Exercitiu de impostatie si respiratie (poezia trebuie spusa din soapta

timbrata crescendo pana in mezzoforte):

Canta zeito mania ce-aprinse pe-Ahil peleianul.
Patima crud ace-aheilor mii de amaruri aduse.
Suflete multe viteze trimise pe lumea cealalta
Trupul facandu-le hrana la caini si la feluri de pasari.
Si-mplinita fu voia lui Zeus de cand Agammemnon
Craiul nascut din Atreu si dumnezeiescul Ahile
S-au dezbinat dupa cearta ce fuse-ntre dansii.

EX.1 Spuneti in mezzoforte, pe o singura expiratie, pastrand punctuatia si logica

ideilor:
Nebun s-arunca roibul, ca viforul pe lunca,
Trei cai cu el alaturi p-acelasi pas s-arunca (G.Cosbuc Patru portarei)
EX.2 Spuneti in mezzoforte, pe o singura expiratie, pastrand punctuatia si logica
ideilor:
Pe umeri pletele-i curg rau Mladie ca un spic de grau,
Cu sortul negru prins in brau,
O pierd din ochi de draga.
Si cand o vad, inebunesc;
Si cand n-o vad, ma-nbolnavesc,
Iar cand merg altii de-o petesc,
Vin popi de ma dezleaga.
(La vorba-n drum, trei ceasuri trec -

Ea pleaca, eu ma fac ca plec,

Dar stau acolo si-o petrec
Cu ochii cit e zarea.
Asa cum e saraca ea,
As vrea s-o stiu nevasta mea,
Dar oameni rai din lumea rea
Imi tot inchid cararea.)

( G.Cosbuc Numai una)

EX.3 Spuneti pe o singura expiratie in ritm obisnuit:

Ghicitoarea tiu c-i place,
Ce-i ca un burduf de ace?
Ca un pepene cu epi?
Ia gndete-te. Pricepi?
i rspunde-n doi-trei timpi,
Cine are mii de ghimpi?
Cui i ustur oriciul?
N-ai ghicit c e ariciul? (T.Arghezi Ghicitoare)
EX.4 Spuneti pe o singura expiratie in ritm obisnuit:
Iata-l, blestemul s-a-mplinit
Inzecit, insutit, inmiit,
Din colb, din glod, din batatura.
Din vii, din morti, din dragoste, din ura,
Din staul, din coliba, din turme, din livezi,
Din Baragan, din tara cat o vezi,
Din scrasnete, din suferinta. Se nazare
Din lanturi, din catuse si rabdare. (T.Arghezi Seceta mare)

Fragmente din urmatorul text, nu trebuie spus totul pe o singura respiratie, ci cat
mai mult din el:

Si abia pleca batranul... Ce mai freamat, ce mai zbucium!

Codrul clocoti de zgomot si de arme si de bucium,
Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase,
Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasa;
Calaretii umplu campul si roiesc dupa un semn
Si n caii lor salbatici bat cu scarile de lemn,
Pecopite iau n fuga fata negrului pmnt,
Lanci scanteie lungi n soare, arcuri se intind n vant,
Si ca nouri de arama si ca ropotul de grindini,
Orizontu'ntunecandul, vin sageti de pretutindeni,
Vajaind ca vijelia si ca plesnetul de ploaie...
Urla campul si de tropot si de strigat de bataie.
In zadar striga'mparatul ca si leul n turbare,
Umbra mortii se intinde tot mai mare si mai mare;
In zadar flamura verde o ridica inspre oaste,
Cci cuprinsa-i de pieire si n fata si n coaste,
Cci se clatina rarite siruri lungi de batalie;
Cad asabii ca si palcuri risipite pe campie,
In genunchi cadeau pedestri, colo caii se rastoarna,
Cnd sagetile n valuri, care suera, se toarna
Si lovind n fata, 'n spate, ca si crivatul si gerul,
Pe pmnt lor li se pare ca se naruie tot cerul...
Mirce insusi mana'n lupta vijelia'ngrozitoare,
Care vine, vine, vine, calca totul n picioare;
Durduind soseau calarii ca un zid inalt de suliti,
Printre cetele pagane trec rupandusi large uliti;
Risipite se'mprastie a dusmanului siraguri,
Si gonind biruitoare tot veneau a tarii steaguri,
Ca potop ce prapadeste, ca o mare turburata Peste-un ceas paganatatea e ca pleava vanturata.
Acea grindin-otelita inspre Dunare o mana,
Iar n urma lor se'ntinde falnic armia romana. (M.Eminescu Scrisoarea III)
EX.5 Spuneti pe o singura expiratie sau cel mult doua:
Baba-n sat face minuni,
C descnt cu crbuni,
Doi crbuni i trei minciuni.
De-oriice ps, de-oriice doare,

De msele, de lingoare,
A atotvindectoare.
Toate poate, i le tie,
Dnd cu bobii-n farfurie.
Cu o vraj bombnit,
Cnd nsoar, cnd mrit,
i dezleag, i desparte,
De aproape, de departe.
Numai pentru om srac
N-are timp i n-are leac.
De la el n-ai ce s iei
Nici pentru cocoaa ei. (T.Arghezi Baba-n sat)

EX.6 Incercati sa spuneti pe doua expiratii:

Intr-o zi, pe inserat
Ce sa vezi? Ne-am apucat,
Doi parinti si doi copii,
Din Cartea cu jucarii
Sa mintim, sa povestim
Ce-am stiut si ce nu stim,
Pentru alti copii, mai mici,
Nici chiar mici de tot, dar nici
Mari, ca de insuratoare
Si facuram si-o prinsoare,

Cine poate scri mai iute

Stihuri vreo cateva sute,
Si ne-am asternut pe scris.
Ochii ni s-au cam inchis,
Mana ne-a cam amortit
Si-a iesit ce a iesit.
Am citit in adunare
Ce scrisese fiecare
Si din toate, vrea nu vrea,
S-a ales povestea mea.
Ramasagu fu: Se poate
Scri si pe nerasuflate?
Vorba e c-am castigat
Si-n sfarsit, am rasuflat. (T.Arghezi Tara piticilor, Prefata)
EX.7
Sa se spuna textul care urmeaza in ritm obisnuit si mezzoforte pe o singura
respiratie primele 6 versuri.
Inspiram apoi din nou, tragand aerul jumatate pe nas, jumatate pe gura, insa in
mijlocul boltii palatului.
Aceasta este inspiratia in timpul vorbirii scenice.
Reluam textul de la inceput si spunem de data aceasta 9 versuri.
Reluam procedeul pana reusim sa spunem intreaga poezie pe o singura respiratie.
"De din vale de Rovine
Graim , Doamna, catre Tine,
Nu din gura, ci din carte,
Ca ne esti asa departe.
Te-am ruga, mari ruga
S-mi trimiti prin cineva
Ce-i mai mandru'n valea Ta:
Codrul cu poienele,
Ochii cu sprancenele;
Ca si eu trimite-voi
Ce-i mai mandru pe la noi:

Oastea mea cu flamurile,

Codrul si cu ramurile,
Coiful nalt cu penele,
Ochii cu sprancenele,
Si s stii ca-s sanatos,
Ca, multumind lui Cristos,
Te sarut, Doamna, frumos." (M.Eminescu Scrisoarea III)
EX.8
Sa se spuna in ritm obisnuit textul de mai sus, pe cat mai putine expiratii, pastrand
punctuatia si frazarea logica.

REGULI EXERCITII DE DICTIE

1. exerciiile trebuie pronunate ct mai clar i mai corect;
2. exerciiile trebuie pronunate din ce n ce mai repede i mai tare ca volum! Dup ce
ai repetat de mai multe ori aplicai i regula numarul 3;
3. ncercai apoi s le spunei ct mai clar i mai corect cu un creion n gura (creionul
sau pixul este aezat pe orizontal ntre maxilare ct mai n spate posibil). Dei
obstacolul creat de pix sau creion mpiedic articularea cuvintelor, esenialul n acest
exerciiu este efortul de a rosti fiecare fonem (sunet corespunztor unei litere) ct se
poate de corect. Se va rosti de 2-3 ori rar i foarte clar i se vor lua pauze dupa 12 15
cuvinte pentru ca exerciiul s fie eficient.
Exercitii de dictie 1

bra

bre

bri

bro

bru

bra

bri

Exercitii de dictie 2

Pila-n pung, punga-n pil, pilalu cu pila lung pilete pila pilii cu pila lung
pe dunga pilii pn cnd punga-n pil a pilit pila pilit-n dung

Exercitii de dictie 3

vra

vre

vri

vro

vru

vra

vr

Exercitii de dictie 4

jra

jre

jri

jro

jru

jra

jr

Exercitii de dictie 5

Capra neagr-n piatr calc,

Cum o calc-n patru capra!
Crap capul caprii-n patru,
Cum a crpat piatra-n patru!
Capra neagr calc-n clinci,
Crap capul caprii-n cinci,
Cum a clcat capra-n clinci.
Capra pate lng cas
Capul caprii crape-n ase!
Capra noastr n-are lapte
Crpa-i-ar coarnele-n apte!
Capra-n piatr a clcat
Piatra-n patru a crpat,
Povestea s-a terminat!
Exercitii de dictie 6
Fofi fondofirli, forofifo fenderli i fifoi fondofirloi, forofifo fenderloi.
Exercitii de dictie 7
Pn cnd a crmidrit crmidarul pe crmidri, a crmidrit crmidria pe
crmidar la fel cum ar fi vrut crmidarul s crmidreasc pe crmidri.
Exercitii de dictie 8
Cosaul Saa cnd cosete, ct ase sai saul cosete. i-n sus i-n jos de casa sa,
saul cosete i-i spune siei: sunt Saa Cosaul care ct ase sai cosete i-n sus
i-n josul casei ct ase case.
Exercitii de dictie 9
Papucarul papucrete papucii nepapucrii ai papucresei, dar papucreasa nu poate
papucri papucii nepapucrii ai papucarului care papucrete papucii nepapucrii.

Exercitii de dictie 10
Unilateralitatea colocviilor desolidarizeaz continciozitatea energeticienilor care
manifest o imperturbabilitate indiscriptibil n locul nabucodonosorienei ireproabiliti.
Exercitii de dictie 11
O mierli fuflendi fuflendi-fuflendri nu poate s fuflendeasc fuflendifluflendreasac pe mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendroiul. Dar mierloiul fuflendoiul
fuflendi-fluflendroiul poate ca s fuflendeasc fuflendi-fluflendreasac pe mierlia
fuflendia fuflendi-fuflendri.
Exercitii de dictie 12
Boul breaz brlobreaz, lesne-a spune boul breaz brlobreaz, dar mai lesne-a
dezbrlobrezi brlobrezitura boului breaz brlobreaz din boii brlobrezenilor.
Exercitii de dictie 13
Teleenciclopedia este o enciclopedic enciclopedie ciclopic fr a fi un ciclop
enciclopedic teleciclopiat, ci doar o enciclopediatic teleciclop ce cuprinde cicluri de
clopedice telecloape cu un encicloped pe post de enciclopedie ciclopedic.
Exercitii de dictie 14
Cele apte muze
Cu priviri de zuze
Scriu ca s se amuze
Versuri andaluze!ase cluze
ncearc s-acuze
Cinci femei lehuze
C ar fi farfuze.
Cinci fine meduze,
geometrii confuze,
Cu unghiuri obtuze
i ipotenuze!Patru buburuze,
Roii archebuze,

Bzie ursuze
Zburnd pe peluze!Trei babe mofluze
Fr dini i buze
Trag turte pe spuze
Fr s se scuzeDou autobuze
Lovite de-obuze
Au lumini difuze
i defect la diuzeUna din ecluze
La ui cu mezuze
Lupta cu taluze
Punndu-i ventuze
Exercitii de dictie 15
tiu c tii c tiuca-i tiuc,
Dar mai tiu c tiuca-i pete
i c tiuca se mnnc,
i c tiuca se prjete.
Exercitii de dictie 16
Ceea ce cerea celebrul Cicero gemnd geniilor degenerate, n-au acceptat-o Cezar i
ceata ingenioilor ceteni certai cu cerinele cercurilor centrale.
Exercitii de dictie 17
Sighiibum ala bim bum bam,strigtul cilipanezului n cutarea baldibuzului omort de
un cris cras, ntr-un stil abracadabrant pentru c nu a vrut s-l omoare pe hipocateelefanto-camerosul, ascuns dup un camilolabilolabalascop deoarece mncase
citopiperazina si se brohnise cu brohoteele n drmandu.
Exercitii de dictie 18
Duc n bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac, nu e
rac, nu-i gndac, nu e cuc, nu-i brotac, l apuc, l hurduc. E tot drac.
Exercitii de dictie 19

Rege Paragarafaramus, cnd te vei dezoriginaliza? M voi dezoriginaliza cnd cel mai
original dintre originali se va dezoriginaliza. Dar, cum cel mai original dintre originali nu
se va dezoriginaliza, nici regele Paragarafaramus nu se va dezoriginaliza.
Exercitii de dictie 20
Spre sfnta sa sor Suzana se suie,
Spit din suflet suspinul s-i spuie
i-n susul sarcastic suspinu-i optete
i-odat pe scar sucit se oprete.
Exercitii de dictie 21
Colo-n vale p-un pitroi st o codobtur i un codobturoi,
Codobturoiu codobturete codobtura,
Codobtura nu poate codobturi codobturoiu.
Acest set de exerciii sunt specifice tehnicilor actoriceti. Ele au o larg aplicabilitate,
fiind utile prezentatorilor TV, negociatorilor, oamenilor politici i de ce nu,
oamenilor care doresc s-i mbunteasc dicia. Sunt mii de asemenea exerciii
care pot tranforma modul de a vorbi i a comunica al persoanei, pentru antrenarea
persoanelor care doresc s-i nsueasc arta de a vorbi n public, cumulate cu tehnici
de stpnire a emoiilor sau de captare a ateniei publicului.
Scurte indicaii:

exersai fiecare exerciiu n parte;

repetai fiecare exerciiu (10-20 de ori);

trebuie s ncercai s-l spunei ct mai repede;

printai exerciiile pentru a le putea exersa mai uor;

nvai-l pe de rost i rostii-l repede fr s-l mai citii;

reluai exerciiul dup cteva zile.[/uidialog]

1.
2.
3.
4.

Caracatia Pus-Pus, i-a pus, cum am spus mai sus, un pix pe un pisc, fiindc nare plisc.

5.

O caracati caricaturizeaz o alt caracati ce crede c-i o simpl caracati de

crati.

6.

Caracati pe crati, crati pe caracati.

7.

Japi de rapi, ntr-o crati cu caracati care car o alt caracati.

8.

Am presupus c am spus mai sus de caracatia Pus-Pus care s-a dus pe sus, ctre
apus.

9.

Caracatia Pus-Pus, merge-n sus pe sub apus i a spus c s-a mai dus i mai sus.

10.

Caracati clare, caracati-n crare, tot clare.

11.

O carcacati pe care o carcaterizeaz caracatiete o alt caracati, se

caracterizeaz printr-o caracterizare caracteristic unei caracatie caracterizate de-o
alt carcati.

12.

Am pus pe sus nspre apus un zmeu cu faa Carcatiei Pus-Pus, c s-a tot spus c
nu e sus.

13.

O caracati se caracatiea pe-o crati n ciuda altei caracatie ce dnuia pe-o

alt crati.

1.

oricelul Ronil ronia ron-ron-ron crat pe o roti dinat roiatic de pe

Mercur.

2.

Rma Riri mria ru rutele mirate din Reca.

3.

Cele trei reguli ale lui Raul se regsesc n repertoriul lui Remus.

4.

Remorca tractorului ruginete ru.

5.

Licuricii rsfirai strlucesc rsuntor n ntuneric.

6.

Rico repezitul regleaz jiglerul rablei.

7.

Radarul reuea s redea repezeala motoarelor.

8.

Rdcina de rucola, rozmarin i rodie, rade Rada ca s termine rulada.

9.

Rndunica Rodica repeta versuri rapid i rspicat.

10. Ric rocia o roc. Roca era rcit de Ric. Ric nu putea s zic: rock, roc rcit.