vascacetecncel POSTELNICU VICTOR VAJAITU MIHAELA IOFCIU FLORENTINA POPESCU MONICA FIZICA | Clasa a VII-a EgPOSTELNICU VICTOR VAJAITU MIHAELA IOFCIU FLORENTINA POPESCU MONICA FIZICA — Clasa a VII-a CAIETUL ELEVULUIFiziek Casa a Vila Caletul elevului POSTELNICU Vietor, VAJAITU Mibaela, TOFCIU Florentine, POPESCU Monica Copyright © 2011 “Toate drepturile asupra prezenteiedifii apart Edita Nici o parte din acest volum na poste i copiati fr’ permisiunea serist a Eeitui [Descrierea CIP « Bibliotect Nafionale a Romaniel 1 Fisted —Clasa a VIlea Caietul elevului/Postelaicu Vitor, | \vajaita Mibsela, fofeiu Florentina, Popescu Monica ISBN 978-973-8400-58-0 I. Postetnicu, Victor In. Vajeim, Mibaela I fofeiu, Florentina itv. Popescu, Monica eee ee ete eee Redector: ities Ana ‘Tehnoredactare: ‘Minin Floreatina Copertacoleefici: Posteinicu Victor Tnstetia coperte: Tabla magnetic pentru mecanica si opticd- ALTAY CUVANT INAINTE Ged se ‘re ‘Aceasti Iucrare se adeseaza elevilor din clasa 2 Vila si este conceputé in cconformitate oa programa do fizic olaborati de MECT, si poatereprezenta un real ajtor fatat pentru profesori edt gi pentru elovi, in vederea claifctit gi eprofundisii unor ‘concepte 5 notiuni fundamental in stadia fic. “Acest caiet poate fi ulizat ait in perioada de pregitire a nofunilor de fiic8, eft si in etapa de verficare @ nofiunilor predate, sau de fixare a cunogtnfelor In concordant ct ‘competenfele sainifce si sarcnile de invitare cerute de progran’s ‘La realizares scestuia sa avat in vedere faptal Ch Urebuie sB foloseasc® tuturor elevilot, sii ajate £8 infleagh procesele fizice de la simplu h complex firs @ dopa hivelul de infelegere al varsei. Acestlucra di posibilitatea elevula sisi punt intrebér 5 sh explice uncle feromene din viata cotdian’, "Textul este prevazat cu 0 serie de spati lbere ce urmeart a fi complelate in mod ‘corect, prin folositea insemadrilor zealizate in clasi, manalului, sma cu sjutoral profesorului. La sfirgitul textuhii sunt prezents o serie de figuii ce trebuie completate $1 probleme ce trebuiese rezoivate. Scopul acestora este de a dezrotta ganda, sprital de ‘obuervafio gi dea fxa nofiunile predate anterior. ‘Nu in oltimel rind Ja sfrgitul fleciut capitol sunt prezente hnrBei practice eu materiale existente in dotarea seoilo. Pentru a mari complexitatea acestei Incrii, au fost realzate o serie de teste si auioteste a clror rezolvare se realizesci in mod gradat, Prin aceasta sa urmérit, fnjelegerea complexitiii formulelor matematice prin care este descris un proces $i conginatul fzic al seestuia. ‘Constantele de material, actor utilizare este necesari pent rezolvarea problemclor, se regisesc in parte in enunful problemelor propuse, edt gi in tebeloleanexate la sfiritul ner AutoriiCUPRINS Cuvee nant Copsins Capitola Forfa 1. Efectele interacial 2. Mai fiziee 3. Fora = ‘4. Compunerea forfelorconearente 5, Fora de greatate Sencha 7. Pox de fiesare 8, Prineipil aciunil yi reset 9. Presiunes Scroprercecrer reer eee 10, Test- Fora, 11, Veriicarea Teg ecient reaction 12, Determinaren coefiientului de fecare de alunezare uv tibometry___ 13, Determinarea constantelelastice 8 uni 30m, 11, Misurarea greutfi corpuritor cu dinamomet, a Canna I Eeuibrul meeane al eorperilor_————— z 1, Momentut fore 7. Centra de erevist $. Echilbrul corparlor ub sojianes.ereutit ‘9 Test- Eeilibral mecanic el eorpusilo. Capitola! 1S. Luerul mecanic sf energia mecanied. 1. Laerul mecenio 2. Paterea mecanied 3 Bnergia mecanich_——_—_—__— ee 44. Conservarea energiel paren ee creeeeeeeee 5, Randament meeanic 6, Test Lateral mecanic 91 energia mecanict 2, Oginda plan 2 3. Refiacts lumii 4. Reflexia total Serre eeeceere ce eee eeamie rere eeaeeceese ere eee eeeeeeeeee ee alienate qlee pe- ees econ ence tr Peer 7. Ochi o_o ee 10, Test Lamina, 11, Seudiolseflexiet lamin pore eee 1D, erinrea distant fous ene converasaie 13, Determinacee distanfei forae ls lente dvergente te Stadia pel Capitolul V. Fenomene termice ‘A. Coefiieat calor ——-—-— §,Calorimetrie__—___ & Gonbesiti___ 5, Motoare temnise_______— §. Tests Fenomene terme 9, Stuciul termametrala 16. Tevtl lui Binstoin ‘Tabele cu constaute fice Bibliogtie 3 st 54 36 38 él 6 68 6 6 8 n n on 6 n 80FORTA EFECTELE INTERACTIUNIL 1. Interactunea reprezintéactiunen reciproct dine corpuri saseNerto Interaciiunea se realizeaz’ fe prin contuctl......eorpar, fe pri. _Stpurilor Fenomenele ce apar in ura interaeivaii corpurilor poarté numele de efecte. Efectele pot Fi diaamice sou static. ‘Efectal dinamie consti in schimbarea stride. _a.corpurilr cae intracfio: Renz’, dio neers Valor numeric a viteze sn modifiearea snigeare a corpurilo, ‘Bfeetul statie const in deformares cospurilor (lastica san plastica) 2. Pe suprafeja mesei de biliard se giseste o bill. Actionati asupra bile, lovind-o eu ‘geal in urmatoarele sina 1. bila @ afl fn repaus 2. ila se aft in mijcate si o lovim pe diectia miscai in sensul mise 5 bila se afl in migere go lovim pe direofia midi, sensul opus miseri 4. bila se afta in migcare $0 lovin lateral CObseivati ce se intimpli tn aceste cazuri cu vitera bile ‘completa urmitoru tabel: cx directia de migeare, $i Cazl_| Valoarea vitezei Direojia mig reste este cea dat de tae eee eee L Concluzie: {fa unm intecactiunii dintre corpuri se pot modifica: ‘© valoarea numeric a vitezei . smigesit 4. Dai dc] ecco J ntrcjun ite compu pez efeetee acesore {nt | Corprile cre interacGoncszl Eiectleinteracini ot a 2 3 4 3 4. tum itera compro, corpale we ePoRBER Deformares pte + clic + plastics fg EEE EEE eee ee eee eee Prin deormare elastic infelege... rin deformare plastid infeleger. Ee suprataje orizonalé se efi un balon gio bucaté de ‘iseste oral peste care ageaim o clrimida. Ce observa up inetarea intreactnnit? 6. Taina in fast glial tbr Ce observa 2. 7 Compton reson i lsc liber. Ce observa Sc POTRR 4 blir so fit tel bie colorate afer, Desc ciectleintereefunitor fexecitateasupra unei bile din momentul in cae este lovits, pend se opreste, sid cl ea ‘iocnesteceellte bile si marginea mesci de bilierd. ana Fizice itil ce po = mi Sten Maile complet determinate de lots. mat de tna emp : : 10. Compl abel Tacines fact |Simbotet [YeemeA [Unie de mars angimes 16 7 z fig" —Ls0 7 ‘ape as FORTA 11. Maimile vestorile sunt complet carnctorizate prin:Exemple Forta este o mime reprezentat prnte-an “orienta. 12, Reprezentai fa seama Lom <=> LON fortele FF, F;, cu valorle nomerice TON, 15 ,5i 20 , care au drcete: vertical orizontals si oblict, Alituat repre -zeotafi in fecarecaz,forele care au aceeasivaloare numetied, dar de sens opus i ab i i { iz 13. Prin forfe egne inelegem forfele care au aceeasi es REECE renee acelasi. 14. Reprezentayi la scare Lem ¢2 SN dout forge egale cu 15. 15, Prin fore opusefntelegem acele fore care au eceeas. Ger. snes, 16. Reprezental la seara I.Sem <= 25N dou forte opuse de 75. sn 8288 17. Prin fore concurenteinfeleger acele fore, alo ciror se intersoctenz3 18. Reprezentati doud forte concurente la seara Lem <> 15 19, Pentru flecare dintre perechile de forte, reprezentate mai jos, indicati daca sunt egale, optse, coneurente, coplanar. » lon 21. 0 fox F, =350.N este reprezentaté printr-un vector cu lurgimea de 7.Sem. Core este, a aceeas scar, lungimea unui vector eprezentind o fort 22. 0 fort F =150/V este reprezentata printrun vector eu lengimea de 10cm, Care ste mirimea forte care se reprezints, la aceeasi scar, printran vector eu lungimea de em? (COMPUNEREA FORTELOR CONCURENTE 25, Asupra unui resort octoneaza free FF sn ca igure alturaaoe j 24, Completafi tbelul urmator: j a [FOF a j 3 30 an | © o aN 90. 90. Observe, | Se Ret a ne alsa th ezalantt nonePO mis ce arena dine decile celor dow fee cree. ghia dn doe cele elo, foa zn on o--oenonon BE MEM nleie perce le coor du ete Sedo sn al mle esrb a Bslnnnonnnn B=R+ 2 Roza oo 8 nn 2h, Rema pellogrm cu regula SURGE a tear” 1Som 29130 foto GSW @ISN ancl cod ongisl ite desi fotelor este: 30° 45°,60" 90" 180" Repeeenai etn aor determina aoa sumac Pia ASUS, Pea compunerea forelor se poate ulin egule. z a Fz boM we (0 Sige hon Coan (ON? Peon, fr dassget asec adseesnaaicestensteeetseceee eee 430, Reprecenta i determina pin noua rezatantafnelorF = SN ot F ‘plcdnd rego paralelogramuli ia come (Lem <> O.57V 1) a= 0"eolinire gi de acelasi sens PaR+h PoRsR ais Renatot ser ein ae ses Foe ns Fe eer pnd A ene BPEL EAE one 2) e180" eons de sens opts ‘Rerltanta fortelor eoliniare si de sensuri contarc, est @ orf = 20 oo Feel eco compun aan sesol fala may Bree 2818 6 oven Bierce flor est opera inverstapeail de companere, Penta g=seom> pane fort dace paralele a cele dows dre dia xtemiaa fos Bt Descompune( fora F , dup drectile indicate: Concluzie* FORTA DE GREUTATE. 4. Greuatea se detornccimpoluigavisional al Pima. mpl gravitons a Pamdnfulu este caracterizat de intensitatea cimpaluigravintional g. Greutaten corpul 81 o-oo Explicai ceea ce observayietanci cid33, Completa tbetul Blementele fortei Purct de aplicaie Direct ‘Hiementele geeutit oe 7 cdi pine ASS gevtnpont pene Roapeeminouiscabcect \Valoarea accelerate gravitajionele la poli este 9.83 N/kg , iar la ecuntor 9.78.N/hg Valoarea medie a secelerafiei gravitationale este g = 9.81N/kg_ ¢ sf Ith nin emt pea gt Gem (b= Conctuzit BE S00 1350g 250g 35. Un om-are grutaten do GOON = Care ete, masa respectv greviaes sa la couaior si lapel? 136. Se cumpart din Bucuresti gi Roma cite 1Ag de zahtr. Este eantteten de zahar aceeasi ‘nambete Localitii da ‘© vinzatoral a cintirit cu o balanjS; ‘+ Véneftorul a céntirit ou ua dinamometru cu resort etalonat penta latitsdinea de ea" 4 sxgumentaietspunsul ‘37, Greniates gi masa unui corp au fost masurate pe Paint si fat-o navetd spaield care ‘Se invistea fa jurul Patndntulni, Cand este mai mare masa corpulut ? Dar greuates Iai ? v. $$ 38. Un sac cu ciment are grouatea de 200 N’. Dupt ee din ela seos 0 cantitte, sora! ae greutaten de 60.N .Cite kilograme de ciment s-ou folosis? (g =9.8./kg) 39, Cunoseind greutstea unui om cu mase de 6OAg pe supra unor asi caleulet ‘scceleraile gravitational ale acestora : ‘Astrul | Greutatea ‘Aecslorapia gravitational (N/Ag)-| Soare T638N Mecar | 2167 Veni ‘S28000 mi Pamaat | 588-10" MV Tana 9.6daN” Mare 2200N Taper [15540-10°° GW ‘Satie Gi8N Tiaaus | 90006 Yeptun | 696-10" 7. Pluto 276000 mI FORTA ELASTICA 40. Un corp elastic se deformeazi sub acflunea nei forfeexterionre si revine la starea Inia sub acne Fora elastca apare fntt-un corp $1 se opune ‘Un resort elastic suspendat, se elungeste sub acfiunea unei fore exterioare. Dupé disparifia fortel exterioare,resortal a forma gi poziia intial. fora deformatoare si fora Reprezentag tn esl clsticd. Expresia fore elastic este: orf elastin este egal cu clastic gi sesortulu.fey ‘at exemple de situ Tn care apa fora elastic. Gi popelenay peat un reson casts onaontl, ‘ deformatoae for ela to Bearte care acesia este comprimat, respect aunt resort nedeformat ‘© resortcompienat 4+ resort aungit “dn, Poteau clita cure eget corp eta G =20.N. Tae etch Ai, ='Scm. Altar de prial comps pneun a dole coe consol k seein vedntari este AT, = Gem. Ce greuatar ce dea Gals SOP 7 443: Inurma deforma corpului su obfiaut urmatoarelerezitate: Alem) | 1 (Fen ze é stp Lis |i “sreprozenti grafic fort ia functic de amy Glungire la seara Temco 3 entra fon gi Lom <> Lom pentcu alunsire 4 determinasi_ din grafic forts pentru 9 alungire de 3.5.¢m ‘scetermivafi constant elastic a resort FORTA DE FRECARE 44 Analzali stares de miscare @ unui comp pe SU ‘observa 7 prafeye diferite, Explicai cosa c= 4, je un drum ce conte o pore aisipoass. Pe care potine = De ce? sense ste mai mare: pe asl su pe ni sicele observate! Ga Giese we po shin, of aed sor pe ei “Gi mete a gil Tacioase, tdarse impede imediat ce ange pe zApads. (peck oj unel masini “patineazipe un dram inghet st masina ou faraned sub roi tsi role muse nai inva in gol “4s, Prompunnd eX vet 38 deplasim cu vier constant 0 oaks ncaa ct materiale iru fore de tracyiane afi consatat cid aft agai io Pa i ra nee pede 7 poate pleca, soferal ( arn a eapengti dele cies reach pale pe co pulbere sles pert * M2 lane dupa aparat in timpul exercfiulu 1 Tne de rear ete dros proportional eu viteza de deplasre de S208 vetoes 1 ot de Bee pas dzlaseazh cite cosant for de esare ese eg cu xt me tn Forfa de frecare poate fi > dealunecare + derastogolize fn cuaul feotril de ahinecare suprafija de contact dintre corp ff suPr ‘constant tot timpul migedsit Forfa de frecare depinde de notara .~ nl acest aflae fn contact si de gradu de fai mine “Go opeenng tp cal mig uml corp pe © spf ozone foxele ce ‘Moneaztesupe corpulu, in urmitoarele cz: + vitezacopuluicresc => F, Fy ITTTT + viteza conpuluiseade => F, Fy PITT © viteza imino constant =F, Fy a8Fae inde Fy = # N Exempla stati din practi a) cin cae rela ca fora de Gear este wi. a) dineare real cl fora de fecare este diundtoare ‘Cum se post: 8) mari valoares fori de fecare end este utlt by imigors fort de frecare cin este ddunitoars PRINCIPIUL ACTIUNI $1 REACTIUNIT 50, Tag de capt ee dst sora cpl scons ‘Daca punem in interectiune dow dis acestoraatunci inamometrul A indict fora exereitat, Dinamometra B indied fojaexerctat 5." Uin om afl fate bare suai in epropicrea eoluhs, pe supraiaja unui lace le ‘ndemind ovéslé, Omol din bared impinge ca vite in mal. (Cee intimpla cu bares? 8) reprezentat forfele ce actioneszt asuprasistemutui 16 a 52 Conde mash css apa de capper al uni resort suet veil Reprezentafi frjele care se exereithasupra corp, respectivasupra resort ‘© cospul actiones7a asupraresortului prin greuatea s3,ea resort + sesoril acfionesza asupra corp, eu 0 for egal H GF Re 153, Reprezentaiforfele care aioneazsaupra corpului é acfioneazi pe aceeag dreote 2 3 7| ) | | | | | 58, Reprezentai forjele care aclioneaza asupra copecului, respectiv asupra om, Bnd trage de frnghie si precizati efectalacjunit acestor fri PRESIUNEA 56. Prosinnea este. galt cu raportal dnt fora care afioneazt “ei ee ace supra Pe Pls = FE Alte unit de masuri ale preston sunt bars atm = 1 tom= 157, Compleat tbelu: Fs Set aN O5me I il tm 10° Pa oy io? Pa BN [Boar 0.6m" atin ON t Toto fect transiornaite atm =---Pa Sam = 16 00 torr T60torr 7 ‘59, Comparayipresiunea exeroitatt de virful unet plumeze cu supeafaje de 0.2 mn supra citeia apasa o fora de SON cu presiunea exercitaté de oremosch cu 2osi avind ‘nasa de 10 tone gi suprafata de contact a fect roti cu gina de 80cm 60. Explicat 1. De ce tocurileaseujte last urme mai adnei pe afaltul eald dct cole ma ate? 21 De ce un eujt ase iae mai bine dect unul toot, "3 Be be masini agricole a ot ate... ce bretelclerucsacul sunt ate? ae 5. Cum putem miegora presiunca rueseculi eu gjuonal ani fuer? "6. Cum trebuie & fic fundagisunet case, si de ce shi ate air a AED Porfaesieo micime fizied vectorial ADPO Actiunea si reaofiunes au direct iferite ‘ADEO Dac dieegile a dout fore sunt perpendicular, rzultanta forfelor va avea ‘modulal agal cu sume modulelor celor dou fore ATIFO Forfa deformatoare si fort elasticd sunt de tip acfune gi reaciune, Rilp 2, Asoviayi mirimile fizice din coloane sting cu untiile eorespunzatoare ée masara din coloans dreapts 1)G (areutats) Ayke ae by m sd) B)Nin? b 6) g (accelerate gravitational) Nike Dp preston) DN Rip 5. Alegei ormulerea care completeazacoretentnt ‘Renta una sistom de fore este nul. 1 dat fortele au access diceti i sens OPUS @ rotdeauta 1 terdenuna dact forele sunt colina 1 dac fete sunt perpendiclare 1h doar daca amibele fore suet nae Rip 1 ose et lettre corspnzner le oul estan S71 foqe care au modulele 31 rexpectv 4N- Ip fopuinae a mcaises | i : [Foe air cusoxsuopass_—_ |B = Fore perpendieulare ® 5 Cam tebule st Fe ne deve Gineionl supra supesain pe perpendicular o fori pet ca si produto resune sare? Resevessneeeneen Rep «6 Nomina sopra i tensinna in fr sunt dus pur de Fore Ser empl ce iI car ationeazk aes fore smn 17 sun comp? ago Sais neve norma la uot tensions In ‘ira » puttan eupen wnt corp si samt eolrniae i es neal a spa ‘Baciunea i fr afionex » tines asupreunti corp i una este reaefiunea Te cea Ri enn Rip jean seu egou (1015 rnd ou Gil Fora de fiers” Umar planal de idei 1) definite, carscteriza 2 sini tacts forza de frcare ma ete wl gta Inte este utils 2 Sam ne-am depesa into lume fr forged frecare Rip Forta de frecare a ar Seog de un Bice esto pins i caet de prom une figuet «) Ragu fone care acioneza supe corpullIn assash $y catalase corpulidach g = 1ON/kg far tenes da Sr ie 80N. Rep “Timp de tucra 50 minute Se acordt 2 puncte din oii VERIFICARES LEGH ACTIUNIL St REACTIUNT, Teoria werd Fearn ree gisele ws corp este deteruinatl de fv ce actionenz asupr conta Sub animes uel forte un cor yom wee, dn ses $e SA ‘in starea de corre ver, din saen de migase mn stare de epmi S9 SAS Forfelor corpuile reieroneazt tn uma avlizel wan tare nui do expen ‘ange la conciuzia urea: rca sai corp atonenzh 0 ext A (etunen, comet reacfioneazi cu 0 fort cegalt gi de sens contrar F (actu). ‘Aveasth coneluaie repaint enunl leg acini i senetuns “Tema erin ‘Verifcarea legit afin st rectiunit . ‘Materiale necesare B “¢ dispoditv eu edrucioare, ea cutie eamase marcate, spat + rigli eradaté ‘Mod de mere ee ee se fixer dispozitivul pe supra orizonals TSS compria’ resortl gi se menfine comprimets ye aqua cole ook clrucioare in contact ex disporitive comprimat, ~ cam rita gaa stan pares decreas # a ups ecoupsimaresse pun In carucicare mase marcate de valori egae: Materiale necesare se pun In erucioare mase marcate de valor: diferte; ‘© tabla magnetica cu accesori se miscard de flecare dati cu autora gle! gradatedistantele parcurse de + tribometru catucioare;, 1+ balongs electronica © setrag conchuzi cu privre la distanjele parcurse de clrucioare, + compuri cucitig nab urmator: + sfoart © clrucior ‘Schema de asamblare a(n) | aston) | ad (om Ciiucioare neinctireaia — Ginicioare ineSreave cu muse ezale Carucioare inedrcate cu masediferite ! DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE FRECARE DE ALUNECARE CU ‘TRIEOMETRUL “Teoria ncrsi Un cop staat pe o sopafts se deplaseai cu vita v ib acfunes nei fore do : ttacjune F La conical dinte cops surf pe cae se deplaseazlaparerecaree de neva postin evident ein existe ane fore de recare F, cere depine de it sopraflor ata fa contact (dar depinde de natra actors, ete dire! proporioalé. cw i aplsaren normal W 91 depinde, protic, de viters corals find orient fn exns contaracesteia: F, = sn Mod de Ineru ‘+ serealizeacadispocitival experimental conform schemei de asamblere: ‘+ se ago de eapstulfiralui corpuri eu edsig pind cin ix urma unei ugoere lovitur 5, a planals odzona,criciorl se mised uniform: ‘> coeficental de fecare In aluneere, defini prinelaja: p= + serepett expercnt in aceleas condi penta a deprinde niformitatea igs Daca éepasares copii se realizes cn viter8 consent, mrimen fori de frecare de + seisoard masa ma eBruiorlu fat pe cupaffa plant alunecare F, este egali cu mérimea forfei de traciune F: ci ‘* se misoarii masa m2 corpuli eu efttig, eens +s fac mai multe determin, punind pe crucoe siete mese pentru mir x arevite comput afi p titometa G=mg Pentru deterinareacoeiietli de recare de ances se oles relai (2). HF, = wG= pong hi F Datele obtinute se tree in tabelul urmator Ne | det. 1 ante] # milks] on 1H coeficivntul de freeare de alunecare ' ‘m= masa compuluiaflat pe supralalé ‘m,~ masa corpului eu eli. ‘Tema erarit Detemiarencofcent de rere de aluneeare 2 3 4 3 CCoeficientul de freeare calculates =, (Dy pong 4 @DETERMINAREA CONSTANTEI ELASTICE A UNUI RESORT ‘Teoria erarit CCorpurile in naturt se impart in dout eategori: + corputielastice (resort elastie, laai de oel); + corputi plastce (plasitina,cear, iota), Dac asupra unui corp elastic se’ exerts fore exterioare, ce provoac& shungires pe 0 ‘nuit diretie, ta corp par fore de reacjiune propariionale cu deformaria atta timp c&t nu se depagegte limita de elastcitate« oorpulu clasticocste: F=k-At @ constanta de elestictate aresortalui, ‘At= ££, alungiteatealizaté sub actiunea unei fortei @ far ae Lacchilibr: F=G kA e ‘Tema tuerarit Determinarea constanei de elastcitate a unui resort din ofel Materlale necesare ‘+ suport, © comurica cértig, ‘+ cinamometu previzut cu 0 banda de hirtio milimetic Mod de Iueru ‘© se realizeuza montajul experimental cain figura; se marcheazi pe bands de hartic un reper in dreptul acului indicator al inamometeuli in abseaga corpului cu cirlig; © se agafi de eirligl dinamometratui un corp cu cirlg si se marchesaa pe banda de hart un reper in éreptul acului indicator al dinamsometruluis se misoark cu dinamometra grentates G: se misoaréalungirea Af (alungirea este dstanfa dint cale doua repere); se repeta misurtorile de mai sus pundnd pe earlig 2, 3,4, 5 corpur eu rmtsoara de lecare data greutatea G gi slungirea A ‘Schema de asamblare Constenta de elasticitate se celculeaz cu formula (2). Datele objinute se test tabelul urmator. Nae] BE] ek Te ak |, S| tot | | cmt | prvi | vey | fv 7 1 2 oe I Constanta de elasticitate calculata este: bn 1g MASURAREA GREUTATI CORPURILOR CU DINAMOMETRUL Teoria Incr Greitatea (fora grovitjione) se étoreaz chtnpusi gravitafonel sk PEmntulu. Greuzatea repezind forja ou caro un corp de mast m este atrat de Pimnt ‘Gn comp plasat pe PEmént sau in apropierea acestuia are o greuate G data de relaia: Gamg “ o ‘m= masa corps, g~ accaleraia gravitational, Greutatea este 0 atime msurabili,avind ca instrument de naisutdinamometrl; in SL greatatea se misoati in newton (N). "Tema huerérit Determine greutii eorpuitor Materiale necesare © stativ, © éinmometn, ‘© compuzi cu eltig, © corpur diferite, ‘Mod de Iueru ‘22 verificd dack ecu indicator al. rmetralui este la zero, i eaz contrar se aduce 1a zero folosind piuliele de regajs ‘se agafii compel a cirui greutste vrem si 0 ‘determin ée cirligul dinarmememalui, se citete, pe scala gradat, divizinnea marca din dreptol aculi indicator al dinamometruli, ‘avd grit ca privirea si fle perpendicular pe suprafafz dinamometruui sila intlgimea indicatorla Datele se trec in tabelul unnitor: Ne-det. | Ne comparioralagateeitiguai | T 25ECHILIBRUL MECANIC AL CORPURILOR Seer MOMENTUL FORTEL 7. Mecanismele simple sunt cispozitive eu ajtorul crore economisin. enna 1. fectul de rotate pe eare-t produce o forté asupra unui corp cere se poate roti in jurul eee 7 ft ue ax este mlsura prin momenta fore ff de central de rtaie. Moment fore fa ee de un pumet exe egal cu produsul dnt: : Cece PARGILIA M=F-d ‘ 8. Pirghia este : See ee eee See Expliaf Elemente pacghillor + de-ce ua se deschide rai geu dae otmpingem din aproperea balamalelor ? > Foe Paracas oie 27S iobwata ett nace stl auc? en tn jure rete praia . ‘© Broful forjei rezistente, bp © Bra ener be by go A : FA 2, Figura bral forfelor si indicat sensul de rwtetie al corpurilor din figurs eee eee nese tetera eee teen 3. Sind cf vatorile forfeor sunt cole din tabela! de mai jes, surgi braele forelor st 2 ip ds gel ele ‘eloulal momentele frelr ft de puncrl O: Fw) | amy MN - 100 150 (oo=re-eeee|Eree rere Peveeeeae 250 ( 4, agi exemple nino Ta pracU, Th cae are omental Tote | Ly le de echitibru pentru pirghie: an pee el 5. O bari arzontala eu lungimee 4B ‘Conczie: © pg et Sem do cpital A al bri. Asus baci acioneas in A fora =40N, iia B, pot nan forja F, = 251¥, pe vertical, n js Verifcaidac bar est in ecilbra chilibra ded, raportul 740. Completa sbelul: FO) [ROD [bm __| btm [ 750 0.20 oS i 30 0.75 4, 450 [0.80 06 Fry 700, 25 11, Calculati si comparaii fucrul mecanic efectuat de forfa activa, respectiv de cea rezis- tentl, canoscind valorleforjetor si deplasirileavestora: ,d, = Jom, F = 18H 63N dy =2om, Lp =, Ly =? 12, Lueral mecanic al fore active est. Forja mai mica, are deplasarea mai ‘© care sunt avantajole folositi parghilor sotusrul mecanic al fore. 13. Dati exemple, indie invin de i ez ehh wor ig snag tm. 7 SCRIPETELE 14, Scripetee reprezints.. ‘Variantsi ui sepetli sunt + scripts. 4 seripete sepa Seripete fix Secpetcle fix are fares in sus, fixatt do un suport simu se deplaseaza in tmpul mig. 15, Deducefi expresiaforfelactve (Fn cazulsorpetlu fix Conecluzie: la un seripete fx, echilibrl se realizeazk atu activ ese cu fora ezistent, F. Care este avantajul foosii sripetelui fix? nd foxia Dati exemple de utlizane in practic a scrpeteui fix: Scripete mobil 16, Sctipetele mobil are fica indreptats, dat cu, 28, .-sise deplascazit CCorpul care trebuie rdicat este suspendat de seripetlt CCablal utiizat pentru ridicaree seripetelui ese fixat do an ssport Ia unul din eapete iar {orf activ este aplica le capital cabllui Indice forta activa, respect forts rezistent, pentru seripetdle mobil din figura de mai 17. Deducoti expresia forte active (a eazul seripetelui mobil, CConcluzie: la un seripete mobil, echlibrl se realzezza atunei vind for activ este, sooonforfarezistenti, | Fa 18, Cave est avantajulfolosii scripetelui mail 19. Dati exemple de utilizar i practik a scripetelui mobi 20. “Compartifetjimea fla care ridieafi corpul cu distanfa ) pe cate tragell rus caleulai Iuerol mecanic al frie active si Iucral mecanic al forei reistente, Ce consti? serpt fx serpate mobi h ht by h= B= b= CCanclicte! her mecani flat. be Seripete compas 21. Seripetelecompus se objine prin. mobil ed an Sripet® nnn Indica forta activa, respecti fort ezistent, pentru scripetele ccompus din figura alturats unui seripete Dedceti expresia forte active (F") in cazal seripetelui comps ‘Concluzi:la seripetele compus, echilibrul se realizeazl atunci cind fora activa este forts rezistent. = FR 24, Care este avantjulfolosiri scripetelui compus25. Dati exemple de utlizare tn practct a scripetelui compus: PLANUL INCLINAT 26. Planulinelinat este. Pontma a determina fora activi necesat ridicdii coxpului pe planul inclinat cu viteza constantd, se descompune greutstca G , dupé dous direct perpeadiculare una paralelé cu planol yi alta perpendicular pe plan unde: AC == lungimea planus BC=h-= iniljimea planulut Lacchitib: G+ N+P = GG, reailtk N= G,5iF = 6G, aeosrece G&_e der FoF soo Sem rem: G,=F 27. Compareilcrurile mecance ale fonelor G iF le Lr 28, Daj example inte poi, de fora pla fata je avantgjul fost tu 29. Care diate cele doud pia tnclinatereprezetate in Higa leaf oles peut a ride an corp cu gretateaG laine h? Justitia aspansul 30. Descompunet, i fecate ca, greulatea corpului si reprezentai fora de reachiune a plnnului inclinat i Yorta activa necesari echilibrului corpului. 30, 31. Caleulai fora necesararidiceit unui corp ex masa de 2004g. g =10N/hg la Inalimee /, ca viteza constants, folosind ‘© pirphie de gemal I, eu brafele de OS gi 2m: F un seripete fic: F = un seripete mobil: F = vn seripete compus: F + unplan nclinateu a = 45° 5 artai care dintre mecanisme este mai ecient. ‘CENTRUL DE GREUTATE, 32, Greutates unui corp este rezultantatutarorforelorparalele cu Caen ‘sunt atrage de Poenint Central de greutate est. Find punctul de splcajie al rezutantelunor fore paraele $i egae, th cazul corpurlor solide omogone cu elomente de simetie, central de greutate: ‘coincide cu centrul de simetrie pentru: sferi, cub, nel, sau pent plei subir de ‘g70sime constant, in forma 6 cere, patat, Greptunghi, ee se afl pe axa de simcric la: cilindru, con, piramidd ji ln alte compari cu axa de simeti. 33, Determinafi condita de echilibra unai corp de o forma oxrecare, suspendand ace ‘asi corp, pe rind, fn puncte diferit. ed Reprezeatai in flecare caz Forte care actioneazi asupra corpui fn ce caz, corp lsat liber, se va afta in ecilibew? .. Concluzie 34. Un corp suspendat se afl tn echlfbra atunet cand. ‘sunt pe aceeasi vertical 35 Pomind de la aceasti obsorvatio, concepoti o metsdi experimental pentru ‘determinarea eentrului de greuiate al unei ple! subliti, omogene. Verificti dack retoda ropusi este corect determinnd centnul de greutste al unet plac patrate 36. Unde ctedoi oi este important cunoasterea poziieicentralui de greutate? Shes 3ECHILIBRUL CORPURILOR SUB ACTTUNEA GREUTATIE nt 31, Precizati stile de echilbru ale bit din figura altura echitra 9 ects 38, Un corpse afl in: © eebilibra stabil atunei end V7 Calta tne nd 2S ndiferentatanci cin. Sa vszn oii care etonac up gel din gu presi in ce Stare ie bra se afl. : ox i c SES. Sac eck cain 40. Un corp este in echilibru stabil atunci cind... ‘in coop ene in ehlira intl tune eind.. ‘in corp Si io ech indie rane cin 32 441, Indica central de greutate al compusitor in figura alstorat. "| Uw 42 Se mumeste wae-ade spina uaui comp solid asezat pe un plan rizontal,poigonst ‘convex obfiaut prin unicea ‘cuerioare de contact, Cobopifi 0 veticald din Central de geeutate al eorpusitr dn figura de mai sus. Ce observa? Se alla fn echilibra {Asean corp sod emogen, avd foc “artlippede be ri, pe bei te ae sale, ea in gure aaturaté Roi, de fecare dats in jurul unei machi, apo lsat Her. Se oncariedaca unghiol de rotaie mu dept o vax Limit, corp revine Je pozitie de echilibru, Ese aft in echiibra a it) stabiitaten echilibroli a creseut deoarece unghitl de rotaie permis. » = iin. dectt in przmal ca. fn acest caz central de aentteexte mai coborit dec calla). a hyeaat pe supra cea mai mare corp ae poztia pe care o ia singur cid cechilibeal din cazurile precedente nu se mai meatine. ea in acoaste posiie de stabiltate mexim8, poriia contului de greutte ¢ peal 8 Spin nsmnnnsnns Seat ‘Chnchusie: Eelibrl unui corp solid agezat pe wn plan orzanal esto cu cat baza de sprijin ese... si central de greats este mai inal sail oa ————e_e_e44, O bil sau un citindra cueat, ambeleflind corpuri omnogene, agezate pe un plan corizental se afi in ecilibeds srs sne ng 608R000 445 Us corp slid pote fin ccilibru: 9) stabil 6) instil) indferent. Estima sia a ec ea ee >). =. - 46, Comperat tablitatea corpurilor din igur si stabilii care din ele este mai stabil 47, Cum tebuie si stim in autocar, peut a fi in ecilibru cat mi stabil ? Justice spunsul 1 eu faa spre geam (Dou fata in sensul de mess 48, Doud camioane identice au incdrcdturi eu aceiagi mast, uaul transports baloturi de pai, iar cella saci cu ciment. Care dintre camicane este mai stabil? Justificai rispunsul ‘TEST- SCHILDBRUL MECANIC AL CORPURILOR ©) Un corp se aff in echilibra de rotate dact rezultanta frfelor care acfioneazi supra Ini este mls. A OF O ‘© Pe un balansosr, copitul mai grew trebuie 8 se aseze mai eproape de centr. AGFO R: Ip 2. Precizafi stares de echilibru/ neecilibra s corpuli flat in puncele V, P, M, T. vo, Por Mo... Tt. Rip 3. Alegesiformularea care completeazi covet emunfult Uning central de rotate eu punctul de apliafie a forte’ obfinem brag frei. 1 doer daca siesta fori consine cen e rotaie daca contre de ratatecoiacie ou central de greutte al corp (doc segmentul asl oblinut este perpendicular pe girecta frei 13 doae deca dire fore este verticala Relp 4, Completa tabelul: Seipete accu | PR [anno senna doagjuneal Tosi acve_| Seripete. ‘Fix a sei sensal de ofure afore active | [Seripetecompus TF = | sensul de agiune al frii acdve | Ip 5.Coeetip de plrphiptem compet on ae care fie oa? Rip 6 Pens cout din gud sscamase: C=80N, F=15N, h=3m gi = 12m 4) descompunef greutaten pe dresile desenate punctatealculatt modulul compo- nent greuti care acfioneazi pe direcie de migcare(grestatea tangenal8) ') Calealayi modilul minim afore de frecare penta care corpul est in ecilibra pe ‘plaul inlint Rip 7. Atunci cdind un corpse afl pe un plan tnlinat, 0 parte din greutatea lui apast pe plan iar cealalt parte trage compu in jos, pe plan. 8) Comparai greutijile eangentiale ale aceuiasi corp aflat mei Itai pe un plan ebrupt jr apoi pe un plan eu inelinaze mai mica. Ce observati ‘(veri problema 29) R Rip £8, Redactai un scurt seu (810 rnduri) cu til ,Bebilipral”, Urmarii plamul de ‘dei: ‘#)nofiunea de ecilibra, in mecanic8 gi i alte domeniis +) ecilibrulcorpurilor i naturs, ) eehilibrul corpurilor in tehniea Rp Echlibeul “Timp de cru 30 mine, Se acord 2 puncte din fein. ae LUCRUL MECANIC $1 ENERGIA MECANICA, LUCRUL MECANIC a James Crk Marne 1. Consideraim o for, care acjlonesct asupra unui corp, pe care depiasewz8 Tate ponctele A $iB. 2..4 oT F A Adednd “Lueral mecanic al fortei Fal clrei punet ...nunsvonnnaSe deplascai pe direcia sin sensul pe distanja Ad, este L=F-Ad : unde: Detain OBS Unitatea de misurl tn St penteu Leste: Un joule este... i ‘ te 2. Sub ecfiunes forfei compul poate: ‘+ efectua lucrl meconic moter, ca in care contribuie le deplasare ‘+ si-se opnni deplasriIuerul meconic efectuat in acest enz se numeste ‘+ simu producd lucrul mecanie, dacs aioneazi pe directa 3. Un corp cuanca de 3kg est wat uniform ev autor wou siete fi Is naljimen de 28m sub eojiunea nei fone constant g =9:8 /kg ). Calcul Inoml mesano feta de ‘fa care ia empl greta comulut 4. Un om cu masa de 70/kg merge pe un drum orizonta, Stind cl tongimea tn pas, este de 75cm $i cla fiecare pas compal sin se ridicd cu 2cm, si se determine Iucrul smecani efectuat pe disteng de 15007 (g = 9.8.N/Ag ). 36 5. Un schior ev masa de 70g eaboara o pants deta altinudinea de 20000 ta alinudines 1de1650m . Fora de greutatea schioruh efectuiarA Iucral mecanic? De ce? (g=9.8W/kg). 6, Sb se calouleze lucrul mecanic al forfei F'a clrei varajie in funcfie de distanta parcursi de corp este reprezentati in grafical de mai jos: PUTEREA MECANICA "7. Completa tabelul de mai jos: FUN) | Adon} ] 1) Wa) [EL r 200 (1000176 1000”, 20) 1000 [30 00100010 i000__| 20 1000 [30 Cam 8 mod valor por 7 ‘+ tn finetie de timp (0). “Ta Rntie de vloatea forte. 8. Putorea mecanied este 37i Unitates de misue in SI pentru P est: Ply = Jn practicd sunt utlizayi multi waruut 1a 1GW = uw 1cP= 9. Comparati S4CP... 700017 007 7¢P 20CP.... 147207 20CP.. 147K 10. Completa tabell: a Puteres Puiswes | mooi i F Mobitil apt oe ‘Oni impinging e ae ae 0.06 ~0.8 Automobil [ss cal ‘Tren 3000 Motocicleta 6 Avion oe 11. Un comp ce se deplaseazt cu viteza v, are. putere P. Pa.r Energia se misoat in SI kW W 12, Un tractor cu puterea de 450407 exereits 0 forfd de tractimne constant de 10° asupra uoei remorci pe care 0 tructeazd. Caloulayi cu ce vitezi se deplaseazi remorea, daci toat puterea este dezvollaté tn bara de tractiun. jouti (3). In practica se foloseste AVF. 13, Un elev parcurge 750m in timp de 15 mine, Dack mase acestia este 65g, ce putere poate dezvolia orgenismul sau? g = 9.8.N/kg ENERGIA MECANICA 14, Energia este misime fizicd ce caracterizeazS capacitalen unui sistem dea efectua ‘nitatea de mss pont energie in SI este. : Energia cinetic8caracierizenzstarca de, 2 mobil, 38, Energia potenfiald caracterizeazt starea des... motilului, Energia potenfals 2 tunui corp ow mise m, aft la inalfimes fet de suprafsja Parninlui are expresia: 415. Un comp cade liber din punctul A. indicatienergia copului in punciele A,B iC. a@ CONSERVAREA ENERGIE! MECANICE, 16. Energia mecenicd a unui sistem este egall cu suma dintre... Analizayi migcareaoscilatorie a unui pendul gravitational si precizati E,,E, si F'n punetele A, M,0,8, A M &. OO f= BO, 17. Leges conserviii mecanice...Dati exemple de corpuri care au energie cinetict datritt migednit lor de tanslafie sau de rotaie i 7 7 Dai exemple de sport tn care itervne eneria inet Daj exeraple de unelte in a earorulizae intervie cneraia poten 18, Uratooees m= gavin de vO, Cam variatenergia cinetick ? 19. Un corp cade de Ia inltimes gi altl, de acccasi mast, cade de la inalyimee$ Compara vitezele lor Ia atingereasolulé? 20. © locomotivé L, are masa de 24 ori mei mare decat cea @ unui automobil A. Compara energie cinetie ale acestora cid: ‘¢ elese deplaseazs cu acceasi viteza + Lse deptaseazat de 2 otf mai repede decat A ‘ Assedeplasea7i de 2 ori mat repede decdt L 21, Daca viteza locomotivei este de 30km/f, iar cea a autoeobilulai 90km/h, care este raportulenergiloreinetice ? 22. O piattd cu mesa de 200g, inilneste un obstacol eu viteza de Sms. Care este viteza unui glonte on masa de 10g pentruaavea acelasi efect ? 23, Doui vehicule de aceeasi masi, au vitezsle v, =25mm/s, respectiv ‘Compara energie lor cinetie. Sm/s 24, Doi motocicligtiruleazi cu vitezele de 160km/h, respectiv 180m/h. La oe ‘name, pe um plan inclinat, sar eidica motocicligtii, dac8 intteaga energie cinetick se transform in energio potenjal, 40. 27. Urmirti functionarea unui ceas cu penduli si analizayi waneformatile energetice ce au loc, precizind stirile cu energie cinetict, respectv, energie potenfals maxima, RANDAMENTUL MECANIC 26. Lucrul mecanie ul, Z ,,este.. eral mecanie consumat, L, este Randamental mecaaie ete. ZL, Decaese L,<, seeltt7'<1 Randamentl se expimi in procat. 15 Exempla: 9 =0.75 = 75. = 751 need 100 {nce eazrandamentul are valoarea Yoon 7 27. Completa lguraeprezentind ‘ura activa F si deduce expresis, ‘matematica a fandamentalui planului inclinat : 27. Deducefiexpresia matematicd« randamentului mecanismelor simple stuiate anterior. © randementul plrghie _ ‘© randamentul scrpete fix aL| | Ce seranificaie poate avea acest aspect in cacul analog! de la puneel b) Ri scons Rip ‘TEST. LUCRUL MECANIC $I ENERGIA MECANICA Un copil foloseste un pistol de jusrie penta a fansa vertical In sus 0 bill do mast t m=l0g Revora pistol ae consianta lasik = 400.Njm siete intial comer 1. Stabilif valoarea de adevara afitmajitor + Energia cinsticd este 0 mirime fizied sealant. A FO eee eee E ; ; : © Cevite re bila cd se despre de pistol? {Eberun poten ui corp ese maxi dacSacostas ft neha ib ; Aro avers ett eee terete eet antec inalime ge ii bi fad stot? Rip + Energia poten de tip gravitaional este divet proportional eu iniimea Is EA Y care se af. corpal. AGFO + nergia mecanici a usui comp so conservé doar dact rezultnta forelor care acfioneaz asupra ul este nls. ACPO Rip : 2. sociai prin sei exemple de procese din colouna stings cu speciicfile energetic din coloanadreap Rep 4) Frénarea uno automobil ‘A) Energi cinatid rete : ) Cader bert» unui comp 13) Energia poteutils sravitaional crete 8, Redacat un seurteseu (810 rindi) co tl ,Rendamesta —misuré«eficiene" ¢) Amuncarea fnsusauneibile _C) Energia mecanie® nuse conserva ‘Unmariplenl de ie 4) Comprimarea unui resort 1D) Energia potential elastics exete defini, carscteizare, 5! Alogofiformularea care completeez corectexntul: {Serle vlorilor extrem posiile penta randanen jin procesul de cidere corpului dela inltimes /, energia mecanica se conserva? ‘Randamentul~ miisu a eficienei Rip AGF doar deed traiectoria corpului este rectlinie vertical [ATER 0 daca fora de rezistontl din partea aeralui e negljabis Salta neces oma ADFO doer dact este un comp neclastic . AQF dack luc mevenie ofeemat de rezltanta tunuror forfclor eare acfloneac scope competi est ai Rp 4 Compl ables deni fmeor de ees cowsponttoare sinsilor cue eee le [Comp aflat la o inaltime b fat’ de sol Energie ... a [Corp aflat in mij Enc Se eeeecca ee ences eee - ee elastic deformat nt “imp de luc 30 santo Se acoras 2 puncte din offcin ark cnergin const de un dispositiv tn unitatea de timp? Ce mdrime fica m R . : lp 6, Decl dita dramnl unui corp de lao nltime b fe de sol, el vacidoa Tiber. 1) Ce tip de enetbie caracterizeezh pozitia iniial« corpulai? Dar pe cea finals? Revs ‘by Com poate fi descrst situatia energetit a unui corp afiatin ere liber prin analog ou turreaapei dintr-un pahar in aul? acer eee ee «ln cail import a toa aps dntam per all o arte dn ap se seurge pose pltde, afl la inal avem mai prin apt in al dle paar deat am fut in pra a, PAE PrE Ce Cee eee eee een Pere ce eee ee{ LUMINA REFLEXIA LUMINIL 1. La suprafaj de separare ~ plana sau curba - a dow medi diferite (aediul dia caro vine lumina find tonsparent se produce fenomentl de 4 luna O parte din fasiculul luminos incident pe suprafaa de separare se ‘in meiul din care a venit. ia suprafiya de separane, wa svn THRE, Schimbaea de popagare a fasicuuli luminos e face cu respctarealegilor ' reflece: “Lege I Unghinl de. 10 MG nn | Legea IL Raza "normale a yprofta de Fira relectats sunt i ack ean de find ete perpendiculsa pe supra de seperare, raza de lumi se i reflest pe acess. _sohimbanda-s cums de propagare : SOA), 2. Deca un faseicul paral de re Junge pe 0 suprafatt perfect plan dupa faseiculul rami tot paralel. In acest exz se spune cd reliexa este dra sou 4 Z Daca suprafoja de seperare a eelor dout medi prezinta deniveiri fascial! de lumi paralel ese reflectat In toate » fenomensl numindserelexie sau neregulats Accasti motodi se floseste la verificarea -~suprafeelor. 3. Este influent refiexia umini de culoare? DaD, NaC. Dee, vara int-0 i insoritl ne imbricim cu haine de culoare deschis? Explicafie: se OGLINDA PLANK 4, Toate suprafefle sunt war a toate reflects ena Us ‘material reflectorizant este caracterizat de coeficeatul d8 Une din supratetele ‘este oplinda plan, Aceasta poate firealizat din vot poate fo suprofaté metalic bine. Elomentele unei oglinzi din stiel8 sunt: © cnn fe plan paralele © depuneres . wns Felizet pe una din fete leet 4+ un tat intra material nn depus peste stra. [Imaginea unui obiect ins-o oglinda plant este: + fat de oglindlt,.. 1 in spate oglinaii . “roves reap g egal cu obietal = rotiicnan Ge 180" seasnnen de obiect ‘5. Construfi imagines sursei S si oblectuloi AB in ogtinds plant : ‘ | 6, © sazk de jumind ajunge pe oglinda O, sub un unghi de incidenta 7 fasciculului refleetat se interpune o oglinds O, ,astfel incit, dupa reflexia pe aceasta, ‘asciculal cade normal pe oglinds O, Ce valoare are unghic¢dintte cele dou oglinzi? 4s 0° Jn calea7. O raat de lumind iidlnind o suprafiysreflectatoare se refleot ca in figura alaturat Figura supeafaa plana refletitosre, care a dovist raza de luminS. Care este unghiul 1. Desenaji mersul razelar de luring prin prisma opted, dac aceasta se aff incr. — 9. O raz de lumina ajunsd pe oglinda O, sub un unghi de incidents i =30", se reftectt si ajunge pe oglinda Q, Sub ce unghi a uebuie orienta o camerd video pentru 2 inregistrafaseicululIuminos. REFRACTIA LUMINIT 1 10. in propagarea sa oraz de lumind ig poate schimba bras... de ‘propagate la trezeren dint-an mediu transparent in alt medi trneparent. Fenomentl este numit. aint. Sts raza. ®. Wenn fn petal de sn i=unghiul de F=unghinl de react cla suprafata de separare, 11. Diferenjerea mediilor ath de reingen& Refers un smediului este functie de indicele de... al medivlut » defini es raportal dintre viteza de propegare a lumini in vid € pe vitean de PropEgat®& eonennanZon 8 media V> ‘Unghiut de inckden ‘Unghiut de reftsctie este realizat intr raza ste reaizat ince raza incident si ia punctual de $i normala i punetul de Dick raze de lumina toe dinesan sai payin dens int-an media msi dens, se apropie de Doct raza de wtrece dint-on mai dens inte-un medi mai putin dens, 8. de normal bly Pentru cele dows medi putem serie: Pentru n,>n, raza de lumina se. «de normali: r-< Pentru n,n ra2a de. se depisteari de normali: >, Refrecia lomini est caracterizati de dow’ leg: Logea Raza ‘normal fn punctal de incident i race refractat® sunt Legea Tt Raportul dire de refractc ai color doud medi este egal ext i J raportului viteselor de propagare a celor dou mest % % 12, Completati desenele de mai jos: a13, Caleulaf vitezele de propagate» lumini in mete transpatente de mai sus: (c=3.10" m/s) 14, Figur messul azide uming prin blocurile transparent plaste in er dack ABS este est paralel cu CD ealevla vitezae de propagere a luminil (c= 3.10" mys). a ‘ Boog 2 ae D c bs t REFLESIA TOTALA AS, Ajunsé la suprafaja de inte dova medii transparenter2za de lamin ssuferd un dublu fenomen reflexie- parte din energia razei se in ‘medial din eare a provenitrealizind fenonent €© nav: vn dnp ce ‘esl tece in celilalt medi schimbindu-idirecja de propegae,vealizand fenomenul Ge ‘Dact raza de lumina trece dintr-un medin mai deas, fnr-un mediu mei pufin dens, pentra ‘0 anumité valoare a unghiului ée.. _ msi mae decitvaloaces inghiuly raza de luminll nu mi poate Ge0e fa GE de-AldOHTR sernnnonnnnnnnny SR IROATCO 1 twtaliate i din care a venit. Fenemenul se nammesie sold. 48, 16, Unghiul minima £ a care se manifest reflex total se numeste neg Reflesia a rosnunenn ete utiliza pentna a devia Seu a intoare> un fascicul de luming. 7. Care este unghiul dinte raza incident si emergent, dacd neva incidents este perpendicular pe latura AB respectiv AC a prise optice iar a= 45° 18, O aplicaficn evo Ota 0 els Ia fb woe eseenne Milizatd in ‘comunicafi penira transmiterea informatie’ gi in medicind pentru vizvalizarea, rl Fatt coun nb de aati LENTILE 19, Lentila este un medi. «fi omogen mitsinit de douk suprafete su de o supra sfeiea 9 ona plana, Lente pot fi de dovs tipur lente = eatle 7 Lentiele ‘Sunt mai groase Ia mijloc si mai subi Ia Lentilele divergente sunt mai Ja mijlc gi mai groase la extremitii, smn enille din grape B sunt Lentilete din grupa A sunt... 01Asm > : : ‘ 21. Aflat imagines punctului A SS See Imaginea i A este ‘Tenia 2entila Slentia sowonedivergent transform un faseicut de luring paralel cu ax. int-un fascieul convergeat. s- ivergent intr FASC oe ‘euaxa optie8 principal. ‘Lentila divergent ansforma un fascieul it LLentle divergeatt transforma un fascial. opticd principal. Imagines li A este eu axa optiok principal inten ‘nt-un faseienl parle! cu axe i Fenomenul optic ce are loe intro lentils este. / Punetul de intersentie el rzelorreffactae,aflat pe axa opti principal se numeste sve) Distana dela central optical lente la focar se numeste aed sono 20, Completa igure de mai jos: i | SEE 1 Eh —_ Inga iA 8 ene | ——| " | 22. Consnit agin obiestuht AB tn eta convergent: | I a fy | | |Imaginea objectului AB este INSTRUMENTE OPTICE 23. Instrumentele optice sunt folosite pentru obtinerea.. nor obiecte su in componenta lor oglnzi lentil, prisme optce. (Ca ajtort mnrnenane Optice Se Pot Obfine agin’ aacaeteseeneeey CFE POL A, proietate po ecane sa filme fotografie, exemple: aparatul fo... aparetal do Pr 700 nn MAIN care nu pot fi proiectate pe ecrane sau filme fotografice, exemple: ennenen UCT sl enn 1 an 52, ocHruL, 24, Ochi esevenonsnde siny, care permite omulul si vai, Ocul traduce informatia de lwobiectele cate eat sau Jumina In semnale pe care ereierl le interpretezz, Elemente ochialvi sunt ‘© pupila,plasat tn central at siseregleazt in functie de net Tuminoast. © cristalimal-mediut sue 6290 comport eso lentils a carci distant poate fi modificat, ‘+ lumina refactat de crisalin strabate = lamar nen i ajunge po retin, care confine eelule sub forma de i pe care se formeaa imagines... ‘istanja optim a vederi clare penteu un och nbenaa est denser ‘Ochiul miop nu vede clar cbiectele ‘Imagince obiectului se formeaz in fala ‘Ochialhipermetropului nu vede clar obiectsle Imaginea obicctului se formeaza in spatele .... Hipermetropia se coecteaza cu lentile Prezbitsmal se datoreaza scaderii capacitagi de acomadare a Defectul se corecteszi eu lentils. OCHELARIL 25, Ochelaiireprezintinstrumente opticeutlizate pentru corectarea de sau pentru chiar de ov suet chimie sau de .-infensa. Elemental principal al ockelarilor ete ‘Matcraile din care sunt ealizate lentilee sunt... maleriaele Ochelarii cu lentil din stoi folosese ooh Cole mai wilizate lentile la ochelari sunt lentilele O caracteristick a lenilelor este convergenta (C) defini ca. _ istanjet focal (. 1 e=t [cl, = 7 [cl ltl fF on a lentils CConvergenta se misoara in (B) dack distanfa focal se msoard in O diopttie reprezints une Tentile eu 488998 eens? I 3Convergent ete ncanesnnenee ft entile ‘Convergenia ests negativa Ia lentile (Convergenja unui sistem de lentil este net . algebticd 3 convergenteior CHC HG Henly 26. Doi cole Mai i Adrian poerts ecelari Un exe mip iar lat hipermeop. Suma convergentelor in dioptsi este zero, iar distant focald a une lentil este 80cm CCaleulaficonvergenja ochelarilorcelor dot coe LUPA 27, Lupa reprezinié cel mai simp neon 0ptiealettit dins- lentils ‘sau dint sistem de lente ce se comport cao. ‘imaginilor unor ‘unor detalii ale ‘Lupe esto utilizati penta obiecte sau penta obieetelor, Distanfa o.oo fupel este de ordinal centimetclor. ‘Obiectul de cerctat esto ajezat inte ro optic Timaginca cbiectalui este 28. Constr imeginea unui object fnt-o Lupa 29, Dati exemple din via cotidiand unde lupa poate f tilizai: ‘TEST-LUMINA 1, Stabilivalosrea de adovSr a afirmatilor: 8) Drum tnei raze de loin’ au se modified dack se inverseaz& sensul de propagate, AQF by La treserea luminii din arin ap, raza se departeazt de normal, AGFO ) Lentila plan convex este divergent. AO FD 4) Cristalina este o lentil convergenis. AC FO Rip 2, Asociati prin sige{i poziile obieetuli din coloana stingdcu propritaile ‘orespunztoare ale imaginii formate de o lentil convergenté din coloana dreapta a) lao distania mai mare ‘A)realdeisturcatt, mai mare se introduce rezervorul termometrulul fn Tichidul a e8sui temperaturt vrem s-0 etermindrs ‘se pune fn contac termic direct rezervarul cu corpul a cri temperatar vrem s-o determin; se las8 fn contact termic direct termometrl gi corpul studiat un timp de —10 ‘minute pent aajunge Ia echiltbra teomic; ‘© fir a inteerupe contact termic dintre comp gi termometra se eiteste valoarea temperatari pe scala termometrci in dreptul extremitii coloanei de mereur Un bun termometre trebuie st alba un rezervor de dimensiuni mici ia comparatic cu corpul, pentra anu prelus multé cdldurs din comp, Astfel nu va fi alteratéstarea termicd 2 corpului. ‘Tenmomerele pot fide dieritetipari jd In scare CELSIUS 1, termometcl de laborator (tenie) a care provizie de misurt este de ondinul sgradelor temiometral medical a cei precizie de misuri este de oxdinul zecimil de ara. spre deosebire de termometrul telnic, termometrul medica! indict aceeosi ‘temperatura $i dup foteruperea contact temic. Acest lucra este posibil torts constructci speciale a tubului capil, care nu permite revenirea smercurulu ta rezervor deoit prin souturare © termometrl electronic (digital) afigenz4 valoarea temperatoril misurate pe ect ‘ind un termometra de previzie. Avantajul acestuia fai de celelalte tipuci consti tn aceea eX suntinltureteerorile de cite. Observatic Privirea celui ce citese termometral trebuie si fe Ia nivelul lishidului din tubal capilar entra anu introduce erode masura 8TESTUL LUI EINSTEIN Acest test fost conceput de Albert Einstein, El susfneac8 98% din popula slobului mv poate st giseasea rezolvares, Prezumtii: D> Existd 5 case, flecae dealt culoare in fiecare cas locuiest o singurs persoans,flecare dealt naionaliate > Fiecarelocata proferd © anumith bautur, fumeazS o anumitd marc de fight gi > define ua aaumit aitmal de companie Nig‘ una din cole $ persoane mu are casa de acceasiculoare cu alta, nu bea aceeagi biutued, au fumeszl accensi marci de fg gi nu define acesi speie de : animal Se dau urmatoarele date: | A.Britenicul locuiegte in cosa rogie; | 2.Suedezal are un caine; | 3:Danezal bea cu plcere ceai; “4.Casa verde se afi in stinga case albe S.Locetanal casei verzi bea cafea ; ‘6Persoana care furneazi "Pall Mall are o pasire 4 .Locatanal casei din mijloc bea Tape; 8.Locatarul easel galbene furnenza "Dunkil 9.Qlandeze! locaieste In prima ces 10.Fumitorul de "Carlbrough” locuiese ling cel eare are o pica 1.Locatenal eare aze un eal locuieste nga cel are fumenza "Dunbill’ 12.Fomitoral de "Wind Fill bea bere; 13.Olandezal locuieste Langa case albastri: 14.Germanul fureazA “Rasiguns" 15.Fumttorul de “Carlbrough” are un vecin care bea apa, Cine are aevarial eu pest! ? 16, TABELE CU CONSTANTE FIZICE 1. Densititi ale substanjelor slide (=20°) sutsanys | YAIR Tu, | subaaoe UM calama 8500, gheatéi (0 °C) niin [3700 raf ogi Tho Te a 13300 rl ee 2200 ihe conan | $900 iain alr 7300) *% [om = cobalt 8900 mT sticta = oa 7300 sin a $900 —_ ‘hvala | “2800 fina fe 700 tra (oad F200] fin lichide (¢=15 °C) ee ee ao 7 Tenzin 300 ‘eoolellz—[ 790} eer 730 ‘vo mete [_—_810 gleving “| Ta50 wawe [ron] [meee [eo] pd demons 125 [ered 0 eid sufic | 1890 on 730 sever 580 tet nizoral [900 azose condi onmse: p= atm, t= 0°) Valera Vaioae sutsona | Yee Tum, | subs | MOE | uM, seteng [1 ar 321 ar 1.295 | ke [hidrogen 0.09 ig ra on —| nF at er 153 nW.Coeficlent! de dilatatie termici ‘nian B. votumiel Materaie | Valoares Wiawrate | Valourse solide umerica_| UM lichide numeriea_| UM alana 20.40 acetond 12-10% . ‘alcool elie ae cataminia | 22-20 ae 3340 [ ‘leool elie = argint | 19-40 alcool’ | oss0 cositor | 2iao* | | and oso | ** eupras 17.30% apa de mare 0,7-10° Ser 1240 benzing 10-10% 7 ule de 7 fom 10.10 eid nator | 06:10 I, Cocficienté de fresare In shunecare Materiaele in contact | _¥ | Matoralloincontect [ ‘rons pe brome fod poet ona rons pe fonts Jenn pe lenin 05 eri pe crn Ten po pant om eureape len Term pe gheots 0.085 curea pe fort jel pe gheata 0,02, fom pe fom 0.15 [orl pearl a3 IV. Modulurt de elastitate (YOUNG) Mareriatal | Velowse unt, [atari | Valour | aa, caluminine 0,705-10* | font 1,15-10% aren | osz7a0® rel 21-10" rig GEL Be] oes =| ML aur orea0* | S [plains | iesac" | tron 1.0.20" plunb | 1,620" cauicine 32-108 ticle: 060-10" 78, V, Calduei latente de vaporizare = Van acetoné 0,52-10° api grea _| 2,05-10° aer 2.10-10° zor 200-108 | 5 amontae 1,37-108 glicerina | 2,72-10° apt 2,26-108 merc 2,85-10° 1 ca cite Substange | Valoarea | ag. | substane | Wilesret | uy ee ee Sauce faeces amit a) fe pa] alcool 2430 kek | nichet 460 | keK rea ao arr ileal = ae ies Sobstama | mumerics | SYP | numerick | S80 | mumericd cr [ite [aaa [1a [8 oe fp [amen fad [aw re a oe a areBIBLIOGRAFIE 1. Postelnicu Victor, Petrescu Andrei: Ficioa prin Misurdi = lucri de laborctor eatralicen si ginnacin, Editura TRIDONA, 2008 2. Peweseu Andrei, Ghith Adriana: Ficiod — mana pentr clasa a Fila, Eitura ALL. 2001 7 3. Twaeiat Doina, Pop Vioriea: Fiz manual pent clasa a Vila, Bdivure Radical, 1999 4. Ailincti Maggareta, Radulescu Livin: Probleme ~ itvebari ee fzid, E.D P. 1972 ‘Giga Actiana, Petrescu Andrei: Cater de fisied pentru clasa a VB-a, ALL, 2006, 2007 6, Mceganu Florin: Fisied — probleme g este pontry clasele 7-VILL, Cosint, 2004 i 7. Turcitu Doina, Pop Viorica: Culegere de probleme de Fisica, Editars Radical, 1999 $8, Clark Crstopher, Bnescu George : Ficled ~ manual pena clasa a Fla, Editure ALL, 1995 9.Clark Cristopher, Enescu George: Caleta elevulutclasa a Viva, Bditura ALL, 2000 10. Knight Randall: Physics, Peaeson, 2004 11, Moist Disna, Moisil Constantin: Fisica exert si probleme pent clasele VI-VITl, Falivara Universul, Pan 1998 12, %* Manmade wilzare a trusefor de Fisica, Altay, 2006, 2007