SCURTI

lon SlvCANI
CURCULESCI
~~~~~-~:stantin DiNCJ
antin Soar~
~

... L<r

I
I

--

___,...--

--

....

....

~~~~

Aui
..

lon $i~canu
Marian Curculescu
Aurel Constantin Soare

loan Scurtu (coordonator)

Constantin Dinca

-_-

k~' ~

--

Manual pentru clasa a Xll-a

. ...

.;' ,;;"~
-

..

...: . ;.~

..

Ll. . ALIGli !

- JIOTFK.A. J1

J,A.HTE AJIII
'

Asociatia Is

'

epublica

L1~

...
.
.
..iCJ ..J l~~?J.

"'~<;?

AL!Gl-I f~Rir>

HOTf.i:{A ~ ~iUlEt

E AJ!MfbEF;l

~~

..

INTRODUCERE
-~

s--vJV..._.n '

/'\

In plan educational, asistam impasibil, ani de zile, la ratacirea copiilor no~tri

intr-un vid informational cultural-universal, rara busola cunoa~terii propriei istorii
~i a identitatii nationale, identitate pe care poporul nostru ~i-a format-o prin efortul
propriu de creatie culturala de-a lungul intregii sale istorii.
Dezideratul integrarii noastre in Europa impune o alta viziune asupra trecutului
~i viitorului neamului romanesc, diferita de cele pe care le-arn avut: pa~optista,
nationalista, legionara, comunista etc.
Noul manual de Istoria romanilor trateaza perioada contemporana, incepin9 cu
anul 1918,
cind,
prin
vointa
poporului
reunit
in
man
adunarl
plebiscitare,
democratiCe,
.
-s-a inraptuit Marea Unire, ~i terminind cu desra~urarea celor mai recente evenimente de la sfir~itul secolului al XX-lea ~i inceputul secolului al XXI-lea. Perioada
, respectiva este o epoca de avint .economic, de dinamism, de contradictii politice,
culturale, dar ~i de entuziasm constructiv.
Autorii au incercat sa realizeze reconstructia acestui segment de istorie Ia nivelul
~tiintei actuale, al valorilor europene, democratice, pe care comunitatile umane le
pun in practica vietii cotidiene, cuprinzind - atit cit permite cadrul programei mi~carile social-umane, politice, culturale, psihologia unor grupuri sau a unor
indivizi care ~i-au lasat amprenta in istoria romanilor in general ~i a celor dintre
Prut ~i Nistru in special.
In acest moment de rascruce istorica, studiul istoriei romanilor in contemporaneitate trebuie sa recupereze ~i sa actualizeze valorile materiale, spirituale ~i politice
ale poporului nostru.
~i ritmul transformarilor, poate fi denumit veacul
Secolul
al
XX-lea,
prin
amploarea
.
schimbarilor globale cardinale in toate ramurile: sociala, culturala, politica etc.
S-au inregistrat in acest secolincercari pentru mai bine, a fost trezita speranta
unor mari realizari, care nu s-au mai conceput vreodata de omenire. Unele s-au
inraptuit, iar altele tin de viitor.
Pentru poporul roman, acesta a fost un secol edificator ~i datator de sperante prin recuperarea drepturilor ~i libertatilor sociopolitice, prin integrarea sa in procesul universal de democratizare, in care toti cetatenii i~i realizeaza drepturile legitime.
Dar secolul al XX-lea a fost ~i un secol teribil - P!in cele doua razboaie mondiale, printr-o bol~evizare ~i comunizare fortata a unor state, printr-un lung ~i cu
tretnurator ,razboi rece".
Conform programei ~colare, am selectat informatiile care evidentiaza elementele reprezentative ~i semnificative ale etapei de astazi, abordind intr-o maniera
noua problen1ele majore ale societatii, pentru a prezenta o istorie nediscriminatorie, globala, deschisa oricaror abordari.
~

-(

/'\

....

_1.

....

...

Invitam tinara generatie sa-~i indrepte studiul istoric asupra neamului romanesc
in toata intinderea lui geografica ~i politica, in toata alcatuirea lui sociala, in toata
"
desra~urarea lui istorica in secolul al XX-lea i inceputul celui de-al XXI-lea. In
- acest cadru minoritatile nationale i~i gasesc locul firesc.
Prin manualul de fata, am incercat sa realizam recuperarea con~tiintei propriei
identitati etnoculturale din perspectiva contemporana, democratica, printr-o abordare comparatist-universala.
Dorim ca elevii sa gaseasca in el un indrumar de idei in favoarea apropierii de
valorile morale ale Europei Occidentale, o punte spirituala intre zona noastra ~i
spatiul occidental, un demers analitic, in care accentul este pus pe istoria structurala (problematica sociala, demografica, economi~a, politica, viata cotidiana, mentalitate, cultura) a acestei parti a continentului european.

...

::f~

. ~ ;.
f'.
. . ::. ..

:~.::
~

,E'

.::::;::

..

'

}"''

:~L::~;::~~:

.....

;;'$~,~~;$~''

'

;. )'.

.,

- . .... .

.:::::~~

....

:::;. 1

r ::._ ~ .. :~-\

Frontiera Romaniei p'lna la 1918

Frontiera Romaniei dupa incheierea procesului de formare a statului national unitar

1918. Tncheierea procesului de formare a statului national roman

1. REGATUL ROMANIEI, STAT NATIONAL UNITAR ~IINDIVIZIBIL

Actele de Unire din .1918 aufost recunoscute Ia Co11[erin(a Piicii di11 19.19-:::_19_20. A ll avut
loc an1ple dezbateri privind evolufia .Ro1naniei. S-au adoptat n1iisuri in scopttlllnijicdrii politice
~i administrative; Constitu_
(ia din martie 1923 a asigurat dezvoltarea den1ocraticii a fiirii pina
in februarie 1938. Vw(a cotidiatza a devenit mai bogata ~i mai diversijicatiL
Recunoa~terea

internationala a Marii Uniri (1919-1920)

Conferinta de Pace de la Paris, deschisa in ziua de 12 ianuarie 1919,

Tratatul de pa.:ce
~i-a propus reconstructia Europei ~i a lumii pe baze noi, care sa faca
deJc:)_'Saint-Germahi~n-Laye ;
imposibila
repetarea
cataclismului
din
anii
19141918.
A:. / 10 sept:El~rie
19
~
9
.. ::. --. .
' i
Delegatia Romaniei, condusa de Ion I.C. Bratianu, urmarea sa
Att ,.: 59. Austri-a renunta, In t
favo~rea Romaniel_;- Ia toate 1 obtina din partea Conferintei de Pace de la Paris respectarea prevedreptttr.ile i titlurile aswpra partii . derilor tratatului 1ncheiat cu Antanta in august 1916, precum ~i confostuJuL ducat al Bucovinei.
firmarea actelor de Unire din 1918.
Recunoa~terea internationala a Marii Uniri a fost consfintita prin
tratatele semnate in cadrul Conferintei de Pace de la Paris ( 1919.
Tratatul de pace de la Trianon
1920), cunoscute sub numele de sistemul Versailles: cu Germania 4 i unie 1 910
la Versailles (iunie 1919), cu Austria -la Saint-Germain-en-Laye (sepAfit~, -45. Ungarla ~-tenunta, in tembrie
1919),
cu
Bulgaria
la
Neuilly
(noiembrie
1919),
cu
UngaCfae~~~e: o prive~te/ . . voarea. ;
Rom.~~~ei, Ia toate':
rile i ; ria - la Trianon (iunie 1920), cu Turcia - la Sevres (august 1920).
Ia titl~file asupra te _ lor fostei - Aces tea au fost intregite de Tratatul de la Paris ( octombrie 1920), prin
monarhii austro-ungare situate
care
se
recunoa~te unirea Basarabiei cu Romania.
dinco.lb de frontierele.o Ungariei
"
In cadru1 Conferintei de Pace de la Paris, rolul principal 1-a avut
astfel-cum sint fixate;Ja art. 27, ._
parte~ra.:;. -::11-a(Fruota_m:Ue UngaConsiliul celor patru (Franta, Anglia, S.U.A., Italia). Romaniei, in'
'
.._,. _.
.: .
ne1 :, :
.:-->
:clusa in rindul tarilor cu interese limitate, i-au fost impuse unele prevederi dezavantajoase: preluarea unei parti din datoriile pe care le avusese de platit Austro-Ungaria, dreptul marilor puteri de a supraveghea
,~~ratatul de Ia ~aris
protectia acordata minoritatilor etc. Conferinta privind reparatiile de
. _. . . - 2 8 o et&m:brie 19 ; o razboi, desra~urata in 1920, a stabilit ca statui roman va primi 1% din
,...... 1. i naltele P~rti>contrac--_
despagubirile de razboi datorate de Germani a ~i 10% din cele datora'.
tante :aeclara ca recur1osc suvete Germaniei de catre Austria, Ungaria ~i Bulgaria.
ranitatea Romaniei asupra teriConsecintele dezastruoase ale razboiului audeterminat opinia publitoriutut Basarabiei. -.
ca internationala, dar ~i majoritatea guvernelor sa adopte masuri pentru evitarea unei noi conflagratii mondiale. De aceea, odata cu in Reflectati asupra importantei
cheierea tratatelor de pace, s-a decis crearea unei organizatii internatratatelor de pace semnate de
tionale
care
sa
asigure
pacea
lumii.
Astfel
a
aparut
Societatea
(L
iga)
Romania Ia Conferinta
, de Ia Pa
Natiunilor.
ns.
.

2
__

:_~-i~S~~----. : .;

-~\:~;~ ~:',

-c.-

' ,

'

..

~-

_c_

1t

Jr ) " . ~-:.<;::~~:
-

-~>g;jf.~ :.:~:;:

..

__,.,~~

..

.. ' .. ..

,~

. -, .

~-~--

..
-. -'

'

',

-ii . ~:... -~

-.

_. .

.hC;;. :

":

..

ISTORIA ROMANILOR . EPOCA CONTEMPORANA

Teritoriul ~i populatia

Dupa realizarea actului Marii Uniri din 1918, suprafata tarii acres2
2
cut de la 137 000 km la 295 049 km , iar populatia- de la 7,2 milioane
la 18 milioane in 1930 ~i circa la 20 milioane in 1940. Romania era o
tara europeana de marime medie, fiind, dupa Polonia, al doilea stat european cuprins intre Marea Baltica ~i Marea Egee. La Societatea
Natiunilor ~i in alte organisme internationale, Romania a devenit o
prezenta activa ~i respectata.
Dupa Primul Razboi Mondial harta politica a Europei a luat o alta
inrati~are. Principala consecinta a razboiului a fost prabu~irea imperiilor multinationale ~i aparitia de noi state (Finlanda, Estonia, Letonia,
Lituania, Polonia, Cehoslovacia); alte state ~i-au intregit teritoriul
(Romania, Regatul Sirbilor, Croatiei ~i Sloveniei); Austria ~i Ungaria au
devenit state nationale.

Sterna Romaniei

'

Dezbateri privind evolutia Romaniei dopa 1918

Alegerea cailor menite sa determine dezvoltarea Romaniei a generat intense dezbateri politice; s-au afirmat, in principal, doua curente importante: neoliberalismul ~i taranismul.
Neoliberalismul (avindu-i ca principali teoreticieni pe Stefan Zeletin, Vintila Bratianu, Mihail Manoilescu, I. G. Duca) sus tinea ca burgheDecretul-lege
ziei ii revine rolul decisiv in stat, iar evolutia societatii trebuie sa se faca
privind reforma electorala
rara salturi bru~te, respectindu-se ,echilibrul social" ~i ,armonia" dintre
16/29 noiernbrie 1 1sclase. Adep!i ai dezvolHirii economice ,prin noi 1n~ine", liberalii consiArt. 1. Toti cetatenii romani
derau ca statui trebuie sa se implice 1n viata economica ~i accentuau
'
'
majori vor alege prin vot ob~tesc : rolul industriei in modemizarea economiei nationale.
'
obligatoriu, egat, direct ~i secret
Taranismul (fundamentat de Constantin Stere, Virgil Madgearu, Ion
~i

pe baza reprezentarii proportionale, un numar de deputati

proportional cu populatia.
Art. 2. Alegerea se va face pe
circumscriptii electorale.
Fiecare judet va forma o circumscriptie electorala ~i va alege cite un deputat Ia fiecare numar de 30 000 locuitori ~i Ia
fractiunea suplimentara super!oara numarului de 20 000 locuitori[ ... ]
Art. 3. Senatul se va compu'le din senatori ale~i i din se~atori de drept.
Art. 4. Toti cetatenii romani de
Ia virsta de 40 de ani impliniti
.'or alege pe circumscriptiile
e'ectorale stabilite de art. 2 un
sen ator Ia fiecare numar de
,J 000 locuitori ~i Ia fractiunea
suoli mentara superioara numaului de 4 7 000 locuitori [ ... ]
t

Monitorul oficial nr. 191

din 16/29 noiembrie 1918
--

....

,
'

Mihalache ~.a.) era ideologia micilor proprietari agricoli ~i se intemeia

pe doua coordonate esentiale: 1) temelia vietii economice ~i sociale era
gospodaria familiala (taraneasca); 2) aceasta trebuia sa constituie ,statui
taranesc", ca entitate politica, administrata de majoritatea populatiei ~i
raspunzatoare in fata acesteia. Structura economica trebuia sa ramina
una agricola. Considerind ca Romania nu dispunea de capital suficient,
tarani~tii erau adeptii ,poqilor deschise", solicitind atragerea capitalului
strain in economia nationala tara nici un fel de restrictii.
'

'

U nificarea politica ~i administrativa

\

Adoptarea votului universal, in noiembrie 1918, a deschis larg poqile

vietii politice pentru milioane de cetateni (barbati), numarul alegatorilor crescind de la circa 100 000 in 1914 la 4,6 milioane in 193 7. Acest
fapt a contribuit decisiv la democratizarea societatii romane~ti.
"
Inca din 1918, odata cu. ratificarea actelor de Unire prin decrete regale, reprezentantii Basarabiei, Bucovinei ~i Transilvaniei au intrat in Guvemul Romaniei. La 29 decembrie 1919, Parlamentul a votat legile prin
care se ratifica unirea Basarabiei , Bucovinei ~i Transilvaniei cu Romania. Imediat dupa Marea Unire, provinciile istorice au avut o conducere administrativa proprie: Consiliul Dirigent in Transilvania, Secreta-

Noul cadru geopolitic

riatele de Serviciu in Bucovina, Directoratele in

Basarabia, care au functionat pina. in aprilie 1920.
Din 1918, in guvemele Romaniei au intrat reprezentanti din toate provinciile istorice, Parlamentul era
format din cetateni de pe intreg cuprinsul tarii, inclusiv basarabeni (Ion Inculet, Daniel Ciugureanu,
"
Pan Halippa ~.a.). In aprilie 1919, in Romania s-a
introdus stilul nou (calendarul gregorian) .
"
Incoronarea regelui Ferdinand la Alba Iulia, in
ziua de 15 octombrie 1922, a reprezentat un .moment
simbolic: la coroana de otel din ti1npul lui Carol I
s-au adaugat trei briliante semnificind Basarabia,
Bucovina ~i Transilvania.
"
In procesul de unificare administrativa s-au inregistrat ~i unele deficiente, mai ales in Basarabia.
Deoarece elita politica din aceasta provincie fusese
formata in ~colile ruse~ti ~i nu cuno~tea legislatia moderna romaneasca, in Basarabia au fost trimi~i
,regateni" care urmau sa asigure functionarea
Alba Julia. 15 octombrie 1922.
aparatului administrativ; cei mai multi - mai ales
Ceremonia de lncoronare a regelui Ferdinand
invatatori
~i
profesori
au
muncit
cu
rivna
~i
devoi a reginei Maria
tament; totu~i, unii dintre functionari (politi~ti , jandarmi). s-au comportat abuziv, lasind o imagine negativa in rindul
. .....:, . : FERliiNAND. I .. _ ..-. ', .. .' . . .
:
. Prln g:tatiaJui Dvmnezeu ~!_;vciiti(ri .Natiomila, . ..,, ; . :. ~... .
populatiei.
.
. -..
. REGE A'L
.
. .
. .
.'

. .). '

. .
.. . .

. . '

-..

. .

....

'

. .

.--

'

..\

. .

..

. . .

- ~ ~

ROMANI:~

. '<

. . ..

.- .

,, .- ..

.:

,.

-.

:-. .

'

. ;.Cll' ftJfirkJ(fili # )tlitcil; sltn~'ltdtr:

:'

- . Actun~le NJtionale Const;tuant; a~ .4/.{~pt<lt- ~iNti a~ol,.itn ~ $an~~

' lilltllfl.l llmtltci.e.t . : . . . .
' ,
.. . .. ..
..

...

..

. ~

'

-~-

.. .

.;, .;. .
-_ .
. ..
.

.,

'

.
-

. :.

'

. . 1\Rt:~
nzibil

---.

'.

._

..

. .

T!T'b'0'-l:. I

. .

< .. . . .

. .

:--

...

'

'

...

. ~.
. '. .
.
t: T.EJH'T{J RIUL
RO.)!./<IHf.l
.J).f,S,PR
.
. ..

. . . - -

__

. . - . . . : . _,.

..
. ,
.

C::lNS~ITLJ:JIUNE
.
.
,

. .. .
. ... -

~~

'

i~ ..,:..,[tega~lll Jto~nici est~ un Siat na~Jonfit ~uiitill\~i inili-

..
.

.
. . ~ . '.:~aT. _2.',.__: 1'etjtofl!ll- 1\urniloiei--~,~~te n~l.ienab1l.
._ .
._- . .
.. Hotirele S~t1ihti Jm wt fi schimliafe-.Sa.tl rectifii:U:te d~1 rn Yir
. tutea uner lfgi. > ~- . \ . . . . . . . . ' . .
.
.... . ;An-'l'Af; :": Tci:itori)lj_ t\omaoici 1111 ~ poat~.-c'O;Ion)i.'l r.i.l _popt,tl;tfiuni
,1~ g~nta s~t~,

..

. '
:ruw. 4, ..._ '.f'e,;it.otiul Ro.ei di1i punct de voocre ~ iili rmni&mliv ~ . . .

. fmparte' til jtid~jud~!ele f!). oomu~. . .

. . . . . . . ,. . ... .
. . Nun~l, i1tindcre<~ ~ sliJl(J1viz1unile lor te'rllor.Iale :;c wr siablll cluj\~
forroele pr.c~uln
fn I.Wle- .rlc o'ganit:are
admini:strntlvli.
. .<

.
. . -
.
.
'
. .....
.
. . . ... . .. . ~lTLUL U
'
. : . :
.
... rr.F.s~~'e_ nRF.I'T'tJ'IHt E' Ro.ll.i.Nl~Oil- . .
. .
.
..
.
..
. .
-
:
,
.
~,

__

. Artr. 5. ~ Rqm:lnik ~m deoseoirn de ocigina e(nicl; iJe lin)W 5au

de religro, se . buetJri. dtt lil5at:tq!'e3 ~anti{nle!, .de lilt.ert:i.tea ff'lllll{l1-man .
. lfltui; d~di~rtatea jll~it ile. Jlberta\i,!;!lO:t:runirilor; de libertW..ll da ~l'.<l .
eiatli:r~i de tolifi}libertAV.le ~ arept_Uril~ s!lbilite pri~ Iegi~ ._. . . . .
. ._
. Anr. 6. ~ GOnatihiliillle.'l di: ~~ ~i e$llllal~e leg!- rela:tiv~ Ia. 4feptiltile. .
. politiee detci'n)ina earisunt, (lSehit Ita (al~tiUcll <le Uorn, oonditi!mile- ~ _ ...

~re

peiltrl.l

~oxe;c,wea . ateSl(l{'.fl~~ptpri..

_ ..
beimi, vor.det:ermi~ COb .

. Legl spcj;JiU4; votate cu majorJtate Ul) do\lil

di~lunil.e :siili-.~tiJemtli!e !)()~- ave! eimi{Rll ilteptori,kir Jli)litir.e. . .. . .

. 1}fll.Jil!fi'it~ ci.\'.ikJ :_tie jeineilor ~ V(ll' $Iahill -pi.l. bilta Oeplitlei eptitlli a ..

>
.celor, doi.ll
. S&xe~
.
.
.

"

'

,. .
.

-.

-. -

'

l?rorn. 1,i{ilm acy"as_m' Constiiu~\,n~jl O,idonilljt's&"ile.tl'llt~~iitll eu sfgiliill

'Stil<~lli t( P!!I!~Utptfn '.{fol))fqtu/ .Ofif!IU.

n'3t-1n. Bu~ur~ti,.laaS"Martk

tn.,

..

_..

..

;.

.. ...
. .
'
. .

'

_-;,

,.

Constitutia din 1923,

'
cu semnaturile regelui Ferdinand
i ale membrilor Guvernului
Jon I. C. Bratianu

Constitutia din martie 1923. Puterile statului

'

Dupa Unirea din 1918 s-a simtit nevoia adoptarii unei noi constitutii
a Romaniei. Aceasta a fost votata in timpul guvemului liberal prezidat
de Ion I. C. Bratianu. Constitutia din martie 1923 a asigurat dezvoltarea
regimului democratic in Romania interbelica. Potrivit art. 1 din Constitutie,
Romania era declarata ,stat national unitar ~i indivizibil", iar art. 2
prevedea ca teritoriul Romaniei este ,,nealienabil". Ca fom1a de guvernamint, Romania era monarhie constitutionala.
Notla lege fundatnentala raspundea aspiratiilor den1ocratice ale
populatiei, prevazind largi drepturi ~i libertati cetatene~ti pentru toti locuitorii, ,tara deosebire de origine etnica, de limb a sau de religie".
Constitutia prevedea libertatea con~tiintei, a invatamintului, a presei, libertatea de asociatie. Proprietatea era garantata; nimeni nu putea fi expropriat decit pentru cauza de utilitate publica ~i dupa o ,dreapta ~i
prealabila despagubire stabilita de justitie". Se preciza ca legile pentru
reforma agrara raceau parte integranta din constitutie.
Era statuat principiul separafiei puterilor in stat: legislativa, executiva ~i judecatoreasca.
Puterea legislativa era exercitata in colectiv de catre rege ~i Reprezentanta Nationala (Adunarea Deputatilor ~i Senatul).
Puterea executiva era 1ncredintata regelui, care o exercita prin intennediul guvemului; orice act al regelui devenea valid numai daca era
de
acel
act.
contrasetnnat de un ministru, care devenea raspunzator
.,
Constitutia proclama independenta justipei. Judecatorii erau inarno\ -i~ ili.

IST OR IA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

-~

.
.~

"
SEPARATIA PUTERILOR IN

'

Puterea executiva
Regele ~i Guvernul

STAT

Puterea legislativa
Parlamentul

Rege
Politica: fata Adunarea
'
Sen
at
de Parlament Deputatilor
PenaHi: fata
aveau
Guvem
'
raspundere ~ de Curtea
de Casatie
'
Drept de control asupra
~i Justitie
puterii executive
Civila
Catedrala Patriarhala .
din Bucureti

Puterea
judecatoreasca
Curtea
de Casatie
'
~i Justitie

Judeca
constitutio,
nalitatea legilor

AH1turi de aceste puteri se afla puterea armata, al carei rol era

apararea integritatii ~i independentei Romaniei. Serviciul 1nilitar era
obligatoriu pentru toti barbatii de la 21 de ani in sus; durata stagiului
militar era de 2-3 ani (in functie de arma). In 1924 s-a 1nfiintat Consiliul
Superior de Aparare a Tarii, cu misiunea de a examina ~i solutiona toate
problemele referitoare la apararea nationaUi.
La rindul sau, biserica avea un rol important in societatea romaneasca. Prin legea de organizare a Bisericii Ortodoxe Romane din 1925,
s-a dat un cadru unitar de activitate a bisericii nationale. Salarizarea
'
clerului ~i a personalului bisericesc a trecut de la eparhii in seama statului.
Totodata, Mitropolia a fost ridicata la rangul de Patriarhie, primul patriarh fiind Miron Cristea ( 1925-1939). Si celelalte biserici- greco-catolica,
reformata, evanghelica etc. - au cunoscut o dezvoltare. De asemenea,
religiile mozaica ~i mahomedana s-au bucurat de o deplina libertate din
partea statului roman .
/\.

.
.

in tabelul de mai' jos, se

mentioneaza numele i provincia istorica din care proveneau . u~nii dintre preedintii
Consiliului de Minitr' a.ii :Roma- :
niei interbelice
r.
Prenumele
i numele

Provincia

A. Vaida~Voevod
Take . lonescu
Ion I. C. Bratianu
AI. Averescu
luliu Maniu
N icolae _lorga
Gh. Tatarescu
Octavian -Goga

Transilvania
Mua.f enia
Muntenia
Basarabia
Transilvania
Moldova
Oltenia
Transilvania

. .

..

Ce concluzie puteti desprinde

privind integrarea provinciilor
istorice, dupa 1918, in cadrul
statu lui national unitar roman?
'

Legile de unificare
/'\

In plan economic ~i social s-a realizat unificarea monetara (1920);

s-a in!aptuit reform a agrara legiferata in 1917-1921; s-a trecut la aplicarea reformei financiare ( 1921 ), stabilindu-se un sistem unitar de impozitare.
Pe baza constitutiei au fost adoptate legile care au contribuit la organizarea unitara a statului roman: Legea privind comercializarea i
controlul intreprinderilor economice ale statu lui ( 1924), Legea
energiei (1924), Legea mine/or (1924), Legea fnvafamintului primar
(1924), a celui secundar (1928), Legea i statutul pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Romane (1925) ~.a.
Un loc aparte ii revine Legii .p entru un~ficarea administrativa
(1925), prin care se punea capat provizoratului ce exista in administratie dupa 1918 ~i se largeau drepturile cetatenilor de a participa
la conducerea treburilor locale. Unitatile administrativ-teritoriale de
'
baza erau comuna ~i judetul, care aveau personalitate juridica. Primarul era ,capul administratiei cotnunale", iar prefectul - ,capul
administratiei judetene".

Noul cadru geopolitic

Viata cotidiana
'

Dupa unire, viata cotidiana a romanilor a cl_ey~nit mai cotnplex_a. Ca

urmare a reformei agrare viata taranimii s-a ameliorat, fapt rel~vat prin
noile c~nstructii de case, ~coli, biserici, dispensare, prin cre~terea numart!lui
de
tineri
de
la
sate
care
frecventau
liceele
~i universitatile ~i al celor
...__
- - care ~tiau sa scrie ~i sa citeasc_a.
In
esenta,
viata
rurala
a
evoluat
din- .., ...
- '; ;_._
spre traditionalistn spre _modernitate.
La ora~ s-a accentuat procesul de stratificare: in timp ce in zona
centrala locuitorii beneficiau de toate conditiile (canalizare, lumina electrica, strazi asfaltate, institutii de cultura etc.), la periferii se traia chiar
mai greu decit in sate. Mahalaua era, adesea, o zona a promiscuitatii ~i
mizeriei cotidiene.
Minoritatile nationale, care constituiau aproape 30o/o din populatia
Romaniei, aveau o viata comunitara proprie, dar participau ~i la activitatile
publice ale localitatilor respective, ocupind chiar unele demnitati in stat
(primari, prefecti, directori etc.)
Pentru multi romani citirea presei, ascultarea emisiunilor radio,
frecventarea cinematografelor .~i a teatrelor, petrecerea concediului de
odihna intr-o statiune climaterica din tara sau in strainatate au devenit
'
'
elemente ale vietii cotidiene.
/\

.I

'

Haria administrativa a Romaniei rn perioada interbelica

0

./

., ,: ...

. ..

'.

..

-'

..

..

'-'

Constitutia
din
1923
'
.
. .

'

_.

_.._

..

'.

',

'

',

-~:

...

. .:

...

. ' -_.

.,._-..

. . ..

Art. 87 .:~ Persoana n3gelui este inviolabifa. Minltrii tui

sint raspunzatori. Nici un act al regelui nu poate avea
tarie aaca nu va ff contrasemn~t de un ministru, care prin
aceasta chiar devine raspunzator de acel act.
.

. .

'

:.

- C:

?
.'
.
.

::.

Legea invii(iimintului primar (1924)

'

un,ifica~:ea
.

._.

tt.dministrativa, 1925.<
_.--

',

:-~

....
_

. .

Art. 1. Teritoriul Romaniei se imparte din punct de

vedere admioistrativ; 1n juaete ~i. judetele in aomune.
-
Art. 2. Comunete sint rurale i urbane .
.. . . Art. 7. Fiecare locuitor al tarii; fara ~deosebire de sex
..

,,

., ... -

i nationalitate, trebuie sa apa1ina unei comune ~i sa

participe:: Ia sarcinile
ei.
;-;:..
..

.. .

_:

.' .

..

;-:' .

Art. 10. Com una ~i judetul i~i administreaza interesele

lor locale prin . consilii compuse, din consili~ri ale~i, de ..
drept ~Fconsilieri femei cooptate 'oblig<:ltoriu ih comunele '
re~edinte
de
judet,
facultativ
In
celelalte
comrsne
urbane.
.
'
'
. Art. 244. Comunale i judelele sinfautorizate pentru . . . .
a~operir:ea cheltuielilor ~i a trebuin1elor locale, sa per- .
t?xe, cotizatiuni, rmpozite directe ~i indi~ecte, ''
ceapa
..
precum i sa ceara prestatiuni in natura .
.

.,

De ce persoana regelui era invrolabi

. ; :

..

.
.

'

Ce importan'a aveau interpelarile~pentru viata

politica a tarii?
.
.
Ce urmari avea vo,t ul de blam dat -c:le PaFiame.at
executivl.llui? -
'-

..

-:'~

Art. 52. Fiecare membru al Adunarii Deputatilor ~i

Senatului are dreptul de, a adresa rpini~trilor int(?rpelari,
Ia care ace~tia sint obliga1i a faspunde.

,. ' . ..

Legea pentru
:.

. ..

-:-

..

. . . . restomatie
~
.
,

<~

'

..
.

'

Art 11. invatamintut primar este oblt~:atoriu pentru

copiii tuturor cetatenilor romani. El este gratuit in ~coalele
statu lui.
. .
.....

....
.. .
Art. 40. Parintii sint datori sa procure copiilor lor cartile
'
....
'
i materia lui ~colar necesar. In caz de refu~J ~colarii vor fi
socotiti ca absen1t nemotivat . ae Ia .COala ~i parintii lor
supui Ia amenzi pina Ia procurarea cartHor.
..
..

'

...

. .. Art. .330. F?refectul judetului se numete .prin

regal, in urma propunerii ministrului de interne.

decret-~

~----------~----------------------~---

....

'

'

,.

-.

_. Co.n siderati cllocalitatile urbane i rurale se :

puteau autoadministra?
.
. Care erau principalele surse'~ de venituri ale ,
comunelor i judetelor?

... . .

..
.

'.

'

-,.

..

Se putea asigura frecventa obligatorie a elevilor?

:

.-:.
: .. .;; :

-.

-. -_-.
. .,.
'.

-
,.

..

'

. .

i Romaniei Ia
,,_ ~:::.r- .. ele atinse?

......'
..,_.

A!~~ Pans (19~9-1920)

....... ifsQ;o:
a
decJa

mli/ t:>pe

Sintem
trefJuie

.. ,

~.

I text:
rta fn

'

. .

p~ee

""'"''~ Paris

tfitre

,--,_

'

..

- ..
.-

. . 'f

..

. ""'
SICa

A.

1n

er1oa

'
"

..,

'

'

..,

1.TRASATURIGENERALE

.1'\

In peritJada i11terbelicii itz RoltlOilia a e"'Yistat un regi111 tlelttocrati~. /Uiltla11lellltlt pe Co11.stitu(ia dill 11lflJ"tie .192. ). .EVlJltl(ia Jlie(ii ]JtJfitice lll neritJada ittterbelicii it j(Jst il~fluetl{ata de
1nai 111tll{i ~factori: collsecilt{ele dtJJ11iJla(iei striiine Ul provinciile llitite, JIIUtlt{iile protlltse tie
riizboi $i tie i"farea U11ire ill Jttelltalittlletl colectiva, sitlla{ia ~~zaterialii ~i culttlralii a
--- ~
poJJUlatiei, tleosebirile di1ztre sat ~i ora*~~ ]Jtlrticult:trltii(ile Vitel1:ilt1lt.i ReJ:llt ~~ ttle l'rovi11ci1
.l
.
.,
.
,
I
.
I
l
I"'
""
*ri
1
.
1

l or u1ztte (111 l' tilt ei.-'OllOn1lC, c11 tura 01 ll'll!11lJ lta(.tl_, .. llttegraret& 1111tltJrltt1(1 or llll(totltl e
'

-&

"""

",'?

i11

ll.ollltlrJitl tltare~ colltexlltl

etlropJell'l1 etc~

Democratizarea societatii romane~ti. Nona clasa politica

"

-:~w:.
t

In anii 1918-193 8, in Romania a existat un regim democratic intemeiat pe: separatia puterilor in stat, votul universal, pluripartitism,
consfintirea drepturilor ~i a libertatilor cetatene~ti in constitutie. Chemarea periodica la urne a 3- 4 milioane de cetateni a influentat pozitiv
detnocratia romaneasca. S-a schimbat configuratia partidelor, s-au tnodificat metodele de guvemare, s-a diversificat presa, a disparut siste1nt1l
rotativei guvemamentale, centrul de interes al politicienilor s-a mutat spre
mediul rural, unde traiau 80% din populatie (voturile satelor decideau
soarta alegerilor).
Totodata, s-a afinnat o noua elita politica, din care :Iaceau parte atit
ora~eni (avocati, profesori, economi~ti) cit ~i locuitori ai sate lor (preoti,
1nvatatori, profesori, agricultori) de diverse culori ~i optiuni politice.

'
..,.

.. .
ii::

~-

"

,.. ,,_

'

'

Regele Ferdinand I
( 1 914-19 2 7)
~----.,.,......:: ... - :;;. -~. :-:
.; :::~:
::::;: ''~- - -~: :::.:. :~,, ..

..

:~..

:::!T

n/~

,:'iJ :m:-:~-t-

Statutul monarhiei

'

:-:.

;~

>n

Proclamat reg~)
aJ ''}~ornaniei

Ia 27 septembrie. 191-~4. Jn timpul

domniei sale s-a intaptuit Unirea tuturor romanilor.lA. fost in coronat ca suveran al Romaniei
intregite, Ia Catedral. Ortodoxa
din Alba lulia, la tq 'o ctombrie
1922. Tn timpuf .
a prome 1n
movat o politi
,;to ate darn
tat '
tvotul unive . . . . . ,,.. ,.""'
. ,. Constitutia
ch

ttre,r
'
unificarea legis . -~,
)~ S-a
stins din viata
' Ia' , 20 iulie 1927.
.
Este inmormintat in biserica
Manastirii Curtea ck:f-Arge~.
~

...

..-

..

..

...

..

.fi _,.
____,

..

. - ..... .. ....
--

~--

...

--- -.----

..

Romania era o monarhie constitutionala, in care regele reprezenta

elementul-cheie al vietii politice. La urcarea pe tron, regele depunea in
fata Parlamentului urmatorul juramint: ,Jura pazi Constitutiunea ~i legile poporului roman, a Inentine drepturile lui nationale ~i integritatea teritoriului". Regele exercita puterea executiva prin intermediul guvemului,
numea ~i revoca mini~trii, sanctiona legile, putea dizolva Parlamentul,
avea drept de amnistie, era ~eful armatei etc. Suveranul a promovat
legislatia privind organizarea ~i dezvoltarea democratica a Romaniei
interbelice ~i a sustinut politica extema. Suveranul desemna pe primulministru, care forma guvernul. Exectltivul organiza alegerile, pe care,
de regula, le ci~tiga, astfel ajungindu-se la situatia in care parlamentul
devenea o prelungire a guvernului.
Regele Ferdinand I, aflindu-se sub influenta lui Ion I.C. Bratianu.
pre~edintele Partidului National-Liberal, nu era un adevarat arbitru in
lupta dintre partidele politice.
11

'

IS TOR IA ROMANILOR . EP OC A CONTEMPORANA

. --.

-.

Dupa
moartea
lui
Ferdinand
I,
rege
al
Romaniei
a
fast
proclamat
De Ia lnceput mi-am impus
. aceasta res.Jula d,~ con~tiinta: ::sa .~ principele Mihai. Acesta fii~d minor, prerogativele suveranului erau
fac abstractie de mine lnsumi,
exercitate de o regenta, alcatuita din principele Nicolae, patriarhul
sa nu tin socoteala nici de origiMiron Cristea ~i juristul Gheorghe Buzdugan. Criza dinastica a fast
nile "mele,' "hici de familia mea. ~
generata de faptul ca principele Carol, fiul mai mare al regelui FerdiSa nu vad declt Romania, sa nu
cuget dectt Ia ea. Nu: se dofn .. . nand, renuntase in citeva rinduri - 1918, 1.919 ~i 1925 - la calitatea
ne~fe asupra unui popor peritru
de mo~tenitor al tronului. Aceasta renuntare a fast acceptata de Consine., ci p,entru ;acel R:OPOL~Jn
Coroana
la
31
decembrie
1925
~i de Parlament la 4 ianuarie
siliul
de
aceasta consta onestitatea unui .
1926. Regenta s-a dovedit a fi o institutie slaba, lipsita de prestigiu
reg e.
.:;
): Regele Rerdinahd
politic.
'ftlifW3WfYtib-.5MSmxw+*~mm lU''--~iwwt 11 'dtie'\~
1
La 8 iunie 1930, principele Carol a revenit asupra deciziei sale,
fiind proclamat rege . Carol al II-lea a actionat
t.
.
pentru cre~terea prestigiului institutiei monarhice
~i instaurarea unui regim autoritar. In acest scop,
.;, s-a sprijipit pe o camarila, a atras de partea sa diferiti lideri politici, a manevrat pentru macinarea
marilor partide democratice, a 1ncurajat organizatiile de dreapta. Obiectivul sau a fa st a tins la 10
februarie 1938, cind, printr-o lovitura de stat, a instaurat regimul monarhiei autoritare, care a durat
pina la 6 septembrie ,f940, cind Carol a fast silit
sa abdice. La tron a revenit fiul sau, Mihai, dar
principalele prerogative regale fusesera preluate inca de la 5 septembrie - de generalul Ion Antonescu, devenit ,conducatorul statului".
.

.t

'

'

w.

aGW

..

. .

--

) W%i'ii5? =

'

::~:t" -:--:

._;;-.;::

"

Palatul Regal din Galea Victoriei.

'

';.

',
- .
: ~-'

-<:~-..

-"''

'

.'

Prevederile legii electorale

. din 1926 referitoare ...
la :tepartizarea manttatelor
ip Ad una rea Deputatilor "

~rt. 90~

s 'e datculeaza procentul din voturi obtjnute

de
'.
fie care gr~;pare ,:p olitica fatif.Cie
numarul total al votantilor
din
'
lntr~aga t~ra. Gruparea politica
cara In urma acestui cal cui se
constata ca a Tntrunit eel rnai
mare nuniar de'votdrf pe tara,
dar ..eel putin 40 .Ia suta fata de
celeJalte :grupar;i\ se,declara
grupare majoritara, iar celelalte
.,
:: .
grup,ari .mi:noritate.
. .

~,

- .
-

'

-.

Rolul Parlamentului

'k.

..
:~

- - -

--

,
:-

Art. 95. Repartizarea mandatelor se va face in felul urmator:

Se d~ ma'i Inti( grup~rii majoritare jumatate din numarul
acestor mandate. Cealalta ju- :
matate se imparte lntre toate

gruparile, , ioclu,~:iv c~~ maj9>ri .. ;

tara, proportional cu procentele .,
de voturi obtinute
de fiecare
'
.
.
dintre ele.'"'
;""'
<

;...

12

...

Bucure~ti

Dupa 1918 s-a mentinut parlamentul bicameral (Adunarea Deputatilor

~i Senatul), dar au survenit importante modificari in privinta modului de
alegere a acestuia,-ca urmare a introducerii votului universal. Conform
Constitutiei, parlamentul avea dreptul de control asupra puterii executive;
fiecare membru al Adunarii avea dreptul de a adresa mini~trilor intrebari
~i interpelari, la care ace~tia erau obligati sa raspunda .
Parlamentul reprezenta puterea legislativa in cadrul regimului demo"
cratic, iar membrii sai reprezentau natiunea. In componenta Adunarii
Deputatilor ~i a Senatului intrau indeosebi intelectuali (mai ales avocati).
Dupa culoarea politica, cei mai multi parlamentari au apartinut liberalilor
~i national-tarani~tilor. Sistemul politic romanesc din perioada interbelica
a ramas eel instituit de Carol I: regele numea noul guvem ~i dizolva parlamentul; guvemul inlocuia autoritatile locale ~i organiza, cu ajutorullor,
"
alegerile generale, pe care le cl'~tiga. In acest fel, nu guvernul era expresia parlamentului, ci invers - deputatii ~i senatorii erau ale~i cu ajutorul
guvemului. Pentru a asigura majoritati parlamentare confortabile guvernului, in martie 1926 s-a adoptat o lege care introducea ,prima" electorala. ,Prima" consta in jumatate din numarul mandatelor in Adunarea
Deputatilor ~i se acorda partidului care obtinea mai mult de 40% din totalul voturilor; cealalta jumatate se impartea propof!ionalintre partidele
care ci~tigau peste 2% din voturi, inclusiv gruparea majoritara.

Viata politica In perioada interbelica

-

. .
. ..

Parlatnentul a adoptat legile vizind viata economica, sociala, culturala, politica, invatamintul etc.,
care au asigurat cadrul necesar dezvoltarii generale
"
a statului roman. In acela~i timp, Adunarea Deputatilor ~i Senatul au constituit un for de dezbateri
politice, ideologice etc., precum ~i un organism de
control asupra activitatii guvernatnentale.
Din 1934, rolul parlamentului s-a diminuat, ca
urmare a faptului ca guvemul a primit dreptul de a
adopta decrete-legi, care erau apoi supuse ratificarii
de corpurile legiuitoare. Regele a abuzat de dreptul
de a dizolva parlamentul, astfel ca in perioada 1919193 7 au avut loc zece alegeri generale; numai doua
parlamente ( cele alese in 1922 ~i in 1933) s-au
mentinut 1ntreaga legislatura de patru ani

Sediuf Adunarii Oeputatifor

Dinamica partidelor politice

Constitutia din 1923 ntl racea referiri la partidele politice, dar prin
drepturile ~i libertatile prevazute (de organizare, intrunire, exprimare
"
libera a optiunilor) oferea cadrul necesar functionarii acestora. In 1924
s-a adoptat legea persoanelor juridice, care stabi1ea obligatia tuturor
organizatiilor publice de a se inregistra la tribunale; astfel partidel.e
politice au primit consacrare juridica.
"
In primii ani dupa Marea Unire s-a inregistrat un proces de pro liferare a partidelor politice, ca urmare a introducerii votului universal, a
noii stari de spirit a populatiei, a integrarii In cadrul statului roman a
provinciilor Basarabia, Bucovina ~i Transilvania. Dupa 1922 se constata o tendinta de fuziune a partidelor din opozitie, pentru a face fata
"
dominatiei Partidului National-Liberal condus de Ion I. C. Bratianu. In
'
'
1926 s-a constituit Partidul National-Taranesc prezidat de Iuliu Maniu, care, dupa o ampla campanie lmpotriva guvemarii liberale, a ajuns
la putere in noiembrie 1928.
"
. In anii crizei economice (1929- 1933) partidele politice au trecut prin
grave probleme interne, care s-au soldat cu sciziuni, atit in P.N.L. cit ~i
'in P.N.T. La rindul sau, noul rege Carol al 11-lea a incercat sa conduca
tara tara partide, printr-un guvem de ,uniune nationa1a", dar tentativa
sa a e~uat.
. Pe fondul ascensiunii fortelor de extretna dreapta pe plan european
~i al instaurarii regimurilor autoritare in statele din centrul ~i sud-estul
Europei, in Romania partidele democratice au fost supuse unor puternice presiuni atit din partea regelui Carol al II -lea ~i a camarilei sale, cit
"
~i a Mi~carii Legionare (Garda de Fier). In alegerile parla1nentare din
decembrie 1937 nici un partid nu a reu~it sa ci~tige eel putin 40% din
voturi, fapt ce consemna falimentul sistemului partidist din Romania .
La 10 februarie 193 8, printr-o lovitura de stat, regele Carol al II -lea
a instaurat regimul de autoritate monarhica, iar la 30 martie acela~i an
toate partidele politice au fost dizolvate.

_ ca partid .
-rna
pa
a?~ -

tendi 11.11,.4.~
f1na\ita

-f uziune cu .
- bipolara

(P.N.Lr

N.T.)

. ...........

- sciz
. roape In
toate ""'' -'-' .. e, lndeo- .
de guver- .
sebi
namlnt
.L., P.N.T.,
'
Partidul
i)
v

grupari di-
orul rna~
democra- .
f-;7-$

- criza ...,..... aP1or politice

~i di
~rA~ lor prin
d
I din 30 ..
/iy,...

_restomatie
,
Ion I.C. Bratianu- un mare roman

Sa ne apropiem de cugetul lui ca de o tintina a . . .

vecinicei tinereti. Copii orfani ai parintelui Patriei, sa-i
ascultam povetele. Ele slnt pentru noi antologia lapidara
a unui suflet frumos, poruncile nestramutate pentru dezvottarea neamului nostru, evanghelia scrisa a patriotismului.

[ ... ] Patriotismul lui lon I.C. Bratianu se Tntemeia pe

cuno~tinta sufletului i a trecutului. El ~tia ca adevaratele
puteri creatoare izvorasc din contiinta poporului, ca traditia
, eo comoara care pregatete viitorul, ca unirea, prevederea i munca sint condilii esentiale pentru realizarea
actiunii politice.
Mari erau Ia Bratianu: vointa neovaitoare, abilitatea
prevederilor, continuitatea programelor, priceperea
suferintelor sociale, increderea in puterile neamului,
cunoa~terea contingentelor politice i simtul raspunderii
in guvernare.
Omul care a tras hotarele Romaniei de azi peste
hotarele visate de secole a avut pentru tara lui toate lndraznelile, a rivnit toate idealurile, ~i a resimtit toate mindriile. Plin de nadejdile viitorului, Bratianu traia Tn prezent
~i in trecut; el cercetase toate hrisoavele vremilor strabune i cutreierase pe jos toate potecile muntilor. N-am
sa uit niciodata fruntea plecata i meditativa a lui Bratianu,
vislnd profund i pios ITnga mormlntul lui Avram lancu,
alaturi de uriaul gorun frematator, batrin de ~apte sute
de ani, sub care Horea i~i adapostise pe vremi dragul de
tara i revolta.
Bratianu s-a scoborlt acum in lumea orizontala a
strabunilor. Ochii lui buni, fata blajina, cuvintullui intelept,
sub care toti ne simteam ocrotiti nu mai sint.[ ... ]
.

Horia Furtuna

Personalitatea lui Ion I.C. Brdtianu

Dominind cu autoritate viata politica a Romaniei timp . .
de doua decenii, lon LC. Bratianu a fost una dintre cele
mai complexe ~i controversate personalitati din istoria
Romaniei. Multi au incercat sa.. ~i explice cauzele do-
minatiei politice a lui lon I.C. Bratianu. Toti, sau aproape
toti, cei care au comentat acest subiect sTnt de acord ca .
avea o voca\ie nativa de conducator. A mo~tenit un nume
pe care a ~tiut sa-l onoreze ~i sa-l inalte. Crescut pentru ..
a face politica, de profesie inginer, lon I. C. Bratianu aplica .
ingineria in politica.
loan Scurtu, i$toric

-----------------------------------------
Completati dosarul despre personalitatea lui lon
I.C. Bratianu cu alte materiale ~i documente.

.. intra 1919 i 19~7, ln.Romania aq avut ~loc zece

societatiitromaJ~e~tidupa, Rrimui.-"RazfJ~i Mondial~ . alegeri parlarJ1>e ntare, cee.~ . ce ' fhseatrtna c9a durata
2. Care erau .P rincipalele prerogative ale regelui? medie a Corpurilor Legiuitoare a fost de circa. doi ani,
ad_
Jca nurnai lwmatgte dh!tl<ce~ ~~prev.a:zuta :irt ' le-g e a
~ Ca~~ a fo.t opi~ctivqf lui G.~rol . alll-le~ duR~
urea rea pe tron i cum a actionat?
"
..
fundamentala; 'Practfc, numai doua parlamenfe- cele
f\. Care era practica organizarii alegerilor parla- a lese Tq< 1924 ., ~i in J 933,.._ i-?J;J me~,tinut Jntreaga
me~tare rn Rom-ania~ De
guvernul reu~ea sa iasa legislatrira de. patru , ani; . au exrstat situatii ' Tn care
Adunarea Deputa1ilor ~i Senatul au fost dizolvate dupa
cit.i gator?
nwmai
c1teva
t.
t
llni.
deda
cdnstituire~.
,

j~,.:
.~:
, ,~. De qe
Iibera
Iii
au
adq;ptat
l
e
gea
electoral
a
di~

....
.
.
.
martie 1926? Considerati
aceasta lege respecta
Stabili1i impactul i[\stabilitatii parlamentare
dre.Rturil~ derl'l.s>cra~ipe in~~ rise
con~titup~? . '.
as,u.p ra vietii f.l,plitiQ~~dir'tRom~f!la in llerioa~a inter6. Ce legatura vedet1 1ntre legea electorala (1926) belica.
.

i cea privind unificarea a ministrativa din 1925? .

'i , Ce ~01 a avut pa;r lam . tul il\1 perioada interoe~
lica?
. ~~ De Q~ au aparutwai mt'-.Jite ~irtide.politice dupa.
rea egii ~ se
rea ii
catr~ rege.
1918? .
...
..
.
~. Ce factori au contribuit Ia democratizarea

,,

.-

'

'

'

'

ce

.. .

'

-r.-.

"-'

'

.::- ~

"

..

..

Jn

~-

:.:.

:,:,.;

~:-

'

.:.'

ca

'

,. .~.

' .

...,;

'

.;....

~-

, ..~

-> ~

. ,,..._,

. '

'

'

. - ,,

R~genta 9.
Ce
semnificatie
are
constituirea
P..
N
.T.?
.
<.
.
'
.
'
,.
.
,

:
absentei
10. Clim a e\ioluat sistemul panitHst:in ahil crizei
.

."

'

''

'

..

:- '.

;.

. .

:;

'

..

economice?
,
.
..
11. Ci1Jl:Et .a ci.S.t faliment ~;isten,.wl pa~idist ~lin R~~
mania?

.
.
.
.

in~titutie.. provi?:prie

sau
,.

;;;:.

lips'~i
.

' ' ' "

'

14

in

timgul minpratului,

mqbarhul 0i.
1

. :

,._.'<"o'

" -

;-

.:';'

Camarila regala - grup de oameni d~ afaq.eri, poli"'ticieni) ~; mil1tari ;gFupati~n jurul reg.eJ~ui. :.,.,:~

'

,,. ...
-'

..

Viata politica In perioada interbelica

V

2. VIATA POLITICA IN PRIMUL DECENIU INTERBELIC (1918-1928)

Viata ptJiiticii f11 pri1nul dece11i1t interbelic a fost tiOIIliltatii tie P.1V.LJ. (,decatla briitie11istii*'').

P.N. r. U1 1926 (I in~\'elnl1.tll tlJ1ttri(ia Ullei fJllternl.ce Jornla{itllli J10litice Ctll*e a

con"curat l'iiitru rliitll pri111ordial, de{illUt fJYttl atu1tci tie liberali. ir1 J."~elioada 1918-.1928 llll
fost n:dlJptate legi ;i'{.ind via(a
ecoJ1otnica, socialii., cztltllralii_
,
invii(an1-fnt11l,
ad1nitti.stra(.it1 etc.,
...
care all asigttrat cadrtll necesar dezvoltiirii generale tl ~'\ttltlllui ro1na1l.
Col'l~\ftituiretl
'

Primul deceniu interbelic (1918-1928).

Partide ~i grupari politice
"

In perioada de dupa 1918, votul universal, reformele in plan econo-mic, mutatiile din mentalitatea colectiva au produs schimbari in configuratia partidelor. Unele au disp~~~t - cele conservatoare, care nu s-au
putut adapta noilor realitati. Allul1922, ~dill parlament nu a fost ales nici
un conservator, marcheaza parasirea scenei politice
de catre Partidul Con- --- servator.
~;;- In 1918 au aparut noi partide, cu nume atragatoare - Liga Poporului, condusa de generalul Alexandru Averescu, Partidul Taranesc, in
\
frunte cu Ion Mihalache - , care se adresau mai ales taranimii, chemata
la viata politica activa prin votul universal.
Bucurindu-se de libertati depline in cadrul statului roman, minoritatile
nationale ~i-au constituit partide etnice: Partidul German (1919), Parti"
dul Maghiar (1922). In 1923, Uniunea Evreilor Paminteni (creata in
1908) s-a transfor1nat in Uniunea Evreilor Romani.
Si-a continuat activitatea Partidul Nationalist-Democrat, creat in
1910 de Nicolae Iorga ~i A.C. Cuza.
-t Partidul Nafional-Liberal a traversat, la sfir~itul Primului Razboi
Mondial, o acuta criza de popularitat~, fiind acuz'at mai ales de ,pierderile
/on I. C. Bratianu
inutile" din campania militara a anului 1916. Totu~i, bazmdu-se pe activi(1864-1927)
tatea unor cadre cu o vasta experienta politica, in frunte cu Ion I. C. Bratianu, adoptmd un nou program ~i o noua ideologie (neoliberalismul), exer- -,
. Pr~i%~:9 inte al _
i Na~itind
o
putemica
influenta
asupra
regelui
Ferdinand,
Partidul
National,
tional"~~rf:>eral ( 1
,
) . Tn . Liberal a dominat viata politica a Romaniei din primul deceniu interbelic.
mairtfulte rind uri
istru i
Partidele din provinciile care s-au unit cu Romania in 1918 au fuziprim-mihistru. Prin activitatea sa
"
onat cu partidele din vechiul Regat. In 1920, la Liga Poporului devenita
diplomatica i politica, a contribuit Ia::, desavlrirea.:$.:iJlq1ttf. na::
Partidul Poporului au aderat o grupare desprinsa din Partidul Taranesc
tionartiilif:atroman. A~a~ut un rol . din Basarabia (in frunte cu Sergiu Nita), una din Partidul Democrat al
1n1Pri.-t~tn.. rsartTc$Mem,. Ror.na~,)
Unirii din Bucovina (condusa de Dori Popovici) ~i alta din Partidul National
niei Ia Primul RazbofTVfc)ridial de
"
Roman din Transilvania (reprezentata de Octavian Goga). In 1921,_o
partea Antantei, Ia adoptarea
. _r_e_!gr.rilEi-.electora I.e ,,da.Jl}1 promasiva grupare a Partidului Taranesc din Basarabia, in frunte cu Pan
prietarirea taranilor, Ia adoptarea
Halippa
~i C. Stere, a fuzionat cu Partidul Taranesc din vechiul Regat.
~~1~), ..
,. "
pe plan ._. J~h""~--~ onal. ) ~Irr 1922, Partidul National Roman a atras in rindurile sale Partidul Conservator-Democrat. Un an mai trrziu, in 1923, Partidul Taranesc din Basarabia, condus de Ion Inculet ~i Partidul Democrat al Unirii din Bucovina,
"
prezidat de Ion Nistor, au fuzionat cu Partidul National-Liberal. In 1926
sa realizat fuziunea Partidului National cu Partidul Taranesc, luind astfel
fiinta Partidul Nafional-Taranesc, sub conducerea lui luliu Maniu .
. .
.

!' -

., .....

'

..

~-

,_.

.,. -.

~--::;'

..

----..:...... _

~--..

. -- .. ---. _t-

::"""'

' '

iii~

- ::

-~=

. .-..

..

''' ',;::;:

"'

'"''"'"".

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

- - -- - -- - - -- --- -- - -- - --

Ca ~i in alte state europene, in Romania au aparut organizatii ex~

~
tr.emiste. In-mai 1921 ,"'Partidul Socialist a aderat la Interriationala-:a
III-a, devenind Partidul Comunist din Rorn_QJJia. ,--f iind o sectie a
Intemationalei Comuniste, se conducea dupa directivele ~i indicatiile
acesteia. Obiectivul sau era lichidarea sistemull_!j poli_tic existent ~i instaurarea dictaturii prolet(:!.riatujui. In 1923, P. C.R. i s-a impus lozinca
,autodeterminarii pina la despaf!irea de statui roman" a Basarabiei,
Tran-silvaniei i Dobrog_ei. Apreciind ca P.C.R. urmarea dezagregarea statufu1 roman raurit in 1918, guvemul liberal a decis scoaterea acestui
partid in afara legii (1924). P.C.R. ~i-a continuat activitatea 1n ilegalitate.,. Cu exceptia primului secretar general Gheorghe Cristescu, tefi,
ceilalti conducatori ai P.C.R., numiti de Comintem, proveneau fie din
rindul minoritatilor nationale, fie din alte state (U.R.S.S., Polonia). /Militantii sociali~ti care nu au acceptat principiile ~i ideologia comunista au constituit, in iunie 1921 , Federatia Partidelor Socialiste din
Romania, care in mai 1927 a devenitPartidul Social-Democrat. In fruntea acestuia au fost ale~i Ilie Moscoviu, Ion Fluera~, Constantin TitelPetrescu.
'l

~~ ~xtrema dreapta se afla Liga Apararii National-Cre!}tine

(L.A.N.C.), 1nfiintata
in
1923
de
A.C.
Cuza,
care
avea
un
caracter
anti:
....
semit. Din L.A.N.C. s-a desprins, in 1927, o grupare ill frunte cu Comeliu Zelea-Codreanu, care a creat Legiunea Arhanghelul Mihail. Aceasta
i~i propunea desfiintarea sistemului politic inten1eiat pe partide, instaurarea unui regim totalitar ~i crearea ,omului nou cu trasaturi de erou".
A

,,

"

'

.
;,;::
.-.-...

,.

:: - ..:v. (

.. ..

_;,::11

~.-1f
~

'

----

~::-:

.--

Jon lncu/et
'

(1884-1940)

--. ...,- .'

..... .
'

"

';_:;- '.~:;;(

Activitatea guvernamentala
A

' ....

.:;_:-

...

::
'

A/exandru Vaida-Voevod

(1873-1950)
....,.,_"_.,..,
-~n~.~ - ---
'.

"

.:

::,:

.
16

--~

::'
'

:.:~:.
"

'

. .

: : :~:.

,;

..:

.~r~.;

In ann 1918- 1922 s-a 1nregistrat o mare instabilitate guvemamentala, generata de dificultatile economice, mi~carile sociale, contextul
international, dar ~i de manevrele de culise:
Guvemul Ion I. C. Bratianu (decembrie 1918- septembrie 1919) a luat
primele masuri vizind refacerea economica ~i a decretat exproprierea
mo~iilor de peste 100 ha in vederea inraptuirii reformei agrare. Confruntat cu mi~carile sociale, guvemul a recurs la forta armata: in ziua
de 13 decembrie 1918, in Piata Teatrului National din Bucure~ti, au fost
omoriti 6 muncitori.
'
In aprilie 1919, armata romana a respins atacul trupelor Ungariei
"
masate in zona Muntilor Apuseni, 1mpingindu-le pina pe Tisa. In iulie
1919 a avut loc o noua ofensiva ungara, la care armata romana a contraatacat, ocupind, la 4 august, Budapesta.
Ion I. C. Bratianu a sernnat Tratatul de Pace de la Versailles cu Germania (28 iunie 1919), dar a refuzat sa-l iscaleasca pe eel cu Austria, care
continea unele clauze dezavantajoase pentru statui roman, ~i a demisionat.
Noul guvem, prezidat de generalul Arthur Vaitoianu (septembrienoiembrie 1919), a organizat primele alegeri parlamentare generale pe
baza votului universal din istoria Romaniei ~i cele dintii la care au participat cetatenii din vechiul Regat, Basarabia, Bucovina ~i Transilvania.
Deoarece nici un partid politic nu a ci~tigat alegerile generale, la 1
decembrie 1919 s-a constituit un guvem de coalitie, numit al bloculu1
A.

Viata politica In perioada interbelica

Alexandru Averescu

(1859- 1938)

Vintila Bratianu

(1867-1930)

parlamentar format din Partidul National Roman din Transilvania, Partidul

Taranesc din Basarabia, Partidul Democratic al Unirii din Bucovina,
Partidul Taranesc din vechiul Regat ~i Partidul Nationalist-Democrat,
guvem condus de Alexandru Vaida-Voevod. Acesta a semnat, cu unele modificari, Tratatul de Pace cu Austria (fO decembrie 1919), care
confirma unirea Bucovinei cu Romania. La 10 martie 1920 a fost votata Legea pentru reforma agrara in Basarabia. Macinat de contradictii
interne, atacat vehement de intreaga opozitie in frunte ~u Partidul
National-Liberal, acest guvem a fost demis in martie 1920.
} Guvernul__~.lY..~~nsJ!u Averescu (martie 1920- decembrie 1921) a
desfiintat Consiliul Dirigent din Transilvania, Directoratele din Basarabia
~i Secretariatele de Serviciu din Bucovina, a realizat unificarea monetara
~i a intocmit primul buget al Romaniei Mari. In iulie 1921 a fost legiferata
reforma agrara in vechiul Regat, Transilvania ~i Bucovina. Guvemul a
semnat Tratatul de la Trianon (4 iunie 1920), prin care se recuno~tea unirea
Transilvaniei, precum ~i Tratatul de la Paris (28 octombrie 1920), care
"
confmna unirea Basarabiei cu Romania. In 1921 a semnat o conventie
'
de alianta cu Polonia; de asemenea, prin conventiile de alianta incheiate
"
in 1921, Cehoslovacia, Romania ~i Jugoslavia au creat Mica Intelegere.
Dupa un efemer guvem prezidat de Take Ionescu (decembrie 1921ianuarie 1922), la putere au venit liberalii_! _
.
t
Guvemul IonIC. Bratianu (ianuarie 1922-martie 1926) a des:fa~urat

o bogata activitate vizind organizarea ~i consolidarea statului national

roman. La 15 octombrie 1922 a organizat festivitatile de incoronare a
"
regelui Ferdinand la Alba Iulia. In martie 1923 a fost adoptata noua
Constitutie a Romaniei, pe baza careia s-au elaborat legile economice
intemeiate pe conceptia ,prin noi in~ine", precum ~i cele vizind organizarea unitara a administratiei, invatamintului, cultelor, justitiei etc. Spre
sfir~itul guvemarii s-a declan~at ,criza dinastica", reglementata prin legile
din 4 ianuarie 1926.
Prin manevrele lui Ion I.C. Bratianu, ill martie 1926 s-a creat un guvem condus de Alexandru Averescu, cu scopul de a continua politica liberalilor. In vara "anului 1927, Averescu a luat legatura cu principele Carol,
pentru a-1 determina sa ocupe tronulin cazul moqii regelui Ferdinand.
Aflind despre aceasta tentativa, Ion I. C. Bratianu a actionat pentru inlaturarea lui Averescu ~i constituirea unui guvem de uniune nationala prezidat de Barbu Stirbey, care s-a mentinut doua saptamini.
La 22 iunie 1927, Ion I. C. Bratianu a revenit la putere, asigunnd intrarea in functiune a Regentei, dupa moartea regelui Ferdinand (20 iulie
"
1927). In urma decesului lui Ion I. C. Bratianu, la 24 noiembrie 1927,
nu
a
conducerea guvemului a fost preluata de Vintila
Bratianu.
Acesta
.
reu~it sa obtina imprumutul extern solicitat in vederea stabilizarii manetare ~i a fost asaltat de manifestatiile organizate de Partidul NationalTaranesc; actiunile au culminat cu o mare adunare la Alba Iulia in ziua
de 6 mai 1928, la care au luat parte peste 100 000 de cetateni, de pe
intreg cuprinsul tarii. La 3 noiembrie 1928, Vintila Bratianu a demisionat, punind capat unui deceniu de dominatie liberala asupra vietii politice
din Romania.

17

Viata politica In perioada interbelica

3. VIATA POLITICA iN CEL DE-AL DOILEA DECENIU INTERBELIC (1928-1938)

1
(l29
l
d
.
.
*'
d
l
D lf!:___~--:'~ . .'- stattt . ror11-an e1Aa tnconJltrat . e tarl Cll regrtl1,lrl autorttare ~~au zctattJ~rla _,_l;., exce_ptl!!!f Cehoslovacia. feu toate carenfele ei, democrafia romii:neascii interbelidi s-a menfinut
o Jierioaflii ttltli lungii, 1ar curentele exfr!mik~te de stintJa ~~i de dreapta 11rt all _periclitttt itl 1t1od
rea;/ .Ia
~"unctitJnaretl rerTfntu[ui
del1lOCratic.
(Rotnll1litl
a
ftst
lllla
tfintre
u/ti1ne/e
tliri
ettropene
fn
~
u ~
'
A

1&

<!>

<J.

f!

ll'

,.

care

.r~-a ltlstatl:rat Ul'l regtltl tlltiorlttlr.

'

Activitatea guvernamentala in anii crizei economice

(1929-1933)
La
10
noiembrie
1928
s-a
constituit
primul
guvem
nationa,-taranist,
,
'
~ prezidat de Iulil!M~l)iu. y~stea formarii noului guvem a fost primita cu
entuziasm de cea mai mare parte a populatiei, care credea ca la 10
noiembrie a inceput .,o
era
.nou~"
in
istoria
Romaniei,.
intemeiata
pe
. .fl'?.....
..
'" .
.. ,.,. .
respectarea drepturilor ~i libertatilor democratice, pe P!Osperitatea tu"
turor cetatenilo~. In alegerile parlamentare din decetnbrie 1928, Partidul National-Taranesc a obtinut 77,76% din totalul voturilor.
"
In 1929, guvemul a realizat stabilizarea monetara (la un curs alleului de 32 de ori mai mic compara:tiv cu 1914), a c~ntrac_!at masive impru-muturi externe, concesionind unele bunuri ale statului (telefoanele, producerea chibriturilor, constructia de ~osele etc.). Ca urmare a crizei
.
economice, dar ~i a politicii guvernamentale, situatia materiala ~
- "
populatiei s-a deteriorat grav, iar m~~carile sociale s-au amplificat. In
august 1929, armata a intervenit impotriva grevi~tilor de la Lupeni,
omorind 22 de mineri. A fost adoptata o noua lege administrativa care
a avut ca efect sporirea considerabila a aparatului birocratic ~i piasabine
retribuite
a
sustinatorilor
Partidului
National-Taranesc.
rea in functii
.
'
'
'
'
' Pe fondul dezamagirii populatiei fata de politica promovata de national, tarani~ti, principele Carol (care se stabilise la Paris) ~- ~enit 1n tara, iar la
8 iunie 1930 a fost proclamat rege. Festivitatile ,restauratiei" monarhice
au fost organizate de guvemul prezidat de Gh.Gh. Mironescu.
' A urmat revenirea lui Iuliu Maniu la putere ( 13 iunie 1930), dar foarte
: 'curind pre~edintele Consiliului de Mini~tri intrat in conflict cu Carol
al II-lea ~i catnarila sa. Iuliu Maniu cerea respectarea stricta a principiului potrivit caruia ,regele domne~te, dar nu guvemeaza", in timp ce
Carol al II-lea urmarea sa se implice direct in luarea deciziilor politice.
"
In octombrie 1930, Iuliu Maniu a demisionat. Noul guvem prezidat de
Gp.Gh. Mironescu n-a putut face fata greutatilor economice ~i a intro. .,,." - dus prima ,curba de sacrificiu", prin care salariile functionarilor de stat
"
se reduceau cu 10-12%. In tara s-au amplificat tensiunile politice, stimulate de camarila regala, care_cerea un guvem de ,uniune nationala".
"
\J In aprilie 1931 s-a constituit un asemenea guvern, condus de Nico~ae Iorga. Acesta nu a putut re.zolva problema cea mai gravii, ~i anume
plata ,cuponului" datoriei exteme, fiind nevoit sa accepte controlul unui
expert strain, desemnat de Consiliul financiar al Societatii Natiunilor,
asupra vietii economice a Romaniei. La sugestia acestuia s-a introdus, in ianuarie 1932, o noua curba de sacrificiu, au crescut taxele ~i
t

'

'

~tuliu

Maniu

(1873-1953)

19
.........
'

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

"

impozitele, iar salariile erau pU1tite cu mare 1nt1rziere. In mai 1932, guDin prog(~mul P~~idului
Nati&mai-Taranesc
vernul condus de Nicolae Iorga a demisionat.
Art. XI. Golaborare~ capitaluIn iunie 1932 a l'nceput cea de-a doua guvernare national-taranista.
rilor straine~
.
.., Sub conducerea lui Alexandru Vaida-Voevod (iunie-octombrie 1932)
...;_P~ntru r~1~cerea U.!il~J~Iui .
s-au organizat alegeri parlamentare, cl'~tigate cu multa dificultate de
no.mtc, ca ~lpent~u p.~nere.?.. . .
Partidul National-Taranesc (40 3% din totalul voturilor). In octombrie
'

.c.

valoare a unora drntre boga~uJ& ~

tarii, este ne.voie de c-apital strain. l~
. , Pentru ~;&p~_gerea . luril .
straine In s,~opul fe
arii
gatiei nationale se ceF. anum
conditii, care au lipsit io_perioa
de dupa
oi, ~i

: st
biUrea uneL
ine . . e co
stifut!onale i~a,. u~ui regi.m .
legahtate desav1r~1t; .egahtatea
d~. tratame@~~a capitqtqr.ilor stra' '
n~; ca ~i aca.pitalurHOr<(dmane . . .

. '
'
.
:
.
.
.
1932, ~aida a c_e dat locullu1 ~uhu Mantu. Conf11ctele d1ntre ~eful guver- ~

nului ~i rege s-au amplificat. In ianuarie 1933, Iuliu Maniu a demisionat

din cauza nepotrivirii" punctelor de vedere ale celor doi lideri politici.
"

S-a con~t1tu1t ~n ca?Inet prez1d~t ~e" Alexan~ Va1da-Voevod, m!l1

,acomodab1l" cu Ingertntele camartle1 1n treburtle guvemamentale. In
timpul acestui guvern a fost semnat ,planul de la Geneva" (ianuarie
1933), prin care economia romaneasca era pusa sub controlul expertilor
~. . "I

d ..,
...
b .. d
'fi c:
stra1n1. n 1anuar1e 1933 a 10st 1ntro usa o noua cur a e sacr1 ICIU, tapt
ce a generat mari mi~cari greviste ale petroli~tilor ~i ceferi~tilor. Armain. fata leg~i ~i administratiei ,. ta a intervenit ill forta l'mpotriva grevi~tilor de la Atelierele C.F.R.-Grivita
s~atorni_cia_ . ~~egimului ~co~o~i . din Bucure~ti, om~rind 3 lucratori. In fata acestei situatii, guvernul 'a
legal t r~~pectare~~stncta . . .

b....,
d
'fi

"
1933
d

d
cehtractelo~~J.ncheratei)n marg .
renuntat 1a cea e-a tre1a cur a e sacr1 ICIU, tar In august
a ec1s
nile legale Gatre stat .i particu- suspendarea unilaterala a platilor l'n contul datoriei externe.
lari.]

Guvemul condus de Vaida-Voevod a trebuit sa demisioneze l'n noiembrie 1933, act ce a rparcat sfir~itul guvemarilor national-taraniste. Venit
la putere l'n 1928, cu un larg sprijin electoral, Partidul National-Taranesc
parasea guvemarea pe fondul unei nemultumiri generale fata de politica pe care o promovase.

Partidele politice (1929-1933)

Criza economica s-a rasfrl'nt ~i asupra partidelor politice. Partidul
Nafional-Taranesc s-a discreditat rapid prin politica promovata la guvem. S-au amplificat ~i contradictiile din interiorul partidului, care s-au
"
soldat cu sciziuni. In 1930 a plecat C. Stere, care a creat Partidul
Taranesc-Democrat, iar l'n 1932, Grigore Iunian a format Partidul Radi~

/.G. Duca

(1879-1933)
:

' ""'~ urist~

20

:.: icist

..

.: ._....
.

cal- Taranesc.
'
Dupa moartea lui Ion I.C. Bratianu (noiembrie . 1927), in fruntea
Partidului National-Liberal a fost ales Vintila Bratianu. Acesta s-a
'
dovedit extrem de rigid ~i s-a opus ,restauratiei" dinastice. Pe de alta
parte, Gheorghe Bratianu a sustinut urcarea lui Carol pe tron ~i a constituit un nou Partid Nafional-Liberal, care a des:Ia~urat o ampla cam"
panie l'mpotriva partidului condus de Vintila Bratianu. In decembrie 1930,
ca urmare a moqii lui Vintila Bratianu, l'n fruntea Partidului NationalLiberal a fost ales I.G. Duca; acesta a reu~it sa revigoreze partidul ~i
sa-l apropie pe regele Carol alII-lea, din ml'inile caruia a primit guvernul, l'n noiembrie 1933.
Partidul Poporului a suferit o grava sciziune in 1932, prin desprinderea gruparii lui 0. Goga, care a constituit Partidul Nafional-Agrar.
Partidul Social-Democrat, condus de un birou din care :Iaceau parte
Gheorghe Grigorovici, Constantin Titel-Petrescu, Ilie Moscovici ~i altii,
a reu~it sa-~i trimita reprezentanti l'n Parlament ~i sa-~i extinda influenta
l'n rindul muncitorilor.

Viata politica In perioada interbelica

.. Pe fondul crizei economice ~i nemultumirilor populatiei a crescut

influenta Legiunii Arhanghelul Mihail, care in 1930 ~i-a creat o sectie
"
politica, numita Garda deFier. In 1931-1_933, legionarii au avut
reprezentanti in Adunarea Deputatilor. Garda de Fier urmarea desfiintarea regimului democratic, precum ~i scliimbarea orienHirii politicii
externe a Romaniei in directia unei colaborari cu Germania ~i Italia.
~i celalalt partid extremist - Partidul Comunist din Romania - a
"
cunoscut o anumita revigorare. In alegerile parlamentare din 1931, Blqcul
Muncitoresc-Taranesc (organizatie legala condusa de comuni~ti) a
obtinut 2,5% din voturi ~i a trimis 5 reprezentanti in Adunarea Deputatilor,
dar ei au fost invalidati. Comuni~tii au avut un rol important in organizarea grevelor din ianuarie-februarie 1933, cu acel prilej remarcindu-se Gheorghe Gheorghiu-Dej, viitorullider al P.C.R., dupa 1944.
~

Corneliu Zelea-Codreanu
(1899-1938)

Activitatea guvernamentala in perioada

noiembrie 1933-noiembrie 1937

Jiangherul

nita

~)~ijjm~~oi

Garda -~_.,~,~

Partidul Toti.JI - - --~'"'' ,

....,...,).
Condamnat ta _. , .:a_r:e
tru atentat Ia
u1
(mai 1938)1 a , . , , ". din.
ordinul 1ui
- - ~-~~,.....,
brie 1938),. ' .- ~-,mu1
..

..

Guvernul
I.G.
Duca
s-a
constituit
in
noiembrie
1933.
Una
dintre
...
primele masuri a fost dizolvarea Legiunii Arhanghelul Mihail - Garda
de Fier, la 9 decembrie, In plina campanie electorala. Urmarea a-fost
asasinarea lui I.G. Duca de catre legionari la 29 decembrie 1933.
"
In ianuarie 1934 s-a format Guvemul Gheorghe Tatarescu. Politica
economica a acestui guvern, bazata pe interventionismul de stat, s-a
dovedit extrem de eficienta, Romania cunoscind unul dintre cele mai
"
Inalte ritmuri de dezvoltare din lume. In 1938 s-a ajuns la eel mai ridi.
cat nivel economic din intreaga perioada interbelica.
"
In plan social, au fost adoptate masuri pozitive, cea mai importanta
fiind conversiunea datoriilor agricole (aprilie 1934).
Aflindu-se sub influenta lui Carol al II-lea, guvernul a adoptat
sistemul conducerii prin decrete-lege, a Incurajat curentele de dreapta
~i de extrema dreapta, subminind regimul democratic.
Acest guvem s-a mentinut la putere o Intreaga legislatura parlamentara, pina in decembrie 193 7

Partidele politice (1933-1937)

Ace~ti

ani s-au caracterizat prin slabirea marilor partide democrati. ce ~i discreditarea lor in ochii cetatenilor. Dupa moartea lui I. G. Duca,
In sinul Partidului National-Liberal s-a desra~urat o continua confrun- ~=---
Gheorghe Tatarescu
tare Intre ,batrinii liberali", reprezentati de Constantin I.C. Bratianu,
(1886-1957)
pre~edintele partidului ~i ,tinerii liberali", condu~i de Gheorghe Tatarescu, pre~edintele Consiliului de Mini~tri.
Partidul National-Taranesc,
In
fruntea
caruia
a
fost
ales
Ion
Mi,
,
hala~he (noiembrie 1933), era subminat de gruparea ,centrista", diri.
jata
de
Armand
Calinescu.
Acesta
se
pronunta
pentru
cre~terea
roi.ii'r .\rl ,
p
lului regelui in viata de stat ~i luarea de masuri hotarite impotriva
_ , 1~i39-1 ~'+\
~i
. ministru de: t::,~ -,.,""
5~
Mi~carii Legionare. La rindul sau, Iuliu Maniu des!a~ura o vie cam. 194 7) In g uv ,, i ~:li:P4~ "-,--"~-""" de
panie impotriva camarilei regale ~i a tendintelor autoritare ale regePetru Groza.
lui Carol al II -lea.

......

':

~~

_l

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

'

Din initiativa camarilei regale, in iulie 193 5 s-a realizat fuziunea

Partidului National-Agrar cu L.A.N.C, luind astfel fiinta Partidul
"
Nafional-Cretin, cu un program de dreapta, antisemit. In functia de
pre~edinte de onoare al acestui partid a fost ales A. C. Cuza, iar in cea
de pre~edinte activ - Octavian Goga.
"
In rindul Partidului German a crescut influenta
ideilor
national,
'
socialiste (hitleriste): in 1935, conducerea acestui partid a fost preluata de Fritz Fabricius, adept al national-socialismului. Partidul Maghiar
a trecut ~i el prin framintari interne, in 1934 fiind parasit de o grupare
Uniunea
Oamenilor
Muncii
Maghiari
din
Romania
care
a
constituit
i
..
,..
....
(MADOSZ). La r1ndul sau, Uniunea Evreilor Romani a fost confruntata cu crearea, in 1931, a Partidului Evreiesc din Romania. Acesta a
"
Octavian Goga
depus liste proprii in alegeri, dar nu a 1nregistrat succesul scontat. In
(1881-1938)
1936 s-a realizat un acord intre Uniunea Evreilor Romani ~i Partidul
Evreiesc, prin crearea Consiliului Central al Evreilor din Romania, ca
organ reprezentativ suprem al tuturor evreilor din tara.
Partidul Comunist din Romania s-a remarcat prin editarea unui mare
numar de gazete ~i reviste, formarea unor organizatii legale; a militat pentQ!
crearea
,Frontului
Popular
Antifascist",
alcatuit
din
to
ate
partidele
demo...
cratice din Romania, inclusiv cele burgheze. La baza acestuia trebuia sa
se afle ,Frontul Unic Muncitoresc", dar Partidul Social-Democrat arefuzat sa accepte colaborarea cu Partidul Comunist, astfel ca in Romania
nus-a putut constitui un adevarat ,front popular" (cain Franta).
"
0 putemica ascensiune a cunoscut Micarea Legionara. In decembrie 1934 s-a creat, din ordinul ,capitanului" Comeliu Zelea-Codreanu,
partidul Totul pentru Tar(i, care permitea legionarilor sa-~i desra~oare
legal activitatea. Initial, regele Carol al II-lea a sprijinit Mi~carea Legionara, dar din 1936 intre ,capitan" ~i rege s-au ivit putemice contra"
dictii, fiecare urmarind scopuri politice proprii. In februarie 193 7 relatiile
dintre Codreanu ~i Carol alII-leas-au rupt, intre cei doi declan~indu-se
o lupta , pe viata ~i pe moarte".
"
In timpul campaniei electorale din noiembrie 193 7, Iuliu Maniu, revenit
la pre~edintia Partidului National-Taranesc, a incheiat un ,pact de neacu
Comeliu
Zelea
Codreanu,
,
capitanul"
Mi~carii Legionare.
gresiune"
_Pactut de;;f1eagresune
desra~urat
intr-o
atAlegerile
parlamentare
din
decembrie
1937
s-au
. semnat de luliu Maniu
mosfera de mare confuzie, cu. consecinte extrem de grave pentru soar~i Coreeliu !elea--~~odrea'
nu
25 noiembrie 19 7 ta regimului politic din Romania.

"~~r . ~f
~

'

;.

':

'.

.-

~-

-... .';.,..

.:-:.;.:..,:;:.

-.

.,.~<....:~\t>~.
>.<R ,.,..

..

......

' . ~=-~
~

->

,........ :=..

. .......~~<X-

..W"' -.

'

it

.:.~,-...~,,.:._.

.~.:.~~-

.'

-,

,;?.

>vse im~enefef :Yntre;.~-part'f.aele

subsemriate o inte1ege~e cu
sc~pul d~ a a~~ra lit?ertatea:.i a . .
asigura .corectitudinea alegerilpr. Ac;este partiQ~ incneie
pentru fimpuf\alegeri~or a~lJate .
in vederea scopulut-pro pus un
p~~t de ~:pe. agresiun~~
:l.
.,.Pactul de , neagresiune inse-anina Ynconjurar~~ act~tpr i .
HrtibajulfiftJe 'tJQienta'
~i
dt=r,
~

e
ni

'
g~are, dar nu Tmpied1ca afirma~
. ideQ!@gi~i ;~~.ropr~J;:~!i dJ~~u,.,.
...~ bu na::credimta. .
. .
.

'

..-...

..

Rezultatul alegerilor parlamentaredin 1937

'

Voturi (o/o)
.

,-

..

.;

. , Pattidul National-Liberal
.. "
Partidul National-Taranesc
'
'
>:,~ ... TotW pentru -T aJi
. L.A.N.C.
.
PaJ1idul ~aghi<!r . _
,,,;
Partidul Liberal l Gh. Bratianu)
Partidul
esc-Radical
Paifiaui ""'. . ,.,.. . . ,....,
.

; ..
361
20,4
.

,-

15~

86
,. .. .

l~' ;{j

'

.-.: -:..
:,;.
'

,..'

9,2

.~~l
3;9
2:3
,
. ---~,
. .
o
'~8
-

'

. .-.'

39
.

'
..
19'.
.

>

~
)~

-~

~-

.:

.,

...,>.,;

16
.

'

:.

2
..
-

.: ..:. :. .'

'

22
\

.,_,.,res tomatie
'
Cornelio Zelea-Codreanu: Citeva observafiuni asupra democrafiei
1. Democratia sfarma unitatea neamului romanesc, . care s-ar schimba in fiecare an stapinii, venind fiecare cu
impaftindu-1 in partide, invrajbindu-1 ~i expunindu-1 dezbi- alte planuri, striclnd ce aufacut unii ~i apucindu-se de
nat In fata blocului unit alputerii iudaice, lntr-un greu mo- alte lucruri, care ~i ele sa ;fie stricate de cei ce vor .veni
ment al istoriei sale.
miine.
Numai acest argument este attt de grav pentru exis~
4. Democratia pune in imposibilitate pe omul politic
tenta noastra, incH ar fi un suficient motiv ca aceasta de- de a-~i face datoria catre neam.
mocratie sa fie schimbata, cu orice ne-ar putea garanta
Omul politic de cea mai mare bunavointa devine, in
unitatea: deci Viata. Caci dezunirea noastra inseamna democratie, sclavul partizanilor sai, intrucit, ori le satisface
moartea.
poftele personale, ori ace~tia ii distrug gruparea. Omul
2. Democratia transforma milioanele de jidani in ceta- politic traie~te sub tirania ~i permanenta amenintare a
teni romani.
agentului electoral.
Facindu-i egali cu romanii. Dindu-le aceleai drepEl e pus in situatia de a alege: ori desfiintarea muncii
turi in stat. Egalitate? Pe ce baza? Noi sintem aici de mii sale de o viata, ori satisfacerea partizanilor. $i atunci omul .
de ani. Cu plugul ~~ cu c:Jrma. Cu munca ~i cu singele politic le satisface poftel e . .par nu din buzunarul sau, ci
nostru. De unde egalitate cu cei de abia de 100, de 10 din buzunarul tarii. Creeaza posturi, functii, misiuni, comisau de 5 ani, aici? Privind trecutul: Noi am creat statui . siuni, sinecure, toate puseSn sarcina bugetului tarii,>care
acesta. Privind viitorul: Noi, romanii, avem raspunderea apasa tot mai mult pe spinarea, din ce in ce mai istovita,
istorica intreaga a existentei Romaniei Mari. Ei n-au nici a poporului.
.
una. Ce raspundere pot avea jidanii in fata istoriei pentru
5. Democratia este incapabila de autoritate. Pentru
ca lipse~te puterea sanctiunii. Un partid nu ia masuri in
disparitia statului roman?
Prin urmare: nici egalitate in munca, jertfa ~i lupta Ia contra partizanilor lui, traind din afaceri scandaloase de
crearea statului ~i nici egalitate de raspundere pentru milioane, din hotie ~i prada, de frica sa nu-i piarda. Nici
viitorul lui. Egalitate? Dupa o veche maxima: egalitate impotriva adversarilor, de frica acestora sa nu-i demate
inseamna a trata inegal, lucrurile inegale. Pe ce baza cer propriile afaceri i incorectitudini.
6. Democratia este in slujba marei finante. Din cauza
jidanii tratament ega!, drepturi politice egale cu ale romanilor?
sistemului costisitor ~i a concurentei dintre diferitele gru3. Democratia este incapabila de continuitate in efort. pari, democratia cere sa fie alimentata cu bani multi. Ca
Pentru ca, lmpafiita Tn partide care guverneaza cite un o consecinta fireasca ajunge .slug a marei fin ante inter- ...
an, doi sau trei, este ihcapabila de a concepe i a reaHza . . nationale jidane~ti, care o s4bjuga, platind-o. Tn modul ..
un plan de lunga durata. On partid anuleaza planurile i acesta soarta unui neam este data pe mlna unei caste

eforturile celuilalt. Ce s-a conceput ~i construit de unul de bancheri.

astazi, se darima in zjua urmatoare de altul.
lntr-o tara
In
care
este
nevoie
de
constructie,
al
carei
'
.
'
Meditati asupra felului cum intelegea Corneliu Zeleamoment istoric este insa~i constructia, acest dezavantaj
Codreanu democratia.
al democratiei este o primejdie. Ca intr-o gospodarie in
'

1. Apreci~ti
. .. . .. . iu, Ion tc~ .
. . . . ExpncatLf . m':~t',.,.

.. . .1. Curri

. ..

>

gerile
2. Care
a. g
national-ta
s-au obti
onai Taranesc . ;l~'l?'
3. Ce sunt ,,c
acrificiu" i ce
< perioada interbelica.. ...
.
.
au avut ele?

:
... < 3. Care a fost roluJ
., at U-lea in compromi~
4. Cum explicati ascensiunea Micarii Legionare . terea regimului dem9.c ratic.din Romania?
'
.
'
. .
in anii crizei economice?
5. De ce s-a implicat:P.C .. R. in micarile sociale din
ianuarie-februarie .
.
. ... . Criza economica _ .~A~
6. Care a
partidelor
etnice d!n
?
- .:. ;:: ,, . . .. . . . . economice care
'

'

'

'

n \ ..

A;

mana 1n

' '7 .Ce

...,.,.,,. tui.:P .

. c Muncito

. .a.Care .au'

glntre c ar(il

.. _.

activita~ii

slune

'"''"'V1

-carr

rcineaza

..

..

s:a . .o

O:::.}".t'.:s. ~

.m
.

. rtvicii publice sa .. . .,. ,

.o
.

ad minis

sa gest . .

schimbul unor UcU............,..:

Corneliu Zelea
Dar dintre Carol a
.... stabitite prin contraD-,ti.tl
une.
i luliu Maniu?
.
Pact de neagresiune.;;.. .
lntre doua state sau
9. Cum
explica1i ~,pactul de neagresi .
grupari politice pe ..
reciprocitate, prin care
semnat de luliu Maniu i Corneliu Zelea-Cod

semnatarii se anga
sa se abtina de Ia atacuri
noiembrie 1937? Ce ~onsecinte a avut acest pact! '
politice sau militare.
iii'OY

va

- ~

"

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

...,

4. REGIMUL DE AUTORITATE MONARHICA (1938-1940)

11f.onarl1ia tlttto1$itarii a jost t) it1cerct1re p-olitica a lui C"fartil a/ 11-lea de a adllJ1fa illstitufiile
sttJtultli ltl noua coJljltncturii itzternii ~i iJtternatiottalii. Acest .fapt a .fost J10sibil prin elabo-

l
"
.
p
.
.
.
.
.I
rarea unez. 1101 ctJnstitupi, care-1 co11Jerea l'ege 111 t> ltlal 1tlare plJtE.~re tn stat,. .. tl'll. tltasurt. tl
inlpllse, a dat o puter11icii lovittlrtl. regiJilltlui den1ocratic inte1neiat pe partitlele fJtJ!itice.
Do1nnia lzli Carol a/ II._lea rzu a put11t Sllpravie{ui dezastrului ltatiollal
care a d11s Ia des'

11>

""'"

triirnaretl Ro11lli111iei.

Contextul instaurarii monarhiei autoritare

Criza regimului democratic, care s-a manifestat in toate statele Europei Centrale ~i de Sud-Est, a cuprins ~i Romania. Pe fondul discrediH1rii partidelor democratice, care :faceau promisiuni atragatoare in campaniile electorale, dar le dadeau uitarii in activitatea de guvernare, a
crescut influenja organizajiilor de extrema dreapta, care cereau un regim
autoritar, de ,cinste ~i ordine publica".
In alegerile parlamentare din decembrie 1937, nici un partid politi.Q _
nu a objinut 40% din totalul voturilor, pentru a-~i crea o majoritate parlamentara. Unreal succes a inregistrat partidul ,Totul pentru Tara", care,
cu 15% din totalul voturilor, se situ a pe locul al treilea (dupa Partidul
National-Liberal ~i Partidul Najional-Taranesc).
In acest context, dupa un efemer guvem prezidat de Octavian Goga
(28 decembrie 1937-10 februarie 1938),J_egele Carol alII-lea a recurs
la o lovitura de stat, instaurind regimul de autoritate monarhica.
/'\

/'\

Regele Carol a/ /I-lea

promulga Constitutia din 1938

. Art. 3Qi:, Regele:::este c

statu lui. _,
Art. 31 : Puterea legislativa se
.exercita de rege prin_Repreze .
.:.f.t:atiunea .Na~ionala.:, [:' ~:J . R
:sanctione~iza i prorrlulga legil . .
lnitiativa
legilor este
data Re-. .
,
.
.g el u i.
..
: ..__

. :,; ,; Art. 32~ E?uterea~-:,execut'

_j9-ste ihcre~intata re~~lui, care .
, exercita Rrin guvernul sau ln
modul stabilit prin Cpnstitutie
Art. 4~~H:, Persoana Reg
:e_
s.Ht e invfd~labila.
~c:-~ .
... Art. 45. _Regele-- convoaca
Adunarile tegiuitoare.
.
. ;~:, _Art.
Regele :rume~te ,. .~J"\ .
qr~voca p
. tnt~trn> saL
. El p
, in timpuf cind Adli~
narile Legiurtoare sint dizolvate
$i Tn intef\l~_lul dintre sesiuni, sa
>_. :
faca in or;iJZ~ privin~<f;~C:Jecrete
putere deJege, care urmeaza a
'fi supuse Adunarilor spre ratifi_- .
care Ia cea .mai a pro iata a .
:'_~se.s i u n e.. ..
nstit 't'~
.
.
din 27 februarie 1938
-.. .

,;,_....~.

::~:.

._,

~-

-,

tJ

Jl _

- ..., . :~>

eu .

24

Politica interna

La 10 februarie 193~_, regele a demis guvemul condus de 0. Goga__

~i a constituit un guvem de uniune najionala, sub pre~edinjia patriarhului
Miron Cristea. In ziua de 11 februarie a fost decretata starea de asediu
pe intreg cuprinsul jarii, menjinerea ordinii publice ~i siguranjei statului
trecind in miinile autoritajilor militare; din rindul ofiferilor cu grad de
locotenent-colonel sau colonel au fost numiji noi prefecji de judeje.
Ministerul de Interne a fost incredinjat lui Armand Calinescu, un adversar cunoscut al Mi~carii Legionare.
'
Constitutia din 1923 a fost suspendata, fiind elaborata o noua lege
fundamentala, care a fost promulgata la 27 februarie 1938. Monarhia
i~i asigura o pozijie dominanta, P..!Y..PJ11J1panitoare in sistemul politic al tarii.
Potrivit noii constitujii, regele e~a declarat ,capul statului" (art. 30).
Puterea legislativa era exercitata de rege prin intermediul parlamentului bicameral, limitat numai la legiferare ~i avind un caracter corporativ. Puterea executiva o exercita tot regele, prin guvern, numit ~i revocat de elinsu~i, rara raspundere politica faja de parlament. Puterea judecatoreasca nu avea dreptul .de a judeca actele de guvernamint.
Constitujia a dat o lovitura votului universal, urcind limita de virsta. l2.~D.~- _
tru dreptul de vot de la 21 la 30 de ani ~ acorda acest drept numaL
~tiutorilor de carte; regele numea jumatate dintre membrii Senatului.
/'\

'

Viata politica In perioada interbelica

Parlamentul
a
devenit
un
organ
mai
mult
decorativ,
despuiat
de
prinValer Pop des pre
cipalele lui atributii. Membrii Adunarilor legiuitoare erau obligati sa
instaurat
Ia 10 februarje ...,.~~ 2;;,~&
depuna juramint de credinta fata de rege. Deputatii ~i senatorii aveau
~:.., in aparenta,
Ro
dreptul de a adresa intrebari mini~trilor, la care ace~tia erau obligati sa
'
a.n izata ca un stat. +nfr~
dar
nu
puteau
da
vot
de
blam
unui
ministru
sau
guvemului.
raspunda,
:~re0nstitutie autoritara
Adunarile legiuitoare aveau dreptul de a vota bugetul, dar daca nu-l
;~Lilnic, cu regele ..
toata lumea imb ,...~~~;tf:m~t~rg~~~r
adoptau ,in timp util", acesta putea fi stabilit de puterea executiva. Astrna, CU SaiUtUI roman ..G tV g;t._~
fel,
o
pirghie esentiala - care orienta politica economica a statului - putea
acestea erau lnsa o sj~~, .q .:
fi scoasa de sub decizia parlamentului. Deputatii ~i senatorii aveau
iala care nu putea asc~aQtf.~ffi:l
litatea pentru observ
rdreptul de initiativa legislativa, dar numai pentru legile de ,interes genespicace; Romania fa .
ti- .
. sernitism de circumstantaJ. . r~gim . ral", care ~i acestea puteau fi respinse prin vetoul opus de rege .
.tqtalitar cu masoni i. d .. ali
La 30 martie 1938, s-a instituit Consiliul de Coroana - ca organ
eunoscu1i i lncerca

desemnati
de
r~ge. Consiliul avea un
permanent
alcatuit
din
membri
m~asca o apropie -..,. . :-'!cd~:~Gii
rol consultativ, hotaririle sale nefiind obligatorii pentru suveran. In
.~:oJa cu anglo-fran . .
<;~Re.gele era -1nconJ ;;;;+:;~;:; . .,.,..,..
Consiliul de Coroana au fost numiti fo~ti pre~edinti ai Consiliului de
--~ .... aceeai credi
"
Mini~tri, precum ~i alti oameni politici devotati regelui. In aceea~i zi a
fost publicat decretul-lege privind dizolvarea tuturor asociatiilor,
gruparilor sau partidelor politice. Decretul prevedea ca acestea i~i vor
putea relua activitatea ,in conditiile ~i cu formele prevazute intr-o lege
speciala ce se va intocmi in acest scop". Acest act temerar, prin care
se urmarea lichidarea unei componente fundamentale a regimului
democratic, nu a provocat aproape nici o reactie din partea opiniei
publice, iar opozitia liderilor unor partide a fost declarativa ~i inefi.
'""
ctenta.
De~i au fost scoase in afara legii, partidele politice au continuat, in
fapt, sa-~i des:fa~oare activitatea, evident ca intr-un cadru mult mai restrins decit in perioada anterioara .
Dintre actiunile initiate s-a remarcat reforma administrativa din
'
'
august 1938, pe baza careia, alaturi de vechile unitati administrativeArmand Calinescu
comuna,J?lasa, jugetul - se infiinta o noua unitate: tinutul. Au fost create
(1893-1939)
10 tinuturi, in fruntea carora se aflau rezidenti regali numiti de Carol
"
al II -lea. In octombrie s-au infi.intat breslele de lucratori, functionari
pa~iculari, meseria~i, care inlocuiau sindicatele; ele erau concepute ca
organizatii profesionale cu caracter guvernamental.
Prin decretul-lege din decembrie 193 8, toti baietii intre 7 ~i 18 ani ~i
toate fetele intre 7 ~i 21 de ani raceau parte din Straja Tarii, 0
formatiune paramilitara al carei comandant suprem era regele.
"
,
In decembrie 1938 a fost emis decretul-lege privind infiintarea
Frontului Renaterii Nafionale (F.R.N.) ,unica organizatie politica
in stat". Scopul sau era ,mobilizarea con~tiintei nationale in vederea
Nicolae lorga .
intreprinderii unei actiuni solidare ~i unitare romane~ti de aparare ~i
. des pre asasi . .. .
propa~ire ~i de consolidare a statului". Numai Frontul avea dreptul
. lui Armand v.a
.... ' . .
de a fixa ~i depune candidaturi in alegeri. Era pentru prima data in
.} .;t':t:t Jn om. a fost'.. ~.......... . tt;f:~l:
istoria Romaniei cind se legifera sistemul partidului unic, !acindu-se
:nl~tea ~arii sale
trt.J independenta ei .
un pas decisiv spre totalitarism. In ianuarie 1939, F.R.N. avea peste
.afara. El a cazut,
"""'.
atepta, jertfa unor fanatiei care 3,5 milioane de. .membri.
"
il urmareau de mult cu o vendeta
In iunie 1939 au avut loc alegeri parlamentare. Presa ~i radioul de singe.
principalele mijloace de informare in masa- au fost puse in slujba lui
.

~~-~;..

..

,-

/\.

...

f:<; .

'

'"

~,

~-~.~~:%i~f

/\.

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

Carol alII-lea ~i a regimului sau. Odata cu deschiderea parlamentului,

la 7 iunie 1939, procesul de institutionalizare a regimului autoritar, instaurat la 10 februarie 193 8, s-a incheiat.
Principalul
colaborator
al
lui
Carol
al
II-lea
a
fost
Armand
Calinescu, ministru de Interne (februarie 1938- septembrie 1939) ~i primministru (matiie- septembrie 1939). :Regimul de autoritate monarhica
a promovat o politica extrem d_e dura fata de Mi~carea LegionarS:
care se pronuntase peptru orientarea politicii exteme a Romaniei spreGermania ~i Italia ~i pentru instaurarea unui regim totalitar. ,Capitanul" Corneliu Zelea-Codreanu a fost arestat in aprilie 1938 ~i apoi asasinat (noiembrie 1938). In replica la represiunile indreptate impotriva
Regele Romaniei Carol a/ /I-lea
legionarilor, ace~tia 1-au asasinat, in septembrie 1939, pe primul-milmpreuna cu sofia Elena
i principele Mihai
.
nistru Armand Calinescu. -
Regimul de autoritate monarhica s-a dovedit lipsit de coerenta ~i
~ficacitat.e... 0 marturie in acest sens este ~i faptul ca intre 10 februa. . Decretul-lege .
rie 1938 ~i 5 septembrie 1940 la cirma Romaniei s-au perindat 9
of, pentru cohstifuirecf
.
Consiliului
de
Coroana
guveme. In ianuarie 1940, ca urmare a mutatiilor survenite in viata
.
;,
. ,. 3 0 rna r t :i e JE9 8
internationala, Carol al II -lea a incercat o politica de ,adaptare la
. An. I. Se infijnteaza
un Con . realitati", anuntind ,reconcilierea nationala"; la acest apel au raspuns
'
siliu cle Coroana a carui compuin
iunie
1940
au
fost
introdu~i in guvern. La 22
numai
legionarii,
care
nere i fun~.1ionare e~-te d~Jermi~
""
-nata prin tegea de fata. '
. iunie 1940, Carol al II -lea a hotarit transfortnarea Frontului Rena~terii
Ar:t. II. Membrii Consiliu1ui de
Nationale ln-Partidul Natiunii, declarat partid unic ~i totalitar, aflat sub
c oroana vor fi r\umitrprin>
aecn~f

'
conducerea suprema a regelui. Astfel, regimul de la 10 februarie 1938
regaL Ei sint desemn;3ti' d~ rege
aintre . actt.lalii ~f fo$f1i demnitaFi ., a degenerat in totalitarism, regele Carol alII-lea devenind primul dictaai statului, bis~rlcii, Otirii i ai
Pierderile
teritoriale
din
vara
anului
1940
au
tor
din
istoria
Romaniei.
Cuf\H regale sau din personaH~
~ubrezit pozitia regelui Carol al II -lea, care a fost silit sa abdice la 6
tatile de vaza ale tariL
'
'
. Numar-ul me;m brilor r;,tiJ este ., septembrie.
,#

~.

-,

:;

-:

.~..

. ...

:~

. ~-

..

_.- -'.

. .

--~~:

..

limitat.

> Ant. 111:, . Regele -,Jntrllne9t~

Consiliu de Coroana ori de cite
. ,ori sp)coteite util sa-J cea;ra pa:rerea, cu t~tlul consultativ, asupra g.robtemelor de .statde insemriatate{ exceptionala. c onsfliul s~ ad una in~ reedintaregala
~i esfe prezidatde rege;':

. Consiliul se intrune~te fie

singdr, fieZfmpreun<lc u Cnsiliut
de Minitri, dupa
cum decide re.
:gele.~

>

.
.

. .

Dezbaterile tJrmate sint consernrnate .tntr-u:ro proces ... verba.l .

tare se conserva in Arhiva Casei

ALBA IULIA

J~eg~le

[.. ~
.
,,
.

Art. V. Membrii C6nsiliului de

.Coroana . Qoa~~ titlyl de.,,.con~i

Jieri regalf~i au~. rang de minitri
de st9t ~i qcupa)a topte c~reme.niile a ficiale loc:i ndata du~a praedintele .ConsUiului de Minitri.
;'Ei' vor primi cf;indemniza,ie
reprezentc,ue.
.
.
" . Monitorul oficial, p~rtea 1,
..
. nr. "Zo din 31 martie 1938,

.
.
.. .-__
..
..
.:

':

,;~"' ~

:-~
,$::_:<~--

. :-:}: ~~--

ee :

..

. . ..

.: . p. )16~0

Haria finuturilor (unita(i administrative introduse de Carol a/ /I-lea In 1938)

26

_restomatie

c ..

Decret-lege pehtru introducerea starii de asediu

Art. I. Se introduce starea de asediu pe tot cuprinsul

d) de a opri sau dizolva orice adunari, oricare ar fi

numarul participantHor ~i In orice s... ar intruni.
tarii.
.
.
Art. II. Toate puterile atribujte de legi i regulamente,
Art. V. Calcarea ordonantelor date in baza prezentului
in tot ce . este referitor Ia mentinerea ordinei pub lice i decret-lege, de catre autoritatile militare sau civile i
~ siguranta statului, tree in totul in mlinile autoritalilor
a probate de Cons.iliul de Mini~tri, . sau de Ministerul de
militare.

Interne, se va pedepsi cu inchisoare de Ia o luna Ia 2 ani.

Atributiunile de politie i siguranta generala a statului
Odata cu pedeapsa inchisorii, judecata va putea
pronunta s! pedepsele complementare prevazute de art
se vor exercita sub ordinele Ministerului de lnt~rne.
Art. III. Cad in competenta institutiilor militare, crimele 25 din Codul penal regele Carol al 11-lea.
~i delictele prevazute Ia art. 184-231; 253-255; 258-262;
Art. VI. Starea de asediu prevazuta in prezentul decret
290; 294; 295--298;
304-340; 349-352; 359-373; 417se va ridic(i cind se va crede oportun.
..
..
.
418; 494; 496-4'97 din Codul penal regele Carol al I I-lea.
Art. Vll. Dupa r idicarea starii de asediu, tribunalele
Art. IV. Autoritatile militare au dreptul:
mil_
i tare urmeaza a cerceta ~i solutiona crimele ~i delica) de a face perchezitiuni oriunde i oricind va cere tete, a caror urmarire le fusese incredintata.
..
trebuinta, in sa .p ina Ia sesizarea autoritatilor militare,
Art. VIII. Pre~edintele Consiliului nostru de Mini~tri,
'
'
parchetele civilel judecatorii de instructie, judecatorii de ministerul interne1or, al apararii nationale i al justitiei
ocol, ~i orice ofiter de politie judecatoreasca vor instru-. sint insarcinati cu aducerea Ia indeplinirea acestui decret.
.
..
..
.
.
..
.
..
menta chiar in .afacerile care sint de competenta tribu
Oat
in
Bucureti,
Ia
11
februarie
1938
nalelor militare;
b) de a ordona depunerea armelor ~i munitiunilor ~i
de a proceda Ia.cautarea ~i ridicarea ler;
c) de a cenzura pre sa ~i orice publicatiune, avind drep.. Determinati domeniile vietii publice care au fost
tul de a impiedica aparitia or~carui ziar sau publicatiune,
. afectate de introducerea starii de as.e diu. .
sau numai aparitia unor anumite ~tiri sau articole;
l

'

tn ..
pna.ru ..

n4il~ii:l.
-'
~fl;;l
, ._.: :!ilL~pa
..%:~
: 1
t a
.v o: r
:.;6:,;~:i;

.;;"'"'

c
'

'~:

. -i{':;;,:

.. . . .

olitie~t~i:h
~l-:(1\
.

f :lltt
1;i1AI:~
._.
:r....:t1" - ::.a
a1

:.;: -:. J :

. Fl~ . ziu~t. prom

tlarl'-q~entar:. :.din q~cem~~j:e

bri . 1938 .

...

...

....

oe

. :~":' :. ::.
...

.'

.
'

,.

~.,.~rii

. ionale.
. 6. Front

er'l.,s1:erii
fi . d .
ntare ' ad ~::~....:.

1. .
.

'
~

epa

. ,.;.

...

..

.Art. 7 . rice .

........ _.
autorii ei .,...
," dep . _""
let : 2~ pin
5 anL., .

o,~~~a

pol~ .."~""'

~~ITII
.. .. "'' ' "' ...
~x:

,......

{;:

..

"

a .

.:;;f, ;. C.e

'

vi~ta po

Ci
5. .

-~--

de

'

secil ite: a
? .,_,~ .

.
-

. .. ....

. ..

..

.. .

'""" ri~-~:~;~,391 M~Jon R~Iu Par~~~h .i:;o

,~~ ',t -:;F~~:.. ~- -.,

ce a

..

c lOJ L"--~~ --~"" 1"1~

..,...,Ia

., _dmi ........... " .....

..

... : . :s~-:.;

: .,. . ;;: :;:;:~;~". .

::

~~y'f: ~

.- ..

ucidef$a lui ci~rmant~fCalinescU s.: s :-1"""'potr.iva tarii msai" . . /!

.-.

....

onsti ..

a din.. ,~l938
:..-.~~~-:

..

u,,~

:Jl:t:l:~ ' !S.te ,.""~~:~

de

ei d

. .,. . .t, ~~~ruta

'

; w;J>..( :;~;;} -~ .

.,:

::; '~{-:_:.:.~:-.:

j~~:r

.;.~--
'.

27

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA

CONTEMPORANA

5. MINORITATILE NATIONALE DIN ROMANIA (1918-1940)

A

In Romania interbelicii, minoritii(ile na(ionale repreze11tau 28,1% tlin PO.fJttla(ia (iirii .Ele
a11 avut tlsiguratii egtzlitatea in drepturi cu ceilttlfi ceta(eJti, e.J:pri111attl ftt vt1rietatea OJJ(itl11ilor
_politice, in libertatea cultlll~atii ~~i confesionalii-.
Diversitatea etnica
.

Ponderea
minoritatilor
etnice
.
'
.

--:,::Jn st~~ctu~~" dem~q.grafj[Fa

- -._ .

a Romaniei {1 ~30): -

ma.ghia~i.... .
-,

, ,/

... _ 9

- ~

germanJ
e\trei "~
.-.
..
. .
...
rutenr ~l. - ucra1nenr
. , ...

_ .,,,
,;,:

'

. ,,

.". ).

.-

.,.;; ~ -

. ':

-~--

. .....

~"":-_

'

'

'

'

ft.JI
.r: =
- -~ ~.

orHgari turci, tatari

g--a~--g--a~ uz1:~--- ;
.

: ' !

..'1;".' ~-

""":

- .

..
..

cehi, sfovaci .
p.Qione~l-
strbi, crbati,
eni - . .
,

g r.:e -c,
-~,:
~.:;

.vx-::

'

: -

' .

- --

-1

,.:>; .{

t----

',

"''

--- -

. :. '
..- ~{ ,. ,, ~..,..

''

- . . -:

.. _~.-

altii
~i nedecfarati, .. :',. ,
"$'

.-( -J -r c--

ti

din 1923. .

tara

: J\rt. . Ro nii,
dedsebi- ret de o9_.igin - ic~, de . mba
sa~o de?J:e ligi ... 1nt :egali
fata
legii ~i datori a contribui fara deo-
setbire -.1~ d
_ ~i ~rcini:te . pu.. -
btice. -.
.

i li

i . I

.i i

D~clara~ia reg~lui earol af.n~le -

. .- Sinteel dint1i gata sa re-spect c~eaints>: orid~ i, atlta tint~ c _.

aeeasta credir;t18 se une~te- cu a
n(;?astra;~Jn aeeJa~i . s~op d~ .ma~

rire

~i dainuire <a patriei. . '

Comentati semnificatia celor

'
'
doua documente.

~i

confesionala

Dupa Unirea din 1918, romanii reprezentau 71 ,9/o din totalul popu"
latiei. In statui roman s-au integrat diverse minoritati nationale. De-a
lungul istoriei, acestea s-au a~ezat in Transilvania, Bucovina, Basarabia ~i Moldova, in urma unor cuceriri (unguri, ru~i), a colonizarilor (sa~i,
~vabi, secui) sau a persecutiilor la care erau supuse in alte teritorii
(evrei).
Proportia minoritatilor etnice a variat de la o zona la alta. Ungurii
traiau indeosebi in Transilvania, germanii - in Transilvania, Basarabia ~i
Bucovina, evreii erau mai numero~i in Basarabia ~i Moldova, ucrainenii- in Bucovina, turcii ~i bulgarii se aflau concentrati in Dobrogea etc.
Statutul ~i drepturile minoritatilor au fost consfintite prin decretelelege din decembrie 1918 ~i mai 1919, Tratatul minoritatilor (Paris, decembrie 1919), Constitutia din 1923, legea administrativa din 1925, legea electorala din 1926 ~.a. La baza acestor legi se afla principiul egalitatii
politice ~i confesionale intre toti cetatenii Romaniei, indiferent de origine etnica, limba sau religie.
Comunitatile etnice ~i-au pastrat trasaturile lor specifice privind
ocupatiile, portul, traditiile, cultura, limba, credinta, aspiratiile politice. A
existat un proces de apropiere sufleteasca intre minoritati ~i romani, care
nu de putine ori au cooperat in plan cultural, al revendicarilor sociale, al
aspiratiilor democratice ~i al combaterii pericolelor externe care
amenintau Romania.
'
Diversitatea etnica a determinat ~i o diversitate sub aspect confesional. Astfel, unii erau catolici (o parte a ungurilor, a germanilor, polonezii), altii erau ortodoc~i (ru~ii, sirbii, bulgarii, grecii), mahomedani (turcii,
tatarii) sau adepti ai cultului mozaic (evreii) etc.
Perioada interbelica a cunoscut ~i un proces de emigrare a unor
1ninoritari, cauzele fiind diverse: dorinta de a se intoarce in patria de
origine, de a ci~tiga mai bine, campania revizionista a unor state vecine. Cea mai mare emigratie a avut loc in anii imediat urmatori Marii
Uniri, cind aproximativ 200 000 de unguri au parasit Transilvania
mergind in Ungaria (indeosebi functionari ~i speciali~ti); 42 000 de turci
au plecat din Dobrogea in Turcia; peste 35 000 de evrei au optat pentru
S.U.A. etc.
Imigratia in Romania a fost relativ modesta, faptul eel mai semnificativ fiind venirea din Rusia sovietica in Romania a circa 22 000 de
evrei (in 1918-1921 ), precum ~i intoarcerea citorva mii de romani, care
la sfir~itul secolului al XIX-lea ~i inceputul celui de-al XX-lea emigrasera
in S.U.A. sau Canada.

28

Viata politica In perioada interbelica

Atitudini ~i optiuni politice

"

Catedrala ortodoxa din Alba Julia

In perioada interbelica, cetatenii apaqinind minoritatilor etnice au avut

diverse atitudini ~i aspiratii politice, determinate de o multitudine de factori: Marea Unire, politica guvemamentala, situatia materiala, programele partidelor, aliantele sau intelegerile electorale, modul de functionare
a regimului democratic, nostalgia trecutului, influentele exteme. Multi
au participat la viata politica, sustinind propriile partide (Partidul Maghiar,
Partidul German, Partidul Evreiesc ~.a.) sau optind pentru cele romane~ti.
Unii ( o parte a ungurilor, a ucrainenilor ~.a.), manifestind un egoism
national exagerat, criticau regimul din Romania pe motivul ca le-ar crea
multe ,nedreptati" ~i trimiteau plingeri la Societatea N atiunilor.
Dupa 1 decembrie 1918, liderii minoritatii maghiare au adoptat o atitudine de ,rezistenta pasiva" fata de statui roman, in speranta ca marile
puteri nu vor ratifica unirea Transilvaniei cu Romania. Semnarea Tratatului de la Trianon (4 iunie 1920) a determinat schimbarea atitudinii, materializata printr-o tendinta de organizare politica. Principala formatiune
.
politica spre care se indreptau optiunile acestei minoritati era Partidul
Maghiar, constituit in 1922. Acesta avea strinse legaturi cu guvem.u l
de la Budapesta ~i se piasa pe pozitii nationaliste ~i iredentiste. 0 problema care a tensionat mult timp viata politica a fost cea a optantilor
unguri, adica a celor circa 360 de proprietari maghiari din Transilvania,
care au optat pentru cetatenia ungara ~i a caror mo~ii au fost expropriate pe baza legii pentru reforma agrara din Romania (1921).
Minoritatea germana s-a integrat in cadrul noii structuri statale, avind
"
ca principala formatiune politica Partidul German, infiintat ill 1919. In
perioada interbelica, Partidul German a adoptat tactica colaborarii cu
partidul aflat la guvemare, considerind ca astfel putea obtine mai u~or
satisfacerea revendicarilor specifice. Dupa 1933, in conditiile ascensiunii Germaniei hitleriste pe plan european, in rindul acestei minoritati
s-a afirmat curentul de extrema dreapta de nuanta national-socialista.
"
In cadrul minoritatii evreilor, orientarea politica nu era unitara, existind
optiuni pentru formatiuni proprii (Uniunea Evreilor Romani- 1923, Partidul
Evreiesc - 1931) sau pentru alte partide: P.N.L., P.N.T., P.S.D., P.C~R.
~.a. Membrii acestei comunitati au condamnat energic actiunile antisemite
promovate de unele organizatii extremiste romane~ti (L.A.N.C., Mi~carea
Legionara), adresindu-se Consiliului Societatii Natiunilor ~i comunitatilor
"
evreie~ti intemationale. In anii interbelici s-a afirmat curentul sionist, care
urmarea crearea in Palestina a unui stat al evreilor.
Nici ucrainenii nu erau uniti sub aspect politic, ei oscirmd mtre Partidul
National Ucrainean (1926), care avea tendinte nationaliste, ~i Partidul
Taranesc Ucrainean (1931 ), cu orientare democratica.
Celelalte minoritati, avind o pondere mai mica in ansamblul populatiei
Romaniei, puneau accentul pe diferite asociatii culturale, religioase, de
mtrajutorare etc. Votul universal ~i egalitatea ill drepturi intre toti cetatenii
au facut ca reprezentantii comunitatilor etnice sa ocupe diverse functii
politice: parlamentari, membri ai guvemului, primari (Sibiu, Bistrita, Balti,
Cernauti, Bra~ov, Tirgu-Mure~) ~.a.
.

Catedrala catolica Strntul losif

din Bucureti
Determinati, semnificatia
' construirii Catedralei ortodoxe Ia
Alba lulia ~i existenta Catedralei
catolice Ia Bucure~ti.

29
'

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

Antisemitismul- politica de stat

,t<t''~ '". .. " .

.)
"" a . .

" .\

;. i1

.
.

.
.

"".....~~
.

'.-,)i

'

: 't:

Templul Coral
din
Budureti
..

.P rimul guvem care a promovat o politica antisemita a fost eel condus de Octavian Goga. El a interzis unele ziare considerate a fi evreie~ti
(,Adevarul", ,Dimineata", ,Lupta") ~i a adoptat un decret-lege pentru
revizuirea cetateniei evreilor care au venit in Romania dupa decembrie
1918. Decretul nus-a aplicat, deoarece Guvemul Goga a fost mlaturat
la 10 februarie 193 8. Constitutia din 2 7 februarie 193 8 prevedea: , ... toti
cetatenii romani, tara deosebire de origine etnica ~i credinta religioasa,
sint egali inaintea legii".
"
In vara anului 1940, dupa ce Romania a decis sa renunte la politica
extema traditionala ~i sa adere la Axa Roma-B.erlin-Tokio, regimullui
Carol al II-lea a trecut la adoptarea unor masuri cu caracter antisemit.
Evreilor lise interzicea, prin decretul-lege din 8 august 1940, ocuparea
unor functii ~idemnitati publice in statui roman, cumpararea de proprietati
rurale, casatoria cu ,romani de singe" etc.
0 asemenea politica avea sa cunoasca des!a~urari dramatice in anii
1940-1944.

."

Contributia minoritatilor nationale Ia dezvoltarea Romaniei

'

'

'

La progresele inregistrate de Romania in _p erioada interbelica,

minoritatile nationale ~i-au adus propria lor contributie.
"
In 1940, peste 50% din totalul firmelor industriale ~i comerciale
apaqineau unor cetateni din rindul minoritatilor nationale, iar in sistemul
bancar ponderea acestora era de circa 60%. Pe primele locuri se aflau
Nicolae Malaxa, proprietarulmtreprinderilor ,Malaxa" din Bucure~ti, Max
Auschnit, detinatorul majoritatii actiunilor la uzinele ~i domeniile Re~ita,
Aristide Blank etc.
"
In domeniul literaturii s-au remarcat B. Fundoianu (B. Fondane),
Tristan Tzara, Mihail Sebastian, I. Peltz; in istoria teatrului -loan Mas"
soff. In arte s-au afirmat personalitati precum Iosif Iser, J.Al. Steriadi,
J. Perahim (pictura); la realizarea Arcului de Triumf din Bucure~ti, inaugurat in 1936, au contribuit Fr. Storck ~i 0. Spathe. Scoala romaneasca
de medicina era reprezentata de savanti precum: Fr. IosifRainer, Arthur
Kreindler; cea de matematica - de Octav Mayer, Alexandru Myller,
Simion Sanielevici. In domeniul istoriei s-au remarcat: Ferenczi Sandor,
Gustav Giindisch; in eel al tehnicii - Hermann Oberth, Lazar Edeleanu
etc. Era un fapt obi~nuit ca la catedrele universitare, la manifestarile
~tiintifice, la expozitiile de pictura, sculptura, grafica etc. sa fie prezenti
cetateni romani de diferite nationalitati. In spectacolele de teatru, ope. ...,
..
. .
,.....
.
.
.
ra, revtsta parttctpau art1~t1 romant, evre1, german1, ru~1 etc.
Experienta perioadei interbelice arata ca problema minoritatilor
nationale a fast complexa ~i contradictorie. Au existat o seama de aspecte pozitive privind legislatia, spiritul de toleranta al romanilor, conlucrarea cetatenilor romani, indiferent de origine etnica, participarea
minoritatilor la activitatile economice, politice, culturale etc.
/\

losif lser, Autoportret

"'""'

30

_ restomatie
'

Decret-lege privind starea juridicii a locuitorilor evrei din Romania

Bucure~ti, 8 august 1940
Art. 7. Evreii nu pot fi:
a) functionari publici de orice fel, cu i fara salarizare ,
; colaboratori directi Ia activitatea serviciilor publice;
b) membri In profesiunile care au , prin natura lor,
egatura directa cu autoritatile publice, avocati, expefti i
a.te lndeletniciri asemanatoare;
c) membri in consiliile de administratie ale intreprin:erilor de orice natura, publice i particulare;
d) comercianti in comunele rurale;
e) comercianti de bauturi alcoolice i detinatori de
--onopoluri de orice titlu;
f) tutori sau curatori ai incapabililor care sint de religie
:'"etina;
g) militari;

1. Care a fast atitudinea statului roman fata

' de
minoritatne
..
, etnice?
2. Cum apreciati cadrullegal asigurat minoritatilor
etnice?
3. Exista o discriminare pe criterii etnice?
4. Reliefati, .. principcilele atitudini ~i optiuni politice
ale minoritatilor
etnice.
'
..
5. Care a fost contributia
nation
ale Ia
, minoritatilor
'
,
dezvoltarea econ.o mica a Romaniei?
6. Cum apreciati contributia minoritatilor nationale
'
'
'
'
Ia dezvoltarea invatamintului, ~tiintei ~i culturii in
Romania?
.

h) exploatatori sau inchirietori de cinematografe,

editori de cafti, ziare sau reviste romaneti , colportori de
imprimate romaneti i detinatori ai oricaror mijloace de
propaganda nationala romaneasca;
i) conducatori , membri i jucatori In asociatiile sportive nationale;
,
j) oameni de serviciu in institutiile publice.
Determinati caracterul discriminatoriu al acestui
'
decret-lege pentru minoritatea evreiasca.
Precizati
contextul
international
in
care
antise,
'
mitismul a devenit politica de stat in Romania.
Considerati ca o asemenea politica se inscria in
linia de conduita a romanilor fata
, de evrei?

libertatea Tntrunirilor, de libert~tea de asociatie ~i toate

libertatile ~i drepturile stabilite prin legi.
(Constitutia
din
1923,
art.
5)

Cum apreciatiaceste prevederi?

Cum s-a reflectatin plan politic libertat~a de asociere a minoritatilor
din
Romania?
'
.

2. Declaratia tiderului legionar CorneHu ZeleaCodreanu:

Noi nu s/ntem impo~riva minorita(ii ungar~, germane, bu/gare i ruse. In tara noastfa sintem numai
impotriva evreilor. Ei nu au dreptul Ia egalitate.
Ape lui Consiliului Central al Evreilor ( 1 martie 1936):

1. Afirmarea de catre statui roman a egalitatii in

Sa reabilitarn buna fratie i sa ne simtim unii linga

alfii In stradania pe care o cere progresul obfesc.

drepturi pentru toti cetatenH, indiferent de nationalitate,

religie i limba.
(Declaratia de unire a Basarabiei
cu Romania din 27 martie 1918)

Comenta~i aceste afirmatii, referindu-va Ia prevede,rile Constitutiei din 1923.

Recunoa~tem fiecarei minorita.t i nationale dreptul

Rezistenta pas iva- atitudinea unei parti a maghiarilor

de neacceptare a unirii Transilvaniei cu Romania,
..
In speranta ca Ja Conferinta de Pace de Ia Paris
(1919-1920) nu se va recunoa~te actul de Ia 1
decembrie 1918.

statu lui unitar

a se dezvolta
liber in cadrele organizatiei
...
..
..
'
i in conformitate cu aspfratiile neamului romanesc
ba~tina in aceasta ~ara.
(Declaratia lui Ghe()rghe Tofan ,
vicepre~edinte al Comitetului fo~tilor refugiati'
din Bu.covina, 25 n.oiembrie 1918)
.

. .

Deplina Hbertate nationala pentru toate popoarele

conlocuitoare.
(Rezolutia din 1 decembrie 1918
de unire a Transilvaniei cu Romania)
.

Romanii, fara deosebire de origine etoica, de limba

sau religie, s~ bucura de libertatea contiintei , de
libertatea invatamlntului , de libertatea presei, de

,. 1

Optantii unguri - circa 360 de mari proprietari unguri

din TransHvania, care, dupa unirea din 1918, s-au
stabiHt In Ungaria, au fosf expropria~i . pe baza l~gii
agrare din 1921 . Sprijiniti de guvernul de Ia Budap~sta, ei au acuzat Romania ca nu respecta tratatuJ
minorita1ilor, deoarece.proprietarii expropriali devenisera cetateni maghiari.
Antisemitism- atitudine ostila.fala de evrei, intemeie3ta
pe discriminarea rasiala ~i religioasa.
lredentism - micare anexionista, national-~ovina.

31

""

6. DREPTURI $1 LIBERTATI DEMOCRATICE

IN CONSTITUTIA DIN 1923
'

'

Lectie de sintezii
'

Constitu(ia dirz 1923, intratd in istorie Cll nlllnele de Constitu{ia Unificdrii, a avut un caracter democratic, asigurind baza legald pentru acfiunile de consolidare ~i dezvoltare a Romaniei.
Czlprinzind 138 de articole, din care 76 erau preluate din Constitll{ia din 1866, noul aeziimfnt
constitu(ional re.flecta realitatea desavir~irii unitd(ii na(ional-statale, consfintea separa(ia
p ztterilor in stat (legislativa. executivd ~i judeciitoreascd), asigura /argi liberta(i i drepturi
.
""
.
.
""' ..
p entrll toft cetafenll tarzz.
Despre drepturile romanilor
Art. 5. Romanii, fara deosebire de origine etnica, de limba sau de religie, se bucura de fibertatea contiintei, de libertatea invafamintului, de
libertatea presei, de libertatea intrunirilor, de
libertatea de asociafie i de toate libertatile i
drepturile stabilite prin legi.
Art. 6. Constitufiunea de fata i celelalte legi
relative Ia drepturile pub/ice determina care sint,
fn afara de calitatea de roman, condifiunile necesare pentru exercitarea acestor drepturi.
Legi speciale, votate cu majoritate de douii
treimi, vor determina condifiunile sub care femeile
pot avea exercifiul drepturilor politice.
Art. 7. Deosebirea de credinte religioase i
confesiuni, de origine etnicii i de limba nu constituie in Romania o piedica spre a dobindi drepturile civile i politice i a le exercita.
Art. 8. Nu se admite in stat nici o deosebire
de na~tere sau de clase sociale.
Toti romanii, fiirii deosebire de origine etnica,
de limba sau de religie, sint egali inaintea legii
$i datori a contribui fara deosebire Ia darile i
sarcinile pub/ice.
Art. 9. Toti strainii afliitori pe piimintul
Romaniei se bucura de protecfiunea data de legi
persoanelor ~i averilor in genere...
Art. 11. Libertatea individuala este garantata.
Timeni nu poate fi urmarit sau perchezitionat, decit in cazurile i dupii formele previi=ute in legi.
imeni nu poate fi definut sau ares tat, decft in
puterea unui mandat judeciitoresc motivat, care
trebuie sa-i fie comunicat in momentul arestiirii
sau eel mai tirziu in 24 de ore dupii definere sau
arestare...
32

Art. 13. Domiciliul este neviolabil.

Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face
decit de autoritatile competente, in cazurile anume
prevazute de lege i potrivit forme/or de ea prescrise.
Art. 14. Nici o pedeapsa nu poate fi in:fiintata,
nici aplicata dec it fn putere a unei legi ...
Art. 17. Proprietatea de arice natura, precum
i creanfele asupra statului sint garantate ...
Art. 22. Libertatea contiintei este absoluta.
Statui garanteaza tuturor cultelor o deopotriva libertate i protecfiune, intrucit exercifiul lor
nu aduce atingere ordinii pub/ice, bunelor moravuri i legilor de organizare ale statului.
Art. 24. Invafamintul este fiber in condifiunile
stabilite prin legi speciale i intrucit nu va fi
contrar bunelor moravuri i ordinii pub/ice .. .
Art. 25. Constitufiunea garanteaza tuturor !ibertatea de a comunica ~i publica ideile i opiniunile lor prin grai, prin scris i prin presii.
Nici cenzura, nici o alta masura preventiva
pentru aparifiunea, vinderea sau distribufiunea
oricarei publicafiuni nu se va putea fnjiin{a ...
Art. 28. Romanii, .fiira deosebire de origine etnicii, de limba sau de religie, au dreptul de a se aduna pa~nici i fora arme, conformindu-se legilor care
reglementeaza exercitarea acestui drept.
Art. 29. Romanii, fara deosebire de origine
etnica, de limba sau de religie, au dreptul de a
se asocia, conformindu-se legilor care reglementeaza exercifiul acestui drept.
Art. 30. Fiecare are dreptul de a se adresa Ia
autoritatile pub/ice prin petifiuni subscrise de cite
una sau mai multe persoane, neputind insa petitiona dec it in numele subscriilor.
/\

Separatia puterilor in stat

Puterea executiva
Regele i Consiliul de Minitri (guvernul)
Regele: - nume~te ~i revoca mini~trii
- are dreptul de a dizolva Parlamentul
- sanctioneaza ~i promulga legile
- nu poate interveni in actele justitiei
- este capul armatei.
Mini~trii: - exercita puterea in numele regelui
- sint raspunzatori pentru toate actele
regelui, pe care trebuie sa le semneze. Nici o lege nu
este valabila tara semnatura ministrului de specialitate
(resort).
Membrii familiei regale nu pot fi mini~tri.

Puterea legislativa

Puterea judecatoreasca

Regele ~i Reprezentanla nalionala (Parla-

Curtea de Casalie i
Justitie

mentul, ales pe 4 ani) ;

fiecare are drept de initiativa legislativa.
Parlamentul
este
bi.
cameral: Adunarea Deputatilor ~i Senatul;
- adopta legile ~i are
dreptul de a interpela guvernul.

'
- este instanta suprema a puterii judecatore~ti ;
- singura care are dreptul sa judece constitutionalitatea legilor;
'"'
.
- se ocupa cu organ lzarea ~i functionarea puteri i
j udecatore~ti.

Opinii despre Constitutia din 1923

-Ion I.C. Bratianu (Partidul National-Liberal):
Avem convingerea cii ea corespunde rezul-antei adevaratelor interese mari ale neamului i
ule statului i cape temeiul ei se poate i trebuie
sa se dezvolte o noua viafa puternica i f ecunda
societafii i a statului roman fn curs de eel
ufin o jumatate de veac.

- Programul P.N.T. (1926):

Constitufia Romaniei fntregite va trebui sa
cuprindii toate garanfiile drepturilor i libertafilar cetafeneti, precum i mijloace de aparare
legala fmpotriva oricarui abuz de putere.
D e asemenea, ea trebuie sa mai prevada o
reala responsabilitate ministeriala i a fun cfionarilor publici .

Limite ale Constitutiei din 1923

'

- Se lasa pe seama legislativului stabilirea de:aliilor cu privire la modalitatile in care libertatile

:i drepturile democratice urmau sa fie exercitate.
- Coroana ~i birocratia 1~i pastrau largi posiilitati in interpretarea ~i aplicarea prevederilor
Constitutiei.
'

- Nu era consfintita egalitatea, in plan politic, dintre femeie ~i barbat.

- Prevederile constitutionale puteau fi incalcate
prin diverse moduri: cenzura, starea de asediu,
interventia administratiei in alegerile parlamentare
pentru a asigura succesul guvemului.

FIXAREA CUNOSTINTELOR
,
'
Drepturile democratice se refereau in principal
Ia: conc:tiinta, invatamint, priesa, intruniri, asociatie.
~
'
'
'
Deosebirile de confesiune, de origine etnica i
de limba nu constituiau in Romania o piedica spre a
dobindi dreptur.i civile i politice.

Romanii, fara deosebire de origine etnica, de

limba sau de r.eligie, eliau egali in fala legii.
Nimeni AU putea fi retinut sae arestat decit in
puterea unui mandat judecatoresc motivat.

33

"'

est de evaluare
-

'
I

..

... --

.-

~......,.-..--

.
~

--

~..--,.-

. -- .

-.r''?. "'t."'

,_

'

: .

'

VIATA POLITICA
IN PERIOADA INTERBELICA

A.

"'

.;

..

I. Definiti
urmatoarele
notiuni
istorice:
re,
'
gionalism, extremism, pact de neagresiune,
monarhie autoritard, unitate sujleteascd.
15 p.
II. Ordonati cronologic evenimentele din
coloana A, scriind in spafiile din coloana B
literele corespunzatoare succesiunii corecte.
A

a) introducerea calendarului gregonan

b) constituirea partidului ,Totul pentru Tara''
'
c) infiintarea Partidului National
Taranesc
'
d) asasinarea lui Armand Calinescu
e) fuziunea Partidului Taranesc din
Basarabia, condus de Ion Inculet, cu
Partidul National-Liberal

1. ...
2 ....
3....

4 ....
5. . ..

15 p.

III. Analizati textul de mai jos, raspunzind

Ia intrebarile ce urmeaza.
Orice alta politicii decft aceea a Frontului
Rena$ferii Nafionale va fi socotitii clandestinii,
iar autorii ei pedepsifi cu degradarea civicii pe
termen de la 2 pfnii la 5 ani.
1. Din ce document face parte acest text?
2. Ce era Frontul Rena~terii Nationale?
3. Lace perioada din istoria interbelica se refera
textul?
4. Care era situatia celorlalte partide politice din
Romania?
5. Cind ~ide ce Frontul Rena~terii Nationale s-a
transformat in Partidul Natiunii?
'
15 p.

34

15 p.

'

IV. Completati spafiile libere cu un eveniment istoric in care a fost implicata fiecare dintre urmatoarele personalitati:
1. Ferdinand I ---------------------2. Carol al 11-lea
--------------------3. Comeliu Zelea-Codreanu - - - - - - - - - - - 4. Ion I.C. Bratianu ----------------5. Alexandm Averescu --- -- ------ -- -- "Incercuiti

V.
varianta corecta.
'
1. Criza dinastica a fast declan~ata de
a) Carol I.
b) Ferdinand I.
c) principele Carol.
2. Parlamentul a votat legile prin care se ratifica unirea Basarabiei, Bucovinei ~i Transilvaniei cu
Romania, la data de
a) 1 decembrie 1918.
b) 29 decembrie 1919.
,
c) 4 ianuarie 1926.
3. Principele Carol a fast proclamaf rege al
Romaniei, devenind Carol al II-lea, la data de
a) 15 octombrie 1922.
b) 8 iunie 1930.
c) 20 iulie 1927.
4. Monarhia autoritara s-a instaurat in anul
a) 1922.
b) 1938.
c) 1940.
5. Atitudinea de ,rezistenta pas iva" fata de statui
roman se intilnea la liderii minoritatii
'
a) germane.
b) maghiare.
c) evreie~ti.
15 p.
VI. Precizati ce evenimente au avut loc Ia
'
urmatoarele date:
1. 20 iulie 1927;
2. 25 noiembrie 1937;
3. 10 februarie 1938.
15 p.
Nota: Se acordd 10 puncte din oficiu.

.
.
1a a econom1ca
~

'

.A

1n re an11
'.. . '.

.
'

oa

-. EVOLUTIA ECONOMIEI
'

"""

"""

ROMANE~TIIN

...,

PERIOADA INTERBELICA

""

'' perioada i1tterbelicli, Rotltiiltia a Cllltoscut illlporttlnle 1n11fa(ii ecol1' tJ~Inice, ca cter':ate
, cre~terea rolltltti indtlstliei in a11.. ,a,,blttl ecOilOIIliei na(itJI7ale. La ifir~ t, I pe;. oadei il'l_..rbelice, Roltziitritl se ~fla u1 categoria (iirilor europe11.e cu o dez 'Olta1~e -edie,. al ~~ ri de
___oaria, Polollia, 111gosltLVia.

Caracteristicile economiei romane~ti in perioada interbelica

_Marea U11i~~ _~ creat un cadru nou, ~avorabil dezvoltarii generale a
Perspectivele Romaniei
societa!ii r~~~ti. Structurile economice au cunosc~t !llll_@tii impqffi!nte,
Romania de miine va fi un
d~t_~pninate de _o_s~rje - de -fac~orE-uf!ii~rile~!~_?:R_9i1J.lui m.Qndial, _politica
[at ecohomic complet, prifl foguv~mamental~,_ !~_gjJ~tia (reforma agrara, legile privind economia), schimJsirea intregului neam Ia pro-barile r9_4.~~e i~ :g}_entalitat~~_s_olectiva, c9nte_xtul europ~~n ~.a.
airea conomica, prin bogae mate -iale deosebite pe care
Imaginea Romaniei interbelice avea trasaturi specifice, unele existind
:lritoriile dobindite le aduc in tara
~i inainte de 1918: agricultura era baza economiei; se dezvoltau i_ndus-- ---xclusiv agricola de pina mai
e, sisfemllfbancar;
majoritatea
pQpulatiei
-tria, -transporturile,
___. .- ~o~unicatn
- - -. .. .
. .
contin!:la sa traiasca
in
mediul
rural,
se
mentinea
contrastul
dintre
sat
~i
Vintila Bratianu,
- '
1919
ora~; in planul mentalitatii persista un anumit conservatorism.
"
In ansamblu, Romania a cunoscut un proces de modemizare, situindu-se in categoria tarilor europene cu o dezvol!are
m~.di..e~_aliituri de
IJl.lonia, Ungaria, Iugoslavia ~.a.
Prin in!aptuirea Marii Uniri,
perspectivele dezvoltarii econo"
mice au crescut. In anii 19181922, ca ~i celelalte tari participante la razboi, Romania a resimtit putemic marile pierderi
"
materiale ~i umane. In 1919 nivelul productiei ajunse la 25%
fata
de
anul
1914.
Refacerea
'
'
economica a durat pina in 1922,
dupa care a urmat o perioada
"
de dezvoltare pina in 1928. In
anii crizei economice ( 19291933) a avut loc uri recul, productia scazind cu circa 40%.
'
Dupa 1934 s-a inregistrat un
"
.
"
nou avtnt, economta romaneasca atingind nivelul maxim
Sonde In Valea Prahovei, 1930
de dezvoltare in 1938.
"

.....

...

_.._

~---- ....
~

---

--

35

I STORIA ROMAN I LOR . EPOC A C O NTEMPORANA

Productia medie Ia hectar

'
in citeva tari
'
in anii 1931-1935
... n 4

C)
..n 4

C)

...

Jill:,

ns
ns

..,

...

::l

......

c-

C)

820
1 240
1 390
2 170
1 300
1 130
1 690
1 020
1 140
2 910
840
870
930

Categoria
de
exploatatii

Exploatatiile
'
{numeric)

o/o

Suprafata
total a
(ha)

o/o

5
8
2
3

28,0
44,3
10,6
17,1

Suprafata
insamintata
'
(ha)

.c
E

...0
::::J

1 090
1 830
1 490

1 630
990
1 590
1 560
1 270
2 580
1 420
1 890

Determinati nivelul dezvoltarii

'
agriculturii Romaniei dupa productia medie Ia ha a principalelor culturi cerealiere.

0-5 ha
2 460 000
0-100 ha
807 800
100-500 ha
9 500
peste 500 ha
2 700
Total

74,9
24,7
0,3
0,1

535 000
745-000
095 000
375 000

3 280 000 100,0 19 750 000

35,8
42,6
7,2
7,4

100,0 12 850 000

100,0

"

Agricultura a ramas ramura de baz_a a_economiei. In sectorul agrar

lucra circa 80% din populatia activa a tarii. Dupa reforma agrara din
1918-1921, cultivarea panlintului s-a reorganizat pe baza micii p_r_oprietati.
Economi~tii

au apreciat ca o gospodarie taraneasca era rentabila daca

avea eel putin 5 ha de pamint. Dar, deoarece 75% din gospodariile
tarane~ti aveau mai putin de 5 ha teren arabil, acestea nu puteau prac"
tica o agricultura modema. In consecinta, productia la hectar a scazut,
Romania afl1ndu-se mult in urma statelor occidentale ~i chiar a celor
vecine (Bulgaria, Jugoslavia, Ungaria).
Dupa reforma agrara, ~i in acest s_e_ctor &::.a _ac_Qynty_at dezvoltarea
economica pe baze capitaliste. Productia g.lobala de cereale aproape
s-a dublat in numai cinci ani, de la 7,3 milioane tone in 1924 la 13,7 milioane tone in 1929. Acest progres s-a datoratln principal f!e~terii
"
suprafetei arabile prin reducerea pa~unilor ~i defri~area
unor
pad
uri.
Insa
----el nu a fost insotit ~i de cre~terea productiei medii la hectar, care a inregistrat o scadere in comparatie cu perioada 1911- 1915. Aceasta s-a
dat~rat lipsei de inventar agricol modem, rarimitarii proprietatii tarane~ti,
metodelor invechite de cultivare a pamintului.
-

i ntre industria ~i agricultura

romaneasca exista o prapastie.
Productivitatea industriei este in
medie de noua ori mai mare decit cea a agriculturii (daca tin em
seama i n agricultura ~i de munca femeilor ~i a copiilor).
Aceasta diferenta de productivitate este datorita salariilor
care sint in industrie de noua ori
mai mari decit in agricultura ~i
capitalului specific care este in
industria de opt ori mai mare
decit i n agricultura.

Enciclopedia Romaniei,
vol. IV, Bucure~ti , 1938, p. 889
---~-

--~~

Prin ce se explica productivitatea scazuta in agricultura?

36

/o

4 600 000
6 380 000
920
000
.
950 000

Aprecieri privind raportul

dintre industria i agricultura

---

...,Jill:1,.

Q.

Roman ia
ltalia
Franta
'
Germania
Ungaria
Polonia
Cehoslovacia
lugoslavia
Bulgaria
Olanda
Canada
Statele Unite
Argentina

Tabel cuprinzind terenurile agricole pe categorii,

dupa suprafata exploatatiei, in anul1930

Familia de tarani Ia muncile cimpului. 1920

Viata economica lntre anii 1918 si 1940

'

reciere cu privire Ia evolutia

ecanomica a Romaniei
in per:ioada interbelica
Astfel incit, intensitatea moe'Tlizarii nuafost egala in toate
_ n partimentele proauctive. Pe
- -nd industria fusese nevofta a
_~:)c eda Ia a mple modificari
.-.OWJ Jcturale, pentru a obline o
.
'
-=zvoltare ~i piete avant~joase ,
- agricultura modernizarea nu
~ ::Jst spectaculara, ac~st deme- i nregistrTnd doar un progr~s
-..ooerat. .. A~a incit factorul co~rii calor doua ram.uri econo- :e devenea un coeficient de
:x>rtanta majo~a pentru insu~i
_::a izarea procesului de dezvol---e ~i modernitare economica ...
.

'

Criza economica a afectat in mod deosebit agrj_cultura, de.te.rminind

o scadere a suprafetelor cultivate ~i a pretului la produsele agricole. In
aceste condi!ii, taranimea a fost silita sa faca imprumutur1 la camatari
~i banci, sa contracteze mari datorii. Pentru achitarea lor s-a ajuns la
vinzarea silita a numeroase loturi de pamint.
Adoptarea unei legislatii agrare adecvate a fost -solutia pentru ie~irea
din criza. Ea a vizat conversiunea datoriilor agricole prin legile- d1n anii
1_~932, 1933 ~i 1934, acordarea de credite pentru achizitionarea de ma~ini
~i utilaje agricole. Dupa 1934 se inregistreaza un anumit progres, .se
diversifica culturile agricole, se dezvolta viticultura, pomicu1tura, sericicultura etc.
Din punctul de vedere al productiei globale, Romania se afla pe primul
loc in Europa la porumb ~i floarea-soarelui.
-

--

Industria a fost cea mai dinamica ramura a economiei, dezvoltin"'

du-se intr-un ritm mediu de 5% pe an. In perioada interbelica s-a inregistrat o cre~tere a rolului industriei in ansamblul economiei romane~ti.
Aceasta s-a
datorat
bogatiei
de
materii
prime
de
care
dispunea
R_
9mania,.
-------- _ -....
polit1cii oficiale de credife ~i masurilor de ordi~ _legislativ.,.~Cat:e-.aU~-Ca~
- - - - : - . - . -. - . - . - -

Stabiliti, in ce masura s-a modicat raportul dintre agricultura

- industrie.

----

--

_ _ _ ...... _ . _

....

..

...

..

..

-----

-~ ~

,6 . . .

facterizat~~Q!I~@ia_::prmnu1I
n~iiie-' ':
_ _Dup~ depa~irea greutatilor generate de razboi, industria a cunoscut
in anii 1923- 1928 o dezvoltare accentuata, intemeiata pe largirea pietei
interne, consolidarea pozitiilor burgheziei autohtone, interventia statului
~i promovarea politicii protectioniste. Astfel, l'n 1928, nivelul industriei
prelucratoare (alimentara, textila, lemn, pieHirie, materiale de constructii,
metalurgica) era superior celui al anului 1924 cu 56%, cre~terea cea
mai spectaculoasa l'nregistrind-o industria petroliera - cu 250%.
Criza economica s-a concretizat prin scaderi masive ale preturilor ~i
p~od?ctiei, prin falimentele multor intreprinderi.
Dupa 1933, dezvoltarea industriei s-a derulat intr-un ritm intens, anul
1938 fiind momentu1 de virf alintregii evolutii economice a Romaniei.
"'
Intre 1934 ~i 1939, industria a inregistrat progrese remarcabile. Cel mai
rapid ritm de dezvoltare 1-a cunoscut industria petrolului, apoi industria
metalurgica ~i textila. ~oncomitent, s-a trecut la diversificarea productiei.
S-a imbunatatit ~i calitatea tehnica a industriei, astfelincl't rafinariile de
petrol din Valea Prahovei, locomotivele fabricate la uzinele ,Malaxa"
(Bucure~ti) ~i la Re~ita, avioanele I.A.R. (Bra~ov), vagoanele produse
la Astra (Arad) intruneau performante la nivel european .
..

'

- 1ion I.A. R. -80. Model 1939.

~---au construit 467 exemplare.
Viteza: 520 km/h.
Plafon de zbor: 10 000 m.

Transporturile ~i telecomunicatiile au. cunoscut un intens proces

de modemizare. S-a realizat o retea de ~osele nationale asfaltate. S-a
modernizat transportul pe calea ferata; in 1939 aceasta avea o lungime
de 11 410 km. A luat fiinta transportul aerian intern ~i extern, compania
L.A.R.~.S. (Liniile Aerien_e Romane Exploatate de Stat) fi\nd cea mai
mare d1n sud-estul Europe1.
"'
In 1928 s-a inaugurat postul national de radiodifuziune, care transmitea muzica (populara, u~oara, simfonica, de opera, de opereta), piese
de teatru, conferinte pe teme educative ~i ~tiintifice, sfaturi practice,
buletine de ~tiri etc.
'

Tren aerodinamic construit

a uzinele ,Malaxa" (Bucurefi)

37

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

Nicolae Titulescu
despre evolutia Romaniei
...

In fata noastra sta un uri a~

program de refacere, pe tarimul
economic, in genere,
pe tarimul
..
industrial ~i al cailor de comunicatii , pe tarimul cultural, pe
tari mul militar, in special. Noi nu
putem - dupa ce amJacut ~oma
nia Mare - sa nu facem toate
j ertfele necesare pentru a o
pastra ~i a o dezvolta.
$i, sa se ~tie pr~tutindeni , ~i
i nauntru ~i in afara, ca sintem
hotariti sa ne facem pe de-a
i ntregul datoria pe care ne--au
lasat-o mortii no~tri.
...

In ce masura au fost realizate

obiectivele schitate de Nicolae
'
Titulescu?

Finantele, in primii ani de dupa Marea Unire, au fost afectate de

pierderea tezaurului Bancii Nationale a Romaniei ( confiscat de sovietici) ~i de distrugerile provocate de razboiul mondial. Treptat, situatia
s-a redresat ca urmare a dezvoltarii economice. In 1920 s-a realizat unificarea monetara prin retragerea coroanelor ~i rublelor, raminind in
"
circulatie numai leul, emis de Banca Nationala a Romaniei. In 1929
s-a inraptuit stabilizarea monetara, cursul leului fiind de 32 de ori mai
mic decit in anul 1890. Majoritatea bugetelor anuale s-au soldat cu
excedente. Romania avea un sistem bancar cu ramificatii pe intreg teritoriul national.
'
0 problema cu care s-a confruntat economia romaneasca a fost cea
"
a capitalului strain. In 1916, ponderea acestuia in industria Romaniei
(vechiul Regat) era de circa 80% (in industria petrolului procentul atingea 98%). Ca urmare a efortului de dezvoltare prin forte proprii, a
cre~terii puterii economice a tarii, in 193 8 prezenta capitalului strain in
industries-a redus la 37% (in industria petrolului acesta avea vreo 70%
din totalul capitalului) .
S-a dezvoltat comertul interior prin intensificarea schimbt1lui dintre
sat ~i ora~. Comertul exterior s-a manifestat printr-o balanta activa (excedentara); se exportau indeosebi produse petroliere, forestiere, agricole ~i se importau ma~ini, utilaje etc.
.1'.

Rolul statului in modernizarea economiei

"

Contributia
ramurilor
'
.
economice Ia produsul social
i Ia venitul national in 1938
.

~
:::s

E
cu

a::

Industria
Ag ri cu ltura
~i silvicultura
Constructiile
,
Transporturile
Circulatia
,
marfurilor
Alte ramuri

..

:s~
..., ,.

#A
,
,

&

::s-a.!

eu0

.....
~
.0
......
:::S..,._
cc

--

'V

W.tl)

-J

39,0

30,8

30,1
5,4
6,4

38,1
4,4

11 ,2
7,9

14,9
5,3

f t'

CDO

,~

I ...

6;5

Intocmai ca in alte tari europene, s-a accentuat rolul interventionist

al statului in economie, mai ales dupa anii criz'ei economice. Aceasta
interventie a constat in finantarea industriei de la buget, asigurarea unei
protectii vamale ridicate, incurajarea industrializarii plantelor textile, reglementarea ~i controlul cartelurilor, stimularea intreprinderilor producatoare de articole ce nu se fabricau in tara, reducerea impozitelor datarate de intreprinderile care foloseau materiile prime din agricultura, acordarea unor prime de export, lansarea de comenzi ferme, in special in
domeniul militar, crearea in 1938 a Ministerului Economiei Nationale.
"
In 193 8, pentru prima data in istoria Romaniei, ponderea sectorului
industrie- transporturi-constructii a depa~it-o pe cea a sectorului agricultura- silvicultura, atit in privinta produsului social cit ~i a venitului
national. Astfel, Romania s-a transformat dintr-o tara eminamente ~grara
in una agroindustriala.
"
In acel an, venitul national pe cap de locuitor era in Romania de 110
dolari, mai mare decit in Turcia (6,2 dolari), Grecia (76 dolari), Bulgaria
(89 dolari), Polonia (94 dolari), Jugoslavia (106 dolari), Ungaria (108
"
dolari). In Europa, eel mai mare venit national se inregistra 1n Marea
Britanie - 490 dolari.
"
Infringind numeroase obstacole - intre care distrugerile din timpul
Primului Razboi Mondial, ravagiile crizei economice din 1929-193 3, presiunea monopolurilor straine- Romania a cunoscut in perioada interbelica o dezvoltare economica semnificativa.

38
,

._. . . restomatie
'

Economia nationald
a Romaniei Mari
,
Romania veche era din punct de vedere economic un
stat in condi1ii atTt de anormale pe cit era din acel politic ~i
militar. Jumatate din neamul romanesc traia in afara
hotarelor sale ~i deci mare parte din energ ia lui nu putea
contribui Ia propa~irea statului.
[... ] Statui marit este o unitate economica, adica un
stat economice~te desavir~it , putTnd trai in limitele hotarelor sale viata
sale natu, economica moderna. Conditiile
,
rale ii ingaduie dezvoltarea unei agriculturi , in toate ramurile sale, crearea tuturor industriilor de baza care dau
unui stat caracterul sau industrial, dezvoltarea unui comert,
nu numai pentru desfacerea lesnicioasa a produselor
agriculturii ~i industriei sale in interior, ~i deci pentru
satisfacerea nevoilor sale prin propriile sale mijloace,
dar ~i pentru a aduce pe fluvii ~i pe mare bogatiile sale
sau produsele venite din tari indepartate.
[ ... ] Produsele culturii pamintului ~i a animalelor,
lemnele vor fi materiale prime pe care o industrie bine
i ndrumata le poate folosi pentru a satisface nevoile
noastre prin noi in~ine sau pentru a le exporta. Ele nu vor
noastre un caracter industrial. Acest caracter
da insa tarii
,
nu poate fi dat decit prin dispunerea de energie in cantitate
suficienta ~i lesne de pus in valoare ~i daca bogatiile
n oa~tre vor permite infiintarea unor industrii de baza.
In ceea ce prive~te energia, Romania Mare va fi o tara
oinecuvintata. Ea, pe linga petrolul ~i lignitul care serveau

1. Cum se prezenta economia romaneasca Ia sfir~itul Primului Razboi Mondial?

2. Care au fost principalele caracteristici ale economiei romane~ti in perioada interbelica?
3. Ce consecinte a avut reforma agrara asupra
productiei agricole?
4. Ce mas uri au luat guvernele pentru dezvoltarea
agriculturii?
5. Cum explicati cre~terea rolului industriei in ansamblul economiei nationale?
'
6. Ce evolutie au cunoscut
transporturile ~i telecomunicatiile?
'
7. Cum apreciati situatia finantelor in perioada ihterbelica?
8. Care au fost modalitatile
de
interventie
ale
sta,
'
tului roman in economie?
9. Argumentati de ce anul1938 a devenit un an de
referinta al economiei romane~ti interbelice.
I

...........

1. Argumentati legatura dintre interventia statului

in viata economica ~i rezultatele obtinute de Romania
in perioada interbelica.
2. La o suprafata arabila de 13 milioane ha, Romania avea in 1938 doar 5 000 tractoare, ceea ce insemna un tractor Ia 26 000 ha.
Cum se desfa~urau muncile agricole in perioada
interbelica?
lmaginati-va o zi de lucru Ia arat, Ia semanat sau
Ia cos it.

pina azi exclusiv ca producatori de forta , va gasi in minele

de carbuni din Banat ~i Petro~ani-Lupeni o rezerva
suficienta pentru a mi~ca inca multa vreme industria ei ,
iar gazele naturale subterane din Ardeal sint un alt izvor
de care putem dispune.
in sfir~it, lantul Muntilor Carpati formeaza prin caderile
lor de apa o rezerva de energie care nu se poate istovi ~i
prin care situatia lor va permite sa duca spre cele doua
povJrni~uri , spre cimpie , toata forta nefolosita inca a
acestor caderi de apa. [ ... ]
Punerea in valoare insa a bogatiilor moarte de care
am vorbit mai sus , a rezervelor de energie ~i capital
disponibil, a unor insu~iri care fac din neamul nostru
unul dintre cele mai apte ale Europei pentru a beneficia
de descoperirile moderne, nu se poate face fara un
invatamint profesional cit de temeinic organizat pentru a
ci~tiga atTta timp pierdut. El trebuie sa fie fermentul care
favorabile de care am vorbit
va da viata
, tuturor conditiilor
,
mai sus ~i care face din Romania Mare una din unitatile
economice cele mai complete din tarile civi~izate [ ... ].
Ce conceptie economica este exprimata in acest
text?
Argumentati aprecierea ,statui marit este o unitate
economica".

3. Analizati tabelul ,Populatia Rqmaniei dupa mediu I de locuire" ~i stabiliti in care provincii populatia
urbana era mai numeroasa. Ce semnificatie are gradul de urbanizare a unei tari?
'

Teritoriul
Oltenia
Muntenia
Dobrogea
Moldova
Basarabia
Bucovina
Transilvania
Ban at

Comune
urbane
198
1 101
196
592
370
228
519
167

223
766
478
127
971
056
675
489

o/o

Comune
rurale

13,1
27,4
24,1
24 ,4
12,9
26 ,7
14,1
17,8

1 314 952
2 927. 242
618 997
1 841 469
2 493 431
624 953
2 698 313
772 469

/o

86,9
72 ,6
75,9
75 ,6
87 ,1
73 ,3
83 ,9
82 ,2

Cri~ana

~i Maramure~

Romania

267 254
3 651 039

19,9 1 114 163 80,1

20,2 1.4 405 989 79,8

Criza economica - neconcordante

sau
contradictii
,
'
care produc o incetinire sau o dereglare a activitatii

econom1ce.
Balanta comerciala - raportul dintre exportul ~i importul unei t~ri .
Dobinda - suma de bani care se plate~te de obicei i n
procente pentru un i mprumut banesc.

39

IS TORIA ROMANILOR . EPOCA CONTEMPORANA

2. SPECIFICUL DEZVOLTARII BASARABIEI iN CADRUL ROMANIEI iNTREGITE

A

ur

1 pe ioada i1rte belied, Ba. arabia a ;,,, egistrat reale p oorese

to te tlo 11e1 iile: ad111i1fis. ' ecorlOI11ic, social, cultz ral. Grijtl pert u ]Jropa~irea tlce~ tei pro i1'1cii a coiJstittlit una

e pri1 cipalele preocupii1 i ale stat lui

0111a 1.

Principalele ram uri ale economiei in Basarabia

Dupa Unire , multe lucruri
bune s-au realizat in provincia
noastra, dar ~i mai multe inca
..
au ramas sa fie infaptuite. In
afara de $coala,, Biserica, Justitie ~i Administratie, care au facut progrese mari, indiscutabile,
noi, basarabenH ne putem mindri cu reforma agrara, pe care
am infaptuit-o ~i pe care inca nici
o ' ara din lume n-a putut-o realiza,
cum am realizat-o noi.

Marea Unire din 1918 a incununat aspiratiile de veacuri ale romanilor

de a trai in limitele unui singur stat national.
Basarabia era provincia cea mai inapoiata din punct de vedere economic ~i cultural. Dupa 1918, statui roman s-a straduit ~i a reu~it sa ridice
aceasta provincie la o mai buna stare morala, materiala, culturala ~i de
civilizatie. Aceasta politica a fost facilitata de faptul ca, in ciuda politicii
de rusificare dusa de autoritatile tariste, basarabenii ~i-au pastrat limba,
datinile ~i obiceiurile.
.

Agricl_!ltu_ra_reprezenta in aceasta provincie ramura de baza a econo.miei..Basarabia este o regiune de dealuri ~i cimpii cu un sol foarte proloan Pelivan
ductiv. Cultura cerealelor ocup~a_primuLlo_c. '
Cultura
griului_
s-a
extins
datorita
sprijin_ului
acordat
de
statui
roman
Stabiliti consecintele econo- prin valorificarea_proquselor (cumpararea griului de catre cooperative) ~i
'
'
mice, sociale i politice ale
prin
reducerea
cu
50%
la
tariful
de
transport
pe
calea
ferata.
Pro_
ductja
reformei agrare.
medie la hectar la porumb a inregistrat 0 scadere, _cauzata, in principal,
de rarimitarea prQprietatii, de lipsa ma~inilor ~i utilajelor modeme.
era
detinut
de
cultura
vitei-deLocul al doilea in economia Basarabiei
'
,
vie ~i a pomilor fructiferi, in special in zonele din valea Nistrului, Tighina
~i Cetatea Alba. Basarabia era renumita pentru vinurile sale, care reprezentau unimportant produs pentru export. Cre~terea a.nimalelor cQnstituia o alta ramura imP--ortanta
-. .a- ec9nomiei basarabene, predominind numarul de vite i cai.
-- - , Pescuitul se practica mdeosebi in
t
numeroasele lacuri din Bugeac,
-'
l
pe limanul Nistrului ~i pe coasta
Marii Negre.
Pentru valorificarea productiei agricole, gu ernul roman a
IncuraJat mt ~carea cooperat1sta.
In 1938, numiirul de membri in
cele 424 de cooperative din Basarabia era de 103 000. Creditele acordate cooperative/or
in cursu! anului 1938 s-au ridicat !a sum a de _ 90 000 000
lei,
iar
fn
prirna
jumiitate
a
Regele Ferdinand i regina Maria
anului 1939, Banca _ ~ationala
printre taranii improprietariti din Basarabia
,
'

"

/\

40

'lwl

Viata economica lntre anii 1918 si 1940

'

'

a Romaniei a aprobat unita{ilor cooperatiste din Basarabia suma

de 142 000 000 lei.
SprijinuLstatului roman s-a resimtit ~i in extinderea 1nvatamintului
-agricol.prin 1nfiintarea ~colilor de profilin mai multe ora~e; la Chi~i~au
s:-au pus bazele Fac.u ltatii de Agron.Qmie. In capitalele de judet s-au
organizat Camere de Agricultura pe linga care functionau centre agricole.

.;.4o(

F :a

t:

Banca oraeneasca din Chiinau

- " -

Industria era slab reprezentata, in Basarabia dezvoltindu-se, in principal,-ramurile dependente de ag~icultura (morarit, panificatie, fabrica----rea zahatului, uleiului, conservarea fructelor, vinificatia, textila). Nega-tiv influentau asupra industriei lipsa zacamintelor minerale, insuficienta
debu~eurilor pentru vinzarea :fiiinii, spirtului, a~ezarea geografica a Basarabiei in cadrul statului roman. La Cetatea Alba a functionat
o
fabrica
'
.
de unelte agricole. De asemenea s-a dezvoltat industria de prelucrare
a lemnulu.i ~Lamaterialelor de constructie. Statui roman a incurajat dezvoltarea industriei in aceasta provincie.
Daca fn 1919 existau numai 1 societate anonima industria/a $i
2 societati anonime ban care, fn 193 7 fiin{au 54 de astfel de societa{i industriale $i, respectiv, 57 de societafi bancare.
~

Dezvoltarea industriei
in judetul
, Balti
,
Industria alimentara: 9 mori
sistematica (6 Ia B_alti i cite una
Ia Pirlita, Bratueni i Ciuciulea),
10 fabrici de ulei (9 Ia Balti ~i
una Ia Chiinau), 1 - de zahar
(Balti) , 2 - de spirt (Balti i
Gheorghieni), 2 fabrici de bere
(Balli);
Alte industrii: 3 turnatorii
(Balli), o fabrica de mobila (Balli),
1 -de parchet, doage etc. (Balti),
1 fabrica de sticla (Aiexandreni),
1 fabrica de produse de hirtie
(Balti), 5 - de sapun (Bcllti).
Cariere: de piatra de riu - Ia
Pelenia, de piatra de calcar pentru constructii, ~osele etc. - Ia
Coste~ti ~i Slobozia, de piatra
de calcar pentru fabricarea varului - Ia Balti.
.

'

Fin_a.ntele au.-cunoscut un re:.Y-iriment }n perioada interbelica.

Daca fn anul 1919 fn Basarabia funcfionau numai 2 banci, cu
un capital social de 310 000 lei, fn 19 3 6 existau 18 banci cu un
capital de 189 000 000 lei.
Pentru incurajarea industriei ~i coll}eTtl!Jui, B~nca Natiol}ala a
Romaniei a acordat 1mprumuturi sub forma de efecte comerciale. La
Chi~inau s-a infiintat Carriera de Industrie ~i Comert, cu oficii ~i sueursale in princip~lele centre industriale ~i comerciale din Basarabia.
Un rol important revenea ,BanciiBasarabiei", principala institutie financiara
din
tinut,
infiintata
la
Chi~inau, in 1920. Dezvoltarea economica
.
-- -a Basarabiei in perioada interbelica a fostcet mai mult legata de_activitatea aceste,i q3.,nci, careia ii apartinea l:ln rol deosebit
in domeniul ere,
ditarii ~i incur':ljarii ramurilor producatoare menite sa asigure p@ta basarabe~na
cu produsele ne.cesare.. Totodata, ,Banca Basarabiei" sustinea
.
comertul.
'

Transporturile ~i telecomunicafiile
erau mult ramase in urma fata
,...
de celelalte provincii ale Romaniei. In perioada interbelica s-au efec- -tuat lucrari de modemizare pe mai multe linii de cale ferata.
S-a
dat
in
,...
folosinta linia Cainari- Revaca, cu o lungime- de 45 km. In 1940, legatura dintre Chi~inau ~i capitala Romaniei o fiiceau trenuri accelerate ~i
rapide. Prin eforturi
sustinute
s-au
construit
mai
multe
drumuri,
~osele
.
~i poduri. Din 1~26 a inceput sa fie util!.?~t trans,.t>.ortul aerian, care lega
Chi~inaul de principalele ora~e ale tarii.
De asemenea, . s-au extins retelele telegrafice ~i telefpnice prin
constructia de circuite ~i
trasee
noi,
prin
modemizarea
centralei
tele,...
fonice de la Chi~inau. In anul 1939 a fost inaugurat postul de radio
Chi~inau, care se adresa cu precadere populatiei din Basarabia.
~

.......

Palatul Telefoanelor din Chiinau

41

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

Structuri sociale ~i politici guvernamentale

Conducerea prin proprietar
este cea mai potrivJta ~i cea mai
rentabila. Acest interes privat coincide cu o necesaate
social a de
cea mai mare importanta. Proprietarul este eel mai specific
cetatean
al unui stat. El are eel
,
mai mare drept de a vort>i in numele tarU, in numele pamintului,
fiindca el reprezinta cea mai
trainica legatura cu acest pamint
~i cu trecutul lui.
G. lonescu-Siseti,
,Politica agrara cu privire
Ia Romania",
Bucure~ti, f.a., p. 47
.

in ce masura statui roman a

raspuns interesului micului
proprietar?

"

In Basarabia, taranimea constituia circa 90% din totalul populatiei.

Alaturi de ea, existau intelectuali, functionari, muncitori ~~a. ~i in aceasta
provincie s-au inregistrat anumite transformari, ca urmare a dezvoltarii
economice ~i a modemizarii aparatului de stat.
Taranimea a beneficiat de reforma agrara legiferata in 1920.
Au fost expropriate 4 300 moii cu o suprafata totala de 1 800 000
ha, ceea ce reprezenta 50,4% din fntreaga suprafafa cultivabila a
Basarabiei. De efectele legii au beneficial 357 000 familii de farani.
Dupa reforma agrara, situatia materiala a taranimii s-a ameliorat,
nivelul sau de trai a crescut. Dar, ca ~i in celelalte provincii, taranimea
a fost confruntata cu problema datoriilor catre camatari ~i banci, care
percepeau dobinzi foarte mari, ce ajungeau la 40% (dobinda oficiala a
Bancii Nationale a Romaniei era de 3o/o). Taranimea nu a putut sa
cumpere ma~ini ~i utilaje modeme pentru lucrarile agricole.
Burghezia a cunoscut o anumita dezvoltare, mai ales in domeniile
comercial ~i bancar. 0 mare parte a burgheziei din Basarabia era de
origine evreiasca. Aceasta a beneficiat de credite ~i de facilitati vamale din partea statului roman. Mo~ierimea a fost puternic afectata de
reforma agrara.
De o atentie speciala din partea statului roman a beneficiat muncitorimea. Au fost adoptate legi, precum cea pentru organizatiile profesionale prin care muncitorii primeau dreptul de a se organiza in sindicate (1921); legea repaosului duminical ~i al sarbatorilor legale (1925);
legea contractelor colective de munca (1929) etc.
La Chi~inau s-a infiintat Inspectoratul Regional al Muncii, cu filiale
"
in capitalele de judet. In principalele centre industriale s-au organizat
"
oficii de plasare in cimpul muncii. Inca din 1921, s-a aplicat legea asigurarilor sociale pentru muncitori; in acest scop la Chi~inau s-a creat
Casa Asigurarilor Sociale. Muncitorii au primit ajutoare de boala, pensii
"
de batrinete ~i invaliditate. In 1931 au fost infiintate comisii de munca
in porturile Ismail, Chilia, Reni ~i Leova. Pentru apararea intereselor muncitorimii s-a creat, in 1932, Camera de Munca din Chi~inau.
Intelectualitatea a cunoscut o putemica dezvoltare numerica. Din
rindul acesteia se distingeau invatatorii ~i profesorii, care au adus o
pretioasa contributie la dezvoltarea invatamintului in limba romana. La
rindullor, preotii, raspmditi in toate localitatile provinciei, au contribuit la
educatia morala ~i spirituala a populatiei. De asemenea, medicii au avut
un rol important in viata Basarabiei. Imediat dupa Marea Unire, grija
pentru sanatatea publica a trecut asupra statului roman, care a reorga"
nizat ~i largit a~ezamintele medicale. In Basarabia, organizarea sanitara
apartinea in exclusivitate statului.
A existat o anumita preocupare pentru ameliorarea situatiei categoriilor defavorizate, mai ales a copiilor abandonati. Au fost create institutii
de ocrotire sociala: Centrul pentru Ocrotirea Copiilor, Casa Copilului,
A~ezamintul pentru Ocrotirea Defectivilor etc.
t

Familia profesorului i preotu/ui

Alexandru Cristea

. . . . . restomatie
,
Repere ale dezvoltiirii agriculturii in judeful Liipu~na
Activitatea economica a jude,ului Lapu~na este
~m inata de municipiul Chiinau - cea mai mare aglo-erare umana a 'arii, dupa Bucure~ti,- care concentreaza
buna parte din activitatea economica a provinciei de
~-este Prut. in restul judetului, principala ocupatie a lo_iorilor este agricultura ~i ramurile ei: viticultura $i po,_ cultura.
Judetul ocupa o suprafata totala de 418 000 ha.
: ~p rafata arabi Ia este de 269 245 ha, adica 64,39/o din
-~ rafata judetului i 0,91 o/o din suprafata total a a tarii.
Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate
_stine 4 033 ha, adica 1 ,5/o, iar mica proprietate 265 212
-a. adica 98,5/o.
Din totalul suprafetei arabile , cerealele ocupa
- 37 040 ha, repartizate astfel:
Porumbul ocupa 115 161 ha, cu o productie de
~25 159 chint[ale] (productia medie Ia ha 8,0 chint.), in
aloare de 217 mil. lei.
Griul ocupa 71 372 ha, cu o productie de 341 638
r1rnt. (productia medie Ia ha 4,8 chint. ), in valoare de 135
-- I. lei.
Orzul ocupa 36 055 ha, cu o productie de 111 687
:nint. (prod. medie Ia ha 3,1 chint.), in valoare de 27 mil.

: '

Secara ocupa 9 253 ha, cu o prod. de 59 128 chint.

:rod. medie Ia ha 6,4 chint. ), in valoare de 17 mil. lei.

Ovazul ocupa 5 073 ha, cu o productie de 16 792

chint. (prod. medie Ia ha 3,3 chint.), in valoare de 5 mil.
lei.[ ... ]
Plantele alimentare ocupa 6 961 ha. Din aceasta
suprafata cartofii ocupa 2 964 ha, cu o productie de
121 843 chint. (media Ia ha 41,1 chint. ), in valoare de 15
mil. lei.
Fasolea ocupa 1 994 ha, cu o productie de 8 544
chint. (media Ia ha 4,5 chint. ), in valoare de 3 mil. lei.
Cartofii printre porumb dau o productie de 37 194
chint. in valoare de 5 mil. lei; fasolea printre porumb da o
productie de 13 483 chint., in valoare de 5 mil. lei ~i dovlecii
printre porumb dau o productie de 400 000 chint. , in
valoare de 20 mil. lei.
Plantele industriale ocupa 5 027 ha. Din aceasta
suprafata floarea-soarelui ocupa 2 984 ha, cu o productie
de 23 198 chint. (media Ia ha - 7, 7 chint. ), in valoare de 9
mil. lei. Cinepa ocupa 1 395 ha, cu o productie de 6 931
chint. fuior (media Ia ha- 4,9 chint.), in valoare de 24 mil.
lei i 8 641 chint. saminta (media Ia ha - 6,2 chint. ), in
valoare de 3 mil. lei.

Enciclopedia Romaniei, vol. II, Bucureti, 1938

Alcatui~i un tabel care ar cuprinde principalele

caracteristici ale culturilor agFicole din jude~ul
Lapu~na.

2. Studiati, tabelul ,E)(tinderea rete

lei
bancare".
'

1. Reliefati, rolul statului roman in dezvoltarea

economica a Basarabiei in perioaaa interbelica.
2. Care sint principalele masuri intreprinse de
stat in domeniul ocrotirii sociale?
3. Care a fost evolu~ia agriculturii din Basarabiain
perioada interbelica?
4. Ce progrese s-au realizat in domeniul industriei,
transporturilor ~i telecomunica~iilor?

1. Studiati, tabelul ,Dinamica sectorului zootehnic

in Basarabia".
Capete
Cai
Boi
Po rei
Oi

1909
415
538
403
1 335

000
000
000
000

1937
436
462
336
1 976

000
000
000
000

Analizati comparativ datele concrete ~i evidentiati

importanta cre~terii animalelor.

-.......
::l

-s

Nr. bancilor cu capital de:

(I)

"'C
ii:S

..,
Balti
'
Cetatea Alba
Hotin
Ismail
Lapuna
Orhei

Total

2-5 mil. >-SO mil. >50 mil. ~

lei
lei
lei

1
1
1

1
2

10

18

1
-

2
1
4
1

Analiza~i dinamica dezvoltarii capitalului bancar

~i sublinia1i rolul acestuia in dezvoltarea economiei
basarabene.

Credit- relatie (economica) baneasca ce se stabilete

intre o persoana fizica sau juridica (creditor), care
acorda un imprumut in bani, ~i o alta persoana fizica
sau juridica (debitor), care primete imprumutul.

43

ISTORIA ROMANILOR . EP OCA CONTEMPORANA

3. POLITICA SOCIALA A STATU LUI ROMAN

ltpii , area Itire din 19 I 8, tructllra ..~ociald a deve1 it 1ai o 1plexa; a crescut roll I
b rghe-,iei, '''''ncitori11 ii !ii a/ i 1telect alita(ii. , li1 iinimea a ~a11as cea 11.ai 1 u lle ,. asii cateorie ocialii di11 Olltania, dar $i cea 1nai defavorizatd.
tatlll ro11ta11 a i11i(iat o serie de 11za. u i legi ,lative 1n 11ite . ii 111oder ize ..e raportl ,-ile de
$i sii

tl.lllcii

in

buniitii(ea ~eli situa{ia diferitelor categorii sociale, inclltsi 'a pop,u la(i i di tl:lze-

iul rz ral.

Mutatii sociale
'

"'

Romania -poate fi definita din

punct de vedere profesional prin:
o popula1ie covir~itor agricola, cu
un regim de exploatare primitiv
familial, un grad de industrializare modest, inca insuficient, un
aparat administrativ destul de
important. Situatia aceasta justifica venitul redus al popu~atiei
tarane~ti, costul ridicat at produselor industriale, ritmul incetinit al circulatiei ~i comef1ul in
genere - ingaduind acumularea
beneficiilor in miinile unei minoritati restrinse - ~i, in sfir~it, standardul de viata modest al paturilor functionare~ti.
Enciclopedia
Romaniei, 1938

In perioada interbelica s-a lnregistrat o cre~tere a num~rului_de locuitori -de la circa 16 milioane In 1918 la 20 milioane In 1940. Aceasta s-a
datorat ratei 1nalte a natalitatii, aproape dubHi fata de vestul ~i nordul
Europei. ~joritatea po:pul~tiei ~~iala sate: 77,8% 1n 1920,81 ,8% In 1939.
Evolutia vietii sociale a fost influentata de diver~i factori: provinciile
rabia redomina taranimea,
unite aveau structuri sociale specifice; In
iar intelectualitatea, de~i minoritara, era foarte activa In p an _P.olitic; In
-~

Transily~~_. !?_yr_gfl~zia detipea .lm..JQl iffi..E9rtiiit, iar in B~co~na- erau

mulfilnvestitori
~i
lntreprinzatori
de
origine
straina,
In
special
german1
~i
....___ '- -- .. --........
- evrei. Se mentineau unele deosebrri privind modul de viata, nivelul cultural. Cre~terea rolului industriei a generat importante mutatii In plan
socioprofesional, iar dezvoltarea mvatamlntului a sporit rolul ~i ponderea
intelectualitatii etc.
'
Societatea romaneasca se indrepj_~ tot mai mult ~s12.re ur__banizare, chiar
daca majoritatea populatiei continua sa traiasca la tara. Dupa 1918, ritmul de urbanizare s-a accelerat, iar populatia ora~elot: ~-~r:e~~C.Y..t jn cifre
absolute, de la 2 milioane In 1919la 3,6 milioane ill 1939. Aceasta cre~tere s-a datorat, in principal, migratiei de la sat. Potrivit recensamlntului
Mediul de locuire a populatiei
Romaniei in anii interbelici:
din 1930, ora~enii reprezentau 20% din totalul populatiei.
Evolutia
Romaniei
dupa
1918
a
produs
importante
mutatii
in
plan
0
/o de locuire
Nationasocial.
'
Total
litatea
urban rural
Burghezia ~i-a consolidat rolul economic ~i olitic. Alaturi de marii
industria~i, precum Nicolae Malaxa~
ax Auschnit, Ion Gigurtu, s-au
71 ,9/o 58,6o/o 75,3o/o
roman1
afirmat ~i cei care formau burghezia mica ~i mijlocie (meseria~ii,
ungun
7 ,9o/o 11 ,2/o 7,1/o
"'
german1
4,1 o/o 5,3o/o 3,8o/o
comerciantii etc.). In general, ponderea burgheziei in structura societatii
evre1
4,0o/o 13,6/o 1 ,6/o
romane~ti era destul de modesta. Doar jumatate de milion din populatia

ucra1nen1 3,2o/o 1 ,5/o 3, 7o/o

(
18
milioane)
race
a
parte
din
aceasta
categorie
sociala.
Semnifitarii

2,3/o 3,4/o 2,0/o

ru~1
cativa era cota minoritatilor In rlndul burgheziei romane. Burghezia a
avut un rol hotarltor In dezvoltarea economiei ~i societat1C a 1nva:
t(mlntului,
~fiintei . $.i cu1TIItiT:
.
'
__
'
Care este raportul de locuire
Marii proprietari de pamint (mo~ierii) ~i-au diminuat influenta In
intre romani ~i minoritati?
urma
reformei
agrare
~i a celei electorale. C~i mai multi ~i-au investit
Care minoritati aveau o pon----- --- --dere mai mare Ia ora~e? Cum c~pitalul in indu~trie~ilu.sistemul ban_car;__ unii dintre ei ~i-au organizat
"'
explicati aceasta situatie?
exploatatii modeme (ferme). Altii au abandonat cu totul agricultura. In
Mediul de locuire avea vreo perioada interbelica ~i-au cumparat mo~ii diferiti comercianti, industria~i,
influenta asupra orizontului cultural ~i comportamentului poli- bancheri, avocati, oameni politici. Ace~tia continuau sa locuiasca In ora~
~i l~i arendau pamintul.
tic allocuitorilor?
~~~

_..._, __

.r.,. :

.,

_ , "'"'*'-

sea:: a:& dl(;:c

uaw..

=e

Sb'q=--

--..;:;_

44

--

Viata economica lntre anii 1918 si 1940

'

'

Taranimea a cunoscut importante mutatii, produse de reforma

agrara ~i de legislatia interbelica. Prin aplicarea reformei agrare au fost
improprietariti circa 2/3 . rot~eJotindr_e tatiti. Lotul mediu de.ini~prciprietarire a fost de 2,8 ha. Reforma agrara a avut un triplu aspect:
social - atisfacerea dorintei de pamint a unui numar cit mai mare
e tarani 2 national - uniformizarea proprietatii agrare pe intreg teritoriul Romaniei 3 politic - ci~tigarea electoratului de catre partidele
politice. Caracterul economic al reformei s-a manifestat prin sporirea
Casa pe strada principala
~i
mijlocii
(89,5%
din
totalullor),
prin
scanumarului
gospodariilor
mici
din Comrat, 1933-1939
derea importantei dijmei ~i a invoielilor agricole, prin reducerea dependentei celor saraci de marii proprietari. Totu~i, masa taranimii traia in
conditii precare, apasata de griji ~i nevoi (taxe, impozite, dificultati in
cumpararea de unelte, imbracaminte etc.). La sate au aparut atitudini
~i mentalitati noi, exprimate in cre~terea receptivitatii fata de realitatile
vietii tnodeme.
'
Dezvoltarea .industriei a dus la afirmarea muncitorimii: in 1938,
aceasta reprezenta 11,5% din populatie. Muncitorimea s-a dovedit a fi
extrem de"comT5afiv'a ~i nof~rfiK"in~pararea drepturilor sale. Astfel, in
anii 1918- 1920 ~i 1.929-1933 au avut loc mari mi~cari sociale, care au
impulsionat adoptarea unor legi pentru protectia muncii ~i . pentru
incheierea contractelor colective de munca.
Progresul inregistrat in invatamint, cultura ~i ~tiinta a determinat afir0 strada din Hui
marea intelectualitatii in viata sociala. Aceasta se bucura de u s.i!l;la,ti~
materiala buna; ponderea cea mai mare o aveau il!v~J~torii ~i profe~g,.:rji\._ Ace~tia au contribuit la ridicarea nivelului de instructie publtca a
cetatenilor, la dezvoltarea ~tiintei ~i culturii. In perioada interbelica staOctavian Goga
tui aloca 17-18% din buget pentru invatamint.
despre cre,terea
categorie
importanta
de
intelectuali
era
formata
din
arti~ti,
scrii0
interesului poriticienUor
tori, ziari~ti, cei mai multi bucurindu-se de o mare influenta ~i populafat.a de sateni
'
ritate.
Din taranul
care
ieri
a
fast
'
soldat sa'facem ail un gospoear
S:ql!.q1~~~~ . ~~ ~un__~..~..~le intelectualilor ~!~. .~~~~; multi aveau asigu~i mline LJn cetatean . Pqporql
rat
un
confort
deose51t,
atit
la
domiciliu,
cit
~i
la
universitate,
liceu,
~coala
i ntreg sa fie de a:Zi inainte eel
generala, redactie etc. Intelectualii se bucurau de o consideratie sociala
care hotara~te asupra sof1ii lui.
deosebita ~i aveau un statut cu adevarat remarcabil in societate.
"
In concluzie, se poate aprecia ca datorita dezvoltarii economice ~i a
Cind, credeti, a scris Octavian
'
Goga acest text?
modemizarii aparatului de stat, structura sociala a populatiei din Romania
Lace s-a referit el?
a cunoscut o diversificare, d~~- taranime~ ..a. c,Qntinua.t s.a..de.tin~?,P,~~~a
cea mai importanta de-a lungul perioadei interbelice.
tol

' &~Rltr r ' e rn e -

..

'

' '

"

-..-~

..

'

_.f!'f\..-u

.,p;e .. pauQ

... ;: . . . . . .

"''"""'~

_,_..

\IX

15!1

~
. . . .~~ . . .

_,

~-

- Politica guvernamentala

Satul Macareuca, jud. Soroca

Sub raport social, in Romania, ca ~i in celelalte state europene, se inregistrau importante contraste in ceea ce prive~te nivelul de trai, conditiile
de munca, gradul de cultura. Atit la ora~e, cit ~i la sate exista o patura
numeroasa a saracimii, care traia sub indicele minim de viata. Daca la
aceasta adaugam cre~terea numarului de ~omeri ~i povara impozitelor
fiscale, avem tabloul unei vieti pline de privatiuni a acestei categorii defavorizate a populatiei Romaniei. Din aceste motive s-au produs multe convulsii sociale, care au creat serioase probleme guvemelor.
45

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

Casa taraneasca
'

Oameni politici romani

despre necesitatea creterii
nivelului culturari politic
al cetatenilor
'
Avem datoria sa disciplit)am
poporul. Trebuie sa mergem pe
calea educatiei
maselor.
,

/on lneulet
'

Cetateni
ai istoriei sa fie tara,
,
nii notri, cum au fost solda1i ai
datoriei pe cimpul de lupta.

Octavian Goga

Corneliu Baba, Taranii

'

46

Statui s-a preocupat de relatiile dintre munca ~i capital, urmarind mo"'

demizarea acestora. In 1920 s-a creat Ministerul Muncii ~i Ocrotirilor
"
Sociale. In mai 1921 a fost adoptata legea sindicatelor profesionale. Prin
aceasta lege, muncitorii au obtinut dreptul de a se organiza in sindicate,
prin intertnediul carora puteau negocia cu patronii, fapt ce permitea
"'
dezamorsarea conflictelor sociale. In 1927 s-au infiintat Camerele de
'
Munca, in 1929 s-a instituit obligativitatea incheierii unor contracte colective de munca, in 1931 s-a introdus ajutorul de ~omaj.
"'
In centrul vietii politice de dupa 1918 s-a situat problema taraneasca,
urmarindu-se realizarea unei reforme in acest domeniu, reforma promisa de regele Ferdinand pe frontul din Moldova in 1917. Decretul-lege
pentru exproprierea marilor proprietati funciare a fost emis in decem"'
brie 1918. In august 1920 a fost adoptata legea privind islazurile comunale. Pentru a detensiona situatia la sate, in septembrie 1920, guvemul
a trecut la impaqirea pamintului la tarani, chiar inainte-de adoptarea legii
agrare. Au fost expropriate proprietati agricole ce insumau peste 6 milioane hectare, adica 66% din marea proprietate de peste 100 hectare.
Numarul gospodariilor tarane~ti care au beneficiat de aceasta lege
s-a cifrat Ia 1,4 milioane. Aplicarea acestei reforme a produs modificari
in structura proprietatii, unitatea economica de baza devenind micullot
taranesc de pina la 5 hectare ~i cu o productivitate redusa.
Criza economica din anii 1929-1933 a lovit 1n mod deosebit taranimea
'
Romaniei. Ea s-a vazut silita sa contracteze noi datorii, ceea ce a generat, ulterior, vinzarea silita a numeroase loturi de pamint. Pentru red.resarea agriculturii, statui a initiat unele masuri legislative privind: illcurajarea invatamintului agricol, suspendarea executiilor silite, adoptarea legilor
de conversiune a datoriilor agricole ( 1932-1934), prin care statui a preluat o parte din datoriile taranilor. Bancile au pus noi credite la dispozitia
taranilor care-~i propuneau sa rationalizeze ~i sa intensifice productia
agricola conform unui plan global pe cinci ani. Totu~i, rezultatele concrete au fost modeste, taranimea raminind cea mai defavorizata clasa
a societatii romane~ti din perioada interbelica.
Categoria sociala cea mai favorizata a fost burghezia, care a beneficiat de o mare sustinere din partea statului prin acordarea de credite,
scutiri de taxe vamale, reduceri de impozite etc. La rindul ei, burghezia
a contribuit decisiv la modemizarea statului roman, la cre~terea prestigiului Romaniei pe arena intemationala. Intelectualitatea s-a bucurat
de atentia guvemantilor, mai ales prin asigurarea unor salarii substantiate
~i dezvoltarea institutiilor de invatamint, ~tiinta ~i cultura. Intelectualitatea s-a impus prin valoarea ei, atit pe plan national, cit ~i european.
"'
In general, guvemele Romaniei din perioada interbelica au fost preocupate sa asigure un echilibru social, o dezvoltare norn1ala a tuturor

categoriilor socio-profesionale.

-........-restomatie
'
Armand Calinescu despre reprimarea grevei muncitorilor de Ia atelierele ,Grivifa"
din Bucure~ti, 15-16 februarie 1933
[ ... ] 15 februarie. Asta-noapte am dispus arestarea
uror instigatorilor din tara. Operatiunea s-a executat
1e. Am ridicat 1 600 indivizi. La Bucure~ti ziua a trecut
-alma in masele muncitoreti, insa lucratorii de Ia ate=-rele Grivita (5 000) au facut greva demonstrativa. S-a
_ spus inchiderea atelierelor. Muncitorii s-au barica9at,
- sa, inauntru. Am decis sa-i lasam pina miine, spre a-i
=duce prin oboseala.
Tn cursu I serii muncitorii au atacat trupa cu revolvere.
fost omorit un gardian ~i raniti mai multi soldati. Pe
_:,.azi , bande din tineretul comunist ~i haimanale au facut
: evastari , au tras cu armele in autobuzele care transrtau trupe ~i mincare Ia soldati. Am fost pe Ia ora 6,30;
11ea (femei, copii, batrini) era revarsata pe strazi. Nu
sa putea reprima fara numeroase victime.
Am stat Ia Prefectura Politiei pina Ia ora 3 ~i 30 noaptea.
'
- trei rinduri mi-a telefonat Puiu D(umitrescu) sa repriam energic. Am raspuns ca trebuie sa fim calmi. Pentru
;"'lpUcare este vreme oricind. A venit Ia prefectura i
- eneral Samsonovici; era cu mine general Uica. Mi-au
aGut impresia ca nu sunt deci~i , sau cind se decideau
_ . .au brutali. De piida, Ia un moment, general Uica se
:=1erveaza i da ordin prin telefon colonelului care era Ia
:::eliere: ,Prima mitraliera sa mature putin Strada. Sa nu
ai mi~te unul!"
La ateliere muncitorii au stins lumina, incit ~i straa - alimentata de acolo - era in intuneric. Toate

1. Sesizati modificarile aparute in plan social in

Romania interbelica.
2. Care sint cauzele ce au determinat scaderea
rolului marilor proprietari funciari in societatea
romaneasca interbelica?
3. De ce s-au consolidat pozitiile burgheziei?
4. Cum traia taranimea in perioada interbelica?
5. Argumentati de ce problema agrara s-a aflat in
centrul vietii politice romaneti.
6. Reliefati importanta reformei agrare din 1921.
7. Enumerati principalele mas uri legislative intreprinse de statui roman pentru redresarea agriculturii.
8. Care era situatia intelectualitatii?
'

'

Membrii lnstitutului Social Roman din Basarabia,

cercetind modul de viata al taranilor din satul Pope~tii
.
'
'
de Sus din judetul Soroca (1938), constatau urmatoarele:
Gospadariile sint lasate in dezardine, incit lasa
impresia de saracie, insa casa trebuie sa fie frumoasa .
Multi strica casele vechi, destul de bune pentru lacuit,

manifestatiile aveau vizibil caracterul unei revolutii.

'
'
Halippa imi spune Ia telefon ca el a mers in mijlocul lor
[muncitorilor] sa-i liniteasca, dar abia a scapat. in cele
din urma, evacuam strada i raminem de paza Ia ateliere
peste noapte, raminind ca evacuarea sa se faca a doua
zi Ia 6 dimineata.
'
Operatia s-a executat. Somati de goarne, muncitorii
trag focuri , mitralierele raspund indelung (mai mult in
sus), a poi trupele danseaza. Cad 3 morti i 40 raniti de ta
muncitori; nimeni de Ia armata. Trecindu-se Ia baionete,
muncitorii se predau .
Am sosit acolo Ia 6,30 . Totul era terminat, 1 200
muncitori trintiti Ia pamint pe burta, rezemati in coate ~i
miinile in sus , ca prizonieri. Sunt dui Ia Malmaison.
Lini~tea se restabile~te .
Dupa-amiaza, Ia Camera , dezbaterea mai intii (in)
conferinta cu ~efii de partide , Ia care asist. lunian repro~eaza cu vehementa. Argetoianu, Gaga ~i Gh. Bratianu
spun ca trebuia procedat a~a. Tatarescu de Ia liberali,
incolor. Lupu nu a venit, a atacat in ~edinta.

lnsemnari palitice, 1916-1939, Bucureti,

Editura Humanitas, 1990, p. 147-148

Exprimati-va atitudinea fata de actiunile muncitorilor

~i ale guvernantilor. Actiunile carei paf1i le incuviintati?
' '

ca sa zideasca altele noi. Se intrec in a-i construi

case frumaase i largi. Case/e au cite 3-4 camere.
Lacuiesc i iarna i vara numai intr-a singura camera,
eel mult in doua . Celelalte camere slnt tara saba,
pastreaza zestrea in ele i slnt finute curate i decarativ,
mai mult pentru hramuri.
A

In baza informatiei respective, precum i a

imaginilor i textului lectiei:
. a) alcatuiti un eseu des pre satul romanesc;
b) descrieti o gospodarie taraneasca;
c) caracterizati o familie taraneasca.

Burghezie - clasa sociala urbana detinatoare de capital , care ii desfaura activitatea in sectorul industrial , comercial i ban car.
Moierime - categorie sociala fermata din marii proprietari de pamint.
lntelectualitate - categorie sociala neomogena, fermata din oameni pentru care munca intelectuala
reprezinta sursa principala de existen1a.
Echilibru social - stare de concordanta intre diferite
'
categorii (paturi) sociale cu scopul mentinerii unei

armon11 .

47

e e aluare

VIATA ECONOMICA $1 SOCIALA

'
iNTRE ANII 1918 $1 1940

I. Definiti urmatoarele notiuni: venit national,

'
dobinda, credit, protectionism, camiitari.
15 p .

II. incercuiti varianta corecta.

l.ln anii crizei economice (1929-1933) productia

a ]nregistrat 0 scadere de circa
b) 40%.
c) 30%.
a) 25o/o.
2. In mediul rural predominau proprietatile
a) mai mici de 5 ha.
b) mai mari de 5 ha.
c) peste 10 ha.

3. Cea mai dinamica ramura a econom1e1

romane~ti interbelice a fast
a) comequi. b) agricultura. c) indu~tria.
4. Postul national
de
radiodifuziune
a
fost
1nau,
gurat in anul
a) 1927. b) 1930. c) 1928.
5. Venitul national pe cap de locuitor in Romania
atingea in anul 1938 cifra de
,
.
a) 108 dolari. b) 110 dolari. c) 94 dolar1.
.
"' . "
6 . Reteaua
de cai ferate dln Romania lnsuma Ill
'
1939
a) 11 410 km.
b) 10 500 km.
c) peste 12 000 krn.
7. Productia rnedie de porumb la hectar a
Romaniei era cornparativ cu cea a Poloniei
a) mai .mica.
b) egala.
c) mai mare . .
8. Agricultura Romaniei in 193 8 detinea
a) 7 000 tractoare.
b) 10 000 tractoare.
c) 5 000 tractoare.
9. In agricultura Basarabiei primul loc era ocupat de
a) cultura legumelor.
b) cultura cerealelor.
c) cultura vitei-de-vie.
.
10. .Guvemele Romaniei alocau, din buget, pentru invatamint
'
a) 10-12%.
b) 17-18%.
c) 8-10%.
30 p.
.

/\.

III. Ordonati cronologic evenimentele din

coloana A, scriind in spafiile din coloana B literele corespunzatoare succesiunii corecte.
A
a) Stabilizarea monetara
b) Legile conversiunii datoriilor agricole
c) Reforma agrara
d) Infiintarea Ministerului Economiei
Nationale
'
e) Unificarea monetara

B
1....
2. . ..
3. . ..
4 ....
5. . ..
15 p.

.
.
.
ma1 JOS ~~ raspun'-'

IV. Analizati textele de

...,

deti Ia intrebarile ce urmeaza:

'a) Produsele culturii pCimfntului $i ale animalelor,
lemnele vor fi materiile prime pe care o industrie bine
fndrumata le poate folosi pentru a satisface nevoile
noastre prin noi fn~ine sau pentru a le exporta. Ele
nu vor da fnsa ,tarii noastre un caracter complet industrial. Acest caracter nu poate fi dat decft prin
dispunerea de energie in cantitate suficienta i lesne
de pus in valoare i daca bogafiile noastre vor permite fnjiinfarea unor industrii de baza.
Vintila Bratianu,
Economia nationala a Romaniei Mart
'
1. Ce grupare politica din Romania a sustinut doctrina ,prin noi in~ine"?
2. Care a fast continutul acestei doctrine?
3. Ce rarnuri industriales-au putut dezvolta prin
forte proprii?
.
"
"'
4. Ce caracter avea econom1a romaneasca In
perioada interbelica?
'-'

b) Cet.afeni ai istoriei sa fie faranii notri, cum

au fost soldafi ai datoriei pe cfmpul de lupta.
.
Octavian Goga
1. La ce mare eveniment cu rezonanta nationala
au participat taranii romani?
2. Care .a fost continutul reformei agrare din 1921?
3. Ce consecinte a avut reforma agrara asupra
evolutiei economice ~i sociale a Romaniei?
'
30 p.

Nota: Se acordii 10 puncte din oficiu.

48

A.

A.

oman1a 1n con ex u

1n erna 1ona 1n er e 1c
'

;.

"'

1. DIRECTIILE PRINCIPALE ALE POLITICII EXTERNE A ROMANIEI

'
In perioada interbelicli, Ro1nania a fost o prezenfii activii in viafa internafionala. Dupa
onfirmarea prin tratate a .Marii Uniri din 1918, diplomafia romiineascii a acfionat pentr11
piirarea statu-quoului teritorial, pentru o politicii de pace i secltritate colectivii.
A

Obiectivele politicii externe romane~ti

Politica externa a Romaniei
nu e nici monopolul unui om , nici
apanajul unui partid. E o politica
profund nationala, ale carei reguli, metode i teluri r~i trag originea din interesul patriei .

Nicolae Titulescu

Dupa Primul Razboi Mondial, problemele esentiale ale politicii exteme romane~ti au fost: recunoa~terea internationala a Marii Uniri,
apararea pacii ~i statu-quoului teritorial, stabilirea de raporturi normale
cu toti vecinii, democratizarea relatiilor intemationale, ceea ce presupunea respectarea ~i aplicarea principiului egalitatii 1ntre state, indiferent
de marimea ~i forta lor militara. Guvemele Romaniei, pentru asigurarea granitelor nationale, au actionat in vederea !auririi unor sisteme de
aliante intemeiate pe Statutul SocieU1tii Natiunilor, creata in 1919.
J

Romania intregita se gasete intr-a situatie mult mai dificila

ca in trecut, caci frontierele sale
sint in intregime amenintate de
statele ce .o inconjoara. Aceasta
amenintare se datoreaza fie
'
dorintei de revan~a drn partea
Ungariei i Bulgariei, care nu pot
concepe deposedarea lor de
unele teritorii ce le-au stapinit,
fie difl cauza tendintei de propaganda a regimului bol~evic,
care vrea sa-~i intinda influenta
cit mai Ia Vest.

-~.............._J.

'\\ v.

'

l~

~ (.. 'i

'

;'

;JtT.:'t ~ J\ tA
e>ttu ~ 4 v,

Dintr-un raport a/ Marelui Stat

Major roman, 1924
A

In baza documentului i a hartii

alaturate, incercati sa deter'
minati situatia internationala a
'
'
,
Romaniei intre cele doua razboaie mondiale.

Europa intre ce/e doua razboaie

mondia/e

'

'

49

IST ORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

Relatiile cu vecinii: intre normalitate

'
~
~i tensiune (1918-1922). Mica lntelegere
Dupa 1918, relatiile cu vecinii au oscilat intre normalitate ~i tensiune. Animata de dorinta mentinerii pacii ~i a statu-quoului teritori~
al, Romania a participat la fondarea Ligii N atiunilor ( 1919) ~i a incheiat aliante bi- ~i multilaterale cu scop defensiv. Prima a fost conventia
cu Polonia (1921), prin care cele doua tari se angajau sa se ajute
reciproc in cazul unui atac neprovocat la frontierele lor orientale (rasaritene ).
Intrucit situatia postbelica stabilita prin sistemul de la Versailles, inclusiv infiintarea Ligii Natiunilor, nu oferea suficiente garantii pentru
mentinerea statu-quoului teritorial amenintat de revizionismul italian,
german, maghiar ~i bulgar, se impunea crearea unui pact regional de
"
securitate colectiva. Acest rol avea sa-lindeplineasca Mica Intelegere,
formata in 1921 prin tratate bilaterale intre Romania, Cehoslovacia ~i
Regatul Sirbo-Croato-Sloven (din 1929- Jugoslavia). La realizarea Micii
"
Intelegeri a contribuit substantial ministrul de Exteme roman Take Ionescu.
Totodata, Romania a actionat pentru normalizarea rapoiturilor cu
Rusia sovietica, Ungaria ~i Bulgaria. Relatiile diplomatice cu Ungaria ~i
Bulgaria - intrerupte in anii Primului Razboi Mondial - s-au reluat odata
cu incheierea tratatelor de pace cu aceste tari.

Rusia sovietica a rupt relatiile diplomatice cu Romania in ianuarie

"
1918. In nota transmisa guvemului roman se mentiona ca guvemul so21vietic a hotarit ca tezaurul Romaniei, aflat in pastrare la Moscova, sa
fie sechestrat; se preciza ca , Puterea sovietica i~i asuma raspunderea
de a pastra acest tezaur pe care-Iva preda in miinile poporului roman" .
Printr-o declaratie din 5/ 18 aprilie 1918 guvemul sovietic preciza ca nu
recunoa~tea actul Unirii Basarabiei cu Romania. Rusia sovietica
(U.R.S.S. din 1922) nu a participat la Conferinta de Pace, de aceea
ulterior, guvemul sovietic a declarat ca nu recunoa~te Tratatul de la Paris,
din 28 octombrie 1920, prin care unirea Basarabiei cu Romania a capatat
"
o consacrare intemationala.
In
anii
19201921
au
avut
loc
tratative,
la
.
Copenhaga ~i la Var~ovia, intre reprezentantii celor doua tari, care nu
au dus la rezultate pozitive. Rusia sovietica a respins, in mod sistematic, propunerile ~i initiativele venite din partea Romaniei de a se ajunge
1 la relatii de buna vecinatate.
'
Vecinatatea romano-maghiara a avut de suferit din cauza politicii
duse de guvemele de la Budapesta, care nu acceptau actul de la 1 de"
cembrie 1918. In aprilie ~i iulie 1919, Ungaria a recurs la actiuni militare pentru ocuparea Transilvaniei; armata romana le-a respins ~i, la 4
august 1919, a ocupat Budapesta. Relatiile diplomatice intre cele doua
tari s-au stabilit dupa semnarea Tratatului de la Trianon.
Relatiile cu Bulgaria, dupa o ameliorare in 1921 , a cunoscut evolutii
contradictorii in anii urmatori, mai ales dupa instaurarea unui regim totalitar de dreapta in aceasta tara (1923).
/\.

Take lonescu
(1858-1922)
.

Om politic roman. Lider al

Partidului Conservator-Democrat (1908). Ministru de ~i multe ori ~i primtru (;}ff9211922). Adept al intrarii Romaniei
in Primul Razboi Mondial alaturi
de Antanta.
"':;.~:)~h~-

-. -

Conventia de alianta defensiva

intre Regatul Romaniei i
Republica Cehoslovaca
23 aprili e 1
A

Art. 1. In cazul unu1 atac neprovocat din parte.a... Ungariei impotriva uneia din lnaltete Par1i
Contractante, cealalta Parte se
angajeaza sa contribuie Ia apara rea Pa rti i atacate.
'

Conventia
de
alianta
defensiva
,
'
intre Regatul Romaniei
i Regatul Sirbo-Croato-Sioven
7 iuni e 19

Art. 1. in caz de atac neprovocat din partea Ungariei sau a

Bulgariei, sau a celor doua deodata contra uneia dintre lnaltele
Parti Contractante in scopul de
a lovi ordinea stabilita prin
Tratatul de pace de Ia Trianon
sau prin eel de Ia Neuilty-surSeine, cealalta Parte se angajeaza sa participe Ia apararea
Partii atacate ...
A

'

50

Romania In contextul international

interbelic
'

Actiuni pentru cre~terea increderii internaponale

(1922-1932)
Conferinta
ca
.
' romaoo-sovieti:
.
Primul deceniu interbelic s-a caracterizat prin actiuni vizind asigurade Ia v i ena
""
27 ma r tie 19 . 4 rea pacii consfintite prin ,sistemul Versailles". In acest context, s-au mul.:

tiplicat eforturile Romaniei, avind ca scop cre~terea increderii intre state:

a solutionat problemele cu Turcia (prin Tratatul de la Lausanne - 1923),
a semnat Conventia Strimtorilor (1923), in care se prevedea libertatea
de navigatie prin strimtorile Bosfor ~i Dardanele. A reinnoit alianta cu
Polonia (1926), prin care cele doua state se angajau sa se ajute reciproc
in cazul oricarei agresiuni exteme. Romania a semnat, in 1926, tratate
de prietenie cu Franta ~i Italia.
Dupa 1922 au aparut elemente noi pe plan european, de care diplomatia romaneasca a trebuit sa tina cont: ie~irea U.R.S.S. din izolarea
economica ~i politica, cre~terea influentei Italiei, afirmarea Germaniei,
accentuarea revizionismului din partea tarilor invinse in Primul Razboi
Mondial.
, In martie-aprilie 1924, la Viena, s-a organizat o conferinta romanosovietica, care a e~uat, deoarece Uniunea Sovietica nu recuno~tea unirea
Basarabiei, in timp ce Romania conditiona normalizarea relatiilor dintre
cele doua tari de recunoa~tere de catre Moscova _a actului din 27 martie 1918.
Un moment important in viata intemationala a constituit Tratatul de
renuntare la razboi, cunoscut sub numele de Pactul Briand-Kellogg,
semnat la Paris, la 27 august 1928, de catre Statele Unite ale Americii,
Franta, Germania, Marea Britanie, Italia, Japonia, Belgia, Polonia ~i
Cehoslovacia. (Initiatorii pactului au fost Aristide Briand, prim-ministru
al Frantei, ~i Frank _ ellogg., secretarul Departamentului de Stat al
S.U.A.) Statele semnatare se. angajau in mod solemn sa rezolve orice
conflict, de orice natura, prin mijloace pa~nice. Ele condamnau recurgerea la razboi pentru reglementarea diferendelor intemationale ~i
renuntau la acest instrument de politica nationala in raporturile mutu""
ale.
In
cursul
anului
1929,
peste
60
de
state
au
aderat
la
acest
pact.
ca
Semna:rea pactului r.e spectiv oferea Romaniei o ~ansa de a ameliora
relatiile cu Uniunea Sovietica. Guvemul roman a aderat la acest pact
la 4 septembrie 1928, dupa care a semnat protocolul de la Moscova din
9 februarie 1929, prin care Uniunea Sovietica, Polonia, Romania, Estonia ~i Letonia se angajau sa-l puna imediat in vigoare in raporturile re
ctproce.
.
Un rol de seama in promovarea pacii intemationale 1-a avut diplomatul roman Nicolae 1\ tulescu, ales in 1930 ~i 1931 in functia de
.pre~edinte al Adunarii Generale a Societatii Natiunilor. Titulescu a militat pentru sporirea rolului Societatii N atiunilor, prin acpuni concrete, vizibile
~i rapide, pentru a demonstra popoarelor ca forul de la Geneva este
Statui Tarii,
26 iunie 1991
,
destul de putemic pentru a lumina ~i a calauzi lumea.
Ca urmare a tendintei Poloniei ~i Frantei de a .se .apropia de Uniu De ce Uniunea Sovietica aviza
nea
Sovietica,
Romania
a
fost
nevoita
sa
depuna
eforturi
de
adaptare
pe efectuarea unui referendum
la conjunctura creata.
in Basarabia?
Part~a

sav.i etica: ... GuvernuJ

sovieUe iAsista asupra soJulionarii problemei e.sentialmeflte
litigioase , adica a pFoblemei
Basarabiei, pe calea UntJi referendum af populatlei basar~bene, organizat in med l~al ~i in
conditii care sa garanteze deplina libertate i c~ratt~~rul normal al acestei manifestari a vointei safe.
'
Guvernul U.R.S.S. subtiniaza
ca in pr-oblema basar~beana el
nu sustine
deloc teza drepturUQr
.
sale istorice fata
' de Basarabia,
.
drer;2tul care i-ar fi fo$t transmis
dupa cad~rea tarismt~lui.
GuveFnul sov:ietie
nu insi.s ta
.
delc,c asup-ra .mentiAerii sasarabiei in sinul W.R.S.: S. Oar guvernul sovietic are motive bine intemeiate p~Atru a creae ca.majE>ritatea pepulatrei B.asarabiei suporta cu gr~utate ineorporarea
sa artifieiaja Ja Romania. Tocmai
pentru aceasta guvernul sovietic
i n sis,t~ pentru referendum.
Parte~ rQmana: ( .. .) Del~ga~a sovietica prezinta ~ropunerea
de plebis.eit ca conforma poHtieii
urmate in mod sistematic de
Guvern~l Uniunii Sovietice ~ide
guvernele sovietiee care 1-au
precedat.
Defega~a rom:an@nu.a vazut
totu~i
guvernele aeestea ar fi
i ntrebuintat
referendumul
ca
'
.
mijloc de rezolvare a dificultatilor
politice.
Nu gr-in acest mijloc guvernele sovietice ~i-au iristaurat puterea lor, ~~ acea.st~ observatie
este hotaritoare p~ntru aceast~
problem.a ; de asemenea , nu
prin acest mijloc ele au hetarit
soarta populat iei vechiulu i
lmperiu Rus ~i niei a celor c~re
au fost ingJobate ulterior in
Uniune. ( ...)
.

-"

. .

51

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

Atitudini fata de tendintele revizioniste (1933-1939).

"
lntelegerea Balcanica

Nico/ae Titu/escu, ministrul

Afacerilor Straine a/ Romaniei,
i Maksim Maksimovici Litvinov,
comisarul poporului pentru
Afacerile Straine a/ U.R.S.S.,
Tn ziua restabilirii relatiilor
diplomatice
dintre Romania i U. R. S. S.
Geneva, 9 iunie 1934
1

Protocolul parafat de Nicolae

Titulescu 'i Maksim Litvinov
21 iulie 1

Art. 3. Guvernul U.R.S.S. recunoa~te ca, in virtutea diferitelor

sale obliga~ii de asistenta, trupele sovietice nu vor putea trece
o cerere
niciodata Nistrul
formala in acest sens din partea
guvernului regal al Romaniei. La
fel cum guvernul regal al Romaniei recunoa~te ca trupele romane nu vor trece niciodata Nistrul
o cerere formala din partea
U.R.S.S.
Art. 4. La cererea guvernului
regal al Romaniei , trupele sovi etice trebuie sa se retraga
imediat de pe teritoriul roman Ia
est de Nistru, dupa cum , Ia cererea guvernului U.R.S.S., trupele
romane trebuie sa se retraga
imediat de pe teritoriul U.R.S.S.
Ia vest de Nistru.

tara

tara

Instaurarea hitlerismului la putere In Germania, In ianuarie 1933, a

lnsemnat oficializarea politicii de revan~a teritoriaHi ~i de revizuire a
tratatelor de pace de la Versailles de catre una din marile puteri europene. Aceasta schimbare a lncurajat celelalte state revizioniste. Ungaria ~i Bulgaria emiteau pretentii teritoriale asupra Romaniei, iar Uniunea Sovietica contesta energic legitimitatea actului Unirii Basarabiei din
27 martie 1918. Devenit ministru de Exteme al Romaniei In 1932, Nicolae
Titulescu a militat cu consecventa pentru crearea unui sistem de securitate colectiva ~i evitarea unui nou razboi mondial.
In februarie 1933, Mica Intelegere a fost reorganizata prin crearea
unui Consiliu Permanent, care asigura consultarea rapida a mini~trilor de
externe In vederea unei actiuni comune. In iunie 1933, la Londra, a fost
semnata Convenfia pentru definirea agresorului i a agresiunii, la elaborarea careia ministrul de Exteme roman a adus o importanta contributie.
Acest document consolida, din punct de vedere juridic international, situatia
Romaniei, lntruclt prevedea ca prin teritoriu se lntelege teritoriul asupra
6 caruia un stat l~i exercita in fapt autoritatea. In februarie 1934, Romania,
....
lmpreuna cu Jugoslavia, Grecia ~i Turcia, a constituit lnfelegerea Balcanica, prin care cele patru state semnatare l~i garantau reciproc frontie"
rele balcanice. In iunie 1934 au fost reluate relatiile diplomatice cu
U.R.S.S. (rupte de sovietici In ianuarie 1918).
Romania a militat pentru securitatea colectiva a statelor europene
In vederea evitarii oricaror conflicte slngeroase. A sprijinit mcheierea,
In 1935, a unor pacte de asistenta mutuala intre Franta, Cehoslovacia ~i
"
Uniunea Sovietica. In 1935- 1936, Nicolae Titulescu a negociat cu
Maksim Litvinov incheierea unui pact de asistenta mutuala mtre Romania
"
~i Uniunea Sovietica. In protocolul parafat de cei doi mini~tri de exteme,
la 21 iulie 1936, Nistrul se mentiona, de patru ori, ca granita de stat intre
Romania ~i Uniunea Sovietica. Plecarea lui Nicolae Titulescu din fruntea Ministerului de Exteme, in august 1936, a fost interpretata de guvemul sovietic ca o schimbare a politicii exteme a Romaniei, drept care
a comunicat intreruperea oricaror negocieri privind mcheierea pactului
intre cele doua tari.
A

'

Deteriorarea situatiei internationale

'

Consecventa aparatoare a pacii, Romania a solicitat Societatii N atiunilor sa adopte sanctiuni economice impotriva Italiei, ca urmare a faptului ca
aceasta a atacat Etiopia (1935- 1936); a protestat
impotriva ocuparii de catre Germania a zonei Renane
( 1936) ~i a anexarii Austriei (1938).
In contextul agravarii situatiei intemationale, determinata de crearea Axei Berlin- Roma- Tokyo
(1937- 1938), Romania a mizat pe sprijinul democratiilor occidentale: Franta ~i Marea Britanie. Dar
A

Conferinta de Ia MOnchen. 28-29 septembrie 1938

52

'

Romania In contextul international

interbelic
'

acestea au promovat o politica de ,conciliere" cu agresorul, racind reCehoslavacia multumete

petate
concesii
Germaniei
~i Italiei.
Romaniei
"'
In septembrie 1938, prin acordul de la Munchen, la care au particiin aceste clir:>e grel~, politiea
pat
conducatorii
Germaniei,
Italiei,
Marii
Britanii
~i
Frantei,
s-a
hotarit
Romani:ei
a dovedit caHtati, cu
'
ca Cehoslovacia sa cedeze Germaniei regiunea sudeta. Acest act a maradevarat caval:~reti. Numai Ia
"'
evoie se cunosc prietenli adecat inceputul dezmembrarii unui stat suveran, aliat al Romaniei. In noarati; ~i poporul ceh, imRreuna
iembrie 1938, prin acordul de la Viena, Cehoslovacia a trebuit sa cecu eel s~v~c, au avut, in neno"'
deze o parte din teritoriul sau Ungariei ~i Poloniei. In martie 1939, trurocirea lor, mj-ng1ierea de a constata loiatn~atea desaviri:ta a
pele germane au ocupat Cehoslovacia, care a fost desfiintata ca stat.
"'
Romaniei.
Prin acest act, Mica Intelegere - una dintre aliantele in care Romania
Radio Pr8g.?,
1~1 pusese sperante - 1~1 tnceta existenta.
2 noiembrie 1938
"'
In acest context, Romania a fost nevoita sa semneze un tratat economic cu Germania (martie 1939). La rindullor, guvemele de la Paris
~i Londra au tacut, in aprilie 1939, declaratii ca, in cazul unei agresiuni
impotriva Romaniei ~i a Greciei, Franta ~i Marea Britanie vor acorda
tot
sprijinul
ce
le
stain
putinta.
Asemenea
garantii
nu
au
avut
o
valoare
... Cel rnai .periculcus ad'lersar
practica, deoarece nu au fost urmate de intelegeri concrete privind
pentru noi (Romania- n.n.) este
Rusia. Ea poate actiona s.inactiunea comuna pentru respingerea unei agresiuni impotriva Romaniei.
gura, gasimdu-se in situatia de
Pe de alta parte, guvernul polonez se orienta tot mai mult spre Gera due~ o op~rat_ie cu propriile ei
mania, iar eel iugoslav - spre Italia, in speranta ca astfel vor salva info rte , in vreme ce Ungaria ~i
Bulgaria nu pot actk>na decit in
tegritatea teritoriala a tarilor lor. Ca atare, alianta romano-poloneza, pre"
cadrul aliantelor, g,asindw-se in
cum ~i Intelegerea Balcanica erau golite de continut.
stare de iriferioPitate fata de
"
In
aceste
imprejurari
s-a
produs
un
eveniment
deosebit
pe
arena
Rom~ni"a, chiar daca ea n-ar
intemationala: la 23 august 1939, Ia Moscova, a fost semnat Pactul de
beneficia de cotlventHte ce are
cu Iugdslav1a i Qefioslovacia.
neagresiune dintre Reich-ul german ~i U.R.S.S., care continea un protocol aditional secret, in care erau delimitate sferele de influenta dinDintr-un raport a/
Marelui Stat Major rornan, 1924
tre cele doua state totalitare: in sfera Germaniei naziste intrau Lituania
~i regiunea Wilna; Polonia era impaqita intre cele doua state pe linia
riurilor N arev, Vistula ~i San; Finlanda, Estonia ~i Letonia intrau in sfera
"
"'
sovietica. In articolul 3 se specifica: ,In privinta sud-estului Europei,
partea sovietica subliniaza interesul deosebit pentru
Basarabia. Partea germana i~i declara totalul dezinteres politic fata de aceste regiuni".
Romania se vedea din ce in ce mai mult izolata,
iar sistemul sau de aliante nu mai functiona. Cu toate
'
'
acestea, in preajma declan~arii celui de-al Doilea
Razboi Mondial, Romania continua sa promoveze o
politica intemeiata pe principiile dreptului international, sa militeze pentru respectarea tratatelor, a
independentei, suveranitatii ~i integritatii teritoriale a
tuturor statelor.
Avind asigurata neutralitatea Uniunii Sovietice,
Adolf Hitler a declan~at operatiile militare conform
planului dinainte elaborat, atacind la 1 septembrie
1939 Polonia, act ce marca declan~area celui de-al
Adolf Hitler se consulta cu generalii sai
rnainte de declanarea ofensivei asupra Varoviei
Doilea Razboi Mondial.
.

I'.

/"\

'

53

'-""' restomatie
,

Pactul de reorganizare a/ Micii lnfelegeri

Geneva, 16 februarie 1933

Pactul lnfelegerii Balcanice

Atena, 9 februarie 1934

Maiestatea Sa regele Romaniei, pre~edintele Republicii Cehoslovace ~i Maiestatea Sa regele lugoslaviei,

Doritori de a mentine ~i organiza pacea,
Cu grija de a vedea salvgardata pacea in toate imprejurarile, de a asigura evolutia spre o stabilizare definitiva a conditiilor Tn Europa Centrala ~i de a face sa se
respecte interesele comune ale tarilor lor,
Deci~i sa dea, in acest scop, raporturilor de amicitie
~i de alianta care exista Tntre cele trei state ale Micii
Intelegeri o baza organica ~i stabila
$i convin~i de necesitatea de a realiza aceasta stabilitate, pe de o parte, prin unificarea completa a politicii
lor generale ~i, pe de alta parte, prin constituirea unui
organ director al acestei politici comune, grupul celor trei
state ale Micii Tntelegeri [... ] A hotarit sa stabileasca cele
ce urmeaza Tn dispozitiile de mai jos [... ]
Art. 1. Un Consiliu Permanent al statelor Micii Intelegeri , compus din mini~trii afacerilor straine ai celor trei
tari sau de delegatii speciali , numiti Tn acest scop, este
constituit ca organ director al politicii comune a grupului
eel or trei state. Hotaririle Consiliului Permanent vor fi luate
cu unan imitate.
Art. 2. Consiliul Permanent [ .. .] se Tntrune~te Tn mod
obligatoriu eel putin de trei ori pe an . Una din intrunirile
anuale obligatorii are loc, rind pe rind , Tn fiecare din cele
trei state , cealalta se va tine Ia Geneva, cu ocazia Adunarii
Societatii Natiunilor.

Pre~edintele Republicii Elene, Maiestatea Sa Regele

Romaniei , pre~ed i ntele Republicii Turce ~i Maiestatea

Sa regele lugoslaviei [ ... ] au hotarTt sa Tncheie un Pact de

lntelegere Balcanica.
Art. 1. Grecia, Romania, Turcia ~i lugoslavia T~i garanteaza mutual siguranta tuturor frontierelor lor balcan1ce.
Art. 2. Partite contractante se obliga sa se consulte
asupra masurilor de luat in fata unor imprejurari de natura
sa atinga interesele lor, a~a cum sint definite prin acest
Pact.
Ele se obliga sa nu Tntreprinda nici o actiune politica
fata de orice alta tara balcanica , nesemnatara a Pactului,
avizul mutual prealabil , ~i sa nu-~i asume nici o
obligatie politica fata de orice alta tara balcanica, fara
consimtamintul celorlalte Parti contractante.

tara

'

'

'

: .TEME
---~-...._ _-

---

. -

Q~
. . . .

--

--

'

--

--

-----

REFLECTIE ....
,

.. -;_____

''

--- .. -...---. ..
-

..

.w

. .-

'

,,

.-.. ' ,- .

1. Apreciati politica Frantei ~i Marii Britanii fata de

Romania in anii 1918-1939.

5-+

Care erau garantiile oferite Romaniei de intelegerea

Balcanica?

'

1. Care au fost principalele directii

, ale politicii
externe a Romaniei dupa 1918?
2. Cind ~i de ce armata romana a ocupat Budapesta?
3. Ce ~titi despre Take lonescu?
4. Ce aliante a incheiat Romania in anii 1921-1926
'
~i in ce scop?
5. Cum au evoluat relatiile
Romaniei cu Uniunea
,
Sovietica in anii 1918-1934?
6. Care era atitudinea guvernului sovietic fata de
problema tezaurului romanesc?
7. Ce evenimente internationale importante au
avut loc in 1933, in care a fost implicata ~i. Romania?
8. Ce importanta a avut constituirea intelegerii
Balcanice?
9. Ce consecinte a avut asupra Romaniei destramarea
Cehoslovaciei?
...
10. In ce context a fost semnat tratatul economic
romano-german din martie 1939?
-

Care erau garantiile oferite Romaniei de Mica

lntelegere?

2. Analizati textul Protocolului parafat de Nicolae

Titulescu ~i Maksim Litvinov Ia 21 iulie 1936 ~i
reliefati semnificatia lui internationala.
3. Prin acordul de Ia Munchen din septembrie 1938,
incheiat de Germania, ltalia, Fran'a ~i Marea Britanie,
o parte din teritoriul Cehoslovaciei a fost ocupat de
Germania. in martie 193.g, t~upele germane au ocupat
Cehoslovacia, care a fost des.fiintata
ca stat.
,

Cum apreciati atitudinea marilor puteri occidentale fata

, de Cehoslovacia?
Care dintre aliantele regionale ~i-a incetat existenta?
,
.

---

RETINETI NOTI~~lt..E _.. . . . .

.

..

__.

. .

'

..

'

..

'

.'

..

. .

-- - -

--

Statu-quo- expresie latina cu sensu I "situatie

, in care",
ce definete in dreptul international o stare de fapt
sau de drept ce exista sau a existat Ia un anumit
ri)pment ~i pe care partHe vor s-o mentina .
Revizionism - politica de revizuire a gran~elor.
Zona Renana- zona demilitarizata creata dupa Primul
Razboi Mondial intre Franta ~i Germania pentru a
evita conflictul intre aceste tari.
'
A parafa- a intari (un act, un tratat) prin semnatura cu
parafa .
.

Romania In contextul international interbelic

'

NICOLAE TITULESCU, PERSONALITATE MARCANTA

DIPLOMATIEl EUROPENE

'

Diplomatia Romaniei interbelice, inspirata ~i condusii de Nicolae Titulescu, a militat penrespectarea tratatelor de pace de Ia Paris, pentru consolidarea statului national unitar
lll !l'nman, a independenfei ~i suveranitiipi sale. Nicolae Titulescu a ac(ionat pentru creterea roui Societatii Na(iz1nilor ca instrument de men(inere a pacii.
Crearea Societatii Natiunilor
'

Nicolae Titulescu
(1882-1941)
Cel mai mare di~l,~mat roman din perioada interbel'ica ~i
ul dintre cei mai ilu~tri oameni
politici ai Europei. S-a remarcat
ru deosebire Ia Societatea Naiunilor, organizatie internationala cu sediul Ia Geneva.
S-a nascut Ia Craiova in 1882;
a absolvit Facultatea de Drept din
Paris, dupa care a devenjt profesor Ia Universitate~ din la~i
(1906), apoi Ia Universitat~a din
Bucure~ti (1909). s~a irascris in
Partid ul Conservator-liemocrat
condus de Take loin
f escu, fiind
ales deputat in 19f2. in anii
1920-1921 a fast ministru de
Finante in Guvernul Averescu. A
'
tacut parte din delegatia Romaniei Ia Conferinta de Pace de Ia
'
Paris (1919-1920) ~i a semnat
Tratatul de Ia Trianon (4 iunie
1920). A fast minis~ru plenipotentiar Ia Londra ~r reprezentantul Romaniei Ia Soeietatea
Natiunilor, remarcindu-se prin
claritatea ideilor ~i fermitatea
pledoariilor sale pentru pace. A
indeplinit functia de ministru de
Externe al Romaniei in anii
1927-1928 ~i 1932-1936.
.,

..

'

Dupa un razboi distrugator, cu privatiuni ~i suferinte, popoarele doreau

o pace stabila ~i, totodata, sa se statomiceasca relatii democratice intre
"
statele lumii. In acest scop s-a creat, in anul 1919, Liga N atiunilor sau
Societatea Natiunilor, cu sediulla Geneva. Lumea spera ca, prin intermediul acestui for international, litigiile intre state sa fie rezolvate echitabil; pe cale politica, pentru a se evita recurgerea la razboi, care putea
determina grave pierderi intregii omeniri.
Societatea Natiunilor nu oferea numai speranta pacii, dar ~i cadrul
propice pentru reprezentantii statelor membre, indiferent de marime ~i
potential economic ori militar, de a se int1lni ~i discuta asupra problemelor vitale cu care omenirea era confruntata.
"
In primii ani de existenta, afl1ndu-se in faza de organizare, Liga
N atiunilor a intimpinat unele dificultati, posibilitatile sale de solutionare
a numeroase situatii
fiind
limitate.
Asemenea
dificultati
au
fost
deter,
'
minate de neacceptarea ei de catre S.U.A., de absenta Rusiei Sovietice, de controversele dintre Marea Britanie ~i Franta, care doreau o
subordonare a organismului international propriilor interese.
Organizarea Ligii ~i acceptarea unor norme de drept obligatorii pentru toate statele membre au racut din ea un for al securitatii colective,
un element extrem de util pentru viata intemationala. Statele mici ~i
mijlocii ~i-au pus speranta in Societatea Natiunilor, aceasta reprezentind
pentru ele o garantie a independentei, suveranitatii ~i integritatii lor teritoriale, un garant al pacii.
Reprezentantul Romaniei la Societatea Natiunilor a fost Nicolae Titulescu. El a folosit tribuna acestui for international pentru apararea ~i promovarea intereselor tarii sale.
'
0 adevarata batalie diplomatica s-a desra~urat. 1n procesul optantilor
unguri, prin care un grup de fo~ti mo~ieri maghiari, sprijiniti de guvemul
de la Budapesta, urmarea sa anuleze efectele reformei agrare din 1921.
Guvemul Ungariei s-a adresat Consiliului Societatii Natiunilor, in cadrul
caruia au avut loc lungi ~i anevoioase dezbateri. Nicolae Titulescu a
demonstrat
ca
guv..
e
mul.r.oman.
i-a.
,
expropriat,
-confonn.
legii,
p~ . marii
-- - . --proprietari, indiferent
qe_Q_~JiQ.naJitaJ~" -~i i:-a .lmpr..oprietarit pe taranii tara
- - - - -pamint, indiferent de originea lor ~tnica. El se adresa astfel reprezentantului guvemului ungar: ,Dumneavoastra cereti un regim preferential
_

_ . . . . .. . , .... J : ......

--

,. ;,

55

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

pentru propnetan1 ungun tn comparatte cu propnetant

romani - imposibilitate morala. Dumneavoastra vreti
ca taranii sa va restituie pam1ntullor- imposibilitate
materiala."
Dupa indelungi dispute ~i negocieri, in 1930, prin
acordurile de la Haga, s-a creat un fond agrar pentru plata optantilor unguri, alimentat din rentele de
1mproprietarire puse de catre Romania, Cehoslovacia ~i Iugoslavia la dispozitia optantilor, din datoriile
1n contul reparatiilor de razboi datorate de Ungaria
tarilor 1nvingatoare, intre care ~i Romania.
Nico/ae Titulescu, trimis extraordinar i ministru
Nicolae Titulescu a folosit prezenta sa la Gene:_
plenipotenfiar a/ Romaniei Ia Londra, negociind
va pentru a negocia documente diplomatice de cea
cu Andrew M. Mellon, secretarul Trezoreriei State/or
mai mare importanta: Pactul de reorganizare a Micii
Unite (primul din stinga), iF. G. Blair, adjunct a/
secretarului Trezoriei State/or Unite, termenii acordului Intelegeri din 1933, modalitatile de reluare.a relatiilor
privind datoriile de razboi ale Romaniei fa fa de S. U.A.
diplorhatice cu U.R.S.S. in 1934, perfectarea proiecWashington, 20 noiembrie 1925
tului pactului de asistenta mutuala intre Romania ~i
Uniunea. Sovietica din 1936, prin care urmarea recunoa~terea actul_!!ide unire a Basarabiei din 27 niartie/9 aprilie 1918 etc.
In acela~i timp, Nicolae Titul~scu s-a afirmat ~i ca un ,mare european", preocupa~ nu numai de soarta tarii sale, ci ~ide cea:a :Eiitopei ~i
a lumii intregi.
A

Nicolae Titulescu - promotor al pacii mondiale

Societatea Natiunilor a avut

'
urmatoarele organe de lucru :
Adunarea Generala , care se
i ntrunea o data pe an) In septembrie. Ia Geneva, ~i care era
fermata din reprezentantii tuturor
statelor membre ale Ligii ; Consiliul , format din cinci membri
permanenti (Franta, Germania,
Anglia) ltalia, Japonia) ~i membri
nepermanenti , ale~i de Adunare
dintre celelal te state membre;
Secretariatul - cu caracter permanent - pregatea lucrarile
Consiliului , Adunarii, conferintelor; supraveghea executar~a
hotaririi lor; Curtea Permanenta
de Justitia lnternationala, cu
'
'
sediul Ia Haga, creata in 1920,
dadea sentinte ~i avizari consultative in litigii internationale.

Romania, ca membru fondator al Societatii Natiunilor, a sustinut cu

toate fortele institutia geneveza, contribuind prin diplomatii sai la
imbunaHitirea continua a forme lor ei de organizare, precum ~i a normelor politico-juridice care-i reglementau activitatea.
Statele mici ~i mijlocii erau con~tiente ca o eventuaHi disparitie a
Societatii Natiunilor putea duce la modificarea statu-quoului teritorial,
devenind in orice moment victime ale agresiunii statelor revizioniste.
Convins de necesitatea existentei acestui for international, N icolae
Titulescu sublinia responsabilitatea moraHi a Societatii Natiunilor fata de
destinele omenirii.
Prin vocea lui Nicolae Titulescu, Romania s-a manifestat extrem de
activ la Societatea Natiunilor, mai ales cin&marele nostru om politic ~i
diplomat a fost. a les;. in .1930 ~i 1931 , pre~edinte al Adunarii Generale.
Era cea mai inalta functie politico-diplomatica ocupata vreodata de un
roman. Ziarul englez ,Morning Post" scria in septembrie 1931: ,,Alegerea domnului Titulescu ca pre~edinte al Adunarii doi ani succesivi este
tara precedent ~i impotriva traditiei Ligii. Este tributul de cinste personala ce i se aduce pentru modul remarcabil in care a condus ~i a controlat Adunarea de anul trecut."
Rolullui Titulescu in perfectionarea activitatii Societatii Natiunilor,
propunerea unor no~e juridice cu valabilitate permanenta asupr_a pr9bl~melor de.zarmarii,.sec.uritatii colective, pacii ~i democratizarii relatiilor
int~rnationale au fost unanim recunoscute in diplomatia europeana.
De la 1nalta tribuna a Societatii Natiunilor, Nicolae Titulescu afirma ca
_

'.

56

...

..

Roman ia In conte x t ul international interbel ic

'

dreptul international trebuia sa aiba ca finalitate

mentinerea pacii, interzicerea razboiului de agresiune, facilitarea colaborarii intre state libere, suverane ~i egale 1n drepturi.
Nicol~e Titulescu .a sustinut cu tarie aplicarea
Pactului Briand- Kellogg_, numit ~i Pactul de la P aris, semnat in 1928, care excludea razboiul din
relatiile intemationale.
'
'
Aceasta neobosita activitate desra~urata de ilus.' ico/ae Titulescu, ministru roman a/ Afacerilor Straine,
trul diplomat roman avea ca unic mobil apararea pacii,
impreuna cu Tevfik ROstO Aras, ministru turc
care, in conceptia sa, se prezenta ca o stare fireasca,
a/ Afacerilor Straine. Ankara , 15 octombrie 1933
naturala a raporturilor dintre state, pe cind razboiul era
socotit o crima ce intra sub incidenta legilor intemationale. Pacea asigura
Fragment din discursul
progresul fiecarei natiuni ~i contribuie la dezvoltarea civilizatiei mondiale.
lui Nicolae Titulescu, pronuntat
Apropierea
~i
colaborarea
dintre
state
sint
posibile,
dupa
parerea
lui
Titin fata Camerei Comu nelor,
'
ulescu, numai in conditii de pace. El afirma ca pacea constituie o necesin care se defenea atitudinea
fata
, de Germania
itate obiectiva pentru toate popoarele, inclusiv pentru eel roman, care dorea
~ i Uniunea Sovietica
sa-~i consolideze unitatea nationala ~i sa asigure propa~irea generala a
Am fast prezentat i nca o data
tarii.
ca du ~man a l Germaniei ~ i ca
'
RemarcabiHi
este
importanta
pe
care
o
acorda
Titulescu
tratatelor
unealta a Rusi ei. .. Nu si nt nici
intemationale, rolului acestora ca principal instrument bazat pe. consend u~ man a l Germa nie i, nici
u nealta Rus iei. Sint atit d e
sui statelor, de creare a unor raporturi amicale 1ntre ele ~i de interzicere
neinsemnat intre ei, i ncit doresc
a agresiunii. El a contribuit la aprofundarea notiunii de stat agresor ~i a
ceva care ~tiu ca voi, englezii, nu
raspunderii
pentru
violarea
legilor
intemationale.
doriti ~i desigur nici francezii. Am
Fervent aparator al pacii, Nicolae Titulescu a depus eforturi exde gind sa vorbesc d e schis ,
mele e
d eoa rece soa rta tarii
,
traordinare atit in cadrul Societatii N atiunilor, cit ~ i in Mica Intel~gere
prinsa i n aceasta problema. Voi,
~ i Antanta Balcanica, pentru mentinerea statu-quoului te_rito~ial ; el a
englezii, doriti pace a in Vest. Eu
condatnnat
actele
de
agresiune
sav1r~ite
.
de
Italia
fascista
~i
Germasi nt un rasa rite an ~i un roman.
nia hitlerista. Diplomatul roman a respins :Iara echivoc ideea dreptului
Eu doresc pacea i n Vest ~i eu
pot sa am i ncredere in pacea
celui mai tare, a dreptului foqei in relatiile dintre state ~i _s-a pronuntat
d in Est numa i d aca exista o
cu fermitate pentru afirmarea plenara a foqei dreptului, care reprereconciliere ruso-germana , care
zinta
conditia
fundamentala
a
unor
relatii
normale
intre
state.
voua va displace atit.
'
'
Prin atitudinea sa ferma in favoarea pacii, Titulescu ~i-a atras ura
cercurilor conducatoare de la Berlin ~i Roma, care
unnareau
revizuirea
granitelor.
.
.
Pe de alta parte, dorinta sa de a incheia un pact
de asistenta mutuala intre Romania ~i U.R.S.S., care
:facea posibila prezenta trupelor sovietice pe teritoriul
Romaniei, a generat reactia negativa a unor lideri
politici (Comeliu Zelea Codreanu, Octavian Goga,
Gheorghe Bratianu ~.a.). La rindul sau, Carol alII-lea
dorea sa preia conducerea politicii exteme a Romaniei,
drept care, la 29 august 1936, Nicolae Titulescu a fost
demis din guvem, tara a mai primi vreo 1nsarcinare
Nicolae Titulescu impreuna cu Gaston Doumergue,
politica sau diplomatica. Inlaturarea lui Titulescu a fost
preedintele Consiliului de Minifri a/ Franfei,
o pierdere ~i pentru .Soii_el atea N!Jiuni}or, care-~ . !1!~
i Jean Louis Barthou, ministru Afacerilor Straine
a/ Franfei. Paris, Palatul Elysees, 1934
trat 1ntr~un tot mai putern-iG declin.
...

...~

57

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

Personalitatea lui Nicolae Titulescu

M~rele

diplomat roman ~i european intruchipa o

imbinare stralucita de calitati, care s-au reliefat pe

multiple planuri ~i care 1-au definit in toata complexitatea insu~irilor sale.

Latura dominanta a personalitatii lui Titulescu era
geniul sau juridic ~i de vizionar al evolutiei politicii
internationale, care s-a reflectat pregnant asupra
tuturor celorlalte insu~iri. Juristul, diplomatul, omul
politic, semnatar a~ T~a~atului de Pace de la Trianon,
Nicolae Titulescu, ministru Afacerilor Straine
ministrul Romaniei la Londra, pre~edinte al Adunarii
a/ Romaniei, impreuna cu preedintele Poloniei
/gnacy M6scicki (in centru) i ministrul polonez
Natiunilor
in
doua
sesiuni
con~
Generale a Societatii
'
'
.
a/ Afacerilor Straine Josef Beck.
secutive, ramine personalitatea care timp de UJ1 deVar~ovia, 9 octombrie 1933
ceniu ~i jumatate a influe:p.tat in mod decisiv politica
extema romaneasca, punindu-se, totodata, in slujba comunitatii international e.
'
Nicolae Titulescu s-a afirmat ca o personalitate de prim rang a diplomatiei europene, un aparator ferm al intereselor tarii sale, al pacii ~i
cooperarii in spiritul dreptului
international.
.
Titulescu a fast o mare bogaConsecvent gindirii sale umaniste de transformare a dreptului
'ie de daruri, o mare stralucire
international
in
drept
al
pacii,
cooperarii
~i mtelegerii intre popoare, Nicointelectuala, o risipa generoasa
l~ Titulescu a militat pentru: crearea unor norme ~i principii referitoare
de insu~iri care doar Ia intervale
mari ale istoriei unei tari se
-~~_.cre~terea r.Qll!-}ui statelo~ mici ~i
mijlocii
pe
arena
intemationala;
regiiriul
i ntrunesc asupra unui om .
juridical Marii Negre; neutralitatea ill condifiile Pactului de la Paris; comSavel Radulescu
baterea ~i incriminarea terorismului politic international.
Apararea pacii prin intermediul normei de drept, cu ajutorul dreptului,
a constituit insa~i ratiunea vietii sale. El afirma ca ,sinonimul pacii nu
este lipsa razboiului. Pacea inseamna, inainte de toate, o stare de spirit
alcatuita din incredere, din intelegere reciproca, din nadejde in ziua de
miine. Pacea nu se proclama. Pacea se cucere~te."
Permanentele dispute dintre marile puteri, ascensiunea fascismului
pe plan international, revizuirea tratatelor, anexarea Austriei de catre
Germania (1938) ~i dezmembrarea Cehoslovaciei
(1939) dar mai ales izbucnirea celui de-al Doilea
Razboi Mondial (1 septembrie 1939) au marcat falimentul Societatii Natiunilor, ill care Nicolae Titulescu
a crezut cu toata fiinta sa.
'
S-a stins din viata la Cannes, in Franta, la 17
martie 1941' in plin razboi, indurerat ca nu ~i-a putut
. "
.
.
serv1 1n cont1nuare patr1a, pe care o reprezentase
de-a lungul anilor cu .atita stralucire ~i careia i s-a
dedicat cu tot devotamentul.
"'
In 1992, dupa 51 de ani de la trecerea in etemitate, rama~itele paminte~ti ale lui Nicolae Titulescu
Nicolae Titulescu, ministru roman a/ Afacerilor Straine,
impreuna cu Jean Louis Barthou, ministru Afacerilor
au fost aduse in Romania, spre a fi inhumate, poStraine a/ Frantei,
insotiti
de
o serie de oficialitati
trivit dorintei sale testamentare, la Bra~ov, in Tran'
' ,
'
romane i straine, Ia Mormintul Eroului Necunoscut.
silvania.
Bucure~ti, 21 iunie 1934

: 1 . ......

--~

..

58

_restomatie
,
Discurs tinut de Nicolae Titulescu,
'
In calitate de pre~edinte, Ia deschiderea celei
de a 11-a sesiuni ordinare a Adunarii
Societatii Natiunilor
'
'
Geneva, 10 septembrie 1930
Doamnelor ~i domnilor,
Permiteti-mi sa va exprim adinca mea recuno~tinta
: entru marea cinste pe care ati facut-o tarii mele ~i mie
: ersonal incredinFndu-mi, prin voturile dumneavoastra,
, alta demnitate de pre~edinte al celei de-a 11-a Adunari
a Societatii Natiunilor.
lngaduiti-mi sa vad in gestul spontan al numeroaselor
Jelegatii care au propus numele meu pentru functia de
: re~edinte dovada ca eforturile permanente ale tarii mele
: e a organiza prin pace ~i murica o viata conforma cu
1 arile principii ale Societatii Natiunilor n-au trecut necoservate de catre dumneavoastra.
Sa-mi fie de asemenea ingaduit, domnule pre~edinte
3 Consiliului , sa va exprim profunda mea recuno~tinta
: entru cuvintele prea elogioase pe care le-ati rostit despre
~i n e ~i pe care pot sa le justifice doar extrema dumnea. oastra bunavointa , precum, poate, ~ i faptul ca am parti: pat Inca de Ia i nceput Ia lucrarile Societatii Natiunilor.
Sarcina pe care mi-ati incredintat-o implica mari
-aspunderi. Nu ma dau In laturi de Ia nici una dintre ele,
e accept pe toate. Dar veti binevoi, sint sigur, sa ma ajutati
a l ndeplinirea acestei sarcini, acordlndu-mi nepretuitul
::umneavoastra sprijin, ca sa putem duce Ia capat im: '"euna o munca rodnica ~~ operativa.
Cea de-a 11-a Adunare va trebui sa discute problema
:e depa~esc i n importanta pe cele abordate plna acum
: e Societatea Natiunilor. Toate natiunile, fara exceptie,
A.

'

'

l ntimpina In clipa de fata diJicultati , mai ales de ordin

economic, a~a inclt nesolutionarea unei problema poate
sa atraga un regres periculos pentru civilizatie.
Nu ma indoiesc nicidecum de triumful cooperarii
internationals asupra tuturor napastelor ce ne ameninta
din umbra, cu conditia ca fiecare sa aduca aici, i n opera
de colaborare, cele trei elemente fara de care nimic maret
'
nu poate fi infaptuit: dorinta de Tntelegere , vointa ~i
generozitatea.
A trecut ceasul vorbelor, a sunat ceasul faptelor. lata
de ce voi l ncheia rostind urarile mele cele mai calde
pentru ca deciziile dumneavoastra sa se prefaca in
actiuni , ~i anume In acele actiuni pe care omenirea le
a~teapta de Ia dumneavoastra.
N. Titu/escu, , Documente diplomatice",
Editura Politica , Bucure~ti , 1967, p. 330-331

N icolae Titulescu despre importan{a

Societatii Natiunilor

'
'
Clta vreme exista Societatea Natiunilor, nedreptatea
suferita de un stat este o nedreptate care poate fi proclamata in fata lumii Tntregi pentru a provoca reactiunile
care impun reparatiile necesare [ ... ]
Geneva nu este pamintul minunilor. Dar prin actele
noastre sa dovedim ca nicaieri mar bine ca aici, i n cadrul
Societatii Natiunilor, bunavointa ~i spiritul de hotarire nu
ar putea da rezultate mai fericite.
Din documentele de mai sus deduceti rolul pe care
il atribuie Nicolae Titulescu Societatii
in
, Natiunilor
,
viata politica internationala.

..

1.1n ce context s-a infiintat

Societatea
Natiunilor
,
'
i care erau obiectivele acesteia?
2. Precizati scopul pentru care a fost creata Liga
Natiunilor.
'
3. Cum apreciati a'egerea lui Nicolae Titulescu in
functia de preedinte al Adunarii Generale a Societatii
Natiunilor?
'
4. Care era conceptia lui Nicolae Titulescu despre
pace?
5. Reliefati
lui N. Titulescu Ia dezvol, contributia
'
. '
tarea dreptului international.
6. De ce a fost inJat.urat Nicolae Titulescu din fruntea Ministerului de Externe?
7. Care au fost cauzele eecului Societatii Natiunilor?

1. Apreciati rolullui Nicolae Titulescu in procesul

, optantilor unguri" .
2. Alcatuiti un eseu pe tema: , Nicolae Titulescudiplomat european" .

Suveranitate - calita1f3 es~n~.~la a unui stat independent de a nu depinde de nici o alta putere de stat,
exprimata i n dreptul sau inerent, exclusiv, inalienabil
~i indivizibil de a stabili Jiber, conform propriei voin1e,
politica sa interna ~i externa, precum ~i masurile
practice pentru realizarea ei, respecti nd, totodata,
drepturile suverane ate celorlalte state.

59

3. PROBLEMA BASARABIEI
iN RELATIILE ROMANO-SOVIETICE
'

Lee,tie de sinteza

Relafiile romano-sovietice aveau o anumitii inciirciiturii istoricii generatii de ocuparea Basarabiei de ciitre Rusia, in 1812, precum $ide nerecunoa~terea de ciitre Rusia sovietica a actu""'
lui Unirii din 27 martie 1918. In perioada interbelica, relafiile dintre cele douii fiiri au cunoscut momente de tensiune, dar $i unele mai relaxante.
27 martie 1918 - Sfatul Tarii a votat unirea
Basarabiei cu Romania.
28 octombrie 1920 - Prin Tratatul de Ia Paris, Anglia, Franta, Italia i Japonia recunoteau
suveranitatea Romaniei.
I noiembrie 1920 - Guvernul sovietic a dar
publicitafii o declarafie prin care contesta vala-_},
bilitatea Tratatului de Ia Paris.
9 aprilie- 19 mai 1922, Ia Conferinfa de Ia
Geno va, Ion I. C. Bratianu a prop us ca normalizarea raporturilor dintre Romania i Rusia sovietica sa aiba Ia baza urmatoarele p rincipii:
1. Recunoaterea de catre Rusia sovietica a
puterii suverane a statului roman asupra teritoriului sau.
2. 1V etolerarea pe teritoriile celor doua state
a organizarii unor bande fnarmate ce ar pregati
actiuni
ostile contra celuilalt stat.
,
3. R estituirea integra/a d e catre guvernul
sovietic a tezaurului Romaniei d epus Ia Mascava .
Delegafia sovietica a manifestat o atitudine
ostila f afa de propunerile delegafiei .romane. La
17 mai 1922, Cicerin dec lara: , Resp ectul statuquoului fntre Ucraina i Romania nu echivaleaza deloc p entru Rusia cu recunoaterea statuquoului teritorial actual al Romaniei i, fn particular, cu recunoaterea ocup arii prezente a
Basarabiei de catre Romania ".
"'
In decembrie 1922, cu prilej ul Conferinfei
de Ia Lausanne, ministrul de Externe sovietic a
propus ministrului Romaniei Ia Paris, Constantin
Diamandi, fncheierea unui pact de neagresiune pe
2 sau 5 ani, pe baza , recunoaterii sub o forma
oarecare a alipirii Basarabiei contra tezaurului i
bijuteriilor Coroanei, facfndu-se o totala lichidare
a datoriilor reciproce "; diplomatul roman nu a
putut da curs unui asemenea demers.
27 martie-2 aprilie 1924. Conferinfa de Ia
Viena.
Delegafia sovietica, condusa de Krestinsky,
socotea hotar frea Sfatului Tarii din 2 7 martie

60

191 8 ca fiind lipsita de valoare juridica i, ca

atare, propunea organizarea unui referendum fn
rfndurile populafiei din Basarabia. Delegafia
romana, condusa de Langa-Racanu, a respins
ideea referendumului, pe motiv ca punea fn
discufie statu-quoul teritorial stabilit prin sistemul
de Ia Versailles i hotarfrea Sfatului Tarii din 27
martie 191 8.
29 iulie 1924 - Biroul Politic al P.C. (b) din
Rus ia a adop tat hotar frea cu privire Ia crearea
R.S. S. Autonome Moldoveneti fn cadru l R.S.S.
Ucrainene; se preconiza ca granifa apuseana a
noii republici sa fie pe rful Prut, ceea ce vadete
intenfia guvernului de Ia Moscova de anexare a
Basarabiei.
Septembrie 1924 - actiuni destabilizatoare
initiate de Moscova fmpotri ya Romdniei prin intermediul Federatiei Comuniste Balcanice.
'
S-a p us la cale organizarea unei revolte generate fn Basarabia (actiunile de Ia N icolaevka 11 septembrie 1924 i Tatar-Bunar - 15 septembrie 1924). Interventia prompta a trupelor romane a dejucat planul Moscovei.
La 12 octombrie 192 4, prin hotarfrea guvernului de la Moscova, a fast creata R.A.S.S.
Moldoveneasca pe malul sting al N istrului, cu
capita/a Ia Balta, subordonata R.S.S. Ucrainene.
1926. Semnarea unor tratate de prietenie
cu Franta i Italia. Reactia sovieticilor a fast
prompta, acuzfnd Franta ca promitea Romdniei
o colaborare care-i garanta mentinerea statuquoului teritorial.
27 august 1928, Paris - semnarea Pactului Briand- Kellogg; razboiul era exclus ca solutie a litigiilor dintre state.
9 f ebruarie 1929 - Protocolul de la Moscova, prin care Letonia, Polonia, Romania i U R.S.S.
se angajau sa respecte prevederile Pactului Bri"
and- Kellogg. In problema Basarabiei, atitudinea
Moscovei ramfnea neschimbata, aceasta specificfnd
ca fntre Romania i Uniunea Sovietica existau probleme teritoriale litigioase i ca renuntarea la razboi

,,.
. nu poate fnsemna o renuntare Ia drepturile asu- () pentru ambele state. , Consider reluarea relatiilor
_vra.J teritoriului ocupat de romani ".
( diplomatice fntre Romania i U. R.S.S. ca unul
: 1931-1932, Riga - tratative romano-sovie-/ dintre cele mai importante acte din viafa mea
!ice fn spiritul Pactului Briand- Kellogg. Scopul: politica. " (Nicolae Titulescu)
i'ncheierea unui pact de neagresiune fntre cele
Ministrul de Externe roman a militat cu
doua tari. Reprezentantul Romaniei, Mihai Stur- energie i consecvenfa pentru primirea U.R.S.S.
dza, a cerut excluderea dintr-un eventual docu- fn Societatea Nafiunilor. La 15 septembrie 1934,
ment a oricarei menfiuni privind existenfa unui Uniunea Sovietica intra fn Societatea Nafiun ilor
litigiu teritorial fntre cele doua state. Delegatul i se angajeaza sa respecte integritatea teritorisovietic a declarat fn termeni fermi ca , Rusia ala a state/or membre.
sovietica nu va fncheia niciodata un pact de
1935-1936- eforturile dip lomatice initiate
neagresiune cu Romania, care sa cantina urma- de Nicolae Titulescu privind fncheierea unui pact
torii term eni: I. integritate; 2. inviolabilitate; de asistenfa mutua/a cu Uniunea Sovietica.
3. suveranitate ".
La 26 iulie 1936, Nicolae Titulescu i Maxim
Septembrie 1932 - preedintele Consiliului Litvinov au parafat un protocol care cuprindea
de Minitri al Romaniei, A lexandru Vaida- Voe- principiile de baza ale pactului de asistenta muvod, s-a declarat dispus sa admita ideea existen- tuala. Pentru prima data se recunotea Nistrul ca
:ei unui litigiu teritorial care urma sa fie rezol- granifa fntre Romania i U.R.S.S. Din cauza
vat, pozifie vehement criticata de Nicolae Titules- tergiversarilor lui M. Litvinov i a demiterii lui
cu, ceea ce a atras demisia guvernului (20 octom- N. Titulescu din functia de ministru de Externe
brie 1932). Se jormeaza un nou cabinet, prezi- al Romaniei, tratatul de asistenfa mutua/a a radat de Juliu Maniu, cu Nicolae Titulescu la Min- mas doar Ia stadiul (ie proiect.
isterul de Externe. Seful diplomafiei romdne a
In mai 1937, Victor Antonescu, noul minisfast calauzit de ideea ca fmbuniitafirea relafiilor tru de Externe al Romaniei, a avut o discufie cu
cu Un iunea Sovietica era o necesitate istorica. M Litvinov Ia Geneva asupra dezvoltarii relaPentru atingerea acestui obiectiv nu trebuia pusa fiilor dintre Romania i Uniunea Sovietica.
in discufie problema Basarabiei, fntrucft aceasta
Ministrul de Externe roman i-a exprimat
era un stravechi teritoriu romanesc i el nu putea dorinfa , de a fncheia un acord, reglementfnd profi negociat.
blema Basarabiei ", dar M Litvinov a replica! ca
Dupa venirea lui Hitler la putere (1933), era de dorit ca problemele teritoriale sa fie evidiplomatia romaneasca a acfionat pentru canso- tate: ,Noi nu ridicam pretenfii, cu atft mai mult
lidarea alianfelor existente i extinderea lor, pen- trebuie sa jacii Romania, i aceasta este fn protru fntarirea pacii i descurajarea forte lor revi- priul ei interes ".
zioniste.
23 august 1939 - Pactul Ribbentrop- Mo.. 16 febru_a rie 1933 - reorganizarea Micii lotov; Rofr!dnia este plasata fn zona de interese
lnfelegeri, care a devenit un organism interna- sovietica. In artico~ul 3 al Protocolului aditional
{ional cu activitate permanenta.
"'
secret se preciza: , In privinfa sud-estului Europei,
9 februarie 1934 - semnarea Pactului lnfe- Partea sovietica subliniaza interesul deosebit
legerii Balcanice (Romania, Grecia, Jugoslavia, pentru Basarabia. Partea germana fi declarii
Turcia). Scopul: garantarea frontierelor balca- totalul dezin teres politic pentru aceste teritorii. "
nice ale state/or semnatare.
26-27 iunie 1940 - notele ultimative sovie 9 iunie 1934 - reluarea relafiilor diplomati- tice, fn urma carora Basarabia, nordul Bucovice dintre Romlinia $i U.R.S.S., moment esentia( l_, nei $i tinutul Herta au fost incorporate fn U.R.S.S.
/\

FIXAREA CUNOSTINTELOR
'

'

Care a fost mobilul tensionarii relatiilor

romano,
sovietice?
Ce greutati a intimpinat partea romana in
restabilirea unor raporturi pa~nice cu Uniunea
Sovietica?
Care au fost principiile ce urmau sa stea Ia baza
normalizarii raporturilor dintre Romania ~i Rusia
sovietica, pliopuse de Ion I.C. Bratianu?

Enumerati initiativele diplomatiei romane~ti de

mentinere a statu-quoului teritorial in perioada
interbelica.
De ce Nicolae Titulescu consietera reluarea
relatiilor diplomatice dintre Romania ~i U.R.S.S. ca
unul dintre cele mai importante acte din cariera sa
politica?
Ce importanta avea proiectul pactului de
asistenta mutuala din 26 iulie 1936?
'

61

Test de evaluare

ROMANIA IN CONTEXTUL INTERNATIONAL

'
INTERBELIC

I. Definiti
urmatoarele
notiuni
istorice:
re,
'
vizionism, independenfii, statu-quo, Societatea
atiunilor,
suveranitate.
,
15 p.

IV. Ordonati cronologic evenimentele din

coloana A, scriind in spatiile din coloana B
literele corespunzatoare succesiunii corecte.

"'Incercuiti

II.
varianta corecta.
a) Pactul Ribbentrop-Molotov
1... .
'
1. Organism cu rol determinant in cadrul Confeb) C0nferinta romano-sovietica de la
2 ... .
rintei de Pace de la Paris:
Viena
'
a) Societatea Natiunilor.
c) reluarea relatiilor diplomatice
3 ....
b) Consiliul celor patru.
romano-sovtettce
2. Consecinta a Primului Razboi Mondial care a
d) crearea Consiliului Permanent al
4 ....
'
generat modificarea hartii politice a Europei:
Micii Intelegeri
a) 1nfringerea Germaniei.
5. ...
e) Pactul Briand-Kellogg
b) prabu~irea imperiilor multinationale.
15 p.
c) scaderea nivelului de trai in tarile afectate de
razboi.
V. Completati spatiile libere cu un eveni3. Politician roman cu contributie majora la creament istoric in care au fost implicate fiecare
rea Micii Intelegeri:
dintre personalitati:
a) Take Ionescu.
1.
Nicolae
Titulescu
b) Nicolae Titulescu.
------------------2. Take Ionescu ----- - - -- - -- c) Ion I.C. Bratianu.
3.
Ion
I.C.
Bratianu
4. Alianta regionala din care racea parte, alaturi
de Romania, ~i Grecia:
15 p.
a) Mica Intelegere.
b) Societatea Natiunilor.
VI. Analizati textul de mai jos, raspunzind
c) Intelegerea Balcanica.
Ia intrebarile care urmeaza.
5. Functie politico-diplomatica detinuta de NicoNu dau dreptul nimiinui din afara sa se ameslae Titulescu in 1930 ~i 1931 in cadrul Societatii Ieee fn treburile noastre launtrice, cer, dimpoatiunilor:
trivii, ca directivele politicii noastre interne sa fie
'
a) secretar general.
pur romaneti .. . Am considerat ca o porunca inb) negociator al tratatelor internationale.
lerna romaneasca, ca unul din cele mai bune
c) pre~edinte al Adunarii Generale.
mijloace de a pastra unitatea noastra nafionala
15 p. este pacea.
Nicolae
Titulescu,
Despre
principiile
III. Completati spatiile cu informatia istorica
politicii
externe
a
Romaniei,
Bucure~ti,
1936
corecta.
1. Recunoa~terea intemationala a Marii Uniri a
1.
Reliefati
principiile
politicii
extem
e
romane~ti
fost consfintita prin tratatele semnate in cadrul ...
in
conceptia
lui
Nicolae
Titulescu.
2 .... prevedea libertatea de navigatie prin strimdezvoltata
de
Ni2.
Definiti
conceptul
de
pace
torile Bosfor ~i Dardanele.
in
remarcabila
sa
opera
juridica.
colae
Titulescu
3. Un rol de seama in promovarea pacii inter3.
Care
sint
coordonatele
teoriei
sale
des
pre
pace
naJionale 1-a avut diplomatul roman ...
~i
dreptul
international
in
arena
mondiala?
4. La 23 august 1939 la Moscova a fost sem4. Care a fost contributia lui Nicolae Titulescu la
nat ...
'
cre~terea
rolului
Societatii
Natiunilor
in
viata
politica
5. Nicolae Titulescu a sustinut cu tarie aplicarea
intemationala?
pactului ... , semnat in 1928.
'
15 p.
15 p.
Nota: Se acordii 10 puncte din oficiu.
A

'

'

62

. INVATAMINTUL
. '
Dupa .1918, Romania a intrat intr-o noua etapii a evolu(iei sale istorice, care reclama, in
port cu realitafile complexe 5i necesita(ile mztltiple, solllfionarea problemelor fundamentale
toate planurile, inclusiv inal{area culturalii a nea1nului, care constituia o parte integrantii
idealului national.
,
,4ccelerarea procesului de modernizare a societa{ii, eliberarea 1narilor energii spirituale
iifu$ate de-a lungul secolelor de domina(ia striiind, stringerea lao/alta- pentru prima data
istorie - a tuturor forfelor 5piritztalitdfii romiineti, asigurarea unei haze nltlteriale 1nai
tide, climatul general de Marea Unire, setea de culturii a poporului roman au permis inrei trarea unui adeviirat salt calitativ in dezvoltarea invii{iimintului, tiin(ei i culturii.
"

i n hotarele Romaniei sunt as,azi patru tipuri de organizatiuni .

~'I'!"Y'\Iare care s-au dezvoltat in imu..-~ jurari ~i sub influente diferite ~i
iji-ioolu croit tradilii proprii de viata [...].
- ala trebuie sa provoace pretuni o primenire a sufletelor; sa
~r~:~~ozeasca con~tiinta nationala Ia
ra ~i viata romaneasca ~i sa
e unitatea sufleteasca a tur romanilor. Numai himinind ~i
~.... rind con~tiinta nationala vom
ri putedle de viata ~i re~istenta
neamului Ia toate asalturile
afara ~i dinauntru ~i vom asitrainicia stapinirii noastre in .
le granite ate statului.

Invatamintul primar, secundar ~i superior

"'

Invatamintul a constituit domeniul fundamental pentru ridicarea nivelului de cultura al poporului, pentru formarea de cadre necesare economiei, activitatilor sociale, politice, culturale, artistice, ~tiintifice. Statui
roman s-a preocupat de dezvoltarea invatamintului, mai ales prin adoptarea unor legi in acest domeniu ~i prin alocatii bugetare.
Legea din 1924 stabilea obligativitatea invatamintului primar de 7 clase
(pina atunci era de 4 clase). Prin legea privind organizarea invatamintului
secundar din 1928, liceul avea doua trepte: prima de 3 clase (gimnaziu)
~i a doua de 4 clase. Legea pentru organizarea invatamintului universitar, adoptata in 1932, avea la baza principiul unei largi autonomii a
institutiilor de invatamint superior.
Statui aloca pentru invatamint circa 17-18% din buget, la care se
adaugau contributiile judetelor ~i comunelor. Mai ales in timpul cit dr.
Constantin Angelescu, 1924
Constantin Angelescu a fost ministrul Instructiunii Publice, Cultelor ~i
Artelor (1922- 1926; 1933-1937), in Romania s-au
construit numeroase ~coli modeme, cu toate dotarile
necesare (inclusiv terenuri agricole, ateliere etc.).
~colile aveau patru sali de clasa, cancelarie ~i camera directorului; asemenea ~coli s-au construit in toate
comunele din Romania, precum ~i intr-un mare
"'
numar de sate. In perioada interbelica a sporit
numarul ~tiutorilor de carte, de la circa 40% in 1918
la aproximativ 80% in 1940. Acest procent era mai
mare decit al multor state europene: Portugalia 34,8%, Uniunea Sovietica - 51,3 %, Grecia- 56, 7%,
Spania - 57%. Analfabetismul continua sa fie ridiUniversitatea ,A/.1. Cuza" din lai
63

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

cat comparativ cu alte state europene. Acest fapt se datora mai ales
situatiei economice precare a taranimii, care, in multe ca__zuri, nu putea
cumpara manuale ~i rechizite ~colare; de asemenea, copiii erau folositi
la munci agricole de la 6-7 ani, ~i nu puteau frecventa ~coala. Rezultatele in directia lichidarii analfabetismului au fost slabe ~i datorita
existentei unei anumite mentalitati, portivit careia pentru munca pamintului nu era nevoie de multa invatatura. Drept urmare, se constata o
cota ridicata a abandonului ~colar. Frecventa ~colara era in Romania
de 59,8%, in Jugoslavia- 79%, in Bulgaria- 94%, in Ungaria- 95%,
in Polonia - 96%, in Cehoslovacia - 100%.
Universitatea din Cluj
"'
Invatamintulliceal din Romania era printre cele mai bune din Europa, asigurind elevilor o temeinica pregatire teoretica. Din 1936 s-au
infiintat licee de specialitate (agricole, comerciale, industriale, sanitare).
"
In marile ora~e s-au construit licee modeme, cu o arhitectura specifica.
Exigenta in invatamintul liceal era foarte ridicata, astfel ca numai 4045% dintre absolventii de licee reu~eau sa promoveze bacalaureatul. A
fi elev de liceu in perioada interbelica era un titlu de mindrie.
"
Invatamintul superior a cunoscut o extindere ~i o diversificare.
"
In granitel.e unui stat unitar ca
Universitatilor din Ia~i ~i Bucure~ti li s-au adaugat cele din Cluj ~i
al nostru Universitatea, ca ema"
Cemauti.
In
Basarabia
s-au
infiintat:
Conservatorul
,Unirea"
(
1919),
na1ie a acestui stat, nu poate,
'
'
Conservatorul National (1928), Conservatorul Municipal din Chi~inau
fire~te, sa fie decit na1ionala.
Acesta e spiritul care a creat-o,
(1936), Facultatea de Teologie (1926), Facultatea de Agronomie (1933).
~i acestui spirit tr~buie sa-i ra~i-au continuat activitatea Scolile Politehnice, de Arhitectura, .d e
mina mereu creaincioasa.
Razboi, Academia de Muzica ~i Arta Dramatica, de Arte Frumoase.
/on Nistor, 1920
S-au infiintat Academii Agronomice la Bucure~ti ~i Cluj , Scoala Politehnica din Timi~oara etc. Durata studiilor universitare era de 3- 6 ani ~i
se incheia cu examenul de licenta.
'
Dupa numarul de studenti, Romania se situa pe locul al patrulea din
"'
Europa, fiind devansata doar de Austria, Elvetia ~i Franta. In anul 1936/
193 7 in Romania existau 34 093 studenti. Calitatea invatanllntului superior era asigurata de cadre didactice de inalta calificare, ,....multe dintre
ele fiind personalitati de talie europeana ~i chiar mondiala. Invatamintul
superior romanesc asigura o temeinica pregatire in toate domeniile, astfel
ca foarte putini tineri mai mergeau in Occident la studii. S-a inregistrat
o cre~tere a numarului de studenti straini care frecventau universitatile ~i alte institutii de invatamint superior din Romania. Datele statistice arata ca, la
nivelulintregii tari, numarul studentilor a sporit de la
9 000 in 1919 la circa 34 000 in 1936.
Scoala romaneasca din perioada interbelica a asigurat cadrele necesare dezvoltarii economiei nationale
(muncitori calificati, mai~tri, tehnicieni, ingineri), ameliorarii starii de sanatate (medici, surori medicale),
invatamintului de toate gradele (invatztori, institutori,
profesori), promovarii artelor (pictori, muzicieni, sculptori, actori etc.), practicarii cultelor religioase (preoti,
teologi), pregatirii militare (ofiteri, subofiteri), dezvoltarii
Facultatea de Drept a Universitafii din Bucureti
tuturor domeniilor ~tiintelor exacte ~i umaniste.
.

'

64

Tn vat am In t u I , ~ t i in ta ~ i cuI t u r a In peri o ad a inter be I i c a

1'\

Dinamica !}tiutorilor
de carte:

co

-::s

en

-...0
....
-...

('I)

ca
,ca

c
c.

c-

echiul Regat . 39,3/o

(in 1912)

45,2/o
UCOVIna
(in 1912)
Sasarabia
19,4/o
(in 1897)
51 ,1/o
ansilvania
(in 191 0)

en

c
c-

Invatamintul primar era gratuit, in timp ce pentru a urma liceul

sau
.
invatamintul superior trebuia platite taxe, care reprezentau cuantumul a
de
stat
functionau
inva2- 3 salarii medii lunare. Paralel cu invatamintul
,
'
tamintul confesional (organizat de biserici) ~i invatfimintul particular (, la
domiciliu"); programele de invatamint erau acelea~i, iar examenele de
absolvire se dadeau la invatamintul de stat sau cu participarea profesorilor din invatamintul de stat.
'

55,8/o

"Invatamintul minoritatilor
'

65,7/o
38,8/o .
67 ,0/o

Explicati nivelul relativ scazut

al !}tiutorilor de carte in Basarabia.

'

'

nationale
'

Accesul la invatamint era asigurat tuturor tinerilor, indiferent de

nationalitate. Astfel, in 1930, din totalul copiilor care frecventau ~colile
primare ale statului, 1 912 189 erau romani, 113 070 - maghiari, 57 958 germani, 29 025 - ru~i, 63 178 - ruteni ~i ucraineni, 59 522 - bulgari,
51 054 - evrei, 21 997 - turci ~i tatari etc.

Accesul la invatamintul liceal al tinerilor apartinind minoritatilor

nationale era neingradit. Este semnificativ faptul ca, daca in timpul
dominatiei maghiare o ~coala secundara revenea la 500 000 de romani,
dupa 1918, o ~coala secundara revenea la 20 000 de unguri.
Studentii apartinind minoritatilor nationale ocupau o pondere insemnata in institutiile de invatamint superior. Astfel, din cei 34 093 studenti
existenti in 1936, un numar de 28 469 erau romani, 2 137 - evrei,
917 - maghiari, 244 - bulgari, 187 - ru~i etc.
"Invatamintul confesional
'
1'\

In perioada interbelica Biserica a des!a~urat o rodnica activitate

cultural-teologica. In Romania existau ~ase facultati de invatamint teologic superior. Facultatile de la Bucure~ti ~i Cemauti i~i desra~urau activitatea in cadrul universitatilor de acolo. Facultatea de Teologie de la
Chi~inau, infiintata in 1926, era incadrata in Universitatea din Ia~i.
~i-au continuat activitatea seminariile teologice din vechiul Regat,
deschise inca in secolul al XIX-lea- inceputul secolului al XX-lea: Central ~i Nifon din Bucure~ti, Veniamin din Ia~i, cele din Rimnic, Buzau,
Roman, Hu~i ~i Galati. Seminare teologice existau ~i la Chi~inau, Ismail
~i Balti. Dupa 1918 s-a deschis un seminar monahal la manastirea
Neamt, mutat apoi la Cemica.
Institutele teologice din Transilvania (Sibiu, Arad ~i Caransebe~) au
fost ridicate la rangul de academii teologice cu 4 ani de studii. S-au infiintat
doua noi academii teologice la Oradea (1923) ~i Cluj (1924). Biserica unita
avea academii teologice la Blaj ~i Gherla (mutata dupa 1930 la Cluj).
Aproape fiecare eparhie avea cite o ~coala de cintareti biserice~ti.
lnvatamintul teologic a dat un ~ir de carturari de seama, care au
publicat numeroase lucrari teologice. Profesorii Vasile Radu ~i Grigore
Pi~culescu (Gala Galaction) de la Facultatea de Teologie din Chi~inau
au realizat, in 1938, dupa texte originale ebraice ~i grece~ti, o noua traducere a Bibliei in limba romana. Profesorul de teologie Constantin
Tomescu impreuna cu Toma Bulat au intemeiat ~i condus revista de istorie ~i geografie ,Arhivele Basarabiei" (1929- 1938).
1'\

Catedrala Mitropolitana din lai

1'\

Catedrala greco-catolica din Blaj

65

. . . . . restomatie
,
Din Legea pentru inviifiimintul primar a/ statului ~i inviifiimintului normal-primar, 26 iulie 1924

Capitolull
DISPOZITIUNI GENERALE
'

CapitoluiiV
~COALELE PRIMARE

1. lnvatamlntul primar formeaza primul grad al

Tnvatamlntului.
'
El cuprinde:
1) ~coal a de copii mici (gradinitele de copii);
2) ~coala primara;
3) ~coalele ~i cursurile de adulti ;
4) ~coalele ~i clasele speciale pentru cop iii debili ~i
anormali educabili.
2. lnvatamintul primar se preda:
In ~coalele statu lui (~co ale publice ).
Tn ~coalele sau institutele particulare autorizate de
stat ~i in familie, conform legii lnvatamTntului particular.
3. $coalele primare publice slnt nu numai acelea
infiintate in conformitate cu aceasta lege de catre stat, ci
~ i ace lea Tnfiintate de catre comune , sau judete, cu
autorizarea Ministerului lnstructiunii, prin care se va face
numirea ~i plata personalului didactic.
Tndrumarea ~i supravegherea generala a Tnvatamintului primar sint in sarcina statului , care le executa prin
Ministerul lnstructiunii.
'
Nici o ~coala nu se poate infiinta fara autorizarea
Ministerului lnstructiunii ~i fara a se conforma cu dispozitiunile legii in vigoare.
Ministerul lnstructiunii intocme~te regulamentele ~i
programele de invatamint ale ~coalelor prevazute Ia art.
3 al acestei legi; cerceteaza ~i aproba regulamentele de
cond ucere ~i functionare, precum ~i programele ~coale
lor particulare.
5. Tnvatamintul primar este unitar in tot cuprinsul tarii.
6. InvatamTntul primar este obligatoriu ~i gratuit in
conditiunile
prevazute
de
aceasta
lege.[
...
]
'A
7. lnvatamintul primar in ~coalele statu lu i se preda in
limba romana , in comunele cu populatie de alta limba
decit limba romana , Ministerul lnstructiunii Publice va
'
lnfiinta ~coale primare cu limba de predare a populatiei
respective, in aceea~i propoftie ca ~i in comunele rom ane~ti , in aceste ~coale studiul limbii romane va fi Tnsa
obligator in numarul de ore stabilit prin regulament.[ .. .]
A

1. Care au fost principalele caracteristici ale

invatamintului din perioada interbelica?
2. Care erau prevederile legale in domeniul
invatamintului primar, secundar ~i superior?
3. Cum aprecia1i rolul invata".lintului primar ~i
secundarin Romania dupa 1918?
4. De ce s-a amplificat ~i dezvoltat invatamintul
superior?
5. Ce legatura exista intre actul Marn Uniri di:n 191.8
, ~i dezvoltarea invatamintului in perioada interbelica?

66

56. $coala primara cuprinde 7 clase de cite un an

fiecare.
A. Primele patru clase formeaza temelia celorlalte
grade
de
TnvatamTnt.
,.
'
In ele se dau elemente de cultura generala, indispensabile elevilor care voiesc sa urmeze ~coalele de un
grad mai inalt.
B. in celelalte trei clase se continua, se intare~te ~i
se completeaza cultura generala din cele dintTi patru
clase, dindu-se In acela~i timp o deosebita dezvoltare
invatamintului
practic utilitar.[ ... ]
,..,
In aceste trei clase se stabile~te legatura strlnsa
dintre ~coala ~i viata, stimulind interesul ~i dind indrumari
pentru una din ramurile de activitate practica: agricultura
~i anexele ei; meserie ~i comeft; tinind seama de cerintele
regionale; se da elevilor o cultura sociala ~i nationala,
cuprinzind educatie cetateneasca , chestiuni de morala,
igiena individuala ~i sociala ~i educatie fizica.
Programa analitica a acestor trei clase din urma va
varia dupa natura localitatii, dupa felul de ocupatiune a
locuitorilor ~i dupa i nclinarile ~colarilor.
Ministerul lnstructiunii , in intelegere cu Ministerul
lndustriei ~i cu aceta al Muncii, va intocmi patru programe
analitice ~i anume: o programa cu caracter agricol , una
cu caracter industrial, alta cu caracter profesional ~i
gospodarie pentru fete. in aplicarea lor fiecare din aceste
programe pot suferi insa variatiuni ~i pot fi adaptate Ia
toate imprejurarile locale ~i trebuintele practice ale
locuitorilor, d~pa propunerile facute de regiunile ~colare
~i aprobate de minister.

Comparati structura invatamintului din perioada

interbelica cu a celui existent acum in Republica Moldova.

1. Cultura este o conditie indispensabila de viata.

Nu existlialt mijloc mai eficace decrt cultura pentru a
spori puterea de rezistenta a popoarelor, lndeosebi cele
mici. Pe treapta de evolutie
omenirea,
, Ia care se gasete
.
cultura este o conditie. indispenabila de viata. Nevoia
de a pampa lumina culturii este tot aa de adlnca cum
este nevoie de a pampa aerul rn plamlni".
...

I .

Jon Petrovici, ,Puterile culturii",

in ,Cultura romaneasca", Bucure~ti , 1933, p. 7

Analizati' textul ~i
evidentiati
rolul
culturii
in
viata
~
, '
'
popoarelor ~i, mai ales, a popoarelor mici.

Tn vat amInt u I , ~ t i i n t a ~ i cu It u r a In peri o ad a i n t e r be I i c a

2.

~TIINTA ~I

CULTURA

Cele doua decenii interbelice marcheazd o p11ternicii dezvoltare a tiilt(ei ~i culturii in

Oltalinia. Pentru .Prima datil in istorie, cultura romlineascd a deve1,it sincrond cu cea eurtJanii, savatl(ii ~i artitii rfJmani, prin crea(iile lor de excep(ie, illtpllltindu-se culturii ~i ~tiin,ei
-11iversale.
~tiinta
.

Dupa desayJr~irea unirii neamului romanesc, treouie sa urmeze negre~it afirmarea noastra in fata lumii ca factor caltural.
'
Energiile spirituale ale unui popor cu o vitalitate extraord~nara
i cu mari daruri fireti vor trebui
sa produca, in dome,niul ar:telor
i culturii, valori noi :'i nca nelamurite, prin care sa ne dobindim
locul de einstein cor\certul eivilizatiei universale.
Liviu Rebr.eanu
I

Gheorghe Tifeica

(1873-1939)
Matematician roman. Profesor Ia Univel sitatea din BtJcure~ti. Contri6utii in domeniul
geometriei diferentiale afine .
(unde a descopefit 'curbele i.<i!t
suprafetele care ii poarta numele) i' al g~ome~~iei dicerentia1e proiective a retelelor.
.

.... : -.:~~

'

Marea Unire din 1918 a creat conditii favorabile dezvoltarii ~tiintelor

in Romania. Intelectualii romani ~i-au inscris, prin realizarile lqr, numele
in patrimoniul culturii nationale ~i universale.
In perioada interbelica s-au afirmat puternic ~colile romane~ti de
matematica, medicina, istorie, geografie, sociologie, filosofie, precum ~i
cele din domeniul tehnicii. Stiinta romaneasca a avut dimensiuni cu
adevarat europene, savantii romani aducind contributii remarcabile, apreciate pe plan mondial.
"
In domeniul matematicii s-au impus cu realizari notabile Gheorghe
Titeica, Traian Lalescu ~i Dimitrie Pompei, creatiile lor fiind unanim recunoscute la nivel international.
'
Medicina a fost ilustrata de personalitati care au creat ~coala, precum Victor Babe~ - microbiologie, loan Cantacuzino - imunologie,
Gheorghe Marinescu - neurologie, Constantin I. Parhon - endocrinologie. Romania a avut mari chirurgi, precum Nicolae Hortolomei, Dimitrie Gerota. Doi medici romani - Nicolae Paulescu, descoperitorul insulinei, ~i Stefan Odobleja, fondatorul cibemeticii - au fost pe nedrept
privati de Premiul Nobel, acordat altar savanti, care au obtinut mai tirziu rezultate in aceste domenii.
Gheorghe Marinescu (1863-1938). Medic renumit, cu doctorat Ia
Paris ( 1897). intemeietor al ~co Iii romane~ti de neurologie, a studiat celula
1'\

nervoasa, a preconizat ~i aplicat numeroase tratamente noi ale bolilor

nervoase ~i a studiat procesul imbatrinirii pe baza unei teorii proprii.
Profesor Ia Facultatea de Medicina din Bucure~tt, unde a predat timp de
patru decenii (1897-1938). in 1936 a infiintat Clinica de Neurologie Ia Spitalul Colentina.
Este autorul a circa 1 000 de lucrari de mare originalitate. A fast eel
dintii savant care a reu~it sa vada Ia microscop celula nervoasa vie. A
izbutit sa cultive tesut nervos in afara organismului. A adus puncte de
vedere noi privind configuratia scoaf1ei cerebrale. in 1896 a realizat primele
radiografii din lume pentru studiul miinii, iar in 1898 -Ia putin timp de Ia
crearea cinematografiei- a realizat primele filme privind tulburarile mersului in afectiuni neurologice.
Din 1905, a devenit membru al Academiei Romane. A . mai fost ales
membru a 36 de academii ~i societati ~tiintifice.

~;}; ~;.

Constantin I. Parhon (1874-1969). Figura reprezentativa a

~tiintei

romane~ti ~i

mondiale, doctor in medicina (1900). A fast un mare innoitor ~i descoperitor in neurologie ~i in studierea glandelor: hipofiza, tiroida, suprarenala etc. Pionier al endocrinologiei (~tiinta care studiaza glandele cu secretie interna) pe plan mondial, publicind, in 1909, primul tratat
complet de endocrinologie din lume.

67

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

Este creatorul biologiei virstelor, punind bazele lristitutului de Gerontologie (~tiinta care studiaza procesele imbatrinirii). A adus puncte de
vedere origin ale privind functionarea glandelor endocrine, cauzele endocrine ale unor maladii psihice, corelatiile interglandulare. Este autorul unei
teorii originale asupra bazelor endocrine ale constitutiei fizice a omului.
A ad us contributii privind un numar mare de tulburari ale sistemului nervos.
Membru al Academiei Romane (1928), pre~edinte de onoare al ei,
membru a numeroase academii ~i societati ~tiintifice. in 1947 a fost ales
eel dintii preedinte al Prezidiului Marii Adunari Nationale a Republicii
Populare Romane.
"

In domeniul geografiei s-au impus Simion Mehedinti ~i VintiHi

Mi,...
hailescu, prin cercetari aprofundate asupra scoartei terestre. In geologie au inregistrat realizari notabile Ludovic Mrazec ~i Sabba Ste!anescu, prin descoperirea de noi zacaminte miniere ~i petroliere.
Biologia a fost reprezentata de Emil Racovita- biospeologie, Dimitrie Voinov - citologie, Ion Borcea - hidrobiologie ~.a.
Cercetatorii romani au realizat progrese retnarcabile in ~tiintele tehnice, multe dintre descoperirile lor avind largi aplicatii practice. Astfel,
Henri Coanda a adus contributii fundamentale in domeniul aerodinamicii
'
~i constructiei
de
avioane;
Traian
Vuia
a
construit
doua
tipuri
de
elicop.
tere; Aurel Persu a realizat automobilul aerodinamic; Lazar Edeleanu a
aplicat noi tehnologii de extractie a petrolului; Elie Carafoli are merite
esentiale in constructia avioanelor I.A .R - Bra~ov; Hermanh Oberth a
fundamentat constructia, functionarea ~i utilizarea rachetei interplanetare; Gogu Constantinescu a elaborat idei originale in domeniul sonicitatii
~i 1n perfectionarea motoarelor de locomotiva fabricate la uzinele ,Malaxa" din Bucure~ti; Dragomir Hurmuzescu s-a remarcat in domeniul
radiodifuziunii.

Simian Mehedinti
'
(1869-1962)

Geograf, t~ore.~iei~(l al cultu1it

~i pedagog roman. Prof~sor Ia
Universitatea din Buot;tte~ti. Fondatorul ~colii d~j9ila,f.afi~Jn Romania. Adeptulsf~~gogiei trae,itionale.
t

Henri Coanda (1886-1972). A realizat primul avian cu reactie din lume

(191 0), care a fost expus Ia eel de-alii-lea Salon International de Aero'
nautica din Paris, fiind experimentat in acelai an. In 1911 a construit
primul avian bimotor din lume. A plecat in Marea Britanie, unde a realizat originalul avian ,Bristoi-Coanda". in 1916 creeaza un avi on cu doua
elice propulsive, montate Ia extremitatile fuselajului. lnventivitatea lui s-a
manifestat ~i in alte domenii: constructia unor rezervoare pentru hidrocarburi confectionate din beton armat; prefabricate pentru locuinte; a creat
un nou sistem de transport tubular etc. Numele savantului roman este
leg at de ,efectul Coanda" ( 1934 ), care presupune ca un jet de fluid, dupa
ce atinge un perete, ramine aderent Ia acel perete. Aceasta inventie este
folosita pe larg in automatizari.
Autor. a peste 250 de inventii, Henri Coanda a fost un geniu inventiv
deosebit de fertil. Membru al Academiei Romane (1970).
...

Traian Vuia
(1872-1950)

Inginer i in

A reu~it sa "'~
Ia Paris, un ~~--....
cu
care s-a desp,~ins de s(tlla 18m,
fiind primul din lume ce~re a
zburat cu un aparat maf ,greu
decit aerul , avind un tren de
aterizari cu pneuri 'la roli.
..

68

'...:

George Constantinescu (1881-1965). A creat o noua disciplina: sonicitatea, adica ~tiinta care studiaza transmiterea energiei prin unde elastice in lichide ~i utilizarea, Ia receptor, a acestei energii.
A realizat generatoare ~i motoare son ice, utilaje miniere ~i petroliere,
ciocane pneumatice. Spre sfir~itul Primului Razboi Mondial, a inventat
un sistem de comanda care permitea unei mitraliere montate pe un avian sa traga printre palele unei elice in rotatie.

In vat am In t u I , .~ t i in ta ~ i cuI t u r a In peri o ad a inte r be I i c a

A creat o ma~ina de integrat ecuatii diferentiate, un convertizor de

cupru. El a utilizat masiv betonul armat Ia unele constructii monumentale din Bucureti (Palatul Bursei, al Camerei de Comert).
Detinator a peste 120 de brevete de inventii. Membru al Academiei
Romane (1920).

Scoala romaneasca de istorie a fost ilustrata de Nicolae Iorga unul dintre cei mai prodigio~i carturari din toate timpurile. El este autorul a peste o mie de carti de istorie nationala ~i universala.
Nicolae lorga. Mare istoric, scriitor, ziarist

Nico/ae lorga
(1871-1940)

Dar cea mai mare op,era a

dlui N. lorga, care
a contribuit
Ia
.
..
.
trezire~ conUintei na1ionale ~i
Ia luniinarea sufletelar roma.
n e~ti din Basarabia incatuata,
a fost Basarabia noastra, ad~
va rata evanghelie de mingiiere
~i i ncurajare a romanilor oasarabehi, tiparita i n 1912, Ia Vas1tJi,
i n preajma aniversarii c~ntena
rului rapirii prov1nciei noastre.
_. .

loan Pelivan

~i

om politic. Doctorat Ia
Leipzig (1893). Profesor de istorie universala Ia Universitatea din Bucureti
intre anii 1894 ~i 1940. Tn viata politica a fast sustinatorul activ al ideii
unitatii nationale, alluptei pentru faurirea ~i consolidarea Romaniei Mari.
A condus gazeta ,Neamul Romanesc" (1906-1940). A infiintat, in 1910,
Partidul Nationalist-Democrat. A fost pre~edinte al Camerei Deputatilor
in 1919-1920 ~i prim-ministru in anii 1931-1932.
Ca istoric, a abordat toata gam a de genuri ~i subiecte, atit din istoria
neamului romanesc, cit ~i a altor popoare. A publicat peste 20 000 de
titluri, dintre care cca 1 200 de carti. A publicat colectii de documente,
a scris numeroase studii despre toate evenimentele istoriei nationale, a
elaborat mari lucrari de sinteza, intre care: lstoria bisericii romane, lstoria armatei romane, lstoria romanilor din Ardeal i Ungaria, Neamul romanesc In Basarabia (2 volume), lstoria romanilor ( 10 volume), Bizant dupa
Bizan(, lstoria lmperiului Otoman (5 volume) etc. Scrierile sale, strabatute de multe idei originale, au cuprins toate popoarele Europei i multe
de pe alte continente. Nicolae lorga a inteles istoria ca un proces organic, realizind unitatea istoriei universale.
A fost inzestrat cu o putere de munca titanica, avind o disponibilitate
intelectuala exceptional a. Membru al Academiei Romane ( 1911) ~i al altor zeci de academii de pe toate continentele.

Vasile Parvan este intemeietorul ~colii romane~ti de arheologie,

Gheorghe I. Bratianu a adus contributii esentiale in cercetarea istoriei
evului mediu ~i integrarea istoriei romanilor In istoria universala.
0 adevarata efervescenta s-a inregistrat In glndirea filosofica ~i
"'
social-politica. In filosofie s-au evidentiat Constantin Radulescu-Motru
~i Lucian Blaga - creatorii unor sisteme proprii de abordare a existentei umane. S-au afirmat tinerii Mircea Eliade ~i Emil Cioran, care
aveau sa devina foarte apreciati in occident.
Dimitrie Gusti este fondatorul ~colii romane~ti de sociologie, bazata pe cercetarea
monografica
a
vietii
rurale.
Sub
indrumarea
lui
.
'
Dimitrie Gusti a aparut, in anii 193 8- 1943, monumentala lucrare Enciclopedia Romaniei (4 volume).
Dimitrie Gusti. Sociolog, filosof i estetician de renume mondial. Fon-

Dimitrie Gusti
(1880-1955)

datorul $co Iii sociologice (monografice) de Ia Bucureti. Conform conceptiei sale, realitatea sociala este constituita dintr-o multime de manifestari (economice, spirituale, juridice, politice) conditio nate de numero~i
factori (biologic, psihologic, istoric, cosmologic ).
A infiintat ~i condus lnstitutul Social Roman (1921-1948). A conceput
ideea ,muzeului sociologic" i a realizat Muzeul Satului in Bucure~ti
(1936).
Membru al Academiei Romane (1919).

69

ISTORIA R O MANILOR . EPOCA CONTEMPORANA

Literatura
Literatura romana a atins performante exceptionale prin creatiile
lui Mihail Sadoveanu ~i Liviu Rebreanu (proza), Tudor Arghezi ~i Lucian Blaga (poezie). Unul dintre promotorii avangardismului pe plan mondial a fost poetul roman Tristan Tzara, initiatorul mi~carii dadaiste.
.
In critica literara s-au ilustrat Eugen Lovinescu ~i George Calinescu.
/\

Mihail Sadoveanu
(1880-1961)
Mare povestitor ~i ctitor al romanului istoric romanesc. Opera sadoveniana , fungamental
lirica in forma ei epica, valorifica
surse folclorice, cronici ~i carti
de intelepciune, transpunind experienta de viata ~i de lectura
i ntr-un univers fictional de mare
'
originalitate prin viziuqe ~i prin
expres1e literara.

George Calinescu (1899-1965). Critic, istoric literar, scriitor ~i publicist. A condus ziarele ,Jurnalul literar" ~i ,Natiunea".
A fost directorul lnstitutului de lstorie Literara ~i Folclor al Academiei
(1949-1965). A analizat evolutia literaturii romane, dovedindu-se un critic de o fina profunzime artistica. A consacrat studii fundamentale marilor
scriitori romani (Viata lui Mihai Eminescu; Opera lui Mihai Eminescu; /on
Creanga etc.). Cea mai importanta lucrare a sa ramine lstoria literaturii
romane de Ia origini pina in prezent (1941 ).
Ca prozator s-a afirmat cu romanele Enigma Otiliei, Bietul /oanide,
Scrinul negru.
Membru al Academiei Romane (1948).

Un rol important in dezvoltarea criticii literare 1-au avut revjstele

,Viata Romaneasca" (director Garabet Ibraileanu) ~i ,Gindirea" (condusa de Nichifor Crainic). A existat o disputa de idei privind raportul
dintre modernism ~i autohtonism, dintre deplina libertate de a imbrati~a
orice credinta ~i ortodoxism ca valoare nationala suprema.

Artele
Muzica, teatrul, arhitectura, sculptura, pictura - au cunoscut o perioada de inflorire.
In domeniul muzicii s-a impus George Enescu; opera sa Oedip,
prezentata in premiera mondiala la Paris in 1936, a deschis noi cai
teatrului liric.
/\

George Enescu. Compozitor, dirijor, profesor,\violonist ~i pianist. A

desfa~urat o stralucitoare cariera de violonist concertist. Creatiile sale
sint caracterizate ca o sinteza a esentei transfigurate a melosului folcloric romanesc ~i marile teme ~i traditii ale muzicii europene. in ultima parte
a vietii, operele sale au atins o autentica originalitate componistica.
Autor a doua rapsodii romane pentru orchestra, trei simfonii, trei suite.
pentru orchestra, trei sonate pentru vioara ~i pian, al operei Oedip etc.
A fost primul muzician ales membru al Academiei Romane (1932).
George Enescu
(1881-1955)
.. .Menirea sfinta a muzicii este
sa stinga urile, sa ~otoleasca
patimiJe ~i sa apropie inimile
i ntr-o calda infratire,
aa
precum
'
a i nteles-o mareata antichitate
creind mitul lui Orfeu.
-

George Enescu

Arta dirijorala a fost ilustrata de Ionel Perlea ~i George Georgescu. In teatru s-au remarcat actorii Constantin Nottara, Tony Bulandra, Constantin Tanase ( creatorul teatrului de revista). Pe scenele
franceze au jucat, cu mult succes, Maria Ventura ~i Elvira Popescu.
Romanul Constantin Brancu~i a revolutionat domeniul sculpturii prin
esentializarea formelor. Ansamblul sculptural de la Tirgu-Jiu - Masa
tiicerii, Poarta siirutului, Coloana infinitului - realizat in 1935-1938,
opere de mare valoare create de Brancu~i, reprezinta omagiul adus de
artist celor care s-au jertfit pentru unitatea ~i libertatea neamului.
/\

'

Tn vat amI n t u I , ~ t i i n ta ~ i cu It u r a In p e r i o a d a i n t e r b e I i c a
A

In domeniul sculpturii s-au mai evidentiat Dumitru Paciurea, Ion

Jalea, Oscar Han, care au impodobit ora~ele Romaniei cu monumente
remarcabile.
Unul dintre cei mai mari arti~ti ai secolului al
XX-Iea. Tntemeietorul sculpturii contemporane. La inceput a realizat lucrari in spiritul artei lui Rodin, caracterizate de o mare finete a expresiei
~i plasticitate a formei.
incepind din anii 20, s-a desprins de sculptura traditionala ~i a inceput sa realizeze opere in care a urmarit concentrarea maxima a expresiei,
esentializarea formelor etc.
'
A imbinat elementele artei stravechi, ale artei tradition-ale romane~ti
cu un simt modern al forme lor in spatiu.
Lucrarile Pasarea maiastra, lnceputullumii, COCOUI, Sarutul, Cumintenia
Pamlntului au devenit apreciate de speciali~ti, fiind expuse in mari muzee ale
lumii.

Post-mortem, a fost ales membru al Academiei Romane (1990).

-Constantin

Constantin Brancui

(1876-1957)

Brancu~i.

In arhitectura s-au impus Petre Antonescu,

Octav Doicescu ~.a.
Petre Antonescu (1873-1965).- Mare arhitect
roman. Profesor universitar Ia $coal a de Arhitectura
din Bucure~ti. A conceput ~i realizat constructii in stil
eclectic, in care elemente din diferite-stiluri (coloane,
console, portale roman ice sau renascentiste) au fast
imbinate cu cele romane~ti, ca de exemplu: chenarele moldovene~ti, briiele in torsada. Stau marturie:
Primaria din Bucure~ti (191 0), Primaria din Craiova
etc. A conceput, in spiritul arhitecturii moderne, cladirea Facultatii de Drept din Bucure~ti.
Membru al Academiei Romane (1945).

In pictura s-au afirmat Camil Ressu, Jean Steriadi, Gheorghe Patra~cu,, Iosif Iser; Nicolae Tonitza, care au abordat o arie tematica foarte larga - de la natura moarta
~i motive florale, la aspecte din viata cotidiana.

Constantin Brancui, Masa tacerii, Tlrgu-Jiu

Mass-media

Progresele realizate in domeniul culturii sint reflectate in sporirea

numarului celor care ~tiau sa scrie ~i sa citeasca, al celor care citeau
presa ~i ascultau radioul, precum ~i al celor care frecventau salile de
conferinte, de concerte, de teatru ~i de cinematograf, al celor care-~i
constituiau biblioteci personale.
La ridicarea nivelului de cultura al populatiei a contribuit presa, care
a cunoscut o mai mare diversificare, determinata ~i de multiplicarea
optiunilor politice, ca urmare a votului universal. In Romania se tipareau
circa 2 400 periodice, intr-un tiraj zilnic de 4,5 milioane. Cele mai raspindite ziare erau ,Universul", ,Adevarul" ~i ,Dimineata".
Dupa 1928, radioul a devenit un mijloc important de comunicare ~i
de raspindire a culturii. In 1939, circa 350 000 de cetateni romani aveau
.
"
aparate de radio. In. 1940, Romania avea patru statii de emisie: RadioBucure~ti, Radio-Romania, Radio-Chi~inau ~i Postul de unde scurte.
A

Constantin Brancui,
Coloana infinitului, Tlrgu-Jiu

71

_restomatie
,
.A

Inceputurile radiofoniei in Romania, 1925-1940

l nceputurile radiofoniei In Romania se pot fixa In 1925,
clnd un grup de amatori radio au l ntemeiat In Bucure~ti
Asociatia Prietenilor Radiotelefoniei , facl nd auditii Ia
lnstitutul Electrotehnic al Universitatii din Bucure~ti ,
precum ~i conferinte ~i demonstratii In tot cuprinsul tarii.
Cele dintli emisiuni au lnceput sa fie ascultate In 1926,
cTnd postul experimental al lnstitutului Electrotehnic ~i ,
mai tlrziu, postul Directiunii Generale P.T.T. s-au straduit
sa lntretina ~i sa dezvolte interesul publicului pentru
rad iodifuziune.
La 22 decembrie 1927 a luat fiinta Societatea de
Difuziune Radiotelefonica din Romania (ulterior transfo rmata In Societatea Rom ana de Radiodifuziune ), iar
emisiunile propriu-zise au lnceput Ia 1 noiembrie 1928.
Prin caracterul ei de institutie de interes public ~i
national , cit ~i prin importantele investitii pe care le
necesita, organizarea radiodifuziunii nu ar fi fast cu putinta
fa ra o strTnsa colaborare a oficialitatii cu reprezentanti i
capitalului particular. intr-adevar, Societatea de Radiodifuziune a fost Tnfiintata sub forma unei regii mixte, cu un
I

1. Numiti principalele performante ale

romane~ti din perioada interbelica:
a) ~coala de matematica
b) ~coala de medicina
c) ~coala de istorie
d) ~co a Ia de geog rafie
e) ~coal a de sociologie
f) ~coala de filosofie.
2. Cum apreciati evolutia
perioada interbelica?

~tiintelor

~tiintei

capital de 50 000 000 lei, din care 30 000 000 lei constituiau participarea statului , iar restul de 20 000 000 lei
reprezentau subscriptia actionarilor particulari.

POSTURILE DE EMISIUNE
in 1940 Romania avea patru statiuni i de emisiune:
Radio-Bucure~ti , Radio-Romania , Radio-Chi~inau ~i
Postu l de unde scurte. Postul Radio-Chi~ i nau a fost
distrus In 1941 de armata sovietica Tn retragere , iar In
locul lui a fost constru it Ia la~i postu l Radio-Moldova.
Enciclopedia Romaniei, vol. II , Bucure~ti , 1943, p. 163

Stabiliti impactul radioului asupra nivelului de

dezvoltare culturala a populatiei.

1. Aprecieri asupra rolului culturii in dezvoltarea

societatii.
'

Munca inte/ectuala a fast chemata, dupa razboi, sa

lucreze alaturi de munca manuala Ia refacerea lumii.
Dim itrie Gusti
...

lntre munca i cultura este un raport direct i

progres1v.
Vasile Parvan

umaniste in

Fara cultura poporului, orice alcatuire economica,

orice forma politica n-au nici o va/oare.
Nicolae lorga

4. Care a fost contributia

, scriitorilor Ia dezvoltarea culturii romane din perioada interbelica?

2. Cu ajutorul cuno~tintelor dobindite Ia alte discipline, precizati care sint cele mai importante contributii ad use de savantii ~i oamenii de cultura romani
in diferite domenii.

3. Dar a ~tiintelor tehnice?

5. Ce opere ale oamenilor de arta din perioada

respectiva cunoa~teti?
6. Ce ~titi des pre George Enescu?
7. Ce opere ale lui Constantin
teti?

Brancu~i cunoa~

'

8. Ce rol a avut radioul in evolutia

, societatii
, romane~ti?

Endocrinologie secretie interna.

~tiinta

care studiaza glandele cu

Biospeologie -

~tiinta

care cerceteaza vietuitoarele din

pe~teri .

Citologle - disciplina ce studiaza structura, dezvoltarea

~i functii le celulelor.

72

1n vat am In t u I ,

~ t i in t a ~ i cuI t u r a In peri o ad a inter be I i c a

A

3.

RENA~TEREA

CULTURII NATIONALE

ROMANE~TIIN

BASARABIA

Dupii 1918, ctlltura a cu1zoscut o pltterllica a.firnlare. S-a11 i11registrat rezttltate pozitive in

toate do1netziile. Aceastii realitate a rejlectat 11oile co11di(ii de dezvoltare a Basarabiei in cadrul statt1lui national unitar rtJman. La iniil(area culturalii a provinciei atlJJarticipat oameni
de culturii din toate provitJciile rtJmalte~ti, fiecare venintl cu prOJJria sa ctJntribu(ie, care s-a
dovedit a fi de real folos in collditiile In care procentul $fitttorilor de carte din Basarabia era
foarte sciizut.

""

In ansatnblu, in peritJada interbelicii, JJeisajul cultural a/ Basarabiei s-a lllodificat mtllt,

"'ltregistrfndtt-se rezttltate pozitive in toate donlelliile inva{dlllintultti $i culturii.
Afirmarea ~colii nationale romane~ti
A

in Basarabia avern pe ling a

sarcina de a duce luin-ina acolo
unde nu a lucit niciodata, adica
de a semana locuri intelenite, ~i
pe aceea, cu mult mai grea, de
a rectifica potrivit intereselor poporului ba~tina efectele culturii
tendentioase
careia i-a fost su,
pusa aceasta provincia.

Tribuna coalei
din februarie 1920

Dinamica invatamintului
'
primar in Basarabia
I

-=

Q
C.J

=
Q

CJ

==Q.
(j

136172
203627
356 651
346747

I ,.,
~

=
<

1920-1921
1923-1924
1932- 1933
ian. 1939

1747
2041
2508
2718

2746
3927
6273
7 581

,.,:

)=

(a.;

i'

....

-.s

,.,:

In Basarabia- provincie care pina la Unire n-a cunoscut lnvatamintul

romanesc ~i nici obligativitatea lnvatamlntului primar - dupa 1918, s-a
produs o adevarata revolutie culturala. Reteaua de invatamint s-a extins la toate nivelurile, pentru a putea fi instruiti cit mai multi copii.
Numarul ~colilor, invatatorilor ~i elevilor a crescut foarte mult. In 1940,
aici fiintau 2 628 ~coli primare cu 4 653 sali de clasa ~i un personal
didactic de ambele sexe alcatuit din 7 581 invatatori ~i mai~tri.
Una din problemele cu care s-a confruntat invatamintul din Basarabia a fast cea a insuficientei personalului didactic calificat. Dintre profesorii ru~i, nu toti au depus juramlntul de credinta fata de statul roman;
initial, in 1nvatam1nt au fast admise persoane cu o pregatire insuficienta.
"
Pina la unire In Basarabia existau 3 ~coli normale. In perioada interbelica, pentru pregatirea corpului didactic functionau 10 ~coli normale:
trei la Chi~inau (una de baieti ~i doua de fete) ~i cite una de baieti la
Hotin, Soroca, Balti, Orhei, Tighina, Ismail ~i Cetatea Alba. S-au creat
multe ~coli de meserii, ~coli comerciale, gimnazii ~i licee agricole ~i industriale: In 1940, in Basarabia existau 17licee de baieti, 9licee de fete,
24 gimnazii ~i ~coli medii, care erau frecventate de 17 350 de elevi ~i
eleve.
Paralel cu lnvatamlntul public, s-a dezvoltat ~i invatamintul privat, mai
ales dupa 1925, clnd a fast votata legea invatamlntului particular. In 1938,
in Basarabia existau 97 ~coli particulare primare ~i secundare, dintre
nationale
(7
5
evreie~ti,
care 10 romane~ti, celelalte apaqimnd minoritatilor
.
5 germane, 4 poloneze, 2 ruse~ti, 1 ucraineana).
"
In 1918, la Chi~inau, s-a lnfiintat Universitatea Populara, care avea
trei sectii: literara, juridica ~i ~tiintifico-medicala. Prin activitatea
des:fa~urata de Facultatea de Teologie (1926-1940) ~i cea d~ Agronomie
(1933- 1940) ale Universitatii din Ia~i, Chi~inaul a devenit un adevarat
centru universitar. La cele doua facultati activa un corp profesoral de
calitate: Constantin Tomescu, Grigore Pi~culescu (Gala Galaction), Nichifor Crainic, Alexandru Baldur, Stefan Ciobanu, Vasile Radu, Cicerone
Iordachescu - la Facultatea de Teologie; Agricola _Carda~, Haralambie
Vasiliu, Nicolae Florov - la Facultatea de Agronomie.
"
In perioada interbelica a scazut simtitor analfabetismul ~i a crescut
numarul ~tiutorilor de carte, s-a intensificat activitatea de construire de
A

Liceul nr. 1 de baieti din Chiinau

(in prezent - Muzeul National
de lstorie a Moldovei)

~coli.

73

I S TORIA ROMANILOR . EPOCA CONTEMPORANA

Stiinta

tefan Ciobanu

(1883-1950)
lstoric, literal ~i om politic roman. Minis.tru all
nii Rublice al Re put51icii>
Moldoveneti.
Ia Facultatea de reologie din Chi~inau
i Ia Univers~~te~ dig;&:Bucu.re~ti, .
ministru al 'C'l:Jitetc>f '$.f Arte1tir.

Cercetarea ~tiintifica s-a dezvoltat in facultati, in institute ~i muzee.

La 18 noiembrie 1934, din initiativa unui grup de intelectuali basarabeni
~i cu sprijinul prof. Dimitrie Gusti, pre~edintele Institutului Social Roman
din Bucure~ti, la Chi~in~u, s-a infiintat Institutul Social Roman din Basarabia. Din 1935 pina In .1939 au fost cercetate satele Iurceni ~i Ni~cani
Gud. Lapu~na), Copanca Gud. Tighina), Pope~tii de Sus Gud. Soroca),
Viprova ~i Di~cova Gud. Orhei).
Anterior, in 1931 , a fost realizata o cercetare monografica a satului
Cornova Uud. Orhei). Echipele monografice alcatuite din istorici,
folclori~ti, medici, sociologi, demografi, ingineri, agronomi, juri~ti,
economi~ti, psihologi, pedagogi, preoti etc. cercetau viata satului din toate
punctele de vedere.
Un veritabillaborator ~tiintific a devenit Muzeul National de Istorie
Naturala (din 1937- Muzeul Regional al Basarabiei). Activitatea institutiei respective a fost dirijata de cunoscuti oameni de ~tiinta: Pavel Gore,
avocat, valoros istoric, membru de onoare al Academiei Romane; Nicolae Florov, experimentat naturalist; Theodor Porucic, hidrogeolog ~i
geograf, los if Lep~i, doctor in ~tiinte naturale ~i geografice.
'

Pres a

Cladirea postului de radio

din Chiinau. A fost distrusa
complet, Ia 16 iulie 1941,
de cafre trupele sovietice
care se retrageau.

Pre sa a jucat un rol important ill informarea cetatenilor ~i dezvoltarea

con~tiintei nationale. Multitudinea ziarelor ~i revistelor, varietatea lor din
punctul de vedere al problemelor abordate arata insemnatatea acestui
domeniu ill cultivarea sentimentelor romane~ti unei populatii supuse timp
de peste 100 de ani unui intens proces de rusificare.
Orientarea publicatiilor era destul de diversa: politice (, Viata Basarabiei", ,Dreptatea"), pedagogice (,Scoala Basarabiei", ,Scoala basarabeana"), literar-culturale (,Viata Basarabiei", , Bugeacul"), istorice (, Din
trecutul nostru"), religioase (,Luminatorul") etc. Numeroase ziare se
tipareau Ill limbile minoritatilor nationale (rusa, ebraica, germana etc.).
In vara anului 1939 a inceput sa emita postul de radio Chi~inau care
informa publicul despre evenimentele politice ~i culturale din tara. Emitea
in limbile romana ~i rusa.
.
A

Muzica
A

Soprana Anastasia Dicescu

(1887-1945)

74

Invatamintul superior muzical din Basarabia s-a desra~urat Ill trei

institutii de profil: Conservatorul ,Unirea", fondatin 1919, avilld ill frunte
pe cunoscuta cintareata de opera Anastasia Dicescu; Conservatorul
National, infiintat in 1928, sub conducerea lui Traian Popovici; Conservatorul Municipal, care ~i-a Inceput activitatea In 1936, avindu-lin calitate de director pe talentatul compozitor Mihail Birca.
Conservatorul ,Unirea" a pregatit muzicieni ~i interpreti de inalta calitate: Maria Cebotari, devenita ulterior solista la Teatrul de Opera din
Berlin; Zinaida Palii, angajata ulterior la Teatrul de Opera din Bucure~ti;
Eugeniu Coca ~i Sico Aranov, compozitori renumiti. Mentorii lor - Anastasia Dicescu, Victor Bulikov, Iurie Guz, Maria Cosmacevscaia etc. erau formati in cele mai reprezentative institutii superioare ale invatamintului muzical ~i teatral din Europa.

'

In vat amIn t u I , ~ t i i n t a ~ i cu It u r a In p e r i o a d a i n t e r b e I i c a

Artele plastice
"

Monumentul
, ~tefan eel Mare i Sfint"
din Chiinau

Ridicatu-s-a acest monument pentru vecinicia gl:griei stramo~eti, prin osirdia d1ui general V. Rqdeanu i cu ajutorul fiilor
Basarat>lei. Lucratu-s-a dj3 catre
sculplorul A.M. s'lltfiade;~lA i '!'
arhiteetul E.A. Bemard~-~ in anul
1925.
lnscripfie de pe monument

In perioada 1918-1931, in capitala Basarabiei a functionat Scoala

de Arte Plastice, avindu-1 ca director pe talentatul sculptor Alexandru
"
PU1madeala. In 1921, pe linga Scoala de Arte Plastice a fost infiintata
Societatea de Arte Frumoase din Basarabia, avind drept scop propagarea artelor plastice ~i organizarea expozitiilor de pictura ~i sculptura.
Cel de-al X -lea salon, din 193 9, a avut o insemnatate
deosebita
prin
faptul
.
ca fiecare din cei 55 de expozanti a daruit Pinacotecei municipale piesele alese ~i astfel s-a pus temelia Muzeului de Arte Plastice din Chi~inau,
care functioneaza ~i in prezent.

Societatea a desra~urat o bogata activitate pentru studierea ~i ingrijirea monumentelor de istorie

~i cultura de pe teritoriul Basarabiei, a

organizat cicluri de conferinte despre arta romaneasca ~i straina. Patrimoniul cultural al Basarabiei s-a completat cu monumente de certa valoare artistica. La 29 aprilie 1928, cu prilejul implinirii a zece ani de la
Unirea Basarabiei c~ Romania, la Chi~inau, intr-o atmosfera de mare
solemnitate, cu par:ticiparea autoritatilor civile ~i biserice~ti, a fost dezvelit monumentul Stefan eel Mare i Sfint (sculptor Alexandru
Plamadeala).
Prin calitatile compozitionale ~i plastice, monumentul Stefan eel Mare
~i Sfint poate fi considerat cea mai reu~ita lucrare din creatia artistica
a lui Alexandru Plamadeala ~i o mare realizare a culturii romane~ti.
"
In 1934, sculptorul Oscar Han infrumuseteaza piata centrala a
ora~ului Orhei cu statuia altui domn cunoscut, Vasile Lupu.

Teatrul

Aflata timp indelungat in componenta Imperiului Rus, populatia dintre Prut ~i Nistru a cunoscut relativ tirziu teatrul cult. Gustul pentru .
arta dramatica a fost cultivat societatii basarabene de trupele scenice
sosite in provincie din Odesa, Kiev, Moscova, Sankt Petersburg, Ia~i,
Bucure~ti etc.
Prima institutie cu caracter cultural creata in Basarabia dupa Unire a fost Teatrul Popular ( 1920), devenit, in 1926, Teatrul National din
Chi~inau. Un mare merit al Teatrului National din Chi~inau il constituie faptul ca, prin actorii ~i regizorii sai, a contribuit la propagarea artei
~i culturii romane~ti in Basarabia. Devenit o prestigioasa institutie de cultura ~i spiritualitate
romaneasca, teatrul a participat activ la viata
Chi~inaului ~i a intregii Basarabii.
Teatrul National din Chi~inau nu numai ca a propagat marile creatii ale dramaturgiei universale de la Sofocle, Shakespeare, Racine ~i Moliere pina
la Ibsen, Cehov ~i Pirandello, precum ~i romane~ti,
dar ~i a tinut populatia basarabeana la curent cu
viata cultural-spirituala romaneasca ~i intemationala,
Trupa Teatrului National din Chiinau.
cu
mi~c area teatrala europeana.
Stagiunea 1924-1925
'

75

I S TORIA ROMANILOR . EPOCA CONTEMPORANA

Biserica

Gurie Grosu

(1877-1943)
Mitropolit al Basarabiei (1925).
A publicat caf1i didactice: Abecedarul moldovenesc (1917; prim~l
abecedar ain Basar~bia cu grafie
latina): Cartea de rnvatatura
despre legea lui Dumnezeu,
Carte de citire cu tiinfe din gramatica moldoveneas.ea.
~

...:,--:~
""

Biserica a avut o contributie esentiaHi la dezvoltarea culturii natio"'

'
'
'
nale in Basarabia. In noua situatie politica, s-a restabilit legatura canonica a Eparhiei Chi~inaului ~i Hotinului cu Mitropolia Moldovei, fiind
numiti ierarhi, recunoscuti ~i de stat.
Dupa 1918, s-a pus capat tendintelor de rusificare prin biserica ~i
s-a restabilit dreptul romanilor de aici de a asculta serviciul divin ~i cele"'
lalte ritualuri in limba romana, dupa obiceiul stramo~esc. In martie 1923,
in B asarabia au luat fiinta Episcopia Cetatea Alba ( cu re~edinta la
Ismail) ~i Episcopia Hotinului (cu re~edinta la Balti). Reprezentanti ai
clerului din Basarabia au participat la redactarea Legii ~i Statutului de
organizare a Bisericii Ortodoxe din Romania, intrate in vigoare in 1925.
Conform Statutului de organizare a Bisericii Ortodoxe Romane din 1925
in locul fostei eparhii a Chi~inaului ~i Hotinului a fost infiintata Mitropolia Basarabiei. Prin legea din 1928, Gurie Grosu, arhiepiscopul Chi~inaului,
a fost ridicat la rangul de mitropolit.
Biserica a desra~urat o bogata activitate editoriala. La Chi~inau au
aparut felurite lucrari teologice sau istorice (Nicolae Popovschi, Istoria
Bisericii din Basarabia fn veacul al XIX-lea sub rui, 1931). Si-a
continuat activitatea revista ,Luminatorul'', publicatie a clerului din Basarabia, fondatain 1908, precum ~i , Revista Societatii Istorico-Arheologice
biserice~ti". AH1turi de cultul ortodox, o deplina libertate au avut celelalte culte din Basarabia (mozaic, catolic, islamic etc.) .

Contributia
, basarabenilor Ia dezvoltarea culturii
~i ~tiintei nationale

Constantin Stere

(1865-1936)

A fest unul dintre promotorii

uniri i Basarabiei cu Romania ,
frunta~ al Partidului Taranesc ~i
National-Taranesc; intemeietor al
Part1dului Taranesc
Democrat
'
'.
(1 931 ). Deputat in Parlamentul
Romaniei din 1921 . Publicist de
mare talent. A jucat un rol de
seama in scrisul romanesc atit
din vechiul Regat cit ~i din Basarabia . A intemeiat ~i a condus,
i mpreuna cu Paul Bujor, revista
, Viata romaneasca'i ~ Profesor ~i
rector al Universitatii din la~i. Roman~ l de substanta autobiografica In preajma revolufiei (8 vaL)
il inscrie printre cei mai intQr~~
santi scriitori romani din peri~..
1nterbelica .
'

'

%~)'>~ :-;.;_

AU

76

Dupa Unirea din 1918, romanii dintre Prut ~i N istru s-au integrat in
viata culturala ~i ~tiintifica a tarii. Ei au avut posibilitatea de a se afirma
atit in Basarabia, cit ~i pe plan national, in universitati, centre de cercetare, spitale, laboratoare, intreprinderi industriale, ateliere de creatie
artistica, pe scenele teatrelor.
Dintre basarabenii care s-au impus in viata culturala a Romaniei
se remarca in mod deosebit Constantin Stere, fondatorul poporanismului, curent sociopolitic care pleda pentru emanciparea maselor
tarane~ti - izvorul ~i sprijinul dintotdeauna al spiritualitatii nationale.
Profesor ~i rector al Universitatii din Ia~i, unde a predat dreptul constitutional, C. Stere a fost un gazetar de talent, parlamentar ~i om politic
de exceptie.
Stefan Ciobanu a adus o contributie importanta in domeniul istoriei
literaturii romane vechi ~i al relatiilor culturale ale Tarilor Romane cu
Rusia ~i Polonia in secolele XVII- XVIII.
Un alt istoric de marca a fost Alexandru Boldur, care s-a ocupat
mai ales de domnia lui Stefan eel Mare ~i de istoria Basarabiei. A fost
profesor la
Facultatea de Teologie din Chi~inau, apoi la cea de Litere
,..
din Ia~i. In ani i 193 8-194 7 a fost directorul Institutului de Istorie
Nationala ,A.D. Xenopol" din Ia~i.
Pan Halippa s-a remarcat ca un scriitor sensibil ~i talentat, precum
~i ca ziarist. A fost directorul Institutului Social Roman din Basarabia.
Romania fiind un stat unitar, multi basarabeni au lucrat in vechiul Regat sau in Transilvania, dupa cum ~i in Basarabia ~i-au desfa~urat activitatea carturari din celelalte provincii romane~ti.

. . . . restomatie
'
Opinii despre necesitatea $i importan{a inauguriirii Facultii{ii de Teologie Ia

Facultatea de Teologie din Chi~inau ( ... ) n-a fost o

s mpla creatura culturala, ci a fost un adevarat act na: onal. Numai cine a fost de fata , Ia Chi~inau , In memo.. abila zi a inaugurarii facultatii, In toamna trecuta, numai
acela a putut sa-~i dea seama de importanta extraordi1ara, de freamatul de bucurie care a strabatut Basarabia ,
:u prilejul acestui eveniment. $i a putea zice ca nu era
JJcurie, era mai mult declt bucurie, era, In unele momente,
_,, adevarat delir din partea acelei multimi , cu adevarat,
:"'ta frunza , clta iarba, care se strlnsese din toate ungherele
3asarabiei , ca sa participe Ia sarbatoarea de Ia Ch i ~inau.
$ i, va asigur, aclamatiile care se ridicau de pretutindeni,
, momentul acela, nu se adresau unui ministru, nu se
adresau nici chiar unui guvern; toate aceste aclamatii erau
'
Jmagii care se aduceau Tarii-mame, pentru ca, cu aceasta
Jcazie ~i prin aceasta creatiune pusese Basarabia pe
J ci or de egalitate cu celelalte provincii ro mane~ti.
Merg mai departe ~i afirm ca (facultatea) a consolidat
..JI'lirea cu patria-mama i , din punctul acesta de vedere,
:reatiunea noastra este un fapt de politica interna, echi. alent cu ratificarile pe care le-a cl~tigat politica noastra
externa. Aceasta creatiune (inaugurarea facultatii ) era un
:apt normal de politica culturala. Clta vreme fruntaria rasateana a tarii era Ia Prut, evident ca laii erau punctul eel
11ai lnaintat al nostru. In momentu l clnd granita a fost
-.,ti nsa plna Ia Nistru, evident ca trebuia sa lmpingem mai
j eparte ~i posturile noastre culturale, caci este un fapt de
:olitica buna ca faclia culturii sa mearga eel mult cu un
:as lnapoi de osta~ii care lnainteaza i de granita care se
stramuta.

/on Petrovici,
ministru a/ lnstrucfiunii Pub/ice, 1927

1. Care sint principalele directii ale afirmarii ~colii

nationale romane~ti in Basarabia?
2. Raportati evolutia invatamintului Ia cre~terea
nivelului general de cultura a populatiei.
3. Descrieti activitatea institutiilor ~tiintifice din
Basarabia.
4. Numiti citeva cotidiene basarabene aparute in
perioada interbelica.
5. Ce intelegeti pri n sintagma ,teatrul _ ~coala r
pentru popor"?
6. Ce rol a avut biserica nationala in
spiritului romanesc?

'

'

Prin lnfiintarea Facultatii de Teologie din Chi~inau s-a

facut un mare lucru ~i bun , folositor pentru populatia Basarabiei, s-a sapat un izvor de apa vie a culturii religioase ~i
nationale In mijlocul populatiei setoase de aceasta cu ltura; preotii basarabeni pot UOr cerceta acest izvor ~i a se
adapa , a-i stinge setea i a se lntari In sentimentele
nationale de iubire de neam , de literatura i cultura romaneasca , asemenea i tinerii absolventi ai seminarului ~i
ai numeroaselor noastre licee.
Facultatea de Teologie din Chiinau este o citadela de
culoare cre~tineasca, ridicata Ia hotarul Nistrului, de care
se vor lovi toate ideile vatamatoare, anarhice, comuniste,
antireligioase ~i vor fi oprite ca sa nu patrunda In restul
tarii. Ea va fi un centru de cultura romaneasca pentru fratii
notri transnistreni care vor veni sa se cultive In principiile
Evangheliei lui Hristos ~i ale sentimentelor nationale, fiind
lipsiti de a~a ceva acolo In republica sovietica moldoveneasca.
$tefan eel Mare pentru apararea mo~ie i a zidit cetati,
ca l nlauntrul lor sa se apere. Acum aceste cetati nu mai
'
folosesc Ia nimic. Cetatile unui neam slnt universitatile .
Zidurile de apara re slnt piepturile romanilor pline de iubire
de neam. Aceste piepturi sa le cre~tem , Ia hotarele tarii ,
prin universitatile provinciale. Sa dam Basarabiei cit mai
multa cultura l De aceea doresc ca Facultatea de Teologie
sa fie slmburele, nucleul unei universitati basarabene.
~

Gurie Grosu,
Arhiepiscopul Chiinaului i Hotinului, 1927

----

Colectati materiale suplimentare des pre activitatea

Facu ltatii de Teologie in anii 1926-1940.
Gasiti puncte de vedere comune i n aprecierea celor
doi oameni de cultura.

in 1917, Onisifor Ghibu , m ilitant pentru drepturile

romani
lor din Basarabia , scria:
...

In locul mirajului Rusie i trebuie pus mirajul romanismului. Moldovenii trebuie citigafi pentru roman ism pe aceeai cafe pe care fusese.ra citiga ti
odinioara pentru rusism. Trebuie create noi realitati
sociale i impunatoare, care sa dovedeasca fiecarui
moldovean forfa i farmecul romanismului.
Reflectati in ce masura ~i prin ce mijloace a fost
cultivat mirajul romanismului in rindul populatiei din
Basarabia.
'

rena~terea

7. Care a fost atitudinea statului roman fata de

invatamintul minoritatilor nationale din Basarabia?
'

Chi~iniiu

8. Folosind literatura suplimentara, alcatuiti, o comunicare despre invatamintul artistic din Basarabia
(~co l i muzicale, de arte etc.)

Mitropolie - institutie
, administrativa a Bisericii Ortodoxe, superioara episcopiei ~i inferioara patriarh iei ,
avind In frunte un mitropolit.
Rena~tere - trezire Ia o noua viata , refacere.
'
$coala norma Ia - institutie de lnvatamint mediu pentru
pregatirea lnvatatorilor.

77

Te t de evaluare

.A

""

""

.A

INVATAMINTUL, ~TIINTA ~I CULTURA

IN PERIOADA INTERBELICA

.A

'

I. Definiti urmatoarele notiuni: ortodoxism,

'
'
.
biospeologie, modernism, endocrinologie, citolo
gze.
15 p.

'

IV. Ordonati cronologic evenimentele din

coloana A, consemnind
in
spatiile
libere
din
.
'
coloana B literele corespunzatoare succesiunii
corecte.

II. Incercuiti raspunsul corect.

III. Completati spatiile libere cu o contributie adusa Ia dezvoltarea culturii de fiecare dintre personalitatile enumerate.
1. Constantin Brancu~i _ __ _ __ _ __
2. George Calinescu _ _ _ _ _ _ _ __
3. ~tefan Odobleja _ _ _ _ _ _ _ __
4. Dimitrie Gusti - - - - - - - - - -5. Gheorghe Marinescu _ _ _ _ _ _ __
6. Constantin I. Parhon - - - - - - - 7. Nicolae Iorga _ _ _ _ __ _ _ _ __
8. Lucian Blaga _ _ _ __ _ __ _ _ _
9. George Enescu _ _ _ _ _ _ _ _ __
10. Emil Racovita
' - - - - - - - - -20 p.
8

"

1. Legea din 1924 prevedea

a) obligativitatea 1nvatamintului primar de 4 clase.
b) obligativitatea invatam1ntului primar de 7 clase.
c) obligativitatea invatam1ntului secundar.
2. Legea pentru organizarea invatamintului uni:Yersitar a fost adoptata in anul
a) 1932.
b) 1928.
c) 1924.
"'
3. In anul1936 statisticile consemneaza
a) 9 000 studenti.
b) 19 000 studenti.
c) 34 000 studenti.
4. Constantin I. Parhon era specialist 1n
a) imunologie.
b) endocrinologie.
c) neurologie.
5. Enciclopedia Romaniei a fost editata sub indrumarea lui
a) Dimitrie Gusti.
b) George Calinescu.
c) Nicolae Iorga.
15 p.

""

a) legea care stabilea obligativitatea

invatamintului primar de 7 clase
b) infiintarea Facultatii de Teologie
de la Chi~inau
c) prezentarea in premiera mondiala, la Paris, a operei Oedip
d) legea pentru organizarea 1nvatam1ntului universitar
e) legea pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Romane

1. ...
2. ...

3. ...

4. ...
5. ...

15 p.
V. Realizati un proiect cu tema: Cuteziitorii
seco~ului al XX-lea - contribufia $tiinfei romane$ti Ia dezvoltarea patrimoniului universal al
cunoa$terii, tinind cont de urmatoarele aspecte:

secolul XX - perioada interbelica: realizari;

. Romania - caracteristicile generale ale dezvoltarii invatamintului ~i culturii;
personalitati proeminente ale Romaniei 1n ~tiinta;
contributia basarabenilor la dezvoltarea culturii
'
national e.
'
15 p.

VI. Alcatuiti un eseu despre o personalitate

a culturii din Basarabia interbelica care v-a impresionat eel mai mult sau pe care o considerati
drept model.
10 p.
Nota: Se acordii 10 puncte din oficiu.

.
. . ....., .
.
1a a o 1 1ca 1 soc1a -econo
'

1n ransn1s r1a

1. CONSTITUIREA REPUBLICII AUTONOME

SOVIETICE SOCIALISTE MOLDOVENE~TI

. .....,
ICa

lnfiinfarea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovene$ti (12 octombrie 1924)

a reprezentat un pretext pentru regimul totalitar sovietic, care urmarea sii-$i continue politica de expansiune spre Vest. Prin acest experiment, bol~evicii au impus populafiei din
tinga Nistrului regimul comunist cu toate ororile lui (arestliri, deportiiri, represiuni etc.)
c 11 transjormarea radicalii a structurilor economice i sociale.

Evolutia istorica a zonei transnistrene

'

Dupa ~evolutia din februarie 1917, popoarele asuprite din Imperiul

Uitati de oameni i de DumRus,
cuprins
de
agonie,
au
purees
la
intemeierea
propriei
vieti
nationale.
nezeu, romanii de peste Nistru
Romanii transnistreni s-au de~teptat la viata nationala relativ mai
zac de secole intregi sub ju.gul
.
'
'
tarismul-ui rus. Revolutia le ridJca
tirziu decit fratii lor din Basarabia. Primele actiuni pentru obtiner~a
osinda i instinctul conservarii
drepturilor
nationale
au
avut
loc
dupa
Congresul
militar
moldovenesc,
nationale izbucni din sufletele
reunit la Chi~inau intre 20 ~i 26 octombrie 1911 . Frunta~ii mi~carii
lor, luind forma unei micari
pentru refa9erea vietii conform
nationale din Transnistria - ~tefan Bulat, Toma Jalba ~.a. - , cu spricerintelor firii lor romaneti.
jinul
,upravei"
locale,
organizeaza,
~a 21 noiembrie.,Ja GrigQriopol, o
Dar valurile revolutiei, plecind
adunare . amoldovenilor.
de Ia Moscova, au ajuns pe in'
..
tinderea transnistreana cu o forta
L_a 17- t8 -d ecembrie 1917, la Tiraspol, a-fost conV-ocata Adunarea
'
grozava': i, lovineu-se de:Nistru,
nationala
a_
moldovenilor
transnistreni,
la
care
s-a
decis
introducere.a
s-au revarsat iarai furios peste
invatamintului obligatoriu ~i gratuit pentru toti copiii de la virsta de 6 ani;
aceasta provincie romaneasca,
zdruncinind cladirea sfinta a
predarea in ~colile moldovene~ti in limba romana; organizarea cursurilor
neamului nostru.
pentru invatatorii moldoveni; deschiderea unei universitati moldovene~ti
tefan Bulat, 1926
in stinga Nistrului; oficierea serviciului divin in biserici in limba romana,
introducerea injustitie a limbii romane; organizarea deservirii niedicale
Numi1i factorii care au impiein limba ba~tina~ilor. Adunarea nationala a moldovenilor a ales candidatii
.
dicat mi~carea nationala in
pentru Adunarea Constituanta a Ucrainei.
Transnistria.
Evolutia ulterioara a situatiei politice din U craina, razboiul civil ~i instaurarea unui regim politic ostil
de~teptarii nationale au pus capat mi~carii nationale
in aceasta regiune. Dupa terminarea razboiului civil,
economia s-a ruinat complet.
"
In 1921 , pentru a stavili foametea ~i a relansa .
viata economica, s-a trecut la ,noua politica econo"
mica". In esenta, aceasta politica era o relaxare a
controalelor economice severe, permitind taranilor
Participanfii Ia Adunarea nafionala a moldovenilor
de peste Nistru. Tiraspol, 17-18 decembrie 1917
sa-~i vinda pe piata surplusul de produse.
I

.. ,

79

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

Constituirea Republicii Autonome

Sovietice Socialiste Moldoveneti
Cu toate ca puterea sovietica s-a instaurat definitiv in Transnistria la sfir~itul lui februarie 1923,
in
nici
o
sursa
de
pina
in
anul
1924,
nu
sint
nicaieri,
' ~.YfNy&1lMOil ~~ cyl.-pOtlO rte ~-lt:lfO C~O" :~,PftftOKe~pttH
.
informatii despre tendinta moldovenilor din strnga Nistrului de a avea un stat national propriu. Moldovenii
c9-re populau aceste raioane nu au .riq,cat nicioda~a
:tC'P&O 'l'etK H. ~'!JY!l.Jl~pu . i)-zoo :l!"'> ~ tff..lf .-. :'i':IO,nOA .
problem~ c.rearii ,1-;lp.ei re.P~blici autonome, fleoarece
,_ IIMtM noneK\I,QC'.-<O!t 1<0Htoi<'l'1J>Ill ? Of'O b Pf'-OHI _. C't''fl$)CJeCit
' .
lipeau organizatiile proprii soci~l-pq~~ce2 ip.sti.tu!~He iluminist-culhu;ale, de.tiTriia"" i cultura nationala. Ei nu
HO.H
W
tfa 1po$HMH. ;).fUUb
au
denumit
niciodata
teritoriul
pe
care
illocuiau
nici
ttyryp~tH)' ,EpUJtt ..

,Moldova", nici ,Moldova din stinga Nistrului", fiindMemoriul cu privire le necesitatea crearii
ca
~tiau
perfect
ca
stramo~ii
lor
au
emigrat
aici
din
Republicii Sovietice Socialiste Mo/doveneti
partea dreapta a Nistrului ~ patria lor istorica.
"In primavara anului 1924, cind se desi].urau lucrarile de pregatire
a .confer.~nt~i r,o17la~.O-$QVi,~ti,c,e in ..-e!.?a? l~!!l;.~_J?.~s~.r~~_i~~ (Viena, 21
m artie- 2 aprilie), liderii bol~evici ai U.R.S.S. lanseaza ideea crearii
re ublicii sovietice moldovene'~ti iii'"s tinga.NistruluL u::R:~.S. aorea
astfel sa creeze o stare e tens1une ~~ e amefifnfare p~iinaiient,a la
adresa Romaniei ~i, in aceia~i ti~p~n sa extind~ ,r~voiufia 'p roletara"
Componenta etnica
a R.A.S.S.M:
in Romania ~i in Balcani, ,solutionind" in felul acesta ,prob~ema
32/o;
moldoveni
Basarabiei".

38/o ;
"
ucra1nen1
Jn
primele
zi~e '!le _lui februari~ .194,i la)ndicatia liderilor bol~evici
- 11o/o;
evre1
de
la
Kreilllin,
J
u
il'
grup
de
initiativa
din
rindul
comuni~tilor
eniigrafi,din
11o/o;
ru~J
Bas.arabia ~i' ~omailia (P. Tkacellko, S. 'l'Iiikelinari (S". tiino~), A. Zalik,
8/o.
alte nationalitati
,
,
AI. Badulescu, A. Nicolau, I. Die, I. Chioran, T. Diamandescu, T. PopoDate din raportullui G./. Starii,
preedintele Prezidiului
vici) in frunte cu Gr. Kotovski, intocme te Memoriul cu privire Ia
Comitetului Executiv Central
nec_esitatea
cre[lrii
.
.
i
Sovietice
Socialiste
o
aovene.Jti.
La
.
.
a/ R.A.S.S.M. prezentat
4
fe
ruar1e
1924
memoriul
este
expediat
C.
.
al
P.C.
(
)
ain-toata
Rusia
Ia Conferinfa I de partid.
'

'

to

!!)

, . 4 UP

5 :S ,..

a:al-: ....

Ill""",.. 8A m

--._

,,

Oli$Jtftt! ~~~~ll

:!OBti HIOt'II~~OKI

PO 5 P 0 ;a

:l

te ro

*"

a; . . . . -

*'"-

:;

'

0 0

OQ I

19 decembrie 1924

~pre

.examJDai:er

Tb

w:

- - --

lQlu e

hC

' Autorii documentului, dupa o trecere in revista a situatiei ,dezastruoase" din Basarabia, aflata sub ,jugul mo~i~r~lor ~i al -~urg!leziei
_mm&ne~ti", au propus crearea unei republici sovietice socialiste
.
moldovene~ti in stinga Nistrului, aici locuind, conform afmnatiilor membrilor grupului de initiativa ,nu mai putin de 500 000- 800 000 de moldoveni".
Aceasta propnnere a fost respinsa de unii membri influenti ai C.C.
al P.C.(b) din toata Rusia ~i ai C.C. a P.C.(b) din Ucraina. Ei considerau ca fq,ndarea republicii..moldo~ne.~1i1n..sti,Qga Nistf~Ui,ya Q_uce la
,,.lntarirea elementului romanesc" ~i la cre~terea influentei Roman_iei in
'"'
zona.
---Prin urmare, ideea crearii republicii moldovene~ti nu a aparut in sinul
populatiei ba~tina~e din localitatile de pe malul sting al Nistrului, ci a fost
lansata de comuni~tii care au emigrat din Romania ~i Basarabia dupa
unirea acesteia cu Patria-mama. Ei au fost initiatorii ~i inspiratorii acestei
actiuni politice, pentru realizarea careia s-au adresat conducerii partidului bol~evic de la Moscova.

--

aa r r

Sterna R.A.S.S. Moldoveneti

80

:z

es

I I

...

'V

---

_.

o'#

n a '

Via~a

politica

~i

social-economica din Transnistria ( 1924-1940)

KIIPTA

PA&&M

G
0

Hotarirea ,Cu privire la crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovene~ti" a fost adoptata
la 29 iulie 19241n ~edinta Biroului Political P.C.(b) din
Uniunea Sovietica. Decizia respectiva specifica foarte
!impede scopul crefuii noii entitati statale.
La 19 septembrie 1924, conducerea comunist.~ ~
,

liPM?ttM ' .,..

?U

*""<

!Jcr.ainei.s.nY.ie.tice .a .adoptat.lmt~.rtr,e.~ J2dY.JQ9 ne~~i:n.

t~te~snf9rwarii, R:.A~ S. S.a

1jq\slsv~n~li~ indicind teri.

toriul ~i hotarele viitoarei republici. Dupa mai multe

,,
' - .....
discutii, in cele din urma, la 12 octombrie 19246 Sesiunea a III-a a Comitetuiui Exe-cut!v,.Centra!' din,.... ..
Ucraina, care ~i-a tinut lucrarile la Harkov, a decis
,,
R.A.S.S.
Moldovene~ti in componenta
constituirea
\
... ,
'
'
U crainei sovietice.
.,t'
La finele anului 1924, republiQa autonoma avea,
o suprafata de 746 327 desetine, cuprindea 12 ra
,ioane cu 3 92 de localit~ti, in care locuiau 516 7? 1_

r ..~~ .~amemnr: Capita}a R.A.S.S. Moldovene~ti a fost

,
I'Mtt~t{l 4 Pfll'lt.,,.t,;
stabilit"'
,--apoi
Gin..
l
922,
..
a.
_
fost
transferata
=--@)
;.,~1'}1.}-J.
a
Tira~9.L_
.
<
- Dupa formare, in R.A.S.S. Moldoveneasca au
fost introduse structurile principale ale regimului toHaria R.A. S. S. Moldoveneti, 1924
talitar bol~evic, existent in intreaga Uniune Sovietica.
Toata Juterea a Jartinea PartiClului Comunist (bol~evic) care, in de.. .La vest hotarul acestei recembrie 1924, a format structura locala - Comitetul regiona moldopub1ici coincide cu frontiera
venesc al P.C.(b.) din Ucraina. Peste putin timp, au fost create ~i
U.R.S.S. Noi consideram , ca
celelalte
componente
ale
sistemului
totalitarsovietele
de
deputati
din
aceasta grani~a nu trece pe
R.A.S.S. Moldoveneasca, organizatii ale tineretului, sindicatele de tip
Nistru, ci pe Prut. De~i capitali~
tii tin , vremelnic, in miinile lor
sovietic etc.
Basarabia - aceasta este o stare
Puterea reala era concentrata in miinile conducerii bol~evice, soviede fapt, dar nu stare de drept.
tele fiind doar organizatii de decor. Pilonii fundamentali ai regimului
Dreptatea e de partea hoastra.
bol~evic in R.A.S.S.M. , ca ~i in toata Uniunea Sovietica, erau organele
Pe harta tarii
noastre Basarabia
,
este conturata cu linie ro~ie , inrepresive, in primul rind, politia politica - NKVD.
trucit e-9 trebuie sa devina parte

(\

Ort

7- h '

. .. .

- . . - .....

a:::>-.

ssrrth''t ag ,

.,.

u ,

___...._,""'

"-

...

4M

101m

,.. ,,

l:

- -'

insepaf abHa a R.A.S.S.M.

Ziarul ,, Pravda ~~,

28 octombrie 1924

Experientele bol~evice in zona:

industrializarea ~i colectivizarea
'""'"' ......

Membrii Comitetului Revolutionar Provizoriu

'
a/ R.A. S. S.M., 1924

Politica economica a conducerii bol~evice avea

drept scop esential modemizarea Uniunii Sovietic-e,
aplicind ca metode de baza industrializarea ~i colectivizarea.
Planul bol~evic de industrializare, adoptat in
1925, punea accentul pe dezvoltarea a doua ramuri: industria alimentara ~i cea a materialelor de
constructii. Astfel, in R.A.S.S.M. au fost date in
exploatare citeva fabrici: de zahar (Rl'bnita), ulei
(Birzula), cherestea (Ra~cov), conserve (Tiraspol);
de asemenea, au fost construite uzina mecanica
in Tiraspol ~i uzina electrica in Birzula. Ulterior,
81

ISTORIA ROMANILOR . EPOCA CONTEMPORANA

Cota colectivizarii
in raport cu numarul
gospodariilor taraneti

100
80
60
40

20
OL..1924
----

---

1928 1932

1939

sectorul particular a fost lichidat ~i a inceput constructia de intreprinderi mari de stat.

Industrializarea s-a realizat in conformitate cu planurile cincinale.
Gosplan-ului, institutie de planificare subordonata Moscovei, care exista
inca de la inceputul deceniului, i s-a cerut sa alcatuiasca o lista de indicatori care sa cuprinda intreaga industrie sovietica. Astfel, incepind din mai
1929, s-a adoptat primul plan cincinal de dezvoltare economica a R.A.S.S.
Moldovene~ti (1929-1933). Pe baza lui, ~n 1930, la Tiraspol a fost data
in exploatare o fabrica de conserve, iar in 1931 - inca una, in satul Hli"
naia. Numarul muncitorilor s-a marit de 2,5 ori. In eel de-al doilea cincinal ( 193 3-193 7) s-au construit fabrici de vinificatie, utilate cu tehnica
modema, la Dubasari, Popenchi, Grigoriopol ~i Tiraspol. S-au produs mari
cantitati de var, iar capacitatea fabricilor existente s-a marit.
"
.
In 1939, in R.A.S.S., Moldoveneasca functionau 343 de intreprinderi ~i ateliere me~te~ugare~ti.
Ca ~i in intreaga U.R.S.S., industrializarea in R.A.S.S.M. s-a realizat cu pretul sacrificiilor muncitorilor, care erau tratati ca simple mijloace de productie.
Drept rezultat al aplicarii ,noii politici economice", la mijlocul deceniului al treilea in regiunea transnistreana apar primele semne de arne"
liorare a situatiei din agricultura. Insa, spre sfir~itul deceniului, intre stat
~i tarani apare un conflict determinat de refuzul celor din urma sa-~i
vinda surplusurile la preturile joase stabilite de stat. Taranii erau impu~i
sa predea statului produsele cerealiere ~i sa plateasca impozite pentru
a asigura dezvoltarea industriei. Astfel, in 1929 in R.A.S.S.M., in scopul desfiintarii elementelor capitaliste din agricultura, demareaza campania de colectivizare. Ea a fost materializata prin crearea colhozurilor (gos"
podarii colective) ~i a sovhozurilor. (gospodarii de stat). In luna februarie 1930 erau colectivizate circa 30 la suta din gospodariile tarane~ti,
iar la inceputullui martie- 45,6la suta. Realizarea colectivizarii cu aplicarea metodelor violente a determinat retragerea oamenilor din colhozuri. Astfel ca, in mai 1930, in colhozuri au ramas doar 28 963 de gospodarii tarane~ti.
"
In scopul intensificarii ritmului de colectivizare, autoritatile bol~evice
"
au purees I a lichidarea ,culacilor". In categoria acestora au fost inclu~i
taranii intreprinzatori, care, prin propriul efort s-au dovedit mai produc"
tivi decit vecinii lor. In toamna anului 1931-primavara
anului
1932
aprox,
imativ 3 200 de gospodarii tarane~ti din R.A.S.S.M. au fost declarate
chiabure~ti. Chiaburii erau arestati ~i deportati in regiunile nordice ale
"
U.R.S.S. In urma acestor masuri, spre inceputul anului 1932 erau colectivizate 70 la suta din gospodariile tarane~ti, iar in 1939- 98 la suta.
Din cauza politicii economice staliniste aplicate in stinga Nistrului,
un numar important de familii s-au refugiat in Romania. Apogeul acestui fenomen a fost inregistrat la inceputul ariului 1932, cind timp de trei
luni au trecut Nistrul 1 300 de familii, totalizind circa 4 500 de persoane.
Pentru a opri exodul moldovenilor din stinga Nistrului in Romania,
autoritatile bol~evice au recurs la intarirea hotarului sovietic pe Nistru,
iar fugarii au fost supu~i tirului de mitraliere.
.

Cota colectivizarii
in raport cu suprafetele
cultivate
99 93o/ol

100
80
60
40

20
0,9o/o
0'--1924

1928 1932

1939

Cum explicati ritmullent al colectivizarii in anii 1924-1928?

Considerati, ca exista o corelatie
intre
teroarea
stalinista
i
'
accelerarea procesului de colectivizare?
-

82

_restomatie
,
Din Memoriul cu privire Ia necesitatea creiirii
Republicii Sovietice Socialiste Moldovene~ti
4 februarie 1924

Din Protestul romanilor transnistreni inaintat

Ligii Na(iunilor
Martie 1932

Republica Moldoveneasca va avea acela~i rol de factor politico-propagandistic pe care il are Republica
Bielorusa fata de Polonia ~i cea Carela fata de Finlanda.
Ea va focaliza atentia ~i simpatia populatiei basarabene
~i va crea pretexte evidente i n pretentiile alipirii Ia Republica Moldoveneasca a Basarabiei. .. Unirea teritoriilor de
pe ambele maluri ale Nistrului va servi drept bre~a strategica a U.R.S.S. fata de Balcani ~i fata de Europa Centrala
(prin Bucovina ~ i Galitia), pe care U.R.S.S. le va putea
folosi drept cap de pod in scopuri militare ~i politice.
Ruperea Basarabiei de Ia Romania , [ ... ] va avea o
serie de consecinte de ordin international.
,..
'
'
1. In primul rind , acest fapt va zdruncina unitatea , Romaniei Mari" [ .. .]
2. Acela~i fapt va servi drept impuls supl imentar i n
tendinta provinciilor nou-alaturate Ia autodeterminarea
lor nation ala [ .. .]
4. Extinderea puterii sovietice asupra teritoriului Basarabiei are o i nsemnatate cu atlt mai mare, deoarece
acest tinut se margine~te Ia nord ~i est cu Bucovina ~i
Galitia, unde populatia ucraineana este completamente
de partea R.S.S. Ucrainene ~i a U.R.S.S., iar Ia sud cu
Dobrogea populata de bulgari.
Toate aceste fapte luate Ia un loc vor exercita , fara
Tndoiala, o influenta puternica asupra zonelor din jur ~i ,
Tn prezenta unei situatii internationale corespunzatoare,
vor reu~i sa revolutioneze intreaga situatie din Peninsula
Balcanica.

Vicisitudinile istoriei au vrut ca acum 14 ani ace~ti

romani sa fie inglobati i n Uniunea Sovietica, iar incepind
cu anul 1925 1 sa fie desfiintati de catre guvernantii acelei
Uniuni, pentru a forma o pepiniera pentru c re~terea ~i
cultivarea une i noi generatii de roman i comuni~ti , cu
scopu l de a-i arunca apoi i n momentul oportun Tn contra
fratilor lor din statui roman , distrugerea caruia Uniunea
Sovietica o urmare~te .
Aceasta pepiniera poarta denumirea de , R.A.S.S.M .",
cu capitala provizorie Ia Tiraspol. Potrivit scopului urmarit
sovietele au infiintat ~col i mo l dovene~ti , in care se predau
copiilor moldoveni doctrine le comuniste Tntr-o limba
stilcita moldoveneasca de catre profesori , adunaturi de
ocazie , caci moldoveni pentru acest scop nu se pot gasi.
In acela~i timp sovietele au procedat ~i urmaresc
metodic distrugerea rel igiei , obiceiurilo r ~i a familie i
moldoven ilor. Li se confisca produsul muncii lor, li se
sechestreaza averea, oriclt de mica ar fi ea, ~i i i silesc cu
forta de a se inscrie in gospodariile colective , colhozu ri",
unde ei sTnt sortiti unei existente de sclavi , muncind toata
'
'
viata sub conducerea unor com itete ~i neprimind in
schimb nici macar atit cit trebuie omului pentru a nu muri
de foame. In modul acesta sovietele store toata vlaga din
populatia moldoveneasca, cu scop de a o i ntrebuinta
pentru rasturnarea , lumii capitaliste", prin propaganda
comunismului i n lumea intreaga , organizarea rebeliunilor, crearea dumpingurilor etc.

Determinati scopul ~i caracterul actiunilor autorilor

memoriului.

1. De ce, Ia 27 martie 1918, Statui Tarii a hotarit

unirea cu Romania a teritoriului dintre Prut i Nistru,
fara zona transnistreana?

2. in ce context s-a infiintat Republica Autonoma

Sovietica Socialists Moldoveneasca?

3. Care au fost princip~lele experimente boleviGe

aplicate in R.A.S.S. Moldoveneasca?

1n text e gre~it, R.A .S.S. Moldoveneasca a fost creata

Tn 1924.
1

Care a fost situatia romanilor din stinga Nistrului in

timpul R.A.S.S. Moldovene~ti?

La 9 noiembrie 1924, G.l. Starii i~i i ncheia cuvintarea

rostita Ia prima ~edi nta a Comitetului Revolutionar al
R.A.S.S.M. cu urmatoarele cuvinte: Traiasca Republica
A utonoma So vietica Socialista Moldoveneasca,
leaganul Romaniei Socialiste.
Din aceasta ~eclaratie oficiala determinati scopul
constituirii entitatii statal e , moldoveneti" in sti nga
Nistr.ului.

4. Evidentiati trasatu~ile spe~ifice ale industrializarii in R.A.S.S.M.

5. Cum s-a desfaurat procesul de colectivizare
a agriculturii?
6. Numiti formee prin care populatia din stinga
Nistrului 'i-a manifestat nemultumirea fata de
regimul din R.A.S.S.M.

R"e publica autonoma - regiune populata de o minoritate nationala care dispune de dreptul de a se
administra singura i n caa rul unui stat condus de 0
putere centrala.
Plan cincinal - program de dezvoltare economica exprimat in termen de obiective ~i volum al produc\iei.

83

ISTORIA ROMANILOR . EPOCA CONTEMPORANA

..,

.A

..,

2. POLITICA ETNOLINGVISTICA IN R.A.S.S. MOLDOVENEASCA

,Revolu(ia culturalii", parte componentii a planului de edificare a societii(ii comuniste, a
llrmiirit sa transforme omul simplu intr-o unealta a regimului bolevic. S-a trecut Ia politizarea oricarei ac(iuni culturale i indoctrinarea tineretului prin invii(amint. Oamenii de cuiturd erau indemna(i sa indeplineascii comenzile partidului comunist privind crearea unor opere in spiritul ,realismului socialist".

lndigenizarea ~i moldovenizarea

... 2

... ' .... .._

.... . . . ,, ................. , ,.,..

.~-.~-~--~~~;~~~~~

Gazeta ,Piugarul ro", organul

de presa a Secfiunii moldoveneti
de pe linga Comitetul regional
Odesa a Partidului Comunist
(bolevic) din Ucraina, a aparut
Tnceplnd cu 1 mai 1924 i a jucat
un rot de intensa propaganda
comunista In mediul populafiei
moldoveneti din strnga Nistrului.

Drept, ci in Basarabia si tipare gazeta moldoveneasca , Cuvint moldovenesc", dar cu asti gazeti sa folose numai intelighen\ia
nationalisti, [gazeta] n-ave nici o
legatura cu satul , precindu-se
mai mult spre Romania ...
Aista a fast intii cuvint tiparit
pe limba mamei sateanului moldovan. Astazi , , Piugarul Ro~ "
are 5 500 de subscriitori (abona1i - n.a.), din care mai multi
sateni, are nu mai mult de 150
de corsa\i (coresponden\i Ia sate - n. a.). Exista gazete de perete
in fiecare sat, cu colegiile lor de
red actie.
,
Plugaru/ Ro,
29 noiembrie 1927

84

Pina in anul 1924 pe teritoriul din stinga Nistrului care a fost inclus in
R.A.S.S.M. nu a existat nici o ~co~la romaneasca, n-a aparut nici un ziar
romanesc, iar limba administratiei ~i a bisericii a fost rusa sau ucraineana. Numarul moldovenilor in structurile statului ~i ale partidului bol~evic,
create dupa 1924 in R.A.S.S.M., era foarte mic. Aceasta realitate submina tezele bol~evice privind egalitatea in drepturi a tuturor etniilor din
U.R.S.S. ~i antrenarea popoarelor neruse din Uniunea Sovietica la edificarea socialismului. Totodata, aceasta situatie era discriminatorie pentru
romanii din Basarabia ~i cei de la vest de Prut, care constituiau tinta sovietizarii ulterioare. Pentru ,corectarea" situatiei date s-a recurs la politica de indigenizare (autohtonizare).
Scopurile declarate ale indigenizarii se refereau la sporirea numarului moldovenilor in partidul bol~evic, in comitetele executive, in comsomol, sindicate ~i in alte structuri administrative .
Constatind ca cei de la conducerea R.A.S.S.M. nu cuno~teau limba
ba~tina~ilor ~i, de aceea, nu puteau comunica cu ace~tia, s-a pus problema studierii ,limbii moldovene~ti". Urma ca lucrarile de cancelarie
in institutiile statului sa se desra~oare in ,limba moldoveneasca", sa fie
create conditii favorabile pentru ca moldovenii sa poata studia in limba
materna, sa fie dezvoltata ,cultura ~i limba moldoveneasca". Campania
respectiva a capatat ulterior denumirea de moldovenizare.
"
In realitate, aceste activitati erau orientate spre acreditarea teoriei
privind existenta in R.A.S.S.M. ~i in Basarabia a unui popor deosebit
de poporul roman ~i utilizarea de catre acesta a unei limbi diferite de
cea romana, astfel asigurindu-se suportul ideologic necesar legitimitatii
crearii R.A.S.S.M.
"
In 1926, din cei 337 de functionari ai comisariatelor (ministerelor),
ucrainenii constituiau 40,7% (154 de persoane), evreii- 32,2% (122 de
persoane), ru~ii - 13,3% (59 de persoane), romanii (moldovenii) - 4,7%
( 18 persoane). Cota reprezentativa a romanilor in institutiile statului nu
se va modifica semnificativ nici in anii urmatori.
Cursurile de insu~ire a ,limbii moldovene~ti", instituite conform deciziei comisiei speciale de moldovenizare, erau frecventate doar in
proportie de 30--40%, in special de catre personalul tehnic ~i auxiliar.
Functionarii nu doreau sa invete ,limba moldoveneasca". Exista o impotrivire vadita sau camuflata a nemoldovenilor care, constituind majoritatea in structurile de partid ~ide stat, neglijau hotaririle adoptate de
." . .
e1tn~1~1.

...

..,..

- --

--

~ia_ta
.

politica
_i social-ecooomica
dio
Trao _
s nistria (1924-1940)
.
.
. .
.
.
.
.
.

Pina la finele deceniului al treilea conducerea R.A.S.S.M. substituia,

de fapt, ,indigenizarea" cu ,moldovenizarea", considerind ca organizarea cursurilor de studiere a ,limbii moldovene~ti" ~i frecventarea acestara de catre unii functionari nemoldoveni conducea implicit ~i la
solutionarea problemei privind reprezentativitatea cadrelor nationale in
R.A.S.S.M.
"
In pofida hotaririlor adoptate, indigenizarea ~i ,moldovenizarea" au

Din cuvintarea
lui V.I. Holostenko, secretar
al Comitefului regional
moldovehesc al Par:tidului
Comunist (bol~evic)
din Ucraina
Ia Cooferinta
.,
.
' a IV -a
regionala a Org~nizatiei
Moldt>ven~ti a P.C.(b)
din Ucrai-na
e~uat.
10-16 noi embrie 19 7
.

>

'

'

'

Ocupin:d u-ne de constructia

nationata aici, pe terttoriul actual
al Republieii.
Mq(aoveneti,
i n nici
.
.
un caz nu trebtJ:ie uitate perspectivele pe care le avem in
Basarabia, deoarece frontie.ra
no-astra este
Prutul , nu Nfstrul.
.
.
De.aceea toata .activitatea noastra . in. aceasta sfera trebuie
fie construita astfel ca sa nu ne.
izo~am in teritof,iul pe care il
avem , ci sa tinem minte t ot
ti mpul ca tucrul privina constructia
i n viitor se va
. cu:Jturala
.
'
desf~~ura de a~emenea ~i i n
rindul mol.dovenHbr (~i al altor
nat!onafitati) ce popureaza Basarabia ...
...

Politica etnolingvistica
"

. :l

. .

'

sa

-. .

:.~.-

. .

I .

-: 4:I
....

a. Kvwa~CA
: '

..

rPAM~TWlN"
JJHHllbHA MOJlli@.B.I:IiEtllTb ,~

.....,.
C ~:HT A KC:M Cf

-~-~~~W-

.........

...............

Mu1:1a...
'"l.wiarn n r :
-~

In politica etnoculturala promovata de autoritatile din R.A.S.S.M.

s-au conturat doua curente adverse: eel care a fost denumit ,romanizator", avindu-1 ca lider pe G. Starii, ~i eel al ,moldovenizatorilor"., in
frunte cu A. Grin~tein ~i I. Badeev. ,Romanizatorii" plecau de la ideea
ca revolutia socialista va birui in toata lumea, inclusiv in Romania, ~i,
de aceea, pledau pentru pastrarea unitatii lingvistice ~i culturale a
romanilor (moldovenilor) din stinga Nistrului cu cei din Romania; ei
se pronuntau pentru ,dezvoltarea limbii moldovene~ti" , pe baza limbii
romane ~i a grafiei latine. ,Romanizatorii" sperau ca, in cele din urma,
va fi creat un stat sovietic romanesc care va intra in componenta
U.R.S.S.
,Moldovenizatorii" optau pentru crearea in R.A.S.S.M. a unei limbi
~i culturi noi, deosebite de limba ~i cultura romana; ei pledau pentru
izolarea lingvistica ~i culturala a romanilor (moldovenilor) din U.R.S.S.
De~i acceptau necesitatea extinderii revolutiei in Romania, ei respin.
geau perspectiva constituirii unei entitati teritorial-politice, etnoculturale
~i lingvistice a romanilor din R.A.S.S.M., Basarabia ~i a celor din restul
Romaniei.
Obiectivul principal al organelor de stat sovietice in domeniul cultural era crearea poporului moldovenesc, deosebit de eel roman, a ,limbii
"
moldovene~ti", deosebita de limb a romana. In anii 1926-1931 , in
R.A.S.S.M. s-au risipit multe resurse umane ~i financiare pentru inventarea ,limbi
moldovene~ti literare", pe baza graiului popular. Promotorii
.
acestei idei erau ,moldovenizatorii". Unii dintre ei pledau pentru crearea ,limbii moldovene~ti" in baza doar a graiului moldovenilor de pe malul
sting al Nistrului, altii optau pentru o ,limba moldoveneasca" care sa
contina ~i graiul basarabenilor.
"
In 1925, la B~lta, in scopul realizarii planului de creare a noii limbi, a
fost editata Gramatica limbii moldoveneti a lui G. Buciu~can, care
insa foarte curind a fost respinsa pe motivul ca autorul ar fi utilizat terminologia romaneasca ~i normele ortografice ale limbii romane.
"
In anul 1930, la Tiraspol, la Editura de Stat a Moldovei, este editata
Gramatica moldoveneascf. Partea I. Fonetica i morfologhia, avindu-1 autor pe L. Madan. La baza noii ,limbi moldovene~ti" a fost pus
graiul popular al romanilor (moldovenilor) din stinga Nistrului, foarte
putemic ucrainizat ~i rusificat. Terminologia ~i normele ortografice ale
limbii romane au fost respinse, fiind substituite cu un nou Iexie al ,limbii
85

ISTORIA ROMANILOR . EPOCA CONTEMPORANA

moldovene~ti"

care, in fond, continea cuvinte nascocite sau traduse rara

discemamint din ruse~te.
In literatura ~i arta se promova politica proletcultismului. Temele principale ale scrierilor ~i creatiilor artistice erau razboiul civil, lupta moldovehilor impotriva ,ocupantilor romani", pretinsele victorii ale socialismului etc.

In pofida sperantelor, politica lingvistica, promovata in R.A.S.S.M.

in anii 1924-1931 , nu a contribuit la apropierea moldovenilor de pe cele
doua maluri ale Nistrului ~i nici la aprinderea ,incendiului revolutionar"
in Basarabia, a~a cum proiectau bol~evicii. Dimpotriva, ea a condus la
degradarea culturala ~i la deznationalizarea romanilor transnistreni, la
izolarea acestora de cei din Basarabia.
In anul 1932, din considerente politice, se renunta la limba ~i gramatica lui L. Madan. Autorul a fast invinuit ca a inventat o limba molt.ltlf.PA a.If HOilJ
doveneasca care se deosebea de ,lim.b a oamenilor muncii din Basarabia", care ar fi trebuit sa fie influentati de cultura socialista de pe malul
sting al Nistrului.
"
In acela~i an, din considerente politice, s-a decis trecerea scrisului
in R.A.S.S.M. la grafia latina. Principalul factor care a provocat acest
.
eveniment a fast politica bol~evica privind latinizarea popoarelor turcice din U.R.S.S., conceputa ca prim pas al revolutiei culturale in Orientul sovietic ~i o stavila in calea influentei islamului asupra acestor
popoare. Trecerea la gratia latina in R.A.S.S.M. mai era motivata de
Hota.rirea Biroului Comitetului
tendinta spre unificarea cultural-lingvistica a ,moldovenilor" ~i romanilor
regional moldovenesc
.
in scopul revolutionarizarii, iar mai apoi a ocuparii ~i sovietizarii Romaniei.
al P.C.(b) din 1Jcraina
Latinizarea
a
corespuns
intereselor
national-culturale
ale
romanilor
cu privire Ia trecerea scrisului
de la est de Nistru. Timp de cinci ani (1932-1937), prin intermediul ziaremoldovenesc de Ia gratia
latina Ia cea rusa
lor ~i a unor scriitori, s-a cultivat limba romana, tiind stopata degradar"
27 februarie 1 38ea culturala ~i deznationalizarea populatiei moldovene~ti ba~tina~e. In
Tn legatura cu faptuJ ca gratia
R.A.S.S. Moldoveneasca functionau 143 de ~coli in limba romana (mollatina nu este inteleasa
de rna,
doveneasca), se editau 25 de cotidiene ~i 2 reviste (, Octombrie" ~i
j oritatea popula1iei moldove,Scinteia Leninista"), s-a creat o larga retea de institutii culturale de tip
ne~ti ~i ca elementele burghezocar:e lq -timpul lor
sovietic (peste 550 case de cultura ~i peste 1000 de biblioteci). Latininationaliste,
'
s-au camuflat Ia Comisariatul
zarea, insa, n-a atins rezultatele scontate, ci, dinpotriva, a confirmat, o
poporului pentru in'~~tamin.tul
data
in
plus,
apartenenta
moldovenilor
din
stinga
Nistrului
la
natiunea
public, ra Editura de stat ~i in alte
" ...,
romana.
institutii, sub stindardul latiniza"
rii grafiei, promovau, in esenta,
Inspaimintati de consecintele procesului de latinizare, partidul bol~evic
romanizarea limbii moldove~i statui sovietic i~i revizuiesc politica lingvistica. Popoarelor care de
ne~ti.. . a considera necesar de
"
curind
trecusera
la
gratia
latina
le-a
fast
impus
alfabetul
rusesc.
In
acest
a trece scrisu I moldovenesc Ia
context, la 27 februarie 1938, conducerea comunista de la Tiraspol dealfabetul rus . A ruga C.C. al
P.C.(b) din Ucraina ~i C.C. al
cide ,trecerea limbii moldovene~ti de la grafia latina la cea rusa".
P.C.(b) din toata Uniunea sa
Imediat a fast declan~ata campania de deromanizare a limbii moldoconfirme aceasta hotarire.
vene~ti, iar persoanele antrenate in procesul de latinizare in anii
precedenti au fast calificate drept elemente burghezo-nafionaliste ~i
Constatati
tre- represate. "In anii 1938- 1939 majoritatea functionarilor din R.A.S.S.M.,
, consecintele
,
cerii scrisului Ia alfabetul ru"
sesc asupra dezvoltarii culturii vorbitori de limba romana, au fast executati. In ~coala, manualele in limba
in raioanele din stinga Nistrului. romana tiind interzise, a inceput un adevarat dezastru spiritual.
A

CT~T

~.

.....

.Q . . . .

:;:." .,; ;.:::: }:;.~

-.

-;::;.;:

'

..

,_

86

. . . . restomatie
,
Din articolul lui J.D. Cioban ,Limba in 15 ani de zile"
Tiear de Ia in~eput pe frontu cultural, pe frontu lingiii
~i literaturii a avut loc lupta incordata de clas. Limba dindata atun~i (incepind cu 1924 - n.a.) a fost romanizata,
macarca era cu ~riftu rusesc. Se edita gazetele, se edita
caflile pe o limba romanizata, nelnteleasa pentru norod.
Cu limba atun~i, se indeletni~e pin redactii ~i Editura de
Stat, da mai tarziu ~i in fostu Comitet $tiintific romani ori
a~a numiti romanofili. Atun~i , tot a~a, cum ~i mai daunazl,
ai~ti oameni nu spune, ca ei romanizeaza limba moldoveneasct, da cica, se orienteaza pe traditia culturii moldovene~ti de panala revolutie.
Adevarata culitura ~i literatura sotialista s-a pornit
mintanind Marei revolutii proletare din Octeabri. Norodu
nu se lnvoe cu limba , culitura ~i orfografia ai~tor ...
romanizatori. Norodu ~ere, ca limba lui sa ~ie lnteleasa.
$i amintrelea nu pute sa ~ie.
$i s-o in~eput alta in anu 1926. Aist lucrul-a luat pe
spetele sale Comitetul $tiintific Moldovenesc. Atun~i
s-ezdu a doilea a Sovetelor a R.A.S.S. Moldovene~ti a dat
o lamurire In partea disfa~urarii lindiii, ca limba moldoveneasca li limba deosadita,- in potrijire cu limba, macar
~i innemuita ei , romaneasca, care din multe pri~ini
istori~e li straina ~i neinteleasa moldovanului truditor de
az din Moldova Sovetica.
... Romanizatorii indata au stiimbat cu ,urari" ~riftu rus,
aprotiiet norodului moldovenesc, ~i au introdus (in
1932- n.a.) ~riftu latin romanesc strain norodului
moldovenesc. Ei au venit cu o reclama mare politica.
Spune, ca limba moldoveneasca este numai un jargon,
dialect Ia limba romana. Deatita noi trebui sa luam limba
literara romana , ca limba culiturala, disfa~urata, nu

,varvara" ca ~ei moldoveneasca , ~ i cu a~a tiip om ridica

culitura ~i moldovenilor din Moldova Sovetica. Ba ei spune
~i alta , ca cica , pe a~a cale noi om pute bol~eviza ~i
masele truditoare de dincolo de Nestru. Adica mun~itorul ,
taranu , daca a lua o carte, o gazeta de a noastre, apoi
atun~i u~or ne-a lnteleje. A~ a era vorba lor... Politica lor In
graba s-a vazut ca e este ~ei mai reactionara ~i mai
du~manoasa. Norodu nu s-a impacat ~i ni~i n-a putut sa
se Tmpa~e cu aiasta. Pe sub ~riftu latin ei au introdus
limba romana, salona , frantuzita, cu care nu graeste ni~i
norodul roman , da numai aristrocratia burjuaznica , care
~ede in Parij ~i ni~i nu arata nasu Ia norodul sau . lndata
s-a vazut, ca ai~tea-s aghenti, spetiali trima~i , ca sa aduca
o nelntalejere intre noroadele Uniunii Soveti~e , ~i in rind
cu aiasta, ca ~i nationali~tii locali , sa rupa Moldova
Sovetica ~i s-o dee in canjile fa~izmului roman . Dar norodu ni~iodata nu-i tradator, ~i, intalegand inima dumanului , repede i-a nimi~it. Rugamintea norodului a
fost- ca de trecut lnapoi Ia ~riftu rus, aprotiiet lui ~i intales,
~i Ia limba adevarat moldoveneasca, cu care graiesc
truditorii din Moldova Sovietica. $i aiasta-i drept.
... Trecind in anu 1938 Ia ~riftu rusesc, am ie~it cutotu
de sub inraurirea culiturii burjuaznie-fa~iste , straina
noua, pe care du~manii norodului vre sa ne-o leje, i
amu ne aprotiiem cutotu mai strins de culitura
norodului
.
rusesc, ucrainean ~i altor noroade frate~ti a Uniunii
J

Soveti~e.

Moldova Socialista, 23 crctombrie 1939

Cititi textul. Depistati etapele prin care a trecut
experimentul de fabricare a ,limbii moldovene~ti".

2. Reflectati asupra subiectelor:

1. Din ce cauza, inc.e pind cu 19~4, in raioanele din
sting.a Nistrului a demarat campania de indigenizare
{moldovenizarea)?
2. Deduceti
, esenta
, curentelor:
a) ,moldovenism"
b) ,romanizator".
3. Demonstrati cain raioanele din stinga Nistrului
in problema limbii a fost aplicat. principiul de cfa,s a.

1. Catre mornentul trecerii scrisului moldovenesc

Ia a.lfa:b etullatin , pei~te 30 de popoare din U.R.S:S. t in
primul rind turcice, trecusera deja ta gratia latioa:
- uzbecii - Ia 10 iunie 1926;
- kirghizii - Ia 13 noiembrie 1926;
- turkmenii - Ia 20 iunie 1928;
- daghestane.zii - la 5 august 19-28;
- kazahii - Ia 20 decembrie 1928.

a) Latinizarea - mijloc de sovietizare i comunizare

a popoarelor;

b) Consecinfele introducerii alfabetu/ui latin pentru

dezvoltarea culturii in R.A. S. S.M.

., .TI
.UNILE.
.... . . .. . . I ' NO
........
. . .. .. . . .
Re. -?T.' I.NET
t

..

. .

Etnolingvistica- curent Ungvistic care sus~ine ca limba

este un produs al societatii ~i o func~iune a culturii.
lndigenizare - politica promovata de conducerea
U.R.S.S. i n mediul popoarelor neruse, orientata
spre spori,.rea cot~i ppputatiei autohtone In structurHe adm.ihlstrative, in perspectiva antrenarii acestora
Ia edificarea socialismului.
Proletcultism - curent cultural ale carui principii estetice se reduceau Ia ideea formarii unei culturi , pur
proletare" ~i care respingea valorHe culturii existente.

87

ISTORIA ROMANILOR . EPOCA CONTEMPORANA

3. REPRESIUNI

~I

..,

"

..,

DEPORTARliN R.A.S.S. MOLDOVENEASCA

Prin represiunile din anii 30 in rindurile popula(iei din R.A.S.S.M. a jost i1nplantat ,,sindromul fricii". Represiunile ~i deportarile au avut ca scop schimbarea structurii etnice a
popula(iei prin colonizarea (inutului cu rui ~i rusofoni.
Lichidarea ,chiaburimii"
La sfir~itul anilor 20, autoriHitile sovietice ~ide partid, sustinind teoDin cartea lui I.V. Stalin
ria intensificarii luptei de clasa pe masura inaintarii spre socialism, au
, Problemele leninismului"
inceput sa exercite presiuni asupra unei parti mai mult sau mai putin
Chiaburii, spunea Lenin , sint
instarite de tarani, trecindu-i pe ace~tia in categoria chiaburilor.
exploatatorii cei mai fioro~i , cei
"'
In pofida eforturilor depuse de statui sovietic pentru a-~i impune
mai brutali, cei mai salbatici , care nu o data au restabilit, in istovointa asupra populatiei din Transnistria, in ac~easta zona, ca ~i in celeri a altar tari , puterea mo~ierilor,
lalte teritorii incorporate in U.R.S.S. , s-a manifestat o dirza rezistenta
a taranilor, a popilor, a capitali~
a populatiei, care dorea sa-~i pastreze proprietatea ~i identitatea
tilor. [...] Aceti vampiri s-au imnationala.
bogatit de pe urma nevoilor po'
"'
porului in timpul razboiului; ei au
In fata acestei situatii, regimul sovietic a trecut la o politica represtrins mii ~i sute de mii de ruble,
"'
siva
de
mari
proportii.
In
anii
30,
teroarea
sistematica
pusese
stapinire
ridicind preturile Ia griu ~i Ia alte
pe societatea sovietica. Nimeni nu era in siguranta, toti erau suspectati.
produse. Ace~ti paiangeni s-au
i ngraat pe socoteala taranilor
Urmind exemplul altor republici ~i regiuni, in R.A.S.S.M., in 1929
ruinati de razboi , pe socoteala
s-a inceput o nemaipomenita campanie de colectivizare.
muncitorilor flaminzi. Aceste li"'
In legatura cu intensificarea colectivizarii fortate a gospodariilor
pitori au supt singele celor ce
muncesc, imbogatindu-se cu
tarane~ti , conducerea partidului bol~evic a lansat lozinca lichidarii
atit mai mult, cu cit au flaminzit
chiaburimii ca clasa. Stalin dec lara: ,Cu ei nu ne aflam ~i nu ne putem
mai mult muncitorii de Ia ora~e
afla
in
stare
de
pace.
Politica
noastra
fata
de
chiaburime
este
politica
~ i din fabrici. Vampirii ace~tia au
lichidarii ei ca clasa".
strins ~i string in ghiarele lor paminturile mo$iere~ti ~i ei subjuTeoria despre ,chiabur" ca du~man al puterii sovietice ~i exploatator
ga mereu pe taranii saraci.
al taranului sarac a fost plasmuita de istoriografia sovietica. A~a-numitii
chiaburi nu erau decit clasa de mijloc, adica taranii intreprinzatori care
Deduceti ~i comentati definitia prin efort propriu ~i-au intemeiat o gospodarie productiva. Ei nu constitustalinista a ,chiaburilor".
iau o clasa de proprietari exploatatori sub nici un aspect, a~a cum erau
descri~i de propaganda stalinista. Totu~i, mitul clasei
chiaburilor s-a dovedit a fi putemic ~i a servit drept
"'
pretext pentru represiunea taranimii. In R.A.S.S.M.,
3 200 de gospodarii tarane~ti au fost calificate drept
,chiabure~ti". Dintre acestea, 344 de familii, declarate
,antirevolujionare ~i antisovietice", au fost, practic, lichidate. Cei mai multi ,chiaburi" au fost deposedati
de orice avere ~i deportaJi, cu familiile, in regiunile
indepartate ale U.R.S.S.; 359 de familii au fost stramutate in interiorul R.A.S.S.M. Deportarea taranilor a
continuat ~i in anii urmatori.
Deportatii din R.A.S.S.M. munceau, de regula,
pe
insula
Solovki
din
Marea
Alba,
precum
~i in reFamilia Catana din Tocmazeia, deportata In Siberia
giunile Arhanghelsk, Tomsk ~.a.

In anul 1930

88

Viata politica

~i

social-economica din Transnistria (1924-1940)

Lupta impotriva ,du~manilor poporului"

/'\

In Uniunea Sovietica, la inceputul anilor 30, a fost lansata campania

"
de demascare a ,elementelor ostile orinduirii sovietice". In acest context, conducerea bol~evica din R.A.S.S.M. a invocat necesitatea efectuarii epurarilor ~i debarasarii de ,nationali~tii moldoveni burghezi".
In urma a~a-numitei ,epurari a partidului", a verificarii ~i schimbarii
cametelor de partid, din cei 5 700 de membri ai organizatiei de partid a
R.A.S.S.M., care figurau la 1 ianuarie 1933, catre 1 ianuarie 1936 mai
ramasesera doar 3 400.
Incepind cu 1933 au fost mlaturati din functii ~i arestati ,originali~tii".
"
In contextul trecerii la grafia latina, orientarea politica ~i lingvistica promovata de ace~tia nu mai convenea conducerii bol~evice de la Mosco"
va ~i, respectiv, celei din R.A.S.S.M. In consecinta, ,originali~tii" au fost
invinuiti ca au inventat cuvinte noi ,in scopul izolarii limbii muncitorilor
Afi propagandistic din perioada
din R.A.S.S.M. de limba muncitorilor de la vest de Nistru". Multi
'
"
colectivizarii
functionari din cadrul Comisariatului Invatamintului Public, din alte
institutii culturale ~i de cercetare (L. Madan, S. Dumitra~cu, I. Goian
~.a.), care, in 1924- 1931, au depus eforturi considerabile pentru elaborarea ~i implementarea unei limbi ~i culturi moldovene~ti deosebite de
limba ~i cultura romana au devenit victime ale represiunilor politice.
Concomitent, au fost invinuiti ~i , romanizatorii", care sustineau unitatea lingvistica ~i culturala a ,moldovenilor ~i romanilor". Drept urmare,
o parte din emigrantii politici din Romania (E. Bagrov, P. Corneliu,
S. Creanga ~.a.) au fost calificati , contrarevolutionari" ~i ,agenti ai
sigurantei" . Fiind invinuiti de faptul ca urmareau sa inlocuiasca conducerea bol~evica cu una , burghezo-nationalista", ei au fost demi~i din
functii, exclu~i din Partidul Comunist ~i exilati din R.A.S.S. Moldove...
neasca.
Transnistreni deporta(i in Siberia
"
Represiunile politice au luat o amploare in anii 1936-1938. In luna
martie 1937, in legatura cu excluderea din partidul bol~evic a lui Buharin ~i Rikov conducerea stalinista de la Kremlin a declan~at un nou
val de represiuni impotriva intelectualilor, liderilor de partid ~i inaltilor
functionari de stat, declarati ,du~mani ai poporului". Delatiunea cuprinsese intreaga societate. Unii dintre denuntatori credeau sincer ca i~i fac
Din cuvintarea lui Alhimovici,
datoria de comuni~ti demascindu-i pe ,du~mani". Se practicau pe larg
efu I sectiei cu ltu ra
clevetirile, invinuirile politice neintemeiate. Procesele se organizau in
i propaganda
graba, ancheta penala nu-~i dadea osteneala sa adune probe, iar pedepIa Conferinta a IX-a
'
a Comitetului Moldovenesc
sele erau drastice.
Regional de partid
In luna iuli~ 193 7, represiunile politice au fost extinse ~i asupra
Ianuarie 19 4
R.A.S.S.M. Au fost excluse din Partidul Comunist ~i destituite princiNoi consideram ca atit origipalele persoane din conducerea R.A.S.S.M.: G. Starii, pre~edinte al Connali~tii , cit ~i romanizatorii reprePoporului,
E.
Voronovici,
pre~edinte al Comitetului
siliului
Comisarilor
zinta doua par\i ale uneia i aceExecutiv Central, A. Pohinin, rectorul Institutului Pedagogic din Tirasleia~i medalii , doua parti ale
aceluiai deta~ament al natiopol ~i altii. Din cei 9 membri ai Biroului Comitetului Moldovenesc Renalismului burghez.
gional
de
partid
ale~i in mai 193 7, dupa citeva luni, in septembrie, ramasese in functie doar unul.
'
Represiunile impotriva ,du~manilor poporului" au condus la lichida Explicati semantica sintagmei
,nationalism burghez".
rea aproape in totalitate a conducerii bol~evice centrale ~i locale din
/'\

/'\

/'\

---

- -

89

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

f

E
dova . ~d
ace~ti

icrrt

d_ 'r,

minare.
-

~J ,

"

.. '-~""

t-n .

.> . '>t

su J :~eQ,l~l"!t
E
I

1n

R.A.S.S.M. Catre finele anului 1937, toti cei 14 pre~edinti ai comitetelor executive raionale au fost arestati.
'
Au fost supu~i represiunilor politice o seama de scriitori, oameni de
cultura, unii fiind condamnati la moarte. ,Nationali~tii burghezi" din
R.A.S.S.M. au fost invinuiti de ,activitate diversionista" ~i ,spionaj in
favoarea sigurantei romane~ti". Au cazut jertra scriitorii D. Milev,
.
N. Cabac, I. Corcinschi, ziari~tii P. Rogut, M. Gruman, comuni~tii
N. Golub, M. Baluh, M. Osadci.
La 7 august 193 7, 'p rimul-secretar al Comitetului Moldovenesc Regional de partid din R.A.S.S. Moldoveneasca, V.Z. Todres expedia la
Moscova un raport despre ,demascarea du~manilor din ultimele luni''.
In lista ,du~manilor poporului" erau trecuti activi~ti de partid din organele centrale, lucratori de la Editura Moldoveneasca de Stat ~i de la
alte organizatii ~i institutii. Lista respectivacuprindea ~i 6functionari din
cadrul Comisariatului Poporului pentru Invatamint:
1. Ia.A. Bihman, fost adjunct al comisarului poporului pentru invatamint. Originar din. Romania. A des!a~urat o activitate vadit diversionista
in domeniul culturii nationale. Unul dintre membrii demascati ai gruparii
diversioniste de pe frontul cultural. Exclus din partid ~i arestat.
2. A. Dimbul, ideolog al nationalismului burghez romanesc. Fiind unul
din profesorii principali de la Institutul Pedagogic, strecura nationalismul

burghez in problemele lingvistice.

3. A.H. Pohinin, fostul director al I1;1stitutului Pedagogic. Originar din
Romania. Intretinea legaturi, ii ascundea ~i dadea ajutor material
"
trotki~tilor demascati. Impreuna cu Bihman ~i Dimbul, inraptuiau
romanizarea pe frontul cultural.
.
4,. D.G. Prestesco, fostul ~ef al sectiei de cultura ~i propaganda a
Comitetului Regional al P.C.(b) din Ucraina, apoi director al lnstitutului
"
Pedagogic. A ascuns de partid oscilatiile sale trotkiste. In 1923 intretinea
legaturi cu trotki~tii demascati care 1-au recrutat. Originar din Romania. Exclus din partid ~i arestat.
5. E. Almazova, fostul rector al Scolii Superioare de Partid (,Comvuz"). Sotia lui Starii. Dupa arestarea lui Starii, a incercat sa discrediteze organele NKVD-ului. Aduna in jurul sau pe complicii lui Starii.
Exclusa din partid.
6. A.V Anisimov, fostul ~ef al sectiei studii de la Scoala Superioara
de Partid. Originar din Romania. Prieten apropiat allui Star1i. Exclus
din partid.
"
In total, in R.A.S.S.M. au fost condamnati peste 10 000 de cetateni,
majoritatea fiind acuzati de faptul ca erau contrarevolutionari nationali~ti
sau spioni ai serviciilor secrete din alte tari etc. Represiunile au avut
consecinte tragice pentru intreaga populatie, printre victime fiind tarani,
muncitori, arti~ti, scriitori, oameni de ~tiinta ~i cadre didactice. Represiunilor politice au fost supu~i atit romani (din Romania ~i R.A.S.S.M.), cit
~i evrei, ru~i, ucraineni etc.
Scopul represiunilor staliniste din anii 30 a fost distrugerea elitelor
nationale care au contribuit -Ia o anumita rena~tere national a.
A

Desprindeti animozitatile dintre liderii de p~rtid i culturali

de origine din Basarabia i cei
din stinga Nistrului.
'I

Rep
Ia fel ca

rep res j.~i~~~:~x,,~;~~

nilor in It'\.~: rtl'~'
de parti~:l . ._.0i,'%v.cJ,,.r.u 't~ ;~~~~lr~i~~~:~~hi
Co :
de exe - "'!li
1937,
moldo
fiind re1 .
,<:,:- .~.;:

90

_restomatie
,
.

Din protestul romanilor transnis.treni

inaintat Ligii Nafiunilor
Martie

1 93_~

... De Ia o vreme iOc oace ins-a sovieteH? ~i-au da.t

seam a ca truda
lor penlru cre~terea generatiei
de roma'ni,
.
'
prQRagatori ai comunisrnului, nu da roadele ta care s~
a~tii~tau ~-i Q~, din con! fa, sint .aJ~~Ifabeti 1111' realizarea
do'c trinelor cot:nuniste pr.e.conizate, de soviete-.
Atunci guvernul coni unist al republici i a dispus ca
mol(iovenii tr~ptat sa fie ~leportati ,i~- .Siberia ~i in regiunea
Ar.a~+tghels~,, d'ifl nord~--;~~usiei , u:~~e nu-i a:~t~apt~ de~lt
moartea. De trei ani du~eaza deJ~ aceste :cteportari, Ia
i nceput i n cazuri separate, iar de Ia o vreme incoace in
mase compag~~ Toti refugi;~til scaperti:.cu viata J~~ t.fil R.M. d~1ara ca in
ulti~mul tim"p m.oldovenii sJnt zilnic'l~barcati fli~vagoane'"i
trenuri intregi.~~ expediafi in Siber~_a , barbalilseparati _d e
fem:~ ile lor i:.~~estea separate de._;COpiii lor. N imeni }n~~
in ~tM.
nu in~~~?hete)~]@i
macanh~f\n
g.i nd -~~protest~~~
.,.
. - .
' ,,

i n centra acestor masurt besftate intrebutR1ate de g~vernanti, caci contra lor Slht gloantele mitralierelor. Aceasta
este decit aducere~a Ia indepljnirea planului infernal
.

, t~(.{~R~"'ir :,~

;_'-!-:-_::::?-;~;

. .

..

:::l~$::~

-.---~

'il

_,~

,;.:. _:

., ._:;;, :-..,

>.~~-'

_,

~.-

,.

~.;':_?;.;~~.

:'}!:'

f.'f::;~

'~

~-.::_

,,

Din rezolutia
Rlenarei Comitetului
'
Moldovenesc regional de partid
6 aug}\st 1938

"'

,...

... f.?lenara CQnsidera Ca'i n lega~Ura CU ascuUrea luptei

de cla~sa ~i slaQtrea vigile ntei de partid intr~un ~ir de
sectoare de rasRundere ate constructiei nation!aJ-cultura1e (c.9. M., Cor]!_~~mo Hsturi;iy1pldovei\,:~J:~stitut4~~~t~a1810in
tului public) s-au strecur~t elemetlte du~maooase --de
clasa care i nfaptuiesc lucrul de diversionist. In ultimul
timp manifesta-rea activitatii prop_
c;rgandei burghezonatiG~aliste ~i-a gas it e~~~~sie intt;J~n -~ir d:~~ manual~moldovene~ti (gramatica lui .Madan, Dimbul, aictionarul
ucraineano-moldovenesc etc.) ...
Tq:~te acestea reclama de Ia organizatia de partid
moldQy,:eneasca, de Ia fieciare. comunisti n pa~~' in, promovarea politicii nationale leniniste, mai ales, Tn legatura
cu latii1izarea sc;;risului moldovenesc, epurarea energica
a tut;~ ror verigilor frontuluj constructiei de ei:ementele
burgJ;f~zo-nation
ate.

.
-

>:.

'

. :f_""{""':

-~~

f, .

,-

'

~.,:.

'

'

;.!

---~

-:"",

'

_.

~~

~-

.i.,.

,_,

Care au fo5;t cauzele deportaf11or?

Cum explj~ati evolutia atitt!(linii autqrttatilor
SO\detice
fala
de u.titU~area alf abetuluflatin i n
...
._.,

nu

so~;t~t,i,c de.~-~ :~%t~rmina ~~rnpleta~~~te ac.e ~.~~a popu.l~!i~

._

...

_.

R:~S.S.M.?

romatleasca rieadaptai?Ha comunismului.

'}

TEME DE REFLECTIE
'

1. Cind a i nceput campania de co lectivlzare in

R.A.S.S. Moldoveneasca?
2. Cite gospodirii taraneti au fost calificate drept
,chiabureti" in R.A .S.S.M?
3. Ce intelegeau autorititile sovietice prin ,alemente dumanoase "?
4. De ce erau depo rtatl oamenii tocmai in Siberia?
e
5. In ce scop s-au adresat romAnli transnlstren1
catre Societatea Natiunilo r?
6 . Care au fost c onsecintele c ampaniei de
,demascare a elementelor ostile orind uirii sovietice "
i a , epuririi partidulu i" i n R.A.S.S.M.?
7. Ce titi despre represaliile politice din anii 1937-

Secventa din tabloul nominal a/ locuitorilor satului

Speia, deportafi in anii 1928-1932

-,.

." '

'

~
~

.! A plecat
!!

Numele de botez

,,

''

It

..

1938?
8. De ce populatia ro maneasca era neadaptabili
comunismulul?
9. Cum au fost apreciati , o rig inalitii "? Dar "ro m Anizatorii "?

RETINETI
NOTIUNILE
'
,
.
Chiabur - taran instarit, bogat.
Epurare - ac~une de inlaturare a elementelor apreciate

'

I,

'

'""

(,)

C)

ha

1 Gheorghe Banu-Turta
37 FrAsina
2 Lixandru Baidan
3 Dajid Bogatu
Firona
4 Mattei Bemevec
ao
~
' '""*'
5 Of'!~~ (Ion) Ciobotaru
50 Domnica
6 Mihail Ciocan
23
7 Ileana Ciocan
8 Anica Ciocan-Zinencu
43 Axjnia
9 (iXandru Ciocan
10 Petrica Ciocan
20
11 lon Ciocan
Acsinia
12 Z~haria Ciolac
Lixandra
13 WL.~ail Cioi$,C
Luchita

14 ~idot Ciolac
15 Toader Murache Ciocirian 40
16 Petrea Chebe
17
21 Mari~
18" . . , ll Cojoearu-Che~ 47
Lucneria :
,,

A'ferea

,
u 1! > - -as
~

=i I
i)

> cu soJia

tide familia

'IS. .

,.c

ca necorespunzatoare, dumanoase.
Repr8$iune - reprim~e, inab~ire prin vi(.;)lenta a unei
actiuni de opozitie, de revolta sau a celor considerati
adversari.

.,

-,

'

-'

I"

1
1
1
1

1 1
2 1" ,1
1 1 1
1 1
- 7
.1
4 1 1
2 1 1

- - - 3

5
1
3

1
1

Lap~ijb~
.

1
1
1.
1
1
1
1
1
1

2
1
1
1
1
1
1

1
1 1
2 1
1 1
1 1
1

2
2
2

2
2

2
2

- - - 1
- \is1 1 2
1
- -

'

...... ,

'

'

"

Evaluati averea ,chiaburilor'' deportati.

91

Test de evaluare

VIATA POLITICA ~I SOCIAL-ECONOMICA

DIN TRANSNISTRIA {1924 1940)

I. Explicati urmatoarele notiuni istorice:

chiabur, ,originali~ti", industrializare, colectivizare, ,revolutie culturalii".
'
15 p.
II. Ordonati cronologic evenimentele din
coloana A, scriind in spatiile din coloana B literete corespunzatoare succesiunii corecte.

1. Din ce document face parte acest text?

2. C1nd ~i unde a fost adoptat?
"'
3. In ce consta importanta cognitiva a textului?
15 p.
"

IV. Incercuiti raspunsul corect.

1. R.A.S.S.M. a fost formata la
a) 4 februarie 1924.
b) 19 septembrie 1924.
A
B
c) 12 octombrie 1924.
a) revenirea scrisului romanesc la
1. ...
2.
Decizia
privind
formarea
R.A.S.S.M.
a
fost
alfabetul rusesc
2 .... adoptata la
b) formarea R.A.S.S. Moldovea)
Moscova.
b)
Harkov.
c)
Balta.
ne~ti
~. Romanii din R.A.S.S.M. au scris cu grafie lac) trecerea scrisului romanilor de
~ . ...
tina
intre
anii
la est de Nistru la gratia latina
a) 1924 ~i 1940.
4. ...
d) colectivizarea gospodariilor tab)
19~2
~i
19~8
.
rane~ti
c) 1938 ~i 1940.
e) expedierea la Moscova a Me5. . ..
4. Prima adunare a moldovenilor din st1nga Nismoriului cu privire la necesitatea
desfa~urat
la
trului
s-a
crearii R.A.S.S.M.
15 p.
a) 27 martie 1918.
b) 17-18 decembrie 1917.
III. Analizati textele, raspunzind Ia intrec) 21-28 octombrie 1917.
barile ce urmeaza.
5. La sfir~itul anului 1924 R.A.S.S.M. cuprindea
a) Republica Moldoveneasca va avea acelai
a) 12 raioane.
rol de factor politico-propagandistic pe care fl
b) 15 raioane.
are Republica Bielorusa fatii de Polonia ~i cea
c) 10 raioane.
Care/a fatii de Finlanda. Ea va focaliza aten{ia
6. Lozinca lichidarii chiaburimii a fost lansata de
~i simpatia populatiei basarabene i va crea prea) Grigore Kotovski.
texte evidente fn pretentiile alipirii la Republib) Vladimir Lenin.
ca Moldoveneasca a Basarabiei ... Unirea teric) los if Stalin.
toriilor de pe ambele parfi ale Nistrului va servi
7. , Originali~tii" erau
drept brea strategicii a U.R .S.S. fata de Bala) reprezentanti ai chiaburimii.
cani i fata de Europa Centra/a (prin Bucovib) intelectuali care promovau ideea existentei limna i Galifia), pe care U.R.S.S. le va putea fobii ~i culturii moldovene~ti originale.
los i drept cap de pod fn scopuri militare i
c) intelectuali ru~i.
politice.
8. Organizatia de partid a R.A.S.S.M. 1nregistra
1. Din ce document face parte acest fragment?
1n 19~6
2. Cine s1nt autorii textului?
a) ~ 400 membri.
3. Ce argumente mai invocau autorii textului?
b) 5 000 membri.
b) A considera necesar, mai fntfi de toate din
c) 4 500 membri.
motive politice, organizarea populatiei moldove40 p.
neti fntr-o republica autonoma speciala fn
Nota: Se acordii 10 puncte din oficiu.
componenta R.S.S. Ucrainene ...

92
I

A.

A.

an1a 1n an11 ce u1
'-J

e-a

o1 ea

az 01

on Ia

1. PIERDERILE TERITORIALE DIN 1940

~

Incheierea pactztlui Molotov-=Rihhentrop, declan$area celui de-al Doilea Riizhoi Mondial,

capitularea Franfei azt fost principalii factori care au illCllrajat for(ele revizioniste, care timp
de douii decenii atl rivnit sa OCltpe par(i din teritoriul Romiiniei. Mai intii, Uniunea Sovieticii a ocupat Basarabia ~i nordul Bucovinei; apoi Ungaria a primit nord-estztl Transilvaniei
~i, in s[ir$it, Bttlgaria a ob(inut sudul Dobrogei.

Romania in preajma celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Pa.ctul Molotov-Ribbentrop
"

Semnarea Pactului
Mo/otov-Ribbentrop.
Moscova. Kremlin,
23 august 1939

Protocolul aditional secret

al Pactului Molotov-Ribbentrop
Articolul 3. i n privinta Europei
Sud-Estice , Partea sovietica
subliniaza interesu l deosebit
pentru Basarabia. Partea germana i~i declara totalul dezinteres
politic pentru aceste teritorii.

In vara anului 1939, situatia intemationaHi devenea tot mai tensionata. Liderii politici ai marilor puteri vorbeau despre pace, dar se prega"
teau de razboi. In zilele de 12-22 august 1939, s-au des!a~urat la Moscova tratative intre delegatiile U.R.S.S., Marii Britanii ~i Frantei in vederea incheierii unui pact de asistenta mutuala. Opinia publica ~i oamenii politici din Romania priveau cu multa speranta aceste tratative, cind,
ca o lovitura de trasnet, a parvenit ~tirea despre incheierea pactului de
asistenta mutuala intre Germania ~i U.R.S.S., la 23 august 1939. Documentul a fost semnat, in prezenta lui LV Stalin, de mini~trii de Exteme
ai celor doua tari: Veaceslav Molotov ~i Joachim von Ribbentrop.
"
Incheierea acestui pact a fost bine calculata de ambele part,i: pentru
Hitler, obtinerea neutralitatii sau alianta cu Uniunea Sovietica devenise
vitala, urmind sa-~i asigure spatele 1n perspectiva razboiului cu Franta
~i Marea Britanie; pentru Stalin, era foarte importanta extinderea
granitelor europene ale U.R.S.S., el incercind sa obtina teritoriile pe care
Rusia tarista le stapinise pina in 1917. Prin Pactul Molotov-Ribbentrop,
Berlinul ~i Moscova ~i-au impart,it sferele de influenta in Europa - de
la Marea Baltica pina la Marea Neagra.
Guvemul de la Bucure~ti a sesizat pericolul ce plana asupra integritatii
teritoriale a Romaniei. Protocolul aditional secret al Pactului se referea
'
~i la Basarabia, fata de care Uniunea Sovietica manifesta un , interes
deosebit", in timp ce Germania i~i declara ,totalul dezinteres politic pentru
aceste teritorii".
Prin semnarea acestui document, U.R.S.S. incalca prevederile Pactului Briand- Kellogg, ale Protocolului de la Moscova ~i ale Conventiei de
'
la Londra, la care aderase.
,
Procesul de izolare politica, diplomatica ~i militara a Romaniei, inceput la sfir~itul deceniului al patrulea prin erodarea sistemului ei de
aliante, a agravat considerabil soarta statului national unitar roman. Iar
incheierea Pactului Molotov- Ribbentrop ~i a Protocolului sau aditional
secret constituia un grav atentat la adresa acestuia.
93

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

,...

Inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial

~i pozitia Romaniei

Nota-Jui-ArmandGaliriescu
:

<-;

.t. ..

~---

. ::. i

22 au eel;s t
.

19

....

Lovitura
. . .de
:: -_:-teatttua;taeote:uJui
: ..
......
~-::.:~:-::

~r~~- -<<:.:i:-~ ..-~:: . ;;~.

-~~;.:-- . ~-'

germano~sov t~ticr,~ S~p>t~sc

,an-

an\a foarte:
_, g.-.~~Y-..~' -.~S'
: ~. .~',;J~~~~~~
.
..... ' '
oare Ia_o frTiri~t;tite a ~Ralolji:e. f~r
Ro.manJeH
. ?
~r:::-

:-~;~---

. .

Dupa o saptamina de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop,

prin atacarea, la 1 septembrie 1939, a Poloniei de catre Germania, s-a
declan~at eel de-al Doilea Razboi Mondial. La 17 septembrie, trupele
sovietice au intrat in Polonia, ocupind teritoriile prevazute in anexa
secreta a Pactului din 23 august 1939. Marea Britanie ~i Franta au
declarat razboi Germaniei, nu ~i Uniunii Sovietice, de~i aceasta anexase doua treimi din Polonia.
"
In acest context, la 6 septembrie 1939, Consiliul de Coroana a
hotarit ca Romania sa respecte strict regulile neutralitatii stabilite prin
conventii intemationale fata de beligerantii aflati in conflict. Totodata,
Romania a dus o politica activa in ceea ce prive~te
mentinerea statu-quoului teritorial ~i evitarea extinderii agresiunii in sud-estul Europei. Guvemul roman
a tins in 1939-1940 spre imbunatatirea raporturilor
cu tarile vecine. Cu toate presiunile guvemului german, Romania a sprijinit
actiunea
de
tranzitare
a
.
'
tezaurului Bancii Nationale a Poloniei pe teritoriul
sau ~i evacuarea lui prin portul Constanta. De
asemenea, Romania ~i-a deschis granite!~ pentru
refugiatii civili ~i militari, precum ~i pentru
autoritatile poloneze. Circa 100 000 de polone~i au
trecut in Romania, unde s-au bucurat de sprijinul
"
autoritatilor
~i al populatiei. In noaptea de 16/17 sepRomania
tembrie, in Romania s-au refugiat pre~edintele ~i
Guvernul Poloniei; unii dintre oficialii polonezi au ramas in Romania,
altii au plecat in Occident, de unde au continuat sa lupte impotriva
ocupantilor.
Atitudinea guvemului roman a nemultumit profund Berlinul, care a
pus la cale asasinarea lui Armand Calinescu, pre~edintele Consiliului
de Mini~tri, la 21 septembrie 193 9, de o echipade legionari. A urmat
o crunta represiune impotriva legionarilor, fapt ce a tensionat puternic
relatiile dintre Romania ~i Germania.
Pe fondul succeselor obtinute de Germania pe Frontul de Vest, al
infringerilor suferite de Franta ~i izolarii Marii Britanii, Guvernul
Romaniei se afla intr-o tot mai mare dificultate intema ~i intemationala .
Regele Carol al II-lea a pomit, in ianuarie 1940, pe calea ,reconcilierii" cu Mi~carea Legionara, in speranta ca astfel va reu~i sa-~i amelioreze relatiile cu Germania. Legionarii au fost eliberati din lagare ~i
inchisori, iar la 28 iunie 1940, Horia Sima~ noullider al Mi~carii Legionare, a fost numit subsecretar de stat la Ministerul Educatiei
Nationale. Dar guvernul de la Berlin nu s-a aratat receptiv fata de
propunerile lui Carol alII-lea vizind o apropiere 1ntre cele doua state.
La rindul sau, guvernul sovietic a decis sa profite de starea de
deruta ce se inregistra la Bucure~ti ~i sa puna in aplicare intelegerea
realizata cu Germania la 23 august 1939 .
.

Polonezi refugiafi in

Gheg,rg,~_e ;l. ~i:~ti-Ql~:,u

de~pre'sit.i~~*~;~~~-li\ani~i

tn noua'e~~onunctura'
-- ~ ~
~
, .....

:.;(._')

'/.

g~o.l~nil9a

~ e u tr ~t~t~l:~~t.;t
care.i .~. """~!'!:~\ ~-'
poate ._ . ~-;~s~;~::;:la+TiD<l~
0
neutral [a le
Dintre -'""

not,
se va ""'- qJ;::,;~
prelu
derne. uac
man se .QP:~!:ffl:~~"i;~
cIintita Ia
j;_,...,.
cauza, n yn_iAan1frl
situatier iert1
;en: 3ta.~{
'
inta arn:~
... ,., ir.'~
'
ci ca sa "in'\
d reptate.
o-:;; c->;;:i,,i~ir
mentuT sau
.
.

"'"-..:.01'

n
:
- ....

-.

r'Oc,..,. ,

sa-.

94

~J~P1~f

.1n
A

! ~.;;,,*''% 0

~..-:a.':"

'

Romania In anii celui de-al Doilea Razboi Mondial

Raptul Basarabiei, nordului Bucovinei ~i pnutului Herta

lnsemnarile regelui
Carol alll~lea
La 29 martie 1940, Molotov anunta in mod oficial ca intre U.R.S.S.
2 7 iunie 1 9 0
~i Romania exista un litigiu nerezolvat, cellegat de Basarabia. DiscurAm incheiat Consiliul de Cosul ministrului de Exteme sovietic a fost apreciat in cercurile diplomatiroana cu o scurta cqvintare, Tn
eare am spus ca este.-, ziua ce$
ce ca un avertisment dat Romaniei. La aceste declaratii s-au adaugat
mai durerbasa a vfetii mele,
concentrarea
trupelor
sovietice
in
zona
Nistrului
~i recurgerea tot mai
aceasta zi in care trebuia sa rna
des la incidente de granita.
bucur ca fiul meu ~i-a trecut
"
bacalaurealt~l. Cons.i aer ca se
In ziua de 2 iunie 1940, Fabricius, ministrul Germaniei la Bucure~ti,
t?ce 0 foarte mare g~'re~eala de''
a prezentat guvemului roman o nota verbala in care punea intrebarea
a ceda, fara nici o rezistenta,
'
aproape un sfert de tara, dar m~
daca ~i in ce masura Romania ar fi dispusa sa ia in considerare cerev~d cople~~~ de avizyJ~ marii m~_
rile
de
revizuire
teritoriala
ale
vecinilor
sai,
cum
ar
fi,
de
pilda,
cea
a
JO'ritati' a a eelora caf9ra
Je-am
.
Rusiei in problema Basarabiei.
cerut sfatul. Am pieced fara a mai
da mina cu nimeni, adinc amarit
La 23 iunie 1940, Molotov il informa pe Schulenburg, ambasadorul
~ convins .ca urmarile :e_
e lor hota~
german laMoscova, ca problema Basarabiei ~i Bucovinei nu mai sufera
rite vor fi fearte rele:pentru tara,
chiar daca, cum crede Argetoianici un fel de aminare, subliniind ca Uniunea Sovietica va recurge la
nu, poate in cu rind vom recapaforta in situatia in care litigiul nu s-ar rezolva pe cale pa~nica. La
ta ce am pierdut.
- -:-. <

~~

..

'

d.

'

observatia lui Ribbentrop ca Bucovina nu a apaqinut niciodata Rusiei,

Molotov
a
acceptat
sa-~i limiteze pretentiile numai la nordul Bucovinei .
.
Avind concursul Germaniei, ca ~i pe eel al Italiei, Molotov a inminat
ministrului roman la Moscova, Gheorghe Davidescu, in ziua de 26 iunie
1940, la ora 22.00, o nota ultimativa prin care Uniunea Sovietica cerea
Atitudinea exprimata
ca
Romania
sa-i
inapoieze
cu
orice
pret
Basarabia
~i
sa-i
transmita
de ~tefan Ciobanu, membru
partea de nord a Bucovinei; raspunsul era a~teptat in cursul zilei de 27
al guvernului ro,r.nan,

Ia consilio I deeo roana

1ume.
27 i unie 1 9 0
Ziua de 27 iunie a fost pentru guvemul de la Bucure~ti extrem de
Cedare~ Basaraqiei ar de~
agitata. Regele Carol alII-lea a decis convocarea Consiliului de Coroana,
tepta po.~~te maght~.rllor ~i al~
in cadrul caruia s-au exprimat doua puncte de vedere: rezistenta in fata
bulgarilor. E)ecit sa se'" ra~luiasca
"
tara
bucata
cu
bucata,
mai
bine
pretentiilor sovietice sau cedarea 1n schimbul salvarii Romaniei. In even'
sa murim cu totii pentru un ideal
tualitatea
unui
razboi,
Armata
romaha
ar
fi
fost
nevoita
sa
lupte
pe
trei
al parintHqr no~tri.
fronturi: de Est - contra Uniunii Sovietice, de Vest- contra Ungariei ~i
de Sud- contra Bulgariei. Dupa indelungi ~i furtunoase dezbateri, Consiliul de Coroana a decis - cu 19 voturi pentru ~i 6 contra - acceptarea
notei ultimative ~i inceperea discutiilor asupra tuturor problemelor
emanind de la guvemul sovietic. Raspunsul guvernului roman a fost considerat nesatisfiicator, motiv
pentru care, in noaptea de 27/28 iunie 1940, guvernul sovietic a formulat un nou ultimatum, prin care
se cerea ca, in decurs de 4 zile, guvemul roman sa
evacueze Basarabia ~i nordul Bucovinei; in acela~i
interval de timp, armatele sovietice urmau sa ocupe
aceste teritorii. Dupa un nou Consiliu de Coroana,
guvemul roman a comunicat ca se vede silit sa accepte conditiile sovietice.
P~na la 3 iulie 1940, Armata Ro~ie a ocupat in....
tregul teritoriu al Basarabiei, nordul Bucovinei, precum ~i tinutul Herta. Romania pierdea astfel 50 509
Marul tancurilor sovietice prin Basarabia.
2
Lipcani, 1940
km ~i 3,7 milioane de locuitori.

95

I STORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

Scrisoarea lui Hitler

catre Carol alii-lea
15 iulie 1
intreaga mea viata am fost un
om al deciziilor fundamentale ~i
numai de Ia acestea a~tept suecase decisive. Orice incercare de
a i nlatura prin manevre tactice
de vreun fel sau altul pericolele
ce ameninta
dumneavoas, tara
'
tra trebuie sa sufere ~i vor suferi
un e~ec . Sfir~itul , mai devreme
sau mai tirziu, ~i poate i n foarte
scurt timp, ar putea fi chiar distrugerea Romaniei.

Dictatul de Ia Viena.
30 august 1940

Declaratia lui luliu Maniu

'
in edinta Consiliului
deCoroana
30 / 31 august 19
Unirea Ardealului cu Patriamama nu se i ntemeiaza pe Tratatul de Ia Trianon, ci urmeaza
din dreptul Ia autodeterminarea
poporului roman din Transilvania, manifestat in mod liber Ia 1
decembrie 1918, Ia Alba lulia, [ ...]
Asupra Ardealului nu poate dispune nimeni, decit poporul roman din Transilvania , care a
avut ~i are dreptul firesc de a se
uni cu vechiul Regat, pentru a
realiza marele ideal al unitatii
'
na\ionale [ ... ] Protestez, deci, cu
cea din urma energie, in contra
hotaririi de arbitraj ~i protestez
ca aceasta hotarire sa fie pusa
i n aplicare.

96

Pierderea nordului Transilvaniei

~i

a Cadrilaterului

Imediat dupa ce Romania a cedat Basarabia ~i nordul Bucovinei,

0
guvemele de .la Budapesta ~i Sofia au cerut sa li se satisfaca , lor
pretentiile teritoriale. Deoarece Germania era 1nvingatoarea Europei,
guvemul roman a decis sa se orienteze spre aceasta tara, 1n speranta
ca ea va tempera revendicarile Ungariei ~i Bulgariei. Dar, la 15 iulie
1940, Hitler a trimis regelui Carol alII-lea o scrisoare prin care-icerea
sa inceapa tratative cu vecinii in vederea rezolvarii litigiilor teritoriale.
La sugestia imperativa a Berlinului, s-a hotarit organizarea unor tratative romano-maghiare, care au mceput 1n ziua de 16 august 1940 la Turnu
Severin. Delegatia romana a pus la baza discutiilor schimbul de populatie,
in timp ce delegatia maghiara a cerut ca Romania sa cedeze doua treimi din Transilvania.
"
In ziua de 3 august 1940, Hitler i-a cerut guvemului roman sa cedeze Bulgarieipartea de sud a Dobrogei, numita Cadrilater Uudetele
Durostor ~i Caliacra). La tratativele romano-bulgare 1ncepute la Craiova 1n ziua de 19 august, delegatia Romaniei a satis:tacut integral cererile Bulgariei, discutiile purt1ndu-se asupra modalitatilor de cedare ateritoriului respectiv. Tratativele s-au 1ncheiat la 7 septembrie 1940, c1nd
granita dintre Romania ~i Bulgaria a fost stabilita pe linia trasata inainte
de Pacea de la Bucure~ti din 1913.
Pentru ,rezolvarea" diferendului teritorial romano-maghiar, Adolf
Hitler a intervenit direct, iar la 27 august a fixat cu m1na sa granita dip"
tre Romania ~i Ungaria. In ziua de 29 august 1940, mini~trii de Exteme
ai Romaniei ~i Ungariei au fost convocati la Viena pentru a doua zi.
Aici, Ribbentrop ~i Ciano, mini~tri de Exteme ai Germaniei ~i Italiei, ~u
precizat ca orice discutii erau inutile ~i au cerut ca Romania ~i Ungaria
sa accepte ,arbitrajul" Axei.
Pentru a avea calitatea de arbitri, guvemele de la Berlin ~i Roma ar
fi trebuit sa fie neutre, dezinteresate, impaqiale, dar, 1n fapt, Germania
~i Itali a ~i -au manifestat deschis, 1n repetate r1nduri, hotarirea de a revizui tratatele de pace din 1919- 1920 ~i s-au pronuntat 1n favoarea
0 pretentiilor teritoriale ale Ungariei, care de la 13 ianuarie 1939 racea
parte din Pactul Anticomintem.
.
In timp ce mini~trii de Exteme se aflau la Viena, guvernul de la
Moscova a deplasat trupe sovietice spre Prut, care au recurs la repetate
incidente de granita. De asemenea, guvemul sovietic a declarat ca sprijina revendicarile teritoriale ale Ungariei pe seama Romaniei.
Convocat de regele Carol alII-lea, 1n noaptea de 29/30 august 1940,
Consiliul de Coroana a acceptat, cu majoritatea voturilor, arbitrajul Axei.
In ziua de 30 august, ,arbitrii" au comunicat decizia lor: Romania va
ceda Ungariei Maramure~ul , nordul Cri~anei ~i al Transilvaniei
2
(43 482 km cu 2 667 000 locuitori). Aceasta hotar1re a fost acceptata,
dupa aprinse ~i controversate discutii, de majoritatea membrilor Consiliului de Coroana, 1n noaptea de 30/31 august 1940.
Astfel, 1n mai putin de trei luni, sub presiunea celor doua mari puteri
totalitare - Uniunea Sovietica ~i Germania, Romania a pierdut 99 738
2
km (33,8% din suprafata) ~i 6 821 000 locuitori (33,3% din populatie).
~

'-""" restomatie
'
Din Memoriul lui Gheorghe Tiitiirescu
Respingerea ultimatumului era, desigur, solutionarea
cea mai u~oara, era actul reflex al unui popor, care corespundea ~i instinctului tarii , ~i simtamintelor armatei.
Respingerea ~i rezistenta erau, In orice caz, pentru mine
~i Guvern, solutiunea cea mai comoda. Ramineau in istorie autorii gestului eroic, care a trimis un popor mic sa
i nfrunte o lupta cu forte de amploare gigantica ~i refugiindu-ne apoi in departari senine, am fi a~teptat in lini~te
sfir~itul razboiului.
Acceptarea ultimatumului era solutiunea cea grea,
era solutiunea
cea dureroasa; parasirea vremelnica a
,
provinciilor voievodale, retragerea armatei cu spatele Ia
inamic, suferintele populatiei aruncate in voia soartei toate ruinele ~i toate suferintele erau legate de aceasta
solutiune, singura, insa, care lasa Statui roman cu puterile
intacte ~i care ii da ragaz sa a~tepte desfa~urarea viitorului. Sentimentul ~i interesul egoist ne dictau respingerea ultimatumului ~i rezistenta. Ratiunea ~i datoria fata
de tara
ne dictau acceptarea.
,
Desprindeti din text motivatia primului-ministru
roman pentru acceptarea ultimatumului sovietic.

Din nota ultimativa a guvernului

r
sovietic remisa guvernului roman
26 iunie 1940

... Guvernul sovietic considera ca chestiunea intoarcerii

Basarabiei este legata i n mod organic cu chestiunea
transmiterii catre U.R.S.S. a acelei parti a Bucovinei a
carei populate
, este legata in marea sa majoritate cu.
Ucraina sovietica prin comunitatea soartei istorice, cit ~~
prin comunitatea de limba ~i compozitie nationala. Un
astfel de act ar fi cu atlt mai just cu cit transmiterea partii
de nord a Bucovinei catre U.R.S.S . ar putea reprezenta,
este drept ca numai intr-o masura neinsemnata, un mijloc
de despagubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuita
U.R.S.S. ~i populatiei Basarabiei prin dominatia de 22
de ani a Romaniei in Basarabia. Guvernul U.R.S.S. propune Guvernului regal al Romaniei :
1. Sa inapoieze Uniunii Sovietice Basarabia;
2. Sa transmita Uniunii Sovietice partea de nord a
Bucovinei, cu frontierele potrivit cu harta alaturata.
Guvernul sovietic i~i exprima speranta ca guvernul
roman va primi propunerile de fata ale U.R.S.S. ~i ca
aceasta va da posibilitatea de a se rezolva pe cale pa~nica
conflictul prelungit dintre U. R.S.S. ~i Romania.
Guvernul sovietic a~teapta raspunsul Guvernului regal al Romaniei in decursul zilei de 27 iunie curent.
Considerati justificata pretentiile guvernului sovietic?

1. Care era situatia internationala a Romaniei i n

vara anului 1939?
2. Cum explica~i intelegerea dintfie U.R.S.S. 'i
Germania din 23 august 1939?
3. Cum a fost receptat Ia Bucureti Pactul Molotov-Ribbentrop?
4. De ce Romania s-a pr:oclamat neutra Ia 6 septembrie 1939?
5. Care a fost atitudinea oficialitatilor i a populatiei
romane fata de refugiatii polonezi?
6. De ce guvernul roman a propus desfa,ur.area
unor tratative cu eel sovietic, in legatura cu nota ultimativa din 26 iunie 1940?
7. Care au fost motivele reorientarii politice externe
a Romaniei Ia inceputullunii iulie 1940?
8. Ce a declarat luliu Maniu Consiliului de Cor.oana
din 30/31 august 1940?
9. De ce Germania 'i ltalia nu puteau fi arbitri impartiali in disputa dintre Romania 'i Ungar;ia?

1. Comentati rolul politic allui Armand Calinescu

i cauzele asasinarii lui.

2. Apreciati evolutia relatiilor dintre Romania i

Germania dupa 1918 i atitudinea lui Ritler dim vara
anului 1940.
3. Analizati pozitia guvernului sovietic fata de Romania in vara anului 1940.
4. in august 1940, Veaceslav Molotov, comisarul poporului pentru Afacerile Straine ale U.R.S.S., Ia Sesiunea a 111-a a Sovietului Suprem al U.R.S.S., sublinia ca
in urma , alipirii" Basarabiei ,frontiera UnitJnii Sovieti~
ce s-a dep1asat spre apus ~i a ajwns Ia Dunare, care
este eel mai puternic fluviu din Europa dupa Volga ~i
constituie pentru un ~ir de tari europene una din cele
mai importante cai peratru schimb.ul de marfuri".
Reflectati asuplia afirmatiiloli lui V. Moletov.
I

'

,4'o

'

:. RETINETI !N OTIUNILE
I

'

'

.. ,

Neutralitate - situatie,
atitt.Jdine a unui stat care nu se
,
amesteca i n conflictul dintre doua sau mai multe
state, care nu participa Ia pacte sau aliante militare
~i intretine relatii pa~nice cu fiecare stat beligerant
in parte.
Conventie - i nteiegere, acord intre doua sau mai multe
state, institutii sau persoane cu privire Ia anumite
problema sau Ia anumite ooiective.
Asistenta mutuala - intelegere politieo-militara intre
doua sau mai multe state pentru apararea comuna
i mpotriva unui atac armat.

97

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

2. FORMAREA R.S.S. MOLDOVENE~TI

~I INSTAURAREA REGIMULUI COMUNIST
lnstau11area regimului bol5evic fn Basarabia, regi1n cu adevarrat colonial, a f(f)st rezultatul
ocuparii de ciUre Uniunea Sovietica a acestcei provincii in urma notelor rulitimative din 26 ~i
2 iunie 1940. Cornftorm doctrinei com11niste" orice teritoriu ocltpat :/Jrebuia sovietizat ~apid,
{e1zomen care s-a petrecut iJn Basarrabia i in nordul Bucovinei.

Situatia romanilor din teritoriile cedate

'

1"\

In teritoriile cedate - Basarabia, nordul Bucovinei, nord-estul Tranrepresive,

multi
silvaniei, Cadrilaterul- romanii au fost supu~i unei politici
.
dintre ei fiind asasinati. Astfel, cei 1,3 milioane de romani trecuti sub
stapinirea Ungariei au avut de suportat, mai ales in lunile septembrienoiembrie 1940, razbunarea autoritatilor horthyste, care au trecut ,prin
foe ~i sabie" teritoriul obtinut prin Dictatul de la Viena.
La Trasnea Uud. Salaj) au_fost uci~i intr-o singur.a_noapte peste 100
de roman1, 1ar la Ip (acela~i judet) au fost asasinati 15 5 de romani, intre
care 82 de copii ~i 36 de femei.
In Cadrilater, represiunile au fost de o mai mica intensitate, ca urmare
a schimbului de populatie intre Romania ~i Bulgaria. Deosebit de trag!ca
a fost situatia romanilor din Basarabia, nordul Bucovinei ~i tinuful Heqa.
.

...

1"\

3 iulie 1940. Prutul devenit

hotar intre frati
'

-----

Formarea R.S.S.

....

.....

..

----

- --

----- -

Moldovene~ti
~i

0 consecinta grava generata de ocuparea teritoriului dintre Prut

Nistru a fost dezmembrarea Basarabiei, efectuata de Moscova odata

cu lichidarea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovene~ti, creata anterior tot de Moscova, in cadrul Ucrainei sovietice.

In problema proiectarii configuratiei teritoriale a viitoarei republici

unionale au fost exprimate diverse opinii. Conducatorii Republicii Sovietice Socialiste Autonome Moldovene~ti, stabiliti de curind la Chi~inau,
ca ~i cei ai Ucrainei, recomandau Moscovei sa stabileasca teritoriul
Republicii Sovietice Socialiste Moldovene~ti, astfel incit la R.S.S.
Ucraineana sa fie trecute, pe linga nordul Bucovinei, raioanele Codima,
Balta ~i Pesceana din R.A.S.S.M., ~i judetele Hotin, Akkerman (Cetatea Alba), precum ~i piasa Chilia a judetului Ismail din Basarabia.
'
Pe de alta parte, conducerea Ucrainei sovietice a depus eforturi pentru a obtine ca eel putin o parte din teritoriul Basarabiei Uudetele Hotin,
Akkerman (Cetatea Alba) ~i Ismail) sa fie transmisa Ucrai,nei. In ceea
ce prive~te teritoriul R.A.S.S. Moldovene~ti, Kievul propunea ca granita
sa fie trasata astfelincit R.S.S. Moldovene~ti sa-i ram!na doar ~ase din
Manifestare a ,oamenilor muncii"
.r e, 6
din Chiinau cu ocazia ,eliberarii" cele 14 raioane ale fostei autonomii din stinga Nistrului. Fr-in u
judete din Basarabia ~i 6 raioane din R.A.S.S.M.: aceastg_a..fost-forBasarabiei de cafre armata
sovietica. 3 iulie 1940
m u a .ucra1neana . c e organg_a1c a ~. ~ . S . Mcrh: ovene~ti.
La
2
.august
1940,
Sovietul
Suprem
al
U.R.S.S.
a
adoptat
legea
Cu
Comparati starea de spirit
exprimata de persoanele de pe privire la .formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneti, in
cele doua fotografii.
care se stipula: ,Venind in intimpinarea oamenilor muncii din Basara'

1"\

'

1"\

98

Romania In an i i celui de-al Doilea Razboi Mondial

bia, a oamenilor muncii din Republica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca privind reunirea
populatiei moldovene~ti din Basarabia cu populatia
moldoveneasca din R.A.S.S. Moldoveneasca ~i ca- -.
lauzindu-se dupa principiul dezvoltarii libere a nationalitatilor, Sovietul Suprem al Uniunii Republicilor
Sovietice Socialiste hotara~te:
, 1. A forma Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca unionala.

" 2. In componenta Republicii Sovietice Socia . te

, Delegafia" Basarabiei i a nordului Bucovinei
- Moldovene~ti!:!_nionale~
se
_inclup_qra
ele
Tiras
ol
~i
Ia Sesiunea a V/1-a a Sovietului Suprema/ U.R.S.S.
.-- . _......,
2 august 1940
Grigorio ol r aioanele Dubasari, Camen~~ Rj b_nJta,
Slobozia ~i Tiraspol ale Republicii ~utono!_ne Sov tetice Socialiste MoldoSint astazi nespus de fericita,
vene~!i~ .ora~_ul Chi~inau ~i judetele Balti, Bender, Chi~inau, Cahul, Orhei
tot a~a cum este fericit intregul
~i Soroca ale Basarabiei".
nostru popor moldovenesc. Tre...
A~adar, Republica Sovietica Moldoveneasca unionala a fost formata
cutul greu ~i ingrozitor a plecat
pentru totdeauna. Primirea ~aida
dintr-o parte mai mare a Basarabiei ~i una mai mica a R.A.S.S.M. f'arace nu se face aici, Ia Moscova,
__
part,
i
ci].Jarea
12.
o
litica
a
basarabenilor.
!Iotarele
dintre
R.S.S.
Moldovei nalta incredere ce ni se acorda
neasca ~i R.S.S. Ucraineana au fost stabilite definitiv prin decretul Prevor servi pentru noi drept stea
calauzitoare ve~nic vie. Fagazidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. din 4 noiembrie 1940. Capitala
duim ca vom Iuera a~a ca sa inR.S.S. Mol@ venef a deY..enit o.~ .Ch~nau.
floreasca scumpa noastra MolAtit lichidarea R.A.S.S . Moldovene~ti, cit ~i dezmembrarea Basadova.
rabiei, prin formarea, la 2 august 1940, a R.S.S. Moldovene~ti, a fost
Fragment din cuvintul
de salut rostit de invatatoarea
un act ilegal, un dictat al Mos(\ovei in baza propunerilor !acute de Kiev.
Z.A. Craciunescu (Trofimov)
Prin amputarea judetelor de sud ale Basarabiei ~i 1ncorporarea lor la
Ia Sesiunea a V/1-a
Ucraina,
R.S.S.
Moldoveneasca
a
fost
lipsita
de
ie~ire
la
Dunare
~i
la
a Sovietului Si.Jprem at U. R. S. S.,
limanul fluviului Nistru, adica 1nlaturata de la Marea Neagra.
2 august 1940
~

'{-

::---~:-----

'

Comparati afirmatia respectiva cu realitatea istorica din Basarabia. Ce concluzii trageti?

Comisar sovietic in actiune

'

lnstaurarea regimului bol~evic

Operatiunea de ocupare militara a Basarabiei ~i a nordului Bucovinei era inca in plina desra~urare, cind acest spatiu a fost invadat de
numeroase trupe NKVD ~i de ,activi~ti" ai partidului bol ~evic ,
reprezentanti ai guvemului central, ai diferitelor structuri ale statului
sovietic. Toate acestea aveau misiunea de a efectua cele mai radicale
transformari de ordin politic, economic, social ~i cultural.
Moscova a transplantat pe teritoriul Basarabiei ~i structurile partidului bol~evic. Grupuri de comuni~ti, oameni ale~i special dincolo de
limitele Basarabiei ~i chiar ale fostei R.A.S.S.M. , veniti in provincia
ocupata odata cu trupele sovietice, 1mpreuna cu comuni~tii din raioanele din stinga Nistrului, trecute 1n componenta R.S.S.M. , au format
organizatia regionala de partid, transformata apoi in Partidul Cornu"
nist al Moldovei. In postul de prim-secretar a fost numit P.G. Boradin, fost prim-secretar al organizatiei de partid din R.A.S.S.M. , rusde nationalitate.
'
La 12 ianuarie 1941 au fost organizate alegerile pentru Sovietul Suprem al R.S.S. Moldovene~ti ~i Sovietul Suprem al U.R.S.S. Sesiunea I
a Sovietului Suprem al R.S.S. Moldovene~ti, convocata 1n februarie 1941 ,
99

ISTORIA ROMANILOR . EPOCA CONTEMPORANA

. . ..
Aou~li~Jf
p\)~ttl\('4.
. _.....
Vr'OAI<6
'8-
...;_...;,.;;.;.:.;;.._;,~

'- ~

'-'~~&'\.
K.,tJ._tii'O
_

~c.-." KQWf'.~oto\
..,.a,... eTJ:,..,..

..uO~I\
'aell C.eqo~Ka , ~~"l tJ~\4\M - ..... ~" rto ~fUM tWit ....
s
1

~~c.le,.,wo~ - n.-~w#4tt\Jaef'\4~b

~;

$00 .

J&j

lj&&a

,...

I n drum spr e Sibe ria

"

Tabel de persoane
(elemente romane,ti)
din or. Soroca, deportate,
condamnate 'i arestate
in tim pul anu;l ui
de ocupatie sovietica
1. Tulburea Nadejdea
2. Calara lon
3. Tui Nicolae
'
4. Tui Marioara
5. Tui Lenuta
6. Tui Liza
'
7. Tui Valentina
'
8. DumbravaAnatolie
9. Dumbrava Liubov
10. Dumbrava Tatiana
11. Popovschi Simian
12. Popovschi Irina
13. Popovschi Margareta
14. Stolerov Cleopatra
15. Stolerov Alexandru
16. Stoterov Nina
17. Cononov Xenia
18. Cononov Leonid
19. Cononov Maria
20. Novotnii laroslav
21. Novotnii Ana
22. Novotnii ~inaida
23. Novotnii Arcadie
24. Ciubotaru Boris
25. Zahar Eugenia
I

13.06.1941
29.06.1941
18.06.1941 .
18.06.1H41
18.06.1941 .
18.06.1941
18.06.1941
05.07.1941
05.07.1941
05.07.1941
13.07.1941
13.07.1941
13.07.1941
13.06.1941
13.06.1941
13.06.1941
13.06.1941 .
13.06.1941
13.06.1941
13.06.1941
13.06.1941
13.06.1941
13.06.1941
06.07.1941
13.06.1941

Colectati, materiale istorice referitoare Ia situatia localitatii in

'
'
care traiti in timpul anului de
putere sovietica 1940-1941.

100

a adoptat Constitutia R.S.S. Moldovene~ti, a ales Prezidiul Sovietului Suprem al R.S.S.M., a numit primul
"
guvem al republicii. In functia de pre~edinte al Consiliului Comisarilor Poporului a fost confirmat T.A.
Constantinov, fost pre~edinte al Consiliului Comisarilor Poporului al R.A.S.S.M.
La 6- 8 februarie 1941 ~i-a tinut lucrarile primul congres al comuni~tilor din R.S.S. Moldove.....
neasca.
Avind create aceste structuri, R.S.S. Moldoveneasca a fost declarata stat al muncitorilor ~i taranilor.

......,_...._It' m

Politica regimului comunist (1940-1941)

In vara anului 1940 ocupantii sovietici au luat masuri in vederea impiedicarii operatiilor de evacuare din Basarabia ~i nordul Bucovinei a
bunurilor apaqinind institutiilor de stat ~i Armatei romane. Sovieticii au
capturat importante cantitati de armament ~i munitie, materiale ~i echipamente militare; au recurs la ~antaj, conditionind rezolvarea cererilor
romane~ti - repatrierea cetatenilor ~i inapoierea materialelor confiscate
abuziv - prin predarea unor cantitati exagerat de rhari de material rulant de cale ferata.
Pe linga asuprirea politica, populatiei i-au fost aduse ~i grave prejudicii economice. Au fost nationalizate bancile, institutiile de credit, mijloacele de transport, uzinele, fabricile, tipografiile, hotelurile, farmaciile,
teatrele, cladirile mai mari ~i casele tuturor celor care s-au refugiat.
Ocuparea Basarabiei ~i nordului Bucovinei a generat ~i alte drame
"
pentru poporul roman. Intre 28 iunie ~i 4 iulie 1940, doar in citeva judete - Cemauti, Balti, Chi~inau, Cetatea Alba - , au fost arestate 1 222
"
de persoane. Inca din primele zile de ocupatie, sovieticii au inceput sa
deporteze un numar insemnat de proprietari ~i de fo~ti oameni politici,
.
"
catalogati drept , elemente contrarevolutionare". In noaptea de 13/ 14 iunie
1941 , au fost arestate ~i deportate 250 000 de persoane, din care majoritatea o formau femeile ~i copiii. Numai din ora~ul Soroca au fost
deportate 188 de persoane. Tribunalele militare au condamnat la moarte
5 485 de persoane. De teama represaliilor, zeci de mii de cetateni s-au
refugiat in Romania. Teroarea a inoculat frica in fiecare locuitor al Basarabiei.
Vorbita de marea majoritate a ba~tina~ilor, limba romana
ost
declarata , moldoveneasca". La 10 februarie 19 a fost adoptata le- gea cu pri vire Ia trecerea scrisului de la rafia lattna a cea ruseasQa.
La 9 august 1948, in ~cofile din Basarabia a fost introdusa studiere~
obligatorie a fiinbii ruse. Moldovenilor le-au fost schimonosite numele
drn actele de identitate.
liitimp ce moldovenii erau du~i in Rusia ca sa lucreze in mine, iar
altii deportati in Siberia, zeci de mii de ru~i ~i ucraineni soseau in Basarabia, ocupind toate posturile-cheie pe linie de partid, de stat ~i in conducerea intreprinderilor.

~restomatie
,
Aviz al Comisiei Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova pentru aprecierea politico-juridica
a Tratatului sovieto-german de neagresiune $i a protocolului adifional secret
din 23 august 1939, precum i a consecinfelor lor pentru Basarabia i nordul Bucovinei
23 iunie 1990
Comisia Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova, in
scopul restabilirii adevarului istoric, tinind cont de deciziile Comisiei similare a Congresului al doilea de deputati
al poporului din U.R.S.S. ide rezultatele muncii desfaurate in ultimii ani de istoricii ~i juritii din republica i de
peste hotare, a examinat aspectele esentiale ale semnarii, infaptuirii i urmarilor Tratatului sovieto-german de
neagresiune din 23 august 1939 i ale Protocolului
aditional
secret.
,
Studiind acest tratat i Protocolul aditional secret,
precum i consecintele lor istorice ~i juridice pentru Basarabia i Bucovina de Nord, Comisia a constatat:
Basarabia ~i Bucovina de Nord au fast dintotdeauna
parti componente ale Statu lui Moldova, creat in secolul al
XIV-Iea pe pamintul stramoilor romanilor - geto-dacii.
La 1775 lmperiul Habsburgic rapete Statului Moldova
partea lui de nord, Bucovina.
in urma razboiului ruso-turc din 1806-1812 i a unui
indelungat tirg diplomatic prin Tratatul de Pace de Ia
Bucure~ti ( 1812), Imperiul Rus dezmembreaza Statui
Moldova, anexind tinutul dintre Prut i Nistru, asupra caruia extinde in mod artificial numele de Basarabia.
Ca rezultat al prabu~irii lmperiului Rus ~i al celui
austro-ungar, in urma celui dintii razboi mondial i a revolutiei ruse din 1917, Basarabia i Bucovina capata
posibilitatea de a-~i realiza dreptul lor firesc i legitim Ia
autodeterminare. La 2 decembrie 1917 a fast creata Republica Democratica Moldoveneasca. Dupa proclamarea
Ucrainei republica independenta, parlamentul Republicii
Democratice Moldovene~ti - Sfatul Tarii - a declarat, Ia
24 ianuarie 1918, independenta Republicii Democratice

Moldovene~ti.

La 27 martie 1918, tinind cant de numeroasele adresari ale populatiei din tinut i de imposibilitatea pastrarii, in acea conjunctura politica i militara,
a independentei Republicii Democratice Moldovene~ti ,
Sfatul Tarii a decis prin vat unirea Basarabiei cu Romania.
Congresul general al Bucovinei, Ia 15 (28) noiembrie
1918, a votat "unirea neconditionata i pentru vecie a
Bucovinei, in vechile ei hotare pina Ia Ceremu~ , Colacin
i Nistru, cu Regatu l Romaniei"...
La 28 iunie 1940 U.R.S.S. a ocupat prin forta armata
Basarabia i Bucovina de Nord, contrar vointei populatiei
acestor tinuturi.
,
Proclamarea in mod nelegitim , Ia 2 august 1940, a
R.S.S. Moldoveneti a fast un act de dezmembrare a Basarabiei i Bucovinei. Trecerea arbitrara sub jurisdictia
R.S.S. Ucrainene a Bucovinei de Nord ~i a judetelor Hotin,
Ismail ~i Cetatea Alba contravenea adevarului istoric ~i
realitatii etnice existente in acea vreme.
'
Odata cu instaurarea in Basarabia i Bucovina de
Nord a regimului sovietic stalinist, in aceste tinuturi au
fast comise crime impotriva umanitatii: omoruri in masa,
deportari, foamete organizata.
in conformitate cu argumentele istorice, juridice i
politice expuse mai sus, urmeaza ca in ziua de 28 iunie
sa fie suspendate toate manifestarile cu caracter festiv.
Prin prezentul Aviz Comisia intregete, sub toate
aspectele, semnificatia profunda i ampla a Declaratiei
suveranitatii
, R.S.S . Moldova.

Argumentati gradul de leg imitate a for.marii Ia

2 august 1940 a R.S.S. Moldovene~ti.

"

1. Care au fost primele mas uri ale autoritatilor de

ocupatie sovietice?
2. Ce metode au folosit ocupantii sovietici pentru
a ~terge identitatea nationala a romanilor din
Basarabia ~i nordul Bucovinei?
3. Cum apreciati atitudinea autoritatilor de ocupatie fata de romanii din nord-estul Transilvaniei~
4. Ce norme ale dreptului international au fost
incalcate Ia for-marea R.S.S. Moldovene~ti?
5. Aratati in ce masura a participat populatia Ia
formarea R.S.S. Moldovene~ti.
6.., Exprimati-va punctul de vedere in privinta
de 1mitarii teritoriale intlie R.S.S. Moldoveneasca ~i
R.S.S. Ucraineana.
7. Analizati procesul de sovietizare a Basarabiei.

- - - - -

TEME -DE REFLECTIE

'

La 10 iunie 1940, Ia $edinta comuna a Biroului Politic al C.C. al P.C.(b) din toata Uniunea i Consiliul
Comisarilor Poporului s-a adoptat hotarirea ,Cu privire
Ia reunirea populatiei moldovene~ti a Basarabiei cu
populatia moldoveneasca din R.A.S.S. Moldoveneasca".
A

In baza textului, ur;mariti cum a fost realizata

'
aceasta hotarire.
.

- -

--

RET
I
NETI
NO.
T
IUNILE
.
'
'
.,
.

Regim comunist - sistem de organizare i de conducere a vietii economice, sociale ~ i politice a statuJui , bazat pe dictatura partidului comunist, aflat Ia
putere.
Sovietizare - actiune de implementare a cutumelor
sovietice asupra unui teritoriu proaspat achizitionat.

101

..

ISTORIA ROMANILOR . EPOCA CONTEMPORANA

3. REGIMUL POLITIC iN ROMANIA (1940-1944)

J't

In septe1nbrie 1940, Romania a fost procla1natii ,stat nafional-legionar"; in ianuarie 1941,

legionarii au fost inliitura(i de Ia guvernare, puterea apar(inind integral generalului Jon Ant01lescu. Regimztl politic a avut un caracter dictatorial, drept11rile ~i libertii(ile cetii(eneti fiind

ltprtlltate.

Romania, stat national-legionar

(septembrie 1940-ianuarie 1941)
p ierderile terj_tgriale din 1910, agitat!il~ l~gj_onar~, -~ontextul european
nefavorabil 1-~u determil)at __pe Carol al-II-lsa-ca, la_4 segtembrie 1940,
-sa-l!nsarcineze cu formare~~g!!Y.~fllllluLp.e..generalu.lJou_A.ptpnescu, care
-
se bucura de -autoritate
In
!Jn.~t~J armatei. A doua zi, regele 1-a investit pe
. Antoiiescu cu puteri der_Une2 a dizQlv_a t P-~rlamenttil ~i a suspendat
Constitutia din februarie 1938. La 6 septembrie
1940,
Carol
al
II-lea
a
"
- - - ... --abdicat (la cererea ultimativa a lui Antonescu). In aceea~i zi, fiu1lui Ca- rol alII-lea devenea pentru a doua oara rege al Romaniei, sub numele de
Mihai I. In lipsa unei reprezentante nationale, noul rege a depus juramin~l!n fata generalului Ion Antonescu, pre~edintele Consiliului de Mi~tri,
a patriarhului Bisericii Ortodoxe Romane, Nicodim, ~i a prim-pre~edintelui
"
Inaltei Cuqi d e Casatie, D.G. Lupu. Apoi, regele Mihai
I
1-a
reinvestit
pe
.
generalul Ion Antonescu cu depline puteri pentru conducerea statului.
"
In ziua de 14 s~pte!J1brt~ 1.240 s-a format un guvem din antonescieni_~i legionari,_iar Rom~pj~_ a fost proclamata stat national-legionar.
Mi~carea Legionara era recunoscuta drept singura mi~care politica in
noul stat, deci partid unic. Gel}_e~alul Ion Antonescu era conducatorul
- - -statului, iar Horia Sima era- recunoscut comandant al Mi~carii Legion~e. -Asoc1~rea la putere a legionarilor a fost conditionata, de genera- .
lul Ion Antonescu, de incetarea tulburarilor ~i agitatiei la care .se de-
aasera legionarii, folosind ne_multumirea populara, cauzata de politica dezastruoasa a lui Carol al II-lea.
"
In calitatea pe care o detinea, Antonescu a concentrat in miinile sale
atribute esentiale ale puterii legislative ~i executive; avea dreptul de
initiativa legislativa, de a numi membrii guvemului ~ide a angaja statui
pe__plan .extern. Ca urmare a dizolvarii parlamentului ~i a restringerii
atributiilor regale, Antonescu nu raspundea in fata nimanui pentru actele
sale de politica intema ~i externa. Generalul ar fi. dorit un guvem de
uniune nationala, in care sa fie reprezentate toate partidele, indeosebi
P.N.T. ~i P.N.L. Initial, Iuliu Maniu ~i Constantin I.C. Bratianu au decis sa-i acorde sprijin, insa ulterior au refuzat sa faca parte din guvem,
invocind absenta fundamentului democratic. Astfel incepea un regim
dictatorial (avmd concursul Germaniei), cu trasaturi specifice: excluderea
separatiei puterilor in stat, anularea libertatilor ~~ drepturilor cetatene~ti,
desfiintarea institutiilor fun date de Carol al II-lea, conducerea prin decrete-legi, incurajarea nationalismului ~i antisemitismului. Legionarii,
.

,_

Mihai I, rege a/ Romaniei

-~

A fast declarat rege al Rom8niei

dupa moartea lui Ferdinand I (20
iulie 1927). Fiind minor (avea dear
6 ani), prerogativele sale au fest
preluare de Regenta (19?7-1930).
La 6 septembrie 1940, dupa
abdicarea lui Carol al II-lea, Mihai
a redevenit rege. In primii ani de
domnie a i ndeplinit dear un rot decorativ. Puterea de stat era deti,
nuta de generalui Ion Antonescu.
A sus1inut intrarea Romaniei in
razboi alaturi de Germania, apoi
ie~irea tarii
din
razboi
~i
incheierea
'
.,
armistitiului cu Natiunile Unite. De
numele regelui M.ihai I e legat actul din 23 august 1944 i semnarea armistitiului din 12 septembrie
1944.
Pentru acest act de curaj a fest
decorat de Stalin cu distinctia
'
sovietica "Ordinul (Victoria) Pobeda" ~i de Harry Truman cu "Legiunea de Merit".
La 30 decembrie 1947 a fast
fortat
, sa semneze actul de abdicare.
S-a stabilit in Elvetia,
, Ia VersoixLausanne.
A

102

Romania In anii celui de-al Doilea Razboi Mondial

participind la guvemare, ~i-au creat institutii proprii, care de fapt le dublau pe cele ale statului (politie, tribunale, forte paramilitare); ei nu ezitau sa contracareze unele decizii luate de Antonescu pe plan politic ~i
economic, fapt ce a creat o stare de confuzie.
Totodata, ei sperau sa-~i sporeasca numarul de si atizanti, folosind
diverse modalitati populiste: ceremo.a.ii ,publice,_:_~re~terea_}ll!..IE.~~~~!~
publicatiilor, tiparit~~ de m~!~rial pron'!g~ndi~!~~ (~alendar,c~qi, hm~ttrir;

Decret-lege
din 14 septembrie 1940

1. Statui roman devine stat

national-legionar.
2. Mi~carea Legionara este
singura mi~care recunoscuta in
noul stat.
3. Domnul general Jon Antonescu este conducatorul statului
legionar ~i ~eful regimului legionar.
4. Domnul Haria Sima este
conducatorul Mi~carii Legionare.
Regele Romaniei Mihai I

~nt~cit ig ~ier~le muncitofe~ti aunor magazine ~i ~t_0.e l~g!g..::_

- nare, promisiuni de marire-a s alariilor ~i de rimbunatafirfi_

c.onditi-il-er~e__,_ ....,
munca, apeluri catre tarani, incercari cre-.. a:awage armata ete.
Pe plan extern, Antonescu a semnat, la 23 noiembrie 1940, actul de
aderare a Romaniei la Pactul Tripartit (incheiat de Germania, Itali~ ~i
Japonia la 27 septembrie 1940).

Explicati contextul politic in

care Romania s-a declarat stat nationa1-leg ionar.

=-

------

... -

.,...,

ebeliunea legionara
Curind, dupa 14 septembrie 1940, s-a ajuns lao con:fruntare intre prin-cipalele forte aflate la guvemare: gruparea antonesciana, care dorea respectarea legilor in vigoare ~i luarea unor masuri pe cale juridica impotriva celor vinovati de ,dezastrul tarii", ~i gruparea legionara, condusa de
Horia Sima (vicepre~edintele Consiliului de Mini~tri), care urmarea construirea unui stat dupa modelul teoretic (ideologic) preconizat de legionari; se urmarea ruperea completa cu trecutul, venirea legionarilor la putere
fiind considerata o ,piatra de hotar" in istoria Romaniei.
Confruntarea dintre cele doua grupari a devenit publica dupa 27
noiembrie 1940, ca urmare a asasinarii de catre legionari a 64 de detinuti
politici la inchisoarea Jilava ~i a profesorilor universitari Nicolae Iorga
~i Virgil Madgearu.

Pentru a clarifica situatia din Romania, Adolf Hitler i-a invitat in Germania pe Ion Antonescu ~i pe Horia Sima. ~eful Mi~carii Legionare nu
a dat curs invitatiei, raminind in .tara pentru a pregati inlaturarea lui Antonescu. In cadrul discutiei cu Hitler, din 14 ianuarie 1941, Ion Antonescu a !acut un amplu rechizitoriu impotriva Mi~carii Legionare, care
crease o stare de tensiune in tara; la rindul sau, fiihrerul a dat mina
libera lui Antonescu sa restabileasca ordinea in Romania.
In zilele de 21-23 ianuarie 1941, legionarii, domici sa obtina intreaga
putere in stat, au organizat la Bucure~ti ~i in tara o rebeliune, atacind
~i ocupind o serie de institutii administrative, sectii de politie, centre

de comunicatii. Au fost devastate 3 400 de imobile ~i institutii, au fost

ucise 374 de persoane (dintre care 118 evrei ~i 74 .de militari). Valoa.
rea pagubelor insuma un miliard de lei.
Toate acestea au nemultumit opinia publica. A ntonescu, avind acordul Berlinului, a infrint rebeliunea legionara ~i a luat masuri drastice,
arestind circa 8 000 de rebeli, care au fost condamnati la diferite
pedepse. Aproximativ 700 de legionari, in frunte cu Horia Sima, s-au
refugiat in Ge ania, fiind apoi folositi de Hitler ca moneda de ~antaj
in raporturile u Ion Antonescu.
Dupa reprimarea rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie, prin Inalt decret regal, din 14 februarie 1941, stattd national-legionar a fost desfiintat.

Haria Sima

(1906-1993)
Vicepreedinte al ConsiUului
de Minitri al Romam1~ in statui
national-legionar (14 septembrie 1940-21 ianuarie 1941 ).
Comandant al Mi~carii Legionare (1940-1993}.

103

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

Evolupa regimului politic in perioada

ianuarie 1941-23 august 1944
Dupa _e-yenimentele din i~nu~~ie J24 J, Mi~c_axea I ,egjonara a fost
scoasa_in afar.a_le.gii. La 27 ianuarie 1941, Antonescu a format un guvem nou, constituit in cea mai mare parte din militari ~i tehnicieni, avind
ca o..bje_~ive principale
asi
urarea_
ordinii
pub
lice
~i administrarea efi- -----..__cienta a tarii. Statui
national-legionar
a
fost
abrogat,
iar
Romania
--..
raminea un stat monarhic, in care regele avea mai- mult un rol decoin
care
detinea
rativ. Ion Antonescu a mentinut regimul-- autoritar,
puterea legislativa, executiva ~i controla j_!!.stitia; el conducea prin decrete-legi, putea numi sau concedia orice functionar al statului, el initia
sau modifica legile, dirija politica extema. Acest regim nu avea o ideologie ~i nu se baza p~ un partid politic.
ll!l- accent deoselJit_ era~us,-pe ordine ~i siguranta, considerate
esentiale pe-ritru progresul societatii. Antonescu s-a folosit de cele mai
importante instrumente in stat: armata ~i aparatul administrativ. Autoritara guvemare antonesciana s-a reflectat la toate nivelurile administratiei;
in teritoriu, prefectii aveau putere absoluta ~i executau dispozitiile primite. Antonescu a minimalizat institutia m_onarhica, socotindu-1 pe regele
Mihai I ~oar un simbol ~i lipsindu-1 de 9_reptul de a se implica in conducerea tarii. Omul numarul doi in.stat era profesorul Mihai Antonescu, vicepre~edinte al Consiliului de Mini~tri ~i ministru al Afacerilor Externe.
Pe plan intern au fost luate o serie de masuri: militarizarea intreprinderilor, controlul statului asupra economiei, interzicerea organizatiilor
politice ~i sindicale, asigurarea ordinii ~i a lini~tii publice.
Regtmul
antonescian
a
promo
vat
o
politica
antisemita,
actionind
mai
--- .
ales impotriva evreilor din Bas arabia ~i Bucovina, pe care ii acuza de
comunism. S-a inregistrat un adevarat holocaust, marcat de pogromuri
(Ia~i, Odes a) ~-i de deportari in Transnistria; nuJ!larul evreilor morti ~i
disparuti a fost de circa 214 000 (inclusiv cei din nordul Transilvaniei,
teritoriu anexat de Ungaria). Totu~.i~_AntQneS.ClUlJ!_a aplicat ,solutia finala" (exterminarea tuturor evreilor), ceruta de Hitler.
Princ_ipalii lideri ai opozitiei, Iuliu Maniu ~i Constantin I. C. Bratianu,
erau supravegheati, dar impotriva lor nu s-au luat masuri coercitive.
Antonescu a avut repetate intilniri cu frunta~ii nationali-tarani~ti
~i libe'
'
rali, cu care a discutat problemele esentiale ale Romaniei. .
Pe plan extern, eforturile conduc~torului -~tatului au fost canalizate
peg.~s ustinerea razboiului, alaturi de Germania, pomit pentru refacerea
integritatii teritoriale a Romaniei .
"
In acest context, comertul exterior era orientat spre Germania, care
a preluat din Romania mari cantitati de materii pri
i materiale, indeosebi petrol; este semnificativ ca, in 1943, firmele germa e detineau 60%
din exportul romanesc ~i 85% din import.
Regimul antonescian a asigurat libertatea de creatie pentru oamenii
de cultura (in limitele legislatiei existente), fapt reflectat in realizarea
unor importante opere ~tiintifice, literare ~i artistice.
,.._

intrlnirea Hitler-Antonescu.
.
14 iarruarie 1941
in toa~~. Europ;l cunosc d .
~efi de stl l cu ca . ..... place
lucrez: "'1~ssolini gen .
Antonescu.

Adolf H
,tb~.:(~:w

'

I.

,..

Pierder:ile de vieti a,meneti

din rindul evreilor
i responsabilitatea autoritatHor
19 4 0-19 45

Pierder:ile de vieti, au fost evo.

luate Ia circa 15 000 din vechiul
Regat, Transilvania de Sud i
Bucovina de Sud; Ia 108 710 din
Basarabia, nordul Bucovinei ~i
tinutul
Herta;
90
295
in
Transil,
'
vania de Nord, anexata in septembrie 19,40 de Ungaria. in total , 214 005. Rasptinderea reVine autoritatilor romane ~i romano-germane pentru 123 71 0 victime ~i celor ungare sub directiva lui Eicnman pentru 90 295

oamen1.
in nici o tara dominata de
'
nazi~ti n-a supravietuit o a~a de
mare proportie a populati~i
.

evreie~ti.

Dinu C. Giurescu,
,,_Romania Jn al Doil~a
Razboi Mondial", Bucure~ti',
Editura ,All", 1999, p. 151
104

---

_ restomatie
,
Esenfa regimului Ion Antonescu
Conducatorul statului lntrunea puterile legislativa ~i Mussolini In ltalia pe Mi~carea Fascista, Francisco Franco
executiva ~i putea sa guverneze ~ara prin decrete-lege, in Spania pe Mi~carea Falangista, iar I. V. Stalin In U.R.S.S.
nesupuse promulgarii regelui. Pe llnga prerogativele le- pe P.C.(b) al Uniunii Sovietice. Mare~alul Ion Antonescu
gislative, conducatorul statului incheia conven~ii int~rna nu ~i-a exilat sau lichidat fizic adversarii , cum au facut-o
sus-mentionatii dictatori. Mai mult, a continuat sa tina
~ionale, numea ~i revoca mini~tri , numea ~i confirma In
'
'
'
legatura cu conducatorii celor doua mari partide trafunc~ii publice, conferea gradele militare ~i avea ~i alte
ditionale, de~i ace~tia deveneau din ce In ce mai putin
prerogative, care lnainte erau incredin~ate regelui.
Regimul autoritar al lui lon Antonescu este greu de multumiti de politica sa ~i-i trimiteau scrisori de protest.
definit din punct de vedere constitu~ional , deoarece, lon Antonescu admitea dialogul ~i publica in presa atlt
referindu-ne In special Ia perioada 27 ianuarie 1941-23 scrisorile de protest ale acestora, cit ~i raspunsurile lui,
august 1944, clnd a guvernat ~ara fara legionari, pe llnga fara sa faca vreo obiectie cu privire Ia titulaturile cu care
unele trasaturi de dictatura militara, dar fara excese, a ace~tia l~i semnau scrisorile: luliu Maniu, pre~edintele
pastrat unele reminiscente daca nu de guvernare, eel Partidului National Taranesc, ~i C.I.C. Bratianu, pre~edintele Partidului National Liberal. Aceste doua partide
putin de conduita democratica.
... Analizlnd cauza ~i scopul urmarit, regimul autoritar . i~i continuau activitatea Ia nivel de conducere, pe care
al mare~alului lon Antonescu era caracteristic starii lon Antonescu , informat de Siguranta Statului, o tolera,
iar acestea, In schimb, l~i restrinsesera In mod voluntar
exceptionale.
publica ~i Ia nivel teritorial.
De aici se desprind trasaturile regimului mare~alului activitatea
,.
lon Antonescu: caracterul sau provizoriu , temporar,
In concluzie, dupa inlaturarea Mi~carii Legionare de
j ustificat de , interesul national al apararii Patriei", ~i Ia putere nu se mai poate vorbi de o dictatura in Romania,
absenta oricarei orientari politice . Orice comparatie, in sensul strict al cuvintului, de impunere a unei puteri
a~adar, cu. dictaturile existente Ia acea data In Europa
abuzive ~i necontrolabile, ci de un regim autoritar, exercitat
este gratuita. Pe llnga faptul ca acestea se considerau In limitele impuse de lmprejurari.
nu numai definitive, dar chiar tindeau sa se eternizeze
Eleodor Foceneanu, , lstoria constitutionala
(1 000 de ani existenta l~i prevedea nazismul, iar comua Romaniei ( 1859-1991 )", Bucure~ti , 1992.
nismul se considera ultimul stadiu de dezvoltare al societatii), toate se bazau pe existenta unui partid unic: Adolf
Evidentiati trasaturile regimului lon Antonescu.
Hitler In Germania pe Partidul National Socialist, Benito

~....,.....,..---------

'

....

. ,.

AUTOE.V ALUARE .

-.

.. ...

_.-

-~-

'

.. .

'

1. Ce intelegeti prin sintagma:

legionar"?
1

---, stat national

~.:.~

,.

Ci)ce actiuni de politica externa a intreprins lon

Antonescu dupa preluarea puterii?
3. Cum apreciati asasinatele legionare din
noiembrie 1940?
4. De ce Hitler 1-a sustinut pe Antonescu in disputa cu legionarii?
5. Care au fost consecintele rebeliunii legionare?

Din declaratia generalului lon Antonescu facuta dupa lnfrlngerea rebeliunii legionare: Tot ce este subversiv va fi distrus. Nici o ezitare i nici o oprire Ia
mijfocul drumului. Vinovafii, oriunde ar fi ei (coa/a,
armata, func(ionari, industriai etc.) ide orice virsta ar
fi, trebuie sancfionafi imediat. Vina lor trebuie, insa,
stabilita cu precizie i seriozitate. Sa nu dam curs Ia
multiple acte de razbunare, pornite din calcule
meschine.
Deduceti gradul de autoritarism al ,conducatorului".
.

6. Comparati conceptia despre guvernare a lui

Antonescu cu cea a lui Horia Sima.
7. Ce se intelege prin , solutia finala"?
8. Credeti
, ca Antonescu a avut o , conduita democratica"? Argumentati.
9. De ce Antonescu a ales Transnistria pentru a-i
deporta pe evrei?

RETINETI NOTI:U l\IILE

'
'
Pogrom - ucidere in masa a membrilor unei comunitati
'
sau etnii.
Holocaust - exterminare (prin ardere) a unui numar
mare de oameni ; masacru al evreilor de catre
'

'

nazi~ti.

Regim autoritar - sistem politic in care toate ramurile

puterii sint concentrate in miinile unei persoane.
Rol decorativ in stat- o functie tara atributii importante.

105

ISTORIA ROMAN I LOR . EPOCA CONTEMPORANA

4. INTRAREA ROMAN lEI iN

801. ACTIUNI MILITARE PENTRU REFACEREA
'
GRANITEI DE EST. POLITICA LUI ANTONESCU IN BASARABIA ~I BUCOVINA
v

.A

Pentru refacerea grani{ei de Est a Roma11iei Ion Antonescu a decis sii se aldture Gerntaniei
4
ttl: riizboiul impotriva U11iunii Sovietice. In timp11l administrafiei J omflne~ti in Basarabia ~i
Bt1covina, atltoritii(ile de Ia Bucureti a11 acordat o aten(ie deosebita oliganizarii politico-ad,,,;,,;strative a celor douii provincii, ur111iirind refacerea i reconstrltc{ia economiei i valorilor
tradifionale ro1nane~ti. In ad111inistra(ie rolltoneasca s-a ajlat i un teritoritt de dincolo de
istru (Transnistria), dar care nu era considerat ca fiiciltd parte din stat11l roman.
A

Intrarea Romaniei in razboi.

Eliberarea Basarabiei ~i nordului Bucovinei
Principalul obiectiv al politicii exteme promovate de Ion Antonescu
Ordinul de zi catre armata
a fost refacerea granitei de rasarit a tarii. In cadrul intilnirii cu Hitler,
al generalului lon Antonescu
din 12 iunie 1941, generalul Antonescu, informat de hotarirea Germaniei
22 iuni e 19 1
de a incepe razboiulimpotriva Uniunii Sovietice, a decis ca Romania sa
Osta~i ,
participe
la
acest
razboi
pentru
eliberarea
Basarabiei
~i
nordului
BucoviV-am fagaduit din prima zi a
nei. La 22 iunie 1941, generalul Antonescu a dat ordinul de zi ca.tre
noii domnii i a luptei nationale
sa va due Ia biruinta.
armata, in vederea luptei pentru eliberarea teritoriilor ocupate de Uniu'
Sa ~terg pata de dezonoare
nea
Sovietica
in
urma
cu
un
an.
din cartea Neamului ~i umbra
de umilire de pe fruntea i epoPe frontul din Moldova erau dislocate trei armate, totalizmd un efecle\ii vo~tri .
tiv de 314 253 militari, ~i anume: Armata 11 germana, aflata sub conAzi a sosit ceasul ceJei mai
ducerea generalului Eugen von Schob.ert; Armata 3 romana, comandata
sfinte lupte, lupta drepturilor
stramo~e~ti ~i a bisericii , lupta
de generalul Petre I. Dumitrescu; Armata 4 romana, sub comanda gepentru vetrele ~i altarele romaneralului Nicolae Ciuperca.
ne~ti de totdeauna.
Intre 22 iunie ~i 1 iulie 1941 , actiunile militare pe acest front s-au
Osta~i ,
Va ardon: Treceti' Prutul.
redus la incursiuni realizate de trupele germane ~i romane in vederea
Reimpliniti in trupul tarii glia
pregatirii pentru ofensiva hotaritoare. La 2 iulie, Armata 11 germana a
strabuna a Basarabiei ~i Codrii
fortat Prutul, iar la 7 iulie a ajuns la Nistru ~i la Moghilev. Armata 3
voievodali ai Bucovinei, ogoarele
~i plaiurile voastre.
romana a primit ordinul de a organiza actiunea de eliberare a nordului
Bucovinei. Atacul a fost declan~at la 3 iulie, a doua zi a fost eliberat
Cum a fost prim it ordinul gene- ora~ul Cemauti, pentru ca la 8 iulie tmpele romane sa-~i faca aparitia
ralului lon Antonescu de catre la Hotin.
arrnata? Dar de populatia civila?
Armata 4 romana, amplasata in sud, trebuia, initial, sa asiglire aliniamentul Prutului ~i sa blocheze Portile Moldovei
in eventualitatea unui atac sovietic. La 16 iulie
1941 , armata romana a intrat in Chi~ina , iar in
ziua de 25 iulie a fost eliberat ultimul pun t detinut
de catre sovietici pe malul drept al Nistrului - ora~ul Cetatea Alb~.
La 27 iulie 1941, teritoriile romane~ti rapite de
U.R.S.S. in iunie 1940 au fost reintegrate in granitele
Romaniei.
In luptele pentru eliberarea Basarabiei, a partii
de nord a Bucovinei ~i a tinutului Herta, armata
romana a inregistrat 24 400 pierderi de trupa (morti,
Primirea facuta armatei romane de catre populatia
'
din Basarabia
raniti ~i disparuti).
/\.

...

/\.

/\.

106

Romania In anii celui de-al Doilea Razboi Mondial

La 21 august 1941, generalul Antonescu a fost avans at de regele

Mihai la gradul de mare~al; la rindul sau, regele primise acest grad din
partea lui Antonescu la 10 mai 1941.

Politica lui Ion Antonescu in Basarabia ~i Bucovina

"

/on Antonescu

(1882-1946)
ton Antonescu s-a dedicat
car:ierej mijita~~ A inqeplinit
func1ia de ef al Biroului Opera1ii
al Marelui Cartier General
(1916-1920), ataat militar al
Romaniei Ia Paris (1922) i
Londra (1923), comaodant al
~colii Superioare de Razboi din
Bu,p ureti (1927-1929, 19311933), ef al Marelui Stat Major
( 1933-1934), ministru al Apararii NationaJe (1937-1938). La
28 iunie 1940 a protestat impotriva cedarii Basar~piei i nQrdului Bucovinei , motiv -pentru
care i s~a fil at dpmiG~Iiu fortat Ia
manastirea Bistri1a Qud. Vilcea).
J

Mihai Antonescu, vicepreedintele

Consiliului de Minitri, in gara
Chiinau, insofit de generalul
Constantin Voiculescu,
guvernatorul Basarabiei

In timpul retragerii, ocupantii sovietici au provocat imense distrugeri

de bunuri materiale ~i spirituale. Dezastrul din cele doua tinuturi
parasite de ru~i era impresionant: cimpuri paraginite, nici o intreprindere in stare buna, reteaua telefonica distrusa, ~osele impracticabile,
fintini otravite, cai ferate arate cu pluguri speciale spre a li se distruge terasamentele, ~coli pustii, biserici fumeginde.
Ion Antonescu voia sa faca din Basarabia ~i Bucovina provincii
model. La 29 iunie 1941, el a semnat decretul-lege cu privire la or"
ganizarea Basarabiei ~i Bucovinei. In conceptia guvernantilor de la
Bucure~ti, se constituiau doua provincii separate, acreditindu-se ideea
unei anumite descentralizari; provinciile urmau sa fie administrate de
un guvemator subordonat conducatorului statului.
La 15 iulie 1941, Ion Antonescu 1-a numit pe generalul Constantin
Voiculescu in calitatea de imputemicit al sau pentru Basarabia, secundat
de consilierul german Pflaumer, cu rang de ministru de stat. Administratia romaneasca
s-a
instalat
la
Chi~inau
in
ziua
de
20
iulie
1941.
.
Prin decretul din 4 septembrie 1941, generalul C. Voiculescu a fost
nurnit guvemator al Basarabiei. Guvematorul era investit atit cu atributii
"
civile, cit ~i rnilitare. In subordinea sa se afla un secretar general, care
dirija practic intreaga echipa executiva. Fiecare sector era condus de
un Directorat, care rezolva problemele curente. Directoratele erau
structurate pe sectiuni: Afaceri Administrative, Finante, Agricultura ~i
"
Domenii, Economie Nationala, Invatamint ~i Culte etc. Basarabia era
impartita in 9 judete: Balti, Cetatea Alba, Cahul, Chilia, Ismail, Lapu~na, Orhei, Soroca, Tighina~
0 organizare similara a fost stabilita ~i pentru Bucovina. Aceasta -.
forma un tot unitar ~i cuprindea initial judetele: Cimpulung, Cernauti,
Hotin, Radauti, Storojinet, Suceava, la care s-a adaugat Hotinul din
Basarabia.
Judetele erau administrate de prefecti, iar pla~ile - de prim-pretori. Piasa era celula administrativa, iar comuna - persoana juridica,
cu buget propriu. A tit prefectul, cit ~i prirn-pretorul trebuiau sa fie titrati
(sa aiba studii universitare ).
Prin acela~i decret-lege din 4 septem ie 1941 , guvemul roman a
anulat efectele ucazului sovietic din 8 marti 941, toti locuitorii Basarabiei ~i nordului Bucovinei recapat1ndu-~i cetatenia romana.
A urmat reconstructia celor doua provincii ~i vindecarea ranilor
ocupatiei ~i ale razboiului. 0 atentie deosebita a fost acordata agricul"
turii. In toamna anului 1941 s-au insamintat aproape toate suprafetele
arabile ~i s-au efectuat lucrari de indiguire a ostroavelor Dunarii. Au
fost luate masuri in vederea cre~terii numarului de animale.
"
In domeniul industriei s-au intreprins actiuni care sa asigure relansa"
rea productiei. In decursul eelor trei ani de administratie romaneasca, prin
107

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

Declaratia lui lon Antonescu

despre administrarea
Basarabiei
19 4 2

Fac toate eforturile, pentru ca

vreau sa fac din Basaf(abia
ti.
,
nutul model, de unde voi aduce
exemplarele cele mai bune,
pentru a redresa restul tarii.
Vreau sa arat Neamutui ~i Europei ca acest tinut, care a fost a~a
de critieat, poate da: cea mai de
seama contributie
, In reconstructia
noului stat romanesc.
,

eforturile conjugate ale localnicilor ~i speciali~tilor din patria-mama, in

Basarabia se re!acusera ~i, in buna parte, se modemizasera, cu utilaje
germane, 1 037 unitati industriale, cu o capacitate de eel putin 5 -cai-putere, incadrind minimum 10 lucratori.
Guvernatorul Basarabiei a luat masuri pentru a redresa viata co.
"
merciala. In domeniul finantelor s-a aplicat un regim de inlesnire_la
plata taxelor ~i impozitelor, in scopul refacerii factorilor productivi.
S-au reparat drumurile ~i podurile, introducindu-se noi mijloace de
transport.
"
.
"
In invatamint a fost re!acuta ~i sprij inita reteaua ~colii nationale. In
septembrie 1941, functionau 25 de licee teoretice cu 6 740 locuri, 39 de
~coli practice cu 8 160 locuri ~i 2 266 ~coli primare.

Administratia antonesciana in Transnistria

'

Prin decretul din 19 august 1941, regiunea dintre Nistru ~i Bug

(Transnistria) era pusa sub administratie civila romaneasca. Regimul
administrativ instalat in Transnistria a fost deosebit de eel din Basarabia ~i Bucovina. Transnistria reprezenta o unitate administrativa
cu viata ~i conducere proprii, organizate pe principiul autonomiei
locale.
S-au purtat tratative germano-romane privind administrarea acestui
teritoriu. Germanii doreau ca frontiera de nord a Transnistriei sa urmeze
linia Moghilev-Iampol- Ribnita. Dar Antonescu a cerut ~i a obtinut o linie
mai avansata: Hotin-Vasiliuti -Ribnita (cu ora~ele Moghilev ~i Iampol).
La 30 august 1941, la Tighina, s-a semnat conventia romano-germana
privind asigurarea, administrarea ~i exploatarea economica a teritoriului
"
dintre Nistru ~i Bug. In Transnistria, caile ferate erau sub conducerea
comandamentului german.
Guvemator al noii provincii Transnistria a fost numit profesorul uniGheorghe Alexianu,
versitar Gheorghe Alexianu.
guvernatorul Transnistriei
Primele masuri luate de administratia
, civila romaneasca in Transnistria au fost aprovizionarea populatiei cu produse alimentare ~i de prima
necesitate, garantarea securitatii ~i ordinii publice. Guvemamintul Transnistriei a pastrat colhozurile ~i sovhozurile precu ~i
forma colectiva de exploatare a pamintului. Du a
ocuparea Odesei, Romania a incercat o reconstruc, e
:~
a Transnistriei. Aceasta urma sa fie populata cu
romani aflati in enclavele din u craina, Crim.eea, Caucaz (deportati anterior din Basarabia de sovietici).
"
In Transnistria au fost deportati numero~i evrei,
care erau tinuti in lagare. Numarul evreilor care au
murit in Transnistri'a, din cauza conditiilor inumane
de munca ~i de trai ~i in urma executiilor, a fost de
circa 106 000.
Cinq trupele sovietice au rupt frontul in nordul
Transnistriei, in ianuarie 1944, administratia romaneasca s-a retras, !ara a mai lua legatura cu comanRegele Mihai i generalul Jon Antonescu pe front,
iulie 1941
damentul german.

108

.__.. restomatie
,
Din Decretul-Lege nr. 790
pentru organizarea Bp,sarabiei $i Bucovinei
3 septembrie 1941
Art. 1. Teritoriile Basarabiei ~i Bucovinei constituiesc
doua provincii , avlnd fiecare administratiunea proprie, cu
reedin'a respectiva Ia Chiinau i Cernauti.
Aceasta administratiune este pusa sub directa conducere ~i supraveghere a Conducatorului Statu lui i va avea
fata de Guver.n raporturile de colaborare i subordonare
aratate In aceasta Lege.
Art. 2. Provinciile sint persoane juridice avlnd buget

propnu .
Art. 4. Guvernatorul Provinciei este autoritatea supre. ma a provinciei. El reprezinta Provincia i asigura unitatea
ei de actiune. El este numit de catre Conducatorul Statu lui
'
i este responsabil fata de acesta de buna administratie
a Provinciei. El raspunde i fata de Guvern pentru aplicarea programului de activitate stabilit de acesta.
Guvernatorul este ~eful ierarhic allntregului personal
administrativ din Provincie i in aceasta calitate exercita
controlul asupra tuturor actelor i organelor administrative din Provincie, cu exceptia acelor servicii care slnt
rez~rvate Guvernului i autoritatilor centrale din Bucureti.
In calitate de autoritate suprema a Provinciei , el are
dreptul de a da deciziuni i elabora ordonante i regulamente, aplicabile pe intreg teritoriul Provinciei.
El este eful politiei
provinciale
~i responsabil de
'
,.
mentinerea ordinii publice. In aceasta calitate el poate
da ordine politiei i sigurantei i cere interventiunea
Armatei In caz de necesitate.

Concluziile raportului Delegafiei Comitetului

Internafional de Cruce Ro$ie (Geneva), intocmit
de Carles Kolb, asupra vizitei in Transnistria
11-21 decembrie 1943
i n cursul vizitelor mentionate, am putut discuta cu un
mare numar de evrei originari din Transnistria, cetateni
'
rui. Dupa spusele lor, traiesc in conditii foarte bune cu
deportatii , carora le-au acordat sprijin' permanent. oPri
proprie initiativa, ei au laudat administratia romana i pe
reprezentantii acesteia. Am fast mereu abordat de aceti
evrei ru~i , care mi-au cerut sa intervin pe llnga guvernul
roman pentru a li se acorda autorizatia de a parasi Transnistria lmpreuna cu coreligionarii lor romani ~i a se stabili
In Romania. Ar accepta chiar sa fie tin uti ostatici, in lagare
de concentrare, mai degraba declt sa revina sub administratie sovietica. Se lntelege de Ia sine ca eu nu pot face
0 astfel de propunere guvernului roman i ca trebuie sa
a o cita doar cu titlu informativ.
rna multumesc
,
Ca atare, lmi permit sa invit lnaltul Guvern Roman sa-i
repartizeze tara nici o excep,ie pe toti cei care au fast
obligati sa-i paraseasca domiciliile, masura echitabila
i spre binele tarii.

0/ivian Verenca , ,Administratia

, civila romana
In Transnistria 1941 - 1944", editia a 11-a, lngrijita
de $erban Alexianu , Bucureti, Editura ,Vremea",
2000, p. 349

Comparati modelul de administrare aplicat Basarabiei ~i Bucovinei cu eel din Transnistria.

1. Cum apreciati intrarea Romaniei in razboi Ia 22

iunie 1941?
2. Care au fost principalele mas uri administrative
intreprinse de statui roman in Basarabia ~i Bucovinei?

3. Care erau atributiile guvernatorului?

4. Care au fost masurile pentru redresarea economica a Basarabiei ~i Bucovinei.

1. Analizati textul de mai jos raspunzind Ia intrebarile ce urmeaza.

in fata Dumnezeulu i stramoilor notri , i n fata
istoriei ~i a ve~niciei romane~ti , mi-am luat azi raspunderea de a smulge prin onoare dreapta ceea ce ne-a
fost cotropit prin silnica umilire i tradare, hotarind sa
pornesc lupta sfinta de redoblndire a drepturilor
neamului [ ... ]
in acest ceas de i ncercare, jur sa va due Ia biruinta
sfintirii drepturilor noastre asupra batrinei Moldove, sa

fac din pamlntul Basarapilor vatra mortilor ~i leaganul

copitlor VOtri, din codrii Bucovinei straje nepieritoare
ale gloriei romane~ti [... ]
Romani ,
S,a zidim cu trupurile noastre un nou altar neamului
i sa lasam urmailor no~tri gloria pamlntului stramoesc .
Ion Antonescu , Proc/amafia catre tara,
22 iunie 1941
In ce imprejurari a intrat Romania in razboi, alaturi
de Germania, impotriva U.R.S.S.?
Care a fost scopul intrarii Romaniei in acest
razboi?
Care sint argumentele invocate de generalullon
Antonescu pentru motiv rea intrarii Romaniei in
razboi?
A

- --

RETINETI
,
, NOTIUNILE
'
-

Descentralizare - autonomie administrativa acordata

organelor locale ale unei administratii de stat.
Guvernator - persoana care conduce I n numele
~efului statului o unitate administrativ-teritoriala sau
un teritoriu dependent.
I

109

ISTORIA ROMANILOR . EPOCA CONTEMPORANA

5. ROMANIA $1 MARILE CONFRUNTARI MILITARE DIN PERIOADA

AUGUST 1941-MAI 1945. ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944
Co1zduciitorul statului Ion Anto1zescu a reu$it sa refacii granifa de rasarit, dar cu pre(ul
a1zgajiirii intr-o alian{ii tot mai strinsii cu Germania, continuind angajarea Romdniei in
riizboiul dincolo de Nistru. Acest fapt a provocat reacfia opozi(iei, care 1-a inlaturat de Ia putere
i 11 ziua de 23 august 1944. Romania a continual riizboiul in Vest, luptind aliituri de Na{iunile
U1zite, pina Ia inf~ingerea Germaniei.

Operatiuni militare pe Frontul de Est

(august 1941-23 august 1944)
Daca intr~aga opini~ romaneasca, cu nei toti, ar:n fo'st peQ-

tru re-cucerirea provinei'iter"rup.te

prin agresiunEf de Ia patria mama, sintern cate,gqric in contra
ca Roma'nia sa ur~m.areasca
.
obiective de agre:si:une. Nu esfe
admisibH sa n pre~entam ca
agresori fa,t a de Rusia ...
.

Dupa eliberarea Basarabiei, nordului Bucovinei ~i a tinutului Herta,

annat'} romana a participat la luptele din Crimeea, reu~ind ca in octombrie 1941 sa cucereasca Odesa. In toamna anului 1941, Antonescu a
retras cea mai mare parte a armatei de pe front, considerind ca obiectivul urmarit (revenirea la patria-mama a teritoriilorpierdute in iunie 1940) a fost atins. La 8 noiembrie 1941 s-a organizat trecerea armatei pe sub
Arcul de Triumf din Bucure~ti, fapt ce semnifica incheierea participarii
Romaniei la razboi.
Insa, la solicitarea lui Hitler, Ion Antonescu a trebuit sa continue luptele dincolo de Nistru. Ca urmare a acestei decizii Romania~ ajuns in
stare de razboi cu Marea Britanie (decembrie 1941) ~i S.U.A. (iunie
1942), care impreuna cu Uniunea Sovietica alcatuiau coalitia Natiunilor
Unite. Au urmat marile operatii militare din Crimeea (octombrie 1941iunie 1942), Stalingrad (iulie 1942-februarie 1943), Caucaz (august
1942- primavara lui 1943), Kuban (1943-1944), Crimeea (octombrie
1943- mai 1944) ~.a. In 1943, din cei un milion de militari romani aflati
pe front, aproape jumatate au cazut morti, raniti sau prizonieri.
Spulberarea mitului invincibilitatii germane, evidenta inca din 1942, a
tensionat relatiile romano-germane ~i a amplificat pagubele materiale ~i
pierderile umane. Dezastrul de la Stalingrad 1-a convins pe Antonescu
ca Germania nu dispunea de mijloace pentru a infringe Uniunea Sovietica ~i ca trebuiau gasite solutii pentm salvarea Romaniei. Incepind cu
primavara anului 1943, ell-a autorizat pe Mihai Antonescu, care indeplinea (din iunie 1941) functia de prim-ministm, sa demareze contacte
cu puterile occidentale.
Mihai Antonescu a negociat incheierea pacii separate, sondind terenul la Berna, Vatican, Lisabona, Madrid, Ankara, Cairo Liderul
opozitiei democrate, Iuliu Maniu, a adresat memorii Londr /1 in acela~i
scop ~i a initiat tratative care s-au desra~urat in capitalele unor tari
neutre. Ele nu s-au finalizat cu rezultate concrete, deoarece S.U.A.
~i Marea Britanie hotarisera la Casablanca, in 1943, sa impuna Germaniei ~i aliatilor ei formula ,capitularii neconditionate". Pe de alta
parte, guvemele de la Londra ~i Washington au decis sa nu poarte
discutii separate cu Germania ~i cu aliatii ei, ci sa actioneze de comun acord cu Kremlinul. La conferintele de la Moscova ~i Teheran
din 1943 liderii celor trei inari puteri au convenit asupra sferelor de
,

luliu Manju, PreedintefJ

Partidului NatieJnal
f

r:atanesc

'

A rna fi oprit Ia Nistru ~j a retrage fof1ele din Rusra in~e;~m

na, pentru un ornca,re mai po~t~
i nca judeca, a ariibUa -dihtr~odata
totu I, to ate sacrifioiite fa cute de
Ia trecerea Prutu~lui , acthi
' ne in
contra car.eia nu v-a~i p"~enuntat
pubHc; inse~mna a ne de~"Onora
pentru vecie ca popor... ; inS;e~m
na a a~igura tarn
in viitOarea
'
.....
comunitate eJJrOpf3ana o pozi*ie
care ii va ridrca d r~pto rile id~a
lurilor sal~ ~i ar putea sai fie
chiar fatara.
~

. .

.... . ..,

'

-~

'

Ma~ealul

/on Anton(jscu,
conducatorul
st:atuJ.ui
roman
.
..
-

Explicati opiniile contradictorii.

110

A .

Romania In anii celui de-al Doilea Razboi Mondial

"

influenta care reveneau S.U.A., Marii Britanii ~i Uniunii Sovietice. In

'
~
Proclamatia regelui Mihai I
privinta
Romaniei,
cuvintul
decisiv
il
avea
guvernul
sovietic.
catre tara
,
"
In
martie
1944,
trupele
sovietice
au
ajuns
la
Nistru,
iar
in
aprilie
au
23 august 1944
patrons
in
nordul
Moldovei.
Pina
1a
acea
data,
armata
romana
pierduse
Tn ceasul eel mai greu al isto600 000 de oameni, iar pericolul transformarii tarii in teatru de razboi
riei noastre, am socotit, in depli"
na in1elegere cu poporul meu,
devenise iminent. In aprilie 1944, U.R.S.S. a transmis guvernului roman
ca nu este decit o singura cafe conditiile de armistitiu, care prevedeau: ie~irea Romaniei din razboi, inpentru salvarea Tarii de Ia o ca:..
toarcerea
armelor
impotriva
Germaniei,
acceptarea
frontierelor
estice
tastrofa totala: ie~ir_ea noastra
din iunie 1940, eliberarea prizonierilor sovietici ~i plata unor despagubiri
din alianta cu Puterile Axei ~i
imediata incetar-e a razboiului cu
de razboi; dictatul de la Viena era considerat nedrept, iar Moscova promNatiunile Unite [ ... ]
itea ajutor pentru eliberarea Transilvaniei (anexata de Ungaria). AntoRomania a acceptat armrstinescu a respins conditiile de armistitiu, considerindu-le inacceptabile, dar
tiul
oferit
de
Uniunea
Sovietica,
'
Marea Britanie ~i Statele Unite
a continuat negocierile cu sovieticii la Stockholm.
ale Americii. Din acest moment
La 20 august 1944, a inceput marea operatie militara sovietica pe
inceteaza lupta ~i orice act de
Frontul
Ia~i-Chi~inau, care a strapuns pozitiile defensive romane~ti ~i
ostilitate impotriva armatei sogermane.
Ion
Antonescu,
intelegind
gravitatea
situatiei,
a
hotarit
sa
aiba
vietice, precum ~i starea de
raz.
boi cu Marea Britanie ~i S. U .A.
o intrevedere cu regele Mihai I pentru a-i prezenta realitatea.
~

Primiti-i pe soldatii acestor

armate cu incredere. Natiunile
'
Unite ne-au garantat independenta tarii ~i neamestecul in treburile noastre interne [ ...].
Noul guvern inseamna inceputul unei ere noi, in care drepturile ~i libertatile tuturor cetatenilor sint garantate ~i vor fi respectate.

La lectiile urmatoare observati

'
'
in ce masura au fost reale garantiile date Romaniei de catre
'
Natiunile Unite.
'

Bombardarea Ploietiului,
august 1944

Actul de Ia 23 august 1944

Marile pierderi de pe front ~i agravarea situatiei Romaniei au determinat foqele din opozitie sa nu se liiniteze la negocieri cu occidentalii, ci
"
sa se coalizeze pentru a gasi solutii de salvare a tarii. In 1943, P.C.R.,
Uniunea Patriotilor, Uniunea Democratica a Oamenilor Muncii Maghiari,
Frontul Plugarilor, Partidul Socialist Taranesc ~i unele organizatii ale
Partidului Social-Democrat au hotarit sa se reuneasca in cadrul Frontului
Patriotic Antihitlerist, care avea ca obiective: ie~irea tarii din razboi ~i
alaturarea ei la Coalitia Natiunilor Unite, anularea dictatului de la Viena,
eliberarea teritoriului national, reorganizarea tarii pe haze democratice.
La 20 iunie 1944, Partidul National-Taranesc, Partidul National-Liberal, Partidul Comunist Roman ~i Partidul Social-Democrat au constituit
Blocul National-Democrat (B.N.D.), care urmarea inlaturarea lui Ion
Antonescu, incheierea armistitiului cu Natiunile Unite ~i revenirea la un
regim democratic. Despre activitatea opozitiei a fost informat ~i regele
Mihai I, care dorea ca ie~irea Romaniei din razboi sa aiba o cit mai
puternica adeziune social-politica.
"
In conditiile ofensivei sovietice, declan~ata la 20 august 1944, obiectivul inlaturarii lui Ion Antonescu s-a realizat la 23 august 1944. Venit in
audienta la Palatul Regal, Antonescu a fost arestat din ordinul regelui
Mihai I. Acest fapt a marcat inlaturarea regimului dictatorial ~i alaturarea
Romaniei la coalitia Natiunilor Unite in lupta impotriva trupelor germane.
"
In aceea~i zi s-a format un guvern nou, condus de generalul Constantin Sanatescu, din care raceau parte militari ~i hnicieni; de asemenea, era inclus ~i cite un reprezentant al partidelo componente ale
B.N.D.: Iuliu Maniu (P.N.T.), Constantin I.C. Bratianu (P.N.L.),
Constantin Titel Petrescu (P.S.D.) - ca mini~tri de stat rara portofoliu,
~i Lucretiu Patra~canu (P. C.R.) - ministru de stat ~i ad-interim la Justitie.
Seara, s-a difuzat Proclamatia regelui catre tara, in care se anuntau
noua orientare externa a Romaniei ~i sfir~itul dictaturii. A fost repusa
111

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CON T EMPORANA

D.1n con dtt

1 11.,~" d e ar;m:t.s;tf""
,I~; ,u
cu Romania

_,

"

' .. ,.:1~

. --'

in vigoare Constitutia din 1923, a fost abrogata legislatia din timpul regimului Antonescu (inclusiv cea antisemisHi) ~i au fost promulgate decretelege referitoare la amnistia generala, desfiintarea lagarelor de concentrare, eliberarea detinutilor politici. Incepind cu 23 august 1944, trupele
romane (aproximativ 500 000 de oameni) au trecut la punerea in practica a programului noului guverp., luptind impotriva trupelor germane ~i
reu~ind ca pina la 31 august 1944 sa elibereze doua treimi din teritoriul
national. Pe de alta parte, profitind de situatia creata dupa 23 august
1944, trupele sovietice, care se considerau a fi in continuare in razboi
impotriva Romaniei, au luat prizonieri peste 140 000 de militari romani
pe care i-au deportat in interiorul U.R.S.S.
La 12 septembrie 1944, Romania a semnat Convenfia de armistifiu
cu Natiunile Unite, prin care i se stabileau conditii grele: trebuia sa pia"'
teasca 300 milioane de dolari despagubiri de razboi (in produse); Inalta
Comisie Aliata de Control (de fapt, sovietic) supraveghea respectarea
armistitiului; frontiera romano-sovietica raminea cea stabilita in iunie
1940; ,Transilvania sau cea mai mare parte a ei" urma sa fie restituita
Romaniei, sub rezerva recunoa~terii acestei situatii prin tratatele de pace;
armata romana urma sa participe pe Frontul de Vest cu minimum 12
divizii de infanterie.
Actul de la 23 august 1944 a avut ~i o mare importanta internationala, deoarece a constituit o grea lovitura pentru Germania, contribuind
la prabu~irea intregului front hitlerist din Balcani ~i la scurtarea razboiului
in Europa.

Participarea Romaniei Ia razboiul antihitlerist

Cum apreciati, conditiile
armis'
titiului
cu
Natiunile
Unite?
,
'
.

Pierde.r ile ar:matei romane

i-ri cet~OiNllltDoilea
.'

-_

UJ..

Q)

a.

a::
:::
.....
en
w

c:
ccu

-c&V '.
'i~

..th<C

fn
:J

G) . ..

> .!u:
c: . ca.

(- ~ ;>S- .!2
. _ .. tJ)

ca ~

o4-

.,c

'a;.i

11 2

2,1

92 ,6~~.~. .....

.;og~ll':l,. .Q.t

Disparuti 309

Total

71

243

-~

eo...

(.J

Raniti,
,

-...u.

Q.JD

'n j

.. . .

ftJ,

l .:.s::.
.o

C1

Morti

.~

'

.-...,.......

UJ..

...

.""

~-

..
'"'

"C

Razll.otMooCJial
a

Q)

-~

..

-...

-~

6247

58 44

9~~

Luptele pentru eliberarea Transilvaniei au durat pina la 25 octombrie

1944, apoi trupele romane, integrate in Frontul II Ucrainean, au participat, alaturi de cele sovietice, la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei ~i
Austriei (pina la 12 mai 1945).
Osta~ii romani s-au remarcat in marile operatii militare din zonele
Debretin, Miskolk, Budapesta, Muntii Hegyalya, Bukk, Matra (Ungaria), Praga, Zvolen, Banska-Bystrica, Muntii Metalici, Javorina, Tatra
etc. (Cehoslovacia). Pe Frontul de Vest au actionat 37 de divizii cu un
efectiv de 540 000 de osta~i, care au eliberat peste 8 700 de localitati.
Aproape 170 000 de osta~i romani ~i-au dat viata pentru victoria
coalitiei Natiunilor Unite ~i infringerea Germaniei. Efortul de raz i al
Romaniei se cifreaza (in plan economico-financiar) la peste 1 milion de
dolari S.U.A. (valoarea anului 1938) .
La 9 mai
1945,
Germania
a
capitulat,
act
ce
marca
incetarea
ostilitatilor militare in Europa. De~i s-a situat pe locul al patrulea (dupa
U.R.S.S., S.U.A. ~i Marea Britanie), din punctul de vedere al jertfelor
de singe pentru infringerea hitlerismului, Romania nu a primit statutul
de stat cobeligerant, iar la Conferinta de Pace de la Paris (1946) a fost
tratata ca un stat invins. Tratatul de pace din 10 februarie 1947 prevedea
ca granita dintre Romania ~i Uniunea Sovietica era cea stabilita in conformitate cu Acordul sovieto-roman din 28 iunie 1940; pe de alta parte,
era anulat Dictatul de la Viena din 30 august 1940; granita cu Bulgaria
raminea cea din 1913.

,._ . . restomatie
'
Declara{ia guvernului roman din seara zilei
de 23 august 1944

Despre proclama{ia regelui

din 23 august 1944
Sperante ~i Realitati

Guvernul roman condus de generalul

Constantin Sanatescu

Proclamatia fusese redactata de reprezentantii Blocului National-Democrat, care - in mod firesc - ~i-au
asumat raspunderea pentru actul de Ia 23 august. lntre
sperante ~i realitate exista insa o mare discrepanta:
Natiunile Unite nu ,oferira" Romaniei armistitiul , ci ii eerusera cap itularea neconditionata; ele nu garantasera
, independenta tarii ~i neamestecul in treburile noastre
interne", ci i~i impartisera sferele de influenta, iar Ramania se afla in zona sovietica. In aceste conditii , apelul de
a primi , cu in credere" soldatii Natiunilor Unite, dar in fapt
ai Uniunii Sovietice, a avut consecinte dezastruoase pentru cetatenii romani; guvernul sovietic s-a considerat in
continuare in stare de razboi cu Romania (pina Ia 12
septembrie, cind s-a incheiat armistitiul ), Armata Ro~ie
yandalizind efectiv tara ~i luind circa 140 000 de prizonieri.
In aceste conditii , promisiunea ca drepturile ~i libertatile
cetatenilor vor fi respectate a devenit iluzie.
I

Guvernul este un bloc national-democratic.

Guvernul care se infati~eaza astazi tarii, incluzind
reprezentanti ai tuturor partidelor politice, National-Liberal , National-Taranesc, Comunist ~i Social-Democrat, a
fast insarcinat de catre Maiestatea Sa, regele Mihai I, sa
preia conducerea statului in cele mai grele ~i hotaritoare
i mprejurari pentru soarta poporului roman . Regimul dictatorial de pina acum, i ncalcind necontenit vointa tarii, a
primejduit prin politica sa insa~i existenta Romaniei.
Astazi dictatura a fost inlaturata. Poporur reintra in
drepturile lui. Regimur politic pe care il vom infaptui va fi
un regim democratic in care libertatile pub lice ~i drepturile
cetatene~ti vor fi garantate ~i respectate.
I

Erau realizabile deziteratele incluse in declaratia

'
guvernului roman , mai ales in ceea ce privete
garantarea libertatilor publice i a drepturilor cetateneti?

1. in ce masura a fost justificata continuarea

operatiilor militare de catre armata romana Ia est
de Nistru?
2. Explicati sintagmele: , capitulare neconditionata" i , incheierea armistitiului".
3. Care a fost importanta operatiei lai-Chiinau?

Comparati promisiunile continute in proclamatia

regelui Mihai I catre tara cu situatia reala din Romania dupa 23 august 1944.
Completati un dosar cu tema Romania dupa 23
august 1944. Sperante $i Realitafi.

Ce motive 1-au determinat pe Antonescu sa

reintre in lupta? Putea sa n-o faca?
Care era situatia
, concreta a Romaniei Ia 23 august 1944? Garantasera Aliatii , independenta tarii
i neamestecul in t reburile noastre interne"?
3. La 23 august 1944, trupele romane (circa 500 000
de oameni ) au i ntors armele i mpotriva Germaniei,
luptind pentru eliberarea capitalei ~i a i ntregului teritoriu
national .
I

4. Ce consecinte
, a avut semnarea de catre Romania a armistitiului din 12 septembrie 1944?

1. Pe plan extern , in toamna anului 1940, Antonescu

s-a orier.1tat spre Germania ~ i aliatii acesteia.

Ce motivatie gasiti acestei optiuni?

Avea Antonescu alta solutie?
,
2. La 8 noiembrie 194 1, Antonescu a organizat
trecerea armatei romane pe sub Arcul de Triumf, fapt
ce semnifica i ncheierea razboiului pentru Romania.

Cum va explicati ca o armata atit de numeroasa

a trecut Ia aplicarea programului noului guvern?

Armistitiu - acord i ntre state beligerante in vederea

i ncetarii temporare a operatiilor militare.
Cobeligerant - stat participant (aliat) Ia razboi.
Declaratie - act oficial prin care se comunica sau Tn
care se stabile~te ceva .
Proclamatie - comunicare oficiala prin care se aduce
Ia cu no~tinta publica un fapt de o mare importanta
~i de interes general.

113

Test de evaluare

ROMANIA
iN
ANII
CELUI
DE-AL
DOILEA
...,
RAZBOI MONDIAL

I. Definiti
urmatoarele
notiuni
istorice:
des,
'
centralizare, convenfie, asistenfii mutualii, neutralitate, armistitiu.
,
.15 p.
II. Ordonati cronologic evenimentele din
coloana A, scriind in spatiile libere din coloana
B literele corespunzatoare succesiunii corecte.

A
a) Romania devine stat nationallegionar
b) legea prin care Sovietul Suprem al
U .R.S.S. hotara formarea R.S.S. Moldove-

B
1. . ..
2. . ..

ne~ti

c) intrarea Romaniei in eel de-al Do ilea

Razboi Mondial
d) tratativele romano-bulgare de la Craiova pe probleme teritoriale
e) decretul regal privind investirea generalului Ion Antonescu cu puteri depline

3. ...
4. ...

5. ...

15 p.

III. Analizati textul, raspunzind Ia intrebarile

...,
ce urmeaza.
Guvernul sovietic considera ca chestiunea fntoarcerii Basarabiei este legata in mod organic
cu chestiunea transmiterii catre U.R.S.S. a acelei
parfi a Bucovinei a carei populafie este legata
fn marea sa majoritate cu Ucraina Sovietica.
(Nota ultimativa adresata de U.R.S.S.
guvemului de Ia Bucure~ti , 26 iunie 1940)
1. Descrieti situatia intemationala a Romaniei in
'
'
'
vara anului 1940.
"
2. In virtutea carui tratat Moscova a atentat la
integritatea teritoriala a Romaniei?
3. Care a fost pozitia Germaniei fata de pretentiile U.R.S.S. asupra Bucovinei?
4. Care a fost pozitia guvemului de la Bucure~ti
fata de notele ultimative sovietice?
'
5. Considerati ca era posibiHl ~i necesara rezistenta militara a Romaniei pentru apararea fronin
1940?
tierelor tarii
'
15 p.
IV. c ompletati spatiile libere cu un eveniment istoric in care a fost implicata fiecare dintre urmatoarele personalitati:
1. Mihai I --------------------------114

2.
3.
4.
5.

Horia Sima -----------------------Ion Antonescu --------------------Armand Calinescu

------------------N icolae Iorga _______________ _____
15 p.
"Incercuiti
'

V.
varianta corecta.
1. Dupa atacarea Poloniei la 1 septembrie 1939,
pozitia adoptata de Romania a fost
a) neutralitatea.
b) condamnarea agresiunii germane.
c) intrarea in razboi contra U.R.S.S.
2. La 28 iunie 1940, Horia Sima a fost numit
a) secretar de stat la Ministerul de Interne.
b) subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor
Exteme.
c) subsecretar de stat la Ministerul Educatiei
Nationale.
'
3. Prin scrisoarea din 15 iulie 1940, Hitler cerea
lui Carol alII-lea
a) sa-i elimine pe legionari de la putere.
b) sa inceapa tratative cu vecinii in vederea rezolvarii litigiilor teritoriale.
c) sa accepte colaborarea cu Germani a in
razboiul contra U.R.S.S.
4. Dupa proclamarea R.S.S. Moldovene~ti ,
autoritatile sovietice i-au terorizat pe romani acuzindu-i de
a) nesupunere fata de noul regim.
b) nationalism romanesc.
c) actiuni de spionaj contra U.R.S.S.
5. Principalul obiectiv al politicii exteme promovate de Ion Antonescu a fost
a) refacerea granitei de rasarit a tarii.
b) apropierea de Germania.
c) continuarea politicii traditionale de colaborare
cu puterile occidentale.
15 p.
VI. Precizati
, ce evenimente au avut loc Ia urmatoarele date:
1. 28 iunie 1940;
2. 12 septemb.rie 1944;
3. 30 august 1940.
15 p.
Nota: Se acordii 10 puncte din oficiu.

e 1mu
0 oveneasca

un1s

1. EVOLUTIA VIETII POLITICE iN R.S.S. MOLDOVENEASCA

'
'
Reocttparea Basarabiei tle cdtre U.R.S.S. (august 1944) a produs profunde schi1t1bari de
ordin politic, economic, social, instittlfiotlal, na(ional ~i cultural. Cu sprijinul Armatei Roii
~i sub protec{ia acesteia i1t Basarabia s-atl reinstalat structurile Partidului Comunist (bol~evic)
~i ale statului sovietic, a jost reluata confiscarea ~i nafiona/izarea proprieta{ii private, crearea unitd(ilor de prodttc(ie de tip sovietic, licl2idarea ,claselor exploatatoare", a intelectualita(ii
na{ionale, s-a intensificat ofensiva asupra contiin{ei nafionale.
Evolutia vietii politice (1944-1953)

La finele lunii august 1944, Basarabia a f~st reocupata de U.R.S.S., fapt confirmat prin Conventia
de armistitiu (12 septembrie 1944) ~i prin Tratatul de
Pace de la Paris (10 februarie 1947). Dupa refacerea R.S.S. Moldovene~ti, Moscova,a actionat pentru instaurarea unui regim asemanator celui sovietic. Astfel, au fost adoptate diverse masuri: distrugerea vechii elite politice, arestarea ,du~manilor de
clasa", stationarea Armatei Ro~ii, aducerea consilierilor sovietici care au impinzit toate institutiile politice
~i administrative, ,restructurarea" culturii ~i a invatamintului pe baza ideii ca ,lumina vine de la Rasarit",
impunerea comuni~tilor la conducere, rusificarea
populatiei, trecerea la economia centralizata etc.
"
In scurta vreme au aparut elementele specifice
sistemului politic totalitar: Partidul Comunist cu rol
conducator, sovietele, uniunile profesionale, comsomolul
~.a. Administratia era constituita pe baza

modelului sovietic, cu ajutorul unui vast aparat

politico-functionaresc coordonat de Moscova .

Partidul Comunist (bol~evic) supraveghea formarea celorlalte institutii

, ale sistemului sovietic. Moscova a hotarit ca posturile principale din conducerea
partidului, statului, a economiei ~i a organizatiilor
Harta R.S.S. Moldoveneti
publice din R.S.S.M. sa se afle sub supravegherea
directa a Comitetului Central al P.C.(b) din toata Uniunea.
In 1952 nomenclatorul elaborat de Moscova pentru organele de
partid ~i de stat din R.S.S. Moldoveneasca cuprindea 1657 posturi,
moldovenii ocupind 19,3 la suta din ele. Partidul Comunist (bol~evic)
din R.S.S. Moldoveneasca a elaborat ~i a introdus in practica o retea
~

'

J'\.

115

ISTORIA ROMAN I LOR . EPOCA CONTEMPORANA

Anexarea ,oficiala"
a Basarabiei de catre U.R.S.S.
Art. 4. Se restabilete frontiera de stat intre U.R.S.S. ~i Romania, fixata i n conformitate cu
acordul sovieto-roman din 28
iu nie 1940.
Din Conventia
, de armistitiu
,
dintre Romania i Nafiunile
Unite, 12 septembrie 1944

Ce intelegeti prin expresia ,in

conformitate cu acordul sovieto-roman din 28 iunie 1940"?

de posturi prin intermediul carora controla intreaga activitate a tuturor institutiilor de stat, atit pe verticala, cit ~i pe orizontala.
Hotaririle structurilor superioare de stat ~i de partid erau executate
neconditionat de catre cele inferioare. Exista principiul supunerii fata de
conducatori ~i lipsea responsabilitatea conducatorilor 1n fata eelor condu~i.

Foametea din 1946-1947

A

In anii 1946- 1947, R.S.S. Moldoveneasca a fost b1ntuita de o

foamete :tara precedent 1n istoria tinutului. Timp 1ndelungat istoriografia
sovietica oficiala a ascuns de public acest subiect dramatic din istoria
postbelica. Ulterior, referindu-se la calamitate, a formulat, 1n esenta, doua
teze principale: 1) foametea a fost provocata de starea de ruina ~i - seceta din anii 1945- 1946 ~i 2) gratie ajutorului acordat de guvemul sovietic,
foametea a fost 1nvinsa.
Urmarile razboiului ~i ale secetei evident ca au fost foarte grele pentru
agricultura republicii. Suprafetele 1nsam1ntate s-au mic~orat. In gospodariile tarane~ti numarul animalelor domestice s-a redus considerabil.
Seceta a racut ravagii in satele moldovene~ti. Productia medie la hectar de culturi cerealiere 1n gospodariile individuale tarane~ti a constituit
2,2 centnere, iar in colhozuri - 3,8.
"
In realitate, foametea postbelica 1n Moldova a fost provocata de
cauze subiective, dintre care principala a fost politica fiscala, politica
"
de j efuire din partea satului. In conditiile secetei era rational sa se reduca obligatiile taranilor fata de fisc. Conducerea sovietica a procedat
.
1nsa invers, major1nd impozitul agricol.
Taranilor, lu1ndu-li-se ultimele rezerve de cereale pentru a 1ndeplini
planurile exagerate de livrare la stat, mai apoi, li se intorceau o parte
"
din cereale sub forma de ajutor alimentar. In timpul distribuirii acestuia s-au comis multe gre~eli, abuzuri, furturi. Ajutorul acordat de stat
n-a fost in stare sa puna capat foametei ~i mortalitatii oamenilor, ci doar
"
a limitat proportiile lor. Situatia alimentara a devenit critica. In sate
s-au inregistrat cazuri de canibalism.
Foametea a cauzat pierderi foarte mari, dar cele mai grele ~i irecuperabile au fost cele umane. Date exacte despre victimele acestui c~-
taclism nu exista. Numarul victimelor de pe urma foametei ~i a epidemiilor ce au 1nsotit-o oscileaza 1ntre 150 000 ~i 200 000 mii de oameni.
A

Sterna R.S.S. Mo/doveneti

Din Constitutia
'
R.S.S. Moldoveneti

15 aprilie 1978
Articolul 167. Sterna de Stat
a Republicii Sovietice Socialiste
Moldove neti reprezinta ima

gtnea unet secere I a unut ctocan, luminate de razefe soarelui

i i ncadrate in spice i tiule1i
de papuoi cu o ghirlanda de
struguri i fructe, purtind pe o
pan glica roie inscrip1iile: i n
parte a de j o s , R. S. S. M .", p e
partea dreapta i n limba rusa
" npon eTap~ ~ BCeX CTpaH, COeA~H51~TeCb ! ", pe partea sting a "Proletari
din toate tarile,
uniti..
,
,
va!". In partea de sus a stemei
se afla o stea cu cinci colt,uri.

116

Deportarile
Dupa foametea din anii 1946- 1947, eel mai tragic eveniment din istoria postbelica a Moldovei sovietice a fost deportarea masiva a basarabenilor, inraptuita conform hotar1rii Consiliului de Mini~tri al R.S.S.
Moldovene~ti nr. 509 s.s. (strict secret) din 28 iunie 1949, care a avut
la baza o hotar1re a Consiliului de Mini~tri al U.R.S.S. Hotar1rea respectiva prevedea deportarea din R.S.S. Moldoveneasca a 11 342 de familii
,de chiaburi, fo~ti mo~ieri ~i mari comercianti". Conform teoriei marxist-leniniste, 1n orice tara care construie~te soci,~1ismul, colectivizarea
agriculturii are loc 1n conditiile luptei de clasa cu chiaburimea, care se
manifesta ca element ostil regimului comunist. Lichidarea chiaburimii

Reg imu l totalitar comunist In R.S.S. Moldoveneasca (1944-1985)

Basarabence deportate in Siberia

Marturiile lui Simion Buiuc

Pina Ia 6 iulie 1949 am locuit
i n satul Chiperceni , Orhei , ~i
lucram in colhozul din localitate.
in noaptea de 6 iulie 1949, in
timp ce ma aflam Ia Chi~inau ,
sotia a fost deportata in tinutul
Altai, iar averea a fost confiscata.
Aflind despre toate acestea, am
revenit Ia Chiperceni ~i, deoarece nu figuram in listele ,chiaburilor", m-am dus Ia pre~edin
tele executivului raional ~i l-am
intrebat: ,Cum de s-a intimplat
ca mi-ati deportat sotia in timp
ce eu nu sint culac ~i cum poate
fi reparata gre~eala?" Pre~edin
tele mi-a raspuns: ,Chiar daca
pina acum nu ai fost , de azi
inainte vei fi culac".
Caiete de istorie,
nr. 3 (7) 2003, p. 2

prin expropriere ~i deportare urmarea scopul de a accelera ritmurile de

colectivizare a gospodariilor individuale tarane~ti ~i a transforma acest
proces intr-o actiune de mas~l. Prin in:faptuirea deportarilor, autoritatile
sovietice urmareau ~i alte scopuri: sa intareasca ,subsistemul fricii" instituit de regimul stalinist; sa accentueze politica de deznationalizare a
romanilor basarabeni; sa contribuie la depopularea Basarabiei; sa dea
o lovitura zdrobitoare ,du~manilor poporului".
"
Inceputul operatiei ,Sud" (aceasta a fost denumirea conspirativa) a
0
fost stabilit pentru 6 iulie 1949, ora 2 , incheierea ei - pentru 7 iulie
0 "
1949, ora 20 In aceasta noapte au fost deportate 35 786 de persoa~e:
"
9 864 barbati, 14 033 femei, 11 889 copii. In operatie au fost implicafi
,lucratori operativi" ai Ministerului Securitatii de Statal U.R.S.S. ~i ai
ministerului de resort din R.S.S.M. , activi~ti de partid ~i sovietici diiJ. organele centrale ~i republicane.
Ridicati de pe vetrele stramo~e~ti, basarabenii au fost deportati in regiunile Kurgan, Tiumeni, Irkutsk, Omsk, Tomsk - din Siberia, ~i in regiunea
Altai din Kazahstan. Lipsiti de conditii elementare de trai, ei au fost obligati
sa lucreze la intreprinderile forestiere, piscicole, de constructii, miniere.
"
In aprilie 1951, Moldova cunoa~te un nou val de represii. De aceasta
~ata au fost deportate in Siberia 2 617 persoane, membri ai sectei religioase ,Martorii lui Iehova".

Sperante

~i

deceptii politice

Dupa moartea lui Stalin (1953), a urmat perioada ,dezghetului" promovat de Nikita Hru~ciov, noullider de la Kremlin (1953- 1964), cind
s-au adoptat masuri datatoare de sperante: amnistierea celor condainrtati
pe motive politice, revenirea acasa a celor deportati, criticarea cultului
personalitatii etc. Au fost eliberate 14 902 familii de deportati basarabeni, din totalul celor 15 867 de familii stramutate din Basarabia (in anii
1941, 1949 ~i 1951).
"
In anii 70, cind la conducerea U.R.S.S. s-a aflat Leonid Brejnev,
regimul politic a cunoscut nuante neostaliniste: blamarea nationalismului, proslavirea internationalismului
proletar, tendinta de rusificare a basarabenilor, noi
valuri de deportari mascate (trimiterea tinerilor pe
~anti ere etc.).
Sperantele basarabenilor privind un ,dezghet politic" au renascut dupa 1985, cind noul conducator
de la Kremlin, Mihail Gorbaciov, a lansat o viziune
noua, bazata pe conceptele de glasnosti ~i perestroika. Transparenta a declan~at o actiune virulenta
de demascare a crimelor monstruoase savir~ite de
regimul comunist, crime de genocid national ~i cul"
tural. In acest context, s-au intensificat formele de
afirmare a identitatii nationale, culmin1nd cu proclama
~li"~~flt ~
~,,."2.A. ~ ~"'8 ...."(
D~~
1 ._. ......._ ~. ~
rea
limbii
romane
drept
limba
de
stat
(
1989),
cu
Hu- l T~ ~ 4aAe.~ <rr li\lMc~"' , ..,~ 6 x
c.., t!ost"'~..O , ttc:t'eu\
adoptarea tricolorului ca drapel national ~i cu proc.lli( ~~ '*-~ ~d~ ~~to'~ ,Ka~ ~ "'~~"~ n ..~:fat.l\\\ol"',
lamarea suveranitatii politice ( 1990).
Lagar de munca din Siberia
('\\)\4U..I\0

"'ft4

t4

117

_ restomatie
,
_lfortalitatea popula(iei R.S.S. Moldovene~ti
in anii 1946-1947
Lunile

tanuarte
februarie
mart1e
aprilie
mat
1urue
iulie
august
septembrie
octombrie
noiembrie
decembrie

1946

1947

Diferenta

4 466
4 347
5 633
4 588
3 782
3 676
5 235
5 313
4 544
5 799
5 753
9 650

19 133
23 791
25 953
15 034
14 938
24 701
16 418
8 346
5 248

14 667
19 444
20 320
10446
10 616
21 085
11 183
3 033
-

'

Mihai Gribincea, , Basarabia Tn primii ani

de ocupatie sovietica (1944-1950)",
Cluj-Napoca , 1995, p. 98

Explicati dinamica mortalitatii populatiei R.S.S.

Moldovene~ti in anii 1946/1947.
Folosind datele statistice respective, construiti o
diagrama despre mortalitatea populatiei R.S.S.
Moldovene~ti in ani i 1946/1947.

1. Prezentati principalele mas uri politice adoptate

in Basarabia dupa 1944.
2. Explicati sintagmele ,dumanul de clasa'', ,dumanul poporului".

Hotdrirea nr. 509 S.S. (strict secreta - n.n.)

a Consiliului de Mini$tri al R.S.S.M.
, Cu privire Ia deportarea din R.S.S.
Moldoveneascd a familiilor de chiaburi,
a /O$tilor mo~ieri ~i a marilor comercian(i"
28 iunie 1949, or. Chi~inau
1. A confirma listele chiaburilor, fo~t i lor mo~ieri ,
marilor comercianti , prezentate de Comitetele executive
oraene~ti i raionale ale Sovietelor de deputati ai
oamenilor muncii din R.S.S . Moldoveneasca, Tn numar
total de 11 342 fam ilii, inclusiv:
1. In or. Ch iinau - 340 familii (anexa nr. 1)
2. In raionul Otaci - 263 familii (anexa nr. 2)
3. In raionul Baimaclia - 144 familii (anexa nr. 3)
"'
4. !n oraul Balti - 185 familii (anexa nr. 4)
5. !n raionul Balti - 161 familii (anexa nr. 5)
6. In raionul Bender - 100 familii (anexa nr. 6)
7 . In raionul Balti- 92 familii (anexa nr. 7)
8. In raionul Salatino - 134 familii (anexa nr. 8)
9. In raionul Bravicea - 179 familii (anexa nr. 9)
10. In ra ionul Bratu~eni - 299 familii (anexa nr. 10)
11 . In raionul Briceni - 233 familii (anexa nr. 11)
12. In ra ionul Bulboaca - 4 7 familii (anexa nr. 12)
"'
13. In raionul Vertiujeni - 181 familii (anexa nr. 13)
"'
14. In raionul Vadul-lui-Voda - 238 familii (anexa nr. 14)
15. In raionul Volontirovca - 98 familii (anexa nr. 15)
"'

I I

3. In ce a constat ,dezghetul

hru~ciovist"

(1953-

1964) pentru basarabeni?

4. Numiti actiunile represive ale organelor puterii
de stat in timpul regi.m ului totalitar comunist.
5. Culegeti marturii ale locuitorilor din localitatea
de ba~tina care au suportat foametea din anii 19461947.
6. Care au fost scopul ~i consecintele operatiei
,Sud"?

- - - -

I I

u.,.,._..,...

~eVa

t:I'"Ao..,.,.'M

e I

e I

l<l.:w-st~~''"~'ll'."~"'t:.-..~

I I

1\,....,.,.

I I

..,. : "'""

"" w

"oon!*'

...

"

8. In ce context au renascut sperantele basarabenilor dupa 1985?

118

r.u;~...,.......

1. Seceta este un
. fenomen natural frecvent int11nit
Tn Moldova. In fiecare deceniu se atesta 1-2 ani seceto~i.

Din ce cauza consecintel.

., e secetei din 1945-1946
au fost atit de dezastruoase pentru populatie?
2. In ce masura pot fi recompensate suferintele
jertvelor regimului totalitar comunist.
3. Mihail Gorbaciov a lansat, dupa 1985, conceptele
de ,glasnosti" ~i , perestroika".
Ce consecinte au avut acestea asupra aspiratiilor
nationale
ale basarabenilor?
,
,
4. Reflectati despre gradul de manifestare a activismului political cetateanului in conditiile regimului
totalitar.
,

..

7. lntocmi1i lista persoanelor deportate in anii

1941 , 1949 ~i 1951 din localitatea de ba~tina.

Argumentati ideea ca operatiunea de deportare a

populatiei din Basarabia a fost organizata de organele
de partid ~i sovietice.

"

Emancipare - mi~care politica de eliberare na1ionala

de sub ocupatia straina .
Glasnosti - politica de transparenta a informa1iilor.
Perestroika - politica de restructurare a societatii.

Regimul totalitar comunist In R.S .S. Moldoveneasca

(1944-1985)
...
.
-
-
...,

2. EVOLUTIA SOCIAL-ECONOMICA A R.S.S. MOLDOVENE$TI

'
Pe plan economic, regimul totalitar din R.S.S. Moldoveneasca a trecltt Ia instituirea
proprietii{ii statului asupra
m~iloacelor
de
producfie
~i
Ia
sistemul
dezvoltiirii
planijicate
~i
...,
centralizate a economiei. In viziunea Moscovei, economia R.S.S. Moldoveneti trebtlia ,armonizata!( cu cea a U.R.S.S., devenind parte integrantii a acesteia.
Agricultura
"

In anii 1944-1945, In Basarabia continuau sa functioneze formele

"
lnghitirea in colhozuri a sade organizare a productiei agricole de pma la razboi. Temporar, autoritaple
telor romane~ti Ia est de Prut
sovietice au suspendat actiunea de colectivizare Inceputa In anul 1940.
s-a a~ezat cronologic, intre 1944
Taranii
erau
obligati
sa
livreze
statului
mari
cantitati
de
produse
agri~i 1950. Realitatile satului molcole ~i sa plateasca impozitul agricol, indiferent de recolta obtinuta.
dovean, rezultate dintr-o evolutie
de multe secole, au fost total
lmpozitele au afectat grav starea materiala a populatiei , aceasta curasturnate. Colhozul sovietic a
noscind o saracie tara precedent. Seceta ~i foametea din anii 1946confiscat ~i eliminat proprie1947 au favorizat reluarea procesului de colectivizare. Taranii doritori
tatea individuala a pamintului,
atelajele, vitele ~i uneltele sateade a pastra gospodariile individuale erau constrin~i sa intre In colhozuri
nului. Din proprietar, taranul a
prin fiscalitate excesiva, acordarea de terenuri neadecvate pe~tru agridevenit un proletar.
"
cultura
etc.
In
pofida
acestora,
ritmurile
de
colectivizare
erau
scazute.
Acest rezultat a fost obtinut
de
,
Deportarile din vara anului 1949 ~i presiunile din partea autoritatilor au
aparatul de partid ~i de stat sovietic, prin constringere, silnicie,
racut ca rindurile ,doritorilor" de a intra i'n colhozuri sa sporeasca. La
prin inchisoare ~i deportare,
sfir~itul anului 1950 colectivizarea practic a fost lncheiata: 97% din
printr-o fiscalitate distrugatoare,
gospodariile tarane~ti intrasera In colhozuri. Prin colectivizare, puterea
printr-un climat permanent de
sovietica urmarea socializarea satului, colhozul urmind a fi nu numai locul
team a, individuala ~i colectiva ...
care ii asigura taranului existenta, dar ~i ~coala de educatie socialista.
Dinu C. Giurescu
Noua politica agrara a avut urmari grave asupra populatiei rurale. Prin
organizarea colhozurilor, statui sovietic urmarea stoarcerea mijloacelor
materiale ~i financiare de la producatorii agricoli, tara a compensa corespunzator activitatea lor.
"
In perioada , dezhetului hru~ciovist" ( 1953- 1964) s-a aplicat o noua
politica agricola, bazata pe modemizarea economiei. R.S.S. Moldoveneasca, declarata ,gradina Infloritoare" trebuia sa aprovizioneze cu produse agicole noile centre industriale. Dupa unele
masuri de incurajare a agricultorilor (mic~orarea
impozitelor pentru gospodariile individuale, cre~terea
preturilor de achizitie la produsele colectate din gospodariile colective, anularea unor datorii etc.), s-a
trecut la o serie de initiative care s-au dovedit a fi
'
ineficiente: comasarea colhozurilor din dorinta de a
'
se obtine un randament agricol maxim, diminuarea
suprafetei gospodariilor individuale, 1mpartirea
R.S.S.M. in zone agricole cu culturi specifice.
Dupa voluntaris.m ul hru~ciovist, agricultura a
cunoscut in anii 1960-1970 ,experimentul moldav",
initiatorul caruia a fost i'nsu~i primul-secretar al C.C.
L.l. Brejnev, prim-secretar a/ C. C. a/ Partidului
P.C.M.,
Ivan
Bodiul.
Esenta
experimentului
conal
Comunist a/ Moldovei, in gospodaria ,M.I. Kalinin ",
sta In fondarea complexelor ~i asociatiilor agroinraionu/ Taraclia. 1950

1.19

ISTORIA ROMAN I LOR . EPOCA CONTEMPORANA

dustriale. Prin ,apropierea ~i contopirea" celor doua forme de proprietate (de stat ~i cooperatist-colhoznica) se prevedea crearea unei singure, cea comunista.
Experimentul respectiv a influentat negativ nu numai situatia eC'onomico-sociala a Moldovei, ci ~i pe cea demografica ~i ecologica.

Industria
,Modelul" sovietic a fost aplicat ~i In industrie. Toate mijloacele de
productie au trecut In proprietatea statului. A fost introdusa planifica"'
rea centralizata. Inceplnd din 1950, atentia diriguitorilor sovietici era
concentrata spre crearea energet1cn, ,,cea ma1 1mportanta vertga a e~onomiei nationale". S-au depus eforturi pentru intensificarea constructiei

Ivan Bodiu/,
. hidrocentralei de la :D ubasari, a termocentralelor de la Chi~inau ~i
prim-secretar a/ C. C. a/ PC. M
Balti. Totodata au fost lnraptuite masuri in vederea crearii de noi ramuri
(1961-1978)
ale industriei constructoare de ma~ini ~i de prelucrare a metalelor. Industria Moldovei sovietice, aflata la inceput de cale, era incapabila de a
produce marfuri pentru piata unionala, de aceea era orientata pe.n tru
Poporul nostru t raia rau ...
Economia U.R.S.S. a fost militasatisfacerea necesitatilor pietei interne. Din cauza lipsei de materie
rizata pTna .Ia extrem ... Rezolvaea
se
afla
in
totala
dependenta
de
Rusia
~i alte republici unioprima,
rea proasta a prob'l:emelor so"
nale. In schimbul produselor industriei alimentare, in Moldova se imporciale s-a rasfrint negativ nu
numai asupra nivelului de via1a
tau: petrol, carbune, fonta, otel, mase plastice, metale neferoase, tracal popula1iei , ci ~i asupra ecotoare, automobile. Procesul de industrializare s-a racut din ratiuni ideonomiei in intregime. Mai ales Tn
~i nu in concordanta cu necesitatile reale ale populatiei. Politica
logice
republica noastra, unde predoindustriala s-a dovedit a fi ,o bomba cu efect 1ntirziat" asupra econominau i ntreprinderi de grupul
, 8 "- industria u~oara , industria
miei R.S.S. Moldovene~ti.
prelucratoare, agricultura. PenRepublicii moldovene~ti ii revenea sarcina de asigurare a pietei
tru dezvoltarea acestor ramuri ,
U.R.S.S. cu produse ale industriei u~oare ~i ale celei alimentare. Statui
de Ia centru se aloca tehnica insovietic a tacut investitii in aceste ramuri ale economiei, s-a efectuat
vechita .
Ivan Bodiul modemizarea lor pe baza realizarilor ~tiintei ~i tehnicii.
In anii 60-70 au fost adoptate masuri care, In aparenta, erau ,reformatoare", dar, in realitate, au accentuat autoritatea ~i controlul sovietic:
industria alimentara, bunurile de consum, transporturile etc. se aflau sub supravegherea directa a Moscovei; s-a restabilit organul planificarii centralizate de
stat (,Gosplan"), avind rolul de a elabora planurile
de dezvoltare economica a R.S.S. Moldqvene~ti, de
a determina ritmurile de dezvoltare ale sectorului industrial etc. Moldova sovietica a fostimpartita in mai
multe zone industriale: Tiraspol, Ribnita, Dubasari,
Bender, Chi~inau, Balti ~i Cahul. Cele mai importante
investitii au fost !acute in unitatile industriale de la
'
'
est de Nistru: fabrica de coniacuri din Tiraspol, termocentrala de la Dnestrovsk, fabrica de ciment ~i
uzina metalurgica din Ribnita ~.a. Se dorea astfel ca
Transnistria sa devina ozona strategica, pentrucontracararea unui eventual ,iredentism"; potentialul industriei
transnistrene
reprezenta
3
7%
din
eel
al
.
Tiraspol. 0 secfie a combinatului de bumbac
R.S.S. Moldovene~ti. Comparind indicii de dezvoltare
\w'

--

-~-

120

--

--~

--~--

---

--

......

....,

Regimul totalitar comunist In R.S.S. Moldoveneasca (1944-1985)

,Eiectromaina ": asamblarea

mainii de spa/at ,Nistru". 1963

Politica sociala

'

Economia [Moldovei] era

aproape totalmente In mlinile
strainilor; In 1984 moldovenii
constituiau numai 8,6/o din
numarul total de directori ai
lntreprinderilor industriale.
Printre cadrele numite Ia conducere existau persoane care nu
aveau nici 4 clase. Din punct de
vedere al repartizarii cadrelor de
conducere In structurile economice, romanii mold:eveni erau In
cea mai defavorabi1a situatie in
compara1ie cu alte etnii din
U.R.S.S.
Boris Vizer,
istoric
'

--------~--~----

-~-

--

--

a industriei !3-rilor occidentale cu cei ai industriei moldovene~ti, constatam

ca investitiile statului sovietic in acest sector al economiei erau modeste,
din cauza cheltuielilor uria~e destinate inarmarii. Majoritatea intreprinderilor industriale din Moldova avea subordonare unionala, fiind scoase
"'
astfel de sub controlul puterii locale. In R.S.S.M. predominau intreprinderile de grupul ,B"- industria u~oara, industria alimentara etc. - pentru dezvoltarea carora, de la centru, se aloca tehnica invechita.
Treptat, industria moldoveneasca incepe sa patrunda pe _piata unionala ~i, intr-o masura mai mica, pe cea intemationala. Specializarea agroindustriala a avut consecinte negative asupra mediului ambiant ca urmare a exploatarii irationale a solului ~i a combaterii nechibzuite a
vatamatorilor viilor, livezilor, culturilor tehnice.
Ulterior, in anii stagnarii economiei sovietice, conducerea U.R.S.S.,
pentru a compensa penuria de marfuri de prima necesitate, avea sa
vlaguiasca la maxim potentialul de producere al economiei modovene~ti.
Este d e remarcat faptul ca de aceasta exploatare intensiva a bogatiilor
naturale n-a beneficiat ~i populatia Moldovei.

Catre anii 50, nivelul de trai al populatiei s-a imbunatatit comparativ

cu anii 40, dar raminea cu mult in urma fata de eel din tarile capitaliste
europene ~i chiar din U.R.S.S.
Datele statistice indica faptul ca nivelul de salarizare din Moldova
era sub nivelul mediu unional. Plata muncii angajatilor in sovhozurile di~
R.S.S.M. era cu 22% sub media unionala, iar in colhozuri- cu 8%, de~i
la unitatea de teren In Moldova se obtinea o productie de citeva ori mai
mare. Populatia ba~tina~a era discriminata In repartizarea locurilor de
munca: in toate ramurile industriale ale economiei domina elementul
"
alogen, eel autohton fiind angajat din agricultura (79%). In Intreprinderile industriale erau invitati speciali~ti din republicile unionale, iar basarabenii erau trimi~i sa lucreze in regiunile indepartate ale Uniunii Sovie.
tic e.
0 buna parte din veniturile populatiei statui sovietic le incasa centralizat in fondurile sociale, apoi le aloca, cu titlu gratuit, pentru necesitatile invatamintului ~i ocrotirii sanatatii, culturii etc. Conform recensamintului din 1970, lao mie de oameni antrenati in cimpul muncii, numai 22
moldoveni aveau studii superioare, ceea ce constituia eel mai scazut indice dintre republicile unionale.
"
In pofida conditiilor favorabile de dezvoltare economica, Moldova
raminea dezavantajata fata de alte republici unionale in ceea ce prive~te
rezolvarea problemelor sociale. Uneori apareau chiarsituatii paradoxale: de exemplu, in Mold<?va - producator important de produse alimentare - populatia consum~ cu 14% mai putina carne comparativ cu consumul mediu unional, cu 13% mai putin lapte, cu 21% mai putine oua,
cu-27% mai putini cartofi. De asemenea, In ,gradina infloritoare" a
U.R.S.S., CUJ!l era numita Moldova, se consumau putine fructe ~i legume, chiar sub normele recomandate.
121

~restomatie
,
Din cartea lui 1.1. Bodiul , Pe calea rena$terii
$i injloririi", Chi~iniiu, 1978
Numai socialismul acorda popoarelor pos ibilitatea
de a lichida repede lnapoierea economica din trecut, numai orinduirea dreptatii sociale, ce garanteaza ~i asigura
progresul i ntregului popor, creeaza condi1ii pentru atingerea unui inalt nivel de civil izatie .. .
Ritmul lnalt, dezvoltarea complexa a productiei
industriale a Moldovei au dus Ia ridicarea nivelulu i ei industrial. In prezent industria impreuna cu constructi ile
capitale ocupa o situatie dominanta in produsul social
total ~i in venitul national. Ea determina ritmurile intregii
dezvoltari economice a republicii , precum ~i succesul in
rezolvarea problemelor sociale .. .
Numai colectivizarea a fost in stare sa izbaveasca
ta ranimea de exploatare . Numai datorita muncii colective , pentru a carei statornicire statui acorda ajutor zi
de zi , taranii s-au Tncadrat in activitatea de dezvoltare a
'
marii productii organizate pe ramuri pe baza aplicarii
tehnicii , mijloacelor chimice de sporire a rodn iciei solurilor ~i de protectie a plantelor, descoperirilor ~tiintifi ce
Tn domeniul selectiei , cultivarii semintelor, agrotehnicii
~ i zootehniei. ..
Odata cu intarirea ~i dezvoltarea economiei agrare
socialiste Ia sate au aparut institutii pre~colare pentru
copii , s-a inceput constructia , cu ajutorul statului , a unor
~col i, spitale , case de cultura , biblioteci , magazine, drumuri. Colhoznicii au capatat posibilitatea de a-~i satisface
cerintele culturale ~ i de a-~i potol i setea de cuno~ti nte .

1. Evidentiati trasaturile specifice ale colectivizarii

'
'
in R.S.S.M.
2. Cum explicati faptul ca procesul de colectivizare a capatat propoftii de masa in anii 1949-

1950.
3. Care au fost consecintele experimentelor
comuniste in agricultura moldoveneasca?
4. Cum apreciati politica industriala a statului
sovietic in R.S.S.M.?
5. Stabiliti locul economiei R.S.S.M. in cadrul
'
politicii economice unionale.
6. Explicati e~ecul politicii industriale in R.S.S.M.
7. Care au fost ratiunile concentrarii intreprinderilor industriale in partea stinga a Nistrului?
8. Care a fost impactul experimentelor sovietice
asupra populatiei din R.S.S.M.?
9. Exprimati-va atitudinea fata de experimentele
sovietice din R.S.S.M.

122

Din cartea lui 1.1. Bodiul ,J(opozou mu1nu.

BpeMR, co6btmuR, pa3dYMbJl. BocnoMunaJlUJl '',
Chi$iniiu, 200 I
Partidu l bol~evicilor, care a condus revolutia socialista, mai corect, cercul ingust al liderilor lui, entuziasmati
de mar~ul triumfal al puterii sovietice, ... printr-o simpla
tragere de condei, a nationalizat marea ~i mica proprietate
asupra mijloacelor de productie, transformind in proprietate de stat nu numai marile intreprinderi, dar ~i industria
me~te~ugareasca , inclusiv atelierele de reparatie a incaltamintei, i mbracamintei ~i obiectelor de uz casnic ...
lntreaga perioada de constructie a socialismului in
U.R.S.S. a fost insotita de degradarea sferei sociale. Cele
mai distructive dintre acestea au fost colectivizarea intensa ~i totala a gospodariilor tarane~ti , deschiaburirea
paftii Tnstarite a satenilor, care organizau mai bine agricultura ~i produceau mai multa productie, deportarea unor
Tntregi popoare, represiile ~i aruncarea i n lagarele situate Tn locuri friguroase ~i pustii a savantilor, oamenilor
de arta, conducatorilor ~i militarilor cu experienta, pur ~i
simplu nesatisfacuti de viata ...
Dupa 70 de ani de constructie a socialismului , situatia ,
evident, s-a schimbat, dar nu s-a reu~it crearea ramurilor
inalt dezvoltate de producere a marfurilor de larg consum,
sfera de deservire sociala a populatiei a ramas sub nivelul
cerintelor contemporane. N-a fast creat un comert civilizat,
destul de asigurat cu marfuri.
Cititi, atent textele. Urmariti' schimbarea de atitudine
a primului secretar al C.C. al P.C.M. fata de principalele
aspecte ale dezvoltarii social-economice ale R.S.S.M.

1. In plan economic, cele mai importante investitii

au fost facute in raioanele de Ia est de Nistru.
Ce explicatii are acest fapt?

2. Conform ideologiei comuniste , industria grea

avea prioritate in politica economica.
Cum a fost implementat acest rationament in
economia R.S.S.M.?

Chiabur ~ taran instarit.

'
Colectivizare - trecerea fortata i n proprietatea cooperatista a pamintului taranilor ~i obligarea acestora
de a munci i n colectiv.
Colhoz - forma de cooperativa agricola de productie
in U.R.S.S.

Reg.imul totalitar comunist In R.S.S. Moldoveneasca (1944-1985)

V

3. VIATA CULTURALA IN R.S.S. MOLDOVENEASCA

'

Odatii cu instaurarea )'egimtllui sovietic, in Ba~~arabia ~fi-a inceput o adeva1atli ofensiva

fmpotriva valorilor cultUIJlle ale poporul1~ri rortJtin. Pentru a-~~i consolida dominatia politicli

in noua repllblicd sovietica, regim11l com11nist a depus e.forturi spre a asigura un anumit nivel de dezvoltare a culturif, 'inva(atn11Jtului, tiin(ei. Societa(ii i-a fo~Yt i1npusd o ideologie ,~t1ainii
aspirtlfii#or national-culttlrale ale poporului bd~tina.
Ideologizarea culturii
lntelectualitatea basaratleana ,

it-. ,vlziunea'' regi_*nuhJi.

co.rnunist

1945

Intelectuam, erau oategorisit

aslfel :
- eei

pre.g_ati~i .I n CQI.ile

roma-

neti - ,intoxisatt' ca ideologi a

.

burgh~~a~~;

~ ceLe-CiQeati-In G.Oiile
vechi
.
.
ruse~.ti
~ ,devotati.siste.muluj so.
.

...

. .

vietic"
'
- cei care, In 1940-19141 , au
,acGeptat
si_
stemul sovi~tfc", dar
.
in 1941 - 194ll. au fdst " racolati"
,,
de rom,ani;
- ,intele'
Gtualii
molcJoveni"
.
.
.
promovali de pmterea sbvietica
in di'ile.rse posturL
..

'

'

. ..

..

'

'

..

Instaurarea regimului sovietic a afectat in mod direct intelectualitatea

basarabeana: o mare parte de intelectuali s-a refugiat in Romania, o alta
parte, cei care au ramas in Moldova sovietica, au fost maltratati sau
"
represati. In locul acestora au fost promovati speciali~ti fideli regimului - originari din stinga Nistrului - ~i un numar mare de persoane recent venite din U.R.S.S., care au monopolizat principalele sfere de activitate elitara ~i de conducere in toate ramurile economiei nationale, inclusiv in activitatea culturala ~i ~~iintifica.
Societatii basarabene i-a fost impusa o ideologie straina aspiratiilor
national-culturale ale popomlui ba~tina~ - ideologia marxist-leninista, care
a dominat toate sferele de activitate spirituala. Regimul totalitar bol~evic
urmarea sa distruga con~tiinta nationala - cea mai putemica cetate a .
neamului.
"
In urma activitatii sistematice a organelor de propaganda se implementa concepjia crearii ,omului nou" (in presa apuseana - homo sovieticus), care trebuia sa se mindreasca. cu patria sa sovietica ~i cultura socialista, sa dispretuiasca lumea occidentala, sa nu dea importanta
particularitatilor nationale, sa cunoasca limba rusa etc.
Pentru a-~i intari pozitiile ~i asigura dominatia in noua republica
sovietica, regimul comunist avea nevoie ca populatia sa posede un annmit nivel de instruire ~i cultura. De aceea, organele de partid ~i de
stat au depus eforturi pentru a asigura un anume progres in aceste
domenii.
"
In consecinta, in perioada postbelica in R.S.S. Moldoveneasca s-au
produs schimbari esentiale, cantitative ~i calitative, in toate sferele de
activitate culturala, invatamint, ~tiinta. Catre mijlocul anilor 70 a fost
introdus 1nvatam1ntul mediu general obligatoriu de zece ani. A fost ereata o retea intreaga de institutii de invatamint superior, mediu de specialitate ~i profesional-tehnic, in care i~i raceau studiile sute de mii de
studenti ~i elevi. S-a largit sistemul de educatie extra~colara prin intermediul institutiilor de culturalizare (cluburi, biblioteci, muzee, cinematografe ), a crescut gradul de informare a populatiei prin intermediul
mass-media (presa, radioul, televiziunea), s-au marit cu mult numarul ~i
tirajele ziarelor, revistelor ~i carjilor editate etc. A avut loc o cre~tere
substantiala a potentialului ~tiintific, care s-a materializat prin crearea,
in 1961, a Academiei de Stiinte (cu un numar impresionant de institute
de cercetari ~tiintifice) ~i a unei retele importante de institute ~tiintifice
pe ramur1.

Monumentul , V.I. Lenin u

instalat In centrul Chiinaului,
In anul 1949

123

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

Pe de alta parte, procesul de dezvoltare a tuturor formelor de instruire ~colara, a invatamintului superior, mediu de specialitate ~i profesionaltehnic a fost insotit de implantarea in con~tiinta tineretului studios a multor valori spirituale ~i cognitive false. Extinderea activitatii institutiilor de
culturalizare ~i mass-media a condus la sporirea gradului de presiune ideologica asupra populatiei, fapt care a deformat procesul de acumulare ~i
fructificare a adevaratelor valori spirituale nationale ~i general-umane.

Proletcultismul
"

Bustul lui Mihai Eminescu instalat

pe Aleea Clasicilor din Chiinau
(1958)

Fenomenul mortii artistului

Este un fenomen inerent literaturii romane din Basarabia

prin insa~i forta lucrurilor: scriitorului i se cerea in mod oficial sa
fie un conformist, un cintaret al
timpurilor noi, atent mai cu searna Ia calendar, opUmist, increzator in idea~urile sociale (comuniste), sa aiba o conceptie afirmativa asupra vietri, sa zugraveasca lupta dintre bine ~i mai
bi ne.
J

Acad. Mihai Cimpoi,

critic literar

Inainte de a incepe eforturile de edificare in domeniul instruirii ~i culturii, regimul s-a manifestat, in primul rind, prin ,opera" de distrugere.
Astfel, odata cu instaurarea regimului sovietic, in Basarabia s-a inceput
0 adevarata ofensiva impotriva valorilor culturale ale poporulu roman.
In anul 1944, prin decret special, a fost lichidat sistemul de instruire ~i
educatie ~colara ~i extra~colara existent in Basarabia, a fost efectuata
trecerea foqata de la alfabetul latin la eel rusesc, prin care s-a dat o
lovitura de propoqii limbii rom.ane, ea fiind de fapt pusa in afara legii.
Ulterior, limba romana a fost, practic, scoasa din uz, fiind in mare parte
inlaturata din procesul de invatamint, ~tiinta, administratie. Aceste schimbari au purtat pecetea deformarilor pagubitoare ale regimului totalitar
comunist.
"
Invatamintul public din Moldova sovietica constituia o parte componenta a sistemului sovietic de instruire. Sub aspect constitutional se
prevedea ,dreptul la invatatura" al tuturor cetatenilor; acest drept era
asigurat prin gratuitatea tuturor tipurilor de invatamint, prin inraptuirea
invatamintului general obligatoriu al tineretului. Ideologia comunista a
dominat structura ~i continutulinvatamintului. Complet erau ideologizate
~tiintele sociale.
Din acela~i unghi de vedere poate fi apreciata ~i evolutia ~tiintei in
R.S.S.M. Indiscutabil, in perioada postbelica a avut loc o cre~tere substantiala a potentialului ~tiintific, dar acesta a fost creat nu in baza unei
evolutii fire~ti sau necesitati interioare de dezvoltare a societatii. Sarcinile ~i problemele puse in fata institutiilor ~tiintifice din Moldova erau
determinate de interesul dezvoltarii diferitor ramuri ale economiei natio,
nale ~i complexului militar din intreaga Uniune Sovietica.
Regimul totalitar a avut o influenta nefasta asupra culturii artistice
(literaturii ~i artei). Oamenii de creatie din R.S.S. Moldoveneasca au
fost obligati sa accepte platforma puterii sovietice, fiind impu~i sa
serveasca ideile partidului comunist, sa respecte strict principiile ,realismului socialist".
De~i oamenii de cultura au creat in acele conditii vitrege un ~ir de lucrari artistice de valoare (Grigore Vieru, Igor Vieru, Dumitru Matcovchi,
Eugen Doga, Maria Bie~u, Ion Druta ~.a.), in ansamblu, anii postbelici
(cu exceptia perioadei dezghetului hru~ciovist) s-au caracterizat printr-o
stagnare evidenta 1n literatura, in arta teatrala, plastica ~i muzicala.
"
.
In distrugerea valorilor spirituale nationale, un loc aparte 1-a ocupat
campania de discreditare, intimidare ~i marginalizare a religiei, insotita
de impunerea, prin toate mijloacele de instruire ~i educatie, a unui ateism

124

Regimul totalitar comunist In R.S.S. Moldoveneasca (1944-1985)

Nicolai Costenco
(1913-1993)
Poet ~i prozator. Animator al
vietii Hterare din Basarabia interbelica. Redactor Ia revista "Viata Basarabiei". in 1940-1955 a
'
fost deportat in Siberia. Autor a
numeroase plachete de versuri
precum i a romanului ,Severograd" (2 volume).
Meritele lietrare i-au fost recunoscute cu intirziere: in 1988 i
s-a acordat titlul de scriitor al poporului, in 1990 - Premiul de
Stat.

Se poate spune ca i n istoria

norodului moldovenesc n-a mai
fost niciodata o perioada de inflorire atit de intensa ~ i multilaterala a culturii nationale, cum
'
este acum , cind ea se dezvolta
pe solul socialismului, i n strinsa
interactiune cu creatia spirituala
a tuturor popoarelor frate~ti ale
tarii noastre.
'

L . I . Br ej ISearetar general
al P.C.U.S., 1978

Compara1i afirma1iile liderului

de partid sovietic cu starea
reala a lucrurilor.

militant ~i vulgar. Lupta cu religia era dusa concomitent cu activitatea

de inHlturare a obiceiurilor ~i traditiilor nationale.
Regimul sovietic a contribuit, de asemenea, la distrugerea unei parti
esentiale din patrimoniul national-cultural al romanilor basarabeni. Astfel, un numar foarte mare de edificii valoroase, multe dintre care constituiau veritabile monumente de istorie ~i cultura in Basarabia (in special din ora~ele Chi~inau, Balti, Orhei, U ngheni ~i alte centre judetene),
au fost aruncate in aer de catre deta~amente speciale la retragerea truin
iunie
1941.
A
urmat
distrugerea
monumentelor
de
cult
pelor sovietice
.
bisericesc. Catre sfir~itul anilor 70, aproape jumatate din bisericile ce
functionau pe teritoriul Basarabiei interbelice (in granitele de astazi ale
Republicii Moldova) erau distruse. Din cauza iresponsabilitatii organelor de resort, au fost distruse multe monumente de istorie, arhitectura ~i
arheologice.
"
In a doua jumatate a anilor 80, anual erau demo late in mediu 10 cladiri-monumente, iar in total, catre anul 1987, au fost pierdute pentru
totdeauna 350 monumente de istorie ~i cultura, iar 80% din cladiri-monumente se aflau in stare de degradare. Toate acestea ne vorbesc despre adevarata atitudine a regimului comunist fata de patrimoniul nationalcultural al romanilor din R.S.S.M.

Politica de rusificare
0 dureroasa pagina din istoria postbelica a constituit-o politica de
deznationalizare ~i rusificare a basarabenilor. Aceasta politica s-a
"
manifestat pe doua planuri: fizic ~i spiritual. In plan fizic s-a actionat
pentru mic~orarea numarului de autohtoni, folosindu-se diverse modalitati: deportari, exterminari, exproprierea fortata, trimiterea la
munca in regiunile indepartate ale U.R.S.S., repartizarea absolventilor
institutiilor de invatamint s uperior in afara hotarelor R.S.S. Moldovene~ti. Deportarile au fost !acute pe motive politice, invocindu-se ,primejdia politica" pe care ar fi reprezentat-o ,chiaburii", fo~tii mo~ieri
"
etc. , ~i pe motive religioase. In acela~i timp, cre~tea numarul ru~ilor
~i ucrainenilor ( activi~ti, D.luncitori ~i speciali~ti transferati la uzinele
~i fabricile basarabene etc.).
Pe plan spiritual, activitatea de rusificare a cunoscut felurite
modalitati: falsificarea istoriei, propagindu-se teoria ca ,poporul moldovenesc" este altceva decit poporul roman; desfa~urarea unei intense
campanii politice ~i ideologice pentru ,nimicirea" intelectualitatii basarabene ~i pentru cultivarea ,datoriei" de a ,servi" ideile comuniste.
Scriitorilor lise recomanda sa ,nu se mai inchine trecutului", ci ,sa invete
a scrie de la scriitorii clasici ru~i".
Asupra populatiei ba~tina~e a fost exercitata o masiva teroare ideologica in ceea ce prive~te falsificarea istoriei romanilor moldoveni, tinta
urmarita fiind desfiintarea con~tiintei de neam ~i focalizarea educatiei
in spiritul intemationalismului proletar ~i al urii fata de statui ~i poporul
roman. Victime ale acestei ofensive au fost generatiile de copii care au
trecut prin sistemul ~colar sovietic, precum ~i cadrele didactice care i~i
:facusera studiile in ~coala romaneasca.
125

_restomatie
'
Istoricul Ion Constantin despre politica de rusificare in Basarabia
Noua doctrina stalinista a nationalitatilor a fast
'
'
formulata In celebrul discurs pe care Stalin 1-a pronuntat
Ia 24 mai 1945 ~i In care el proclama poporul rus drept
cea mai ,eminenta" natiune a U.R.S.S. Acest discurs a
'
fost semnalul unei campanii propagandistice care exalta
virtutile poporului rus, natiunea conducatoare a Uniunii
Sovietice.
Tn timpul lui Nikita Sergheevici Hru~ciov ~i al lui Leonid llici Brejnev, politica de rusificare fortata va fi reluata
sub o forma noua, prin asocierea ucrainenilor ~i a bieloru~ilor. in aceasta ultima faza, rusificarea facea astfel lac
slavizarii natiunilor neruse din imperiul moscovit.
Ritmul rusificarii a fast mai intens In regiunile de,
margine ale imperiului, din Asia ~i Europa, unde Moscova
urmarea sa creeze un cordon etnic rus loial regimului.
A~a se explica de ce unul dintre cele mai puternice ritmuri
de rusificare a fast aplicat In Moldova sovietica, unde
numarul ru~ilor a crescut mai repede declt eel al altar
nationalitati din republica.
Analiza comparativa a politicii de rusificare In timpul
imperiului tarist ~i, respectiv, a celei din perioada comunista comporta observarea unor diferente specifice
Tn varii domenii, inclusiv In eel social. Astfel , daca vechii
boieri romani din Moldova l~i schimbau nationalitatea
pentru a obtine unele privilegii, cazuri similare slnt practic
inexistente In ceea ce prive~te paturile tarane~ti. Sub
regimul sovietic, taranii in~i~i erau amenintati sa-~i piarda
identitatea nationala, fiind fortati sa aleaga intre a fi
asimilati sau a lua drumul exilului siberian. Rezistenta
'

'

'

1. Reliefati aspectele specifice politicii de rusificare.

2. ldentific ati mijloacele de deznationalizare a
populatiei ba,tinae din R.S.S.M.
3. Ce modificari au survenit in viata bisericeasca
'
din Basarabia dupa 19.4 4?

'

deosebita Ia asimilare a taranilor basarabeni a facut ca

'
romanii din R.S.S. Moldoveneasca - locuind in cea mai
mare parte Ia sate - sa fie printre etniile din imperiul
sovietic , care au provocat cele mai mari dificultati
regimului de Ia Moscova. Studii occidentale atesta ca
nationalismul romanesc s-a dovedit unul dintre cele mai
'
puternice din U.R.S.S. , comparabil cu eel al popoarelor
baltice.
Tn privinta mijloacelor ~i procedeelor sovietice de
rusificare, acestea au fast mult mai subtile ~i mai brutale
declt cele din perioada tarista.
Una din primele masuri luate pentru a facilita rusificarea populatiei romane~ti din Moldova dintre Prut ~i
Nistru a fast izolarea provinciei prin obturarea cvasitotala
a comunicatiilor dintre noua republica ~i Romania.
In anul primei ocupatii sovietice a Basarabiei (iunie
1940- 1941 ), cit ~i ulterior, in 1944, odata cu retragerea
armatei ~i administratiei romane, circa 50 000 de oameni ,
in mare parte intelectuali, ~i-au parasit locurile natale,
luTnd calea exodului ~i stabilindu-se in statui roman. in
locul acestora au fost aduce ulterior grupari masive de
populatie rusofona.
A

/on Constantin, , Basarabia sub ocupatie

sovietica de Ia Stalin Ia Gorbaciov",
Bucure~ti, 1994, p. 32-33

Continuati lista deosebirilor dintre politica de

rusificare promovata de regimul sovietic ~i eel tarist.

1. Pe plan spiritual , dupa 1944 s-a

desfa~urat

intensa politica de rusificare.

Ce se urmarea printr-o astfel de politica?
2. Catre sfir~itul anului 1965, Ivan Bodiul, primul
secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist
din Moldova, declara c~ ,limba rusa este
de
. lntel.easa
' ...
toti locuitorii Mofdovei sovietice, tineri sau batrlni, iar
majoritatea acestora o vorbesc curent."
.

4. Dezvoltati ideea precum ca dupa 1944 comunitatile cre~tin-ortodoxe din R.S.S.M. au fost supuse
presiunilor de ordin administratlv ~i dictatului ideologic.
5. Ce intelegeti prin proletcultura?
J

Cum. credefi, cun()~~terea limbii ruse de catre

populafia R.S.S. Moldovene~ti era un prilej de
mindrie sau de alarma?

'

6. Ce se urmarea prin introducerea Umbii ruse in

sistemul del invatamint?
,
7. Comentati sintagma ,poporul moldovenes.c ".
Se deosebe~te el de poporul roman?

126

Rusificare - actiunea de a rusifica; de a se asimila cu

populatia de limba rusa .
ldeologizare - actiunea de a id~ologi~a ; de a atribui
caracter ideologic unor probteme ~Hntifice.
Deznationalizare - actiunea de a deznationaliza; de a
face ca un grup etnic sa-i piarda particularitatile
nation
ale.
,

Regimul totalitar comunist In R.S.S. Moldoveneasca (1944-1985)

4.

MI~CAREA

"'

"'

ANTICOMUNISTA DIN R.S.S. MOLDOVENEASCA

.;'\

In anii 1944-1990, Basarabia a resimfit in mod dz1reros ocupafia U.R.S.S., impunindu-i-se

modellll sovietic in planurile politic, economic $i Cltltltral. Dupii 1985, in contextul creat de
noile concep(ii gorbacioviste, s-au intensijicat formele de afirmare a identita(ii na(ionale.

Atitudinea lui V.T. Savcenko,

originar din Kazahstan, rus,
fara de partid, ,ef de ,antier
Ia Directia
, de constructie
,
'i montare nr. 1 din Chi,inau,
fata de puterea sovieti:c a
19 4 7
in decurs de 30 de ani am in-
su~it ce inseamna puterea sovietica. Promisiuni, sperante, iar in .
consecinta minciuni ~i intrigi.
Acuma mai a vern ~i foamete ~i .
revolta total a a populatiei. Munca
peste puteri, norme mari, salarii
mizere, neindeplinirea promisiuni~or, minciunile presei ~i ale guvernului - aceasta-i viata
, noastra
actual~ ... Va vorbesc voua .(basa- .
rabenilor - n. a), noilor cetateni ai
U.R.S.S.,,
a sta Ia indoiala, ca
sa vedeti partea tenebra a vietii ~i
sa nu dati, crezare ziarelor ,Pravda" ~i , Izvestia".

Forme de actiune in perioada stalinista (1944-1953)

Dupa reocuparea Basarabiei, in 1944, autoritatile sovietice au reluat

actiunea de soviet!zare. Politica antinationala ~i fiscalitatea grea, amplificate mai tirziu de foamete ~i de colectivizare, au declan~at o ampla
mi~care antisovietica ~i anticomunista.
Initial, s-au !nregistrat actiuni
razlet~ .d e r~zt~tenta. Autorii acestora
activau in grupuri mici ~i izolate, de 10- 15 oameni. Treptat, mi~carea
antisovietica capafa un caracfer mai org_~nizat ~i mai combativ.:_Micile
grupuri ..s-au comasat, form!nd org,anizatii ~ob-iective bine definite. In
a doua jumatate a anilor 40 ~i la !nceputul anilor 50, in R.S.S.M., au
activat aproximativ 20_de formatiuni de rezistenta antisovietica. Revoltele au cuprins toate paturile sociale: taranii, muncitorii, intelectualii, micii
negustori ~i functionarii etc.
Mi~carea antisovietica t;lCoperea preponderent partea centrala a republicii. La Soroca a activat, in 1946- 1947, Organizatia Nationala din
tara
Basarabia ,Arca~ii lui Stefan". Nucleul organizatiei era format din tineri pedagogi ~i studenti de la colegiile din Soroca. Calificind dictatura
stalinista ca pericol al civilizatiei umane, ,arca~ii" considerau reunirea
cu Tara-mama singura cale de izbavire de comunism.
Sustineti sau nu atitudinea
Scoala Pedagogica din Balti avea sa devina mai tirziu (1948) locul
'
'
exprimata de autor?
formarii unui alt ,cuib" de rezistenta antisovietica. Aici, studentii Petru
Lungu ~i Ion Moraru formeaza organizatia ,Sabia Dreptatii". Aria de
Crezul membrilor Organizatiei
activitate a formatiunii includea ~i satele Mind!c, Slanina, Suri, ChetroNationale din Basarabia
su,
Zgurita
din
judetul
Soroca.
Partidul
Libertatii,
o
alta
formatiune
de
, Arca$ii lui $tefan"
rezistenta, activa in raioanele Chi~inau, H!nce~ti, Carpineni. Activul
1946
partidului era format in buna parte din intelectuali. Catre 1950, in raioa1. Cred in Dumnezeu ~i in
ve~nicia neamului romanesc.
nele Chiperceni, Rezina, Raspopeni ~i Orhei activa Partidul Democrat2. Cred in comandantul OwN.B.
era
constituita
din
circa
100
de
persoane,
in
majoriAgrar.
Organizatia
,Arca~ii lui ~tefan" .
tate tarani. Scopul P.D.A. era apararea drepturilor ~i asigurarea
3 . Cred in biruinta O.N.B.
,Arca~ii lui ~tefan" ~i voi lupta pina
libertatilor individuale ale taranilor. Con~tienti de uria~a ma~ina de repreIa moarte, caci mai bine mort pe
siune
a
regimului,
membrii
acestor
organizatii
evitau
confruntarea
arpamintul ee-l apar decit v.iu in mii~
mata, activind in ilegalitate.
nile du~manului.
4 . Urasc de moarte dictatura
Odata cu !nasprirea politicii promovate de regimul de ocupatie, lainstalinista, pericolul asupra civiliceputul
anilor
50,
apar
formatiuni
care
opuneau
rezistenta
armata.
Gruzatiei
omene~ti ~i a neamului ro....
man esc.
parea lui Filimon Bodiu ~i ,Armata Neagra" se rafuiau cu activi~tii de
"
5. Urasc de moarte minciuna
partid ~i colaborationi~tii regimului. In unele formatiuni (Uniunea Demo~i tradarea.
Dreptatii,
19501951)
activau
~i
reprezentanti
ai
etniilor
micratica
a
A~a sa ne ajute Dumnezeul
noritare. Ace~tia se asociau luptei comune de rastumare a regimului
Selectati valorile pentru care comunist ~i revendicau libertatea cuvintului, a cultului, a intrunirilor, inluptau ,Arca,ii lui $tefan" .
violabilitatea persoanei, libertatea initiativei particulare.
.

'-

......_

-----........

-..

....

__.I

~~

...

127

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

Initiative ~i sperante in deceniul ,hru~ciovist" (1953-1964)

Declaratia
, C.C. al P.M.R.

22 aprilie 1964
La baza politici i externe a
statelor socialiste se afla principiul coexisten1ei pa~nice intre
tari cu sisteme sociale diferite.
Acest lucru presupune rezolvarea problemelor interna1ionale
litigioase pe calea tratativelor,
fara a se recurge Ia razboi , pe
baza recunoa~terii dreptului fiecarui popor Ia a-~i hotari singur
soarta, respectarii suveranita1ii
~i integrita1ii teritoriale a statelor,
deplinei egalita1i, neamestecul
reciproc in treburile interne.
I

lndemnuri Ia rezistenta
,

Scoala, tefane eel Mare,

Scoala din mormint,
/a-ti sabia cea mare,
Fa dreptate pe pamint.
I

Dupa moartea lui Iosif Stalin, aspiratiile nationale ale basarabenilor

au fost incurajate de unele masuri adoptate la nivel central, in cadrul
a~a-zisului ,dezghet'' hru~ciovist din anii 19 5 3- 1964: amnistierea a
peste 8 000 de familii (25 000 de persoane) deportate pe motivul colaborarii cu ,inamicul" in timpul razboiului; condamnarea cultului
personalitatii (1956); introducerea treptata a normelor ortografice fire~ti
limbii romane; editarea operelor scriitorilor clasici (originari din Basarabia sau din Moldova istorica).
Nazuintele populatiei romane~ti din R.S.S.M. erau insufletite ~i de
contextul international: revolutia din Ungaria (1956); retragerea armatei
sovietice din Romania (1958); tensiunile chinezo-sovietice; politica de
independenta a Romaniei fata de U.R.S.S. materializata prin Declaratia
din aprilie 1964.
"
Incepind cu 1964, autoritatile de la Bucure~ti au pus in discutie posedarea de catre U.R.S.S. a teritoriilor romane~ti; in acest sens era folosit sprijinul Chinei, care afirma ca Uniunea Sovietica stapine~te o parte
a Romaniei. 0 descatu~are spirituala a produs editarea la Bucure~ti, in
"'
1964, a lucrarii lui Karl Marx Insemnari despre romani, in care era
criticata ocuparea Basarabiei de catre Rusia tarista in 1812. Acela~i
efect 1-a avut publicarea romanului Delirul de Marin Preda.
"
In perioada respectiva, confruntarea dintre regim ~i opozanti a purtatun caracter ideologic. Organele de represiune ~i-au schimbat modul
de operare, aplicind metode ~i practici mai subtile: racolarea de informatori, plasarea de agenti in functii de conducere, organizarea de procese publice unor disidenti cu autoritate pentru infractiuni minore etc.
KGB-ul a mentinut in continuare sentimentul fricii pentru a limita manifestarile de opozitie fata de regimul comunist. Protestatarii erau, in maj oritatea cazurilor, intelectuali ~i studenti.
Statui sovietic intensifica persecutiile impotriva cultelor, in special a
Bisericii Ortodoxe. In acceptia ideologilor comuni~ti, con~tiinta religioasa
era incompatibila cu ideologia comunista. Drept replica la campania de
. inchidere a. bisericilor ~i manastirilor s-au inregistrat
actiuni de rezistenta ale clerului ~i credincio~ilor,
manifestate prin demersuri 1naintate diverselor
instante privind deschiderea sfintelor laca~e, oficierea
serviciului divin in limba romana etc. Comunitatea
cre~tin-ortodoxa din R.S.S.M. a protestat impotriva
rusificarii Bisericii moldovene~ti, revendicmd numirea
de ierarhi autohtoni in fruntea episcopiei de la
A

~fx;l

Chi~inau.
Credincio~ii ~i

Manastirea Raciula

comunitatile monastice s-au opus

vehement hotanrii Consiliului de Mini~tri al R.S.S.M
din 5 iunie 1959, care preconiza inchiderea a noua
manastiri: Sumceni, Pripiceni, Tigane~ti, Cu~elauca,
Hirova, Tabara, Raciula, Varzare~ti, Cunicea. Tentativa de inchidere a manastirii Raciula din raionul
Calara~i s-a transformat intr-o adevarata rascoala a

128

Regimul totalitar comunist In R.S.S. Moldoveneasca (1944-1985)

,Ascultati Radio Europa Libera!"

Europa Libera - post de radio cu seaiull.a MOnchen ' in!fiiii:,tat in mai 1951 ~i finantat de
Congresul S.U.A. Din 1995 i~i
are sedh~JII~ Praga. A avut un rol
importt!,Ot in penetrarea informationa1a prin "cortina de tier"
in tarile din centrul ~i estul
Europei.
oin 1952, emit~ i in limba
romana. Din 1994, grila de emisie a postului de radio Europa
Libera contine
emisiuni
speciale
'
pentru ascultatorii din Republica
Moldova.
--'

::'-,;-

',

maicilor ~i mirenilor. Pentru reprimarea rebeliunii, autoritatile au mobilizat 500 de militieni.

'
Politica antireligioasa a statului a generat proteste ~i din partea sectelor religioase. ,Martorii lui Iehova" refuzau categoric sa participe la
alegerile organelor puterii centrale ~i locale, sa satisfaca serviciul militar, raspindeau lozinci antisovietice etc.
Intelectualii moldoveni respingeau politica de vulgarizare a ,limbii
moldovene~ti", exprimau optiunea revenirii la alfabetullatin. Studentii se
pronuntau impotriva denaturarii istoriei ~i culturii nationale; protestele lor
au zadamicit planul autoritatilor de a stramuta la periferie monumentul
Stefan eel Mare ~i Sfint din centrul Chi~inaului.
Intentia Moscovei de integrare a Basarabiei in ,marea familie'' a
U.R.S.S. era doar aparent infaptuita. Ideea romanismului se mentinea,
~i pe ea se sprijinea speranta rena~terii nationale.

Deceptii

~i

sperante in anii 70

In epoca ,brejnevista", procesul de destalinizare s-a intrerupt. In

R.S.S.M. s-a revenit la politica de izolare a cetatenilor dintre Prut ~i
Nistru de fratii lor din Romania. Dar procesul rena~terii nationale s-a
perpetuat, fiind alimentat de Romania prin forme indirecte: condamnarea interventiei sovietice ~i a altor state ale Tratatului de la Var~ovia in
Cehoslovacia (august 1968); vizita pre~edintelui Romaniei, Nicolae
Ceau~escu, In R.S.S. Moldoveneasca in august 1976; sustinerea ideii
ca Basarabia este teritoriu romanesc (prin editarea de manuale, lucrari
de istorie ~i literare, ridicarea acestei probleme la congrese ~i reuniuni
~tiintifice intemationale); publicarea In revistele literare din Romania a
operelor autorilor basarabeni.
Mi~carea anticomunista ~i nationala a fost sustinuta ~i de disidentii
romani stabiliti in Occident, prin activitate publicistica, editoriala, emisiuni radio ~i TV etc.
In acest context, romanii basarabeni ~i-au afirmat aspiratiile nationale
~i antitotalitare, participind la diverse actiuni antisovietice, dintre care majoritatea erau spontane, darla fel de viguroase. De~i cazurile de rezistenta
antisovietica erau izolate, ele aratau starea de nemultumire care domnea In mediul scriitorilor, cadrelor didactice, studentilor etc. In 1970, Ivan
Bodiul, prim-secretar al P.C.M., constata: ,Numarul manifestatiilor
Lozinci scrise pe zidurile
unor cladiri din Chiinau
nationaliste din Moldova nu s-a marit, insa esenta lor s-a schimbat ~i In
Moarte cotropitorilor!
prezent poarta un caracter antirusesc mai pronuntat, fiind In acela~i timp
de orientare filoromaneasca. Ca marturie servesc foile volante dactilograCadre moldoveneti!
fiate sau scrise de m1na ce sint raspindite In republica. In zece luni ale
lntoarceti-ne a/fabetul latin!
'
anului curent au fost Inregistrate 42 de cazuri. Multe dintre ele contin
lntoarceti-ne litoralul!
cerinta despre plecarea ru~ilor din Basarabia ~i unirea cu Romania".
'
Literatura i presa in limba
La Chi~inau ~i In alte localitati activau clandestin grupuri de patrioti,
moldoveneasca!
in mare parte tineret, .care cautau sa mentina treaza con~tiinta natioCetatea Alba ne-au furat-o!
nal a, sa scoata la iveala politica de deznationalizare, de mancurtizare
~i asimilare a romanilor de la rasarit de Prut, promovata de Uniunea
Exprimati-va atitudinea fata de Sovietica. In 1970, In ajunul zilei de 1 mai, Lilia Neagu, eleva a Scolii
aceste lozinci.
de medicina din Chi~inau, ~i Asea Andruh, eleva In clasa aX-a a Scolii
.

129

IST O R IA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORAN A

nr. 1 (actualmente Liceul roman-francez ,Gheorghe Asachi" din Chi~inau),

Din relatarile lui Alexandru
au scris pe ambulante, troleibuze ~i cUidiri din Chi~inau cca 25 de lozinci
Usatiuc despre constituirea
cu
continut
antisovietic.
Frontului National
Patriotic
'
'
In
protestele
adresate
aut9ritatilor,
intelectualii
revendicau:
introi n perioada cea mai grea
ducer ea alfabetului latin, anularea tezei sovietice despre existenta de
pentru noi, in anii 60, cind Ia consinesfatatoare a limbii ~i poporului molddvenesc.
ducerea statului sovietic se afla
Brejnev, iar KGB-ul il avea in frunScriitorii moldoveni, prin mtretinerea contactelor cu colegii lor de peste
te pe Andropov, ne-am hotarit sa
Prut,
prin
publicarea
operelor,
1n
care
1~i exprimau - direct sau indirect infiintam
Frontul
National
Patri-,
'
dragostea fata de Patria-mama, au contribuit esential -Ia mentinearea
otic. A fast o actiune extrem de
'
... '
fl~carifromanismului 1n R.S.S.M~ indrazneata, dar noi i-am facut
'
fata cu succes. Am tinut primul
La sfir~itul anilor 60, la Chi~inau, activa Frontul National Patriotic,
congres in ilegalitate Ia Chi~i...,
rena~terea spirituala ~i nationala a molorganizatie
care
milita
pentru
nau ...
dovenilor, se pronunta pentru pedepsirea ,infractorilor" care au provoAm fost depista\i, arestati ~i
cat daune poporului roman. F.N..P. insista asupra comunitatii etnice ~i
judecati in 1972 Ia a~a-numita
Judecatorie Suprema a repulingvistice a romanilor basarabeni cu romanii din dreapta Prutului. In
blicii [Sovietice Socialiste Mol1972,
Fron~J National Patrio}ic s-a intrunit la yrim~l sau con ies.
dovene~ti - n. a].de
Ia Chr~inau .
.
Dorind sa-~i exprime dezacordul fata de anexarea teritoriilor romaSa nu ultam a apreeia: a fost un
simulacru de proces ca tot ce
ne~ti de la rasarit de Prut de catre Uniunea Sovietica ~i protestul conprivea drepturile omului in odictra politicii de rusificare ~i asimilare a romanilor din Basarabia, Transsui regim existent in epoca. Toti
nistria
~i nordul Bucovinei, sa sensibilizeze opinia publica mondiala asune acuzau , ~i martorii, ~ i judecapra genocidului promovat de regimul de ocupatie 1n provinciile
torul, ~i chiar av_?catii nuniiti, de
altfel, din oficiu . In 1972, am fast
mentionate; sa 1mbarbateze ~i sa mobilizeze rezistenta romaneasca la
condamnat la 7 ani inchisoare
lupta contra ocupantilor, 1n 1971 , un grup de romani basarabeni, trans~i Ia 5 ani de exil. 0 pedeapsa,
nistreni
~i bucovineni - Tudor Basarabeanu, Tudor Ciorescu, Zaharia
s-ar putea spune, exemplara.
Dantu, Gheorghe Ghimpu, Valeriu Graur ~i altii - s-au adresat la Radio
Europa Libera. In mesajullor s-a :Iacut o analiza a situatiei social-politice
Care erau obiectivele Frontului
din
republica,
au
fost
expuse
~i anumite momente din istoria mi~carii de
National Patriotic?
'
eliberare nationala din st1nga Prutului.
resi.!Tit~t ~i .de ul).eCaracterul antinational al regimului totalitar
a
fost
..
le persoane din e~aloane e superioare ale puterii. In iunie-i_u! ie 1_?84, in
Din manifestullansat
de Vasile Vi$CU
ajunul sarbatoririi a 60 de ani ~e la formarea R.S.S.M. , cind o!}~iq_liJ~JilJ
I ulie 19 " 4 de la Chi~inau declan~asera o campanie propagandistica de proJ2ort!i,J!l
care se tr1mbita ca poporul moldovenesc 1n familia frateasca a _popoareCine sint acei care ne condue? in majgritate: ru~i, ucrailor U .R. S. S. a atins culmile realizarilor, Vasile V1~cu, vicepre~edinte al
'
.
neni ~i reprezentanti ai altar naConsiliului de Mini~tri al R.S.S.M., lanseaza un manifest, adresat , moltiuni,
care atJ venit aici neche,
dovenilor ~i moldovencelor, patriotilor neam~lui nQStl1:1", prin care se
mati ~i au devenit o povara in
pronunta impotriva deznationalizarii ba~tina~ilor, cerea folosirea limbii
calea noastra spre libertate
nationc:da. Din componenta sefuateme 1n institutiile statului, extinderea retelei de ~coli nationale la ora~e,
cretarilor comitetelo r ora~ene~ti
retrocedarea
pam1nturilor
stramo~e~ti ra~luite de Uniunea Sovietica in
~i raionale de partid peste 70/o
1940. Manifestul, sub forma de foaie volanta, a fost expediat pe adresa sint ne-moldoveni; Ia ministere
~i comitetele de stat 80-90/o din
unor comitete raionale de partid ~i unor oameni de ~tiinta ~i cultura.
angajati sint neba~tina~i. OriManifestul se ln9h_e ia cu 1ndemnul ca oricine va citi mesajul sa-l multiunde te-ai adresa in limba molplice
~i sa-l raspindeasca prin ora~e ~i -~~te:..
doveneasca, ti se raspunde in
Restructurarea gorbaciovista a stimulat afirmarea con~tiintei nationale
limba rusa. Aproape nici unul din
v enetici nu dorete sa insua romanilor din R.S.S.M. , ajungindu-se treptat la recunoa~terea lfmbii
~easca limb.a moiEiovene.asca.
romane ca 1m a oliciala, revenirea scrisutui la gratia latjna, _o fici_alizaCit timp vom rabda aceasta rurea
tricolorului
ca
drapel
de
stat
(ro~u-galben-albastru), proclamarea
~ine nationala?
-tfidependentei (27 august 199}).
.

...............

/'\ _...

130

.__.. . restomatie
'
s-o distruga. La 2 iulie, cind au mai fost i nregistrati raniti ,
Relatare despre revolta de Ia miiniistirea
Riiciula din vara anului 1959
Noua zile ~i noua nopti au batut clopotele. Maicile
s-au strlns ca un ciorchine llnga icoane, credeau ca
poate .. . le va ajuta Maica Domnului. Experienta trecutulu i
totu~i nu le-a fost de priinta. De Ia 23 iunie plna Ia 2 iulie
au clocotit spiritele mirenilor din sat, din lmprejurimi.
Revolta a crescut lntr-o adevarata insurectie. S-au luptat
cu multa inima, cu mare credinta, [maicele] au Tncercat
sa faca totul In chipul eel mal uman. Zi ~i noapte erau
lnaltate cintece Tntru iertare ~i pocainta.
A venit o comisie sa inch ida manastirea. Apoi alta. Au
aparut militieni, chiar ~i un general, au aparut oameni
inarmati. $i taranii au pus mlna pe furci, imblacie, coase.
Zilnic se duceau tratative. Punctul culminant al revoltei
din primele zile a fost atunci clnd un membru al ultimei
,comisii", mai precis, inspectoarea sectiei raionale de
Tnvatamint K. !vainer, din rautate ~i ignoranta, a incercat
sa patrunda in altar. Dupa legile cre~tine, femeile n-au
voie sa pa~easca in altar, in plus, aceasta femeie, evreica
fiind , era de alta credinta, de~i Ia sigur ca era ateista. ,Ai
dreptul sa Tnchizi ~coli , dar nu manastiri cre~tine~ti. le~i
afara!"
Au venit citeva autocamioane cu militieni , in ziua a
'
opta s-a Tntimplat tragedia , unul dintre ei 1-a impu~cat
pe Semion David Tn burta. Omul a respirat putin ~ i s-a
stins, Tn aceea~i zi au fost raniti llarion Mocreac, Dionisie
Denita, Gheorghe Porcar. $tirile veneau tot mai triste In
manastire , maicile se Tnchinau tot mai adTnc in fata
icoanelor. Llnga peretii manastirii vreo 500 de militieni
se opuneau piepti~ Ia citeva mii de mireni, oameni simpli
de prin satele lnvecinate. Taranii nu vroiau sa piarda
manastirea. Militia facea jocul puterii , vroia s-o prade ,

1. Ce masuri a at;loptat Mo~.cova pentru ca R.S.S.

Moldoveneasca sifse integreze in ,marea familie"
a U.R.S.S.?
2. Care au fost primele forme de rezistenta anticomunista a populatiei din Basarabia?
3. Numiti organizatii de rezistenta armata care au
activat in Basarabia.
4. StabiUti legatura dintre politica promovata de
a.utoritatile
.
, . comuhiste 'i caracterul micarii antisovietice din R.S.S.M.
5. Determinati particularitatile rezistentei antisovietice in conditiile ,dezghetului" hruciovist?
6. Cum ~j-a exprimat atitudinea populatia fata de
politica antireligioasa a statu lui sovietic?
7. Explicati incompatibilitatea dintre ideologia
'
comunista ., i contijnta relig. io~sa.
8. Numiti manifestari de rezistenta antisovietica
din epoca brejnevista.
..

maicile au cedat: au plecat toate din manastire. A urmat

procesul penal: opt oameni au fost condamnati Ia diferite
termene de privatiune de libertate. A~adar, trei mof1i, opt
oameni judecati, citiva raniti - iata cu ce s-a sfir~it acea
teribila drama .. .

Scrisoarea Comitetului Executiv

al Frontului National Patriotic
' ""
""
.
catre cetatenz
'

1968

Poporul roman In ziua de azi e dezbinat in doua paf1i.

Pe de o parte, romanii (circa 20 milioane) din Romania ,
independenti din punct de vedere politic ~i economic,
care infloresc ca natiune ~i-~i construiesc o viata 'cu adevarat frumoasa ~i , pede alta parte, romanii din Basarabia
~i Bucovina (circa 6 milioane ), cotropiti ~i .subjugati de
ru~i (se afla sub cizma ruseasca), si nt amenintati sa
dispara ca popor roman prin rusificare ~i asimilare.
Pentru a duce lupta contra colonialismului rusesc, pentru
a scapa romanii din Basarabia ~i Bucovina de deznationalizare, care, pentru a fi mai u~or rusificati ~i asimilati ,
sint impaf1iti de ru~i in romanii R.S.S.M. , ai Bucovinei ~i
ai regiunii lsmailului; pentru a infaptui marea dorinta de
secole a tuturor romanilor de a se uni lntr-un singur popor
~ i a forma o singura tara romaneasca - Romania , in
Basarabia ~i Bucovina l~i reia activitatea Frontul National
Patriotic de eliberare , care s-a intrun it Ia primul sau
congres .

---

~--------------------------~-----

Tn baza documentelor de mai sus, elaborati un eseu

'
despre micarea antisovietica i anticomunista din
R.S.S.M.

Alexandru Usatiuc, participant activ Ia mi~carea

antisovietica, ii 'amintea, ulterior:
Ti!1utul [Basarabia] se depopula. Pui in situatia de
a muri de foame, multi au trecut Prutul, instalindu-se
in Romania, cu toate ca nici aici nu $e traia pe roze.
Grav este ca a p lecat indeosebi intelectualitatea:
invatatorii, preofii, inginerii. [. ..] 1n locu/lor au fost adui
strainl, care au ocupat posturile vacante. Erau, in general, oameni tara cultura, cu o moralitate indoielnica.
Ce consecinte a avut , politica" de infometare a
populatiei din Basarabia?

Micarea anticomunista - actiune organizata, cu

caracter revendicativ lmpotriva comunismului.
Persecutie - urmarire nedreapta ~i perseverenta a
unei persoane sau institu\ii cu scopul de a-i provoca
pagube sau de a o lichida.

13 1

Test de evaluare
-,.

'

I
I

Jl...i:- -

~
\"

.... -

.L..:IL"

~'0:

~ ""-~
,
~~'.-!' .

-"

..._,

REGIMUL TOTALITAR COMUNIST

iN R.S.S. MOLDOVENEASCA (1944 1985)

'

'

< ..

'

,.\
1'"

..__

'

~""

'

:0 " " '

'

..

.,.,_...
,

.. '9'.

,. ..

''

I. Definiti
urmatoarele
notiuni
istorice:
col,
'
hoz, chiabur, pe~estroika, colectivizare.
15 p.
II. Ordonati cronologic evenimentele din

coloana A, scriind in spatiile libere din coloana

B literele corespunzatoare succesiunii corecte.

A
a) moartea lui Stalin
b) reocuparea Basarabiei de catre
U .R.S.S. spre finele celui de-al Doilea
Razboi Mondial
c) semnarea Tratatului de Pace de
la Paris, care consfintea anexarea Basarabiei de catre U.R.S.S.
d) deportarea ,chiaburilor" din
R.S.S.M.
e) realizarea in Basarabia a colectivizaxii fortate
'

B
1....
2. . ..

3 ....

4 ....
5 ....

15 p.

III. Analizati textul raspunzind Ia intrebarile

...,
ce urmeaza.
Art. 4. Se restabilete .frontiera dintre UR.S.S.
i Romania, fixatii prin acordul romano-sovietic
din 2 8 iunie 1940.
1. Din ce document face parte acest text?
2. Ctnd a fost semnat acest document?
3. Ce urmari a avut acest document asupra
Basarabiei?
4. Ce legatura este intre prezentul text ~i Tratatul de Pace de la Paris ( 1947)?
5. Acest document are urmari ~i in prezent?
25 p.

IV. Alegeti varianta corecta.

1. Conventia de arm.istitiu dintre Romania ~i
Natiunile Unite s-a incheiat la
'
a) 23 august 1944.
b) 12 septembrie 1944.
c) 10 februarie 1947.
2. Conventia de armistitiu dintre Romania ~i
Natiunile Unite s-a incheiat pe .motive
a) politice.
b) religioase.
c) militare.
3. Guvernantii de la Bucure~ti au pus in discutie
stap1nirea de catre sovietici a unor teritorii romane~ti
a) in 1945.
b) in 1964.
c) in 1975.
4. Deceniul ,dezghetului" hru~ciovist a inceput ill:
a) 1945.
b) 1953.
c) 1985.
25 p.

V. Puneti Da sao Nu in dreptul afirmatiilor:

1. Dupa 1944, autoritatile de la Moscova au dorit
sa integreze R.S.S. Moldoveneasca in ,marea familie" a U .R.S.S.
2. In 1956, N. Hru~ciov a criticat cultul personalitatii lui Stalin.
'
3. In timpul deceniului ,hru~ciovist" (1953- 1964),
aspiratiile nationale ale basarabenilor s-au amplificat.
4. Brejnevismul a introdus in R.S.S. Moldoveneasca un regim democratic.
5. Aspiratiile nationale ale populatiei romane~ti din
R.S.S. Moldoveneasca nu au fost influentate de
'
contextul international.
'
6. Dupa 1985, in Basarabia s-a inregistrat o etapa
noua in afirmarea con~tiintei nationale.
10 p.
1'\

1'\

Nota: Se acorda 10 puncte din oficiu.

132

A.

1. EVOLUTIA ROMANIEI DE LA REGIMUL

DE ,DEMOCRATIE POPULARA" LA STALINISM
'
Evolu(ia Ron1aniei, ca ~i a altlJr stat di12 zo1ra ce1ztralii ,i sttd-e~st e1tropea11a, a jost iltjllLelt'

r7

(atii decisiv de acortltlrile realizt1te tie litlerii celor trei 1t1ari P11teri late ( .R.S.S. . 1area
Brita1tie ~iS. .A.). Al'tnil ~..priji1 llocupalt{ilor, ovietici, .C~ . tl tert~~it sii se impu11tt iit viata
JJtJliticii, fnliittJrintlu-si succesil' adversarii, si ajuiJgat'ld a preia l ..Oildl1cerea stattlltli.

Contextul international
'

'
ass

n rt

,.

-7t,;.

...,...
t

1'\

~ ~A.~
f. ~ tiL~..'

Catre sfir~itul celui de-al Doilea Razboi Mondial contextul

international a fost dominat de i1npaqirea sferelor de influenta intre marile
puteri apartinind Coalitiei Natiunilor Unite. In cadrul Conferintelor de la
Teheran (noiembrie-decembrie 1943), Ialta (februarie 1945) ~i Potsdam
(iulie-august 1945), liderii U.R.S.S., S.U.A. ~i Marii Britanii au convenit
asupra organizarii lumii postbelice. Winston Churchill, primul-ministru al
Marii Britanii, aflat in vizita la Moscova in octombrie 1944, i-a propus
lui IosifVisarionovici Stalin un , acord de procentaj" privind statele din
centrul ~i sud-estul Europei; in privinta Romaniei proportia era de 90%
pentru Rusia (Uniunea Sovietica) ~i 10% pentru Aliati (S.U.A. ~i Marea Britanie). La r1ndul sau, I.V. Stalin era convins ca orice armata care
ocupa un teritoriu 1~i impune acolo propriul regim politic. Romania era
practic ocupata de Armata Ro~ie, fapt confirmat ~i prin Conventia de
armistitiu din 12 septembrie 1944.
Anii 1945- 1947 au fost decisivi pentru soarta Europei. Continentul a fost
1mpaqit 1n doua: partea centrala ~i de rasarit (Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Jugoslavia, Romania, Bulgaria, Albania) a trecut sub dominatia sovietica, iar partea occidentala a devenit , lumea libera". Regimul de la Moscova ~i-a impus propriul sau sistem social-politic in zona ocupata. Partea
de vest a evoluat pe o linie democratica, beneficiind de sprijinul S.U.A.

7!
l~

!.

Acordul de procentaj propus

de Churchill i bifat de Stalin
In octombrie 1944

Aprecierile lui I.V. Stalin

privind rolul Armatei sovietice
in impunerea noului regim
in razboiul acesta nu este Ia
fel ca in eel trecut; eel care ocupa
un teritoriu i~i impune ~i sistemul sau social . Fiecare i~i impune sistemul sau acolo unde
ajunge armata sa. Altfel nici nu
se poate.
Din convorbirea
cu un lider iugoslav

Ascensiunea comuni~tilor spre putere

1'\

In anii 1944- 1947, P.C.R. a promovat o politica de aliante, in scopul

de a atrage de partea sa cit mai multe forte ~i de a izola partidele istorice - Partidul National-Taranesc ~i Partidul National-Liberal.
La 26 septembrie 1944 a fost publicat Proiectul de Platforma al
Frontului National-Democrat, la care au aderat, alaturi de P.C.R. ~i
P.S.D., Frontul Plugarilor, MADOSZ-ul (Uniunea Populara Maghiara),
"
sindicatele ~i alte organizatii. In octombrie 1944 s-a constituit Frontul
National-Democrat (F.N.D.), care a declan~at o sustinuta lupta pentru
cucerirea puterii.
133

ISTORIA ROMANILOR . EPOCA CONTEMPORANA

Sub presiunea F.N.D., la 4 noiembrie 1944 s-a format un nou guvem, prezidat de Constantin Sanatescu, care avea un caracter politic;
posturile ministeriale fiind impartite intre F.N.D. , P.N.T. ~i P.N.L. Din
initiativa comuni~tilor s-a declan~at campania de inlocuire a primarilor
~i prefectilor aflati in functie cu membri ai F.N.D. Ministrul de Interne,
national-taranistul Nicolae Penescu, a refuzat sa confirme asemenea
,alegeri", iar F.N .D. a cerut inlocuirea lui.
Dupa o noua criza politica, la 6 decembrie 1944, s-a .c reat guvemul
condus de generalul Nicolae Radescu. In ianuarie 1945, liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej a racut o vizita la Moscova, unde a discutat
cu I.V. Stalin, care a sugerat inceperea ,asaltului decisiv" pentru cucerirea puterii politice de catre F.N.D. ~i incetarea colaborarii cu P.N.T.
si P.N .L.
La 28 ianuarie 1945 a fost dat publicitatii Programul de guvernare
al F.N.D., dupa care s-a trecut Ia organizarea unor mari manifestatii
impotriva Guvernului Radescu. In februarie 1945, la F.N.D. a aderat
Partidul National-Taranesc prezidat de Anton Alexandrescu (desprins
din P.N.T.), ~i s-a incheiat un acord de colaborare intre F.N.D. ~i gruparea liberala condusa de Gheorghe Tatarescu ( exclusa din P.N.L.).
La 10 februatie 1945, Frontul Plugarilor a lansat un apel catre tarani,
prin care ace~tia erau indemnati sa ocupe paminturile mo~ierilor ~i sa
realizeze ,de jos" reforma agrara, promitind ca guvernul F.N.D. va
legifera exproprierea marilor proprietari
~i
improprietarirea
satenilor.
In
.
ziua de 24 februarie a avut loc in Bucure~ti o manifestatie a F.N.D., in
timpul careia s-au inregistrat altercatii intre participanti ~i fortele de
ordine, iar 6 manifestanti au fost omoriti.
Pe fondul tensiunilor politice din Romania, la 27 febmarie, A.l. Vi~in
ski, primulloctiitor al comisarului poporului pentru Afacerile Exteme al
U.R.S.S., s-a deplasat la Bucure~ti, impunind regelui Mihai demiterea
generalului Radescu ~i formarea unui nou guvern, prezidat de dr. Petru
Groza.
Dupa o tergiversare de citeva zile, la 6 martie 1945, regele a confirmat Guvemul Groza, alcatuit din reprezentantii F.N.D. ~i ai gruparii liberale conduse de Gheorghe Tatarescu. De fapt, la 6 martie 1945 s-a produs o schimbare de regim in Romania, rolul decisiv in orientarea guvernului avindu-1 P.C.R., care, la rindul sau, aplica indicatiile primite de la
Moscova. Acest regim era numit ,democratie populara'', ca ~i in cele"
lalte state aflate sub ocupatia sovietica. In urma unui schimb de telegrame intre Petru Groza ~i I.V. Stalin, la 9 martie 1945, partea de nordest a Transilvaniei (care in noiembrie 1944 trecuse sub administratie
sovietica) a fost reintegrata Romaniei.
La 23 martie 1945 a fast legiferata reforma agrara, in baza careia
au fost expropriate 1 4 70 000 ha, dintre care 1 100 000 ha au fost
impartite la circa 990 000 familii de tarani.
Liderul national-taranist
Iuliu
Maniu
a
trimis
la
Conferinta
de
la
'
'
'
Potsdam (17 iulie- 2 august 1945) mai multe memorii prin care arata ca
Guvernul Groza nu avea un caracter democratic ~i denunta masurile
acestuia indreptate impotriva opozitiei (cenzurarea presei, impiedicarea
/'\

Regele Mihai I i A./. Viinski

Ia o parada militara desfaurata
Ia Bucureti

,)

/'\

/'\

Dr. Petru Groza

(1884-1958)
Mln.istru In guverr.J~~ Av~r~.~
cu (1920-1921 i 19'2 6-1927).
A fast propulsat in ptim-planul
vietii politice de catre Moscova,
devenind, Ia 6 martie 1945, pre~edinte al Consilittl~i de Minitri,
func~~: pe care oV~ de:tjne P!(;la
i n iunie 1952. Pr~.~~<:Unte al Prezidiului Marii Adunari Nationale
'

(1952-1958).

'

A actionat
ca un factor mode.,
rator, cautind sa timiteze excesele regimului tot~ltt~r.

134

lnstaurarea

'
-~

n~

..

A 3

BEP10Bli0.1'0 C0Bt'f4 CCCP

0 aarp-QeUJI

..

1. KOJIO:aR PJMMaD ,
:opnc'BQ ~ogo)a. -- ..

3a W)-aeeueaawl an pe3oruuoro noaopor

lJOl .. 'f-llll. Pytalllla I o'J'<ipony pe~~ 0 rar.aepOJi~KOI
N.i*aHd
CON& c o~ e,Pi
diUi llartUI&II I WQilellt.
. .
.
-. <''

'

--~

'

.'. ...

'

~ ~

KOr-'a ~ate
'

aar~n

.. .-.
.op.Uea011
,

). -_

lie onpele.IUOC.

!rO

llCfO

.
~ll'tt!10 ~

.-

aopgeUe I'e~
~.

~.

,,,-,:

,"")

1. t opou pPHllrl .

-nosrJU .

~i

evolutia regimului totalitar In Romania

intrunirilor, arestarea unor adversari politici). Guvemele S.U.A. ~i Marii

Britanii au decis sa nu poarte discutii de pace cu Romania ~i Bulgaria,
deoarece in aceste tari nu existau guverne democratice. Pe de alta parte,
Uniunea Sovietica a anuntat stabilirea de relatii diplomatice cu Romania,
incepind cu ziua de 6 august 1945. Cu o luna in urma, la 6 iulie, Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. a decis decorarea regelui Mihai I cu
cea mai inalta distinctie sovietica- Ordinul ,Victoria".
La rindul sau, regele Mihai, s:fatuit de national-tarani~ti ~i liberali, a
cerut primului-ministru sa demisioneze (21 august 1945). Sprijinit de oficialitatile sovietice, dr. Petru Groza a refuzat. In replica, regele Mihai a
solicitat sprijinul celor trei mari puteri (U.R.S.S., S.U.A., Marea Britanie) ~i, pina la primirea raspunsului, nu a mai contrasemnat actele guvemului, intrind in a~a-numita greva regala.
1'\.

Decretul prin care regele

Mihai I a fast decorat
cu Ordinul , Victoria"

"
~-;w Inlaturarea oponenplor politici.

Preluarea puterii de catre P.C.R.

A

In plina criza politica, s-a des:fa~urat prima Conferinta Nationala a

P.C.R. (octombrie 1945). Programul adoptat era foarte ambitios: industrializarea tarii, desavir~irea reformei agrare, cre~terea rolului statului
in economie. Comuni~tii nu spuneau nimic despre unele dintre intentiile
lor de viitor: partid unic, nationalizare ~i colectivizare, ,o noua societate".
In functia de secretar general al Partidului Comunist Roman a fost ales
Gheorghe Gheorghiu-Dej.
La 8 noiembrie 1945 - ziua regelui Mihai - a avut loc in Bucure~ti
o mare manifestatie antiguvemamentala. Cu acest prilej s-au inregistrat
ciocniri intre opozantii regimului ~i ,muncitorii" adu~i sa sparga intrunirea
din Piata Palatului Regal. Fortele de ordine au intervenit, operind numeroase arestari. In timpul altercatiilor au murit 11 persoane din rindul
sustinatorilor guvemului.
In decembrie 1945, Conferinta mini~trilor de Exteme ai S.U.A., Marii
Britanii ~i U.R.S.S. a decis sa acorde ,sfatul" cerut de regele Mihai; pe
aceasta baza, in ianuarie 1946, in guvem au fost inclu~i cite un reprezentant al P.N. T. ~i P.N .L. ~i s-a hotarit organizarea de alegeri libere. In februarie 1946, S.U.A. ~i Marea Britanie au recunoscut Guvemul Groza.
Dupa ce, in august 1945, marile puteri occidentale declarasera ca
nu vor semna tratatul de pace cu un guvem nedemocratic, dupa ~ase
luni au acceptat prezenta delegatiei Romaniei la Conferinta de Pace de
la Paris. La rindul sau, regelui Mihai I i-a fost conferita ,Legiunea de
Merit" din partea lui Harry Truman, pre~edintele S.U.A.
Campania electorala, lunga ~i incarcata cu acuzatii reciproce, s-a
desfa~urat practic intre foqele guvemamentale organizate in Blocul
Partidelor Democratice (sub conducerea P.C.R.) ~i opozitia reprezentata de P.N.T. ~i P.N.L.
In timpul campaniei electorate s:a judecat a~a-numitul ,proces al marii
tradari nationale", in .urma caruia Ion Antonescu, fostul conducator al
statului, a fost condamnat la moarte ~i executat (1 iunie 1946). Procesul
a fost conceput ~i ca un mijloc de ,demascare" a partidelor istorice, acuzate
ca au sustinut regimul dictatorial ~i razboiul antisovietic.
A

Jon Antonescu Ia procesul

din mai 1946

135

I STORIA ROMA.NILOR . EPOCA CONTEMPORANA

,...

Rezultat e l e oficiale
ale alegerilor parlamen
19 noiembrie 19
B. P.O. a obtinut 347 mandate,
'
P.N.T.- 33, P.N.L.- 3 etc.
'
Repart izarea mandatelor
intre partidele care alcatu iau
B.P.D. era urmatoarea:
~--------------~- "

z
Partidul Social-Democrat
Partidul National-Liberal
'
(Gh. Tatarescu)
Frontul Plugarilor
Partidul Comunist
Partidul Nal ionai-Popular
Partidul National-Taranesc
'
'
(A. Alexandrescu )

80
75
70
61
25
21

In octombrie 1946, Conferinta de Pace de la Paris a aprobat textul

tratatului cu Romania, care prevedea reintegrarea nord-estului Transilvaar~iei la statui roman ~i anularea dictatului de la Viena. Guvemul Groza a
6
folosit aceasta hotarire a marilor puteri in propaganda sa electoraHi.
Alegerile desra~urate in ziua de 19 noiembrie 1946 s-au incheiat,
potrivit date lor oficiale, cu victoria Blocului Partidelor Democratice. Se
pare ca rezultatul fusese stabilit inaintea scrutinului, in cabinetul ministrului de Interne, comunistul Teohari Georgescu. Partidele istorice au
contestat vehement rezultatul alegerilor, adresind memorii de protest guvemului, regelui ~i marilor puteri. La rindul sau, Mihai I a acceptat sa
deschida Adunarea Deptltatilor prin Mesajul Tronului, la 1 decembrie
recunoa~terea
legalitatii
acesteia
.
1946,
act
ce
semnifica
,...
In perioada urmatoare s-a trecut la etatizarea Bancii Nationale (decembrie 1946), instituirea controlului de stat in intreprinderi (iunie 1947),
stabilizarea monetara (august 1947).
La 10 februarie 1947 a fost semnat, la Paris, Tratatul de Pace cu
Romania. De~i a adus o contributie importanta la victoria Aliatilor impotriva Germaniei, Romaniei nu i s-a recunoscut calitatea de stat cobeligerant ~i a fost tratata ca un stat invins. Trupele sovietice ramineau
pe teritoriul Romaniei pina la incheierea tratatului de stat cu Austria.
Dupa
semnarea
Tratatului
de
Pace
de
la
Paris
a
fost
desfiintata
,...
Inalta Comisie Aliata de Control, care a functionat in perioada
armistitiului. Astfel, nici macar formal, S.U.A. ~i Marea Britanienu mai
puteau influenta evolutia situatiei din Romania, care a ramas, practic,
sub,... ocupatie sovietica.
In vara ~nului 1947, guvemul de la Kremlin a cerut state lor aflate
sub dominatia sa sa respinga ,planul Marshall", propus de S.U.A., prin
care se preconiza refacerea Europei devastate de razboi. Totodata,
u niunea Sovietica a decis sa accelereze procesul de lichidare a foqelor
democratice din aceste state.
Pe acest fond, sub pretextul ca un grup de frunta~i ai P.N.T., sub
conducerea lui Ion Mihalache, a incercat sa paraseasca ilegal tara pentru
a constitui un guvem in exil (14 iulie 1947), Iuliu Maniu ~i alti lideri
national-tarani~ti au fost arestati, iar P.N.T. - desfiintat. Procesul care
a urmat (octombrie-noiembrie 1947) s-a incheiat cu grele condamnari
pentru toti arestatii. In august 1947, pre~edintele P.N.L., Constantin I.C.
Bratianu, a suspendat activitatea partidului pe care il conducea. Astfel,

cele doua partide istorice paraseau arena politica.

La 6 noiembrie 1947, P.C.R. a renuntat la ,tovara~ii de drum", gruparea Tatarescu fiind nevoita sa paraseasca guvemul pentru a face loc
unor comuni~ti recunoscuti pentru fidelitatea lor fata de Moscova: Ana
Pauker (la Ministerul de Externe) ~i Vasile Luca (la Ministerul de
Finante).
Ultimul obstacol in calea preluarii integrale a puterii de catre comuni~ti
il constituia monarhia. Romania era singura tara din Europa Centrala ~i
de Sud-Est care mai avea un regim monarhic. La 30 decembrie 1947,
"
regele Mihai a fost silit sa abdice. In aceea~i zi, Adunarea Deputatilor a
adoptat legea privind proclamarea Republicii Populare Romania, in fruntea careia a fost ales un prezidiu provizoriu.
A

Regele Mihai I Ia deschiderea

Adunarii Depulafilor.
1 decembrie 1946

136

_ restomatie
,
Condifioniiri politice cuprinse in Convenfia
de armistitiu
'
12 septembrie 1944

Tratatul de Pace intre Puterile Aliate

$i Romania
10 februarie 1947

Art. 11. Pierderile pricinuite Uniunii Sovietice prin

operatiile militare ~i prin ocuparea de catre Romania a
teritoriului sovietic vor fi despagubite de catre Romania
[ ... ], in sa luind in consideratie ca Romania nu numai ca
s-a retras din razboi, dar a declarat razboi, ~i In fapt duce
razboi contra Germaniei ~i Ungariei, Partile slnt de acord
ca compensatiile pentru pierderile mentionate sa nu fie
platite in intregime de Romania , ci numai In parte, ~i
anume in suma de 300 milioane de dolari ai Statelor
Unite, platind in ~ase ani, in marfuri (produse petroliere,
cereale, materiale lemnoase, vase militare ~i fluviale,
diverse ma~ini etc.).

Art. 1. [... ] Frontiera romano-sovietica este fixata In

con form itate cu Acordul sovieto-roman din 28 iunie
1940.

Art. 14. Guvernul ~i inaltul Comandament Roman

se obliga sa colaboreze cu inaltul Comandament Aliat
(sovietic) Ia arestarea ~i judecarea persoanelor acuzate de crime de razboi.
Art. 15. Guvernul roman se obliga sa dizolve imediat
toate organizatiile prohitleriste de tip fascist aflate pe
teritoriul romanesc, atit cele politice , militare sau paramilitare, cit ~i orice alte organizati i care due propaganda
ostila Natiunilor Unite ~i in special U niunii Sovietice,
nepermitJnd In viitor existenta unor organizatii de acest
fel.
Art. 16. Tiparirea, importul ~i rasplndirea in Romania a publicatiilor periodice ~i neperiodice, prezentarea
spectacolelor de teatru ~i a filmelor, functionarea statiilor T. F. F. (telefon fara fir) , de po~ta , telegraf ~i telefon,
vor fi efectuate in acord cu lnaltul Comandament Aliat
(sovietic).
.
I

1. in ce context international s-a instaurat regimul

de ,democratie populara" in Romania?
2. Care a fost rolul F.N.D. in lupta comuni~tilor pentru cucerirea puterii?
3. Ce rol a avut U.R.S.S. in impunerea Guvernului
Groza Ia 6 martie 1945?
4. Ce intelegeti prin ,greva regala" ~i cum s-a
incheiat ea?
5. Ce importanta are Conferinta Nationala a P.C.R.
din octombrie 1945?
6. Cum apreciati condamnarea Ia moarte ~i executarea mare~alului lon Antonescu?
7. Cum apreciati faptul ca, de~i liderii P.N.T. ~i
P.N.L. au contestat rezultatul alegerilor parlamentare din noiembrie 1946, regele Mihai a participat Ia
~edinta de deschidere a lucrarilor Adunarii Deputatilor.
'

Art. 2. Hotaririle sentintei de Ia Viena din 30 august

1940 sint declarate nule ~i neavenite [... ]
Art. 3. Roman ia va lua toate masurile necesare
pentru a asigu ra tuturor persoanelor de sub jurisdictia
romana , fara deosebire de rasa , de sex, de limba sau
de religie , folosinta drepturilor omului ~i a libertatilor
fundamentale [... ]
Art. 21. Toate fortele ali ate vor fi retrase din Romania
in termen de 90 de zile de Ia intrarea In vigoare a
Tratatului de fata , U. R.S.S. rezervi ndu-~i dreptul de a
pastra pe teritoriul romanesc for\ele armate care i-ar
putea fi necesare pentru mentinerea liniilor de comunicatie ale Armatei Sovietice cu zona sovietica de ocupatie
din Austria [... ]
I

Art. 22. Romania va despagubi Uniunea Sovietica

pentru pierderile cauzate ei prin operatiuni militare ~i
prin ocuparea de catre Romania a teritoriului sovietic
[... ] pentru o valoare de 300 milioane dolari S. U .A. , platibili In decurs de 8 ani de Ia 12 septembrie 1944, in
bunuri (produse petroliere, cereale, lemn, vase maritime
~ i fluvia le, utilaj divers ~i alte marfuri).
Comparati principalele prevederi ale Conventiei de
armistitiu din 12 septembrie 1944 cu cele ale Tratatului de Pace din 10 februarie 1947.

1. Comentati afirmatia lui Stalin potrivit careia ,eel

care ocupa un teritoriu i~i impune ~i sistemul sau
social".
2. Sesizati vreo legatura intre declaratiile lui Stalin
~i , acordul de procentaj" propus de Churchill in
octombrie 1944?
3. Apreciati activitatea Guvernului Groza (aspecte
pozitive ~i negative).
4. Ce semnificatie are decorarea regelui Mihai cu
Ordinul , Victoria"?
5. De ce Romania nu a obtinut,
Ia
Conferinta
de
,
'
Pace de Ia Paris, statutul de cobeligerant?

Cobeligeranta - situatie i n care se afla un stat care

participa Ia un conflict armat alaturi de alte state,
i mpotriva unui inamic strain , fara a face parte din
alianta cu statele alaturi de care participa Ia lupte.

137

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

2. SOVIETIZAREA ROMANIEI {1948-1958)

D11pii 1 9'48, ecoi'IOJIIia rtJmiilletlsca a .ft)St e ..trill~ 11ratii /t111da11Ze 1tal pri1t lit:l1itlarea
proprietii{ii pril'aie $i crearea celei St)ciali.~te. ,..fltlh i~rllpat.:tl'll nt.lltstrittli:iirii ~i al !tr!Jtlliziirii"
"11 perioadtl 1948-19l19 s-a11 prt>tltts mari ll''alzsforlt~tl'ri St)ciale $i deJflo.graflce. l11 (:fJIItfitille
e;. rer1ze llejavorabile, RtJnJliniei i s-a ilt1ptl.5 regillltll socialist-ttJtalitarist. t~e.t;te sl1inziJiiri a11

afectat toate structllrile politice.

"
Politica interna

Anul 1948 marcheaza trecerea statelor aflate sub dominatia

, sovietica de la regimul de ,democratie populara" la eel socialist de tip totalii ntemeietorul ,socialismului
!?tiin1ific", Karl Marx, aprecia ca
tar, caracterizat prin: sistemul de conducere printr-un singur partid; ample
societatea comunista se va caactiuni represive impotriva adversarilor politici; nationalizarea principaleracteriza printr-o puternica dezlor mijloace de productie; dezvoltarea economiei nationale pe baza plavoltare, in primul rind, econominului unic; colectivizarea foqata a agriculturii; ideologizarea 1nvataminca.
Esenta societatii comuniste
tului, ~tiintei ~i culturii. De regula, acest regim este numit comunist, de~i
consta in principiul de repartitie
la
vremea
respectiva
el
se
consid_
e
ra
a
fi
socialist.
a bunurilor: ,De Ia fiecare
dupa
.
In februarie 1948 s-a realizat ,unificarea" Partidului Comunist Roman
munca sa, fiecaruia dupa necesitati 0" in fapt, o asemenea
cu Partidul Social-Democrat, sub numele de Partidul Muncitoresc
societate nu a existat i nu va
Roman. A fost, de fapt, o ,inghitire" a P.S.D. de catre P.CoR. S-a ajuns
exista, ea fiind doar o utopieo
astfella sistemul de guvemare printr-un singur partid, care ~i-a impus
loan Scurtu,
propria
sa
ideologie
~i
linie
politica.
In
functia
de

secretar
general
al
,,lstoria contemRorana
P.M.R. a fost ales Gheorghe Gheorghiu-Dej.
a Romaniei (19.1 8-2003)'',
p. 166
La 13 aprilie 1948 a fost adoptata Constitufia Republicii Populare
- -Romane, document care a creat cadrul juridic al noului regim. In textul
Meditati asupra utopismului ei se afirma ca ,intreaga putere de stat emana de la popor ~i apaqine
principiului de repartitie a bu- poporului" Constitutia desfiinta principiul democratic al separatiei punurilorin societatea comunista.
terilor in stat. De asemenea; s-a introdus ideea exproprierii bunurilor
particulare ~i trecerii lor in proprietatea statului.
Pe baza noii legi fundamentale au fost alese organele de conducere
ale statului: Prezidiul Marii Adunari Nationale, avindu-1 ca pre~edinte pe
Constantin I. Parhon; guvemul condus de dr. Petru Groza, in care Gheorghe Gheorghiu-Dej era prim-vicepre~edintele Consiliului de Mini~tri (functie
nou infiintata), pre~edintele Consiliului Economic Superior, coordonatorul
activitatii ministerelor economice ~i financiare. Astfel, secretarul general
al P.M.R. devenea mdrumatorulintregii politici economice a tariio
In decembrie 1950 s-a inraptuit o reforma administrativa prin care
tara a fost impaqita in raioane ~i regiuni, dupa modelul sovietic; s-a
inlocuit vechea structura a administratiei locale prin organe ale puterii
de stat numite ,sfaturile populare".
In septembrie 1952, a fost adoptata o noua constitutie, care consacra, pentru prima data in istoria Romaniei, rolul politic conducator al unui
partid politic (Partidul Muncitoresc Roman) ~i mentiona ca ,Republica
Prezidiu/ .Provizoriu
Populara Romana a luat na~tere ca urmare a victoriei istorice a Uniunii
a/ Republicii Populare Romane.:
Sovietice
asupra
fascismului
german".
In
acela~i an, dr. Petru Groza a
Constantin I. Parhon,
devenit pre~edintele Prezidiului Marii Adunari Nationale, iar GheorghiuMihail Sadoveanu, tefan Voitec,
/on Niculi, Gheorghe Stere
Dej a fost ales pre~edintele Consiliului de Mini~tri.
~

'

.j

..

'

-~

--

~-

138

'

lnstaurarea

~i

evolutia regimului totalitar In Romania

Masuri pe plan economic

Gheorghe Gheorghiu-Dej

(1901-1965)
Muncitor electrician.
Membru
..
al.~artidultf!i Comuaist din 1933,
du~a greVele cef~Htilor, condamnat Ia 12 ani munca silnica .
.. .. 23 aijgust 1~~~4 , rlf(njstru
in ai muJte rinduri. Secretar
general al R.C.R. i P.M.R. (1945191$4 ), pri.m::.s ecretar al C. C. al
P.-M .R. (1 9'5 5-1 ~:5) , prjm-ministru (19,p2-1955), pre~din'"" ~
" '
t . . Con~(,Jj;lJ.dui di .,Stat (1,.96~1 . ). A instaurat cu sprijinul
sovietic regtimul
comunist in Ro...
m,@IJja. Apor'a obtiflut retr~gerea
trupelor sovietice (1958) i a
asi,.g urat a noua orientare a
pcili
)licii externe a RomarJxlfli
prin
;:, ...
.
.
DeCiaratia din aprilie 19()#.
'

~~u:v-

q:~:;:.t"~

Era mai detept decit toti,

calitate pe care nu i-o poate
contesta nici unul care a fost in
apropierea sa, indiferent ca i-a
fast prieten sau duman... . Dej
era i extrem de viclean i sigur
ahtiat dupa putere. Nu mai tie
cum 1-a desemnat
nirneni exact
-,.
Stalin in fruntea partidului.
-. '-:.

Alexandru Birladeanu,
un apropiet colaborator

La 11 iunie 1948 a fost adoptata Legea cu privire la nationalizare.a

principalelor mijloace de productie (mtreprinderi industriale, miniere, bancare, de asigurari ~i de transporturi).
Aceasta lege a vizat distrugerea proprietatii private ~i generalizarea
"'
proprietatii socialiste ill industrie, banci, transporturi. In perioada de inceput, regimul a menajat mica burghezie, care ~i-a pastrat atelierele,
"'
pravaliile etc. In conformitate cu doctrina economica stalinista, economia a fost orientata spre industrializare. S-a urmarit mai ales dezvoltarea industriei siderurgice ~i a celei constructoare de ma~ini.
Legea din 11 iunie 1948 a fost urmata in acela~i an de alte nationalizari: a tuturor institutiilor bancare ~i de credit care mai erau in posesiunea capitalului privat; a liniilor de cai ferate particulare; a spitalelor,
policlinicilor ~i altor institutii sanitare aflate in proprietate privata; a cinematografelor, studiourilor de filme etc. La 20 aprilie 1950 au fost
nationalizate imobilele apaqinind fo~tilor industria~i, mo~ieri, bancheri,
comercianti.
'
Mecanismul de organizare a economiei centralizate s-a intemeiat pe
sistemul de conducere pe baza de plan; au fost experimentate doua
planuri anuale (1n 1949 ~i in 1950), apoi s-a trecut la planuri cincinale
(primul cincinal a fost intre anii 1951 ~i 1955): Astfel a inceput dezvoltarea economica planificata, avind la baza centralismul economic,
desfiintindu-se practic libera initiativa ~i creativitatea individuala. Potrivit aprecierilor oficiale, primele trei planuri cincinale ( 1951- 1965) au
asigurat crearea bazei social-economice ~i tehnico-materiale a societatii
socialiste. Proprietatea ,lntregului popor" a fost generalizata.
Av~nd drept model industrializarea sovietica, comuni~tii romani au
trecut de la structura preponderent manuaUi a activitatii de productie cu un procent de 76% din total - la munca mecanizata. Directiile obligatorii ale procesului de industrializare erau considerate: electrificarea,
mecanizarea complexa, automatizarea productiei, chimizarea, cre~terea
~i dezvoltarea industriei producatoare de ma~ini.
Industriei romane~ti i s-au alocat fonduri considerabile. Ca rezultat, au fost create multe capacitati productive In toate judetele, s-a trecut la electrificarea tarii, au fost construite mari obiective industriale,
s-a raurit o industrie noua cu multe ramuri ~i subramuri. Acest proces
a creat numeroase locuri de munca in industrie ~i servicii, invatamint,
sistemul sanitar. Romania a cunoscut mutatii calitative, transformindu-se intr-o tara industrial-agrara. Rata acumularilor, necesare investitiilor ~i industrializarii, a fost in aceasta perioada una dintre c ele mai
ridicate din lume. Industrializarea - ca motor al cre~terii economice a
Romaniei - s-a realizat preponderent pe cale extensiva, prin marirea
personalului ~i a investitiilor.
Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman din
martie 1949 a elaborat programul vizind transformarea socialista a
agriculturii, prin care s-a urmarit ca aceasta ramura a economiei
nationale sa fie trecuta sub controlul statului. Dupa.modelul sovietic,
s-au infiintat gospodarii agricole colective (G.A.C.) ~i gospodarii
'

139

ISTORIA ROMANILOR . EPOCA CONTEMPORANA

Din planul general

de sovietizare
- Se va urmari ca functionarii
'
de stat ( exclusiv organele de
securitate i din industria minelor) sa aiba retributii mici. Aceasta se refera indeosebi Ia sfera
sanatatii, justitiei, culturii, respectiv Ia cei care detin functii de
conducere.
- Nu este permisa realizarea
acelor inventii care ar asigura
creterea productiei de produse
finite i, paralel cu aceasta, scaderea productiei ~i a extragerii
de materii prime care ar impiedica indeplinirea deciziilor. Daca
o inventie a devenit cunoscuta ,
'
trebuie organizata vinzarea acesteia in strainatate pe valuta din
Vest, pe motiv ca e prea costisitoare in tara.
'
- Punctualitatea transporturilor de orice gen trebuie perturbata.
- Trebuie extinsa birocratia
'
statului in eel mai inalt grad in
toate domeniile. Este admisa
critica activitatii organelor administrative, insa nu se admite
nicidecum scaderea numerica
a personalului i nici functionarea normala a aparatului birocratic.
- A se impiedica aprovizionarea buna a pietei interne.
- Se va cauta ca acei care
lucreaza in diferite functii,
, indiferent cit de mici, sa fie schimbati,
i inlocuiti cu muncitori cu cea
mai mica pregatire profesionala, necalificati.
'
- Trebuie ca Ia facultati sa
'
ajunga cu prioritate, sau in mod
exclusiv, cei ce provin din cele
mai joase categorii sociale, cei
care nu sint interesati sa se
'
perfectioneze Ia nivel inalt, ci
doar sa obtina o diploma.

Fragment din directive/a

NKVD-ului emise
Ia 2 iunie 1947 cu privire
Ia tarile lagarului socialist
Determinati domeniile in care
'
se orienta imixtiunea organelor

repres1ve.

agricole de stat (G.A.S.). Practic, ele erau conduse de catre guvern,

care indica tipurile de cultura ~i fixa preturile bunurilor agricole. Membrii cooperatori aveau voie sa-~i pastreze mici loturi de pamint, care
sa nu depa~easca 0,15 ha.
Colectivizarea s-a racut prin masuri de constringere pe scara larga.
Multi dintre proprietarii de pamint care aveau ezitari in fata inscrierii in
G.A.C. sau care nu erau de acord cu transformarea socialista din agricultura erau trimi~i in fata tribunalelor, de unde luau drumulinchisorilor.

,Revolupa culturala"
Paralel cu modificarile in toate structurile statului (economice, sociale, politice), a fost declan~ata o ,revolutie culturala".
Domeniul culturii a fost afectat de totalitarismul politic, de tendinta
subordonarii intregii societati dogmelor comuniste. In anii 1944-1947 a
existat o deruta totala in lumea intelectualitatii, a oamenilor de cultura.
Reformele din 1948, privitoare la invatamint, ~tiinta, institutii de cultura,
au dus la o politizare ~i discreditare a acestor sectoare. Anihilarea
personalitatilor ~i respingerea valorilor trecutului, politizarea excesiva au
fost dominantele ,obsedantului deceniu" (1948- 1958). Originea sociala
~i tinuta politica au devenit norme de promovare a cadrelor, alaturi de
propaganda de~antata, subordonarea spiritualitatii unui perimetru de idei
stereotipe apaqinind ,clasicilor marxism-leninismului".
Preluindu-se modelul sovietic, a fost ,,revolutionata" ~i ~coala. Prin
legea din august 1948, invatamintul a devenit laic ~i exclusiv de stat,
desfiintindu-se ~colile particulare ~i confesionale; religia, ca obiect de
studiu, a fost scoasa din planurile de mvatammt. Politizarea invatammtului,
epurarile masive din rindul personalului didactic ,compromis", instituirea
manualului unic, mistificarea istoriei nationale au fost principalele efecte
ale noii structuri educative din Romania.
A inceput o vasta campanie de rusificare, intemeiJ;J.du-se Editura ~i
Libraria ,Cartea Rusa", Institutul de Studii Romano-Sovietice, Muzeul
Romano-Rus, Institutul Pedagogic de Limba ~i Literatura Rusa ,Maksim Gorki". Limba rusa a devenit obligatorie in invatamint, fiind predata
din clasa a IV-a primara ~i terminind cu anul III de facultate, astfel ca
era lnvatata timp de 10 ani.
In arta domina proletcultismul, care punea accentul pe factorul ideologic, al educatiei in spiritul conceptiei proletariatului despre lume ~i viata.
Cenzura se exercita in toate domeniile (presa, radio, literatura, arta, muzica etc.). Chiar ~i corespondenta personala era supusa cenzurii.
A

Schimbari in plan social

Masurile luate in economie au avut importante consecinte pe plan
social: statui a pomit o ofensiva generala impotriva burgheziei ~i mo~i
erimii, considerate clase reactionare. Contra lor s-a organizat o represiune nemaiintilnita in istoria neamului.
Oamenii au fost confruntati, dupa 1948, cu rezultatele revolutiei socialiste: desfiintarea proprietatii private ~i prin aceasta a burgheziei ~i
mo~ierimii, incadrarea intr-un anumit plan de activitate, impus de stat.

140
'

lnstaurarea !?i evolutia regimulu i totalitar In Romania

"

In vidul social creat s-a promovat o clasa muncitoare obedienta fata de

Rusificarea Romaniei
directivele partidului comunist.
1948
"
In conditiile trecerii de lao economie agrar-industriaHi spre o sociLimba rusa este cea care ne
in
prima
perioada,
forma
principala
de
mobilitate
a
etate
industrializata,
ajuta sa cunoa~tem ~i sa ne
foqei de munca a fost deplasarea dinspre activitatile agricole spre cele
insu~im uria~a experienta a tarii
'
'
socialismutui, sa cunoa~tem i
industriale. Acest fapt a produs mutatii spectaculoase atit la nivel de
sa ne insuim cea mai inalta
structura sociala, cit ~i in sferele vietii materiale ~i culturale. Perioada
cuttura , ~tiin'a ~i arta din lume,
de instruire ~i de pregatire profesionala a fost mai scurta ~i tinerii au
uria~ele cuceriri tehnice , puse
putut trece, chiar 1n primii ani de munca, dintr-o categorie socioi n slujba pacii ~i bunastarii oamenilor muncii. Aceasta constituie
ocupationala in alta. A crescut rapid populatia urbana, fapt ce a influentat
o condi,ie esen,iala pentru
existenta a milioane de oameni.
construirea socialismului in tara
'
'
Originea sociala a determinat evolutia socioprofesionala a descennoastra. Limba rusa este timba
in care s.i nt scrise geniateJe opdentilor. Multi tineri provenind din familii de burghezi, mo~ieri, chiaburi,
ere ale lui Lenin ~i Stalin. Odata
fo~ti legionari etc. nu au putut urma ~coala; au suferit alaturi de parintii
cu raspindirea limbii ruse , se
"
lor,
nu
puteau
ocupa
anumite
functii
publice.
In
acela~i timp, numero~i
raspindete nobita ideotogie
tineri din lumea satului au strabatut treptele educationale devenind inteninist-stalinista etc.
Barbu Zaha r esc , telectuali, activi~ti de partid ~i de stat etc.
.

rector at lnstitutului Pedagogic

de Limba ~i Literatura Rusa
,Maksim Gorki"

Politica externa
"

In anii 1948- 1958, politica extema a Romaniei a fost complet sub"

ordonata intereselor Kremlinului. In 1949 s-a creat Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (C.A.E.R.) - organizatie internationala de colaborare economica 1ntre statele socialiste. Membrii fondatori au fost:
Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Romania, Ungaria, U.R.S.S. Ulteri, Colaborarea"
or au aderat Albania - 1949 (din 1962 nu a mai participat); R.D.G. sovieto-romana (1945-1956)
1951 ; Mongolia - 1962; Cuba- 1972 ~i Vietnam - 1978; Jugoslavia a
in sovietizarea Romaniei un
avut statut de observator. C.A.E.R. a avut drept scop satelizarea fata
rot important t-au jucat societade
Moscova
a
tarilor
membre,
at1t
pe
plan
economic,
cit
~i
politic.
tile
mixte
sovieto-romane
sov,
Obiectivul acestui organism consta in armonizarea planurilor economice
romurile - care au pretuat, sub
controlullor, i ntreaga economie.
~i organizarea unor schimburi ,avantajoase" privind produsele de baza,
Exploatind teza ,ajutorului sonecesare
economiilor
nationale.
Tarile
satelit
ale
U.R.S.S.
au
fost
piavieti.c neprecupetit ~i dezinteresate
intr-o
totala
dependenta
fata
de
economia
sovietica,
cu
asentiRomaniei
se
scursat", bogatiile
,
geau spre rasarit. In Romania
mentul deplin ~i alliderilor comuni~ti locali (nationali). Prin C.A.E.R.,
functionau 18 sovromuri , intre
U.R.S.S. a aplicat o politica hegemonica ~i discretionara, dar nu a reu~it
'
care:
sa integreze ansamblul economiilor nationale din acest organism ecoSovro~petro l

nomic,
aflat
sub
tutela
sa.
Sovromtransport
Economia romaneasca a fost putemic afectata de existenta sovromSovrombanc
Sovromtemn
urilor - societati mixte romano-sovietice, create in 1945, prin care o buna
Sovromchim
parte din avutia nationaUi a fost exploatata in favoarea U.R.S.S. AcesSovromconstructii
'
tea
au
fost
desfiintate
in
1956.
Sovromtractor
'
"
In 1955 s-a incheiat Tratatul de la Var~ovia, prin care armatele stateSovromgaz
Sovromcarbune
lor socialiste erau puse sub comanda Uniunii Sovietice. Tratatul de la
Sovromasigurare
Var~ovia era o replica la Pactul Nord-Atlantic (NATO), constituit in 1949
Sovromutilaj petrolier
sub conducerea S.U.A.
Sovromnaval
Sovromcuart
Relatiile Romaniei cu statele occidentale au fost inghetate; datorita
'
razboiului rece, declan~at in 1946, lumea a fost impaqita in blocuri anta Determinati, domeniile de ,co- goniste, cu consecinte extrem de negative pentru statele aflate in blocul sovietic.
laborare" sovieto-romana.
...

141

_ restomatie
'
Constitufia din septembrie 1952

Constitufia din aprilie 1948

Art.1. Republica Populara Romana este un stat popular, unitar, independent ~i suveran [ ... ]
Art. 3. in Republica Populara Roman a Tntreaga putere
de stat emana de Ia popor ~i apartine poporului [... ]
Art. 11. Cind interesul general cere , mijloacele de
productie, bancile ~i societatile de asigurare , care slnt
proprietate particulara a persoanelor fizice sau juridice,
pot deveni proprietatea statului, adica, bun al poporu lui,
In conditiunile prevazute de lege [ ... ]
Art. 16. Dreptul de a alege il au toti cetatenii care au
i mplinit vlrsta de 18 ani , iar dreptul de a fi ale~i , cei care
au i mplinit vi rsta de 23 de ani. Nu se bucura de dreptul
de vot persoanele interzise, lipsite de drepturi civile ~i
politice ~i nedemne, declarate ca atare de organele in
drept, conform legii [ ... ]
Art. 37. Organul sup rem al puterii in stat a Republici i
Pop ulare Romane este Marea Adunare Nationala a
R.P.R. [... ]
Art. 66. Organul suprem executiv ~ i administrativ al
R.P.R. este Guvernul.

....

Ce principiu democratic fundamental desfiinta

Constitutia din aprilie 1948?

1. Prin ce se caracterizeaza regimul comunist

(socialist-totalitar)?
2. Ce semnificatie
, are crearea Partidului Muncitoresc Roman?
3. Ce consecinte a avut legea privind nationalizarea principalelor mijloace de productie, din 11
iunie 1948?
4. Ce intelegeti prin , transformarea socialista a
agriculturii"?
5. Cum apreciati , ruperea cu trecutul" in domeniul
culturii?
6. Care au fost principalele mutatii in plan social
inregistrate in anii 1948-1958?
7. Cum apreciati politica extern a a Romaniei?

1. Apreciati rolul industrializarii (aspecte pozitive

~i negative).
2. De ce procesul de rusificare a culturii romane~ti
nu a avut rezultatele dorite de ocupantul sovietic?
3. Care au fost factorii determinanti in procesul
de sovietizare a Romaniei?
4. Comentati urmatoarele prevederi constitutionale:
Art. 6. Bogatiile de orice natura ale subsolului ,
zacamintele miniere, padurile, apele , izvoarele de
energie naturala, caile de comunicatie ferate, rutiere,
pe apa ~i i n aer, po~ta , telegraful , telefonul ~i radioul
apartin statului , ca bunuri comune ale poporului.

142

Capitol introductiv
Republica Populara Romana este un stat al oamenilor muncii de Ia ora~e ~i sate. Republica Populara Romana a luat na~tere ca urmare a victoriei istorice a Uniunii
Sovietice asupra fascismului german ~i a eliberari i
Romaniei de catre glorioasa armata sovietica, eliberare
care a dat putinta poporului muncitor, in frunte cu clasa
muncitoare condusa de Partidul Comunist, sa doboare
dictatura fascista , sa nim iceasca puterea claselor exploatatoare ~i sa faureasca statui de democratie populara ,
care corespunde pe deplin intereselor ~i nazuintelor
maselor populare din Romania. [... ]
Art. 16. Regimul de statal Republicii Populare Romane este regimul democratiei populare , care reprezinta
puterea oamenilor muncii.
[ ... ] Art. 22. Organul sup rem al puterii de stat a Republicii Populare Romane este Marea Adunare Nationala a
Republicii Populare Romane.
[...] Art. 86. Partidul Muncitoresc Roman este forta
conducatoare atit a organizatiilor celor ce muncesc, cit ~i
a organizatii lor ~i institutiilor de stat.
Ce prevedere esentiala era introdusa in Constitutia
din septembrie 1952?

Prin lege se vor stabili modalitatile de trecere i n

proprietatea statu lui a bunurilor enumerate in alineatul
precedent, care, Ia data intrarii in vigoare a prezentei
Constitutii, se aflau i n miini particulare [ ...]
Constitufia Republicii Populare Romane, 1948
5. Micile i ntreprinderi ~i ateliere nu au constituit
obiectul nationalizarii-.
,
Precizati cauzele ~i factorii care au favorizat
mentinerea acestora.
'
6. Realizati o dezbatere pro ~i contra asupra
nationalizarii in general. Cunoa~teti ~i alte forme de
infaptuire a nationalizarii? Poate avea nationalizarea
un rol benefic? In ce conditii?
'
7. in baza textului de mai jos, argumentati de ce in
Romania, fata de U.R.S.S., pamintul nu a fost nationalizat.
Art. 9. Pami ntul apartine celor ee-l muncesc. Statui
protejeaza proprietatea de munca taraneasca . El
i ncurajeaza ~i sprijina cooperatia sateasca. Pentru a
stimula ridicarea agriculturii, statui poate crea intreprinderi agricole, proprietatea statulu i.
Constitufia Republicii Populare Romane, 1948
I

8. Gospodariile tarane~ti mici ~ i foarte mici (intre

0, 5 ha ~i 3 ha) reprezentau 53,2/o din totalul gospodariilor indiv iduale. Ele foloseau mijloace tehnice
rudimentare.
in aceste conditii , colectivizarea era catea de a
'
aduce prosperitate
satului
romanesc?
Argumentati
.
'
raspunsul.

lnstaurarea

~i

evolutia regimului total itar In Romania

"

3. REPRESIUNE, 'REZISTENTA, LUPTA PENTRU PUTERE

'

"ttpo(i st.Jl'ieticii itllplllte,.e ttl l regin1 t 110 itar represi ' au ge11erat tJ l'ie rezisten(a di11
JJartea rl'" tlil i/t)J; cr.-re a "r1briicat fo 1. e -ariate. A11 e:t:istnl ~; ctJfabrJI"a(itJni$ti din 1indul (:elor ca11 ~ n~1Jiratt o a,scellSitttte i11 cad1t1l troultti regil tlal'" ~i a ttlln"a ct1re cii1ttau sii scaJJt! de
epre.si~ e. Pe de a d pa '"le Ia ,,;,.,eltll condttce ii 1~. I.R. L-a ;, egistrat o luptii pe11tr11 flltte~. ..are s- f tclreiat " v cttJria
i lreorgl1e Glleorgl1iu- ej.
4

Represiunea
"

Inceputul anilor 50 s-a caracterizat printr-o amp Hi represiune politica.

Dupa semnarea Tratatului de Pace de la Paris, in februarie 1947, trupele sovietice ~i consilierii trimi~i de Kremlin in Romania aveau rolul de
a controla, supraveghea, verifica ~i de a asigura dominatia asupra noilor
institutii create ~i, in special, a organelor de ordine ~i informatii: Direcfia
Generala a Securitafii Statului (august 1948), trupele Ministerului
Afacerilor Interne (decembrie 1948), militia populara (ianuarie 1949).
Consilierii sovietici aveau misiunea sa supravegheze, sa indrume ~i sa
controleze intreaga activitate economica, politica, sociala ~i culturala din
Romania.
Securitatea Statului, condusa de Pantelimon Bodnarenko (cu numele
romanizat Gheorghe Pintilie), ajutat de Boris Griimberg (cu numele romanizat Alexandru Nicolschi), ambii agenti ai NKVD, inscena procese
de sabotaj, de spionaj , de subminare a puterii populare, care erau foarte bine regizate.
Ocupatia straina (1944-1958) a coincis cu desra~urarea procesului
in asemenea celule au fost
de sovietizare a Romaniei. Cu sprijinul Moscovei, s-a format o pleiada
exterminate marile valori morale
de activi~ti care au devenit instrumente de impunere a noului sistem
ale neamului romanesc: luliu
Maniu, Gheorghe I. Bratianu ...
politic. Stalinismul era, pentru marea lor majoritate, o revelatie a adevamlui; multi dintre activi~tii PartiduMari centre
de exterminare
lui Muncitoresc Roman credeau
in preceptele acestuia cu o pasi~ lnchi~~orile
. . mort11
'
une religioasa, fiind convin~i ca
A Lagare
v de munca
importul
unor
institutii
de
tip
bolfortata

~evic va asigura modemizarea ~i

Lagare
de deportare
progresul rapid al Romaniei.
Sloganul lui Stalin, potrivit
caru1a cu c1t soc1etatea avansa
pe calea socialismului, cu atit mai
mult , lupta de clasa se ascutea",
une~
s ator penfro numero~i r:_o1.11.ni, a caror liOertate ~i viata se aflau intr-un
permanent
pericol.
Pe
de
alta
. parte, exista- credinta ca regimul
impus de sovietici nu se va menHarta inchisorilor i lagarelor de exterminare din Romania comunista
tine, ca ocupatia straina avea un
'-'

,)'

-aavut
~

143

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CON T EMPORANA

Memorialul Poarta AlbtJ.

Spre cinstirea martirilor anticomuni~ti extermina1i Ia Canalul Dunare-Marea Neagra In anii 19491953. La Poarta Alba a functionat
,
eel mai mare lagar de extern1inare
(12 000-14 000 de oameni).
Arestarea fo,tilor frunta,i
politici
Simbata, 6 mai 1950, ora
patru dimineata. Soneria din
fata,
, de Ia intrare, suna insistent.
Ne de~teptam brusc din somn:
sotia mea trece in hoi i de acolo
i ntreaba: ,Cine e?" Nu aud raspunsul, dar peste citeva clipe
reintra in dormitor ~i , cu fata convulsionata de groaza, imi ~op
te~te silabisind cuvintul: ,Se-curi-ta-tea". Deschid ~i-1 poftesc In
birou. ,Dumneavoastra trebuie
sa ne urmati Ia Interne."
In curtea Ministerului de Interne era o duba-automobil trasa. Componenta grupului din
duba a rata clar caracterul masurii luate: nu e vorba de un act privind anumite persoane, pentru
eventuale vini personale, ci de o
categorie intreaga: fo~ti inalti
demnitari, mini~tri, secretari ~i
subsecretari de stat apaf1inind
tuturor partidelor ~i formatiunilor
~i fo~ti ~efi de partid.
A

Constantin C. Giurescu,
,Cinci ani ~i doua luni
In penitenciarul de Ia Sighet"
144

caracter temporar. , 7Y.~!!.,~m~ri~~~-' a fost poate cea mai populara lozinca, de~i circula mai mult In ~oapia, fiind contrapusa celor oficiale. Ea
exprima speranta, care s-a dovedit a fi o grava iluzie ca americanii
aveau sa-i alunge pe sovietici, iar Romania va redeveni o tara independenta ~i democratica. Mimi Y.~.EiEii. americanilor s-a mentinut pina in 1956,
cind romanii au constatat ca S.U.A. nu acordase Ungariei sprijinul sperat
pentru a se elibera de sub dominatia sovietica.
"
In 1949-1950 au fost arestati toti fo~tii lideri politici care au ocupat o functie in stat inainte de 1945, fiind du~i la inchisorile din Sighet,
Arad, Gherla, Rimnicu Sarat etc. Multi dintre ei ~i-au pierdut viata In
aceste inchisori: Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Gheorghe Bratianu, Constantin Argetoianu etc. Numero~i fo~ti lideri politici ~i alti adversari ai
noii orinduiri au fost supu~i unui regim de exterminare la Canalul
Dunare- Marea Neagra (1950-1953). 0 alta forma de represiune a
fost deportarea in Baragan a celor ce se opuneau politicii de sovietizare a Romaniei.
La 1 decembrie 1948, guvernul a decretat unificarea bisericii greco-catolice cu cea ortodoxa ~i a luat masuri represive contra inaltilor
prelati care s-au impotrivit fuziunii. Pina in anul 1950, toti episcopii
catolici romani, de rit latin sau bizantin, au fost arestati; din cei 12
episcopi greco-catolici numai unul a scapat cu viata. Biserica ortodoxa a cunoscut ~i ea o perioada dificila, multi preoti fiind destituiti ~i
arestati, iar unele laca~uri de cult au fost inchise.
Nu1nero~i tarani au fost condamnati ~i arestati, deoarece refuzau
sa se inscrie in gospodariile agricole colective. Potrivit datelor oficiale,
peste 80 000 de tarani au fost inchi~i, dintre care 30 000 au fostjudecati
In procese publice ~i condamnati.
Dupa ce in 1945 numero~i etnici germani au fost ridicati de la casele lor de Armata Ro~ie ~i trin1i~i in lJniunea Sovietica, in 1951 a urmat un alt val de represiune impotriva acestei minoritati, cind peste
5 000 de familii au fast deportate in Baragan. Pe fondul conflictului
dintre Stalin ~i Tito, declan~at in 1948, minoritatea sirba din Romania
a avut de suferit. Circa 40 000 de sirbi au fost dislocati
, din zona Banatului ~i colonizati in Baragan.
Potrivit unor statistici, in anii 1948-1958, peste 400 000 de oameni
au luat drumul inchisorilor ~i lagarelor de munca, dintre care trei patrimi !ara sa fie judecati ~i condamnati; circa 50 000 de familii au fost
deportate, iar alte 100 000 au primit domiciliu obligatoriu.
Contra celor ca~~,J.JJJJ2rezentau
garanj.ij
_
pentru
siguranta
statului"
...,..,
a fost introdusa munca fortata poffivft Cedului-- m~upcii (1950).
Reeducarea prin munca a devenit modalitatea de pedepsire a zeci de
mii de persoane. Coloniile de munca, aflate sub administratia Ministerului Afacerilor Interne, erau formate din fo~ti inalti demnitari,
industria~i, bancheri, mo~ieri, judecatori, avocati, familiile ,criminalilor de razboi".
Distrugerea societatii civile, desfiintarea partidelor politice, lichidarea
presei libere, scoaterea din librarii ~i biblioteci a cartilor ,necorespunzatoare", controlarea activitatii ziari~tilor, scriitorilor, arti~tilor, epurarea armatei, invatamintului ~i justitiei de cadrele ,,nedemne" pentru noul
..

....

lnstaurarea 9i evolutia regimului totalitar In Romania

in 1951 au fost a restate 804

persoane, , partizani" din 17
,bande din munti". Din punct de
vedere politic, 88 proveneau din
Partidul National-Taranesc,
79
'
,
din Frontul Plugarilo~, 73 din Mi~carea Legionara, 42 din Partidul
Comunist Roman, 15 din Partidul National-Liberal ~.a.

Document din Arhiva

Serviciului Roman
de lnformatii
--------

'

'

regim, impunerea unui sistem de legi conceput ca sa lase individul tara

aparare in fata justitiei ,populare" au creat cadrul trecerii la neutralizarea tuturor ,du~manilor poporului".

Rezistenta armata
'

'

Impunerea unui model strain de organizare a statului ~i a vietii sociale, aroganta ocupantului sovietic ~i slugamicia oficialitatilor romane,
masurile adoptate in acei ani au generat o stare de tensiune, reflectata
intr-o mi~care de rezistenta, care a imbracat forme variate, de la refuml~ d~.a-p~-cotti~catre stat .p1na hi -lupta cu arma. In m i-na.
"
Intre 1948 ~i 1956, in Munfi~C$1rpatj~~~~~-?QU_ ale tarii, s-a desra~urat o activaJ>Zi:Sten,a'anticol).lupis~a ~f?lata: .Gru~arii__e."9tg.~nlzateaupa
legile Gonsl)iratiei, destul de mici (aicatuite fn medie din 10-40 de persoane), s-au constituit in ..reglunl e ae deal ~i munte; erau formate din
.f9~j_qfit~p ..1!bl2~~t~-d~ armata, intele~~ali,J aran!)_ l~ionari, _(Q~ memfiri
ai Partidului National-"Ltberar ~i1>artidului National-Taranesc etc.
Aimamenful era, in general, eel folosit in al Doilea Razboi Mondial.
A~ellea gTttf5un au activat in regiilli1Te:"*Pite~;Bra~o\>';snceav~~i,"
QJ_ad.e a, Clqj_, Timi~oara, Crafovao;-- ons an{a.- oate aceste g'iilpa t i au
f ost sprijinite d~-~locuifotii tlinzonele respective, dindu-le alimente, imbracaminte ~i adapost. Ei sperau in victoria democratiei ~i a statului de
drept.
Categoria ,rezistentelor" fata de regimul comunist a fost extrem de
"
larga. In acei ani (1948- 1956) exista ~-.....
credinta,
la
cea
mai
mare
parte
a
.,._
poporului roman, ca ocupatia straina avea un caracter temporar, ca ,in
curind vor veni americanii" care-i vor alunga pe sovietici, iar Romania
va redeveni o tara independenta ~i democratica. Mitul venirii americanilor s-a mentinut plna in 1956, cind romanii au constatat ca S.U.A. nu
a acordat Ungariei sprijinul sperat pentru a se elibera de sub dominatia
sovietica. Din acel moment, numero~i romani, inclusiv intelectuali, au
inceput sa se impace cu g1ndul ca regimul existent va dura vreme lndelungata.
~j(

> ..

..........., ._..,.t.,;40

.. .._

JIICl~-

'

"'..,....,l(".:".f'.V.,........,...

-)ll2-

.....

-...~

..,. . , _

......

-. ~

.,....

--

--~:: Mil

--

Elizabeta Rizea
din com. Nucoara, jud. Arge,
simbol al rezlstentei
anticomuniste faraneti

A intrat in lupta anticomunista

spre stir~i_tul anului 1948, ct11d
sotul sau, Gheorghe, s-a alat~rat
~rupului Arnautoiu-Arsenescu.
lntretinea legatura vitala a grupului de rezistenta armata cu
satul.
Torturata cu s.albaticie de
catre Securitate pentru a-i trada
pe partizani, femeia a ramas cu
sechele toata viat~~ dar, n-a tradat.
A fost condamnata Ia 25 de
ani de munca silnica ~i i-a f~pt
con~sca~ av~rea. A s~pa~,
grat1ere, dupa ~ase ant de lncfbsoare.

P.l r

Colaborationism
'

"

Intr-un climat de teroare, de frica ~i nesiguranta personala, multi au

fost nevoiti sa accepte colaborarea cu regimul, fie din oportunism, fie
de groaza pedepselor care-i a~teptau daca procedau altfel. Colaborationismul era o forma de neutralizare a individului ~i de coexistenta
pa~nica cu raul existent. Individul, controlat de catre partid, indeplinea
ceea ce i se cerea la locul sau de munca ~i in societate.
A existat ~i un colaborationism dorit, mai ales, de unii intelectuali care
au ocupat anumite functii in vechile regimuri ~i care s-au ,reorientat"
rapid catre Partidul Comunist, devenind slujitorii devotati ai acestuia.
Spre exemplu, Mihai Ralea, fost ministru national-taranist ~i fost ministru in timpullui Carol alII-lea, a !acut parte din Guvernul Petru Groza
~i apoi, In timpullui Gheorghe Gheorghiu-Dej, a devenit membru in Consiliul de Stat.

145

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

Lupta pentru putere

"

In 1949-1950 s-a desra~urat actiunea de verificare a tuturor membrilor P.M.R., urmarindu-se ,bol~evizarea" partidului, dupa modelul sovietic. Au fost exclu~i din P.M.R. cei care nu prezentau incredere, cei
care s-au ,strecurat" in partid in anii 1944- 1947, precum ~i un foarte
mare numar de membri ai fostului P.S.D. Multi dintre cei exclu~i au fost
arestati.
"
In sinul conducerii P.M.R. s-a desfa~urat o continua lupta pentru
putere i1,1tre diferitele grupari care-~i disputau 1nt1ietatea in privinta
functiilor
de
decizie.
Principalul
vizat
era
Gheorghe
Gheorghiu-Dej,
'
.
secretarul general al partidului .. Printr-o politica abila, acesta a reu~it
"
sa anihileze, succesiv, principalii sai rivali. In 1948 a fost 1nlaturat din
Lucrefiu Patracanu
functiile de conducere Lucretiu Patra~canu, care a fost arestat, an(1900-1954)
chetat ~i apoi omorit, in 1954. Dupa o acerba confruntare cu grupul
Ana Pauker- Vasile Luca-Teohari Georgescu, in 1952, cu acordullui
Avocat, o.m
Membru al P~l~ .
Stalin, Gheorghiu-Dej i-a eliminat din conducerea P.M.R.; Vasile Luca
Memtirihal 6. ~~~.
a fost arestat ~i a murit in inchisoare (in 1963 ), Ana Pauker a primit
1948).
domiciliu
obligatoriu,
iar
Teohari
Georgescu
a
fost
1ncadrat
1ntr-.
o
1ntreA
prindere poligrafica.
Dupa moartea ~lui Stalin, in 1953, noullider de la Kremlin a declan~at
actiunea de schirn:bare a conducatorilor partidelor comuniste din tarile
,frate~ti". Gheorghiu-Dej a reu~it sa se mentina, c1~tig1nd 1ncreder~a lui
Hru~ciov ca urmare a atitudinii avute 1n timpul evenimentelor din Ungaria (octombrie- noiembrie 1956), primind chiar din partea acestuia misiunea de a reface Partidul Comunist din tara vecina.
'
Sub impresia evenimentelor din Ungaria, regimul de la Bucure~ti a
luat
(in
decembrie
1956)
unele
mas;uri
pozitive,
1ntre
care
marirea
sala..........
rna 1n
riilor pentru muncitori ~i functionari, a burselor pentru studenti, desfiinin baaa unor
tarea
cotelor
obligatorii
1n
cereale,
pe
care
erau
obligati
sa
le
predea
precu ~:
taranii la stat 1ncepind cu anul 1946. De asemenea, unii intelectuali
Romami.e i

vtntsm, - .,..
,burghezi" au fost ,reabilitati" ~i incadrati in institutii de cercetare
tidelor dEr' . .
~tiintifica ~i de invatamint.
de leoattun,~c
"
In
1957,
Gheorghiu-Dej
a
reu~it
sa-i
inlature
pe
ultimiirivaliMiron
tale
Constantinescu ~i Iosif C~i~inevschi - care au fost exclu~i din Biroul
damnat a~~.
(16/1 7 a~~~l@
Political C.C. al P.M.R. Av1nd ,spatele asigurat", liderul de la BucuReAM:iQt~:rn
re~ti a decis sa porneasca pe o noua cale, vizind desovietizarea
Romaniei.
Dupa
un
deceniu
de
la
instaurarea
regimului
totalitar
de
tip
sovietic
in perioa~a ~l0r a~r::el~fte 45
"
starea Romaniei se schimbase radical. In industrie, finante, transporturi
de ani de teroare com u~rn iste
( 1945-19$,9~, Rqmami~ a deve~i sistemul bancar existau numai 1ntreprinderi de stat, agricultura !nee"
nit o 1ara a c~imei o~g~J)izate , a
pea sa fie colectivizata, comequl exterior era dirijat de guvern. In plan
camerelor de..tor.tura~ >
a t~mn);le.
social
s-a
realizat
o
anumita
nivelare
prin
lichidarea
marii
burghezii
~i a
lor ~i a lag~re~rd~ exter.rriiAate.
in tot ace.t timp, unprip)or in- mo~ierimii, a crescut ponderea muncitorimii industriale (declarata ,clasa
treg a trait in .sPJaima, in,uriiitiRta, . conducatoare 1n stat"). Viata culturala era putemic ideologizata, valominciuna ~t deJ89uae.
rile nationale (, burgheze") erau contestate, toate marile realizari
Constantin
Tt
.
apaqineau ,poporului sovietic". Dictatura proletariatului zdrobise pe toti
preedintele
,du~manii
socialismului",
puterea
era
exercitata
de
P.M.R.,
printr-un
vast
detinul i ":!"'!"~:.!
aparat (activi~ti) care controla 1ntreaga societate.
.

-;;

~--

~-

.,

146

~restomatie

'

Cazul Lucrefiu
A. Condamnarea

Piitra~canu

B. Reabilitarea

Comunicatul oficial al Tribunalului Suprem al R.P.R.

18 aprilie 1954
Dupa eliberarea tarii noastre de catre forte le armate
ale Uniunii Sovietice, cind fortele patriotice au reu~ it sa
doboare dictatura fascista ~i sa aresteze capeteniile antonesciene, L. Patra~canu prime~te din partea serviciilor
de spionaj ale unor puteri imperialiste d irectiva de a
pastra cu orice pret functia inalta in care se strecurase , i n
vederea intensificarii activitatii criminale Tmpotriva statu lu i
~i poporului roman . El are in acest scop o serie de
i ntrevederi secrete cu agenti ai serviciilor de spionaj ale
S.U.A.
Folosind situatia sa i n guvern , Patra~canu organizeaza un grup complotist antistatal , avind agenti atit in
aparatul exterior al Ministerului de Externe, cit ~i in Ministerul Justitiei, Institutul de Statistica ~i in alte institutii
de stat.
Tribunalul a stabilit, de asemenea, o serie de fapte
care aratau totala descompunere morala a lui Patra~canu
~i a complicilor sai.
Tribunalul Suprem al R.P.R. a stabilit ca acuzatul
L. Patra~canu se face vinovat de tradare de patrie , de
actiunea de paralizare a luptei fortelor patriotice impotriva
fascismului , de organizarea unui grup complotist con trarevolutionar ~i antistatal , in scopul acapararii puterii i
restabilirii regimului burghezo-mo~ieresc i a dominatiei
imperialiste asupra Romaniei. [ ... ]
Tribunalul Sup rem al R. P.R. hotarate:
........
Condamna pe L. Partacanu i R. Koffler Ia pedeapsa
cu moartea; [ ... ]
Sentinta este definitiva.
I

1. Care au fost principalele organe de represiune

create dupa 1947?
2. Ce forme concrete a luat represiunea politica
in Romania?
3. Care au fost.. principalele forme de rezistenta?
'
4. Cum va explicati confruntarile din conduce rea
P.M.R.?
5. Ce influenta au avut evenimentele din Ungaria
din 1956 asupra situatie.i din Romania?
.

1. Explicati ,mitul venirii americanilor".

2. Ce efect a avut sloganul ,lupta de clasa seascute"?

Hotarirea Plenarei Comitetului Central

al Partidului Comunist
cu privire Ia reabilitarea unor activi~ti de partid
22-25 aprilie 1968
[ ...] Pornind de Ia necesitatea de a se clarifica situatia
politica a unor activiti ai partidului care, cu multi ani in
urma, au fast arestati sau condamnati , Comitetul Executiv
al Comitetului Central a hotarit sa se analizeze cazurile
acestora .. . in acest scop , a fast constituita o comisie de
partid.
1. .. .comisia a cercetat, incepind din luna noiembrie
1965, invinuirile pe baza carora a fast condamnat i
executat Lucretiu Patracanu. [ ... ]
Comisia a ajuns Ia concluzia ca sint lipsite de orice
temei invinuirile ca Patra~canu ar fi fast agent al Sigurantei , ca ar fi activat i n slujba serviciilor de spionaj straine
in vederea destramarii din interior a partidului comunist,
ca ar fi organizat un grup complotist antistatal i ca ar fi
dus o actiune de rasturnare prin violenta a regimului
democratic, ca ar fi uneltit impotriva independentei tarii ,
precum i celelalte i nvinuiri din actul de acuzare.
Plenara Comitetului Central, apreciind justetea i
temeinicia concluziilor comisiei de partid, considera ca
procesul intentat lui Lucretiu Patracanu a fast o inscenare, acesta fiind osindit prin i ncalcarea celor mai
elementare norme de legalitate ~ i dreptate.
I

..

In baza documentelor de mai sus, determinati

'
~ modalitatile de activitate ale organelor represive.

Colaborationism - atitudine politica de colaborare cu

un regim totalitar.
Deportare - pedepsirea unei persoane prin dislocarea
din locul de ba~tina .
Disident - persoana cu opinii diferite fata de linia
oficiala intr-un stat totalitar.
O.portunism - atitudine lipsita de principiaHtate a unei
persoane care , pentru a-~i satisface interesele
personale, adopta ~i aplica, dupa imprejurari, principii i pareri diferite.
.

Rezistenta anticomunista - mi~care prin care se urmarea i nlaturarea regimului totaHtar ~i reveriirea Ia regimu l democratic.

147

ISTORIA ROMANILOR . EPOCA CONTEMPORANA

4. DESOVIETIZAREA ROMANIEI (1958-1964)

R "tragerea tr11pe/1)r .~ovietice di11 Ro11lli11ia. i11 1958. a J1er11zis liderilor f'olitici rot111i1ti sa
aba1zdoneze itieologia stali11isttl ~i $U revi1rii Ia l'alorile 1ttz(.ior1llle.4ce. t ]Jroces a fost oficiali-at prin J)eclara(ia C.(~ al P.Jt.f.R. di11 UJJrilie 1964.

Retragerea trupelor sovietice din Romania

La 25 iunie 1958, ultimii 35 000
de militari sovietici au parasit
Romania. lmpactul eel mai semnificativ al retragerii sovietice
asupra conducerii romane a fast
de natura psihologica. Romania
era inca strins legata in cadrul
blocului sovietic, bazele navale
~ i aeriene sovietice ramasesera
pe teritoriul romanesc, iar diviziile sovietice din Ucraina de Sud
~i de dincolo de Prut, din Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca, puteau sa intre oricind, in caz de necesitate.
Dennis Deletant,
istoric englez
.

Sinteti de acord cu opinia istoricului englez?

Principalul instrument prin care U.R.S.S. 1~i exercita dominatia asupra Romaniei - ca ~i a celorlalte tari de ,democratie populara" - era
Armata Ro~ie. De aceea, Gheorghiu-Dej a manevrat pentru retragerea
trupelor sovietice din tara. Potrivit Tratatului de Pace din 1947, trupele sovietice ram1neau in Romania pentru a face legatura cu Armata Ro~ie stationata in Austria. Dupa semnarea tratatului dintre marile
puteri (U:R.S.S., S.U.A., Marea Britanie ~i Franta) ~i Austria (mai
1955), trupele straine, inclusiv cele sovietice, s-au retras din aceasta
"
tara. In august 1955 , liderii de la Bucure~ti i-au sugerat lui N.S.
Hru~ciov ca sa retraga armata sovietica din Romania. Reactia liderului de la Kremlin a fost extrem de negativa, el neezit1nd sa foloseasca acuzatii grave, precum ,manifestare de nationalism", ,lipsa de
recuno~tinta" etc.
Dupa interventia brutaHi a Armatei Ro~ii in Ungaria ~i 1nabu~irea
mi~carii antisovietice in aceasta tara (1956), pe plan international s-a
dezvoltat un puternic curent antisovietic. Profit1nd de acest context,
Gheorghiu-Dej a revenit la problema retragerii trupelor sovietice din
Romania, afirm1nd ca astfel se va demonstra ca regimurile socialiste
se pot mentine ~i !ara sprijin din afara. De aceasta data, N.S. Hru~ciov
a acceptat sugestia, iar armata sovietica s-a retras din Romania in iunie-iulie 1958. Plecarea trupelor sovietice a fost 1nsotita de banchete,
manifestatii de solidaritate, cadouri oferite tuturor militarilor (de la soldat la general), discursuri despre prietenia ,indestructibila" romanosovietica.
Practic, Romania a fost singura tara socialistii din care s-au retras
trupele sovietice 1nainte de 1990. Acest act a marcat trecerea Partidului Muncitoresc
Roman la o noua politica, intema ~i intemationala, ca.
racterizata prin desovietizarea tarii.

Contextul international
'

Nikita HrUCiov rn vizita

In Romania

148

Dupa retragerea Armatei Ro~ii din Romania, regimul de la Bucure~ti

a continuat sa aduca elogii Uniunii Sovietice ~i conducatorilor ei, a luat
masuri represive 1mpotriva celor care se opuneau, 1ntr-o forma sau
alta, acestei orientari. Timp de circa doi ani s-au operat arestari, s-au
organizat ~edinte publice de ,demascare" a du~manilor socialismului,
actiuni ce aminteau de 1nceputul anilor 50. Ele erau menite sa
,adoarma vigilenta" Kremlinului, care trebuia sa ~tie ca Romania constituia o ,veriga puternica" a lagarului socialist.

lnstaurarea

Stimularea sentimentului inarent antirusesc i-a oferit rui

Gheorghiu-Dej o cale simpla de
cre~tere a popularitatii regimului,
distantindu-1 in acela~i timp de
stapinul sau sovietic. 0 serie de
masuri antiruse~ti introduse in
1963, printre care inchiderea lnstitutului ,Maksim Gorki" din Bucure~ti , eliminarea limbii ruse ca
materie obligatorie in ~coli ~i inlocuirea numelor ruse~ti ale
strazilor ~i ale unor cladiri publica cu nume romane~ti anuntau
o autonomie mai mare fata de
'
Moscova. Odata cu aceste
schimbari in relatiile Romaniei
'
cu Uniunea Sovietica, s-a produs o mutatie
, de seama in severitatea puterii politiene~ti.
Dennis Deletant,
istoric engtez

Exprimati-va atitudinea fata de

aprecierile facute de istoricul
englez.

~i

evolutia regimului totalitar In Romania

Pe de alta parte, au inceput tatonari in diferite capitale din Occident,

in vederea normalizarii relatiilor bilaterale, grav deteriorate dupa 1948.
Delegatii economice au vizitat S.U.A., Franta, Italia, Republica Federativa Germana ~i alte state, reu~ind sa rezolve problema despagubirii
pentru bunurile confiscate de Romania dupa eel de-al Doilea Razboi
Mondial. Pe aceasta baza s-au incheiat acorduri intre statui roman ~i
firme occidentale, vizind mai ales domeniul comertului.
'

Derusificarea

~i

desovietizarea

Dupa 1960 a inceput un amplu proces de desovietizare a societatii

romane~ti. Au fost desfiintate rind pe rind Institutul Pedagogic de Limba
~i Literatura ,Maksim Gorki" (care a devenit Institutul de Limbi ~i Literaturi Straine de pe 11nga Universitatea Bucure~ti) , Libraria ,Cartea
Rusa" (prin infiintarea Librariei pentru Cartea Straina), Muzeul
Romano-Rus ( cladirea a intrat intr-un lung proces de restaurare devenind apoi Muzeul Literaturii Romane). La cererea C.C. al P.M.R.,
conducerea de la Moscova a acceptat sa-~i retraga consilierii sovietici din Romania (1ncepind din 1958).
S-a trecut la elaborarea de noi manuale ~colare, in care au fost reintroduse personalitatile de marca ale istoriei, literaturii ~i ~tiintei
romane~ti. Statui a investit sume considerabile in invatamint, ~tiinta ~i
cultura, s-au constmit mii de ~coli, zeci de institute de cercetare, facultati,
spitale, policlinici etc. Au fost restabilite contactele culturale cu Occidentul; limbile franceza, engleza, germana s-au reintrodus 1n ~coli (alaturi de limba rusa).
Regimul a devenit mai relaxat; din 1960 s-a trecut la eliberarea deti"
nutilor politici, prin decrete succesive de amnistiere. In august 1964 au
fost eliberati ultimii 10 000 de detinuti politici din Romania. Cei mai multi
au primit pensii din partea statului, iar tinerii au fost reincadrati in munca,
inclusiv in universitati ~i institute de cercetare ~tiintifica.
Au fost aduse unele modificari la Constitutia din 1952, inlatur1ndu-se restrictiile in privinta exercitarii dreptului de vot de catre anumite
"
categorii de cetateni. In 1961, in locul Prezidiului Marii Adunari
Nationale, a fost creat Consiliul de Statal Republicii Populare Romane,
organ al puterii aflat sub controlul Marii Adunari Nationale ~i raspunzator in fata acesteia pentru activitatea sa .

Politica economica ~i sociala

Tractoare fabricate Ia uzina

din BraOV

Politica econotnica a continuat sa puna accentul pe industrializare,

dar, alaturi de industria grea ~i de cea a constructiilor de ma~ini, s-a
acordat o mai mare atentie industriei alimentare ~i celei producatoare
de bunuri de consum (confectii, incaltaminte etc.).
Directiile obligatorii ale procesului de industrializare erau considerate: electrificarea, mecanizarea complexa, automatizarea productiei, chimizarea, dezvoltarea industriei constructoare de ma~ini.
Regimul a promovat o politica de omogenizare sociala, burghezia a
fost complet eliminata din viata sociala, economica ~i politica (in martie
149

I S TORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

Ion Gheorghe Maurer

(1 902-2000)
Colaborator agropiat ~-;:, ,l~i

GhEi,OJ~4Yi~fJ.

Gheorghe

Membru al C ..C. a1 PlM~c~~M) cR.

din 1945. Ministru de .Eiefeme '81
Romaniei (1957-1958~. preedinte al Marii Adunar:j NatK.>riale
.
( 1958-1961) ~i al ConstDuh~i de
Mini~tri (1961-19?4).
A pus bazele noU ori~ntari
politice a

~
..
sa devina puoiiea
din aprilie 19~4A contribuif' 'ta
pelor sovielice
. ia
.
(iunie 1958), Ia ameD$Jr'ir.~a ~e- .
latiilor
Romaniei cu statEIIooci,
dentale.
A pledat pentru un nou tip de
relatii intre state, b
pe
principiile egalitati_
i, s .
neamestecul in +~.,..f-~....H \ ~r.~
avantaj uIui "'.'",...,
"'
tat impotriva ~....,
JA
blocuri cu i . :Sl"'.t:
..

.._.

..

~ -

'

~~-

DCLARATIE
e11

prilre 1& poulia

Partidului

Romha

prolalle

cocnaaittc

.....,.,.

iatlelo._.le

.. ..,....,,..

PleMn ll...pd a C.C. a1 P.M.R.

150

Declaratia din aprilie 1964

. . . . ,..

1959 a fost desfiintata chiaburimea ~i ,ultima forma a exploatarii omului de catre om").
Dupa incheierea colectivizarii agriculturii in 1962, s-a-adoptat un
amplu program vizind modemizarea aGestei ramuri a economiei nationale
~i cre~terea productiei la hectar. De asemenea, s~au infiintat ferme legumicole, pomicole, crescatorii de pasari, porci, vitei etc.
Situatia materiala a populatiei s-a ameliorat ca urmare a rezultatelor
.
obtinute in industrie ~i agricultura. Satul romanesc traditional a suferit
uria~e transformari; inrati~area lui s-a schimbat atit din punct de vedere material (constructii, drumuri, curent electric, autobuze etc.), cit ~i
spiritual, prin pierderea dorintei ancestrale a taranului de a lucra pamintul. La inceputul anilor 60, pe piata romaneasca au reaparut unele produse din statele occidentale. Au fost achizitionate filme, s-au organizat
expozitii, concerte, festivaluri la care erau prezente personalitati marcante, atit din ,lagarul" socialist cit ~i din Occident.

La 21 martie 1961, Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost ales in functia

de pre~edinte al Consiliului de Stat, iar Ion Gheorghe Maurer a devenit
premierul Romaniei. Cei doi lideri politici- Gheorghe Gheorghiu-Dej ~i
Ion Gheorghe Maurer - au fost artizanii politicii de independenta ~i
suveranitate a Romaniei. Conducerea de la Bucure~ti a profitat de conflictul dintre China ~i Uniunea Sovietica pentru a-~i afirma propria sa
pozitie, diferita de cea a Moscovei, in problemele vietii internationale,
precum ~i ale raporturilor dintre partidele comuniste ~i muncitore~ti.
"
In Declarafia cu privire Ia pozitia Partidului Muncitoresc Roman
fn problemele mi~carii comuniste ~i muncitore~ti internafionale - din
aprilie 1964 - s-au afirmat principiile suveranitatii ~i independentei
nationale, ale neamestecului in afacerile interne, avantajului ~i respectului
reciproc. Conducerea P.M.R. a respins ideea infiintarii unor organisme
suprastatale, a unui centru unic de planificare. Existenta unor asemenea institutii ar fi golit de continut notiunea de suveranitate. Se propunea ca relatiile dintre partidele comuniste ~i muncitore~ti aflate la putere sa se stabileasca dupa urmatoarele principii: independenta ~i suveranitatea nationala; egalitatea in drepturi; avantajul reciproc; intrajutorarea tovara~easca; neamestecul in treburile interne; respectul integritatii
teritoriale; intemationalismul socialist.
Romania a cerut recunoa~terea specificitatii nationale, istorice,
intelegerea diversitatii de conditii ale dezvoltarii fiecarei tari. Declaratia
excludea ,tiparele sau retetele unice" in stabilirea ,formelor ~i metodelor" constructiei socialiste; aceste forme ~i metode sint ,un atribut al
fiecarui partid marxist-leninist, un drept suveran al fiecarui stat socialist". Pentru prima oara un partid comunist dintr-o ,,democratie populara" est-europeana formula explicit atare principii.
Declarafia din aprilie 1964 a avut un mare ecou international, mai
ales in statele occidentale, care au apreciat-o - pe drept cuvint - ca
inceputul unei noi perioade in evolutia politicii interne ~i intemationale a
Romaniei, ca un act de independenta fata de Moscova.

_ restomatie
.,

..

Declara(ia din aprilie 1964

despre rela(iile dintre partidele comuniste

Respingerea de ciitre Romania

a , planului Valev"

La baza politicii externe a statelor socialiste se afla

principiul coexistentei pa~nice Tntre tari cu sisteme social-politice diferite. Acest principiu presupune rezolvarea
problemelor internationale litig ioase pe calea tratativelor, fara a se recurge Ia razboi , pe baza recunoa~terii
dreptului fiecarui popor de a-~ i hotarT singur soarta ,
respectarii suveranitatii ~i integritatii teritoriale a statelor,
deplinei egal itati , neamesteculu i reciproc Tn treburile interne. [ ... ] Suveranitatea statu lui socialist presupune ca
el sa dispuna efectiv ~i integral de mij loacele lndeplinirii
practice a acestor atributii , detinTnd Tn mlinile sale totalitatea pTrghiilor de conducere a vietii economice ~i
sociale.
[ ... ] Respectarea stricta a principiului potrivit caruia
toate partidele marxist-leniniste sTnt egale In drepturi , a
neamestecului In treburile interne ale altar partide , a
dreptului exclusiv al fiecarui partid de a-~i rezolva preblemete politice ~i organizatorice, de a-~i desemna conducerea, de a-~i orienta membrii asupra problemelor
politicii interne ~i internationale , reprezinta conditia
esentiala pentru solutionarea justa a problemelor divergente, ca ~i a oricaror probleme pe care le ridica lupta
lor comuna.
[ ... ] Nu exista ~i nu pot exista un partid-,parinte" ~i un
partid-,fiu", partide ,superioare" ~i partide ,subordonate",
dar exista marea familie a partidelor comuniste ~i
muncitore~ti egale In drepturi.

[ ... ] In ultimii ani , Tn unele tari prietene sTnt emise cu

insistenta pareri potrivit carora adTncirea colaborarii
economice dintre statele socialiste membre al C.A.E.R.
ar trebu i , sa depa~easca barierele nationale", economia
nationala a acestor tari sa fie ,eliberata" din ,strTnsoarea
cama~ii de forta nationala", iar statele socialiste , sa-~i
largeasca orizontul peste granitele respective" .
Asemenea teze slnt menite sa ofere suportul teoretic
unor propuneri concrete facute In cadrul C.A.E.R. , propuneri care comporta implicati i economice ~i politice dintre
cele mai serioase , fi ind de natura sa ~tirbeasca grav
independenta ~i suveranitatea nationala a tarilor membre. Este vorba de cunoscutele propuneri privind elaborarea unui plan unic ~i crearea unu i organ de planificare
comun pentru toate tarile membre; lnfiintarea de uniuni
interstatale tehnico-productive de ramura ~i de Tntreprinderi proprietate comuna a mai multor tari ; crearea de
complexe economice interstatale etc.
Romania , dupa cum se ~tie, a respins cu fermitate
aceste propuneri , deoarece - a~a cum se subliniaza In
Declaratia plenarei largite a C.C . al P.M .R. din aprilie
1964 - asemenea forme ~i masuri contravin principiilor
care stau Ia baza relatiilor
dintre
tarile
socialiste;
res,
'
pectarea stricta a independentei ~i suveranitatii nationale, egalitatea In drepturi, avantajul reciproc, Tntrajutorarea tovara~easca, neamestecul In treburile interne,
respectarea integritatii teritoriale.
,Viata economica", 12 iunie 1964

Analizati textul Declaratiei din aprilie 1964 ~i

comparati situatia Romaniei din anii 1948-1958 cu
cea de dupa retragerea trupelor sovietice.

1. Apreciati importanta retragerii trupelor sovietice din Romania in 1958.

,

2. Cum va explicati faptul ca imediat dupa retragerea armatei sovietice in Romania a urmat un val
-de arestari pe motive politice?
A

3. In ce a constat procesul de desovietizare a vietii

materiale ~i spirituale a romanilor?
4. Analizati mutatiile survenite in politica economica a P.M.R. dupa 1958.
5. Caracterizati activitatea politica a lui Gheorghe
Gheorghiu-Dej.
6. Ce principii de politica externa erau formulate
in declaratia din aprilie 1964?

. . __.... ,. =-

'

rrM

Ce lider politic propunea ,planul unic" ~i ce obiective urmarea el?

Revista ,Viata economica" i n replica Ia ,planul Valev"

scna:
Teritoriile pe care le combina E.B. Valev pe harta
srnt privite ca i clnd ar fi nite pamrnturi ale , nimanui",
ca i clnd e/e n-ar face parte din teritoriul national a/
unor state suverane, ca i clnd frontierele de stat ar
putea fi rncalcate In numele unor pretinse interese ale
sistemu/ui mondial socialist.
Dati o apreciere proprie , planului Valev".

Planul Valev - conceptia P.C.U.S. exprimata de

profesorul universitar sovietic E . B . Valev, care
preconiza crearea unui complex economic, combinind o parte din teritoriul Romaniei , o parte din
sudu~ Basarabiei (din R.S .S .M .) ~i o portiune
simbolica din sudul Ucrainei.

151

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

5. PERIOADA DESTINDERII INTERNE

~I A EXTINDERII RELATIILOR INTERNATIONALE
"'

In peritJada /958-1974 ;, o1na1 ia s-a11 produs scl1in1hii L . ~. -inregist1t1t o tnl1derni::,a1..e a

coiJOnti i lta(iliiJate, o ~eta:mre politca ~; idetJitJgicii. o ('re~te1e nivelului de ttllai al popula(iei.
o a11ia ~i- e~-tins relatiile e.uerne ~i 11 adlls o inrporta11(ii colltribtl(ie Ia rezol area 111 o
cr -e , te nationale.
~

. . . . . . Politica interna
Desfiintarea cotelor
'
obligatorii

Romania a fost prima tara

care a desfiintat cotele obligatorii
impuse taranilor, considerate de
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, inca din timpul lui Lenin,
ca forma cea mai eficienta
pentru aprovizionarea ora~elor,
in primul rind a mu:ncitorilor.
Fiind informat de ambasadorul
sovietic Ia Bucure~ti despre
intentiile ,tovara~ilor romani" ,
N.S. Hru~ciov , i-a telefonat lui
Dej, avertizindu-1 ca masura va
lasa ora~e1e
prtne, Ia care
Dej - dupa spusele lui - i-a
raspuns: Tovara~e Hru~ciov, Ia
nevoie, vom minca mamaliga".

tara

Lavinia Betea,
,Aiexandru Birladeanu despre
Dej, Ceau~escu ~i lliescu",
Bucure~ti, 1997, p. 95
-

__

...,.--

Demonstratie. 1 mai
'

152

Dupa adoptarea Declaratiei din aprilie 1964 a urmat o perioada de

"
liberalizare a societatii socialiste din Romania. Inceputa ill timpullui Gheorghe Gheorghiu-Dej, aceasta orientare a continuat ~i dupa moartea sa,
survenita in martie 1965. Prim-secretar al C.C. al P.M.R. a fost ales
Nicolae Ceau~escu, iar in functia de pre~edinte al Consiliului de Stat a
fost desemnat Chivu Stoica.
"
In Romania ani lor 1964-1974 s-a realizat o liberalizare a politicii
interne, s-au racut unele reforme economice ~i incercari de materializare a pietei libere, s-au intensificat contactele culturale ~i ~tiintifice
cu Occidentul.
Noullider, Nicolae Ceau~escu, a initiat ample actiuni vizind reorga"
nizarea statului ~i a societatii. In iulie 1965, Partidul Muncitoresc Roman
~i-a reluat numele de Partidul Comunist Roman, iar numerotarea congreselor acestuia a inceput cu anul crearii P.C.R. (1921). Astfel, Congresul al IV-lea al P.M.R. a devenit Congresul al IX-lea al P.C.R. Dupa
1965 s-a pus accentul pe ideea renuntarii la ,modelul unic" de construire a socialismului, apreciindu-se ca se impune luarea in consideratie a
conditiilor specifice din fiecare tara.
La 21 august 1965 s-a adoptat o noua constitutie, prin care
Romania ~i-a luat numele de Republica Socialista, ,stat al oamenilor
"
muncii de la ora~e ~i sate, suveran, independent ~i unitar". In decembrie 1967, Nicolae Ceau~escu a fost ales ~i in functia de pre~edinte
"
al Consiliului de Stat. In 1968 a fost realizata o ampla reforma administrativa, prin care s-a renuntat la denumirile sovietice (raion, regiune)
~i s-a revenit la unitatea administrativa traditionala: judetul.
,Legalitatea socialista" a devenit o preocupare a liderilor politici.
"
In aprilie 1968 au fost demascate abuzurile ~i ilegalitatile din timpul
lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, fiind reabilitati mai multi activi~ti de partid,
in frunte cu Lucretiu Patra~canu. Decizia a avut un caracter politic,
deoarece nu au fost luate masuri impotriva celor care au condus
aparatul de represiune. Din contra, fostul ~ef al Securitatii, generalul
Alexandru Nicolschi, a fost decorat pentru ,contributia adusa la victoria socialismului".
0 relaxare a intervenit in relatia dintre stat ~i biserica. S-au deschis mai multe seminarii teologice ~i a crescut numarul de studenti la
Facultatea de Teologie din Bucure~ti. Au fost renovate mai multe biser1c1.

lnstaurarea

~i

evolutia regimului totalitar In Romania

Politica culturala
Prin Legea fnva,famfntului din 1968, a fost stabilit mvatamintul general obligatoriu de 10 clase. Din
1965 s-a introdus gratuitatea manualelor ~colare
pentru toti elevii ( clasele I- XII). Au fost infiintate
noi universitati - la Craiova (1965) ~i Bra~ov (1971).
S-au dat in folosinta mai multe camine studente~ti
"
in Bucure~ti, la~i, Timi~oara, Cluj. In 1970 a fost
inaugurat noul ansamblu de cladiri apartinind Institutului Politehnic din Bucure~ti.
Universitatea din Craiova
Dupa 1964 s-a 1nregistrat ~i o anumita relaxare
"
ideologica. In manualele ~colare au fost introduse personalitati dezavuate vehement la inceputul anilor 50: Titu Maiorescu, George Calinescu, Octavian Goga, Tudor Arghezi. Au aparut noi reviste literare
in care se dezbateau problemele creatiei artistice interne ~i internationale. S-au afirmat puternic romancierii Marin Preda ~i Eugen Barbu, precum ~i tinerii poeti Nichita Stanescu ~i Marin Sorescu. Au fost
stabilite contacte cu personalitati ramase ill afara granitelor, precum Mircea Eliade, Eugen Ionesco, Emil Cioran.
Istoria - mai ales cea nationala - a inceput sa fie cercetata pe baza
de documente. Din 1967 s-a editat revista ,Magazin istoric", care a avut
un rol important in popularizarea istoriei, inclusiv prin publicarea unor do"
cumente ~i memorii inedite. In 1968 s-a creat Societatea de ~tiinte Istorice din Romania, iar in 1972 s-a deschis Muzeul National de Istorie al
Romaniei. Au fost publicate lucrari de certa valoare privind istoria veche
(Vladimir Dumitrescu, Ion Nestor), medievala (P.P. Panaitescu, ~tefan
Pascu), moderna (David Prodan, Constantin C. Giurescu).
Emil Cioran, Mircea Eliade,
Rezultate deosebite s-au 1nregistrat in domeniul ~tiintelor exacte
Eugen lonesco Ia Paris. 1986
~i tehnice, remarcabile fiind rezultatele obtinute de Octav Onicescu
(mecanica), Costin D. Nenitescu (chimie), Haria Hulubei (fizica) etc.
" .
Reabilitarea intelectualilor
In domeniul medicinei s-a impus Institutul National de Gerontolodupa 1964
gie ~i Geriatrie condus de Ana Asian, care a ~i creat noi medicamente
Am pl_ecat din Bucure~ti in
(Aslavital
~i
Gerovital).
ziua de 26 septembrie 1968, cu
Arhitectii ~i constructorii au putut sa-~i puna in valoare
avionul [ ...] Formalitatile de piecare foarte reduse; personalul
capacitatile creatoare, atit prin realizarea unor cartiere de locuinte, cit
vamal prevenitor nu numai cu
~i prin opere unice, precum Palatul Televiziunii Romane, Teatrul de
mine, care am pa~aport de serStat din Tirgu-Mure~, Palatul Politico-Administrativ din Baia Mare,
viciu, dar cu toti caJatorii.
'
La hotel in San Francisco am
Sala Polivalenta din Bucure~ti, Aeroportul International Otopeni.

surpriza ~i bucuria sa rna intilContactele culturale s-au multiplicat, multi tineri romani fiind trimi~i
nesc, in hoi, cu vechiul meu coIa studii in statele occidentale; s-au deschis , centre culturale" ale
leg de liceu, de Ia , Lazar", Elie
Romaniei In Italia, Franta, S.U.A. , Germania etc.
Carofoli ,profesor Ia Politehnica
din Bucure~ti "; a venit sa tie
Filmul romanesc era prezent la marile festivaluri, inclusiv la eel
citeva conferinte de specialitate
de
la
Cannes.
Dupa
ce,
in
1957,
Ion
Popescu-Gopo
obtinuse
Marele
in Statele Unite; cu putin timp
premiu pentru filmul de desene animate ,Scurta istorie", In 1965, Liviu
inainte a fost ales, Ia New.,York,
pre~edinte al Asocia!iei lnternaCiulei a ci~tigat premiul pentru regia filmului ,Padurea spinzuratilor";
tionale de Astronautica.
in 1966 Premiul Opera Prima a fost acordat lui Mircea Mure~an pen'
Constantin C. Giurescu
tru filmul ,Rascoala" (adaptare dupa romanullui Liviu Rebreanu).
153

ISTORIA ROMANILOR . EPOCA CONTEMPORANA

Politica economica
Politica economica a cunoscut dupa 1964 o anumita modificare. Conferinta Nationala a P.C.R. din
'
'
decembrie 1967 a hotarit o larga descentralizare a
activitatii economice, planul unic adoptat la nivel
national
continind
numai
citiva
indicatori
de
baza.
'
'
'
Statui roman a contractat importante imprumuturi externe, pe baza carora a achizitionat ma~ini
~i utilaje moderne pentru economia nationala. Au
fost construite mari intreprinderi industriale in
Aeroportul lnternafional ,Otopeni"
aproape toate judetele tarii. Au aparut platforme
(actualmente - ,Henri Coanda")
industriale modeme, mai ales in domenii de virf ca
electronica, electrotehnica, petrochimia. Tractorul
U-650, construit la Bra~ov, era printre cele mai performante din lume, avind o larga solicitare pe piata
externa.
In 1968, Romania a inceput sa produca automobilul ,Dacia" (in colaborare cu firma franceza
,Renault"), iar in 1969 a realizat primul elicopter:
I.A.R.-316 (in colaborare cu firma franceza ,Alou"
ette"). In 1970 a intrat in functiune prima turbina a
Centralei Hidroelectrice de la Portile de Fier I, realizata
in
colaborare
cu
Jugoslavia.
A
inceput
acHidrocentrala de Ia Portile de Fier I
'
tiunea de electrificare a transporturiJ.or pe caile
ferate (primul traseu electrificat, Bucure~ti-Bra~ov, s-a dat in folosinta
in 1968).
Agricultura a cunoscut un proces de modemizare, prin mecanizarea lucrarilor agricole, folosirea pe scara larga a ingra~amintelor chimice ~i pesticidelor, asigurarea de speciali~ti (agronomi, medici veterinari), crearea de statiuni pentru cercetari agricole in care se obtineau
noi soiuri de plante ~i rase de animale de inalta productivitate.
Comertul a inregistrat o putemica dezvoltare. Din 1970, a fost
organizat, anual, Tirgul International Bucure~ti, care se bucura de o
larga participare a -firmelor industriale din Europa, Asia, Africa ~i
America.
.

Viata-sociala
'

1951-1::9 60
1961 - 1970
1971-1 13Q
,. -. .lo!

1 9s1-1~.s.as
Total

154

Nivelul de trai a cunoscut o sensibila imbunatatire, piata romaneasca fiind, practic, cea mai bine aprovizionata din intregul ,lagar" socialist. S-a desra~urat un amplu program de constructii de locuinte,
care erau oferite gratuit cetatenilor, mai ales muncitorilor de la marile
intreprinderi industriale. Asistenta medicala gratuita s-a generalizat.
Au fost amenajate noi statiuni de odihna ~i tratament, intre care cele
de pe litoralul Marii Negre. Aparatele de radio, te1evizoarele, ma~inile
de spalat, frigiderele, automobilele au intrat in viata cotidiana a romanilor.

lnstaurarea !?i evolutia regimului totalitar Tn Romania

Cea mai spectaculoasa transformare a cunoscut satul romanesc.

Marele paradox al domniei lui
Pe de o parte, traditia s-a modificat, a slabit sau chiar disparut 1n multe
Ceau~escu ... este ca proasta
adr:rHnistrare a treburilor interne
localitati rurale, iar pe de alta parte, s-au pus bazele unor noi traditii,
ale -Romanlei contrasta attt de
generalizate prin mass-media. Asaltul modernizarii a impus aspiratii,
puternic cu modul l n care a .dus
mentalitati
~i
moduri
de
viata
diferite
de
perioada
interbelica,
in
polit i_ca ex~erna . La lnce.Qutul
defavoarea traditiei populare, care a slabit mereu, pina aproape la
anHo r 70, Ceau~escu se mai
putea inca scalda in aplayzele
disparitie. Viata satului avea ritmuri mai inalte de des!a~urare decit in
~i r~spectuLpe care comunitatea
trecut,
oamenii
erau
mai
prezenti
in
comunitatea
lui
sociala.
S-au
internationala
i le acordas'e in
'
august 1968, iar elle-a exploatat
modernizat locuintele, au aparut case construite dupa tipare complet
Ia rn~ximuAJ. F.aptlJl :c. a Ro[]l~nia
urbane, imposibil de deosebit de cele de la ora~.
era considerata fo1ositoare din
Transformari
radicale
a
cunoscut
familia
(
ca
functie
~i
structura)
punct de vedere politic, ca un
sub impactul industrializarii ~i urbanizarii, cre~terii duratei ~colarizarii
ghiqj).pe in .qpasta l)niunii Spvietice,.a determinat Occidentul sa-i
~i instruirii in general, participarii femeii la activitati economice nefaca curte din ce In ce mai mult
agricole,
dezvoltarii
sistemului
de
asigurari
sociale,
cre~terii mobilitatii
lut Qe_au~.e~GU , ex~mplul eel mai
sociale, scaderii mortalitatii infantile, cre~terii standardului de viata,
ediflcator fiind vizita pre~.edin
telui Nixon in augu~t 1969.
reducerii costului cre~terii ~i educatiei copiilor; pe de alta parte, a slabit
DenRis De/etant,
influenta religiei ~i a normelor morale.
istoric en.g lez
Un impact profund negativ 1-a avut decretul Consiliului de Stat din
octombrie 1966, prin care s-a interzis intreruperea cursului sarcinii pen Explicati atitudinea ,bine- tru femeile care aveau mai putin de trei copii. Deoarece in Romania
voitoare" a Occidentului fata de
nu
se
gaseau
contraceptive~ foarte multe femei au recurs la avorturi
'
politica externa promovata de
spontane, in urma carora nu putine ~i-au pierdut viata.
: Nicolae Ceauescu.
'

_,,

...

. .

.b-,~-.

.-,

'

Politica externa
"

Corneliu Manescu
Ia tribuna O.N. U.

Man ... u (1,16politic rode Externe (1961 inte al

.. . i
.

.u. (1;967~r

s~ i~ ~t'~r

(1 . . .
N.

al Scrisorii celor. BSe

1ui
,
. . . ...., "'.. t s-~

su~rte un regim d~ a

mici1iu.
. f'

. . . ).

do-

In planul relatiilor internationale, Romania avea la baza patru principii: egalitatea in drepturi, neamestecul in treburile interne, integritatea
teritoriala ~i suveranitatea nationala, avantajul reciproc.
Dupa 1964, in timp ce celelalte state socialiste europene urmau intru
totul politica Moscovei, Ro~ania promova o politica de extindere a
relatiilor de cooperare cu lumea occidentala. Independenta Romaniei
in politica externa s-a materializat in forme multiple: vizita unor lideri
occidentali, precum Charles de Gaulle, pre~edintele Frantei (1968), Richard Nixon (1969) ~i Gerald Ford (1975), pre~edinti ai S.U.A.; mentinerea unor relatii cordiale cu Jugoslavia; stabilirea de relatii diplomatice cu Republica Federala Germania; mentinerea relatiilor diplomatice cu Israelul, in contextul razboiului dintre acest stat ~i tarile
arabe. Romania a aderat la importante organisme internationale: GATT
(Acordul General pentru Tarife ~i Comert), F.M.I. (Fondul Monetar
International), B.I.R.D. (Banca Internationala pentru Reconstru~tie ~i
Dezvoltare), a semnat acorduri cu Comunitatea Economica Europeana. Ca o recunoa~tere a politicii intemationale promovata de Romania,
in 1967, ministrul de Exteme Comeliu Manescu a fost ales pre ~edin
tele Adunarii Generale a O.N.U.
Atitudinea ferma, de condamnare energica a interventiei U.R.S.S.
~i a altar state membre ale Tratatului de la Var~ovia impotriva Cehoslovaciei, in august 1968, declaratia lui Nicolae Ceau~escu potrivit
155

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

'

careia Romania i~i va apara cu orice pret independenta ~i integritatea

teritoriala au creat un puternic sentiment de solidaritate nationala.
"
In acel context, numero~i cetateni romani, inclusiv fo~ti detinuti
politici, au intrat in P.C.R.
Prin politica promovata ~i implicarea sa.in rezolvar~a unor probleme
complexe ale contemporaneitatii, liderul politic roman a dobindit un autentic prestigiu international.

Cultul personalitapi

Nico/ae Ceauescu

(1918-1989)
Membru al P.C.R. din 1933. A
fast arestat pentru activitatea sa
politica, fiind detinut Ia Doftana
i in lagarul de Ia Caransebe.
A apartinut
grupului de cornu,
niti "dinlauntru", opus calor de
Ia Moscova sau celor care n-au
facut inchisoare. Colaborator
apropiat al lui Gheorgbiu-Dej,
care 1-a promovat in fdhctii de
conducere. Prim-secretar al C.C.
al P.M. R. i Secretar general al
P.C.R. (1965-1989), preedinte
al Consiliului de Stat (19671974 ), preedinte al Romaniei
..

(1974-1989).

La inceput ( dupa 1965) Nicolae Ceau~escu a continuat politica predecesorului sau, de deschidere pe plan intern ~i international. Protestul
sau public fata de interventia in Cehoslovacia (1968) i-a atras simpatie
in tara ~i in strainatate. Dupa 1976, politica interna a fost marcata de
cultul personalitatii ~i de masuri coercitive pe plan economic ~i social.
Succesele obtinute pe plan intern ~i international au inceput sa fie
puse de propaganda de partid pe seama unui singur om: Nicolae
Ceau~escu. Astfel, a inceput sa se creeze un cult al personalitatii acestuia. Pe de alta parte, Ceau~escu a profitat de acest context pentru
a-~i consolida puterea. La Congresul al X -lea al P. C.R. din 1969 s-a
instituit functia de secretar general al partidului; acesta era ales de
congres, ~i nu de Comitetul Central, ca pina atunci. Astfel, secretarul
general nu mai era, nici macar din punct de vedere formal, subordonat
Comitetului Central.
"
In 1971, dupa o vizita in China ~i in Coreea de Nord, Nicolae
Ceau~escu, profund impresionat de cultul personalitatii celor doi lideri
(Mao Zedong ~i Kim Ir Sen), a decis sa ,transplanteze" pe meleagurile
Romaniei asemenea practici. Una dintre primele actiuni a fost adoptarea unui plan de masuri vizind activitatea politico-educativa, reafirmarea ,spiritului muncitoresc revolutionar" in intreaga activitate economica ~i sociala. A fost criticat ,spiritul intelectualist" promovat in munca
de propaganda de Ion Iliescu, secretar al C.C. al P.C.R., care a fast
trimis la ,munca de j os". S-a infiintat Consiliul Culturii ~i Educatiei Socialiste, ca organ de partid ~i de stat.
In functii de conducere au fost promovati ,oa"'
meni noi", devotati lui Nicolae Ceau~escu. In 1973,
sotia acestuia, Elena Ceau~escu, a fost aleasa in
Comitetul Politic Executiv, devenind, treptat, a doua
persoana in conducerea partidului ~i statului. Prin
sistemul ,rotirii cadrelor", nici un activist nu mai era
sigur pe postul sau, astfel ca multi, pentru a se
mentine in functiile de conducere, au adoptat o atitudine slugarnica fata de Nicolae Ceau~escu. S-au
acumulat astfel premisele declan~arii cultului
personalitatii, care va domina societatea romaneasca,
incepind cu 1974, cind Nicolae Ceau~escu a devenit
eel dintii pre~edinte al Romaniei.
/\,

Sediul C. C. a/ PC. R.

156

~ restomatie
,
Constitufia din 21 august 1965
Art. 1. Romania este Republica Social ista. Republica Socialista Romania este un stat al oamenilor muncii
de Ia ora~e ~i sate , suveran , independent ~i unitar.
Teritoriul sau este inalienabil ~i indivizibil.
Art. 2. i ntreaga putere in Republica Socialista Romania apaf1ine poporului , liber ~ i stapin pe soarta sa .
Puterea poporului se intemeieaza pe alianta mun"
citoreasca-taraneasca. In strinsa unire, clasa muncitoare - clasa conducatoare in societate - taranimea , intelectualitatea, celelalte categorii de oameni ai muncii, tara
deosebire de nationalitate
, construiesc ori nduirea so,
ciala, creind conditii le trecerii Ia comunism.
Art. 3. in Republica Socialista Romania, forta politica
conducatoare a intregii societati este Partidul Comunist
Roman. [ .. .]
Art. 4. Marea Adunare Nationala este organul suprem
al puterii de stat, sub conducerea ~ i controlul caruia i~i
desfa~oara activitatea toate celelalte organe ale statului.
Art. 5. Economia nationala
a Romaniei este o eco,
nomie socialista, bazata pe proprietatea socialista asupra
mijloacelor de productie [ ... ]
Art. 62. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania este organul suprem al puterii de stat cu activitate
permanenta, subordonat Marii Adunari Nationale.
1

Nicolae Ceau$escu critica invadarea

Cehoslovaciei
21 august 1968
Nu exista nici o justificare, nu poate fi acceptat nici un
motiv de a ad mite, pentru o clipa numai, ideea interventiei
militare In treburile unui stat socialist fratesc.
I

/storicul englez Dennis Deletant

despre Nicolae Ceau$escu

Comparati prevederile Constitutiilor din 1948, 1952

~i 1965 privind definitia statu lui ~i exercitarea puterii.

Ceau~esc u

a continuat acele linii politice ale predecesorului sau , Gheorghiu-Dej, care II definisera pe
acesta drept national comun ist: ind ustrializarea rapida,
insotita de o lin ie autonoma i n politica externa. Urmarind
o politica externa autonoma , C eau~e scu a reu~it nu numai
sa ofere Occidentului plileju l sa exploateze o bre~a
aparenta in blocul comun ist, dar ~i sa stimuleze antipatia
poporului fata de stapinul sovietic. Romania a fost tara
din blocul rasaritean care a stabilit relatii diplomatice cu
Germania de Vest in 1967 ~i care nu a rupt relatiile diplomatice cu lsraelul dupa Razboiul de $ase Zile. Autonomia
a dus i n mod axiomatic Ia o mai mare popularitate ~i ,
inevitabil, Ia cultivarea sentimentului national, Ia care s-a
facut apel in incercarea de a rezolva situatia minoritatii
maghiare din Transilvania ~i de a rid ica problema
Basarabiei.
I

Depistati actiunile de politica interna ~i externa care

au contribuit Ia crearea cultului personalitatii lui
Nicolae Ceau~escu.

sea caas r -

1. Ce modificari au survenit in viata politica a

Romaniei in 1965?
2. Cum apreciati evolutia invatamintului ~i culturii
dupa 1964?
3. Ce realizari economice semnificative a avut
Romania in acea perioada?
4. Ce mutatii s-au inregistrat in viata de zi cu zi a
cetatenilor Romaniei?
'
5. Cum va explicati vizitele in Romania a celor mai
importante personalitati ale vietii politice internationale?
'
6. Cum apreciati implicarea diplomatiei romane~ti
in rezolvarea marilor problema internationale?
7. Care au fost premisele cultului personalitatii lui
Nicolae Ceau~escu?

PJU

ai't

1. Apreciati real izarile ~i limitele destinderii interne de dupa 1964.

2. Analizati contextul i n care doi diplomati romani - Nicolae Titulescu ~i Cornel iu Manescu au fost a le~i in fruntea unei organizatiei mondiale
(Liga.. Nat iunilor, respectiv O.N.U.).
3. 1ntocmiti un eseu pe tema: Atitudinea Romaniei
fata de Cehos/ovacia in 1938-1939 i in 1968.

Cult al personalitatii - propaganda, urmarind sa creeze o atitudine de admiratie, de dragoste, de veneratie fata de un lider politic.
Destindere - atenuarea, i nlaturarea unei stari de incordare psihica sau de tensiune sociala ~i politica .

157

Test de evaluare

INSTAURAREA $1 EVOLUTIA REGIMULU.I

TOTALITAR COMUNIST IN ROMANIA
A

I. Definiti
urmatoarele
notiuni
istorice:
in,
'
dustrializare, chiabur, colectivizare, na{ionalizare,
plan cincinal.
15 p.
II. Ordonati cronologic evenimentele din
coloana A, scriind in spatiile libere din coloana
B litere corespunzatoare succesiunii corecte.

A
a) infiintarea C.A.E.R.
b) adoptarea primei Constitutii a R.P.R.
c) alegerea primului pre~edinte al R. S .R.
d) primul plan cincinal

B
1. . ..
2 ....
3. . ..
4. . ..
15 p.

IV. Alegeti varianta corecta.

1. Primele alegeri dupa abolirea monarhiei au
avut loc in
a) decembrie 1947.
b) februarie 1948.
c) martie 1948.
2. Ion Gheorghe Maurer a devenit premierul
Romaniei in anul
a) 1964.
b) 1961.
c) 1958.
3. Primul pre~edinte al Republicii Socialiste
Romania a fost
a) Gheorghe Gheorghiu-Dej.
b) Nicolae Ceau~escu.
c) Lucretiu Patra~canu.
4. Desfiintarea chiaburimii s-a produs in anul
a) 1962.
b) 1960.
c) 1959.
24 p.

III. Analizati textul raspunzind Ia intrebarile

""'
ce urmeaza.
Republica Populara Romdna este un stat al
oamenilor de Ia orae i sate. Republica Populara Romdna a luat natere ca urmare a victoriei istorice a Uniunii Sovietice asupra fascismului german i a eliberarii Romaniei de catre gloV. Realizati
, o sinteza cu tema ,Politica ecorioasa Armata Sovietica, eliberare care a dat nomica in anii 1948-1989", tinind cont de urputinfa poporului muncitor, fn frunte cu clasa matoarele aspecte:
muncitoare condusa de Partidul Comunist, sa
1. nationalizarea principalelor mijloace de
do boare dictatura .fascista, sa nimiceasca pute- productie;
rea claselor exploatatoare i sa faureasca statui
2. industrializarea foqata a Romaniei;
de democrafie populara, care corespunde pe
3. colectivizarea prin masuri de constringere pe
deplin intereselor i nazuintelor maselor populare scara larga;
din Romania.
4. mutatiile sociale survenite;
.

a) Din ce document face parte acest tex?

b) Este corecta aprecierea :facuta?
c) Ce relatii exista intre continutul acestui document ~i politica regimului?
16 p .

158

5. marile schimbari demografice;

6. politica de omogenizare sociala;
7. accentuarea crizei regimului pe plan economic.
20 p.
Nota: Se acordii 10 puncte din oficiu.

A.

_vo u 1a
A.

oman1e1

'

1n an11

1. ASPECTE ALE SITUATIEIINTERNE

'
Dtt[Jii 1974, via{ll ]Jo/iticii i11tert1ii a fost dollliltata de cultul }Jerso_Jzalitii(ii ltli 1Vicolae
"'
Ceatt~esclt. /11 platl ecollOIItic sau accer1tuat cetttralislltul ~i biroc1tl(ia, iar in domeniul Cltlttlrii a11 reiltCeJJlll sli J7retlolllil1e aSJJectele ideologice. Decizia ltli 'icolae Ceau$escu de a acltita
rtlJJid datoria e.xter11ii tl Ro111ii11iei tl al'Ut ca eJect tleterioJ~are{l niveltLlui de trai a/ pOJJltltt{iei
$i creterea Jtellllll(ltlnirilor ja(ii tie politica 1 ~~; ,fltlltli.

Viata politica. Amplificarea cultului personalitatii

Din Constitutia R.S. Romania
'
Mart ie 197

Art. 71. Pre9edintele Republicii Socialiste Romania este

eful ~atului ~i regrezinta puterea de stat in relatiile interne ~i
internationals ale tarii.
'
'
Art. 72. Pre~edintele Republicii Socialiste Romania este
ales de Marea Adunare Na1ionala pe durata legislaturii.

Anul 1974 marcheaza preluarea tuturor pirghiilor de conducere in

stat de catre Nicolae Ceau~escu. A fost modificata Constitutia, fiind
instituita functia de preedinte al Republicii Socialiste Romania. La
"
28 martie 1974, in aceasta functie a fost ales Nicolae Ceau~escu. In
aceea~i zi, Ion Gheorghe Maurer, care avusese un rol important atit in
alegerea lui Nicolae C~au~escu in fruntea partidului, in martie 1965, cit
~i in procesul de liberalizare, de destindere intema ~i de dezvoltare a
relatiilor Romaniei cu lumea occidentala, a demisionat din fruntea gu"
vemului. In functia de pre~edinte al Consiliului de Mini~tri a fost ales
Manea Manescu, un apropiat al familiei Ceau~escu.
Congresul al XI-lea al P.C.R., des:Ia~urat in noiembrie 1974, a adoptat
Programul Partidului Comunist Roman de fiiurire a societiifii
so.
cialiste multilateral dezvoltate i fnaintare a Romaniei spre comunism, care trasa liniile de evolutie a tarii in urmatorii 20- 25 de ani. Se
'
'
preconiza dezvoltarea putemica a forte lor de productie, a productivitatii
muncii, a invatamintului, ~tiintei ~i ~ulturii, ridicarea nivelului de civilizatie
a intregului popor. Prin indeplinirea acestui program se considera ca ,se
va deschide calea trecerii la faza superioara a socialismului - societatea
comunista".
,
"

Invatamintul, ~tiintele, cultura . ~i artele

Nadia Comaneci, multipla

campioana olimpica
Ia gimnastica

Din anii 70 invatamintul s-a dezvoltat, inregistrind rezultate inviduale

in raport cu celelalte ,tari socialiste surori", care continuau sa urmeze
"'
linia politica ~i ideologica trasata de Kremlin. In 1980, functionau 164
lectorate de limba, literatura ~i civilizatia romaneasca in 36 de centre
"
universitare din strainatate. In acela~i an, in Romania studiau circa
15 000 de tineri din 58 de state ale lumii.
Romania a obtinut performante exceptionale la olimpjade intemationale ~colare (mai ales la matematica) ~i sportive - la campionate
mondiale ~i europene. Sportivi precum Nadia Comaneci, Ivan Pataichin,
Ilie Nastase erau cunoscuti pe toate meridianele lumii.
159

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

Ca o apreciere a rezultatelor obtinute

de
istoricii
'
romani, in 1980 s-a desra~urat la Bucure~ti eel de-al
XV -lea Congres international de ~tiinte istorice.
Istoriografia a 1nregistrat succese remarcabile. S-au
publicat lucrari importante privind rascoala lui Horea (David Prodan), revolutia din 1848 (Conelia
Bodea), unirea Principatelor (Dan Berindei), raurirea statului national unitar (Stefan Pascu). Is toria de dupa 1918 a inceput sa fie abordata pe baza
.de documente, fiind publicate lucrari esentiale privind politica externa, partidele politice, monarhia,
regimul politic din perioada interbelica (Gh. Buzatu,
loan Scurtu, Valeriu Florin Dobrinescu).
Prezidiul Congresului international de tiinfe istorice,
In domeniul literaturii s-au remarcat romandesfaurat Ia Bucureti (1980)
1
M
.
p
d
(D
z
l
1975
T/.,
t
c1eru
ar1n re a
e zru , rza,a ca o
prada - 1977), criticul literar Alexandru Piru (Istoria literaturii
romane din cele mai vee hi timpuri pfna azi - 1981 ). Au fost publicate 16 volume din opera completa a lui Mihai Eminescu ( editie
initiata de Perpessicius ).
Blocate in plan politic, enerArtele au cunoscut o adevarata 1nflorire. Filmul romanesc a evocat
giile nationals se concentrau in
activitatea unor mari personalitati (Burebista, Mircea eel Batrin, Stefan
sfera culturala, domeniu in care
eel
Mare,
Dimitrie
Cantemir)
~i evenimente istorice (Razboiul de
i~i luau o adevarata revan~a
Independenta din 1877- 1878). S-au ridicat numeroase statui (Stefan eel
asupra unei conjuncturi istorice
nefericiteo Condeie de prima
Mare - Vaslui, Mihai Viteazul - Cluj, Avram Iancu - Tirgu-Mure~,
marime, talente ~i minti straluIndependenta - la Calafat ~i Ia~i etc.). S-au construit ,centre civice"
cite, scriitori de o rara inzestrare
in aproape toate marile ora~e, hoteluri (Moldova - Ia~i, Delta - Tul~i forta expresiva au facut o imcea, Bucureti ~i Dorobanfi - in capitala), magazine (Unirea, Bucur
presionanta radiografie a regiObor in Bucure~ti, Tomis in Constanta, Petrodava - Piatra Neamt etc.),
mului comunist, s-au folosit de
parabola ~i de limbajul aluziv
centre cultural-sportive (Palatul Sporturilor i Culturii, Palatul Pipentru a spune adevaruri pe care
onierilor - Bucure~ti).
puterea nu voia sa le recunoasAu fost restaurate monumente istorice ~i de arta (Trophaeum Traca, au scris despre tragediile suiani de la Adamclisi, Curtea Domneasca de la C1mpulung, fostele palate
portate de societatea romaneasca dupa al Doilea Razboi
regale de la Cotroceni, Scrovi~tea ~i Sav1r~in, Biserica Neagra din
Mondial ~i au pregatit in plan
Bra~ov, manastirea Hurez - Vilcea etc.).
simbolic sensibilitatea ~i gindiDupa
19811nvatam1ntul,
~tiinta
~i
cultura
au
1nceput
sa
fie
politizate
rea oamenilor pentru o schimmai intens.
bare ce nu putea fi definita atunci
"
i n termeni foarte limpezi. $i ,
In 1984, la Congresul al XIII-lea al P.C.R., s-a adoptat Programul
i ara~i , un fapt relevant: intelecideologic al partidului, care viza aplicarea intocmai a politicii oficiale in
tualitatea creatoare, figurile de
domeniile
1nvatamintului,
~tiintei ~i culturii. De~i cenzura era legal
prim-plan ale culturii se bucurau
desfiintata inca din 1969, in fapt ea se exercita cu multa exigenta prin
atunci de un prestigiu social
considerabilo
Sectia Propaganda a C.C. al P.C.R.
"
Jon 1/iescu,
Intregul aparat de propaganda a fost pus in slujba proslavirii lui Nico,Revolutie ~i reforma"
lae Ceau~escu. Acesta era prezentat ca ,eel mai bun fiu al poporului
roman", iar perioada de dupa Congresul a IX-lea era numita ,Epoca de
Un
de~antat
cult
al
personalitatii
era
propagat
prin
aur"
a
Romaniei.
Determinati,
din
text,
rolul
cui,
turii i al intelectualitatii in epo- presa, radio, televiziune, mari manifestatii populare etc. Ajungind sa se
ca totalitarismului comunist.
creada un om providential, atot~tiutor, Nicolae Ceau~escu a 1nceput sa
. Explicati cum a fost posibila
dea
,indicatii"
nu
numai
muncitorilor
~i taranilor, dar ~i scriitorilor, arti~tilor,
realizarea unor opere valoroase
in conditiile regimului politic cercetatorilor ~tiintifici etc. Voluntarismul, decizia conducatorului unic a
devenit politica de stat.
totalitar.
.

160
0

Evolutia
Romaniei In anii 1974-1989

Politica economica
"

Centra/a nucleara
de Ia Cernavoda

Dumitru Prunariu
Nascut in 1952, Ia Bra~ov.
Dupa absqlvirea liceului ~i-a
continuat studiile Ia lnstitutul de
Aviatie din Bucureti. A urmat
apoi cursurile de pregatire a
cosmonautilor din ora~elul
Zviozdnii (U .R.S.S.) ... In 20042005 a fost ambasador extraordinar t plenipoteJ~tiar al Romaniei in Federatia Rusa.
l

..

Productia medie Ia ha, in kg

....

gnu
porumb

1938

1989

1 310
1 055

3 364
2 472

In economia naponala evolutiile pozitive au continuat pina in 19801981. S-a extins colaborarea cu firme industriale din statele occidentale pentru modemizarea ~i dezvoltarea unor mtreprinderi romane~ti. Procesul de retehnologizare a economiei nationale s-a des:fa~urat intr-un
ritm accelerat. Stiinta romaneasca a fost racordata la nivelul exigentelor
"
mondiale. In 1975, Romania a realizat calculatorul Felix-512, cu o capa"
citate de 300 000 operatii pe secunda. In acela~i an, intra in functiune
prima platforma pentru exploatarea titeiului ~i a gazelor naturale din Marea Neagra, iar pina in 1989 s-au mai dat in folosinta alte ~ase asemenea platforme.
A mceput constructia centralei nucleare de la Cemavoda (in colaborare cu Canada) ~i a Uzinei de Apa Grea de la Drobeta-Tumu Seve"
rin. In 1986 s-a inaugurat nodul rutier ~i feroviar intre F ete~ti ~i Cernavoda. A continuat actiunea de electrificare a transportului pe calea
ferata, s-au construit zeci de nave fluviale ~i maritime pentru transportul
"
de minereuri ~i petrol. In 1980, la Braila, a fost lansata prima nava de
pescuit oceanic, urmata de altele, astfel ca in 1989 Romania se piasa
pe locul al doilea in lume (dupa U.R.S.S.) in privinta capacitatii ~i a
"
numarului de vase pescare~ti . In 1974 s-a inaugurat drumul national
"
Trans:fagara~an. In 1979 s-a dat in folosinta primul tronson al metroului
din Bucure~ti ; in 1984 s-a incheiat constructia canalului Dunare- Marea Neagra, astfel ca a fost redus traseul pe apa dintre Cemavoda ~i
Constanta.
'
Romania a redevenit o tara producatoare de avioane - in 1982 se
realizeaza zborul avionului de pasageri ROM-BAC 1- 11 , construit !n
colaborare cu o firma din Marea Britanie (p!na in 1989 au fost construite
9 asemenea aparate). Din 1987, Romania a inceput sa construiasca avioane de vinatoare ~i bombardament la I.A.R.-Bra~ov, precum ~i avioane de bombardament (in colaborare cu Jugoslavia) la Craiova.
"
In 1981 , pilotul raman Dumitru Prunariu efectueaza un zbor in spatiul
cosmic pe nava sovietica ,Soiuz-40".
"
In agricultura a continuat dotarea cu ma~ini ~i tractoare, folosirea
pe scara larga a insectofungicidelor ~i a ingra~amintelor chimice. S-a
trecut la aplicarea unui vast plan de imbunatatiri funciare ~i au fost irigate
peste 3 milioane ha. S-au construit noi combinate avicole ~i de cre~tere
a animalelor.
Aceste evolutii pozitive s-au diminuat din 1981 , cind Nicolae Ceau~escu a decis ca Romania sa-~i achite, intr-un termen cit mai scurt,
intreaga datorie extema (circa 10 miliarde dolari) pentru a se asigura
,deplina independenta" fata de amestecul ,statelor imperialiste" in treburile sale interne. Pentru procurarea sumelor necesare, s-a recurs la
foqarea exportului, produsele romane~ti fiind adesea vindute sub pretul
de cost. Aceasta politica a dus la deteriorarea rapida a situatiei eco.
..
nomtce a tarn.
'
Exportarea bunurilor de prima necesitate a creat in tara o criza alimentara; criza petrolului - declan~ata pe plan mondialla 1nceputul anilor
80 - a avut consecinte grave asupra economiei romane~ti.
""-'

161

I S TORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

Paralel cu eforturile pentru achitarea rapida a datoriei exteme, din

initiativa lui Nicolae Ceau~escu, s-au derulat programe de constructii uria~e,
precum Cas a Poporului, a doua cladire ca propoqii din lume (dupa cea
"
a Pentagonului din S.U.A.). In domeniul industriei s-au dezvoltat ramuri
energofage (aluminiu, ciment, sticla). De~i criza petrolului afecta profund
Romania, Nicolae Ceau~escu a continuat politica vizind extind_erea industriei petrochimice (combinatele de la Pite~ti, Midia-Navodari, Borze~ti).
Casa Poporului
Pentru obtinerea ,independentei energetice", s-a pus accent pe constructia
de termocentrale, prin folosirea carbunelui din Valea Jiului (Rogojelu,
Casa Popgrului s-a construit
Turceni). S-au dezvoltat mari combinate siderurgice (Galati, CaUira~i,
i n anii 80, Ia indicatiile
lui Nicolae
,
"
Tirgovi~te). In dorinja de a realiza constructii noi, de care sa-~i lege nuCeau~escu . Ridicata pe o colina
mele, Nicolae Ceau~escu a dispus demolarea unui numar considerabil de
artificiala, ea are o in~lime de
84 m, cuprinde 12 etaje. 'oupa
imobile, intre care ~i monumente istorice, inclusiv biserici ~i manastiri.
proiectul lui Ceauescu, acest
"
In
1984,
Nicolae
Ceau~escu a lansat teza ,noii revolutii agrare", prin
edificiu trebu,ia sa fie r~edinta
care se urtnarea cre~terea considerabila a productiei. S-a ajuns la o
Preedentf~i , a CornHetului
Central al Pa'r tidului Comunist . adevarata intrecere intre judete, fiecare raportind productii care depa~eau
i a unor ministere. In 1997 ea
cu mult rezultatele concrete.
devine sediul Adunarii Deputain
anii
socialismului,
inclusiv
in
timpullui
Ceau~escu, s-au
Evident,
~lor, iar din 2005- i al ~~n~t,ull,li.
realizat progrese de necontestat comparativ cu perioada interbelica, dar
Romania continua sa se afle d~parte de nivelul atins de statele dezvoltate
ale Europei.
_:

-:.! ~;:.:,~ '

. ::

::: ..

Politica sociala

"

In anii 1974-1980 populatia Romaniei beneficia de o foarte buna

aprovizionare a pietei, de o ampla asistenta sociala din partea statului.
Dupa 1981, situatia sociala s-a deteriorat. Unele facilitati acordate
populatiei inca din anii 60-70 au inceput sa fie anulate ( cele mai multe
locuinte erau repartizate contra cost, devenind proprietate personala,
asistenta medicala gratuita a fost restrinsa in favoarea consultatiilor la
policlinicile cu plata, locurile la odihna ~i, tratament se acordau atit gratuit, cit ~i contra cost, muncitorii au fost declarati proprietari ai intreprinderilor, drept care li s-a oprit o parte din salarii ca ,paqi sociale").
0 transformare radicala a cunoscut taranimea. Ci~tigind extrem de
putin in gospodariile agricole colective (numite din 1966 cooperative agricole de productie), foarte multi tarani au fost nevoiti sa plece la ora~,
devenind muncitori (de regula, necalificati) la iritreprinderi industriale sau
pe ~antierele de constructii, unde obtineau salarii care intreceau de circa
zece ori veniturile din agricultura. S-a produs o depopulare a satelor, cu
"
consecinte negative asupra foqei de munca. In aceste conditii, pentru stringerea recoltei s-a recurs la ajutorul militarilor, elevilor ~i studentilor.
0 categorie socioprofesionala extrem de afectata de politica regimului
a fost intelectualitatea. Aceasta resimtea dureros lipsa de libertate, de
democratie, regimul cenzurii ~i al supravegherii din partea Securitatii.
Au existat intelectuali care au beneficiat ~i in aceasta perioada de toate
avantajele regimului (burse, stagii de documentare, participari la reuniuni ~tiintifice sau culturale intemationale, multe obtinute cu concursul
Securitatii); unii dintre ei au stabilit legaturi cu anumite personalitati ~i
servicii speciale din Occident, care vor fi fructificate dupa 1989.

Cele ,ase paradoxuri

ale socialismuluiRomania ilustra perfect anecdota celor ase paradoxuri ale
socialismului: nu exista omaj,
dar nimeni nu lucreaza; nimeni
nu lucreaza, dar planul se depae~te ; planul se depaete, dar
magazinele slnt goale; magazinele sint goale, dar toti au frigiderele pline; toti au frigiderele
pline , dar toti sint nemultumiti;
toti si nt nemultumiti, dar, Ia alegeri, guvernut obtine 99,99o/o din
voturi.

Florin Constantiniu,
,0 istorie sincera
a poporului roman"

162

.........-restomatie
,
Istoricul Constantin C. Giurescu despre formarea popoarelor romanice
13 februarie 1975
La toate aceste popoare romanice, constatam mai
intii un element etnic de baza ; galii in cazul francezilor,
celtiberii in cazul spaniolilor ~ i portughezilor, galii in nord ,
etruscii in centru in cazul italienilor. La rom ani , au fost
daco-getii, ramura de nord a tracilor. Peste acest element de baza, autohton , au venit coloni~tii roman i, aducind cu ei limba latina populara, civilizatia ~i cu ltura
romana. Ace~ti coloni~ti au asimilat intr-o perioada de
timp variabil, dupa imprejurari ~i dupa marimea numarului coloni~tilor, elementul de baza autohton , dind
na~tere unor sinteze etnice: galo-romanii in Spania ~i
Portugalia, romanii in ltalia. Asupra acestor noi sinteze
etnice s-a exercitat actiunea elementelor migratoare:
germanice in vestul Europei ~i in ltalia, slavice in sudestul Europei. Astfel, in Gallia s-au a~ezat francii -care
au ~i determinat numele poporului francez ... in Spania
vizigotii , in Portugal ia suevii , in nordu I Ital iei longobarzii - de Ia care vine numele Lombardiei , -in centrul
ltaliei vizigotii , ostrogotii ~i herulii , in tinutul carpatodanubian slavii. Toate aceste elemente migratorii au

sfir~it

insa prin a fi asimilate, in rindul lor, de populatiile

roman ice pe teritoriul carora se a~ezasera. [ .. .] Constatam prin urmare ca popoarele romanice de astazi
din Europa sint rezultatul unei duble asimilari: mai intii
a elementului de baza , autohton , de catre elementul
roman ~i apoi al elementelor migratorii de catre populatiile romanice care s-au a~ezat. [ ... ]

Descoperiti paralelismul care exista intre forma rea

entitatilor etnolingvistice neolatine europene. Ce
precizari cu caracter de originalitate se pot face
asupra etnogenezei romaneti?

Confirmau aceste aprecieri o replica peste timp

data perioadei roleriste i istoriografiei sovietice?
Arg u mentati.

1. Apreciati semnificatia anului 1974 in istoria

Romaniei.
2. Care a fost politica economica a P.C.R. dupa
1974? Mentionati citeva realizari importante din anii
1974-1989.
3. Apreciati' rezultatele obtinute
in
evolutia
econo'
,
mica a Romaniei in aceti ani.
4. Comentati conceptia privind , independenta
energetica"; context i consecinte.
5. Ce semnificatie are organizarea celui de-al XVIea Congres international de tiinte istorice Ia
'
'
Bucureti, in 1980?
6. Comentati, rezultatele obtinute
in anii 1974-1989
'
in literatura i arta.
7. Ce utilitate practica au avut marile constructii
din vremea lui Nicolae Ceauescu?
8. Cum apreciati decizia lui Nicolae Ceauescu
vizind achitarea, intr-un termen cit mai scurt, a
datoriilor externe contractate de Romania?
din
9. Descrieti
, viata
, cotidiana a cetatenilor
'
Romania Ia sfiritul ani lor 80.
.

i n urma politicii de sistematizare a localitatilor, promovata de Nicolae Ceau~escu , foarte multi tarani au
fost nevoiti sa piece Ia ora~.
De ce plecau taranii Ia ora?
Ce cosecinte a avut acest fenomen pentru asigurarea cu forta de munca a sectorului agrar?
Care a fost impactul asupra taranului in urma
contactului cu civilizatia oraeneasca?
..

Centralism - sistem de organizare administrativa,

economica sau politica in care organele locale, subordonate, periferice etc. se supun directivelor sau
dispozitiilor organelor centrale carora li se confera
un numar mare de atributii.
,

Cenzura - control prealabil exercitat de anumite organe

specializate ale unui stat asupra publicatiHor, spectacolelor etc. ~i , in anumite conditii , asupra corespondentei ~i convorbirilor telefonice.

163

ISTORIA ROMAN ILOR . EPOCA CONTEMPORANA

2. INFLUENTA MUTATIILOR SURVEN'ITE PE PLAN MONDIAL

'
'
/11 attii 80 tli secoltlllli a/ ~-rX-lea atl sttrvenit Jnttfatii esentia/e i11 J'iata iJlterlratiotza/d:
[ --, ,;unea Sovieticli ,a intrat it1tr-o cri:,ii proftln!lii, iar S. [ i.A. a devenit singttra st1p1aputere
1no1tdialii. Incercarile lzti Gorbaciov de a reforllttl sistelnttl sovietic a1 e~uat; in tiirile stJcialiste a ltlat atnploclre nli$carea de contestare a regi1tllll11i totalitar, cerindu-se rel'elzirea Ia u11
regi111 de1nocratic.
~

:>

Politica externa a Romaniei.

Noul raport de forte pe plan international

In domeniul politicii exteme, in anii 70 Romania a continuat sa se

manifeste ca un factor activ, atit la .O.N.U. ~i In alte organisme intemationale, cit ~i in relatiile bilaterale. Aceasta politica s-a bucurat de o larga
apreciere. In 1975, Romania a obtinut din partea S.U.A. ,clauza natiunii
celei mai favorizate", iar in 1980 a incheiat acorduri de colaborare cu
Comunitatea Economica Europeana.
Romania a adus o contributie deosebita la negocierea ~i perfectarea
Actului final al Conferintei pentru Securitate ~i Cooperare in Europa,
semnat la Helsinki (1975), la incheierea acordului de pace dintre Israel
~i Egipt (semnat laCamp David- S.U.A., in 1978), la stabilirea relatiilor
diplomatice dintre China ~i S.U.A. (1979). Bucure~tiul a fost, efectiv,
un centru al diplomatiei mondiale.
Marile puteri occidentale s-au folosit de ,canalul Bucure~ti" atit timp
cit comunicarea directa cu Uniunea Sovietica era blocata, iar ,razboiul
rece" continua sa domine viata intemationala.
'
'
La inceputul anilor 80s-a produs o schimbare majora In raportul de
forte pe arena intemationala: S.U.A. s-a deta~at ca cea dintii putere a
lumii, in timp ce Uniunea Sovietica a cunoscut o perioada de stagnare.
Pe acest fond, echilibml de forte stabilit la sfir~itul celui de-al Doilea
Razboi Mondial a lnceput sa se clatine.
Pre~edintele S.U.A., Jimmy Carter, a lansat o vasta campanie pentru respectarea drepturilor omului in tarile socialiste. Succesoml sau,
Ronald Reagan a accelerat pina la extrem politica de inarmare,
declan~ind a~a-numitul ,razboi al stelelor" (inarmarea in spatiul cosmic).
Lideml sovietic Leonid Brejnev a raspuns acestei provocari, fapt ce a
dus la secatuirea economica a U.R.S.S.
Schimbarea raportului de forte pe plan international a avut importante consecinte asupra Romaniei ~i a situatiei lui Nicolae Ceau~escu.
Romania- pina de curlnd ,copilul rasratat al Occidentului"- a devenit
obiectul a numeroase critici. Acordarea unor facilitati economice de catre
'
S.U.A. era conditionata de respectarea drepturilor ~i libertatilor democratice, in primul rind de emigrare. Nicolae Ceau~escu a acceptat plecarea din Romania a etnicilor germani ~i evrei, in schimbul unor sume
modice (ca rascumparare pentru cheltuielile suportate de statui roman
vizind ~colarizarea, obtinerea unor titluri ~tiintifice etc.). Rezultatul a fost
scaderea drastica, plna aproape de disparitie, a celor doua etnii, cu o
existenta seculara in Romania.
A

Nicolae Ceauescu
i Jimmy Carter.
Washington. 13 aprile 1978

in cei 24 de ani de exercitare a

puterii el (Nicolae Ceau~escu n.a.) rami ne neindoielnic conducatorul de partid ~i de stat de
pe glob care a prim it in audienta
eel mai mare numar de personalitati ~i delegatli straine, ~eful
de stat al epocii postbelice care
a efectuat eel mai mare numar
de vizite oficiale peste hotare.
Energiile unei intregi 1ari au fost
mobilizate i n vederea edificarii
~i sustinerii unui cult al per~ona
litatii fara egal in tstoria Romaniei. In initierea ~i desavir~irea
acestui destin rolul sotiei sale
Elena rami ne decisiv.

/on Bulei,
istoric

Meditati asupra eficientei politice externe promovate de

Nicolae Ceau~escu.
164

'

Evolutia Romaniei In anii 1974-1989

'

Presiunile S.U.A. au continuat, vizind dreptul de emigrare a unor

etnici romani, dizidenti cunoscuti. Ceau~escu a admis plecarea citorva
dizidenti, care, odata ajun~i in Occident, se angajau in campania impotriva regimului totalitar din Romania (mai ales la postul de radio ,Europa Iibera"). Liderul comunist roman a considerat ca aceasta politica urmarea amestecul in afacerile interne ale Romaniei, drept care, in 1988,
a renuntat la ,clauza natiunii celei mai favorizate" in relatiile comerciale
cu S.U.A.

,Perestroika"

~i

ecoul ei in Romania

Anul1985, cind Mihail Gorbaciov s-a instalat la

Kremlin, a marcat o cotitura nu numai in istoria
U .R. S. S., dar ~i in viata internationala. N oul secretar general al P.C.U.S. a inaugurat politica de
,glasnosti" (transparenta) ~i ,perestroika" (reconstructie). 0 asemenea politica era incompatibila cu
un regim totalitar, astfel ca situatia U.R.S.S. nu
numai ca nu s-a imbunatatit, ci a cunoscut o dete.
.
.
....,
rtorare economtca tot mat grava.
Pre~edintele american George Bush a obtinut de
la Gorbaciov promisiunea ca in eventualitatea unor
intllnirea dintre Nicolae Ceauescu i Mihail Gorbaciov
actiuni reformatoare desra~urate in tarile socialiste
europene, U.R.S.S. nu va interveni cu foqa armata, a~a cum :facuse in
1968 impotriva Cehoslovaciei.
Sub influenta lui Gorbaciov, vechii lideri din unele tari socialiste (Ungaria, Cehoslovacia, R.D.G., Bulgaria) au fost inlocuiti cu altii mai tineri, din ,e~alonul al do ilea". Ace~tia au inceput dialogul cu societatea
civila, fapt ce a pregatit trecerea spre un regim democratic.
"
In Romania, actiunile lui Gorbaciov au fost primite cu ostilitate de
Nicolae Ceau~escu~ Acesta 11 acuza, mai mult sau mai putin deschis,
in momer~tul vizitei lui G"o ca punea in pericol existenta regimului socialist, ca a capitulat in fata
baciov in Romania, in mai 19 7,
s-a produs o remarcabila inpresiunilor imperialismului atnerican.
"
toarcere de 180 de grade in
In timp ce in celelalte tari socialiste se inregistra o tendinta de reperceperea
de catre romami a
.
forma,
in
Romania
inchistarea
politica
~i ideologica se accentua, suUniunii Sovietice ~i a rela~Hor
pravegherea persoanelor devenea tot mai stricta, contactele cu Occiacesteia cu Romania. Aceasta
.
schin1bare de atitudine tinea de
dentul erau aproape lntrerupte. La nivelul conducerii de partid ~i de stat
evofutia lui Ceau~escu insu~i:
nu s-a putut constitui o ,echipa de schimb". Abia in martie 1989, ~ase
daca in 1965, Ceauescu pre~
personalitati com11niste care ocupasera in anii 50-60 functii importante
zenta o fa:f_a tinara, dinamica, a
comunismului, In comQaratie cu
in partid au adresat ~efului statului o scrisoare (Scrisoarea celor $Gse).
reactionarul Brejnev, ce se
Documentul era un act de acuzare la adresa politicii dezastruoase a lui
apropia de batrinele, a cum ,
Ceau~escu ~i preconiza ,perestroika" in Romania. Imediat dupa difuzadouazeci
de
ani
mai
tirziu,
Gar.
rea scrisorii la postul de radio BBC World Service ~i la Europa Iibera,
baciov era eel care imbracase
mantia lui Ceauescu , iar Oeausemnatarii au fost anchetati ~i li s-a fixat domiciliu foqat.
~escu pe cea a lui Brejnev.
"
In timp ce socialismul de tip totalitar intrase intr-o criza profunda,
Dennis De/etant,
Nicolae Ceau~escu continua sa sustina ,idealul comunist".
, Romania sub regimul
Pe
de
alta
parte,
numero~i cetateni s-au inscris in Partidul Comunist
comunist", Bucure~tJ , 1997
nu din convingere, ci pentru a nu fi impiedicati in cariera lor profesionala
'-"

, .

165

ISTORIA ROMANILOR . EPOCA CONTEMPORANA

(inscrierea la concursuri pentru ocuparea unor posturi, la doctorat, efecEvolutia numerica

tuarea
unor
stagii
de
studiu
in
strainatate
etc.).
In
1989,
P.C.R.
avea
'
a membrilor P.C.R.
4,3 milioane de membri, fiind eel mai mare partid din lume, raportat la
....c
numarul
de
locuitori.
.
"C
E
Q)
Cu citeva saptamini inainte de deschiderea, la 20 noiembrie 1989, a
0
-...Q)
.e
deal
XIV-lea
Congres
al
partidului,
s-a
inregistrat
circulatia
clancelui
..:
Q.
z
destina a doua scrisori, una sub forma de apel adresat delegatiilor la
congres de a nu-l realege pe Ceau~escu, cealalta continind un numar
august 1944
circa 1 000
de intrebari adresate acestuia in legatura cu proasta conducere a ecooctombrie 1945
257 000
~i cu incalcarea drepturilor omului.
nomiei
septembrie 1947
710 000
un
fel
de
impact
asupra
lucrarilor
CongreScrisorile
nu
au
avut
nici
1 060 000
februarie 1948
sului, pentru ca, imediat dupa intonarea imnului national ~i deschiderea
720 000
mai 1950
lucrarilor, cei 3 308 delegati au izbucnit in aplauze ~i, in acompaniamen1 400 000
iulie 1965
tul batailor ritmice din palme, s-a scandat din ce in ce mai tare
decembrie 1989
4 300 000
,Ceau~escu reales, la al XIV -lea Congres! ", ,Ceau~escu, P. C.R.! ",
'"
, Ceau~escu ~1. poporu1'"
. , , c eau~escu, Roman1a. ~1, c eau~escu, pace ..
De ce, credeti,
, a crescut numa- Prima rezolutie prezentata congresului propunea desemnarea lui
rul membrilor P.C.R.?
Ceau~escu ca pre~edinte al congresului, ~i ea a fost primita cu urale.
Aceasta a dat linia votarii mecanice a propunerilor venite de la prezidiu, repetata pe tot parcursullucrarilor congresului.
Cu cit situatia generala a tarii degrada, cu atit mai mult se accentua
cultul personalitatii, fapt ce genera o stare acuta de nemultumire in rindul populatiei. In mod cert, intre conducerea de partid ~i poporul roman
se crease o prapastie, propaganda tot mai agresiva ducea la rezultate
inverse, cetatenii dorind sa ,scape" de un regim pe care-1 receptau ca
pe un co~mar; aceasta stare de spirit va genera revolta din decembrie
1989.
.

"'
"'

'"

P.C.R. considera ca teza privind o intoarcere Ia sistemul

multipartit i n socialism este
complet gre~ita ~i daunatoare
pentru ca neteze~te drumul pentru o revenire Ia formele anacronice ale sistemului politic capitalist. Dupa cum subliniaza Tezele celui de at XIV-Jea Gongres
a/ P. C.R. , in noile conditii create
'
dupa disparitia clasetor exploatatoare, existenta unui singur
partid al clasei muncitoare ~i
consolidarea unitatii poporului
i n jurul partidului este o necesitate istorica obiectiva.
Scinteia,
18 octombrie 1989

Nicolae Ceauescu In timpul cuvlntarii Ia Congresu/ a/ XIV-/ea a/ P. C. R.

166

~restomatie
,
,Scrisoarea celor 6" adresatii lui N icolae
in momentul in care insa~i ideea de socialism , pentru
care noi am luptat, este discreditata de politica dumneavoastra ~i cind tara noastra este izolata in Europa , noi
ne-am hotarTt sa luam pozitie. Ne dam perfect seama ca
facind aceasta ne riscam libertatea ~i poate chiar vietile
noastre. Dar simtim ca e datoria noastra sa apelam Ia
Dvs. pentru a schimba cursu! actual inainte de a fi prea
tirziu.
1. Comunitatea internationala va repro~eaza nerespectarea Actului final de Ia Helsinki, pe care 1-ati semnat. Cetatenii romani va repro~eaza nerespectarea Constitutiei, pe care ati jurat sa o respectati. lata faptele:
a) lntregul plan de sistematizare a satelor [ ... ]
b) Decretul care interzice cetatenilor sa aiba contacte
cu strainii nu a fast niciodata votat de un corp legislativ ~i
nu a fast niciodata publicat. De aceea este lips it de putere
legala. [ ... ]
c) Centrul civic din Bucure~ti , investitia cea mai mare,
de multe miliarde de lei, facuta vreodata in Romania , nu
dispune de un buget public ~i este construit cu violarea
tuturor legilor existente privitoare Ia constructii ~i finantarea lor. [ ... ]
q) Securitatea, care a fast creata pentru a apara
ordinea socialista impotriva claselor exploatatoare, este
acum dirijata impotriva muncitorilpr,
e) Fabricile ~i institutiile au prim it ordin sa se angajeze
sa lucreze duminica, [ ... ]
f) Po~ta este violata sistematic, iar convorbirile noastre
telefonice sint intrerupte prin violarea articolului 34 care
le garanteaza.
Pe scurt, Constitutia a fost virtualmente suspendata
~i nu dispunem in momentul de fata de un sistem legal.
Trebuie sa admiteti, domnule pre~edinte , ca o societate
nu poate functiona daca autoritatile, incepind cu cele de
Ia virf, manifesta lipsa de respect fata de lege.
t

Ceau~escu,

martie 1989

2. Planificarea nu mai functioneaza in economia

'
romaneasca . [ ... ]
3. Politica agricola este de asemenea in deruta. [ ... ]
4. insu~i faptul ca nemtii, ungurii ~i evreii emigreaza
i n masa arata ca politica de asimilare fortata trebuie sa
i nceteze.
5 . in stir~ it, sintem ingrijorati profund ca pozitia
internationala a Romaniei ~i prestigiul ei scad cu repeziciune. Dupa cum ~titi , aceasta este demonstrata i n mod
concret de deciziile unui numar de tari
de a inch ide a mba,
sadele lor Ia Bucure~ti. [ ... ]
Am pierdut statutul de natiune favorizata in comeftul
cu S.U.A. ~i , ca urmare, o serie de fabrici textile nu mai au
comenzi. C.E.E. (Comunitatea Economica Europeana)
nu mai vrea sa extinda acordul ei comercial cu Romania ,
ceea ce va afecta in mod negativ alte sectoare ale economiei. [ ... ]
Ati inceput sa sch imbati geografia satelor, dar nu puteti
muta Romania in Africa .

Gheorghe Apostol, fost membru al Biroului Politic ~i

pre~edinte al sindicatelor; Alexandru Blrladeanu, fost
membru al Biroului Polit ic ~i pre~edinte al C.S.P. ;
Corneliu Manescu, fost ministru al Afacerilor Externe ~ i
pre~edinte al Adunarii Generale a O.N.U .; Constantin
Plrvulescu, membru fondator al P.C.R. ; Grigore Raceanu,
veteran al P.C.R. ; Silviu Brucan , fast redactor-set adjunct
al , Scinteii".

Care erau principalele acuzatii aduse lui Nicolae

Ceau~escu?

Ce autorizare morala aveau ace~ti fo~ti lideri ai

P.C.R. sa ceara respectarea drepturilor ~i libertatilor
democratice?

1. Cum s-a ajuns Ia schimbarea raportului de forte

pe plan mondial in anii 1945-1989?

Cultul personalitatii prezentat i n rezolutia Congresului XIV al P.C .R. :

2. De ce Nicolae Ceau~escu a fost impotriva politicii promovate de Mihail Gorbaciov?

Tovaraul Nicolae Ceauescu, eel mai iubit i stimat fiu a/ nafiunii noastre, ctitorul de geniu a/ Romaniei
socialiste moderne; stralucit conducator de partid i
de tara, personalitate de inalt prestigiu a viefii po/itice
contemporane, ce s-a impus In contiinfa 1ntregii
omeniri ca mare Erou a/ pacii, a/ lnfelegerii i colaborarii 1ntre toate nafiunile lumii.

3. Ce intelegeti prin ,e~alonul al doilea", in tarile

socialiste?
4. Care a fost atitudinea
intelectualitatii
.
' fata
' de
, regimul Ceau$escu"?
.

5. Ce este , razboiul stelelor"?

Alcatuiti ,portretul real" a lui Nicolae Ceau~escu.

6. Cum explicati faptul ca P.C.R. era eel mai mare

partid din lume, raportat Ia numarul de locuitori?
Disident - persoana care a avu t op ini i co ntrare
regimului comunist.

167

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

3. CADEREA REGIMULUI TOTALITAR. BILANT DUPA PATRU DECENII

'
1989 a i11trat i11 i . ~ttJrie ca IIIOIIIellft.ll ciitlerii regiltlllrilor , tJcialist-totalitare d; -, Etlropa. Cri:.a acestor regiltlltri de1'e11ise crOilicil 'e Ia lllCeJJllfltl a1tilor 80, a~tfel cii priih1 irea
-a protltts d t[JltfJrilrcipitll tlo1ni1roului (1t11ul drtpii altul). Bila11{11l dupii patru tlece11ii i '' i trea~ii atit a~pecte 11egatile, cit ~i po-.itive. El poate ji 111ai bi11e llpreciat odatii cr1 scurger a
1tilo1:
llltl

...~- Amplificarea starii de nemultumire a populatiei.

Criza regimului totalitar
/'\

Produsul intern brut pe cap

de locuitor (1989, comparatii
internationale, in $ S.U.A.)
Elvetia
30 270
Germania (R.F.G.) 20 750
Franta
17 830
ltalia
15 150
Spania
9 150
Grecia
5 340
Cehoslovacia
5 000
Portugalia
4 260
Ungaria
2 560
Bulgaria
2 320
Polonia
1 760
U.R.S.S.
1 732
Ro mani a
1 567
Albania
900
I

lstoricul Vlad Georgescu

despre regimul comunist
in Romania
Mi se pare limpede ca Ia capatul a 40 de ani de comunism
in Romania trasaturile negative
le covir~esc in chip evident pe
cele care ar putea fi eventual
considerate drept pozitive ...
Un cercetator atent trebuie sa
se apiece ~ i asupra societa,ii
comuniste cu acelea~i metode
obiective cu care a studiat ~i societatile premergatoare.
-

-~--

Intregul popor roman a fost grav afectat de masurile (luate in

1984 ~i 1987) vizind economisirea energiei electrice, prin care sursele
de lumina ~i caldura erau intrerupte, populatia fiind supusa la un
adevarat calvar. Venirea iernii era a~teptata de cetatenii de la ora~
intr-o stare de panica, deoarece, atunci cind gerul era mai puternic,
caloriferele ramineau reci, iar gazul metan se 1ntrerupea. De asemenea, sub pretextul ,alimentatiei ~tiintifice ~i rationale", s-au cartelat
produsele de prima necesitate (ulei, zahar, carne, oua, p1ine ).
Aceasta situatie a generat o reactie din partea populatiei, care a
luat ~i unele forme mai radicale. Au existat mi~cari de protest, 1ntre
care greva minerilor din Valea Jiului, in august 1977, a muncitorilor
de la intreprinderile ,Steagul Ro~u" ~i ,Tractorul" din Bra~ov, in. noietnbrie 1987. Un numar de 61 participanti la evenimentele de la Bra~ov
au fost condamnati pentru , ultraj contra bunelor moravuri ~i tulburarea grava a ordinii pub lice", cu pedepse cuprinse 1ntre ~ase luni ~i trei
ani, ~i li s-a desracut contractu! de munca. Manifestarile de protest
au fost anihilate rapid, fie prin promisiuni date de autoritati, fie prin
masuri represive; ele 1nsa vesteau ,1nceputul sfir~itului" .
Unii intelectuali au luat pozitie impotriva regimului Ceau~escu, mai
ales prin trimiterea unor scrisori ~i acordarea de interviuri pentru posturile de radio Europa Libera ~i Vocea Americii. Totu~i , o dizidenta
puternica nu s-a putut dezvolta in Romania.
Dupa 1987, circulatia in strainatate a fost Bupusa unui control se"
ver, iar contactul cu lumea: occidentalas-a diminuat drastic. In aceste
conditii, multi cetateni rom ani au trecut clandestin gran ita, fugind in
Occident, unde au cerut azil politic; unii dintre ace~tia s-au manifestat extrem de critic la adresa regimului de la Bucure~ti.
In aprilie 1989, Nicolae Ceau~escu a anuntat ca Romania ~i-a
achitat intreaga datorie externa. Populatia a primit aceasta veste cu
un sentiment de u~urare, sperind ca restrictiile impuse dupa 1981 vor
inceta. Dar Ceau~escu a decis ca Romania sa devina, din debitor,
un stat creditor, cu alte cuvinte, sa imprumute altar tari, pentru a
obtine venituri din dobinzi. De aceea, a mentinut toate restrictiile din
perioada anterioara. Acest fapt a creat un puternic sentiment de revolta, gata sa izbucneasca in orice moment.
/'\

Evolutia Romaniei In anii 1974- 1989

'

. . . . . Prabu~irea regimului totalitar

Anul 1989 a marcat prabu~irea regimurilor comuniste, socialist-totalitare din Europa. La Var~ovia,
Praga, Budapesta ~i chiar la Sofia ~i Berlin secretarii generali cedau puterea unor comuni~ti din e~a
lonul doi, reformatori, care nu se mai simteau legati
"
de vechile structuri. In vara anului 1989 a inceput
sa functioneze , principiul dominoului" -, caderea unui
regim intr-o tara antrenind prabu~irea acestuia in alta
"
tara. Intelegerile Bush-Gorbaciov ~i serviciile secrete
occidentale au avut un rol important in modificarea
hartii politice a Europei.
Cozi interminabile
dupa
produse
alimentare
.
"
In noiembrie 1989 a avut loc Congresul al XIV-lea
al P.C.R., la care Nicolae Ceau~escu a fost reales in functia de secretar general. Dar nemultumirea , clocotea in adincuri" . Revolta de la
Timi~oara din ziua de 17 decembrie 1989 a marcat ,inceputul sfir~itului".
Romanii au ie~it in strada, cerind demisia dictatorului ~i un regim de"
mocratic. In citeva zile regimul s-a prabu~it. La 22 decembrie 1989,
Nicolae Ceau~escu a fost nevoit sa abandoneze puterea, parasind cladirea Comitetului Central.
Rasturnarea regimului totalitar s-a produs in Romania pe cale vioRepere cronologice
lenta, inregistrindu-se 1 104 moqi ~i 3 321 raniti, dintre care 221 ~i,
"
17 decembrie 1989 - mi~ca
respectiv, 663 au fost militari. In acest context, la 25 decembrie 1989,
rea populara de Ia Timi~oara ,
lui Nicolae Ceau~escu ~i Elenei Ceau~escu li s-a inscenat un proces, in
care a marcat i nceputul revoluurma
caruia
au
fost
condamnati
la
moarte
~i executati.
tiei
Istoria i~i lua revan~a. Daca, la sfir~itul celui de-al Doilea Razboi
22 decembrie 1989 - caderea regimului totalitar din Romacu
multa
dificultate
in
tarile
Mondial,
socialismul
a
fost
impus
de
sovietici

n1a
Europei Centrale ~i de Sud-Est, deoarece s-a lovit de impotrivirea
populatiei, apoi in 1989 acest regim a fost lnHiturat in citeva luni, intr-o
atmosfera de mare entuziasm ~i cu speranta ca libertatea insemna pros"
peritate, bunastare, dezvoltarea neingradita a personalitatii umane. In
1991 , socialismul totalitar s-a prabu~it ~i in Uniunea Sovietica, astfel ca
a luat sfir~it o experienta istorica, dramatica pentru multi cetateni.

-. Bilant dupa patru decenii

de regim totalitar

Manifestafie In Bucureti (22 decembrie 1989)

Bilantul celor patru decenii de existenta a regimului socialist totalitar in Romania este complex ~i
contradictoriu.
Principala caracteristica a economiei de dupa
1948 a fost dezvoltarea cu precadere a industriei,
astfel ca Romania s-a transformat dintr-o tara agrar"
industriala intr-o tara industriala. In 1989, productia
industriala era de 65 de ori mai mare comparativ cu
anul 1938. Venitul national era realizat in industrie
'
in proportie de 58,1o/o fata de 30,8% in 1938. Gradul de prelucrare a materiilor prime ~i cantitatea de
169

I S T O RIA ROMANILOR . EPOCA CONTEMPORANA

r

inteligenta incorporata intr-un produs constituie elementele esentiale in

Contributia Ia venitul national
'
'
cre~terea valorii produsului respectiv, a competitivitatii lui pe piata mon(1938-1989)
'
diala. Romania realiza o seama de ma~ini, aparate electrice ~i electroAnul Industria Agricultura
nice, turbine cu aburi ~i hidraulice, instalatii de foraj, tractoare, autocamioane,
automobile,
1938
38,1/o
ingra~aminte chimice, mobila, incaltaminte, confectii
30,8/o
:1
1989
15-,2o/o
58 ,1/o
etc. care aveau o larga cautare pe piata mondiala.
.,.
Agricultura a fost organizata pe baza marii proprietati colectiviste;
pamintul era cultivat cu ma~ini ~i utilaje modeme, obtinindu-se recolte
sporite la ha. Romania avea cea mai mare suprafata agricola irigata
din Europa. Combinate pentru cre~terea animalelor precum ContimEvolutia productiei industriale
Timi~oara erau printre cele mai mari din lume.
(1938-1989)

Centralizarea excesiva a deciziilor ~~ voluntarismul din ultimii ani ai

Oin Anuarul sta t1st 1 p
,... . .
al Roman1e1 . 1990 )
, epocii Nicolae Ceau~escu", ambitia de a achita cu orice pret datoria
extema
au
influentat
negativ
evolutia
economiei.
Factorul
eel
mai
grav
Produsul
1938 1989
a fost raminerea in urma din punct de vedere tehnologic, intr-o peri'
Energie
oada extrem de dinamica pe plan mondial.
electrica
Din punct de vedere social, s-a produs o anumita omogenizare, in
(mil. km/h)
1 130 75 851
sensul diminuarii uria~elor discrepante ce caracterizau societatea romaTitei extras
neasca pina la eel de-al Doilea Razboi Mondial. Gradul de cultura ~i
' '
(mii t)
9 173
6 594
civilizatie a populatiei, inclusiv al taranimii, a crescut. Romania a cunGaz metan
in
care
nivelul
oscut
un
proces
de
urbanizare,
caracteristic
lumii
modeme,
(mil. m3)
311 22 222
...
cre~te, in detrimentul vietii patriarhale, conservatoare .
civilizatiei
l n gra~aminte
accelerata
a
avut
ca
efect
diminuarea
fortei
de
munca
Urbanizarea
chimice (mii t)
2 805
'
...
din agricultura, dar ~i o anumita 1nstrainare a celor mutati de la sat la
lncaltaminte
'
(mil. per. )
3
52 \ ora~ ; multi aveau comportament de taran intr-o lume care nu era a lor
~i de care nu se simteau legati.
Zahar (mii t)
95
693
Sapun (mii t)
31
9
~tiinta
, ~i cultura romaneasca au inregistrat o dezvoltare semnificaTractoare
tiva, cu deosebire dupa 1958. A fost lichidat analfabetismul, invatamintul
(buc.)
- 151 745
general obligatoriu a evoluat treptat de la 7 la 10 clase, s-a dezvoltat

reteaua liceelor de specialitate ~ i cea a invatamintului superior. Au fost

realizate opere literare ~ i artistice valoroase, au cunoscut o dezvoltare
vadita ~tiintele, mai ales cele tehnice.
~i predominarea factorului politic au ingradit sfera
Politizarea
excesiva
Evolutia
invatamintului
'
'
creatiei ~i Iibera circulatie a valorilor.
( 1938-1989)
Din punct de vedere politic, conducerea prin partidul unic, lipsa unei
1938/1939 1989/1990
alternative, a alegerilor libere au dat na~tere abuzurilor ~i voluntarismuUnitati de
lui, cu consecinte negative asupra cetatenilor Romaniei.
'
.
"
invatamint
27 327
15 879
Romania
a
cunoscut
o
evolutie
atipica.
In
anii
6070
a
inregistrat
o
'
Populatie
dezvoltare economica ~i o imbunatatire a nivelului de trai al populatiei,
1 781 290 5 544 648
~co lara
o deschidere spre lumea occidentala, in timp ce statele socialiste euro"
Studenti
26489 164 507
pene urmau ,cu fidelitate" linia trasata de sovietici. In anii 80 situatia
'
Cadre
din Romania s-a deteriorat, s-a inregistrat o intoarcere la metodele anilor
didactice
55 215 229
138 :
;;,
50, o anumita izolare intemationala;
in celelalte tari
socialiste se inre,
'.
'
gistra o deschidere ~i o activizare a societatii civile. Aceasta situatie
~i de ce in aceste tari tranzitia spre democratie a cunoscut o
explica
Folosind datele din tabelele de
mai sus, apreciati evolutia cale pa~nica, in timp ce in Romania s-au inregistrat numeroase victilne
Romaniei in anii 1948-1989.
umane.
.

.'

'

.!;

>

'

-~

'

'

...

'

:;. .

CSPYII?l .FJI'Pflli"ofoll

snr11f "

a *> !I

'""~*kl!

170

.........restomatie
,

Comunicatul Frontului Salvarii Nationale catre tara din 22 decembrie 1989

'

Cetateni ~i Cetatene ,
Traim un moment istoric. Clanul Ceau~escu, care a
dus tara Ia dezastru, a fast eliminat de Ia putere. Cu totii
~tim ~i recunoa~tem ca victoria de care se bucura lntreaga
tara este rodul spiritului de sacrificiu al maselor populare
de toate nationalitatile ~i , In primul rind , al admirabilului
nostru tineret, care ne-a restituit, cu pretul sl ngelui, sentimentul demnitatii nationale. Un merit deosebit II au cei
'
'
care ani de zile ~ i -au pus In pericol viata , protestlnd
impotriva tiraniei.
Se deschide o pagina noua In viata politica ~i economica a Romaniei.
in acest moment de rascruce , am hotarlt sa ne
constituim In Frontul Salvarii Nationale, care se bazeaza
'
pe Armata Romana ~i care grupeaza toate fortele sanatoase ale tarii, fara deosebire de nationalitate, toate organizatiile ~i gruparile care s-au ridicat cu curaj In apararea
libertatii ~i demnitatii In anii tiraniei totalitare.
Scopul Frontului Salvarii Nationale este instaurarea
Democratiei, Libertatii ~i Demnitatii poporului roman.
Din acest moment, se dizolva toate structurile de
putere ale clanului Ceau~escu. Guvernul se demite ,
Consiliul de Stat ~i institutiile sale i~i lnceteaza activitatea.
lntreaga putere de stat este preluata de Consiliul Frontului
Salvarii Nationale.
'
Ca program , Frontul propune urmatoarele:
1. Abandonarea rolului conducator al unui singur
partid ~i statornicirea unui sistem democratic pluralist
de guvernamlnt.
2. Organizarea de alegeri libere In cursul lunii aprilie.
3. Separarea puterilor legislativa, executiva ~i judecatoreasca In stat ~i alegerea tuturor conducatorilor politici
I

'
pentru unul sau eel mult doua mandate. Nimeni nu mai
poate pretinde puterea pe viata.
Consiliul Frontului Salvarii Nationale propune ca tara
sa se numeasca pe viitor Romania.
Un comitet de redactare a noii Constitutii va lncepe
sa functioneze imediat.
'
4. Restructurarea lntregii economii nationale pe baza
criteriilor rentabilitatii ~i eficientei [ ... ]
5. Restructurarea agriculturii ~i sprijinirea micii proprietati tarane~t i. Oprirea distrugerii satelor.
6 . Reorganizarea lnvatamlntului romanesc potrivit
cerintelor contemporane [ ... ] A~ezarea pe baze noi a
dezvoltarii culturii nationale.
7. Respectarea drepturilor ~i libertatilor minoritatilor
nation ale [ .. .]
8. Organ izarea lntregului comert al tarii , pornind de Ia
cerintele satisfacerii cu prioritate a tuturor nevoilor cotidiene ale populatiei Romaniei [... ]
....
'
9. lntreaga politica externa a tarii sa serveasca promovarii bunei vecinatati, prieteniei ~i pacii In lume, integrlndu-se In procesul de constituire a unei Europe unite [ ... ]
10. Promovarea unei politici interne ~i externe subordonate nevoilor ~i intereselor dezvoltarii fiintei umane,
respectului deplin al drepturilor ~i libertatilor omului.
Constituindu-ne In acest Front, slntem ferm hotarlti
'
pentru a reinstaura societatea civila In Romania , garantlnd
triumful democratiei, libertatii ~i demnitatii tuturor locuitorilor tarii.
I

'

Analizati textul Comunicatului F.S.N. catre tara. Ce

'
'
concluzii desprindeti?

..

1. In ce context international s-au prabu,it regimurile comuniste din Europa?

1. Considerati ca pentru tarile inapoiate din punct

de vedere economic este necesara industrializarea?

2. De ce, credeti, rasturnarea regimului in Romania s-a prod us pe cale violenta?

2. Alcatuiti un eseu privind evolutia Romaniei in

anii 1948-1989.

3. Ce consecinte a avut decizia lui Ceau,escu

privind achitarea datoriei externe a Romaniei?
4. Ce forme de protest impotriva regimului cunoateti?
5. Ce intelegeti prin , principiul dominoului"?

..

3. In baza datelor statistice de mai jos urmariti

evolutia populatiei Romaniei (1948-1989).
Totalul
A nul
populatiei

Mediul urban

Mediul rural

1948 15872624 3 051 253 21 4/o 11 229476 78,6%>

1989 23 151 564 12 311 803 53,2.% 10 839 761 46,8%)
1

6. De ce Romania a cunoscut o , evolutie atipica"

in cadrullagarului socialist?
Regim totalitar - regim politic care a plica dictatul unei
minoritati , majoritatea populatiei fiind lipsita de
drepturi ~i libertati.

17 1

""

Test de evaluare
I
I

- -

~-

; ,
_.-

............ :-~-~

-~

. -

--

EVOLUTIA ROMANIEI
""
'
IN ANII 1974 1989

....

_.:;,..:.._

. '

I. Definiti
urmatoarele
notiuni
istorice:
li,
'
beralizare, societate socialistii multilateral dezvoltatii, program ideologic, ,epoca de aur".
15 p.

c) Decizia de achitare a datoriei exteme era compatibila cu ,bunastarea ~i fericirea intregului popor"?

II. Ordonati cronologic evenimentele din

coloana A, scriind in spatiile libere din coloana
B literele corespunzatoare succesiunii corecte.

IV. Alegeti varianta corecta.

1. Canalul Dunare-Marea Neagra a fost dat in
folosinta in anul.
'
a) 1974.
b) 1979.
c) 1984.
"
2. In 1977 a avut loc greva din
a) Maramure~.
b) Valea Jiului.
c) Bra~ov.
3. Romania ~i~a achitat datoria extema in anul
a) 1985.
b) 1989.
c) 1974.
4. Semnarea Actului Final de la Helsinki a avut
loc in
a) 1975.
b) 1964.
c) 1989.
24 p.

a) instituirea functiei
de
pre~edinte al
'
.
Republicii Socialiste Romania
b) Congresul international de ~tiinte istorice des:fa~urat la Bucure~ti
c) Congresul al XIV -lea al Partidului
Comunist Roman
d) primul avion ROM-BAC 1-11.

1. . ..
2. . ..
3. . ..
4 ....

15 p.
III. Analizind textul, raspundeti Ia intrebarile
....,
ce urmeaza.
'
Art. 73 din Constitutie, referitor la pre~edintele
Republicii Socialiste Romania: ,La alegerea sa, pre~edintele Republicii Socialiste Romania depune in
fata Marii Adunari Nationale urmatomljuramint: Jur
sa slujesc cu credinta patria, sa actionez cu fermitate
pentm apararea independentei, suveranitatii ~i integritatii tarii, pentm bunastarea ~i fericirea intregului popor, pentm edificarea socialismului ~i comunismului
1n Republica Socialista Romania.
Jur sa respect ~i sa apar Constitutia ~i legile tarii,
sa fac totul pentru aplicarea consecventa a principiilor democratiei socialiste, pentru afirmarea in viata
societatii a normelor eticii ~i echitatii socialiste" [... ]
a) Cind a fost adaptat acest text?
b) Ce intelegea Ceau~escu prin ,democratie socialism"?

172

16 p.

V. Realizati o sinteza cu tema: ,Stiinta ~i cultura in anii 1974-1989", tinind seama de urmatoarele aspecte:
1. Realizari de munca in aceste domenii .
2. Cel de-al XV -lea Congres international de
~tiinte istorice.
3. Teme principale abordate de istoricii romani ...
4. Filme realizate in acea perioada de care le-ati
vizionat.
5. Monumente istorice ~i de arta pe care le-ati
vizitat.
20 p.

Nota: Se acorda 10 puncte din oficiu.

evo u 1a 1n ecem rte

'
0 an1e1
1 evo u 1a 1s ortca a

"tttJ

'

1. PROCESUL DE DEMOCRATIZARE A SOCIETATII

ROMANE~TI

in urma revolufiei din decembrie 1989, Ro1niinia a pait pe calea democrafiei,fapt consjinpt
prin Constitu(ia din 1991. Aufost adoptate miisuri in vederea crearii i dezvoltarii economiei
de pia(a, au fost restituite vechile proprietii(i, s-a trecut Ia privatizarea mtreprinderilor de stat.
S-au modificat esenfial. structurile sociale.

Pa~i

Decretul F.S.N.
din 31 decembrie 1989

Art. 1. in Romania este Iibera

constituirea partidetor politice cu
exceptia partidelor fasciste sau
care promoveaza conceptii contrare ordinii de stat ~i de drept in
Romania .
Nici o alta i ngradire pe motive de rasa, nationalitate, reli"g ie,
grad de cultura, sex sau convingeri politice nu poate impiedica
constituirea ~i functionarea partidelor politice.

Sterna Romaniei. 1992

spre democratie

La 22 decembrie 1989, Romania a abandonat sistemul socialist-totalitar ~i a pa~it pe calea democratiei ~i a economiei de piata. Puterea
a fost preluata de Frontul Salvarii Nationale, in frunte cu Ion Iliescu.
Romania nu cunoscuse o perioada de , tranzitie", de ,perestroika",
a~a cum s-a inregistrat in celelalte tari socialiste europene, ci a trecut
direct la regimul democratic. Democratia presupune confruntarea Iibera
de idei, de programe, de optiuni politice, dar ~i schimbari structurale la
nivelul societatii, libertatea presei etc.
La 26 decembrie 1989 s-a constituit guvemul provizoriu condus de
Petre Roman, care a trecut la demolarea vechilor structuri de stat ~i
"
aplicarea programului anuntat in Comunicatul F.S.N. catre tara. In ziua
de 31 decembrie 1989, s-a publicat decretul-lege privind inregistrarea
~i functionarea partidelor politice ~i a organizatiilor ob~te~ti in Romania.
"
In lunile urmatoare s-a inregistrat o adevarata ,inflatie" de partide
politice. Alaturi de partidele ,istorice"- Partidul National-Taranesc, care
~i-a adaugat denumirea de Cre~tin-Democrat, Partidul National-Liberal
~i Partidul Social-Demociat - au aparut altele noi, precum Uniunea
Democrata a Maghiarilor din Romania, Partidul Ecologist, Partidul
Democrat etc.
.
Un moment controversat a fost transformarea Frontului Salvarii
Nationale in partid politic, la 6 februarie 1990. Alegerea lui Ion Iliescu
pre~edinte al Consiliului Frontului Salvarii Nationale in fruntea acestui
partid a generat serioase dispute politice, partidele ,istorice" criticind vehement aceasta decizie. Pina in aprilie 1990 s-au constituit peste 80 de
partide, care au depus candidaturi in alegerile parlamentare.
"
Campania electorala s-a des!a~urat intr-o atmosfera tensionata. In
aprilie 1990, dupa o intrunire electorala a P.N.T.-C.D., un grup de
participanti a ocupat Piata Universitatii, care a fost declarata ,zona
Iibera de neocomunism" .
Alegerile din 20 mai s-au incheiat cu victoria F.S.N., care a obtinut
66% din voturi, ~i a candidatului sau la pre~edintie, Ion Iliescu (85% din
"
voturi). In zilele de 13- 15 iunie 1990 s-au inregistrat evenimente
173

IS TORI A RO MA N I LOR . E POCA CONTEMPOR A N A

violente ca urmare a atacarii unor institutii pub lice (Televiziune, Ministerul de Interne) de catre grupuri de manifestanti din Piata Universitatii
~i a ripostei violente a minerilor veniti din Valea Jiului, in apararea puterii; ei au devastat sediile P.N.T.-C.D. ~i P.N.L., precum ~i ale unor
ziare, au molestat numero~i cetateni.

Institutiile statului de drept

La 21 noiembrie 1991 , Parlamentul a votat Constitufia Romaniei,
care a fost aprobata ulterior prin referendumul national din 8 decembrie 1991.
Potrivit Constitutiei, autoritatile publice ale statului roman sint: Parlamentul, Pre~edintele Romaniei, Guvemul, administratia publica ~i autoritatea judecatoreasca.

Parlamentul Romaniei este organul reprezentativ al poporului roman

~i unica autoritate legiuitoare a tarii (art. 58). El adopta legi constitutionale,
legi organice ~i legi ordinare (art. 72). Parlamentul Romaniei este alcatuit din Camera Deputatilor ~i Senat, alese prin vot universal, egal, direct, secret ~i liber exprimat, potrivit legii electorale, pentru un mandat
de 4 ani.
Preedintele Romaniei reprezinta statui roman ~i este garantul
independentei nationale, al unitatii ~i integritatii teritoriale a tarii. El vegheaza la respectarea Constitutiei ~i la buna functionare a autoritatilor
"
publice. In acest scop, pre~edintele exercita functia de mediere intre
puterile statului, precum ~i intre stat ~i societate. Mandatul pre~edintelui
este de 4 ani.
Curtea Constitufionala este unica autoritate de jurisdictie fata de
orice alta autoritate publica, se pronunta asupra constitutionalitatii legilor,
deciziile sale fiind obligatorii.
Guvernul asigura realizarea politicii interne ~i externe a statului
roman. Este alcatuit din prim-ministru, mini~tri ~i alti membri stabiliti prin
lege organica.
Autoritafile judecatoreti. Judecatorii sint independenti ~i se supun
numai legii. Numiti de pre~edintele Romaniei, ei sint inamovibili ~i nu
pot avea alte functii, cu exceptia cadrelor didactice din invatamintul

superior.
Administrafia publica. Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale ~i
ora~ene~ti in vederea realizarii serviciilor publice de interes local. Guvemul nume~te cite un prefect in fiecare judet ~i in municipiul Bucure~ti.
"
In calitate de reprezentant al guvemului, prefectul vegheaza ca activitatea consiliilor locale ~i judetene, precum ~i a primarilor, sa se des:fa~oare in deplina legalitate.
"
In octombrie 2003 au fost aduse multe modificari la Constitutie, in
vederea compatibilizarii legislatiei interne cu cea a Uniunii Europene;
cu acest prilej s-a stabilit ca mandatul Pre~edintelui Romaniei este de
cinci ani (in loc de patru ani).
Pe baza Constitutiei a fost elaborata legea electorala, promulgata
la 17 iunie 1992, care a stabilit un sistem de tip proportional. De aseme-

Jon 1/iescu,
preedinte a/ Romaniei
(1990-1992, 1992-1996,
2000-2004)

Om politic roman . inlaturat

( 1984) din C.C. al P.C.R. A ocupat
diverse functii, intre ca.~~- i cea
de director al Editurii Tehnice
(1985-1989). Dupa decembrie
1989 a condus Frontul Salvarii
Nationale
i a devenit preedin,
tele Romaniei.
.

IOIJ&Aah

Constitutia din 1991

'

Repere cronologice
8 decembrie 1991 - adoptarea prin referendum a Constitutiei Romaniei
noiembrie 1996 - schimbarea prin alegeri a puterii politice
din Romania

174

R evolutia din Decembrie 1989 si evolutia istorica a Romaniei

'

Pa/atul Cotroceni.
Sediul Preedinfiei
Ralatul Cotroceni a fqst ridicat
in incinta manastirii Cotroceni.
1
Edificat intre 1893 ~i J~ 895, el era
d~~{inat sa ac.{~gosteasc;~ f~;:
milia principilor mo~tenitorl:
Fertlinand de Honenzotlern
~1,
..
Marja
S,ax~ Coburg. Arip~
r;~ou~', oohstruit~ dupa 1977, es
te desUm,ata, din 198.0, pre~ed in....t'!>lui R aniei
~-

;:.

~:' ...

-~{,

-~~~-.

'

.,./

de
:.;.

'

'

nea, s-a prevazut un prag electoral de 3% pentru partidele participante

la alegeri; in mai 2000, pragul electoral a fost stabilit la 5%. Pentru
alegerea pre~edintelui Romaniei se prevede un sistem majoritar, cu doua
tururi de scrutin.
"
In septembrie 1991, Petre Roman a fost inlocuit din functia de primministru de Theodor Stolojan. Acest fapt 1-a afectat profund pe Petre
Roman, care a decis sa se desparta de Ion Iliescu, preluind conducerea
.
F.S.N., in martie 1992. Gruparea Iliescu a format un nou partid - Frontul Democratiei ~i Salvarii Nationale (F.D.S.N.), care la Conferinta
Nationala din iulie 1993 ~i-a luat denumirea
de
Partidul
Democratiei
.
Sociale din Romania (P.D.S.R.).
"
In vederea noilor alegeri, Partidul National Taranesc-Cre~tin Democrat, Partidul National-Liberal, Partidul Social-Democrat, Uniunea
Democrata a Maghiarilor din Romania, impreuna cu alte partide, organizatii ~i asociatii au creat, in noiembrie 1991, Convenfia Democrata
din Romania (C.D.R.).
"
In septembrie 1992 au avut loc noi alegeri parlamentare, pe primul
"
loc situindu-se F.D.S.N., cu 28% din voturi. In functia de pre~edinte
al Romaniei a fost reales Ion Iliescu, dupa eel de-al doilea tur de scmtin (cu 61 ,4%). S-a format un nou guvern, prezidat de Nicolae Vaca

fOlU.

Renaterea liberalismului
Programul Partidului Na,ionai-Libe,ral adoptat Ia congresul
din 16-17 mai 1997 reafirma
primatul individului i n fa'a societa~ii ~i reducerea ,masiva" a
rolului statului in econo,m ie.
Sectorul economic ocupa eel
mai important loc in cadrul programului, acestuia acordindu-ise un rol determinant in societate. Prioritatea absoluta este
reform~ economica , avind Ia
baza libertatea , privatizarea ,
decentralizarea ~i eficientizarea
activitalii. Statui propus de Iiberati este unul antiprotectionist,
deschis liberului-schimb. 0
atentie
' deosebita este acordata
intreprinderilor mici ~~ mijlocii,
privfte ca producat<Dr eftcient de
bunastare. Programul acorda
aten,ie ~i segmentului social ,
considerindu-se ca stabilitatea
sociala, reaJizata prin scaderea
saraciei ~i intarirea clasei de
miHoc, rep:rezinta o condiFe
esentiala p;entru reu~ita refor
met.
,.

.,~

Deduceti relatia dintre individ

'
'
i stat in conceptia liberala.
Cum apreciati dumneavoastra
rolul statu lui in economie?

Dupa aceste alegeri, pe scena politica s-au produs importante re"

grupari. In mai 1993, F.S.N. a fuzionat cu Partidul Democrat, un partid
minuscul, luindu-~i numele de Partidul Democrat-F.S.N.; treptat, s-a
renuntat la partea a doua a denumirii, intitulindu-se doar Partidul
"
Democrat (pre~edinte Petre Roman). In vederea aderarii la Internationala Socialista, Partidul Democrat a incheiat un acord de colaborare cu Partidul Social-Democrat, constituindu-se Uniunea SocialDemocrata (U.S.D.) in aprilie 1995.
Reorientarea electoratului a ie~it puternic in evidenta in noiembrie
1996, cind, la alegerile parlamentare, Conventia Democrata din
"
Romania s-a clasat pe primulloc, cu 30o/o din voturi. In eel de-al doilea
tur de scrutin, candidatul C.D.R. la Pre~edintia Romaniei, Emil Constantinescu, sprijinit de U.S.D., a obtinut 54,4% din voturi. S-a realizat astfel o alternanta pa~nica, prin alegeri, a puterii politice din
Romania.
Acordul realizat in campania electorala a stat la baza guvernarii din
anii 1996-2000, printr-un ,algoritm" privind impaqirea functiilor publice
intre P.N.T.-C.D., P.N.L., U.S.D. ~i U.D.M.R. Lipsa de coeziune a
"
partenerilor de coalitie a afectat activitatea guvemamentala. In decembrie 1996 s-a constituit guvemul prezidat de Victor Ciorbea, care s-a
mentinut pina in aprilie 1998, cind primul-ministru a fost mlocuit cu Radu
Vasile. Apoi, in decembrie 1999, acesta a trebuit sa demisioneze in
favoarea lui Mugur Isarescu.
"
In alegerile parlamentare din noiembrie 2000 pe primulloc s-a cla"
sat P.D.S.R. (35% din voturi). In functia de pre~edinte a fost ales, dupa
"
al doilea tur de scrutin, Ion Iliescu (67% din voturi). In functia de primministru a fost numit Adrian Nastase.
175

IS TOR IA R OM A NIL OR. E P O C A CONTEM PO RA N A

Reformele economice

Muncile agricole: din nou cu sapa

Comparati aceasta imagine
cu cea de Ia p. 36.

Evolutia principalilor
indicatori macroeconomici
(1989-1998}

lndici
debaza

Anul
"

'

1993 19%

Produsul
intern brut 100 75,0 88,1 76,1
Productia
'
industriala 100 50,0 57,8 49,2
Productia
agricola
100 95,7 101,6 94,4
:

Cum apreciati scaderea productiei dupa 1989?

Cursu I oficial al dolarului

S.U.A . (1990- 2004)
Anul
1990
1993
1996
2000
2002
2004

Lei

21,27
(martie)
1 036,00
(octombrie)
(noiembrie) 3 452 ,00
(octombrie) 24 200,00
(august)
33 091,00
33 440,00
(martie)

Ce concluzii puteti trage analizind evolutia cursu lui oficial al

'
dolarului american in raport cu
leul romanesc?

Dupa Revolutia din decembrie 1989, s-au adoptat masuri in vederea

crearii ~i dezvoltarii economiei de piata: liberalizarea preturilor, privatizarea, legea fondului funciar, legislatia privind investitiile de capital strain,
legislatia bancara ~i cea monetara etc. Au fost create institutii menite
sa contribuie la functionarea unei economii de piata.
S-a creat Fondul Proprietafii de Stat (F.P.S.) cu misiunea de a conduce actiunea de privatizare. Acest proces s-a dovedit extrem de complex, iar politica guvemamentaUi a fa st oscilanta. Mai intii s-a incercat
metoda vinzarii de actiuni catre salariatii ~i membrii conducerii fiecarei
societati (M.E.B.O.), apoi s-au distribuit cupoane valorice cetatenilor
care au subscris ca actionari la aproape 4 000 de intreprinderi de stat.
Ulterior s-a trecut la , privatizarea prin lichidare", numeroase intreprinderi fiind 1nchise ~i vin~ute la ,licitatie" . Capitalul strain, initial criticat,
apoi solicitat, s-a implicat tirziu (aproximativ in anii 1998-2000) in economia romaneasca ~i doar in anumite ramuri industriale: ciment, autoturisme, electronica, telecomunicatii.
Dupa 1989 s-a inregistrat o scadere dramatica a productiei industriale, care in 1994 reprezenta doar 40% din nivelul existent in 1989.
Treptat s-a produs o redresare, in 2004 ajungindu-se la aproximativ 90%
din nivelul anului 1989.
In consolidarea proprietatii private, un rol important 1-a jucat Legea
fondului funciar (Legea nr. 18), adoptata in 1991 , al carei obiectiv principal a fost restituirea terenurilor agricole catre fo~tii proprietari. Potrivit legii, suprafata minima restituita era de 0,5 ha, iar cea maxima - de
10 ha. Prin cumparare- vinzare, legea penni tea concentrarea pamintului pina la 100 hade o familie. Odata cu privatizarea proprietatii agricole s-a declan~at ~i restructurarea vechilor ferme de stat (I.A.S.) care
functionau in sectorul agroindustrial.
Farimitarea proprietatii in loturi mici ~i subcapitalizate a dus la scaderea considerabila a productiei de cereale ~i animale. Agricultura s-a
confruntat cu mari greutati, nu a beneficiat de programe coereilte de
dezvoltare, statui s-a implicat prea putin in subventionarea acesteia; produsele straine le-au concurat pe cele interne, provocind mari dereglari
"
~i saracirea producatorilor agricoli. In 2004, aproape jumatate din
suprafata agricola a Romaniei este alcatuita din loturi sub 2 ha (peste
20 milioane de parcele). Astfel, agricultura a ajuns mai pulverizata decit
era in ajunul celui de-al Doilea Razboi Mondial. S-a inregistrat ~i o
tendinta de creare a unor ferme agricole, multe dintre ele cu fonduri
primite de la Uniunea Europeana (SAPARD). Pentru aderarea la Uniunea Europeana, agricultura romaneasca a primit subvenitii importante,
care se ridica la mai multe miliarde euro.
.
0 situatie grea au cunoscut finantele pub lice, fapt reflectat in inflatia
care a atins in 1992 aproape 300%. Treptat, situatia a inceput sa se redreseze, iri 2004 inregistrindu-se o inflatie de 11%. S-a produs o depreciere dramatica a monedei nationale, care a scazut de la circa 22 de lei
pentru 1 dolar USD in 1990, la 33 500 lei pentru 1 dolar USD in 2004 . .
Dupa trecerea la leul greu, in 2005, s-a inregistrat o anumita consolidare a monedei nationale comparativ cu euro ~i dolarul american.
A

176

R evolutia
din
Decembrie
1989
si
evolutia
istorica
a
Romaniei
,
'
'

Structuri sociale
"

Banca Nationala a Romaniei

'

In perioada de tranzitie s-au inregistrat importante mutatii sociale.

La baza noilor structuri sociale se afla modificarea raporturilor de proprietate. Au disparut taranii cooperatori ~i au aparut circa 5 milioane
de mici proprietari funciari. La ora~e s-a constituit o categorie a ,micilor patroni" (proprietari de buticuri, mai ales), dar ~i unii ,miliardari de
carton" (prin falimentarea unor intreprinderi, obtinerea de credite de la
banci ~i prin diverse afaceri ilicite); situatia muncitorilor s-a deteriorat,
ca urinare a inchiderii unui mare numar de intreprinderi. Intelectualii in principal profesorii ~i medicii - nu numai ca nu ~i-au recapatat locul
firesc in societate, dar au cunoscut o inrautatire dramatica a situatiei
lor materiale. Pe de alta parte, a sporit considerabil aparatul birocratic,
bine retribuit ~i implicat in numeroase afaceri, cele mai multe oneroase,
pe seama economiei nationale.
Viata materiala a marii majoritati a cetatenilor Romaniei s-a deteriorat considerabil. Circa 30% din totalul populatiei traia in 2003 sub pragul saraciei, in 2005 procentullor fiind de 26o/o.
Pentru a tempera nemultumirile taranilor, pensionarilor ~i al altor categorii defavorizate, statui a inceput sa se implice masiv, mai ales dupa
anul2000, prin acordarea unor ajutoare ~i salarii compensatorii (s-a ajuns
ca lucratorii disponibilizati prin inchiderea intreprinderilor sa primeasca
30- 32 de salarii, tara a presta vreo munca utila).
Treptat a inceput sa se constituie ~i in Romania o clasa de mijloc, care
poate echilibra marile discrepante sociale. De asemenea, au aparut fermieri ~i patroni de mari intreprinderi preocupati de modificarea productiei,
astfel incit sa faca fata concurentei straine pe piata. romaneasca.

---. ,,..

tlSY'U.D - . ~111!1 '"

a --

- -- c.- -

H- -

-..ae;a;;

Harta Romaniei fn 2004

177

._. . . restomatie
,
Constitutia din 8 decembrie 1991
'

Art. 1. Romania este un stat national, suveran i independent, unitar i indivizibil.

Forma de guvernamint a statului roman este republica[ ... ]
Art. 2. Suveranitatea nationala apartine poporului
roman, care o exercita prin organele sale reprezentative
i prin referendum [ ... ]
Art. 4. Romania este patria comuna i indivizibila a
sai, fara deosebire de rasa , de natiotuturor cetatenilor
,
,
nal itate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de
opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine
sociala [... ]
Art. 6. Statui recunoate i garanteaza persoanelor
apartinind minoritatilor nationale dreptul !a pastrarea, Ia
dezvoltarea i Ia exprimarea identitatii lor etnice, culturale,
.
lingvistice i religioase [... ]
Art. 12. Drapelul Romaniei este tricolor [... ]
Ziua nationala
a Romaniei este 1 Decembrie.
,
lmnul national al Romaniei este , Oeteapta-te, romaner'.
Art. 16. Cetatenii sint egali in fata legii ~i a autoritatilor
publice, fara privilegii i fara discriminari [ ... ]
Art. 23. Libertatea individuala i siguranta persoanei
si nt inviolabile [ .. .]
Art. 25. Dreptulla Iibera circulatie, In tara i In strainatate, este garantat [ ... ]
Art. 29. Libertatea gindirii i a opiniilor, precum ~i
li bertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub
nici o forma. Nimeni nu poate fi constrins sa adopte o
opinie ori sa adere Ia o credinta religioasa , contrare opiniilor sale [ ... ]

1. Caracterizati raporturile dintre F.S.N. ~i paq~del.e

istorice.
2. Care au fost cauzele convulsiilor sociale de Ia
inceputul ani lor 90?
3. De ce in Romania s-a inregistrat o ,inflatie" de
partide politice?
4. Cum va explicati evolutia optiunilor electoratului?
5. Care sint institqtiile statu lui de drept prevazute
in Constitutia din decembrie 1991?
J

Art. 30. Cenzura de orice fel este interzisa [ ... ]

Art. 34. Cetatenii au drept de vat de Ia vlrsta de 18
ani [ ... ]
Art. 41. Dreptul de proprietate, precum i creantele
asupra statului sint garantate [... ]
Art. 51. Respectarea Constitutiei , a suprematiei sale
i a legilor este obligatorie [ ... ]
Art. 58. Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman i unica autoritate legiuitoare a
tari i [... ]
Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor i
Sen at[ ... ]
Art. 80. Preedintele Romaniei reprezinta statui
roman i este garantul independentei nationale, al unitatii
i al integritatii teritoriale a tarii.
Preedintele exercita functia de mediere lntre puterile
statului, precum i intre stat i societate.
Art. 101. Guvernul, potrivit programului sau de guvernare, acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii
interne ~i externe a tarii i exercita conducerea generala
a administratiei publice [... ]
Art. 123. Justitia se infaptuiete in numele legii.
Judecatorii sint independenti i se supun numai legii.

Analizati textul Constitutiei din decembrie 1991. Ce

'
'
concluzii desprindeti privind organizarea puterilor
in stat?

Meditati
asupra se,hi;mbartlor
intervenite in
,
,,,.<' . .
" :.
.
structura economiei romane~tii in relatiile sociale
dupa 1989.

Referendum - consultare directa a cetatenilor,

chemati,
,
sa se pronunte prin vat a$.upra unui proiect de lege
de o deosebita importanta pentru stat sau asupra
unor probleme de int~res general.
lnflatie - fenomen specift.c peridadelor de criza economica, constind in depr~s~~re.a bani lor de hirtie afla1i
In circulatie
a
emiterii
unei
mase ba' ca urmare'fie
'"

,.,
.
n~ti peste n~voHe re'a le ale circulatiei
' , fie a reducedi votumului productiei
marfurilor, fapt
' ~t clrculatiei
,
ca~e duce Ia scaderea<puterii de cumparare a populatiei.
'
Bursa - institutie unde se negociaza hirtii de valoare
i valute straine sau unde se desfaoara tranzactii
de marfuri.
. . . .,.

6. DetermiraatiJeg~tura dintre instabilitatea poli'-i~

ca din tara ~i evolutia vietii economice.
7. Explicati situatia dificila din agricultura.
8. Relevati cauzele deprecierii monedei nationale.

178

..

~ .'

'

::

;".-.~:..

.~ '. ,, .::;.

..

... '

.:: ....

'

R evolutia
din Decembrie 1989 si
istorica a Romaniei
,
, evolutia
,
V

2. POLITICA EXTERNA A ROMANIEI DUPA 1989

Dupii 1989, Romania a incheiat tratate de bu1tii veciniitate cu aproape toate statele din
zonii. Ea s-a dovedit un ,furnizor" de securitate in zona Balcanilor i in cea sud-est europeanii. Obiectivul fundamental a/ politicii sale externe a devenit integrarea in NATO ~i in
Uniunea Europeanii.
Noul context international
'

Comunicatul ca.tre
tara
'
,
al F~S.N. privind politica
externa a Romaniei
22 d ecembrie
. .

..

19~~

Art. 9~ --intreaga politica externa a tarii

sa serveasca bunei ve,
cinatati, pfieteniei ~i pacii in lume, integrindu-se in procesul de
constituire.a Europet u.nite, cas~
comuna a tuturor popoarel'or
continentului [ .. .]
.

Dupa 1989 s-au produs mutatii importante in viata intemationala:

prabu~irea sistemului comunist, afirmarea S.U.A. ca singura mare putere mondiala, incheierea , razboiului rece" (1990), desfiintarea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc ~i a Pactului de la Var~ovia ( 1991 ),
dezmembrarea unor state (Jugoslavia, U.R.S.S., Cehoslovacia), unificarea Germaniei (in 1990), afirmarea ideilor de integrare europeana ~i
de restructurare a Pactului Nord-Atlantic ~i altele.
Romania; tinind cont de noua realitate intemationala, ~i-a formulat
obiectivele politicii exteme vizind promovarea bunei vecinatati, mentinerea pacii ~i integrarea euroatlantica.

Relatiile cu tarile vecine

'

Aderarea Romaniei Ia NATO.

Aprilie 2004

Romania a renuntat la criteriile ideologice in stabilirea politicii sale

exteme ~i a adoptat o linie pragmatica. Relatiile cu vecinii s-au amplificat, avindu-se in atentie realitatile specifice zonei: aparitia unor state
noi (Ucraina la nord, Republica Moldova la est), existenta unor conflicte militare in interiorul Republicii Moldova (1992), razboiul din Jugoslavia ( 1994-1995 - in Bosnia, 1999 - in Kosovo), necesitatea
recon,
cilierii romano-ungare, dezagregarea U.R.S.S. ~i independenta Federatiei
Ruse (1991) etc.
_
Romania a incheiat tratate de prietenie ~i colaborare cu Albania, Bulgaria, Croatia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Macedonia, Polonia,
Slovacia, Jugoslavia, Ucraina ~.a. Semnarea Tratatului de intelegere,
cooperare ~i buna vecinatate dintre Romania ~i Ungaria (16 septembrie 1996) a constituit depa~irea anumitor bariere mentale, care au ge-
nerat, de multe ori, neintelegeri ~i chiar tensiuni in relatiile bilaterale.
Incheierea Tratatului a fost calificata drept ,o reala reconciliereistorica
romano-ungara" . Relatiile dintre Romania ~i Ucraina au cunoscut o dinamizare in urma semnarii unor proiecte de cooperare transfrontaliera
trilaterala de catre pre~edintii Romaniei, Ucrainei ~i Republicii Moldova
in martie 1997. Romania ~i Federatia Rusa au semnat, la 4 iulie 2003,
un tratat de baza care reglementeaza relatiile dintre cele doua state; cu
acest prilej , cei doi mini~tri de Exteme au semnat o declaratie comuna
in care se exprima dorinta clarificarii problemelor ramase in suspensie
prin crearea unei comisii mixte de speciali~ti care sa le analizeze (intre
acestea, Pactul Molotov- Ribbentrop, tezaurul Romaniei depus la Moscova in 1916-1917, participarea Romaniei in razboiul antisovietic).
~

Ceremonia de semnare
a Tratatului de Aderare
a Romaniei Ia Uniunea
Europeana. Aprilie 2005

'

'

179

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

Statui roman s-a remarcat ca un ,fumizor" de securitate ~i stabiDin Conceptia politicii externe
litate In zona centraHi ~i sud-est europeana. In timp ce unele state s-au
a Republicii Moldova
dezagregat (Cehoslovacia, Jugoslavia, Uniunea Sovietica) Romania ~i-a
2 februarie 1 9 5
pastrat integritatea teritoriala.
A

b) Retatiile cu tarile Europei

i Americii de Nord

in relatiile cu tarile Europei

pentru Republica Moldova este
importanta cooperarea multilaterala cu Romania. Dezvoltarea
acestei cooperari se intemeiaza
pe criter;ii atit geografice, Romania fHnd tara vecina cu Republica Moldova, citi de ordin istoric i cultural.

0 atentie
, deosebjta se acorda cooperarii cu Romania in
scopul depairii dependentei
economice unilaterate actuate a
Republicii Moldova i integrarii
ei in cqmunitatea europeana.

Relatiile cu Republica Moldova

Romania a fost prima tara care a recunoscut Republica Moldova ~i
a promovat strinse relatii economice, politice ~i culturale cu noul stat.
Relatiile dintre Romania ~i Republica Moldova au debutat Inca in 1990,
cind, la Bucure~t.i, a fost semnat Protocolul dintre reprezentantii unor
ministere ~i departamente din cele doua state. Initial, relatiile bilaterale
au cunoscut o atmosfera de incredere ~i speranta, inregistrind In albia
existentei ,celor doua state romane~ti" o deschidere deosebita in plan
economic, cultural ~i politic, pentru ca, ulterior (din 1993), sa se raceasca,
odata cu reorientarea prioritatilor de politica extema a Republicii Moldova spre Est. Tratatul cu Romania - initial de fratemita~e ~i integrare
(februarie 1992), apoi de uniune politica, economica ~i financiara, iar
mai recent devenit tratatul politic dintre Romania ~i Republica Moldova inca nu este definitiv negociat.
Pina in anul2005, intre Romania ~i Republica Moldova au fost incheiate peste 50 de documente bilaterale la nivel de stat, guvem, ministere
~i departamente. Cele mai importante dintre ele tin de domeniul industriei agriculturii, justitiei ~i afacerilor interne, lnvatamlntului, tineretului ~i
sportului, standardizarii, metrologiei ~i supravegherii tehnice a turismului etc.
Romania a fost tara cea mai cointeresata ca Republica Moldova sa
obtina independenta ~i sa-~i pastreze integritatea teritoriala. Practica
istorica a demonstrat ca Republica Moldova poate sa se dezvolte ~i sa
avanseze ill toate domeniile vietii numai in cadrul colaborarii fructuoase
'
cu Romania. Colaborarea dintre Romania ~i Republica Moldova .este
avantajata de comunitatea de limba, de neam ~i de istorie.
'

Vizita oficiala a preedintelui

Romaniei Traian Basescu In
Republica Moldova.
Chiinau, 21 ianuarie 2005

Declaratia preedintelui Frantei

Fran~ois Mitterand cu prilejul
vizitei sale in Romaniei

l8 aprilie 1

Ca primul ef de stat occidental care efectueaza o vizita Ia

Bucureti dupa 1989, vin sa com unic hotarirea Frantei de a
'
sustine Romania care intreprinde in conditii dificile motenite
de Ia dictatura reforma ce va
duce Ia un stat de drept i Ia o
piata deschisa.

Relatiile cu tarile occidentale

'

'

0 directie importanta a politicii exteme romane~ti de dupa 1989 a

constituit-o colaborarea cu lumea occidentala. S-au realizat contacte
diplomatice la nivellnalt cu Franta, Germania, Marea Britanie, Spania, Italia ~.a., concretizate In acorduri de colaborare economica ~i
politica.
91
Romania a fost vizitata de pre~edintii Frantei (Fran9ois Mitterand,
In 1991 , ~i Jacques Chirac, In 1997), Germaniei (Roma.n Herzog, In
1995), de premierii Spaniei (Felipe Gonzalez, in 1995), Italiei (Romano
Prodi, in 1997), Marii Britanii (Tony Blair, in 1999) etc. La rindullor
primii-mini~tri ~i ~efii statului roman au vizitat aproape toate tarile occidentale.
Paralel cu relatiile politice s-au dezvoltat ~i cele culturale ~i economice. ,Barierele" de plna la 1989 au fost inlaturate, statui roman asigurind
libera circulatie a cetatenilor sai in strainatate. Guvernele occidentale,

180

Revolutia din Decembrie 1989 si evolutia istorica a Romaniei

'

Preedintele S. U.A. George Bush

i preedintele Romaniei
Jon 1/iescu
Bucure~ti, 23 noiembrie 2002

Cu prilejul vizitei sale

in Romania, papa loan Paul
alii-lea a declarat:
Odata cu evenimente.le din
1989 ~i Romania a inceput un
proces de restaurare a statului
de drept in respectarea libertatilor, intre care cea retigioasa.
Este vorba, desigur, de un proces nu lipsit de obstacole, care
trebuie contir:tuat zi de zi, safvgardind legalitatea ~i consolidind
inst!tutiH~ democratice[ ...] Nu va
fie teama sa va asumati cu curaj
responsabifitatile ~i sa priviti
'
'
spre viitor cu incredere.
;;

Ce invataminte se desprind
din cuvintele papei loan Paul
alii-lea?

'

'

care pina in 1989 criticau regimul de la Bucure~ti, au manifestat o anumita reticenta, cautind sa puna stavile in calea cetatenilor romani ~i
sa-i ,retumeze" pe cei care se stabileau in tarile lor. Dupa indelungate
tratative, 1n anul2003 s-a acceptat calatoria cetatenilor romani, tara vize,
in spatiu Shengen.
Pe linia deschiderii spre lumea occidentala, un ecou deosebit 1-a avut
prezenta in Romania a papei loan Paul al 11-lea (mai 1999), prima realizata de inaltul pontifintr-o tara majoritar ortodoxa.

0 atentie
deosebita
s-a
acordat
relatiilor
cu
Statele
Unite
ale
Arne,
'
ricii, reliefindu-se diverse initiative ~i actiuni: semnarea Tratatului
romano-american de stimulare ~i garantare a investitiilor (1992), acordarea pentru Romania a clauzei natiunii celei mai favorizate in regim
permanent ( 1996), vizitele intreprinse de pre~edintii Romaniei in
S.U.A. (1995, 1996, 2003, 2004) ~ide cei ai S.U.A.in Romania (1997
~i 2002).
S-au dezvoltat ~i relatiile economice, firmele din S.U.A. implicindu-se in proiecte de anvergura, precum autostrada Bor~-Bra~ov, cea
mai mare investitie americana intr-o tara din Europa.
Conducerea de la Bucure~ti a luat in calcul faptul ca S.U.A. sint
cea tnai putemica ~i influenta tara din lume, precum ~i tara cu o democratie avansata, care urmare~te inlaturarea regimurilor dictatoriale ~i
realizarea, pe aceasta baza, a unei paci durabile; in acela~i timp, in
S.U.A. traie~te o comunitate romaneasca numeroasa, care poate face
un utillobby pentru Romania. Uneori oficialii romani au .exagerat in atitudinea lor, cum a fost in cazul militarilor am.ericani acuzati de crime,
dar care nu pot fijudecati de Curtea Intemationala de la Raga; Romania
~i-a atras critici din parte~ unor state ale Uniunii Europene pentru
insu~irea punctului de vedere al S.U.A.

Integrarea Romaniei in structurile euroatlantice

La rascrucea secolelor XX- XXI, Romania ~i-a ameliorat simtitor

'
statutul international.
'
0 coordonata esentiala a politicii externe a vizat integrarea
Romaniei in NATO. Au fost parcurse mai multe etape dupa 1989: Romania a devenit membra in Consiliul de Cooperare
al Atlanticului de Nord (1991) ~i a semnat programul-cadru privind Parteneriatul pentru pace (1994),
care prevedea activitati comune pentru mentinerea
pacii ~i rezolvarea situatiilor de criza; de asemenea, s-a derulat programul individual de parteneriat cu NATO, Romania fiind nominalizata la reuniunile de Ia Madrid ( 1997) ~i Washington ( 1999)
pentru aderarea la NATO in ,valul al do ilea" ( dup~
ce in 1997 au fost admise Cehia, Polonia ~i Ungaria).
Trupele romane s-au implicat in rezolvarea conflictelor din Kosovo, Afganist<1:n ~i Irak. Armata
Papa loan Paul a/ /I-lea i Patriarhul Bisericii
romana a demonstrat ca poate indeplini obligatiile
Orlodoxe Romane Teoctist Ia Bucureti (7 mai 1999)
.

181

ISTORIA ROMAN.I LOR . EPOCA CONTEMPORANA

Organiz.a tia Trat.ltl1l Ui '.At:laf1- .

ticului de N'O'rd (ttATO)',' alian~~
potitico-milita;ra de. ap~rare co~
lectiva a cetor 12. state :fonaa-
toare (S.U.A-~, Can~da,_, M1ar~a ,
Britanie, Betgla, Ol~ndca, Lux~m-
burg , Da:he'tnEi:rc,~, f\fory~gf.a, .
Island-a, f?Ort.PSgfi~ , tt~lra'J. Tn
timpul razboi,uhii: teee~ -la Jr~~~ful
Nord- Atlantic
. . . au af.ed3t:
Turcia (1 '95'2), R:.F. G~rm~ A r:a
( 195.5 ) , SJ)anie9 (t982) ~ O_wri~
prabu~irea r~gir.:nur:~lor .: tot.a.li~~~.
comuniste gln : Eure>~a . c,e~frahi
~i de Sud~Est, NAT() a. decl~rat
politica ,u~nor descfti's~;, ' .
ceptind fosfele .
din ragai7Lil
socialist: PoJonia, .Cehia, Ung~
ria (1999); l~ $ton_fa, L~t()Oiq ,
Lituania, stovaGifl, Sloven1a, Romania, Bi:Jigada:. (2004). Actualmente, Organiza\'i.a Tratatului \
Atlanticului de Nord num:ara 26
de state.
---

_,_,

_ _

Grecia ,

-~-

---

'

ac- .

tarr

:-

asumate. Astfel, Romania a devenit o componenta importanta in combaterea terorismului international,

care
a
devenit
o
constanta
a
vietii
'
'
intemationale dupa 11 septembrie 2001.
.
"
In martie 2004 Romania a primit statutul de membru cu drepturi
depline a NATO. Concomitent, membri ai blocului Nord-Atlantic au devenit tarile baltice- Estonia, Letonia ~i Lituania -, Slovenia, Slovacia ~i
Bulgaria. Extinderea din 2004 a fost una cu valoare istorica: ea a cuprins spatiul de la Marea Baltica pina la Marea Neagra, teritorii afectate de Pactul Ribbentrop--:M olotov din 1939 ~i Conferinta de la Yalta
din 1944. Romania a revenit in politica europeana.
Q. alta coordonanta esentiala a fost integrarea Romaniei in Uniunea
"
Europeana. In acest sens s-au racut pa~i importanti: sernnarea acordului de cooperare economica ~i sociala ( 1990) ~i a celui de aseciere la
Comunitatea Europeana (1993); participarea la Programul PHARE ~i
obtinerea unor imprumuturi de la Fondul Monetar International, Banca
Mondiala ~.a. pentru inraptuirea reformei economice; adoptarea unor
proiecte educationale in cadrul programelor initiate de Comisia Europeana (,Socrates", ,Leonardo da Vinci", ,Tineretul pentru Europa mileniului III"); admiterea Romaniei cu drepturi depline in Consiliul Europei
(septembrie 1993); sernnarea Conventiei pentru protectia minoritatilor
(1995) etc.
"
In decembrie 1999, in urma reuniunii de la Helsinki, Romania a fost
admisa sa inceapa negocierile pentru a adera la Uniunea Europeana.
Negocierile de aderare au fost lansate oficialla 15 februarie 2000. A
fost infiintat Ministerul Integrarii Europene, a fost constituita Delegatia
nationala pentru negocierea aderarii Romaniei la U.E.
"
In 2002 Uniunea Europeana ~i-a stabilit ca obiectiv aderarea
Romaniei (~i Bulgariei) la aceasta organizatie in 2007. In toamna anului
2004, Romania a finalizat negocierile la toate capitolele de aderare. La
25 aprilie 2005, la Bruxelles, Romania a semnat Tratatul de aderare la
Uniunea Europeana, care poate deveni efectiva la 1 ianuarie 2007.
.

Uniunea Europf3ana ~ J~ 19.51 ,

s-a constituitComuhitatea
..
:. ..
.l~uropeana a Carbufl~l'yl, i. O~eluJui
c ompusa di.f.l F
Belgi~l ,
Germania FEi~.er.al.a, ttaHp, Lux~
em burg i Oiand~. Pri,rj : tra~~t&JI ,
de Ia Roma, ser:nnat'1n 1'95.7, s-:a
instituit Comunita~ea E~ooomi.
ca Europec;lrja, nu~ita .i Pieil\a
Com u n a. in 1 9 7 ,1 -1 9 7'2 , Ia
aceasta structura adera AngUa,
Danemarca, lslanda ..i NOrve:..
g ia. (Ulterior, No,Ye~lia. s.e:re~rage
din comunitate.) In anii 80, Gomunitatea Economica Europeana a fost U~rgita prin admiterea
Greciei ( 198'1 )., Portug.~liei i
Spaniei (1986). in D8Z2f ~CttJlUi
Unic Europeafl a Jqst conceput
Tratatul Uniqpji EurG>P~ne {Maastricht, febrUarie 19'92), ca:re
p revedea constituirea Uniunii
economice ~r mqnetare. i n 1.99.4,
Ia u. E. au aderat Austria, Finlanda, i sue9ia, iar in 2oo4'Estonia, Letpnia, Litt:Jania, Polonia, Ungaria, . Cehi~ , slova.cia,
Slovenia, Cipru, Malta.~ in prezent, U.E. intrunete25:de ,~tate.
.

.;

.:

rfihia,

., .

'

182

~.

-"-"'

.,

"

..

Relatiile cu statele din Asia, Africa

~i

America de Sud

/'\

Inainte de anull989, relatiile Romaniei cu statele din aceste zonecele mai multe apartinind ,lumii a treia" - au avut mai multo conotatie
politica. Dupa 1989, accentul a trecut pe latura pragmatica, mai ales
"
economica. In prim-plan s-a aflat dezvoltarea relatiilor cu Japonia ~i
Coreea de Sud, state putemic industrializate care s-au implicat in economia romaneasca, investitiile lor fiind substantiate. Relatiile cu Repus-au
reluat
in
forta,
blica Populara Chineza, dupa un deceniu de stagnare,
.
'
prin realizarea unor ample programe economice in Romania.
Relatiile economice cu tarile din Asia ~i America Latina s-au diminuat considerabil, Romania pierzind importante piete de desfacere, care-i erau deschise pina in 1989 (pentru ma~ini ARO de teren, tractoare
fabricate la Bra~ov, produse ale industriei u~oare etc.). Eforturile :facute dupa anul2000 pentru restabilirea unor raporturi traditionale ~i-au
dovedit numai in parte eficienta.

_ restomatie
,
Tratat de infelegere, cooperare ~i bunii
veciniitate intre Romania ~i Republica Ungarii
Timi~oara, 16 septembrie 1996

Tratat cu privire Ia relafiile de bunii veciniitate

~i cooperare intre Romania ~i Ucraina
Constanta, 2 iunie 1997

Romania i Republica Ungara,

convinse ca buna vecinatate, respectul reciproc ~i
colaborarea dintre cele doua tari corespund intereselor
fundamentale ale Romaniei ~i Ungariei, [... ]
convinse ca schimbarile ireversibile care au avut loc
In Europa ~i In cele doua tari deschid noi perspective In
relatiile
dintre ele,
,
au cazut de acord asupra celor care urmeaza:
Art. 4. Paftile contractante, In conformitate cu principiile
~i normele dreptului international, precum ~i cu principiile
Actului final de Ia Helsinki, reconfirma ca vor respecta
inviolabilitatea frontierei lor comune ~i integritatea teritoriala a celeilalte parti contractante. Ele reafirma, de
asemenea, ca nu au pretentii teritoriale una fata de
cealalta ~i ca nu vor ridica astfel de pretentii nici In viitor.

Art. 2. (1 ). Paftile contractante, In concordanta cu

principiile ~i normele dreptului international ~i cu principiile Actului final de Ia Helsinki, reafirma ca frontiera
existenta intre ele este inviolabila ~i, de aceea, ele se vor
abtine, acum ~i in viitor, de Ia orice atentat lmpotriva
acestei frontiere [... ]
Art. 3. (1 ). Partite contractante reafirma ca nu vor
recurge cu nici o Tmprejurare Ia folosirea foftei, fie indreptata impotriva integritatii teritoriale sau independentei
politice a celeilalte pafti contractante, fie In orice alt mod
incompatibil cu prevederile Cartei O.N.U . ~i cu principiile
actului final de Ia Helsinki [ ...]
(2). Orice probleme ~i diferende Tntre partile contractante vor fi solutionate exclusiv prin mijloace pa~nice,
In conformitate cu normele dreptului international.
Comentati prevederea din ambele tratate referitoare Ia respectarea inviolabilitatii teritoriale a
statelor semnatare.

1. in apropierea Romaniei (Republica Moldova,

lugoslavia) au avut loc conflicte militare.
Cum explicati faptul ca Romania este considerata un ,furnizor" de securitate?
2. Tratatele cu Ungaria (1996) ~i cu Ucraina (1997)
au fost apreciate ca importante acte de politica externa
in zona centraJa ~i sud-est europeana.
Ce probleme teritoriale credeti ca au fost discutate in perioada negocierii tratatelor respective?
Cum apreciati faptul cain tratatul cu Ucraina nu
exista nici o referire Ia Pactul Ribbentrop-Molotov?

1. La 1 iulie 1991 , odata cu desfiintarea Tratatului

'
de Ia Varovia, pre~edintele Cehiei Vaclav Havel declara: inmormintam una din ultimele ramaife ale razboiului rece.
Comentati aceasta declaratie ~i stabili1i corelatia
dintre desfiintarea Tratatului de Ia Var~ovia ~i extinderea NATO spre Est.
2. Referindu-se Ia importanta pe care o are pentru
Romania obtinerea
de
Ia
S.U.A.
a
clauzei
natiunii
celei
'
mai favorizate , pre~edintele american Bill Clinton
declara Ia 2 noiembrie 1993:
Acest fapt, care va diminua nivelul tarifelor impuse
exporturilor
Romaniei pe pia(a americana, reflecta
.
pfogresul semnificativ al Romaniei In a se alatura co-

..

munitafii nafiunilor democratice i ajuta Ia dezvoltarea

sectorului particular din Romania, lmbunatafind
relafiile comercia/e bilaterale i facilitind accesul
american Ia una din cele mai mari piefe din Europa de
Rasarit ...
Evidentiati, pe baza declaratiei pre~edintelui
american, importanta acordarii clauzei natiunii celei
mai favorizate. Avind in vedere evolutia
, economiei,
in ce masura produsele romane~ti au beneficial de
reduceri de taxe vamale pe piata S.U.A.?
3. In 1994, NATO (Ia propunerea S.U.A.) a creat
Parteneriatul pentru pace, con$iderat o modalitate de
cooperare militara cu tarile care doresc sa se integreze
in aceasta alianta.
'
Ce semnificatie are faptul ca Romania a fost
prima tara care a aderat Ia Parteneriatul pentru pace?
Cum explicati faptul ca Romania a ramas pentru
,valul" al doilea de integrare in NATO (dupa ce in
1997 au fost ad mise Cehia, Polonia ~i Ungaria)?
Ce importanta are primirea Romaniei in NATO in
2004?

Uniunea Europeana- comunitate juridica de state aparuta In 1992, avTnd ca obiective integrarea economica , cetatenia europeana ~i o politica externa
...
com una .
NATO- alianta militara a principalelor state occidentale,
consHtuita Tn 1949.

183

Te t de evaluare

REVOLUTIA DIN DECEMBRIE 1989

~I EVOLUTIA ISTORICA A ROMANIEI
'

I. Definiti urmatoarele notiuni istorice: referendum, injlafie, NATO, Uniunea Europeanii,

bursa.
15 p.
II. Ordonati cronologic evenimentele din

coloana A, scriind in spafiile Iibere din coloana

B literele corespunzatoare succesiunii corecte:

A
a) adoptarea primei Constitutii, dupa
revolutia din decembrie 1989
'
b) proclamarea independentei Federatiei Ruse
c) formarea primului guvern dupa
Revolutia din decembrie 1989
'
d) vizita pre~edintelui Bill Clinton la

B
1. . ..
2 ....

3. ...
4 ....

Bucure~ti

e) semnarea tratatului dintre Romania

~i Ungaria
f) vizita pre~edintelui Bush la Bucuresti

5 ....
6 ....

>

15 p.
ill. Analizati textul raspunzind Ia intrebarile
...,
ce urmeaza.
Ca p rimul ef de stat occidental care efectueaza o viz ita Ia Bucureti, dupa 1989, vin sa
comunic hotarfrea Frantei de a sustine Romania
'
'
care fntreprinde fn condifii dificile mOtenite de
Ia dictatura reforma ce va duce Ia un stat de
drept i Ia o piata deschisa.
1. Cui apaqin aceste cuvinte?
2. In ce an a avut loc vizita la Bucure~ti a primului ~ef de stat occidental?
3. Ce importanta credeti ca a avut aceasta vizita?
4 . Care alti ~efi de state occidentale au vizitat
Romania dupa 1989?
5. Care este obiectivul fundamental al politicii
externe romane~ti dupa 1989?
20 p.
IV. Alegeti varianta corecta.
1. , Razboiul rece" s-a incheiat in anul
a) 1989.
b) 1990.
c) 1991.
184

2. Papa loan Paul al II-lea a vizitat Romania in

anul
a) 1995.
b) 1999.
c) 2000.
3. La 26 decembrie 1989 s-a constituit guvemul
provizoriu condus de
a) Petre Roman.
b) Theodor Stolojan.
c) Radu Vasile.
4. Potrivit legii fondului funciar (Legea nr. 18) din
1991, suprafata maxima acordata unui proprietar era
de
a) 5 ha.
b) 10 ha.
c) 50 ha.
"
5. In 1996, victoria in alegerile prezidentiale a fost
obtinuta de
'
a) Ion Iliescu.
b) Petre Roman.
c) Emil Constantinescu.
6. Primul ~ef de stat occidental care a vizitat
Romania dupa 1989 a fost
a) Franvois Mitterand.
b) Bill Clinton.
c) Roman Herzog.
"
7. In 1999, Romania a fost admisa sa inceapa
negocierile pentru a adera la Uniunea Europeana, in
urma reunirii de la
a) Helsinki.
b) Madrid.
c) Washington.
20 p.

V. Transcriefi numarul enuntului; notati cu

Da afirmatiile pe care le considerati corecte ~i
cu Nu pe cele false.
1. Constitutia Romaniei garanteaza dreptul de
proprietate.
2. Organul reprezentativ suprem al poporului
roman este Parlamentul.
3. Mandatul pre~edintelui Romaniei este de 5 ani.
4. Judecatorii sint dependenti de autoritatile locale.
5. In alegerile parlamentare din 1996, electoratul
~i-a mentinut optiunile exprimate in 1992.
20 p.
Nota: Se acordii 10 puncte din oficiu.

ova

ICII

...,

1. CRIZA SISTEMULUI TOTALITAR. PROCLAMAREA SUVERANITATII

. '
~IINDEPENDENTEI REPUBLICII MOLDOVA
.

U.R.R.S. erodatii de 1run1eroase conjlicte etllice, politice, ctJlturale, detnografice, sociale

$i de alta 1zaturii - Ia nzijloclll a1zilor 80 a por1tit pe . fiitfD$Ul dezilltegrdrii e111inente. riza
istelllului t talitar a ge12erat dezag egarea U.R.S. . $i procla111area jostelor repllblici Ul'lioltale ca state dependente.

Criza sistemului totalitar

Drapelul de stat
a/ Republicii Moldova
Din Constitutia
Republicii Moldova
27 iulie

Articolul12
(2Y Drapelul de Stat al Republicii Moldova este tricolor: culorile sint dispuse vertical , in ordinea urmatoare, incepind de ....Ia
lance: albastru, galben, ro~u. In
centru, pe fi~ia de culoare galbena, este imprimata Sterna de
Stat a Republicii Moldova.

Obiectivele Frontului Popular

din Moldova
Scopul F. P.M. nu este obtinerea puterii pol.itice ~i de stat in
Republica, ci a suveranitatii economice, sociale ~i culturale a
R.S.S.M. ca stat egal in cadrul
U.R.S.S. , organizarea ~i activizarea maseJor in vederea exercitarii reale a vointei poporului
~i a crearii conditiilor
necesare
.
promovarii libertatilor democratice.
Apelul "Catre cetatenii
Republicir, 20 mai 1989
)

'-ft '-'1

Dupa 1985, pe fondul noii deschideri politice initiate de liderul sovietic Mihail Gorbaciov, s-au amplificat actiunile care exprimau dorinta
romanilor din Republica Moldova de a trai liberi. Intelectualitatea, oameni de cultura, ziarele ~i revistele de orientare romaneasca (,Litera"
tura ~i Arta", ,,Nistru", ,Tineretul Moldovei", ,Invatamintul Public" etc.)
aratau ca a sosit timpul pentru a se obtine suveranitatea Moldovei,
recunoa~terea limbii romane ca limba de stat, oficializarea tricolorului
(ro~u, galben, albastru).
S-a inregistrat o etapa noua in afirmarea con~tiintei nationale. Ast4
fel, la Chi~inau aveau loc intruniri in preajma bustului lui Mihai Eminescu, se organizau manifestatii de masa pentru gratia latina, tineretul i~i
exprima interesul pentru trecutul Basarabiei, scriitorii lansau apeluri la
afirmarea identitatii nationale etc.
'
'
La 3 iunie 1988, mai multi intelectuali din Chi~inau au constituit grupul de initiativa al Mi~carii democratice pentru sustinerea restiucturarn,
-=--~---=-. . : ;- -. ---;; ~ .
care,-prin iverse forme (mitinguri, colectare de semliaturt~ -demonstratii), milita pentru obtinerea drepturilor politice ~i cetatene~ti, oficializarea limbii romane, descentralizarea economiei, reorganizarea
administratiei.
'
"
In aceasta atmosfera de confruntare se afirma o noua forta politica
~i nationala, care punea sub semnul intrebarii monopolul politic al Partidului Comunist. La 20 mai 1989 s-a creat Frontul Popular, formatiune
politica larga, ce reunea in rindurile sale pe toti cei care militau pentru
?emocratie ~i .libertat~ nationala .. Trept~t,
apa:ut ~~ alt~ organizatii,
tntre care Part1dul Nattonal-Cre~tin, Soc1etatea ,\TozroJderrreH, ,6-agidz
halci", , Unitate- Edinstvo" cu programe diferite, care .de~onstrau vointa
locuitorilor R.S.S.M. de a parlicipa la viata publica.
Pe~ aeest fon<Ls-a des!a~urat, la 27 augusf 1989 ,~ in Chi~inau, Marea
Adunare Natio!Jala, la care au participat peste 700 000 de persoane.
~~~~e~ c-a limba romana sa devina limba de stat ~i sa se revina la
grafia latina.

ru

185

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

La 31 august 1989, Prezidiul Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovene~ti a adoptat legi in conformitate cu cerinjele
exprimate de Marea Adunare Nationala. Totooata, s-a decis ca ziua de
31 august sa fie declarata sarbatoarea Limba noastra.
Conducerea Partidului Comunist al Moldovei a incercat sa se
adapteze la noile realitati: in noiembrie 1989 a publicat a~a-numitele teze
vizind ,restmcturarea prin fapte concrete" a societatii, care insa nu
depa~eau limitele ideologice ~i politice ale marxism-leninismului.
Sfintirea monumentu/ui
, tefan eel Mare i Sflnt', 1990
1

Proclamarea suveranitatii
.,

Ideea suveranitatii R.S.S.M. i~i are originea in mi~carea democratica ~i de emancipare nationala din anii 1988-1989.
Obiectivul ,obtinerii suveranitatii economice, sociale ~i culturale a
R.S.S.M. ca stat egal in cadrul U.R.S.S." a fost pronuntat public pentru prima data la 20 mai 1989, la congresul de constituire a Frontului
Popular din Moldova (F.P.M.). Congresul F.P.M. a cemt ca drapelul
national al statului suveran moldovenesc sa fie tricoloml, avind sterna
istorica a Moldovei pe fundalul galben.
Din Dectara~a. de,. ~t~o~ellpnitate
Inlaturarea regimului dictatorial din Romania, in decembrie 19.89, a
a R.s:.s~. Mblilova" '
iun.
i
e
.
generat
o
larga
mi~care
de
solidaritate
din
partea
locuitorilor
din
stinga

23
19 0

Pmtului.
Ziarul
oficial
,,Moldova
socialism"
publica,
la
22
decembrie
1989,
1. Repu~Ji~~ ~pvJ~lj~p~f>.Ot~
lista MoldeMa .aste uh Srtet suDeclaratia C. C. al P.C. al Moldovei ~i a Prezidiului Sovietului Suprem
veran . suv~~a nit~(e~a ::Ff~ s ~,s~~
al R.S.S. Moldovene~ti in care se exprima solidaritatea cu ,lupta dreapta
Moldova est~
~ con~:
i~~ fiieas0a
1ut t ot a1t
, ~-;"
< ..~ ,.:$;~~:!.~.;.- ""'
",,~,-;;:;.a popom1ut roman frate tmpotr.tva regtmu
1 ar" .
~1tati
. i-~~cMesladra
~
e,g_
l
sJ~n~~f
sf~Procesul
de
democratizare
a
societat,ii
moldovene~ti
s-a
accelerat
in
'-~
1 6 ovet.
2. lzv _
febmarie 1990, cind s-au desra~urat primele alegeri pentru Sovietul Sunitatii este
prem, Ia care au fost propuse mai multe candidaturi pentru un singur
tea 'este
~;
;~ie~~~
~
~.
~
-:~~~~~
~~ro~~~r
mandat. La 27 aprilie 1990, in functia de pre~edinte al Sovietului SuTntregului:; ~c
re p
prem al R.S.S. Moldovene~ti a fost ales Mircea Snegur, iar in cea de
de stat
,
pre~edinte al Consiliului de Mini~tri a fost numit Mircea Druc.
a poporul_tJ:i,
In prima duminica a lunii mai 1990 s-a desra~urat manifestarea ,Potateni, nici dl'l
dul de flori": mii de romiini s-au adunat pe cele doua maluri ale Prutuorganlzatie u :u
alta to ... .,., ~~~t~'l''R.'i~
lui, trecind in Romania ~i in Republica Moldova, intr-o atmosfera de mare
particuJa _: ,-- .
bucurie, care amintea de cea a germanilor dupa darimarea Zidului Berme dreptuiJ;I~:: a
linului. Fratii incepeau sa se regaseasca.
nitatea.
In
ziua
de
23
iunie
1990,
Parlamentul
a
adoptat
Declarafia
cu
privire
3. Reput>:li.Q.Pl ~sovi~tiea : S:(:),Qi&lista Molcfov~ :~~~H~~~~it_:H~it~j:,
Ia Suveranitatea Republicii Sovietice Socialiste Moldova, prin care
indivizibil. Fr.Ci)ntig:r~~~~~ R~ s :s .
s-a racut un pas important pe calea desprinderii de U.R.S.S.
Moldova pot ft~:~,@Mfm~~t~ n lltnai
I

S tul S
1
RSSM
d t tA lC
pe baza de '. a~~~:ttri !'f~Jt)t.Q~~~
n aceea~t z1, ov1e
uprem a . . . . a a op a vzzu omtstet
Sovietului
Suprem
al
R.S.S.
Moldova
privind
aprecierea
politico-juridica
intre RJSJS. f\l10l~@~a :~i:;iiJ~;~~~t~
suverane , i ll c~:t~t~i;J:f~m~:~~
a Tratatului sovieto-german de neagresiune ~i a Protocolului aditional
vointa poJQoruh~d, a~yaten:.-~S,~~~ic
secret din 23 august 1939, precum ~i a consecintelor lor pentru Basa~i ti~tndu~s~ . ~~:a,~~:~. a:~.- n~f.~~- rabta ~~ nordul Bucovinet. Avzzul reflecta adeva'"'rul prt.vt.nd Istorta drale d reptuluL1ri~~rd:~liP~~~tu{ial}lm
'-~
recunoscute.
matica a romanilor din Basarabia ~i Bucovina. ,La 28 iunie 194Q, se
spunea in Aviz, U .R.S.S. a ocupat prin foqa armata Basarabia ~i Bu.;.
covina
de
Nord,
contrar
vointei
populajiei
acestor
tinuturi.
Proclamarea
Ce intelegeti prin posibilitatea
schimbarii granitelor in confor- in mod nelegitim, la 2 august 1940, a R.S.S. Moldovei1e~ti a fost un act
mitate cu ,adevarul istoric"?
de dezmembrare a Basarabiei ~i Bucovinei. Trecerea arbitrara sub

- ,. '

.::;;~~~-.

1:-""'':'

, ._.;:_. - .

~; ::~: -~ ~~

. :.;;:~ -

:f

186

w.

" -

""

Evolutia Republicii Moldova dupa 1985

jurisdictia R.S.S. Ucrainene a nordului Bucovinei ~i a judetelor Hotin,

Ismail ~i Cetatea Alba contravenea adevarului istoric ~i realitatii etnice
existente in acea vreme". Avizul cerea anularea tuturor manifestatiilor
'
cu caracter festiv din ziua de 28 iunie.
In virtutea aces tor circumstante, a inceput constituirea noilor institutii
de stat. La 3 septembrie 1990, Sovietul Suprem instituie postul de
pre~edinte al tarii. In functia de pre~edinte al R.S.S. Moldova a fost
ales, de catre organullegislativ suprem, Mircea Snegur, iar ca pre~edinte
al Sovietului Suprem - Alexandru Mo~anu. Pre~edintia, foqele nationale
~i democratice, reprezentate in organullegislativ ~i in eel executiv, depuneau eforturi intru edificarea noului stat, avind grija, cum era ~i firesc,
Sterna Republicii Moldova
de atributele organizarii statale. In acest sens, la 3 noiembrie 1990,
Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova adopta sterna Republicii.
La 2 7 martie 1991 s-a omagiat, Ia Chi~inau, pentru prima data dupa
o jumatate de secol, unirea Basarabiei cu Romania (27 martie 1918).
Urmatorul pas l'n consolidarea fortelor democratice ~i in deta~area
de regimul totalitar bol~evic 1-a constituit schimbarea, de catre legislaDin Constitutia
'
tiv, la 23 mai 1991, a denumirii de R.S.S.M in Republica Moldova.
Republicii Moldova
27 iul i e 199 4 Astfel, l'ntr-o perioada relativ scurta, s-au afirmat elementele indispenArticolul12
sabile organizarii statale veritabile a romanilor de la est de Prut.
(3) Ste,ma d,e Stat a Republicii
Un alt eveniment semnificativ 1-a constituit organizarea ~i des:fa~u
Moldova feprezinta un scut taiat
rarea,
in
zilele
de
2628
iunie
1991,
la
Chi~inau,
a
Conferintei
intemap.e orizontal_a avind in partea
tionale, ,Pactul Molotov- Ribbentrop ~i consecintele sale pentru Basasuperioara cromatica ro~ie, in
cea ihferioara - atbastra, incarrabia".
cat cu capul de b9ur ayind intre
In vara anului 1991, situatia din Uniunea Sovietica era destul de
coarne o stea cu opt raze. Caput
Cele
cincisprezece
republici,
care
pina
atunci
formau
Unicomplexa.
de bpur este . flan.cat in dreapta
unea Sovietica l'~i proclamasera suveranitatea. Patru dintre ele- Litude o roza cu cinci petale, iar in
stinga de o semiltrna. Toate ele:..
ania, Letonia, Estonia ~i Armenia- ~i-au decretat ~i independenta de
mentele reprezentate in scut sint
stat.
de a'ur (gal bene). s c ututleste
"
In atare circumstante, foqele reactionare de la Moscova au recurs
plas9t pe pieptul 4nei acvi~e na~
la o lovitura de stat, dorind sa intoarca Uniunea Sovietica pe :faga~ul
turale purtind ln cioc 0 cruce de
aur (acvUa crwciata) i tinind in
sistemului totalitar, sa inabu~e democratia ~i setea de libertate a popoaregheara dreapta o ramura verde
"
lor, sa restabileasca situatia convenabila oligarhiei P.C.U.S. In conceptia
de maslih, iat in cea stinga un
puci~tilor, Uniunea Sovietica trebuia pastrata cu orice pret.
sceptru qe aur.
Ca raspuns la tentativa de lovitura de stat, fostele republici unionale,
una dupa alta, i~i declara independenta.
"
In Declaratia comuna a pre~edintelui, Prezidiului Parlamentului ~i a
Guvemului Republicii Moldova, adoptata la 19 august 1991, actiunile
puci~tilor au fost calificate drept ,lovitura de stat a forte lor re3:_~tionare'~
--....,
~i a fost ,reafirmata cu hotarire calea ascen enta a Republicii Moldova spre libertate ~i independenta". Frontul Popular din Moldova a Iansat un Apel prin care cetatenii erau chemati sa vina la Chi~inau pentru
a apara parlamentul, guvemul, radioul ~i televiziunea, iar in caz de instaurare a dictaturii, populatia era chemata la nesupunere civila.
Condamnind lovitura de stat a fortelor comuniste reactionare,
participantii la mitingul de protest de la 20 august 1991 din Piata Marii
Adunari
Nationale
din
Chi~inau au cerut adoptarea urgenta de catre
Imagine din timpul puciului
parlament a Declarafiei de Independenta a Republicii Moldov,a -~i
de Ia Moscova.
August 1991
interzicerea prin lege a activitatii P. C.M.
/\.

/\.

/\.

'

/\.

187

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

Deoarece Partidul Comunist din Moldova a avut o atitudine binevoitoare fata de initiatorii puciului de la Moscova, la 23 august 1991,
'
'
.
Prezidiul Parlamentului Republicii Moldova a decis interzicerea activitatii
acestui partid, care ,cauta cu orice pret sa mentina regimul totalitar,
sistemul administrativ de comanda ~i vechile practici. El a actionat im1 potriva rena~terii nationale a poporului moldovenesc".
La 27 august 1991, din initiativa Frontului Popular din Moldova, la
/chi~inau s-a intrunit Marea Adunare Nationala, la care au participat
peste 600 000 de persoane, care au cerut proclamarea imediata a
"
independentei Republicii Moldova. Intrunit in aceea~i zi, Parlamentul a
adoptat Declarafia de Independenfa a Republicii Moldova, precum
~i imnul de stat ,De~teapta-te, romane!".
Tinind cont de cerintele ~i apelurile cetatenilor, la 27 august, Parlamentul Republicii Moldova aprecia ca ,a sosit ceasul eel mare al sav1r~irii
unui act de justitie" ~i proclama Republica Moldova ,stat suveran, independent ~i democratic, liber sa-~i hotarasca prezentul ~i viitorul tara
nici un amestec din afara". Noul stat a adresat O.N.U. cererea de admitere ca membru cu drepturi depline atit in organizatia mondiala, cit ~i
in institutiile sale specializate, care a fost aprobata.
Astfel, romanii de la est de Prut, dupa 27 august 1991, s-au angajat
in opera de edificare a propriei organizari statale, cu toate problemele
inerente acestui proces.
La data ado tarii_pec~~atiei d~ in~pendenta (27 august 1991), teritoriul Republicii Moldova cuprindea o suprafata de 33 700 km2 (spre
deosebire de Basarabia istorica, care avea suprafata de 44 422 km2), cu
o populatie totala de 4 366 300 locuitori, ceea ce constituia 129,6locuitori
2
pe km Spre deosebire de alte foste republici unionale, Republica Moldova nu era impaqita pe regiuni, ci numai pe raioane (40 la numar).
Gradul de urbanizare a populatiei Moldovei era de 47%, ponderea
populatiei rurale fiind de 53o/o. Urbanizarea era mult redusa fata de fosta
U.R.S.S. (66%), fata de Ucraina (67%) ~i republicile baltice (71 %).

Declaratia
Conferintei
, internationale
,
, Pactul Molotov-Ribbentrop
~i consecintele sale
pentru Basarabia"
2 6 -2 7 iunie 19
Anexarea de catre Uniunea
Sovietica a Basarabiei, nordului
Bucovinei ~i tinutului Herta, teritorii care nu-i apartineau ~i asupra carora nu avea nici un drept,
a constituit primul act at tragediei nationale
- sfirtecarea Ro,
maniei in a nul 1940 - , punind Ia
grea i ncercare intregul popor
roman, ~i i-a adus imense suferinte ~i incalculabile daune. Trecerea totala a acestor teritorii in
componenta U. R.S.S. a generat
pentru patru decenii consecinte
dramatice pentru intreg poporul
roman, indeosebi pentru populatia din teritoriile respective.

Mircea Snegur,
preedinte a/ Republicii Moldova
(1990-1996)
Om politic. Membru al Biroului C.C. al P.C.M. , secretar al C.C.
al P.C.M. in probleme de agricultura (1985-1989), preedinte al
Prezidiului Sovietului Suprem al ~
R .S.S. Moldovene~ti (19891990), preedinte al Sovietului
Suprem al R.S.S. Moldova
(f990). Din 1995, preedinte al
Partidului Rena~terii i Conci-
~:
lierii din Republica Moldova.
'

188

Marea Adunare Nafionala, 27 august 1991

'

_restomatie
,
Din Declara(ia de Independenfii a Republicii Moldova

27 august 1991
Parlamentul Republicii Moldova, constituit in urma
unor alegeri libere ~i democratice,
Avind in vedere trecutul milenar al poporului nostru ~i
statalitatea sa neintrerupta in spatiul istoric ~i etnic al
devenirii sale nationale;
'
Considerind actele de dezmembrare a teritoriulu i
national de Ia 1775 ~i 1812 ca fiind in contradictie cu
dreptul istoric ~i de neam ~i cu statutul juridic al Tarii
Moldovei, acte infirmate de intreaga evolutie a istoriei ~i
de vointa liber exprimata a populatiei Basarabiei i
Bucovinei;
Subliniind dainuirea in timp a moldovenilor in
Transnistria - parte componenta a teritoriului istoric ~i
etnic al poporului nostru;
Luind act de faptul ca Parlamentele multor state in
declaratiile lor consrdera intelegerea incheiata Ia 23 august 1939, intre Guvernul U.R.S.S. ~i Guvernul Germaniei,
ca nula ab initio i cer lichidarea consecintelor politicojuridice ale acesteia, fapt relevat ~i de Conferinta internationala , Pactul Molotov-Ribbentrop ~i consecintele
sale pentru Basarabia" prin Declaratia de Ia Ch i ~inau ,
adoptata Ia 28 iunie 1991 ;
Subliniind ca fara consultarea populatiei din Basarabia, nordul Bucovinei ~i tinutul Herta, ocupate prin forta
Ia 28 iunie 1940, precum ~i a celei din R.A.S.S. Moldoveneasca (Transnistria), formata Ia 12 octombrie 1924,
Sovietul Suprem al U.R.S.S., incalcind chiar prerogativele
sale constitutionale, a adoptat Ia 2 august 1940 , Legea
U.R.S.S. cu privire Ia formarea R.S.S . Moldovene~ti unionale" , iar Prezidiul sau a em is Ia 4 noiembrie 1940
, Decretul cu privire Ia stabilirea granitei intre R.S.S .
Ucraineana ~i R.S.S. Moldoveneasca", acte normative

prin care s-a incercat, in absenta oricarui temei juridic

real , justificarea dezmembrarii acestor teritorii ~i apartenenta noii republici Ia U. R.S.S. ;
Reamintind ca in ultimii ani mi~carea democratica
de eliberare nationala a populatiei din Republica Moldova
~i-a reafirmat aspiratiile de libertate, independenta i
unitate nationala, exprimate prin documentele finale ale
Marilor Adunari Nationale de Ia Chi~inau din 27 august
1989, 16 decembrie 1990 i 27 august 1991 , prin legile
i hotaririle Parlamentului Republicii Moldova, privind
decretarea limbii romane ca limba de stat ~i reintroducerea alfabetului latin, din 31 august 1989, drapelul de
stat, din 27 aprilie 1990, sterna de stat, din 3 noiembrie
1990, ~i sch imbarea denumirii oficiale a statului, din 23
mai 1991 ;
Pornind de Ia Declaratia suveranitatii Republicii Moldova, adoptata de Parlament Ia 23 iunie 1990, i de Ia
faptul ca populatia Republicii Moldova, exercitind dreptul
sau suveran , nu a participat Ia 17 martie 1991 , in ciuda
presiunilor exercitate de organele de stat ale U.R.S.S. , Ia
referendumul asupra mentinerii U.R.S.S.;
Proclama solemn , in virtutea dreptului popoarelor Ia
autodeterminare, in numele intregii populatii a Republicii
Moldova ~i in fata intregii lumi:
Republica Moldova este un stat suveran, independent i democratic, fiber sa-i hotarasca prezentul i
viitorul, tara nici un amestec din afara, in conformitate cu
idealurile i nazuinfele sfinte ale poporului in spafiul istoric
i etnic a/ devenirii sale nafionale.

Estimati importanta Declaratiei de lndependenta a

Republicii Moldova.
'

1. Determinati cauzele care au provocat criza

sistemului totalitar.
2. Prin ce i-au manifestat romanii din Republica
Moldova contiinta nationala?

Sa se urmareasca:
a) conditiile istorice;
b) proclamarea suveranitatii;
c) declararea independentei.
2. Ce parere aveti des pre aceste evenimente istorice?

3. Care a fost raportul de forte politice in Republica Moldova in perioada restructurarii?

4. Care este esenta
, Declaratiei
, de suveranitate a
R.S.S. Moldova?
5. Care a fost atitudinea Partidului Comunist al
Moldovei fata de puciul de Ia Moscova din august
1991?

1. Alcatuiti, un eseu, avind ca tema ,Moldova suveran i independenta - ideal i realitate".

Renatere nationala - mi~care social-politica ~i culturala, caracterizata prin dobindirea drepturilor politice,
revigorarea istoriei ~i culturii nationale.
Suveranitate naJionala - independenta a unui stat
fata de alte state, cu exercitatea deplina a prerogativelor sale.
lndependenta - situatie a unui stat sau a unui popor
care se bucura de suveranitate nationala;
stare de
,
neatirnare ~i drept de a rezolva fiber problemele
sale interne ~i externe.

189

ISTOR IA ROMANILOR. E PO CA CONTEMP O RANA

A

2. DEMOCRATIZAREA VIETII
POLITICE
IN
REPUBLICA
MOLDOVA
'
.

Dtlpii 1989. Reptlblica Moldova a Ctllrosctlt 1111 proces de de1nocratizare. COI'lSjill(it pri
ll titlt{ia dill 1994. S-Oil uifiill{at partide politice, s-au creat illStitu(ii noi (pre$editl(ia, par/a"
~ _1rtul, guverltttl) s-a llrtiettlat o llOtld adiiiil1istrtlfie p11blica localii. In platt econo1nit, situa{ia
-a tletel''iorat, ./'apt ce a nj111e1l(at tegatil' llivelul de t1ai al popttla(ie:

Spre o societate democratica

Deputatul Gheorghe Ghimpu

arboreaza tricolorul pe c/adirea
Parlamentului. 27 aprilie 1990

Din Constitutia
'
Republicii Moldova
27 iulie 19
Articolul5
(1) Democratia i n Republica
Moldova se exercita i n conditiile
'
pluralismului politic, care este
incompatibil cu dictatura ~i cu
total itarismul.
(2) Nici o ideologie nu poate
fi instituita ca ideologie oficiala
a statului.
Articolul 31
(1) Libertatea con~tiinte i este
garantata. Ea trebuie sa se man ifeste in spirit de toleranta ~i
de respect reciproc.

Manifestarile tineretului studios se incadreaza sau nu in

prevederile normelor constitutionale?
'

90

Constituirea sociehltii democratice in Republica Moldova a cunoscut

etape relativ distincte. Prima- confuza, contradictorie ~ide scurta durata - a inceput odata cu desfa~urarea alegerilor libere in Sovietul Suprem al R.S.S.M din 25 februarie ~i 10 martie 1990, unde pentru cele
380 de mandate au fost propu~i peste 600 de candidati. De~i s-a desfa~urat in cadrul vechiului sistem politic (:fara observatori straini ~i ]n
lipsa unui pluripartitism consolidat), scrutinul din 1990 poate fi considerat 0 procedura electorala tranzitorie de la alegerile rara optiune, strict
regizate de Partidul Comunist, la adevaratele alegeri democratice.
Singura organizatie politica ce s-a confruntat cu Partidul Comunist
in aceste alegeri a fost Frontul Popular din Moldova, care a obtinut
mai mult de 130 de mandate. Avind o componenta destul de pestrita,
legislativul a adoptat totu~i o serie de legi ~i hotar1ri de importanta
istorica.
La 23 iunie 1990, Sovietul Supren1 a proclamat Republica Sovietica
Socialista Moldova stat suveran. Prin acest act au fost prefigurate principiile fundamentale ale procesului constitutional: izvorul ~i purtatorul
suveranitatii este poporul, drepturile fundamentale ale omului, cetatenia
Republicii Moldova, pluralismul ~i pluripartitismul ~.a. Declaratia de
Suveranitate a R.S.S.M. oferea tuturor cetatenilor posibilitati juridice
egale de a participa la activitatea politica ~i civica. Separatia puterilor
era declarata principiu de baza pentru functionarea statului democratic
de drept.
4
A doua etapii a inceput dupa puciul de la Moscova din 19- 21 august 1991 , care a dus la prabu~irea U.R.S.S. Declaratia de Independenta
din 27 august 1991 continea ~i noua denumire a statului: Republica
Moldova. Acest act se 1nscria in cadrul proceselor ireversibile de democratizare, de afirmare a libertatii, independentei ~i unitatii nationale,
de edificare a statului de drept ~i de trecere la economia de piata.
Declaratia de Independenta se prezenta ca o miniconstitutie a Republicii Moldova. A urmat o perioada anevoioasa, controversata, caracterizata de succese ~i reculuri in procesul de consolidare a valorilor statului de drept, de elaborare a legii fundamentale a tarii.
A treia etapii a inceput odata cu adoptarea Constitutiei Republicii
Moldova (26 iulie 1994), pe baza careia s-a purees la edificarea statului de drept, a sistemului institutional al puterii.
Constitutia Republicii Moldova a intrat in vigoare la 27 august 1994.
Ea stabilea forma concreta a pluralismului institutional, prin urmatoarele
categorii de institutii: populare (alegerile ~i referendumul), legislative

Evolutia Republicii Moldova dupa 1985

in cei cincisprezece ani de

existenta ca stat, Republica Moldova, in plan politic, a cunoscut
urmatoarele regimuri :
prezidential (3 septembrie
1990-28 iulie 1994 );
semiprezidential/semiparlamentar (29 iulie 1994-4 iulie 2000);
parlamentar (5 iulie 2000-

...).
Schimbarea frecventa a regimului politic in Republica Moldova denota stabilitate politica
sau lipsa acesteia?

Din Constitutia
'
Republicii Moldova
27 iulie 19
Articolul 60
(1) Parlamentul este organul
reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova ~i unica
autoritate legislativa a statului.

(parlamentul), executive (in principal, guvemul, dar ~i pre~edintele ),

judecatore~ti (Curtea Suprema de Justitie, cuqile de apel ~ijudecatorii).
Pentru anumite categorii de cauze pot functiona, potrivit legii, judecatorii specializate. Puterea legislativa, executiva ~i judecatoreasca s1nt separate ~i colaboreaza in executarea prerogativelor ce le revin, in limitele prevederilor constitutiei.
Nici o doctrina ideologica nu poate fi instituita ca ideologie oficiala a statului. Libertatea exprimarii nu poate prejudicia onoarea,
demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie. Au fost
interzise ~i sint pedepsite prin lege contestarea ~i deraimarea statului ~i a poporului, indemnulla razboi de agresiune, la ura nationala,
rasiala sau religioasa, precum ~i alte manifestari ce atenteaza la
regimul constitutional.
Pluralisrnul institutional este completat cu eel politic. Republica Moldova, precum stipuleaza articolul 1 din Constitutie, este un stat de drept,
democratic, in care pluralismul politic este garantat. Democratia se
exercita in conditiile pluralismului politic, incompatibil cu dictatura ~i
cu totalitarisrnul. Odata cu pluralismul, ca esenta a democratiei, Legea fundamentala stipuleaza pluripartitismul ~i libertatea de constituire
~i de actiune a partidelor politice. Cetatenii Republicii Moldova se pot
asocia liber in particle ~i in alte organizatii social-politice, ele fiind egale
in fata legii. Statui 1~i asuma obligatia sa asigure respectarea drepturilor ~i a intereselor legitime ale partidelor. Totodata, partidele care,
prin scopurile sau activitatea lor, militeaza 1mpotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranitatii ~i independentei, a
4
integritatii teritoriale a Republicii Moldova, s1nt declarate neconstitutionale. Asociatiile clandestine ~i activitatea partidelor constituite
din cetateni straini sint interzise.
'

Autoritatile pub lice ale Republicii Moldova

Parlamentul este, conform Constitutiei, organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova ~i unica autoritate legislativa a
statului. Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret
~i liber exprimat. Mandatul parlamentului dureaza 4 ani ~i poate fi
prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrora. Alegerile parlamentare pot fi anticipate in cazul dizolvarii parlamentului de
catre pre~edintele Republicii Moldova sau in caz de
autodizolvare.
"
In virtutea calitatii sale de organism reprezentativ,
parlamentului 1i .revine functia esentiala de a elabora
legi, de a legitima ~i sustine institutiile puterii executive, de a supraveghea ~i cont.rola actiunile acesteia.
Structura politica parlamentara este modelata de
identitatea politica a fractiunilor parlamentare ~i de
modul de interactiune dintre acestea. Configuratia
politica determina esential distribuirea functiilor de
conducere in cadrul parlamentului ~i responsabilitatile
"
privind politica executivului. In mod obi~nuit, fractiunile
Sa/a de edinfe a Parlamentului Republicii Moldova
191

I STORIA ROMAN I LOR. EPOCA CONTEMPORANA

parlamentare sint formate din deputatii partidelor care au participat la

scrutin.
Parlamentul Republicii Moldova adopta legi, hotariri ~i motiuni; declara referendumuri; interpreteaza legile ~i asigura unitatea reglementarilor legislative pe intreg teritoriul tarii; aproba directiile principale
ale politicii interne ~i exteme ale statului; aproba doctrina militara a statului; exercita controlul parlamentar asupra puterii executive; ratifica,
denunta, suspenda ~i anuleaza actiunea tratatelor intemationale incheiate de Republica Moldova; aproba bugetul statului ~i exercita controlul
asupra lui; declara mobilizarea generala sau paqiala; declara starea de
urgenta, de asediu ~i de razboi etc.
Constitutia din 1994 consacra o conducere semiprezidentiala.
Pre~edintele Republicii Moldova este ~eful ~i reprezentantul statului, garantul suveranitatii, independentei nationale, al unitatii ~i integritatii
Sediul Preedinfiei
teritoriale a tarii. Pre~edintele este unul din subiectii executivului duaRepublicii Moldova
list, celalalt subiect fiind guvemul.
Conform Constitutiei din 1994, Pre~edintele Republicii Moldova era
-ales prin vot universal, egal, direct ~i liber exprimat, petermen de patru
Din Constitutia
ani. La 5 iulie 2000, Constitutia a fost modificata, Republica Moldova
Republicii Moldova
devenind un stat parlamentar, in .care pre~edintele este ales de catre
27
1 4
iuli e
Parlament,
prin
vot
secret.
Articolul77
Mandatul pre~edintelui poate fi prelungit prin lege organica, in caz de
(1) Preedintele Repubficii
Moldova este eful statutui.
razboi sau catastrofa. Alegerile prezidentiale anticipate pot avea loc in
(2) Preedintele Republicii
caz de demisie, de demitere, de imposibilitate a exercitarii atributiilor sau
Moldova este reprezen~aJ:ltul stade
deces.
tului i este garantul suveranita"'
In exercitarea atributiilor sale, pre~edintele emite decrete obligatorii
~i , integrita1ii teritoriate, al unitatii
i integritatii teritoriale a tarii.
pe intreg teritoriul statului. Pre~edintele poarta tratative ~i ia parte la
negocieri, incheie tratate intemationale in numele Republicii Moldova ~i
le prezinta spre ratificare Parlamentului.
~~=Guvernul Republicii Moldova asigura realizarea
politicii interne ~i exteme a statului ~i conducerea
generala a administratiei publice. Programul sau de
activitate este aprobat de catre Parlament.
Conform Constitutiei, Guvemul i~i exercita mandatu! din ziua depunerii juramintului in fata pre~edintelui
pina la data validarii alegerilor pentru un nou parlament. Pre~edintele Republicii Moldova desemneaza un
candidat pentru functia de prim-ministru. Acesta, 1n
termen de 15 zile de la desemnare, solicita votul de
incredere al Parlamentului asupra programului sau de
Casa Guvernului
activitate a Guvemului ~i a componentei Guvemului.
In baza votului de incredere al Parlamentului, pre~edintele Republicii MolDin Constitutm
dova nume~te Guvemul.
Republicii Moldova
i
u
lie
~
Guvemul
este
responsabil
in
fata
Parlamentului.
La
propunerea
a
eel
27
19 4
Articolul96
putin un sfert din deputati, Parlamentul, cu votul majoritatii deputatilor,
(1) Guvernul asigura reaJizai~i poate exprima neincrederea fata de Guvem.
rea politicii interne i exteme a staCurtea Constitutionala este unica autoritate de jurisdictie contului i exercita conducerea gene
.1. . R bl, M ld
E
t d
d t'"" d ' It'"'
rala a administratiei publice.
stttut~ona a 1n . ~p~ tea o ova. . a es e .In .e~en en a e ortce a a
:~iiliiillliiilil~-------..-..iiiiiliiiiiiiii
autor1tate pub ltca ~1 se supune numa1 Constitutiel.
A

192

Evolutia Republicii Moldova dupa 1985

Organizarea administrativ-teritoriala
~i autoritatile publice locale
"

CHI~INAU capitala Repub licii

Moldova

Centre de jude~e

'

Hotarul de stat
al Repub1icii Moldova
Hotarele
teri torial-adm inistrative
ale Republicii Moldova

Haria teritorial-administrativa a
1998

Intre anii 1918 ~i 2002, Republica Moldova era divizata in sate (comune), ora~e (municipii) ~i raioane
Gudete). Din 2002, teritoriul Republicii Moldova este
organizat, sub aspect administrativ, in sate, ora~e, raioane ~i unitatea teritoriala Gagauzia.
Organizarea administrativ-teritoriala se efectueaza pe doua niveluri: satele (comunele) ~i ora~ele (municipiile) constituie nivelulintii, raioanele .constituie
nivelul al doilea. Doua sau mai multe sate, in anumite
conditii, se pot uni formmd o singura unitate administrativ-teritoriala - comuna. Satulin care i~i are sediul
consiliul satesc (comuna) este numit sat-re~edinta.
Comuna poarta denumirea satului-re~edinta.
Municipiul este o localitate de tip urban cu un rol
deosebit ill viata economica, social-culturala, ~tiintifica,
politica ~i administrativa a tarii, cu importante structuri industriale, comerciale ~i institutii din domeniul"
invatamintului, ocrotirii sanatatii ~i culturii. Toate
unitatile tentorial-administrative au statut de persoana
juridica, dispun de patrimoniu, au dreptul de a solutiona
~i
gestiona,
in
cadrullegii,
ill
interesele
populatiei
loRepublicii Moldova.
"'
cale, o parte importanta a treburilor publice. In totalitatea lor, unitatile teritorial-administrative formeaza unitatea teritoriala a
tarii, iar autoritatile publice ale unitatii administrativ-teritoriale constituie
sistemul administratiei publice locale.
Administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale se realizeaza
pe baza principiilor autonomiei locale, ale descentralizarii serviciilor publice, ale eligibilitatii autoritatilor publice locale ~i ale consultarii cetatenilor
ill problemele locale de interes deosebit. Aplicarea principiului autonomiei
nu poate afecta caracterul de stat unitar al Republicii Moldova.
Gagauzia este o unitate teritoriala autonoma cu un statut special. Ea
este parte integranta ~i inalienabiHi a Republicii Moldova ~i solutioneaza
de.sine statator, potrivit Constitutiei Republicii Moldova, problemele cu
caracter politic, economic ~i cultural.
Autoritatile administratiei publice, prin care se exercita autonomia !ocala in sate ~i ora~e, sint consiliile locale alese ~i primarii ale~i. Consiliile
locale ~i primarii activeaza ca autoritati administrative autonome ~i rezolva
problemele publice din sate ~i ora~e.
Consiliul raional coordoneaza activitatea consiliilor sate~ti ~i ora~ene~ti
ill vederea realizarii serviciilor publice de interes raional.
'

Rezultatul
alegerilor parlamentare
din februarie 1994
.,

P.D.A.M.
P.S. ~i "U.E."

B.T.I.
,

F.RC.D.
Alte partide

43,2/o
22,0/o
9,1 /o

Viata politica
.Dupa 1989 viata politica in Republica Moldova a devenit tot mai complexa. Dificultatile economice cu care se confrunta populatia, deteriorarea nivelului de trai au generat o stare de nemultumire impotriva
guvemantilor. In Frontul Popular au inceput sa se manifeste disensiuni
/\.

193

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

Petru Lucinschi,
preedinte a/ Republicii Moldova
( 1996-2001)

Rezultatul
alegerilor pa.rlamentare
din martie 1998
P.C.R.M.
43,2/o
C. D.M.
22o/o
P.M. D.P.
9,1o/o
P.F.D.
9,1/o
P.DA.M.
9,1/o
Alte partide
7,4/o

Rezultatul
alegerilor parlamentare
din februarie 2001
P.C.R.M.

B.E.,A.B."

P.P.C.D.

Alte partide

~----

50,07/o
13,36/o
8,24/o
28,33/o

Vladimir Voronin,
preedinte a/ Republicii Moldova
(2001-2005; 2005-.. .)

tot mai mari, unele dintre ele fiind determinate de ambitii personal e. Se
inregistra o tot mai acuta instabilitate guvernamentala. De aceasta
situatie a profitat opozitia, care a ci~tigat o influenta tot mai mare in
rindul cetatenilor.
'
"'
In februarie 1994 au avut loc alegeri parlamentare, care au fost
ci~tigate de Partidul Democrat Agrar. Cel mai important act al acestui
Parlament a fost adoptarea Constitutiei Republicii Moldova, care a intrat in vigoare la 27 august 1994. Constitutia avea la baza principiul
separatiei puterilor in stat, prevedea drepturile ~i libertatile cetatenilor,
Iibera dezvoltare a personalitatii umane. Pe baza Constitutiei s-a adoptat
cadrullegislativ, care a asigurat democratizarea intregii societati.
Dupa negocieri cu reprezentantii gagauzilor, s-a adoptat legea prin
care acestui grup etnic i s-a acordat un statut special. Se preciza ca,
fiind o forma de autodeterminare a gagauzilor, Unitatea Teritorial-Autonoma Gagauza (U.T.A.G.) este , parte integranta a Republicii Moldova". Tratativele cu autoritatile de la Tiraspol, carora li s-a oferit, de
asemenea, un statut special in cadrul Republicii Moldova, nu au dus la
nici un rezultat pozitiv.
Dupa 1994, situatia econotnica a tarii a continuat sa se deterioreze,
ca urmare a inchiderii unui mare numar de intreprinderi in procesul de
privatizare ~i a scaderii produsului intern brut. Au avut loc mi~cari populare de amploare, mai ales ale studentilor, elevilor ~i profesorilor. Partidul
Democrat Agrar ~i-a pierdut rapid credibilitatea in rindurile electoratului.
Pe fondul nemultumirilor populare, a ci~tigat teren Partidul Comuni~tilor.
"'
In noiembrie 1996 au avut loc noi alegeri prezidentiale. Dupa eel
de-al doilea tur de scrutin, in functia de pre~edinte al Republicii Moldova a fost ales Petru Lucinschi.
"'
In martie 1998 s-au desra~urat alegeri parlamentare, in care Partidul Democrat Agrar a suferit 1nfringere, in timp ce Partidul Comuni~tilor
a obtinut succes. Pe de alta parte, fortele democratice - dezbinate in
alegeri - ~i-au strins rindurile, realizind o majoritate parlatnentara.
"'
In pofida tuturor masurilor reformatoare, viata economica nu ~i-a
putut relua cursul ascendent. Populatia continua sa fie afectata de ~omaj ,
de neplata la termen a salariilor, de criza de energie etc.
Alegerile din februarie 2001 s-au 'incheiat cu victoria Partidului
Comuni~tilor, care a obtinut majoritatea absoluta a locurilor in Parlament.
La 4 aprilie 2001, Parlamentul a ales in functia de pre~edinte al Republicii Moldova pe Vladimir Voronin, liderul comuni~tilor.
Noua conducere a revazut politica interna ~i extema din perioada
anterioara, a adoptat un ~ir de legi ~i hotariri, care au blocat procesul
de democratizare a societatii.
'
Si alegerile parlamentare din martie 2005 s-au incheiat cu victoria
Partidului Comuni~tilor, ace~tia obtinind 46,10% din voturi. Pe locul al
doilea s-a clasat blocul electoral ,Moldova Democrata", cu 28,41%.
P.P.C.D. a obtinut 9,7% din voturi. Celelalte formatiuni politice, participante la scrutin, nu au trecut pragul electoral. Parlamentul 1-a reales in functia de pre~edinte al Republicii Moldova pe Vladimir Voronin, liderul comuni~tilor.

194

Evolutia Republicii Moldova dupa 1985

Viata spirituala
~coala

a cunoscut o restructurare radicaHi in conformitate cu noile

realitati politice ~i nationale. Au fost elaborate noi manuale de Istoria
Romanilor ~i Limba Romana. Invatamintul a devenit cadrul propice pentru educarea copiilor in spiritul adevarului ~i al democratiei. S-a dezvoltat invatamintul de toate gradele, atit in limba romana, cit ~i in limbile
ucraineana, rusa, gagauza, bulgara.
Un numar important de tineri au primit burse din partea statului roman,
facindu-~i studiile la Bucure~ti , Ia~i, Cluj-Napoca ~i in alte centre universitare. De asemenea, multi absolventi ai 1nvatam1ntului superior din
Republica Moldova ~i-au sustinut doctoratulin Romania.
~tiinta a cunoscut o dezvoltare pe multiple planuri. Ea a vizat, in
principal, revenirea la valorile nationale traditionale. Istoria a fost reCele doua discipline ~cola
pusa

,
in
drepturi",
fiind
publicate
valoroase
lucrari
privind
istoria
romare - lstoria Romanilor ~i lstoria
nilor ~i cea universala.
Universala - prin conceptiile ~i
manualele elaborate, pentru priIntelectualii din Republica Moldova au stabilit contacte trainice cu
ma data dupa anii de ocupatie
colegii
lor
din
Romania,
Franta,
S.U.A.
~i din alte state ale lumii.
sovietica a Basarabiei, au afirViata spirituala a cunoscut o adevarata rena~tere. Revenirea la limmat intregii populatii ~colare
unitatea lingvistica , literara ,
ba ~i cultura traditionala au stimulat creatiile originale in toate domeculturala, spirituala ~i istorica a
mile.
tuturor romanilor, inclusiv a celor
Biserica
ortodoxa
s-a
confruntat
cu
mari
~i complicate probleme.
din Republica Moldova. ConEa a redevenit o institutie esentiala in viata spirituala a cetatenilor.
ceptiile celor doua discipline
~colare , care au o pondere speDupa 1989 s-au redeschis peste 600 de biserici ortodoxe precum ~i
ciala in planul de in_vatamint sub
cea mai mare parte a manastirilor, inchise de autoritatile bol~evice.
aspectul formarii con~tiintei naAu
fost
constituite
noi
comunitati
ai
diferitelor
culte.
S-au
deschis
'
tionals ~i a respectului pentru
institutii de 1nvatam1nt teo logic: Seminarul Teologic de la Capriana,
valorile din alteritate, sint cele
mai relevante ~i sub aspectur
transferat curind la manastirea Noul Neamt (Chitcani), Facultatea
modificarii paradigmei educade )eologie in cadrul Universitatii de Stat din Moldova, transformata
tionale in general.
(1993) in Academie Teologica subordonata Mitropoliei Chi~inaului.
Vlad Plslaru,
Un
numar
insemnat
de
tineri
i~i fac studiile in institutiile de invatamint
pedagog
teologic din Romania.
De~i Moldova ~i-a proclamat independenta, biserica ortodoxa dintre Prut ~i Nistru a ramas in continuare sub jurisdictia Patriarhiei Ruse care, in 1992, a
"
instituit Mitropolia Chi~inaului ~i a intregii Moldove. In
1992 a fost reactivata Mitropolia Basarabiei,- cream
in 1925. Sfintul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane
a binecuvintat reactivarea Mitropoliei Basarabiei.
Autoritatile civile ale Republicii Moldova ~i
mitropolia subordonata Patriarhiei de la Moscova
s-au aratat ostile Mitropoliei Basarabiei, refuzind inregistrarea ei. A urmat un deceniu (1992-2002) de
persecutii itnpotriva adeptilor noii structuri ecleziastice. Cazul Mitropoliei Basarabiei a ajuns in justitia
intemationala. La 13 decembrie 2001, Curtea Europe ana a Drepturilor Omului a dat ci~tig de cauza
Mitropoliei Basarabiei, obligind Guvemul Republicii
Moldova s-o admita in legalitate.
Manastirea Capriana. Vedere generala. 2002
A

195

-. ,. . . restomatie
,
Din Constitufia Republicii Moldova
27 iulie 1994

Din Legea privind accesulla informafie

11 mai 2000

Art. 1. Republica Moldova este un stat suveran i independent, unitar i indivizibil.

Forma de guvernamint a statului este Republica.
Republica Moldova este un stat de drept, democratic,
n care demnitatea omului , drepturile i libertatile lui, Iibera
dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea i pluralismul
politic reprezinta valori supreme i slnt garantate [ ...]
Art. 60. Parlamentul este organul reprezentativ
sup rem al poporului Republicii Moldova ~ i unica autoritate
legislativa a statului [ ... ]
Art. 77. P.reedintele Republicii Moldova este eful
statului. Preedintele Republicii Moldova reprezinta statui
~ este garantul suveranitatii i independentei nationale,
al unitatii ~i integritatii teritoriale a tarii [ ... ]
Art. ' 96. Guvernu'l asigura realizarea politicii interne ~i
exteme a statu lui i exercita conducerea genera Ia a admi"" lstratiei publice.
In ' exercitarea atributiilor, guvernul se conduce dupa
programul sau de activitate, acceptat de Parlam~nt.
.
Art. 114. Justitia se infaptuie~te in numele legu numat
'
ce instantele judecatore~ti.
Art. 115. Justitia se lnfaptuie~te prin Curtea Suprema
de Justitie, prin cu'rtea de Apel , prin tribunate i judecatorii.
Pentru anumite categorii de cauze pot functiona, potrivit
leg ii, judecatorii specializate. infiintarea de instante
extrao rdinare este interzisa. Organizarea instantelor
j ud ec atore~ti , competenta acestora ~i procedura de
udecata sint stabilite prin lege organica.

Art. 2. Obiectivele prezentei legi

Prezenta lege are drept scop:
a) crearea .cadrului normativ general al accesului Ia
informatiile oficiale;
b) eficientizarea procesului de informare a populatiei
i a controlului efectuat de catre cetateni asupra activitatii
autoritatilor publice i a institutiilor publice;
c) stimularea formarii opiniilor i participarii active a
populatiei Ia procesul de luare a deciziilor in spirit democratic.
Art. 4. Principiile politicii statului in domeniul
accesului Ia informatiile oficiale
'
(1) Oricine, in condi1iile prezentei legi, are dreptul de
a cauta , de a primi i de a face cunoscute informatiile
oficiale.
(2) Exercitarea drepturilor prevazute in alineatul (1) al
prezentului articol poate fi supusa unor restrictii pentru
motive specifice , ce corespund principiilor dreptului
international, inclusiv pentru apararea securitatii nationale
sau vietii private a persoanei.
(3) Exercitarea drepturilor prevazute In alineatul (1 ) al
prezentului articol nu va implica in nici un caz discriminarea bazata pe rasa , nationalitate, origine etnica ,
limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau
pe origine sociala.
Motivati
necesitatea
accesului
liber
al
cetatenilor
'
,
Ia informatie.
,

Aratati competentele celor trei ram uri ale puterii.

'-"~

1. Care sint etapele de constituire a societatii

democratice in Republica Moldova?
2. Care sint trasaturile specifice fiecarei etape?
3. Numiti
, citeva prevederi esentiale ale Constitutiei din 1994.
'
4. Ce atributii
, au Parlamentul, pre~edintele ~i Guvernul Republicii Moldova?
5. Caracterizati rolul administratiei publice locale.
6. Care au fost rezultatele alegerilor parlamentare
d in 1994, 1998 ~i 2001?
7. Ce loc ocupa ~coal a ~i biserica in societatea
de astazi?
8. Analizati rezultatele alegerilor parlamentare din
2005 din localitatea voastra. Ce concluzii ati tras?

1. Constitutia
, din 1994 are Ia baza principiul separatiei puterilor in stat.
Ce importanta are aceasta prevedere?

196

2. in alegerile parlamentare din martie 1998, Partidul Democrat Agrar a suferit o grea infrlngere, in timp
ce Partidul Comunist a cunoscut un real succes.
Cum explicati aceasta situatie?
3. 0 importanta realizare dupa 1989 a fost revenirea
Ia limba romana i Ia valorile nationale culturale.
Ce consecinte
, au urmat pe plan spiritual ~i cuitural?
4. Biserica Ortodoxa a redevenit institutie centrala
in viata spirituala a cetatenilor.
Ce intelegeti prin acest fapt?
~,,.

"

_ ..-.

-_r

:-

'

'

,_'

-.

'

<:.......
'JR:ftTI NE+t
N
01Hl~lNI
LE.
........ ..
..
.

,,

'",_

-., ""!

J.

, .......

, .,:,_

-,.:
r ,._ -.. f

..
-

...

) ,
-:
\'"..- .....

-.

'

'.

.....
. ... .
,.
~

'

.... ....'
. '
-

.
..... .....

..

-~--~\.'\
'.
...._

.
.-l--'- .

.,..-.

..,.,,.'

--
-

'

''

Puci - actiune vizind rasturnarea prin forta a unui regim

politic, a unei ordine statale.
Doctrina politica - ansamblu de idei, teze, principii i
metode politice adoptate de un partid politic pentru
elaborarea unei concep1ii de guvernare.
Alegeri anticipate - alegeri organizate inainte de termenul obinuit (de regula, Ia 4 ani).

Evolutia Republicii Moldova dupa 1985

....

...

3. POLITICA EXTERNA. RAZBOIUL DE PE NISTRU

Declarindu-~i

adeziunea Ia nor1tzele unanitn acceptate de coltlltnitatea interna{ioltalii, Repltblica Moldova s-a angajat sii protnoveze politica neutralitafii permanente, sii nu participe
Ia conjlicte arttlate, Ia alianfe politice, 1nilitare sa11 econo1nice care a11 ca scop pregiitirea
riizboiului, sii ntt pernzita folosirea teritoriultti siitt pentru amp/asarea haze/or militare striii1te,
sii nu produca ~i sii ntt e.,~perimenteze arme nztcleare.

Politica externa
Proclamarea Independentei de stat la 27 august 1991 ~i eliberarea
Din Declaratia
de
sub
dominatia
sovietica
au
msemnat
o
deschidere
a
Republicii
Moldo'
de lndependenta
va catre marea familie a statelor europene ~i catre intreaga civilizatie.
a Republicii Moldova
Primul stat care a recunoscut Republica Moldova in cursul zilei de
27 a ugust 1 9 __,_
27 august 1991 a fost Romania ~i apoi Georgia. Guvemul Romaniei i~i
i n calitatea. sa de stat suveran
declara
disponibilitatea
de
a
proceda
neintirziat
,la
stabilirea
de
relatii
~i independent, Republica Moldiplomatice, sa acorde sprijinul necesar autoritatilor Republicii Moldova
dova:
Solicita tuturor statelor ~ i gupentru consolidarea independentei sale ~i sa actioneze pentru dezvoltarea
vernelor lumii recunoa~terea inraporturilor de colaborare frateasca dintre romanii de pe cele doua
dependentei sale, astfel cum a
mal uri ale Prutului".
fost proclamata de Parlamentul
liber ales al Republicii , ~ i i~i exRepublica Moldova a initiat contacte cu lnaltele organisme intemaprima dorinta de a stabili relatii
tionale. La lnceputul lunii decembrie 1991, Moldova a prezentat cerepolitice, econom1ce, cu1turale ~i
rea de a fi admisa ca observator la lucrarile Adunarii Parlamentare a
in alte domenii de interes comun
"
cu tarile europene, cu toate staConsiliului Europei. In martie 1992, Republica Moldova a fost primita
tele lumii, fiind gata sa proceIn
Organizatia
Natiunilor
Unite.
Alte
coordonate
importante
ale
politicii
deze Ia stabilirea de relatii diploexterne erau extinderea colaborarii cu tarile Europei Centrale ~i de Est,
matice cu acestea, potrivit normelor de drept international ~i
participarea la activitatea organismelor intemationale ~i regionale, stapracticii existente in lume i n
cu
statele
Europei
Occidentale,
S.U.A.
~i cu alte
bilirea
relatiilor
oficiale
aceasta materie.
state.
La 18 decembrie 1991, F ederatia Rusa ~i -a
declarat disponibilitatea de a stabili relatii diplomati"
ce cu Republica Moldova. Insa decizia Moscovei de
a recunoa~te statui moldovean independent urma sa
fie ,,rasplatita" prin atitudinea favorabila a Chi~inaului
fata de Acordul privind crearea Comunitatii Statelor Independente. La 21 decembrie 1991, la AlmaAta, Republica Moldova a aderat la C.S.I.
"
In aprilie 1994, Parlamentul, dominat de coalitia
Partidului Democrat Agrar din Moldova ~i blocul proms ,Unitatea Socialista", a ratificat, cu unele rezerve,
acordurile de aderare la C.S.I., iar in iulie acela~i an
a adoptat Constitutia, care statueaza ,neutralitatea
permanenta" a Moldovei.
La 8 februarie 1995, legislativul de la Chi~inau a
adoptat Conceptia politicii exteme a Moldovei. ConCeremonia de arborare a drapelului de stat
form acesteia, Republica Moldova promoveaza o
a Republicii Moldova In fa(a sediului O.N:U.,
politica
de
neutralitate
permanenta,
angajlndu-se
sa
cu ocazia primirii In aceasta organizafie internafionala.
nu ia parte la conflicte armate, la aliante politice,
2 martie 1992
.

197

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

militare sau economice care au ca scop pregatirea razboiului, sa nu perDin Declaratia

, de Ia Alma-Ata
mita folosirea teritoriului sau pentru amplasarea bazelor militare straine,
21 decemb rie 19 1
sa nu detina, sa nu produca ~i sa nu experimenteze arme nucleare.
Statele Independente - Repuca
fiind
prioritare
relatiile
bilaterale
cu
Rusia,
UcraiConceptia
declara
bli ca Azerbaidjan , Republica
na ~i Republica Belarus, apreciind in acela~i titnp ca foarte importante
Armenia, Republica Belarusi, Republ ica Kazahstan , Republica
relatiile sale cu Romania.
'
Kirgizstan , Republica Moldova ,
In
anii
1993-1998,
strategia
politicii
exteme
a
Moldovei,
reflectind
Federatia Rusa (R.S.F.S.R.), Reoptiunile foqelor politice aflate la guvemare, a pus accent pe cooperapu blica Tadjikistan , Turkmenistan , Republica Uzbekistan ~i
rea prioritara cu statele membre ale C.S.I., dimensiunea europeana fiUcraina - , in aspiratia lor de a ediind mai putin consistenta.
fica state democratice de drept, reRelatiile cu statele vecine - Romania ~i Ucraina - au cunoscut o
latiile intre care se vor dezvolta pe
baza recunoa~terii ~i respectului
dinamizare in urma semnarii unor protocoale de cooperare transfronreciproc, a suveranitatii statale ~i
taliera trilaterala. Parlamentele de la Kiev ~i Chi~inau au ratificat, in noa egalitatii suverane, a dreptului
iembrie- decembrie 1996, Tratatul bilateral semnat in 1992, care a situinalienabil Ia autodeterminare, a
principiilor egalitatii ~i a neamesat relatiile moldo-ucrainene pe o baza juridica ~i politica sigura.
tecului in treburile interne, al reRaporturile dintre Republica Moldova ~i Romania au debutat inca in
nuntarii Ia folosirea fortei ~i ame1990, intr-o atmosfera de incredere ~i speranta, inregistrind, in contextul
nintarii
cu
forta,
a
metodelor
eco,
'.
nomice ~i de alt fel de a exercita . existentei celor doua state romane~ti, o deschidere deosebita in plan
presiuni, a reglementarii pa~nice
economic, cultural ~i politic, pentru ca ulterior, din 1993, sa se raceas~a,
a diferendelor, a respectarii drepodata
cu
reorientarea
prioritatilor
de
politica
extema
~i intema a Returilor ~i libertatilor omului , inclusiv
publicii Moldova spre Est.
a drepturilor m1noritatilor etnice, a
onorarii con~tiincioase a angajaIn iunie 1995, Republica Moldova a fost admisa in Consiliul Europei.
mentelor ~i respectarii altar prinDin
acela~i an, Republica Moldova participa la programul NATO
cipii ~ i norme de drept internatio,Parteneriatul pentru Pace", este membra a organizatiei , Cooperarea
nal,
Recunoscind ~i respectind
economica la Marea Neagra", iar la 10 octombie 1997 a aderat Ia grurecip roc integritatea teritoriala ,
pul
G.U.A.M.
(Georgia,
Ucraina,
Azerbaidjan
~i Moldova), state reunite
tnviolabilitatea frontierelor exispe baza de interese comune - economice, politice ~i de securitate - in
tente,
Considerind ca i ntarirea relaspatiul (: S.I.
'iilor de prietenie, de buna veciIn 1997, Moldova a inaintat cererea privind asocierea la Uniunea
natate ~i de cooperare reciproc
Europeana. Aceasta marcheaza o tendinta de reorientare a prioritatilor
avantajoasa , a relatiilor cu radacini istorice adinci , raspunde inin strategia de politica extema a tarii spre integrarea europeana, ca altereselor fundamentale ale potemativa viabiUi la incorporarea in spatiul C.S.I.
/'\

'

/'\

/'\

poarelor ~i serve~te cauzei pacii

~ i securitatii ,
Con~tientizind raspunderea
care le revine pentru mentinerea
pacii ~i a concordiei interetnice,
Aderind Ia scopurile ~i principiile cuprinse in Acordul cu privire
Ia crearea Comunitatii Statelor
'
lndependente, declara urmatoarele:
Coordonarea reciproca a actiunilor membrilor Comunitatii se va
'
infaptui pe baza principiului egalitatii i n drepturi , prin intermediul
unor organisme coordonatoare ,
create pe baza de paritate ~i care
i~i desfa~oara activitatea in modul stabilit de acordurile dintre
membrii Comunitatii, care nu este
'
nici stat, nici o formatiune suprastatala.

t98

Razboiul de pe Nistru

Hotarirea majoritatii covir~itoare a populatiei din Moldova de a se

desprinde de Uniunea Sovietica ~i de a-~i afirma independenta a determinat reactia ostila a unor lideri politici msofoni ~i msofili din stinga Nistrului.
Sesizind pericolul unor actiuni separatiste, conducerea de la Chi~inau
hotarise inca din iulie 1991 sa ofere tuturor locuitorilor republicii cetatenie
moldoveneasca, adoptind legi prin care se asigurau drepturi pentru
minoritatile nationale. Populatia rusa ~i cea rusofila, obi~nuita cu pozitiile
sale privilegiate, se temea ca le va pierde.
La 19 august 1990, liderii gagauzilor de orierttare comunista au convocat la Comrat un congres in cadrul camia au proclamat ,Republica
Sovietica Socialista Gagauza". Peste citeva zile, la 2 septembrie, un
congres similar, des!a~urat la Tiraspol, a proclamat , Republica Sovietica Socialista Nistreana" . La 3 septembrie 1990, Sovietul Suprem al

Evoluti a Republi ci i Moldo v a dupa 19 85

Republicii Sovietice Socialiste Moldovene~ti a declarat cele doua conDin Constitutia

Republicii Moldova
gre~e, precum ~i hotar!rile acestora, ca fiind ilegale.
27 iul ie 19 4
Incurajate de Moscova, fortele paramilitare transnistrene au atacat, la
Articolul11
2 noiembrie 1990, autoritatile legale ale Republicii Moldova din ora~ul
( 1) Republica Moldova proDubasari, 1nregistrindu-se primele victime. Liderii separati~tilor au orgaclama neutralitatea sa permanizat, sub protectia trupelor sovietice stationate in stinga Nistrului, alegeri
nenta.
(2) Republica Moldova nu
(20- 25 noiembrie 1990), in urma carora ~i-au constituit organe proprii de
admite dislocarea de trupe miliconducere. La 27 noiembrie, Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova a declarat
tare ale altor state pe teritoriul sau .
nule ~i tara efecte juridice rezultatele alegerilor din Transnistria. La rindul
sau, Mihail Gorbaciov, pre~edintele Sovietului Suprem al U.R.S.S., a publicat un decret, la 22 decembrie 1990, prin care garanta integritatea teDecretul pre~edintelui
ritoriala a Republicii Moldova, dar numai i'n cadrul U.R.S.S.
Republicii Moldova despre
Liderii comuni~ti de la Tiraspol nu acceptau reformele democratice
incalcarea grava a Constitutiei
.
"
Republicii.Moldova
din Republica Moldova. In timpul puciului din august 1991, ei ~i-au expri9 d e cembr i e 1 9 ,' 3 mat deplina solidaritate cu organizatorii acestuia.
La 9 decembrie 1993 instanta
Si dupa 1nabu~irea puciului de la Moscova, autoritatile ruse au spri,
judecatoreasca neconstitutionala
jinit actiunile separatiste din st!nga N istrului. Primind ajutoare militare
din ora~ul Tiraspol , lncalclnd In
~i
bizuindu-se
pe
Armata
14
rusa
stationata
in
Transnistria,
conducamod flagrant prevederile Constitorii de la Tiraspol au pornit pe calea confruntarii violente cu Repututiei ~i ale altar Legi ale Repu"
blicii Moldova, principiile Demoblica Moldova: Inca de la i'nceputul lunii martie 1992, incidentele se
cratiei Universale a Drepturilor
tineau
lant,
num~ro~i cetateni fiind agresati, iar autoritatile statului molOmului , a pronuntat sentinta l mdovean erau 1mpiedicate sa-~i exercite atributiile ce le reveneau popotriva unor cetateni ai Republicii
Moldova.
trivit legilor tarii. Unitatile Armatei 14 s-au angajat efectiv in lupta,
Fiind garant al respectarii Confolosind tancuri, ma~ ini blindate, aruncatoare de mine, tunuri antitanc
stitutiei, d reptu rilor, libertatilor ~i
1mpotriva
osta~ilor moldoveni.
egalitatii In drepturi a cetatenilor
Republicii Moldova ~i in temeiul
La 7 iulie 1992, in localitatea Limanskoe din Ucraina, s-au des:fa~urat
articolului 1134 din Constitutia
, Retratative intre reprezentantii militari ai Rusiei, Moldovei ~i autoproclapublicii Moldova, decretez:
in
prezenta
conducatorului
Armatei
14,
convenmatei
republici
nistrene,
Articol unic. Se considera ilegala ~i fara efecte juridice sentinta . indu-se asupra incetarii focului. Dar conflictele au continuat. La 21 iulie
pronuntata cetatenilor llie lla~cu ,
1992, Mircea Snegur, pe~edintele Republicii Moldova, ~i Boris Eltin,
Tudor Petrov-Popa, Andrei Ivanpre~ed~ntele Federatiei Ruse, au semnat la Moscova conventia privind
toe, Alexandru Le~co, Valeriu Garreglementarea pa~nica a conflictului annat din zona nistreana a Repubuz, Petru Godiac, ca fiind data
blicii Moldova. Prevederile principale ale Conventiei erau: a) 1ncetarea
de un organ jurudic neconstitutional.
,
focului; b) dezangajarea forte lor ~i crearea unei zone de , securitate;
c) crearea unei Comisii Unificate de Control; d) respectarea cu strictete
a neutralitatii Armatei 14 a Federatiei Rese; e) ridicarea blocadei economice; f) reintoarcerea refugiatilor la locurile de trai. Totu~i, conventia
nu a asigurat reinstaurarea autoritatii Republicii Moldova asupra teritoriului sau din stinga Nistrului.
La 28 iulie 1992, printr-o decizie a Comisiei u nificate de Control, se
convine asupra introducerii i'n zona de conflict a fortelor comune de
1ntretinere a pacii, formate din contingentul de trupe ale fortelor angajate in reglementarea conflictului ~i din observatori rnilitari. Fortele comune de mentinere a pacii au fost reprezentate de: a) Federatia Rusa6 batalioane (cite unul - la Ribnita, Co~nita, Cocieri ~i 3 batalioane - la
Tighina); b) Republica Moldova - 3 batalioane (cite unul la Cocieri,
Procesul judiciar asupra , grupului
1/aCU" infentaf de cafre autoritafi/e Co~nita ~i Tighina); c) autoproclamata republica nistreana - 3 batalioilegale de Ia Tiraspol. 1993
ane (cite unul Ia Dubasari, Dorotcaia ~i Pa~cani). La 5 august 1992,
(

'

199

IS T OR IA R OM A NILOR. EPO CA C ON T EMP O R A N A

are loc retragerea totala, prin ordin, de pe pozitiile

de lupta a foqelor de politie, a armatei ~i a volun- tarilor ~i introducerea foqelor comune de unuficare
a pacii, care s-au dovedit a fi, In mare parte, sustinatoare a separati~tilor.
"
In octombrie 1994 a fost semnata conventia
'
moldo-rusa privind evacuarea Armatei a 14-a rusa
de pe teritoriul Moldovei, paralel cu adoptarea unui
statut special pentru Transnistria. Dar, pina In 2005,
prevederile conventiei nu s-au realizat.
"
In acest razboi s-au remarcat Ilie Ila~cu ~ i alti
patrioti, care au pus in mare dificultate regimul de
Polifitii moldoveni pe linia de foe de pe Nistru.
la Tiraspol. In timpul razboiului de pe Nistru au
Primavara 1992
murit 320 de persoane, iar 1 180 au fost ranite.
Din zona nistreana s-au refugiat In interiorul Republicii Moldova
Conventia Eltin-Snegur
peste 100 000 de persoane. :D istrugerile economice (poduri, cai de
21 i u l ie 1 92comunicatie, cHidiri etc.) depa~eau de doua ori bugetul anual al RepuArt. 1. ( 1). Din momentul semblicii Moldova.
narii Conventiei , partile in conflict
Razboiul a avut importante consecinte politice pentru Republica
i~ i asuma angajamentul de a
Moldova:
a
acreditat
ideea
ca
tinarul
stat
nu
poate
functiona
In
afara
intreprinde toate masurile necesferei de influenta moscovita; a consolidat pozitia politica a foqelor
sare pentru incetarea totala a
focului, precum ~i a oricaror actineocomuniste. Razboiul a demonstrat faptul ca liderii de la Kremlin sint
uni armate, una impotriva celeidominati de obsesia mentinerii imperiului sovietic, indiferent sub ce forma
lalte.
politica.
(2). Odata cu incetarea fecului,
partile in conflict procedeaza Ia
Eforturile conducerii de la Chi~inau de a asigura integritatea Repuretragerea unitatilor fortelor lor
blicii Moldova nu au avut succes, administratia de la Tiraspol nu a recuarmate ~i a celorlalte formatiuni ,
autoritatea
Chi~inaului 'in teritoriul din stinga Nistrului.
noscut
a tehnicii de lupta ~i a armamen:.
I

/\

tul ui, urmind sa incheie acest

proces in decurs de ~apte zile .
Scopul unei asemenea dezangajari este crearea unei zone de
securitate i ntre partite in conflict.

Art. 2. (1 ). Tn scopul asigurarii

controlului asupra realiz~rii masuritor prevazute in articolul 1,
precum ~i al asigurarii regimului
de securitate in zona mentionata,
se instituie o Comisie de control
unificata , formata din reprezentanti ai celor trei parti angajate in
reg lementare ...
(2). Fiecare din partile angajate
i n activitatea Comisiei i~i num e~te reprezentanti in componenta acesteia. Locul de re~e
dinta al Comisiei de control este
ora~u l Bender.
J

In ce masura au fost realizate

prevederile conventiei?
'

200

Memorialu/ eroilor cazufi In lupta pentru independenta i integritatea

Republicii Moldova.
Sculptor - luri Cana~in , arhitect - Nicon Zaporojan

_ restomatie
~

Din Hotiirirea Cur(ii Europene pentru Drepturile Omului in dosarul

,Ila~cu ~i al(ii contra Republicii Moldova ~i Rusiei"
Strasbourg, 8 iulie 2004
in ceea ca,privete Rusia
in timpul conflictului moJdovenesc din 1991 - 1992,
fof1e ale fostei Arm ate a 14-a (care a apaf1inut succesiv
U .R.S.S.-ului, C.S.I.-ului ~i apoi Rusiei) station ate in
Transnistria, au luptat cu ~i pentru fortele separatiste
transnistrene. lmportante cantitati de arme din arsenalul
Armate,i a 14-a au fost transferate In mod voit separati~tilor,
care au putut, in plus, sa obtina ~i alte arme, fara ca
militarii ru~i sa se opuna. Pe linga acestea, de-a lungul
confruntarilor dintre autoritatile moldovene ~i separati~tii
transnistreni, conducatorii ru~i au sustinut, prin declaratiile lor, autoritatile separatiste.
'
'
Astfel, autoritatile ruse au contr~buit atlt militar cit ~i
politic Ia crearea unui regim separatist in regiunea
Transnistriei , care face parte din teritoriul MoJdovei. Ctiiar
~i dupa armistitiul din 21 iulie 19"92, Rusia a continuat sa
sustina din punct de vedere militar, poHti'c ~i economic
. regimul separatist, permityndu-i astfel sa supravietuiasca,
lntarindu-se ~i obtinind o anumita autonomie fata de
Moldova. Dupa parerea Cuf1ii , totalitatea actelor comise
de mHitarii ru~i in prfvinta reclamantilor, inclusiv transferul
lor in mlinile regimului separatist, in contextul unei colaborari a autoritatilor ruse cu acest regim ilegal, sint de
natura sa cre,e ze o responsabilitate in ceea ce prive~te
actele acestui regim.
in acest moment, armata rusa continua sa stationeze
'
pe teritoriul Moldovei, Tncalcind angajamentele de re'

tragere totala luate de Rusia Ia conferintele O.S.C.E. din

1999 ~i 2001. Atit Tnainte cit i dupa 5 mai 1998, data
intrarii Tn vigoare a Conventiei Tn ceea ce prive~te Rusia,
in zona de securitate controlata de fortele ruse de
mentinere a pacii, regimuf nRMT" a continuat sa-~i desfa~oare in mod ilegal trupe, sa fabrice ~i sa comercializeze
arme cu Tncalcarea acordului din 21 iulie 1992. Ansamblul
acestor elemente este de natura sa dovedeasca faptul
ca ,RMT" continua sa se gaseasca sub autoritatea efectiva, sau eel putin sub influenta decisiva a Rusiei, ~i ca
oricum HRMTH supravietuie~te gratie sprijinului militar,
economic, financiar ~i politic pe care Rusia i-1 furnizeaza.
In aceste conditii, Curtea considera ca exista o legatura continua ~i nelntrerupta de responsabifitate a Rusiei
Tn ceea ce prive~te soarta reclamantilor, dat fiind faptul
ca politica sa de sprijin ~i de colaborare cu regimul s-a
perpetuat dincolo de 5 mai 1998 ~i ca, dupa aceasta
data, Rusia nu a avut nici o tentativa pentru a pune capat
situati,ei reclamantilor create de agentii sai ~i nu a action at
pentru a impiedica pretinsele Tncalcari comise. Prin
urmare, reclaman1ii se afla sub ,jurisdictia" Rusiei ~i
responsabilitatea acesteia este angajata in ceea ce
prive~te actele denuntate.
'
J

Selectati capetele de acuzare ad use Rusiei de inalta

Curte de Ia Strasbourg .

1. Cum apreciati faptul ca Romania a fost prima

tara
care
a
recunoscut
lndependenta
Republicii
,
'
Moldova?

4. Apreciati cererea Republicii Moldova de asociere Ia Uniunea Europeana.

Razboiul de pe Nistru n-a fost doar un conflict intern, intre o parte a Republicii Moldova i alta parte a
ei, cum se afirma fats, ci, in primu/ rind, un razboi intre
Federafia Rusa i Republica Moldova, Ia nici un an de
Ia proclamarea independen(ei acesteia din urma,
scopul declanarii acestui conflict armat fiind detaarea
unei bucafi din teritoriul Republicii Moldova pentru a
se putea permanentiza sta(ionarea armatelor ruse
dincoace de teritoriul Ucrainei.
Nicolae Dabija

5. Care au fost cauzele declanarii razboiului de

pe Nistru?

Cunoateti i alte puncte de vedere despre razboiul de Ia Nistru din 1990-1992?

'

2. Cum au evoluat raporturile dintre cele doua state romane$ti?

3. Ce actiuni de politica externa a intreprins Republica Molttova dupa proclamarea independentei?

6. Cum argumentati implicarea Rusiei in conflictul

internal Republicii Motdova, provocat de separatitii
de Ia Tir.aspol?
7. Care au fost consecintele razboiului de pe
Nistru?

8. Separatismul manifestat in raioanele de rasarit

ale Republicii Moldova este un fenomen specific
,moldovenesc" sau general?
9. Care ar fi, in opinia voastra, solutia rezolvarii
diferendului transnistrean?

RETINETI
NOTIUNILE
,
'
'
Neutralitate - situatie, atitudine a unui stat care nu se
amesteca in conflictul dintre doua sau mai multe
state, care nu participa Ia pacte sau aliante mititare
~i lntretine refatii pa~nice cu fiecare stat beligerant
in parte.
Separatism - curent politic manifestat prin tendinta
de a se separa de majoritate ~i de a forma o noua
structura pofitica.
I

201

..,

4. ORGANIZAREA STATALA A ROMANILOR

DE LA EST DE PRUT
Originile. Moldova, teritoriu cuprins intre Carpatii
Orientali, Carpatii Paduro~i , Nistru ~i Marea Neagra,
a fost dintotdeauna o parte a teritoriului pe care s-a
fortnat ~i s-a dezvoltat poporul roman.
Teritoriul dintre Nistru ~i Prut a parcurs acelea~i
etape pe care le-a cunoscut 1ntreaga istorie a romanilor din cele mai vechi timpuri ~i pina la inceputurile
"
secolului al XIX-lea. In acest sens, deosebit de conYingatoare sint rezultatele cercetarilor arheologice, care
demonstreaza ca teritoriul dintre Carpatii Orientali ~i
istru (Tyras) este parte integranta a spatiului de for"
mare a culturii geto-dace. In razboaiele din 10 1- 102
~i 105- 106, geto-dacii au fost invin~i de uria~a forta
romana. Integrarea Daciei in lumea romana a condus,
prin romanizarea dacilor, la procesul de formare a
poporului roman. Formarea poporului roman constituie evenimentul fundamental
care
sta
la
baza
lntregii
.
istorii a romanilor. Procesul etnic ~i eel lingvistic au
evoluat intr-un perfect paralelism.
"
In ultimele secole ale mileniului I, romanii ~i-au
creat propriile formatiuni statale, afirmindu-se ca popor
distinct 1n sud-estul Europei.
1

Tarile Romane. Structurile statale incipiente Ia

romani au avut ca punct de plecare obtea teritoriala
(satul). A~ezate pe vaile riurilor sau in depresiuni,
ob~tile s-au unit formind uniunile de ob~ti , numite
cnezate de vale sau voievodate de vale. Acestea, la
rindul lor, erau parti componente ale , fiirilor" care
acopereau lntreg spatiul romanesc.
Cel mai puternic voievodat de la est de Carpati s-a
constituit pe valea riului Moldova, cu centrul la Baia.
Aici a fost re~edinta voievodului Drago~ , descalecatorul" .
Odata cu dezvoltarea relatiilor de tip feudal, societatea romaneasca a acumulat resurse demografice,
economico-sociale, politice ~i spirituale necesare organizarii statale. Drept urmare, societatea romaneasca a parcurs ~i segmentul de la , fara '' la stat, prin
evolutia
fireasca
de
Ia
sat
Ia
stat.
,., '
In fata marilor pericole din afara, formatiunile politico-militare romane~ti dintre Carpati ~i Nistru s-au constituit lntr-un stat mai puternic - Tara Moldovei, care
catre anul 1365 l~i confirma independenta fata de
Regatul Ungar.
202

Lectie
de sinteza
,
"

Tara Moldovei. In timpul domniei lui Alexandru

eel Bun (1399- 1432), Tara Moldovei era un stat medieval putemic care se intindea de la Carpatii Orientali
pina la Nistru, de la granitele Regatului polon plna la
Dunare ~i Marea Neagra.
"
In Evul Mediu, Tara Moldovei atinge apogeul dezvoltarii sale in timpul domniei lui ~tefan eel Mare
(1457- 1504). Ca ~i Tara Romaneasca, la inceputul secolului al XVI-lea Moldova a fost nevoita sa accepte
suzeranitatea Portii Otomane.
'
La 1nceputul epocii modeme, la hotarele Principatelor Romane, au aparut alte doua mari imperii - Imperiul Austro-Ungar ~i Rusia tarista - care, de~i apartineau cre~tinatatii , s-au aratat la fel de rapace ~i agresive ca ~i turcii otomani.
Principatele Romane, de-a lungul celor trei secole
cit a durat suzeranitatea otomana, l~i indreptau privirile
spre rasarit, catre puternicul stat moscovit, contind pe
sprij inul acestuia in lupta pentru eliberarea de asupritorii otomani. Atit in proiectul de trecere a Tarii Moldovei sub protectoratul rus, in 1656, cit ~i in punctele
aliantei tnilitar-statale din 1711, intre Moldova ~i Rusia, se stipula pastrarea independentei, a tuturor obiceiurilor interne ale tarii, precum ~i inalienabilitatea Principatului Moldovei.
"
In 1774, Austria, profitind de slabiciunea Poqii, prin
mituirea mare~alului rus Rumeantev, comandantul armatei ruse de ocupatie din Moldova, a obtinut acordul
Poqii Otomane de a ocupa importante teritorii din nordul Moldovei caruia austriecii i-au zis Bucovina.
"
In 1812, Rusia a acaparat teritoriul romanesc dintre Nistru ~i Prut, care nu i-a apaqinut niciodata. L-a
numit impropriu Basarabia - actiune ce trebuia sa camufleze adevarul despre Tara Moldovei. Imediat dupa
anexarea Basarabiei, tarismul a lichidat aici ultimele
rama~ite ale orinduirii de stat.
Romania. Dupa 1812, Principatul Moldova, de~i
injumatatit, ~i-a continuat existenta politica pina in
1859, cind prin alegerea dubla a lui ALI. Cuza in calitate de domnitor ( 5 ianuarie la Ia~i ~i 24 ianuarie la
Bucure~ti) se une~te cu Muntenia (Valahia), formind
statui Principatele Unite ale Moldovei i Valahiei. La
9 mai 1877 Romania ~i-a proclamat independenta,
recunoscuta, mai apoi, de marile puteri europene.

Prin urmare, succesorul de drept al Principatelor

Unite devine Romania, care, In deceniile urmatoare, va
lupta pentru reunirea tuturor teritoriilor istorice
"

romane~t1.

Basarabia nu a fost ~i nici nu a putut fi succesoarea ~i purtatoarea de drept a Principatului Moldova. Dupa anexare (1812), teritoriul dintre Prut ~i Nistru nu a cunoscut o viata politica proprie, el a fost
transformat lntr-o gubernie a Imperiului Rus, cu toate
caracteristicile proprii acestui statut.
"

Republica Democratica Moldoveneasca. In timpul Primului Razboi Mondial, la 2 decembrie 1917,

Sfatul Tarii - organul reprezentativ al Basarabiei, ales
pe baze democratice - proclama, in hotarele fostei gubemii
ruse~ti
,
Republica
Democrata
Moldoveneasca.
.
Decretarea independentei Republicii Moldovene~ti (24
ianuarie 1918) a avut menirea sa serveasca drept
pavaza in calea pretentiilor anexioniste asupra Basarabiei. Dar In conditiile concret-istorice in care domina
'
primatul foqei, clasa politica basarabeana abandoneaza ideea independentei, mai mult iluzorie declt reala,
~i hotara~te revenirea la spatiul existentei dintotdeauna al Basarabiei. Prin votul de la 27 martie 1918, - de
unire a Basarabiei cu Romania - Sfatul Tarii a asigurat, de fapt, continuitatea poporului roman ~i a etniilor conlocuitoare pe teritoriul dintre Prut ~i Nistru.
Insistarea asupra pastrarii independentei declarative, In
conditiile cind Ucraina nationalista ~i Rusia bol~evica
pretindeau Basarabia, ar fi egalat cu o grava eroare
politica, cu incomensurabile consecinte pentru locuitorii tinutului.

din Moldova sovietica. Aceste structuri au distrus cultura nationala, au introdus foqat un alfabet strain limbii romane, au creat o limba artificiala, menita sa ilustreze teza comunista privind existenta a doua popoare
diferite - moldovenesc ~i roman. Regimul totalitar
sovietic a aservit economia, a devastat ~i profanat
bisericile ~i manastirile, a deformat con~tiinta nationala, a cultivat, prin toate tnijloacele, romanofobia, a
provocat grave prejudicii ecologice etc. Acesta este
rezultatul ,statalitatii sovietice moldovene~ti" care a
"
dominat intre Prut ~i Nistru o jumatate de veac. In
mod normal, ea ar fi trebuit sa sustina ~i sa promoveze
interesele romanilor de la est de Prut ~i a etniilor
conlocuitoare.
Reperele unui stat sint natiunea, teritoriul, organizarea politica suverana (puterea politica), coeziunea
politica ~i juridica ~.a. Daca raportam aceste caracteristici la ,statui sovietic moldovenesc", ne convingem ca acesta nu a existat ca atare. El a fost o inventie
a propagandei comuniste.
ToGmai pentru ca aceste repere nu au existat in
perioada sovietica, atunci cind a devenit posibil, ele au
devenit deziderate ale natiunilor ce populau teritoriile
periferice ale U niunii Sovietice.

Republica Moldova, ca stat independent, a aparut

pe baza dreptului de autodeterminare, succedind unei
puteri coloniale, care a detinut ilegal teritoriul numit
Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca.
R.S.S.M. nu a constituit un stat bazat pe normele ju"
ridice intemationale. In acest sens, rezulta o discontinuitate intreR.S.S. Moldoveneasca ~i Republica Mol'
dova. Prin urmare, pe teritoriul fostei R.S.S. MoldoR.A.S.S. Moldoveneasca ~i R.S.S. Moldove- vene~ti care s-a desprins in urma prabu~irii imperiului
neasca unionala, ca ~i toate autonomiile ~i republicile sovietic s-a format un stat nou.
"
unionale din componenta fostei Uniuni Sovietice, con- .
In cazul in care admitem ca Republica Moldova
stituie o experienta ce nu se incadreaza in categoriile este succesorul de drept al .R. S. S. Moldovene~ti, nu
sistemului de drept lnregistrate pe parcursul dezvoltarii avea nici o justificare necesitatea obtinerii suveistorice. Republicile autonome ~i unionale sovietice ranitatii, independentei ~i a recunoa~terii intemationale.
constituiau doar entitati teritorial-administrative ale Aceste principii fundamentale ale statului de drept
'
U.R.S.S.
absolut necunoscute forinulei de ,statalitate sovieti"
In perioada regimului comunist, guvemul R.S.S.M. ca moldoveneasca", au cap a tat acoperire juridica
~i conducerea P.C.M. s-au afirmat drept instrumente
odata cu proclamarea Republicii Moldova in august
docile in politica de rusificare ~i exploatare a populatiei 1991 .

203

Test de

evalttaJ~e

EVOLUTIA REPUBLICII MOLDOVA

'
DUPA 1985
...,

I. Definiti urmatoarele notiuni istorice: puci,

doctrina politica, alegeri anticipate, separa{ia
puterilor in stat, stat suveran.
.
15 p.

5. Republica Moldova a devenit membru al

Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei in
a) 1995.
b) 1998.
c) 2000.
6. Pre~edintele Republicii Moldova este ales de
II. Ordonati cronologic evenimentele din
coloana A, scriind in spatiile libere din coloana parlament din anul:
a) 1990.
B literele corespunzatoare succesiunii corecte.
b) 1992.
A
B
c) 2000.
a) adoptarea Constitutiei Republicii
1 ....
7. Conventia moldo-rusa privind evacuarea ArMoldova
matei a 14-a de pe teritoriul Moldovei a fost semb) adoptarea Declaratiei de Indepen2 .... nata in anul
denta a Republicii Moldova
a) 1991.
c) alegerea pre~edintelui Petru Lucin3. . ..
b) 1992.
schi
c) 1994.
d) reinfiintarea Mitropoliei Basarabiei
4 ....
8. Republica Moldova participa la programul
e) admiterea Republicii Moldova in
5. . .. NATO ,Parteneriatul pentru pace" incepind cu anul
O.N.U.
a) 1991.
25 p.
b) 1995.
c) 1997.
III. Alegeti varianta corecta.
Realizati un eseu privind evolutia relatiilor din1. Constitutia Republicii Moldova a intrat in vi- tre Republica Moldova ~i Romania dupa 1989.
De ce credeti ca mai multi oameni de cultura
goare la
'
'
a) 23 iunie 1990.
din Republica Moldova (Grigore Vieru, Leonida Lari
b) 26 iulie 1994.
~.a.) ~i-au luat cetatenie romana?
c) 27 august 1994.
Ce ~titi despre Ilie Ila~cu?
2. Primul pre~edinte al Republicii Moldova a fost
25 p.
a) Mircea Snegur.
b) Petru Lucinschi.
IV. Transcrieti numarul enuntului ~i notati cu
Da afirmatiile pe care le considerati corecte ~i
c) Vladimir Voronin.
3. Viata politica din Republica Moldova se bazea- cu Nu pe cele false.
"""
za pe
1. Constituirea societatii democratice in Republia) sistemul monopolist.
ca Moldova cunoa~te trei etape.distincte dupa 1989.
b) pluralism.
2. Constitutia Republicii Moldova a fost adoptata
la 26 iulie 1994.
c) regim autoritar.
4. Candidatul pentru functia de prim-ministru este
3. Asociatiile clandestine nu s1nt interzise.
'
desemnat de
4. Unica autoritate de jurisdictie in Republica
a) pre~edinte.
Moldova este Curtea Constitutionala.
'
b) parlament.
5. Armata a 14-a a influentat situatia Republicii
Moldova dupa 1989.
c) partidele politice.
25 p.

Nota: Se acorda 10 puncte din oficiu.

204

Barta Europei in anul2

w.,

AfARfA

. fts

MAROC

AlGERIA
TUN I
205

Sinteza finala
Destinul european al romanilor in epoca contemporana
Romania interbelica
.

Ca ~i in alte tari europene, in Romania interbelica (1918-1939) au avut loc reforme democratice, care au dus la o redistribuire a proprietatii ~i la
antrenarea unui mare numar de cetateni in viata
'
'
politica activa. Reforma agrara din Romania a fost
cea mai larga din Europa acelei perioade. Ca urmare
a reformei agrare, mo~ierimea a incetat sa mai aiba
un rol dominant in viata satului romanesc, in primplan impunindu-se taranul proprietar de pamint.
Prin reforma electorala, din noiembrie 1918, s-a
introdus votul universal, egal, direct, secret ~i obligatoriu al tuturor barbatilor de la 21 ani in sus. Astfel,
'
numarul alegatorilor a crescut de la circa 100 000,
1n 1914, la 3,5 milioane, in 1926, ~i 4,6 milioane, in
193 7. Centrul luptei electorale s-a mutat de la ora~
la sat, partidele politice fiind nevoite sa inscrie in programele lor satisfacerea dezideratelor de baza ale
taranilor.
Optiunile politice ale romanilor s-au diversificat, partidele politice s-au multiplicat, viata publica
devenind mult mai intensa ~i mai plina in continut.
Partidul Conservator, neputindu-se adapta noilor
realitati, a parasit scena politica. Au aparut partide
noi (Partidul Taranesc, Liga Poporului), cu programe
atragatoare; in cadrul Romaniei s-au integrat partidele din Basarabia, Bucovina ~i Transilvania.
Forma de guvernamint a ramas monarhia constitutionala; dupa moartea regelui Ferdinand (20
iulie 1927) i-a succedat la tron regele Mihai, care,
fi ind minor, era tutelat de o regenta; la 8 iunie 1930,
coroana a fost pr~luata de Carol al II-lea. Acesta
s-a implicat activ in viata politica, urmarind sa discrediteze regimul intemeiat pe partidele politice ~i
sa asigure cre~terea rolului monarhiei in viata de
stat.
Constitutia din 1923 consfintea drepturile ~i libertatile cetatenilor, la nivelul standardelor europene.
Aplicarea ei a lasat adesea de dorit.
Pentru a obtine cit mai multe voturi, partidele
"
politice au recurs pe scara larga la demagogie. Indata
ce ajungeau la putere dadeau uitarii promisiunile
:facute cind se aflasera in opozitie. Acest fapt a dus

206

la discreditarea sistemului de guvemare prin partidele

politice ~i a regimului democratic, in general.
Fenomenul nu era caracteristic doar Romaniei, ci
intregului continent european. In unele tari - Ungaria,
Italia, Bulgaria - democratia a capotat dupa citiva
ani de la incheierea razboiului, instaurindu-se regimuri
autoritare de diferite nuante. Abia dupa 1934, in Ro" .
,...
.
.
. ....,
manta s-a tnregtstrat o ascenstune putem1ca a extremei drepte, pe fondul crizei tot mai evidente a
regimului democratic pe plan european, mai ales dupa
instalarea lui Hitler la putere in Germania (ianuarie
1933).
Politica externaa Romaniei a avut ca principale
obiective mentinerea pacii ~i a statu-quoului teritorial stabilit prin tratatele de la Paris (,sistemul Versailles"), promovarea unor relatii bune cu toti vecinii.
"
In acest scop, diplomatia romaneasca s-a bazat pe
sprijinul Frantei ~i al Marii Britanii, a actionat pentru
incheierea unor tratate bilaterale ( cu Polonia in
1921, cu Franta ~i cu Italia in 1926),
pentru
crearea
.
Micii lntelegeri (alcatuita, in 1921, din Romania, Ce- hoslovacia ~i Jugoslavia) ~i a lntelegerii Balcanice,
printr-un pact semnat de Romania, Grecia, Turcia ~i
Jugoslavia (1934). Dupa o perioada tensionata, relatiile romano-sovietice s-au ameliorat; in 1934, intre
Romania ~i U.R.S.S. au fost reluate raporturile
diplomatice.

Romania a fost o prezenta activa in Societatea

N atiunilor, sustinlnd aplicarea statutului acesteia,
in vederea cultivarii unui climat de pace ~i de coo"
perare internationala. In 1930 ~i 1931, ministrul de
Exteme roman, Nicolae Titulescu, a fost ales pre~edinte al Adunarii Generale a Societatii Natiunilor,
cea mai lnalta demnitate pe care a ocupat-o vreodata un roman. Nicolae Titulescu a fost unul dintre promotorii politicii de securitate colectiva in
Europa, sustinind incheierea unor pacte de asistenta
mutuaHi, care sa impiedice declan~area unor actiuni
militare vizind revizuirea tratatelor de pace.
Ca urmare a atitudinii conciliatoriste promovata
de Franta ~i Marea Britanie fata de agresiunile Italiei ~i Germaniei, care puneau sub semnul intrebarii
tratatele de pace incheiate in 1919-1920, politica de
securitate colectiva a e~uat in 1936.
/'\

/'\,

/'\,

Sinteza finala
Pe de alta parte, guvemele de la Paris ~i Londra
tineau sub o stricta observatie situatia din Bucure~ti
~i nu acceptau ideea ca Romania sa se apropie de
Puterile Axei (Germania ~i Italia). 0 asemenea idee
era sustinuta de Mi~carea Legionara, care, pe fondul deteriorarii regimului democratic, ci~tiga tot mai
mult teren, in alegerile din decembrie 1937 obtin1nd
15% din totalul voturilor. Faptul ca liderul acesteia
declarase ca , in 48 de ore, dupa biruinta Mi~carii
Legionare, Romania va avea o alianta cu Roma ~i
Berlinul" a ingrijorat cercurile conducatoare de la
Paris ~i Londra, care i-au cerut lui Carol alII-lea sa
intervina energic pentru a stopa ascensiunea legionarilor spre putere.
Lovitura de stat din 10 februarie 193 8, prin care
Carol alII-lea a instaurat regimul monarhiei autoritare, a fost indreptata, in primul rind, impotriva
Mi~carii Legionare. La 27 februarie, a fost adoptata
o noua constitutie, ~ar la 30 martie, parti~ele politice
au fost dizolvate. In aprilie 1938, Comeliu Zelea Codreanu a fost arestat, iar in mai 1938, a fost condamnat la zece ani inc;hisoare sub acuzatia de ,uneltire contra ordinii sociale'' ~i de ,razvratire" . In noiembrie 1938, Codreanu avea sa .f ie asasinat din ordinul ministrului de interne, Armand Calinescu, principalul colaborator al regelui Carol alII-lea.
"
In perioada interbelica, economia Romaniei a
cunoscut o puternica dezvoltare, ca urmare a aplicarii politicii ,prin noi in~ine" , a sprij inului acordat
de stat prin credite, a politicii vamale protectioniste,
a lansarii unor comenzi de marfuri catre intreprinderile particulare. Ramura cea mai dinamica a economiei nationale a fost industria, care s-a dezvoltat
intr-un ritm de 5% pe an, unul dintre cele mai inalte din lume.
Ca urmare a evolutiilor din economie, Romania
s-a transformat, de la mijlocul anilor 30, dintr-o tara
agrara in una agrar-industriala. A crescut gradul
de prelucrare a materiilor prime, cu consecinte benefice asupra procesului de modernizare a intregii
societati.
a ramas o moneda liber, Leul romanesc
.
convertibila, participind la operatiunile financiare de
pe piata europeana. Principa1ul produs de export al
Romaniei a devenit petro1u1, care a luat 1ocu1 cerea1e1or.
/'.

Cultura romaneasca a inregistrat, 'in perioada

interbelica, un salt calitativ, avind dimensiuni cu adevarat europene. Sculptorul Constantin Brancu~i ,
muzicianu1 George Enescu, istoricu1 Nicolae Iorga,
medicii Constantin I. Parhon ~i Nico1ae Pau1escu, inginerii Constantin Coanda ~i Lazar Ede1eanu, fizicianul-medic ~t~fan Odob1eja, matematicianu1 Gheorghe
Titeica ~i inca multi altii se numarau printre cele mai
ilustre personalitati ale Europei ~i ale lumii.
~coala superioara romaneasca era frecventata
de numero~i tineri din state1e vecine, iar 1iceul era
printre cele mai bune institutii de acest fel din Europa. Analfabetismul s-a diminuat considerabi1, numaru1
~tiutorilor de carte ajungind la circa 80%.
Sfi~ierea

Romaniei Mari.
Participarea Romaniei Ia eel de-al Doilea
Razboi Mondial
A

In anii ce1ui de-al Doilea Razboi Mondia1 (19391945), Romania a cunoscut o evo1utie extrem de
complexa, adesea dramatica. La 23 august 1939, prin
incheierea Pactului sovieto-german (MolotovRibbentrop), soarta Romaniei, ca ~i a celorlalte state
din zona centra1a ~i sud-est europeana, era pecet1uita. Ce1e doua mari puteri tota1itare ~i-au 1mpartit
sferele de dominatie. Protocolul aditional secret
'
'
prevedea ,interesul deosebit" pe care U.R.S.S. 11
manifesta fata de Basarabia ~i ,dezinteresul" paqii
germane pentru acest teritoriu. Pactul a !nceput sa
fie pus in ap1icare peste 0 saptamina, la 1 septembrie 1939, cind Germania a atacat Polonia, iar Uniunea Sovietica a intervenit in aceasta tara incepind
cu 17 septembrie. Astfel, Polonia a fost desfiintata
ca stat.
In acel moment, Romania nu se mai bizuia pe
nici un sprijin extern. Prin ocuparea Cehos1ovaciei,
in martie 1939, de catre Germania, disparuse Mica
"
Intelegere; lichidarea Poloniei insemna pierderea
unui alt a1iat. Franta ~i Marea Britanie au declarat
razboi Germaniei, dar nu ~i Uniunii Sovietice, de~i
aceasta ocupase cea mai mare parte a Poloniei.
Jugoslavia 1ncheiase un tratat de alianta cu Italia,
"
act ce punea sub semnul intrebarii existenta Intelegerii Ba1canice.
A

207

Sinteza finala
Situatia
, intema a Romaniei devenea tot mai dependenta de evolutia vietii intemationale ~i, mai ales,
a razboiului. La sugestia Berlinului, legionarii au procedat la asasinarea primului-ministru Armand Calinescu, in ziua de 21 septembrie 193 9. Acest act a
fost urmat de o crunta represiune, aproape 200 de
legionari fiind uci~i. Dupa citeva luni, in ianuarie
1940, regele Carol alII-lea a lansat politica de deconciliere nationala, cerind tuturor romanilor ,sa
se stringa in jurul tronului". La acest apel au raspuns
numai legionarii, condu~i de Horia Sima, astfel ca,
in aprilie-mai 1940, membrii Mi~carii au fost eliberati
din lagare ~i inchisori. Regele spera ca 8:Stfel va
ci~tiga bunavointa lui Hitler ~i va salva integritatea
teritoriala a Romaniei, amenintata din Est (Uniunea
Sovietica), din Vest (Ungaria) ~i din Sud (Bulgaria).
Dar fiihrerul, care-1 acuza pe Carol al II-lea ca
sustinuse politica ,de incercuire" a Germaniei, promovata de N. Titulescu (securitatea colectiva), nu
s-a aratat dispus sa faca vreun gest de bunavointa
fata de Romania.
Capitularea Frantei, la 22 iunie 1940, a fost receptata la Bucure~ti ca o adevarata catastro!a eu"
ropeana, cu consecinte grave asupra Romaniei. Intradevar, dupa numai citeva zile, la 26 iunie, guvemul
de la Moscova a trimis guvemului roman o nota ultimativa prin care-i cerea sa ,inapoieze cu orice pret
Uniunii Sovietice Basarabia" ~i sa ,.,transmita Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei". Apreciind ca nu se puteau angaja intr-o confruntare militara romano-sovietica, oficialitatile de la Bucure~ti au
decis sa accepte cererile Kremlinului.
"
In saptaminile urmatoare, s-a produs o adevarata
rasturnare a liniilor de politica extema ~i intema prom ovate pina atunci de Carol al II-lea. Romania a
declarat ca se retrage din Societatea N atiunilor ~i se
orienteaz.a spre Axa; a acceptat inceperea negocierilor cu Ungaria ~i Bulgaria pentru rezolvarea problemelor teritoriale; in guvern au fost introduse
personalitati cunoscute pentru vederile lor filogermane, inclusiv legionari; au fost adoptate decrete-legi
cu caracter antisemit; Romania a devenit stat totalitar etc.
Toate aceste actiuni nu au avut efectul scontat. La
'
30 august 1940, Germania ~i Italia au impus, prin ,ar

'

208

bitrajul" de la Viena, ca Romania sa cedeze Ungariei

nord-estul Transilvaniei; de asemenea, Romaniei i
s-a cerut sa cedeze Bulgariei partea de sud a Dobrogei (Cadrilaterul). Astfel, in citeva luni, Romania
a pierdut 33,8% din suprafata, 33,3% din populatie.
"
In aceste conditii, valul nemultumirilor populare
s-a revarsat in strada, iar Caro1 al II -lea a incredintat puterea generalului Ion Antonescu. Constitutia
din februarie 1938 a fost suspendata. La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost nevoit sa ,treaca
gre~ele sarcini ale domniei" pe umerii fiului sau,
Mihai.
La 14 septembrie 1940, Romania a fost proclamata stat national legionar; . la 10 octombrie, o
misiune militara germana intra in tara, iar la 23 noiembrie, Ion Antonescu semna actul de aderare al
Romaniei la Pactul Tripartit (Germania, Italia,
Japonia). Antisemitismul a devenit politica de stat,
iar legionarii au actionat pentru ,romanizarea" (de_
.
"
fapt, confiscarea) in~eprinderilor evreie~ti. In tara se
instaurase haosul; membrii Mi~carii Legionare au
decis ,pedepsirea" celor vinovati pentru asasinarea
lui Codreanu ~i a celorlalti camarazi; la 26-27 noiembrie au fost uci~i Virgil Madgearu, Nicolae Iorga, precum ~i alti 64 de inalti demnitari aflati in inchisoarea Jilava.
Adept al ordinii ~i legalitatii, Antonescu a obtinut
acordullui Hitler pentru a-i inUitura pe legionari de
la putere. La rindul lor, ace~tia au pus la cale un
,puci" impotriva lui Antonescu. Confruntarea a luat
forme violente in zilele de 21-23 ianuarie 1941. Dupa
lnlaturarea legionarilor de la putere, Antonescu a
constituit un guvem de ,militari ~i tehnicieni".
Constitutia a ramas suspendata, partidele politice - dizolvate. Regimul politic din perioada ianuarie
"
1941- august 1944 ave a un caracter totalitar. In
acea perioada, aproape toate statele europene aveau
regimuri autoritare impuse de starea de razboi.
Democratia nu mai putea functiona nici macar in
Marea Britanie, recunoscuta pentru vechimea ~i
traditia acestui regim politic. Partidele politice, de~i
erau dizolvate, ~i-au putut continua, in anumite limite, cu lngaduinta lui Antonescu, activitatea. N eexistind parlament, guvernarea era asigurata prin decrete-lege semnate de generalul (de la 21 august

Sinteza finala
,..-

~'f

~-- .._~~-

.. . --- .._.. - - - - '-.;'

. . . . ._

A-~

~ . . . .._

.!illi".t>.-.-.

.... ...

-'-;

.... .. .

l."-

"4W. .

'"l"li""""".: ..-... -,. ~

.--;-

..
.,

.....

,J"'_

'1;.-

....

-; ....-- ....... 1
I

1941, mare~alul) Ion Antonescu. Antisernitismul con"

tinua a fi politica de stat. In holocaust au muncit
circa 24 000 de evrei, mai ales din rindul celor
deportati in Transnistria. Totu~i, Antonescu nu a aplicat ,solutia finala", ceruta de Hitler, astfel ca, la sfir~itul
conflagratiei, in Romania traia cea mai numeroasa comunitate evreiasca din Europa.

De~i situatia generala a Romaniei a fast pro fund

afectata de razboi, viata economica s-a redresat dupa
pierderile teritoriale din vara anului 1940. Guvemul
.
.
"
. .
~1-a concentrat atentia spre 1nzestrarea armate1 ~~
"
sporirea bunurilor de prima necesitate. In fapt,
Romania a fast una dintre putinele tari din Europa,
participante la razboi, in care ilu s-a inregistrat o criza
"
alimentara. In consecinta, viata de zi cu zi a oamenilor se des:fa~ura aproape normal, fapt ce uimea pe
"
multi straini care vizitau Romania. Insu~i Hitler i-a
repro~a:t lui Antonescu faptul ca ,in Bucure~ti se bea
~ampanie", in timp ce_germanii nu aveau unt de pus
""
pe p11ne.
Viata culturala a continuat sa se des:fa~oare la
cote inalte, teatrul ~i cinematograful bucurindu-se de
o larga audienta. Au fost publicate lucrari fundamentale de ~storia literaturii romane (G. Calinescu), filosofie (P.P. Negulescu, Nicolae Bagdasar, Lucian
Blaga) etc.
Obiectivul esential al politicii lui Ion Antonescu a
fast refacerea granitelor Romaniei, srarimate in 1940.
"
In acest scop, la 22 iunie 1941 , el s-a alaturat Germaniei in lupta impotriva Uniunii Sovietice, iar la 27
iulie 1941, Basarabia ~i nordul Bucovinei au fast
reintegrate in Romania.
La solicitarea lui Hitler, mare~alul A ntonescu a
acceptat continuarea razboiului dincolo de Nistru.
pupa catastrofa de la Stalingrad (februarie 1943),
liderii politici romani - ant cei din opozitie, cit ~i cei
aflati la putere - au initiat tratative diplomatice, vizmd
scoaterea Romaniei din razboi ~i incheierea armistitiului cu Natiunile Unite. Negocierile nu au dat nici
un rezultat, intrucit Marea Britanie, S.U.A. ~i
U .R. S. S. decisesera ca Germani a ~i aliatii sai sa
capituleze neconditionat in fata Natiunilor Unite. De
asemenea, eel~ trei mari puteri convenisera ca Uniunea Sovietica sa aiba ,cuvintul hotaritor" in privinta
statelor din zona centrala ~i sud-est europeana.

Prin lovitura de stat de la 23 august 1944, initiata

de regele Mihai, cu sprijinul principalelor partide
politice (P.N.T., P.N.L., P.S.D. ~i P.C.R.), Romania
a ie~it din razboiul purtat alaturi de Germania ~i s-a
alaturat Natiunilor Unite. Guvemul sovietic ,nu a luat
act" de cele petrecute la Bucure~ti ~i a continuat sa
considere Romania un stat inamic, pina la 12 septembrie, cmd s-a incheiat armistitiul. Conventia de
armistitiu consemna ocuparea Romaniei de catre
"
sovietici; Inalta Comisie Aliata de Control, cu sediul
la Bucure~ti , controla, practic, intreaga viata economica, sociaHl, politica ~i culturala din Romania. Actul
de la 23 august 1944 a avut o mare importanta
intemationala, a marcat prabu~irea frontului german
din Balcani, a facilitat ofensiva sovietica ~i a dus la
scurtarea razboiului in Europa. Dictatul de la Viena
din 30 august 1940 a fast anulat, dar Basarabia ~i
nordul Bucovinei au fast integrate Uniunii Sovietice,
iar Cadrilaterul a ramas la Bulgaria.

Sovietizare

~i

desovietizare

Ca urmare a intelegerilor secrete intre Marile

Puteri apartimnd coalitiei Natiunilor Unite, la sfir~itul
razboiului Uniunea Sovietica ~i-a impus, treptat, propriul ei regim politic in statele aflate in zona sa de
influenta: Bulgaria, Romania, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, precum ~i in Albania, Jugoslavia, partea
de rasarit a Germaniei. La 6 martie 1945, in Romania s-a instalat guvernul ,democrat-popular"
condus de dr. Petru Groza; la 19 noiembrie 1946
fortele guvernamentale ~i-au asigurat victoria in
alegerile parlamentare; la 29 iulie 1947 a fost dizolvat principalul partid din opozitie (Partidul
National-Taranesc). Romania ramasese ultima tara
din aceasta zona a Europei cu un regim motiarhic.
La 30 decembrie 1947 regele Mihai a fost nevoit
sa abdice. De altfel, in acel an, 20 de tari europene
aveau regim republican ~i numai in 11 state erau
monarhi.
Au urmat patru decenii de regim socialist tota"
litar. In 1948 in Romania
s-a
instituit
sistemul
de
.
guvemare prin partidul unic, a fast admisa o singura
ideologie (marxist-leninista); s-a trecut la nationalizarea industriei, bancilor, mijloacelor de transport etc.
.

209
..

. .

'
.

Sinteza finala
C1terior, au fost trecute in proprietatea statului spi"
talele, cinematografele, o parte a spatiului locativ. In
1949, s-a adoptat planul de colectivizare a agriculturii, care s-a incheiat in 1962.
Evolutia economiei nationale a fost determinata
'
'
de conceptia Partidului Muncitoresc Roman. Statui a concentrat in miinile sale intreaga avutie
nationala, fapt care i-a permi~ sa realizeze mari
investitii. Acestea au fost indreptate mai ales spre
industrie, astfel ca, pe intreg cuprinsul tarii, au
aparut mari uzine ~i combinate, care asigurau prelucrarea superioara a materiilor prime, precum ~i
angajarea celei mai mari parti a foqei de munca.
La mijlocul anilor 60, Romania a devenit o tara
industriala, aceasta ramura a economiei avind cea
mai mare contributie la fortnarea produsului social
i a venitului national.
'
"
In anii 70, s-a trecut la construirea unor mari
complexe agrozootehnice, organizate pe principii industriale, dupa modelul american. Pentru satisfacerea
nev-oilor de locuinte s-au constmit, in aproape toate
or~ele, cartiere noi, cu blocuri de patru-zece etaje~
apartamentele erau repartizate gratuit ,oamenilor
muncii". La sfir~itul anilor 50, s-au desfiintat taxele
colare, invatamintul devenind gratuit de la ~coala
primara pina la universitate. S-au construit ~coli,
spitale, case de cultura, ,centre civice" etc. A fost
lichidat analfabetismul, au fost eradicate boli sociale,
precum malaria ~i pneumonia, s-a realizat electrificarea rani, a sporit nivelul de cultura ~i de civilizatie
al tuturor cetatenilor Romaniei.
'
"
In plan social, intre 1948- 1953, s-a promovat o
politica extrem de dura fata de burghezie ~i moierime, considerate , clase reactionare ~i exploatatoare" . Cetatenii apaqinind aces tor categorii sociale
au fost expropriati, iar multi dintre ei trimi~i in inchi-ori. Statui a promovat o politica de ,nivelare" a
\-eniturilor, stabilindu-se prin lege propoqia de 5: 1
intre veniturile cele mai mari ~i veniturile cele mai

m1c1.

Deosebit de afectata a fost taranimea~ pierzindu-~i pamintul, o buna parte a acesteia a fost nevoita
sa ia drumul ora~elor, angajindu-se in fabrici, pe ~an
tiere de constructie etc., intrucit ci~tigurile realizate
in Gospodariile Agricole Colective (devenite, in 1966,

Cooperative Agricole de Productie) erau foarte mici.

Multi tarani, devenind muncitori, au primit locuinte
in ora~, schimbindu-~i statutul social.
"
Intre 1948 ~i 1953, s-a des!a~urat o campanie extrem de dura impotriva , intelectualitatii burgheze" .
Principala acuzatie era aceea ca promovase nationalismul ~i avusese o atitudine antisovietica. Perttru intelectualii romani, ingradirea libertatii de gindire ~i
exprimare, impunerea unei ideologii oficiale, limitarea dreptului de calatorie in strainatate au constituit
"
dificultati majore in calea propriei realizari. In pofida restrictiilor impuse de regim, multi savanti ~i oameni de cultura au participat la conferinte ~i congrese
intemationale, la concursuri ~i festivaluri , obtinind
succese notabile. Astfel, invingind numeroasele
greutati, ace~tia au continuat sa imbogateasca patrimoniul ~tiintei ~i culturii nationale ~i universale.
Viata politica intema a cunoscut o perioada de
crunta represiune impotriva adversarilor regimului
(1948- 1953), dar ~ide relaxare (1960- 1974). Timp
de un deceniu (1946- 1956), foarte multi romani au
trait cu speranta ca , in curind vin americanii", care
aveau sa-i elibereze de sub ocupatia sovietica. De
aceea, unii dintre ei s-au angajat intr-o energica lupta
impotriva regimului ~i a ocupantilor sovietici, inclusiv printr-o rezistenta armata in munti. .Evenimentele din Ungaria, din 1956, cind Occidentul nu a intervenit pentru a apara poporul din aceasta tara,
care se ridicase impotriva ocupatiei sovietice, i-au
convins pe romani ca ,americanii" erau intele~i cu
sovieticii asupra impaqirii sferelor de influenta ~i de
dominatie a lumii. A urmat o ,impacare" intre
cetateni ~i regim, multi dintre adversarii comunismului
devenind ,colaborationi~ti~'. La rindul sau, regimul de
la Bucure~ti a capatat tot mai mult o ,coloratura
nationala", mai ales dupa ce Gheorghe GheorghiuDej a reu~it sa-l convinga pe Nikita S. Hru~ciov sa
retraga trupele sovietice din Romania (1958).
,Declaratia" Partidului Muncitoresc Roman, din
aprilie 1964, a fost interpretata in Occident ca un act
de independenta a Romaniei fata de Uniunea Sovietica.
A urmat o perioada in care Romania a devenit
extrem de activa pe plan international, dobindind un
"
real prestigiu. In 1967, ministrul de Exteme, Cor-

_ }Q
,

Sinteza finala
neliu Manescu, a fost ales pre~edintele Adunarii Ge"
nerale a O.N.U. In 1968, Nicolae Ceau~escu a condamnat energic interventia trupelor a cinci state membre ale Tratatului de la Var~ovia in Cehoslovacia.
Romania a fost prima tara socialista (dupa U.R.S.S.)
care a stabilit relatii diplomatice cu R.F. Germania, a
fost singurul stat membru al Tratatului de la Var~ovia
care nu a rupt relatiile diplomatice cu Israelul dupa
razboiul de ~ase zile (1967) ~i a contribuit la realizarea pacii intre Israel ~i Egipt, in 1978.
Bucurindu-se de increderea Occidentului, Romania a reu~it sa obtina importante imprumuturi externe, pe baza carora ~i-a retehnologizat economia,
"
in special industria. In anii 60- 70, Romania producea tractoare, avioane, elicoptere, autoturisme, locomotive electrice, televizoare, combine de recoltat cereale, turbine hidroelectrice, cazane cu abur,
oteluri speciale - cele mai multe sub licenta - la
nivelul tehnicii mondiale.
Evolutia pozitiva a politicii interne ~i externe a
Romaniei s-a diminuat treptat, pe masura ce cultul
personalitapi lui Nicolae Ceau~escu lua amploare.
"
In 1980, pre~edintele N. Ceau~escu a dec is ca
Romania sa-~i achite rapid ~i integral datoria externa,
pentru a nu mai oferi statelor capitaliste pretextul de
a se amesteca in treburile sale interne, mai ales in
legatura cu respectarea drepturilor omului. Aceasta
hotarire a avut consecinte catastrofale pentru poporul
roman; s-a trecut la ll:n export masiv, inclusiv al produselor de prima necesitate, fapt ce a creat o grava
criza alimentara ~i energetica. Starea de nemultumire
s-a generalizat, iar dorinta ca Nicolae Ceau~escu sa
fie inlaturat din fruntea partidului ~i a st~tului era tot

mat vte.
Criza acestui regim a devenit tot mai evidenta la
mijlocul anilor 80, ea fiind putemic alimentata de
schimbarea raportului de forte pe plan mondial. Uniunea Sovietica a intrat intr-un declin dramatic, iar
incercarea lui Mihail S. Gorbaciov, instalat la putere
in 1985, de a redresa situatia a e~uat. Faptul ca liderul de la Kremlin a declarat ca U.R.S.S. nu va mai
interveni cu foqa in statele socialiste - pentru a sustine un anumit regim sau pe anumiti lideri politici - a
contribuit la amplificarea mi~carilor democratice din
aceste state.

Revolutie

~i

reforma

"

In 1989, s-a declan~at o mi~care avind la baza

,principiul dominoului", adica lnlaturarea, rind pe rind,
"
a regimului totalitar din statele europene. In Romania,
valul schimbarii a ajuns in decembrie 1989, cind sute
de mii de oameni au ie~it in strada, cerind inlaturarea lui Nicolae Ceau~escu. La 22 decembrie, dictatorul a fost nevoit sa abandoneze puterea, iar la 25
decembrie, dupa un simulacru de proces, a fast condamnat la moarte ~i executat. Revolutia din Romania
a luat o forma violenta, singeroasa, peste o mie de
oameni pierzindu-~i viata.
Dupa 1989, Romania- ca ~i celelalte state foste
socialiste din Europa - a cunoscut o perioada de
tranzitie de la dictatura la democratie. A fost un
'
'
proces complex ~i mult mai dificil decit ~i-au imaginat cei care au salutat cu entuziasm ,lichidarea
comunismului", fiind convin~i ca intrasera intr-o epoca de ,bunastare ~i fericire". Era o grava iluzie, urmata de o crunta dezamagire.
"
In Romania, lupta politica a luat, inca de la inceputullui 1990, un curs violent, spiritul negativist a
dus la dezorganizarea intregii vieti economice ~i sociale. Coruptia s-a generalizat, structurile mafiote
s-au infiltrat in toate domeniile ~i, in special, in economie. Spiritul distructiv s-a manifestat ~i in domeniile invajamintului, ~tiintei ~i culturii.
La inceputul secolului al XX-lea, Romania ~i-a
ameliorat simtitor statutul international. Din ianuarie
'
'
2002, romanii pot calatori in spatiul Schengen tara
vize, in martie 2004 Romania a devenit tara
mem,
bra a blocului politico-militar NATO, iar negocierile
de intrare in Uniunea Europeana s-au accelerat,
urmind ca acest obiectiv sa fie atins in 2007.
Secolul al XX-lea a fast pentru romani bogat in
experiente ~i realizari, dar ~i in infringeri ~i insuccese.
"
In fond, Romania a mers, in tot acest secol, ,in
pas cu Europa", din care nu a incetat nici o clipa
sa faca parte. Prin bogatiile sale materiale ~i spirituale, prin traditia sa istorica, Romania are certe
perspective de a-~i aduce propria contributie la
dezvoltarea generala a Europei ~i alumji in secolul
al XXI -lea.
211

Evaluare finala
I

-._c

--

--

_...__~---

--

.-

Testul nr. 1. Viata politici I

I. Definiti
urmatoarele
notiuni
istorice:
chia,
'
bur, colectivizare, perestroika, cenzurii, centrali 1n economic.
15 p.
II. Alegeti varianta corecta.
"
1. Mica Intelegere s-a constituit In anul
a) 1921.
b) 1934.
c) 1939.
2. Tratatul de la Trianon (1920) a fost semnat cu:
a) Bulgaria. b) Ungaria. c) Germania.
3. Germania a capitulat la
a) 23 august 1939.
b 9 mai 1945.
c 23 august 1944.
"
4. In septembrie 1939, legionarii 1-au asasinat pe
a) N icolae Iorga.
b I.G. Duca.
c Armand Calinescu.
5. Republica Moldova ~i-a pro~lamat independenta la
a) 27 august 1991 .
b 26 iulie 1994.
c martie 1998.
15 p.

ill. Analizati textul raspunzlnd Ia lntrebarile

'"'
ce urmeaza.
Osta~i, v-am .fagaduit din prima zi a noii domrzii $i a luptei nationale sa vii due la biruinta [ ...}.
Osta~ i, vii ardon: Trecefi Prutul [ ...}. Re fmplinifi
in trupul farii glia strabuna a Basarabiei i codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele i plaiurile
oastre.
1. Cui apaqin aceste cuvinte?
2. Cu ce prilej au fost formulate?
3. Ce teritorii a pierdut Romania in 1940?
4. Cind au fost eliberate teritoriile cotropite de
C.R.S.S. in 1940?
5. Care este principalul ora~ din Bucovina?
20 p .

~12

IV. Transcrieti numarul enuntului ~i indicati

cu Da afirmatiile pe. care le considerati corecte
~i en Nu pe cele false.
"
1. In 1927, dupa moartea lui Ion C. Bratianu,
pre~edinte al P.N .L. a devenit I.G. Duca.
"
2. In 1930 a fost proclamat rege al Romaniei
Carol al II-lea.
3. Garda deFier a fost o organizatie de extrema
dreapta.
"
4. In 1937, alegerile parlamentare au fost ci~tigate de P.N.T.
5. Regimul autoritar carlist s-a fundamentat pe
Constitutia din 193 8.
'
6. Cel mai apropiat colaborator al lui Ion Antonescu a fost Mihai Antonescu.
7. Primul-ministru Armand Calinescu a fost asasinat de legionari In 193 9.
"
8. In timpul regimului antonescian, tara era condusa cu participarea parlamentului.
9. La 22 decembrie 1989, Nicolae Ceau~escu a
fost silit sa abandoneze puterea.
10. Primul pre~edinte ales In Republica Moldova
dupa 1989 a fost Mircea. Snegur.
20 p.
'

V. Completati spatiile libere cu un eveniment In care a fost implicata fiecare dintre

personalitafi.
1. Comeliu Zelea Codreanu
2. Nicolae Titulescu ----,---- -- -- - 3. Nicolae Ceau~escu -----:---'--- - -- - - 4. Mircea Snegur .- - -- -- - - - -5. Mircea Druc
20 p.

Nota. Se acordii 10 puncte din oficiu.

Evaluare finala
:'.

'

Testul nr. 2. Viata politici II

I. Definiti
urmatoarele
notiuni
istorice:
ex,
'
tremism, crizii economicii, monarhie autoritarii,
unitate sujleteascii, dezna{ionalizare.
15 p.
II. Alegeti varianta corecta.
1. Carol al II-lea a instaurat un regim autoritar. in
a) iunie 1930.
b) febmarie 1938.
c) august 1944.
2. Liga Natiunilor s-a constituit in anul
a) 1921.
b) 1919.
c) 1933.
3. Prin Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939, sferele de influenta in zona centrala ~i sud-est europeana s-au impaqit intre
a) Gerrhania ~i U.R.S.S.
b) U.R.S.S.
~i S.U~A.
.
c) Germania ~i Marea Britanie.
4. Conventia de armistitiu dintre Romania ~i
Natiunile Unite a fost semnata la
'
a) 23 august 1944
b) 12 septembrie 1944
c) 12 mai 1945.
"
5. In martie 1939, Romania a semnat un tratat

economic cu
a) S.U..A.
c) Germania.
b) U.R.S ~ S.
15 p.
.

III. Analizati textul raspunzind Ia intrebarile

...,
ce urmeaza.
Sfntem aici pentru a asigura pacea lumii; opera noastra trebuie-sa mulfumeasca nu guvernele,
ci popoarele.

1. Cui apaqin aceste cuvinte?

2. Cu ce ocazie au fost rostite?
3. S-a indeplinit aceasta afirmatie?
4. Ce organizatie a fost infiintata dupa Primul .
Razboi Mondial pentm a asigura pacea mondiala?
5. Unde s-a des:fa~urat conferinta de pace care
a definitivat tratatele de pace incheiate dupa Primul
Razboi Mondial?
20 p.

~V.

Transcrieti numarul enuntului ~i notati cu

Da afirmatiile pe care le considerati corecte ~i
cu Nu pe cele false.
"

1. In 1930 ~i 1931 Nicolae Titulescu a fost ales

pre~edinte al Adunarii Generale a Societatii Natiunilor.
2. Unirea Basarabiei cu Romania din 1918 nu a
fost recunoscuta de Rusia Sovietica (U.R.S.S.).
3. Constitutia Republicii Moldova a fost adoptata
in 1995.
"
4. In 1995, Republica Moldova a fost admisa in
Consiliul Europei.
5. Republica Moldova a stabilit relatii diplomatice cu S.U.A. 1n 1992.
6. La 23 noiembrie 1940, Ion Antonescu a aderat la Pactul Tripartit.
7. Dupa 25 octombrie 1944, Armata romana a .
participat la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei ~i
Austriei.
8. La 30 martie 1938 s-a constituit Consiliul de
Coroana.
9. L~ 27 martie 1919, Sfatul Tarii a decis unirea
Basarabiei cu Romania.
10. Politica Partidului Muncitoresc Roman viza
formarea omului nou ~i lupta cu trecutul.
11. Transilvania s-a unit cu Romania la 1 decembrie 1918.
20 p.
'

V. Completati spatiile libere cu un eveniment in care a fost implicata fiecar e. dintre

personalitati:
1. Carol II -------------------------2. Armand Calinescu

---------- --

3. Patriarhul Miron Cristea

- - - - - ------,----

4. Mihail Gorbaciov - - - - - - - - - 5. Gheorghe Gheorghiu-Dej _ _ _ _ __

20 p .

Nota: Se acordii 10 puncte din oficiu.

213

Eva I uare fi nala

Testul nr. 3. Viata economicii

I. Definiti
urmatoarele
notiuni
istorice:
bu,
'
get, crizii economicii, reformii agrarii, balanfii
comercialii, stabilizare monetarii.
15 p.
II. Alegeti varianta corecta.
1. Productia de cereale a Romaniei in anul 1929
'
era de
b) 17, 1 mil. t.
c) 13,7 mil. t.
a) 7,3 mil. t.
2. Ramura de baza a economiei romane~ti in
perioada interbelica a fost
a) industria.
b) agricultura.
c) comertul.
3. Cea mai spectaculoasa cre~tere in primii ani
de dupa Marea Unire a inregistrat-o
.
a) industria petroliera.
b) productia de cereale.
c) industria prelucratoa~e.
4. Creditele acordate de statui roman Basarabiei
in anul 1938 se cifrau la
a) 189 000 000 lei.
b) 290 000 000 lei.
c) 142 000 000 lei.
5. Planul bol~evic de industrializare a R.A.S.S.
:yfoldovene~ti, adoptat in 1925, viza dezvoltarea

a) industriei alimentare ~i industriei materialelor

de constructie.
'
b) industriei alimentare ~i a celei textile.
c) industriei textile ~i constructiei de ma~ini.
15 p.

ill. Analizati textul raspunzind Ia intrebarile

ce urmeaza.
Statu! marit este o unitateeconomica, adica un
stat economicete desavfrit, putfnd trai in limitele
hotarelor sale viata economica moderna. Conditiile
'
'
sale naturale fi ingaduie dezvoltarea unei agriculturi, fn toate ramurile sale, crearea tuturor industriilor de baza care dau unui stat caracterul sau
industrial, dezvoltarea unui comerf nu numai pentru desfaurarea lesnicioasa a produselor agriculturii i industriei sale in interior, i deci pentru satisfacerea nevoilor sale prin propriile mijloace, dar
i pentru a aduce pe jluvii i pe mare bogafiile sale
sau produsele venite din fari fndepartate.
'W

214

1. Care au fost consecintele Marii Uniri in plan

economic?
2. In ce consta potentialul economic al Romaniei
Mari?
3. Ce caracter avea economia romaneasca i'n
perioada interbelica?
4. Care sint principalele ramuri ale economiei
Romaniei i'ntregite?
5. Care factori au favorizat dezvoltarea industriei?
20 p.
A

IV. Transcrieti numarul enunfului ~i notati cu

Da afirmatiile pe care le considerati corecte ~i
cu Nu pe cele false.
1. Cultura cerealelor ocupa locul al doilea in economia interbelica a Basarabiei.
2. In perioada interbelica s-au infiintat mai multe
intreprinderi industriale.
3. In anul1919, i'n Basarabia functionau 9 banci
cu un capital de 189 ODO 000 lei.
4. Productia medie la hectar in perioada 19241929 a inregistrat o scadere, comparativ cu cea din
1911-1915.
5. In mai 1929 s-a adoptat primul plan cincinal
de dezvoltare economica a R.A.S.S. Moldovene~ti.
6. In perioada 1929- 1932, 3/4 din totalul gospodariilor tarane~ti din R.A.S.S. Moldoveneasca au
fost colectivizate.
15 p.
A

V. Alcatuiti un eseu despre politica sociala

a s tatului roman in perioada interbelica dupa
urmatoarea structura:
1. Mutatii in plan social dupa Marea Unire.
2. Legislatia sociala promovata de guvernele
Romaniei.
3. Intelectualitatea basarabeana in perioada interbelica.
4. Legislatia economica.
5. Consecintele politicii reformatoare promovate
de statui roman.
25 p.
Nota: Se acordii 10 puncte din oficiu.

Evaluare finala
Testul nr. 4. Politica externi
I. Definiti
urmatoarele
notiuni
istorice:
su,
'
veranitate, revizionism, sistemul Versailles, Uniunea Europeanii, pactul NATO.
15 p.
"Incercuiti

II.
corecte.

litera corespunzatoare variantei

1. Unirea Transilvaniei cu Romania a fost recunoscuta prin tratatul semnat la

a) Versailles.
b) Trianon.
c) Saint-Germain.
2. Obiectivul itnediat urmarit de delegatia romana
la Conferinta de Pace de la Paris a fost:
'
a) apararea pacii.
b) stabilirea de raporturi amicale cu vecinii.
c) recunoa~terea intemationala a Marii u niri.
"'
3. Mica Intelegere a aparut ca o reactie la
a) revizionismul maghiar, bulgar.
b) refuzul Rusiei sovietice de a recunoa~te unirea
Basarabiei cu Romania.
c) cota foarte redusa ce-i revenea Romaniei din
plata despagubirilor de razboi.
4. Protocolul de la Moscova avea drept scop
a) reluarea relatiilor diplomatice cu U.R.S.S.
b) excluderea razboiului dintre U.R.S.S. ~i veci.. .
'-'

n11 saL

c) recunoa~terea Tratatului de la Paris in 1920.

5. Pactul Ribbentrop-Molotov reliefa
a) o viitoare colaborare germano-sovietica in
conditiile izbucnirii unui nou razboi mondial.
'
b) interesul sporit al Germaniei pentru sud-estul
Europei.
c) interesul expres al U.R.S.S. pentru Basarabia.
15 p.

III. Analizati textul raspunzind Ia intrebarile

.....
ce urmeaza.
In aceste clipe grele; politica Romaniei a
dovedit calitafi cu adevarat cavalere~ti. Numai za
nevoie se cunosc prietenii adevarafi; ~i poporul
ceh, fmpreuna cu eel slovac, au avut, fn nenoroA

cirea lor, mfngfierea de a putea constata lealitatea desavfr~ita a Romaniei. (Radio-Praga, 2 noiembrie 1938)
"'
1. In urma carui trist eveniment pentru cehi ~i
slovaci poporul roman ~i-a manifestat acest gest de
solidaritate?
2. Cum explicati semnarea acordul de la Munchen de catre Anglia ~i Franta?
3. Reliefati evolutia relatiilor romano-cehoslovace
'
'
"''
dupa crearea Micii lntelegeri, pina in 1938.
4. Ce efect a avut dezmembrarea Cehoslovaciei
"
asupra Micii lntelegeri?
20 p.

IV. Transcrieti numar~l enuntului ~i notati cu

Da afirmatiile pe care le considerati corecte ~i
cu Nu pe cele false.
1. Conferinta din 1920 privind reparatiile de
razboi a stabilit ca Romaniei sa-i revina 10% din
despagubirile de razboi datorate de Germania.
"'
2. In februarie 1933, Consiliul Permanent al Micii
"'
Intelegeri hotara~te dizolvarea acesteia.
3. Nicolae Titulescu a 1ndeplinit cea mai inalta
functie politico-diplomatica ocupata vreodata de un
"
roman.
4. Noul ministru de Exteme al Romaniei dupa de-
miterea lui Titulescu a fost Victor Antonescu.
"'
5. In anul 1999, Romania a fost vizitata de premierul britanic Tony Blair.
20 p.

V. Completati spatiile libere cu un eveniment in care a fost implicata fiecare dintre

personalitati:
1.
2.
3.
4.
5.

Langa Ra~canu --------------------Mihai Sturdza

---------------------Carol al 11-lea
----------------Victor Antonescu
-----------------Constantin Diamandi

20 p.

Nota: Se acordii 10 puncte din ojiciu.

215

Dictionar
'

A
Adunare Constituanta - adunare alcatuita din
reprezentanti ale~i ai unui stat in vederea adoptarii
sau modificarii-Constitutiei.
'
Adunare electorala - reuniune publica care se
tine In timpul campaniei electorale, avlnd ca obiectiv expunerea programelor partidelor politice, propunerea de candidati pentru alegeri.
Adunare publica- miting, demonstratie, manifestatie, care se desra~oara in piete, parcuri, locuri
publice etc.
Adunare reprezentativa - 1. parlamentul unei
tfui; 2. organ suprem al puterii de stat avlnd functii
legislative.
Alegeri - actiune prin care cetatenii selecteaza
~i desemneaza prin vot, in conformitate cu anumite
proceduri, persoanele care urmeaza sa faca parte din
organele de conducere ale unui stat, ale unei unitati
tentorial-administrative sau organizatii (partid, lntreprindere, organizatii profesionale, culturale).
Alianta electorala - forma concreta ~i limitata
a unei aliante politice care consta intr-un acord incheiat intre partide sau oameni politici in vederea obtinerii
de rezultate maxime in alegeri, tara ca aceasta sa
implice in toate cazurile un acord de ansamblu privind politica promovata dupa alegeri.
Alianta politica - acord intre partide, grupari organizate sau persoane, pentru a urmari un scop comun legat de realizarea unei anumite politici sau
cucerirea puterii.
Amnistie - inlaturarea raspunderii penale pentru 0 infractiune savir~ita.
Antisemitism - termen folosit de publicistul german Wilhelm Marr pentru a desemna atitudinea de
ostilitate fata de poporul evr~u.
.
Autonomie - libertate de a guvema prin norme,
legi proprii.

B
Balcanizare - politica a marilor puteri de
rarimitare teritoriala a statelor din Balcani, care a
urmarit exacerbarea rivalitatilor, intretinerea adversitatilor ~i conflictelor etnice locale.
216

Bilingvism - situatie in care un grup etnic sau

un popor este vorbitor, In mod curent, a doua limbi.

Cartel politic - acord

intre
mai
multe
partide,

care cuprinde depunerea de liste comune ~i desra~urarea campaniei electorale.

Centralizare - forma de organizare a serviciilor publice, caracterizata prin concentrarea puterii
"
.
1ntr-un s1ngur centru.
Clasa politica - patura distincta ~i restrinsa de
persoane care indeplinesc un rol semnificativ in viata
societatii.
'
Coalitie - intelegere temporara intre doi sau mai
multi subiecti ai vietii politice (politicieni, partide,
grupari politice) privind unirea eforturilor in vederea
realizarii de tel uri care sint avantaj oase tuturor
paqilor.
Colhoz - (in fosta U.R.S.S.) gospodarie agricola
colectiva.
Colonizare sovietica - 1. politica de ocupare
fortata de catre sovietici a unor teritorii neruse~ti, de
transformare ~i mentinere a acestora sub dominatie
prin mijloace economice, politice, militare ~i spirituale; 2. politica prin care s-au populat teritoriile
neruse~ti cucerite de catre sovietici cu oameni adu~i
din alte teritorii ale Uniunii Sovietice.
Complot - activitate organizata ~i desra~urata
in secret, indreptata impotriva starilor de fapt ~i care
urmare~te schimbarea formei de guvemamint.
Congres - organ suprem de conducere al unor
partide sau altai organizatii, care se convoaca periodic, se constituie din reprezentantii membrilor organizatiilor unui partid ~i are rolul de a stabili orientarea mi~carii ~i de a. reinnoi organele conducatoare.
Conservator - aparator al unei societati ce
apaqine trecutului,
care
manifesta
simpatie
~i ade.
renta
fata
de
institutiile
vechi.

'
'
'
.

Conservatorism - atitudine politica care prefera pastrarea starii de fapt sau accepta modificari
minore, fiind impotriva unor schimbari radicale ~i
rapide in viata politica, economica sau sociala.

Dictionar
'

"

Criza politica - rezultat al trecerii de la o faza

de stabilitate structuraHl a sistemului politic propriu
unei societati
' la o faza de instabilitate extema, altfel spus - ,cind nu se mai poate continua ca
inainte''.

Indoctrinare - actiune de captare, atragere a

maselor de partea unei mi~cari politice, prin propaganda politica, folosindu-se lozinci care se fixeaza puternic, durabilln con~tiinta prin reprezentare.

Decret - act normativ emis de puterea executiva, in vederea asigurarii functionar~i serviciilor publice sau executiei unei legi.
Demilitarizat - care este lipsit _de armata, de
fortificatii sau de industrie militara.
'
Democratie - 1) ordine publica ~i mod de
functionare
a
sistemului
politic
in
care
se
realizeaza
' .
.
.
dreptul poporului de a se guvema pe s1ne 1nsu~1;
2) regim politic inspirat de ideologia marxist-leninism,
fondat pe puterea deplina a unui partid comunist ~i
pe economia socialista, de stat.
Descentralizare administrativa - principiu de
organizare ~i de conducere a statului, intemeiat pe o
larga autonomie administrativ-functionala a organelor locale; actiune de trecere in componenta organelor locale a unor atributii de conducere care, inainte,
'
reveneau organelor centr~le.

Despotism - forma de regim politic, In care

monarhul este unicul detinator al puterii suverane.
Dictatura - regim politic caracterizat prin detinerea puterii absolute de catre o persoana sau un
grup restrtns.
Deznationalizare - politica prin care se urmare~te ca un grup etnic sau un popor sa-~i piarda
particularitatile, caracterul national.

Liberalism - doctrina politica a timpurilor modeme care considera individul ~i libertatea sa drept
valorile supreme ale vietii umane.

Partid politic - organizatie al carui obiectiv este

de a cuceri ~i exercita puterea in societate, distinglndu-se prin program, ideologie ~i conducere
propr1e.
Partid-satelit - partid care executa ~i urmeaza intocmai ordinele ~i politica altui partid dominant.
Perestroika - politica initiata de Mihail Gorba- -
ciov, secretar general al P.C.U.S., lnceplnd din 1985,
pentru a scoate U.R.S.S. din stagnarea In care se
afla din cauza planificarii birocratice a economiei,
mediocritatii nivelului de viata, declinului ideologiei,
confuziei intelectualilor, slabirii puterii militare ~i sclerozarii aparatului sau politic.
Plebiscit- consultare (prin vot) a cetatenilor din..: tr-o tara care urmeaza sa se pronunte prin ,da" sau
,nu" asupra unui proiect de lege, asupra unui act de
stat de importanta deosebita, asupra unei chestiuni
de interes general.
Pluralism politic - ordine politica ~i juridica ce
E
permite foqelor social-politice organizate sa mani~i interese intr-o confrunfeste
o
diversitate
de
opinii
Elita -In sens propriu: ,cei mai buni", oameni
tare
Iibera.
deosebiti prin pregatire ~i talent In domeniul lor de
activitate, care se remarca prin crearea de valori
R
pentru societate.
Regim- model de guvernare; mod de organizare
Epurare - proces prin care membrii unui grup
slnt exclu~i pe motivul actiunilor sau opiniilor consi- a puterii politice lntr-o tara.
derate indizerabile de catre grup, de catre conduRusificare - actiunea de asimilare fortata a unui
'
'
cerea acestuia sau de un subgrup important.
grup etnic de catre populatia de limba rusa.
.

-"

217

s
Sfera de influenta- spatiul geografic format din
colonii sau state asupra carora i~i exercita influenta
o mare putere.

Socialism - .1) conceptie politica; 2) termen folosit adesea intr-a maniera vaga de catre reprezentantii a numeroase orientari politice - comuni~ti,
'
sociali~ti, national-sociali~ti, prin care se desemneaza o societate eliberata de orice alienare sau exploatare a omului, in care se inraptuie~te egalitatea ~i
justitia sociala.

Sovhoz - (in fosta U.R.S.S.) gospodarie agricola

de stat.

Soviete - denumire data organismelor colective

prin care s-a exercitat puterea in Uniunea Sovietica
pe plan federal, republican ~i local.

Sovietizare - actiunea
de asimilare, prin diferi,
te mijloace, a unei persoane sau a unui grup etnic

de catre structurile politice ale Uniunii Sovietice (ale

sovietelor).

.
.
SOVROM - societate mixta romano-sovtettca,
"

.......

creata ill principalele sectoare economice ale tarii,

prin care U.R.S.S. controla economia nationala ~i jefuia bogatiile solului ~i subsolului Romaniei.
...,

Stat-satelit - stat care executa

~I

....,

list. Statui socialist a fast numit

proletariatului.

~i

~
~ovinism -

1. conceptie ~i actiune ce promovea-

za exclusivismul, intoleranta nationala, du~mania 1ntre natiuni ~i popoare; expresie extremista a patriotismului sau nationalismului; 2. politica de incurajare
'
a du~maniei dintre rase sau etnii; nationalism, extre

mtsm, ras1sm.

T
.
.
"
Totalitarism - forma de autorttartsm In care
statui controleaza toate aspectele vietii sociale ~i individuale, sprijinindu-se pe represiune, pe violenta.

Traditionalism
- ata~ament fata de traditie; ati,
tudine politica ce pune accent pe elementele traditionale
fiind
adesea
corelata
cu
atitudinea
conser,
'
vatoare.

Tradare - din punct de vedere politic: act de

neloialitate a unei persoane care, locuind pe teritoriul unui stat, intra in legatura cu o putere straina pentru a transmite informatii secrete, a suprima sau a
submina unitatea, suveranitatea sau independenta
statului .

/\.

urmeaza In-

tocmai politica altui stat.

Stat socialist - stat totalitar in care exista un

singur partid conducator, numit comunist sau socia-

X
Xenofobie - atitudine de aversiune, de respingere fata de straini

~i

cultura lor.

_18

statui dictaturii

lntroducere ................................................................................................................................ 3
Capitolul I. Noul cadru geopolitic
1. Regatul Romaniei, stat national unitar ~i indivizibil ............................................................. 5

Capitolul II. Viata politica in perioada interbelica

1. Trasaturi generale ............................................................................................................. 11
2. Viata politica in primul deceniu interbelic (1918-1928) .................................................... 15
3. Viata politica in eel de-al doilea deceniu interbelic ( 1928-1938) ...................................... 19
4. Regimul de autoritate monarhica ( 1938-1940) ................................................................ 24
5. M inoritati le nation ale din Romania ( 1918-1940) .............................................................. 28
6. Lectie de sinteza : Drepturi ~i libertati democratice
in Constitutia din 1923 ....................................................................................................... 32
'
Test de evaluare .................................................................................................................... 34

Capitolul Ill. Viata economica intre anii 1918 ~i 1940

1. Evolutia economiei romane~ti In perioada interbelica ....................................................... 35
2. Specificul dezvoltarii Basarabiei in cadrul Romaniei interbelice ....................................... 40
3. Politica social a a statu lui roman ....................................................................................... 44
Test de evaluare .................................................................................................................... 48

Capitolul IV. Romania in contextul international interbelic

1. Directiile principale ale politicii externe a Romaniei .......................................................... 49

europene
...................................
55
2. Nicolae Titulescu , personalitate marcanta a diplomatiei
'
.

3. Lectie de sinteza : Problema Basarabiei

'
in relatiile romano-sovietice ............................................................................................... 60
'

Test de evaluare .................................................................................................................... 62

A

Capitolul V. lnvatamintul,

~tiinta ~i

cultura in perioada interbelica

1. Invatamlntu I ....................................................................................................................... 63
'
2. $tiinta ~i cultura ................................................................................................................ 67
3. Rena~terea culturii nationale romane~ti In Basarabia ....................................................... 73
Test de evaluare ..................................................................................................................... 78
'

Capitolul VI. Viata politica

~i

social-economica din Transnistria (1924-1940)

1. Constituirea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovene~ti ............................... 79

2. Politica etnolingvistica In R.A.S.S. Moldoveneasca .......................................................... 84
3. Represiuni ~i deportari i n R.A.S .S. Moldoveneasca ......................................................... 88
Test de evaluare .................................................................................................................... 92

Capitolul VII. Romania in anii celui de-al Doilea Razboi Mondial

1 . Pierderi le teritoriale din 1940 ..................................................................... : ....................... 93
2. Formarea R.S.S. Moldoveneti i instaurarea regimului comunist ................................... 98
3 . Regimul politic in Romania ( 1940-1944) ........................................................................ 102
4. lntrarea Romaniei in razboi. Actiuni militare pentru refacerea granitei de Est.
Politica lui Antonescu in Basarabia i Bucovina .............................................................. 106
5. Romania i marile confruntari militare din perioada august 1941-mai 1945.
Actul de Ia 23 august 1944 .............................................................................................. 110
Test de evaluare .................................................................................................................... 114
.

Capitolul VIII. Regimul totalitar comunist in R.S.S. Moldoveneasca (1944-1985)

1. Evolutia vietii politice in R.S.S. Moldoveneasca .............................................................. 115
'
'
2. Evolutia social-economica a R.S.S. Moldoveneti .......................................................... 119
3. Viata culturala in R.S.S. Moldoveneasca ........................................................................ 123
'
4. Mi~carea anticomt.J'riista din R.S.S. Moldoveneasca ....................................................... 127
Test de evaluare .................................................................................................................... 132

Capitolul IX. lnstaurarea i evolutia regimului totalitar comunist in Romania

1. Evolutia Romaniei de Ia regimul de ,democratie populara" Ia stalin ism .......................... 133
2. Sovietizarea Roman iei ( 1948-1958) ............................................................................... 13e
3. Represiune, rezistenta, lupta pentru putere .................................................................... 143
4. Desovietizarea Roman iei ( 1958-1964) .......................................................................... 148
internationale
...................................
152
5. Perioada destinderii interne ~c:;:i a extinderii relatiilor
'
,
Teste de evaluare ..................................................................................................................... 158

Capitolul X. Evolutia Romaniei in anii 1974-1989

1. Aspecte
ale situatiei
.
, interne ............................................................................................ 159
2. lnfluenta. mutatiilor survenite pe plan mondial ................................................................. 164
3. Caderea regimului totalitar. Bilant dupa patru decenii .................................................... 168
Test de eva Iuare ..................................................................................................................... 172

Capitolul XI. Revolutia din Decembrie 1989 i evolutia istorica a Romaniei

1. Procesul de democratizare a societat1i romane~ti

.........................................................
173
~
2. Politica extern a a Romaniei dupa 1989 .......................................................................... 179
Test de evaluare .................................................................................................................... 184
.

'

Capitolul XII. Evolutia Republicii Moldova dupa 1985

1. Criza sistemulu totalitar. Proclamarea suveranitatii
'
i independentei
Republicii
Moldova
...................................................
:
............................
185
'
.
2. Democratizarea vietii politice in Republica Moldova ....................................................... 190
3. Politica extern a. Razboiul de pe Nistru ........................................................................... 197
4. Lectie de sinteza: Organizarea statal a a romanilor de Ia Est de Prut ............................. 202
Test de evaluare .................................................................................................................... 204
Sinteza finala .................................................................................................................... 206
Eva Iu are fi n a Ia .................................................................................................................... 21 2
Dictionar .................................................................................................................... 216
'

ISBN978-9975-100-151

I
9 789975 100151