Prof. Dr. ing.

Emilia-Cerna MLADIN
Preedinte AAEC

Ministerul Mediului
i Pdurilor

Cadrul legislativ privind SRE

Solutii pentru furnizarea in cladiri de energie din SRE.
Performante si costuri.
Studii de caz

Concluzii

5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

CADRUL LEGISLATIV PRIVIND SRE

5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

ISTORIC
Romnia a fost prima tara din Anexa 1 a UNFCCC care, prin Legea nr. 3/2001, a
ratificat Protocolul de la Kyoto, avand obligatia de reducere cu 8% a emisiilor de
GES comparativ cu anul de baza 1989, pentru prima perioada de angajament
2008-2012.
2003: STRATEGIA DE VALORIFICARE A SRE (HG 1535/2003)

PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE 2007-2013 (PND)

5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

 CADRUL STRATEGIC NATIONAL DE REFERINTA 2007-2013 (CSNR) - face legatura

ntre prioritatile nationale de dezvoltare, stabilite n PND 2007-2013, i prioritatile
la nivel european; se implementeaza prin POS. Toate POS au o anumita
importanta n promovarea valorificarii SRE.

PROGRAMUL NATIONAL PENTRU DEZVOLTARE RURALA 2007-2013 (PNDR)

reglementeaza piata bio-combustibililor
HG 1069/2007 STRATEGIA ENERGETICA A ROMANIEI PENTRU PERIOADA 20072020
Tintele pentru ponderea SRE in consumul final de energie au fost modificate la
33% pentru 2010, 35% pentru 2015 si 38% pentru 2020.
5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

n zonele rurale exista o diversitate de forme de resurse de energie regenerabila

oBiomasa - pentru ncalzirea spatiului si a apei, precum si pentru gatit; biomasa
acopera circa 7% din cererea de energie primara si circa 50% din potentialul de
resurse regenerabile al Romniei;
oEnergia geotermala - pentru ncalzirea spatiului si a apei in locuinte, sere,
acvacultura, pasteurizarea laptelui - aflate la distante de pna la 35 km de locul de
extragere;
oEnergia solara - n special pentru prepararea apei calde menajere, rezultnd o
reducere a consumului de combustibilii fosili utilizati la ncalzirea apei;
oMicrohidrocentralele - o optiune de baza pentru alimentarea zonelor rurale
neconectate la retele de energie electrica;
oGeneratoarele eoliene pot acoperi necesarul de energie electrica din zonele rurale
greu accesibile, neelectrificate.
In ce priveste promovarea utilizarii biocarburantilor, tintele stabilite
pna la sfrsitul anului 2010, procentul de utilizare din totalul continutului
energetic al carburantilor utilizati n transport va fi de cel putin 5,75%;
pna n anul 2020, procentul de utilizare va fi de cel putin 10%, n conditiile utilizarii
noilor generatii de biocarburanti.
5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

 HG 1460/2008 - STRATEGIA NATIONALA PENTRU DEZVOLTARE DURABILA

ORIZONTURI 2013 2020 2030 stabileste obiectivele nationale.
HG 39/2009 PROGRAMUL DE GUVERNARE - directii de actiune.

Directiva 2006/32/EC transpusa in OUG 22/2008, PROMOVAREA LA

CONSUMATORII FINALI A SRE - directii de actiune
HG 409 / 2008 Normele de aplicare a OUG 22/2008
HG 1661 / 2008 PROGRAMUL NATIONAL PENTRU CRESTEREA EFICIENTEI
ENERGETICE SI UTILIZAREA SRE IN SECTORUL PUBLIC PENTRU 2009-2010. Acest
program asigura sprijin financiar prin cofinantare nerambursabila de la bugetul de
stat pentru investitii de tipul:
o reabilitarea si modernizarea sistemelor de alimentare centralizata cu energie
termica, inclusiv schimbarea tipului de combustibil la instalatiile de ardere
energetice (de exemplu trecerea pe biomasa);
o reabilitarea termica a unor cladiri publice si utilizarea potentialului local de SRE
pentru alimentarea cu energie electrica si/sau termica;
o modernizarea iluminatului public interior si exterior.
5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

 Directiva 2009/28/EC privind promovarea utilizrii energiei din SRE,

24% SRE IN 2020.

energie din SR
nseamna energie din SR
nefosile:
eoliana,
solara,
aerotermala,
geotermala,
hidrotermala i
energia oceanelor,
energia hidroelectrica,
biomasa,
gaz de fermentare a
deeurilor,
gaz provenit din
instalatiile de epurare a
apelor uzate i
biogaz.

5/21/2012

Belgia
Bulgaria
Republica Ceh
Danemarca
Germania
Estonia
Irlanda
Grecia
Spania
Frana
Italia
Cipru
Letonia
Lituania
Luxemburg
Ungaria
Malta
rile de Jos
Austria
Polonia
Portugalia

2,2 %
9,4 %
6,1 %
17,0 %
5,8 %
18,0 %
3,1 %
6,9 %
8,7 %
10,3 %
5,2 %
2,9 %
32,6 %
15,0 %
0,9 %
4,3 %
0,0 %
2,4 %
23,3 %
7,2 %
20,5 %

Obiectivul privind ponderea

energiei din SR de energie n
consumul final brut de
energie, 2020 (S2020)
13 %
16 %
13 %
30 %
18 %
25 %
16 %
18 %
20 %
23 %
17 %
13 %
40 %
23 %
11 %
13 %
10 %
14 %
34 %
15 %
31 %

Romnia

17,8 %

24 %

16,0 %
6,7 %
28,5 %
39,8 %
1,3 %

25 %
14 %
38 %
49 %
15 %

Ponderea energiei din SR n

consumul final brut de
energie, 2005 (S2005)

Slovenia
Republica Slovac
Finlanda
Suedia
Regatul Unit

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

 L 139/2010 modifica si completeaza L 220/2008 si transpune directiva

2009/28 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei
electrice si termice din surse regenerabile de energie (SRE)
PNAER iulie 2010 : 24% din consumul final de brut de energie in 2020 din SRE

OBIECTIVE SI TRAIECTORII PRIVIND ENERGIA DIN SURSE REGENERABILE

SRE trebuie considerate si adunate, cf. 2009/28/CE, din
Incalzire si racire
Energie electrica
Transporturi
Traiectoria pentru ponderea E-SRE in consumul final brut de energie pentru
incalzire si racire:

MASURI PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR

5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

Mix-ul global de energie prognozat pentru anii 2050-2100 (WBGU, 2007)

5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

10

RESURSE SI TEHNOLOGII ALTERNATIVE

PENTRU PRODUCEREA ENERGIEI
Cazane pe lemne/biomasa
Cazane in condensatie
Pompe de caldura (aer-aer, aerapa, apa-apa, sol-apa)
Co- si tri- generare
Panouri solare termice
Panouri solare cu PV
Tuburi geotermale (sol-aer)
Etc.

5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

11

SOLUTII PENTRU FURNIZAREA IN CLADIRI

DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE.
PERFORMANTE SI COSTURI.

5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

12

ENERGIE TERMICA SOLARA

Colector solar plan
Circuit inchis

Circuit deschis

5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

13

Panouri solare cu tuburi termice vidate

Panouri solare termodinamice considerate cele mai eficiente

Folosesc un agent de racire R407C intr-un
circuit tip pompa de caldura.
Se obtine in mod continuu apa calda la 60C
pe timp cu soare, cu vant, ploios, chiar si
noaptea in toate cele 24 de ore ale zilei!
http://www.profi-solar.ro

5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

14

Costuri pentru panourile solare: 2000-2500 Euro/kW pentru tot sistemul

Recuperarea investitiei: 5-7 ani
Durata de viata: > 20 ani
Randament: 55-65%

Sisteme de stocare a energiei termice solare de temperatura joasa

Rezervoare de apa (inchise sau deschise)
Materiale solide (pietre, roci, beton, pamant)
Materiale cu schimbare de faza (saruri topite, parafina, ceara)

5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

15

ENERGIA SOLARA SI EFECTUL PV

Conversia fotovoltaica (PV): transformarea Exista cca. 14
directa a luminii solare in energie electrica. tehnologii de
Sisteme independente care pot produce
celule PV:
puteri de la mW la MW.
cu film,
silicon mono-cristalin,
Pot fi folosite ca sursa de energie electrica cu
cu silicon poli-cristalin,
pentru cladiri izolate.
cu celule amorfe,
combinatii
Panourile de PV pot fi integrate in
componentele cladirii (elemente vitrate,
pereti opaci, invelitoare de acoperis).
Costuri: cca. 5 Euro/W pentru tot sistemul
Recuperarea investitiei: 2.5-5 ani
Durata de viata: > 25 ani
Randament: 15 25%
5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

16

5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

17

ENERGIE EOLIANA
Energia electrica generata din resursa eoliana este in prezent o optiune mai
ieftina decat in cazul utilizarii gazului natural (< 0.03 Euro/kWh).
Micro turbine eoliene pentru cladiri

Costuri: ~ 105 Euro pentru tot sistemul

Recuperarea investitiei: < 5 ani !!!
Durata de viata: > 25 ani
Randament: 15 25%
5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

18

ENERGIE GEOTERMICA tehnologie semipasiva

Tuburile/conductele geotermale pot asigura 30% - 100% din necesarul de racire
si o doar mica parte din necesarul de incalzire.

Costuri:
Coeficientul de performanta (COP) 30
(energia transferata aerului din tubulatura /
energia consumata de ventilatoarele care aspira aer
in tubulatura).
5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

19

ENERGIE GEOTERMICA tehnologie activa

Pompele de caldura geotermice necesita
foraj pe proprietate si conducte bucla,
o pompa de apa
pompa de caldura cu agent apa.

O Casa necesita 10 - 18 kW (3.5 kW/bucla)

Pompele de caldura pot fi de mai multe tipuri:
apa - aer
apa - apa
hibride

PCG folosesc 25%50% mai

putina energie electrica
decat sistemele de incalzire
sau racire conventionale.
COP = 3 5

5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

20

5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

21

ENERGIE DIN BIOMASA

Combustie directa de lemn, deseuri agricole, gaz de mlastina,
combustibili tip, gunoi organic.
Peleti si chips de lemn, brichete de biomasa
Gaz metan din fermentatie anaeroba
Bio-combustibili procesati (etanol, bio-diesel)

2 tipuri de instalatii pentru incalzirea cladirilor:

Soba individuala in care se ard busteni sau peleti de
lemn pentru a incalzi o singura camera (unele au si
rezervoare de apa calda montate pe ele).
Cazan in care se ard peleti, busteni sau chips,
conectat la un sistem central de incalzire si preparare
de apa calda.

5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

22

PILE DE COMBUSTIE
Dispozitive electrochimice care transforma energia chimica a unui combustibil si
a unui oxidant direct in energie electrica.
Combinatii utilizate:
Combustibil: hidrogen, hidrocarburi si
alcooli.
Oxidanti: oxigen (din aer), clor, dioxid
de clor
Fara ardere, fara emisii de GES,
genereaza energie electrica ce poate fi
utilizata.
Applicatii:
energie electrica in curent continuu, incalzire, ACC
(putere electrica, transport, telecomunicatii, telefonie etc. )
5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

23

STUDII DE CAZ
bloc P+E
cladire de birouri S+P+3E+pod
scoala DS+P+E

5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

24

Bloc de locuinte aproape zero net energie (NZEB) Bucuresti

Elementul de
construcie

R
[m K/W]

Rmin
[m2K/W]

Perete exterior
Planeu ultimul nivel
Plac pe sol
Tmplrie
Total anvelopa

3,169
5,161
5,427
0,78
3,032

1,80
5,00
4,50
0,77

Incalzire

Apa calda
de consum

Iluminat

Ventilare

Climatizare

U.M.

14723
23,72
7140
A

42359
68,25
20544
D

9286
14,96
4504
A

38
0,06
18
A

7022
11,31
3406
A

kWh
kWh/m2an
kgCO2/m2an
Clasa energetica

5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

25

Pachete de masuri pentru realizarea standardului de NZEB:

Pachet de msuri 1:
9 panouri solare cu cte 24 de tuburi vidate pe sarpanta orientata SE.
2 boilere bivalente a cte 500 l fiecare, pentru ACC, prevazute cu 2
serpentine, una pentru agentul ncalzit solar i alta electrica de 2,5 kW.
Pachet de msuri 2:
Pachetul 1 +
Ventiloconvectoare care asigura ncalzire iarna si racire vara, cu agent
preparat cu o pompa de caldura apa-apa care utilizeaza energia termica
nmagazinata n apa lacului din vecinatatea cladirii.
Pompa de caldura este dimensionata la 19 kW (COP = 5 pentru regimul de
ncalzire i o eficien EER = 4,6 pentru regimul de racire); poate asigura i
energie termica pentru apa cald de consum (sursa secundar fa de
energia solara). Se menine nsa racirea prin aerisire suplimentara pe timp de
noapte.

5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

26

Pachet de msuri 3:
Montarea unei turbine eoliene de 2 kW, cu sistem de acumulare, pentru
asigurarea iluminatului exterior i a celui interior, a energiei electrice
necesare ncalzirii/ racirii spatiului util si pentru prepararea apei calde de
consum (rezerva). Energia electrica produsa anual este de maxim 17520
kWh.
Energia electric asigurat pentru 10 lampi economice de 55 W (la exterior
i prevazute cu senzori de micare la cel putin jumatate din lampi) si pentru
tot iluminatul interior, pe durata unui an, este de cca. 9700 kWh/an. Energia
electrica furnizata pompei de caldura pentru sezonul de iarna si cel de vara,
de 7524 kWh/an.
Pachet de msuri 4:
Acest pachet insumeaza masurile cuprinse in pachetele 2 si 3.

5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

27

Denumire articol

Pret unitar
RON fr
TVA

Valoare
totala RON
fr TVA

Valoare
totala EURO
fr TVA

UM

Cantitate

Panou solar 24 tuburi vidate

buc

2380

21420

5052

Boiler 500l, doua serpentine, rez. el

2.5kW

buc

5500

11000

2594

Statie de pompare cu vas de expansiune

buc

890

1780

420

Controller electronic

buc

380

380

90

34580

8156

13399

13399

3160

TOTAL
Pompa de caldura reversibil ap-ap
19kW (COP = 4,51)

buc

Ventilo convector CE-FC02: Debit aer

400m3/h; Pmax=16bar; Tmax=85C
(buctrii)

buc

12

714

8568

2040

Ventilo convector VE-FC02: Debit aer

400m3/h; Pmax=16bar; Tmax=85C
(dormitoare)

buc

16

756

12096

2880

Ventilo convector VE-FC03: Debit aer

590m3/h; Pmax=16bar; Tmax=85C
(sufragerii)

buc

12

882

10584

2520

44520

10600

TOTAL
Turbina eoliana 2 KW

buc

5100

15300

3608

Invertor trifazat OFF GRID 6kw, trifazat

buc

4280

4280

1009

Controller 2kw

buc

1200

3600

849

Baterie cu gel 12v-200ah

buc

12

900

10800

2547

Sistem iluminat 55W (lampa i carcasa)

buc

10

250

2500

595

Stlpi metalici de 5 m inaltime, cu talp

i dou brae

buc

720

3600

857

39753

9465

5/21/2012

TOTAL

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

28

Analiza tehnico-economica a pachetelor propuse

Investiia
(echipamente
si manopera)

Durata de
via a soluiei

Economia de
energie

Reducerea
facturii la
energie

Reducerea
emisiilor de
CO2

Euro

ani

kWh/an

9787

20

23038

31,39

t/an
11,17

22000

20

52715

71,83

25,57

9548*

20

17224

23,47

8,35

31548

20

69940

95,30

54,65

Pachet

Costul
energiei
economisite

Economia de
bani
actualizata

Durata de
recuperare
a investitiei

Euro/an

Euro

ani

Costul
energiei
economisite
e*
Euro/kWh

2208,51

84779

3,8

0,021

5053,50

194387

3,7

0,021

3
4

1651,17
6704,67

61154
255540

4,8
4,0

0,028
0,023

Pachet
de
msuri

Costul energiei electrice = 0,0959 Euro/kWh

5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

29

Cladire de birouri S+P+3E+pod - Tulcea

Element de
constructie
Pe

Suprafata
m2
738.10

P apt - ext.
P sp com -ext.
P C.S. -ext.

Fe
Fe apt - ext
Fe sp com - ext
Fe CS - ext
Te

225.73

427.90

Terasa birouri
Terasa sp com
Terasa CS

Pl sb

428.50

Pl apt. - subsol
Pl sp com. subsol
Pl CS. - subsol

TOTAL

1820.23

R'
corectata
m2 K/W
0.517
0.516
0.520
0.516
0.300
0.334
0.222
0.229
1.169
1.169
1.169
1.169
0.401
0.403
0.398
0.398

0.503

Nota energetic 82,79

Clasificarea energetic C (C nclzire, C acc, C climatizare, A
iluminat)
279 kWh/m2an pentru consumul anual total de energie (nclzire 157
kWh/m2an, ap cald de consum 36 kWh/m2an, climatizare 59 kWh/m2an i
iluminat 25 kWh/m2an).
64 kg CO2/m2an pentru emisiile de gaze cu efect de ser, echivalent CO2.
5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

30

Pachete de masuri pentru modernizare energetica:

Varianta 1
Lucrarea
C1
C2
C3

C4

I1
I2

Cost specific
Supraf./ Cost total
TVA
unitate
Euro/unitate
buc
Euro
19% Euro

Termoizolarea pereilor exteriori cu polistiren expandat de 10 cm grosime

n zona curent.
Termoizolarea planeului de pod cu 15 cm plci de vat mineral.
Termoizolarea planeului dintre casa scrii i subsol, la intrados, cu
polistiren expandat de 5 cm grosime.
nlocuirea tmplriei exterioare existente la apartamente, spaii comune
i casa scrii cu tmplrie cu 5 camere din PVC, cu geam termoizolant
tratat la exterior low-e (cu clapete de ventilare pe toc la ferestre).
nlocuirea poriunilor de conducte i de termoizolaie deteriorate din
sistemul termic de distribuie amplasat n subsol.
nlocuirea corpurilor statice vechi din font cu panouri radiante din oel,
prevzute cu ventile de reglaj.

Cost final
Euro

45

m2

885.72

39857.40

7572.91

47430.31

35

m2

427.90

14976.50

2845.54

17822.04

20

m2

428.50

8570.00

1628.30

10198.30

120

m2

205.83

24699.60

4692.92

29392.52

20

m2

100.00

2000.00

380.00

2380.00

45

buc

136.00

6120.00

1162.80

7282.80

114505.97
Varianta 2 = varianta 1 +
Lucrarea
I3

I4

Cost specific
Supraf./ Cost total
TVA
unitate
Euro/unitate
buc
Euro
19% Euro

nlocuirea arztoarelor de motorin cu arztoare pe CLU, care conduc la

un randament mai bun al arderii i deci al producerii de energie termic.
Montarea a patru panouri solare avnd suprafaa de 2 m2 (1,5
kW/panou), mpreun cu un rezervor de ap de 200 l, pomp, vas de
expansiune, termostat i schimbtor de cldur ap-ap.

Cost final
Euro

100

buc.

4.00

400.00

76.00

476.00

2500

buc.

4.00

10000.00

1900.00

11900.00

126881.97

5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

31

Analiza tehnico-economica a variantelor propuse

DVNA

Costul
energiei
(TVA
inclus)

Durata de
recuperare
a
investitiei

Consumul
de energie
fara
reabilitare

Consumul
de energie
cu
reabilitare

Reducerea
facturii
energetice

Investitia
specifica

ani

Euro

Euro/kWh

ani

kWh/an

kWh/an

Euro/kWh

114506

20

159687

0.082

10.7

210403.34

111195.50

47.15

0.058

126882

20

428993

0.082

6.5

210403.34

94172.66

55.24

0.055

Investitia

durata
de
viata

Euro
1
2

Varianta

5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

32

Scoala din 2 corpuri de cladire (P, DS+P+E) - Braila

Elementul de
construcie

R
2
[m K/W]

Rmin
2
[m K/W]

Satisfacerea
exigenei de
izolare termic

Perete exterior
Planeu spre pod
Plac pe sol
Planeu peste demisol
Tmplrie

0,462-0,510
0,397-0,441
1,886
0,509
0,158 0,300

1,15
2,80
3,00
1,05
0,39

Nu
Nu
Nu
Nu
Nu

Pentru corpul P+Pod tehnic:

Nota energetic 59,29
Clasa energetic E (F nclzire, C acc, A iluminat)
477 kWh/m2an (nclzire 411 kWh/m2an, acc 50 kWh/m2an i iluminat 17 kWh/m2an).
177 kg CO2/m2an pentru emisiile de gaze cu efect de ser, echivalent CO2.
Pentru corpul DS+P+1E+Pod tehnic, amplasat Nota energetic 49,72
Clasificarea energetic F (G nclzire, C acc, A iluminat)
572 kWh/m2an (nclzire 505 kWh/m2an, acc 43 kWh/m2an i iluminat 24 kWh/m2an).
221 kg CO2/m2an pentru emisiile de gaze cu efect de ser, echivalent CO2.
5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

33

Pachete de masuri pentru modernizare energetica:

5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

34

Analiza tehnico-economica a variantelor propuse

2009
DVNA

Costul
energiei
(TVA
inclus)

Durata de
recuperare
a investitiei

Consumul
de energie
fara
reabilitare

Consumul
de energie
cu
reabilitare

Reducerea
facturii
energetice

Investitia
specifica

ani

Euro

Euro/kWh

ani

kWh/an

kWh/an

Euro/kWh

82883

20

36072

0.022

15.6

269491.54

71356.29

73.52

0.021

94402

20

65780

0.022

13.9

269491.54

71356.29

73.52

0.024

Investit
ia

durata
de
viata

Euro
1
2

Varianta

2011: pretul motorinei s-a dublat!

Investiti
a

durata
de
viata

Euro

ani

82883

20

94402

20

Varianta

5/21/2012

DVNA

Costul
energiei
(TVA
inclus)

Durata de
recuperare
a investitiei

Consumul
de energie
fara
reabilitare

Consumul
de energie
cu
reabilitare

Reducerea
facturii
energetice

Investitia
specifica

Euro

Euro/kWh

ani

kWh/an

kWh/an

Euro/kWh

238097

0.044

7.2

269491.54

71356.29

73.52

0.021

267805

0.044

7.2

269491.54

71356.29

73.52

0.024

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

35

CONCLUZII

Utilizarea SRE nu este o optiune, ci o obligativitate

Eficienta economica a utilizarii SRE este din ce in ce
mai mare, pe masura ce energia se scumpeste
Utilizarea SRE trebuie aplicata incepand cu cladirile
publice cele mai vizibile, care vor constitui un
exemplu pentru sectorul privat.

5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

36

Va multumesc !

5/21/2012

Prof. dr. ing. Emilia Cerna MLADIN

37