora.
Rolul
creierului
Nu intotdeauna suntem con$tienti ca actiunile
comune, cum este de exemplu bautul dintr-o
cea$Ca, sunt realizate pe doua planu.ri diferite:
mental $i tlzic. De$i este u$or sa ne dam
seama ca pentru efectuarea oricarei mi$cari
trebuie sa existe o intentie de realizare a ei,
creierul trebuie sa primeasca informatiile de
confirmare generate In procesul de roi$care.
Partea creierului care initiaza mi5carile se
nume$te scoa1ii1 premotorica iar partea care
conduce efectuarea lor se nume$te scoartil motrica. Excitatiile referitoare la perceptia spatiala
sunt preluate de lobul parietal, care se afla in
partea superioara a creierului, jar pe baza
informatiilor primite de la acesta, scoal1a motrica tritnite comenzi la mU$chii mainii $i ai bratului pentru a efectua corect mi$carile cand
dorim sa bem, adica mana sa ridice cea$ca $i sa
o aduca la gura. Apoi, cind vine randul sorbirii
sau al ine;hitirii.. scoal1a motrica actioneaza alti
mu$chi. In timp ce secventa de mi$cari elaborate de centrul de "proiectare" ai creierului se
afla in desfil$urare, informatiile despre relaxarea
$i incordarea mU$chilor sosesc in mod continuu
in creier de la nervii care deservesc mU$chii $i
incheieturile. Pentru ridicarea ce$tii, prima datI
ne aplecamputin in fati1, deplasand astfel un pic

COORDONARE

$1 REGLAJ

IN MI$CARE

O La tel ca in
majoritatea
sporturilor, ~i in
totbal este
indispensabila o
coordonare
puternica intre
picioare ~i ochi.
Cine vrea sa joace
la nivelul cel mai
inalt, trebuie sa o
taca in mod
regulat, incepand
inca din primii ani
de copilarie.

~
"0

-"
IJ
~
"
~
"
:0
c@

centrul de greutate al colpului. Sunt activate

mecanisme de echilibru prin reflex, ca pentru
realizarea lor, prin rectificarea mi~carilor musculaturii, sa ne adaptam corespunzator. Partea
creierului care controleaza aceste adaptari se
nume~te creierul mic (cerebel).
Coordonarea
mu~chilor
Actiunile noastre necesita contractia coordonata a diferitelor grupe de mu~chi. Exista
organe receptoare in mu~chi, aparate Golgi,
care detecteaza in mod continuu starea de
incordare a mu~chilor, ~i informeaza creierul
prin intermediul maduvei spinarii. In acest
mod, creierul -prin
intermediul comenzilor
transmise prin nervii motori -tine sub control
functionarea musculaturii.
Receptori similari, insa mai mari, se af1a in
zona de contact dintre mu~chi ~i tendoane.
Acestea sunt aparate Golgi sau fusuri neuromusculare. Rolul lor este probabil sa protejeze musculatura de eventuale leziuni, prin
blocarea ~emnalelor de contraqie in mu~chii
supratensionati.
T esuturi
nervoase
de motricitate
P~ocesul sofisticat de reglaj al contractiilor
musculare necesare m~carilor este realizat de
nervii motori, ai caror fibre pornesc din creier
sau din rnaduvaspinarii
~i ajung direct in
mu~hi. Fiecare celula nervoasa din nervii
motorii actioneaza cate un grup de fibre
muscu1are. cand prin intermediul unei celule
nervoase de motricitate ajung impulsuri de
mi~care in mu~chi, toate fibrele musculare
actionate de ace~tia primesc aceea~i informatie
de contractare. Aceste grupuri
de fibre
musculare reprezinta unitatile motrice ale
musculaturii. Unitatile motrice se compun dintrun numar diferit de fibre musculare, in functie
de finetea' ~i precizia mi~arii respective. Spre
exemplu, mi~carea globului ocular necesita un
reglaj foarte fin, de aceea, in mu~chii care sunt
responsabilt de mi~carea ochiului, un grup de
motricitate contine aproximativ zece fibre
musculare., in timp ce in mu~chii bratului
34

O Cine ~tie sa
mearga, vede
aceasta capacitate
ca o banalitate,
de~i chiar ~i mersul
se inva,a. Bebelu~ul
inva,a mai intai
cum sa se intoarca
de pe o parte pe
cealalta, apoi
incepe sa se
tarasca. apoi inva,a
sa stea ~i in fine se
va ridica in
picioare. Cu picioarele indepartate
incearca sa faca
primul pas fara sa
cada. Sim,ul de
echilibru i se dezvolta repede. ~i
dupa pu,in timp
devine capabil de
mi~cari care necesita coordonare in
mi~care mai
complexa. de
exemplu alergatul.
saltul sau evitarea
obiectelor. De-a
lungul vie,ii,
secven'a de baza a
mi~carilor mersului
sufera de multe ori
modificari.

(bicepsul), unde nu este nevaie de a asemenea

precizie, un grup de matricitate este campus
din peste a mie de fibre musculare.
O canditie necesarn pentru reglajul ~cari1ar
prin care ne fealizam actiunile este ca arganele
senzariale care unnaresc aceste mi.5cari sa
transmita reaqii despre ~cari 1:nmod cantinuu.
S-au realizat experimente interesante asupra
impartantei acestar semnale de rnspuns. De
exemplu, unul din subieqi a fast rugat sa scrie
ceva, astfel 1:ncatmi~carile rnainii sa ~i le poata
urmari numai pe ecranul unui televizar.
Persaana respectiva a scris impecabil cat timp a
vazut rnana pe ecran din pazitia 1:ncare a vede
In mod nannal, lnsa cind a fast schimbata
pazitia camerei de luat vederi ~i subiectul
experimentului a vazut rnana dintr-un unghi
neabi~nuit, s-a derutat ~i a scris faarte greai.
Oricat de desavar~it ar fi cantralul creierului
~i al sistemului nervas asupra musculaturii,
daca nu avem faqa carespunzataare, nu
putem aqiana cum darim. Mu~chii fiind tesuturi vii, au nevaie de suficienta hrana ~i axigen.
Circulatia sangelui trebuie sa Indeparteze In
mad cantinuu de~eurile generate datarita
funqianarii musculaturii, pentru ca mu~chiul
sa paata functiana eficient sub camanda
sistemului nervas.

Dezvoltarea fizicii inseamnii

mai mult deciit modificarea
formelor ~i dimensiunilor.
Este un proces uluitor, ce are
loc in timpul adolescentei,
transformiind copilul in adult.
T::

nSfOrmarea
sul cre~terii

unui
-dureaz~

copil

in adult
aproximativ

O Primele incercari
ale unui copil de a
merge sunt intotdeauna momente de
suspans pentru
restul familiei. De~i
copilul poate
renun1a la aceasta
abilitate pentru un
timp. preferand sa
se tarasca. nu va
dura mult pana cand
se va ridica singur in
picioare ~i va merge
fara sa fje ajutat.

-proce20 de

ani. Din nou-ru!scuti ne transfonn~m in

copii, adolescenti iar apoi ne maturiz~m complet. De-a lungul acestui proces corpul nu numai se rrulre~te,dar i-5ischimb~ ~i proportiile,
cum ar fi lungimea bratelor in raport cu restul
trupului. Nou-n~scutull~i poate mi~ca bratele
~i picioarele, degetele de la maini ~i de la
picioare, poate clipi, str:1nuta,c~sca~i se Intinde, dar nu poate sta in picioare de unul singur,
nu-~i poate coordona mainile ~i ochii pentru a
ridica un obiect, sau a .merge. Toate acestea
sunt deprinderi pe care copilul le dobande~te
pe rrulsur:!ce cre~te~i se dezvolta fizic.

O Reflexul
strangerii.
Gadilarea
palmelor unui copil
nou-nascut
stimuleaza copilul sa-~i
inchida palmele ~i sa
stranga u~or cu degetele. Stransoarea
lui poate fi destul de
puternica pentru a
sus,ine toata greutatea copilului. Acest
reflex dispare dupa
aproximativ
doua
luni.

Modificarea
proportiilor
Copilul nou-n~scut are In medie aproxirnativ
50,5 cm lungime din varful capului pan~ la
varful degetelor de la picioare ~i O greutate de
aproximativ 3,4 kg. La na~tere, b~ietii au O
lungime ~i O greutate putin mai mare decat
fetele. Capul nou-n~scutului pare enonn aproximativ 25 % din lungimea total~ a corpului. Picioarele reprezint~ aproximativ 38 %
din lungimea corpului.
pana la aproximativ
trei luni, bebelu,\"ii
pot efectua mi,\"cari
de catarare ,\"ide
inot. Astfel de
mi,\"cari reflexe ii
permit copilului sa

exploreze mediul in
care se afl.3 $i s.3-$i
preg.3teasc.3 organismul pentru actiuni
mai complicate, pe
care le va efectua
mai t.3rziu.

O Reflexul de
tarare. Impulsionarea u~oara a talpilor unui nou-nascut
il va determina pe
acesta sa se intinda
~i sa impinga cu
picioarele, ca ~i cum
s-ar tari.

125

DEZVOLTAREA

FIZICA

~opilul cre~tecermai mult In primul an de

viata: -aproximativ
50% -~i continua sa
creascaIntr-un ritm alert pana la varsta de 3
ani. Cre~tereaeste apoi lenta pana la varsta de
14-15 ani. in aceasta perioada, baietii cresc
adesea9 cm pe an, iar fetele 6,5 cm.
Copiii nou-n:lscuti pierd de obicei din greutate 1:n primele zile de viata:. Aceasta se
1:ntampladatorita faptului ca trupurile lor mici
trebuie sa se obi$nuiascacu ingerarea ~i digerarea laptelui pe cale orala, nemaiprimind
acum substantenutritive prin interrnediul placentei din uterul rnamei. Apoi, 1:nprimele ~ase
luni de viata:,greutateaunui bebelu~ mai mare
se dubleaza, iar cea a unuia rnai mic poate
deveni de trei ori rnai rnare decat la na~tere.
La varsta de aproximativ 5 .ani, proportiile
corpului sunt asemanatoarecu cele ale unui
adult. Capul reprezinta acum In jur de 12,5%
din lungimea totala a corpului, iar picioarele
500/0.Bratele, care la nou-n:lscut abia depa~eautalia, trec acum de ~olduri. Degetele de la
maini ~i de la picioare nu mai sunt scurte ~i
groase, ci se alungesc.Bratele ~i picioarele ~i
pierd aspectul greoi ~i se subtiaza. Coatele ~i
genunchii.se debaraseazade..grasime.
in organis~, organele rnajore se dezvolta 1:n
ritmuri diferi):e. De exemplu, greutatea creierului devine mai mult decat dubla 1:nprimul an
de viata:-de la 350g la peste 900g -~i pana la
varsta de 10 ani atinge greutateaunui creier de
adult, de aproximativ 1,300g. Rinichii se dezvolta aserru1nator.
Inima cre~tetreptat ~i ajunge
la dimensiunile fmale doar la varsta de adult.
La na~tere,inima are de obicei 25g ~i este de
rru1rimeaunei prune. in cele din urrru1,inima
va avea o greutate de peste 300g ~i va ajunge
la dimensiunile unui pumn de adult.
Alimenta,ia
~i somnul
Dimensiunile unei persoane sunt stabilite de
genele acesteia-tiparul chimic mo~tenit de la
parinti, cate li determina toate trasaturile fizice. De exemplu, din parinti Inalti se nasc de
obicei copii lnalti. insa fara alimentatie ~i

O Compara~ie intre propor~iile

scheletului
adult (stanga) ~i a copilului nou-nascut
(dreapta. creat la acelea~i dimensiuni).
Dureaza cateva luni pana cand scheletul
poate sus~ine membrele
unui copil.

la

O Radiografii
ilustrand diferen~ele dintre
craniul unui copil (sus) ~i cel al unui adult
(jos). Principala diferen~a se observa in dezvoltarea barbiei. por1iunea de craniu care se
dezvolta la urma.

odihna: suficiente. un copil poate avea o

ina:ltime mai mica: decat ar fi putut avea.
Alimentele asigura: energia necesara: reactiilor
chimice din organism ~i ofera: de asemenea
combustibil. care ajuta: celulele sa: creasca: ~i
sa:se multipl.ice. Somnul asigura: ra:gazul necesar cre~terii. o refacere a energiei ~i o perioada: de odihna: pentru toate pa:rtile corpului. Un
copil nou-na:scut doarme aproape tot timpul.

~
w
~
"
0

Mu~chii
~i nervii
Cele doua: tipuri de tesuturi ale corpului care
se modifica: cel mai mult pe parcursul dezvolta:rii fizice sunt mu~chii ~i oasele. Masa
musculara: a copilului este redusa: in comparatie cu cea pe care ova avea la maturitate.
Insa: tesutul muscular se dezvolta: rapid.
Rapiditatea
cu care copilul
invata: sa:-~i
foloseasca: fiecare mu~chi depinde de viteza
cu care se dezvolta: sistemulnervos.

inc~ din ziua na~terii, bebelu~uI poate

efectua multe mi$c~ri complexe, dar majoritatea acestora sunt reflexe -actiuni automate,
care nu soIicit:l creierul. De exemplu: ridicati
bebelu~uI 1n picioare, tinandu-I de maini ~i
I~sati-i picioarele s~ ating~ podeaua, apoi
deplasati-I1nainte. El va face cativa pa~i. Acest
reflex, Impreun~ cu alte actiuni similare, vor
disp~rea dup~ cateva s~pt:lmani.
Cu timpuI, pe rrulsurn ce nervii Incep s~ se
dezvolte, aceste actiuni vor reveni, 1:ns~ de
aceast:l dat~ controlate de creier. De exemplu, copiluI Incepe s~ mearg~ la varsta de
aproximativ zece Iuni.
Formarea
oaselor
La na~tere, oasele unui copiI sunt constituite
In rnare parte din tesut moale, conector.
Acesta este Inlocuit In curand de cartilagii, iar
apoi, treptat, de oase. ProcesuI se 1ncheie abia
dup~ 25 de ani. Cele rnai ;multe modific~ri le
sufern oasele bratelor, picioarelor -a~anumitele "oase Iungi" -~i cele ale craniului.
in oasele Iungi, tesutuI solid ~i dens se formeaza In partea exterioar:l, oferind rezistent:l.
Capetele oaselor sunt Invelite In cartilagiu,
pentru ca la 1ncheieturile mobile -urrulr, cot,
~oId ~i genunchi -oasele s~ alunece u~or unele peste aItele. in interioruI oaselor Iungi se formeaz~ rrulduva. Aceasta produce celule sangvine ~i depoziteaz~ substante chimice necesare
organismului, cum ar fi calciuI ~i fosforuI.

Oasele
~i

nu

tru

craniului

sunt

imbinate

ca

sunt
a

u~ura

canalul
acela

de
c~

trecerea
na~tere

tesutul

,dezvolte
Ij

pe

Deprinderi
incep

catere,

etc.,

model

de

pierde

prea

initiale,

el

spate.

ce

in

picioare

capabil

se

afl~

pe

tinandu-se

se

s~

datc1

ce

un
din

mai

un

copil

i~i

actiunile

poate

s~

un

copil

a~ezati
se

cand
va
cateva

se

ins~

fac~
pe

intoarc~

pe

copilul

are

fi

capabil

s~-

secunde,

in

burt:1.

copiilor
8 luni

de

este
s~

Existc1

s~pt;1rnani,
timp

prin

motiv

aptitudini
s~ mearg~,

s~

acestea,

capul

Majoritatea
aproximativ

este

patru

ridice

nu
Dac~

toate

aproximativ

timp

acesta

pen-

cre~te.

parte

mi~c~ri.
nu

Cu

O
mare

na~tere

craniului

diferite.

dezvoltare.

multe

burt:1,

~i

varste

mai

alt

creierul

,i
tarasc~,

se

Un

permite
ce

la

Aceasta
copilului

mamei.

moale

la

cea

reflexe

al

s~

moi

adult.

capului

m~sur~

Copiii

foarte
la

se
~i sunt
de

pot

tari

capabili
mobil~

la
s~
la

varsta
se
varsta

de
ridice
de

00
Compara,ie
intre radiografii
ale oaselor
mainii unui copil (sus) ~i cele ale unui adult
(jos). Oasele copilului sunt constituite
inca in
mare parte din ,esuturi moi.

127

DEZVOL T AREA

FIZICA

Masaters, avea doar 61 cm cand a murit la

varsta de 19 ani.
Un grup special de hormoni, hormonii sexuali, sunt implicati $i ei in procesul de cre$tere. Ace$tia induc in organism modificarile
prin care un baiat se transforma in barbat, iar
o fata in femeie. La barbati, hormonul in cauza
poarta denumirea de testosteron, iar la femei
sunt doi hormoni: estrogenul $i progesteronul.

Fata unei fete se schimbci mult mai putin

in pubertate decat cea a unui bciiat.
Trcisciturile unei fete de 6 ani sunt
regcisite ,\"ila o varstci mai inaintatci.

Zece

Trasaturile acestui baiat de 10 ani au inca

elemente caracteristice copilariei, insa
fata unui baiat se schimba foarte mult
in timpul pubertatii.

Dupa ,\"aseani, diferenta este izbitoare trebuie sa privim foarte atent pentru a vedea
ca este acela,\"ibaiat. Transformarile cele mai
evidente sunt in zona fruntii ,\"ibarbiei.

ani

aproape

mai

t.irziu,

neschimbat.

se observJ
increzJtoarepe

chipul

in pieptJnJturJ
care

fetei

Principalele
o are

Dezvoltarea
sexuali
Transformarile din organism provocate de
hormonii sexuali se pot observa de la varsta
de aproximativ 11 ani la fete $i 12 ani la baieti
$i continu~ sa influenteze dezvoltarea pana
cand copilul atinge varsta de 16 ani. Aceasta
perioada de dezvoltare fizica este cunoscuta
ca pubertate $i marcheazaperioada 1ncepand
cu care o persoana poate avea copii.
Testosteronul esteAsecretat de celule spc:;.ciale din testicule. In primul rand, acesta
declan$eazaproducerea spermei. De asemenea, provoaca cre$terea parului pe fata, sub
brate $i in jurul penisului, dar $i 1ngro$area
vocii $i induce ultimul val de cre$tere in
mu$chi $i in oaselelungi. Estrogenul$i progesteronul sunt secretati de ovare. impreuna,
ace$tiastimuleaza ovarele sa produca ovule $i
pregatescuterul pentru dezvoltareaunui eventual ovul fecundat. in plus, ei pregatesc$i glandele mamare sa produca lapte dupa na$terea
unui copil. Aceste transformari1ncepoda~ cu
decla0-5areamenstruatiei (scurgeri de sange
din uter in fiecare luna). La femei, hormonii
sexuali cauzeaza cre$terea parului pe corp,
dezvoltarea mu$chilor $i a oaselor, dar nu in
rrulsurain care o face testosteronulla barbati.
Dupa pubertate, dezvoltarea fizica este
aproape completa. Cele mai multe fete
inceteaza sa mai creascain inaltime la aproximativ 17 ani, 1nsacontinua sa ia in greutate
pana la varsta de 22 ani. Baietii continua sa
creascain 1naltime $i greutate pana la varsta
de aproximativ 20 ani.

a rJmas
diferente

$i expresia

mai

acum.

;
u

10 luni. La un an, bebelu~ii incep s:l mearg:l

iar pam la varsta de doi ani pot s:l alerge. De
la aceast:l varst:l, pam dup:l aproximativ 3
ani, majoritatea aptitudinilor fizice, ca lovirea
unei mingi, ridicarea obiectelor, c:lt:lratul,
s:lritul ~i alergatul, sunt dobandite prin joac:l.
Joaca este extrem de important:l pentru
copii, nu doar pentru faptul c:l ii ajut:l s:l se
dezvolte fizic, dar ~i pentru c:l ii invata:cum s:l
reactioneze-in contact cu alte persoane -dezvoltarea social:l. pam la Va(sta de aproximativ 8 ani, un copil poate efectua aproape orice
activitate -poate merge cu bicicleta, poate
juca tenis, poate s:lri, ~i a~a mai departe.
Ce controleaza
cre~terea
?
Viteza ~i modul in care cre~teun copil (dar nu
~i abilit:ltile legate de cre~tere)sunt controlate
de hormoni, mesagerii chimici ai organismului. Cel mai important dintre ace~tiaeste hormonul somatotrop, cunoscut sub numele de
hormon al cre~terii. Este secretat de hipofiz:l,
situat:l la baza creierului. Acest hormon sti-

muleaza:cre~terea ~i diviziunea celulara:,mai

ales In mu~chi ~i oase, prin influenta pe care
o exercit:l asupra chimiei proteinelor, grnsimilor ~i carbohidratilor din organism.
in putine cazuri, hipofiza produce o cantitate prea mica: sau prea mare de hormon
somatotrop, ceea ce duce la un ritm de
cre~tere prea ridicat sau prea sca:zut Aceste
probleme pot fi rezolvate prin Indepa:rtarea
chirurgicala:sau distrugerea tesutului supraactiv al glandei hipofize, sau prin administrarea
de injectii cu hormon de cre~tere.Daca:nu se
iau ma:suri, copilul va deveni uria~ sau pitic.
Cel mai Inalt ~i cel mai pitic om de pe pa:mant
au intrat In Cartea Recordurilor -americanul
Robert Wadlow a atins Ina:ltimeade 272 cm ~i
continua sa:creasca:cand a murit la varsi:ade ii
22 de ani; iar o fata: din Olanda, Pauline "'[
O Gigantismul
este o boala extrem de rara.
Este provocat de hipersecre,ia
hormonului
somatotrop.
Daca este descoperita
la timp,
boala poate fi tratata cu succes.

128
_"Hf.'LWA-

Corpul Omenesc41- EV~LU11ASIMTURILOR I

~
~
~
~
~
0

Din momentu' na~terii, un

copil poate sa vada, sa auda,
sa miroasa, sa simta gustu' ~i
sa raspunda la atingere.
Fiecare din cele cinci simfuri
de baza ale copilu'ui funcfioneaza, dar deocamdata nici
unu' nu este complet dczvoltat.
I nformatiile percepute prin simturi ne in~tiinteaza despre ceea ce se intampla in
jurul nostru. Cu ajutorul acestora, putem
sim1;i~i detecta forma, culoarea,
distanta rela/
tiva ~i pozi1;iaobiectelor. vazul ~i auzul ne
ajuta sa comunicam cu alte persoane. insa,
pentru copilul nou-nascut, lucrurile sunt putin
diferite. Doar in momentul in care i se dezvolta simturile, copilul este capabil sa distinga
obiecte, sa intinda o mana pentru a ridica un
obiect, sa fie con~tient de prezenta altor persoane, sau sa simta pericolul ~i sa reactioneze
la acesta.
Nou-nascutul este neajutorat ~i nu ~tie ce 11
inconjoara. William James, un psiholog din
secolul 19, era de parere ca pentru bebelu~
noul mediu este o "confuzie totala".
in urma unor experimente ~i observa1;iis-a
constatat ca bebelu~ii pot reac1;ionala diver~i
stimuli. De asemenea, ace~tia au o abilitate
O Diagrama ilustrand multiplicarea
conexiunilor de celule nervoase in creierul
unui copil, pe masura ce acesta cre~te, jar
sim,urile se ascut.

~
8.
~
"
1j
;;:

O Copilul nou-nascut
poate distinge
culoarea ~i lumina, poate urmari obiectele
mi~catoare ~i poate explora cu privirea mediul din jurul lui. Vederea in detaliu se dezvolta
abia la varsta de patru luni. in imagine se
testeaza vederea unui bebelu~ de patru luni.
O Un copil se tara~te spre mama sa, pana
cand ajunge la capatul unui ..deal imaginar".
Sim,ind sticla dedesubt, copilul refuza sa o
traverseze,
ochii sai observand
o modificare
unghiului

obstacolului.

Inn~scut~, putemic~, de a se ata~a de persoana care li Ingrije~te, fie rnama, tata sau un
Ingrijitor. Pe m~sur~ ce copilul l~i folose~te
din ce In ce mai mult simturile, sistemul s~u
ne1Voseste stimulat s~ se qezvolte.
~ La na~tere,multe din c~ile ne1Voasece duc
la creier nu sunt izolate cum trebuie. Acestora
le lipse~te o Invelitoare care asigur~ circulatia
rapid~ ~i eficienta a mesajelor ne1Voase,sau a
impulsurilor. De asemenea, reteaua celulelor
ne1Voasedin creier nu este complet~. Fiecare
celul~ este conectat~ probabil la doar dou~
sau trei alte celule, fat~ de 20 sau 30, cum este
In creierul complet dezvoltat. Aceste conexiuni sunt elementele principale ale
Inv~t:1rii. Cortexul, stratul de la suprafata
creierului, unde au loc Inv~tarea, gandirea ~i
memoria, reprezint~ doar jum~tate din
grosimea cortexului unui adult. Acesta se
Ingroa~~ pe m~sura ce conexiunile celulelor
ne1Voasese multiplic~.
vazul
La na~tere,bastona~ele(celulele ne1Voasedin
ochi care detecteaz~modific~ri ale luminii) ~i
conurile (care detecteaz~ culorile) sunt bine

dezvoltate. jnsa foveea, portiunea din spatele

ochiului, careface posibila vederea In detaliu,
se fonneaza doar la varsta de aproximativ
patru luni. De asemenea, copilul nu poate
controla pe deplin mu~chii ochiului. Acesta
poate observa obiecte aflate la o distanta de
18-25 cm. De aceea, In cea mai mare parte a
perioadei cand este treaz, bebelu~ul prive~te
In gol. Totu~i, daca In fata copilului sunt
a~ezateobiecte, l~i va Indrepta privirea catre
acestea. Copilul este atras de fonne ~i figuri
mai complexe. El va fi mai atent la o papu~a
Imbracata decat la o simpla jucarie colorata.
Chiar de la varsta de cateva saptamani,
copilul acorda multa atentie la tot ce seamana
cu chipul uman. La Inceput, bebelu~ii
reactioneaza la orice imagine ce sugereaza
fonna parului, ochii, gura ~i fonna obrajilor .
Dar, la aproximativ cinci saptamani, copilul
acorda cel mai mare interes chipului uman.
Este ca ~i cum acestaar fi programat sa Invete
chipuri. Acest lucru continua pana la varsta
de cateva luni, cand Incepe sa-~i manifeste
c.uriozitatea fata de obiecte colorate, de
diferite fonne.
Auzul
Sunetele sunt vibrar;ii. Copilul poate simti
sunetele in timp ce se afl~ Inc~ In uter.
Curand dup~ na~tere, copilului li va face
pl~cere s~ asculte sunetele provocate de
b~taile inimii, deoarece s-a obi~nuit cu ele In
123

DEZVOLTAREA SIMTURILOR

O Copilul nounascut poseda doar

reac~ii motorii elementare (ac~iuni
reflexe). ca suptul,
prinderea obiectelor
in mana, cascatul,

timpul ~ederii sale In uter. El se va agita, se va

zvarcoli ~i va emite sunete putemice.
Chiar ~i cei mai mici bebelu~i l~i Intorc
capul cand aud un sunet. Auzulle este foarte
bine dezvoltat. Ca ~i In cazul vazului, un copil
prefera sa asculte vocea umana. La aproximativ ~ase saptamani, bebelu~ul zambe~te adesea la auzul. unor voci blande, sau la vederea
unui adult. Tot In aceastaperioada, ellncepe
sa se concentreze asupra sunetelor, cum ar fi
muzica sau zgomotul ma~inii de spalat, nu
doar sa reactioneze la auzullor .

intinsul. clipitul ~i
stranutul. Suptul
este uneori o ac~iune
mai lenta ~i, uneori,
poate fi nevoie de
stimulare. prin atingerea buzelor

Mirosul
~i gustul
Uncopillncepe sa simta mirosuri neobi~nuite
la varsta de o luna sau doua. El va stramba
din nasuc, sau va Intoarce capul dinspre orice
sursa de miros putemic ~i neplacut. Dar se
pare ca bebelu~ii nu au preferinte In ceea ce
prive~te mirosurile. Ei nu vor alege Intre mirosuI unui parfum dulce ~i al unei bucati de
branza. Cu toate acestea,bebelu~ii au preferinte legate de gust. Daca sunt hraniti cu
diferite bauturi, le vor consuma mai cu pofta
pe cele mai dulci. In cazul In care copilul
simte un gust amar sau acru, cum ar fi cel al
otetului sau al apei sarate, el va Incepe sa se
strambe, sau chiar sa planga.

copilului.

O Unele persoane
considera ca, daca
bebelu~ul este
nascut intr-o
incapere mai pu,in
luminata, in care se
aud voci blande,
acesta nu va plange
~i nu i~i va strange
pumnii ca ~i cum ar
fi nervos sau speriat.
Acest copil a fost
nascut intr-o
incapere intunecata
~i a~ezat pe pantecul
mamei sale, de unde
poate auzi ritmul

"'

lent, lini~titor,
batailor inimii
acesteia.

~
~
~

al

O Rezultatele
unui experiment
facut pentru
a demonstra
preferin~ele
vizuale ale copiilor
de diferite varste. Se pare ca bebelu~ii prefera figurile culorilor sau luminozita~ii.

Atingerea
Ca ~i In cazul mirosului, bebelu~ul
reactioneaza la atingere. Cu toate acestea,nu
se ~tie exact ce simte. Copilul va plange cu
siguranta daca ceva fierbinte sau ascutit li
atinge pielea, Insa nu va reactiona In cazulln
care pielea li este gadilata cu o pana.
De asemenea, copilul nou-nascut poseda
un numar de raspunsuri automate, sau
reflexe, la anumite tipuri de stimuli: daca i se
ating genele, copilul va clipi, fie ca este treaz
sau doarme; daca i se ating palmele, copilul
l~i va Indoi degetele, Incercand sa prinda ceva
In mana; iar daca praful ajunge la nasul sau,
copilul va stranuta.

\
..If'fa'IlA.

Corpul omenesc 42 -EVOLUTIA

FIZIcA I

TUBUL

Digestia 'incepe 'indatii ce

miincarea ajunge 'in gurii.
Hrana este tranbsformatii 'in
combustibil ce asigurii energie

Cele douiJ roluri

principale ale tubului
digestiv sunt:
digerarea alimentelor

corpului.

organism.

DIGESTIV

~i fndepiJrtarea
substanfelor
neasimilate de
Gura

~
~

Glande

salivare

Esofag
Vezica

Sfincter

biliara

cardic

Sfincter

Ficat

Stomac

Ansele

igestia
m,

are
In

tubul

loc

Intr-un
digestiv

conduct

lung

care

Incepe

de

9
cu

cavitatea bucalil -pe aici intril hrana ~i se terminil

cu rectul -pe
aici se
Indepilrteazil
substantele
neasimilate,
remanente.
Portiunile
principale
sunt:
cavitatea bucalil, faringele, esofagul, stomacul
~i intestinele, In procesul digestiei fiecare
avand rolullui specific.
jn timp ce hrana parcurge tubul digestiv acesta poate dura o zi sau chiar rnai mult -se
amestecil pe parcurs cu diferite enzime (substante produse de celule vii, avand rol de a accelera anumite reactii chimice) iar acestea descompun substantele nutritive. Organismul poate
utiliza hrana doar dupa descompunerea acesteia.

O Aparatul
digestiv intra in
func,iune deja la
prima imbucatura,
pentru ca
organismul sa
utilizeze cat mai
eficient tot ceea ce
consumam.

Duoden

Intestin gros
(colon)

Valva ileocecala

inceputul
procesului
Prima portiune a tubului digestiv este cavitatea bucalil, gura. Cu toate cil hrana stil aici
foarte putin, are loc unul dintre cele mai
importante
subprocese ale digestiei: aici
Incepe descompunerea moleculelor mari In
molecule mai mici, dizolvabile.
Buzele au mai multe roluri, primul fiind
introducerea rnancilrii cu pierderi minime In
cavitatea bucalil. Deoarece In pielea de pe
buze se gilsesc foarte multe\ fibre, terminatii
nervoase, acestea sesizeazil foarte bine, exact,

Cec (caecum)

Rect

Canal anal
Anus

~7

DIGESTIA

marimea, compozitia, temperatura imbucaturii. Ajungand in gura, brana este mestecata

temeinic, adica este far;1mitata in bucatele mai
mici. In acest proces se contracta ~i se extind
mu~cbii buzelor ~i ai fetei, astfel limba poate
amesteca mai u~or mancarea in gur:l, aceasta
neputand aluneca afar:l din mi~carea sfar;1matoare a maxilarelor.
A
Sfaramatul
~i mu~catul
In consumar.ea alimentelor un rol important il
au ~i dintii. In partea din fata opt incisivi, cu
arcadele dentare pblice, mu~ca din mancare
(patru in dantura superioar:l, patru in cea
inferioara); cei patru canini (cate unul in
partea superioar:l ~i inferioar:l, pe ambele
laturi) .functioneaza ca ni~te dinti sfa~ietori, in
fInal rolul celor opt premolari ~i al celor doisprezece molari este sfacimarea branei.
In urma sfaramarii cre~te suprafata hranei;
enzimele din saliva pot incepe descompunere~
moleculelor mari ale substantelor nutritive in
molecule mai mici. Saliva este secretata de trei
perechi de glande salivare ~i din acestea se
varsa in cavitatea bucal;l. Aceasta secretie
vascoas;l este alcatuita in propot1ie de 9SO/odin
apa ~i contine multe enzime importante, printre
care bidrocarburi complexe (amidon), amilaza
care transforma amidonul din alimente in
Saliva ajunge ;n gura
pr;n canalele de
evacuare ale
glandelor salivare.
Orif;c;;le acestora se
afla pe partea
;nterioara super;oara.
respect;v
;nfer;oara a
obrazului.
GLANDELE

glucoza ~i maltoza, respectiv lizozina care

dezintegreazabacteriile. Anumite componente
ale alimentelor sunt dizolvate ~i de apa. Tot
timpul exist:l in gura o anumit:l cantitate de
saliva pentru ca din1;ii~i o!?rajii sa nu se frece
intre ele in timpul vorbirii. In momentul in care
zarim mancarea,sim1;immirosul ei sau doar o
amintim in gand dintr-o clipa in alta cre~te
debitul secre1;iei
de saliva.Dupa ce am mestecat
bine mancarea~i enzimele, fermen1;iidin saliva

Uvula

Palatul

dur

V31ul

Imagine cu vedere
din fata (jos). Putem
sa-1 observam daca
stam cu fata catre
ogl;nda, cu.gura
deschisa. Structur;le
mai profunde ale
cavitati; bucale se pot
vedea ;n imaginea
din dreapta.
SALIV

ARE

Limba

ductului

mucoasa
'58

ale glandelor

sublingual

au Inceput descompunerea substantelor nutritive, limba formeaza un bol, a bil;l rhicut;!, care
poate fi Inghitit;I dintr-o dat;I. imbuc;ltura acoperit;I de saliv;l este Impit1s;l in partea posterioarn a cavit;Itii bucale, de acolo este dirijat;I
c;ltre faringe, care nu este altceva decit organul
musculos ~i membranos situat Intre cavitatea
bucal;l ~i esofag, locul de Incruci~are a c;lii
respiratorii
cu cea digestiv;l. Din faringe
alimentul ajunge In esofagul care Incepe pe la
rhijlocul gatului. Acest organ face leg;ltura Intre
cavitatea bucal;l ~i stomac.
in faringe esofagul se Incruci~eaz;l cu c;lile
respiratorii. in timpul inghitirii respiratia este
blocat;I pentru a impiedica p;ltrunderea ali-

mentelor
In c;Iile respiratorii.
Laringele
(larynx) se ridic;I, atinge cartilajul aflat In spatele limbii, epiglot;l (epiglottis) blocand intrarea c;Iilor respiratorii.. In acela~i moment orificiul posterior al cavit;Itii nazale este blocat;I de
v;Ilul palatin. intre timp limba cu ajutorul altor
mu~chi ai gatului, asemenea unei pompe elastice de cauciuc, Impinge In spate 1mbuc;Itura,
dup;I care cu o ultim;I 1mpingere putemic;I 11
proiecteaz;I In esofag. Dac;I totu~i ajunge o
buc;Itic;I din aliment In c;Iile respiratorii
1ncepem s;I tu~im, pentru
ca buc;Itica
respectiv;I s;I ajung;I 1napoi In cavitatea bucal;I.
Inghititura pome~te cu o mi~care voit;I,
con~tient;I,
dar din momentul
In care
1mbuc;Itura este dirijat;I de limb;I ~i mu~chii

Dinfii no~tri mu~co,

sfil~ie, macino.
Sforilmo alimentele,
astfel acestora le
cre~te suprafafa,
pentru ca saliva so

Dantura
superioara

poato fncepe
digerarea.
.Incisivi
.Canin
.Premolari
.Molari

Dantura
inferioara

MI$CAREA
Ingustare

Moncarea
partial

Dilatare

digerato
In intestin

gravitafionalo

de
ci

de mi~carea
peristaltico

intestinului.

, (secunde)
Chimul provoaca
peristaltica

unda
Chim

vagus), care are o aqiune excito-motorie ~i

secretoare. Continutul stomacului -chimul
ajunge sub f9~
de pasta in intestin.
Stomacul este singurul organ care produce
un acid puternic in cantitate mai mare. Una
dintre secretiile sale este acidul clorhidric care
ajuta la descompunerea proteinelor, respectiv
la sterilizarea alimentelor, la dezintegrarea
bacteriilor. Absenta sa cauzeaz~ o digestie
lene~~ (dysepsie), supraproductia ins~ atrage
dup~ sine boli ulceroase, acestea constand in
arderea chimic~ a unor zone din peretele
stomacului (a duodenului sau a esofaguluO.
Principala
cauz~ a acestor
boli
este
producerea
acidului in cantit~ti necorespunz~toare in momente nepotrivite.

PERISTALTICA

nu este

mi~cato
forta

rnman mai mult timp in stomac decat in esofag. Stomacul este un sac in forrrul de J.
asem~rotor cu cimpoiul, ~i se imparte in trei
p~rti functionale: gura stomacului. frecvent
numit ~r cardia. fundul stomacului sau fornixul
(fundus). ~i portiunea terminal~ (pylorus).
Aceste p~rti se deosebescdestul de mult intre
ele ~i produc sucuri gastrice diferite. Stomacul
are un strat musculos putemic pentru a putea
f~mita ~i amesteca~i buc~telele de alimente
mai dure cu sucul gastric. care apoi le va
descompune chimic. Incitatiile motorii sunt
vehiculate prin intermediul aparatului nervos,
sunt controlate mai ales de nervul vag (n~rvus
,

O For1a gravita1ionala nu are un efect

considerabil asupra
parcursului alimentelor prin tubul digestiv. Insa in spa1iul
cosmic trebuie avut
grija ca mancarea sa
nu zboare din fa1a
astronautului, inainte
ca acesta sa apuce
sa mu~te din ea.

Digestia
proteinelor
Un rol primordial al st9macului este inceperea
digernrii proteinelor. Indepline~te in primul
clnd acest rol prin producerea de cltre celule
din fundul stomacului a unei enzime, care descompune proteinele, numita pepsina. Pepsina
incepe s~ rup~ lanturile de molecule lungi de
proteine din alimente in lanturi de aminoacizi
i (polipeptide) mai scurte. Acest proces incepe in
! stomac, dar se tennina doar in intestin.
~
Dac~ pepsina digern proteinele, cum de nu
,1 digern ~i peretele stomacului? C~ci se ~tie cl
: peretele stomacului se compune in mare parte
! din proteine. Explicatia poate fi c~ pepsina este
: o preenzima inactiv~ -inc~
nefunctionala I ~ secretandu-se in celulele stomacului sub fo~
I ~ de pepsinogerul, pentru a nu fi digerate chiar
celulele producatore. Pepsinogenul se transforma in pepsina activ~ doar intr-un mediu de
acid clorhidric, deci doar in momentul in care
deja s-a amestecat cu sucul digestiv. Celulele
care alcltuiesc peretele stomacului sunt protejate cu un strat de mucoasa,. care impiedica
realizarea contactului direct dintre sucul gastric
~i celulele peretelui stomacului. Pepsina ~i
acidul clorhidric pot cauza ulcer pe peretele
stomacului doar dacl acest strat de mucoasa a
fost vatamat.
Producerea sucului gastric este controlata in
p~rte de nervi ~i in parte de hormoni. Produce-

obrazului la baza limbii, devine reflex, nu mai

poate fi influentat:I voit. In esofag bolul este
purtat in jos de undele de contractie a mu~chilor din peretele esofagului, mi~care numit~
mi$care peristaltic~; forta gravitational~ avand
un rol neglijabil, astfel ne putem hrani
nestingherit ~i stand pe cap sau in spatiul
cosmic, in stare de imponderabilitate. Hrana
este purtat~ mai departe in celelalte p~rti ale
tubului digestiv tot de ri1i~careaperistaltic~.
Ecluze in canal
Esofagul este o conduct:I musculo-membranoas~ ale c~rei capete sunt inchise de ni~te
inele musculoase. Orifici1le nazofaringian ~i
laringian se deschid cand bolul este proiectat
din faringe in esofag, dup~ care se inchid din
nou, iar bolul este condus mai jos prin
contractiile musculaturii esofagului, de mi~c~rile peristaltice. Inaintarea hranei este ajutat:I
~i de secretiamucoas~a glandelor esofagiene.
Ajungerea hranei in stomac este controlat:I
de orificiul cardic. Aici, in stomac, presiunea
este mai mare decat in esofag, pentru ca s~
ajung~ continutul esofagului in stomac iar
continutu1 stomacului s~ nu se reverse clnd
orificiul cardic se deschide.o parte din mu~chii
netezi ai esofagului trebuie s~ se contracte. In
acest fel presiunea de la cap~tul inferior al
esofagului poate cre~te suficient. Orificiul
cardic se deschide, da voie bolului s~ intre in
stomac. apoi se inchide din nou. Alimentele
59

DIGESTIA

peristaltice puternice, care preseaza mancarea

pal1iaI digerat~ c~tre orificiuI piloric. SfmcteruI piloric este mu~chiuI care blocheazll
intrarea In prima parte a intestinului,
In
intestinuI subtire -mai precis In duoden.
Asimilarea
substantelor
nutritive
Dacll presiunea din stom;c este mai mare
decat 1n duoden, chimuI, prin orificiuI piloric
ajunge in duoden. O unda peristaltic~ proiecteaz~ 1n duoden aproximativ 2-5 milimetri de
chim, transmiterea continutului total aI stornactilui poate dura de la 2 la 6 ore. CeI mai repede trec 1n intestin rnanc~rurile bogate 1n
hidrocarburi, predarea celor cu continut mare
de proteinetine rnai mult, dar cea rnai 1ndelungat:! este transmiterea alimentelor grase .
De~i stornacuI execut:! multe functii, prin
peretele s~u poate ajunge doar a cantitate
foarte mic~ de substant~ nutritiv~ In sange.
Doar moleculele apei, ale sllrii, ale anumitor

OPe
imaginea
Roentgen a stomacului se vede foarte
clar In mijloc unda
peristaltica.
care
Impinge con1inutul
stomacului
catre
sfincterul piloric
respectiv catre
intestinul sub1ire.

O Suprafa,a
exterioara neteda
~i cea interioara,
cu pliuri, a peretelui
stomacului este
protejata de un
strat de mucoasa,
impotriva sucurilor
gastrice acide ale
stomacului.

Ragaitul
in multe
culturi
este ceva
necuviincios,
insa are rolul
sau in
procesul digestiei.
Aerul inghi'it cu mancarea sau cu bautura se aduna in partea superioara
a
stomacului.
pana cand se deschide
orificiul cardic ~i aerul poate trece in
esofag. iar de aici o mi~care caracteristica a 'esuturilor
musculoase. cu sunetul aferent. il conduce in gura.

medicamente ~i ale alcoolului pot trece prin

, peretele stomacului. Descompunerea tuturor
componentelor alimentelor se continu~ in
intestinul subtire, substantele nutritive sunt
asimilate prin peretele acestuia ~i ajung In
toate p~rtile organismului.

SECTIUNEA
PERETELUI
STOMACULUI

rea anumitor componente ale sale Incepe sub o

aqiune nervoasa Inca din momentulln care ne
gandim la mancare, sau zarim alimente, simtim
gustul, mirosul lor, pentru ca stomacul sa se
poata pregc1tidin timp pentru primirea lor. Daca Ins~ nu putem consuma mancarea sperata, se
pot ivi probleme pentru ca nu are ce sa neutralizeze acidul. Daca lns~ alimentele ajung In stomac, ele determina secretarea unei noi cantitati
de sucuri gastrice de catre glandele stomacului.
"Porunca" este data de un hormon, cu secretie
locala, numita gastrina. Ea se produce In pilor
(pylorus) daca In stomac ajung alimente ce
contin prot~ine sau cand aparatul nervos -sub
influenta orica:ror alimente -Indeamn~
la
activitate celulele secretoare de gastrina.
Din stomac
in intestin
Daca bolul, dup~ amestecarea cu sucurile
digestive,
se transforma
In chim,
din
portiunea central~ a stomacului pomesc unde

O Daca stratul de mucoasa protector a!

peretelui stomacului este vatamat, atunci sub
efectul acizilor epiteliul devine ulceros,
reprezentat de petele inchise din imagine
60

~
"
~
~
~
-"
u
~

.
url

"'
In

.
socle
C Fumatul de marijuana cu ajutorul unui
hookah (0 pipa tradi,ionala) in India. Efectele de scurta durata
ale acesteia includ 0
u~oara accelerare a
batailor inimii, senza,ia
de gat ~i gura uscate
~i, destul de des,
senza'ii de foame. in
zilele noastre. marijuana este 0 substan,a interzisa in majoritatea
1;3rilor dinOccident.
Este Consumata. insa.
fara restriqii. in unele
,ari nord-africane unele dintre acestea
interzicand insa
consumul de alcool.

Ce este un drog? Drogurile pot

varia de la cafeina prezentii in
inofensiva cea~cii de ceai sau
cafea, la substantele care intrii
in compozitia droguri1or mortale, viindute ilegaL in continuare
vom urmiiri folosirea ~i abuzul
de droguri in prezent.
An fiecare zi, pe tot cuprinsul globului pamiinI tesc, milioane de oameni folosesc droguri. :in
mod surprinzator, de cele rnai multe ori, folosim droguri atunci dind consumam ceai sau cafea, sau In cazu1 multor adulti, un pahar cu vin
ce ne relaxeaza. Ca ~i alte droguri, cafeina din
ceai, cafea sau din alte bauturi racoritoare cum
ar fi Coca-Cola, sau alcoolul din vin ~i bere sunt
substante care modifial funqionarea norrna1:l a
organismului. Folosite cump~tat, aceste droguri
sunt relativ inofensive ~i In multe zone ale lumii

O Nucile betel au
efecte similare cu
cele ale tutunului
atunci cand sunt
mestecate. S-a
estimat ca
aproximativ
10% din
popula~ia lumii
mesteca betel. Nuca,
originara din
Malaya, este fiarta ~i
cura~ata ~i adesea
consumata cu
lamaie, care
stimuleaza saliva~ia,
ajutand astfel la
eliberarea drogului.

perfect legale.
Totu~i, alte tipuri de droguri sunt ilegale ~i
periculoase. Substante ca heroina fac parte din
aceas~ categorie, iar detinerea sau folosirea lor
sunt interzise prin lege. Aceste droguri pot ucide.
Alcoolul
~i tutunul
Alcoolul este probabil cel mai comun drog.
Este folosit In aproape toate colturile lumii.
Acesta se formeaz~ atunci cand drojdia "0
(particule mici de mucegai) fermenteaz~ ,g
zaharuri In mod natural, In fructe ca strugurii ~
~i In seminte, cum ar fi cele de orz. Vinul, .&
berea, cidrul ~i ~riile, cum ar fi whiskey~ul, ~
ginul ~i romul, contin toate alcool.
Acest drog actioneaz~ asupra creierului In
doua: moduri. Este un anestezic ce amortizeaz~
senzatii ~i sentimente. Este de asemenea un
depresiv, ce Incetine~te aqiuni ~i reaqii. Alcoolul
11poate face pe cel care-l bea s~ se sim~ rnai
fericit, rnai spiritual ~i rnai Increzator. Cu toate
acestea, ca ~i In cazu1 multor droguri, doar cel
care 11consuma se simte astfel. Ceilalti, Ins~, v~d
lucrurile ~ cum sunt.
Majoritatea oamenilor pot s~-~i controleze
consumul de alcool. Ace~tia sunt "b~utori
sociali", iar alcoolul se ~se~te In rnagazine,
baruri ~i restaurante. ~
abuzul de alcool este
o problema grav~ In multe tari, fiind strans lega~
de accidente rutiere, crime, sinucideri, violenta ~i
abuz sexual.
Puterea alcoolului, ca viciu, este eviden~
atunci cand o persoana dependen~ de acesta
Inceteaz~ s:l-l rnai consume. Aceas~ persoana
poate suferi de anumite simptome ale renuntarii
la alcool, de pilda delirium tremens. Acestea
cuprind transpiratia, tremuratul,
greata ~i
halucinatiile.
Nicotina din tutun este un drog consumat pe ~
scara larg~ In societate. Furnatul frunzelor uscate ~
ale plantei de tutun este foarte nociv din punCt ~
de vedere f1Zic. Furnatul poate provoca unele J

fonne de cancer, cum ar 1cella plamani ~i gat,

poate, de asemenea, cauza unele boli ale inimli
~i ale vaselor sangvine, probleme ale plamanilor,
ca bro~ita,
prec;:um ~i tulbu~ri
la copiii
nenascuti ai unei femei furrultoare.
Aceste boli sunt provocate In special de aite
ingrediente din fumul de tabac, cum ar 1vaporii
de tar ~i monoxidul de carbon. Persoanele care
inspW fumul de tiga~ In mod regulat furru1torii pasivi -se afl~ ~i ele In pericol.
Nicotina lnsiL5i poate contribui la stimularea

O O mama eschimosa ~i fjica ei in Zona arctica a Canadei, fumand limba Caprioarei (0

planta mica, ce se gase~te in regiunile
arctice). Eschimo~ii au acces la pu1ine plante
ce con1in droguri.
225

DROGURILE

IN SOCIETATE

vede opusul acestor stari.

in general, ~i in comparatie cu alte droguri
mai puternice, marijuana nu pare sa creeze
dependenta. Cercetarile au demonstrat ca
aceasta poate duce la probleme mai putin grave
in comparatie cu alcoolul sau tutunul. in multe
tari, unele grupari au incercat sa schimbe legile
~i sa inlature unele pedepse pentru consumul
acesteia.
Barbituricele
Aceste droguri create In laborator sunt uneori
prescrise de medici pentru alungarea insomniei
~i nelini5tii, In calitate de "somnifere" sau
"ca1mante". Sunt, de asemenea, recomandate
persoanelor care nu pot supravietui, clatorita
faptului c:I sunt prea nelini~tite, agitate ~i speriate
tot timpul.
Barbituricele sunt prescrise rnai rar In zilele
noastre iar folosirea lor este supravegheata cu
atentie. Aceasta datorita problemelor din trecut,
inclusiv abuzul, dependenta fizic:I ~i psihologica.
In doze rnari, barbituricele prOOuc efecte
similare cu cele ale alcoolului. Simptomele
lncetarii folosirii acestora sunt foarte grave,
uneori chiar fatale.
Amfetaminele
Fabricate ~i ele In laborator, aceste medicamente sunt denumite "excitante". Cei care
le folosesc se simt energici ~i alel1i. Aceste
medicamente accelereaza reactiile chimice ale
organismului,
producand energie. Au fost
folosite, candva, ca tablete pentru slabit.
Problema este ca, de multe ori, consumatorul
este tentat sa mai ia o doza, pentru a se simti
din nou energic. Acest fapt poate duce la
obi~nuinta ~i dependenta psihologica.
C Femei dependente de morfina in Fran1a
( 1890). Morfina este un derivat al opiului ~i
se gase~te de obicei sub forma de praf ce se
dizolva in apa. Era folosita mai ales pentru
alinarea durerilor. in spitale.
O Cafenea in Londra in secolul 18. Efectele
stimulatoare ale cafeinei, ingredientul activ al
cafelei, f3cea din aceste cafenele centre
sociale ~i literare.
unei persoane, [.Icind-{) sa se simta mai alerta ~i
mai p1ina de viata. Fumatorii se obi~nuiesc rapid
cu fumatul ~i trebuie sa fumeze mai mult pentru
a obtine ace1a,o,i
efect. Ace~tia pot, de asemenea,
deveni dependenti
din punct de vedere
psihologic, deci, chiar daca sunt co~tienti de
pericolele ~i riscurile la care se expun, le este
foarte greu sa renunte la acest obicei.
Stimularea
creierului
Asemenea nicotinei, cafeina este un alcaloid
provenit 1n acest caz din frunzele plantei de ceai,
sau din semintele arborelui de cafea. Cafeina
este prezenta ~i 1n cacao ~i unele bauturi
racoritoare, cum ar fi cola.
in consumul zilnic, cantita1;i1ede cafeina sunt
de obicei reduse. insa, 1n cantitati mai mari,
aceasta poate cauza probleme mai grave de
sanatate, cum ar fi somnul nelini$tit ~i tulburarile
digestive.
Marijuana, denumita ~i canabis sau ha~i~,
este extrasa din canepa. Cel care o consuma
se simte relaxat, tihnit, mai con~tient de ceea
ce-l Inconjoara
~i mai capabil de a fi
Increzator ~i creativ. Cel ce prive~te din afara,
226

O Diferite forme de
"ierburi" ~i radacini
de canabis. Aceasta
planta cre~te in
salbaticie in diferite
regiuni ale lumii.
Partea masculina a
plantei con~ine fibre,
iar cea feminina,
fructul ~i radacina.

O Consumul de
marijuana -de unul
singur sau in grup reprezinta
activitate
de~inerea
consumul
~ este. inca,
~ infrac~iune
z ~ari.

o
ilegala, iar
sau
de canabis
o
in multe

Halucinogenele
Halucinogenele reprezinta un grup variat de
droguri. Unele sunt naturale, cum sunt cele din
"ciupercile rnagice" $i mescalina din cactusul
"peyote". Celelalte sunt create 1n laborator, ca
I.SD-ul (acid lisergic dietilamid), cunoscut sub
numele de "acid".
Aceste droguri au efecte drarnatice asupra
con$tiintei,
a simturilor
$i a perceptiei
consurnatorului. Acesta poate avea halucinatii
puternice $i o astfel de "calatorie" poate fi
extrem de inspaimantatoare.
Cea rnai rnare parte a halucinogenilor nu
creeaza o dependenta fizica serioasa, iar pe
termen lung nu par sa cauzeze o dependenta
psihologica puternica. Ace$tia provoaca insa o
toleranta 1n organism, iar oamenii au murit,
chiar, sub influenta
lor. De exemplu,
consurnatorul poate sa-$i 1nchipuie ca este
capabil sa zboare, $i sa sara pe fereastra.
Opiaceele
Opiul, morfina $i heroina se obtin din specia
de mac denumita opiu. Acestea provoaca stari
temporare
de amorteala, lini$te $i chiar
exaltare $i fericire. in medicina, aceste droguri
se folosesc ca remedii contra durerii. Ele sunt
lnsa.. deosebit de puternice $i periculoase,
putand provoca rapid toleranta In organism $i
dependenta serioasa. O supradoza poate
chiar ucide. Renuntarea la consumul acestora
se realizeaza sub supraveghere medicala, iar
Teactiile organismului sunt neplacute: friguri,
crampe, greturi, transpiratie $i tremuraturi.
Cocaina
~i "crack"
Cocaina este un praf alb, extras din frunzele
plantei coca. Aceasta poate sa-l faca pe cel
care o consuma alert $i plin de energie, chiar
euforic. De$i unii oameni pretind ca pot folosi
cocaina ca pe un drog social sau "de
recreere", ca $i alcoolul, altii devin dependenti din punct de vedere psihologic de
aceasta. Printre
alte efecte se numara
halucinatiile, teama $i paranoia.

O Cele rnai cunoscute droguri ~i efectele lor.

Exista rnulte alte feluri de droguri consurnate
in toata lurnea, rnulte dintre acestea
con1in3nd alcaloizi, baze organice naturale
aflate in plante.

"Crack" este o versiune modificat!, din punct

de vedere chimic, a cocainei. Este unul dintre
drogurile
cele mai puternice
~i creeaza
dependenta. in unele zone consumul ilegal al
acestora poate duce la jafuri, violenta ~i alte
infractiuni.
Consumul

pe plan mondial
si abuzul
Majoritatea drogurilor folosite din motive sociale,
1:n mod legal sau nu, afecteaza creierul. Ele
altereaza aspectele rnintaie, cum ar fi g:1ndirea,
concentrarea, agilitatea, emotiile ~i con$tiinta.
Acestea sunt droguri psiho-active. in cadrul
rnajorit!tii culturilor ~i societ!tilor din lume,
oamenii folosesc droguri psiho-active. Drogt)rile
~i motivele consumului acestora variaza de la o
zorulla alta ~i 1:nfunctie de timp.
in multe tari din Occident, cocaina ~i heroina
sunt substante ilegale. Marijuana este de
asemenea ilegala, iar consumul acesteia este
condamnat -de~i probabil rnai putin astazi ca 1:n
trecut. Alcoolul ~i nicotina se g:lsesc peste tot.
Totu~i, 1:nmulte regiuni ale Africii de Nord,
detinerea ~i consumul de marijuana sunt
permise. Pe de alt! parte, consumul de alcool nu
este In general perrnis. in unele tari musulrnane,
alcoolul este absolut interzis. in unele regiuni ale
Americii de Sud, oamenii consurna cocaina
aproape la fel de normal cum cei din Marea
Britanie beau ceai. in zone din Asia, oarnenii
consuma opiu 1:nmod regulat ~i fara sa 1:ncalce
legea -iar din opiu se extrage heroina.
De ce o faci?
Un motiv comun al consumului de droguri 1:n
mediul social este folosirea lor ca "lubrifiant
social", de la o conversa!;ie la o cea~ct de cafea,
la o noapte petrecut! 1:ntr-un bar. Drogurile li
ajuta pe cei ce le consurna sa devina rnai
relaxati, deschi~i, prieteno~i, vorbareti ~i
sociabili. Un alt motiv al consumului de droguri
este faptul ca acestea par sa confere o u~urare
temporara, un fel de evadare pentru o perioada
de timp.
Oamenii Incearca sa se deta~eze de o
1:ntreagaserie de probleme: stres, bani, griji, prea
mult! sau prea pu!;ina munct, farnilii ~i prietenii
destrarnate, ~i a~a rnai departe. Unele persoane,
1:nsa, extind aceast! idee ~i 1:ncearct sa se
deta~eze de tot de lumea reala. Ele nu se pot

O Fumatori de opiu in Londra in anul 1870.

pana la inceputul secolului 20, opiul era des
consumat in Statele Unite ~i Marea Britanie,
ca o metoda de "evadare". Era de asemenea
administrat copiilor .
227

droguri. Cu timpul este nevoie de o cantitate mai

mare de drog pentru ada acele~i rezultate ca
lnainte. Aceasta nevoie de cantitati din ce 1n ce
mai mari de drog, 1n vederea obtinerii acelu~i
efect, poartl denumirea de toleran1;a.
Modul de administrare al drogurilor poate fi
de asemenea periculos. Inspirarea cocainei
poate deteriora nasul ~i caile respiratorii.
InjeCtarea unui drog cu ajutorul unui ac sau al
unei seringi, care nu sunt sterile, poate provoca
infectii ca hepatita ~i SIDA.

lupta cu via1;areal~ ~i consuma droguri pentru a

experimenta ~i a-~i crea o lume fantezist:1
altemativ~.
Un alt motiv pentru care oamenii consuma
droguri este reprezentat de presiunea exercitat:1
1n cadrul unui grup. O persoarul ia droguri
pentru ca ~i prietenii sau colegii din anturajul
acesteia fac acest lucru.
Probleme

cauzate
de consumul
de droguri
Exist:1 foarte multe probleme legate de consumul de droguri. De exemplu, orice u~urare sau
evadare dat:1de un drog este doar temporara. Pe
masura ce efectele drogului dispar, consurnatorul se 1ntoarce 1n lumea real~, f~ra banii
cheltuiti pe drog, sau timpul petrecut sub
influen1;aacestuia.
Ce-i prea mult nu-i s:lrultos, ~i acest lucru este <
cu sigurant~ valabil in cazul drogurilor. ~
Organismul ~i mintea se pot imbolnavi dac~ se
Efecte
ale dependen,ei
consuma droguri prea mult timp, sau prea mult
Dependenta de droguri poate fi psihologica sau
o dat:1-o supradoza.
fizica, sau ambele. Dependenta psihologica
De exemplu, o betie cu alcool poate ajuta o
(uneori numita obi~nuinta) se petrece in mintea
persoarul s:l uite de griji pentru un timp. ins~
omului. Consurnatorul simte ca nu poate sa
alcoolul poseda efectul pierderii inhibitiilor,
gandeasc~ norrnal ~i sa supravietuiasca fara
f~candu-l pe cel care iI consuma s~ fie rnai
ajutorul drogului. in cazul dependentei flZice,
nes~buit. in consecint:l, acesta poate provoca o
nervii, mu~chii, inima ~i alte organe ale
b~taie, sau poate cauza un accident de rna~ina,
corpului
au nevoie de drog pentru a-~i
probabil ranind alte persoane, dar ~i pe sine
continua functionarea.
insu~i. Este posibil, de asemenea, ca acestuia s:l
Daca este privat de droguri, dependentul
i se faca rau ~i s:l se 1nece cu resturi de vars~turi.
poate suferi probleme fizice ~i mintale ale
O problem~ major~ este aceea c~ multe
renuntarii la acestea. Aceste probleme variaza de
droguri
creeaz~ obi~nuint~.
Folosirea
la tremuraturi ~i friguri, la transpiratii, crampe ~i
repetat~
a unui drog poate
duce la
dureri, halucinatii (zarirea sau simtirea unor
dependent~. Consumatorul este dependent
lucruri care nu sunt reale), incon,5tienta ~i chiar
de drog ~i simte nevoia de a-l lua in mod
convulsii fatale.
regulat, pentru simplul motiv de a putea
Organismul se obi.5nuie~te treptat cu unele
merge mai departe.
228

Corpul omenesc 70 -DROGURI

intreruperea
obiceiului
Exista cateva metode de lntrerupere
a
consumului sau a dependentei de droguri.
Acestea cuprind:
.administrarea unor medicamente speciale,
sub supraveghere medicala,
.tratamente
de psihoterapie sau forme
similare de tratament,
.aderarea
la grupuri formate din fo~ti
consumatori,
.reabilitare 1ntr-un centru de dezintoxicare,
.deta~area de situatia sau grupul social
unde a 1nceput consumul de droguri,
.~i combinatii ale acestora.
Multe din cele enumerate mai sus costa bani,
iar unele societati nu asigura resurse adecvate 1n
vederea abtinerii de la consumul de droguri ~i
reabilitarii. De asemenea, reU$ita depinde de puterea vointei ~i motivatia consumatorului Insu~i.
Drogurile sunt uneori folosite de sportivi cu
scopullmbunatatirii
performantelor lor. Administrarea steroizilor anabolici, care fortifica
mu~hii, sau a altor stimulente, cum ar fi
~rnfetaminele, este considerata frauduloasa, iar
aceste droguri au fost interzise de toate
organizatiile sportive responsabile.
Consumul unor droguri poate duce chiar la
crime. Se recurge adeseori la jafuri, spargeri ~i
alte infractiuni, 1n vederea obtinerii banilor
pentru cumpararea drogurilor. Acest lucru se
1ntiimpla mai ales 1n cazul drogurilor puternice,
care creeaza dependen1;a~i care sunt adesea cele
mai scumpe. Detinerea sau consumul oricarui
drog interzis prin lege reprezinta o infractiune.

MEDICINALE

Corpul omenesc 72 -BOU

MINTALE

.
I
in organismul nostru se
desfa~oara milioane de procese in fiecare secunda toate
fiind controlate ~i coordonate
de o portiune minuscula a
creierului.

O Daca organismul
este deshidratat,
hipotalamusul
semnaleaza o modificare
a nivelului apei.
Aceasta determina
lobul posterior
al
hipofizei sa elibereze
hormon anti-diuretic
(ADH), mic~orand
~stfel cantitatea
de

maginati-vi1
omenesc,

ci1
apoi

lui1m
o

o
a~ezati

celula

dintr-un
pe

bucati1

apa pierduta prin

rinichi ~i vezica. De

corp
de

sticli1 ~i o priviti la microscop. Ce se va

intampla? ~oate celula si1 supravietuiasci1?
Aceastanu ar avea substante nutritive care si1
o tini1 in viati1, nicr ci1lduracorpului care si1o
mentini1la o temperaturn potriviti1, sau lichide
care si1impiedice deshidratareaei.
Departe de mediul si1ucaracteristic, celula
ar muri in cateva minute. Chiar daci1 tinem
celula in api1 ~i o mentinem la temperatura
n(jrmali1a corpului, de 37C, aceastava muri
in curand. Celulele necesiti1un echilibru de
substante chimice special, cu concentratii
specifice ~i cu nivele corecte ale pH-ului
(aciditate sau alcalinitate). Datoriti1 fragiliti1tii
sale, echilibrul intern al organismului trebuie
mentinut permanent -fie
ci1 organismul
doarme sau este activ.

asemenea,

glandele

suprarenale
produc
mai mult aldosteron,
permitand
astfel ca
sarea sa fie retinuta
in rinichi. Atunci
cand se bea apa,
hipotalamusul
detecteaza schimbarea ~i produce o
mic~orare a nivelului
de ADH ~i de aldosteron.
O Nivelul
este reglat
secre1ia de
~i glucagon

O Noua termografii ale unei persoane aflate

in stare de somn, realizate la intervale de
jumatate de ora. Culoarea trece de la alb
(cea mai fierbinte), la ro~u ~i galben. Modificarile se observa in special pe fa1a ~i m3na.

glicemiei
de
insulina
din

pancreas.
Glucagonul mare~te
nivelul de zahar din
sange, iar insulina II
mic~oreaza.

scadere
Iului

glucoza
eliberata

a nive-

glicemiei

glucoza depozitata

FICAT

Lsecre~ie
\

-secre,ie
de insulina
1
I PANCREAS

de

glucagon

~
"
~
011
~
O

maSurarea

glicemiei
de

catre

hi

din

sange

otalamus

~
15

91

ECHILIBRUL INTERN

Procesul care controleaza conditiile din

interiorul organismului este denumit homeostaza. Organismul are monitoare interne ~i
coordonatori pentru controlul automat al sistemelor vitale, iar acestea mentin temperatura
corpului ~i nivelele lichidelor, oxigenului ~i
glucozei din sange (energia). Coordonatorul
de baza al homeostaziei este o portiune mica
din mijlocul creierului, numit hipotalamus.
Hipotalamusull~i exercita controlul prin doua
sisteme ale corpului. Unul este sistemul nervos autonom. Celalalt este sistemul endocrin
sau hormonal, care are la baza hormonii,
"mesagerii chimici" ai corpului.

lucru poate duce la acumularea

unor cantit~ti
prea mari de ap~ In unele p~rti ale corpului,
In timp ce altele devin "lnsetate",
provoc,nd
depunerea
unor substante
chimice
cu concentratii periculos
de mari.
Hipotalamusul
controleaz~
intrarea, circulatia ~i eliminarea
apei. Receptori speciali din
interiorul
hipotalamusului
stabilesc
concentratia sau diluarea s,ngelui. Dac~ nivelul apei
din s,nge scade, hipotalamusul
trimite mesaje
glandei hipofize,
situate In partea inferioara
a
acestuia. Hipofiza,
de m~rimea unui bob de
maz~re, este Ins~rcinat~ cu multe procese hormonale. Ea elibereaz~ hormonul
denumit
vasopresin~,
sau ADH (hormonul
antidiuretic).
Acesta circul~ prin s,nge ~i ajunge la rinichi.
Aici, modific~
mecanismele
de filtrare a s,ngelui, a~a Inc,t rinichii
permit trecerea unor
canti~ti
mici de ap~ In urin~. Apa r~m,ne astfel 1n s,nge. in acela~i timp, hipotalamusul
provoac~ senzatia de sete; prin urmare, se vor
consuma
mai
multe
lichid~
restabilind
nivelele corecte de fluid din organism.

Sistemul
nervos
autonom
Sistemul nervos autonom reprezinta partea
"automata" a 1ntregului sistem nervos. Acesta
are o actiune rapida ~i regleaza 1n mod continuu f\.!nctionarea multor organe interne,
cum ar fi inima, vasele sarrgvine ~i intestinele.
Sistemul autonom are doua parti: sistemul
simpatic, care tinde sa accelereze lucruri[e, ~i
sistemul parasimpatic, care 1I 1ncetine~te.
Aceste doua portiuni actioneaza deosebit de
eficient, controlandu-se reciproc. De exemplu,
daca organismul este supus brusc stresului,
hipotalamusul prime~te semnale nervoase din
multe parti ale corpului ~i din alte regiuni ale
creierului. La randul sau, acesta e~ite semnale
prin nervii simpatici, accelerand ritmul batailor
inimii ~i provocand dilatarea unor vase de sange. Acest lucru permite circulatia unei cantitati
mai mari de sange 1n mu~chii din membre,
corpul fiind pregatit pentru activitati fizice.
Partea hormonala a controlului hipotalamusului actioneaza mai lent decat cea nervoasa, 1nsa o data declan$ata, efectele acesteia dureaza de obicei mai mult. De, exemplu,
echilibrul apei este vital pentru organism. in
urma multor reactii chirnice din organism
rezulta apa care se pierde continuu prin transpiratie, prin urina ~i prin aerul expirat. Acest

Controlul
temperaturii
Este important
ca organismul
s~ nu devin~
prea fierbinte sau prea rece. Reactiile sale chimice, controlate
In rnare parte de substante
proteice speciale, denumite
enzime, se desf~~oara cel rnai eficient la 37C. Multe din aceste reactii chimice, In special cele din mu~chii
solicitati,
produc
c~ldura.
Dac~ se acumulaeaz~ prea mul~ c~ldura Intr-o parte a corpului, va "praji" proteinele
~i alte constituente
ale corpului,
la fel cum se praje~te un ou. Una
dintre
sarcinile
s,ngelui
este aceea de a
Impr~~tia aceas~ c~ldur~ In Intregul organism.
Mecanismul
prin care corpul
l~i controleaz~ temperatura
nu este Inc~ pe deplin Inteles. Acesta poate fi legat de concentratiile
de
calciu ~i sodiu din s,nge, sau de lichidul
din
jurul
hipotalamusului.
Dac~ organismul
se
supralnc~lze~te,
hipotalamusul
trimite mesaje
glandelor
sudoripare
din piele prin sistemul
nervos
autonom.
Aceste
glande
elibereaz~
transpiratia
la suprafata pielii, r~corind corpul
prin evaporarea
acesteia. Pierderile
de ap~ se
realizeaz~ cu ajutorul sistemului
de monitorizare a apei, care este descris mai sus.

In plus, prin interrnediul nervilor autonomi,

hipotalamusul comand~ dilatarea vaselor de
sange din piele. Astfel, cantit~ti mai mari de
sange cald circul~ prin ~i in vecin~tateapielii,
intensificand efectul general de racorire.
Echilibrul
calciului
Controlul concentratiei de calciu este un exemplu ce ilustreaz~ modul in .care mecanismele
homeostatice ale corpului trateaz~ un singur
element chimic. Peste99% din concentratiade
calciu a organismului se afl~ in oase ~i dinti in conditii normale. Restulde 1% se g~se~tein
sange ~i in alte lichide ale corpului, ins~ nu
este lipsit de important~. Acesta estevital pentru multe procese ale organismului, inclusiv
coagulareasangelui ~i functionarea s~~toas~ a
inimii, mu~chilor ~i celulelor nervoase.
Acest procent de 1% calciu trebuie controlat ~i mentinut in limite reduse, in ciuda consumului variat de calciu, preluat din alimente.
Controlul este exercitat cu ajutorul a doi hormoni -horrnonul paratiroid ~i calcitonina.
Horrnonul paratiroid este produs in cele
patru mici glande paratiroide, inglobate in
glanda tiroid~ din gat. Acestadeterrnin~ oasele
s~ elibereze in sange o cantitate din calciul pe
care il contin ~i actioneaz~ asupra rinichilor,
l~sand o cantitate mai mic~ de calciu s~ treac~
in urin~. Prin urmare, nivelul de calciu din
sange ~i din lichidele corpului cre~te.
Calcitonina provine din glanda tiroid~. Ea
se opune actiunii horrnonului paratiroid,
incurajand oasele s~ preia calciu din sange ~i
s~-l depoziteze, determinand de asemenea
rinichii s~ elibereze cantitati de calciu in surplus din sange in urin~.
Exemplele de mai sus constituie doar o
mic~ parte din procesele interne ale organismului. Multiplicati acestetipuri de sisteme de
control de cateva sute de ori, pentru a v~ face
o idee despre nu~rul infinit de substante
chimice ~i procese care alc~tuiesc mecanismele homeostatice complexe, vitale pentru
mentinerea echilibrului intern al unui organism. Toata aceast~ activitate intem~ se
desf~~oar~in mod complet automat la o persoan~ s~n~toas~-un miracol al ma~in~riei
biologice.

PRINCIPALELE CONTROALE HOMEOSTATICE REA LlZATEDEHIPOTALAMUS

..,
nervi

---,
-"

ACTH

,..,

~
~
~
~
o

reglarea
temperaturii

TSH

ADH

I
~

aldosteron

O Sectiune prin lobul anterior al hipofizei.

Celulele albastre produc un hormon care
regleaza glicemia din sange. Portiunile de
culoare ro~ie secreta hormoni care regleaza
activitatea tiroidei ~i a glandelor suprarenale.
92

calcitonina

l.pH
presiune
osmotic3

Corpul Omenesc 7 -COMPUTERUL

calciu

BIOLOGIC

in

sange

tiroxina
, producere -+-J
de caldura

O Principalele
mecanisme ale
homeostaziei.
Controlul
exercitat
de hipotalamus
face ca organismul
sa func1ioneze ca
un intreg

Corpul Omenesc 23 -CHIMIA

CORPULUI

$tim cu totii ca toti copiii seamana cu parintii 1or sau cu

bunicii -5i ca fratii -5i surorile
seamii'nii intr-o oarecare mii'sura. Sepune totu-5i intrebarea..
cat de sigur se pot prezice
triisaturile viitoruhti copil?
Cercetarea detaliata a ereditatii
ne ofera cateva raspunsuri 1a
aceasta intrebare.
BAIAT SAU FATA?
femeie

44
xv

O Michael Douglas mo~tene~te aspecul fizic ~i

poate ~i talentul actoricesc a! tatalui sau, Kirk.
embrion

O parintele
geneticii, Gregor Johann Mendel
a stabilit principiile
geneticii in anul 1865.

0
~

fata

baiat

O Dintre cele 23 de perechi de cromozomi

una determina sexul copilului. Barba1ii au
cromozomi X ~i Y; femeile XX.

e fiecare data cand spunem "seamana

cu familia" sau "are ochii mamei" ne
referim de fapt la ereditate sau, In limbaj ~tiintific, la genetica -studiul genelor .
Cea mai buna definitie a genelor este probabil cea In care genele sunt descrise ca fiind
coduri biochimice. Genele sunt entitati foarte
mici. Oamenii de ~tiinta ~tiu ca ele sunt purtate de cromozomi -ni~te structuri mici, cat
un firicel, observabile cu ajutorul microscopului. Cromozomii se afla In centrul sau nucleul
fiecarei celule umane. Toate aceste structuri
Impreuna
realizeaza
amprenta
chimica
completa a uhei persoane.
Perechi
identice
Fiecare om are 46 de cromozomi, aranjati In 23
de perechi, una din fiecare pereche provenind
din sperma tatalui, celalalta din ovulul mamei.
Cromozomii unei perechi arata foarte asemanator dar nu sunt identici. Femeile au 23
de perechi identice In timpce la barbati exista
o pereche -cromozomul
sexual -care
nu
119

EREDITATEA

GENELE PENTRU
Mo~tenirea

unui singur

DETERMINAREA

factor

CULORII

dinta de a se face evidente In constructia fizica

a unui individ, chiar daca sunt prezente de la
un singur parinte. E nevoie de o pereche de
gene recesive -cate
una mo~tenita de la
fiecare parinte -pentru ca trasatura pe care o
poarta sa devina evidenta 1n decursul vietii.

OCHILOR

Mo~tenirea poligena
Copii

parin,i

Mo~tenirea
unui
singur
factor
Geneticienii au identificat un numar mare de
gene dominante ~i recesive. De exemplu gena (
responsabila pentru aparitia parului cret este
una dominanta.
in termeni practici, asta nu Inseamna ca
poti prezice cu siguranti1 daca copilul va va
mo~teni parul buclat. Modul de comportare a
genelor este unul aleator, gena dominanta resPOnsabila pentru aparitia parului cret avand
~anse sensibil mai mari de a transfera aceasta
trasatura. Principiul de functionare ne poate
ajuta lnsa 1ntr-un-inod negativ- sa Intelegem
ca nu ne putem a~tepta la un copil cu par
drept (daca ne-am dori a~a ceva) atunci cand
unul dintre parinti are parul cret iar celalalt nu.
Aceasta forma de ereditate, numita mo~tenire a unui singur factor, este relativ simpla ~i
ne poate oferi informatii generale asupra sanatatii ~i aspectului general al viitorului copil.
Spre norocul nostru, majoritatea trasaturilor
"normale" sunt date de catre genele dorninante. Cu toate acestea mai exista ~i exceptii.

<I> <I> <I> <I>

Copii
.Gena

dominanta

pentru

ochi caprui

.Gena

dominanta

pentru

ochi alba~tri

in conform;tate
cu teor;a unu; factor s;mplu
al ered;tiJt;; (stiJnga-sus), cop;;; piJr;nt;lor cu
och; ciJpru; vor avea och; ciJpru; pur;, alba~tr; pur; sau ciJpru;. Atunci cum se expl;ciJ
d;vers;tatea de culor;? Conform teor;e; pol;.
genelor (dreapta-sus)
culoarea este determ;natiJ de ma; multe perech; de gene.

este identic. La femei exist.I doi cromozomi

mari, In form~ de X, In vreme ce la b~rbati
exist.I unul Y, av~nd forma unui carlig.
Aceast.I mic~ diferent~ In strucura celular~
este "cheia" solution~rii dilemei dac~ copilul
care se va na~te va fi b~iat sau fat.I. Modulln
care se dispun cromozomii pentru a forma

120

Por;nf;; cu och; alba~tr; vor avea cop;; cu

och; alba~tr; (E) dar culoarea och;lor
cop;;Ior a; coror por;nf; au och;; de culor;
d;fer;te nu poate fi prec;zato
din cauza
numorulu;
mare de gene ~; a modulu; In
care ele ;nteracf;oneazo
(A, B, C ~; D),
ceea duce la o mare var;etate
de culor;.

Factorul
X
.Cromozomii
X ~i Y determina sexul unei per~ soane. Cromozomul X mai contine 1nsa ~i alte
1 16gene care nu au nimic In comun cu caracter~ isticile sexuale ale individului. Aceste gene
, sunt cunoscute ca fiind gene legate de sex

I~

deoarece ele sunt mo~tenite de catre individ,

.~ 1n acela~i timp cu cromozomul sexual.
I~
O astel de gena este cea care ne perrnite sa
': distingem corect culorile. O anumita gena care
~:.se gase~te doar 1n cromozomul X este cea care
ne face sa putem distinge culorile ro~u ~i verde.
perechi, este de cea mai mare impprant~. Vederea policrornatica este o trasatura dorninanta iar daltonismul e recesiva. Daca un
Fiecare pereche contine gene similare ~i deci
barbat are Inscrisa aceasta gena 1n codul sau
formele cele mai simple ale eredit~tii se pot

determina din perechile singulare de gene.

Genele care se comportl astfel pot s~ apar~
1n dou~ forme diferite, una dominanta, cealalta
recesiv~.De obicei, genele dominante au teri-

O in aceasta familie, genele dominante au

prod us trasaturi evidente, ca de exemplu,
ochii mamei ~i nasul tatalui.

~
"
.
6
O Toate trasaturile
noastre se afla stocate in codul nostru
genetic. Gena responsabila pentru
ochii caprui este
dominanta in compara~ie cu cea pentru

ochi alba~tri sau gri

(deasupra ~i dreapta).
Gena responsabila
pentru parul buclat
este dominanta fa,a
de cea care ne face
sa avem parul drept
(jos ~i la dreapta).

genetic, pe singurul sau cromozom X, el este

cu sigurantil daltonist deoarece nu are unde sa
aibe ~i gena cealalta, chiar daca ea este dominanta. Daca o femeie mo~tene~te gena daltonismului, efectele ei sunt suprimate de caracterul
dominant al celuilalt cromozom X, asta daca nu
e foarte ghinionista ~i ar avea nenorocul de a
mo~teni genele anormale ale ambilor parinti.
In situatia in care un barbat contribuie cu
un cromozom X la o fiica ~i cu un cromozom
y la un fiu, rezulta ca un daltonist nu poate
sa transmi~ acest defect fiului sau. Daca fiul
va fi daltonist, gena trebuie sa fi foSt transmisa
de la mama care era purtatoarea unei gene
anormale pe unul din cei doi cromozomi X.
Daca mama are o vedere normala, ea are cu
sigurantil o gena normala, pe celalalt cromozom x. In orice caz, fiica barbatului daltonist,
cea care prir11e~te acest cromozom, va fi cu
sigurantil purtatoare a genei daltonismului.
Hemofilia (0 boala rara care nu permite
coagularea sangelui) este 0 alta caracteristica
recesiva, in legatura cu sexul ~i care se transmite tot prin intermediul cromozomului x. 0
femeie poate fi purtatoare a acestei gene ~i ori
de cate ori va transmite cromozomul unui descendent de sex masculin, va aparea boala. Un
copil de sex feminin va necesita o doza dubla
de asemenea gene, din partea ambilor parinti,
pentru a fi afectata de he~ofl1ie. Dat fiind faptul ca gena in sine este foarte rara, doza dubla
este practic aproape imposibil
Sa apara.

O O lista cu
trasaturi
ereditare
dominante
~i
recesive. Hemofilia,
o boala rara a
sangelui a afectat ~i
urma~ul masculin al
reginei Victoria.

Boala este
acum in~eleasa
ca fiind transmisa
prin intermediul
unei gene
recesive, pe
linia teminina
de purtatori.

O Cromozomii
gigan~i ai musculi~ei.
Colorantul
scoate in eviden~3 benzi deschise
~i inchise de-a lungul cromozomilor.
Aceste
benzi reprezint3
genele. Genele con~in
proiectul
unui individ.

Genele recesive, fie ele nonnale sau anonnale,

potfi "purtate" de oameni de-a lungullntregii
lor vieti, fara ca acestea sa devina vreodata
evidente. jn acel~i timp, din moment ce ele
exista, sunt transmise din generatie In generatie, dar se pot manifesta brusc In lantul ereditar la oricare dintre descendenti. Daca gena
recesiva este anonnala, ea poate reprezenta
un motiv de Ingrijorare.
Gene
imperfecte
jntrebarea este de unde apar Intai genele
imperfecte. Explicatia cea mai simpla este ca
aparitia lor este pur accidentala. jn timpul
stadiilor timpurii de producere a celulelor
sexuale (spennatozoidul la barbati ~i ovulul
feminin) cromozomii sunt reprodu~i printr-un
proces chimic.
jn mod inevitabil, 1n timpul celor citeva milioane de ori de cate ori acest proces de copiere
are loc, pot sa apara ~i erori. Chiar ~i numai o
mica schimbare a ordinii elementelor chimice
poate duce lao alterare a mesajului codificat de
gena 1n cauza. Daca1n timpul fecundarii aceasta
gena se va transmite ~i urma~ul supravietuie~te,
mesajul genetic alterat va fi reprodus 1n toate

O Trasaturile normale nu sunt intotdeauna

dominante fa1a cele anormale. Gena responsabila pentru degetul in plus este dominanta.
celulele unna~ilor copilului. Acest fenomen se
nume~te mutatie genetica.
Mutatiile reprezinta o pura intamplare, ~i ca
toate hazardurile, ele pot fi intamplari fericite
sau nefericite. Din nefericire, in interioruI corpului uman, care este un organism foarte complex, schimbarile se produc de obicei spre o
directie negativa. Dar cum genele sunt produse
121

EREDITATEA

prin duplicarea genelor deja existente, daca nu

a aparut o mutatie, evolutia genelor imperfecte
va fi stopata. Nici chiar noi nu am fi evoluat de
la stadiul organismelor primitive unicelulare ~i
rasa urnana nu ar fi existat niciodata, daca aceste procese nu ar fi avut loc.
in procesul evolutiv multe schimbari In rau
sunt eliminate pe cale naturala. Fie copilul
moare Inainte sau la- na~tere, fie indivizii afectati cedeaza In lupta pentru supravietuire,
fiind astfel eliminati treptat. Dar unele mutatii
reprezinta un avantaj: "mutantii" devin viguro~i In detrimentul indivizilor "normali" ~i
astfel evolutia mai face un pas 1nainte.
Pericole
externe
Rata naturala deproducere a mutatiilor genetice este foarte scazuta. Ea poate Insa deveni
ffiai mare din cauZa efectelor drarnatice ale
unor elemente chimice sau a radiatiilor. Razele
X ~i reziduurile nucleare sunt In principal incriminate: din aceasta cauza radiografiile se fac
foarte rar embrionilor 1n dezvoltare, ovarelor
sau testiculelor ~i se iau masuri foarte stricte de
protejare a oamenilor 1mpotriva radiatiilor nucleare. Anurnite schimbari, cum ar fi Inmultirea
1mbolnavirilor de leucernie la copiii care traiesc
1n apropierea centralelor nucleare ne fac sa
1ntelegem ca precautille nu pot fi niciodata suficiente. in plus, nici unul dintre noi, oriunde
am ti-ai, nu ne putem apara de radiatiile cosrnice care ating pamantul ~i suntem cu totii vulnerabili la alte surse de radiatii naturale, cum ar fi
cele date de elementele radioactive din hrana
~i sol. Toate acestea contribuie 1ncet, dar sigur,
la cre~tere naturala a ratei mutatiilor genetice.
incruci~area
genetica
Cu toate ca mutatia genetica este singura cale
de prbducere a unor noi gene, natura are propria sa metoda, foarte ingenioasa, deIefacere a
perechilor de gene (una de la rnama ~i una de
la tata). Acest proces de refacere genetica care
cre~e semnificativ numarul combinatiilor genetice ~i deci a varietatii de noi indivizi, se petrece
1n timpul meiozei (denumirea ~tiintifica a procesului de divizare ~i multiplicare celulara).
incruci~area genetica este de multe ori beneficl, dar uneori da gre~, adaugand bucati
suplimentare la anurniti cromozorni. Acesta este
$i cazul sindromului Down, cand oul fecundat
are 47 de cromozorni 1n loc de 46. Sindromul
Down apare la 1 din 700 copii nascuti, rnai ales
la mame rnai 1n varsta. Copilul afectat ("mongoloid") are trasaturi distincte ~i poate fi handicapat mental sau poate avea serioase dificultati
de 1nvatare.
Penetran,a
Problema defectelor mo~tenite este ~i mai mult
complica~ de faptul ci1 genele l~i manifes~ caraceristicile nu doar 1n sensul domini1rii unora
asupra altora, ci ~i 1n gradul lor de penetrare,
ceea ce geneticienii numesc penetrant:l.
Penetranta poate fi slabi1 sau putemici1. De
exemplu, defectul care apare la degete numit
camptodactilie, este produs de o geni1 dominan~ ~i poate si1 aparn mo~teniti1 printr-un
singur factor. Gradul1n care o persoani1 este
atinsi1 de aceasti1 boali1 poate varia de la rigiditatea mai multor degete (penetranti1 comple~) pani1 la rigiditatea unui singur deget
(penetrant:l pal1iali1).
Daci1 un individ va mo~teni sau nu o anumi~ caracteristici1, ca hemof1lia, depinde doar
122

O Cateva picturi
care reprezinta
pe
membri atin~i de
boala ai familiei
regale Habsburg.
imparatul
Maximilian
I ~i familia lui au suferit
masive muta~ii genetice, atat pe plan
fizic cat ~i mental.
Maxilarul
inferior
era atat de proeminent incat din~ii situa~i pe acest maxilar erau dispu~i mult
in fa~a celor de pe
maxilarul
superior.
Un membru al
familiei. Carol ..cel
Vrajit.., a mo~tenit
defecte mentale
care erau.la vremea
aceea. considerate
efecte ale vrajilor .

de comportamentul unei singure perechi de

gene. Toate celelalte trasaturi, ca de exemplu
lnaltimea sau gradul de inteligenta, pot varia
atat de mult lncat ele nu pot fi controlate doar
de gene. Aceste tras~turi sunt controlate de un
ansamblu de gene care actioneaza impreuna,
nurnite poligene. Fiecate gen~ componenta
contribuie cu o mica parte la efectul total.
Poligene
Multe din caracteristicile controlate de poligene,
cum ar fi lnaltimea, greutatea sau culoarea pielli
pot fi puternic influentate de mediul de trai. Cantitatea ~i tipul de hrarul pot contribui de asemenea la lnaltimea ~i greutatea individului; expunerea la soare ii poate modifica culoarea pielli.

Se poate trnge concluzia cl genele ~i mediul actioneaza impreurul pentru a produce o specie rasa umarul- capabila sa se adapteze unor medii
complet diferite, cum ar fi regiunile Inghetate,
polare sau regiunile aride, de~ertice din Sahara.
Mediul are rol important ~i In felulln care
anurnite trasaturi, ca de exemplu talentul muzical, sunt puse In evidenta ~i tind sa devirul
o caracteristica a unei familii. Nu se ~tie cat din
acest talent este mo~tenit genetic ~i cat
depinde de mediul familial. Acela~i lucru este
valabil $i In cazul talentului pentru actorie, a
abilitalilor pentru sport, a talentului literar ~i al
multor altora. intrebarea care ramane este: cat
din ceea ce suntem este cauzat de ereditate ~i
cat e datorat factorilor de influenta externi?

Majoritatea adultilor nu fac destule exercitii. Ei parcurg drumul pana ~i de la serviciu

cu ma~ina, autobuzul sau tfenul; stau a~ezati
la birou aproape toata ziua; iar seara se
adancesc Intf-un fotoliu confortabil In fata
televizorului. Multe persoane l~i pot pune
O Omul preistoric
trebuia sa fie puternic,
rezistent ~i sanatos,
pentru a supravie~ui.

O Eleve, in 1882,
efectu3nd exerciVi
u~oare in sala de
gimnastica.

intrebarea daca aceste lucruri le sunt

daunatoare, iar raspunsul este aproape intotdeauna "da". Cei mai multi oameni ~tiu ca
exercitiile fizice le sunt benefice. Acesteacontribuie la mentinerea corpului in forma ~i
u~ureaza relaxarea ~i capacitatea de a face
fata stresului mental. De asemenea, acestea
previn obezitatea (greutate excesiva) ~i nu
numai ca prelungesc durata de viata, ci o fac
mai activa -adica o transforma dintr-o povara
intr-o placere activa.

Exercit;iul fizic este important

pentru ment;inerea slinlitlit;ii
I mentale ~i corporate. Oricare
ar fi acesta, de la alergare .
u~oarli la exercit;iu fizic dificil, trebuie flicut regulat.
c

redeti c~ faceti destule exercitii? Majoritatea copiilor fac de obicei destul~

mi$care, deoarece iau parte la jocuri $i
diferite sporturi In cadrul $colii, iar joaca lor
implic~ alergatul, s~ritul $i alte mi$c~ri.

Placa din Grecia

antica, reprezentand
o lupta corp la corp.
Grecii antici erau
campioni ai Jocurilor
Olimpice. infiintate
in 776 i.Hr .
Ca~tigatorii
deveneau eroi iar faptele
lor marete erau
slavite in arta ~i
poezia greaca.
Preocuparea
grecilor
pentru conditia fizica
a contribuit
in mare
parte la succesele lor
militare asupra
per~ilor ~i a altor
invadatori.

, in ultimele 5 milioane de ani, corpul uman

a evoluat de la o forma asemanatoare cu maimuta. in vremuri preistorice, oamenii traiau In
medii salbatice, naturale. Omul trebuia sa
vaneze animale ~i sa culeaga fructe salbatice.
El trebuia sa se fereasca de lei ~i de lupi ~i se
adapostea In pe~teri ~i colibe insalubre. Corpul
omului primitiv trebuia sa fie In forma, puternic ~i sanatos -altfel, nu supravietuia.
A
O via,a
mai
u~oara
In ultimele cateva mii de ani, cu precadere In
ultimele sute de ani, In multe regiuni ale lumii
viata a devenit mult mai u~oara. in general,
oamenii traiesc In locuinte
confortabile,
poarta haine calde ~i au ma~ini care preiau
multe sarcini, cum ar fi spalatul rufelor .
Mintile
noastre s-au adaptat acestor
schimbari rapide. Uneori suferim de stres suntem tensionati ~i simtim ca nu am realizat
nimic, cu atatea pe cap ~i timp insuficient
pentru Indeplinirea sarcinilor. Exercitiul fizic
poate contribui la eliminarea stresului. Acesta
ne distrage atentia ~i ocupa mintea cu alte
lucruri, cum ar fi cunoa~terea propriului corp
~i dezvoltarea aptitudinil.or fizice, prin urmare
181

EXERCITIULFIZIC
u~urand relaxarea ~i dep~~irearutinei zilnice.
in comparatie cu mintea, corpul a evoluat
foarte lent. inc~ este construit In cea mai
mare parte pentru viata In s~lb~ticie, alergat,
vinat ~i fuga de pericole. Dar In lumea
tehnologic~ modern~, corpul nu are prea
multe de f~cut. Ca ~i In cazul animalelor ,
cind corpul uman nu duce un mod de viat~
pentru care a fost proiectat, problemele nu
Intirzie s~ apara. Printre acestea se num~ra
grasimea excesiv~ ~i obezitatea, Incheieturi
anchilozate ~i dureroase, mu~chi fle~c~iti, o
inim~ sl~bit~, pl~mini ineficienti, vase de
singe obturate ~i In cele din urm~ o viat~ mai
scurt~ ~i mai putin pl~cut~. Din fericire, exista
tipuri de exercitii care pot Indrepta aceste
deficiente.
Via~a
sedentara
jn ciuda stresului excesiv, societatea ne ofera
din ce In ce rnai mult timp liber. jntr-o societate dominata de televiziune, oamenii sunt
tentati sa stea In fata televizoarelor ~i sa vizioneze emisiuni sportive, decat sa practice ei
O Alergatul pe loc
ajuta la men,inerea in
forma a organismului
~i este o metoda
simpla de exerci,iu,
putand ti practicat
oricand ~i oriunde.

calorii consumate pe ora

echilibru

suple~e

pierdere in
greutate

Aceasta

diagrama
eficacitatea

compara

diferitelor

exerci~ii.

Scara

de la

este

putere

1 la 5, in ordine
crescatoare.

sport

in~i~i diferite sporturi ~i s:l fie activi din punct

de vedere fizic. Lipsa de exercitii fizice duce
la reducerea fonnei fizice, care la randul s:lu
duce la disparitia dorintei de efectuarea exercitiilor pentru mentinerea in form:l a prganismului. Aceast:l tendint:l poate fi inl:lturat:l
prin exercitii regulate, de diferite tipuri.
Programe
de exerci\ii
Exist:l probabil la fel de multe exercitii cati
oameni vor s:l le efectueze. Tipurile de exercitii depind de varst:l, timpul disponibil,
facilit:lti ~i costuri, dar ~i de personalitatea
fiec:lruia. Unele persoane efectueaz:l exercitii
individuale, iar altele prefer:l activit:ltile
sportive in grup. Unii savureaz:l competitia,
iar altii nu. Deci, atunci cand vreti s:l alegeti
tipurile potrivite de exercitii ~i mentinere in
fonn:l tineti cont de stilul de viat:l ~i de
nevoile dumneavoastrn.
O u~oarn alergare pan:l la serviciu, o partid:l de inot la pranz, una de tenis seara, sau
o c:ll:ltorie cu bicicleta in weekend, sunt forme bune de exercitii. Acestea trebuie introduse in programul regulat al vietii fiec:lruia ~i
trebuie s:l devin:l parte integrant:l a rutinei
s:lpt:lmanale, nu s:l aib:l loc doar ocazional.
Exercitiul fizic nu trebuie s:l fie un eveniment fonnal, care necesit:l o costumatie ~i un
echipament special. Plimb:lrile rapide ~i alerg:lrile u~oare sunt un bun mod de a incepe.

~
z
~
~
"'

182

Cele doua tipuri principale de exercitiu

sunt sporturile (jocurile) $i activitatile sportive
de mentinere in forma. Fiecare are avantaje $i
dezavantaje,in functie de preferinte.
Multe sporturi au un aspect competitiv.
Acesta ii poate determina pe unii sa depuna
eforturi mai mari, pe masura ce incearca sa-i
invinga pe altii, sa bata recordul, sau sa-$i
depa$easCapropriile performante.
Exerci~ii
sportive
Unele sporturi sunt practicate in echipe: fotbal, cricket, rugby, baschet $i volei. Acestea
necesita cooperare $i sprijin reciproc intre
membrii echipelor. Ele pot de asemenea
deveni parte integranta a vietii sociale.
Sporturile individuale sunt practicate fie de
unul singur, fie impotriva unui competitor,
sau a cronometrului. Printre aceste tipuri de
sporturi se numara tenisul, badmintonul, golful, atletismul pe terenuri de sport sau in
camp liber $i inotul. Aceste sporturi sunt practicate adesea de persoane carora le place sa
savurezecompetitia, insa prefera sa se bazeze
mai degraba pe propriile lor puteri, aptitudini
$i performante, decat pe eforturile altora.
Desigur, toate sporturile pot fi practicate la
diferite nivele. Cu toate acestea,unele sporturi necesita mai mult timp $i efort decat
aitele, in scopul mentinerii unui nivel adecvat
al sanatatii $i formei fizice.

De exemplu, squash-ul, vaslitul ~i hocheiul

pe gheat;l necesi~ eforturi ~i rezistent;l mai
mare, de la cateva minute la o juma:tate de orn
pe repriz(l. Tenisul ~i badmintonul nu sunt
foarte solicitante, 1nsa:durata activi~tii poate fi
de pana: la o orn sau chiar rnai mult. Joggingul este u~or de controlat ~i poate fi practicat
aproape oriunde ~i oricand. Golful ~i cricketul tind sa:dureze rnai multe ore, sau chiar zile,
cu un nivel de activitate relativ sca:zut.
Datori~ varie~tii sporturilor, ga:sirea sporitului potrivit fieca:rui individ depinde In parte
de timpulliber al acestuia. O persoana: ocupa~, dar 1n forrrul, poate prefera squash-ul; alta
cu mai mult timp liber, dar care nu. este 1ntr-o
forrrul fizica: buna:, alege golful sau popicele.
Exerci\ii
pentru
men\inere
In forma
~edintele tipice de men1;inere 1n forrrul, organizate 1n cadrul ~olii, 1n alte institu1;ii, sau la bazinul de 1not, sunt un alt mod de antrenare ~i de
pa:strare a unei bune condi1;ii fizice. in unele
cazuri, aceste activi~1;i pot deveni plictisitoare,
sau pot p'Jrea lipsite de competente sportive.

Inventarea unor mi~cari noi ~i efectuarea exercitiilor pe muzica, pot contribui la diversificarea
rutinei. La fel se lntampla ~i cu exercitiile cu
mingi, franghii ~i alte obiecte, care ajuta la
mentinerea unui grad ridicat de coordonare ~i
a nivelelor de competent::i sportiva. Salile de
gimnastica, dotate cu bare, podele speciale ~i
aparate de exercitii dinamice sau statice, sunt o
altemativa. Expel1ii li pot initia pe participanti
In noi sporturi, cum ar fi gimnastica aerobica ~i
exercitiile pe podea, care pot fi benefice.
Exerci,ii
izotonice
~i izometrice
Multe persoane admit faptul ca ~edintele
sportive In grup au avantaje psihologice, conferind ~i un grad de sociabilitate activitatii.
Daca un individ face exercitii acasa, de unul
singur, este tentat sa renunte. Iridiferent de
exercitiu -izotonic
sau izometric -daca cel
care II efectueaza 1i Intelege efectul benefic, el
va avea mai multe satisfactii.
~."-"
'CCCCCC
O in practicarea
sporturilor care
necesita mult efort,
este important ca
organismul sa nu se
deshidrateze. Cicli~tii
beau des dintr-un
recipient cu apa,
pentru a suplini
lichidul pierdut, chiar
~i atunci cand sunt in
mi~care.
C Acest aparat masoara fort,a diferitor
mu~chi ~i afi~eaza
informa,iile
pe ecranul unui computer.

-"
"
~
.,
"'

O Tehnologia are un rol tot mai important in

afacerile sportive. Aceste aparate simuleaza
vaslitul, sunt dotate cu efecte sonore, iar
ecranul afi~eaza un competitor, pentru a incuraja depunerea unor eforturi fizice mai mari.

Exercitiile izotonice ("acela~i ton") se refern la contractia complet:l a mu~chilor. Aceste

tipuri de exercitii pot fi efectuate in scopul
dezvoltarii unor anumite grupe de mu~chi ~i a
cre~terii flexibilit:ltii articulatiilor, intinderea
ligamentelor ~i imbunat:ltirea circulatiei sangvine. De exemplu, flot:lrile dezvolta mu~chii
bratelor~i umerilor ~i dezmortescincheieturile
de la coate ~i umeri. Cantitatearidicat:l de oxigen solicitat:l de acest tip de exercitiu contribuie la cre~terea ~i imbunatatirea capacit:ltii
inimii ~i plamanilor. Ridicarea ~i atingerea genunchilor din pozitie culcat, este un exercitiu
bun pentru mu~chii spatelui ~i ai abdomenului, dar ~i pentru flexibilitatea ~irei spinarii.

EXERCITIUL FIZIC

O Jogging-ul poate
oferi posibilitatea de
a admira imprejurimile, fjind in acela~i timp un exerci1iu
fjzic foarte efjcient.
Unele persoane considera ca alergatul in
grup este o activitate mai sociabila,
stimulandu-i ~i pe cei
mai pu1in viguro~i, in
timp ce al1ii prefera
sa alerge individual.
E
..

s
~
a;
l:J

Exercitiile izometrice ('..aceea~ilungime")

implica de obicei aplicarea fortei musculare
lmpotriva unei rezistente, mu~chii respectivi
nemodificandu-~i lungimea. E:xemp.le sunt
exersareafortei musculare asupraunui perete
sau tinerea bratelor lateral, nemi~cate.Aceste
exercitii contribuie la lntarirea bratelor, umerilor, pieptului ~i picioarelor.
Exerci,ii
aerobice
"Aerobic" este un termen ~tiintific, insemnand
"in prezenta oxigenului liber", sau mai simplu, "cu oxigen". Acest termen a inceput sa fie
asociat cu o intreaga gama de exercitii.
Un mu~chi poate functiona un timp
anaerobic, adica fara sa aiba nevoie de oxigen. insa, daca este solicitat mai mult, are
nevoie de o cantitate suplimentarn de oxigen,
necesarncailor sale biochimice aerobice (care
au nevoie de oxigen). Cantitateasuplimentarn
de oxigen este absorbita in organism prin
plamani, a~aincat mu~chii trebuie sa lucreze
mai mult ~i mai .fapid. Oxigenul circula apoi
prin sangele pompat de inima, care trebuie
deci sa bata mai cu putere ~i mai rapid.
in concluzie, exercitiile aerobice ajuta
intreg organismul: tonifica ~i intaresc mu~chii
~i celelalte parti ale corpului care sunt solicitate; imbunatatesc randamentul plamanilor ~i
al mu~chilor cu ajutorul carora se realizeaza
respiratia; ~i sporesc randamentul ~i capacitatile inimii -care, fiind formata aproape
numai din mu~chi, solicita .incontinuu oxigen.

Aceasta cre~tere generala a activit;ltii este

benefica pentru Intregul organism -cu
conditia s;l nu se exagereze, deoarece exist;l
exercitii care prezint;l unele riscuri.
Pericole
~i riscuri
Sportul ~i exercitiile fizice sunt In general
benefice, dar uneori acesteapot fi Insotite de
raniri sau de accidente.
Unele sporturi sunt foarte periculoase.
C;lt;lrnrile ~i alpinismul, de exemplu, nu pot fi
practicate de oricine. Totu~i, riscurile pot fi
reduse la minimum de c;ltre trei factori vitali;
echipament adecvat, mult antrenament ~i
instruire calificat;l.
De asemenea, aproape orice exercitiu de
rutin;l va debuta cu catevami~c;lri de lnc;llzire,
pentru dezmortirea lncheieturilor ~i lnc;llzirea
mu~chilor. Un bun antrenor sau instructor l~i
supune elevii unei Incalziri prealabile, Inainte
de antrenamentul propriu-zis. Altminteri,
exist;l riscuri de accidentare,cum ar fi Intinderi
de mu~chi, luxatii, rupere de ligamente ~i tendoane, sau pot ap;lrea probleme ~i mai grave,
de exemplu legate de inima.
Indicatori
ai formei
fizice
Este absolut esential pentru persoanele care
nu au f;lcut sport de ceva timp, sau care au o
form;l fizic;l sc;lzut;l, s;l fie foarte atente atunci
cand Incep o nou;l form;l de exercitiu. pentru
aceasta trebuie s;l cearn sfatul medicului ~i
eventual s;l se supun;l unor analize medicale

~i, inainte sa inceapa, sa-~i imbunatateasca

fonna 1izica prin exercitii treptate, lente ~i
relaxante.
Ritmul pulsului este un bun indicator al
fonnei fizice generale ~i al modului in care
corpul reactioneaza la efortul la care este
supus. cand corpul se afla in repaus, pulsul
(rata batailor inimii) este de 60-80 batai pe
minut. in general, cu cat pulsul este mai
scazut, cu atat este mai bine.
in timpul exerciriilor, pulsul poate ajunge
la peste 150 batai pe minut. Dupa incetarea
efortului, viteza cu care pulsul revine la ritmul
sau normal poate indica fonna fizica a unei
persoane. Acesta este cunoscut sub numele
de indicele de redresare ~i este calculat prin
verificarea pulsului imediat dupa o serie de
exercirii ~i apoi din nou, dupa apro~mativ 90
de secunde, diferenta fiind calculata sub
fonna procentuala. De exemplu, daca pulsul
este de 160 batai pe minut, dupa incetarea
efortului, ~i scade pana la 120 dupa 90
secunde, indicele de revenire reprezinta diferenta dintre aceste doua numere impartita la
pulsul maxim, rezultand un sfert, sau 25%. O
persoana care prezinta acest nivel al indicelui
este sanatoasa ~i poate incepe un program
moderat de e~ercirii fara sa se a~teptela probleme. Persoanelecu un indice de 15-20%sau
mai purin, trebuie sa fie deosebit de atente in
ceea ce prive~te depunerea de eforturi.
Alte forme
de exerci\ii
Exista o serie de exercirii benefice practicate
in alte parti ale lumii, purin cunoscute de
lumea vestica. De exemplu, un tip de yoga,
cunoscut sub numele de hatha-yoga, incurajeaza relaxarea fizica ~i mentala in opozirie cu
eforturile fizice epuizante. Aceastacuprinde o
serie de exercirii denumite asane. Unele dintre acesteasunt statice, in timp ce altele sunt
dinamice ~i implica mi~cari ale unor parti sau
ale tuturor partilor corpului. Respirariaeste de
asemenea importanta, ca ~i in alte tipuri de
yoga; prin unnare, practicanrilor li se dezvolta
o respirarie eficienta ~i controlata. in plus,
ace~tia dobandesc o atitudine pozitiva, un
corp suplu ~i o stare generala buna.

O Forma fizicii a
campionului
de tenis
Michael Chang nu
constii doar in rezistentii fizicii, ci ~i in
capacitatea
de a se
concentra pe parcursui unui intreg meci.

O Muncitori
japonezi efectuandu~i exerci~iile zilnice.

-
"'
.2
o
~

184

Co

Responsabilitatea
pentru sanatatea ~i
condi~ia fizica a
angaja~ilor lor este
luata in serios de
majoritatea
companiilor japoneze.

ul Omenesc 58 -SPORTUL ~I sANATATEA

Corpul Omenesc 60 -MEDICINA

SPOR11VA

.
SI
,

De~i cotpul uman funcfioneazii ca o ma~inii complexii

acfionatii de un pilot
automat, el nece sitii intrefinere
regulatii ce constii dintr-o
dietii echilibratii
~i consistentii

00
inotatorii
consuma alimente
bogate in proteine
pentru a-~i forma
mu~chi puternici. in
cazul inotului de tip

~i efectuarea regulatii
de exercifii fizice.

picioarelor
(stanga).
Mu~chii slabesc daca
nu sunt folosi1i

craul, principalele
grupe de mu~chi
activate sunt cele ale
bra1elor, umerilor ~i

frecvent,

u ~ute de rnii de ani In urm;I, str;Irno~ii

no~tri l~i petreceau tirnpul c;Iutand alune ~i fructe, vanand pentru a-~i procura
came ~i fugind de lei ~i leoparzi. Viata era
grea, ~i oarnenii rnancau In mare parte fructe,
serninte ~i r;Id;Icini. Parcurgeau distante lungi
pentru a g;Isi ap;I ~i tr;Iiau cu spairna de a nu
fi atacati. Trebuiau s;I fie putemici pentru a
supravie!Ui ~i a avea copii, iar dac;I nu erau
putemici ~i s;In;Ito~i, rnureau.
Ast;Izi, In Lurnea Occidental;I, vanatul
aonst:lln
parcurgerea drurnului pan;Ila super~agazin,
probabil cu rna~ina, pentru a curnp;Ira atata rnancare ~i b;Iuturn cat:l este nevoie.
Aproape c;I nu trebuie s;I ne folosim rnu~chii
pentru a g;Isi sau a ne prepara rnancarea.
Aparatele efectueaz;I cea rnai grea rnunc;I. Nu
"
trebuie neap;Irat s;I f11llfoarte puternici pentru
!
a supravietui ~i chiar dac;I ne 1mboln;Ivirn,
r
doctorii pot vindeca cele mai communeboli.

mu~chii

slabi1i provocand
atrofia (raspund mai
lent stimularilor
nervoase).

Viata este acurn mult mai confortabila

decat in vremurile trecute. De aceea, multi
dintre noi traiesc mult mai mult decat traiau
popoarele primitive. Exista insa o problema.
Realizarea
unei schimbari
Avern inca trupuri la fel cu cele din Epoca de
piatr~, de~i trairn intr-o Epoca spatiala. Din ce
in ce mai multe dovezi ~tiintifice arata ca
modul in care trairn ne este uneori daunator.
Organismele umane ar putea evolua ~i mai
bine, ar putea avea o viata mai lunga ~i ar
putea suferi mai putine afectiuni, daca ne-arn
schimba modul de viatil. Multe dintre bolile
ce au devenit foarte communesunt legate in

mod direct de obiceiuri proaste de alimentatie, stres exagerat ~i lipsa exercitiului fizic.
Multe boli nu pot fi anticipate sau prevenite,
insa se pot face multe lucruri pentru pastrarea
sanatatii.
Reduceti factorii pe care speciali~tii ii consider:l cauzele bolilor commune,
cum ar fi cele
de inima ~i de plamani. Asigura1;i-vaca organismul va func1;ionabine ~i pentru mult timp.
Un corp sanatos ~i o atitudine pozitiva face
fata mai bine stresului ~i anxietatilor caracteristice vietii modeme, cum ar fi sustinerea
examenelor ~i schimbarea domiciliului. Vor
continua cercetarile ~i vor aparea idei noi
despre ceea ce este bine ~i ce este r:lu, dar
177

EXERCITIUL

FIZIC $1 SANATATEA
'..
c
..GI
.--O
u

5
.-.OW'GI
c
..".
E

GI

GI
o
c
u

...
~

-5

"C

"'

"'

..u

.0

.0

.0

E
"'

::

u
u

"C

Proteine
~i carbohidra\i
Fiintele vii sunt compuse din proteine. Corpul
uman contine kilograme de proteine, necesare cre$terii $irefacerii tesuturilor. Proteinele
animale, cum sunt camea, pe$tele, ouale,
laptele $i bclnza, se transfonna cel mai u$or
In proteine urnane, dar sunt de obicei combinate cu grasimi nesanatoase.
Plantele, In special mazarea, fasolea $i
cerealele ca orezul sau gciul, contin de
asemenea proteine. Proteinele vegetale se
transfonna rnai greu In proteine urnane, iar
daca acestea sunt singurele pe care le consumam, daca suntem vegetarieni, trebuie stabilit cu grija un amestec$i un echilibru corect.

178

~
~
~
5
>-

'..
II\
..

..
GI

GI
E

Q.

".
W

E
.-.0

acum existl o serie de exemple legate de o

viata mai sanatoasa,mai lunga $i mai placutl.
Nu este exageratl afinnatia: "E$ti ceea ce
mananci". Organismul se compune din substantele din hrana consumata. Un organism
sanatosnecesitl mancare sanatoasa.Stabilirea
unei diete echilibrate Inseamna Intelegerea
unor chestiuni legate de elementele constitutive ale mancarii, sau substante nutritive.
Toatl mancareaprovine din plante $i animale
$i este compusa din proteine, carbohidrati,
grasimi, fibre, minerale $i vitamine -plus apa.

'~
.-Q.

' -"'
"'
c

slab

O Probabil cel
mai de temut atacant din fotbalul
american este Tony
Mandarich, care consuma peste 15 000
de calorii zilnic -de
cinci ori mai mult
decat media normala. Tony are o
inal1ime de 1,98 m
~i o greutate de 143
kg. "Incredibila
matahala" consuma
alimente bogate in
calorii pentru a-~i
men1ine greutatea ~i
pretinde ca nu a luat
niciodata steroizi
anabolici in scopul
intaririi fort,ei
musculare.

S!.
.-

..C\
GI
E

uoo."'

.-",
GI.=..c
.0

.~

.c

..c
'..
--C\

C\

.c

,..'.0~-~u
Q.

-mediu

u
0

~,

.~

.c.

.~

.~

"C

Q.

!>-..
.0

~.

C\

GI

-bun

Daca consumam prea multe proteine, corpul le transforma in energie, sau in gr:1simi,
depozitandu-lepentru vremuri mai grele.
Zaharul ~i amidonul contin carbon, oxigen
~i hidrogen, de unde numele de carbohidrati.
Ace~tia alimenteaza celulele corpului, in special celulele mu~~hilor ~i creierului, cu energie
pe care o "ard" pentru a declan~a procesele
vitale. Plantele depoziteaza carbohidrati in
seminte, cum ar fi cele de mazare sau de
cereale, fructe, ca de exemplu mere sau ro~ii,
~i in legume ca morcovii ~i cartofii. Sub aceste forme, carbohidratii se combina cu elemente folositoare, cum ar fi vitaminele ~i fibra.
Multora le plac dulciurile. ZaMrul rafmat are
gust bun ~i produce imediat energie, insa dac:1
nu estefolosit, organiS:mulil transform:1rapid in
gr:1sime,putand duce la obezitate. De asemenea, acestaformeaza acizi in gur:1,ce pot distruge dintii. in afar:1de asta, nu este insotit de
elemente folositoare. Zaharul rafmat const:1in
"calorii goale" de care ne putem lipsi.

E
"
"C

\II
.2.
GI
Q.

O Acest tabel
prezinta cele mai
bune tipuri de exerci~ii pentru diferite
aspecte ale
~
intre~inerii fizice. De'
exemplu, inotul
necesita un grad mai
ridicat de vigoare ~i
for1a musculara
decat squashul, care
necesita mai multa
rezisten,a musculara
decat for1a. Corpul
se dezvolta in
func~ie de sportul
practicat. Sprinterii
tind sa aiba umerii
la~i ~i picioarele
musculoase, in timp
ce atle~ii de rezisten'a sunt mai slabi
~i mai u~ori.

simile dau un gust mai bun rnancarii, unele

contiru1ndvitamine esentiale. Excesul de grasimi se depoziteazain scurt timp pe abdomen.
Grasimile animale, denumite grasimi saturate, pot cauza afectiuni ale inimii ~i arterelor.
De aceea, acesteatrebuie consumate in cantitati mici. Grasimile nesaturateprovin de obicei din plante, ca alunele ~i semintele.Acestea
nu par sa fi asociate cu bolile de inima -dar
consumate in cantitati prea mari pot in~a.
Fibra
Fibrele vegetale -inclusiv cojile ~i particulele
tari de tulpina sau frunze, precum ~i portiunile din plante care nu au structura fibroasa nu sunt digerabile. Acestea trec direct prin
intestine. Cercetarile au aratat ca acesteasunt
necesarepentru o dieta sanatoasa.
Toate alimentele provenite din plante
contin fibra. Consumarea cerealelor integrale
sau legumelor cu coaja duce la cre~tereaasimilarii de fibre. Fibrele incetinesc trecerea altor
alimente prin intestin, astfel incat substantele

Grasimi
Gr:1similese gasescin rnajoritatea produselor
animale ~i in unele plante. Ele sunt descompuse de organism, in special pentru energie ~i
forrnarea
'

O O femeie poate
sa-~i dezvolte
mu~chii la fel de
u~or ca un barbat,
daca folose~te o
dieta speciala ~i un
antrenament asiduu.

i
5
8

I
i
i

O Carcelul -in,epenirea
involuntara
a mu~chilor -poate
fi cauzat de lipsa de sare. Acesta
ii afecteaza pe mul,i atle,i dupa suprasolicitare
fizica. Deficien,a acuta de sare -cauzata
de
transpira,ie
-poate
duce la moarte.

Gimnastul din imaginea de ma; sus are nevoie

de mu$rhi abdominali foarte puterniri pentru
a-$i mentine pozitia timp de douci serunde,
rerute de regulile rompetitiei. Gimna$tii
pot sci-$i rontorsioneze rorpurile in pozitii
neobi$nuite, datoritci forte; $; supletei
mu$rhilor bine antrenati.

folositoare pot fi extrase ~i digerate corect, In

special grasimile, vitaminele ~i mineralele. Fibrele tin totulln mi~care ~i ajuta la prevenirea
..,unor afectiuni ~i boli intestinale. De asemenea,
u~urea~ mi~carile intestinale ~i trecerea alimentelor prin intestine, 1:ni;lturand constipatia.
Minerale
~i vitamine
t..organiSmUl
are nevoie de unele substante
chimice pentru a functiona corect. Mineralele,
cum ar fi calciul, clorura de sodiu (sarea) ~i fosforul, sunt necesare pentru sanatatea oaselor,
sangelui ~i nervilor. Fierul ajuta globulele ro~ii
sa transporte oxigen, lipsa acestuia ducand la
anemie. insa cantitati prea mari de minerale pot
fi periculoase. De exemplu, sarea, In cantitati
mari, provoaca cre~terea tensiunii arteriale.
Vitaminele sunt esentiale pentru s;lMtate.
Ele permit desf;l~urarea Intr-un ritm normal a
unor procese chimice ale celulelor corpului.
Organismul nu poate produce majoritatea vitaminelor ~i, de~i avem nevoie de cantitati
mici din acestea, deficienta de vitamine poate
duce la boli grave. Scorbutul ~i rahitismul sunt
doar doua exemple.
Vitaminele ~i mineralele se afla In diverse
fructe ~i legume, produse lactate, came ro~ie
~i pe~te. Alimentele
proaspete
contin
cantitatile cele mai mari. Multe alimente pre(abricate, cum ar fi cerealele de la micul dejun
~i margarina sunt Imbogatite cu vitamine ~i
minerale. (Acestea figureaza pe ambalaj.)

,
~
~

I
"
,

O dieta
echilibrata
O dieta echilibrata trebuie sa contina proteine, carbohidrati, grasimi, fibre, minerale ~i
vitamine In cantitati corecte -nici prea mult,
nici prea putin.

Copiii au nevoie de multe proteine pentru

a cre~te~i carbohidrati pentru energie. Adultii
au nevoie de cantitati mai mici din acestea.
Gr:1similear trebui s;l fie limitate pentru toat:l
lumea ~i, pe cat posibil, gr:1similevegetale ar
trebui preferate In locul celor animale.
..incercati sa consumati alimente proaspete,
neprelucrate,cu coaja,pentru fibre ~i vitamine.
Alegeti fructe ~i legume proaspete, paine inte-

Oasele ~i mu~chii tineri cresc mai bine daca

sunt activi. Exerci1;iile ajuta oasele sa fie tari ~i
sa creasca drept. Mu~chii devin mai putemici,
cu cat sunt folosi1;i mai mult. Incheieturile se
mentin flexibile ~i bine lubrifiate doar daca
sunt Indoite ~i Indreptate In mod regulat.

gral;l ~i orez brun, alune ~i boabe dup;l poful;

consurnati moderat came, lapte, bcinz;l ~i ou;l
~i desf;ltati-v;l cu dulciuri, biscuiti, chipsuri ~i
burgeri la ocazii speciale ~i rare!
Oasele, incheieturile ~i mu~chii sunt elementele de mi~care ale corpului. Ele au sisteme de lubrifiere ~i reparatie, care le mentin
in stare de functionare. Trebuie, ins;l, s;l avem
mare grij;l de ele, pentru a ne tine toat;l viata.
Dac;l incheieturile ~i mu~chii sunt folositi
prea rar, vor incepe s;l ne doar;l. incheieturile
se anchilozeaz;l, mu~chii i~i pierd puterea ~i
tonusul, iar .oasele devin mai slabe. Toate
acestea pot fi cauzele durerii ~i .imobilitatii la
o varst;l mai inaintata.

sutura coronal3
a craniului
\

Circula,ia
Oasele, 1ncheieturile ~i scheletul depind de
inima, pl~mani ~i vasele de sange, care le
fumizeaz~ "combustibil" (glucide) ~i oxigen.
Celulele musculare au nevoie de oxigen pentru a arde glucidele ~i a elibera energie, ce este
folosita pentru mi~care.Restul care r:lmane In
uima acestui proces, dioxidul de carbon, este
otr:lvitor ~i trebuie eliminat prin sange.
Inima pompeaz~ sange din pl~mani, de
unde acestacolecteaz~oxigen, la tesuturile ~i
organele unde elibereaz~ oxigenul ~i preia
dioxidul de carbon. Inima trebuie s~ functioneze continuu, zi de zi, an de an. Dac~ inima
~

sutura sagitala
a craniului
"
I

as

parietal

drept

os frontal

J
1
o

membrana

maxilar

Diferitele oase ale craniului, sudate intr-o forma

sferica compacta. Totu$i, in interiorul acestuia,
creierul se poate deplasa partial, ca urmare a
loviturilor primite in cap. Daca un fotbalist
love$te incorect mingea cu capul, acesta poate
avea dureri de cap sau senzatia ca vede dublu.
179

Majoritatea adultilor fac putina mi~care 1n

timpul unei zile normale, de aceea este esentiala efectuarea exercitiilor fizice In afara
orelor de lucru, pentru mentinerea organismului In stare buna de funqionare.
Exercitiile trebuie facute corect. in ciuda e
efectelor benefice ale acestora, efectuarea ,unor exercitii dificile fara o 1Qcalzireprealabila poate fi periculoasa.
Faceti
mi~care
in mod regulat
Pentru 1nceput, apelati la un profesor de
sport. Cluburile sportive; centrele de recreere
~i piscinele va ofera posibilitatea de a face
sport. Daca nu aveti acces la acestea, exista
multe alte metode de a face mi05carepana la
epuizare (un lucru sanatos, atata timp cat nu
devine suparator); mersul pe bicicleta, jogging-ul sau mersul pe jos rapid sunt cele mai
obi~nuite forme de mi~care. Puteti face sport
dupa casete video, dar nu uitati sa 1ncepeti
1ntotdeaunacu exercitiile de 1ncalzire~i nu va
supuneti corpul unor eforturi prea mari 1ntrun timp prea scurt.
in concluzie, o dieta sanatoasa ~i mentinerea corpului In forma confera o stare de
confort general. Mintea este mult mai activa ~i
mai alerta ~i probabil vom dormi mai bine,
vom putea depa~i mai u~or situatiile stresante
~i vom avea o mai mare rezistenta la boli.
Totul depinde de noi!
O Yogin brahman practicand prahnayama,
proces prin care respira1ia este controlata in
mod con~tient. Se presupune ca acest
exerci1iu imbunata1e~te mecanismul
respira1iei ~i alte sisteme ale corpului.
se opre~te, la fel va face ~i organismul. Deci,
este absolut vital s:l avem grij:l de iniIru1. Este
un mu~chi special ce funqioneaz:l continuu
~i, ca orice mu~chi, va avea o viat:l mai lung:l
dacl va fi folosit cum trebuie.
Ritmul b:lt:lilor inimii -indicat
de pulsul
de la Incheieturn -variaz:l
In funqie de
varstl, starea s:ln:ltltii ~i de la om la om. jn
general, inima unui adult bate de aproximativ
70 de ori pe minut cand organismul se odihne~te. lnima unui copil bate putin mai repede. O inim:l nes:ln:ltoas:l bate mai repede,
deoarece face eforturi pentru a mentine circulatia sangelui. Inima unui atlet poate bate
de la 50-60 de ori pe minut.
Inima bate mai repede In timpul exercitiilor
fizice, pentru a elibera mai mult sange Inc:lrcat
cu "combustibil" ~i oxigen spre mu~chii solicitati. O inim:l normal:l va reveni In curand la
ritmul s:lu normal, Ins:l una nes:ln:ltoas:l continu:l s:l batl cu putere un timp dup:l exercitii.
Pulsul
Testul ritI.rlului este o metod:l bun:l de a afla
starea s:ln:ltltii inimii. Luati-v:l pulsul cand v:l
odihniti, a~ezand degetul mare pe artera ce
trece printre oasele Incheieturii. Num:lrati b:ltlile pe minut. Urcati pe treapta de jos a sc:lrilor cu un picior, apoi aduceti-1 ~i pe cel:llalt.
Coborati apoi, cu un picior ~i apoi cu cel:llalt.
Faceti acest lucru timp de trei minute,
aproximativ 24 de pa~i pe minut, apoi a~teptati
un minut ~i verificati-v:l din nou pulsul.
Repetati testul dup:l ce ati Incercat s:l v:l
1mbun:ltltiti starea de s:ln:ltate. Cu cat este mai
mic:l diferenta dintre ritmul b:ltlilor inimii In
stare de repaus ~i In timpul acestui exercitiu
f1Zic moderat, cu atat inima este mai s:ln:ltoas:l.
180

jn momentul1n care inspirati, mu~chii pieptului dila~ cutia toracica ~i 1mping aerul 1n
plamani. Sangeledin plamani absoarbeoxigen
din aer ~i elimina dioxid de carbon. Astfel,
aerul expirat contine mai putin oxigen ~i rnai
mult dioxid de carbon decat aerul din afara.
Cu cat patrunde mai mult aer in plarnani,
cu acit sangele poate transporta mai mult oxigen la mu~chi. Exercitiile fizice pot mari
capacitatea sau volumul plamanilor, intarind
totoda~ mu~chii pieptului. Ca orice mu~chi,
inclusiv inima, mu~chii pectorali functioneaza
mai bine cu cat ii solici~m mai mult.
Supraponderabilitatea
lnima unei persoane supraponderale lucreaza
din greu, pompand sange spre mu~chii suprasolicitatide mi~careacorpul greu. Organismul
depoziteaza orice aliment care nu este necesar imediat sub forma de grasime sub piele.
A fi supraponderal este inconfortabil, impiedicind trairea vietii din plin. Si, rnai rau,
este ~i o cauza a bo1ilor grave de inima. Problemele de greutate pot fi evitate printr-o die~
echilibra~ ~i efectuarea de exercitii fizice in
vederea eliminarii grasimilor.
Alegerea
exercitiilor
Performanta inimii ~i plamanilor, mu~chilor ~i
articulatiilor ~i chiar ~i a creierului, poate fi
imbuna~tita prin cre~terea numarului de
exercitii fizice efectuate de obicei intr-o zi.
Majoritatea copiilor fac multe exercitii
atunci cand se joaca, insa daca se ui~ prea
mult la televizor ~i stau in fata computerelor ,
in loc sa zburde pe afara, nu se mi~ca destul.
Sco1ile~i cluburile ofera lectii de sport, dar se
poate face mi-scare~i dupa orele de ~coala,

.
I
O sticld de plastic goald
ciintdre~te foarte put;in, dar
umplutd cu apd situat;ia se
schimbd -constatdm
cd apa
este surprinzdtor
de grea. Cel
put;in jumdtate din greutatea
corpului nostru este reprezentatd de apd sau alte lichide
prezente in organism
A:

roximativ
unui

bebelu~

65%

din
se

greutatea
datoreazii

corpului
apei;

pe

iIsuriI ce cre~tem ~i corpul acumuleazii rnai multe griisimi, procentul de apiI

scade, paniI la 60% la un biIrbat de varsta
medie ~i 50% la a femeie de varstiI medie.
De~i cantitatea de apiI din carp depinde ~i
de greutate, nu exista variatii semnificativede
la a persoanii la alta; dar proportia de apiI din
greutatea totalii a unei persoane variaziI in
functie de cantitatea de grasimi stocatii de
carp. Grasirnile nu contin apiI; din aceasta
cauziI cu cat rnai grasiI este a persoanii, cu atat
va avea rnai putiniI apiI In comparatie cu greutatea sa. O persoanii lnalta ~i slabii va avea
aproxirnativ acea~icantitate de apiI in organism, ca ~i a persoanii Inalta, dar grasiI. Fiecare ~
adult normal are In carp aproximativ 40-42 de
litri de apiI -destul pentru a face un du~, sau ~
pentru a trage apa la toaletii de patru ori!
j
~
Tipuri
de lichide
in carp
{
Exista douii tipuri importante de lichide In ~
corp: intercelulare ~i extracelulare. Cea mai
mare parte a lichidelor extracelulare formeazii
plasma sangviniI (aproxirnativ 3 litri) ~i apa
din tesuturi sau lichidul interstitial (aproxirnativ 12 litri). Lichidul intercelular este componentul principal al celulelor ~i reprezintiI
restul de 25 litri de lichid din corpul unui
adult normal.
Schimbul
de lichide
Corpul nostru are a structuriI asemiiniitoare cu
cea a fagurilor; el este alciituit din celule, ce
au spatii foarte mici Intre ele ~i in jurullor , iar
in aceste spatii se afliI lichidul interstitial. In
corpul nostru exista a activitate permanentiI
ce presupune schimbul de apiI lntre celule,
sange ~i lichidul interstitial.
Celulele (formate in proportie de 800/0din
apiI) au nevoie de substante hranitoare, care
sunt furnizate de sange (format in proportie
de 60% din apiI); totodata, din activitatea
celulei rezulta dioxid de carbon ~i alte produse reziduale, care trebuie eliminate. Acest
lucru se realizeazii prin intermediullichidului
interstitial. Produsele reziduale ale celulei
trec in lichidul interstitial, iar apoi prin peretii
capilarelor trec in sange, In timp ce "hrana"
formata din oxigen ~i alte substante chimice,

CONTINUTUL

DE FLUIDE

O in timpul practicarii unor sporturi care ne

fac sa pierdem cantita~i mai mari de apa prin
transpira~ie, este necesar sa men~inem nivelul
lichidelor din corp la un nivel cat mai ridicat.

cop;;65%
feme;50%
O Procentul total de apa din corp. Tabelul
barba,i60%
prezinta distribu~ia lichidelor din corp in
din greutateacorporala diferite cavita~i sau in spa~iile dintre ele.

87

FLUIDELE

CORPULUI

este transferata din sange, prin intennediul

lichidului interstitial, in celula. in cele din
unna, lichidul interstitial este transferat ~i elln
sange, dupa ce ~i-a lndeplinit misiunea.
in timp ce cea mai mare parte a lichidului
intra in sangeIn mod direct, o parte se intoarce
indirect dupa traversareasistemului limfatic sistemce controleaza extinderea bolii In organism ~i care poart:l unele molecule (de exemplu proteinele), prea mari ca sa poata fi absorbite prin peretii capilari In sistemul circulator.
Eliminarea
~i nivelul
fluidelor
Substantelereziduale din celule trebuie eliminate (indepartate) din corp; In acest scop, ele
sunt transportate prin intennediul sangelui la
rinichi, unde sangele este filtrat ~i substantele
rezidu2.1esunt separate. Apoi sunt diluate In
urina -compusa In principal din apa -iar
urina e transferata In vezica, unde se acumuleaza pana cand e eliminata.
in mod continuu se pierde o cantitate mare
de apa prin transpiratie, respiratie ~i materii
O Aceasta gravura
in lemn din sec. XVI
realizata de germanul Hans Holbein,
prezinta un doctor
ce examineaza o
mostra de urina.
Inca din 1537 se
~tia ca aspectul
urinei poate oferi
informa'ii despre
starea

de

sanatate

pacientului, deoarece acest lichid

al corpului se
formeaza prin diluarea unor substan,e
reziduale in apa.

'ii
"i)

'2
~
~
~
~
~

fecale. Un adult elimina zilnic 1,5 litri de apa,

in conditii normale.
Continutul de apa al corpului trebuie sa
ramana mai mult sau mai putin constant,'pentru ca organismul sa poata functiona normal;
din moment ce tot timpul eliminam apa din
organism, trebuie sa o inlocuim in acea~i
masura. Hrana contine o cantitate destul de
mica de apa, ceea ce lnseamna ca restul de
apa trebuie lnlocuit prin aport de lichide. in
conditii normale de temperatura, sau cand e
racoare, o persoana adulta trebuie sa bea
minim doua treimi de litru de apa in fiecare zi
~i sa se alimenteze normal. cand este cald
afara,sau cand din cauza efortului sau a unor
boli corpul pierde o cantitate mai mare de
apa, se creeazao neyoie suplimentara de apa.
Aportul de apa este mult mai important decat
cel de hrana, deoarece trebuie sa bem lichide
in fiecare zi, pentru ca functiile corpului sa se
desfa~oare normal. Putem rezista o zi sau
doua fara hrana fara ca organismul sa fie gray
afectat, dar nu putem rezista prea mult timp

fara apa. Trebuie mentionat ca acele persoane

care din diferite motive renuntil temporar' la
hrana, trebuie sa bea mai multe lichide ca de
obicei, pentru a compensa apa obtinuta In
mod normal din mancare -de exemplu din
fructe ~i legume.
Setea
Aportul de lichide (apa:, suc de fructe, ceai
sau alte ba:uturi) este In mare parte coordonat
de anumite deprinderi; de foarte multe ori
bem, indiferent daca:avem sau nu nevoie de
lichide. Daca:bem mai mult decat are nevoie
organismul, excesul de lichide va fi eliminat
prin cre~tereacontinutului de apa:din urina:.
Dimpotriva:, daca: nu bem destule lichide,
urina devine mai concentrata:,pentru ca apa
necesarn sa:nu fie eliminata: o data: cu substantele reziduale.
Daca:organismul are nevoie de mai multa:
apa:decat li oferim, ne va fi sete. Senzatiade
sete este controlata:de hipotalamus, o parte ~
creierului ce are mai multe functii, printre care
~i reglarea foamei ~i a setei. Celulele nervoase
din hipotalamus monitorizeaza: fluxul de
sange~i concentratia de sa:ruri~i alte substante
existente In sange. Daca: volumul sangelui
scade, sau daca: cre~te concentratia sa:rurilor
din sange, indicand nevoia de lichide a organismului, celulele nervoase vor deternima eliberareaunui hormon, care ne face sa:ne simtim
gatul uscat ~i 1n consecinta sa:bem.

O O gravur3 despre epidemia de lJoler3 care

a f3cut ravagii in India ~i Europa, la sfar~itul
secolului al XIX-Iea. in 24 de ore o victim3 a
holerei poate pierde datorit3 diareei pan3 la
25% din greutatea corporal3; pierderea asociat3 de s3ruri de potasiu poate fi fatal3.

88

plam3ni

Tot prin interrnediul hipotalamusului este

controlata cantitatea de apa pe care rinichii o
elibereaza in urina. Pentru a controla setea,
hipotalamusul
"colaboreaza"
cu receptorii
senzitivi din gurn ~i din gat. Receptorii se afla
in legatura cu trunchiul cerebral; cand creierul
le transmite ca am baut destule lichide, ei ne
in1atura senzat.ia de sete -chiar
inainte ca
lichidul sa inceapa sa circule prin corp.
Alte
func~ii
Lichidul exctracelular este responsabil de hrnnirea celulelor, de indepartarea substant.elor
reziduale ~i de impiedicarea raspandirii unor
boli in organism; dar el mai indepline~te ~i
ahe funct.ii importante in organism. Una dintre acestea este transportul ~i distribuirea
sarurilor dizolvate ~i a altor substant.e chimice,
cum ar fi horrnonii ~i enzimele produse de
anumite part.i ale corpului, in intregul organism. Sarurile au rol important infunctionarea
mu~chilor ~i celulelor nervoase, iar horrnonii
~i enzimele controleaza
~i regularizeaza
numeroase funct.ii ale organismului.
Unele fluide ale corpului au rol de protect.ie; de exemplu, creierul este inconjurat de
lichidul cerebro-spinal, care pe langa funct.ia
de aprovizionare a creierului cu substant.e
nutritive, are ~i rol de protect.ie prin atenuarea
~ocurilor. Peritoneul, care invele~te ~i protejeaza organele din abdomen (Stomacul, ficatul, splina ~iintestinele) cont.ine umichid care

O Diagrama prezinta sistemul limfatic ~i cel circulator, cele doua sisteme vitale
ale corpului. Sangele ~i limfa
transporta
in mod constant
lichidele extracelulare,
ducand substan,e nutritive
~i
chimice in spa,iile dintre
celule, de unde pot fi
absorbite de celula prin
osmoza sau difuziune.

O Sec~iune ce
prezint3 modul
de deplasare a
lichidelor intre
spa~iile celulare ~i
intersti~iale
~i vasele
de sange ~i limf3.

89

FLUIDELECORPULUI

permite organelor sa se frece unele de altele

(un rol similar are pericardul, care 1nvele~te
inima ~i pleura, care 1nvele~teplamanii).
Sarurile dizolvate nu sunt importante doar
pentru functionarea nervilor ~i mu~chilor; ele
controleaza schimbul de fluide dintre sange,
lichidul interstitial ~i celule.
Membranele celulare care 1nvelesc capilarele sunt semipermeabile.Aceastalnseamna
ca permit trecerea lichidelor ~i a moleculelor
de dimensiuni mici; dar nu permit trecerea
moleculelor mari. Procesul prin care lichidele
~i moleculele de mici dimensiuni traverseaza
acestemembrane semipemeabile, se nume~te
osmoza; starea de echilibru a acestui proces
este mentinuta prin presiunea osmotica.
Toate schimburile de substante nutritive ~i
reziduale, care sunt absolut necesare pentru
asigurarea echilibrului organismului, se reali~eazacu ajutorul
acestei
presiuni.
!
'.Echilibrul
sarii"
Asigurarea unui echilibru lntre sarurile din
sange~i cele din celule, este foarte importanta
pentru mentinerea unui nivel al presiunii
osmotice, care sa 1mpiedice eliminarea apei
din sange sau patrunderea ei In celule. cand
o persoana transpir:l excesiv (cand e foarte
cald afara sau ca urmare a unei boli) se elimina prea multe saruri din sange; daca acestea
nu sunt lnIocuite imediat printr-o alimentatie
corespunzatoare, concentratia de saruri din
celule va fi mai mare decat cea din sange.
Datorita acestor modificari, presiunea
osmotica din sange va fi mai mare; din
aceasta cauza apa din sange va trece 1n
lichidul interstitial ~i de acolo In celule.
Celulele vor fi excesiv hidratate (vor contine
prea multa apa) $i nu vor putea functiona
normal; 1n acela~i timp In corp nu va exista
suficient lichid extracelular. Daca o cantitate
prea mare de apa este eliminata din sange In
acest fel, reducerea apei din plasma sangvina
poate cauza o stare de ~oc. Din acestemotive
~ocul poate fi cauzat de caldura excesiva (ce
determirul transpiratia) sau de pierderea de
sange.
Concentratia de saruri din lichidele corpului este controlata de rinichi, sub influenta
unui hormon numit ADH (hormon antidiuretic), produs de glanda pituitara, la instructiunile hipotalamusulu.i.

O Sectiune longitudinala
prin cap.
Lichidul cerebrospinal
(albastru) circula
prin ventriculele
creierului
(ro~u) ~i prin
maduva spinarii, transportand
nutrien~i
la celule ~i ac~ionand ca un absorbant de
socuri, prevenind
ranirea.
.
.cramu

vertebre

liCHIDUL
CEREBRO-SPINAL
O Folosind ultrasunete in loc de raze
X, se pot vedea
zonele infectate
(pete negre cu
margini ro~ii) ale
sinusurilor, ce sunt
situate in spatele
frun,ii. Ca urmare a
acestei afec,iuni,
numita sinuzita,
cavita,ile se pot
umple cu lichid,
care apoi va duce
infec,ia ~i in alte
part,i.

O O radiografje
realizata cu ajutorul
razelor X arata
prezen'a
unor spa,ii
-observa,i
cele
doua pete intunecate din varful craniului -intre
creier ~i
cutia craniana.
Lichidul cerebrospinal umple aceste
spa'ii. hranind
creierul.

90

~
~
~

Corpul omenesc 28- RIHICHII

Corpul omenesc 14- SISTEMUL LIMFA11C

Giindirea cuprinde o gama

larga de activitati mentale, de
la giindirea creativa, responsabilii pentru mari descoperiri sau opere de arta, piina
la alegerea micului dejun. Iar
tipurile ~i procesele de
giindire variaza.

O Femeie din
Panama, membra a
tribului Cuna, facand
o bluza colorata.
Pe langa satisfac,ia
personala, actul
crea,iei genereaza
aprobare sociala,
mai ales daca rezultatul place celor din
jur. La fel ca alte
tipuri de gandire,
gandirea necesara in
actul crea,iei presupune combinarea
R
atiunea, abilitatea de a gindi, este conunor idei ~i concepte
siderat~caracteristicadistinctiv~ a fiintei
ajungandu-se laun
umane. Cele mai recente studii demonrezultat satisfacator.
streaz~c~ ~i alte fiinte, in special cimpanzeii,
Dar spre deosebire
care sunt cele mai aproape de om din punct
de vedere genetic, sunt capabile s~ desf~~oare de ra,ionamentul
necesarin
procese de gindire elementare. ~tirn c~ abilitatea lor de a rezolva anumite probleme, de a rezolvarea probleatinge anumite scopuri, cum ar fi procurarea melor, actul crea'iei
nu se bazeaza pe
hranei care nu este foarte accesibil~, demonni~te reguli stricte
care sa fie aplicate
obiectelor sale, ci
permite libertatea
expresiei.

O Capacitatea
oamenilor de a
gandi logic se
bazeaza, intr-o mare
masura, pe abilitatea
creierului de a aranja
varietatea de evenimente din lumea
exterioara intr-un
model relevant.
Acest lucru se
reflecta ~i in si metria
regasita in obiectele
create de om, cum
ar fi acest material.

-0;
~
"'
i

streaza: ca: notiunile de concept sau idee nu le

sunt total stra:ine. O idee este corelata: cu o
alta ~i a~a mai departe, pan:l cand se ajunge
la rezultatul dorit.
Aceasta este prezentarea unui proces de
gandire elementar. Fiintele umane beneficiaza:
de aceasta: abilitate la un nivel de complexitate ~i sofisticare mult mai mare, care le asigur:l suprematia asupra lumii animale. Chiar
daca: oamenii sunt din punct de vedere fizic
mult mai slabi decat multe alte animale,
capacitatea lor de a gandi creativ li aiuta: sa:
depa:~easca:aceste dezavantaje.
cazut
pe ganduri
Chiar daca: istoria a dat na~tere unor ganditori
de mare valoare -Platon, Aristotel, Leonardo
da Vinci, Newton ~i Einstein -nici unul nu a
dat o explicatie convinga:toare cu privire la

~
~
0:)
e!
~
i;:
0\
~
'E
I

natura gandirii ~i creativit~tii. Pe de a parte,

notiunea de gandire este aproape imposibil
de definit, deoarece cuprinde a mare diversitate de procese mentale. De asemenea, studierea gandirii este dificil~, situatia fiind comparabil~ cu cea in care diamantul se poate t~ia
doar cu diamant (un fel de confruntare lntre
egali); s~ gande~ti despre gandire, s~ examinezi gandirea prin prisma gandurilor .
pan~ ~i dictionarele ofera definitii diferite
ale cuvantului "gand". Unele sustin doar c~
este rezultatul procesului de gandire, meditatie sau decizie. Altele lns~ sustin c~ este produs al mintii sau al con~tiintei. Dar nu exist~
un consens nici cu privire la notiunile de
cuget, con~tiint:l sau rninte.
Aceast~ problem~ este studiat~ din multe
puncte de vedere -al psihologiei, filosofiei,
fiziologiei -cu opinii foarte diferite.

Filozoful grec Platon spunea c~ persoanele

creative se pierd In momentul creatiei,
devenind o unealt~ a unor puteri superioare:
"Divinitatea acapareaz~ gandirea acestor
oameni transformandu-i In discipolii ei".
Albert Einstein, unul dintre marii ganditori ai
secolului 20, nu a reu~it s~ ofere o explicatie
~tiintific~ cu privire la natura gandirii. El
sustinea c~ nu exist~ un anumit demers logic
care s~ conduc~ la o important;l descoperire
~tiintific~: "gandirea trebuie s~ fac~ un salt, la
fel cum se Intampl~ In poezie sau In pictura".
Arthur Koestler, Intr-o vast;l cercetare
asupra istoriei gandirii creative, cuprins~ In
lucrarea Actul creatiei, propune notiunea de
disociere. Prin aceasta el explic~ modul In
care ideile sau conceptele sunt combinate,
dand na~tere unor noi perspective. Sigmund
Freud, p~rintele psihanalizei, a efectuat o
203

GANDIREA

$1 CREATIVITATEA

O Schi,e realizate
de artistul leonardo
da Vinci, un mare
ganditor
creativ.
O Sherlock Holmes
~i Dr. Watson creau
concepte pentru a
explica evenimente
aparent lipsite de
leg3tur3.

serie de studii cu privire la arti~ti renumiti ca

Michelangelo ~i Leonardo ~ Vinci, sau scriitori cunoscuti,
cum ar fi Shakespeare,
Dostoievski ~i Ibsen. Studiile lui Freud au
unru1rit motivatiile subiectilor s~i, originea ~i
evolutia ideilor lor.
O dovada a complexi~tii
~i diversit~tii
ideilor cu privire la acest subiect este ~i faptul
c~, pentru fiecare opinie avansat~ de unul din
ganditorii pomeniti mai sus, a fost lansa~ ~i o
idee contradictorie. Dar toate aceste personalit~ti erau preocupate doar de formele avansate ale gandirii creative, care duceau la
d~scoperiri ~tiintifice sau ~ari opere de art~.
Doar indivizii cu un talent de exceptie sunt

capabili de asemenea forme de gandire. Cu

toate acestea,gandirea este indispensabila In
viata cotidiana, ~i nici un studiu de psihologie
nu ar fi complet fara o abordare a proceselor
de gandire din viata de zi cu zi.
O forma de gandire -Insu~irea conceptelor -are ca scop obtinerea unor explicatii
satisfacatoare pentru fenomene ~i lucruri
observate. Exemple de acest tip de rationament sunt Incercarile oamenilor de ~tiinta de
a gasi o teorie valabila pentru diferite fenomene, sau cercetarile lui Sherlock Holmes sau
altor detectivi, reali sau de fictiune.
Un alt tip de gandire este necesarapentru
luarea deciziilor In munc~ sau In context social. Aceasta prestipune a prevedea urmarile
propriilor actiuni ~i ale altora ~i evaluarea
consecintelor. in rezolvarea unei probleme,
trebuie mai Intai evaluate cauzele; apoi solutia poate fi cautat~, fie pas cu pas prin metoda analizei logice, fie prin perspicacitate, care
necesita o abordare mai putin conventionala.
Oamenii au ~i gandire imaginativa, In care o
juxtapunere Intre experientele ~i conceptele
vechi ~i noi produc idei utile ~i interesante.
Utilizarea
conceptelor
Psihologii au fost de acord asupra importantei
pe care o au conceptele In gandire. Folosirea
conceptelor In gandire este o extensie a
folosirii lor In perceptie, iar felul In care
operam cu concepte este cel mai bine explicat de modul In care ele actioneaza la nivel
perceptiv.
Conceptul de floareeste fbrmatprin experientele unui individ legate de obiectele
despre care i s-a spus ca sunt flori. Daca singurele flori pe care o persoana le-a vazut sunt
O Este nevoie de un efort de gandire considerabil pentru compilarea ~i in1elegereaaces~ tei pove~ti despre un om ~i porcul sau neas~ cultator. Solu1iaeste asociereaunor sunete
~ care se potrivesc in contextul povestirii.

204

piciorul coco$ului, atunci conceptul de floare

va cuprinde doar caracteristicile pe care le are
piciorul coco$ului. Conceptul de floare nu i-ar
fi de folos pentru a recunoa$tema~ul ca floare, deoarece florile de mac au caracteristici
diferite de cele ale piciorului coco$ului. Dar
modificand conceptul astfellncat s~ cuprind~
doar caracteristicile commune
macilor $i piciorului coco$ului -tulpini verzi cu petale colorate ata$ate -conceptul este generalizat $i
poate fi folosit pentru a recunoa$teIn viitor $i
alte tipuri de flori. Interesant, In urma unor
studii asupra cimpanzeilor s-a descoperit c~
maimutele, dup~ ce au fost Inv~tate prin limbajul sernnelor s~ recunoasc~mai multe tipuri
de flori, au putut recunoa$tedrept flori plante
pe care nu le mai v~zuser~pan~ atunci.
Acest proces de formare a conceptelor are
loc permanent In cazul copiilor care Inva~ sa
clasifice obiectele Intalnite. Prin intermediul
experientei, e dezvoltat~ o gam~ larg~ de concepte generale. cand Intalnim situatii sau
obiecte complet noi, e uneori necesar s~ fie
analizate $i combinate mai multe concepte
pentru a g~si o explicatie satisf~c~toarecu
privire la o serie de observatii sau evenimente. Acest proces are loc prin gandire.
Noua combinatie de concepte, care este tocmai solutia problemei, devine ea Ins~$i un
concept generalizat, stocat in minte $i folosit
In viitor In situatii asem~n~toare.
Luarea
deciziilor
Oamenii iau decizii mereu. Deciziile sunt de
o mare diversitate, de la cele obi$nuite, cum
ar fi alegerea meniului la restaurant, la cele
mai complexe $i mai importante, cum ar fi
alegerea n1u~rilor In timpul unei partide de
$ah sau luarea unor decizii cu impact mare
asupra viitorului personal -alegerea unei
cariere sau a unui partener de viat~.
Deciziile 16gice presupun evaluarea tuturor consecintelor ce pot s~ aparn, In toate
altemativele posibile de aqiune, $i estimarea
variantei care va avea cele mai avantajoase
rezultate. Cu cat mai complex~ este o decizie,
cu atat sunt inai multi factorii necunoscuti
care ar putea influenta consecintele $i cu atat
mai grea alegerea cursului de actiune cel mai
favorabil. Situatia este $i mai complicat~ dac~
trebuie evaluate avantajele unor consecinte
de naturi diferite: de exemplu, pentru foarte
multi oameni ar fi complicat s~ aleag~Intre a
primi un milion de dolari sau a tr~i cu zece
ani mai mult, In m~sura In care o asemenea
oferta ar fi posibil~.

O Acest joc al chibritelor necesita perspicacitate pentru a

fi rezolvat; cele ~ase
chibrite trebuie astfel aranjate incat sa
formeze patru triunghiuri congruente,
avand laturile egale
cu lungimea unui
chibrit. Solu,ia este
descoperita mai
degraba printr-o
sclipire de moment,
decat printr-un
demers logic.

Mai multe cuno~tinte cu privire la deciziile

logice au fost obtinute din Incerc~rile oamenilor de a programa computerele s~ "joace"
~ah sau alte jocuri, care presupun luarea mai
multor decizii. Proceselede gandire ale omului au fost folosite ca exemplu pentru crearea
unor astfel de programe; calculatorul are la
dispozitie o selectie de 7-8 mi~c~ri posibile ~i
pe care le analizeaz~de fiecare dat~ cand este
randul lui s~ "joace". Apoi alege 7 sau 8
mut~ri pe care e cel mai probabil s~ le fac~
concurentul, ~i In functie de ele alege 7 sau 8
mu~ri pe care el le-ar putea face, ca urmare
a mu~rilor ipotetice ale oponentului s~u.
Aceast~previziune a cursului jocului poate
cuprinde urm~toarele 4 sau 5 mut~ri, In functie de performanta calculatorului. Computerul
evalueaz~ rezultatul fiec~rei serii de mu~ri
previzibile, prin estimarea avantajului strategic oferit de fiecare, f~cand apoi un demers
invers pentru a determina mutarea initial~,
care ar genera cel mai avantajos rezultat.
Oamenii iau decizii In mod similar, de~i de
cele mai multe ori oponentul nostru nu este o
al~ persoan~,ci lumea In ansamblul ei. Capacitatea oamenilor de a evalua toate rezultatele
posibile ale actiunilor lor este mult mai limita~ decat aceeaa unui computer. O persoan~
1
I

O Acest labirint
necesita o abordare
mai directa. Un
drum din mijloc
pana la fundatura
din col,ul stang, din
partea de jos a labirintului, poate ti
gasit prin incercari
repetate.

poate face 1n mod normal o analiz~ completl

pentru trei sau patru mi$c~ri consecutive.
Efortul $i timpul solicitat de luarea deciziilor
logice corecte, li determin~ de multe ori pe
oameni s~ renunte la acest mod de abordare
$i s~ se bazeze pe experient~, intuitie sau
nimereal~. Pe de alt~ parte, perspicacitatea,
iniuitia, permite de multe ori oamenilor s~
vad~ combinatii utile ale diferitelor actiuni, pe
O

Fa~ia

stanga
a~ezata
astfel

din

trebuie
peste
in cat

cow-boy

cai

ambii

sa fie

calare.

Ideile

cepute

ar putea

in~elatoare.

precon.
fi

O O abordare
directa in rezolvarea
problemei
poate fi
folosita in incercarea
de a gasi o stea
regulata cu cinci
laturi ascunsa in
acest mozaic.

care nu le-ar fi identificat printr-o abordare

pur logica. Astfel se explica de ce multe computere performante nu reu~escsa-i invinga pe
marii mae~trii ai ~ahului.
in unele situatii care impun luarea unei
decizii, nici una dintre variantele posibile de
acuune nu pare sa fie mai avantajoasadecat
celelalte. in acest caz este foarte greu sa iei o
decizie. Studiul matematic cu privire la strategiile ~i modul de luare a deciziilor, numit teoria probabiliraulor, s-a dovedit util in a-i ajuta
pe oameni sa aleaga cea mai buna varianta de
acuune. Una dintre cele mai elaborate aplicaul ale acestei teorii este cea din Jocurile de
R:lzboi, in care deciziile tactice ~i strategice
sunt luate folosind astfel de metode ~tiinufice.
in mod similar, decizii care la prima
vedere par excesiv de complicate pot fi sim-

'=:--1
B

I
I..

A
205

GANDIREA

$1 CREATIVITATEA

000
lata ~i
solu'iile. Presupunerile ca jocul cu
chibriturile ar putea
fi rezolvat in doar
doua dimensiuni. sau
ca cei doi cow-boy
ar putea fi a~eza'i pe
cai, a~a cum se afla
ei prezenta'i in
imagine, au fost
gre~ite. Cu toate
acestea, incercarile
repetate se vor
dovedi cu folos
pentru a gasi steaua
cu cinci laturi.

Mult timp gandirea lagica a fast cansiderata singura care afern salutia unei prableme.
Dar multi filazafi maderni vad aceasta abardare, care presupune pracesarea unar cancepte inflexibile, ca este inadecvata pentru
rezalvarea multar prableme ale lumii maderne. jn multe cazuri, datele detinute cu privire
la a prablema sunt insuficiente pentru a permite adaptarea unei salutii printr-a abardare
lagica.

plificate prin simpla notare a consecintelor

posib~e ale diferitelor cursuri de actiune,
fiec~reia atribuindu-se valori, pozitive sau
negative, astfel incftt procesul de decizie este
mult mai u~or de realizat prin examinarea
vizual~ a argumentelor pro ~i contra generate
de diferitele variante de actiune.

Gandirea
creativa
Edward de Bono, filozof ~i sustin:ltor important al procesului de gandire colateral:l, sustinea c:l datorit:l faptului c:l viata nu se incadreaz:lln ecuatii claI:e, oamenii au ajuns s:l
prefere sentimentele In locul gandirii. Comparand progresul realizat In tehnologie cu cel
din domeniile umaniste (exemplificat prin
sfera larg:l de probleme sociale ~i economice
pe care oamenirea le-a creat), el sugereaz:lc:l
metodele noastre de rationament au nev6ie
de o revizuire radical:l, deoarece sistemul actual face o confuzie lntre informatie ~i
gandire.
O Ideile creative
sunt deseori luate in
deradere daca contravin unor credin~e
sau metode inradacinate. Jonas
Hanway. care a
introdus umbrela in
Anglia. a fost criticat
..pentru ca sfida
menirea cereasca a
ploii... El a intampinat dificulta~i in a-i
determina pe
oameni sa renun~e la
metoda mult mai
ineficienta. dar
-tradi~ionala.
folosita
] pana atunci: un co~
~ de mari dimensiuni.

206

Corpul omenesc 63 -PERCEPTIA SI ILUZIA OPTIcA

Gandirea colaterali1 promovati1 de dr.

Bono este o unealti1 meniti1 si1 elibereze
gandirea creativi1 a oamenilor, dandu-le posibilitatea si1 se foloseasci1 mai bine de comportamentul modelator al gandirii. Gandirea
colaterali1 a fost deja folositi1 pentru a rezolva
probleme industriale $i pentru a eficientiza
procesul educational. O companie care avea
insuficiente lifturi in cli1dire oferi1 un exemplu
de gandire colaterali1. Angajatii ci1deau des in
timp ce se gri1beau si1 coboare sci1rile alunecoase. Conduci1torii firmei au gi1sit doui1
solutii destul de costisitoare: si1 creasci1 viteza
lifturilor sau si1 mi1reasci1numi1rullor. Adeptii
gandirii colaterale au sugerat o solutie mai
simpli1 $i eficienti1: si1 se instaleze oglinzi pe
sci1ri. Angajatii erau a$a de preocupati si1 se
priveasci1 In oglinzi, incat coborau sci1rile
lncet, reducandu-se riscul unor accidente.
Salt
mental
Se pare ci1 nu existi1 reguli rigide dupi1 care
procesele de gandire opereazi1 pentru a gi1si
solutii satisfi1ci1toare unor probleme. O mare
parte a efortului necesar rezolvi1rii unei probleme se desfi1$oari1incon$tient. Multi sustin ci1
dupi1 ce s-au concentrat ore In $ir asupra unei
probleme, au descoperit solutia doar dupi1 ce
problema a fost li1sati1de o parte In subcon$tient, timp de ore, zile sau uneori chiar mai
mult. Solutia poate api1rea sub forma unei
revelatii fulgeri1toare, sau simbolic in vis.
in aceasti1 situatie gandirea $tiintifici1
devine greu de delimitat de creatia artistici1.
Binelnteles, toti oamenii de $tiinti1 $i arti$tii,
indiferent de domeniu, trebuie si1 petreaci1
mult timp studiind problemele cu care se confrunti1, fie ci1 urm:lresc construirea unui model
teoretic al universului, sau compunerea unei
simfonii. Dar este surprinzi1tor cat de multi
dintre ace$ti oameni disciplinati sustin puterea "saltului creator", o intuitie de moment
care oferi1 solutia problemei. Modul In care
subcon$tientul analizeazi1 datele unei probleme sau sintetizeazi1 ideile creative ri1mane In
continuare un mare mister.

Corpul omenesc 64 -COMPETENTELE DE BAzA ALE CREIERULUI

celule tint~ se afl~ foarte aproape, hormonii

ajung la ele tot prin intermediul sangelui.
Situatia se complicl In cazul in care unele
glande sunt In parte cu secretie extem~, iar In
parte cu secretie intem~. Pancreasul de pild~,
ca glan~ cu secretie extem~, produce suc
digestiv care prin canalul acestuiaajunge in intestin, iar in acela~i timp alte celule ale sale
intervin In reglarea metabolismului glucozei.
Pentru aceasta trebuie s~ influenteze viteza de
prelucrare a glucozei in multe alte tesuturi ~i i~i

Honnonii
ne fac ceea ce
suntem Stabilesc firea ~i
constitutia corporald, de ei
depinde cat de inalti cre~tem
~i cat de mult ne ingrii~iim

O Glandele cu 5ecretie externa i~i varsa prin

canalul de evacuare 5ecretia intr-o cavitate
apropiata a corpului 5au pe 5uprafata ace5tuia.

indepline~te aceasta: sarctna: cu ajutorului hormonului numit insulina:, care se ga:se~teintotdeauna in sange, dar intr-o cantitate variabila:.
De fapt, hormonii realizeaza: efectul in
celulele tinta: prin interventia in procesele
chimice ale acestora. De asemenea, modifica:
viteza de prelucrare a substantelor nutritive, a
elibera:rii de energie ~i faptul ca: respectivele
celule trebuie sa: produca: lapte, pa:r sau alte
produse rezultate din metabolism.
Reglarea
fina
a func,iilor
vitale
Unul din cele mai importante
roluri ale
hormonilor este potrivirea functiilor vitale cu
necesita:tile organismului. Sistemul hormonal

~
2.

fectul honnonilor se face simtit in orice

domeniu al vietii noastre. Aceste efecte
se manifest~prin procese chimice ~i prin
schimbarea a stabilit~tii unor fluide ~i
substante, mentin o annonie intre mediul
inconjur~tor ~i cel intern.
Ce sunt hormonii?
Honnonii sunt ni~te substante care se produc
in diferite glande. Fiecare honnon are un
efect specific asupra organismului sau asupra
unei p~rti a acestuia,actiunea lor manifestandu-se in urma efectului lor comun. Glandele
se pot grupa in dou~ clase: cele care i~i vars~
secretiain sangesunt glande cu secretie intern~, acestea producand honnonii, ~i glandele
cu secretie extem~, a c~ror secretie ajunge
prin canalul de evacuare a glandei intr"o
cavitate a corpului sau pe suprafata acesteia.
Acestea sunt rnai simple ~i au un efect local,
iar secretia lor se vars~ exact in locul unde i~i
rnanifest;l efectele. Astfel, de exemplu, saliva
produs~ de glandele salivare ajunge direct in
cavitatea bucal~, lacrimile produse de
glandele lacrimale ajung direct in ochi.
Din glandele cu secretie intem~ (endocrine) honnonii ajung in sange, cu ajutorul
c~ruia ajung la celulele tint;l, celule asupra
c~rora au efect. Chiar ~i in cazul in care aceste
O Hipofiza secreteaza ~i hormonii cu ac,iune
directa, dar coordoneaza multe alte glande
ale sistemului hormonal.
51

HORMONII

Ocitocina (A) este un hormon al piirt,ii posterioare a hipofizei. Unul dintre rolurile sale este activizarea secrefiei laptelui la aliiptare. Acetil-colina
(B) se produce la extremitatea fibrei nervoase ~i
cu efect de a contracta mu~chiul. Secretina (C)
produsii de intestinul subfire (mucoasa duodenalii) acfioneazii pancreasul pentru a secreta suc digestiv. Asemenea acetil-colinei. secretina f~i manifestii efectul aproape de locul de pro_ducere a ei.

A Ocitocina

MESAGERI
CHIMICI

B Acetil-colina

C Secretina

I
se afl~ sub un reglaj foarte fin. Glandele
colaboreaz~ foarte strans Intre ele ~i cu sistemul nervos. Ambele sisteme I~i manifest~
efectele prin ni~te substante purt~toare de
mesaje,~r acestea nu au un efect la fel de
mare ~i nici o vitez~ egal~ In actiune.
S.istemulnervos se poate imagina asemenea
unei retele telefonice: prin reteaua format~
din celule specializate -celule
nervoase,
neuroni -se propag~ mesajele sub forma
unor impulsuri electronice, pan~ ajung la
"receptorul" din creier, care "preia apelul".
Mspunsul este aproape instantaneu. Dac~
de exemplu atingem fierul de c~lcat Incins,
nervii senzoriali trimit mesajul de durere la
creier ~i noi, f~r~ a mai sta pe ganduri, ne
tragem mana instantaneu.
purtatorii
de mesaje
ai
controlului
Dac~ purtatorii de informatii din sistemul
nervos se asearruln~cu semnalul din cablul
telefonic, atunci substantele purtatoare de
mesaje, secretate de glande, sunt asemenea
unor curieri motocicli~ti sau bicicli~ti. Acestea
nu se propag~ prin circuitul nervos, ci prin
circulatia sanguin~, mult rnai lent. Hormonii
cu actiune asupra unui anumit organ
corespund curierului mai rapid, motociclist.

LUPTA SAU
FUGA
Pupile

Hipotalamus
(semnalizeaz3 stresul
sau pericolul)

marite

Fa1a

pale~te

Gura se usuca

Plamani (se
accelereaza
respira1ia)

Transpira,ie

Suprarenale
Inima
(cre~te
ritmul

tensiunea
pulsurilor)

~i

Mu~chi
(activitate

sporita)

cu sange,
func,ionarea
incetine~te)

Adrenal;na este hormonul cauzat de react;a la

stres. Este e/;berat de suprarenale ;n t;mpul
stresulu; ~; are un efect ;nstantaneu asupra 5;5temulu; nervos. Pregate~te organ;smul pentru
efort f;z;c necesar lupte; sau pentru a fug;.
52

Honnonii
cu actiune mai lenta -curierii
bicicli~ti ai sistemului honnonal -iau
parte
mai ales la controlul dezvoltarii ~i activitatilor
genitale. Efectullor apare mai tarziu, dar tine
mult mai mult.
Chiar ~i o cantitate extrem de mica de hormoni este foarte eficienta -secretarea doar a
unei rnilionimi. de gram poate avea consecinte
spectaculoase. Honnonii cu un "efect general"
au o activitate destu~ de complexa ~i extinsa.
Alti honnoni, cei secretati din unele tesuturi ~i
substante capabile de a purta infonnatie
nervoasa (transmitatoarele)
l~i manifesta
efectul aproape de locul de producere a lor.
Din categoria honnonilor cu efect general fac
parte: insulina ~i honnonii genitali. Printre
altele secretina este un honnon secretat de
tesut (mucoasa duodenala), cu o aqiune stimulatoare asupra secretiei pancreatice. Se
produce In intestinul subtire In momentul In
care substantele nutritive ailing 1n intestine.
Substanta purtatoare de stimul nervos, acetil colina se produce In extremitatea nervilor
motori, In momentul 1n care neryul comanda
tontractia: mu~chiului corespunzator. Honnonii, dupa ce ajung la celulele 1;inta, trebuie sa
g~seasca pe suprafata acestora locul de

Arterele pielii se strang

(circula~ie sanguina
scazuta)

anterioarn ~i partea posterioarn. Functionarea

sa este controla~ de hipotalamus -aceas~
parte al creierului fiind rnspunza:toare de
coordonarea
functiona:rii
sistemului
hormonal.
incetinire,
accelerare
Partea anterioara: a hipofi?:ei secreta: ~ase feluri
diferite de hormoni, fiind comandate de factori eliberatori de hormoni"releasing'! ai hipotalamusului. Patru din hormonii lui sunt a~a
numitii hormoni trop (hormoni
activatori,
stimulanti), acestea coordonand functionarea
altor glande endocrine.
Hormonul
care
stimuleaza: tiroida (hormonul
tireotropina:,
TSH) cauzeaza: cre~terea producerii hormonilor tiroidiali. Supraproductia cauzeaza marirea
vitezei metabolismului,
ilstfel printre alte
simptome accelereaza pulsul inimii. Daca nu
se produce suficient, atunci aproape toate
procesele vitale incetinesc. Hormonul adenocorticotrop
(ACTH) stimuleaza producerea

~
~
~

~
'6
~
u
~
~
~

O Hormonul
antidiuretic
(ADH) se
elibereaza de pe partea posterioara
a
hipofizei. Partea anterioara
produce hormoni
cu ac1iune in parte asupra organelor
1inta, pe
de alta parte asupra altor glande.

O Colorarea cu vopsea fluorescent3

a
hipofizei face vizibil3 celulele produc3toare
de hormoni gonadotrop
-genitali
(FSH ~i LH)

receptie -receptoarele lor -in

care se
potrivesc asemeneacheii in zavor. Se conecteaza cu receptorul ~i declan~eazaproducerea
substantei ciclice -monofosfat de adenozina
(cAMP) -purtatoare de inforrnatie. cAMP
transmitemesajulhorrnonului prin procesul de
activare treptata a unor enzirne din cadrul
celulei, care o indearnna pe aceastala producerea substantelornecesareorganismului.
Raspunsul unor celule tinta la actiunea
horrnonilor depinde de structura lor chimica.
cAMP produs la actiunea J:nsulineiindearnna
celulele la preluarea~i prelucrareaglucozei. in
urrna actiunii horrnonului secretat tot de
pancreas,glucagon, celulele elibereazagluco-

za. Aceasta ajunge in sange ~i devine combustibilul celule19rcare depun efort.

Coordonarea
sistemului
Daca un hormon ~i-a indeplinit misiunea,
atunci este inactivat de celula linta sau ajunge
in ficat, unde se descompune, se secret:l sau
contribuie la producerea altor substame.
Organismul produce ~i utilizeaza horrnonii
intr-un mod foarte complicat. Tot sistemul
poate fi asemanat unei orchestre, a carui
dirijor este glanda pituitara, sau hipofiza.
Aceasta glanda endocrina este situat:lla baza
creierului ~i se cupleaza cu acestaprintr-o tija
scurta. Se imparte in doua parti, partea

hormonului cortico-suprarenal, aldosteronul,

cu un rol important
in echilibrul
s~rii.
Hormonul
foliculo-stimulant
(FSH)
~i
hormonulluteinizant
(LH) apa11in hormonilor
gonadotropi,
cu efecte asupra proceselor
genitale. FSH-ulla b~rbati ajuta la dezvoltarea
spermatozoizilor,
la femei contribuie
la
dezvoltarea
ovulului.
LH-ul
intensific~
producerea hormonului
genital b~rb~tesc,
testosteronul,
contribuie
la dezvoltarea
spermatozoizilor, in organismul feminin activizeaz~ producerea progesteronului, care este
necesar pentru a elibera din folicule, in
fiecare lun~ un ovul dezvoltat.
Hormonul
de cre~tere
Al cincilea hormon al hipof1Zei, prolactina, se
activeaz~ pe durata al~ptarii, indeamn~ sanii la
producerea laptelui. Al ~aselea este hormonul
de cre~tere cu o actiune extinsa ~i variata
asupra celulelor intregului organism, facandule sa-~i modifice dimensiunile in paralel cu
dezvoltarea corporala. 1n cazul in care se
uzeaza trebuie sa asigura inlocuirea lor.
53

HORMONII

Hipotalamusul prime~te semnale din orice

parte a organismului, inclusiv din zona
creierului care controleaza emotiile. Daca de
exemplu sesizeazaca In sangeeste prea putin
cortisol (inf1uenteaza controlul echilibrului
hidro-carburilor sau al functionarii sistemului
imunitar), atunci produce un factor eliberator
de corticotropina (corticotropin -releasing),
care activizeaza eliberarea ACTH-ului
depozitat In hipofiza. Acest hormon la randul
sau face glandele suprarenale, aflate deasupra rinichilor, sa secrete o cantitate mai
mare de cortisol. Astfel, daca dintr-un hormon este mai putin decat cantitatea necesara,
atunci se spore~teproducerea lui, iar In cazul
In care este prea mult din el, scade. Acest
mecanism de controi general este numit
reactie negativa.
Factorii
releasing
( eliberatori)
Fiecarehormon care se produce In partea anterioara a hipofizei are un factor de releasing.
Unii din ei, mai ales prolactina, au ~i.unfactor
inhibator (inhibiting), care se produce cand
trebuie temperat efectul stimulativ al
hipofizei.
Partea posterioara a hipofizei produce doi
hormoni importanti: hormonul antidiuretic
(ADH, mai demult se numea vasopresina) cu
actiune asupra rinichilor, avand rol In
mentinerea echilibrului hidric ~i ocitocina
care m timpul na~terii activizeaza contractia
mu~chilor uterului, iar pe durata alaptarii
pome~te producerea laptelui In sanul mamei.
Eliberareaacestordoi hormoni estecontrolata
54

O Piticismul
poate
ti ereditar, dar poate
ti cauzat de o
maladie a hipotizei.

exclusiv prin impulsuri

nervoase de
hipotalamus.
in afarn de ace~ti doi hormoni, doar
producerea a dou;l substante este controlat;l
direct de impulsuri nervoase, acestea fiind
adrenalina ~i noradrenalina. Rolul lor este de
a preg;lti organismul pentru un efort fizic
sustinut.
in ansamblu ~tim foarte multe lucruri
despre hormoni, dar de exemplu despre
hormonul de cre~tere medicii ~i cercetatorii
mai trebuie s;l descopere alte date importante.
Hormonul de cre~tere, de pild;l, intensific;l
producerea periostului la capetele osului,
pan;l la urm;l acest periost se va osifica,
prelungind astfel osul.
La terminarea cre~terii corporale, hormonul de cre~te.renu devine inutil. in diferitele
etape ale dezvo.lt;lrii intr;l In actiune cu
hormonii tiroidei ~i hormonii genitali, care la
randullor influenteaz;l cre~terea,dezvoltarea.
Hormonii
~i via,a
emo,ionala
Unele maladii pe baz;l emotional;l (sufleteasc;l), pot avea leg;ltur;l cu tulburnri dintre
hipofiz;l ~i hipotalamus.
Astfel centrul care controleaz;l apetitul se
afla In hipotalamus ~i unele Imbolna.viri legate
de modul de hranire, printre care anorexia
nervosa (bolnavul se autofl;lmanze~te) ~i

O Robert Wadlow ( 1918-1940) cu

inal,imea 2,72metri a fost cel mai Inalt om
din istoria medicinii a tuturor timpurilor.
Gigantismul este cauzat de supraproduc,ia
hormonului de cre~tere.

bulimia nervosa (cand crizele de l~comie sunt

unnate de vomitare provocata voit) pot fi
cauzate de tulbur~ri In funqionarea lui, de~i
ella randulluj este iofluentat de regiuni aflate
In alte locuri, dar considerate de nivel mai
lnalt, ale creierului.
Tulburari
menstruale
Multe fete tinere observ~ c~ menstruatia la
lnceput este neregulata ~.iuneori este foarte
intens~. Aceasta se lntampl~ pentru c~ uneori
ovulatia nu are loc odat~ cu lnceputul
menstruatiei. Se poate lntampla c~ organismul
produce o cantitate suficient~ de honnoni
pentru umflarea ~i desprinderea mucoasei
uterului, dar nu destul~ pentru dezvoltarea
maxim~ ~i eliberarea unui ovul.
Sindromul premenstrual (PMS) poate fi
cauzat de modificarea echilibrului dintre
hormonii estrogen ~i progesteron. Apropierea
"zilelor grele" este semnalat~ de dureri
intense de cap, fluctuatii ale bunei dispozitii,
tulbur~ri ale somnului, iritabilitate, gravitatea
simptomelor variind de la caz la caz.

, ,
Probabil ca una dintre cele mai dramatice
schimbari care au avut loc pe rrulsura dezvoltarii fiintei umane, ~i care ne face diferiti de
celelalte animale, este faptul ca am devenit
bipezi -literalmente
pe doua picioare mergand In pozitie verticala pe membrele din
spate. Apoi, spre deosebire de alte primate, neam pierdut marea majoritatea a parului de pe
corp ~i ne-am dezvoltat dexteritatea, astfellncat
mainile noastre sunt diferite de ale celorlaltor
animale, ~i fata de cele ale str:lmo~ilor no~tri.
Mental, de asemenea, ne-am dezvoltat cu
mult fata de animale ~i fata de predecesorii

Omul aratii a~a cum aratii,

deoarece -ca toate celelalte
organisme -s-a adaptat mediului fnconjuriitor de-a lungul
milioanelor de ani, dezvoltiindu-se fntr-un mod aparte fatii
de celelalte primate atiit fn
ceea ce prive~te fnfiiti~area,
ciit ~i comportamentuL

ste de ajuns sa mergem la gradina

gica sau sa urmarim documentare

O O caricatura din 1874 a lui Charles

Darwin, cel care a prezentat pentru prima
data teoria selec~iei naturale. Era antipatizat
de tradi~ionali~ti, care sus~ineau ca omul a
fost creat dupa chipul lur Dumnezeu.

zoolod~spre

viata animalelor ca sa observam asemanarea omului cu primatele -lemuri, maimute

~i gorile. in acela~i timp su.ntem remarcabil
diferiti fat:l de aceste animale. Asemanarea nu
trebuie sa ne surprinda, pentru ca ~i noi
face.m parte din categoria primatelor; insa dea lungul dezvolatarii lioastre ne-am adaptat in
diferite

moduri

la mediul

inconjurator.

~i

boltit

'"

OMUL

0'

~
~
~
~
~
~

forma

coloanei

vertebrale

,
O Abilitatea de a merge vertical este
controlata de mu~chii pelvieni. Gorilele au
pelvisul mult lung ~i inclinat pe orizontal. in
timp ce pelvisul uman este mai ingust.
vertical ~i mult mai bine adaptat pentru
pozi~ia verticala ~i pentru mers.

~,
.~/

~~.

'I
~

forma coloanei
vertebrale

-.;:)
,~,

GORILA

~,

relativ mica.

\,'

\\\
\\

r-

MACACUL
forma

larg

~
13
~

Locuitorii
copacilor
Ilrimatele cu care ne asemanam atat de mult
sunt toate adaptate la viata in copaci. Aceasta
le-a dezvoltat vederea, agilitatea ~i dexteritatea (abiliatea de a-~i folosi "mainile") ~i de
asemenea un instinct explorator mai degraba
d~cat unul de vanatoare. Stramo~ii no~tri
stravechi de acum cateva milioane de ani
erau creattlri asemanatoare cu ace~ti locuitori
ai copacilor, iar noi am mo~tenit multe din
caracteristicile
lor. De exemplu, vederea
ascutita foarte folositoare pentru aceste animale, reprezinta un avantaj mare deoarece
pot vedea u~or lucrurile de la distanta.
Stramo~ii omului ~i-au dezvoltat capacitatea
de a vedea in detrimentul simtului olfactiv
(folositor
pentru vanatul animalelor).
De
aceea, zona din creierul uman asociata cu
simtul niirosului, ~i cu "organul olfactiv" nasul -este

craniu

coloanei

flU

pelvis ingust,
larg ~i vertical

~'\

kr)
\

!1

"

',,)

{1

2:~
::0
~
"
tj
;;:
u
~

\~

~
i(

~
~

97

iNFATI~AREA

OMULUI

no~tri umanoizi, cu abilitatea de a vorbi ~i de

a gandi rational, unice pentru fiinta urnan:l.
Aceste abilit:lti mentale se reg:lsesc in
inf:lti~area omului, expicand in parte ~i forma
craniului.
Mersul
o mare parte din trecutul nostru este inc1[
obscur ~i probabil unii cred c1[ nu putem s1[
~tim prea multe despre acesta. jns1[ ast1[zi
exit1[ posibilitatea unui studiu atent al fosilelor ~i uneltelor folosite de om In decursul
dezvolti1rii.
Din cand In cand ies la lumin1[ dovezi
extraordinare, care ne ofer1[ noi date despre
dezvoltarea noastr1[. Relativ recent, In 1961, In
Olduvai Gorge, Tanzania, Africa de Est, a fost
descoperit1[ o urma mic1[, dar semnificativ1[,
referitoare la trecutul nostru, sub forma fosilei
unui deget rnare de la un picior. Aceast1[
form1[ a unui picior are peste un milion de ani
vechime ~i apartine cu certitudine unei fiinte
umane". Aceasta arat1[ de asemenea foarte
clar, dup1[ urmele
.
1

era

vertlca

g~site

pe picior,

c1[ mersul

~
c:

.E

cand umbl1[m, cu fiecare pas Impingem 8

p1[mantul cu c1[lcaiul ~i apoi imediat transfe- ~
fernm Intreaga greutate a corpului pe degetul ~
mare de la picior. Acest transfer al greutatli pe
degetul mare care las1[ urme pe oasele degeO Acest macac japonez, cunoscut ~i ca
tului, confirm~ mersul continuu vertical, ~i
macacul mancator de crabi, este in egala
acestea sunt dovezile descoperite la aceasti1
masura adaptat vietii in copaci cat ~i vie1ii de
fosil1[. Deci, ~tim acum c1[, hominidele"
apa. A fost dresat de ingrijitorii unei rezermergeau vertical cu cel putin un milion de ani
vatii naturale sa-~i procure hrana din apa.
In urm1[.
jnc1[ nu s.a Inteles foarte bine cum s-a dezfoarte evident faptul ca aceasta nu s-ar fi
voltilt omul Intr-o fiint:1 vertical1[, dar este
putut intampla farn ca alte modificari sa aiba

loc in anatomia noastrn, in structura sistemului muscular ~i osos. Oamenii de ~tiinta au

numit acest mers "potential catastrofal",
deoarece cand face un pas inainte, omul lasa
doar un singur picior pe pamant ~i lasandu-~i
momentan toata greutatea numai pe degetul
mare al piciorului respectiv, doar mi~carearitmica a celuilalt picior 11impiedica sa cada cu
fata la pamant.

O O compara,ie intre mi~carile bra,elor pe

care le pot face macacul, gorila ~i omul.
Abilitatea omului de a apuca cu mana puternic ~i,cu precizie a fost probabil facilitata de
adopra'rea pozi,iei verticale de mers ~i de
degajarea mainilor cu care se carau greuta,i.

O O teorie a modului In care primatele

umane au evoluat In pozi~ie verticala sugereaza ca stramo~ii no~tri, care erau locuitori ai
copacilor. s-au confruntat
cu o problema de
greutate. Obi~nui~i cu balansatul mainilor ~i cu
statui pe picioarele posterioare.
sprijinindu-se
numai de maini escaladatul pe ramurile cele
mai Inalte a devenit prea riscant.

98

Controlul
mu~chilor
Centrul de gravitatie al omului vertical este
in ~ale ~i pelvis, iar rotatia pelvisului controleaza intinderea spre fata a picioarelor .
Aceasta rotatie a pelvisului este guvernata
de musculatura, mu~chii pelvieni ajutand
atat la mersul leganat cat ~i la mentinerea
echilbrului in timpul mersului ~i a.l statului
in picioare. in mers, tot trupul este condus
inainte de energia musculara, determinand
fiecare picor sa se mi~te inainte cu
genunchiul ~i articulatiile indoindu-se
autoniat, astfel ca piciorul sa se poata ridica
cu fiecare pas inainte, ~i de asemenea cand
pasul s-a terminat, piciorul se intare~te la
genunchi, in timp ce articulatiile raman
indoite astfel iQcat calcaiul atinge pamantul
primul. Trupul este de asemeriea pastrat
vertical prin controlul mtlsculaturii, aceasta
fiind concentrata in centrul gravitational al
puncului cel mai de jos al spatelui ~i al
pelvisl;llui.
Adaptarea
Verticalitatea este de asemenea un punct de
r:lscruce in dezvoltarea omului, 1ns~ adaptarea anatomic~ care a f~cut posibil acest lucru
nu s-a 1ntamplat dintr-o dat~. Controlul mus-

cular s-a referit doar la o parte a problemei,

pentru ca stramo~ii no~tri nu era\i capabili sa
stea vertical ~i sa mearga, datorita pelvisului
lor lat ~i lung, a coastelor .Jasate,a membrelor anterioare lungi ~i a falcilor grele care
le confereau un centru de gravitatie mult
diferit.
Pozitia verticala ~i nu In ultimul rand mersui ~i mentinerea acestei pozitii trebuie sa
mearga mana In mana cu dezvoltarea pelvisului Intr-o forma mai rotunda ~i mai Ingusta,
cu scurtareamembreloranterioare ~i cu transformarea formei capului ~i a cavitatii abdominale. Fara Indoiala ca undeva In timp aceste
animale au devenit asemanatoareomului prin
adaptarea pozitiei verticale care s-a petrecut
probabilln milioane de ani.
Multi cercetatori ~tiintifici cred ca stramo~ii no~tri se asemanaumai mult cu lemurii
decat cu maimutele, avand membrele posterioare mult mai lungi decat cele anterioare,
Insa nu se ~tie acest lucru cu certitudine.
Majoritatea sunt Insa de acord cu faptul ca
leganatul prin copaci cu greutatea suspendata de membrele anterioare (cunoscut
sub numele de brahiatie) a jucat un rol
important In dezvoltarea bipedalismului
(mersulln doua picioare).

Coborarea
din copaci
Nu este foarte clar cum ~i-au dezvoltat ~i
adaptat stramo~ii no~tri stilul de viata In
copaci, iarapoi i-au parasit. Unii oameni de
~tiint:I cred ca ace~tiaau Inceput sa creascaIn
greutate ~i marime, fapt pentru care agatatul
~i leganatul In copaci nu mai reprezenta o
.siguranta
pentru ei. O alta teorie sustine ca
-, femelele care traiau In copaci au Inceput
MANA
GORILEI

MANA

OMULUI

O Toate primatele
au capacitatea de a
apuca cu putere, dar
nici o alta specie nu
este capabila sa faca
acea mi~careprecisa
a degetului mare de
care este in stare
omul. Linia albastra
indica lungimea ~i
unghiul degetului
mare.

mu~chi

O Un cimpanzeu
incearca sa apuce un
deget uman. Degetul
mare al cimpanzeului
este scurt in compara1ie cu celelalte
degete ale sale, iar
degetul poate sa fje
apucat numai pe partea laterala a mainii.
Degetul mare al omului, mai lung decat al ~
cimpanzeului. da posi- :3
biltatea mainii sa
infa~oare degetele ~i
degetul mare in jurul ~
obiectelor .

O alt:l schimbare esential~ In dezvoltarea

omului este pierderea p~rului. Din nou, oamenii de ~tiinta nu ~tiu exact cum ~i ce s-a
Intamplat. A fost sugerat~ ideea c~ stramo~ii
no~tri au trait pe p~mant ~i au Inceput s~
vaneze, iar din cauza p~rului de pe corp s-au
Inc~lzit, natura Indep~rtand In timp stratul gros
de p~r, pentru a facilita r~corirea corpului.
Pielea
~i mainile
S-a sugerat c~ ~i clima ar fi fost un alt factor
care a contribuit la pierderea p~rului, dar
acest lucru este putin probabil, atata timp cat
alte mamifere au blan~ groas~ fie c~ traiesc In
frigul din zona polara fie In c~ldura din zona
tropical~. Este de asemenea sugerat c~ pielea
subtire este o dovad~ c~ omul a evoluat Intro clim~ cal~ ~i numai treptat a migrat c~tre
zone cu clima mai rece, unde purtatul
hainelor a devenit esential pentru protejarea
corpului lipsit de p~r .
Cu toate c~ unele primate au ni~te prelungiri la membrele din fat~ care le dau abilitatea

incetul cu incetul s:I coboare pe p:Imant pentru a evita c:Iratul puilor lor in spate, a~acum
o fac inc:I cimpanzeii. Ar putea fi de asemenea un argument faptul c:I atarnandu-se de
"maini" a ar:Itat acestor primate posibiltata
unei posturi verticale care degaja mainile,
facandu-le capabile s:I foloseasc:I unelte ~i s:I O Un cimpanzeu care traie~te in copaci i~i
cara puii in spate -probabil ca acesta a fost
dezvolte aceast:I indemanare, acest mod de
unul din factorii care a determinat femelele
viat:I de la nivelul p:Imantului avand mult mai
maimu,e care locuiau in copaci sa-~i aleaga
mult de oferit.
pana la urma locuin,a pe sol.
Un alt factor in dezvoltarea omului ca o
fiint:I care nu mai tr:Iia in copaci este faptul c:I
ins:I~i mediul inconjur:Itor s-a schimbat ~i el a
trebuit s:I se adapteze mediului. jn timpul
Miocenului, epoc:I care a durat aproape 14
milioane de ani ~i care a luat sfar~it acum
aproape 7 milioane de ani, un climat rece a
transformat multe zone de p:Idure intundr:I ~i
camp deschis, ceea: ce f:Icea imposibila
vietuirea acestor fiinte in copaci.
De~i nu se $tie exact cum s-au petrecut
coborarea din copaci ~i adaptarea la o viat:I
terestr:I, putem fi siguri c:I a fost o evoluti~
inceat:I ~i a luat timp -ar fi gre~it s:I credem 2:'
c:I str:Imo~ii no~tri primati au inceput s:I stea ;,
~ drept ~i s:I umble dintr-o dat:I. E foarte proba- ~
:3 bil c:I leg:Inarea involuntar:I a bratelor in tim- -
~ pul mersului este o r:Im:I~it:I a felului in care ~
ii: str:Imo~ii no~tri se deplasau printre copaci i
~ ag:Itati de brate.
V'

99

iNFATI$AREA

OMULUI

devreme in procesul nostru de evolutie ~i ca

fiinte cu creier asemanator cual nostru au
existat cu trei milioane de ani in urma.
Azi se ~tie ca intelig~nta nu depinde
neaparat de marimea creierului. Delfinul, de
exemplu, are creierul mai mare decat omul,
raportat la cO!"p. Marimea ~i forma caracteristica a creierului uman, asociate cu maxilarele mai mici, au dat capului nostru o
forma diferita de cea a celorlaltor primate,
contribuind in acela~i timp la dez.voltarea
vorbirii.
O Doctorul Ralph Holloway in
laboratorul sau din Columbia University.
El a facut modele de cauciuc din interiorul
craniilor ~i a adus dovezi noi privitoare la
structura neurologica a creierului uman.
O umflatura, cunoscuta sub denumirea
de zona lui Broca, care se presupune a ti
centrul vorbirii (care nu exista la maimu~e),
a fost gasita intr-un craniu vechi de peste
doua milioane de ani. Aceasta indica ca
abilitatea lingvistica a omului s-a dezvoltat
cu mii de ani mai devreme decat
se crezuse ini~ial.

de a se ag~tade crengi $i de a se leg~na printre copaci, de a apuca plantele pe care le

m~nanc~, alte maimute antropoide cu un
creier mult mai dezvoltat sunt capabile s~
foloseasc~unelte $i s~ manipuleze obiecte cu
"mainile" lor. Omul este singurul "animal"
care are maini adev~rate care fac posibil~
manipularea cu un grad de precizie $i de
putere in functie de situatie.

O Patru tipuri de creier de mamifere care

locuiesc in copaci sau ale caror stramo~i
traiau in copaci. Multe zone motorii s-au dezvoltat ca rezultat a! vederii ascu~ite ~i
indemanarii impuse de via~a din copaci.
Func~ia multor zone din cortexul cerebral nu
este inca clara.

Puterea
de a apuca
Mana omului se deosebe$te prin degetul
mare, mai lung in comparatie cu ar~t~torul
decat la alte animale $i care se poate mi$ca cu
mult inspre exterior. Degetul mare Iieajutas~
prindem cu putere un obiect $i ne permite s~
folosim mana cu mare precizie.
Dezvoltarea mainii a ajutat omul s~
vaneze, s~-$i prind~ vanatul $i de asemenea
s~ manuiasc~ unelte. Dar, pe lang~ man~,
suntem mult ajutati de brat $i de mu$chii
ulrulrului, care ne dau posibilitatea de a tine
in man~ obiecte de greut~ti diferite $i chiar de
a c~ra obiecte foarte grele. Atat aceste lucruri
cat $i forma mainii, flexibilitatea ~ puterea
degetului mare ne fac deosebiti de primatele
ierbivore.

SCORPIA

Gura
~i vorbirea
Abilitatea de a cara obiecte folosind mainile
demonstreaza ca omul nu a avut nevoie, comparativ cu alte animale, sa-$i care prada 1n
gura. Probabil acest lucru a dus la mic$orarea
gurii pregatind-o incetul cu incetul pentru a
scoate sunete safisticate.
Dar se pare ca inceputul dezvoltarii vorbirii a avut lac mult mai devreme, cand
stramo$ii no$tri primati cu vederea foartebine
dezvoltata. $i pozitii bune de observatie strigau unii la altii printre copaci.
Gura mica a facut posibila ajustarea
catorva altar organe cum ar fi limba, buzele $i
palatul, toate necesare vorbirii, dar comunicarea $i exprimarea nu ar fi fost niciodata
posibile fara dezvoharea creierului.
Exista a tearie bazata pe dovezile din resturile vechi de cranii, conform careia creierul
nostru a devenit bine dezvoltat destuJ. de
100

TARSIERUL
DE COPAC

zona motorie
zona auditiva
zona senzoriala
zona vizuala
zona olfactiva
zona cu func~ie nedeterminata

~
:3
~
~
~
Corpul omenesc 34- RASELE UMANE Corpul omenesc 40- EREDITATEA

,
Dacii dorim ca dintii no~tri sii
reziste ciit timp avem nevoie
de ei, trebuie sii facem tot
posibilul pentru a evita cariile
~i afectiunile gingiilor. lngrijirea corectii a dintilor presupune o bunii igienii dentarii ~i
vizite regulate la dentist.
s

tomatologia

dintii

modema

no~tri

cu

face

ajutorul

minuni

plombelor,

cu

CO-

roanelor, puntilor, dintilor fal~i, ale

aparatelor pentru indreptarea dintilor ~i a
multor altor metode. Dar inainte de toate,
dintii sunt responsabilitatea fiecaruia dintre
noi. Daca dorim sa avem dinti sanato~i,curati
~i frumo~i, sa fim scutiti de dureri sau de
afectiuni ale gingiilor sau alte probleme de
acest gen, totul depinde de noi. Pentru a face
toate acestea eficient, trebuie sa intelegem
structura dintilor ~i modullor de cre~tere.Ca
intotdeauna, prevenirea este preferabila (~i
mai putin costisitoare~i dureroasa) vindecarii.
Structura
dintelui
De-a lungul vietii, oamenii au doua randuri
de dinti. Prima dentitie cuprinde 20 de dinti
"de lapte", sau temporari -ei cad la varsta de
5-6 ani. Ace~tia sunt inlocuiti de 32 de dinti
permanenti. Unor persoane nu le cresc tOti
dintii. La unele, cele patru masele de minte,
situate in spatele celorlalte -cate una pe
O Un ortodont ~i asistenta sa se ocupa de
corectarea denti,iei unui pacient intr-un cabinet stomatologic bine dotat. Un dispozitiv de
absorb,ie indeparteaza excesul de saliva, in
timp ce limba este data la o parte.

"
I
41
"
;0
w

235

iNGRIJIREA

DINTILOR

smal\

dentina

fiecare parte a maxilarului de sus .5i cate una

pe fiecare parte a maxilarului de jos -pot sa
nu apara niciodata (cresc deasupra gingiei).
Fiecare dinte are doua parti principale. Una
este coroana, aflata la suprafata gingiei. Cealalta
este radacina. jn functie de tipuI dintelui .5ipozitia acestuia in cavitatea bucala, un singur dinte
poate avea de la una la trei radacini. Acestea
sunt infipte in osuI maxilarului.
Cea mai mare parte a dintelui consta
dintr-un tesut osos de culoare galbena, dentina. Suprafetele exterioare ale coroanei sunt
acoperite de o substanta albicioasa, densa .5i
extrem de tare, numita smalt, ceI mai rezistent
material din organism. Suprafetele radacinii
sunt invelite intr-un strat subtire dintr-un alt
material solid, denurnit ciment. CimentuI fIXeaza fibrele Iigamentului periodentaI -acesta
poate fi considerat ca un bandaj care Ieaga dintele de osuI maxilarului.
Fiecare dinte are o cavitate in care se afla
pulpa acestuia. Vasele de sange .5i nervii din
aceasta cavitate sunt legate de vasele de sange
.5i nervii din osuI maxilarului prin intermediuI
unui canal ingust aI radacinii. Gingiile sunt formate dintr-un tesut epitelial, care este strans Iegat
prin fibre de osuI maxilarului, formand un strat
protector la baza fiecarui dinte. Acesta impiedica
raspandirea infectiei din cavitatea bucala in interioruI oaselor maxilarului, prin cavitatile dentare.
Deteriorarea
din,ilor
Dintii nelngrijiti se acopera cu un strat de substanta Iipicioasa, formata dintr-un amestec de
resturi de mancare, saliva .5i germeni, cum ar
fi bacteriile. Acesta poarta numele de tartru.
Bacteriile din tartru se hranesc .5i se inmuItesc cu zaharurile din alimente. jn urma acestor procese, bacteriile elibereaza acid. SmaltuI
este foarte rezistent, insa sensibilIa atacuI substantelor chimice. AciduI distruge smaltuI, apoi
dentina, parul cand patrunde in pulpa dintelui.
Acest proces duce la carii, iar daca pulpa dintelui este atinsa .5inervii senzitivi ai acesteia se
inflameaza, apare durerea.
Deteriorarea dintilor incepe de obicei in
portiunile cele mai vulnerabile ale smaltului,
236

00
Aceasta imagine marita prezinta
fragmente de tartru
vechi de doua zile.
in mod normal,
tartrul este greu de
observat (stanga
sus), insa exista substan~e speciale care
il scot in eviden~a,
colorandu-1 in ro~u
(stanga).

1J
]

.,.
~
@

O Sec1iune printrun incisiv sanatos,

unul dintre cei patru
de pe fiecare maxilar, in partea din
fa1a. Ace~tia sunt
folosi1i pentru mu~cat, iar premolarii ~i
molarii, situa1i lateral ~i in spate, la
macinat. Smal1ul
protector este cea
mai solida substan1a
din corp.

fie Intre dinti, unde tartrul este greu de

Indepartat, fie In partea inferioara a fisurilor
(mici crapaturi) din coroane.
Daca procesul de deteriorare continua,
atacurile substantelorchimice ~i ale germenilor
avanseaza,prin pulpa dintelui ~i prin canalul
radacinii, In osul maxilarului. Inflamatia care
va urma, Insotita de puroi ~i presiuni asupra
osului, poarta numele de abces dentar.
Perierea
~i cura,area
din,ilor
Exista mai multe metode de prevenire a cariilor. Una este Inlaturarea tartrului, germenilor,
acidului ~i resturilor de mancare, prin perierea
dintilor. Acesta este unul dintre cele mai importante aspecte ale igienei orale, care este
vitala pentru Ingrijirea corecta a dintilor.
De ani de zile, medicii stomatologi se contrazic cu privire la modul corect de periere a
dintilor. in general, periuta de dinti ar trebui sa
Indepartezetartrul ~i resturile de mancare,de la
gingie la partea superioara a dintilor, pentru ca
acesteasa nu fie blocate Intre gingii ~i dinti. Se
recomanda ~i o mi~care circulara a periutei.
Aceastatrebuie sa curetetoata suprafatadintilor,
inclusiv portiunile greu de atins dintre dintii
alaturati. Serecomanda folosirea unei paste de
dinti de calitate. Este ideal ca dintii sa fie periati dupa fiecare masa. Cele mai importante
perieri se fac dimineata la prima ora ~i seara,

ciment
osul maxilarului

Inainte de culcare, aceasta aqiune durand cel

putin doua, trei minute, urmata eventual de
clatire cu apa de gura.
Ata dentara este un fIr ceruit care setine 1ntre
degete ~i se strecoara Intre dinti ~i pe suprafata
acestora pentrU a 1ndeparta tartrUl, resturile de
mancare ~ialte impuritati. Curatarea Insotita de
perierea dintilor este benefica, dar efectuata
incorect face mai mult rau decat bine. La fel se
Intampla ~i cu scobitorile dentare. Este bine sa
cerem sfatul medicului stomatolog asupra
folosirii periutei, atei dentare ~i scobitorilor.
Dentistul poate sa ne trimita la persoana care
se ocupa cu igiena bucala. Aceasta este special
instrUita pentru ada sfaturi referitoare la Ingrijirea corecta a dintilor, .la perierea ~i curatarea
lor ~i, In general, la mentinerea sanatatii dintilor ,
gingiilor ~i cavitatii bucale. Tabletele pentru
Inlaturarea tartrUlui pot fi folositoare -acestea
coloreaza partile necuratate ale dintilor, astfel
Incat putem observa zonele In care periuta nu
poate patrUnde. Aceste tablete pot fi cumparate
de la farmacie.
indepartarea
pietrei
dentare
Calcarul se poate depune pe dintii necuratati.
Aceasta substanta este mai solida ~i mai rezistenta decat tartrUl ~i nu poate fi Indepartata prin
simpla periere. Medicul stomatolog poate folosi
un aparat special, cu ultrasunete 1n acest scop.

Aparatul are un varf ascutit care efectueazamii

de vibratii pe secunda, zdrobind calcarul in
buc~ti minuscule. Dintii pot fi apoi lustruiti, iar
suprafetelelor netede ~i strnlucitoarevor fi rnai
u~or de cur:Itat prin periere norrna1~.
Fluorul
o metod~ importanta de prevenire a cariilor
este folosirea fluorului. In cantitati mici,
aceast~ substan~ chimic~ reduce carierea.
Fluorul este incorporat in dintele in cre~tere~i
"intare~te" srnaltul ~i dent1na,f~candu-le mai
rezistente la atacurile acide. Acumularea unei
cantitati adecvate de fluor in copil~rie este
importanta.
In multe zone, fluorul este ad~ugat in apa
potabil~ local~, intr-o concentratie de aproximativ unu la un milion. Aceastainseamn~ c~
dintele prime~te cantitatea adecvat~ de fluor
atunci cand manc~m sau bern. Printre alte
metode se num~r:I folosirea unei paste de dinti
ce contine fluor,care este des recomandatade
medici, precum ~i tabletelecu fluor. Sepot cere

informatii de la cabinetul dentistului, despre

concentratiile de fluor din apa potabil~ cu care
este aprovizionat~ localitatea fiec~ruia.
Alimente
Un alt aspect important al igienei bucale corecte este s~ fim atenti la ceea ce manc~m ~i
ce bern. Manc~rurile dulci lncurajeaz~ lnmultirea germenilor ~i atacurile acide. Gust:lrile
dulci Intre mesele principale mentin concentratia de zah~r din gura, agravand lucrurile.
Pentru s~n~tatea dintilor, dar ~i pentru
s~n~tatea sistemului digestiv ~i allntregului
organism, este recomandat, lntre mese, consurriul de fructe, legume ~i alimente similare,
~i nu dulciuri, cum ar fi ciocolata.
Verificarea
dintilor
De o important~ vital~ sunt ~i vizitele regulate
la dentist. Acesta poate verifica dintii, asigurandu-se de cre~terea lor corect:l, ~i poate
depista eventualele probleme din timp, cand
acesteasunt mai u~or de tratat,

Uneori nu se observa profunzimea cariei ~i

nici existentaei. Cu ajutorul radiografieidentare
se pot detecta zonele cariate. Astfel de radiografii se folosesc ~i pentru a depista dintii care
nu cresc la locullor .deoarece ace~tianecesita
o ingrijire speciala pentru a fi realiniati.
Daca tratamentul este dureros. dentistul ii
poate injecta pacientului un anesteziclocal in
zona afectata. pentru a inhiba reactia nervilor.
jn tratamentele mai complicate ~i de lunga
durata. pacientului i se poate administra o
anesteziegenerala,iar interventiile chirurgicale
pot fi efectuate intr-o clinica stomatologica.

iNGRIJIREA

DINTILOR

Daca un dinte este cariat, nu este posibila

"vindecarea" acestuia. Tratamentul obi~nuit
consta din indepartarea portiunilor cariate ~i
plombarea cavitatii. Aparatul modem folosit in
acest scop are un dispozitiv care efectueaza
peste 400000 de rotatii pe minut. Din cauza
rezistenteismaltului, frezareadintelui produce
caldura~i dispozitivul aparatului trebuie racit in
timpul utilizarii. Apa ~i fragmentelecariate sunt
indepartate din cavitatea bucala printr-un tub
de absorbtie.
Plombele
Dintele cariat este plombat cu unul dintre numeroasele rnateriale dentare. Amalgamul de
argint contine particule fine de argint, cositor,
cupru ~i zinc, amestecate cu o cantitate mica
de mercur. Dupa preparare, acest amalgam
este moale ~i maleabil ~i este introdus In
dinte, unde ia forma cavitatii acestuia. O data
aplicat, acesta se Intare~te. Daca zona tratata
este vizibila, ca material de umplere se poate
folosi un plastic special alb, cum ar fi ra~ina
de plastic cu granule de cuart. Acesta poate fi
amestecat cu vopsele speciale, pentru a avea
o culoare apropiata cu cea a celorlalti dinti.
Unele tipuri de plastic folosit pentru plombe
se Intaresc prin expunere la raze ultraviolete.
Pentru ca pulpa dintelui sa nu fie afectata,
suprafata curatata poate fi captu~ita cu un rnaterial moale, care protejeaza interiorul dintelui
de schimbarile de temperatura: aceasta este o
metod:I eficienta, deoarece arnalgamul folosit
pentru plombe este un bun conducator termic.
Coroane
~i pun~i
Daca un dinte este atat de deteriorat sau cariat
Incat plombarea lui nu ar fi suficienta, este
necesar un tratament mai complex. Dintele
este curatat pana la rad:Icina, iar apoi acoperit
de o coroana confeqionata din aur, aliaj de aur
~i platina sau portelan alb. Coroanelor de portelan li se poate da culoarea din1;ilor din jur.
Dentistul ia amprenta dintilor, folosind o
substanta ned:Iunatoare, preparata Intr-o tavita
mica. Aceasta se aplica pe dinti, fJXftndu-se In
jurul acestora. Cand este Inlaturata, substanta
pastreaza forrna din1;ilor. Aceasta este folosita ca
model de tehnicianul dentar, pentru confectionarea mulajului. Pacientului i se aplica o
coroana din plastic sau aluminiu, pana cand
este confectionata coroana propriu-zisa. La
momentul potrivit, aceasta coroana este fixata
~i cimentata In locul celeilalte.
238

in cazul in care caria ajunge la pulpa dintelui, dentistul poate largi cavitatea dintelui,
pentru a indeparta toate zonele cariate ~i germenii, patrunzand pana aproape de baza
radacinii (tratamentul canalului radicular). O
bucatica de aur sau un material asemanator
poate fi introdusa in cavitatea dintelui, astfel
incat ridica suprafata gingiei. Apoi este fixata
coroana. Acest procedeu este cunoscut sub
numele de fixarea coroanei.
O punte este un dinte fals, fixat cu ajutorul
unor coroane de fiecare parte. O alta varianta
esteimbracareacu portelan, care esteaplicat pe
suprafata refacuta a dintelui.

enteaza marimea dintilor, astfellncat dintii nu

se potrivesc formei maxilarelor. Ramura'stomatologiei care se ocupa de Indreptarea dintilor, de prevenirea ~i de tratarea malocluziilor
se nume~te ortodontie,
Existadoua tipuri de aparatedentarefolosite
pentru deplasareadinti1or-acestea sunt deta~abile sau f1Xe,Asupra dintilor care necesitareglaj
se exercita presiuni cu ajutorul unor arcuri sau
~uruburi, Presiunea continua, de-a lungul rnai
multor saptamani, luni sau ani, face ca dintii
sa se "deplaseze" In pozitia ~i unghiul corect..
Aceste interventii se fac de obicei In timpul
copilariei,

A
Extrac~ii
~i din~i fal~i
In ciuda existentei acestor optiuni, uneori
dintii trebuie sco~i. Majoritatea dintilor pot fi
extra~i cu un cle~te special care apuca radacina de sub coroana dintelui. Dintele este mi~cat dintr-o parte in alta, pana iese din cavitate.
Locul ramas gol sangereazala inceput, dar de
obicei se vindeca foarte repede. Maselele
mari, cu radacini multiple, trebuie extrase la o
clinica stomatologica, folosind tehnici chirurgicale.
Daca un pacienta pierdut doar cativadinti,
acestuia i se poate aplica o placuta din plastic
sau metal, care este ata~atade dintii rama~icu
ajutorul unor cleme. Dintii fal~i sunt fixati pe
aceastaplacutil:. in cazul in care dintii lipsesc
partial sau total, placutele i~i pastreaza locul
prin mi~carileinstinctive ale persoaneiin cauzar
ce folose~te in acest scop mu~chii obrajilor,
limba ~i buzele.

Afec~iuni
ale gingiilor
sanatatea gingiilor este strlns legata de
sanatateadintilor, Paradontoza este una dintre cele mai frecvente boli ale omului. Aceasta
este un proces lent care distruge tesutUrile
care sustin dintii, ducand In cele din urma la
caderea lor,
Daca tartrul nu este Indepartat cu ocazia
consultatiilor la stomatolog, acesta va irita In
cele din urma gingiile, epiteliul gingival, care
se va inflama ~i umezi In mod excesiv. Daca
aceastaafectiune nu estetratata,va duce la distrugerea nedureroasa a fibrelor ligamentului
peridental ~i al osul din apropiere, in final,
dintii cad. in aceststadiu, tratamentUlesteuneori imposibil de aplicat..
in primele faze, afectiunile gingiilor sunt
tratate1:ngeneral prin 1:ndepartarea
meticuloasa
a tartrului vizibil ~i prin curatarea completa a
dintilor, Cu toate acestea,daca afectiunea s-a
extins prea mult, s-ar putea ca gingiile sa trebuiasca sa fie Indepartate prin interventie
chirurgicala. Acesta este un proces dificil,
costisitor ~i destul de dureros Insa, ca multe
alte afectiuni ale dintilor, poate fi evitat..Daca
avem grija de dinti, ace~tiavor rezista o viata
Intreaga,

Ortodontia
Gruparile de dinti stcimbi, aiiniati gre~it, aglomerati ~i cu forme diferite poarta denumirea
de malocluzii. Este posibil ca mecanismele
genetice responsabile de cre~terea osului
maxilarului s~ fie diferite de cele care influCorpul omenesc 55 -VITAMlNE

~I MINERALE

Corpul omenesc 58 -SPORTUL ~I sANATATEA

Vorbirea,

una dintre

cele mai

importante ~i jlexibile
capacitati umane, este o facultate
deosebita, care da indivizilor
posibilitatea
de a comunica
fntre ei prin limbaj.
F

iecare lifib~ are dou~ elemente principale. Primul este un set de sifiboluri care
desemneaz~lucruri pe care le cunoa~tefi
sau le Intelegefi; acestesifiboluri, vorbite sau
scrise, sunt cuvintele, sau vocabularul. Al
doilea element al lifibii este gramatica.
Aceasta cuprinde o serie de reguli prin care
cuvinte separate sunt combinate In fraze sau
propozitii ce exprim~ relatii precise Intre
obiecte ~i evenimente, sau care transmit semnificatii noi, mai complexe. Propozitia simpl~:
"Ion l-a lovit pe Dan" are un Inteles diferit decel.al propozitiei: "Dan l-a lovit pe Ion". De~i
cuvintele sunt identice, diferentele de ordin
grammatical
modific~ felulln care sunt Intelese.
Ganguritul
plansul este primul mesaj sonor al copilului ~i
seaman~mai mult cu comunicarea dintre animale decat cu vorbirea uman~. Mamele devin
capabile s~ disting~ "plansurile" care indic~

O To,i copiii
posed a capacitatea
de a vorbi. Ei inva'a
sa vorbeasca
imitandu-i
pe cei din
jurul lor .

O De~i nu sunt
capabili sa poarte o
conversa,ie
ca ~i cele
dintre adul,i, copiii
mici i~i vor "incerca"
registrul de cuvinte
~ ~i fraze cu fiecare
~ strain intalnit.

foame, furie sau durere, de~i la Inceput fac

acest lucru cercetiind conditiile din jurul copilului la momentul respectiv. Este greu sa determini semnificatia pliinsului fara indicii, cum
ar fi timpul trecut de la ultima hranire.
Cercetarile psihologilor au demonstrat ca
In cazulln care a mama este receptiva la manifestarile copilului sau, reactioniind rapid ~i
regulat la pliinsetele acestuia, copilul poate
pliinge tot mai putin piina la viirsta de un an,
comparativ cu copilul unei mame care nu

reactioneaz~ In acest fel. Pe lang~ faptul c~

plang mai putin, ace~ti copii Incep s~ comunice mai bine prin gesturi ~i sunete. La varsta
de 4-5 luni, majoritatea copiilor Incep s~
scoat~ sunete repetate regulat sub forma unei
actiuni vocale, denumit:l gangurit. pan~ la
varsta de 18 luni, "vorbirea" continu~ s~ fie In
mare parte o joac~, sau un accesoriu al
diferitelor actiuni ~i nu un Inlocuitor al acestora. Nevoia de comunicare este adesea satisf~cut~ prin "Iimbajul" gesturilor sau zgomote

expresive. Comunicareadintre copil ~i parinte

este posibila deoarece parintele a invatat sa
asocieze anumite zgomote ~i gesturi cu necesitati specifice. Aceasta forrrul de comunicare
vocala da posibilitatea unui copil de aceasta
varsta sa-~ifaca cerintele pe deplin intelese.
in,elegerea
Bebelu~ii par sa deosebeascavorbirea de alte
tipuri de sunete, cum fac ~i adultii. Daca un
copil de 1-2 luni este invatat sa suga un
biberon la repetarea anumitor sunete, de
exemplu "a-a-a", copilul va inceta in cele din
urma sa suga, deoarece incepe sa se plictiseascade acelea~isunete; cu alte cuvinte, o
data ce copilul ~i-a insu~it un "model .in memorie" a sunetului respectiv, acesta nu mai
este nou ~i interesant. Daca sunetul este
schimbat in alta vocala, ca "e-e-e", copilul va
incepe sa sug'J:tot mai tare. El sesizeazadiferenta ~i devine din nou interesat.
Felul in care copilul se comporta cu
obiectele este foarte diferit de comportamentul sau fata de oameni. Acesta prive~te atent
obiectele ~i incearca sa ajunga la ele; dar cu
oamenii va incerca sa "vorbeasca" de la o
varsta frageda. in contactul vizual cu parintii
sai, copilul face multe gesturi ale corpului ~i
grimase ale fetei, asemanatoare cu cele ale
129

iNVATAREA

VORBIRII

adultilor In conversatiile dintre ei, ~i I~i poate

mi~ca buzele, f~cand anumite "mi~c~ri antevorbire". Esteca ~i cum copilul ar vrea s~ vorbeasc~cu mult Inainte de a putea. Expresiile
~i gesturile copilului ~i p~rintelui sunt foarte
asem~n~toareIn timpul acestor "conversatii".
La 1nceput, p~rintele va imita copilul ~i este
posibil ca acestas~ fie ~i modul1n care copilul Invata semnificatiile sociale ale diferitor
gesturi pe care le manifest:l automat.
Gramatica
Modul In care copilul Invata s~ vorbeasc~ a
dat adultilor multe b~t~i de cap de-a lungul
timpului. De~i capacit:ltile de Inv~tare ale
copilului par s~ fie limitate, el reu~e~te s~
st:lpaneasc~structura extrem de complex.I a
limbii sale mateme 1n doar 3-4 ani. In plus,
fjecare copil, de~i confruntat cu modele diferite de limbi, ~i Inv~tat putin sau necon~tient
de p~rinti, ajunge la acela~inivel gramaticalIn
acestscurt timp. Fiecarecopil devine un membru al comunit~tii limbii sale, capabil s~ produc~ ~i s~ 1nteleag~o varietate nesfar~it:l de
noi propozitii In limba pe care o st:lpane~te.
La Inceput copiii spun cate un singur
cuvant, de obicei un substantiv ce indic~ o
persoan~ sau un obiect. Cercet~rile arat~ c~
aceste cuvinte individuale transmit idei pe
care un adult le-ar exprima In propozitii. De
exemplu, "lapte" poate Insemna "vreau ~~
beau lapte".
In curand, copilul Va 1ncepe s~ uneasc~
dou~ cuvitlte, printre care ~i verbe (cuvinte
care implic~ actiuni). Aceste propozitii de
dou~ cuvinte descriu relatii dintre oameni,
obiecte, actiuni ~i evenimente, cum ar fi "tata
lovit", sau "love~te mingea". Acestea sunt
1ntotdeau!1aIn. concordant~ cu ordinea gramatical~ folosit:l de adulti. Astfel, un copil
spune "love~temingea" ~i rar "minge love~te".
CopilulIncepe s~-~iInsu~easc~gramatica.
Perioada
telegrafica
In aceast:lfaz~ timpurie de Inv~tare a limbii,
numit~ faz~ telegrafic~, toate cuvintele ~i terminatiile cuvintelor ce modific~ subtil un sens
lipsesc, ca Intr-o telegram~. Numerele (~i formele de plural), timpul (altele decat cel prezent), obiectele ~i locurile exacte, sunt omise.
In timp ce un adult ar spune: "cartea este pe
mas~", un copil mic spune: "carte mas~".
Se consider~ c~ pan~ la varsta de 18 luni,
copiii Invata s~ "decodeze" vorbirea adultilor.
Apoi, ace~tia Invat~ vocabularul ~i anumite
reguli de aranjare, necesarepentru a Intelege
vorbirea. Copilul continu~ s~ formeze propozitii mai lungi, prin ad~ugareap~rtilor de vorbire omise In timpul fazei telegrafice. La
varsta de 4-5 ani, copilul este capabil deja s~
poarte conversatii ca cele 1ntre adulti.
Dezvoltarea
limbajului
Cercet~rileasupra creierului uman au demonstrat c~ multe p~rti ale acestuia contribuie la
dezvoltarea facult~tii de a vorbi. Cortexul ~i
cerebelul transmit mi~c~ri adecvate buzelor ~i
limbii. Alte dou~ zone ale creierului sunt considerate importante In folosirea limbajului.
Acestea sunt zona lui Wemicke ~i zona lui
Broca. Zona lui Wemicke, In lobul temporal,
interpreteaz~semnificatiile sunetelor. Aceasta,
la randul s~u, transmite lmpulsuri spre zona
lui Broca, din lobul frontal. Zona lui Broca
elaboreaz~ instructiunile necesare oric~ror

contractii ale mu~chilor care contrihuie la vorhire. La persoanele dreptace vorhirea se realizeaz;lln emisfera stang;l a creierului. In ceea
ce prive~te persoanele stangace, la majoritatea acestoravorhirea se realizeaz;l tot in emisfera stang;l ~i doar 15% au zonele limhajului
in emisfera dreapt:l, jar la alte 15% aceste
zone sunt localizate in amhele emisfere.
Se pare c;l numai oamenll au capac.itatea
de a comunica lntre ei prin folosirea vorhirii
gramaticale dohandite. Cu toate acestea,
cercet;lrile in acest sens continu;l cu pull de

cimpanzei care sunt crescuti in casele oamenilor ~i exist;1 semne c;1 ace~tia sunt capabili
s;1 inteleag;1 limbajul: nu doar un registru de
cuvinte individuale, ci ~i o intelegere a gramaticii "telegrafice" simple. Din punct de
vedere fizic, cimpanzeii nu pot s;1-~i foloseasc;1buzele ~i limba la fel ca oamenii, ins;1
acestora li se pred;1 o form;1 de limbaj prin
semne ~i au demonstrat deja c;1 inteleg
folosirea verbelor ~i substantivelor. Astfel de
cercet;1ri ne-au ajutat s;1 intelegem mai bine
dezvoltarea facult;1tii de a vorbi a oamenilor .

130
enesc 44-

ETAPELE iNVATARII

Corpul

omenesc

45-

iNVATAREA

.51 INTELIGENTA

Ciind suntem bolnavi, ni se

prescriu medicamente care
a~teptitm sit ne vindece -dar
nu ne giindim niciodatit la procesele pe care le declan~eazii.
Cum sunt fabricate medicamentele, de cittre cine ~i cum
sunt folosite?
M

ult:l vreme oamenii au folosit partile

purificate ale unor plante -denurnite
extracte din plante -pentru
comba-

terea durerilor ~i bolilor. Locuitorii vechii Indii

foloseau o plant:l oleaginoasape nume chaulmoogra In tratamentulleprei. De asemenea,ei
foloseau radacini ale plantei rauwolfia pentru
calmareabolnavilor mintali. In trecut, egiptenii
foloseau seva macului pentru alinarea durerilor ~i uleiul de ricin 1mpotriva constipatiei.
Ce sunt medicamentele?
Toate acesteextractedin plante contin droguri.
Acestaeste o substantachirnica ce influenteaza
funqionarea organismului. Exist:l droguri chiar
~i In mancarea obi~nuit:l, In bautura, ca de
exemplu cofeina prezent:l In ceai ~i cafea.
Unele pot avea efecte nedorite ~i sunt periculoase. Altele ajut:l organismul sa reziste la boli

inainte

vindecarea
garea

de apari~ia
bolilor

spiritelor

medicamentelor

se baza
rele.

in special

.
pe alun-

sau sa le invinga. Acesteasunt medicamentele,

folositein cadrul tratamentului medicamentos.
in unele regiuni, oamenii l~i prepara singuri propriile medicamente, extragand uleiuri
~i prafuri din ierburi ~i mirodenii. Ei piseaza
pamant ~i roci, toaca marunt unele pal1i din
corpurile animalelor, sau le folosesc sangele~i
alte lichide din organism. in epoca primitiva,
vraciul, care avea retete secrete de vindecare,
detinea o mare putere asupra grupului sau.
Medicina ~tiintifica modema a creat mii de
medicamente. Dintre acestea,aproximativ jumatate au o compozitie bazata pe substante
naturale provenind din plante ~i ~nimale, ~i
minerale naturale prezente in soluri ~i roci.
Cercetarile arata ca retetele traditionale ce
folosesc extracte din plante ~i animale sunt de
cele mai multe ori foarte eficiente, deoarece
contin tipul corect de medicament. Vechii
egipteni puneau paine mucegaita pe rani
pentru a 1mpiedica infectiile. Acum ~tim ca
.painea
mucegaita contine medicamentul
antibiotic denumit penicilina. Seva macului
contine opiu ce ajuta la alinarea durerilor.

O Trusa medicala din secolul XIX. Majoritatea medicamentelor pe care le con1ine sunt
saruri metalice cum ar ti bicarbonatul de
sodiu, folosit ~i astazi in indigestii.
O Bacteriologul
englez Sir Alexander
Fleming care, in 1928, a descoperit
medicamentul antibacterian
denumit penicilina.

Teste
~i experimente
Cea mai mare parte a medicamentelor modeme au fost inventate In laboratoare de
~ chimie. Ele sunt create In fabrici de medica0. mente de catre chimi~ti ~i farmaci~ti. Strucj turile lor chimice pomesc de la ipotezele
~ sustinute de biologi ~i fiziologi referitoare la
~ functionarea organismului.
;g
Fiecare medicament nou creat trebuie sa
fie testat pe mai multe cai -proces care
dureaza adeseori ani de zile ~i costa milioane
de lire sau de dolari. Noul medicament este
testat in laborator pe celule vii In tuburi de
221

MEDICAMENTELE

xele pentru rnceal~.~ d~

O Pasagerii pe un vas inainte de apari,ia

pilulelor impotriva raului de mare. Aceste
medicamente alunga grea,a provocata de
tulburarea echilibrului urechii interne.
O Reclamele la medicamente pot convinge
oamenii ca se vor insanato~i, chiar daca uneori pilulele in sine sunt ineficiente.

testare ~i vase de sticla. Reglementarileguvernamentale prevad testarea acestora ~i pe animale. Doar apoi se efectueazatestarea lor pe
oameni care se ofera voluntari, in experimente clinice pe scara mica. Dupa aceea
urmeaza experientele clinice pe scara larga.
in fiecare etapa testele sunt verificate de
organizatii medicale oficiale ~i de protectie. in
final medicamentul este oferit publicului, in
general prin intermediul medicilor. Doar
medicamentele foarte sigure se pot vinde in
farmacii fara reteta.
in orice moment al acestui proces lung ~i
costisitor, medicamentul testat poate da gre~.
Testele pot dovedi ca acestaare unele efecte
daunatoare, sau ca nu este destul de eficient
in tratamentul pentru care a fost creat. Testele
dureaza ani de zile, deoarece problemele pot
interveni dupa mult timp. Mii de medicamente
sunt testate in fiecare an, dar putine dintre
acesteareu~sc sa ajunga la o forma finala.
Modul

de administrare
~i
dozarea
Un medicament trebuie intotdeauna folosit cu
grija. Trebuie utilizat in mod corect -pe cale
bucala, extern sau injectat. Aceasta poart:I
denumirea de mod de administrare. De
asemenea,este necesar ca medicamentul sa
fie luat in cantitati exacte, la anumit interval
de timp, ceea ce poarta denumirea de posologie. in caz contrar, un medicament eficient se
poate transforma intr-unul daunator.
Unele medicamente se afla la indemana
tuturor, distribuirea altora este supusa
restrictiilor. Cele fara prescriptie medicala pot
fi cumparate de orice adult. Uneori, farmacistul (cel care prepara ~i distribuie medicamentele) trebuie sa fie sigur ca persoana care
cumpara medicamentul are intr-adevar nevoie
de el ~i il va folosi in mod corect. Majoritatea
medicamentelorimpotriva racelii, durerilor de
cap ~i.de gat se afla la indemana tuturor.
Alte medicamente se elibereaza doar cu
prescriptie medicala, pe baza unor retete completate de medic. Exista ~i unele medicamente
ce pot fi folosite numai in timpul spitalizarii
222

pacientului ~i doar sub supravegheremedicala:.

Costul reprezinta: un factor important In
folosirea medicamentelor. Unele sunt produse
u~or, ~i sunt ieftine, altele Insa: sunt foarte
scumpe, ceea ce poate Impiedica: serios
folosirea acestora.
Denumiri
de medicamente
Aproape fiecare medicament are mai multe
denumiri. Un exemplu este substanta,cunoscuta de foarte mult timp, extrasa din salcie ~i
alte plante. A fost conceput:JIn laborator ~i a
devenit foarte rnspandita:Incepand din 1899.
.Una
dintre denumirile sale este cea
chimica: acid acetilsalicilic.
.Urmatoarea este cea uzuala: sau generica: aspirina:,In cazul de fat:l.
.A treia este denumirea comerciala:,data:
de numele fabricantului. Multe din compleO Cea mai
mare parte a
medicamentelor
din zilele noastre
sunt fabricate
din substan1e
sintetice, create in
laboratoare cu
destina1ie foarte
precisa. Acestea pot
fi periculoase, iar
oamenii care
lucreaza in aceste
laboratoare trebuie
sa se asigure ca
recipientele sunt
bine inchise, neexistand posibilitatea
unor eventuale
scurgeri. in acest
scop, companiile
farmaceutice
folosesc uneori vase
speciale, ce pot fi
izolate prin inchiderea capacului

~
e
~
-5

etan~.

$
"'

eri

de

cap

cu denu-

,m'.'. p t aspirin;l.
.O
a. patra denurniie descrie efectele
asupra organismului. Aspirina calmeaz;l durerea, deci face parte din categoria analge~celor.. Reduce ~i febra (temperatura ridicat;l a
corpului); ~i deci, este un antipir~tic.
Denumirile comerciale variaz;l de la o tarn
la alta, ~i la anumite intervale de timp. intr-o
singur;l tarn acela~i medicament poate fi
vandut sub mai multe denumiri. De asemenea, unele preparate contin mai multe medicamente. Deci, cand oamenii vorbesc despre
medicamente, folosesc de obicei denumirile
generice sau chimice ale acestora.
Aspirina exemplific;l modul in care ~tiinta
medical;l ~i folosirea medicamentelor se pot
schimba cu trecerea timpului. Odinioarn considerat;l ned;lun;ltoate, aspirina nu mai este
recomandat;l acum copiilor, deoarecein cazul
in unor infectii, ea poate declan~ o boal;l
rarn ~i foarte periculoas;l: sindromullui Reye.
miri

c;o(l1 p licate,

.contin

,.J~J fa

Antibiotice
~i analgezice
in secolul19, chimistul german Paul Ehrlich a
elaborat ideea folosirii substantelor chimice in
scopul distrugerii sau inactiv;lrii bacteriilor ~i
a altor germeni din organism, fA1r;la-l afecta
ins;l pe acestadin urm;l. in 1935, a fost introdus primul tip de medicament antibacterian,
bazat pe substante chimice, numit prontosil
ro~u. Cercet;lrile au dus la descoperirea unei
intregi familii de anti-germeni: sulfamidele..
intre timp, microbiologul Alexander
Fleming a studiat bacteriile in laboratorul s;lu
din Londra. intre anii 1928-29,acestaa observat c;l p;ltrunderea unui anumit tip de mucegai in randul bacteriilor impiedica dezvoltarea
acestora. Mucegaiul (de tipul celui care se
produce in painea st;ltut;l) era Penicillium
notatum. Un alt cercet;ltor, Howard Forey,' a
creat un medicament pe baz;l de muceg4i,
care a fost denumit penicilin;l.
I
Penicilina a fost primul antibiotic. A salvat
probabil mii de vieti in timpul celui de-al doilea
rnzboi mondial, impiedicind infectarearnnilor
soldatilor. Alte antibiotice s-au obtinut din mu-

, cegai ~i ferigi, ca de t:!~emfj}u;~loramfenicolul~i

streptomicina. Tetraci'C1itlele ~i cefalosporinele
sunt alte grupuri de ahtibidtice modeme.

A O gama
larga
de indica1ii
~ In zilele noastre exist:I zeci de tipuri de antibi, otice. Unele sunt de larga folosinta, atacand
multe feluri de bacterii. Altele au indica1;ii stricte, ca de exemplu penicilina, folosit:I impotriva
unuia sau a doua tipuri de bacterii. Asemenea
altor categorii de medicamente, antibioticele
sunt fabricate intr-un mod mai pur ~i mai ieftin
prin folosirea unor procese modeme de biotehnologie ~i inginerie genetica.
Analgezicele calmeaza durerea. Spre deosebire de antibiotice, acestea nu vindeca propriuzis boala, ci ac1;ioneaza doar asupra efectelor
acesteia, alinand suferinta. Acest procedeu
poart:I denumirea de tratament simptomatic.

actiuni nedorite, numite efecte secundare.Ele

pot interveni daca dozarea este gre~ita sau
daca bolnavul este sensibil sau alergic la un
medicament. Medicul poate schimba In acest
caz doza medicamentului sau sa prescrie unul
asemanator care sa nu produca efecte nedorite. Trebuie pastrat un anumit echilibru
care sa permita medicamentelor Impiedicarea
aparitiei posibilelor efecte secundare.
De exemplu, aspirina poate cauza iritari ~i
sangerari ale stomacului. Pentru a Impiedica
acest lucru, doza prescrisa nu trebuie niciodata depa~ita. Pericolul iritarii stomacului
poate fi deosebit de grav daca perso~na In
cauza sufera de ulcer, sangerarile stomacului
putand provoca chiar moartea.
Unii sunt alergici la penicilina, care le poate
cauza eruptii cutanate, febra ~i probleme
digestive. Analgezicele putemice pot provoca
gre\Uri ~i varsaturi, pe langa binecunoscutalor
dependent:l, din care cauza trebuie administrate doar sub supravegherestricta.

Aspirina ~i alte medicamente asemanatoare

intra i:n categoria analgezicelor cu actiune periferica. Acesteapatrund In sange ~i actioneaza
asupra senzorilor durerii ~i a nervilor din
mu~chi, oase ~i din alte parti ale corpului.
Efecte
secundare
Un alt grup, cel al analgezicelor cu actiune
centrala, afecteaza creieru1. Acestea altereaza
capacitatea creierului de a percepe durerea.
Au fost obtinute pentru prima data din opiumul ce se af1aIn seva macului.
Printre medicamentele de acest gen se
numara morfina, metadonul ~i diamorfina cunoscuta ~i sub numele de heroina. De~i a
fost candva un medicament eficient, heroina
poate fi folosita In mod abuziv, cauzand distrugerea multor vieti omene~ti.
Aproape toate medicamentele pot avea

00
Un singur
medicament poate
lua diferite forme:
pilule, creme ~i

Preparatele
impotriva
tusei
Unele dintre cele mai cunoscute medicamente sunt destinate tusei ~i racelii. Exista
doua tipuri de amestecuri Impotriva tusei.
Supresorii codeina ~i falcodeina actioneaza
asupra centrului de control al creierului
Inabu~ind actiunile tusei. Expectorantele fluidifica mucusul (flegma) din plamani ~i din
caile respiratorii, u~urand expectoratia.
Multi doctori recomanda azi unei persoane
In general sanatoase,dar care tu~e~te,sa nu
intervina. Doar daca simptomele persista, se
Inrautatesc,sau apar complicatii este recomandata folosirea medicamentelor.in unele ~azuri,
medicamentele pot vindeca aparent tusea,
lntarziind Insa Insanato~ireapropriu-zisa.
Tranchilizantele calmeaza emotiile persoanelor foarte Ingrijorate ~i nelini~tite.

unguente, capsule,
dropsuri ~i sprayuri
cu aerosol. Acestea
din urma sunt
folosite de obicei de
catre bolnavii de
astm. Deoarece
aceste sprayuri sunt
atat de u~or de
folosit ~i de purtat,
se fac cercetari pentru eliminarea efec~ tului negativ asupra
mediului. Oamenii
de ~tiin~a spera sa
gaseasca in curand
un propenal mai
ieftin ~i nedaunator
care sa inlocuiasca
CFC-ul. Acest tip de
inhalator previne ~i
opre~te cele mai
grave atacuri de
astm.

O Farmacistul
prepara ~i distribuie
medicamente dupa
o re1eta scrisa de
medicul pacientului.
Cand se cer
medicamente la
indemana tuturor
(care nu necesita
prescrip1ie medicala), farmacistul
poate oferi sfaturi
in ceea ce prive~te
modul de folosire ~i
eventual se asigura
ca acesta este
recomandabil in
cazul respectiv.

c
0
9
"'
..
8
z

223

MEDICAMENTELE

Medicamentele denumite antidepresive actioneaza 1mpotriva bolilor depresive. Acestea

pot interveni atunci cand anxietatea sau
depresiapacientului sunt atat de intense lncai
acesta nu mai poate duce o via~ normala.
in 1950, 1n laboratoarele din Franta a fost
creata clorpromazina, care a devenit cel mai
des folosit tranchilizant. Pe langa efectul antianxios pe care 11 poseda, acesta este $i un
sedativ,. provocand persoanei care 11folose$te
u$urare, relaxare $i chiar stari somnolente.
Grupul tranchilizantelor minore are efecte
similare, lnsa mai putin puternice. Acestea
cuprind benzodiazepinele, printre care valiumul $i libriumul.
Un alt antidepresiv mai vechi a fost imipramina, urmata apoi de amitriptilina, nortriptilina $i protriptilina cunoscute ca antidepresive triciclice. Acestea actioneaza asupra
creierului "ridicand moralul".
Antihistaminele
Pe pia~ exi~~ multe feluri de antihistaminice.
Acestea ataCa o substanta chimica naturala a
organismului denumita histamina, implicata
1n reactii alergice, mancarimi, umflaturi $i
eruptii. Primul antihistaminic eficient a fost
mepiramina maleata. in prezent, antihistaminicele se pot folosi In combaterea varsatului de vant, astmului $i reactiilor alergice sau
hipersensibilitatii
la alte
medicamente,
1ntepaturi ale insectelor $i la vaccinuri.
Medicamente
contra
bolilor
Exista multe alte tipuri de medicamente. Imunosupresoarele
slabesc sistemul imunitar,
1mpiedicind organismul sa lupte 1mpotriva bacteriilor sau a altor intfU$i. Aceste medicamente
pot preveni respingerea de catre organism a
unui organ transplantat de la o alta persoana.
Antiviralele actioneaza 1mpotriva viru$ilor.
dn general, antibioticele distrug sau dezactiveaza bacteriiie 1nsa nu viru$ii.) Bubele cauzate de virusul Herpes pot fi tratate cu ajutorul
unui medicament antiviral. Se cauta 1nca medicamentul care sa neutralizeze virusul HIV.

"'rc

1 Sistemul
nervos:
analgezicele alina durerea, actionand fie asupra sursei care a
provocat-o
(ex. aspirinah fie asupra creierului (ex. morfina).
Tranchilizantele
alunga
nelini$tea. Barbituricele
provoaca somn.
2 Sistemul
cardiovascular:
glicozidele (ex.
digitalina)
tonifica inima slabita provocand
contractia mu$chiului cardiac. Antihipertensivele mic$oreaza presiunea sangelui.
Anticoagulantii
previn formarea de cheaguri
de sange prin limitarea depozitarii
de fibrina.
3 Sistemul
respirator:
expectorantele
(ex.
iodatul de potasiu) elimina flegma pentru a
u$ura tusea. Supresoarele reduc tusea.
Bronhodilatatoarele
faciliteaza circulatia
aerului in tratamentul
impotriva astmului.
4 Sistemul
digestiv:
antiacizii neutralizeaza secretiile ce provoaca ulcerul.
Antiemeticele
previn starile de greata din
timpul calatoriilor.
Caolinul trateaza diareea
prin absorbtia

apei.

5 Sistemul
endocrin:
deficienta hormonala este tratata prin inlocuirea hormonului
lipsa. Suprafunctionarea
unei glande este
tratata prin inhibitia producerii
de hormoni.
6 Sistemul
excretor:
diureticele ajuta producerea unei cantitati normale de urina,
furnizeaza sodiu $i ajuta la eliminarea apei
din organism.
7 Sistemul
osos: guta, cauzata de
depunerea acidului uric in articulatii,
este
tratata cu probenecid,
care ajuta la eliminarea acidului uric din rinichi.

Cu toate

ca multe

medicamente

se

224

v
~
..,;
~~

Antimicoticele trateaza infectiile provoc~te

de ciuperci, cum ar fi "viermele inelat" ~i
"talpa atletului." Anticoagulantele previn sau
impra~tie cheagurile de sange. Antiacizii contracareaza excesul de suc gastric ce poate
provoca dureri sau chiar ulcer. Antiemeticele
actioneaza impotriva greturilor ~i varsaturilor,
iar antidiareicele combat diareea.

creeaza in laboratoare, doar o mica parte dintre acestea sunt folosite, fie prin intermediul
re,etelor medicale, fie direct prin farmacii.

Alte
medicamente
Anticonvulsivele actioneaza Impotriva epilepsiei. Antihipertensivele, inclusiv grupul beta,
reduc presiunea ridicat:la sangelui. Bronhodilatatoarele u~ureazadificult:ltile respiratorii In
unele afectiuni cum ar fi astmul.
Diureticele maresc cantitateade urina produsa de organism pentru a combate retentja
de apa. Steroizii sunt un grup dechimicalecu
variate 1ntrebuintari medicinale, In special disparitia umflaturilor, bubelor ~i inflamatiilor .
Citostaticele distrug celulere care se Inmultesc, In special cele care provoaca cancerul.
Lista este runga. Testarea, produce,rea ~i
prescrierea medicamentelor este o afacere intematiohala comple~a, de mi1ioane de dorari. ~
Omenirea a parcurs Q ca)e lunga de la ierbu- ~
rile t:lmaduitoare diri tJ:ecut,lar noire tehno- ~
rogii vor duce la rezurtiiie uimitoare In viitor. ~

Corpul omenesc 71 -MEDICAMENTELE

IN SOCIETAn

Plantele

au

fast

intotdeauna
folosite
in combaterea
bolilor. Chiar ~i astazi. in
timp ce multe medicamente sunt fabricate prin procedee
sintetice, unele sunt
extrase din plante.
Din radacinile brandu~ei de toamna se
extrage colchicina. cu
efecte impotriva
gutei ~i reumatismului.

a Cand medicamentele patrund in

sange ( 1) moleculele
de medicament (2)
se raspandesc in
lichidul extracelular .
Unele medicamente
ac~ioneaza patrunzand in celule (3) ~i
afectandu-Ie mecanismul biochimic.
Altele func~ioneaza
prin completarea
deficien~elor chimice.

..

II

Pdrul -5i unghiile noastre pot

sd pard mai degrabd
decorative decdt utile, insd
strdmo-5ilor no-5tri unghiile
rezistente le serveau drept
unelte cu care scorlffOneau
dupd rdddcini comestibile, iar
pdrul des de pe cotp -5i de pe
cap ii proteja de schimbdrile
extreme ale vremii.
F

O1OSireauneltelor, traiul la adapost ~i

purtarea hainelor tirnp de mil de ani,
ne-au cizelat Infa:ti~area, dar chiar ~i in
prezent corpul nostru este acoperit aproape in
totalitate de un tip sau altul de pa:r, inca: ne mai
folosim unghiile drept unelte, de~i doar pentru
indeletniciri mult mai simple (de exemplu,
desfacerea unor ambalaje), iar pa:rul inca: ne
protejeaza: capul intr-o oarecare ma:sura:de frig
~i de razele soarelui.
Atat pa:rul
cat ~i unghiile
suntproteirul
formatecare
in
, principal
din cheratina:,
un tip de
formeaza: ~i stratul exterior al pielli. Fa:rul ~i
unghiile sunt complet lipsite de simturi -noi nu
simtirn cand sunt ta:iate, a~a cum nici oile nu
simt cand li se tunde lana ~i nici cali nu simt
cand li se potcovesc copitele. Orice senzatie
exista: la nivelul pielli, de exemplu daca: ne
tragemde pa:r.
Cre~terea
parului
Fa:rul este atat de fundamental pentru noi incat
deja cand ne dezvolta:m in pantecele mamei
corpul nostru este acoperit de un pa:r fm, ca
puful, numit lanugo. Acesta este inlocuit inainte
de na~tere de un alt tip de pa:r fm cunoscut sub
numele de vellum, care ~i el este treptat inlocuit
de pa:r normal pe ma:sura:ce cre~tem.
Fe capul unei persoane adulte sunt

~
1
u
...
~
~
'P:
~
""
~
~
"
.t

aproximativ 120.000 de fire de p~r ~i fiecare

dintre acestea,asemeneafirelor de p~r de pe
corp, cre~te dintr-o rad~cirul proprie, nurnita
papil~ derrnic~. Rad~cina se situeaz~ chiar la
baza unei rnici g~uri In piele, cunoscuta sub
numele de folicul, unde este hranita prin fluxul
sanguin.Deasemenea,in fiecare folicul exist~o
glanda minuscul~ numita glanda sebacee,care
secreta o cantitate foarte rnic~ de substanta
O Forma unghiei poate ti stabilit3, cel pu1in
par1ial, de factori genetici, motiv pentru care
formele unghiilor
de obicei se mo~tenesc.

O Fiecare fir de par are o parte vizibila ~i un

folicul, care con~ine radacina (papila dermica).
O glanda sebacee unge foliculul.

uleioasa numita sebum. Fiecarefolicul mai are

~i ni~te mu~chi foarte mici, numiti mu~chi
arrector pili. Tradus cuvant cu cuvant, acesta
Inseamna"ridica parol", ~i atunci cand ne e frig
sau frica, ace~timu~chi se contracta,facind sa
ni se ridice parol. Acest proces dateaza din
vremea In care stramo~ii no~tri aveau un par
mult mai des, ~i puteau sa se Incalzeascasau sa
faca sa para mai amenint:Itoriprin ridicarea lui.
cand mu~chii arrector pili secontracta, pielea
din jurol flrelor de par este ~i ea ridicata
devenind ceea ce numirn "piele de gaina".
Ritmul
cre~terii
Cre~tereaparolui are loc Intr-o serie de faze.
Prima este o faza activa, In timpul careia parol
cre~te constant din radacina. Aceasta faza
dureaza pana la patru ani ~i este urmata de o
faza inactiva (de odihru1),In timpul careiaparol
se devitalizeazatreptat ~i cade. In cea de-a treia
faza foliculul gol ramane complet inactiv timp
de mai multe luni, dupa care procesullncepe
din nou.
parol de pe cap cre~teaproximativ 1,25 cm
pe luna, lungime care difera de la o persoarul
la alta. Binelnteles,parol de pe cap cre~temult
mai mult decat cel de pe coip lnainte de a
cadea.in medie, oamenilor le cad In jur de 40
pana la 100 de fIre de par pe zi, fIre care au
ajuns la sfar~itulcelei de-a doua faze, Insa fIre
C)~

32

pARUL $1 UNGHIILE
O La majoritatea
barba~ilor care
chelesc, caderea
parului porne~te de
la tample, marginea
parului retraganduse pe ambele par~i.
pana la varsta de 70
de ani, peste 80%
din barba~i prezinta
aceasta forma de
chelie, de~i incepe
mult mai devreme in
via~a -pe la douazeci sau treizeci de
ani.

O parul de pe fa1a
barbatilor este mult
mai aspru decat cel
de pe cap. Barba1ii
care folosesc aparate
de barbierit electrice
risca sa-~i
deterioreze parul
facial in timpul
barbieritului. Lama
de ras obi~nuita taie
drept firul de par
(dreapta sus) , pe
cand aparatul de
barbierit electric lasa
varfurile crestate
(dreapta).
noi de p:lr cresc mereu pentru a le lnlocui, In
timp ce alti foliculi inactivi devin din nou activi.
cand copiii ajung la varsta pubert:ltii ~i Incep s:l
se transforme In adulti, ambelor sexe le cre~te
un nou tip de p:lr la subrat ~i In zonele genitale,
ca rezultat al schimb:lri1or hormonale. Curand
dup:l aceasta,.-b:lietilor Incepe s:lle creasc:l pa:r

pe fa~, ~i in cele din unna, in multe cazuri, ~i

pe piept. Acest tip de par este una din
caracteristicilenoastre sexuale secundare.

Tipul

~i forma

parului

Partea vizibila a firului de par este de t"apt tesut

mort format din lanturi proteice legate Intre ele,
~i numai partea care cre~te In papila dermica
este cu adevarat vie. La microscop se poate
ved~a ca suprafatafirolui de par este solzoasa,
asemenea pielii reptilelor ~i a picioarelor
pasarilor, iar acest lucro este valabil ~i pentru
unghii. Firele de par pot avea forme diferite,
f1fUl cilindric formeaza parol drept, firol oval
formeaza parol ondulat sau cret, iar f1fUl cu
fonna de rinichi formeaza parol tipic african.
Culoarea
parului
Foliculii contin celule care produc cheratina,
din care se -fonneaza flrul de par, ~i alte celule
numite melanocite care produc pigmentul
melanirul, cel care d:l flrului de p!:lr culoarea.
Cu cat melanina este In cantitate mai mare, cu
atiit mai lnchis este flrul de par. (Melanina este
~i cea care d:l culoarea pielii ~i 1i face pe cei cu
pielea deschisa sa se bronzeze daca stau la
soare.)
Dintr-un motiv oarecare, pe masura ce
1mbatriinim melanina este produsa In cantitate
tot mai mica !n foliculi, pana cand, In cele din
unna, majoritatea oamenilor au parul alb. Tipul
~i culoarea parului nostru, precum ~i varsta la
care lncaruntim, sunt stabilite prin ereditate.

Unghiile sunt fonnate dintr~unstrat ingro~t de

cheratina ~i cresc dintr-o radacina numita
matrice unguala, o cuta de piele de la capetele
degetelormainilor ~i picioarelor. Parteaunghiei
din imediata apropiere a matricei, la baza
unghiei, este mai groasadecat restul ei. Aceasta
este "semiluna" sau lunula, ~i faptul ca estemai
groasa o face sa para alba. Restul unghiei este
aproape transparent, permitand sa se vada
pielea de sub ea. Unghia este protejata la
margini de un strat de piele moarta numit
cuticula, care este mai groasain jurullunulei.

,
O inflor;rea ~;
decaderea constituie
un bun exemplu al
unei ilustra,ii
ambigue, care poate
fi perceputa fie ca un
craniu de om, fie ca
doi oameni in fa,a
unei deschizaturi de
forma arcuita.
Ambele interpretari
sunt logice ~i sunt
greu de observat
simultan.

De~i sistemulfolosit de creier

pentru a interpreta informatiile primite de la ochi este
foarte complex, perceptia
noastrtl asupra lumii poate fi
uneori fn~eliitoare.
~

mina care ajunge la ochi ~i este apoi

transmisa sub forma de semnale codifi-

ate la creier este insuficienta. Nici un fel

de informatie nu ajunge la creier fara sa treaca
mai lntai "prin recepto.rii senzoriali. Avem
nevoie de acest sistem de interpretare a semnalelor, pentru a reactiona corespun-zator )a
acestea. Procedeul prin care facem acest luciu
-obtinem
cuno~tinte asupra lumii lnconjuratoare din informatia colectata prin intermediul ochilor -este cunoscut sub numele de
perceptie.
Creierul uman recunoa~te imediat orice
obiect familiar, din orice unghi ~i de la orice ~
distanta. De exemplu, o carte arata ca o carte ~
fie ca o vedem a~ezata In pozitie orizontala, ~
verticala sau pe o margine. Totu~i, forma ~i
marimea imaginii pe care cartea o provoaca
asupra retinei ochiului variaza foarte mult. De
exemplu, daca tinem o carte lnchisa aproape
de ochi, imaginea pe care o produce se
reduce treptat, fund mult mai lngusta In spate
decat In fata. insa, li putem observa forma
dreptunghiulara, deoarece creierul se adapteaza automat variatelor imagini pe care
cartea le poate produce. Acest fenomen
poarta denumirea de constanta perceptiva.
Modul prin care creierul dobande~te aceasta
constanta perceptiva nu este lnteles pe
deplin, lnsa procesul recunoa~terii obiectelor
QUnoscute are loc probabilln partea inferioara
a lobului temporal Cportiunea creierului care
poate fi stimulata la oameni con~tienti pentru
a produce halucinatii).

O O alta imagine
ambigua celebra.
Acesta poate
reprezenta un pahar .
sau doua profiluri.
Cele doua figuri
alterneaza in percep,ia noastra. chiar
daca informa,ia
introdusa prin intermediul ochilor nu
variaza.

ce ~tie ca seafla acolo. O carte, indiferent din

ce unghi este priviti1, va fi desenatasub forma
de dreptunghi. Pentru a percepe obiectele in
intregime, indiferent de modul in care sunt
prezentate pe retina, este nevoie de antrenament. Pentru a dobandi aceasta constanta in
perceptia obiectelor tridimensionale, creierul
necesita inforrnatii referitoare la distanta fata
de obiecte. Aceste inforrnatii sunt dobandite
prin rnijloace variate, numite indicatori vizuali.
Unul dintre cei rnai importanti indicatori
este inegalitatea binocular:l -diferenta dintre
vederea celor doi ochi. Paralaxa de mi~care
este un alt indicator de profunzime. Daca ca,.
pul este mi~cat dintr-o parte in alta, obiectele
din apropiere se mi~ca la o distanta rnai mare
in fata imaginii din retina, decat cele

Indicatori
vizuali
Ceea ce cunoa~temeste faptul ca percepem In
mod automat adevarata forma ~i marime a
obiectelor. Acest lucru reiese din desenele
copiilor mici, care sunt lipsite de perspectiva;
un copil nu deseneaza ceea ce vede, ci ceea

~,
10;;?\

~
O Contextul este foarte important pentru
percep,ie. Formele identice sunt percepute ca
literele H ~i A. Creierul selecteaza combina'ia
cea mai probabila ~i le respinge pe altele,
cum ar fi TAE CHT.

...
../

Perceptia este o
forma de rezolvare a
problemelor. insa
uneori, ca $i in cazul
acestui obiect
"imposibil",
problema nu are
solutie. Diferite parti
ale obiectului pot fi
interpretate, insa
dupa cum sunt
dispuse liniile
desenului. ipotezele
noastre perceptive se
dovedesc a fi
incompatibile.
197

PERCEPTIA

~I ILUZIA

Indep(lrtate. Un alt factor puternic este interpozitionarea. Dac(l un obiect umbre~te partial
pe altul, vom ~ti c(l este mai aproape de noi.
Alte informatii importante provin din indicatiile de perspeciiv(l. Perspectiva functioneaz(l In mediul nostru natural. Majoritatea
suprafetelor naturale -paji~~i, plaje cu nisip,
trunchiuri de copaci -sunt texturate. Dispozitiile texturii, cum ar fi mic~orarea treptat(1 a
nisipurilor pe m~surn ce se Indep(lrteaz(l, asigur(l un "cadru de referint(l" prin care putem
percepe distanta oric(lrui obiect aflat In cadru.
In mediile construite de oameni, convergenta
liniilor paralele, pe m(lsurn ce acestea se Indep(lrteaz(l (de exemplu, liniile de cale ferat(l),
este cea care ne d(l impresia de adancime.
Indicatorii perceptivi sunt In mod normal
eficienti, chiar ~i atunci cand sunt In esent~
ambigui. Dac(l liniile de cale ferat(1 formeaz~ a
convergent(l pe imaginea retinei, le "interpre!i1m" ca pe ni~te linii paralele "convergente".
Ins(l, interpret(1m destul de diferit aceea~i imagine a retinei, cand este produs~ de drepte convergente v(lzute de jos In sus -conturul turnului unei biserici de exemplu. Rar suntem con~tienti de asemenea interpret(lri alternative.
Mecanismele de perceptie ale creierului preiau
indicatia de la ochi ~i a interpreteaz(l adecvat.
Interpret(lrile alese adeseori de mecanismele de perceptie ale creierului, sunt cele
care prezint(1 unghiuri drepte ~i linii drepte.
La acest nivel se pot crea iluziile. Prin crearea
catorva modele desemnate s(l dea aceea~i
imagine a retinei ca obiecte familiare, de~i de
forme foarte diferite, Adelbert Ames, un psihologamerican, a creat cateva rezultate vizu-

"
~
~
:
i
~

O Forma unghiulara bizara a camerei

lui Ames produce
aceea~i perspectiva
ca ~i cea a unei
incaperi dreptunghiulare norma le. in
consecin\a, femeile
din imagine sunt
percepute in mod
gre~it, ca situanduse la aceea~i distan\a
fa\a de privitor .
Creierul nu
detecteaza
marimea
feme ii din stanga,
aceasta parand astfel
mai mica.

ale surprinz~toare. Camera lui Ames este una

deformat~, care pare normal~ dintr-un anumit
punct, Ins~ In interiorul acesteia m~rimea
obiectelor ~i oamenilo( apare deformat~.
In unele cazuri mai speciale, putem
deduce dou~ lucruri, aparent la fel de valide,
din acela~imodel senzorial. Un binecunoscut
exemplu este figura reprezentand o cup~,
care poate fi de asemenea v~zut~ ca dou~
chipuri umane. Cele dou~ imagini djferite par
s~ alterneze In perceptia noastr~, Intr-un fel
asupra c~ruia nu putem exercita nici un control con~tient, chiar dac~ informatia "introdus~" prin intermediul ochilor nu variaz~.
O dat~ ce creierul ~i-a format o interpretare preliminar~ a informatiei pe care
simturile i-o ofer~, acestfapt determin~ modul
In care va fi interpretat Intregul model senzorial. O dat~ ce camera lui Ames este perceput~ ca fiind dreptunghiular~, cele dou~
colturi ale peretelui din spate trebuie s~ apara
la aceea~i distan~ de cel care prive~te, jar
iluzia este astfel reu~it~. Acest lucru se
Intampl~ deoarece nu interpret~m un object
doar din informatia furnizat~ de propriul s~u
model senzorial, dar ~i din ceea ce 111nconjoara. Ceea ce vom percepe este obiectul a~a
cum 11cunoa~temdin experient~.
Percep~ia
~i experien~a
.

O Creierele noastre
interpreteaza obiectul alb, rotund, de
pe cer, ca fiind luna.
insa, dupa cum arata
acest desen, percep'ia omului (~i a
girafei) poate fi uneori in~elatoare. Arta
reprezenta,ionala
poate crea impresia
de obiecte reale,
folosind modele
foarte simple.

Modul In care reu~im s~ interpret~m informatia senzorial~Intr-un mod atat de efjcient a

constituit subiectul multor discutii Intre filozofj ~i psihologi. Nativi~tii considera c~ abilitatea de a percepe este Inn~scu~. Empiri~tii
sunt de p~rere c~ toate cuno~tintele omului se
dobandesc cu ajutorul simturilor.
Unele cerce~ri sprijin~ abordareaempiric~.
S-ademonstratc~ Inv~tareaperceptiv~esteposibil~ ~i c~ experienta 1ndelunga~1n realizarea
unor distinctii perceptive subtile li permite
unui expert s~aib~ un disce~mant corect. De
exemplu, un naturalist experimentat poate s~
identjfjce o specie de p~s~ri doar aruncand o
privire rapida asupra acesteia,1n timp ce un
1ncep~tornu poate s~ o recunoasc~deloc.
lnc~ din copil~rie, oamenii Inva~ .s~ interpreteze diferitele sernnale pe care ochii le
transmit creierului. In perceperea obiectelor,
clasjfic~m imaginile de pe retin~ sub fo~ de
farfurii, ce~ti, mese sau c~rti, jar apoi
action~m In functie de aceast~clasjfjcare.

_Corpul

Omenes~ 8- AC11VITATI ALE CREIERULUII

Pistrui
Corpu5culul
(5im\

Melanin3

Mei55ner

tactil)
I

Receptor

Melanocita
1 pentru
, dureroasa

va puteti imagina o haina

croita dintr-o singura bucata,
care acopera cotpul de la cap
piina ta picioare, apara de viint,
rezista la apa, este puternica,
totu-5i elastica, iar pe deasupra
se reinnoie-5te mereu? Nu ? O
purtati in .fiecare zi: e pie1ea !
p

ielea

este

Pielea

cel

intinsa

mai

mare

a unui

organ
om

adult

Epiderma

al nostru.
acopera

o suprafat:l de circa 2metri patrati, cam

cat un cearceaf obi~nuit. Are o greutate de
aproape 3 kg, ceea ce inseamna cam a douazecea parte din greutatea intregului corp.'
Grosimea pielii variaza Intre 0,5 ~i 5 mm.
Este relativ subtire In regiunile corporale
putin expuse la uzura sau presiune, ~i mai
groasa pesuprafetele care sunt mai solicitate,
de exemplu pe talpi.
La microscop se poate observa ca pielea
este formata din doua straturi. Stratul extern
comos al epidermei este format din 20-30 de
randuri de celule moarte. Aceste celule sunt
a~ezateuna peste alta, asemeni unor tigle, de
aceea pielea se Intinde cu u~urinta In timpul
mi~carii. in fiecare zi, mii de celule se
desprind de pe piele, dar aceasta nu se
uzeaza, fiindca celulele moarte sunt Inlocuite
In ~ermanent:l cu altele noi.
Reinnoirea
pielii
Sub epiderma, In stratul germinativ, celulele
se afla Intr-o continua diviziune. Celulele nou
formate sunt apoi Incarcate cu o proteina
rezistenta, cheratina, care determina cheratizarea celulelor. Pe rnasura ce iau na~tere
celule noi pe dedesubt, cele cheratinizate vor

CARE ESTE ROLUL

senza,i

PIELII ?

.Apara
loviri,
lumina

interiorul
organismului
de
taieri,
ploaie
~i vant,
radia~ii,
solara puternica
~i bacterii.

.Daca
pielea

taiem
sau julim
epiderma,
se vindeca fara cicatrice.

.Termina~iile
nervoase ale pielii sunt
excitate sub efectul presiunii u~oare,~a
presiunii puternice, sau a durerii. In
varful degetelor
exista deosebit de
multe termina~iuni de acest gen.
.in
epiderma, sub influen~a razelor
solare se formeaza vitamina D.
.Transpira,ia
joac.3 un rol important in
eliminarea excesului de sare precum ~i
a altor substan,e.

Vase sangvine

2:'
~

J
(perceperea

(i:
~
Corpusculul

perceperea

Vater-Pacini
...

G
-I

an

STRUCTURA
d

su

Krause
frigului)

PIELII

.-

orlpara

preSIUnll

fi Impinse spre exterior. O celula ajunge In

stratul extern 1n trei-patru saptamani, aceasta
fiind durata ei de via~. Celulele mQarte se
desprind de piele sub forma unor solzi~ori
abia vizibili. Un om In timpul vietii pierde sub
aceasta.forma aproximativ 18 kg de piele.
Sub epiderma se gasesccelulele pigmentare, melanocitele. Acestea produc pigmentii
numiti melanina, pentru a ne proteja de efectele daurultoare ale radiatillor ultraviolete. Melanina absoarbe energia luminii, devenind mai
1nchisala culoare; acesta este motivul pentru
care pielea se bronzeaza, daca este expusa la
soare. Mai tarziu, melanina migreaza spre
suprafata pielii ~i se desprinde lmpreuna cu
celulele moarte -pielea bronzata devine palida
cu timpul. La cei cu pielea mai 1nchisa,
melanina este produsa 1n cantitati mai mari.
Supraincalzire
~i racire
Sub epidenna se intinde denna, mai groasa
decat precedenta. Portiunea superioara a
acesteiaeste intesata de o retea de colagen ~i
elastina, care sunt ni~te proteine deosebite.
Acestea asigura elasticitatea ~i flexibilitatea
pielil.
jn derma se gasesc numeroase vase
sangvine. Atunci cand ne este cald, capilarele
se dilata, ~i se umplu de sange. Daca
suprafata pielil este strabatuta de mai mult
sange,organismul pierde o cantitate mai mare
de caldura, adica se race~te.Din acest motiv

Cele doua stratur;

pr;ncipale

ale p;el;; sunt

ep;derma ,s-;derma. in aceste stratur; se

gasesc glandele producatoare
de sudoare.
fol;cul;;

p;lo,s-;. d;n care se dezvolta

parul.

term;naf;un;le
nervoase ale s;mfulu; tact;l.
precum ,s-;celulele dator;ta
carora p;elea se
bronzeaza.

O Pielea se arde de la prea multa lumina

solara: se inro~e~te, apoi se coje~te. Cei cu
piele mai alba se ard foarte u~or, deoarece organismul lor produce o cantitate
pr~a mica de pigmenti melanici protectori.

93

PIELEA

lubrifianta a p~rului ~i pielii. F~ra acest unguent, pielea s-ar usca ~i s-ar descuama;nu ar rezista mult timp la solicit~rile zilnice. La fiecare
folicul pilos se ata~eaz~ cate un mu~chi
horipilator. Dac~ne este frig, sau ne speriem,
ace~timu~chi se contracta, iar firele de p~r se
indreapt~. jn jurul f1felor de p~r ~i pielea se
ridic~; se formeaz~ a~a-numitapiele de g~in~.
Sub derm~ se intinde un strat de gr~sime;
acesta c~ptu~e~te corpul ~i functioneaz~ ca
termoizolator ~ prin reducerea pierderii de
c~ldura, ne protejeaz~ d~ frig. jn caz de nece'sitate.. organismul poate folosi acest depozit
de gr~sime ~i ca surs~ deenergie. Dac~ cineva m~nanc~ prea mult, excesul de grasime se
depune sub piele. Sub stratul adipos se
g~sescmu~chii, ganglionii lirnfatici, precum ~i
principalii nervi ~i vase sangvine. Toate sunt
protejate de acest baraj viu, de piele.

RAIA
O Pielea bebelu~ului este neteda ~i
intinsa. Glandele sebacee produc mult
sebum, ma rind elasticitatea pielii.
Datorita unor fibre proteice speciale.
pielea va fi elastica ~i flexibila.
O Elasticitatea pielii este determinata de
fibrele proteice din derma, numite elastina. Imbatranind, fibrele proteice se
degradeaza, pielea va produce mai pu~in
sebum, devenind mai uscata. Din acest
motiv apar ridurile la varsta inaintata.

ne inro$im iri caldurn mare. Daca ne este frig,

capilarele sangvine din derma se ingusteaza,
pentru a pierde mai putina cald4rn, iar pielea
devine palida.
Sangelecare curge prin aceste vase sangvine extrem de subtiri transporta substantele
nutritive sub cele doUa straturi cale pielii, iar
de aco1ova transporta produ$ii de catabolism.
Daca pielea este traumatizata, in 10cul ranii
sangele se coaguleaza $i inchide plaga. Cicatricea formata protejeaza impotriva agentilor
patogeni $i a pierderii exagerate de sange.
in derma se gasesc$i diferite terminatiuni
nervoase:acesteavor transmite la creier excitatiile ce provoaCasimtul tactil. Excitatiile dureroasesunt preluate de terminatiile nervoase
(receptorii) care se ramifica in epiderma. in
pol1iunea superioarn a dermei se gasesc
receptorii tactili, sau a$a numitii corpusculi
Meissner,care percep presiunile U$oare.Ceva
mai adanc sunt situati corpusculii Ruffini care
percep caldura, respectiv corpusculii Krause,
responsabili de perceperea frigului. Spre marginea inferioarn a dermei se gasesc CorpuSculii Vater-Puccini, care au ro1ul de a percepe
94

presiunile putemice. Daca acesteterminatiuni

nervoase trirnit o informatie catre creier, sub
efectul unor excitatii dureroase, presiune, sau
caldura, acesta va actiona mu~chii corespunzatori, de exemplu pentru a retrage mana
de pe o cana fierbinte.
jn adancul dermei se afla glandele sudoripare, formate dintr-o agl9merare de tubulete
intoItocheate; au un; rol indispensabil in reglarea temperaturii corporale. Aceste glande produc acel lichid apos, putin sarat ~ transpiratia,
care se inflltreaza prin pori la suprafata pielii,
daca ne estefoaIte cald. Transpiratia,in timp ce
se evapora, ne race~tecorpul. Glandele sudoripare pe perioada unei zile produc 250-500de
ml de transpiratie. jn zilele foaIte calduroase
insa, putem evapora chiar ~i 2 1 de sudoare.
Un om are in totalln jur de 3 milioane de
glande sudoripare, greutatea totala atingand
100 de grame. Exista deosebit de multe
glande sudoripare pe fata, la subrat, In palma
~i In talpa. jn palma de exemplu, gasim 350
de glande sudoripare pe centimetru patrat, in
timp ce In dosul palmei doar 200.
Transpiratia ne ajuta ~i la apucarea unor
obiecte. Sudoarea acopera in strat subtire
brazdele degetelor noastre, u~urand prinderea.
unor obiecte cu suprafata neteda.
.-Plele grasa,
par gras
Tot in derma se gasesc $i fo1iculii pilo$i $i
glandele sebacee care se deschid in fo1iculi.
Cele din urma produc 0. substanta densa,
grnsoasa -sebumul, care se inf'litreaza in
permanenta la suprafata pielii, ca substanta
Corpul omenesc 32-

Este o boala de piele foarte neplacuta.

Este produsa de un arachnid marunt raja. Traje~te la suprafa~a pjeljj, sau
jmedjat sub ea, hranindu-se cu celulele
moarte, descuamate.
Raia femela (vezj jmagjnea alaturata),
sapa galerij in pjele, unde i~i depune
ouale. Larvele eclozjonate i~i sapa drumul spre suprafa~a pieljj, unde devin
adulte. Simptomele raij apar in momen-

tul in care femelele patrund in piele.

Deseori apar linii sub,iri ro~ii intre
degete. Dupa o vreme apar erup,ii de
culoare ro~ie, iritante
pe corp. Cu
excep,ia capului, acestea pot atinge
intregul corp, dar sunt mai frecvente la
nivelul coatelor, talpilor ~i gleznelor.
Erup,iile provoaca mancarime puternica, bolnavul se scarpina des, mai ales
atunci cand se incalze~te pielea. Raia
poate fi tratata u~or cu unele unguente, dar fiind o boala transmisibila, se
vor trata toate persoanele care au
venit in contact cu bolnavul.

pARUL SI UNGHIILE Corpul omenesc 82-

~
BOLI DE PIELE

Oricine poate suferi un accident sau poatefi lovit pe nea~teptate de boald. Cunoa~terea
tehnicilor de prim ajutor poate
alina suferinfa sau chiar salva
viefi in asemenea situafii.
r
,

--,

1ajutor poate salva vieti ~i alina sufe..doar daca este adecvat. Uneori,

ceea ce pare cel rnai bun lucru de facut,

de~i bine intentionat, poate :inrautati situatia. Fie
ca suntem cu un grup de prieteni cu care hoirulrim pe dealuri, fie ca jucam fotbal, fie elevi
sau studenti, muncitori in fabria1 sau functionari de birou, este important sa avem pe cineva in preajrna, specializat in acordarea primului
ajutor, In caz de urgenta. Este, de asemenea,

O Oricinepoateti
brusc confruntat cu
o urgen~a medicala.
Accidentele de
ma~ina reprezinta un
motiv pentru care
oamenii ar trebui sa
~tie sa acorde un
prim ajutor
elementar.
O A~teptarea
intrarii in cabinetul
pentru rani,i. Aceasta pictura realizata
de Sir Luke Fildes
reflecta lipsa eficientei primului ajutor

...
~i a facilita,ilor

de tratament
pentru
bolnavi ~i rani,i.

~
.s
~
~
~
~
o

~
:g

sub ingrijirea medicilor, asistentelor, a echipajului unei ambulante, sau a altei echipe medicale. Chiar daca persoana r:Inita: pare sa-~i
revina, trebuie consultata: de catre medic. Spre
exemplu, o persoana doborata: in uni1a unei
lovituri In cap, poate parea In regula cateva
minute mai tarziu. jnsa lovitura ar fi putut
provoca sangerari In interiorul
craniului.
Acestea ar putea apa:sa asupra creierului, cauzand probleme grave In urmatoarele ore sau
zile. Munca celor ce asigur:I prirnul ajutor este
dusa la bun sfar~it cand persoana r:Inita: se afla
sub ingrijire medicala: sigur:I, iar cadrele medicale cunosc cauza r:Inilor.
ABC-ul
primului
ajutor
ABC-ul primului ajutor este o simpla prescurtare a ajutorului acordat In cazul unor r:Iniri
sau boli. Acesta se bazeaza pe nevoia de oxigen a organismului pentru pastrarea vietii.
A vine de la Aer. Celelalte tratamente trebuie sa a~tepte daca pacientul nu poa~e resimportant s~ ~tim c~, de~i a citi despre primul
ajutor este folositor, este necesara frecventarea
cursurilor ~i efectuarea exercitiilor practice.
Exist~ cateva motive importante pentru
acordarea primul ajutor: salvarea vietii; impiedicarea agrav~rii unei maladii; calmarea suferintei ~i grabirea vindec~rii.
Evaluare
~i identificare
Primul ajutor inseamn~ intreprinderea unor
actiuni rapide, intr-o ordine corect:I, folosind
toate materialele ~i facili~tile accesibile in acel
moment. De la o mic~ ~ietura pe care trebuie
aplicat un plasturej 'Ja un accident de ma~in~
grav, procedurile urmeaz~ acela~i tip~r.
jn prima et;lp~ se face o evaluare rapida a
situatiei. Dac~ este vorba despre un accident
grav, trebuie acordat ajutor medic~l cat mai
repede. Dac~ sunt mai multe persoane disponibile, una chea~
ambulanta sau medicul.
Dac~ exist~ mai multi rariiti; se decide care
are prioritate in acordarea primului ajutor.

Apoj se incearca jdentjfjcarea problemej ce

afecteaza ranjtul (djagnostjcul). Ranjle
exteme, cum ar fj tajeturi ale pjelii, sunt u~or
de observat. Pot jntervenj, insa, rani interne ~j
sangerari, organe zdrobite sau oase rupte.
Daca o persoana le~jna djntr-o data, aceasta sufera probabjl de o boala. Poate fj vorba
de un atac de cord, o criza sau un ~oc emotional brusc. Exjsta multe posjbiljtatj. Cel care
acorda primul ajutor trebuje sa caute semne ~j
jndicii care sa dezvaluie cauza accidentuluj.
Tratament
~i ingrijire
medicala
Dupa jdentjfjcarea djagnostjculuj urmeaza
tratamentul. Cej ce acorda primul ajutor sunt
invatatj sa foloseasca~ce object la indemana,
cum ar fj un palton gros pentru a inabu~j
flacarile de pe hajnele unej persoane.in unele
cazuri tratamentul consta doar in asjgurarea
caldurij ~j confortuluj persoanei ranjte, parulla
sosjrea asjstentejmedjcale adecvate.
in fjnal ranjtii ~j vjctjmele trebuje sa se afle

O Salvamon~ii trebuie sa faca fa1a pericolelor ce pot interveni in timpul ca~ararii ~i a

schiatului, cum ar fi inghe1ul ~i caderile.

C Daca nu se iau
repede masuri, acest
copil este pe cale sa
sufere un accident
grav, dar comun -~i
anume, oparirea.

O Daca inima
cuiva s-a oprit,
trebuie folosita
masarea externa a
pieptului, dar ~i respira1ia gura la gura
pentru a repune
sangele in circula1ie.
A~eza1i-va mainile
pe partea de jos a
sternului ( 1).
Apasa1i-va deasupra
victimei, exersand
atata presiune cat sa
comprima1i sternul
intre 38 ~i 50 mm.
Executa1i 80 de
apasari pe minut (2).
Se continua
respira1ia gura la
gura, expirand in
gura victimei doua
por1ii mari de aer ,
dupa fiecare 15
apasari pe piept.
Cauta1i ajutor
medical imediat.

O Supravegheati
intotdeauna o persoana slabita sau in
stare de incon~tienta
in caz ca vomeaza.
Daca pacientul poate
fi deplasat. este bine
sa-1 a~eza,i in pozitie
de revenire pentru
evitarea oricarui risc
de a se ineca.

O Angaja1ii de la
Crucea Ro~ie sunt
bine instrui1i in acordarea primului ajutor ~i trebuie sa fie
intotdeauna
pregatiti .
~
u

pentru

a face

fata

~ dezastrelor,
cu~ ar
~
o fi aceasta p rabusire
I.
~ de avion in Nairobi.

270

pira, deoarece calea sa respiratorie este blocat~. Calea respiratorie Inseamn~ nasul ~i
gura, gatul ~i esofagul pan~ In pl~mani. Dac~
aceasta este blocat~, victima se sufoc~ ~i nu
poate primi oxigen. Viata sa va mai dura doar
cateva minute. Trebuie verificat dac~ calea
respiratorie nu este blocat~ de buc~ti de
mancare sau de v~rs~tur~.Copiii se pot Ineca
cu juc~rii pe care le bag~ In gurn, iar adultii
se pot Ineca uneori prin c~dereadintilor fal~i.
O cale respiratorie bloca~ este indicat~
prin respiratie zgomotoas~ sau Intret~iat~,
spum~ la gur~ sau la nas. in unele cazuri este
necesar~ a~ezarea pe spate a persoanei,
l~sareacapului pe spate pentru Indreptarea la
rnaxim a c~ii respiratorii ~i apoi extragerea
corpurilor strnine cu ajutorul degetelor.
Tusea
O persoan~ care tu~e~tepoate sc~pa u~or de
blocarea c~ilor respiratorii, deci aceastanu trebuie mi~cata.cand cineva nu prime~te destul
oxigen, pielea Incepe s~ se alb~streasc~sau s~
se Invineteasc~.Acest lucru este de obicei vizibil in jurul buzelor ~i a lobilor urechilor.
Un bebelu~sau un copil mic care se sufoc~,
nu mai tu~e~te~i l~i schimb~ culoarea, trebuie
tinut cu fata in jos. Obiectul care opre~terespiratia poate fi scosprintr-o loviturn intre umeri.

R provine de la respiratie. Organismul trebuie sa-~i efectueze ~carile

respiratorii, altfel
aerul In plamani se Inveche~te, iar lipsa oxigenului ameninta viata. O persoana care nu mai
respira mai tr:lie~te Intre patru ~i ~ase minute.
Respira1ia
artificiala
Daca rasuf1area (sau respiratia) se opre~te, trebuie aplicata respiratia artificiala. Una dintre
metode este respiratia gura la gura sau ventilatia. Se a~eaza victima pe spate, cu capullasat

O Elicoptere echipate cu macarale

hidraulice, ce dau posibilitatea echipelor de
salvare de a-i ajuta pe cei ce se afl3 in pericol
pe mare, intr-un mod rapid ~i eficient.

pe spate ~i se sufla aer in plamani.(De~i aerul

expirat contine mai putin oxigen decat aerul
proaspat, este suficient intr-o urgenta) Se
repeta de aproximativ 10-15 ori la fiecare minut, pana cand persoana resuscitataincepe sa
respire regulat. Exista cazuri in care respiratia
gura la gura nu este recomandata ~i trebuie
efectuataprin nas...Spreexemplu, daca victima
a inghitit accidental otrava sau acid, cel care
acorda primul ajutor poate intra in contact cu
ele, acesteacauzandu-i ~i lui probleme. Acest
exemplu ilustreaza necesitatea instruirii celor
ce acorda primul ajutor, de a nu se expune
riscurilor, put:1nddeveni astfel ei iO$i$ivictime.
O alta metoda de ventilatie artificiala este
mi~careabratelor victimei pentru a-i relaxa ~i
contracta pieptul. Aceasta nu este at:1tde eficienta ca tehnica gura la gura.

tal. Frigul ajuta la coagularea sangelui, deci a

bucata de gheata poate fi benefica. La nevoie
se pot folosi pungi cu mazare sau cu cartofi
pai inghetati de la congelator! Amintiti-va de
asemeneasa ridicati partea ranita a corpului,
astfel incat aceastasa se afle deasupra nivelului inimii. Aceasta impiedica afectarea, de
catre gravitatie, a curgerii sangelui.
O in cazul unui accident de ma~ina. asigura~i-va ca cei care circula pe strada sunt in~tiin~a~i de acest lucru. Cere~i-i unui trecator sa
cheme o ambulan~a ~i mi~ca~i victima doar in
caz de pericol. cum ar fi un incendiu.

Inima
~i circula,ia
c vine de la circulatie. jn cazul in care inima
se opre~te, sangele nu mai circula prin organism iar organele raman fara oxigen.
Inima poate fi ranita intr-un accident sau se
poate opri datorita unui ~oc. Sau poate fi bolnava, ca in atacul de cord provocat de o tromboza coronara (obturatia vaselor coronare ce
iriga mu~chiului inimii). Semneleopririi inimii,
sau ale unui atac cardiac, includ absenta respiratiei, a pulsului la incheietura mainii sau la
gat, precum ~i largirea ~i dilatarea pupilelor.
Persoana care acorda primul ajutor poate
mentine intr-o oarecare masurn circulatia prin
aplicarea masajului cardiac (comprimarea externa a pieptului). Aceasta implica a~ezarea
victimei pe spate,~i apasarearegulatape partea
inferioara a stemului. Apasarea provoaca
ie~ireaunei cantitati de sange din inima, chiar
sub stem. Cand presiunea asupra pieptului nu
mai este exersata,inima se reumple cu sange.
Aceasta tehnica trebuie altemata cu respiratie artificiala. Totu~i, in unele cazuri, poate
provoca mai mult rau decat bine. Poate duce
la ranirea victimei sau la stoparea activitatii
unei inimi care bate foarte incet.
Sangerari
,i ,ocuri
sangerareaabundenta este o priveli~te inspaimantatoare. Daca aceasta continua, iar victima pierde o cantitate mare de sange, ea poate
intra in stare de ~oc -care poate duce la
moarte. (.5ocul medical este diferit de cel
emotional provocat de ve~ti proaste.)
Persoanace se afla in stare de ~oc are fata
~i pielea palida, rece ~i umeda la atingere. De
asemenea, aceasta respira intens, iar bataile
pulsului sunt foarte rapide. jn acest caz este
importanta tinerea victimei la caldura precum
~i acordarea urgenta a ajutorului medical.
intrebuin,area
pansamentelor
Daca se formeaza un cheag de sange la o
rana, aceasta trebuie lasata sa se cicatrizeze.
Daca nu, sangerareatrebuie oprita prin presareaunui pansament dintr-o bucata de material curat asupra ranii. Daca sangele se scurge
prin pansament, un altul va fi pus deasupra.
Pansamenteletrebuiesc fIXate cu ajutorul unui
bandaj, unei e~arfesau al unui alt obiect aflat
la indemana, pana cand victima ajunge la spiO Un pacient cu sangerari ale nasului trebu~ ie sa se apiece inainte ~i sa-~i ciupeasca par~ tea de jos a nasului timp de zece minute. El
~ trebuie sa scuipe eventualul sange din gura.

O Un electrician folose~te tehnica de respira,ie gura la gura pentru a-i salva via,a colegului sau, care a incetat sa mai respire in urma unui ~oc electric pe un stalp de 10 metri.
77

AJUTOR
O 1. Victima este a~ezata jos, cu caput pe
spate. 2. Salvatorul expira in gura acestuia ~i
ii urmare~te umflarea pieptului. 3. Apoi se indeparteaza ~i urmare~te relax area pieptului.
pacientului cu ajutorul unor peme sau obiecte
de imbr:lc~minte, asigurandu-i caldur:l ~i proteqie pan~ la sosirea ambulantei. Toate fracturile necesita atentie medical~. Este bine s~ nu
.i se dea pacientului de mancat sau de b~ut,
deoarece s-ar putea ca r:lnitul s~ aib~ nevoie de
operatie sub anestezie general~, iar mancarea ~i
b~utura consumata recent ar putea-o 1ntarzia.
Arsuri
Arsurile pot fi provocate de foc, metale lnc~lzite sau alte substante, dar ~i de soare, de contactul cu electricitatea ~i unele chirnicale. Op~rirea este o arsur:l cauzata de lichide fierbinti,
cum ar fi ap~ fiarta sau gr:lsime pr~jita. Gravitatea arsurilor ~i op~ririlor variaz~ de la o
1:nro~ire u~oar:l a pielii pan~ la pierderea ei ~i
a straturilor de dedesubt. Arsurile extinse sunt
cauza unor serioase urgente de prim ajutor.
in general, dac~ arsura nu a cr:lpat pielea,
zona respectiv~ trebuie r:lcorita imediat. O
meto~ este tinerea zonei arse sub un jet de
ap~ rece, curata. Orice buc~ti de material ars
lipit de piele nu trebuie atinse pan~ la sosirea
unor ajutoare specializate.
Arsurile cauzate de electricitate pot provoca
contraqia muscular:l, sau chiar stopa b~taile
inirnii. Este iri1portant ca persoana ce acord~
primul ajutor s~ se asigure c~ electricitatea a
fost oprita ~i nu mai exista contact 1ntre pacient
~i aparatul electric. in caz contrar, 1n momen-

La o sangerare a nasului, pacientul se

a~ea~ cu capul inainte ~i apasa asupra partii
inferioare a nasului timp de zece minute. in
acest.timp, va respira prin cavitatea bucal~,
scuipand eventualele canti~ti de sange ce se
strecoar~In aceasta.Dac~ nasul continu~ s~
sangereze,se repe~ procedura. Din nou pot fi
de ajutor pachetelecu ghea~, cum ar fi cuburi
de ghea~ lntr-o pung~ de plastic cura~, aplicate pe portiunea superioara a nasului.
cand sangerareaia sfaf$it, nasul nu trebuie
ciupit sau suf1at timp de cateva ore, pan~
cand vasele de sange sparte se refac. Dac~
sangerarea continu~ ~i dup~ o jum~tate de
or~, pacientul necesi~ lngrijire medical~.
Oase rupte
Un os rupt, o fractur~, se identific~ u~or doar
dac~ o portiune a acesteiaiese prin piele, sau
zona In care se af1~este deformat~. La acestea se adaug~ durerea, umf1~turile, contuziile
~i incapacitateade a mi~ca zona respectiv~.
Tot felul de 9biecte ingenioase pot fi
folosite la sustinereaosului rupt, cum ar fi o
coada de matura lega~ de-a lungul unui picior
rupt, sau o umbrel~ f1Xa~la un brat rupt.
O persoarul grav rani~ nu trebuie mi~ca~
decit 1:ncazul unor pericole ce i-ar putea afecta viata, cum ar fi incendii sau explozii. in
majoritateacazurilor, este suficien~ sprijinirea
272

tul in care atinge persoana electrocutata, ~i

acesta se afla in pericol de electrocutare.
Otraviri
Otravurile, drogurile periculoase ~i alte substante chimice pot patrunde In organism in
diferite moduri -inghitire,
inspiratie, injectare
sau prin mu~catura unor insecte sau a altor animale veninoase. Tratamentul1mpotriva
otravirii este dificil, deoarece persoana ce acorda
primul ajutor nu poate sa ~tie cata otrava este
implicata ~i nici cat este de puternica.
Este importanta solicitarea ajutorului medical de urgenta sau primirea de instructiuni
prin telefon. Exista sectii ale unor spitale ~i
clinici In care pacientilor li se adrninistreaza
un antidot ce neutralizeaza otrava.
Pozitia
de revenire
O persoana In. stare de incon~tienta trebuie
supravegheata in cazul in care vomeaz:I, pentru
a nu i se bloca caile respiratorii. Pozitia recomandata este ~ezarea pe o poI1iune a pieptului ~i pe acee~i latura a corpului, cu capul pe
aceasta parte, cu bratul de jos indreptat la spate
~i celalalt indoit, cu pa1rna langa fata. Piciorul
de jos sta drept, iar cel de sus indoit, ajungand
cu talpa In dreptul genunchiului celuilalt picior.
Aceasta este pozitia de revenire, des folosita in
acordarea primului ajutor.
Din fericire, tipul de prim ajutor cu care ne
confruntam In general este aplicarea unui
plasture pe un deget taiat, sau folosirea lotiunii Impotriva arsurilor solare. Dar este In
interesul nostru sa incercam sa prevenim accidentele ~i sa fim pregatiti In caz de urgenta.
O Cand bandaja,i
o taietura, strange,i
bandajul foarte
tare. incerca,i
sa va asigura,i
ca po~iunea
ranita este men,inuta ridicata, pentru
a incetini curgerea
sangelui.

O Pentru a
imobiliza un bra,
sau o clavicula
fracturata, aplica,i
un suport Intre
bra,ul pacientului
~i corpul acestuia.
infa~ura,i bra,ul
cu trei bandaje late;
In jurul bra,ului
~i al pieptului ~i In
jurul taliei ~i
coapselor .
Bandajul poate fi
suficient In sus,inerea bra,ului pana
la sosirea ajutorului
medical.
Corpul omenesc 86 -DIAGNOS11CURI

Corpul omenesc 93 -RANlRI

lA CAP

Proteina este un element

esent;ial al fiint;elor vii,
deoarece formeazd
structura
de bazd a tuturor celulelor.
Ea se gdse-5te deci in tot organismul, precum -5i in cei mai
mici viru-5i cunoscut;i de om
T

oate animalele ~i plantele contin In cea

mai mare parte proteine, Insa fiecare
specie are o grupa specifica de proteine.
Proteinele umane sunt caracteristice fiintelor
umane, diferentiindu-ne de celelalte forme de
viata.
Proteinele sunt substante chimice complexe, formate din molecule mai mici, numite
aminoacizi. O proteina este alcatuita din unul
sau mai multe lanturi de aminoacizi care,
asemenea altor substante chimice, sunt formati din atomi. in aminoacizi se gasescatomii
elementelor carbon, oxigen~i hidrogen alaturi
de atomii unui alt element vital, azotul.
Formula chimica generala a unui aminoacid este R.CH(NH2). COOH., unde R indica
un grup de atomi cunoscut sub numele de

20 de aminoacizi de
baza, combina~iile
carora formeaza mii
de proteine diferite.
1. Aminoacizii sunt
lega~i printr-o
legatura peptidica.
urma unei reac~ii
chimice in care se
pierde o molecula
de apa dintre doi
aminoacizi. 2.
Legarea a 100 sau a
mai multor aminoacizi duce la formarea
unui lan~ polipeptidic (3), numit tot
proteina. 4. Aceste
lan~uri formeaza O
spirala care adeseori
se rasuce~te din
nou. oferind proteinei forma sa particulara.

EXPUCAREA
STRUCTURILOR
R- grup variabil de atomi
H- hidrogen
N- azot
C- carbon
0- oxigen

ATOMICE

aminoacizi
FORMAREA

adi\ionali

DE PROTEINE

legaturi
peptidice

STRUCTURA
4

rasuciri

SECUNDARA

ale

spiralei

3 lan~uri polipeptidice
(proteine)

legatura

peptidica

STRUCTURA
PRIMARA

spirala rasucita
forma proteinei

legaturi
peptidice

in

globulare

STRUCTURA

TERTIARA

75

PROTEINELE

O Tesut muscular m3rit de 40.000 ori.

Fa~iile dungate sunt fibrile proteice care se
amestec3 ~i produc contrac~ia, alunecand
unele peste altele. To~i mu~chii con~in
colagen, o protein3 fibroas3.

SPIRALA DINTR-UN SINGUR LANT X 17,500,000 ORI

-)~

) -).".-

)-

a moleculelor

SPIRALA DIN TREI LANTURI X 17,500, 000 ORI

colagen

><
tibia
FIBRlLA

DE COLAGEN

X 120.000

~~~.)

~)i
~)
I
I

radical. Cel mai simplu radical consta doar

dintr-un atom de hidrogen ~i formeaza glicina. in urmatorol aminoacid simplu, alanina,
radicalul este format dintr-un atom de carbon
legat de trei atomi de hidrogen.
Aminoacizii mai complec~i au radicalul
format dintr-un numar mai mare de atomi de
carbon ~i hidrogen. Peste80 de aminoacizi se
formeaza In mod natural, Insa doar 20 dintre
ace~tia se gasesc In proteine. O parte din
aminoacizii de care are nevoie corpul uman
pentro a forma proteine pot fi sintetizati In
organism din alti aminoacizi. Cu toate acestea, exista ~i altii pe care corpul uman nu-i
poate produce, dar care trebuie totu~i inclu~i
In alimentatie. Tabelul din partea de jos,
dreapta, prezinta o lista cu aminoacizii
esentiali ~i neesentiali.
Pentro a forma proteine, aminoacizii se
leaga prin legaturi chimice. Legatura dintre
aminoacizii adiacenti poarta denumirea de
legatura peptidica. Cind doi aminoacizi sunt
uniti In acest mod, se formeaza o dipeptida.
Mai multi aminoacizi alcatuiesc un lant
polipeptidic. Lanturile polipeptidice ale celor
mai multe proteine contin cel putin 100 de
aminoacizi, iar masa moleculara a unei proteine, calculata ca greutatea atomilor din
fiecare molecula, poate fi de 120 de ori mai
mare decit greutatea unei molecule de zahar.
Structura
secundari
Lantul polipeptidic este descris ca structura
primara a proteinei. Toate moleculele proteinei sufera modificari In continuare,
form~nd o stroctura secundara. in unele
cazuri, lanturile polipeptidice paralele sunt
sustinute de legaturile de hidrogen.
in mod obi~nuit, lantul de proteine se
rasuce~tesub forma de spirala, sau helix. Ca
~i In cazul anterior, helixul este sprijinit de
legaturi labile de hidrogen care se pot rope
u~or datorita unei schimbari de tempetatura
sau aciditate, avind ca rezultat despiralarea
moleculei. De obicei, proteina se coaguleaza
~i se spune ca a fost denaturata. De exemplu,
albumina Intr-un ou, cind este Incalzita,
devine o substanta solida alba. Unele proteine sunt denaturatede catre substantechimice salt radiatii nucleate.

.)--

~)i

-e)

i:
I
I

A:

incheietura
cu artr ~
.ta)i:

"

fibula

"

.)
:

I
I.I

de

ORI
~)

.)

~
s
:%'

)--

~~~~

:
I
I

.)

:,)

~}I

aranjare
dezordonata
a moleculelor
de

1 1-

mo ecu a d e protelna.-

Proteinele care au aceastastructura relativ

simpla sunt c~noscute sub numele de proteine fibroase. Exista, totu~i, ~i altele, in care
structura secundarn se rnsuce~tein mai multe
forme complexe, dand na~tere structurii
tertiare. Astfel de proteine complexe sunt
numite proteine globulare.
in final, exista proteine in care mai multe
lanturi polipeptidice se combina, formand
structura cuatemara, in care se gasescadesea
~i alte componente. De exemplu, glicoproteinele, cunoscute ~i sub numele de mucoproteine, contin molecule de zahar. O molecula a pigmentului din sange numit hemoglobina, contine patru lanturi polipeptidice,
fiecare dintre acestea adapostind o grupare
care contine fier, numita hem.
Aminoacizii de care avem nevoie sunt
extra~i din alimente. Cu toate acestea, multi
dintre ei se afla sub forma de proteine, care
nu pot fi folosite sau absorbite de organismele noastre. A5adar, ele trebuie descompuse
in aminoacizi.
Digestia proteinelor incepe in stomac.
Acolo, enzima pepsina rupe unele legaturi
peptidice, divizand proteinele in lanturi
polipeptidice mai mici. Acest proces continua
in intestinul subtire, unde doua enzime tripsina ~i erepsina, completeaza descompunerea
polipeptidelor in aminoacizi.
Dezaminarea
Aminoacizii sunt absorbiti in sange prin
peretele intestinului subtire ~i transportati in
tot organismul. Acolo unde este nevoie de
proteine, acesteasunt sintetizate din aminoacizi in celulele corpului. Excesul de aminoacizi nu este depozitat. in schimb, ace~tiasunt
degradati in ficat printr-un proces numit dezaminare. Azotul pe care il contin este transferat sub forma de ammoniac,
care este transformat in uree; aceasta este transportata de
sange la rinichi pentru excretie.
Proteinele au mai multe roluri in organism.
Enzimele, catalizatorii biologici care !egleaza
reactiile chimice vitale din corp, sunt toate
proteine. Multi hormoni, mesagerii chimici
care ajuta la coordonarea functiilor organismului, sunt de asemeneaproteine. O alta proteina importanta este colagenul. Acesta este
tesutul fibros conector, care leaga alte tesuturi, cum ar fi oasele, cartilajele, mu~chii, pielea ~i ligamentele, intre ele. Mucoproteinele
sunt lubrifiantii corpului. deoarece permit
alunecarea legaturilor ~i u~ureazadegluti!ia.

O Fibrilele de colagen compun cea mai

mare parte a pielii. tendoanelor. cartilajelor ~i
1esutului osos. Lan1urile de aminoacizi sunt
rasucite intr-o spirala. Trei lan1uri se rasucesc
pentru a forma molecule care se aliniaza ~i se
extind. Imaginile de sus prezinta structura
fibrilelor de colagen ~i cum lipsa ordinii
normale poate cauza boala denumita guta.

Anticorpii, cunoscuti stib numele de imunoglobuline, sunt proteinele care protejeaza

corpul impotriva imbolnavirii. De obicei, ace:jtia sunt produ:ji ca reactie la prezenta unui
antigen, cum ar fi otrava sau bacteriile, :jise
formeaza in tesuturile limfatice ale corpului.
Hemoglobina, una dintre cele mai complexe proteine ale organismului, este responsabila de transportul oxigenului de la plamani
la tesuturi.
Proteinele nu sunt de obicei descompuse
pentru a produce energie. Cu toate acestea,
cand rezervele de hidrati de carbon :jl grasimi
sunt epuizate, datorita infometarii sau bolilor,
organismul incepe sa descompuna proteinele
pentru a obtine minimum 2000 kilocalorii pe
zi, necesaresupravietuirii. Procesul este reglat
de hormoni, care determina descompunerea
mai degraba a proteinelor din mu:jchi, splina
:ji ficat, decat din celelalte organe vitale.
Descompunerea proteinelor nu poate continua la nesfar:jit. in cazurile de subnutritie
totala, moartea survine la aproximativ :jase
saptamani dupa epuizarea completa a
resurselor de grasime.

Esen~iali
leucina
izoleucina
lizina
metionina

AMINOACIZI
Neesen~iali
alanina
acid aspartic
arginina
prolina

hidroxiprolina
treonina
triptofan
fenilalanina
valina
histidina

glicina
serina
acid glutamic

Tirozina -nu este esentiala daca

exista destula fenilalanina.
Cisteina ~i cistina -nu sunt esentiale
daca exista destula metionina.

76
Corpul omenesc 54 -AUMENTE

PENTRU CRE.5TERE.51ENERG1E

.
I
Psihiatria
este ramura medicinii care se ocupa cu studierea ~i tratarea bolilor mintale.
Un psihiatru
detine, ca orice
alt doctor, o diploma ce-i confera dreptul sa profeseze
sa prescrie medicamente.

~i

olile mintale se manifes~ sub diferite

fonne, astfel incat. unul din rolurile
medicului ps.ihiat.!Ueste de a pune diagnosticul. Ma:i intai trebuie f~cu~ o distinctie ~
intre bolilernintale functionale ~i cele-organi- ~
ce. Cele organice rezul~ in unna unor traumat.ismeale creierului, deci problema este de
ordin fizic. intr-o boal~ functional~ mecanismele creierului r~man intacte, dar apar probleme in modullor de functionare, producand
modific~ri comportamentale ~i de caracter. :3
Primele incerc~ri de intelegere a bolilor 8
mintale, in antichitate, g~seau explicatia in ~
mania zeilor. Medicii greci ~i romani au ar~tat
un interes deosebit fat:1de pacientii cu prob- -i!J

O in 1973, doctorul Pinel s-a

hotarat sa dezlege
pacien,ii de la spitalul Bicetre din
Paris. Acest gest a
dus la tratarea mai
umana a bolnavilor
mintali, atitudine
indispensabila in
practica psihiatriei
moderne. inaintea
acestei schimbari,
~ansele de vindecare
ale pacien,ilor erau
aproape nu le.

o
t:J
"-

2
..
."

~
~

O Acest tratament extrem de dur, folosit in

1804, prin care curentul electric era folosit
pentru a produce o convulsie epileptica, a
fost prezentat ca avand proprieta,i terapeutice (ceea ce era incorect). TEC moderna este
folosita doar in cazuri extrem de grave.

PERSONALITATEA

UMANA

Sigmund
Freud
(sus)
a sustinut
ca
personalitatea
se compune
din trei elemente: ego, id $i superego.
Egoul corespunde
cel mai bine cu eul pe care iI
cunoa$tem.
Prin id el a cuprins
instinctele primare,
care stau de fapt la baza
oricarui
comportament
uman.
In
conceptia
lui Freud, rolul superegoului
era sa controleze
activitatea
egoului $i a
idului. De exemplu,
idul ne va indemna
sa ne satisfacem
foamea,
egoul ne va
spune
in acest
caz sa mancam,
iar
superegoul
ne va controla
comportamentul,
$i iI supune
unui cod moral,
astfel
incat
o persoana
normala
va
manca respectand
o serie de standarde
socialmente
acceptate.

O Pentru punerea diagnosticului, psihiatrii

pot folosi testul Rorschach, pacientului
cerandu-i-se sa interpreteze o serie de pete
de cerneala, cu o anumita forma.
Interpretarile pot oferi informa,ii cu privire la
problemele pe care le are pacientul.

I I::J
"
~
!c;:
~

O Aceasta femeie a fost descrisa de artist ca

isterica, dar starea de exaltare este mai
degraba simptomul unei manii. Isteria rareori
ia forma unui ras sau plans de nestapanit.

~
~

leme psihice ~i au incercat sa descopere eventualele

cauze fiziceinsa
ce ar
putut determina
,aceste probleme.
in fi secolul
al III-lea
d.Hr. rezultatele acestor studii au fost date
uitarii ~i Evul Mediu a marcat o intoarcere la
punctul de vedere religios, care sustinea ca
tulburarile psihice apar ca urmare a pacatelor

comise ~i a posed~rii de c~tre diavol. in secolul al XVIII-lea, o da~ cu d_ezvoltareain

ansamblu a ~tiintei, s-a modificat ~i atitudinea
fat~ de bolile mintale ~i s-au f~cut progrese
semnificative in tratamentullor .
Primul care a efectuat un studiu cu privire
la subcon~tientul celor cu probleme psihice a
233

PSIHIATRIA

fost psihiatrul austriac Sigmund Freud (18651939). Anterior, el facuse o serie de cercetari
asupra isteriei ~ teoriile lui sustineau ca toate
tulbuclrile mintale i~i au sursa in dezechilibre
greu se detectat ale psihicului nostru, dezechilibre ce sunt probabil cauzate de experientele sexuale din copilarie. Freud a constatatca
odat:I ce aceste probleme sunt descoperite ~i
con~tientizate de catre pacienti, starea lor.
dadea semne de imbunat:Itire.
.Orice
Subcon~tlentul
Prin interpretarea viselor ~i folosirea metodei
asociatiilor libere ce determina clspunsuri
incon$tiente, Freud a pus bazele psihanalizei.
Munca sa a fost continuat:I de psihologul austriac Alfred Adler (1870-1973) ~i de suedezul
Carl Jung (1875-1961).
in secolul al XX-lea, in SUA, psihiatrul Carl
Rogers (1902-87) a continuat cercetarea unor
metode similare ~i a pus bazele unei abordari
a terapiei boli1or mintale, centrata pe client,
care subliniaza importanta con~tientizarii propriilor stari de catre pacienti (clienti).
..a
Pslhanallza
Metodele propuse ~i experimentate de Freud
au fost ulterior folosite pentru a trata o mare
varietate de tulbuclri psihice. in psihanaliza
pacientul vorbe~te liber cu analistul, care
mentine o pozitie neutcl fata de gandurile ~i

dezvaluirile pacientului, nesustinand ~i necriticand nimic din ceea ce i se poveste~te. in

acest fel pacientul invata sa-~iinteleaga singur
emotiile ~i sa i~i controleze comportamentul.
in unele cazuri e nevoie de tratament pe perioade mult prea mari de timp, pana cand se
obtin primele rezultate. in acesteconditii, alte
mijloace de psihoterapie pot fi mai eficace.
.lui,
Pslhoterapla
forma de tratament prin mijloace psihologice este denumit:I psihoterapie; ~i poate
include ~i psihanaliza.Terapia de grup, terapia
prin joc, terapia comportamentalasunt folosite
de psihiatri pentru tratarea diferitelor tulbuclri
mintale. Unii se specializeaza pe o metod:I,
altii combina o varietate de metode.
in terapia de grup pacientii sunt observati
~i ghidati dupa relatiile cu cei din jur; terapia
prin joc este utila mai ales in cazul copiilor;
terapia comportamentala presupune folosirea
motivarii pozitive ~i a recompenselor pentru a
determina un anumit comportament. Recompensa poate fi chiar satisfactia pacientului de
observa imbunatatirea st:Irii sale, cum ar fi
atenuarea unei fobii sau a unei psihoze.
Terapia comportamentala s-a dovedit eficace in ajutarea copiilor retardati sa invete ~i
in modificarea comportamentului unor pacienti care fusesera institutionalizati perioade
lungi de timp, ani sau zeci de ani.

Psihologii comportamentali au dezvoltat

acestemetode psihoterapeutice pomind de la
experimentele psihologului rus Ivan Pavlov
(1849-1936). Cercet:Irile sale, care urmareau
pe baza unor principii ~tiintifice modificarea
comportamentului unui caine, au fost continuate de americanul John B. Watson (1878.1958), considerat intemeietorul behavioriSmu~i de B. F. Skinner (1903-1990),care ~i-a
acltat increderea in aceste metode folosindule pentru a-~i educa propria fetita. Treptat, psihologia comportamentala a devenit o unealt:I
irnportant:I a psihoterapiei.
A
Tratament
~i terapie
In psihoterapie se folosesc tot mai mult medicamentele. Tranchilizantele au o importanta
deosebit:I in tratarea st:Irilor de anxietate, a
schizofreniei ~i a maniilor (st:Iri de exaltare,
energie ~i excitatie excesiva). Antidepresivele
sunt folosite in tratamentul depresiilor, restabilind echilibrul metabolic al creierului.
inainte de dezvoltarea psihoterapiei, majo-.
ritatea bolnavilor mintali erau tratati prin elec-~
troterapie -terapie electroconvulsiva (TEC)in care se aplica un curent electric prin fruntea pacientului. Aceast:I terapie se mai folose~tepentru tratarea unor forme de depresie
~i a fost utilizat:I pe schizofrenici. Dar metoda
poate cauza pierderea temporara a memoriei,
fiind folosit:I doar in cazuri extrem de grave.

..

I
O Fault! Acelea~i
reflexe care i-au
ajutat pe fotbali~ti
sa-~i men1ina
echilibrul cu o
frac1iune de secunda
inainte, acum
determina bra1ele sa
se mi~te spre
exterior pentru a
atenua efectele
caderi.

O Ilustra,ie din
cartea ..Tratat
despre om" scrisa
de Descartes in
secolul al XVI-Iea, ce
arata modul de
realizare a
reflexelor. Focul (A)
stimuleaza nervul
(B), care trimite
impulsul mai departe
spre creier, unde
deschide un por ( e
! ~i d). Din rezervorul
i ventricolului curge
) un fluid spre mu~chii
piciorului,
~ determinandu-1 sa se
~ retraga.

De ce cade pisica
in picioare?
clipim?

intotdeauna

Din ce cauzii

Cum de continuiim

respiriim,
dormim?

chiar

sii

~i ciind

Toate aceste actiuni

au loc ca urmare

a unor

reactii

ce nu sunt

automate,

controlate

con.)'tient

-rejlexele.

in punct de vedere al complexi~tii,

reflexele prezin~ o mare varietate,
lncepand cu simpla retragere a mainii
cind inW In cbntact cu o suprafata fierbinte
pana la reflexele mai complicate, care ne aju~
s:l ne p:lsWrn echilibrul. Ne na5tem cu o
multime de reflexe primitive, ce sunt treptat
uitate pe m:lsur:I ce deprindem noi activi~ti.
Ce este un reflex?
Reflexul este un r:Ispuns automat, dat la
aplicarea unui stimul specific,
in mod
incon~tient.
Actiunea
reflexelor
este
conditionat:l
de existenta
urm:ltoarelor
elemente: analizatori; ne1Vi care s:l transmi~
informa1;ia fumiza~ de analizator; un aparat
specializat care s:l transforme aceas~ informatie
lntr-un r:Ispuns; ~i In cele din urm:l mu~chi sau
glande care reactioneaz:lla stimulul aplicat -de

obicei raspunsul se concretizeaza Intr-un

anurnit tip de mi,5care.Orice raspuns care se
1ncadreaza1n acesttipar de reactie automatala
un stirnul, se nume~tereflex.
Actiunile con~tiente nu sunt reflexe,
deoarece 1ntre aplicarea stirnulului ~i raspuns
intervine o etapa de analiza -raspunsulla stimul estedat 1nfunctie de experientatrecuta,de
dispozitie, de dorintele actuale etc. Aceasta
1nsearnnaca la momente diferite, acela$istirnul
poate produce reactii diferite; din c()ntra
reflexul ramane acela~ide fiecare data cinde
aplicat stirnulul.
O reactie co~tienta poate fi mai puternicl
decat unele reflexe -putem sa ne tinem mana
pe o soba fierbinte, dar numai cu un efort co~tient de vointa. Asfel, reflexele reprezinta un
rnijloc de protectie a corpului, prin reactii rapide mai ales la stimuli nocivi. Unele reflexe importante, cum ar fi respiratia,pot fi 1mpiedicate
co~tient doar o perioada scurta de timp.
Tipuri
de reflexe
Exista o mare varietate de reflexe: unele
controleaza mi~carile mu~chilor, altele
controleaza functiil~ de baza ale corpului sau
ne ajuta sa ne orientam corect, cand stam1npicioare sau a~ezati.Alte reflexe, mai complexe,
reprezinta reactii bine determinate la anurnite
situatii periculoasesau 1nspaimantatoare..
Reflexele musculare mai sunt denurnite
"reflexe osteotendinoase", deoarece sunt
declanate de vibratiile din tendoane. cand

--

I~
::~~

doctoml ne testeaz:l reflexele prin lovirea

genunchiului cu un cioc:lnel, vibratiile
provocate sunt simtite de ni~te receptori
specializatidin mu~chi.Ace~tiatrimit mesajela

REFLEXE$1 REACT"
O O simpla mi~care
a genunchiului poate
da informa,ii despre o
posibila vatamare a
coloanei vertebrale.
Este lovit u~or tendonul situat sub genunchi; o succesiune
de impulsuri (vezi
figura alaturata) sunt
transmise prin intermediul fibrelor senzitive la coloana vertebrala ~i de acolo la
mu~chi. determinand
mi~carea brusca a
piciorului.
O Sistemul nervos
simpatic este cel care
determina victima
unui atac armat sa
ridice mainile. Se elibereaza in corp adrenalina, !=areaccelereaza bataile inimii ~i
cre~te fluxul de sange;
la mu~chi ajung cantita,i mai mari de oxigen ~i glucoza pentru
un plus de energie.
Cand totul se dovede~te a fi doar o
gluma. sistemul
nervos parasimpatic
face ca toate funct;iile
sa reintre in normal.
m~duva spinarii, stimuland celulele nervoase
responsabile de controlul mu~chilor, iar acestea
vor face piciorul s~ sara. Aceste reflexe fac
parte dintr-o gama complerl de mecanisme
(sistemul nervos vegetativ), aflate in maduva
sp~i;
acestea controleaz~ tonusul muscular,
astfel incat corpul s~ fie tot timpul gata de
actiune.
Aceste mecanisme situate in m~duva
spirulrii sunt la clndul lor controlate de centrii
nerv~i responsabili de mi~are, aflati in creier.
Reflexele spinale pot fi mai energice (controlate
de sistemul nervos simpatic), sau mai lente
(cotrolate de sistemul nervos parasimpatic), in
functie de impulsurile primite de lacentrele de
control superioare. Acelea~i mecanisme ale
maduvii spirulrii sunt in leg~turn cu receptorij
de durere, astfelincit corpul s~ poata reactiona
rapid la apli.carea unor stimuli -durero~i.
Reflexele
de orientare
Dac~ tinem o pisic~ la un metru ~i ceva de
p~mant ~i o lasati s~ cada, ea va ateriza
intotdeauna in picioare (fara a p~ti nimic). in
mod similar, dac:l aiunecam pe ghea~, corpul
se rasuce~te incercind s~-~i recapete echilibrul,
iar mainile sunt impinse lateral pentru a preveni
c~derea.
Aceste
reactii
mai coniplexe
sunt
coordonate de componente mai avansate ale
sistemului motor. Receptorii din urechea
interna: monitorizez~ pozitia noastra in spatiu.
cand incepem s~ c~dem ace~ti receptori
transmit informatiile necesare la cerebel (situat
la baza creierului) , iar acesta alege succesiunea
corect~ de mi~c~ri, ce trebuie transmis~
mu~hilor de la maini ~i de la picioare. Viteza
lR

de reactie este mult mai mare, fatii de situatia in

care ar tiebui trebui s;l ne corect;lm pozitia in
mod con~tient. Reflexele primitive de acest tip
pot fi u~or remarcate la nou-rulscuti. De
exemplu, dac;l capul bebelu~ului este la:sat
brusc, copila~ul va intinde mainile, ca ~i cum ar
incerca s;l prind;l ceva. Acest reflex, denumit
"Moro" (dup;l~doctorul care l-a descris pentru
prima datj), dispare cand bebelu~ul are cateva
s;lpt;lmani,
in conditiile
unei dezvolt;lri
normale.
Reflexele a corpului
de functionare
.
Copiii care mai sunt inc;l in scutece nu pot
controla cofi.5tient eliberarea urinei din vezic;l.
cand vezica este plin;l, datoritj presiunii care
se formeaz;l in interiorul ei, se transmit la

O Daca se atinge
cu o bucata de vata
pupila. se va
declan~a imediat un
reflex de clipire. In
acest mod,
eventualele particule
de pe suprafa1a
ochiului sunt
indepartate
automat, fara ca noi
sa ne mai
preocupam de
aceasta problema.
Daca acest reflex
este pierdut.
corneea poate suferi
diferite leziuni.

coloana vertebrala semnale, pentru ca aceasta

sa declan,5eze un reflex de golire a vezicii. Pe
masura ce copilul cre~te, invata sa 1$1controleze
acest reflex. Dar chiaf ~i adultii nu pot tine sub
control acest reflex la infinit; la un anumit
punct, datorita irnpulsurilor trirnise de coloana
vertebrala, vezica va fi golita.
Reflexe similare controleaza ~i celelalte
functii ale corpului, inclusiv respiratia. Unele
dintre ele (cum ar fi reflexul de golire a vezicii
urinare ~i intr-o mai mica masura chiaf ~i
respiratia) pot fi controlate in mod co~tient; in
schimb reflexele care coordoneaza activitatea
cardiaca sunt automate, involuntare.
Reflexele
de comportament
Acestea sunt cele mai sofisticate reflexe ale
organismului nostru; ele determina corpul sa se
comporte intr-un mod bine stabilit, cand este
pus in situatii extreme. Cel mai bun exemplu ii
reprezinta reaqia de "fuga sau lupta" -un
ansarnblu de raspunsuri reflexe tipice ce apar
intr-o situatie de criza. cand, pe nea~teptate, ne
trezirn fata in fata cu un talhar fie fugirn, fie
decidem s~ luptam cu el. Indiferent de decizia
creierului, de a fugi sau de a ramane ~i a lupta,
nevoile organismului nu difera prea mult. in
consecinta, ansamblul de reflexe va regia in
mod automat frecventa optima a batailor inirnii,
respiratia
~i activitatea
altor parti ale
organismului, astfel incat corpul sa fie pregatit
indiferent de alegerea facuta.
De asemenea, acest ansamblu de reactii
include ~i aparitia transpiratiei, ce permite
corpului sa piarda caldura in timpul fugii sau
luptei; totodata tenul devine palid, deoarece o
O Reflexul de clipire men1ine suprafa1a
ochiului curata ~i
umeda. El se produce automat tot timpul, nu numai cand
exista impurita1i ce
trebuie indepartate.

cantitate mare de singe este pompata din

epidenruI spre mu~chii cei mai importanti.
Aceste reflexe pot aparea chiar ~i cind ne
gandim la cevafuspaimantatorsau amenintator,
ele flind parte integranta a ceea ce numim
raspuns conditionat.
Reflexele
condi,ionate
Un reflex conditionat e produs de un stimul
diferit de cel care-l producea initial (sau in mod
natural), flind practic asociat noului stimul.
Acest lucru se intampla cind, in mod repetat,
un stimul oarecare este ata-5atunui stimul care
provoaca un reflex innascut.
Acest tip de reflexe a fost ilustrat pentru
prima oara de celebrul psiholog rus Pavlov. De
fiecare data cand catelul supus experimentului
era hranit, suna un clopotel. Pavlov a observat
ca reflexul salivar, care se produce ca reflex

O Nervii spinali
(colora1i pentru a
eviden1ia intreaga
re1ea) transmit
informa1ii
principalelor grupe
de mu~chi cauzand
reflexe.

10

REFLEXE

$1 REACTII

~
~
0;:
~
9
0"'
-"
c
~
~
~

O Un bebelu~ reaqioneaza
la arome in mod
reflex. Un lichid dulce va determina o expresie
relaxata (stanga); in schimb cand simte o aroma
amara bebelusul
va face o grimasa (deasupra).
,

~
~~

Cand

intoarce

este

mangaiat

capul.

gura (dreapta

1nnascut doar la actiunea hranei, dupa o

an~mit:1perioada de timp se va produce ~i la
auzul clopotelului (farn hrnnirea catelului). Cele
mai multe metode de dresare a animalelor, se
bazeaza pe dezvoltarea unor reflexe
conditionate de acesttip.
De ce sunt necesare
reflexele?
in ansamblul lor reflexele constituie o parte
importanta a sistemului nervos. Datorita
faptului ta sunt foarte rapide ~i mai mult sau
mai putin automate, reflexele economisesc
timp ~i energie mentala In situatiile In care
trebuie sa actionam prompt, de multe ori chiar
pentru a salvaviata cuiva.

pe fa1a. bebelu~ul

incercand

sa prinda

i~i va

degetul

cu

sus). Reflex de apucare (dreapta).

jn medicina reflexele sunt foarte des

utilizate, deoarece ofern informatii despre O
serie de circuite ne1Voase,putandu-se astfel
identifica eventualele probleme. De exemplu,
reflexele osteotendinoase sunt controlate de
coloana vertebrala. Astfel se poate determina
care segment al coloanei vertebrale este
responsabilde problema respectiva.
Ce se intampla
daca unele
reflexe
sunt pierdute?
Importanta reflexelor In viata de zi cu zi difern
de la un reflex la altul. Chiar daca pierderea
reflexului rotulian nu pare importanta, cauza
care a dus la aceastapierdere poateavea ~i alte
simptome.
Exista oameni care se nasc farn O parte din

5
'"

reflexele osteotendinoase~i totu~i au o viata

normala. Dar exista reflexe mult mai
importante, cum ar fi reflexul de orientare.
Daca acest reflex e pierdut in urma unei
afectiuni a cerebelului, respectivei persoaneu
va fi foarte greu sa l~i mentina echilibrul, far:l a
se concentra asupraacestuifapt. De asemenea,
daca se pierde reflexul de clipire, ochiul va fi
afectat de particulele ce se depun pe suprafata
sa ~i nu pot fi indepartate.
Oamenii care 'i5i pierd reflexul automat de
respirare pot avea mari probleme mai ales
noaptea, cand sistemul de respiratie voluntar:l
nu mai functioneaza. Persoanele care ~i-au
pierdut un astfel de reflex trebuie protejate
printr-un tratament special, pana cand cauza
ca1:ea determinat pierderea poate fi inlaturata.

O Foarte multe
reflexe ac1ioneaza in
timpul somnului.
Reflexul plantar.
testat prin plimbarea
unui instrument
ascu1it pe talpa
piciorului. determina
piciorul sa se retraga
in contact cu o sticla
cu apa fierbinte.

O De~i sunt
echipa1i cu butelii cu
oxigen, scafandrii
inva1a sa-~i 1ina
respira1ia sub apa;
reflexul natural este
sa inspiri imediat.
20

Corpul omenesc 5 -SISTEMUL NERVOS

Corpul omenesc 7 -COMPUTERUL

BIOLOGIC

.
SI
,
O Freddie Mercury, liderul forma~iei rock
Queen, a murit de SIDA in 1991. Moartea sa
a ~ocat intreaga lume, aducand tragedia
acestei boli in aten~ia milioanelor de fani.

Virusul Asociat al Lirnfoadenopatiei, sau VAL,

deoarece cauza umflarea glandelor lirnfatice
din organism -la gat, sub brate ~i in zona
stinghiei.
Cerce~torii americani au dat virusului descoperit numele de Virusul Lirnfatic Celular
Urnan III, sau Im V III, datori~ modului i;n
care acesta atac;I celulele corpului. Dup;I mai
multe controverse privind numirea viru~ilor ~i
care echip;I de cerce~tori ii identificase prirna
da~, viru~ii s-au dovedit a fi aproape identici.
in final, ace~tia au fost denurniti HIV , adic;I
Virusul Imunodeficientei Umane.

Dupa descoperirea primului

caz de SIDA, 'in 1981, aceasta
boala a fost 'invaluita 'in confuzii ~i speculatii, cauziind
daune grave. Pentru prevenirea raspiindirii acestui
"uciga~" este necesara o
informare corecta.
An jurul anului 1980, medicii din America de
I Nord ~i Europa au inceput s~ observe o
cre~tere-treptat~ a nurru1ruluide pacienti ce
sufereau de o boal~ nou~ ~i misterioas~. Organismele persoanelor afectate de aceast:l
boal~ nu mai puteau lupta impotriva germenilor. Prin urmare, ace~tiamureau datorit:l unor
i diverse boli infectioase. cum ar fi pneumonia.
~
Pacientii nu avuseser~ aceast:l boala la
L na~tere.ci se p~rea c~ o contactaseraintr-un
, anume fel. ~i mai misterios era faptul c~
", aceastaera o boal~ care nu prezenta caracteristicile unei singure afectiuni. ci o serie
intreag~ de simptome ~i infectii. Se p~rea c~
principalul efect al bolii era sl~birea sau distru~erea sistemului imunitar.
In termeni medicali. o serie sau un grup de
simptome ~i afectiuni ce tind s~ actioneze
impreun~ poart~ numele de sindrom. Deci.
noua boal~ a fost denumit:l SIDA. adic~
Sindromul Imunodeficientei Dobandite.

Primele cazuri de SIDA au fost diagnosticate in mod oficial in SUA,in anu11981.Dup~

modul de raspandire ~i alti factori, medicii au
dedus c~ boala nou-ap~rut~ era cauza~ de un
germene minuscul, un tip de virus.
Prin 1983, oamenii de ~tiint~ din SUA ~i
Franta au descoperit, independent, viru~i
despre care se credea c~ provoac~ SIDA.
Francezii au denumit virusul descoperit

Cercetari
asupra
virusului
HIV
Din cand In cand apar p;Ireri conform c;Irora
virusul HIV nu provoac;I SIDA. Se spune c;I
virusul este prezent doar la persoanele care
au SIDA ~i chiar c;I unele cauze necunoscute
declan~eaz;I atat HIV cat ~i SIDA. Cu toate
acestea, majoritatea oamenilor de ~tiint;l ~i
medicilor considern c;I HIV este cauza SIDA.
Cerce~rile lintensive incepute In anii '80
au f;Icut din HIV unul din cel rnai studiat virus
cunoscut pan;I in prezent. Cerce~torii au
descoperit structura detalia~ a acestuia ~i au
trasat o hart;I a genelor sale. Ei au ajuns la
concluzia c;I exis~ rnai multe tipuri de virus
HIV, nu doar unul. Ace~tia se modific;I continuu, f;Icand dificil;I producerea de vaccinuri.
Viru~ii
~i HIV
Viru~ii sunt cele mai simple forme de viat;l.
Milioane de viru~i se pot afla pe varful unui
ac. Multe boli, cum ar fi pojarul, oreionul,
rnce1ile~i gripa, sunt provocate de viru~i. Un

O HIV ataca ~i se
multi plica in globulele albe ale sistemului imunitar .
in aceasta imagine
marita, particule de
viru~i ac,ioneaza in
interiorul unei celule
afectate.

0:
\Q
i;;
6
";,
~
~
a
:g
.:
.,

E
01
)9

~
~
-'
e
0-

257

SIDA

$1 INFECTIA

CU HIV

O Sec'iune de piele
afectata de sarcomul
lui Kaposi. Stratul
extern al pielii are
culoarea ro~ie, stratul interior (alb/gri)
prezinta un numar
mare de vase
sangvine (pete ro~ii)
caracteristice
acestui
tip de cancer al
pielii. Leziunile grave
ale pielii (imaginea
din interior)
apar ca
urmare a evolu'iei
bolii.

virus tipic prezinta o portiune centrala, sau

miez, constituita din ADN -acid dezoxiribonucleic. Acesta stabile~tegenele unui virus
-codurile chimice necesare construirii mai
multor viru~i identici cu el. Miezul de ADN
este acoperit de un Inveli$ asem:lnator cu un
mozaic, format din diverse molecule de proteine. Cu toate acestea,un virus nu se poate
multiplica singur, ci are nevoie de o celula
vie, cum ar fi o celula din corp, care sa-i fie
gazda. Virusul patrunde In celula-gazda,
adauga genele sale genelor gazdei ~i determina mecanismul chirnic al celulei sa fabrice
sute sau mii de copii ale sale. Apoi, ace~ti
viru~i ies din celula-gazda,omorand-o, ~i sunt
pregatiti sa infecteze ~i alte celule.
HIV este un virus neobi~nuit, apartinand
unui grup de viru~i denurniti retroviru~i.
Ace~tia nu contin ADN. in schimb prezinta
ARN (acid ribonucleic). in interiorul celuleigazda.,ARN-ul este mai Intai transformat In

ADN, iar apoi acest ADN este folosit drept

cod pentru inmultirea viru~ilor .
in comparatie cu alti viru~i, HN se transrnite relativ dificil. El nu poate supravietui in
afara organismului, departe de ca:ldura ~i lichide, ~i prin unnare nu se ga:se~tein aer. Aceasta
Inseamna: .ca: oamenii nu se pot infecta inspirandu-l. in conditii normale, HIV nu poate fi
contactat prin tuse, str:Inuturi, insecte, ca mu~te ~i tantari, sau prin folosirea colectiva: a
prosoapelor, tacamurilor, sau a altor obiecte.
Cum
se transmite
virusul
HIV?
HIV se poate transmite prin trei ca:i principale,
fiecare implicand schimbul de sange sau de
lichide din organism. Oamenii pot contacta
virusul atunci cand sangele sau un lichid (de
exemplu sperma) din corpul unei persoane
infectate intr:I In contact cu propriullor
sange
sau lichide In interiorul organismelor lor. O
cale de transmitere a virusului HIV este prin
O
,
:
i
j
!

Afte

bucale ~i

leucoplazia
paroasa
apar adesea pe
limba bolnavului
de
SIDA. Aftele bucale
apar sub forma unor
pete albe pe limba;

I leucoplazia
consta in
I
~ ni~te bube albe de-a
I" .lungul
.;;
"i
t
~
j"~
i
~
O
"

I
258

limbii.

contact sexual. Acesta include relatiile heterosexuale ~i homosexuale, precum ~i sexul oral
~i anal. Virusul este transmis de la un partener
la celalalt prin intermediullichidelor
din corp.
A poua cale prin care se transmite HIV este .
de la mama infectata la copilul aflat inca In .
uter. Virusul poate patrunde In sangele copilului inainte ca acesta sa se nasca, cand se
dezvolta In uter, sau In timpul na~terii.
A treia cale de contactare a virusului este
prin sange sau prin lichidele corpului, de obicei prin injectie. Inainte ca sangele sa fie testat pentru HIV , unele persoane infectate au
apucat sa doneze sange. Unii dintre cei care
au primit sange contaminat au fost infectati.
In prezent, sangele donat este examinat cu
atentie, in scopul prevenirii raspandirii virusu- .
lui HIV prin transfuzii. Virusul poate fi transmis ~i prin refolosirea unui ac hipodermic
nesterilizat, sau a unei seringi nesterile, deja
folosite de o persoana infectata.
HIV in organism
Virusul HIV ataca anumite tipuri de globule
albe care fac parte din sistemul imunitar. Pe
masura ce sistemul imunitar lncepe sa slabeasca, globulele albe devin incapabile sa opuna
rezistenta lmpotriva bolilor ~i de a lupta 1:mpotriva germenilor. Germenii care in mod normal
ar fi rapid neutralizati, raman in organism ~i se
inmultesc. SIDA nu este cauzata de virusul
HIV insu~i, ca In cazul unei boli virale obi~nuite, ci se datoreaza incapacitatii sistemului
imunitar de a lupta lmpotriva infectiilor.
Virusul HIV este neobi~nuit deoarece principalele efecte ale acestuia nu se simt ope:. ~
rioada de timp, cuprinsa In general intre 5-10 ~
ani dupa ce a patruns in organism. cand o
persoana este infectata cu HIV, virusul se multiplica rapid. El poate fi detectat In sange ~i in
lichidul din jurul creierului ~i ~irei spinarii.
Persoana In cauza poate sa nu fie afectata in
aceasta faza, sau poate avea unele simptome

asem~n~toarecu cele ale gripei, cum ar fi

curgerea nasului ~i febrn, eruptie pe piele,
umflarea glandelor de la subsuoarnsau dureri
de cap frecvente. Aceste simptome vor fi adesea atribuite unei rnceli sau unei epidemii.
Aceste simptome ~i nivelurile ridicate ale
virusului HIV in organism dispar de obicei
dup~ cateva s~pt~mani,cand persoana infectata:se simte bine din nou. Virusul este prezent, dar inactiv. Persoana respectiv~ poate
transmite incon~tient virusul ~i altora. pan~ la
urm~, probabil dup~ multi ani, HIV se reactiveaz~ ~i incepe s~ se multiplice din nou.
Acum este momentul cand apare SIDA.
Cum ac1ioneaza
virusul
HIV?
Numeroasecerceta:riau fost intreprinse pentru
a se afla cum afecteaz~ virusul HIV sistemul
imunitar, ins~, pan~ la mijlocul anilor '90, nu
au fost descoperite toate detaliile.
Ceea ce se ~tie este c~ virusul atac~ unele
tipuri de celule din organism. Printre acestea
sunt globulele albe din sange, denumite limfocite, ~i alte celule ale sistemului imunitar
care in mod normal ajut~ organismul s~ se
apere impotriva viru~ilor, bacteriilor ~i altor
germeni.
De obicei, cand un anumit tip de germene
p~trunde in organism, sistemul imunitar creaz~ molecule speciale impotriva acestuia,
numite anticorpi. Anticorpii plutesc in sange~i
in lichidele corpului ~i se lipesc de germeni
sau ii distrug intr-un fel, f~candu-i inofensivi.
intr-o anumit~ m~surn,la fel se intampl~ ~i
atunci cand HIV p~trunde in organism.

Copii

care

au

contactat SIDA fie

atunci c3nd s-au
aflat in uterele
mamelor lor, fie in
urma transfuziilor ,
sau a administrarii
unor produ~i ai
s3ngelui care nu au
fost supu~i testului
HIV.

Sistemul imunitar produce anticorpi impotriva

virusului. in acest stadiu, o analiz~ a sangelui
sau a unui lichid din corp poate demonstra
dac~ o persoan~ are HIV. Testul nu detecteaz~ virusul propriu-zis, ci anticorpii impotriva acestuia. Dac~ anticorpii sunt prezenti, testul este pozitiv, indicand prezenta viru~ilor .
intre timp, viru~ii "adormiti" se ascund ~i se
modific~ permanent in interiorul celulelor
corpului, neatiri~i de anticorpi.

Dupa un timp, virusul HIV incepe sa se

multiplice din nou, iar primele simptome fizice de SIDA incep sa apara. Glandele limfatice
(nodurile limfeO de la gat, de la subsuoara $i
din zona stinghiilor
se umfla $i devin
dureroase. Acest stadiu din evolutia bolii este
denumit LGP, adica Limfoadenopatie Generalizata Persistenta. Acesta indica faptul ca sistemul imunitar incepe sa lupte, iar numarul
globulelor albe din sange incepe sa scada.

O Un specialist
pregate~te mostre
de sange pentru
testare. in urma
careia se va stabili
daca sangele con~ine
anticorpi impotriva
virusului HIV.
inainte de apari~ia
acestui test in 1985.
exista un risc ridicat
de a contacta HIV
prin intermediul
transfuziilor .
in prezent. in cele
mai multe ~ari din
lume. tot sangele
donat este verificat.
iar cel care este
gasit pozitiv la HIV
este respins. De
aceea. pericolul de a
contacta HIV in
urma unei transfuzii
este nesemnificativ
in Occident.
Din nefericire.
lucrurile nu stau
la fel in toate ~arile
din lume. in Africa.
unde HIV ~i SIDA
sunt foarte
raspandite. datorita
lipsei de bani pentru
testarea sangelui
donat. transmiterea
virusului HIV prin
transfuzii continua
inca.

Afec1iuni
provocate
de SIDA
in unele cazuri treptat, sau in altele dupa doar
cateva saptamani, incep sa se dezvolte diverse boli. Acestea pot fi infectii ale pielii $i ale
mucoaselor membranale, cum ar fi aftele $i
herpesul: Corpul poate ceda in fata unor
infectii, ca pneumonia $i tuberculoza, sau
infectiei $i inflamatii din creier sau din jurul
lui -meningita
sau encefalita. Astfel de inflamatii pot cauza confuzie sau probleme mentale. Pot aparea de asemenea tulburari de
vedere, diaree sau probleme digestive $i rani
cu sangerari excesive. Alte boli ce pot sa
apara sunt: diferite forme de cancer, ca sarcomul lui Kaposi, care provoaca rani grave ale
pielii. Dupa cateva saptamani sau luni, bolnavul intra in ultimele faze ale bolii, deoarece
afectiunile variate cople$esc organismul.
Tratamentul
Pe masura ce medicii $i pacientii au ca$tigat
experienta legata de boala, s-au inregistrat
imbunatatiri in ingrijirea paclentilor, $i tratarea
bolilor $i infectiilor provocate de SIDA. De
exemplu, unele tipuri de pneumonii declan$ate de SIDA pot fi tratate cu medicamente
antibiotice $i antivirale. Inflamatiile pielii, cauzate de sarcomul lui !(aposi, sunt remediate
prin radioterapie (radiatii sau tratament cu
raze X). Dar in prezent nu se cunoa$te un leac
impotriva SIDA $i nici un tratament eficient pe
termen lung. De asemenea, nu exista vaccin
(imunizare) pentru a impiedica evolutia $i
raspandirea virusului HIV, cum exista impotriva poliomielitei, pojarului $i altor boli similare. in ciuda eforturilor continue de cautare
de medicamente $i vaccinuri anti-SIDA $i a
succeselor ocazionale, progresele s-au dovedit a fi lente $i dificile.
259

SIDA

~I

INFECTIA

CU

HIV

O Campanii pentru
incurajarea sexului
protejat au fost
lansate in lumea
intreaga. in Anglia,
Direc1ia pentru
sanatate ~i Educa1ie
promoveaza idea:
"E~ti protejat in
masura in care vrei
sa fii". Mesajul de
sub acest poster
este: "Prezervativul
te poate ajuta sa nu
iei HIV, Virusul
Imunodeficien1ei
Umane, care
provoaca SIDA.
Deci, sa nu va fie
niciodata jena sa-i
cere1i prietenului
dumneavoastra sa-1
foloseasca."

~
"
0
~

.~
~
;E
,s
~
I

Deoarece viru~ii traiesc ~i se inmultesc in

interiorul celulelor-gazd~, ace~tia sunt "tinte"
greu de atins. Exist~putine medicamente antivirale eficiente, in comparatie cu multele antibiotice care omoara bacteriile. Medicamentul
zidovudiru1(AZT) incetine~te evolutia SIDA la
unele persoane.ins~ poate avea efecte secundare nepl~cute sau grave: greturi, v~rs~turi,
stari de sl~biciune, iar in unele cazuri poate
deteriora rrulduva osoas~.Unii pacienti nu pot
sau prefera s~ nu ia acest medicament.
O alta metod~ ~tiintific~ este impiedicarea
virusului HIV de a se flXa pe suprafata celuleigazd~.Punctele de ata~aredintre virus ~i celulele corpului sunt bine percepute. Oamenii de
~tiin~ incearc~ s~ creeze un medicament care
s~ intervin~ in procesul de legare dintre virus
~i celul~, sau s~-l blocheze, ~i spera totodata
c~ acestava omori ~i virusul in acela~itimp.
Prevenirea
raspandirii
Multe zvonuri s-au vehiculat cand SIDA a fost
prima data recunoscutaca boal~. in prezent se
~tie c~ oricine poate fi infectat cu HIV. Tanar
sau b~tran, homosexual sau heterosexual, alb
sau negru, b~rbat sau femeie; virusul poate
afecta pe oricine, in functie de circumstante.
Important este dac~ o persoan~este implicata
in a~a-numitele activit~ti "cu grad ridicat de
risc". Aceste activitati includ folosirea de droguri cu ace nesterile ~i schimbareafrecventa a
partenerilor sexuali, sau sexul neprotejat (f~ra
folosirea prezervativului).
Oricine poate reduce riscul de a se infecta
cu HIV prin evitareaactivitatilor sus-mentionate. Aceastainseamn~evitarea drogurilor ~i sex
260

protejat. Protectia consta in folosirea prezervativului ~i lirnitarea nu~rului de parteneri

sexuali. Este irnportanta cunoa~tereadetaliata
a trecutului sexual al partenerului, deoarece
de la infectia cu HIV pot trece ani de zile paM
la decla~area bolii SIDA. in acest interval de
tirnp, persoana infectata cu HIV poate parea
sanatoasa~i poate sa nu ~tie ca poarta virusul,
O Acest poster
avertizeaza lumea ca
HIV nu se transmite
doar prin contact
sexual, ci poate fi
transmis ~i persoanelor care folosesc droguri ~i care
utilizeaza acele ~i
seringile persoanelor
infectate cu virusul
HIV.

fiind Insa:capabila:sa:-ltransmita:~i altora. HIV

se poate afla ~i In saliva:,dar se crede a1 nu
poate fi transrnis prin sa:rut,
Originile
virusului
HIV
De unde a apa:rut HIV? Exista: multe teorii .
diferite
dar neadeva:rate
-. de exemplu,
virusul HIVInaraceasta:
proveniprivinta:
din spatiul cosmic, sau ar fi fost creat de om ~i ar fi
sca:patdin laborator. Vini~ii asema:na:toricu
HIV , denumiti VIP (Viru~ii Imunodeficientei
Primatelor), sunt caracteristici maimutelor.,Se
crede ca:HN ar fi evoluat din ace~tiviru~i, In
urma experimentelor cu sange ~i organe de
maimute, sau a ceremoniilor traditionale ce
implica: sacrificiul acestora.
Analizele genetice ~i cerceta:rile asupra
r:lspandirii HIV-ului arata:ca: virusul are sub
100 de ani, dar peste 20. ~.robabil a apa:rut .
Intr-ud grup restransde persoane dintr-o zona:
Indepa:rtata:,_ru multi ani In urma:, ~i s-a
ra:spandit odata: cu intensificarea ca:la:toriilor.
Adeva:rul este lnsa:ca:nimeni nu ~tie exact.
Amenintare
la
adresa
sanata~ii
in lume
in mod sigur SIDA este o amenintare grava:a
sa:na:ta:tiioamenilor. Conform estima:rilor, la
Inceputul anilor '90 peste 10 milioane de persoane aveau HIV. Organizatia Mondiala: a
Sa:na:ta:tii
arata:ca:acest numa:ra ajuns la 40 de
milioane In 2000. in SUA,In 1991,o persoana:
cu SIDA murea la fiecare 12 minute.
Aproape toate ta:rile lumii sunt afectate de
aceasta:boala:Intr-un fel, de~i HIV se ga:se~te
cu preca:dere In anumite zone, cum ar fi
America de Nord, Caraibe, Africa Centrala:~i As.iade Sud-Est.Deoarece rnajoritatea persoanelor infectate cu HIV vor avea SIDA ~i nu vor
supravietui, aceasta !O"ste
o pierdere enorma:
de vieti ~i resurse umane.
Singura arma:Impotriva HIV este inforrnarea -de unde provine virusul ~i cum se r:lspande~te. in timp ce oamenii de ~tiinta:continua: sa:caute un tratament, singurul mod de
apa:rareeste schimbarea obiceiurilor personale, evitand activita:tilecu nivel ridicat de risc.

,
Faptul ca dormim aproximtiv
o treime din viata poate parea
o pierdere de vreme, dar somnul este o conditie a
supravietuirii
-totodata
el
este ~i o perioada de activitate intensa, plina de evenimente bizare ~i dramatice.

persoana nonnala 1$i petrece aproape o

treime din viata dorrnind. Un copil de
12 ani a dorn1it aproximativ 4 ani! Dar

cantitateade somn de care avem nevoie zilnic

variaza de-a lungul vietii. Un nou nascut
doanne in reprize de o ora sau doua, dupa
care se treze~te flamand ~i agitat. in total
doanne aproximativ 16 ore pe zi. Pe masurace
bebelu~ul cre~te, el va dorn1i rnai mult ~i
perioade mai lungi noaptea,iar ziua rnai putin.
Nevoi
individuale
La varsta de trei sau patru ani, cei mai multi
copii donn neintrerupt cel putin 12 ore pe
noapte ~icei rnai multi dintre ei trag ~i un pui
de somn dupamasa. Un adult norrnal doanne
~apte sau opt ore pe noapte.
~
Dar acesteasunt doar ni~te estimari medii. :3
in realitate exista variatii destul de mari de la ~
o persoana la alta. Unii copii donn doar ~
cateva ore pe noapte, dar acest lucru pare sa .g.
nu le afecteze sanatatea.Altii in schimb au ~
nevoie de mult mai mult somn. Exista adulti
care donn doar doua sau trei ore pe noapte, infectii ~i la contactarea altor boli. De asemein timp ce altii au nevoie de zece sau chiar de nea poate prezenta halucinatii, adic~ poate
rnai mult. Majoritatea oamenilor in varsta auzi, mirosi, vedea, simti lucruri inexistente.
atipescIn timpul zilei, iar noaptea donn foarte
in concluzie, sornnul este necesar pentrU
desf~~urareaunei vieti normale. Care ar fi
putin.
Cantitatea de somn de care are nevoie un
explicatiile exacte? Ce fenomene ~i procese
om depinde de mai multi factori, cum ar fi
importante au loc In organismul nostru In timactivitatea din timpul zilei, cantitatea de
pul sornnului?De ce mintea noastrn, prins~ In
munca ~i grijile din timpul zilei, ~i obiceiurile
mrejele sornnului, se avan~ In acele c~l~torii
insu~ite de-a lungul vietii.
fantastice ~i ciudate pe care le numim vise?
Important este sa putem rarnane treji ~i
activi de-a lungul zilei, sa ne putem concentra
Undele
creierului
~i sa nu dam semne de oboseala pana la ora De peste o su~ de ani oamenii de ~tiin~ au
culcarii. Daca o persoanadoanne adanc ~i fara descoperit c~ creierul uman ~i anirnal emite
intreruperi -indiferent de durata somnului continuu sernnale electrice slabe. Aceste semiar dimineata se treze~teodihnita, 1nseamnaca nale trec prin milioanele de celule nervoase
doanne destul.
interconectate (neuroni), elemente principale
de alc~tuire a creierului. Aceste sernnale sunt
transmise asemeni unui ecou prin oasele craSomn
insuficient
Toti avem nevoie de rnai mult sau rnai putin
niului ~i prin mu~chii capului la epiderm~.
somn ~i ~tim ca lipsa lui creeaza probleme.
O serie de electrozi ata~ati de capul unei
Insuficienta somnului 1i face pe oameni sa se persoane preiau aceste sernnale ~i le transmit
simta obositi, dezorientati ~i incapabili sa se unui instrument humit electroencefalograf,
concentreze. De asemenea provoaca dureri
sau aparat EEG. Acest instrument amplific~
de cap, ameteli, depresii, agresivitate ~i sernnalele ~i le afi~eaz~sub forma unor unde
iritabilitate. in cazul in care lipsa somnului
pe un ecran sau pe o hartie ce lnainteaz~ unicreaza probleme, vorbim despre insomnie.
form. Rezultatul obtinut este o electroenceDaca lipsa de somn continua, persoana falogram~ sau EEG. Aceasta descrie princirespectiva devine extrem de vulnerabila la
palele tipuri de unde emise de creier.

O Tabloul ..Iunie in flacari.. (datand din secolul al 19-1ea) realizat de pictorul englez
Baron Fredric Leighton. prezinta somnul ca o
experien1a plina de seninatate ~i pace -nimic
mai departe de adevar!

Cand persoana supusa testu1uieste treaza.

electroencefalograrnaprezinta tipuri diferite de
unde. in functie de stareain care se afla subiectul: reIaxat sau agitat. concentrat sau odihnit.
suparat. emotionat. Cand dormim. rnajoritatea
functiilor corpului sunt incetinite. Dar semnalele emise de creier nu inceteaza.Ele se modifica chiar de rnai multe ori in cursul unei nopti.
Adormirea
in momentul in care ne intindem pe pat ~i
lnchidem ochii. EEG-ul ar arata o serie de
unde de amplitudine constanta. Sunt lnregistrate aproxirnativ zece unde complete in
decurs de o secunda -ceea ce lnsearnna ca
frecventa lor este de aproximativ 10Hz (Hertz
sau cicluri pe secunda). Ele sunt denumite
unde alfa.
Pe masura ce adormim, undele alfa dispar.
Sunt inlocuite de unde mult mai variabile ~i
care coboara pana la o frecventa de 1-3Hz.
Acest sornn este caracterizat de unde bioelectrice lente. Acestea sunt ocazional intre193

SOMNUL

$1 VISELE

rupte de izbucniri scurte de unde mai rapide.

in acest moment suntem complet adom1i!;i.
Proceselefiziologice sunt 1ncetinite.Respira!;ia
este atenuata ~i supe1ficial;l, inima bate mai
1ncet,iar presiuneasangelui este sc;lzuta.Rinichii produc mai putirul urirul, glandele salivare
mai putin;l saliv;l, glandele lacrimare mai putine lacrimi, iar celulele pere!;iilor nasului ~i ai
gatului produc cantita!;imai reduse de mucus.
Majoritateamu\5chilorcorpului sunt 1n acest
moment relaxa!;i.Hrana este digerata Intr-un
ritm mult mai lent. Temperaturacorpului scade
cu aproximativ jum;ltate de grad celsius,
atingandun punct de minim la rnijlocul perioadei de somn (pentru cei mai mul!;i oameni
acestae situat In jur de 3-4 noaptea).
O serie de procese se intensific;l In timpul
somnului. De exemplu cre~te productia anurnitor honnoni (mesagerii chimici ai corpului)
1n sange.Cicatrizareaunor r;lni sau taieturi se
accelereaz;l.in ansamblu corpul este ocupat
cu 1ntre!;inereafunctiilor vitale ~i vindecarea
anurnitor afectiunj..

000
Cercetarile
asupra beneficiilor
aduse
de somn ~i efectele negative provocate
de
lipsa lui utilizeaza instrumente
ce inregistreaza diferitele
tipuri ~i etape ale somnului.
Rezultatele
polisomnogramelor
prezentate
aici ilustreaza activitatea
electrica a creierului,
a inimii ~i a mu~chilor faciali, a unui subiect
aflat in stadiul 1 de somn (stanga) ~i stadiul 4
de somn (deasupra).
(Col~ul stang) EEG unui
voluntar in timpul somnului REM.

probleme.
Simturile noastre continua sa lucreze, trimitind semnale creierului. Majoritatea sunt igporate, dar 1n caz de pericol creierul va raspunde.
Daca simtim miros de fum sau daca auzim pe
cineva plangand, mai mult ca sigur ne vom
trezi.
Dupa o ora sau doua, apar noi schimbari.
Undele emise de creier devin mai rapide,
sem:lnand din ce 1n ce mai mult cu cele din
perioada de adormire. Anumite functii ale corpului, cum ar fi respiratia sau activitatea cardiaca, se accelereaza u~or. Corpul ~i creierul
intr;l1ntr-o noua faza a somnului, numita REM.

Somnul
profund
in timpul somnului profund (caracterizat de
unde lente), nu r;lmanem perfect nemi~ca!;i.
F;lr:l s;l ne d;lm seama, uneori mi~c;lm mana
pentru a Indep;lrta un colt de p;ltur:l care ne j
gadil;l sau o musc;l care ne enerveaz;l. Toto- ~
data ne schimb;lm ~i pozi!;ia corpului -din 6 ~
In 6 minute In anumite perioade, iar 1n decursui unei nop!;i parul la 40 de ori. Aceste
mi,5c;lrise realizeaz;l 1n mod automat. Ele au
grij;l ca vasele de sange s;l nu fie supuse unei
presiuni prea mari, iar nervii s;l nu fie prea
tare presa!;i,ceea ce ar putea da na~tereunor

Ciclul
REM
REM semnifica mi~carea rapida a ochilor
(RapidEye Movement). in aceasta faza a somnului ochii se ~ca
1n toate directiile, ca ~i

O Un sistem bazat
pe raze infraro~ii
folosit pentru a
monitoriza
somnul.
Electrozii
ata~a,i
voluntarului
inregistreaza activitatea
electrica a creierului
~i activitatea
inimii ~i
a mu~chilor gatului
~i fe,ei.
2:'
~
.0
::J
0
O
~

O Echipamentul
utilizat pentru a monitoriza somnul unui
.o
paclent.

~
~
'Q)
~
"
~
~
Qi
0.

O Inregistrarea unei
polisomnograme
reprezentand "amprenta" unui oftat.
194

1:'
]
B
c:
w
~
"
~
'19.
..
m
"!I;
"'

CENTRUL

DE

Centrul care controleaza starea de veghe

este situ at in trunchiul
cerebral.
El
ac,ioneaza sub influen'a informa,iilor trimise de organele senzitive ~i sub efectele
unor medicamente, trimi,and mesaje la cortexul cerebral, care va hotari daca ramanem
treji sau daca vom adormi. Acest centru

CONTROL
raspunde informa'iilor primite de la cortex,
asfel incat gandurile care ne ingrijoreaza ne
determina sa ne rasucim de pe o parte pe
alta toata noaptea. Tipurile de unde emise
de creier (jos) arata modificarile survenite in
activitatea creierului, in timpul fiecarui stadiu de somn normal.
CortexuJ cerebral

Diferite semnale
sonore ~i vizuale

Mesaje care men\in

creierul in stare de veghe

Centrul
(sistemul

somn/veghe
de activare

Trunchiul

cerebral

reticular)

Alcool ~i somnifere
Plictiseal3 --

Informa\ii

de la maduva spinarii

Mesaje care stimuleaza

maduva spinarii

Durere ~i alte senza\ii fizice

::3
5

-Factori

care

men\in

starea

de veghe

Somnolen,3

Somn super-

Somn profund

Ochi inchi~i

Stare de veghe

""v.I\;"'~NVVVVIVWJWIN\I\I\~
\7'

cum ar inspecta rapid 1mprejurimile. Dar emise de creier ~i evolutia funqiilor corpului
pleoapele rnman 1nchise-petot parcursul som- persoanelor ce s-au oferit voluntare. cand
nului. Respiratia ~i b~~ile inimii pot deveni sunt treziti in timpul fazei REM, aproape toti
mai rapide ~i iregulate, iar mainile, picioarele voluntarii spun ca au visat.
~i fata pot tres~ri.jn acestinterval s-ar putea s~
Visele
vorbim 1n sornn. Undele reprezentatepe-electroencefalogram~ sunt rapide, sem~nand Se crede ca toti oamenii viseaza in fiecare
foarte .mult cu cele obtinute atunci cand noapte, rnai alesin timpul fazei de somn REM.
Daca ne amintim ce am visat depinde foarte
1ncerc~ms~ adonnim, dar suntem 1nc~treji.
mult de momentul trezirii. Voluntarii treziti in
Fiecare faz~ de sornn REM dureaza intre
15 ~i 20 deminute. Apoi corpul ~i creierul se mijlocul fazei REM i~i amintesc visele foarte
relaXea~ ~i i~i incetinesc activitatea; urmeaz~ amanuntit ~i le pot descrie cu multa claritate.
o nou~ faz~ de sornn profund. Dup~ o .Daca sunt trezite dupa aproxirnativ cinci
minute de la terminareafazei REM,i~i amintesc
perioa& de 60 pan~ la 90 de minute, se va
doar partial visele ~i relatareaeste confuza: jn
instala din nou un sornn de tip REM.
cazul in care sunt treziti la zece minute dupa
incetareafazei REM,rnajoritateavoluntarilor nu
Modelul
recurent
Acestedou~ tipuri de s~ri de sornn altemeaza i~i rnai aduc aminte visele deloc.
Din aceasta cauza ne amintim cu predide patru-~ase ori intr-o noapte. Spre
lectie visele avute dimineta devreme, inainte
dimineata:, fazele de sornn caracterizate de
de trezire, cand creierul trece printr-o
unde lente devin rnai scurte ~i rnai putin properioada prelungita de somn REM ~i probafunde, iar cele de tip REMdevin rnai lungi. jn
bilitatea sa visam este foarte mare.
cele din unn:l sornnul profund dispare, iar
undele emise de creier trec treptat de la faza
Caracteristicile
viselor
REM,la faza de trezire. jncepe o nou~ zi.
Sornnul de tip REM prezin~ un interes De cele maimulte ori visele sunt predominant
deosebit pentru oamenii de ~tiinta:.jn labora- vizuale, rareori implicand senzatii ca mirosul,
toare special amenajate pentru studiul som- gustul, auzul. De cele rnai multe ori visele
sunt alb-negru ~i nu colorate.
nului, prin intermediul unor EEG-uri ~i a altor
Anumite teme revin mereu in visele noastre;
instrulllente speciale, sunt observate undele

000
Un pat
calduros ~i confortabil este necesar pentru un somn neintrerupt. Dar chiar ~i in
cazul unui somn
profund. rareori
ramanem in acea~i
pozi,ie O perioada
mai lunga de timp.
Voluntara
din imagine a dormit intr-o
camera calduroasa.
dar nu a avut cu ce
sa se acopere.
Camera de luat vederi i-a inregistrat
mi~carile pe parcursui nop,ii. La fel ca
majoritatea
oamenilor. ea a dormit
mai ales culcata pe
O parte.

SOMNUL

$1 VISELE

de exemplu zborul, caderea, senzatia de

Incol!;ire,Intalnirea unor persoanecunoscuteIn
locufi total sWine sau Intalnirea unor persoane
sWine In locufi farniliare. Ne putem visa Intr-o
situatie fara ie~ire: Incercam sa fugim ~i nici
macar nu ne urnim din loc, sau suntem In timpul unui exarnen pentru care nu am Invatat
nimic.
De-a lungul secolelor oamenii au incercat
sa afle daca ceea ce visam are vreo sernnificatie. S-au ofefit numeroase explicatii cu
pfivire la vise. Una dintre ele a fost versiunea
mistica care sustine ca In timpul somnului
mintea poate calatofi in alte timpufi, in alte
locufi sau In "alte dimensiuni". Unii oameni
au vise profetice. Cu toate progresele realizate, acestepresupunefi nu pot fi conflfffiate.
Semnificatia
viselor
Oamenii de ~tiinta, in. special psihologii, au
ernis o sefie de explicatii cu pfivire la motivul
pentru care visam ~i sernnificatiaviselor. Una
dintre explicatii sustine ca ele sunt legate de
evenimente importante petrecute In ultimele
doua zile. in timpul sornnului, minteaaflata in
stare de inco~tienta revede aceste evenimente. Ea incearca sa exprime gandufi ~i dorinte pe care le reprim:l atunci cand e treaZa.
Psihiatrul Sigmund Freud a fost printre
pfimii oameni de ~tiinta care s-au interesat In
mod sefios de vise; el a abordat aceastaproblema in cartea sa Intetpretarea viselor (1900).
El a sustinut ca visele sunt simbolufi ale dofintelor ~i ideilor pe care le reprimam atunci
cand suntem treji. Majofitatea acestor impulsufi, sustinea Freud, sunt de natura sexuala.
Q alta explicatie a viselor a fost indepartarea tensiunii ~i a dezordinii din creier, permir;andu-i acestuia sa sorteze ~i sa stocheze
informatiile impoftante adunate in timpul
zilei. De-a lungUl zilei creierul prime~te atat
de multe informatii, incat are nevoie de timp
~i lini:;te pentru a le sorta ~i a decide care dintre ele trebuie pastrate in memofie.
in pofida tuturor cercetafilor ~i expefimentelor, exista relativ putine informatii cu
pfivire la modulln care este controlat sornnul
~i care este utilitatea sa.
Modul in care dorm anirnalele este In
O Visele pot ti inspirate din intamplari
petrecute in acea~i zi; aceasta ilustra~ie din
secolul 19, reprezinta un om in biblioteca sa,
inconjurat de cart,i ce iau forma unor oameni.

196

O Gravura in lemn
din secolul al 15-lea,
reprezentand personajul biblic losif,
ce interpreteaza
visul Faraonului.
in vremurile de
demult visele erau
considerate o
profe~ie a evenimentelor din viitor
~i nu o reflectare a
trecutului.

stans1i leg1itur1i cu nevojle lor de supravjetuire. Zebra ~j gnu, care sunt adeseori atacate
de lej, donn foarte putjn. Gorilele, la fel ca
oamenjj, sunt expuse intr-o rnaj mjc1i m1isurn
pericoluluj de a fj atacate. Ele l~j g1isesc In
fjecare noapte un culcu~ ferit ~j confortabil,
departe de actjvjtate ~j de zgomote.
S-ar p'J.rea c1i exjst1i dou1i mecanisme prin
jntennedjul
c1irora este controlat somnul.
Mecanjsmele care declan,5eaz1i senzatia de
somn au la baz1i anurnite substante chirnice
prezente in corp. Cand corpul este treaz -~j
actjv, aceste substante chirnice se acumuleaz1i,
f1icand persoana s1i se simt1i djn ce In ce rnaj
obosjt1i. Njvelul multor honnonj prezjnt1i variatij jmportante
In decursul
unej
zjle.
Substantele chimjce responsabjle de jnducerea
somnuluj sunt serotonjna ~j noradrenaljna.
Serotonina este in princjpallocaljzat1i intr-un
grup de celule nervoase denurnite nuclej bazaIj, in partea jnferioarn a crejeruluj, in trunchiul
cerebral. Noradrenalina este concentrat1i tot In
trunchiul cerebral, in puntea luj Varoljo. Se
crede c1i puntea luj Varoljo transrnite mesaje de

stimulare spre cortex, elementul "gandirii" din

creier, creand activitateamintii din timpul somnului REM. in acela~i timp trimite mesaje
inhibitoare la mu~chi,astfellncit pesoanasa nu
faca efectiv ~carile visate.
Starea
de veghe
Exista un mecanism care ne mentine In stare
de veghe, luptand 1mpotriva celui care ne induce somnul. Acest mecanism stimulat de
semnalele trimise de simturi lncearca sa
mentina creierul treaz. Mecanismul de alerta
este situat In formatiunile reticulare din
trunchiul cerebral. Acest centru este excitat de
semnalele trimise de ochi, urechi ~i alte
organe senzitive, apoi transmite la randul lui
semnale cortexului, mentinandu-lln stare de
veghe ~i activ.
cand se primesc din ce In ce mai putine
semnale din exterior, mecanismul de aJerta
stimuleaza tot mai putin cortexul. in natura
acest lucru se lntampla la caderea serii, cand
se lntuneca ~i zgomotele sunt mult atenuate.
Substantele chimice ale mecanismului de

() Visul in viziunea
pictorului suprarealist Delvaux.
Psihologii cred ca
persoanele care se
viseaza dezbracate.
fara ca acest lucru sa
genereze vreo
reac,ie celor din jur ,
sunt complexate
pentru ca in copilarie
au fost pedepsite
pentru inclina,iile lor
exibi,ioniste.

Corptil omenesc 65-

GANDURILE SI CREA11VITATEA

Corpul omenesc 69- STRESUL

,
Orice persoana are o greutate
..ideala" -infuncfie
de sex,
viirsta, inalfime ~i forma generala a corpului. Tulburarile
de alimentafie pot afecta grav
echilibrul corpului, putiind
influenfa totodata ~i starea
emofionala.
U

n adult consu1rul1nmedie 14 kg de alimente pe s:lpt:lman:l, totu~i greutatea

lui se mentine aceea~iani de zile. Alimentele sunt fie consumate prin ardere intern:l, fie el~ate
din organism. Avem nevoie
de hran:l peritru a ne asigura energia necesarn
function:lrii principalelor organe ale corpului de exemplu, inima ~i ficatul -~i mentinerii,
dezvolt:lrii ~i refacerii celulelor ~i tesuturilor.
De asemenea, alimentele contin vitamine ~i
minerale, care sunt substante chimice esentiale pentru p:lstrareas:ln:lt:ltii, deoarece lupt:l
lmpotriva infectiilor .
cat de multa
hrana?
Cantitatea de alimente de care are nevoie o
persoan:l variaz:l de la un individ la altul. O
persoan:l care depune mult efort fizic, cum ar
fi un constructor sau un at1etde performant:l,
are nevoie zilnic, pentru a-~ilnt:lri mu~chii, de
o cantitate dubl:l de energie 1n comparatie cu
o persoan:l care lucreaz:l 1ntr-un birou. Un
nou-n:lscut are nevoie de o cantitate dubl:l de
energie 1n comparatie cu un adult, raportat:lla
greutateacorpului, deoarece cre~terepede. El
are nevoie ~i de mai multe vitamine ~i mineO Ceea ce vede~i este o gluma -dar cu realitatea nu este de glumit. Multe persoane cu
tulburari in alimenta~ie consuma atata mancare zilnic. In urma consumului excesiv de
mancare aceasta femeie a ajuns la 300 kg.
O Exerci1iile regulate contribuie
la
men1inerea greut31ii ideale a corpului. Ele
reprezint3
~i un antidot pentru tipul de
oboseal3 cauzat de plictiseal3 -considerat3
un stimulent
al supraalimenta1iei.

rale pentru combatereainfectiilor care li ameninta viata.

Corpul uman este ca un furnal -arde combustibilul" (mancarea), ~i elibereaz~ energie
sub form~ de c~ldur~. Energia se m~soarnIn
calorii, sau juli -unitati de c~ldurn produs~
atunci cand ceva se arde 1n aer. Dac~ consurru1mmai mult decat avem nevoie, excesul se
depoziteaz~ sub form~ de grnsime, adic~ ne
1ngrn~~m.Dac~ combustibilul este insuficient,
gr~simile se ard ~i pierdem din greutate.
Orice persoan~ care dep~~e~tecu peste
20% greutatea normal~, este considerat~
obez~. in t~rile dezvoltate, un b~rbat din cinci
189

TULBURARI

DE ALIMENTATIE

Organismul ;~i procura energia din hrana consumata. Aceasta energie se masoara ;n calorii.
care reprezinta cantitatea de energie (caldura)
necesara aducerii unui gram de apa la 1C.
Adultii au nevoie de 2000-3000
calorii pe zi -

Pizza

600
550

C.ema

de zaha.

;n medie. o femeie are nevoie de 2200. iar un

barbat de 2700. Nu exista doua persoane care
sa necesite aceea~i cantitate de mancare;
aceasta deoarece energia necesara unuiindivid
depinde de constructia corpului. de metabolism
(ritmul ;n care sunt arse grasimile) ~i exercitiile
fizice depuse. in imagine sunt prezentate valorile calorice ale unor alimente ~i bauturi.
Alimentele
bogate ;n grasimi ~i zaharuri au un
continut ridicat de calorii. deci trebuie evitate.

a.s

500
O Obezitatea este
adesea intalnita in
familii, cu bunici,
parin'i ~i copii
supraponderali.
Aceasta probabil
datorita faptului ca
metabolismul lent
(ritmul in care
grasimile sunt arse)
este o caracteristica
mo~tenita, la fel ca
~i culoarea parului ~i
a ochilor. Cu toate
acestea, cel mai adesea, caracteristica
mo~tenita predominanta este reprezentata de proastele
obiceiuri de alimenta,ie din familie.

190

450

rulada cu oua
fierte

1/2 avocado

400
cheeseburger

350

300

0,5 I bere
neagra 114 9 friptura

fara
o cutie

de

cola

250
28 9 ca~-

200

un pahar de vin
ro~u set

caval

un morcov

o \elina
150

100

So
O
Calorie

~i o femeie din trei sunt obezi. Obezitatea

poate duce la tulburnri grave, cum ar fi circulatia ineficient1 a sangelui, atacuri de cord,
accidente cerebrale cardiovasculare, diabet ~i
deficiente ale rinichilor. La b~rbati, obezitatea
poate scurta viata cu o p~trime, iar la femei cu
o ~esime. Foarte rar obezitatea este cauzat1
de o problem~ medical~. a hiposecretie a
glandei tiroide, 0 hipersecretie a glandelor
suprarenale sau, ~i mai rar, sindromuri congenitale irnplicand deregl~ri hormonale ~i tulburnri la na~tere, care afecteaz~ pofta de
mancare, duc la cre~tereagreut~tii corpului.
Alimenta,ia
exagerata
Intr-o anumit1 m~surn,obezitateapoate fi ereditarn. Aceastapoate fi datorat1 unei mo~teniri
genetice -unele persoane au o tendinta mai
mare spre obezitate decat altele. Adesea,Ins~,
obezitatea apare datorit1 "mo~tenirii" unor
obiceiuri proaste In alirnentatie din familie -.i
consumul de alirnente
bogate 1n grasimi ~i ~'"
,
zaharuri,

"devorarea"

de

prnjituri,

biscuiti,

.~

snacks-uri ~i ciocolat1 Intre mese, la care se z

00
in prezent, e
la moda sa fii slab.
Din contra, formele
rotunjite,
a~a cum le
etala odinioara
Lady
Lucretia, (sus) erau
odinioara
cele mai
dorite.

O Aceasta fata anarexica de 19 ani (sus) a

fast internata in spital pentru tratament.
Dupa daua luni (dreapta sus), ea a ajuns la a
greutate narmala, stabilindu-~i abiceiuri
carecte de alimenta,ie.

O Tendin,a spre abezitate este par1ial

determinata de tipul de carp -endamarf,
ectamarf ~i mezamarf. Cel endamarf este
mai prababil sa fie afectat de abezitate decat
celelalte daua tipuri.

adaug~ b~uturi cu continut ridicat de zah~r

sau, in cazut multor adulti, vin ~i bere.
in multe cazuri factorii emotionali contribuie in egal~ m:1surnla o alimentatie exagerata:,uneori ducand la o tulburare grav~. cand
oamenii sunt deprimati, i~i g~sesc lini~tea in
alimentatie, iar dup~ un timp, devin obezi.
PropoI1iile pe care le dobandesc pot fi apoi o
cauz~ a depresiei ~i, prin urmare, vor manca
~i mai mult -devenind ~i mai gra~i. Astfel,
ciclul indopare/depresie continu~.
Orice persoan~ obez~ care dore~te s~ sl~beasc~~i s~-~imentin~ greutatea trebuie s~-~i

modifice 1n totalitate modul de alimentatie.

Trebuie solicitat sfatul medicului cu privire la
adoptarea unui regim potrivit pentru reducerea greut;1tii~i pentru sprijinirea ~i mentinerea
unor obiceiuri sa:ru1toase
de hrnnire.
Pe langa:reorganizarea obiceiurilor de alimentatie, consumand mai putina: mancare, o
persoana:obeza:trebuie, de asemenea,sa:efectueze mai multe exercitii fizice, pentru 1nt;1rirea mu~chilor ~i "topirii" excesului de grnsime.
Reducerea consumului de hrana:, sau
adoptarea unor diete severe nu functioneaza:.
La lnceput, corpul pierde din greutate doar

1
z
~
:2
~
~
LL

191

TULBURARI

DE ALIMENTATIE

O Gura acestei femei a fost prevazuta

cu sarme pentru a
nu putea consuma
mancare solida.
Asemenea masuri
drastice sunt luate
doar in cazuri extreme. Desigur, se pierde mult din greutate, dar aceasta este
de obicei redobandita mai tarziu.
O Supraa!imenta,ia
nu este neaparat
fo~ata. Luptatorii
japonezi de sumo, ca
ce!ebru! .'Dump
Truck" din imagine,
consuma cantita,i
mari de a!imente
bogate in energie,
pentru a dobandi
greutatea necesara
concurarii in sportu!
na,iona! a! japoniei.

i
~
~
a
prin arderea carbohidratil1or depozitati ~i o
dat:l cu ace~tiaa apei, ~i nlU prin arderea tesuturilor adipoase nedorite'. Infometarea provoac~ ~i o deficient~ grav~ de vitamine ~i minerale esentiale. Cercet:lrile au demonstrat ca:
persoanelecare urrneaz~(:ure de sla:bire redobandesc greutatea pierdulta: ~i de obicei chiar
se ingra~~ mai mult.
AnoreJ I(ia
Anorexia nervoas~ este c'unoscuta: ca "boala
sl~bitului" dar, in ciuda acestei denumiri populare, cauzele care o pro voaca: sunt mult mai
complexe decat simpla d()rinta: de a sla:bi. De
asemenea,efectele acesteia sunt cu mult mai
grave decat in cazul sl~tlirii obi~nuite sau a
curelor.de sl~bire.
Anorexia nervoas~esteo grava: tulburare de
alimentatie, care ii afecteaza:aproape intotdeauna pe tinerii intre 11-30dle ani. Aceasta apare
mai des la fete decat la b;lieti. Psihiatrii considern c~ unele adolescenteau temeri cu privire
la responsabilit:ltile de adlult ~i la sexualitate.
Pe tmsurn ce corpullor in cepe sa:se maturizeze sexual, acesteaincearc:1 in mod incofi-5tient
s~ refuze lumea adultilor ~i sa: se intoarca: la
aspectul neutru, asexuat,(:aracteristic copiilor.
Alte fete, ins~, urrne~IZa: cure de sla:bire
drastice, pentru a-~i accentua :increderea sexual~. Astfel de persoane merg pe ideea
in~el~toarec~ sl~birea lor extrema: le face mai
frumoase, ignorand dovada :ingrozitoare a
contrariului -care este fo:arte evidenta: pentru
ceilalti. Imaginea general~a trupurilor slabe ~i
a frumusetii superficiale 1)romovata: de flime,
reclame ~i televiziune, p'Date oferi unei fete
justificarea refuzului ei df: a se hra:ni ~i multi
adolescentiadopt:l asemel[}ea metode drastice,
chiar dac~ nu sunt deloc :5upraponderali.
infomet.
area
cand o persoan~norrnal~,sa:na:toasa:,:incepe o
curn de sl~bire drastic~,P(>atealege cand sa:se
opreasc~.Multi considern foamea ~i lipsa manc~rii preferate atit de neI)la:cute, :incat adeva:rata probletm este corltinuarea regimului
inceput. O persoan~anorc~xica:,o data: ce a in192

Co

ceput infometarea, nu poate reveni la normal.

Este important ca boala sa: fie depistata: ~i
ca tratamentul sa: fie inceput cat mai curand
posibil. jnsa: acest lucru nu este u~or in
primele faze ale bolii, pana: cand pierderea :in
greutate devine atat de evidenta:, incat este
clar ca: organismul are probleme, iar o consultatie medicala: este cu adeva:rat necesara:.
Pe langa: pierderea evidenta: in greutate,
persoana anorexica: poate avea ~i alte simptome. La o fata: tana:ra:, ciclul menstrual se
poate opri, iar aceasta poate suferi de valuri
alternative de diaree ~i constipatie. Circulatia
sangelui devine deficienta:, sensibilitatea la
infectii cre~te. Comportamentul poate fi ~i el
afectat. Fata devine retrasa: ~i nesociabila:,
putandu-se ivi probleme la ~coala:, ~i foarte
sensibila: :in ceea ce prive~te aspectul ei exterior. Ea chiar poate uneori sa: ascunda: mancarea, pretinzand ca: se hra:ne~te nonnal.
.cordate
Tratamentul
Familiile persoanelor anorexice trebuie sa:
apeleze la ajutorul medicului, :inainte ca simptomele sa:devina: acute. Primullucru este recuperarea greuta:tii, cel putin peste nivelul de
pericol, aceasta necesitand o ~edere prelungita:'
in spital. Dupa: recuperarea greuta:tii, astfel
incat pacientul sa: fie :in afara orica:rui pericol,
poate incepe cea mai dificila: etapa: a tratamentului. Aceasta include consilierea farniliei pacientului, pentru ca pa:rintii sa: inteleaga: natura ~i cauzele bolii ~i sa: ~tie sa: o trateze.
Mai :intai, pacientul trebuie convins ca: anorexia nu este doar pierdere a greuta:tii. Pacientul, ajutat de terapeut, poate incepe ca:utarea ~i
lupta pentru descoperirea identita:tii ~i confruntarea cu indoielile ~i temerile interioare.
Pacientul trebuie ajutat sa: inteleaga: ca: perceptiile asupra corpului sa:u erau distorsionate
~i va apa:rea treptat o noua: imagine de sine. O
data: cu aceasta va cre~te increderea de sine.
Bulimia
Bulirnia este o alta: tulburare de alimentatie, care implica: consumul continuu de cantita:ti mari
de mancare :intr-o perioada: scurta:. Astfel de

ul omenesc

57-

Q,DIETA

ECHILIBRATA

Co

":indopw" sunt adesea unnate de cure drastice

de sla:bire. Cei care sufera: de bulimie pot executa exercitii f1zice dificile, sau sa:-~i provoace
va:rsa:turi-sau sa::inghita: cantita:ti mari de laxative
(pentru a stimula defecarea) sau diuretice (pentru elimlnarea rapida: a apei din organism), in
incercarea de a remedia consumul excesiv de
hrana: ~i de a-~i tine greutatea sub control.
Bulimia, care inseamna: foame continua:,
are multe in comun cu anorexia. Ambele
!rnPlica: o obsesie fata: de mancare ~i greutate.
Insa:, de~i
multe
persoane
anorexice
"infuleca:" din cand in cand, majoritatea persoanelor ce sufera: de bulimie nu sufera: ~i de
anorexie. jntr-adeva:r, ele au in general o
greutate normala:, sau putin peste nonnal.
Aceasta :inseamna: ca:, daca: aceste persoane
ascund faptul ca: ma:nanca: continuu, cum se
intampla: de obicei, poate dura mult timp
pana: cand problema sa: fie descoperita:.
Bulimia afecteaza: in special femeile ~i
incepe in generalla varste intre 15-24 de ani
~i este urmata: de obicei de cure de sla:bire
drastice. Cerceta:torii nu sunt siguri de cauzele
care duc la aparitia bulimiei. Aceasta nu pare
sa: fie legata: de un tip de personalitate, dar
poate fi accelerata: de evenimente stresante,
cum ar fi o insatisfactie sau o despa:rtire.
Cele mai multe femei declara: ca: sunt in:inainte sa:se apuce de "infulecat" ~i ca:
plictiseala sau singura:tatea le determina: uneori sa:faca: acest lucru. Alimentele mancate de
o persoana: ce sufera: de bulimie pot varia de
la 3 pana: la 30 de ori cantitatea normala:. Se
pare ca: nel~tea
dispare :in timpul alimenta:rii, dar probabil reapare dupa: terrninarea
infuleca:rii.
Tratamentul
Tratamentul eficient impotriva bulimiei incepe
din momentul in care persoana bolnava:
recunoa~te ca: are o problema: de alimentatie
care 11poate pune in pericol sa:na:tatea~i starea
emotionala:. Persoana bolnava: trebuie sa: fie
motivata: pentru a-~i schimba obiceiurile de
alimentatie ~i sa: fie cofi-5tienta: Ca:poate unna
o perioada: dificila: de adaptare la noi conditii.
Tratamentul cu ajutorul medicului sau terapeutului trebuie sa:ii determine pe pacienti sa:
adopte noi atitudini fata: de mancare ~i greutate. Ei trebuie sa:coopereze, mancand regulat
in vederea mentinerii unei greuta:ti ~i evitand
dietele excesive ~i alte metode nepotrivite de
sla:bire. Ei trebuie sa: descopere motivele care
duc la consumul excesiv de mancare, pentru a
ga:si alte metode de :inla:turare a tensiunii.

ul omenesc

58-

EXERCITIUL

FIZIC SI sANATATEA

Ine

SI
,

mlnera

Vitaminele sunt un amestec

sofisticat de substante chimice necesare organismului,
pe care acesta nu lepoate
produce. Mineralele sunt elemente chimice ce trebuie sa le
inlocuiasca pe cele eliminate
in mod natural prin transpiratie, urina sau sdngerari.
,

aC.I O persoan.I ar consuma cantit.Iti COrecte de gr'Jsimi, carbohidrati, proteine

~i ap.I, 1ns.I f.Irn vitamine ~i minerale, ar
muri, probabil, In cateva luni.
Vitaminele sunt esentiale organismului. Multe dintre ele actioneaz.I In asociatie cu enzimele,
catalizatorii chimici ai organismului. Acestea
ajut.I la demararea ~i controlul vitezei reactiilor
chimice din celule, cum ar fi descompunerea
substantelor nutritive pentru a elibera energie.
Mineralele, cum ar fi sodiul, sunt vitale pentru functionarea celulelor nervoase. Sulful intr:l
In componenti1 multor hormoni. Sunt necesare
peste alte 15 tipuri de minerale pentru productia normal.I de celule ale sangelui, coagularea sangelui ~i cre~terea dintilor ~i oaselor.
$tiin~a
alimenta~iei
De peste 2000 de ani oamenii sunt con$tienti
c.I trebuie s.I aib.I O diet.I echilibrat.I, adic.I una
ce const.I In cantit.Iti ~i tipuri corecte de substante nutritive. De exemplu, In secolul 5 l.e.n.,
fllozoful grec Hipocrate a recomandat pacien-

tilor cu probleme de vedere s;l consume ficat

de p;ls;Iri, vite ~i oi. jn prezent se ~tie c;l ficatul este o surs;l bogatl de vitamina A (precum
~i de vitaminele B2, B12, D ~i E), necesar;lpentru functionarea normal;l a retinei.
Pe vremea romanilor oamenii consumau
ape mineral;l de izvor, pentru propriet;ltile
medicale ale acestora. Aceste ape de izvor
foarte bogate In minerale se afl;l la baza
"apelor Imbuteliate", atat de commune
In zilele
noastre. C;lpitanul Cook, exploratorul maritim
englez din secolul 18, a ajuns la concluzia c;l
o diet;l ce includea ~i fructe proaspete,
Impiedica aparitia scorbutului, o boal;l provocatl de lipsa vitaminei C. Dar conceptul modern de diet;l s;ln;ltoas;l ~i descoperirea

O Femeie mexicana tratand o clatita cu

porumb cu zeama de lamaie. Acest proces
transforma nicotinamida din porumb, una
dintre cele mai importante vitamine ale complexului B, intr-o forma mai u~or de absorbit.

O Baile romane de la Bath, Anglia. Apa

patrunde in bazin dintr-un izvor fierbinte din
apropiere. Romanii credeau in proprieta,ile
benefice ale mineralelor din apa.

O Tabel cu cele mai importante

vitamine,
sursele ~i folosirea lor. Vitaminele
B 1, B2,
B 12 ~i nicotinamida
formeaza partea cea mai
importanta
a complexului
de vitamina B.

169

VITAMINE

$1 MINERALE

Orbirea

provocata
cien~a

poate

puternica

vitaminei

ti

de o detia

A.

O Cand orezul
este ambalat, boala
beri-beri poate ti
cauzata de consumarea boabelor
de orez fara coaja
(stanga), in locul
celor cu coaja
(dreapta), deoarece
primele nu con1in
deloc tiamina.

.0
~
~
.:&

relatiei dintre diferite tipuri de alimente ~i

sarultate, se datoreaza cercetarilor lui Robert
McCarrison, la inceputul secolului. Coordonator al serviciilor medicale engleze In India,
el a observat unele caracterisici ale grupurilor
religioase ~i tribale. A rernarcat ca membrii
tribului Madrassi erau mai slabi, cei din Sikh
~i Pathan aveau o constitutie mai robusta, ~i
a~a rnai departe.
El a initiat apoi un experiment ~tiintific In
care dietele diferitelor grupuri de ba~tina~i au
fost aplicate ~obolanilor. Ace~tia prezentau
ulterior acelea~i tipuri de sanatate ca ~i
grupurile de oameni ce foloseau dietele
respective.
Sobolanii ce consumau dieta tribului
Madrassi erau rnai slabi, cei cu dieta Sikh mai
puteffiici, ~i a$a mai departe. Pentru a-~i extinde cercetarile, McCarrison a hranit alti ~obolani
cu o dieta constand din mancaruri rafmate din
vest. Ace~tia au inceput sa prezinte acelea~i
tipuri de afectiuni ca ~i persoanele ce consurnau cele rnai sarace diete indiene.
cuvantul "vitamina" a fost folosit pentru
prima data de omul de ~tiinta polonez Casimir
Funk In 1912, pentru a desemna factorii nutritivi vitali organismului ~i care contin In cea
mai rnare parte amine, substante chimice
continand azot In combinatie cu alte elemente
chimice, cum ar fi hidrogenul.
Grupuri
de vitamine
Exista doua categorii principale de vitamine.
Prirna categorie, vitaminele A,D,E ~i K, sunt
solubile in grasimi ~i se gasesc de obicei in alimente bogate in grasimi, cum sunt ouale, untul
~i laptele. Acestea se inmagazineaza in organism
-rnai ales in ficat -~i astfel pot forrna rezerve.
O persoarul bine hranita poate trai fara vitamina
A timp de 11,lnide zile, fara a se 1mbolnavi.
A doua categorie, complexele de vitamina
B ~i vitamina C sunt solubile In apa. Ele sunt
eliminate prin urina, organismul retinand doar
cantitati nelnsemnate din acestea.
Cantitatea
corecta
Necesitatile organismului pentru fiecare vitamirul sunt incredibil de mici. De exemplu, un
barbat are nevoie doar de O,OOO5g
de vitamina
A (retinol) pe zi; o femeie de O,OOO4g
pe zi. in
cazul multor minerale, necesitatile zilnice sunt
scazute, insa trei dintre ele -calciul,
fierul ~i

iod\.ll- sunt fumizate in cantitateinsuficientade

dieta obi~nuita. O astfel de lipsa, sau deficien1;a
de oricare dinvitamine sau rninerale poate duce la dezechilibre ~i boli grave..Tratamentul cu
tablete bogate in vitarnine sau rninerale poate
:i:nlaturasimptomele deficientelor in cateva ore,
insa efectele acestotase pot men!ine totu~i. De
exemplu, lipsa vitarriinei D poate duce la rahitism (oase moO. Vitarnina D poate fi produsa
de organism.Substanteledin piele se pot transforma in vitamina D, in cazul expunerii la
soare.De aceeacopiii multor imigran1;idin 1;arile tropicale spre zone nordice sufera de rahitism daca alimenta1;ialor nu este consistenta.
Cantita1;iprea mari din anumite vitamine
pot, de asemenea,fi periculoase.Estevorba in
special de vitaminele pe care organismul le
poate inmagazina eficient. Consumul excesiv
de vitamina A poate fi mortal, cauzand intr-o
prirrul faza umflaturi dureroase,erup1;iicutanate
~i cadereaparului, ducand apoi la marireaficatului ~i a splinei. Deoarece organismul elirriina
I SURSE

MINERAL

170

Prelucrarea
alimentelor
in zilele noastre, oamenii consuma In special
alimente ambalate ~i conservate. in procesele
de productie ~i conservare, multe dintre vitamine sunt distruse sau Inlaturate. Cei care fabrica unele alimente, compenseaza aceste
pierderi prin adaugarea unor suplimente de
vitamine ~i minerale. Acestea sunt fabricate
sintetic in laboratoare sau concentrate din
extracte ale unor surse de alimente naturale.
in gospodarii, gatitul excesiv sau insuficient a unor mancaruri distruge substantele
nutritive. Pierderile de vitamine C ~i E, ce se
dizolva In apa ~i sunt distruse prin fierbere
prelungita, pot ajunge la 90%.
in cazul In care consumam legume ~i
fructe variate; surse excelente de proteine, ~i
ne expunem la soare pentru a completa rezervelede vitamina D, nu ne vom confrunta cu
deficiente. Astfel, administrarea de tablete ce
contin vitamine nu ar fi necesara.
IMPORTANTA

Calciu

Lapte, galbenu~ de au,

malu~te. legume cu frunze
verzi

Element constitutiv
al oaselor ~i din,ilor;
necesar in coagularea
sangelui, sinteza hormonala,
integritatea
membranelor
~i contrac,iile
musculare.

Fosfor

Lactate, carne,
de pui ~i nuci.

Necesar pentru structura

rol important
in contrac\ia

Fier

Carne, ficat, malu~te,

galbenu~ de au, legume,
nuci ~i cereale.

Componenta
esen~iala a hemoglobinei
(care transporta
oxigen la celule) ~i a coenzimelor
implicate
in formarea
ATP-ului.

lod

Sare iodata, preparate maritime, ulei din ficat de cod.

Necesara pentru glanda tiroida in sinteza tiroxinei,

hormonul ce regleaza viteza metabolismului.

Cupru

Qua, faina mixta, fasole,

sfecla, ficat, pe~te,
spanac, sparanghel.

Esential impreuna
cu fierul in sinteza hemoglobinei.
Component
al enzimei
necesara in forma rea
pigmentului
melanina
(culoarea
pielii).

Sodiu

Raspandit in alimente. Sarea

de masa este clorura de sodiu.

Necesar in conduc,ia de catre alimente a impulsurilor

nervoase. Influen,eaza puternic mi~carea osmotica a apei.

Potasiu

Prezent in aproape toate

alimentele.

Are rol in transmiterea impulsurilor nervoase

~i in contrac\ia musculara. Necesar pentru cre~tere.

Clor

Prezent in majoritatea alimentelor ~i in sarea de masa.

Important
in echilibrul
acid-baza
a sangelui, echilibrul
apei ~i formarea
acidului clorhidric
in stomac.

Magneziu

Prezent in majoritatea
alimentelor.

Necesar pentru functionarea

normala
a mu~chilor
~i a nervilor.
Contribuie
la formarea
oaselor.

Sulf

Carne de vaca, miel, ficat,

pe~te, carne de pui,
QUa, branza, fasQle.

Component
al multor
hormoni
(ex. insulina) ~i vitamine
(ex. tiamina),
a~a incat este implicat
in reglarea
unor activita~i variate ale corpului.

Prezent in alimente.

Necesar

Urme in plantele verzi.

Necesarin cre,tere, reproducere,i aliptare.

urme Inplant.ele verzi.

Are rol in formarea globulelor ro~ii.

Zinc

O Tabel cu cele mai importante minerale.

Unele sunt necesare in cantit3'i mici, dar
altele nu: Sg de sodiu ~i potasiu sunt necesare zilnic pentru a ne men,ine s3n3to~i.

excesul de minerale, intoxicatia cu minerale nu

este posibila. Totu~i, excesul de sare,o combinatie a elementelor sodiu ~i clor- poate fi periculoasa persoanelorcu tensiune ridicata.

~g~
Cobalt

Corpul

omenesc

23 -CHIMIA

pe~te.

carne

CORPULUI

Corpul

in cre~terea

omenesc

normala
a oaselor ~i din\ilor.
Are
musculara
~i activitatea
nervoasa.

normala

57 -O

~i formarea

DIETA

insulinei.

ECHlLIBRATA

ACTIVITATI

ALE CREIERULUI

acesteia,se pot produce modific~ri chimice 1n

interiorul neuronilor sau 1n retelele dintre ace~tia. Astfel, elementul este retinut pentru mai
mult timp. Retinereaunui nu~r de telefon pe
durata fo~
lui, este un exemplu de memorie de scurta durata. Reamintireavacantei de
anul trecut este memorie de lung~ durata.
A treia
unitate
Aceast~ulti~ unitate cuprinde jum~tatea din
fa~ a emisferelor cerebrale. Aici se afl~ centri
responsabili cu dirijarea actiunilor noastre, 1n
acela~ifel in care ansamblul de programe ale
computerului controleaz~ modul in care
monitorul unui televizor sau imprimanta unui
computer opereaz~ ~i ce produc acestea.

INFORMATIE

O Cortexul
(suprafa,a creierului
mare) prezinta o
po~iune cu rol in
primirea senzorilor
de informa,ie ~i alta
care se ocupa cu
transmiterea informa'iei sau informa,ia motoare.
Cantitatea de cortex,
cu rol in primirea
sau transmiterea de
informa,ii depinde
de regiuni specifice
ale organismului.
Spre exemplu, o
po~iune mare a cortexului senzorial
este legata de buze,
deoarece acestea
sunt foarte sensibile.
$i o mare parte a
cortexului motor are
rol in transmiterea
informa,iilor spre
maini.

O Creierul
func,ioneaza
cu o
viteza foarte mare.
intr-o frac,iune de
secunda, acesta interpreteaza
imagini
~i sunete -ca ~i cele
din cel mai complex
joc pe computer apoi dirijeaza instantaneu mi~cari ale
corpului pentru a
ob,ine raspunsul sau
programat.

26

MOTOARE

De aici, nervii se indreapta spre mu~chii

din membre, fat~, buze, ochi ~i limb~.
Impulsurile trirnise din centrii "motori" spre
cortex declan~eaz~mi$c~ri ale corpului, vorbirea, precum ~i expresii ale fetei, cum ar fi
clipitul, zambirea, incruntarea ~i str3.mb~tura.
De~i cele dou~ jum~tati ale creierului uman
au acela~i aspect, ele posed:l sarcini diferite.
Acestea sunt unite printr-o portiune de tesut
nervos, denurnit corp calos. in cazul in care
acesta este taiat sau rnnit, cele dou~ emisfere
cerebrale se vor comporta partial independent, avand ganduri ~i emotii separate.
Ernisfera stang~ controleaz~ mi~c~rile din
partea dreapta a corpului ~i contirle cei mai
importanti centri: ai vorbirii, limbii, perspica-

TRANSMISA

ci~tii In matematic~ ~i gandirii logice. Emisfera dreapt~ controleaz~ partea stang~ a corpului, fiind suprafata Ins~rcinat~ cu senzatii
vizuale, talent muzical ~i gandire abstract:lsau
libern. Impulsurile circul~ In mod constant
Intre cele dou~ emisfere ~i chiar atunci cand
corpul calos este deteriorat, acesteacontinu~
s~ functioneze Impreun~.
Cercetarea
in viitor
Exist~ Inc~ totu~i multe functii ale creierului ~i
metode prin care acestea proceseaz~ ~i
Inmagazineaz~ informatia, care nu sunt pe
deplin descifrate. jn viitor, cerce~rile vor
duce cu siguran~ la o Intelegere mai bun~ a
functiilor creierului.

INFORMATIE

SENZORIALA

PRIMITA