I De tara unde nu-i sttipan Sa fugi. oricare-ti este casia. Dar unde sunt sttpani mai multi Fugi mai ales de fara asta. Dar unde ¢ ne’ Fugi mai ales de De-ar fi 0 poezie oricat de inchegata, Toti criticii eu zgomot pe dinsa navlese - $i nnustele intocmai poftarefe pandese Sa afle o rand mica p-un corp frumos de fata 1 Din gura unui prieten sunt glume, lucra bun, Cuvintele pe care strainii de le spun Sunt pentru noi insulte, chiar spuse far voie Aceea ce e furmul la orice lemn comun, Noi zicem cf e miros c&nd lemnul e aloe. Iv Lipitoare e femeia”, zise un nebun dat’. O, sirmana lipitoare, cu ce-i ea asemiinata! Numai sangele cel negru |i-l répeste lipitoarea, Dar femeia-ti ia puterea, mintea, banii si onoarea. Vv CAincle-a vazut 0 fata .Came”-a zis bétandu-si dintii! YI Femeile sunt carne, cadavre, un secret ~ ‘Aga gindeste-un cdine, un popa. un poet vil Un poet crecazi numai, Poezia-i cao fata. Numai criticul ennoaste toata golataiea ci, ‘Astfel si drig’lasia maritatelor femei O camose barbetii numai, dar parinfii niciodal Val Vezit Ce-au adunat pirintii Risipese copii lor — Limba-nghite-asa ugor Toata munca ce-o fee dintii! Ix Ce nu vad poetii-n lume! Corbilor ce nu le place! Gra] beat ce mu vorbeste! Si [emeia ce mu face! x fn aceasti tara toald lumea-sala: Cei straini prin vorba prea nationala, bung picditosii slugi, , preotii prin magi; scuipi-o si fugi!Zz lar XU Usor conduci p-un om netot, Dar nai usor pe cel cnminte, Pe-un semidoct, nici ta, Parinte, Nici zeii cernlui mu pot XU Sunt nenoroeit, sarmanul! De cei rai nu pot s& scap — Leului cézut in balti Ti sar broastele pe cap. XIV Noi vomn trai din painea cersiti-n umilirc, Noi yom purta vézduhul cel vanat, ca vestmant Noi vom dormi in crivat pe netedul pamant Noi n-avem trebuinta de legi yi stapanire. XV La cantar trei mii de preoti si adevarul Lam spus eu; Dar decat trei mii de preoti adevaral e mai greu. XVI ei ou talente-ajung mere La griji sizile grele, lar cei fara de ele Seutiti sunt d-orice grow Privighetoarea blanda ce- Dar tu o-nchizi, sirmana, in timp ce cotofana Se plimbi-n drasul ei Ca sa facd bani. XVIIL Daca voiesti s& fii cuminte, Cuan picior tu siai pe log Cu celfilalt mergi inainte. Deeat s& plangi ca n-ai noroc Si c-ai gresit un pas, mai bine Cu amandoua stei pe loc. XIX Pe cel ce sub picior iti sapa ‘Nu-l prinde pricten cat traiest El ti-c dusman: sé-i amintesti, Ca apa-i apa, lar apa-nect isi schimba looul ~ S-o faci fierbinte cat ai vrea, S-o clocotesti, cAci totugi ea ‘Va stinge focul! XX 7 Si te scoli de dimineaté, si muncesti c&t ti- SA te lupti voinie gi nol i i i-mpar Si nevasta si ti-0 aperi de obraznici ticdlos Aste pattu lucruri, frate, s& lennveti de la ec XXT : Cand regele asculta de medici, de ministri, | De domnii profesor ataie! Adio, cuminti ‘Adio, voi comori! Adio, siUnui viteazsa-i dai podo Eunucilor sa le dai roabe Supremele prostii imi par! XX Cand Dumnezeu te are drag, $i te ia-n paza milei sfinte, ‘a arme de-a lupta-nainte Nu-ti di nici pietre, nici ciomag - Cand Dumnezeu tc are drag Iti da pricepere si minte. XXIV Si pe saraci nu-i diruieste, Nici peniru el nu chelniaste, E o rhoméie ce pazeste Pe seams altora cémp; . XXV Datuieste-le, fii sincer, cleveteste-le cum vrei Fil slugamie, bind ori silnic, cu temei, fard temei: Ce si-au pus in odata nu poti scoate din femei XXVI Acela ce sien fericire Nu-yi pierde capul si-i cinstit, Cel ce rimane umilit CAnd are-avere gi marire, Si-acel ce-yi tine jurdmantul Si fata cu dugmanii sai Tu é&-mi tovarasi p-acesti trei Si-ti biruiesc cu ei pamantul. Sisat La aceste patra lueruri Cine-si ia loctiitor? agli mostenitor — XXVIIT Din rest nu poate creste nimie intreg la loc — Dar sunt, zic cu, trei lucruri, cari au acest noroc:, Un test de datoric, de boala gi de foc. XXIX Cei ce privese cu multi seama La altii, cum privese la sine: Cei ce privese ca la o mami La orisice femai straine; Cei ce privese cu ras ori team’ La bani ca Ja un rau ce vine: Acestia Loti cuminti se cheama, Céci (oti privese precum e bine XXX Un domnitor nascut din near de jos: Un preot intelept, al cfrui tat ‘A fost un idiot si-un careghios; Si-un om satac, care-a ajuns deodaté $4 aiba bani si bunuri din prisos — Acestia trei, orieat de buni s-arata, Fi toate cate sunt le vid pe dos. XNXXI Uiti o sum’ de defecte Pentru o singura virtute... Cei ce captives’ iute Sunt naturi perfecte(S-aw tradus: jimerionart; Ca sunt cei mai rai talhari) Rogele si se pazeasca De curteni (tadus: dulai, Ca sunt cdinii cei mai rai) XXXL Eu sunt nascut din neam de jos, Tu esti boier, dar ticdlos! Ce crezi, ca am s4 ead pe spate Cand vad frumeasele-ti palate? Eu vad paduchi d-atétea ori Si-n cele mai frumoase flori XXXIV De oamenii zearciti ride pamantul Siréde iadu-n pumni de domni si regi, De cei ce fac pentra popoare legi Cum rd im codti fiarele si vantu Si viermii rad de cei cari igi fac placul Si de femei cu poale lungi e vesel Dracul XXXV Foc - celor ce au ueis si furl Bogatilor - plumb cald tn gura! Purnnal - celor méndriti on rangu Si cui isi vinde tara dati-i streangul! XXXVI Cénd vezi pe drum cine, n-ai piata - lueru trist: Cand ai in mana piatra, ¢ gol de caini tot locul XXXVIT gomot fac cei rai si josmici, mr er nobi Aural nu poate face zgomotul ce-] face-aram XXXVLU Corsetorule, ia spune-mi, manned carne buct = Cand n-am vin nu land carea; mi se pare d ~ Auzi, tu! Cum vad, Ii place vinul si cand 1 il bean, dar nu cu pofte, cand n-am ~ Fetcle vreau cheltuiala. Ai tu bani? Esh zdr - Esti talhar gi joci si cubii? Omul miu in tem - Cum s&-mi due altfel viata daca n-am nici ¢ XXXIX Cand m-ai clevetit, m& bucur gi zimbese de Pentru e@, de tac, vad insumi ck sunt dt barbat. De ma supir insi, Doamne, e&t de mull sunt CA eu te-am Picut cu voia-mi vinovat de cle ba : Cei eu tuse niciodati s4 nu plece in sat s& fv Cei ce cad in somm isterie si pu meargai prir Cei bolnavi si mu vorbeasca, sf le cura vor Cei bogati si nu se certe pentru doua-trei peny aude © une 9a ALL eFCu ZeHOs + La darari, la stiiiti, la Jeacuri cu folos. + Si-a fi zelos tu spune-mi, la ce mu este bine + La bun strain, la rele si la femei straine XLIL Stai cu regele tu bine? Geniu esti, putini ca tine! Dar esti urgisit de rege? Esti o vit. so-ntelege! XL Cei prosli, ca vita, te-nicleg Numai cand spui cuvantu-ntreg: Dar le infelegi cu cei cu minte Numai din ochi, fara cuvinte. XLIV Stii tu-n cine-i nebunia mai nebund? In acei Cari igi pierd viata-ntreaga alereand dupa femei! In acei care se joacd cu vrun sarpe-n lan culeat Si-n acei ce cred cé-i cinste de-a fi slugi pe la palat. XLV Leul cel c-un singur pui Liber prin pustii petrece, Dar migarul are zece, ie vai de capul lui! XLVI De sunt rau, eu ma gandese Am vesminte, am mancare Sa-si cdstige cel ce n-are!” Jat cel mai miselese Fel de cugetare! astil si plin de bine ig, cei semicult s¢ XLVUL | Cea mai infam’ fiara ¢ prostu-mbogatit, Caci el se crede mare si vrednic in tot chipul Vezi, soarele nu poate sa arda ca nisipul, Dagi nisipul este de soare incalzit. XLIX Mania-n oamenii cei buni Se naste Moact, se topeste in cei cuminti un ceas tieste: jn semidocti traieste luni; rej ani in prostii cei de gloata, Jar in misei - viata toata. L Cazi ta foe, te-arunei in apa, Bei venin - zeii te seapa - Daca zeii ti-au menit Zile sub cerescul soare. Dar end timpul ti-a sosit, Tu te-atingi d-un spic, de-o floare, Si-ai murit, rat Ca smi imblanzese dusmanii Patru lucruri am, D-accea imi mai trebuieste unul, Ca si-mi imblanzese femeia.Omul bun le rele e tot bun, ca-n zile bune. LVI Sunt oameni cari, de teama of Nimie nu vreau sinceapa si stau Vazut-ati om vrodat Sa fuga de mancare rea el n-o va mistui? LVI -si vars ploaia in mare,