1: FORMAREA CRIMINOLOGIEI CA STIINTA

1.Descrieti istoricul si originele criminologiei

Cuvintul CriminologieLatin.Crimen crima, grec.Logos stiinta.Adica stiinta care studiaza fenomenul
criminal. Pt prima data termenul a fost utilizat in 1879 Paul Topinard.Cesare Lombroso - 1876 LUomo
delinquente a gasit imaginea model al infractorului,criminalul innascut.Este creatorul antropologiei
criminale.Enrico Ferri Sociologia criminala1881rolul factorilor sociali in geneza criminalitatii.Este
intemeietorul sociologiei criminologice.R.GarofaloCriminologia1885nasterea criminologiei ca stiinta.
Insa originile au aparut in razbunarea singelui, In Legea Talionului, Codul lui Hammurabi, Legile lui
Manu, Codul lui Esnuma, Legea celor XII Table, Upanisadele.
2.Comparati gindirea criminologice in Roma si Grecia
Grecia Antica: Platon se interesa de pricinile crimelor si analiza motivele lor: ura, gelozia, tendinta la
placeri. El opta pt individualizarea pedepsei, caci pedeapsa e un bine pt infractor care poate sa restabileasca
armonia in sufletul sau.El accepta pedeapsa cu moartea.A atras atentia la legiferarea-tr sa tinda sa previna
crima. Personificarea pedepsei.Ca cauza criminalitatiiproasta educatie.
Aristotel: egalitatea cetatenilor in fata legii.Rolul preventiv a pedepsei. El era sigur ca omul devine criminal
dupa vointa sa, dar mentiona si cauzele cind crimele au fost savirsite datorita factorilor externi.El spunea ca
tr de luat in considerare circumstantele comiterii crimei si neatragerea la raspundere pt acelea care erau
savirsite in circums ce nu depend de fortele omului.Mentiona si despre crime sav in stare de furie si fiind
fara scop,spunind ca nefiind pasibile de raspundere.La fel el era contra samovolnicia judecatorilor
(magistratilor) ca fiind numai slujitorii legii, ci nu executori.
Juristii din Roma Antica au preluat ideile celor din Grecia si Sparta. La fel Cicero ca principalele cauze a
infractiunilor considera pasiuni irationale si zgircite la placeri si speranta la aceea ca va fi nepedepsit.La fel
ca si grecii romanii spuneau despre importanta pedepsei si rolului sau preventive.Cicero spunea ca pedeapsa
tr sa fie echivalenta raului adus dar si laturii subiective a infract,dar judecatorul trebuie sa fie legat de
lege.Seneca spunea ca pedeapsa tr sa tinda atit la reabilatarea inculpatului,cit si la securitatea cetatenilor prin
influenta sa asupra lor.Publius Sir spune ca tr de tins la extirpare criminalitatii,ci nu a criminalilor.La fel se
sublinia rolul personal a pedepselor si neadmiterea raspunderii rudelor pt actiunele altor.Diferenta consta in
aceea ca romanii au evaluat mai mult in acest domeniu,dar dr lor se aplica numai cetatenilor romani, dar nu
si la sclavi sau perigrini.
3.Ramurile criminologiei.
1)Crim Generala:ramura ce imbratiseaza studiul intregului fenomen a criminalitatii: 3K, cuprinde si date
generale despre criminali.Este o ramura de sinteza a criminologiei. Deasemenea tine seama de studiile altor
stiinte referitor la criminalitatea ca de ex: statistica penala,sociologia criminala,psihologia
criminala,antropologia criminala.
2)Criminologia speciala:ramura aceasta se ocupa cu studiul unor parti din criminalitate: criminalit contra
persoanei infr de omor,vatamare corporala;criminalit contra proprietatii.Tot aici se include studiile despre
unele categorii de criminali:criminalit minorilor,femeilor,recedivistilor,criminalit de violenta,etc.Cercetarile
din criminologia speciala sunt import caci privesc parti mai restrinse din criminalit.
3)Criminologia Teoretica:studiaza teoretic si mai putin aplicativ problemele de baza a criminologiei.Aici se
studiaza anumite teorii criminologice,carora se acorda analiza profunda.
4) Criminologia Clinica:e o ramura aplicativa,cercetarile ei au la baza o anumita conceptie despre
criminal,daca este un inadaptat social sau o personalitate criminala. Ramura data examineaza fenomenul
criminal ca fenomen individual,izolat.Are misiune de a efectua studii complexe ale criminalului,in urma
caruia se pune un diagnostic priv cauzele comiterii infr si apoi se face un prognostic asupra conditiei
viitoare a criminalului respective.Examenul este un examen complexo ancheta sociala,un examen
psihologic, examen medical,plus antecedente penale.Contributia criminal cliniceexplicare conduitei
delincventiale a omului si a conduitei viitoare a acestuia.Alte ramuri care fac parte de criminologie:
antropologia criminala,biologia criminala,sociologia criminala,psihologia criminal,psihiatria
criminala,nou-caracterologia criminala.
1

2: FENOMENOLOGIA CRIMINALITATII:
1.Viziunea sistemica in criminologie si utilizarea conceptelor operationale
Viziunea sistemica asupra fenomenului infractional presupune utilizarea conceptelor de system,structura si
functii,cauza,conditie care stau la baza relatiilor dinamice subsistemice si intersistemice.
SISTEMULun ansamblu superior organizat de elemente integrate structural si dynamic. Sisteme se
caracteriz prin structura si functii proprii.Structura poate fi diacronica (reflecta geneza si evolutia in
timp)si sincronica(reprez starea in care se gasesc sistemele la un moment dat, prin raportarea la anumite
sisteme de referinta).Functiile un complex de proprietati caracteristice,exprimind relatii de actiune
intersistemice si intrasistemice. Cauza precede sau genereaza un alt element efect.Circumstante
circumstante care influenteaza cauza.Conditii circumst care favorizeaza cauza.Starea,structura si dinamica
unui fenomen sunt marcate de necesitati si intimplari.
2.Evaluarea criminalitatii in aspect cantitativ si calitativ
Evaluarea criminalitatii in aspect cantitativ este din punct de vedere numarului infractiunilor comise.Aici
tr sa luam in considerare notiuni de:Criminalitatea inregistrata, criminalit descoperita,criminalt diferita
justitiei,criminalit judecata,criminalit neagra. Din aspect calitativ criminologia apeleaza cu
notiunile:criminalit simpla si cea organizata. Alta e dupa valorile sociale periclitate,formele criminalit dupa
faptuitori,dupa gravitate: grave, mai putin grave, usoare.
3.Evaluati criminalitatea din alte tari si tendintele acesteia
Pentru a oferi unele exemple preluate dintr-o ar cu vechi tradiii democratice, n SUA, statisticile F. B. I.ului au indicat c n deceniul 8 al secolului trecut,o infraciune grav s-a produs la fiecare trei secunde,iar o
infraciune de violen a aprut la fiecare 25secunde.In anul 1987,circa 35 milioane de americani au fost
victime ale unor infraciuni, iar 12 milioane au fost arestai pentru felurite fapte penale.S-a nregistrat un
total de 19.000 omucideri i 87.000 violuri,identificndu-se 500.000 indivizi implicai n acte de
tlhrie,725.000 maltratri sau violatori,1 milion hoi de maini,3 milioane de sprgtori i 7 milioane de
hoi.Numai n oraul Chicago,exist mai muli sprgtori dect n ntreaga Japonie.
n 1993 n nchisorile din SUA existau peste un milion de deinui,crima n America devenind un veritabil
mod de via".Deci, ceea ce caracterizeaz societatea actual, indiferent de gradul de dezvoltare i de forma
organizrii politice,este creterea continu a criminalitii.Aceasta ar fi o prim tendin a criminalitii n
statele lumii.
A dou tendin ar fi creterea crimelor cu utilizarea armelor de foc. Statisticile din SUA,spre
exemplu,arat c ntre anii 1986-1991, numrul jafurilor i tlhriilor a crescut cu 27 %, iar utilizarea
armelor n svrirea lor - cu 49 %.
A treia tendin,cu caracter general o constituie creterea ponderii criminalitii organizate. n acest
context,problema criminalitii organizate poate fi calificat,cu certitudine,drept o problem de
importan ultra-major.Ea devine, n sfrit, o problem politic, deoarece, comunitatea uman s-a
pomenit dezarmat n faa acestui fenomen.Inc n 1970,Legislatorul SUA,n legea special de combatere a
criminalitii organizate,a stabilit n preambul urmtoarele: Crima organizat prezint un pericol
excepional pentru existena naiunii i a SUA."
Dup aprecierile specialitilor, daunele aduse societii de crima organizat sunt de 50 ori mai mari dect
cele aduse de criminalitatea simpl, de strad ".
A patra tendin, strns legat de cele precedente i favorizat aproximativ de aceleai condiii oferite
infractorilor o constituie specializarea i profesionalizarea infractorilor, indiferent dac sunt sau nu
inclui n formaii criminale organizate.
A V-a tendin pe curb cresctoare a criminalitii este internaionalizarea crimei. Aceast tendin
s-a remarcat mai ales ncepnd cu deceniile 8 i 9 a secolului trecut n cazul organizaiilor criminale,
multinaionale, cum sunt cele care practic terorismul, traficul de arme i de droguri, deturnri de nave,
spionajul economic i tehnico-tiinific, traficul de fiine umane etc.
Conform unor rapoarte ale Diviziei ONU pentru combaterea crimei organizate i ale Interpolului n
momentul de fa, exist i acioneaz n lume la nivel internaional, patru tipuri de asociaii i
organizaii criminale

4.Scopul si functiile criminologiei

1.Definiti scopul crimilogiei
Scopul general-reprezinta stabilirea unei politici penale eficiente de lupta impotriva criminalitatii care sa
apere valorile sociale fundamentale sa previna fenomenul infractional iar atunci cind s-a comis o infractiune
cei vinovati sa fie trasi la raspundere penala
Scopul imediat- l constituie stabilirea cauzelor ce determin producerea crimelor i
oferirea de soluii pentru identificarea i delimitarea acestuia.
2.Necesitatea investigarii fenomenului criminalitatii
De fapt prin investicgare se intelege cercetarea fenomenului criminalitatii prin diferite metode si tehnice
specifice criminologie.Necesitatea acestia apare insasi din faptul ca se obin date cu referire la diferite
compartimente asa ca: concepte de criminalitate(reala, neagra,)personalitatea infract care initial se reducea
doar la studiul person infractorului doar in aspect bioantropologic iar ulterior si psiho,social etc.Prin
investigarea ni se da raspuns la cauzele si conditiile care influenteaza existenta fenomenului
infractional.Datorita acestor fapte apare posibilitatea de elaborare a unor metode de combatere si de
prevenire a criminalitatii
1.3.Clasificati functiile criminologiei
Sunt 4 la nr dar doar 2 din ele se considera mai importante
1.F.Descriptiva-descrierea fenomenului criminalitatii, reprez prin sine fixarea rezultatelor observarii care
sunt necesare pt stabilirea legitatilor si relevarea esentei acestui fenomen.Pt studiul descriptiv al
criminalitatii se utilizeaza urm concepte:pers infract, med fiz,med geogr, med microsocial
2.F.explicativa-se realizeaza prin explicarea naturii a esentei si a cauzelor care determina fenom criminal a
conditiilor care favorizeaza comiterea crimelor.
In criminolog sunt utilizate urm tipuri de explicatii; genetica,a efectului,cauzala, functionala, structurala.
Principalele concepte operationale de ordin explicativ st urm:cauza,conditie,efect,indice
3.F.predictiva-rolul criminologiei este de a cunoaste profund si multilateral fenom criminalitatii pt a
prevedea desfasurarea lui in viitor.Cercetarea de predictie se refera la anticiparea unor modificari calitative
si cantitative in dinamica fenomenului infractional.Pt pronosticarea fenomenulu infractional se incearca de a
prevedea posibilitatea comiterii in viitor a anu,mitor fapte infract precum si probabilitatea recurgerii la
recidiva.
Conceptele operationale:prezent viitor probabilitate risc
4.F.profilactica-prin aceasta se urmareste scopul de perfectionare a mecanismului de influenta asupra
criminalitatii.F.se materializeaza prin elaborarea stintifica a unui sistem de prevenire si combatere a
criminalitatii in baza sintetizarii cunostintelor teoretice si practice referitoare la personalitatea infractorului,
actului infractional cauzele si conditiile infractionale
5.formarea criminologiei ca stiinta
1.Relatati despre fenom criminalitatii in lucrarile otopistilor,socialistilor
Reprezentantii utopiei primitive sunt Thomas Morus si Thomaso Campanella. Morus in lucrarea sa Utopia
despre insula imaginara cu acelasi nume evindentiaza cauzele criminalitatii orinduirii feudale si protesteaza
impotriva pedepsei capitale si a celor corporale prevazute de legile medievale.Morus mentiona ca originea
criminalitatii e in proprietatea privata.In lucrarea data el si-a imaginat o societate care se bazeaza pe
proprietate comuna,a propus un sir de masuri social-economice pt prevenirea criminalitatii,atribuind-ui
acesteia un caracter trecator.A evidentiat importanta masurilor educative aplicate condamnatilor. Campanella
in lucrarea Civitas solis Cetatea soarelui si-a imaginat o societate care abea la baza proprietatea comuna,
munca si repartizarea veniturilor dupa nevoie.
2. Argum rolul codificarilor antice in constituirea criminologiei
Cea mai veche codificare descoperita este Legile din Enunna care apartine sumerienilor si care este sub
forma unei culegere de norme juridice din domeniul dreptului civil, penal. In aceasta lege se gasesc si careva
prevederi de drept penal spre exemplu daca omul cumpara ceva si nu va putea arata vinzatorul ,era
considerat hot, deci constituie primele elemente ale legii talionului., dar mai e des e intilnita compozitia
3

sistem de despagubire materiala stabilit prin vointa regelui., principala pedeapsa penala e amenda, tot aici
apare conceptul de circumstanta agravanta.
Cea mai cunoscuta codificare antica e Codul lui Hammurabi care este o culegere de norme juridice care
reglementeaza institutiile juridice care erau din acea perioada, in cadrul acestui cod pedeapsa pt infractiune
era deja de competenta statului si nu conform legii talionului a victimei. Se contureaza scopul general al
pedepsei penale: prevenirea viitoarelor infractiuni. Sunt prevazute urmatoarele tipuri de pedepse penale:
talionul (razbunarea singelui ochi pt ochi, dinte pt dinte, mina pt mina, picior pt picior, arsura pt arsura,
vinataie pt vinataie), pedepse corporale(batai si schilodire de regula aplicate fata de sclavi) , pecuniare
(marimea depindea de valoarea bunului insusit sau distrus) si capitale (pt majoritatea infractiunilor contra
propritatii). Contine mentiuni despre circumstante care agraveaza raspunderea penala.
Legile lui Manu constituie un izvor al dr. Penal contemporan, pentru prima data sunt prevazute cauze care
inlatura caracterul penal al faptei (legitima aparare, retinerea infractorului, riscul intemeiat).
Legea celor 12 table reprezinta un cod care contine dispozitii de dr. Public si privat. Cuprinde o varietate
mare de notiuni si concepte actuale care isi au originea in dr. Roman. Romanii clasificau delictele in 2
categorii: publice si private. Astfel in dr. Roman se intilnesc deja mai multe circumsatnte agravante si
atenuante, se incearca o delimitare a etapelor activitatii infractionale, se formuleaza pentru prima data
principiul gindurile nu sunt pedepsite. Pe atunci se pedeapsea doar infractiunea consumata, iar pregatirea si
tentativa nu se pedepseau. Desi deja avea un caracter mai avansat mai persista talionul.
Din cele expuse putem concluziona ca principalele aspecte cercetate de crimnologie isi au originea in cadrul
acestor codificari antice, deoarece criminologia studiaza fenomenul criminalitatii in ansamblul sau sub
aspectul starii, structurii si dinamicii sale, a cauzelor si conditiilor care genereaza, precum si metodelor de
prevenire, profilaxie si combatere.
3. Evaluati aspectele fenomenologice ale criminalitatii
fenomenologia criminalitatii se analizeaza prin intermediul unor indici cantitativi si calitativi: starea,
dinamica , structura, nivelul, caracterul, precum si insasi cauzalitatea criminalitatii si scopul Criminologiei.
Daca e sa mentionam despre aceste aspecte atunci structura criminalitatii indica modalitatea de alcatuire si
aranjare in interiorul fenomenului criminalitatii ale fdiferitor parti componente precum si relatiile dintre
acestea. Evalueaza structura in dependenta de un anumit spatiu si o anumita perioada de timp. Structura
influinteaza caracterul criminalitatii deoarece odata cu cresterea % infarctiunilor grave spre exemplu se
modifica si caracterul ei. Caracterul este un aspect variabil si care depinde in mare parte de manifestarile
structurii. Starea ne permite a determina numarul infractiunilor comise si a faptuitorilor acestora pe un
anumit teritoriu intr-o perioada determinata de timp. Nivelul este cel mai obiectiv aspect din cadrul
fenomenologiei criminalitatii deoarece reprezinta numarul total de infractiuni comise pe un anumit teritoriu,
intr-o perioada de timp raportat la numarul populatiei de pe acest teritoriu. Dinamica reprezinta acele
modificari de ordin cantitativ si calitativ intervenite in structura criminalitatii prin comparatie cu intervalele
de timp si spatiu succesive, reflectind cursul general al criminalitatii si tendintele sale evolutive. Pe
parcursul evolutiei criminologiei au fost elaborate mai multe legi cu privire la dinamica criminalitatii: legea
termica (scoala geografica) sau cea a saturatiei (Ferri)
6. Teorii contemporane de orientare psihologica.
1. Def testele de personalitate
testele de personalitate s-au dezvoltat in paralel cu cele de inteligenta. Ele reprezinta niste probe prin care in
psihologia experimentala se experimenteaza unele aptitudini psihice si fizice ale persoanei. In criminologie
acestea au fost utilizate pt compararea criminalilor cu noncriminalii de catre K. Schnessler si D. Gressey.
Studii similare au fost efectuate de catre sotii Glueck delicventii sunt mai eztravertiti, vivaci, impulsivi,
ostili, suspiciosi. La moment cea mai utilizata metoda este a inventarului multifazic al personalitatii
Minesota IMPM lista de 550 de afirmatii asupra carora persoana trebuie sa se pronunte prin adevarat sau
fals. 80% din cei testati au deviante la scala nr.4 deviantul psihopat.
2.Argum teoria lui E.de Greef
teoria data mai este denumita Teoria psiho-fiziologica. Din cadrul psihanalizei este luata pt cercatarea
psihica a individului doar teoria clinica. Fiecare persoana are functii incompatibile in care se includ
sentimentul de personalitate personala, de justitie si de ordine. Ele sunt legate direct de impulsurile noastre
4

interne care nu pot fi influientate din exterior, dar insasi individul le poate directiona spre un comportament
criminal, spre ex. Prin degradare morala. Structurile afective ale individului sunt formate din 2 categorii de
instincte: 1. de aparare si 2. de simpatie. In primii ani de viata aceste instincte se pot altera si determina
aparitia unui comportament criminal, acesta este denumit proces criminogen si se formeaza din 3 etape.
a) etapa asentiment temperat apare ideea de a savirsi infractiunea. Are loc degradarea individului ca
rezultat al unor esecuri, situatii de injustitie si atunci nu mai doreste sa respecte acele norme si valori
existente in cadrul societatii.
b) asentiment formulat accepta comiterea crimei si recurge la savirsirea unor actiuni de pregatire (alege
terenul de actiuni, cercul complicilor).
c) criza cautarea ocaziei favorabile pt a comite crima
ca rezultat al acetor 3 etape individul devine tolerant ai ideii crimei, el va putea mai usor recurge la un
comportament criminal atunci cind se va gasi intr-o situatie favorabila de mediu.
3.Evaluati th lui D.Abrahamsen si th lui A.Adler
Teoria complexului de inferioritate a lui Alfred Adler se bazeaza pe faptul existentei unui sentiment de
inferioritate a individului care doreste sa depaseasca acesta conditie de existenata a sa. Se realizeaza aceasta
prin relatii de compensare sau supracompensare atit prin actiuni pozitive cit si negative. Prin actiunile sale
individul doreste plasarea lui in centrul atentiei. Teoria date este comparata cu filosofia puterii a lui
Nietzche, doar ca Adler pune accentul pe slabiciunea umana, iar Nietzche analizeaza supermanul puternic.
Individul constient de neajunsurile sale vrea sa le compenseze. Adler mentioneaza ca lipsa de cooperare
poate aparea din cauza sentimentului de frustrare aparut din copilarie apropiindu-se astfel de teoria lui
David Abrahamsen care considera ca cauza principala a comportamentului criminal conditiile familiale.
Astfel un copil poate devini delicvent daca a fost lipsit de atentia necesara si maturizindu-se el incearca sa
atraga atentia asupra sa ca si cazul dorintei de depasire a complexului de inferioritate, acesta poate lua
forma actelor criminale. Uneori comit infractiuni copiii ajunsi la libertate care dimpotriva au fost prea tare
tutelati de catre parintii sai. Adler atribuie la virsta de formare a personalitatii umane primii 4 ani de viata, in
primii 2 ani copii in general nu asculta de parinti, iar catre 4 ani acest comportament la unii dispare la altii
insa ramine pt toata viata.
7. Teorii clasice asupra criminalitatii
1. Relat despre scoala cartografica si geografica
Scoala cartografica sau geografica are ca intemeietori pe A. Quetelet si A-M Guerry. Accentul principal e
pus pe studierea factorilor de mediu si geografici asupra comportamentului criminal. Ei constat raspindirea
criminalitatii pe anumite zone geografice in dependenta de clima, temperatura, latitudine, altitudine. Ei au
constatat legea termica a criminalitatii in conformitate cu care infractiunile contra proprietatii sunt mai
raspindite nord si sezoanele reci ale anului, iar infractiunile de violenta la sud si sezoanele calde. Ei au fost
printre primii care au sesizat influenta migratiei, a densitatii populatiei, a urbanizarii asupra fenomenului
criminalitatii. Quetelet considera ca omul este un produs al mediului fizic si social, iar infractiunea este
pregatita de insusi societate, criminalul fiind doar instrumentul de executare.
2.Comparati teoriile din cadrul curentului psihologic clasic
Teoriile din cadrul curentului psihologic clasic putem mentiona acele care au studiat fenomenul
criminalitatii sub impactul factorilor de ordin psihologic. Prin intermediul acestora putem mentiona ca
crima deriva din anomalii sau anormalitati psihice. Crima e un fenomen patologic, produs de nevroze sau de
isterie, precum si de dezechilibru psiho-patologic sau idiotie. Deci criminalul este nu un nebun, ci un
dezechilibrat, maniac, isteric, nebun moral. In cadrul curentului dat s-au formulat citeva orientari, printre
care: asociationismul si behaviorismul. Fiecare din aceste orientari face o proprie analiza a metodei de
cercetare a comportamentului individului.Asociationismul e raspindit in Europa sec 18-19 si plaseaza la
baza studierii fenomenelor psihice procesul de asociere, astfel fiecare proces psihic este rezultatul unui lant
asociativ care se formeaza in constiinta omului criminal sau normal indiferent de vointa sa prin transmiterea
verbala a ideilor asociative si provocarea pe aceasta cale a unor discutii libere. Prin intermediul acestora se
poate ajunge la descoperirea criminalului, metoda des utilizata in metoda freudiana. Behaviorismul curent
psihologic american sec 20. la baza studierii comportamentului criminal relatia dintre stimul si raspuns. Ei
incearca explicarea mecanismelor si proceselor psihice prin intermediul autoobservarii sau a observarii in
5

interior. Astfel pt a cunoaste comportamentul uman este suficient de a studia relatia dintre stimulul
exterior si raspunsul individului fara a se apela la constiinta.
3. Relatati rolul freudismului si a doctrinei psihanalitice in criminolog
Freudismul reprezinta una dintre cele mai importante orientari psihologice din cadrul curentului clasic, mai
este denumit si doctrina psihanalitica. Freud in cercetarile sale a stabilit ca rolul principal in determinarea
comportamentului uman il are inconstientul care formeaza cel mai larg si puternic sector a mintii umane,
care se deosebeste de preconstient care prin diverse stimuli poate deveni constient. Dupa Freud viata psihica
a oricarui individ cuprinde 3 nivele diferite: Sinele, Eul si Supraeul. Sinele reprezinta gindirea
inconstienta si cuprinde toate instinctele primare un rol princiipal fiind atribuit instinctelor sexuale, la care
se adauga cele distructive si agresive. Comportamentul criminal e o manifestare sau rabufnire a instinctelor
din subconstient, care fie sunt dobindite prin nastere fie apar in primii ani de copilarie. Eul reprezinta
constientul persoanei si se constituie din cunostintele persoanei despre sine, el garanteaza echilibrul
necesar intre instinctele si tendintele profunde ale individului pe de o parte si normele primite prin educatie
pe de alta parte. Supraeul reflecta nivelul de dezvoltare a personalitatii, impactul mediului social si cel
cultural asupra psihicului.
Doctrina psihanalitica intemeiata de catre Freud a pus bazele unor metode eficiente de descoperire a
cauzelor comportamentului criminal si vindecarea unor boli psihice. Incearca descoperirea tendintelor
ascunse, in deosebi cele agresive, parcurgerea lor cu ajutorul medicului prin cenzura eului si supraeului,
anihilarea efectelor negative prin solutionarea unor stari de conflict anterioare.
8.teorii clasice
1. Descr scoala mediului soc si scoala interpsihologica
Scoala mediului social reprezentata de A. Lacassagne si L. Manouvrier sustine ca factor principal in
determinarea criminalitatii il constituie insasi mediul social si anume elementele economice. Astfel dupa
Lacassagne criminalul nu este innascut, ci e un produs al conditiilor proaste de viata economica. Aceste
conditii nesatisfacatoare pt individ ii creaza anumite anomalii psihice. Astfel prezenta unui numar
impunator de factori psihologici indica un om bolnav. Acesta scoala a intocmit calendarul crimelor -asupra criminalitatii influienteaza factorul fizic, mediul climateric si natural. Astfel crimele contra
proprietatii se comit mai des in sezoanele reci si numarul lor scad odata cu cresterea temperaturii.
Manouvriei considera ca din punct de vedere antropologic atit criminalul, cit si omul onest sint identici.
Astfel crima e de natura pur sociologica, iar criminalul un produs social.
Scoala interpsihologica G. Tarde pune la baza proceselor sociale fenomenul imitatiei. In opinia lui Tarde
nu exista un tip criminal innascut, ci unul profesional, crima se invata in cadrul societatii ca si orice alta
profesie, influenta unui comportament asupra altei persoane este ca o exprimare a modei. El a pus bazele
legii imitatiei care presupune o actiune de sus in jos: de la clasele bogate spre cele sarace, de la destepti la
mai putin destepti. Criminalitatea ca un fenomen social are ca cauze principale factori ca : mizeria, incultura,
influenta negativa a mediului inconjurator.
2. Argumentati tezele sociologice ale lui E. Durkheim
Scoala sociologica a lui E. Durkheim se intemeiaza pe conceptul ca crima este fenomen normal necesar
oricarei societati fiind o parte integranta a acesteia. Crima este un act care trebuie pedepsit, iar o societate
fara crima este imposibila. Conceptia sa despre caracterul normal, necesar si util al criminalitatii a fost
criticat, dar in acelasi timp el a largit mult orizontul de cercetare a individului criminal si a crimei ca
fenomen social. A elaborat conceptul anomiei care reprezinta o stare obiectiva a mediului, special
caracterizata printr-o dereglare a normelor sociale datorita unor schimbari bruste crizele economice
ceea ce duce la o neconcordanta intre nevoile individului si mijloacele disponibile pt a le satisface. Cu cit
mai mult are individul, cu atit mai mult isi doreste.
3. Formulati rolul scolii pozitiviste italiene in constituirea criminologiei ca stiinta
insasi constituirea criminologiei ca stiinta s-a datorat parcurgerii mai multor etape succesive fiecare din ele
marcate de contributia reprezentantilor scolii pozitiviste italiene.
I etapa este marcata de activitatea lui Cesare Lombroso care s-a impus prin conceptia sa despre delicventul
innascut, individul este marcat de diferite inferioritati si anomalitati organice cum sunt: stigmatele anatomice
6

(asimetria craniului, ochii mici si fara de expresie), fiziologice (daltonismul, tatuajul natural), de tip
constitutional (masculinitatea, infantelismul) si psihologice (lipsa de mila, cainta cruzime pronuntata,
inteligenta redusa). Individul criminal din punct de vedere antropologic este diferit decit omul normal.
Criminalitatea se poate transmite prin ereditate
II etapa activitatea lui Enrico Ferri a studiat cauzele externe ale criminalitatii, astfel crima este un
fenomen complex de origine biologica, fizica si sociala. Aceasta constitutie are un caracter criminal
denumita nevroza criminala. Criminalitatea se repeta in timp nu haotic , ci respectind o anumita oscilatie
permanenta, dinamica criminalitatii fiind supusa unei legi a saturatiei, astfel criminalitatea nu poate depasi
anumite limite, incit dupa o perioada de suprasaturatie orice fenomen, inclusiv cel al criminalitatii revine la
limite normale.clasifica infractorii in: nebuni, din obisnuinta, innascuti, de pasiune, de ocazie. Datorita
multitudinii de tipuri de infractori Ferri propune instituirea mai multor pedepse, precum si respecatarea
stricta a individualizarii acesteia.
III etapa Raffaele Garofalo atribuie un aspect psihologic specificind ca nu exista criminalul
antropologic deosebit, ci tipuri psihologice dinainte stabilite. El imparte infractorii in hoti, asasini, perversi,
la baza lor se afla anomalia morala care impinge individul spre comiterea unei infractiuni, dar care pt a se
materializa are nevoie de existenta unor factori de mediu favorabili. Dupa el infractiunile pot fi delimitate
in Delicte juridice si naturale. Drept naturale sunt acelea care incalca normele morale si care sunt pedepsite
in toate timpurile si pe intreg globul pamintesc. Cele juridice nu au la baza lipsa de simt moral si se
pedepsesc diferit de la o tara la alta.

9. FENOMENOLOGIA CRIMINALITATII.
1.1.Definiti concepte de criminalitate.
Conceptii de criminalitate: Criminalitatea de epoca (gentilica, sclavagista, feudala, burgheza,
socialista, contemporana). Criminalitatea de gen (criminalit de violenta, crim referitoare la viata
sexuala, crim impotriva patrimoniului) genul infractiunilor. Criminalitatea de grup (crim minorilor,
femeilor, recedivistilor) persoanele. Criminalitatea de spatiu geographic (crim in RM, din lumea
araba, din tarile africane) zona geografica. Conceptul de criminalitate multidimensional.
1.2.Stabiliti problematica factorilor criminogeni
Crima actul unui om care este supus influentei conditiilor sale organice, mediului sau familial,
social, fizic. Infractiunea rezultatul unui concurs de cauze. Dar nici o crima nu e identica cu alta.
Actul criminal expresia a unui ansamblu de fapte criminale care atenteaza la valorile ocrotite de
lege.Cauza efect. Cauzalitatea forma a interactiunii dintre fenomene si procese. Infractiunea e
determ de anumite cauze si conditii. Cauza fenomenul care in mod obiectiv si necesar, precede si
genereaza alt fenomen. Conditie fenomen ajutataor, ce favorizeaza producerea unui alt fenomen.
Cauze pot fi: generale, speciale, partiale, obiective, subiective, principale, secundare, determinante,
declansatoare, ereditare, de dezvoltare. Factor include atit cauza cit si conditia. T.Pop factori:
interni-externi, organici antropologici, fizici sau naturali. Individul si mediul factori esentiali.
J.pinatel:f. geografici, economico, culturali, politici. Gladchi: economici, sociali,demografici. Alta
clasific: deformarea biologica, sociala, psihilogica. I.CIOBANU: f. ereditari, geografici,economici,
demografici,psihologici, socio-culturali,politici.
1.3.Evaluati factorii criminogeni
Factori DEMOGRAFICI: exploziile in rata natalitatii, structura demografica a sexelor, virsta,
migratia, mobilitatea geografica si sociala a populatiei factori criminogeni importanti.
Rata natalitatii perioada cea mai active 18-30 ani (25 apogeu). Structura demografica a sexelor
barbate 90%, femei 10%. Mobilitatea sociala miscarea populatiei pe plan geographic, professional,
social.
Factori POLITICI: razboiul,revolutia, criza politica. Razboiul conventional sau civil. Revolutia
exemplu Rusia 1917. Criza politica economica genereaza si cea politica.
FACTORI GEOGRAFICI mediul fizic: climatul, natura, solul, aerul, lumina, caldura, frigul
umezeala, anotimpurile, conditiile atmosferice influenteaza asupra omului. (Lombroso, Ferri, Guerry,
7

Quetelet). Quetelet- calendarul termic a criminalitatii. Temperatura afecteaza echilibru emotional,

presiunea atmosferica invers proportional: cind scade creste criminalitatea de violenta, umiditatea si
criminalitea violenta variaza invers proportional. Putem spune ca sunt circumstante dar nu factori.
10: SPALAREA BANILOR:
Def notiuni si concepte jur-pen si criminogeni privind spalarea banilor
Cod Penal savirsire actiunilor fie spre atribuirea unui aspect legal sursei si provinientei mijl banesti,
a bunurilor sau veniturilor obtinute illicit in urma savirsirii infractiunilor, fie spre tainuirea, deghizarea
sau denaturarea informatiei priv natura, originea, miscarea, plasarea sau apartenenta acestor mijl
banesti, bunuri sau venituri despre care pers stie ca provin di activit infractional. Termenul de spalare
a banilor apare prin anii 1920, cand personaliti ca Al Capone si Bugsy Moran au deschis spalatorii in
Chicago pentru a-i spala banii murdari, iar bandele stradale cautau sa dea o explicatie legitima
banilor pe care ii obtineau din activiti infractionale.
Splarea banilor este o expresie de origine americana utilizat initial de structurile crimei
organizate pentru a desemna reinvestirea in afaceri ilicite a banilor obtinuti din asemenea
afaceri,utilizand in acest scop circuite financiare nationale i internationale .
Prin termenul spalarea banilor legiuitorul are in vedere legalizarea veniturilor ilegale,folosindu-le
in calitate de sinonime. Desigur, utilizarea acestuia simplifica comunicarea, evitandu-se astfel
explicatiile in plus, cu atat mai mult ca termenul spalarea banilor a capatat amploare in plan
international, fiind inclus chiar si in actele internationale .Pe langa splarea banilor este utilizat
frecvents i termenul bani murdari.
1.2Comparati metode si tehnici de spalare a banilor.
Bani murdari, deoarece detinatorii lor ii investesc in practici ilegale,
precum contrabanda, evaziunea fiscal, coruperea, exportul ilegal de capital si altele .
Totodat, trebuie facut o distincie clar intre banii care sunt murdari datorit modului in care sunt
catigaiti banii care devin murdari prin faptul ca
posesorii banilor curati se sustrag de la plata impozitelor sau de la controalele burselor.
Acseti bani sunt obtinuti prin evaziune fiscal i rezult din activiti comerciale sau financiare legale, dar,
care odata sustrasi de la plata impozitelor ctre stat, dobandesc statutul de venituri ilegal
obinute.Trebuie mentionat ca atat splarea banilor murdari cat si tranzactiile cu bani cenusii
urmeaza, in foarte multe cazuri, caile ce trec prin rile cunoscute drept paradisuri financiare, adic prin
acele locuri unde pot fi efectuate tranzacii imense fara nici o posibilitate de control i supraveghere din
cauza absenei reglementrilor adecvate sau acolo unde reglementrile sunt foarte permisive, facilitand i
incurajand circulaia financiar ilegal.
In opinia lui Petru Ciobanu , obiectivele splrii banilor sunt urmtoarele:
de a legaliza venituri obinute din surse, afaceri ilicite sub form de venituri legitime,
pltind de bunvoie impozit pe acele profituri (prin investiii);
evaziunea fiscal banii se transfer intr-un paradis fiscal in scopul evaziunii fiscale,
banii fiind folosii din acel loc;
de a schimba bancnote cu valoare nominal mic (obinute de ctre gruprile criminale
din comerul stradal de stupefiante) in bancnote cu valoare nominal mare;
de a obine cecuri bancare in schimbul valutei;
de a converti o anumit moned (obinut din traficul de stupefiante) intr-o valut
acceptabil prin schimburi valutare (necesar pentru comiterea altor infraciuni);
de a converti valut binecunoscut intr-una generic, obinut din jefuirea bncilor,
extorcarea de fonduri, rpiri de persoane;
de a converti valuta in obiecte de colecionar sau pur i simplu de a o ascunde (prin
achiziionarea unor piese din aur, argint, platin, lucrri de art, monede);
de a cumpra bunuri, mijloace de transport i depozite in scopul activitilor ilegale
ulterioare (automobile, magazii, depozite).
Una din primele modalit transferarea unei proprieti, se refera la fapte ce se comit, de obicei, de ctre
cel care posed acea proprietate i care dorete s-i ascund sau s mascheze originea ilegal a acesteia.
8

Modalitate a doua cuprinde tainuirea sau deghizarea naturii, originii, amplasrii, dispunerii, deplasrii
sau a apartenenei reale a bunurilor sau a drepturilor relative. Fcand coraportul acesteia cu prima
modalitate, rezult c in calitate de subiect activ apare unul special, de exemplu, angajai ai unor instituii
financiar-bancare, ageni, comerciani etc., care ajut sau favorizeaz pe posesorii veniturilor ilegale in
vederea mascrii sau deghizrii provenienei criminale a acestora.
A treia modalitate const in achizitionarea, detinerea sau utilizarea bunurilor. Fata de
aceast form am avea anumite rezerve, din considerentul c simpla achizitionare sau detinere a unui bun
nu constituie deja o legalizare a originii lui, iar utilizarea bunurilor ar fi similar primei forme sau celei
de-a doua. Mai curand, achizitionarea unui bun ilegal ar fi, conform prescriptiilor iunea primara in
cazul in care cel ce teoriei generale a dreptului penal, complicitate la infrac achiziioneaz bunul de la
subiectul infraciunii primare a promis dinainte favorizarea acestuia.
1.3.Masuri de prevenire si combatere a spalarii banilor
In Marea Britanie, splarea banilor se atribuie la infraciunile grave legate de
comercializarea mijloacelor narcotice, terorismul, furtul, jaful, escrocheria i antajul. De asemenea, in
legislaia acestei ri exist dou texte care reglementeaz aspectele privind fondurile rezultate din activitile
criminale. Un prim text este cuprins in seciunea 24 a Actului pentru sancionarea traficului de
droguri adoptat in 1986, in care se stipuleaz faptul c orice persoan care acord asisten unui ter, pentru
ca acesta s poat profita de fonduri, tiind sau suspectand c ele pot proveni dintr-un trafic de stupefiante,
este pasibil de o pedeaps care poate ajunge pan la 14 ani de inchisoare. Al doilea text este cuprins in
Actul de prevenire a terorismului adoptat in anul 1989 care sancioneaz orice persoan ce acord
asisten pentru obinerea sau disimularea fondurilor provenite dintr-o activitate de tip terorist. Legea
britanic cere tuturor bncilor i instituiilor de credit, societilor de asigurare i celorlalte companii angajate
in activiti de investiii s stabileasc responsabiliti clare pentru a asigura respectarea procedurilor de
identificare a infractorilor care intenioneaz s foloseasc aceste instituii pentru splarea fondurilor ilicite.
Legea Republicii Moldova nr.l71-XIII din 06.07.94 cu privire la secretul comercial;
Legea Republicii Moldova nr. 550-XIII din 21.07.95 cu privire la instituiile financiare;
Hotrarea Bncii Naionale a Republicii Moldova nr.94 din 25.04.2002 privind
Recomandrile referitor la elaborarea de ctre bncile din Republica Moldova a programelor privind
prevenirea i combaterea splrii banilor.
In majoritatea statelor splarea banilor constituie infraciune. Plus la aceasta, in multe state exist legi
concrete (speciale) care expres reglementeaz aspectele problemei date i care constituie un fundament
al msurilor legale in lupta cu splarea banilor.
Astfel, in SUA legislaia actual privind combaterea splrii banilor, exist la nivelul
intregii federaii i la nivelul fiecrui stat membru al federaiei. La baza legislaiei federale se afl Legea cu
privire la secretul bancar din 1970 i Legea despre controlul asupra splrii banilor din 1986. In ceea ce
privete dreptul penal material splarea banilor este prevzut ca infraciune in art.1956 al culegerii de legi.
Art. 174 Cod penal al Federaie Ruse prevede rspundere penal pentru legalizarea
(splarea) mijloacelor bneti sau a altor valori dobandite pe cale criminal de alte persoane. De asemenea,
prin Legea special din 13 iulie 2000 Cu privire la contracararea legalizrii (splrii) veniturilor dobandite
pe cale criminal este definit acest fenomen i sunt stabilite principiile fundamentele de prevenire
11: TEORII DE ORIENTARE BIO-ANTROPOLOGICA.
Teoria inadaptarii sociale
Teoria inadaptarii sociale. Olof Kinberg Basic problems of criminology. Infractiunea un produs
natural al unor trasaturi biologice individuale, anormale. Inadaptarea declanseaza comportamentul
criminal. Predispozitiile biologice ori psihice plus interactiunea unor factori sociali si individuali.
Modalitati de dezadaptare: dezad fizica, psihica, psihologica. Plus factori sociali:saracia,
alcoolllismul,stupefiante. Profilaxie: medico-higienica 6i morala.
Comparati teor constitutiei predispozant delinvential si cea a constit delincvente
Teor constitutiei predispozant delinvential sic ea a comstit delincvente au multe puncte asemanatoare.
Ambele recunosc ca la baza coiterii crimei se afla constitutie anatomica a omului. Dar din denumire
putem deduce ca au unele diferente. Kretschmer spune ca ezista o corelatie intre structura corpului
uman si trasaturile sale fizice cu caracterul omului. Ca elemente principale el distinge constitutia,
caracterul, temperamentul. El stabile6te urm tipuri constitutionale:picnic, astenic, atletic, displastic.
9

Insa Benigno di Tullio considera ca constitutia cuprinde elemente ereditare plus elemente dobindite pe
parcursul vietii, in spec incopilarie. Dar aceste elemente nu conduc automat la savirsirea crimei cind
doar favorizeaza. Tullio nu e de accord cu existenta criminalului innascut, pe cind Kretschmer si
Sheldon sunt continuitorii lombrosianismului. Di Tullio spune despre prag sau limita specifica pt
individ predispus biologic la comiterea infract. Di Tullio e mai aproape de teoria inadaptarii sociale.
Dupa radiografiile a infractorilor el a stability ca multi din eu prezentau lezuni ale cutiei craniene. Insa
Sheldon si Kretschmer se bazau mai mult pe constitutia predispozanta din nastere.
Importanata criminologiei clinice
Tr de mentionat ca la VII Congres de Criminologie 1973, Belgrad, criminologia clinica a fost
considerate ca reprezentind una din tendintele fundamentale ale criminologiei contemporane.
Reprezentant principal J.Pinatel. Este raspindita in FR, Port, Spain, Germ, Latin America. Conceptul
de baza e notiune de stare de pericol, adica periculozitatea potentiala a individului. Fata de individ
tr aplicata internarea in instit psihiatrica. Pinatel spune despr: diagnostic, prognostic, si tratament
eventual. Infractor e bolnav.Principala sursa criminalitatii e patologie. Insa pinatel accepta si sursa
sociala a criminalit clinice. Crimin clinica utilizeaza investigatii de ordin medical, psihiatric,
psihologic. Sunt inventate metode de tratament ca: extragerea chirurgicala a zonelor agresive din
craniu, utilize tranchilizantelor si antidepresantelor, castrarea, practicarea psihioanalizei,
narcodiagnosticul. Crimin clinica a contribuit la procesul de reabilitare a condamnatilor.
12: INSTITUTII SI STRATEGII ACTUALE DE LUPTA IMPOTRIVA CRIMINALITATII:
Def institutiile nationale si internationale de lupta impotriva criminalitatii
Nationale MAI, CCCEC. Instit Internationale: ONU cu sarcina prioritara prevenirea criminalit si
tratamentul delincventilor. Prin cadrul ECOSOC sectie administrative Serviciul prevenirii crimei si a
justititiei penale, Divizia pt justitia penala si prevenirea criminalit. 1992 e formata Comisia NU pt
prevenirea criminalit si just penala 40 de state membere ONU. Institute regionale: Instit NU din ASIA
UNAFEI, Insti latino American al NU ILANUD, Instit Helsinki al NU - HEUNI, ROMA, Africa UNAFRI. Consiliul Europei Pactul de prevenire a crimei organizate 1998. Europol Interpol.
Comitetul European pt Probleme Criminale. ONG.
Clasif directiile principale de organizare a luptei contra criminalitatii
Directiile principale ale ONU: 1)respect dr omului 6i libert fundam di Declar Univers a DROmului
1948; 2)prevenirea crimei 6i imbunatatirea activitatii tuturor organelor care asigura realiz politicilor
penale; 3) situarea prevenii criminalit in centrul politicii enale a statelor,4) respect dr omului in timpul
execut pedepsei (Ansamblu de reguli minime pt tratamentul detinutiloR);5)acordarea deajutor ethnic
tarilor in curs de dezvoltare; 6) crearea mecanismelor nationale de implicare cit mai larga a populatiei
in lupta impotriva criminalit; 7) crminalit juvenila si just penala pt minori directie prioritara;
8)protectia victimelor; 9) introducerea unor reguli de conduita a reprezentantilor organelor de drept;
10) studierea unei strinse legaturi intre prevenirea crimei si infaptuirea justitiei in contextual
globalizarii; 11) imbinarea masurilor privative cu cele neprivative de libertate .
Rolul organelor neguvernamentale in lupta impotriva criminalitatii
Pe linga ONU: -Amnesty International,-Asociatia Internationala a Juristilor Democrati; -Asociatia I de
DR Penal; -Uniunea I a Magistratilor; -Comisia I a Juristilor; -Fundatia I penala si Penitenciara;
-Federatia I a Functionarilor Superiori de Politie; -Societatea I de Criminology (SIC). Elaborarea unor
programe commune in lupta import criminalit, prevenirea si combaterea crimelor; stabilirea
strategiilor in solutionarea acestor probleme in noua ordine economica mondiala. Pedeapasa cu
inchisoare ultima masura aplicata infractorilor.Asistenta tehnica in vedrea promovarii reformei
judiciare. In RM Amnesty International,Transparency International, La Strada, Soros Moldova.
13.Teorii contemporane de orientare sociologica
1.1.Def th ecologica (Chicago)
A aparut in anii 20-30 se XX reprezentat de autori americani, scoala data sustine ca anumite zone
orasanesti constituie factori hotaritori ai criminalit. Clifford Shaw procentul criminalit e mai mare in
zonele sarace a orasului. Autorii au intocmit harti, calculau rata delincventei in anumite zone.
10

Reprezentantii acestei scoli au formulat conceptual de zona criminogena specifica (saracie). Au atras
atentia asupra nivelului de viata, educatie etc.
1.2.Comparati th asociatiilor differentiate cu th conflictului de culturi.
Th asociatiilor differentiate mai este numita invatata, deoarece adeptii ei (Sitherland) sustin ca
comportam criminal nu e inascut ci e invatat prin imitatie, prin comunicare. Th conflictului de culturi
mai numita si dobindita (diferenta intre norme, valori in diferite grupuri sociale pe care individual
trebuie sa le accepte). Th asoc different se bazeaza pe idea invatarii in acdrul unui grup restrins de pers
in care ei au comportam asemanatoare si daca unul zice ca legea nu trebu respectata atunci toti nu o
respecta si invata comportamentul incorrect de la ceilalti. Th confluctului de culturi se bazeaza pe idea
ca comportamentul criminal nu se invata ci apare in rezultatul diferentierii de valori, norme din diferite
grupuri sociale (migratie) ce pentru unii e correct pentru altii nu e. Si apare lupta intre diferite valori.
Protestul claselor sociale joase impotriva celor inalte.
Pe de alta parte aceste 2 th nu se deosebesc tare, pt ca ambele ocolesc existenta unei legaturi intre
comportam criminal si problemele sociale existente.
1.3.Rolul teoriilor sociologice contemporane asupra criminalitatii.
Au introdus noi metode de combatere si prevenire a criminalitatii, si au atras atentia asupra unor
probleme importante.
De ex. Th ecologica a atras atentia asupra problemelor legate de nivelul de viata, educatie, securitate.
Teoriile asociatiilor differentiate cu th conflictului de culture au atras atentia asupra procesului de
educatie, migratie, armonie in societate. Th apararii sociale a trezit interes pt modificarea si
imbunatatirea intregului system de pedepse si de combatere a criminalitatii nu prin pedepsire ci prin
resocializare.
14.Personalitatea infractorului
1.1.Defin personalitatea infract minor.
Delincventa juvenila devierile de la norma sociala si penala savirsita de minori pina la 18 ani.
Ansamblul trasaturilor individuale, bio-psiho-socio-culturale precum si totalitatea calitatilor sociale ale
omului care in corelatie cu alte conditii interpersonale determina comiterea unei fapte prevazute de
legea penala. Pers la momentul comiterii infractiunii san u aiba virsta pentru care sa fie atras la
raspundere penala 16 ani, in unele cazuri 14.
1.2.trasaturile, factorii cresterii criminalitatii minorilor.
diferenta intre oferta de produse alimenatre , imbracaminte, servicii si posibilitatile reduse de
cumparare criza economica imposibilitatea incadrarii in cimpul de munca pt a avea venit sufficient
scolarizarea redusa accesul usor la alcool si stuperfiante nivelul scazut al activitatii organelor de
combatere cu criminalit minorilor
influenta negativa asupra formarii personalit minor mass-media, scene sadice, porno, crime
neatentie din partea parintilor
1.3.Masuri de prevenire si combatere a criminalit minorilor.
Dezv serviciilor sociale de sprijinire a familiilor cu multi copii sau cu situatie grea
Perfectionarea legislatiei in domen protectiei sociale
Sanctionarea parintilor vinovati de educatie rea
Depistarea si identificarea copiilor din strazi
atentie din partea parintilor
11

educatie corecta (in familie si la scoala)

sanatate protejata
de atras atentia cu cine el comunica cine-s prietenii
cu ce se ocupa in timpul liber
de indepartat de ocupatii periculoase si negative si pers care pot influenta negativ
comunicare!
15.Personalitatea infractorului
1.1.orientarea antisociala a personalit infractor
In dependenta de gardul de intensitate are 2 conceptii:
capacitatea individului de a raspunde adecvat la sistemul de norma si valori promovat de societate
(inadaptare) persoana nu accepta sistemul de norme existent ci insuseste valori proprii opuse celor
normale (nu e inadaptare adaptare dar la norme ilegale)
Gradul de intensitate a orientarii antisociale a personalit infractorului ne vorb despre pericolul
potential social pe care il prezinta. Orientarea sociala e determinata de atitudinea individului fata de
valorile sociale existente. Formarea orientarii antisociale se supune acelorasi coordonate (familie,
oameni, munca etc). orientarea antisoc e un process indelungat, nu prompt.
1.2.trasaturile morfologice, psihice si sociale ale diferentierii infractorilor
Personalit infractor e marcata de anumite coordinate de natura biologica, psihologica si sociala care
determina comportamentul lui. De natura biologica (morfologica):
Virsta trasatura individuala care indica nivelul de dezv bio-psiho-soc.
copilaria
adolescenta
tineretea
per adulta
batrinetea
Sexul ansamblul trasaturilor morfologice si sociale prin care indivizii se impart in barb si femei.
Intre ei exista diferenta de caracteristici fiziologice si unele psihologice.
De natura psihologice:
Temperament capacitatea pers si felul de a raspunde la anumiti factori exteriori si interiori (nervi,
autocontrol). Cf lui pers se impart in holeric, sangvinic, flegmatic, melancholic.
Aptitudini insusiri ale individului care conditioneaza reusita acestuia. (activitati fizice, intelectuale).
Depinde de factori ereditari, conditii de mediu, invatare
Caracterul individualizarea socio-morala a pers. Totalitatea insusirilor psihice si morale ale
individului manifestate in actiunile si comportamentul sau, in atitudinea fata de sine, fata de altii, de
societate, si de valori.
De asemenea infractorii pot fi diferentiati in dependenta de categoria de infractiuni (violatori, asasini,
hoti etc.). In dependenta de inclinare (potentiali, ocazionali, profesionali, etc.) S.A. criterii.
1.3.personalitatea infractorului recidivist si profesionist
Recidivist pericol sporit (reeducarea, inchisoarea nu e eficienta). In sens juridico-penal recidiva =
comiterea cu intentie a uneia sau mai multe infractiuni de o pers cu antecedente penale pt o infractiune
savirsita cu intentie. In sens criminologic recidivistii = pers anterior condamnate, si pers pt care nu
le-a fost aplicata pedeapsa penala. La recidivisti cele mai des comise infractiuni sunt contra
proprietatii. De asemenea recidivistii sunt speciali si generali.
Criminalitatea profesionala activitate permanenta a participantilor ce constituie principala sursa de
venita infractorilor si necesita o specializare a cunostintelor. De multe ori recidivistii si profesionistii
sunt acelasi tip de infractori. Toti infractorii profesionisti devin recidivisti speciali si invers.
12

Profesionistii sunt experti in domeniu in care activeaza, si e mai greu de depistat. Dar de multe ori si
recidivistii comit aceleasi infractiuni.
Cu toate ca pot fi si recidivisti care comit diferite infractiuni, dar rar.
16.Criminalitatea in R.Moldova
1.1.Cauzele criminalitatii in RM
In anii 60 reforma taraneasca care a rezolvat probleme in defavoarea taranilor
1917-1919 distrugerea tarii, criza economica, razb civil ca rezultat a fost creat mediu favorabil pt
activizarea lumii criminale
destramarea sistemului legislative
azi starea criminalitatii depinde de starea statalitatii, nivelul organizarii si ordinii sociale in stat
perioada postsovietica instabilitatea politica, economica, criza nationala care se simte si azi
autoritatile statului nu sunt sufficient organizate, dotate sin u colaboreaza nerespect fata de lege si de
ordine sociala = anarhie, violenta
cresterea somajului, degradarea nivelului de trai
creste crima organizata, infractiuni contra patrimoniului, evaziuni fiscale etc.
1.2.Impactul criminalitatii organizate si a coruptiei in RM
Criminalitatea organizata si coruptia a fost si sunt determinate in primul rind de factorii politici si
economici care le creaza conditii favorabile de dezvoltare. (destramarea URSS, economia de piata).
Aceste 2 fenomele sunt interconditionate si favorizate reciproc (crima organizata e protejata prin
coruptie). Crima organizata in RM e prezentata de circa 300 grupari criminale condusi de asa-numitii
hoti in lege care practica traficul de droguri, de armament, persoane, si pune in pericol intreaga tara,
care in multe cazuri e si protejata de autoritati statale. O afacere profitabila si larg desfasurata a
grupurilor criminale este traficul de droguri, care are foarte multe consecinte negative. L afel si traficul
de auto, de pers, de prostitutie, de valuta falsa, de plasare in cimpul muncii peste hotare illegal etc. De
asemenea criminalitatea organizata a fost favorizata de destructurarea sociala, de lichidarea
autoritatilor competente sa lupte cu ea, insuficienta prevederilor legislative in domeniu etc. Insa daca
creste criminalitatea organizata creste si nivelul coruptiei si criminalitatea gulerelor albe. Ele se
completeaza, si atita timp cit nu va fi diminuata coruptia va evalua si crima organizata.
1.3.Masuri de prevenire si combatere a criminalit in RM
armonizarea legislatiei penale la nivel regional si elaborarea unor politici preventive si combatere a
acestui fenomen la nivel international.
masuri care sa blocheze spalarea banilor din actiuni ilicite
De implementat Conventia Viena impotriva traficului de droguri caracter penal pt actvit de spalarea
a banilor din trafic de droguri
evaluarea, studierea procedeelor concrete de aparare sociala contra criminalitatii
interventie preventive-educativa
perfectionarea sistemului de sanctiuni penale etc.

17.Personalitatea infractorului
1.Descrieti trasaturile individuale ale infractorului
Trasaturile individuale ale infractorulu s/t virsta si sexul.
Virsta infract- trasatura individuala a personalitatii care ne indica nivelul de dezvoltare bio-psihosociala a acestuia.( gradul de dezvoltare a aptitudinilor fizice, nivelul dezvoltarii psihice, nivelul
dezvoltarii sociale)
13

Avem 5 categorii de virsta:

1.Copilaria 0-12
2.Adolescenta 12-22
3.Tineretea 22-35
4.Virsta adulta 35-60/65
5.Batrinetea 60/65 si mai mult
Sub raport numeric si topologic curba criminalitatii este:
ascendenta in per. copilariei si adolescentii, fiind savirsite infractiuni contra persoanei bazate pe
aplicarea fortei fizice, nesabuinta si violenta.
stationara in per tineretii si adulta , ponderea fiind detinuta de criminalitatea profesionala sic ea
organizata.
descendenta in per batrineti, ponderea o detin recidivarea unor fapte comise in perioada adulta precum
si infr de parasitism social.
In criminologie, drept penal si statistica judiciara nu exista o clasificare unica dupa virsta,
criminologul Ungureanu considera ca ar tre ca fiecare tara grupele de virsta avute in vedere in
criminologie sa fie identice cu cele din D penal si statistica judiciara p/u a putea servi mai bine
cercetarilor criminologice.
alta trasat individuala Sexul infractor ansamblul trasaturilor morfologice si sociale prin care indivizii
umani se impart in femei si barbati.
Diferenta intre caracterele anatomice fiziologice si psihologice ale sexelor precum si intre conditiile
sociale, morale si economice ale acestora e/e relevanta p/u crimunalitate.
Savantul Pop considera ca deosebirile dintre barbat si femeie s/t multiple si tot el afirma ca nu exista o
deosebire vadita intre caractere, insusiri si altele. Unele caractere si insusiri sunt superioare la barbate
iar altele la femei.Femeia este atit inferioara cit si superioara barbatului.
La femeie prevaleaza capacitatile insusirile calitatile sufletesti iar la barbate cele intelectuale.la femeie
predomina sentimental iar la barbat ratiunea. Femeia este mai sensibila, impresionabila, sentimentala,
mai capricioasa decit barbatul. Barbatul este volitiv femeia afectiva.
La diferentele anatomice , psihologice, fiziologice dintre sexe se mai adauga si tratamentul de secole
ale diferentelor dinre sexe,.Omul secolelor trecute vedea in femeie un spirit rau, un fel de zeita a
raului.Foarte putini ginditori, scriitori, filosofi au apreciat femeia.
In sustinerea principiului egalitati dintre sexe s-a ridicat Finot, devotat partisan al femenismului, care
sustinea ca femeia nu este inferioara barbatului>Daca intr-un domeniu femeia nu este superioara , ea il
depaseste pe barbat in domeniul vecin.
Datorita acestor deosebiri criminalitatea in rindurile femeilor prezinta o pondere mai redusa raportata
la cea masculine.cauzele inferioritatii criminalitatii feminine sunt constitutia fizica mai slaba, firea
timida si impresionabila spiritual altruist al femeii ca friu impotriva criminalitatii.
2.Argumentati caracterul, scopul si functia si influenta pedepsei asupra personalitatii infract.
Pedeapsa e/e o modalitate de dezaprobare a samovolniciei individului si care se manifesta prin
aplicarea legii si a masurilor de constringere a persoanelor vinovate de savirsirea unei fapte interzise
de legea penala. si care are drept scop apararea societatii de atentate infractionale, prevenire de noi
infractiuni,restabilirea ordinii de drept si a echitatii in societate.
Pedeapsa este principalul mijloc de realizare a scopului legii penale, de aceea scopul pedepsei coincide
cu scopul legii penale. Legea penala apara impotriva infr-lor, persoana , d-le si libertle acesteia,
proprietatea ,mediul inconjurator, suveranitatea, independenta si integritatea teritoriala a RM, pacea si
securiatea precum si ordinea de drept.Legea penala are de asemenea drept scop prevenirea savirsirii de
noi infractiuni..
Functiile pedepsei penale:
1.constringere
2.corectare
3.reeducare
4.restabilire a echitatii sociale
5.prevenire generala
14

6.prevenire specila
Funcia de restabilire a echitii sociale mbrac haina unui ru cu care se rspunde rului produs prin
svrirea infraciunii. Rul, suferina ge care o implic pedeapsa, decurg din lipsurile i restriciile,
constringerile prevzute de lege.
Funcia de prevenie general are un scop mediat,jndeprtat, atenionnd toi cetenii despre
posibilitatea pedepsei penale in cazul cnd ar fi tentai s comit infraciuni. Este o dispoziie de
prentmpinare, ce implic teama sau frica de pedeaps, ultima avnd un rol preventiv general
antiinfracional.
In sfrit, funcia de prevenie special ca scop al pedepsei este definit prin faptul c_pedeapsa are un
scop imediat, de a preveni svrirea de noi infraciuni din partea condamnailor, adic a persoanelor
care deja au svrit infraciuni. Prevenia special se realizeaz prin funcia de corectare i reeducare,
care depinde de personalitatea infractorului, categoria pedepsei aplicate, durata sau cuantumul ei
concret, precum i de modul de executare a acesteia
Sistemul pedepselor in legea penala se elaboreaza luindu-se in consideratie nivelul de dezvoltare
social, economic,politic si cultural a societatii intr-o per istorica concreta.
3.Elaborati clasificari si tipologii ale infractorului.
Tipologia si clasificarea infractorilor reprezinta una dintre cele mai actuale probleme criminologice.
Importanta:
1.P/u analiza mai profunda a personalitatii infrac
2.P/u cerectarea cauzelor active criminale
3.P-u prevederea probabilitatii active criminale
4.P-u elab masurilor de prevenire si combatere.
Tipologia infr poarta un character relative, deoarece unii si aceeasi indici pot caracteriza mai multe
grupe sau tipuri de indivizi.una si aceeasi persoana poate apartine diferitor grupe de infractori, astfel
delimitare fiind foarte aprox.
Dupa scop:
1.clasif jur-pen are menirea sa contribuie la individualizarea raspunderei si pedepsei penale
2.penetenciara-contribuie la organizarea eficienta a executarii pedepsei si corectarea persoanei
3.criminologica-contribuie la reflectarea cauzelor comportamentului individual la elaborarea si
realizarea eficienta a profilaxiei acesteia.
Lombroso clasific criminalii n:m
criminali nscui;
nebuni moralicriminali epileptici (epileptoizi);
criminali pasionali;- sunt de un temperament sanguin, de o sensibilitate exagerat, comitnd crime mai
ales n tineree; mnia, onoarea lezat sunt cele mai frecvente mobile ale crimelor lor; comit crima nu cu
premeditate, ci pe fa i n accesul pasiunii.
"criminali nebuni (la aceasta categorie se mai axeaz criminal alcoolici, criminalii isterici i criminalii
seminebuni sau matoizi);
criminali de ocazie- la determinarea crimei sunt influenai de ocazie, ntmplare, ce dezvolt
tendinele criminale.
criminali de obicei-se recruteaz din indivizi, care comit n copilrie primul delict, aproape n
exclusivitate contra proprietii i pe care nchisoarea i corupe moral i fizic, producndu-le obiceiul
cronic de a repeta crima; la formarea criminalilor de obicei contribuie i societatea.
Pe aceeai linie de cercetare, n istoria criminologiei e clasificarea lui R.Garofalo care a ntrodus
criteriul anomaliei morale. In viziunea autorului exist, ca i la Ferri, cinci categorii de criminali
adevrai", adic cei care comit delicte naturale:
criminali asasini sau tipici (definii ca nite montri n ordin moral, avnd caractere comune cu
15

slbaticii, lipsii de instinctul bunvoinei sau milei);

criminali violeni:
criminali improbi;
criminali cinici;
criminali convenionali sau revoltaii" (crimele acestora constau n nesupunerea fa de lege).
La rndul su, A. Lacasagne distinge:
criminali de sentiment sau de instinct (sunt incorigibili, fiind
determinai la crim de tendinele ereditare, obinuin sau viciu);
criminali de aciune sau de ocazie (numii i pasionali);
criminali de gndire sau frontali (printre acetia se nscriu i
criminalii alienai).
Dupa tendinta de repetare criminologia distinge:
1.recidivisti
2.nerecidivisti
18.Traficul de fiine umane
1.descrieti not jur-pen si criminologica a traficului de fiinte umane
2.Etapele traficului de fiinte umane
Etapele TFU sunt:
recrutarea - adic selectarea i racolarea persoanelor n vederea deplasrii lor ctre punctul de
destinaie, n care se prezum c acestea vor fi exploatate sexual sau prin munc ori servicii forate,
sau exploatate n sclavie sau n condiii similare sclaviei, ori vor fi folosite n conflicte armate sau n
activiti criminale, ori le vor fi prelevate organele sau esuturile pentru transplantare. Selectarea poate
fi efectuat de una din cele trei categorii de recrutori: brbai, avnd vrsta cuprins ntre 20 i 30 de
ani (pn la 70% dintre recrutori); femei, cu vrsta ntre 18-35 de ani, i familii.
De obicei, recrutorii au ocupaii ce presupun relaii cu publicul (vnztori, taximetriti, angajai ai
firmelor de turism etc). Cele mai des utilizate metode de recrutare sunt ofertele false despre locurile de
munc n strintate (chelneri, dansatoare, baby-sitter, menajer etc),.
transportarea - presupune deplasarea persoanelor traficate peste frontiera de stat a R. Moldova sau n
interiorul rii, n vederea folosirii lor n scopurile prevzute de TFU. Transmiterea se desfoar pe
anumite rute, din ara de origine spre ara de destinaie. Trecerea frontierelor se face cu ajutorul
recrutorilor sau al cluzelor i poate fi: legal (de exemplu, sub pretextul unor excursii sau al
participrii la competiii, ntruniri etc.) i ilegal (n cazul persoanelor minore sau fr paaport etc);
printre rile de destinaie cel mai des figureaz Macedonia, fosta Iugoslavia, (Serbia, Muntenegru
Bosnia i Heregovina), Albania, Italia, Grecia, Turcia, Cipru .a. Modalitile de traversare a
frontierelor sunt urmtoarele:
cu paapoarte i vize legale;
cu paapoarte i vize false;
cu mituirea serviciilor de frontier;
cu evitarea serviciilor de frontier.
transferul - adic transmiterea persoanelor traficate de la un traficant la altul, prin vnzare-cumprare,
donaie, schimb, dare n chirie etc, pentru ca victima s fie folosit n scopurile prevzute deart. 165
CP al RM;
adpostirea - const n ascunderea victimelor traficului ntr-un loc ferit, ascuns, pentru a nu fi gsite de
persoanele care ar putea alerta autoritile despre infraciunea de TFU, precum i pentru folosirea
victimei n scopurile menionate mai sus;
primirea - nseamn intrarea n posesie asupra bunului", adic asupra victimei; la fel, primirea
nseamn i angajarea victimei n activitatea care i-ar permite criminalului de a o folosi n scopurile
TFU
16

3.Elaborati programe de prevenire a TFU

Traficul de Fiine Umane reprezint o problem major pentru R. Moldova i n soluionarea acesteia
trebuie ntreprinse un ir de msuri concrete: juridice, politice, social-economice, informa-ionale i de
parteneriat.
In cele ce urmeaz expun unele viziuni, pe diferite planuri, asupra msurilor de profilaxie a TFU n R.
Moldova:
Pe plan juridic:
1.reducerea pragului minim de pedeaps pentru TFU n cazurile n care traficanii vor colabora activ cu
organul de urmrire penal, vor nltura consecinele infraciunii, vor furniza importante informaii ce
ar permite lichidarea unor reele de trafic etc;
2.consider important s se recunoasc marea contribuie pe care o pot avea victimele TFU la
dezvoltarea i implementarea msurilor anti-trafic;
se impune controlul riguros al activitii liceniate i neliceniate, care pot produce TFU - ageniile de
turism, de angajare la lucru peste hotare, agenii matrimoniale i de escort etc;
4.introducerea n legislaie, ca circumstane agravante, TFU svrit cu complicitatea funcionarilor
publici sau, cu att mai mult, cu implicarea direct a acestora n traficul de copii;
5. protecia, din punct de vedere juridic i nedivulgarea n public a identitii victimelor, precum i
respectarea i protejarea vieii lor private;
6.pentru victimele care doresc s figureze ca martori sau s participe la procese trebuie s existe
diferite forme de protecie;
7.trebuie de garantat prin lege obligaia statului de a acorda protecie fizic victimei, indiferent de
implicarea acesteia n cadrul urmririi penale i acceptarea colaborrii;
8..n toate cazurile, orice activitate juridic trebuie s nceap cu garantarea anonimatului victimei,
protecia identitii sale i a confidenialitii cazului, iar numrul persoanelor ce intr n contact cu
victima sau cunosc anumite date, detalii din dosar etc, trebuie limitat pe ct este posibil;
9.necesar este angajarea femeilor n poliia specializat n lupta mpotriva TFU, suficient de multe i
dispersate prin toate zonele rii;
10.trebuie elaborate msuri orientate spre depistare gruprilor criminale care practic acest gen
infracional, precum i mrirea riscurilor pentru aceast categorie de traficani;
11.este necesar de introdus specializri n cadrul instituiilor superioare de nvmnt (la toate facultile
de drept, sociologie i psihologie, asisten social . a.) cu privire la TFU; n caz contrar va exista
pericolul c organele de drept vor rmne ntotdeauna n urma tacticilor folosite de traficani; n plus,
aceste specializri ar permite viitorilor colaboratori s neleag starea psihosocial a victimei, metodele
specifice de interogare i alte particulariti ale TFU.
Plan politic:
funcionarii de stat, nsrcinai cu combaterea TFU trebuie s fie suficient de competeni pentru a
identifica o potenial victim;
2.statul trebuie s acorde mijloacele necesare pentru a asigura activitatea organelor competente; de la
Comitetul Naional pentru Combaterea TFU pn la comisiile teritoriale;
3.statul trebuie s exclud taxele pe care le percepe MAE de la victimele traficului pentru a le elibera
documente temporare de cltorie pentru repatrierea lor;
autoritile competente, n frunte cu Comitetul Naional pentru Combaterea TFU, trebuie s
ntocmeasc instruciuni
5.statul trebuie s asigure prezena unui numr suficient de mare de femei printre colaboratorii
implicai n prevenirea i combaterea TFU, inclusiv n toate raioanele republicii;
6.planul naional de aciuni pentru combaterea TFU este nc prea puin finanat din partea statului, iat
de ce n prezent doar ONG-urile finanate de donatori independeni ntreprind eforturi pentru a
rspunde necesitilor;
7.guvernul RM trebuie s-i asume un ir de angajamente prin care ar oferi protecie i asisten pentru
garantarea accesului victimelor TFU la un azil, ngrijire medical i specializat etc.;
Plan socio-economic:
17

imbunatatirea conditiilor de viata si trai.

2.este prioritar de a mbunti moralitatea, n special a agenilor economici care se ocup cu
comercializarea lucrrilor tipografice i materialelor vizuale; n acest sens, se cer modificri serioase
ale Regulamentului Ageniei de Stat pentru Protecia Moralitii;
3.MAI n cooperare cu direciile colilor trebuie s asigure msuri n vederea desfurrii muncii
educative n rndurile potenialelor victime, n special printre minorii cu vrste cuprinse ntre 14-16
ani;
4.guvernul R. Moldova trebuie s manifeste un interes sporit pentru negocierea cu oficialitile unor
state strine a problemelor privind elaborarea unui cadru juridic ce ar reglementa modalitile de
plasare a cetenilor R. Moldova n cmpul muncii;
5.statul e dator s asigure un salariu echitabil funcionarilor antrenai n prevenirea i combaterea TFU,
pentru ca acetia s nu se lase ademenii de ateniile" oferite de structurile criminale;
6.guvernul R. Moldova trebuie s introduc un ir de restricii n vederea obinerii licenei pentru firmele
de plasare n cmpul muncii peste hotare, pentru ageniile de turism i cele matrimoniale;
7.statul trebuie s interzic publicarea anunurilor publicitare ale ageniilor i firmelor ce nu dein
licena corespunztoare;
8.statul nu poate s intervin n activitatea agenilor economici, n special n cazul productorilor;
acetia trebuie s aib acces liber la pieele internaionale de mrfuri, servicii, tehnologii i informaii;
Plan informational:
1.mass-media joac un rol primordial n informarea societii despre traficul de fiine umane;
2.statul, prin intermediul publicaiilor sale oficiale, trebuie s publice trimestrial i anual informaii
statistice despre trafic; aceste informaii iniial urmeaz a fi valorificate la nivelul structurilor abilitate
(MAI, MAE, Procuratur, MJ etc), apoi centralizate i publicate;
3.difuzarea spoturilor publicitare anti-trafic pe toate canalele TV i radio, cu indicarea numerelor tel.
de ncredere;
4.guvernul RM, prin toate structurile sale, trebuie s efectueze cercetri i sondaje sociologice, care
ulterior vor servi pentru informarea i instruirea populaiei;
statul, n mod centralizat, trebuie s difuzeze culegeri
statistice, brouri, pliante, materiale video etc, promovnd o
6.statul e dator s pun la dispoziia fiecrui cetean care pleac peste hotarele rii, date despre
adresele misiunilor diplomatice ale RM n strintate, precum i alte informaii utile;
7.statul trebuie s-i informeze cetenii despre pieele de munc din alte ri, precum i despre
posibilitile legale de emigrare;
19.Metodologia cerectarilor criminologice
1.Not de metoda si tehnica de investigare criminologica.
Metoda este o creatie a mintii umane care se diversifica intr-o multime de metode particulare fiecare
dintre acestea ind nastere la tehnici diferite de cercetare.
Tehnica-reprezinta procedura , felul practic in care se utilizeaza o metoda sau alta de cercetare.
Zis altfel, tehnica este o metoda in actiune
2.Determinati metodologia cercetarilor criminologice.
Metodologia criminologica-parte din criminolagie care se ocupa cu studiul metodelor si tehnicilor de
investigare a fenom infractional , urmarind integrarea acestora intr-un sistem logic, care sa permita
indeplinirea scopurilor acestei stiinte.
Criminologia utilizeaz n abordarea obiectului su de studiu o serie de metode de cercetare, care i
permit obinerea rezultatelor tiinifice urmrite. Majoritatea criminologilor au adoptat pentru toate
aceste metode denumirea comun de metode particulare.
Unele sunt generale, fiind utilizate n msur egal de o serie ntreag de tiine, altele sunt proprii
numai unei (unor) tiine.
Din categoria metodelor particulare cu un grad maxim de generalitate, fac parte metoda observrii,
metoda experimental, metoda istoric .a.
18

Intrebuinarea acestor metode la studiul criminologie este impus de existena unor aspecte i fenomene
similare n diferite domenii ale realitii. Spre exemplu, aplicarea metodei istorice n analiza unor
fenomene concrete este justificat de faptul c orice fenomen se nate, evolueaz, ca apoi s dispar, zis
altfel, orice fenomen are o evoluie n timp.
Din cea de-a doua categorie fac parte acele metode, cu un grad mai redus de generalitate, la care
apeleaz numai anumite discipline, aa cum
este metoda clinic, sau metode proprii numai unei tiine anumite.
Criminologia apeleaz n egal msur la metode apte s permit studierea fenomenului n ansamblul
su, dar i la metode de cunoatere a personalitii infractorului, la metode succeptibile s dezvluie
att latura cantitativ, ct i pe cea calitativ a obiectului supus cercetrii. Cea mai simpl clasificare ar
consta n divizarea metodelor n:
cantitative i
calitative.
3.formulati metode si tehnici de cercetare criminologica
Dintre metodele de cercetare mai frecvent utilizate evideniem:
Metoda observaiei sau observarea reprezint una din principalele ci de cunoatere a fenomenului
infracional. Nici una dintre metodele particulare nu se poate delimita de observare, aceasta
reprezentnd momentul contactului iniial ntre cercettor i obiectul su de studiu.
Distingem observarea empirica si stiintifica.
observare empiric este la ndemna oricrei persoane; ea apare spontan n contactul zilnic dintre
individ i realitatea nconjurtoare, fiind limitat la sfera de interese al individului, la grupul social din
care face parte. Ea are un caracter subiectiv, observatorul fiind influenat de propriile sale opinii.
Observarea empiric este incapabil s ofere o imagine complet .
Observarea tiinific are un ir de reguli generale. Cunoaterea i respectarea lor constituie premisa
fundamental a trecerii la etapa investigrii fenomenelor prin tehnicile particulare ale observaiei i de
aici la obinerea unor rezultate semnificative pe plan tiinific.
Metoda experimental sau experimentul este o metod aplicat n cele mai felurite domenii ale
tiinei. Anume pe cale experimental cercettorul sesizeaz legturile ntre diferite fenomene dar mai
ales -raportul de cauzalitate dintre acestea.
Experimentul, ca metod criminologic, reprezint o observare provocat n condiii alese de
experimentator.
Principalele particulariti ale metodei experimentale sunt:
provocarea;
varierea i repetarea fenomenului studiat.
Metoda clinic cerceteaz cazul individual n scopul formulrii
unui diagnostic i prescrierii unui tratament. Astfel, ea cerceteaz cazul
individual ntr-un scop precis determinat.
Metoda clinic reprezint calea prin care se tinde ctre o cunoatere multilateral a personalitii
infractorului. i criminologia clinic, n ansamblul su, are ca suport metodologic aceast metod.
Fiind organizat conform principiilor clinicii medicale, ea i propune formularea unui diagnostic pe
baza cruia urmeaz s se evalueze viitoarea conduit a subiectului i s se formuleze un prognostic
social. La fine, se va elabora un program adecvat de tratament. Metoda clinic nu-i propune, prin
urmare, s compare un infractor cu un noninfractor, ci i concentreaz atenia asupra unui caz
determinat,.
Metoda clinic se realizeaz n practic printr-un complex de tehnici de investigare, cum sunt:
observarea, studierea documentelor, testele psihologice, examenele de laborator etc.
Metoda statistic.
Criminalitatea este un fenomen social de mas, iar aici metoda cea mai potrivit este metoda statistic,
care se folosete frecvent n criminologie individual ntr-un scop precis determinat.
Cu ajutorul ei putem cunoate mrimea i volumul criminalitii, dinamica i desfurarea criminalitii
n timp, ntinderea n spaiu etc.
19

Statistica - privit n sensul modern al termenului ca tiina interpretrii faptelor prin raportare la
modelele probabiliste - constituie un puternic instrument de cercetare a problemelor criminalitii.
Ca tiin a repartiiilor, statistica ntrebuineaz metode i procedee moderne, matematice, cum sunt
teoria probabilitilor, sondajul statistic, analiza factorial .a., pentru observarea, prelucrarea i analiza
statistic a fenomenelor sociale, inclusiv a criminalitii.
Metoda tipologic ca una din cele mai vechi metode de cercetare criminologic a servit n principal la:
descrierea unui aa-numit tip criminal n opoziie cu tipul noncrininal;
descrierea unor tipuri particulare de criminali (profesionist, violent, escroc etc);
stabilirea unei tipologii criminologice a actului infracional.
Metoda tipologic este prezentat n criminologia de orientare sociologic i n cea de
orientare psihologic, dar cea mai mare frecven se observ n tendina bioantropologic n
criminologie. Autorii acestei ultime tendine au fost serios preocupai s argumenteze existena unui tip
constituional de infractor.
Metoda tipologic are la baz noiunea de tip. Tipul reprezint o combinaie a mai multor trsturi
caracteristice pentru fenomenul studiat. O grupare de tipuri ntre care se repartizeaz diferitele trsturi
caracteristice ale fenomenului studiat constituie o tipologie. Orice tipologie opereaz o selecie,
oprindu-se asupra acelor trsturi care prezint o asemenea importan pentru descrierea fenomenului,
ncl permite eliminarea tuturor celorlalte elemente ca fiind de ordin secundar.
Metoda comparativ o ntlnim n toate fazele procesului de cercetare criminologic. A.Brimo afirm
c, prin vocaie, ca i prin utilizare, metoda comparativ reprezint metoda cu cel mai larg cmp de
aplicare n tiinele sociale
E. Durkheim arat referitor la metoda comparativ c: "Nu avem dect un anumit mod de a demonstra
c ntre dou fapte exist o relaie logic, un raport de cauzalitate, acela de a compara cazurile n care
ele sunt prezente sau absente simultan i de a cerceta dac variaiile pe care !e prezint n aceste
combinaii diferite de impuriti dovedesc c unul depinde de cellalt.
Deci, o comparaie presupune cel puin dou elemente care urmeaz a fi comparate.
Una din tehnicile fundamentale de percepere sistematic este observarea.
Observarea este recomandat n studierea colectivitilor sau grupurilor cu activiti determinate, uor
de perceput, urmrit i studiat. Se pot distinge mai multe tipuri de observare, noi, propunndu-ne o
trecere n revist a principalelor:
n raport cu fenomenul studiat relaia observatorului cu realitatea supus observaiei poate fi direct
sau nemijlocit i indirect, mijlocit (spre ex. observarea documentelor);
n funcie de etapa cercetrii, observarea poate fi global i parial;
n raport cu obiectivele i scopurile urmrite, observarea poate fi sistematizat i nesistematizat.
M.Grawitz104 arat c operaia de sistematizare se poate realiza pe dou ci: fie prin clasificarea
comportamentelor n categorii, fie prin notarea comportamentelor i clasarea pe o scal de apreciere.105
observarea nesistematizat este mai greu de realizat deoarece cercettorul nu particip la viaa grupului
studiat.
n raport cu poziia observatorului fa de sistemul studiat, observarea poate fi extern (observatorul se
afl n afara sistemului studiat), intern (observatorul - n interiorul sistemului).
20.Victima infractiunii
1.Criterii de clasificare si tipologia victimelor
Exist mai multe criterii de clasificare ale victimelor:
1.Dupa categoria infractionala se pot diferenia numeroase categorii de victime:
victime ale infraciunii de vtmare corporal :
victime ale infraciunii de viol;
victime ale infraciunii de tlhrie etc. Practic, victime exist la orice componen de infraciune din
partea special a Codului penal.
2.Dup. gradul de implicare i de responsabilitate n comiterea infraciunii a victimilor am
analizat clasificrile iui Mendelshohn, Fattah i Lamborn, axndu-ne, n final, pe clasificarea lui Sheley
din 1979:
infractor activ - victim pasiv;
infractor activ - victim semiactiv;
20

infractor activ - victim activ;

infractor semipasiv - victim activ;
infractor pasiv - victim activ.
3.Dup criteriul biologic,psihologic si social se nscrie clasificarea "printelui" victimologiei n
consumatorii de alcool i/sau droguri;
persoanele cu o inteligen redus. n concepia lui Hentig, acetia sunt nscui spre a ti victime
datorit naivitii i credulitii lor;
persoanele temporar deprimate, singuratici sau cu "inima zdrobit" pot cdea uor prad hoilor,
escrocilor etc;
persoanele achizitive, adic cele care n orice mprejurare caut s-si mreasc bunurile. Aceast
tendin poate duce att la crim, ct i la victimizare;
persoanele destrblate, desfrnate - expui pericolului atacurilor fizice,sexuale.
Ali autori fac clasificarea n funcie de apartenena la o anumit categorie social. Aa, A. Karmen
distinge:
copii disprui;
copii maltratai fizic sau sexual;
persoane n vrst;
femei maltratate;
victime ale atacului sexual;
victime ale accidentelor rutiere.
2.Stabiliti personalitatea si comportamentul victimei in mecanismul actului infractional.
Fapta infracional svrit n cadrul fenomenului criminalitii cunoaste n realitate un veritabil
cuplu psihologic.
Victimele adesea colaboreaz cu criminallii lor. Ac colaborare poate fi: conienta,
incontient;subconjien.
Criminalitatea. n formele sale cele mai variate este produsul activitii llntiente, responsabile a
criminalilor de ocazie, de obicei, de profesie i activitii victimelor participante, care suport
consecinele fizice, morale i materiale ale criminalitii.
Rolul victimei n mecanismul actului infracional poate fi extrem de divers din acest punct de vedere,
comportamentul victimei poate fi:
pozitiv, adica victima opune rezistenta activ agresorului;
neutru - nu contribuie nici la comiterea infraciunii si nici la contracararea ei;
negativ - victima nsi ncalc ntr-un oarecare mod normele morale sau juridice.
Lund drept criteriu gradul de participare i de rspundere a victimei n comiterea infraciunii,
cercettorul Stephen Schafer stabilete citeva categorii victimale:
victime care anterior crimei nu au avut nici o legtur cu faptasul ntilnirea dintre victim i infractor
este complet ntmpltoare, iar victima nu are nici o parte din vin;
victime provocatoare, care anterior faptei infracionale au comis contient sau incontient, ceva ce a
declanat "trecerea la act";
victime cae grabesc trecerea la act (lasa usa masinii descuiata)
4)victime slabe fiziologic, biologic, care nu pot opune rezisten criminalilor (btrni, copii);
5).victime slabe sub aspect social; acestea sunt persoanele ce aparin unor grupuri minoritare etnice sau
religioase neagreate i cad victime agresiunilor fr s aib vreo vin personal;
victime autovictimizante, ce orienteaz victimizarea asupra lor nsele
(prostituate, cartofori, suicidari etc);
7) victime politice, care au avut de suferit din cauza convingerilor lor.
Tot din punct de vedere al vinoviei victimei, Mendelsohn (1956) distinge urmtoarele categorii de
victime:
absolut nevinovate;
avnd o vinovie minor;
21

la fel de vinovate ca i infractorul;

mai vinovat dect infractorul;
absolut vinovat, avnd responsabilitatea total n comiterea infr.
victimele pot fi acuzate sau aprate.
In sensul acuzarii , seconsidera ca , dupa cum criminalii sunt condamnati p-u incalcarea legii, asa si
victimele tre sa raspunda p-u comportamentele lor pina si in timpul infr.Ac pot fi invinuite p/u erorile
comise, comportamentul indecent care au dus la apariia unor consecine negative. Deci,
evitarea vtmrii i pericolului revine, de asemenea, n rspunderea victimei. Fiecare trebuie s-i ia
msuri de precauie pentru a reduce la minimum riscul victimizrii.
i invers, aprtorii victimei consider c cei care acuz, victima exagereaz msura n care
provocarea contribuie la comiterea infraciunii si susine c majoritatea victimelor sunt complet
inocente, nevinovate, Vinovai sunt criminalii, sau n cel mai ru caz sistemul. n funcie de acest punct
de vedere, rdcinile criminalitii ar trebui cutate n instituiile de baz pe care este construit sistemul
social existent.
3.elaborati directiile principale ale active subiectilor prevenirii criminologice
Subiectii prevenirii victimologice sunt reprezentate de organele de stat care au atributii in sfera
prevenirii si combaterii actelor infractionale.
Victemele faptelor criminale au nevoie de protectie din partea S. Descriminarea nu este acceptata .
Victima poate fi aparata prin urm forme de catre aut de stat:
1.Accesul la justitie si tratamentul echitabil-victimele tre sa fie tratate cu compasiune si sa le fie
respectata demnitatea. Au dreptuil la acces in instantele juridice si la o reparare rapida a prejudiciului
suferit. Tre sa fie informate despre dre-le lor pentru a putea obtine compensarea cuvenita.este dreptul
victimei sa-I fie satisfacute nevoile juridice:
a).Posibilitatea de recurs
b) asistenta jur pe tot parcursul proced
c)limitarea dificultatilor in process
d)asigurrea securitatii lor si a familiilor lor
2.Oblig de restituire si compensare
Sa se repare echitabil prej cauzat victimilor, familiilor lor( bunurile)
3.Indemnizatie- tre sa fie asigurata o indemnizatie financiara care este in obligatia infractorului in caz
ca acesta nu are surse aceasta obligatie revine statului.o posibilitate de imbunatatire a acestorcerinte
ar fi cresterea, si intarirea fondurilor nationale de indemnizare a victimilor
Servicii-victimile tre sa primeasca asistenta materiala, medicala, psihologica si sociala de care au
nevoie prion intermediul organismelor benevole, comunitare si autohtone.Personalul serviciilor de
politie , justitie , sanatate tre sa fie bine instruite ca sa garanteze un ajutor prompt si corespunzator
victemelor.
modalitate de a imbunatati situatia victimelor si de a preveni actele infractionale ar fi ca org de stat sa
modifice legislatia in raport cu situatia sociala a societatii. Deasemenea foarte important este si faptul
ca legislatia nationala sa corespunda cu legislatia internationala in domeniu-conventii, tratatate etc.
21: CRIMINALITATEA DE VIOLENTA:
Def caracteristicele psihice esentiale ale crimina;u;ui violent
In Primul rind virsta infractorului cel mai des in cazul acestor crime e intre 18 -25 ani pt viol, mai mult
de 30an la infr contra vietii si sanatatii. Viol cel mai des se savirseste in stadiie de ebrietate. In toate
cazurile infractorul e mai puternic decit victima. Nivelul de intellectual e mediu. In cazul actiunilor
perverse infractorul se deosebeste prin un nivel intellectual mai inalt, virsta mai matura si pozitia
sociala mai inalta. Viol e savirsit mai des de un grup de personae. Actiuni perverse de o singura
persoana, este premeditat, si planificat din timp. Subiectul acestor infractiuni se straduie sa se angajeze
22

in institutii de invatamint, medicina, cultura, sport, legat cu copii. Au caracteristici bune in leg cu
indeplinirea atributiilo de serviciu.
Detrmin particularitatile crimei de violenta
In cazul acestor infractiuni violenta este un element de motivare, ci nu pur metoda de atingere a
scopului. Sun infract contra viata: omorul premeditate, pruncuciderea, in stare de affect, omor in cazul
depasiri limitelor legitimei aparari, omor di imprudenta, determinarea la sinucidere. Infr impotriva
sanatatii: vatamarea integritatii corporale premeditate, amenintarea cu omor sau vatamare,
constringerea persoanei la prelevarea organelor sau teuturilor pt transplantare. Infr contra libertatii,
demnitatii si cinstei: rapirea persoanei, traffic de finite umane, privatiune ilegala de libertate. Infr priv
viata sexuala:violul, actiuni violente cu character sexual, constringerea la act cu character sexual. Tr de
mentionat ca se evidentiaza o legatura strinsa intre dinamica infr violente si alcoholism. Tr de
asemenea de mentionat ca cel mai des sunt descoperite infr de violenta ca omoruri sav de soti sau rude.
Dar omoruri sav cu deosebita cruzime dupa sunt cel mai putin descoperite. De asemenea a crescut %
traficului de finite umane. Tot mai des participanti la crime de violenta sun minori. Si tot asa a crescut
imbinarea crimelorde violenta cu scopul material.
Majoritatea acestor crime se comite in orase mari, fiind ales locul unde nu sunt oameni, (parcuri,
lifturi). Personalitatea victimei are un aspect specific. In cazul violului in mai mult de jumatate de
cazuri victima era cunoscuta infractorului. La actiuni perverse victimein majorit cazurilor sunt minore.
1.3.Proiectati starea structura dinamica si cauzele de violenta
Starea, adica nivelul criminalitatii de violenta a crescut in comparative cu anii 70. Adica au aparut noi
infractiuni in acest domeniu, mijloace noi si motive noi. Structura e urmatoare: 1) privind unitati de
sapatiu infr violenta se savirsesc preponderant in orase mari in locuri neaglomerate. 2) priv unitate
de timp cele mai multe infr de violenta n Rusia au fost comise in anul 1998. 3) Tipuri de infractiuni
cele mai raspindite sun impotrive sanatatii persoanei. 4) feluri de infractiuni din infr privind viata
sexuala cele mai raspindite snt actiuni perverse.
Aceste infractiuni de regula sunt comise premeditat si cu motiv. Infractori in cazul dat tot mai mult
devin oameni tineri. Insa omoruri la comanda e comis de acei dupa 30 de ani, ca si actiuni perverse.
Violuri sunt comise mai des de ai multi participanti, insa actiuni perverse se comit de un infractor de
regula. Aceste infractiuni sun grave sau deosebit de grave de regula. Dinamica criminalitatii de
violenta e urm: pina formarea statului independent RM nivelul crinalitatii de violenta era mai sacazut.
Dupa independenta a crescut in anii 1996-1998 numarul maxim, dupa 1999 se reduce din nou.
Cauzalitatea criminalitatii de violenta e urmatoare: Reformele care au avut loc in viata economica si
politica a statului, puterea banilor e tot mai mare, limitele moralitatii populatiei scad, increderea in
justitia scade, somajul indeosebi in cercurile tineretului, formarea gruparilor criminale, neputinta legii,
un fel de deprindere cu criminalitate, formarea unui anumit climat socio-psihologic, si desigur
predispozitia ereditara delincventiala a unor personae.
22 Conceptii si teorii clasice
1.Reproduceti Gandirea Din Roma Antica
Filosofia romana s-a nascut prin importul filosofiei grecesti care era mult idealista si abstracta pe un
teren ocupat de drept, retorica si religie; transpunand in practica ideile grecilor.
Chiar si educatia religioasa era pragmatica.
Cicero, cel mai mare filosof al Romei Credinta in Dumnezei aduce cumintenie, ceea ce este de folos
statului Cicero sesizeaza caracterul de autoritate rationala a legilor si spune ca ele trebuie sa fie create
in asa fel incat daca se comita o crima , sa se aplice o pedeapsa corespunzatoare.
Pompei-a efectuat un experiment criminologic- piratii prinsi in m. Mediteraneana erau improprietariti
cu pamant si deveneau slujitori fideli statului, astfel chiar si fiarele, vazand ca cu ele se poarta bine , isi
pierd cruzimea
Cezar a inasprit pedepsele fata de bogati, a introdus confiscarea totala in caz de omor, alte crimejumatate din avere
August a introdus folosirea armatei in scopuri politienesti prin patrularea strazilor-lupta efectiva contra
furturilor, jafurilor.
23

Seneca, influentat de Platon s-a procupat de dreptul de a pedepsi si sustinea posibilitatea disparitiei
totale a fenomenului criminal.
2.Demonstrati rolul scolii becariene in constituirea principiilor fund. de dr. penal
Becaria a modificat totalmente modul de actionare a statelor in privinta criminalului, a formulat o noua
viziune a D.Penal si a modului de a pedepsi, preluat de legislatiile penale de toate statele lumii, cu
unele exceptii.
Beccaria (1738-1794) nascut la Milano.studii:Parma si la Pavia, la 20 ani este doctor in drept canonic
si dr.roman. A scris Dei delitti e de le pene 1764-idei noi, tradusa in multe limbi. Ideea centrala e cea
a liberului arbitru de vointa si actiune
Principii:
-1)principiul legalitatii- legalitatea incriminarii si pedepsei, legi clare simple si accesibile tuturor,
preluat de Declaratia 1789, ulterior in legile penale art 3
2)Caracterul retributiv a pedepsei- ca rasplata proportionala pentru fapta
Caracterul echitabil- raul pedepsei sa fie mai mare decat binele prin savarsirea infractiunii
Principiul umanismului- pedeapsa sa nu urmareasca provocarea de suferinte si chinuri, art4
Caracterul preventiv al pedepsei- art 61
6)Promptitudinea pedepsei-ca sa fie de invatatura celorlalti si infractorului
desfiintarea torturii ca mijloc de obtinere a probelor si mijloc de pedeapsa
8)Inlaturarea ierarhiei probelor
9)Desfiintarea pedepsei cu moartea-este nici necesara, nici utila, demonstrat de timpuri. Sa fie ca
exceptie cand o persoana prezinta pericol prin autoritatea sa chiar fiind deprivata de libertate sau cand
nu se poate impiedica comiterea de noi crime
10)necesitatea prevenirii crimelor- reflectat prin modelul preventiv de reactie sociala antiinfractionala
-Individualizarea pedepsei
-caracterul personal al pedepsei
Propune solutii:
iluminarea oraselor noaptea
-organizarea de garzi de cartiei
-combaterea parazitismului social
-elaborarea legilor clare simple si accesibile tuturor
-perfectionarea procesului educativ
3.Evaluati criminalitatea din Moldova si Tara Romaneasca
Burebista incrimineaza faptele ilicite prin legile Belagines-instituite in statul geto-dac la poruncile
regilor si marilor proti. Se mentioneaza agresiunea militara a strainilor : sciti, bastarzi, celti,
macedonieni etc., fiind distruse orase, inclusiv Sarmizegetusa, Decebal s-a sinucis fiind luat prizonier.
Guvernatorul Daciei avea ius gladii drept de a pronunta condamnari la moarte pentru crime. Unii
autori neaga existenta crimei in timpul feudalismului timpuriu, totusi acesta exista, existand dovezi de
existenta unui organism social-obstea pe baze elective: adunarea megiesilor, oameni buni si batrani,
juzii. Existau formatiuni politice: tari, cnezate voievodate, campulung. Exista un sistem de drept
cutumiar Legea Tarii
secXIII-XIV are loc intemeierea statelor feudale:Tara Romaneasca, Moldova, Transilvania- dreptul se
intemeia pe Obiceiul pamantului si Pravilele de legi.
Crime: Tradarea Domnului (hiclenia), osluhul (neascultare de domn moarte; sau taranilor aserviti de
boieri amenda sau bataie). Omuciderile-pedeapsa cu moarte(teapa); furtul pe fatasi talharie(vina
mare)-prin spanzurare. Se permitea rascumpararea capului sau gatului.
Regimul turco-fanariot- inflorea coruptia, se introduce salarizarea functionarilor publici si detentia de
lunga durata p-u luare de mita. Prin Regulamentele Organice 1831-1832se pedepseste judecata
stramba.Xenopol zice Nu trebuie sa primesti daruri nici p-u lucruri bune nici pentru cele rele.
23. Victima infractiunii
1.Identificati vinovatia victimeii in cauzalitatea criminalitatii

24

Criminologia studiaza vinovatia victimei ca una din verigile sistemului cauzal al infractiunii, care se
manifesta atat prin comportamentul ei provocator- circumstanta ce influenteaza asupra inovatiei
raspunderii subiectului infractiunii, cat si prin comportamentul usuratic, neatent, riscant sau
neprevazator a persoanei vatamate. Cercetarea victimologica a vinovatiei este cheia solutionarii
cauzalitatii criminalitatii si clarificarii mecanismului comportamentului infractional.
2.Clasificati situatiile criminogene dupa comportamentul victimei
Dupa comportament:
Pozitiv-opune rezistanta activa
Negativ-insasi victima incalca normele morale sau juridice
Neutru- nici, nici
Dupa Schafer:
-anterior nu au avut nici o legatura cu faptasul-victima nu are nici o vina, e o persoana intimplatoare
victima provocatoare-care a comis ceva ce a declansat trecerea la act
-victima neglijenta care incita infractorul la trecerea la act-ex. Nu incuie usa la masina
-victima slaba fiziologic, biologic-nu opun rezistenta
victime slabe social-minoritati etnice, religioase, fara vina proprie
victime autovictimizante-prostituate, suicigasi
-victime politice
Dupa Mendelson:
-absolut nevinovate
-vinovatie minora
-la fel de vinovate ca infractorul
mai vinovata ca infractorul
-absolut vinovata(ea savarseste atacul)
-victima-simulant
Dupa Lamborn:
Initiere
Facilitare
Provocare
Cooperare
Instigare
Deci dupa comportamentul adoptat de victime, aceste pot fi acuzate cand ele insele prin
comportamentul lor provoaca situatia criminogena respectiva si pot fi aparate cand sunt victime
absolut intimplatoare si inocente.
3.Proiectati raportul infractor-victima
Cu cat comportamentul victimei e mai provocator, cu atat actiunile faptuitorului sunt mai fortuite, deci
este nu o opunere, ci un raport invers, totusi fiind influentat de mai multi factori:
-afectivitatea pozitiva sau negativa fata de victima
-cunoasterea calitatilor victimei
-stabilirea motivelor
-anticiparea consecintelor actului criminal
Cel mai bine raportul se vede in cadrul infractiunii de viol, victima de multe ori se afla in relatii
prealabile, crezand bunele intentii si primeste cu usurinta invitatii mai putin decente de consumare a
bauturilor, vizita domiciliului-se formeaza 3 situatii
victima prin comportare a si provocat violul
-victima a favorizat savarsirea violului
25

Comportamentul a fost neutru

Sheley vede raportul dat:
Infractor activ - victima semiactiva
activ- V. pasiva
activ V. activa
semipasiv V. activa
I pasiv V. activa
Victimele adesea coopereaza cu criminalii, cooperarea fiind:
Constienta,
Subconstienta,
Inconstient
Astfel in 26% victimele contracareaza crima
29%-neutru
33% creaza conditii favorabile
11%-victimele provoaca crima
24. Criminalitata Feminina
1.Definiti Criminalitatea Feminina
Criminalitatea Feminina - totalit. crimelor comise de infractori-femei intr-o perioada determinata,
intr-un teritoriu determinat.
Infractor femeie-caracteristica a personalitatii infractorului, diferentiat prin sex si factori de natura
biologica psihica si sociala , barbatii deosebindu-se in plan anatomo-morfologic, fiziologic, psihic si
social , precum si prin manifestari comportamentale.
2.Stabiliti cauzele, conditiile, trasaturile si tendintelele criminalitatii feminine
Cauze: circumstante familiale, de trai, bani, in prezent si circumstante sociale, economice, morale,
criza economica, politica, sociala; caderea prod industriale, agrare, cresterea saraciei, inflatia somajul,
in special cel feminin
Trasaturi: fenomen social, fenomen de masa, actiuni ilegale ce au profunde efecte negative asupra
familiei , educatiei copiilor si societate in general, acordarea unei atentii reduse din partea societatii
din cauza % mic acestui fenomen.; cele mai multe infractiuni sunt comise de femei 30-39 ani;
76%femei de la oras, 24%de la sat
Tendinte: crestere brusca a crim feminine pe baza fundalului general de crestere a criminalitatii,
implicare mai ales in infractiuni economice, de serviciu , precum si trafic de fiinte umane si alte
infractiuni orientate spre profit deopotriva celor impotriva persoanei, extinderea la un grup mai mare
de infractiuni (de la avorturile considerate anterior ilegale si pruncucidere etc, 70% economice)
3.Evaluati criminalitatea feminina si elaborati masuri de prevenire si combatere.
Criminalitatea fem e deosebita, luand in considerare trasaturile psiho-morfologico-sociale a
infractorului de sex feminin, care este mai afectiv in comaratie cu infractorul de sex opus.
Pentru a combate acest fenomen, este necesara o politica consecventa de state de lupta contra crim
fem, implicarea societatii civile, organizarea unor seminare destinate acestui scop, crearea unor centre
de asistenta sociala si psihologica p-u femei, chiar adapost de noapte p-u situatii critice si de sigur
acele masuri generale de prevenire si combatere a criminalitatii: formarea unor fonduri de rezerva
pentru ajutor financiar femeilor iesite din penitenciare, lucru social di psihologic postpenitenciar,
educatie scolara si religioasa pentru prevenire , asigurare cu locuri de munca etc.
25. Teorii de orientare psihologica
1.Notiunea de psihanaliza
Este un ansamblu de procedee destinate urmarii si descoperirii cauzelor devierilor comportamentale si
vindecarii unor boli psihice. Se realizeaza prin discutii libere asociative, prin sugestii, teste sau
26

experimente avand scopul de a descoperi cauza nevrozelor sau altor tulburari psihice.se scot la iveala
tendintele ascunse, inclusiv de agresivitate si se trec cu ajutorul psihanalistului prin cenzura Eului si
Supraeului. E o metoda sondare si descarcare a inconstientului, preintimpina izbucniri negative si
criminale.
2.Demonstrati valabilitatea teoriei de personalitate a lui Pinatel
Teoria data e una din cele mai complete teorii de orientare psihologica. Francezul Pintel respinge ideea
existentei unei diferente de natura umana intre infractori si non-infractori, acceptand o diferenta de
grad=impulsurile endogene si excitatiile exogene determina individul la crima.
Trasaturi ce urmeaza a se intruni la personalitatea criminala-Nucleul central al personalitatii:
1)egocentrismul- individualist si egoist
2) labilitate constructie psihica si morala slaba, firava, schimbatoare
3)indiferenta afectiva rece, fara mila
agresivitate viloent, dur
Agresivitatea activeaza criminalul, iar celelalte 3 trasaturi dau culoare verde agresivitatii.
Alta trasatura e nivelul scazut de inteligenta, ex Furturi: 34%debili, 26% inapoiati; Omor 47%debili;
26%marginiti; Viol 50%debili, 50%inapoiati. Multi sunt analfabeti, abandonand scoala, nu cunosc
normele de conduita sociala, nu au o pregatire profesionala- astfel ei nu au frane care in mod normal
retin un indivd de la crima.
Criminalii sunt oameni obisnuiti, exista doar o diferenta de grad, fiind o diferenta cantitativa, nu
calitativa. Criminologia Clinica
3.Evaluati importanta teoriilor contemporane de orientare psihologica
Alfred Adler-complexul de inferioritate. Sentimentul de inferioritate a individului poate evolua intr-un
complex de inferioritate prin frustrare din copilarie, iar persoana incearca sa-si depaseasca propria
conditie prin compensare si supracompensare (Demostene-defecte vorbire-orator, Beethoven-surd),
prin actiuni pozitive sau prin fapte antisociale in ambele cazuri situandu-se in centrul atentiei sociale.
Teoria complexului de inferioritate e f. populara si posibila in multe cazuri. E comparata cu teoria
puterii a lui Nietsche, desi e diametral opusa
David Abrahamsen-Rolul familiei-aceasta influenteaza mai mult decat conditiile economice si socialerelatiile afective familiale Cine este vinovat? Studierea educatiei si criminalitatii Situatia incordata
in familie-cauza principala a conduitei delictuoase.preia in mare parte teoria lui Freud, dar in afara de
instinctul sexual, adauga alte instincte. Daca se innabusa instinctul sexual, se va manifesta su o alta
forma. De capacitatea omuli de a-si controla agresiunea, depinde comportarea lui. Zice ca copiii nu
asculta de parinti pana la 2 ani, la 4 ani aceasta conduita dispare, la unii se mentine p-u toata viata.
Sunt predispusi spre crima: cei supratutelati sau cei carora nu li s-a acordat atentie. Slabirea
controlului supraeului + o situatie de moment.
Ettienne de Greef. spune ca structurile afective sunt determinate de 2 grupuri de instincte: de
aparare si de simpatie. In primii ani instinctele pot altera si determina o indiferenta afectiva, individul
degradeaza moral si comite crima. Acest proces e numit proces criminogen si are 3 faze:
1)degradare progresiva a personalitatii ca urmare a unor esecuri, nu gaseste motivare p-u respectarea
normelor , se naste ideea de crima=asentiment temperat 2) se accepta comiterea crimei, infractorul
cauta complici, alege mediul, timpul=asentiment formulat 3) se cauta ocazia favorabila a comite
crima, se accepta eliminarea victimei criza Daca individul trece 3 faze, el capata un eu criminal
care tolereaza ideea crimei, el trece mult mai usor la comiterea altei crime.
Testele de personalitate- . Paralel cu testele IQ. Au facut cercetari Cressey si Schnessler in 1950 in
SUA-25 ani, au folosit 30 scale diferite p-u compararea criminalilor cu noncriminalii. Sotii Gluek
compara 500 minori delincventi (extrovertiti, imulsivi, ostili) si 500 nondelincventi au formulat
statistici in 3 tabele: trasaturi de caracter, factori sociali, trasaturi de personalitate. Inventarul
Multifazic a Personalitatii Minesota-550 afirmatii-cu scopul diagnosticarii psihiatrice: prin raspuns:
Adevarat sau Fals. Waldo examineaza 94 lucrari de specialitate, in 80% se constata diferente de
personalitate, totusi nu sunt important p-u a intelege comportamentul criminal.
27

Teoria personalitatii criminale a lui Pinatel a fost expusa la 2.

26 Criminalitatea Organizata
1.Determinati conceptul si trasaturile organizatiei criminale
Crima organizata- activitatile infractionale ale unor grupuri constituite pe principii conspirative in
scopul obtinerii unor importante venituri ilicite
Crim organiz o grupare masiva de infractori consecventi si dirijati de asociatii criminale, care
considera criminalitatea drept indeletnicire si creeaza sisteme de aparare impotriva controlului social.
existenta unor structuri de dirijare si control in grup
ierarhia severa
specializarea si distribuirea rolurilorintre membrii organizatiei si grupurile din care se compune
existenta regulilor de comportament-cod neoficial
caracter fix, programat si conspirativ a activitatii ilegale de obtinere a profitului
Sistem de neutraizare a controlului de stat si social sub orice forma
existenta de fonduri utilizate p-u investitii in afaceri, p-u ajutor a celor judecati si familiilor lor si
coruptie
Trasaturi:
Stabilitatea (permanent, planificare),Modul sistematic,Teritoriul activitatii,Scopul,Mijloacele
Asigurarea securitatii participantilor
Caractere Mafia
1)structura
2)Conspirativitatea (codul de onoare si codul tacerii)
3)capacitatea de infiltrare (arme, muninitii, prostitutie, cazinouri, piata financiar-bancara, politica,
razboaie)
4)transnationalitatea (din sicilia, toata Italia, alte state)
Orientarea spre profit
6)Utilizarea fortei
7)Codul comportamental(nescris, dar cunoscut de toti)
2.Clasificati si comparati tipurile de organizatii criminale
Conform unor rapoarte a Diviziei ONU p-u combaterea crimei organizate si a Interpolului, exista 4
tipuri :
1)organizatii crim. Profesioniste- crima la comanda pe domenii: trafic de masini furate, tigari,
bauturirapiri, asasini, jafuri bancare, trafic de droguri si persoane, fals de moneda
2) organizatii criminale Etnice - activeaza pe plan national si International in diverse actiuni ilegale,
constituite pe principii etnice societatile chineze, japoneze, haitiene, jamaicane
3)organizatii crim. Teroriste formate pe principii politice, etnice, religioase, rasiale si actioneaza de
multe ori in cooperare cu organizatiile criminale si gulerele albe. Realizeaza profituri de pe urma
deturnarilor de avioane, trafic de arme si droguri, rapiri si asasinate
4) organizatii crim de tip Mafiot retea de familii si sindicate neoficiale si ilegale, cu structura si
specializare a membrilor. Exista o structura ierarhica cu functii: corupator, planificator, justitiar
si acoperire. Treapta 1 : Boss Il Capo, mentine solidaritatea si coeziunea organiz; Treapta 2: subsef
Sottocapo- culege si transmite mesaje sefului; Consilier Sigliermembru batran, sfatuieste in
legatcu afacerile; Treapta 3 locotenenti capodecima sunt specializati pe ramuri criminale
3.Recomandati solutii practice de lupta eficienta impotriva organiz. Criminale
Prevenire (prin educare in familie, scoala, studii superioare, ONG, mass-media, stoparea propagarii
cultului violentei mass-media si TV) si combatere (nivel national si international)
-respectarea de facto a conventiilor cu priv la combat spalarii banilor, impotriva traficului ilicit de
droguri 1988,
-cooperarea mai eficienta a statelor atat in ce priveste extradarea, cat si acordarea asistentei penale,
proiectarea unor actiuni comune a organelor de drept din 2 si mai multe state in vederea capturarii
conducerii organizatiilor, paralizarea activitatilor ilicite.
Crearea unor grupuri de destinatie speciala de lupta impotriva organiz. Criminale
27.Criminalitatea in RM
28

1.Cauzele criminalitatii
Separarea puterilor in stat ramine deocamdata un principiu teroretic ara aplicare eficienta.Noile
autoritati ale statului de drept sunt uneori lipsite de personalitate uneori chiar insuficient dotate si
instruite.In aceste conditii respectul pentru lege si ordinea de drept este scazut iar statu de drept devine
pentru unii echivalentul anarhiei violentei si buunului plac.De aici si pina la comiterea faptelor ramine
o distanta mica pe care foarte multi indivizi o parcurg.
Conditiile social-economice favorizeaza adaptarea unor comportamente antisociale.Cresterea
somajului incertitudinea mijloacelor de existenta, degradarea nivelului de trai a unor categrii de
persoane se recruteaza viitorii infractori.
Au loc tot mai mult savirsirea unor infractiuni contra patrimoniului atit in domeniul privat cit si cel
public iar acesta se datoreaza faptului unei stari de indisciplina si dezordine in gestionarea bunurilor
unitatilor economice neglijenta agentilor economice referitoare la protejarea bunurilor din patrimoniul
public.
Actualmente suntem intr-o societate unde orientarile la criminalitate si fara de legi au devenit
dominante
2.Desemneaza starea structura si dinamica si tendintele criminalitatii in RM
Structura-aceasta desemneaza ansamblul infractiunilor si raporturile dintre acesta.Structura se
determina pe un anumit teritoriu intr-o anumita perioada de timp si se calculeaza in procente
Formula:S= P/I*100
s-structura
p-tipul concret de infractiune
i-nr total de infractiuni comise
spre exemplu anul curent pina in noembrie au fost savirsite 21382 de infract
iar tipul concret de infractiune va fi cele contra vietii care constitue 1460 deci structura va fi de 6.82%
Starea se refera la un anumit nr de infractiuni pe un anumit teritoriu la o anumita perioda ca de ex:
Nr:infractiunilor comise-21382
Nr.infractorilor condamnati spre exemplu 2400 pe anul 2006 iar pe anul 2005
-2200 deci cu 200 mai putin in 2006 decit in 2005
Dinamica reprezinta modificarile de ordin cantitativ si calitativ intervenite in structura fenomenului
infractional prin comparatie cu anumite intervale de timp si spatii succesive .La determinarea
dinamicii se folosesc doua metode :
Met.bazei fixe-presupune compararea valorilor anilor precedenti ce ne intereseaza cu valorile aceluiasi
an care serveste drept baza de comparatie
Met bazei mobile presupune compararea anilor ce ne intereseaza cu cifrele anului precedent
Tendintele se refera la cresterea si raspindirea cr organizate specializarea si prifisionalizarea
infractorilor, raspindirea crminalitatii femenine, cresterea recidivismului, cresterea insemnata a
criminalitatii juvenile
3.Masuri de combatere a criminalitatii
Perfectionarea cadrului legislativ si asigurarea aplicarii
legislatiei
Reforma legislativa trebuie sa contribuie la consolidarea statului de drept, la stabilitatea si securitatea
vietii sociale, la dezvoltarea unei economii de piata viabile, la eliminarea factorilor de risc, ce duc la
criminalitate, prin simplificarea si corelarea normativa, eliminarea dublei interpretari, codificarea,
adoptarea unor acte normative care sa reglementeze cadrul legal al activitatilor de prevenire
criminalitatii. In domeniul legislativ, se vor elabora acte normative cu reglementari eficiente, conform
normelor, recomandarilor si standardelor internationale.
Prevenirea criminalitatii in institutiile publice si in procesul politic
In acest scop, se va optimiza structura autoritatilor publice si a altor institutii publice prin reducerea
numarului de ministere, departamente si de alte organe, precum si numarului de functionari; prin
optimizarea structurii si competentei institutiilor de stat abilitate cu functii de prevenire si combatere a
29

criminalitatii prin incadrarea si promovarea personalului exclusiv pe criteriile profesionalismului,

competentei, abilitatii manageriale si eficientei, printr-un mecanism bine reglementat de selectare si
numire a functionarilor (concurs, testare etc.) in ministere, departamente si in alte institutii de stat; se
va asigura stabilitatea si continuitatea lucratorilor care realizeaza perfomante profesionale,Urmeaza a
fi perfectionate mecanismele de
interactiune intre functionarul public si beneficiarul de servicii publice.
imbunatatirea conditiilor de viata si trai. guvernul RM, prin toate structurile sale, trebuie s efectueze
cercetri i sondaje sociologice, care ulterior vor servi pentru informarea i instruirea populaiei; statul
n mod centralizat, trebuie s difuzeze culegeri statistice, brouri, pliante, materiale video etc,
promovnd-o
contracararea criminalitatii prin aplicarea efectiva si eficienta a normelor penale;prevenirea
criminalitatii prin eliminarea oportunitatilor ei din sistemele si procedurile institutiilor publice si de
drept;educarea tuturor categoriilor de populatie in spiritul intolerantei fata de criminalitate si
incurajarea unei sustineri active din partea cetatenilor in activitatea de prevenire si contracarare a
criminalitatii
28.Teorii contemporane asupra criminalitatii
1.Descrieti orientarile criminologice contemporane asupra criminalitatii
Orientarea bioantropologica
Potrivit acestei orientri sunt cunoscute mai multe teorii privind originea biologica a
criminalitii astfel:
teoria inadaptarii sociale
teoriile starii de pericol
teoriile cromozomului crimei
teoria constituiei delicvente
Aceste teorii se refera la faptul puncului care determina comiterea crimei si din ce cauza criminalii
comit aceste crime
Orientarea psihologic
Potrivit acestei orientri geneza criminalitii se afla n factori psihologici ce in de individ.
Orientarea psihologic pleac de la idea c ntre comportamentul normal si cel delicvent
diferena nu survine de la natura ci din sfera psihicului ca urmare a unui conflict ntre individul
marcat de anumite particulariti i anturajul su.
Teoriile semnificative ale orientrii psihologice sunt:
teoria psihoanalitic a lui SIGMUND FREUD
teoria personaliti criminale
Orientarea sociologic
Adeptii orientarii sociologice au preferat analiza cauzelor de ordin exogen adic o atenie
deosebit acordat determinarilor de ordin social.
Orientarea sociologic are mai multe teorii:
Teoria lui Durkheim ( Emile Durkheim 1859- 1907)
Criminalitatea este un fenomen social normal care se manifest inevitabil n toate societtile ,fiind
determinate de structura socio- cultural careia i aparine.
Teoria anomiei ( R . Merton) In societatea americana exista un set de valori dominante,fundamentale,
( proprietatea, libertatea) unanim acceptate dar la care nu se poate ajunge nmod egal , dezvoltandu-se
un sentiment de nedreptate i frustrare ce duce la criminalitate.
Teoria clinic pledaz pentru resocializarea condamnatilor pentru a nu deveni recidiviti.
Teoria interactionista apare n SUA n 1960 potrivit acesteia punctual de plecare al
unui comportament uman ca fiind infractional este recia societii mai exact a grupului
dominant sub raport economic i politic care aplic stigmatul de infractor.
2.Demonstrati teoria predispozant delicventiala
30

Aceasta teorie apare in 1921 fiind marcata de activitatea lui Ernest Kretschemer cunoscut prin
lucrarea sa Structura corpului si caracterului. Kretschemer sustine ideea ca exista o corelatie directa
intre structura corpului uman si trasaturile sale fizice pe de o parte si caracterul omului pe de alta
parte.
In acest fel Krestchemer incearca sa distinga principalele tipuri caracteriale.Ca elemente principale
autorul distinge:
-constitutia
-caracterul-temperamentul
Pornind de la cxonstitutia corporala autorul stabileste existenta a 4 tipuri constitutionale distince
1)tipul picnic-scund, plin, vesel, vioicomit deobicei escrocherii, fraude
2)tipul astenic-pers cu trunchi cilindric, sistem nervos bne dezvoltat, calme dar energice-comit-diverse
infrac
3)tipul atletic-au un schelet bine format cu o musculatura si trunchi primordial care comit-infrac de
violenta
4)tipul displastic-pers cu anumite disproportionalitati si dezarmonii in dezvoltarea corporala care
comit-infrac din cele mai grave si crude.De aici apar recidivistii.
Aceasta teorie a fost preluata de catre Scheldon care imparte criminalii in urmatoarele 3 categorii:
1.tipul endomorf-pers cu niste organe interne bine dezvoltate
2.tipul mezomorf-pers cu scheletul si musculatura bine dezvoltata
3.tipul ectomorf-cu dezvoltare buna a scoartei cerebrale si a intelegentei
Dupa statistica cei mai criminali sunt mezomorfii apoi endomorfii si mai apoi ectomorfii.
3.Selectati cea mai importanta teorie de orientare sociologica
Teoria rezistenei la frustrare
Teoria a fost elaborat de W.C. Reckless care, raportndu-se critic la
conceptul de cauz a delincvenei a propus construcia unui sistem de ipoteze
explicative capabil s suplineasc deficitul teoriei cauzale n explicarea
delincvenei.
Acest model de abordare a delincvenei are ca fundament conceptual
structura interioar a omului. Acesta constituie un scut de rezisten care
blocheaz aciunea delincven susinnd moralitatea omului.
Pe un alt plan se consider c exist o structur de rezisten extern care
este alctuit din grupurile sociale n care omul este poziionat (familie, prieteni,
instituie etc.).Grupul social n care omul interacioneaz i asigur posibilitatea dobndirii unui status,
a unor mijloace legitime de atingere a scopurilor, sentimentul identificrii cu grupul de apartenen.
Prin urmare, rezistena intern, configureaz eul ntr-o structur psihic
interioar, iar rezistena extern configureaz structura social extern.
Rezistena interioar reprezint o matrice a contiinei identitii de sine cu
determinaii sociale din care rezult o imagine de sine n raport cu ceilali. Astfel se creeaz
convingerea orientrii comportamentului spre scopuri dezirabile i
toleran la frustrare. Sistemul de referin n aprecierea comportamentului omului este respectarea
normelor sociale, raportat la pragul de rezisten interioar i rezisten extern.
Prin urmare teoria nltur posibilitatea ca normarea social s fie sursa
unui comportament delincvent prin insuficiena i incoerena reglementrilor
sociale.
Teoria este ncadrat de unii specialiti n perspectiva psihologic de
abordare a etiologiei delincvenei, dar este un mix ntre psihologie i sociologie cu accent pe
determinaii psihice ale comportamentului.
Aceast situaie, determin pe Reckless s considere c elementele
structurii interne de rezisten pot fi cunoscute prin teste de personalitate i de
predicie ca o modalitate de prevenire a apariiei sentimentului de frustrare.
29.Reactia sociala fata de infractiune
1.Relatati bazele istorice sociale anti infractionale
31

Constatam ca criminlitatea ca fenomen social a aparut odata cu structurarea primelor comunitati

umane arhaice.Anterior acestui fapt nu se putea vorbi despre existenta criminalitatii deoarece ,, acolo
unde nu exista morala si norme, nu exista crime.
In etapa salbaticiei adica etapa presociala care era de fapt etapa pur naturala nu atestam existenta unor
crime la fel cum nu exista nici binele sau raul, deoarece tot ce exista la acea etapa se prezuma la
notiunea de natura.
Pe parcurs societatea s-a dezvoltat, s-a transformat a evoluat, iar toate acesta au aparut in legatura cu
evolutia soocializarii omului.Pe calea evolutiei s-a ajuns de la hoarda, ginta clan trib la societate
organizata in stat.Iar aceasta de fapt traieste prin coexistenta si cooperarea membrilor sai , iar in cazul
incalcarii acestor norme se tulbura linistea si siguranta vietii sociale.
Pe parcursul societatii apare legea ca izvor al dreptului care este impus de catre fiecare stat in parte si
in felul sau.Ulterior aparitie legei fiecare popor si-a impus coduri complete.G.HUGO ajunge la ideea
ca originea dreptului este identica cu cea a limbii care s-a format printr-o serie de ransformari
dezvoltindu-se progresiv.
La momentul actual in orice societate exista si functioneaza un ansamblu de norme obiceiuri si practici
sociale prin care se asigura ordinea sociala.
2.Comparati tendintele moderne in politica penala
Dintre tendintele moderne in politica pen mentionam tendinta neoclasica si cea moderata
Tendinta neoclasica
Neoclasicismul contemporan. Este sistemul de idei de politic
penal ce se manifest n prezent, ca urmare a evoluiei neo-clasicismului,
aprut n prima jumtate a secolului trecut, sub influena progreselor n
criminologie.
Acest sistem de idei de politic penal consider necesar meninerea
caracterului retributiv al pedepsei, corespunztor responsabilitii infractorului.
Se apreciaz c re socializarea infractorului nu se poate concepe fr condamnarea moral a conduitei
lui antisociale.Neo-clasicismul contemporan nu leag rspunderea penal deresponsabilitate moral i
de aa-numitul liber arbitru", fiindc nu se neag
determinismele care acioneaz asupra libertii persoanei.Pedeapsa se ntemeiaz pe vinovia
infractorului, dar natura i gravitatea acesteia trebuie s corespund posibilitii infractorului de a se
ndrepta sub influena ei (pedepsei). Pentru atingerea acestui scop este necesar organizarea tiinific
a executrii pedepsei privative de libertate. Dosarul de personalitate preconizat de noua aprare social
nu este necesar
deoarece judectorul alege pedeapsa pe baza dosarului penal i nu se ocup de
tratamentul penitenciar al condamnatului.
Neoclasicismul contemporan se remarc i prin aprarea cu vigoare a
libertii persoanei, opunndu-se ideilor noii aprri sociale, ca justiia penal s
nu se nfptuiasc de juriti, ci de specialiti (profesioniti) n tiinele despre
om, n diagnosticarea devianei - care ar conduce la deformri profesionale i la
abuzuri.
Tendenta moderata
Aceasta incearca de fapt imbinarea si compromisul intre vechi si nou intre modelul preventiv si
tendinta neoclasica represiva. Tendenta moderata reprezinta politica bunului simt.Ea se axeaza pe
ideea ca atit o represiune foarte dura cit si o renuntare completa la aceasta vor duce la cresterea
fenomenului 3k.Treb de inteles faptul ca lupta impotriva criminalitatii nu poate fi dusa doar prin
mijloace represive si ca aceasta nu este numai problema org de drept si a politiei ci este lupta tuturor
cetatenilor de rind.De fapt cum vedem aceasta tendinta reflecta participarea cetatenilor la combaterea
fenomenului de criminalitae, diversificarea sistemului de sanctiuni alternative inchisorii si adoptarea a
noi sanctiuni ca avertismentul penal, masuri de compensare a victimei.In Rm aparenta medierii intre
parti.
Tendinta radicala
Aceasta propune o strategie de inlocuire treptata a actualei politici penale cu un sistem de instante de
control social organizat la nivelul colectivitatii.
32

3.Modele de reactie sociala impotriva criminalitatii

Modele de reacie:
Represiv-Cea mai rudementara forma a dreptului a fost razbunarea privata nelimitatacind victima sau
rudele acesteia se razbunau pe agresor.Instinctul de razbunare il dirija pe om inca din vechi timpuri
avind la baza princ cf caruia raul trebuie rasplatit cu rau.Cu trecerea timpului apare razbunarea sociala
si cea religioasa.
Cele mai vechi codificari de care trebuia sa se conduca intreaga societatea sunt Legile din Esnuna care
contin in exclusivitae norme de drept penal si drept civil.Ulterior cea mai cunoscuta codificare antica
ramane Codul lui Hammurabi care este o culegere de norme juridice care reglementeaza institutiile jur
din acea perioadadeseori avinduse cazuri concrete si solutii jur corespunzatoare.Pt I data intilnim
scopul general a pedepsei penale:prevenirea viitoarelor infractiuni.Apoi urmeaza Legea celor XII table
Legile luui manuetc.De fapt modelul represiv a existat doar pina in Sec 18 cind apare model preventiv
Preventiv-cel mai mare rol in aparitia acestuia a jucat Tratat despre delicte si pedepse a lui Cessare
Beccaria.Aceasta idee este bazata pefaptul ca este mai bine sa previi decit sa pedepsesti iar pt aceasta
este necesara existenta unei legi simple dar bune si clare iar intreaga societate trebie sa fie in interesul
apararii acestor legi dar nu distrugerea lor.Nici o lege nu treb sa favorizeze oricare categorie de
oameni.Acestea au fost ideele lui Beccaria care au stat la baza aparitiei acestiu model iar ulterior
acestea au fost preluate de Ferri care sustine ca pedeapsa nu constituie o ispasire ci un mijloc de
aparare sociala prin care se urmareste tratamentul si recuperarea criminalului.Ferri propune citeva
masuri pt recuperarea criminalului ca imbunatatirea conditiilor de trai, reducerea timpului de munca
salarizare decenta
Modelul mixt-este imbinarea celor 2 mod represiv=preventiv.Este mod potrivit caruia scopul legii
penale consta in apararea sociala care poate fi realizat printr-o imbinare a represiunii si a prevenirii
Curativ Acest model se deosebeste de celelalte prin faptul ca un rol important in realizarea lui il au
prognozarea criminologica strategia luptei reiesind din cauzalitate determinate si starea reala a
luptei.In cazul RM mod curativ tot sia gasit consacrarea.In Cpal RM la cap 9fata de care se aplica
liberarea de pedepse pen asa ca condanarea cu suspendare conditionata a executarii pedepse,
inlocuirea pedepsei neexecutate cu o pedeapsa mai blinda, liberarea de pedeapsa a minorilor etc.Deja
sunt implimentate careva programe sociale,economice, culturale si profesionale de natura sa reduca
riscurile raspindirii criminalitatii sa asigure cit o mai buna reincadrare sociala a fostolor condamnati
dupa executarea pedepselor cu inchisoarea

30.Coruptia
1.Descrieti conceptul de coruptie
Coruptie apare de la latinescul coruptio si desemneaza starea de abatere de la moralitate , de la cinste
de la datorii.
La nivel national, coruptia este definita, in Legea nr.900-XIII din 27iunie 1996 privind combaterea
coruptiei si protectionismului, ca un fenomen antisocial ce reprezinta o intelegere ilegala intre doua
parti, una propunind sau promitind privilegii sau beneficii nelegitime, cealalta, antrenata in serviciul
public, consimtind sau primindu-le in schimbul executrii sau neexecutarii unor anumite actiuni
functionale, ce contin elemente ale infractiunii prevazute in Codul penal.
2.Clasificati si comparati formele coruptie
Formele coruptiei
Se considera forme ale coruptiei orice infractiune de coruptie, stabilita prin lege, inclusiv:
corupere activa, adica faptul de a propune, de a oferi sau de a da, sau indirect,orice foloase
necuvenite functionarului public sau oricarei persoane care conduce sauactiveaza n cadrul unei unitati
din sectorul privat, pentru ea sau pentru altcineva, pentru ca aceasta sa ndeplineasca ori sa se abtina de
la ndeplinirea unui act n exercitiul functiei sale;
corupere pasiva adica fapta functionarului public sau oricarei persoane care conduce sau activeaza n
cadrul unei uniti din sectorul privat, de a solicita sau de a primi, direct ori indirect orice folos
33

necuvenit pentru sine sau pentru altcineva ori de a accepta oferta sau de a ndeplini ori de a se abtine
sa ndeplineasca un act n exercitarea functiei sale;
traficul de influenta, adica faptul de a oferi sau de a da, direct sau indirect,orice foloase necuvenite ca
remunerare oricui afirma sau confirma ca poate sa exercite o influenta asupra luarii deciziei de catre
orice persoana aratata la art. 7 aliniatul (2), fie ca foloasele necuvenite sunt pentru ea nsi fie pentru
altcineva, precum si faptul de a estorca, de a primi sau de a accepta oferta sau promisiunea sub forma
de remunerare,
personal sau prin mijlocitor, pentru sine sau pentru altcineva, fapta savrsita intentionat de catre o
persoana care are influenta sau care sustine ca are influenta asupra unei persoane menionate, n
scopul de a o face sa ndeplineasca sau sa nu ndeplineasca actiuni ce intra n obligatiile de serviciu,
indiferent daca astfel de actiuni au fost sau nu au fost svrsite;
spalarea banilor, adica svrsirea operatiunilor legale cu mijloace banesti sau cu alte valori dobndite
cu buna-stiinta ca rezultat al actului de coruptie n scopul atribuirii unui aspect legal sursei si
provenientei acesteia, sau spre tainuirea, deghizarea sau denaturarea informatiei privind natura,
originea, miscarea, plasarea sau apartenenta lor.
Protectionismul este asimilat formei de coruptie si atrage dupa sine sanctiuni administrative sau
disciplinare pentru persoana cu functie de raspundere, potrivit legii, daca actiunile sau inactiunile
acesteia nu ntrunesc o infractiune.
Coruptia politica reprezinta o forma aparte a coruptiei, dar fiind ca actiunile sau inactiunile
persoanelor aratate la articolele 6 i 7 alineatul (1) se produc n domeniile de activitate a partidelor si
altor organizatii social-politice, sistemul electoral, mass-media si institutiile audiovizualului, n masura
n care acestea si desfasoara activitatea lor.
1.3.Masuri si strategii de combatere a coruptiei
Contracararea coruptiei este un proces de lunga durata. Acest fenomen nu poate fi extirpat, insa poate
fi si trebuie diminuat printr-un control riguros, prin aplicarea unor masuri de prevenire, care sa vizeze
factorii criminogeni si inlaturarea conditiilor care generea coruptia, cit si prin
depistarea nemijlocita a actelor de coruptie, tragerea la raspundere juridica a vinovatilor, in temeiul
legislatiei. Este absolut necesara completarea masurilor de prevenire si contracarare cu actiuni de
educare a populatiei in spiritul intolerantei fata de actele de coruptie si de obtinere a sprijinului ei in
campania anticoruptie promovata de autoritatile publice.
Toate elementele trebuie sa actioneze cumulativ si sa fie eficient coordonate pentru a fi realmente
interdependente, astfel incit efectul pozitiv al unuia dintre ele sa le fortifice pe celelalte i invers.
Astfel, elementele sint:
contracararea coruptiei prin aplicarea efectiva si eficienta a normelor penale;prevenirea coruptiei prin
eliminarea oportunitatilor ei din sistemele si procedurile institutiilor publice si de drept;educarea
tuturor categoriilor de populatie in spiritul intolerantei fata de coruptie si incurajarea unei sustineri
active din partea cetatenilor in activitatea de prevenire i contracarare a coruptiei.
Perfectionarea cadrului legislativ si asigurarea aplicarii
legislatiei
Reforma legislativa trebuie sa contribuie la consolidarea statului de drept, la stabilitatea si securitatea
vietii sociale, la dezvoltarea unei economii de piata viabile, la eliminarea factorilor de risc, ce duc la
coruptie, prin simplificarea si corelarea normativa, eliminarea dublei interpretari, codificarea,
adoptarea unor acte normative care sa reglementeze cadrul legal al activitatilor de prevenire si
contracarare a coruptiei. In domeniul legislativ, se vor elabora acte normative cu reglementari
anticoruptie eficiente, conform normelor, recomandarilor si
standardelor internationale.
Totodata, se impune modificarea legislatiei anticoruptie in conformitate cu prevederile actelor
internationale; ameliorarea sistemului legislativ;inlaturarea contradictiilor si ambiguitatilor care au ca
efect interpretarea dubla a legislatiei.
De asemenea, se impune consolidarea capacitatilor institutiilor responsabile de asigurarea respectarii
legislatiei penale, prin revizuirea rolurilor si responsabilitatilor acestora, pregatirea profesionala si
specializarea judecatorilor, procurorilor, ofiterilor de urmarire penala si altor specialitati in domeniul
urmaririi penale si in judecarea actelor de coruptie, precum si dotarea lor cu echipamente si alte
34

mijloace necesare. Inlaturarea practicii organelor de drept de efectuare a controalelor haotice asupra
agentilor economici.
Prevenirea coruptiei in institutiile publice si in procesul politic
Eficientizarea sistemului institutional
In acest scop, se va optimiza structura autoritatilor publice si a altor institutii publice prin reducerea
numarului de ministere, departamente si de alte organe, precum si numarului de functionari; prin
optimizarea structurii si competentei institutiilor de stat abilitate cu functii de prevenire si combatere a
coruptiei; prin incadrarea si promovarea personalului exclusiv pe criteriile profesionalismului,
competentei, abilitatii manageriale si eficientei, printr-un mecanism bine reglementat de selectare si
numire a functionarilor (concurs, testare etc.) in ministere, departamente si in alte institutii de stat; se
va asigura stabilitatea si continuitatea lucratorilor care realizeaza perfomante profesionale,Urmeaza a
fi perfectionate mecanismele de
interactiune intre functionarul public si beneficiarul de servicii publice.
Asigurarea transparentei si responsabilitatii in activitatea
politica
urmeaza a fi studiata legislatia si practica internationala. In special, se vor opera o serie de modificari
in legislatie pentru ca finantarea partidelor si a campaniilor electorale sa se efectueze cu respectarea
adevarata a principiilor transparentei si responsabilitatii. De asemenea, este importanta stabilirea
raspunderii penale pentru mituirea alegatorilor in cadrul campaniilor electorale, precum si a
responsabilitatii in fata poporului pentru activitate politica.
Diminuarea efectelor coruptei asupra sectorului privat
In acest sens impunindu-se modificarea legislatiei fiscale si vamale intru reducerea poverii fiscale si
sporirea responsabilitatii in caz de evaziune fiscala. Se va elabora un mecanism de combatere a
fenomenului economiei subterane si de reintegrare a mijloacelor ei in economia legala.
Intensificarea cooperarii institutiilor publice cu societatea
civila
Un obiectiv major al politicii de prevenire a coruptiei il constituie implicarea societatii civile in
actiunile de prevenire a coruptiei si informarea opiniei publice cu privire la cauzele si consecintele
coruptiei, la paguba pe care o aduce. Dezvoltarea cooperarii interinstitutionale si a relatiilor cu
societatea civila se va axa pe: facilitarea cooperarii intre institutiile cu atributii in domeniul prevenirii
coruptiei, precum si intre acestea si societatea civila; coordonarea eforturilor acestor institutii prin
facilitarea schimbului de informatii, incurajarea desfasurarii in comun a unor actiuni, obtinerea de
resurse umane sau tehnice necesare unor actiuni de
amploare, identificarea si eliminarea principalelor impedimente aparute in practica; oferirea unei
imagini complete si coerente a eforturilor autoritatilor in acest domeniu.

31.Teorii clasice asupra criminalitatii

1.Descrieti legea termica si legea saturatiei
o teza principala alui guerry si quetelet este faimoasa legea termica a criminalitatii potrivit careia
criminalitatea se repeta cu constanta si regularitate de la an la un an, iar aceasta se face sub influenta
unor factori fizici cum sunt latitudinea, sustind de exemplu ca infractiunile de violenta predomina in
sezonul caldsau in sud, iar infractiunile impotriva proprietatii predomina in nord sau in sezonul rece.
Legea saturatiei apartinind lui quetelet conform careia orice fenomen social anormal ca
razboiul,revolutia,foametea produce o crestere brusca a criminalitattii,o data cu epuizarea
evenimentului in cauza criminalitatea revine la limitele sale normale,astfel criminalitatea nu se repeta
in timp cu constanta si regularitate printro repetitie mecanica de la an la an ci printro oscilatie
permamenta prin cresteri sau descresteri determinate de cauze naturale precum si a factorilor de mediu
fizic si social astfel dinamica criminalitatii fiind supusa le gii a saturatiei.
2.Clasificati premisele scolii pozitiviste
35

astfel premizele scolii pozitiviste se clasifica in :

-fiziognomie- studiaza caracterele omului dupa trasaturile fetei considerind ca exista o strinsa corelatie
intre trasaturile fetei pe de o parte si calitatile psihice pe de alta parte. Intemeitorul fizionomiei este
consid gian batista dall porta in anul 1601 a publicat lucrarea fizionomia umana fiind primul studiu
stiintific al omului criminal, o contribut esentiala a avuto si johann gaspar lavater aratind ca in
fiziognomie se reflecta sufletul omului doasr acesta poate fi vazut prin Dumnezeu si doar de oameni
alesi
-frenologia-stiinta care considera ca facultatile psihice ale indivizilor sunt localizate pe anumite
suprafete ale creierului uman, fondatorul ei este franz josef gall astfel efectuind studii de ecranoscopie
a descoperit exist unor umflaturi cucuie pe suprafata cutiei cranienesi a presupus ca functiile psihice
ale indivizilor sunt localizate anume in aceste locuri de denivelari pe care el le numeste bose craniene,
identificin 85 bose craniene.
-Antropologia generala- stinta care studiaza omul ca fiinta biologica precum si evolutia acestuia prin
studierea raselor si etniilor , a formelor si dimensiunilor omului precum si capacitatii de adaptare a
acestuia la mediu, creatorul antropol este medicul chirurg francez paul broca
-Curentul alienistilor a adus o orientare noua in criminologie considerind ca fenomenul
3C(crima,criminal,criminalitate)isi are izvorul in bolile psihice ale indivizilor. Denumirea criminalului
provine de la medicii psihiatrii care considera ca criminalul este un bolnav psihic, reprezentati ai
alienistilor au fost philipe pinel,georges cabanis care au sesizat pentru prima data legatura dintre
comportamentul criminal si boala mintala aratind ca infractorul este doar un bolnav psihic. Alienistul
auguste bendicte morrel a elaborat teoria degenerescentei cu privire la explicarea comportamentului
criminal, in conceptia sa izvorul fenomenului 3C consta in degenerarea fizica si intelectuala a
individului ca rezultat al conditiilor necorespunzatoare de viata si trai
3.Autoevaluati si rolul si conceptele teriilor clasice
ampla activitate in dezvoltarea materiei criminologice a avut conceptiile clasice sociologicecxare sau
evidentiat in deosebi in Franta sec XIX. Astfel prin reprezentatii de baza ca alexander lacassagne si
sociologul gabriel tarde, sau desprins cele mai de baza afirmatii care consta in ceea ca factorul prim chiar
determinant sau poate cel mai important ce genereaza exprima fenomenul criminal (raportul subiect-actiune)
iol const mediul exterior social,de baza fiind factorul economic.
Prin conceptele sociologice ce se baz\a pe ideea ca criminalul este un produs al mediului social in care
traieste ,produs al conditiilor necorespunzatoare ale vietii sale economice.
Intocmind un calendar al crimelor bazinduse pe teoria ca asupra criminalitatii influenteza factorul
fizic,mediul climateric,si natural. Se sustine ca nr crimelor inpotriva proprietatii creste iarna si scade vara in
timp ce nr crimelor impotriva pers creste o data cu cresterea temperaturii atingind cel mai inalt nivel in
timpul verii
Ualt fondator al sociologiei este enrico ferri ce nu admite o separare intre sociologia criminala ,antropologia
criminala ,statistica,penologie si stiinta penitenciara.
Meritul conceptiilor sociologice este enorm, in primul rind prin observatiile facute ca lupta impotriva
criminalitatii nu se poate duce numai prin aplicarea pedepselor,fiind necesare si masuri economice :libertatea
comertului,retribuirea corespunzatoare a muncii,masuri politice :descentralizarea administr,libertati
cetatenesti,parlament democratic, masuri sociale : libertatea casatoriei, admiterea divortulu,perfectionarea
masurilor de educare acopiiilor.

32.VICTIMA INFRACTIUNII
1.Definiti notiunea de victimologie
victimologia-este stiinta ce studiaza personalitatea si comportamentul victimei raportata la realizarea si
consecintele directe ale actiunii agresiunii asupra victimei .
36

astfel victimologia reprezinta un sistem de concepte,principii si reguli constituite pentru a se apara

drepturile victimei si din care sa decurga masuri de natura sociala morala si juridica pentru a stabili
situatia anterioara procesului de agresiune
2.Comparati victima infractiunii in sens criminologic, social, jur-pen
astfel in sens criminologic victima a ainfractiunii este considerata orice pers umana care sufera direct
sau indirect consecintele fizice, morale sau materiale ale unei actiuni sau inactiuni criminale. Victima
astfel este pers lezata fara vrio asumare constienta a calitatii sale si a riscului. Deci este clar ca nu pot
fi considerate drept victime obiectele distruse de infractori sau institutii. Victima din (.) criminologic
se defirentiaza de alte persoane care de asemenea pot fi lezate in urma unor actiuni infractionale, astfel
daca nu exista dauna ca rezultat al unei fapte ilicite nu exista nici victima. Printre conceptele crimiolog
gasim victimizare-cvare este procesul de transformare a persoanei in victima si victimitate-ce
reprezinta ansamblul insusirilor,trasaturilor,capacitatilor care predispun persoana de a deveni victima
pe linga aceasa a fost redata formula ce calculeaza nivelul de victimizare care este Rv=v/p*e adica rata
de victimizare egal cu numar de victime impartita la nr de populatie si imultita la unit de masura egala
cu 100,1000sa
din punct de vedere social victima este orice persona umana care a suferit moral,fizic sau material in
urma unei infractiuni, astfel aici se studiaza cauzele sau conditiile ce au favorizat pe unele persoane sa
devina victime ale infractiunii ca ex neadaptarea in societaea care traieste sau capacitatea inalta a unui
individ de a deveni tinta atentatelor criminale. Din punc de vedere social se iau in consideratie
caracteristica individuala a persoanei ce consta in predispozitia ei de a deveni victima, precum si
caracteristica comportamentului persoanei care in anumite situatii prin actiunile sale risca sa devina
victima a infractiunii
in sensul juridico penal putem mentiona ca in art.58cpp se mentioneaza expres ca se consid victima
pers fizica sau juridica careia prin infractiune iau fost aduse daune morale, fizice sau materiale pe linga
aceasta art 59 cpp arata ca parte vatamata este consid parte vatamata pers fizica careia I sa cauzat prin
infractiune un prejudiciu moral,fizic sau material recunoscuta in aceasta calitate conform legii cu
acordul victimei. Pot mentiona ca not de victima este cu mult mai larga decit cea de parte vatamata
fiinda ultima are aceasta calitate doar in sensul juridico penal datorita recunoasterii ca parte vatamata
prin ordonanta organului de urmarire penala imediat dupa stab temeiurilor de atribuire a unei
asemenea calitati procesuale , majoritatea victimelor nu ajung sa foie recunoscuta ca parte vatamata,
dar riscurile de a deveni victima nu sunt repartizate intro masura egala in populatie,rolurile
delicventului si a victimei nu sunt antagoniste ci irnversabile.
3.Masuri de profilaxie victimologice
astfel as considera ca cel mai optimale urmat masuri de profilaxie victimologice :
-recxuperarea pagubelor si inlaturarea consecintelor infractiunii
victimoterapias ce ar include elaborari metodologice de comportare cu victima,de audiere a acesteia,precum
si de crearea unui sistem de reabilitare a victimei
impunerea unor masuri de informare practica,, a potentialelor victimedespre metodele de comitere a
infractiunii
stabilirea prognosticului victimologic deoarece cunoscind mecanismul de victimizare,caracteristicele
victemelor, metodele si tipurile de victimizare,locul si perioada de timp ce coreleaza cu procesul de
victimizare este posibil de a preintimpina urmatoarele persoane de a se transforma in victime
33.Terorismul
1.Relatati notiunea si clasificarea terorismului
Terorismul-este o practica de rezolvare prin mijloace violente a problemelor aparute intre state, intre
grupuri de interes, organizatii criminale din aceiasi tara sau din tari diferite, intre indivizi precum si
intre acestia si organizatii politic, economice,ideologice,religioase,rasiale,etnice.
Dupa dictionarul juridic terorismul este o infractiune contra securitatii publice ce rezida in savirsirea
unor explozii incendii sau altor actiuni care creaza pericol decesului oamenilor,in cauzarea unor
prejudicii patrimoniale considerabil sau survenirea altor urmari sociale nefavorabile daca aceste acte
sint savirsite bin scopul securitatii publice infricosarii populatiei cu scopul de a influenta organele
37

puterii de stat in luarea unor decizii precum si in pericolul savirsirii actelor mentionate in aceleasi
scopuri.
Clasificarea terorismului------terorismul social politic---actul de teroare este indreptat conjtra statuluoi,organelor sau
reprezentantilor sai impotriva organizatiei politice statale sau formei constitutionale care urmareste
realizarea unei ideologii sau doctrine sociale sau economice ori distrugerea unei orinduiri sociale. In
aceasta categ fiind inclus terorismul de extrema dreapta si extrema stinga. Astfel terorismul de stinga
isi fundamenteza ideologia pe diferite doctrine de orientare de stinga(marxism,socialism,anarhism).
Terorismul de dreapta se caracterizeza prin sovinizm sau rasism,neonasism sau anticomunism se
bazeza pe cultul persoanei si convingerea in suprematia unora asupracelorlati confirmind principiile
totalire de organizare a societatii(falanga tinara,frontul national eng
------terorismul etnic-----ca subiect apare comunitatea nationala sau etnica .el se caracterizeaza prin
actiunile teroriste care tind sau spre independenta fata de un anumit stat sau sa asigure suprematia unei
natiuni asupra alteia in cadrul unui stat, in cadrul terorism etnic pot fi evident 2 curente de baza :1lupta grupurilor npolitice a minoritatilor nationale pentru crearea propriului statt asigurarea drepturilor
egale comparativ cu natiunea predominata, 2- se refera la actiunile grupurilor national privelegiate in
scopul inabusirii,stoparii tendintelor minoritatilor nationale.(ETA,IRA,
-------terorismul religios-----este o forma a terorismului prin care din cele mai vechi timpuri sistematic
se exercita violenta de catre grupari teroriste sponsorizate de reprezentantii unor religii sau secte
religioase impotriva conducatorilor sau credinciosilor de alta religie fie pentru a se apara de incercarile
prin care se urmareste limitarea influentei religiei in cauza fie pentru asi extinde aria de influenta in
rindul populatiei sau pur si simplu pent5ru asi apara privelegiile, terorismul religios se sprijina pe
fanatism si dispune de executanti kamikaze ai atentatelor teroriste, fiind convinsi ca ei folose4sc
violenta in scopul apararii propriilor comunitati sau pentru asi razbuna adversarii. Terorism religiosd
poate fi divizat in terorism islamic tinde la consoloidarea normelor islamului in continutul lor primar si
lichidarea regiunilor contemporane din statele islamice si terorism religios sectant savirsit de secte
extremiste(Al-Qaeda)
2.Stabiliti legatura dintre terorism si crima organizata
pe parcursul evolutiei sale terorismul amplificinduse sa modificat continuu devenind in nconsecinta un
sistem mai organizat, exista multe cazuri cind gruparile teroriste preiau metodele si mijl folosite de
organizatiile criminale pentru asi atinge scopurile propuse. Deosebirea dintre criminalitatea organizata
si terorism pot fi enumerate dupa criteriul motivatiei savirsirii actelor respective si dupa modalitatae de
selectare a victimelor, cooperarea dintre organizatiile criminale si cele teroriste se realizeaza la
initiativa ambelor parti existind cointeresare reciproca ,legatura dintre organizatiile criminal si terorism
consta de fapt in inaltul potential financiar propriu crimei organizate care este valorificat pentru
sustinerea terorismului. In aceasta privinta ideologia devine factorul dominant iar crima organizata
este doar o sursa ce da posibilitatea grupurilor teroriste sasi indeplineasca actiunile. Cooperarea dintre
2organizatii criminala si terorista se refera doar la organizatiile teroriste sud americane unde teroristii
cumpara cu bani provenbiti din traficul de droguri. In Europa legatura dintre crima organizata si
terorism este foarte clara pentru a aceiasi indivizi sunt implicati in ambele activiatati fiind legati de o
anumita organizatie. Structura criminalitatii organizate dispune de o ierarhie complexa de mijloace
speciale pentru aplicarea violentei in scopuri ciminale, in cazul existentei anumitor conditii structurile
criminalitatii organizate trec la ap,licarea violentei pentru atingerea scopurilor politice concrete. O alta
modalitate de interactiune a organizatiilor teroriste cu structurile criminalitatii organizate consta in
necesitatea primilor de a primi mijloace financiare pentru infaptuirea activitatii sale pentru procurarea
armamentului si altor mijloace necesare savirsirii actelor teroriste. Comasarea terorismului cu
criminalitatea organizata duce la largirea considerabila a posibilitatilor financiare materiale si ade alt
ordin, coraborarea infrastructurilor. O legatura strinsa este intre terorismul international si
criminalitaea organizata transnationala : businesul cu stupefiante,spalarae banilor,traficul ilegal cu
armaent, substante nucleare,chimice,biologice.
3.Metode de prevenire a terorismului
consider ca pentru prevenirea terorismului ar fi necesar de intreprins urmat actiu
38

---stabilirea statelor ce sustin terorismul,precum si organizatiilor tero

---determinarea aeroporturilor supuse cel mai des atacur
---majorarea cerintelor de securitate pentrui toate cerintele de transp
---limitarrea accesului populatiei la arme,efect unei evidente stricte as armelor procurate de pers
fizice,juridice
---combaterea eficienta a criminalitatii organizate si a manifestarilor acesto
---elaborarea unor programme guvernamentale in vederea luptei cu discriminare etnica,religioasasa ,
respectarea stricata a principiilor constitutionale si a dr cetatenilor,combaterea coruptiei in org de
stat,minimalizarea birocratismului,perfectionare permaneta a profesionalismului tuturor
colaboratoriklor organelor de ocrotire a normelor de drept,pregatirea unor programme cu caracter
educativ si explicativ implementarea acestora in institut de invatamint.

34.GIND. LUMII ANTICE ASUPRA CRIMINALITATII.

1.formele de limitare a razbunarii
formele cele mai raspindite de limitare sunt:
1)Abandonul noxal-reprezinta de fapt izgonirea sau ezpulzarea individului vinovat din cadrul
colectivitatii si predarea lui gruparii adverse care a avut de suferit in urma faptelor acestuia
2)Talionul-reprezenta dozarea pedepsei in raport cu gravitatea faptei si este exprimata prin legea
talionului
3)Invoirea pecuniara-consta in achitarea in bani pentru fapta ilicita comisa in schimbul executarii unei
pedepse
4)Ordaliile-reprezinta niste incercari la care era supusa persoana vinovata pentru a stabili vinovatia sau
nevinovatia acestuia
5)Duelul
2.Argumentati problema fenomenului criminalitatii in conceptia ginditorilor greciei antici
problemmatica crimei si a autorului ei a preocupat gindirea umana cu mult inaintea aparitiei
criminologieie ca stiinta astfel dupa cite stim primele explicatii ce sau dat fenomenelor din lumea
inconjuratoare au avut un pronuntat caracter mistic creinduse in acest fel mituri, astfel sofocle este acel
care a aratat ca sursa crimei o reprezinta soarta omului, anaximandru, xenofan,heraclit,parmenide
manifesta o atitudine dezaprobatoare fata de crima si consecintele sale dar nu reusesc sasi explice
originile criminogenezei. Pitagora arata ca nr este esenta tututror lucrarilor.el a elaborat o stiinta a nr si
o doctrina a sufletului, care este format din constient supraconst,subconstie,inconst,nonconst.
Democrit ca atomul este esenta tuturor lucrurilor, a dezvoltat influenta educatiei asupra criminalitatii
fiind unul dintre initiatori profilactici victimologice efectuate cu ajutorul masurilor educative. Socrate
pune omul in centrul dialogurilor sale considerind ca crima este rezultatul indiferentei, ignoranta este
sursa crimei,iar criminalul ignora ca este ignorat sparta a arata ca relatiile familliale si procesul
educativ al copiilor poate fi controlat destul de efectiv de catre stat in diferite scopuri inclusiv si cel al
preintimpinarii criminalitatii. Platon are ca scop principal prevenirea savirsiirii altor crime in viitor.in
lucrarea sa statul are precupari privind organizarea institutiilor statale, valorilor morale aratind ca
acestea urmeaza sa die organizate in asemenea mod incit dreptul penal sa nu mai existe.. printre
masurile de influenta asupra criminalitatii aristotel mentiona urmatorii factori sociali : organizarea
corecta a institutiilor statale,stabilirea legilor,suprematia legilor asupra persoanelor cu raspundere,lupta
cu coruptia,dezvoltarea econom, ce ar asigura un nivel inalt de trai, aristotel mentioneaza rolul
preventiv al pedepsei formulind o teorie explicativa a crimeiconsiderind ca aceasta se va comite atunci
cind faptuitorul nu va risca sa fie pedepsit.
3.Estimati influenta religiei in lupta impotriva criminalitatii
astfel dupa cite stim religia a vut un rol important in influentarea prevenirii criminalitatii, unul din
reprezentanti ai gindirii criminologice crestine a fost sfintul augustin caruia ii apartin idei
criminologice de o importanta deosibita ca rolul coparticipantilor in geneza criminalitatii, motivatia
infractiunilor, un rol deosebit este atribuit caracterului educativ al pedepselor in conceptia sa o
39

pedeapsa nu poate urmari distrugerea vinovatului ci indreptarea lui. Un rol deosebit ii revine
inchizitiei, teoreticienii inchizitiei au dat notiunea de criminal definidul ca slujitor al diavolului,
aratind ca fiecare criminal este marcat cu anumite semne piele alba si fina diferite semne de corp sa.
Cel mai uman tip de pedeapsa era considerata arderea pe rug care in cazuri exceptionale dupa cum
erau considerate circumstantele atenuante era inlocuita prin sugrumare si apoi arderea pe rug (cainta
sincera,virsta frageda). Sfintul toma daquino a aratat ca geneza crimei se afla in pacat care este cauza
tuturor manifestarilor antisociale, el a preconizat pentru suprimasrea criminalilor aplicarea pedepsei cu
moartea sustinid ca acestia nu pot fi reeducati. Trebuie remarcat ca biserica sa preocupat indearoape de
studiul criminalitatii in general referinduse atit la cauzele si conditiile generatoare precum si
personalitatea infractorului si natura pedepselor. Fenomenul criminal atigind proportii cu adevarat
spectaculoase biserica ingrijorata a luat masuri in vederea limitarii lui, astfel prin edictul de la papa
paul IV sa hotarit distrugerea unei localitati in intregime monterfortino de linga roma considerata a fi
un cuib de hoti, tilhari si asasini. Edictul a permis ca orice persoana sa poata ucide nepedepsit pe
oricare mebru al acestei localitati. Idei valoroase pentru criminologie a avut siger brabant care a fost
preocupat de definirea actiunii de libertate a omulu.

35. CAUZALIT CRIM-TII.

1.DESCR CONCEPT GENER ALE CAUZALIT CRIM-TII.
Cauzalit-una din cele mai import si complexe probl crim-o forma a interact d/e fenom si procese crim
c/e consta in relev,descop tuturor circumst ext si int c/e au un anumit impact asupra fenomen
crim(enumer factor crim-geni,refl mecanism de infr si infl a/a asupra crim-tii).E/e un fenom biol,psih
si soc c/e reprod si gener crm-tea.Printre motiv mai rasp ale crim-tii se atesta lacomia,parazitism
soc,agresivit,nationalism,traditii,moravuri,interese negat etc.In lit de spec crim-ca au f/t expuse 4
modele de analiza a cauzalit crim-tii:
1)model conditional(factorial)-prin cauza intel cond neces si sufic p/u un efect concret(circumst c/e
infl crim-tea).2 variante ale mod factor:a)abord monofactor-comport crim e/e legat de 1 factor;b)abord
multifactor-m.m fact.
2)mod tradit-cauza e/e impact fortat din ext c/e gener infr in spec sau crim-tea in gener.A/t mod se
utliz la analiza infr concrete.
3)mod tradit-dialectual-cauza e/e fenom c/e gener efect dat-cauza nemijl sau apropiata.Major autor o
consid trasat a personalit.
4)mod interactionist-cauza e/e interact d/e mediu si personalit infr.
2.CLASIF FACTOR CRIMIN-GENI.
Fact crim-geni m s/t num si cauze sau cond ale crim-tii.Ei reprez o diversit variata d/a continut,nat si
impact lor asupra crim-tii.M m criterii de clasif:
1)d/a nat:
a)fact obiectivi-defic organizat,jur,tehn c/e favor activit infr;contradict concrete ale exist soc din cadr
rel econ,soc,cult.
b)fact.sub-elem psih si soc c/e se expr prin necesit,interes,scop,val morale si const jur denatur a infr.
2)din pct ved filosof:
a)cauza complexa-t/e circumst c/e determ fenom crim-tii;
b)cauza specif-circumst concreta c/e determ exist infr concrete.
3)d/a continut-cca 200 categ de fact(econom,ideolog,soc,cult,demogr,pol.A/a clasif a f/t propusa si de
J.Pinatel etc).D.Szabo:fact soc,cult,econom etc.Gh.Gladchi:econ,soc,demogr,pol,jur,de
organiz.Nistoreanu/Paun:econ,demogr,soccult,pol.Altii:biol,psihol,soc.I.Ciobanu:eredit,geogr,econ,demogr,psihol,soc-cult,pol.
3.ESTIM INFL FACT ECON SI SOC-CULT ASUPRA CRIM-TII
.Fact econ(atit saracia cat si prosperit):industrializ-infl neg ecolog;produc de conveiere si specializ
ingusta determ instr individ,lips lui de posibilit de a-si manif capacity intellect;mobiliz popul rurale
spre urbane;crizele econ;inflatia;somaj;impart popul d/a venituri;nivel sporit al venit ileg.Fact soccult:familia-celula de baza a societ;nivel de instr scolara;relig;starea civ;organiz timp liber;infl neg a
40

mijl de infor in masa;profesi;specif nat;discriminarea;infl criminog internat;nivel intellect si

cult;video-violenta;alcoholism;toxicomania etc.
36. RESOCIALIZAREA INFRACTORULUI
1.INTERPRET NOT SI CONCEPT DE RESOCIALIZ A INFR.
La baza sta t.criminolog clinice(J.Pinatel).Resoc infr-proces educat,reeducat si de tratam aplic pers
condamn pen prin c/e se urmar readapt infractor la sistemul de norme si valori gener accept de societ
in scop reintegr soc a a/a si preven recidivei.Caracterist resocializ:-vizeaza pers c/e au sav infr;-are ca
scop preven recidivei;-e/e un demers soc realiz de personal calif in domen.Modelele
resoc:educarea(vizeaza infractor c/e au asimilat norme si valori contrare societ);reeducarea(vizeaza
infr c/e au suferit o inadapt soc);tratament(metode terapeutice-medic,pedag,psihoterapeut,psihanalit
etc)
.Resoc presup:
a)restructur personalit;
b)asig unor cond demne de viata;
c)reincadr infractor in comunit.
Factorii resoc:
a)caracterist instit in c/e se deruleaza resoc;
b)individualiz sanc si durata a/a.
Etapele resoc:
1)in timp exec ped pen si
2)d/a exec sanct(de ex preven recidivei).
Tipurile resoc:psihosoc,econom,sociocult.
2.ARGUMENTATI ROLUL DIAGNOSTICULUI CRIM-IC SI A PROGNOSTIC SOC IN
SFERA RESOCIALIZ INFRACTOR.
Diagnost-cea m import lat a crim clinice deoar de a/a va depinde stab si constat diagnozeibolnavsoc
si va perm elab prognost si tratam infr.3 etape successive:1)aprec capacit infr-stab trasat bio-psihol si
comp a/a cu cele soc.2)evaluarea inadapt soc-de reg,devin crim pers mediocre,cu aspiratii ce depasesc
posibilit lor reale,cu comport inadecv si c/e s/t respinsie de mediul lor soc.3)aprecierea starii de
periculozit-sinteza a 1 si 2.Cand capacit infr e/e f/e puternica iar adaptibilit e/e f/e buna apare cea mai
grava a peric soc.Prognostic soc-faza crim clinice in c/e starea de periculozit de moment a unui infract
treb combin cu situatiile probabile in c/e subiect va evolua in viitor.Apare necesit elab skemelor de
prognoza(matematice,statidtice)
3.PROPUNETI PROGRAME DE TRATAMENT A INFRACTOR.
Tratam de resoc-modelarea personalit a/a,amelior tend sale negat,renoirea sferei motivationale,skimb
comport si atitudinilor in scop preven recidivei si facilit reintegr soc postcondamnatorii.
Cea m rasp met de tratam-psihoterapia.
1)psihoterapii individ:
a)psihanaliza-identif motiv inconstiente ale tulburarilor si dezekilibr sufletesti specif infractor.Durata3-4 ani a cate 4-5 ori/saptamR.Mold-lipsa specialist.
b)psihoterapia rationala-actiunea,prin iterm rationamentului,a terapeut asupra mecanism psihol si cult
ale infractor p/u a-l determ sa se autocenzureze,autocontroleze si sa resp norm soc.
2)psihoterapia colectiva:
a)psihoterapia de grup-discutia libera in cadr unui grup de infractori,in prez psihoterapeut;
b)psihodrama-pacient(infractor) joaca scene din viata personala,exter/-si gandurile si atitud personale
iar medicul urmareste.Aceasta tehn a f/t create de c. psihosociologul amer de orig romana Jakob
Moreno(Bucuresti 1892-New-York 1974);
c)metoda rel de grup-are la baza t.asociatiilor diferentiate si consta in punerea infractorului in contact
cu grupuri soc c/e resp legea.
37 OBIECTUL DE STUDIU AL CRIMINOLOGIEI
1.DEFINITI NOTIUNEA SI CONCEPTELE PRIVIND OB DE ST.
41

Ob de st al crim-istoric controverse.1950-Conngr Internat de crim(Paris) Thorsten Sellin sp ca crim e/e

o regina fara de regat!La etapa init,ob de st al crim il const personalit infr(medici,antropologi),pers era
stud in spec sub lat bio-antropol.Ulterior ob de st se complet cu fapta antIsoc-cercet crim incep sa se
preocupe de a/a pe plan psih si sociolg.Neajuns teor-abord monocauz a fenom crim-tii.Prima unific a
ob crim apart lui Enrico Ferri c/e a elab o teorie pluricauzala a crim-tii.
Autorii contemp se bazeaza pe struct ob de st propusa de Jean Pinatel c/e-l struct in 3 planuri:
1)crima-spre deoseb de dr pen,crim stud infr ca un comport um.Infr e/e stud in conex cu personalit
infr,cu cauzele si conditiile c/e au generat-o;
2)criminalul-jur crim e/e pers c/e sav cu vinov o fapta prev de l.pen;criminolog criminalul e/e stud sub
spect bio-psiho-soc;
3)criminalit-in sens restrins-tot infr sav pe un anumit terit intr-o per detrm de timp;sens lato-tot abater
de la norm mor,soc,jur, c/e aduc atingere val soc.Din pct ved,cantit criminalit-tot infr comise pe un
anumit terit intr-o per de timp determ.Din pct ved calit,crminalit-reala(t/e crimele terit
timp),relavanta(crim descop si inre),legala(pronunt sentint definit de condAmn/akitare) si
neagra(descop,inreg de statist pen).Aut contemp,mai adauga ca ob de st al crim
4)victim infr-elab tipolog de vict c/e contr la stab masur de profilaxie victimolog si 5)reactia soc
impotr crim-tii:
a)inaintea sav infr-elab progr,strateg de prevenire a infr
b)d/a sav infr-rasp si ped pen.
2.DETERMINATI LEGATURA CRIMINOLOGIEI CU ALTE CRIME.
Crim-Dr penal.
Unitatea:
1.filiatia ist(a/I perioada,cond,imprej);
2.ob de st comun(dr penal mai restrins);3
.scop comun-preven si comb infr.
Deoseb:
1.pen disciple normative,crim-sociala;
2.d/a moment abord ob de cercet:penpen-la mom sav infr,crim-inainte,la,dupa;
3.scopul imediat dif:pen-apar val soc,crim-cauz si cond c/e determ/favoriz sav infr
4.sfera masurilor de intersectie:pen-perfect system de sanct,crim-dif laturi ale vietii soc.Raport crim si
pol pen.
Crim-Dr proc pen.
Corelatia:anketa si judecata ca faze ale proced pen dep f/e mult de personalit infr;dezv crim ca stnecesit prelucr statist detinuta de or judic.
Crim-Dr penitenc.
Deoseb:d/a ob.
Asem:rel cu si d/e infr,tratam si resocializ infr-stud crim-lor din locur de detentie a infr.
Crim-Sociolog(sociology judic).
Crim-Psihol(psiholog judic),
Crim-Statistica(analiza,elab progr de cercet crim,prognaze,struct si dinamica
crim,marime,volum,ritm,rata,intensitate crim.
3.FORMULATI METODE SI TEHNICI DE CERCETARE
CRIMINOLOGICA.
Metodolog crim-parte a crimi c/e se ocupa cu stud met si tehn de investing a fenom infract,urm/d
integr a/a intr sistem logic c/e sa permita indepl scop a/i stiinte.Metod crim-modalit prin c/e cunoast
crim spontana se transforma in cun critica iar gandirea devine un instrument de cercetare.
Metod de cercetare in criminolog:
1)m observatiei:
a)obs empirica(caracter sub,observator f/d infl de propriile sale opinii,nu ofera o imagine complet a
obiect);
b)obs stiintif(reguli:obt unor rezult impor pe plan st)
42

2)m experiment-cercetator sesiz legat d/e dif fenom si raport de cauzalit d/e a/a prin experiment.
Particularit:provocarea,varierea,repetarea.Clasif experiment:-d/a locul desf:de laborator(in lab,artific)
si de teren(stud fenom in cond nat);-d/a nat variabilei independ:provocat(act variabilei independente)
si invocate(stu infl variab independ asupra fenom studiat);-d/a modalitatile de manipulare a
variab:experinainte sidupaun evenim.
3)m clinica-cercet caz individ in scop formul unui diagnostic si prescrierii unui tratam.(istoria
caz/anamneza).
4)m statist-stud fenom crim in baza dat statist.Stat p/e fin at(MAI,Min Just) si
internat(Interpol,orgONU);
5)m tipolog are la baza not de tip-combin a m m trasat caract unui fenom.M m tipuritipologie.Lombrosso si Ferri au clasif tipologiile in:de imprumut,constituionale,psihol,soc.
6)m comparativa-proced concordantei(elem comun),proced diferentelor,proced variatiilor
concomit(fenomene c/e variaza la fel ca fenom studiat).
6)m de predictive
7)m stud dosarelor pen
8)m interviului.
Tehnica-o metoda in actiune.
1)observarea.tipuri:-d/a raport fenom cu realit:dir,indir;-d/a etapa obs:globala,partial;-d/a
scop:sistematizata,nesistematiz;-d/a poz obervator cu fenom stud:ext,int(parcipativapasiva,active,partial,totala.
2)chestionarul:-d/a nat inform:de date factual(fapte,evenim) si de opinie;-d/a intind inform:special(o
tema) si omnibus(m m teme);-d/a mom codific inform:incise(o variant de raspuns) si deskise(m m var
de rasp) si mixte;-d/a mod de recoltare a inform:autoadministr(posta,public) si administrate prin forme
de anketa.3)interviul-cooperare verb intre 2 pers.-d/a grad de formalism:flexibil,conversatie,ghidat;d/a modalit:dir si indir;d/a particularit psih:clinic;-d/a nat rel intre sub:sensibil,neutru,sever
.
38. PERSONALITATEA INFRACTORULUI
1.IDENTIFICATI NOTIUNEA SI CONCEPTUL DE PERSONALITATE A INFRACTORULUI.
Crim-gicpers infr-ansambl calit,trasat,insusiri le pers c/e a comis o ifnr,exprim corel d/e individualit
pers si esenta soc a a/a.Elem pers infr:1)statut soc al pers2)rolul si funct soc ale pers3)trasat psihomorale ale pers.Stud soc-ic:elem biol si soc.Infractor:jur-pen: pers c/e sav cu vinov o fapta prev de
l.pen;proc pen-banuit,invinuit,inculpate,condamnat/akitat.
2.STABILITI PARTICULARITATILE PSIHICE ALE INFRACTORULUI.
Temperament(firea)-capacit de a rasp la stimuli int si ext,capacity de autocontrol.Are proven
ereditara.Trasat temperam pot da nast la unele act po/neg:individualism,egoism,lacomie,lene etc.Clasif
temp(Hipocrate sec 4 a.Chr):tip holeric(puternic,nestapinit,explosiv),sangvinic(vioi,mobil dar
ekilibrat),flegmatic(lent,rezistent,stapinit) si melancholic(sensibil,usor inhibabil).Aptitudinileinsusirile individ c/e determ capacity intellect ale pers.De baza-ereditare,superioare-dobind pe parcurs
perfect.Caracterul-Teofrast sec 4-3 a.Chr.-descr aspect moral al pers.-refl soc-um a pers.Sec 19,caract
e/e conceput in plan psih-partic individ a intellect,simt,vointa.Sec 20-caract-trasat unei personalit si ale
unor sectiuni ale psihicului.2 tipuri de caracter:intravertit(orientarea catr propriul eu,pers
inhibabile);extravertit(orientarea spre lume,comunicabili,atasati de oameni)
3.ESTIMATI FACTORII CE CONTRIBUIE LA FORMAREA PERSONALITATII
INFRACTORULUI:
mediul psiho-soc;familia;micromediul social;med soc la nivel global;nivelul de instruire si
educatie;civilizatia etc.
39. Institutii si strategii actuale de lupta impotriva criminalitatii
1.Reprod directiile priorit de actiune a organismelor ONU in domeniul luptei impotriva
criminalit
1)- respectarea drepturilor omului si a libert fundam expuse in Declar Univ a Dr Om, adoptata de
Adun Gener a ONU(1948)
2) prevenirea crimei si imbunatatirea activit tuturor org care asig realiz politcilor pen nationale
43

3) situarea preven crimin in centrul pol pen a state member

respect dr om in timpul executarii pedepsei
acordarea de ajutor ethnic in curs de dezvolt
crearea mechanism nationale de implicare cit mai larga a populatiei in lupta impotriva crimin
7)crimin juvenila si justitia pen pru minori- directie prioritara in preven si combaterea gener a
criminalit
protectia victimelor infr prin introd unor principii adecvate in justitia pen
introd unor regg de conduita a reprezentantilor org de dr
stabilirea unei strinse legaturi intre preventia crimei si infaptuirea justitiei pen, in contextual globalize
si a noii ordini economice mondiale
imbinarea rationala a masuri privative cu cele neprivat si largirea spectrului masuri neprivat d libertt
ru preven si combaterea crimin
2.clasific institutele regionale si interreg de criminologie
Cele mai import institute, cu bogat potential stiintific si echipament criminologic sunt:
Institut Natiunilor Unite din Asia- UNAFEI 1963.In moment fondarii, institutul a organizat si lansat
numeroase proiecte de cercetare in domen criminalit, tendintelor si particularit acesteia, a elabor
viabile programe de profilaxie si combatere a manifestarilor criminale.Se axeaza pe teme ca criminalit
legata de droguri, eficacit si echitabil justitiei pen, tratam pen prin intermediul comunitatii, tinerii si
justitia pen.
Institutul Latino- americ al Natiun Unite- ILANUD, 1975.A intreprins studii spre programe de
cooperare, seminare si cursuri de formare a personalului penitenciar, probatiunea si masuri care pot fi
associate cu aceasta, colocvii pe diverse teme de preven.reprez institutului au7 prezentat cercetari
originale intreprinse in zona Caraibelor,care aeau drept scop a raspunda la intreb dc dreptul de tip
anglo-saxon sau romano- Germanic are vreun effect particular asupra nr si duratei detentiei preventive
Instit Helsinki al Nat Unite- HEUNI 1983. Si-a schimbat denum in Instit Europ de preven si pru
control criminalit, al carui scop principal e schimbul de inform in domeniul prevenirii si control crimin
intre tarile europ.Directiile fundam sint :- coordonarea diferitelor modele de strategii ale politicii pen
promovate in state member ale CE
-asigur respect dr si libert fundam ale om in cadrul programe de lupta impotriva crimin
cresterea eficientei si echitatii activit justitiei pen
elabor caior care ar asig integrarea pol pen a fostelor tari socialiste in viziunile practicate de ONU in
material preven infr si a perfect justitiei pen
4)Institutul NATIUN UNITE de la Roma- UNSDRI 1968 Obiectiv principal- formarea politicilor si
practicilor in material prevenirii, a control delincventei juvenile si a crimin adulte.Intreprinde
numeroase cercetari de teren in colabor cu state member din Europa.
3.evaluati rolul Cons Europ in lupta impotriva criminalit
In urma unor minutioase analize a fenomenului criminalit din statele member ale consiliului europei,
comitet a inaintat citeva directii principale de organizare a luptei impotriva criminalit:1) Imbunatat
legisl pen a statelor member in directia largirii masuri de sustituire a pedeps privative de libertate;
a) legisl state member sa prevada posibil substituirii pedepsei privative de libertate cu mas nonpriv fata
de infractorii primary sau de cei care au sav infr deosebit de grave.fata de acestia pot fi aplic mas
conditionate; b) state member sa ia toate mas pru asig si dezvolt aplic probatiunii; c) state sa trimita
Secretariatului general al CE rapoarte din 3 in 3 ani cu priv la masuri luate on baza acestor
recomandari; 2) descriminalizarea unor infr mai putin grave.poate avea loc a) de facto
descriminalizarea consta in tendinta diminuarii reactiilor repressive fata de anumite comportam sau
situatii; b) descrimin de jure- e realiz de legiuitor poate fi generata de schimbarile soc- econom si
politice intevenite in timp.
3)Simplificarea justitiei pen- este cea mai import directie de organiz a luptei impotriva crimin.De ex,
timpul care se scurge de la moment savirs infr si pedeapsa e enorm in caz celor mai simple infr,de
aceea sint un nr mare de cause pen care influent negative calit reactiei judiciare. Pru a spori eficienta
justitiei pen si a realiza reduceri import in pierderile legate de proced complicate de solution a cauzelor
pen, comitet ministrilor a adoptat Recomandare prin care s-a propus simplific justitiei pen. Se are in
44

vedere introducerea unor proceduri sumare, practicarea sistemului tranzactiilor si simplific unor
proceduri.Proced sumara consta in introd unui system de amenzi pru infr minore de incalc a regul
circul rutiere de ex.Practicarea system tranzactiilor- incheierea unui accord intre Minister public si
delincvent.Dc nu se respecta conditiile trnzactiilor se reia cursul urmaririi pen. RM are nevoie de
urgenta de Simplificarea procedurilor, care vizeaza infr usoare, mai putin grave, cind se poate trece
direct la audierea infractorului in fata inst, de catre un singur infractor specializat, care adopta
hotarirea.
Prin interm simplific justitiei pen se urmareste organiz unei reactii soc repressive mai eficiente, in
directia promptitudinii interventiei si imbunatatirii actului de justitie
40. formarea criminologiei ca stiinta
1.not de criminologie
Stiinta care studiaza fenomenul criminal .Termen criminology- crimen- crima, si logos- ide,
stiinta.Ar putea definite ca o stiinta sociala, auxiliara stiintelor penale care studiaza starea,dinamica,
legitatile cauzale si conditiile socio-umane ale criminalitatii, elaborind si fundamentind modele
cauzale si solutii de interventie preventive.Criminolog Francez J.Laute sustine ca stiinta criminologiei
e stiinta care se ocuoa cu studiul ansamblului fenomen criminal.
H.Sutherland afirma ca criminologia e stiinta care studiaza procesele elabor legilor, ale incalcarii
acestora si ale reactiilor sociale impotriva acelora care incalca legile
Dupa J.Pinatel- e studiul stiintific al omului delincvent si al delictului.
Criminologia poate fi def ca o stiinta social ace studiaza fenomen criminalit in ansamblul sau sub
aspectul starii, structurii si dinamicii sale, ale cauzelor si conditiilor care-l determina sau favorizeaza,
precum si modalitatile de profilaxie si combatere a acestui fenomen.
2.argument premise obiective si subiective de aparitie a criminologiei
3.proiectati etape de constituire a criminologiei ca stiinta
Constituirea criminologiei ca stiinta a avut loc in 3 etape:
e marcata de activitatea celebrului medic Italian Cesare Lombroso( creatorul antropologiei criminale)
care a publicat lucrarea omul deelincvent, in care sustine ca ar fi gasit imaginea- model a infr,
descriindu-l ca pe o fiinta predestinate sa comita crime datorita unor stigmate fizice si psihice
innascute.
E legata de activit professor de sociologie Enrico Ferri,,care in lucrarea sa Sociologia criminala care
analizeaza rolul factorilor soc in geneza criminalit, motiv pru care a fost considerat intemeietorul
criminologiei sociologice.
E marcata de activit magistratului Raffaelo Garofalo, cu lucrarea Criminologia. El incearca sa
depaseasca granitele cu care se confrunta criminologia in sec 19.Anul 1885 a reprezentat momentul
nasterii criminologiei ca stiinta.
41.Fenomenologia criminalitatii
1.not de criminalitate
s-au expus mai multe definitii ale criminalitatii in aspec jur-pen, psih, filoz, soc, dar totusi marea
majoritate a autorilor dau urmatoarea def: criminalitatea reprez ansamblul actelor criminale care se
produc intr-un anumit teritoriu, intr-o per determinate de timp.O def mai reusita- N.F.Cuznetova- un
fenomen istorico-evolutiv, soc, jur-pen, care reprez prin sine sistemul infractiunilor savirsite intr-un
anumit timp, stat, teritoriu, intr-o anumita per de timp.Criminalit fenomen de masa, e susceptibil
unor evaluari de ordin cantitaiv si calitativ. Aspectul cantitativ desemneaza determinarile
masurabile care se refera la fenomen criminalit ce se exprima prin nr, grad, marime, ritm, etc. Functia
aspectelor cantitative se reduce la faptul ca furnizeaza principalii indicator ice se refera la starea,
structura si dinamica crimin printer care se numara-nr infr, nr infractorilor, genul infr comise si
gravitatea acestora, repartitia geograficaEvaluarea calitativa se refera la determinarrea acesteia in
planul individualizarii particularitatilor specifice.Functia criteriilor calitative intervine atit in explic
45

etiologiei fenomen infr cit si a profilaxiei acestora.putem vorbi de criminalt reala, relev sau aparenta,
neagra. In priv Infractorilor- despre infr de ocazie, profesionalisti, obisnuiti, recidivisti.
2.determinati trasaturile criminalitatii
criminalitatea e un fenomen soc de masa.Caracterul social reiese din faptul ca atit subiectii
infractiunii cit si victimele acestuia sunt membri ai societatii. In acelasi timp criminalit adduce
prejudiciu valorilor soc producind anum deformari in societ.O parte considerabila din cauzele care
determina criminalitatea poarta un caracter social
e un fenomen social-uman complex cu valente predominant biopsihosocial intrucit crimin nu exista
inanfara persoanei si comportamentul acestuia, fenomen criminalitatii reflecta si individualitatea lorbiopsihosoc. Criminalit fenomen istorico- evolutiv
Caracterul istoric al criminalitatii e indisolubil, legat de o anumita dreapta de dezvolt a societ si
anume din mom intemeierii stat si dr. Autoritatea stat avind capacity de a institui nor jur-pen care
incrtimineaza si fapte soc, intemei un system de aparare soc contra criminalitate. Practica soc a
demontrat ca criminalit a insotit omenirea din cele mai vechi timpuri
Caracterul evolutiv reiese din character sau istoric si in acelasi timp tranzitoriu fiind marcat de
specificitatea in cadrul anumitor orinduiri soc. Car evolutiv e determinat de 2 categ de fapte:- obiectivi
si subiectivi.Obiectivi- criminalit se schimba in depend de niv de dezvolt fortelor sir el de productie,
de intensity contradictiilor si transform osc, pol, econom. Subiectivi- - crimin e determine de modific
in legisl si de practica jud, pe parcurs fiind modif definirea legisl a infr, tip de infr
3)are un character soc peric prejudiciabil- reiese din nocivitatea care prejud valori soc gener si
individ ocrotite atit de nor dr pozitiv cit si de morala societ
4)are un character variabil- fenomen de masa, se caracteriz printr-o mare varietate astfel pe cit de
unitara si omogena e infr in sens su jur pen pea tit de diversific si neuniforma e criminal din pct de
vedere criminologic care intruneste dif forme de devianta soc
5)are un character conditional- fiind fenom biopsihosoc nu poate exista inafara oricarui process
causal, ea nu poate fi de natura a-cauzala si neconditionata.
Toate conceptiile care au dominat in crimiologie au acceptat c. causal si conditionat al cauzalit, punind
la baza acesteia etiologii si cause diferite
3eval starea, structura, dinamica, criminalit
Starea crimin e definita din m multe pvd:1)e un indicator statistic care exprimanr infr cmise si a
faptuitorilor acestora pe un anumit teritoriu, inttr-o per determine de timp 2)e o not criminal complexa
care exprima prin prisma unui system de indicatori analitici, dimensiunile, trasaturile esentiale ale
fenomen infr intr-o anumita per. Starea crimin se caracteriz prin marimi absolute. Cea mai ampla si
reusita data starii crimin apartine professor Kudreantev care sustine starea crimin e caracteristici
cantitativ-calitative, intr-un anumit stat sau regiune, intr-o per concreta de timp determinate de
urmatorii factori:- nr infr comise; -nr infr condamnati pru savirs acestora; - nr infr inregistrate; character struct criminalitatii; - intensit; - nivel sau coefficient; - criminalit oculta(neagra)
Dinamica sporirea ori reducerea nivel infr. Asupra dinamicii infl 2 grupe de factori: 1) cause si
conditiile criminalit, struct demografica a popul, alte fenome soc; 2) modific legisl care reduce sau
extend cercul faptelor incriminat si sanctionate
Dinamica poate fi calculate in marimi absolute( ex- nr infr a crescut cu 2000) sau in marimi relative ( 5
la suta ds-a redus). La determine dinmaicii personalit sint utilize 2 metode: metoda bazei fixe si bazei
mobile. Met bazei fixe- compararea valori anilor ce ne interes cu valori aceluisai an. Met bazei mobile
presup compare cu cifrele anului precedent. Au fost formul mai multe legi cu priv la dinamica crimin,
cea termica- elab de reprez sc cartograf si legea saturatiei- crimin oscileaza intre crestere si
descrestere.
Structura crimin desemneaza felul de alcatuire, configuratie si aranjare in interiorul fenomen crimin
ale dif sale parti componente, precum si relat dintre acestea. Ansamblul infr si raport dintre ele reprez
struct crimin. Indicator respective determina cota-parte ale anumitor tip, grup de infr in nr total de apte
pen comise pe un anumit terit, intr-o per determ de timp. Struct crimin se determina in depend. de un
anumit spatiu si per. de timp si se calcul. in %. Formula de calcul a struct crimin- S= P/I *100%. Scota parte in struct criin, P- parte , tip concret de infr, I- intreg- nr total de infr comise.
46

Indicii princip ai struct crimin: 1) rap dintre infr except de grave, deoseb de grave, mai putin grave,
grave, usoare; 2) rap dintre infr intent si din imprud; 3) rap dintre categ de infr prev in P spec a CP; 4)
rap dupa motive domonante; 5) procent recidivism; 6) procent infr savirs in paricipatie.
Indicii struct crimin ofera character cantitativ si calit al pericol soc al criminalit, al particularit ac
fenomen si ofera posibil org-rii unei lupte eficiente de prevenire a crimin si aplic diferentiata a masur
jur- pen faptuitorului
42. Criminologia preventive
1.determ tip de preven a crimin
Prevenirea generala- e format din elem interdependente.Dezvolt pozitiva a societ, perfection
institutiilor econom, pol, soc ar contribui la preven gener a crimin. Preven gener influent un sir de
manifestari negative, ca saracia, somaj, cersetoria, in consecinta- alegerea intre bine sir au, intre un
comportam legal si ileg.preven gener treb sa aibaun cracter de lunga durata, sa cuprinda toate sferele
vietii umane.revenim la import efectuarii expertise criminologice, a mas soc, econom, pl de combatere
a crimin.
Preven speciala ansamblul de mas, mijl, met ce au drept scop impiedic unor infr de catre pers care
anterior au comis o infr.Mas preven speciale sunt mult mai concrete si au limite in timp, spatiu si
asupra pers.
Prevenirea individuala- vizeaza cerc de pers care inca nu au comis crime, dar in viitor apropiat le pot
comite.E indreptat asupra unei pers concrete si a micromediul sau soc, intrucit mod de viata pe care il
duce individ poate sa semnaleze faptul ca in viitor apropiat el va comite , posibil, o infr.
Preven primara- care prin mas specifice in domeniul soc incearca sa inlature situatiile criminogene si
cause care le-au generat
Preven secundara- are ca obiect adoptarea unei politici penale eficiente adecvate si transpun acesteia
in practica. E desfas de org de dr in scop aplicarii legii.
Preven tertiala- are ca obiect evitarrea riscului de recidiva la pers care anterior au comis
crime( resocializ si reintegrarea postcondamnatorie a infr).
Aceste 3 tip sint parte compon a tip de preventie gener , spec si indiv.
2.compar modele de preven a crimin
Modelul classic-cea mai buna realizare a lui e prevenirea generala, ide tratata pe larg in operele lui
platon, Aristotel, Seneca. Modelului clasic ii sunt caracteristice severitatea pedepselor , promptitudinea
pedepselor si neutralizarea infractorilor
Model social- politica panala a majoritatii statelor lumii se orienteaza spre acest nou model, ce vizeaza
masuri sociale complexe.Pru acest model e caracteristica implicarea comunitatii in fazele de prevenire
si profilaxie.Poate servi la diminuarea crimin, reducind necesit comiterii faptelor prejudic.Modelul
presupune o strinsa coeziune sociala, o integrare culturala, iar aceasta necesita eforturi si costuri mari,
ceea ce in RM e imposibil.
Modelul situational- presup o diminuare a riscurilor criminal printr-o serie de masuri realiste.
Spre deoseb de model soc, orientat catre potentialii infractori, model situational e orientat catre
victimele potentiale.Efort victimelor sunt adresate potentialilor infractori, in speranta ca ultimii vor fi
influentati psihologic sa renunte la trecerea la act.S-au formulat 2 categ principale de mas de prevenire
situationala:1- mas de securit care ingreuneaza comiterea infr. A) mas prin care obiectivele devin
mai dificile ;B) mas prin care se inlatura tintele(obiectivele care pot fi sustrase nu se lasa la indemina,
de ex) C) mas de inlatur a mijloacelor de comitere; - 2 mas de securit care influent costurile si
beneficiile criminalilor (A- marcarea propriet;- B- supravegherea tehnica; C- supravegherea zonala.
Model situational nu intotd necesita cheltuieli mari, dar e aplicat insufficient in RM.
Model mixt- e cel mai realizabil pru tara noastra- prevenirea se va efectua nu doar prin mas de dr
penal, ci va implica si controlul social, system informational. E necesar educarea cetatenilor prin
popularizarea legislatiei in vigoare, si instituirea unui control social specializat. Un control soc strict e
cea mai buna cale pru ca legea sa fie respectata.pru realiz acestui model se antreneaza mijloacele de
informare in masa.
47

3.elabor programe de preven a crimin

-Politica penala determina obiectivele, sfera de actiune si directiile de lupta impotriva crimin si aceste
segmente poate fi realiz doar dupa activit informational- analitica de inregistr a crimelor
e necesara studierea ansamblului de factori care au determinat savirs faptei ilicite
prognoza criminolo- asigura aprecierea viitorului criminalitatii si a consecintelor acesteia
pru efectuarea unei prognoze e neces expertiza criminal, care e neglij in RM.
se determina strtegia luptei impotriva criminal, determina directiile ofensivei in scop obtinerii victoriei
priorotare in strategie sint mas preventive, care au scop de a influenta cauzele si conditiile crimin
fundamentarea unei politici pen eficiente, asigurata de process legislative. E necesara corectarea si
coordonarea programelor de preven a crimin
e neces crearea unei retele de institutii stiintifice,pregatirea criminologilor, perfectionarea tehnicilor si
metode de cercetare a fenomen, in sfirsit, realiz cercetarilor stiintif in activit practica.

48