You are on page 1of 27

S.C. ARHIFORMA S.R.L.

ORADEA
CONTRACT NR. 11 / 11.08.2008

Amenajare parc
DERNA

CAIETE DE SARCINI

Beneficiar: Consiliul Local al Comunei Derna

Contract nr. : 11 / 11.08.2008


Beneficiar: Consiliul Local al comunei Derna
Lucrarea : Amenajare parc in localitatea Derna
Faza: P.A.C.

PAGINA DE SEMNATURI

Sef proiect:

arh. Covaciu Claudiu ..............................

Proiectanti de specialitate:

arh. Moldovan Cristian ...........................


ing. Leuce Laviniu ...................................
ing. Popa Sorin ........................................

August 2008

Contract nr. : 11 / 11.08.2008


Beneficiar: Consiliul Local al comunei Derna
Lucrarea : Amenajare parc in localitatea Derna
Faza: P.A.C.

CAIETE DE SARCINI PE SPECIALITATI

BORDEROU DE PIESE

Caietul 1.

Terasamente

Caietul 2.

Straturi de fundatie din balast

Caietul 3.

Incadrarea imbracamintilor cu borduri

Caietul 4.

Pavaje din dale de beton

Caietul 5.

Lucrari de plantatii

Caietul 6.

Alimentari cu apa

Caietul 7 .

Gard ornamental

CAIET DE SARCINI NR.1


TERASAMENTE
1. GENERALITATI
In conformitate cu STAS 2914/1984, lucrarile de terasamente sunt necesare in vederea
realizarii platformei drumurilor publice.
Lucrarile de terasamente sunt lucrari de constructii care constau din sapaturi si
umpluturi executate din pamanturi sau alte roci, a caror natura este prevazuta prin
proiectare si care au un rol hotarator in mentinerea viabilitatii drumului.
Terasamentele trebuie sa fie :
- stabile
- usor de intretinut
- durabile
2. CONDITII TEHNICE
2.1. Dimensiuni si abateri limita
Dimensiunile platformei drumului sunt stabilite in conformitate cu STAS 2900 / 1989
prin proiectul tehnic.
Abaterile limita admise sunt :
- la latimea platformei : 0,05 m fata de ax
0,10 m la latimea totala
- la cotele proiectului : 0,05 m fata de cotele de nivel ale proiectului
2.2. Cercetarea terenului si identificarea materialelor
Terenul de fundare si materialele cu care se executa terasamentele drumului vor fi
studiate si cercetate din punct de vedere geologic si geotehnic in conformitate cu STAS
urile in vigoare 1242 /1/ 89 1242/ 9/ 76 ; 1243 / 88 /1913 / 1 / 82 1913/ 16/ 75 ; 8942
/ 1/ 89 8942/ 6 /76 ; 9180 / 73 ; 13006/91 si 13021/91.
2.3. Studii de laborator
Rezultatele studiilor si cercetarilor efectuate conform STAS-urilor enumerate mai sus vor
stabili proprietatile fizico-mecanice ale pamanturilor si anume :
- compozitia granulometrica
- coeficientul de neuniformitate
- limitele de plasticitate
- sensibilitatea la inghet dezghet
- unghiul de frecare interioara
- unghiul taluzului natural
- coeficientul de umflare libera

Stabilirea caracteristicilor de compactare se determina prin metoda Proctor normal,


conf. STAS 1913/13/83.
2.4. Materiale pentru terasamente
Materialele folosite la lucrarile de terasamente sunt indicate in STAS 2914/84 in tabelele
1.a si 1.b.
In cazul pamanturilor a caror calitate, conform tabelelor 1.a si 1.b este
mediocra , se va analiza comportarea lor la inghet-dezghet precum si influenta
conditiilor hidrologice, prevazandu-se dupa caz, masurile indicate de STAS 1709/ 75
privind prevenirea degradarilor din inghet-dezghet.
In rambleuri nu se vor folosi pamanturi de consistenta redusa ca : maluri,
namoluri, pamanturi turboase cu continut de saruri solubile in apa mai mare de 5%,
bulgari de pamant sau pamanturi cu substante putrescibile ( brazde, crengi, radacini,
etc).
La realizarea umpluturilor cu inaltimi mari ( peste 3,00 m) se pot folosi la baza
acestora blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea de 0,5 m cu conditia respectarii
urmatoarelor masuri :
- impanarea golurilor de pamant
- asigurarea tasarilor in timp
- realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel
putin 2,00 m grosime la partea superioara a rambleului.
In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului , alcatuite din pamanturi
argiloase cu simbolul 4.e sau 4. f si a caror calitate conf. Tabelului 1.b este rea sau
foarte rea, acestea vor fi inlocuite cu pamanturi corespunzatoare sau vor fi stabilizate
mecanic cu lianti ( var, cenuse de termocentrale, etc ) pe o grosime de min.20 cm in cazul
pamanturilor rele si de min. 50 cm in cazul pamanturilor foarte rele ( sau a celor cu
densitate in stare uscata mai mica de 1,5 g/ cmp).
Atat inlocuirea cat si stabilizarea lor se va face pe toata latimea platformei, grosimea
fiind considerata sub nivelul patului drumului.
Pentru pamanturile argiloase cu simbolul 4.d , se recomanda fie inlocuirea , fie
stabilizarea lor pe o grosime de min.15 cm.
Realizarea terasamentelor in rambleu , in care se utilizeaza pamanturi cu simbolul
4.d ( anorganice ) si 4.e ( cu materii organice peste 5%) a caror calitate conf. Tabel 1.b
este rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de
imbunatatire sa fie fundamentate din punct de vedere tehnico-economic.
3. STABILITATEA TERASAMENTELOR
Stabilitatea terasamentelor se asigura prin:
- grad de compactare D
- inclinari diferite ale taluzelor ( in functie de inaltimea terasamentelor, natura
materialelor utilizate)
- masuri de asanare si protejare conf. STAS 10796 / 1/77 si 10796/2 10796/3/79
- capacitatea portanta corespunzatoare si stabil ;itatea terenului de fundare

3.1. Compactarea
Gradul de compactare D se exprima in procente prin raportul dintre densitatea in
stare uscata a materialului din lucrare pd si densitatea in stare uscata maxima pd max
determinata in laborator prin incercarea Proctor normala, conform STAS 1913/13/83.
Terasamentele din corpul drumului vor fi compactate asigurandu-se un grad de
compactare Proctor normal de 100 %, indiferent de natura pamantului din patul
drumului.
Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de de 3% sub imbracaminti din
beton de ciment si de 4 % sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din
numarul punctelor de verificare.
Alegerea utilajelor de compactare , grosimea straturilor si numarul de treceri
necesare pentru atingerea gradului de compactare conf. Tabelului 2, se stabilesc pe baza
de incercari , tinand seama
si de prevederile normativelor privind executia
terasamentelor la caile de comunicatie.
4. PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE
Terasamentele vor fi executate conf. Reglementarilor legale in vigoare.
Lucrarile de terasamente se vor executa astfel incat fazele procesului tehnologic sa
se succeada fara decalaje intre diferitele faze de lucru, care ar putea conduce la
inmuierea pamantului din corpul drumului de catre apele meteorice.
Pe timp friguros nu se admite ca lucrarile de terasamente sa fie intrerupte in faze
intermediare ale procesului tehnologic si executarea terasamentului cu pamant inghetat.
Executarea terasamentelor pe timp friguros sub + 5 C se poate face numai cu luarea
unor masuri speciale prevazute in reglementarile in vigoare.
Straturile de pamant coeziv imbibate cu ape meorice in timpul executiei nu se vor
acoperi cu un alt strat fara luarea unor masuri pentru reducerea umiditatii si asigurarea
posibilitatii de compactare corespunzatoare.
In ramblee pamantul se asterne in straturi uniforme paralele cu linia rosie a
proiectului, pe intreaga latime a rambleului. Suprafata fiecarui strat intermediar va fi
plana cu inclinari de 3....5 % spre exterior, iar suprafata patului la drumurile de clasa
tehnica III ... V va avea aceeasi inclinare transversala ca si imbracamintea drumului.
Pentru clasele tehnice I si II inclinarea transversala a patului drumului va fi de 3,5 ...4
%.
Grosimea straturilor in ramblee se alege in functie de mijlocul de compactare astfel
incat sa se asigure gradul de compactare prescris pe toata grosimea lui.
Pamanturile se vor pune in opera pe cat posibil la umiditatea optima de compactare
W opt , corespunzatoare domeniului umed al curbei Proctor. In cazul in care umiditatea
pamantului pus in opera difera de cea optima , se vor lua masuri corespunzatoare pentru
asigurarea gradului de compactare prescris.
Pamanturile necoezive se pun in opera la partea superioara a rambleelor si se
astern in mod obligatoriu in straturi plane pe toata latimea rambleului, se va evita

formarea unor pungi de pamanturi necoezive in corpul drumului, in care s-ar putea
aduna apele de infiltratie sau meteorice.
In cazul debleelor , lucrarile de terasamente se vor executa in prima faza pana la
nivelul acostamentului cu asigurarea evacuarii apelor meteorice de pe platforma creata.
Sapaturile pentru realizarea patului drumului, se vor executa pe tronsoane limitate,
imediat inainte de executia fundatiei, luandu-se masuri pentru a se evita acumularea
apei pe suprafata patului.
Protejarea taluzurilor terasamentelor se va face in conformitate cu prevederile STAS
2916/87.
5. REGULI PENTRU VERIFICAREA CALITATII TERASAMENTELOR
Pe timpul executiei lucrarilor de terasamente se verifica :
- traseul axului si amprizei drumului, in conformitate cu documentatia de executie
- calitatea pamanturilor folosite fata de cele date in documentatie, verificarea
facandu-se pe baza de probe de laborator
- grosimile straturilor asternute in rambleu fata de cele stabilite in functie de tipul
utilajului folosit la compactare
- umiditatea efectiva la care se compacteaza pamantul si variatia acestuia fata de
umiditatea optima de compactare precum si gradul de compactare realizat si
variatia acestuia fata de cel prevazut in tebelul 2.
- profilul longitudibal si transversal realizat fata de prevederile proiectului de
executie
Determinarile privind grosimea straturilor , umiditatea si gradul de compactare
realizat se vor face pentru fiecare strat in parte, in cel putin trei puncte repartizate
uniform la fiecare 2000 mp de strat.
Verificarea gradului de compactare realizat se face prin extragerea de probe din
stratul compactat si compararea densitatii in stare uscata , maxima stabilita prin
incercarea Proctor normala, STS 1913/13/83. De asemenea se pot folosi si alte
metode de santier : geofizice STS 1242/7/84 ; STAS 1242/8/75 ; STAS 1242/9/76 si
penetrometric STAs 1242/6/76.
Verificarea compactarii patului se face prin recoltarea de probe dintr-un sondaj
cu adancimea de 30 cm. Distanta dintre sondaje nu va depasi 250 m.
Verificarile privind gradul de compactare realizat se vor face in minimum trei
puncte repartizate stanga, ax si dreapta in sectiuni diferite pentru fiecare sector de
250 m lungime strat.
Verificarile privind gradul de compactare realizat se vor face in special acolo
unde se vad denivelari ale traturilor , ca urmare a trecerii autovehiculelor in timpul
executiei.
6. RECEPTIA LUCRARILOR

Lucrarile de terasamente vor fi supuse unei receptii provizorii si a unei receptii


definitive conform reglementarilor legale in vigoare.
La receptia provizorie se vor verifica:
- concordanta lucraruilor cu prevederile standardului si a proiectului de executie
- natura pamanturilor din corpul drumului
- concordanta gradului de compactare realizat, cu prevederile STS 2914/84
- Verificarea se va face pe baza actelor constatatoare la receptia pe faze si a
probelor luate la receptia partiala pentru lucrarile care in timpul executiei
lucrarilor devin ascunse
La receptia definitiva se va examina daca lucrarile s-au comportat in bune conditii in
cursul termenului de garantie si daca au fost intretinute corespunzator.

CAIET DE SARCINI NR.2


STRATURI DE FUNDATIE DIN BALAST
1. GENERALITATI
1.1. In conformitate cu STAS 6400/84 straturile de fundatie din ballast sunt straturi de
fundatie care intra in alcatuirea sistemelor rutiere pentru drumuri clasa tehnica II si III.
1.2. Grosimea straturilor de fundatie din ballast este stabilita prin calcul conform STAS
1339/79 si este determinate si de adancimea de inghet a complexelor rutiere STAS
1709/90.
2. CONDITII TEHNICE
2.1. Straturi de fundatie
In vederea cresterii capacitatii portante a complexelor rutiere in special in cazul
terasamentelor din pamanturi coezive, se pot lua masuri de uniformizare si imbunatatire
a capacitatii portante la nivelul patului drumului, prin prevederea unui strat suplimentar
de forma la partea superioara a terasamentului.
Stratul de fundatie din balast se recomanda sa aiba o grosime de cel mult 30 cm.
2.2. Substraturi de fundatie
Stratul drenant se executa din balast cu scopul de a colecta si elimina apele provenite din
precipitatii si care patrund in straturile de fundatie in timpul executiei sau ulterior prin
acostamente, rosturi.
In cazul in care stratul inferior de fundatie este alcatuit din balast , acesta preia si
functia de strat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea , calitatea
de drenare si masurile de evacuare a apei.
Grosimea stratului drenant de balast este de min 10 cm dupa compactare si se ia in
calculul de dimensionare a sistemului rutier.
Stratul anticapilar se executa tot din balast si are rolul de a impiedica ascensiunea prin
capilaritate a apei din pamantul de fundatie in straturile superioare de fundatie sau in
straturile de baza ; grosimea acestuia trebuie sa fie de min. 15 cm si mai mare decat
inaltimea capilara maxima. Acest strat se ia in considerare la dimensionarea sistemului
rutier, iar grosimea lui se include in grosimea totala a sistemului rutier stabilita pentru
prevenirea fenomenului de inghet dezghet.
2.3. Evacuarea apelor din fundatia drumului
Evacuarea apei din substratul sau din stratul inferior de fundatie nse va realiza conf.
STAS 10796/1/77, astfel:
Cand exista posibilitatea evacuarii apelor din santuri sau pe taluzurile rambleului se
prevede executarea unui strat drenant continuu pana la taluzurile drumului. Suprafata
stratului support al acestuia va avea panta transversala de 1012% pe ultimii 80 cm
pana la taluzurile drumului.
2.4. Elementele geometrice si abateri limita
Latimea stratului de fundatie se stabilete conform STAS 2900/89 si 1598/89.

Patul drumului in cazul terasamentelor executate din pamanturi necoexive sau in cazul
terasamentelor prevazute cu strat de forma trebuie sa aibe aceleasi pante in profil
transversal si aceleasi declivitati in profil longitudinal cu ale suprafetelor
imbracamintilor admitandu- se aceleasi tolerante ca ale acestora.
Pantele in profil transversal si declivitatile in profil longitudinal ale suprafetelor
straturilor de fundatie sunt aceleasi ca si ale imbracamintilor sub care se executa si sunt
date de STAS 174/97 ;175/87 ; 179/95 ; 183/95 ; 1120/95 ; 6978/95 si 9095/90.
Denivelarile admisibile in profil transversal ale straturilor de fundatie sunt cu 0,5 cm
diferite de cele admisibile pentru imbracamintile sub care se executa.
Denivelarile admisibile in profilul longitudinal ale suprafetei straturilor de fundatie din
pamant stabilizat mecanic , agregate naturale, balast mecanic optimal, piatra sparta si
piatra bruta si de maximum 1,5 cm in cazul straturilor de fundatie din agregate naturale
stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici.
2.5. Materiale
Materialele din care se executa straturile de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile
de calitate in conformitate cu prevederile SC 662/82 si anume :
a) agregate naturale neprelucrate , conform STAS 662/82
b) apa conform STAS 790.
Balastul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de admisibilitate :
- sort
0-71 mm
- continut de fractiuni :
- sub 0,02 mm
max 3 %
- intre 07,1 mm
15..70 %
- echivalent de nisip
min 30 %
- continut de elemente moi si gelive max 5%
- uzura cu masina tip Los Angeles
max 50%
3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE DIN BALAST
3.1 Executia substraturilor si straturilor de fundatie va incepe numai dupa receptia
terasamentelor conf. STAS 2914/84.
Executia straturilor drenante , anticapilare sau izolante din ballast necesita urmatoarele
operatiuni:
- se va executa in prima faza stratul izolant din nisip de 7 cm grosime dupa
compactare prin asternere si nivelare la sablon.
Adaugarea prin stropire a cantitatii necesare de apa pentru asigurarea umiditatii optime
de compactare, determinata prin incercarea Proctor modificata , conform STAS
1913/13/83.
Compactarea prin vibrare sau pilonare a nisipului.
Executarea straturilor de fundeatie din balast se va face prin asternere in straturi cu
grosimea de max.15 cm inainte de compactare, cu descarcarea prin basculare din
autobasculante , de preferinta din mers ; imprestierea si nivelarea acestora se face cu
autogreder sau cu buldozer.
Grosimea stratului de balast se stabileste prin calculul de dimensionare a sistemului
rutier. Se adauga prin stropire cantitatea de apa necesara pentru asigurarea umiditatii

optime de compactare, determinata prin incercare Proctor modificata, conform STAS


1913/13.
Compactarea se face cu compactoare cu rulouri netede usoare ( 68 to) si apoi
compactarea cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 1014 to.
3.2. Compactarea straturilor de fundatie din balast
La compactarea straturilor de fundatie se va avea in vedere urmatoarele:
- parametrii utilajelor de compactare trebuyie sa fie conf. STAS 9348/80 si
9831/80.
- Deplasarea utilajelor trebuie sa fie liniara , fara serpuiri , iar intoarcerea lor sa
nu aiba loc pe portiunile care se compacteaza sau care sunt de curand
compactate.
- Fasiile succesive de compactare sa se suprapuna pe min 20 cm latime
- Numarul trecerilor pentru realizarea compactarii se stabileste la inceperea
fiecarei lucrari.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau care
raman dupa compactarea acestora , se corecteaza cu materiale de aport de acelasi tip si
se compacteaza.
Suprafetele cu denivelari mai mare de 4 cm se decapeaza dupa contururi regulate pe
toata grosimea stratului , se completeaza cu materiale de acelasi tip si se recompacteaza.
Cantitatea de apa necesara pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se
determina prin incercare Proctor modificata , conf. STAS 1913/13.
Compactarea se face cu compactoare cu rulouri netede usoare de 6.8 to si apoi cu
compactoare cu pneuri sau vibratoare de 1014 to.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau care raman
dupa compactarea acestora se corecteaza cu materiale de aport si se compacteaza.
4. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII LUCRARILOR
4.1. Verificarea calitatii materialerlor
Verificarea calitatii materialelor se face pe toata durata executiei lucrarilor , conform
prevederilor standard in vigoare.
Verificarea se face de catre laboratorul de santier sau laboratorul central al
intreprinderii cnstructoare..
4.2. Verificarea elementelor geometrice
Suprafata straturilor de fundatie se verifica in profil transversal si longitudinal si trebuie
sa corespunda datelor si abaterilor limita prevazute la cap.2.4 din prezentul caiet si
celor din proiectuld e executie.
Latimea straturilor de fundatie se verifica conf. STAS 2900/89 si STAS 1598/1/89 si
trebuie sa corespunda datelor din proiectul de executie.
Verificarile se fac la distante de max 200 m una de alta.
Grosimea straturilor de fundatie trebuie sa corespunda datelor din proiectul de executie
si a prevederilor STS 6400/84.
Verificarea grosimii straturilor de fundatie se face prin sondaje cel putin unul la 200 m
de drum.

Cotele in profil longitudinal se verifica in axa drumului cu aparate de nivel si trebuie sa


corespunda celor din proiectul de executie.
4.3. Verificarea executie lucrarilor
Se verifica respectarea proceselor tehnologice prevazute la cap.3 din prezentul caiet de
sarcini.
Se verifica compactarea straturilor de fundatie din balast care trebuie sa indeplineasca
un grad de compactare de 100% din densitatea in stare uscata maxima, determinata prin
incercarea Proctor modoficata , conf. STAS 1913/13/75, in cel putin 95% din punctele de
masurare si de minim 98% in toate punctele de masurare, pentru drumuri de clasa
tehnica I,II si III.
Se determina umiditatea conf. STAS 1913/1/82.
Verificarile se vor face in cel putin un punct la 250 m lungime banda de drum.
4.4. Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de fundatie
Verificarea capacitatii portante se face cu deflectometrul cu parghie, tip Benkelman,
conform instructiunilor indicativ CD 31.
4.5. Verificarea uniformitatii executiei se face tot cu deflectometrul cu parghie.
Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoare coeficientului de
variatie este sub 35%.
4.6. Rezultatele tuturor masuratorilor , determinarilor si verificarilor specificate in
prezentul caiet de sarcini vor fi tinute la zi in documentatia de executie a santierului, ce
va constitui documentatia de control in vederea receptiei lucrarii.
5. RECEPTIA LUCRARILOR
5.1. Receptia straturilor de fundatie se executa in trei etape : pe faze de executie,
preliminare si finale.
5.2. Receptia pe faze se executa astfel :
- la terminarea executiei unui strat component si inante de executarea unui strat
component imediat superior. Cu aceasta ocazie se verifica respectarea proceselor
tehnologice aplicate in executie , latimi, grosimi, pante transversale si longitudinale,
suprafatare, calitatea materialelor folosite, calitatea executiei lucrarilor si capacitatea
portanta la nivelul stratului executat.
- se verifica exactitatea rezultatelor determinarilor inscrise in registrele de laborator
- se incheie proces verbal de receptie specificandu-se si eventualele remedieri necesare.
- nu se trece la executarea stratului urmator pana nu se executa aceste remedieri.
5.3. La terminarea executiei straturilor de fundatie se efectueaza aceleasi verificari ca si
la receptia pe faza. Rezeltatele se consemneaza intr-un proces verbal de receptie
respectandu-se caeleasi indicatii ca si cele de mai sus.
5.4. Receptia preliminara a straturilor de fundatie se face odata cu receptia preliminara
a intregii lucrari conform reglementarilor legale in vigoare.

Verificarea grosimii straturilor de fundatie la aprecierea comisie se poate face prin


sondaje, cate doua pe km. sau in aceleasi puncte in care se fac sondaje pentru verificarea
grosimii si calitatii imbracamintii.
Receptia finala a straturilor de fundatii se face odata cu receptia finala a imbracamintii ,
dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii in timp a acesteia.

CAIET DE SARCINI NR.3


MONTAREA BORDURILOR
1. GENERALITATI
Instructiunile au cas cop precizarea actiunilor , fazelor tehnologice, utilajelor si
materialelor necesare pentru protejarea si delimitarea marginii partii carosabile de
restul platformei.
Procedura se va utiliza la lucrarile de incadrare, de o parte si alta a imbracamintii.
2.MATERIALE
Bordurile sunt blocuri prismatice din piatra cioplita sau beton de ciment dispuse in
lungul drumului la marginea imbracamintei respectand proiectele de executie aferente si
prevederile rehnice STAS 4032/1, STAS 1139/1, STAS 6244. STAS 388, SR 1500, STAS
662, STS 1667, indicativ NE 012-99, STAS 1598/1/2.
Beton C 6/7 pentru montarea bordurilor
Beton C 18/22,5 pentru borduri din beton de ciment
Borduri pentru carosabil 20x25 cm
Borduri pentru trotuar 10x15 cm
Nisip natural spalat sort 0/3 mm, pietris sort 3/7, 7/11,16/31
Ciment portkand
Aditiv Superplast
3. EXECUTIA LUCRARILOR
Se sapa pamantul manual in vederea crearii spatiului necesar executarii fundatiei. In
cazul in care exista bordure se desface bordure existenta si se reface. Se picheteaza
traseul bordurii cu tarusi de lemn sau metal drepte, se intinde sfoara pentru stabilirea
liniei bordurii si se aliniaza bordura in lungul sforii.
Se toarna betonul fundatiei manual cu lopata cu cca 2-3 cm mai sus decat cota necesara
pentru ca atunci cand se aseaza bordura sa nu mai fie nevoie de completari cu mortar de
ciment decat in mica masura. Betonul se toarna in asa fel incat suprafata lui sa asigure o
asezare corecta a bordurii.
Bordurile se aseaza manual in functie de greutatea acestuia de unul sau doi muncitori
astfel ca muchia interioara sa urmareasca sfoara care materializaeaza linia bordurii.
Bordurile de incadrare se aseaza cu fata superioara la 5-8 mm sub nivelul marginii
imbracamintilor asfaltice si cu 10 mm sub nivelul imbracamintilor de piatra cioplita. In
rpofil longitudinal nu se admit denivelari mai mari decat ale imbracamintii asfaltice.
Bordurile de trotuar se aseaza cu fata superioara la 10-15 cm deasupra nivelului
marginii imbracamintii, in functie de cantitatea de apa ce curge pe rigola. In acest caz
nu se admit denivelari mai mari decat panta longitudinala a rigolei si imbracamintii
trotuarului.
Pentru curbe se folosesc borduri de trotuar de aceeasi sectiune ca si bordurile din
aliniament dar de lungime mai mica spre a se realiza o cat mai usoara inscriere in curbe.
Corecturile de pozitie se dac prin ciocnisre cu ciocan de lemn sau fier, punandu-se mai
intai pe locul unde va fi lovita bordura o scandurica de protectie.

Rosturile bordurilor implica colmatarea cu mortar de ciment a spatiului ce ramane intre


2 borduri alaturate. La bordurile de trotuar se traseaza pe mortarul de rostuire o linie
care marcheaza in relief rostul.
Benzile de incadrare sunt fasii de pavaje care se executa dintr-un pavaj de piatra bruta
sau bolovani asezate pe o fundatie de nisip sau beton.
Benzile de incadrare pe fundatie de nisip se aplica in interiorul curbelor cu raze sub 100
m, in zonele aglomerate din traversarea localitatilor precum si in dreptul drumurilor
laterale. Benzile de incadrare pe o fundatie de beton se aplica in portiuni cu declivitati
peste 4,5% si in zonele foarte aglomerate din traversarea localitatilor.
Panta transverasala a acestora este aceeasi cu cea a acostamentelor iar inaltimea de
executie 50-79 cm. Grosimea benzilor de incadrare inclusiv fundatia pe care se executa
este de minim 20 cm. Executarea lor se face ca la pavaje cu deosebirea ca este necesar
ca pavajele pe fundatie de nisip sau pavaj sa fie bine compactat, folosind cilindrii
compactori usori de 6-8 to sau maiuri mecanice.
4. VERIFICARI DE CONTROL IN TIMPUL EXECUTIEI
Se vor face conform C 56-85 si conform Planului de control de calitate.
5. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII
5.1. Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a utilizarii
echipamentelor de protectie din dotare, conform Normelor de tehnica securitatii in
vigoare cu privire la lucrarile de intretinere si reparatii drumuri.
5.2. Se va verifica cunoasterea de catre personalul executant a Normelor pentru
protectia muncii, Normelor PSI, precum si a Normelor pentru executia lucrarilor de
circulatie.
Toate lucrarile se vor executa pe baza unor fise tehnologice , intocmite de executant,
pentru fiecare etapa de executie.

CAIET DE SARCINI NR.4.


PAVAJE DALATE
Standardul romanesc care descrie lucrari similare celor de realizare a pavajelor
autoblocante din dale de beton prefabricate este SR 6978 din septembrie 1995 Pavaje
din piatra naturala. Pavele normale , abnormale si calupuri.
Pavajele autoblocante au abilitatea unica de a transfera eforturile si incarcarile
spre o zona intinsa a imbracamintii cu ajutorul inclestarii ce are loc intre elementele
constitutive ale pavajului. O asemenea imprastiere a eforturilor permite unor incarcaturi
mai grele si traficului sa se desfasoare pe suprafete care altfel ar necesita o
imbracaminte din beton de ciment, chiar armata.
Deoarece dalele din beton sunt prefabricate intr-o varietate de forme si culori ,
sunt permise diverse combinatii care sa creeze suprafete decorative unicate.
Prin asocierea dalelor de culori diferite si contrastante se pot realiza marcaje
care sa delimiteze spatiile de parcare , incadrarea cailor de mers, trecerile de pietoni.
Reparaea strazilor si aleilor este simplificata deoarece imbracamintea din dale se
poate desface pentru activitati de genul instalarii sau repararii de retele edilitare
subterane, iar refacerea pavajului se face fara aport de materiale suplimentarea.
Utilizarea unei imbracaminti de tip deschis in arealurile sensibile ecologic este o
solutie in cazul preocuparii crescande pentru protectia mediului. Rosturile pavajului
permit intoarcerea apei din ploaie in sol, mai degraba decat scurgerea sa ca un produs
rezidual.
Daca sunt corect instalate , dalele de beton rezista deformatiilor in plan orizontal
si vertical sau ale bombamentului, rezultand suprafete excelente pentru plimbare pe jos
sau cu bicicleta, sau ca si cai de rulare pentru autoturisme si camioane.
1. Consideratii tehnice
Elemente geometrice
Grosimea dalelor utilizate la pavaje pentru uz pietonal este de 6 cm, iar a celor pentru
uz carosabil este de 8 cm. Grosimea stratului de nisip, dupa pilonare este de 3-5 cm, iar
a celui de mortar de ciment este de 2-3 cm.
Profilul transversal ce se va adopta in cazul aleilor carosabile noi este de
acoperis cu doua pante egale si cu racordare circulara in treimea mijlocie. In cazul
aleilor pe un strat support existent, se va urmari panta acestuia daca este
corespunzatoare si permite scurgerea rapida a apei. La drumuri si alei cu o singura
banda de circulatie , in locurile de parcare, piete si platforme se admite profilul cu panta
unica. Panta profilului transversal va fi de 2%, iar la platformele se admite o panta de
minim 0,5 %.
Denivelarile maxime admise in luyngul drumului sub dreptarul de 3 m sunt de 8
mm, iar in profilul transversal denivelarile admise sub sablon sunt de maxim 10 mm. Nu
se admit denivelari care sa favorizeze stagnarea apei.
La latimea aleii se admite o abatere de 2 cm fata de proiect, iar la cotele
masurate in profil longitudinal se admit abateri de 5 cm , cu respectarea pasului de
proiectare .

Gratarele gurilor de scurgere se vor aseza cu 1-2 cm mai jos decat suprafata adiacenta,
iar in jurul lor se vor lua masuri speciale de impermeabilizare, prin colmatarea
straturilor. Latimea rosturilor intre dale este de 5 mm, dupa terminarea tuturor
operatiunilor de executie.
Incadrarea pavajelor
Deoarece pavajele din dale au tendinta sa se deformeze sub actiunea incarcarilor
exterioare, inclusiv in plan orizontal, este necesara incadrarea lor cu borduri, care sa se
opuna acestei deformatii si sa preia eforturile tangentiale ce apar in marginea pavajului.
Bordurile se aseaza pe o fundatie de beton si se rostuiesc cu mortar de ciment. In
cazul aleilor bordurile se aseaza la la acelasi nivel cu pavajul pentru a permite apei de
ploaie sa se scurga spre spatiile verzi adiacente.
Produse si materiale
Dalele din beton utilizate , fie ca sunt dale mici , autoblocante, fie ca sunt dale
dreptunghiulare de 50 x 50 cm, vor respecta standardele in vigoare, respectiv :
STAS 6657/1-89 Elemente prefabricate din beton .Conditii tehnice generale de calitate
STAS 6657/1-89 Elemente prefabricate din beton .Reguli si metode de verificare a
calitatii
STAS 6657/1-89 Elemente prefabricate din beton .Procedee , instrumente si dispozitive
de verificare a caracteristicilor geometrice.
Nu se admit dale fisurate , crapate, rupte, cu deformari vizibile. Se vor returna
elementele care depasesc abaterea la dimensiunile in plan de 5 mm, iar abaterile in
minus fata de grosimea stabilita nu se admit. Nu se vor utiliza dale colorate care nu se
inscriu in nuanta predominanta a lotului livrat. Dalele cu stirbituri ale muchiilor se pot
admite spre folosire, in cazul in care vor fi pozate la marginea imbracamintii, iar zona
deteriorata este taiata pentru ca dala sa se incadreze ca element de margine.
Nisipul utilizat ca substrat trebuie sa respecte prevederile standardului 662-89, privind
Agregatele naturale de balastiera. Nisipul trebuie sa aiba un continut redus de parti fine,
care ar putea fi antrenate de apa si infiltrata prin rosturi. Sortul utilizat este de 0-7 mm,
cu un continut de fractiuni sub 0,09 mm de maxim 12%. La colmatarea rosturilor se va
utiliza un nisip sort de 0-3 mm, in cazul substratului de nisip, iar in cazul asezarii
dalelor pe mortar de ciment se va utiliza un nisip stabilizat cu ciment, in cantitate de 150
kg ciment la 1 mc de nisip uscat. Amestecul se face in betoniera la fata locului.
2. Prescriptii generale de executie
Pavaje pe nisip
Asezarea pavajelor pe nisip se face in cazul imbracamintilor noi, avand ca strat de baza
un material drenant. Tehnologia de executie este similara atat in cazul dalelor mici
autoblocante, cat si in cazul dalelor patrate de 50x50 cm.
Stratul de baza se executa si se receptioneaza conform STAS 6400-84. Nu se trece la la
executia pavajului fara indeplinirea conditiei descrise anterior.
Se executa incadrarea cu borduri, montate in beton de ciment, la cota stabilita in proiect.

Se asterne un strat de nisip de 3 cm, care se niveleaza si se piloneaza, dupa care se


asterne al doilea strat de nisip de 3 cm grosime, care se niveleaza, dar nu se mai
compacteaza.
Asezarea dalelor de beton pe acest substrat afanat trebuie sa se faca cel putin 2 cm
deasupra cotei finale a pavajului. Dalele se bat dupa pozare cu un mai usor de lemn,
bucata cu bucata, verificandu-se suprafata cu dreptarul si cu sablonul si corectandu-se
eventualele denivelari.
Se acopera ulterior suprafata pavajului cu nisip 0-3 mm, in grosime de 1-1,5 cm, se
stropeste abundent cu apa si se freaca cu peria, impingandu-se nisipul in rosturi pana la
umplerea lor.
Se acopera din nou suprafata pavajului cu un strat protector de nisip in grosime de 1-1,5
cm si se cilindreaza cu un cilindru vibrator usor de 600 kg, sau cu un cilindru mijlociu,
cu tamburi lisi imbracati in cauciuc.
Orice piatra sau corp dur existente pe stratul de nisip se indeparteaza inainte de
inceperea compactarii.
Neregularitatile care raman dupa aceasta operatie se suprima prin desfacerea locala a
pavajului si revizuirea grosimii substratului de nisip, daugandu-se sau scotandu-se
material. Dupa realizarea remedierilor pavajul se poate da in circulatie imediat.
Pavaje pe mortar de ciment
Asezarea pavajelor pe mortar de ciment se face in cazul imbracamintilor ce au ca strat
de baza o imbracaminte existenta, consolidate, ce si-a consumat in timp tasarea din
traffic si contractia. Caracterul acestei fundatii trebuie sa fie rigida, astfel substratul de
poza al dalelor fisureaza si se deformeaza. Tehnologia de executie este similara atat in
cazul dalelor mici autoblocante , cat si in cazul dalelor patrate de 50 x 50 cm.
Stratul de baza se executa si se receptioneaza conform STAS 6400-84. Nu se trece la
executia pavajului fara indeplinirea conditiei descrise anterior.
Daca stratul de baza , respectiv imbracamintea veche are degradari sau denivelari ,
acestea se remediaza inanitea executiei pavajului. Pregatirea stratului support se
consemneaza in procesul verbal de receptie al acestuia.
Mortarul de poza este de tip M100Z. Acesta se preapara sau se aprovizioneaza pe
masura avansarii lucarrii. Utilizarea mortarului care si-a inceput priza este interzisa.
Mortarul se intinde intr-un strat de grosime de 2-3 cm, care se niveleaza cu rigla, dar nu
se compacteaza.
Dalele de beton se implinta cu mana in substratul de mortar si se bat bucata cu bucata
cu un ciocan de lemn sau cauciuc, pana la cota prescrisa, verificand-se suprafata cu
dreptarul si cu sablonul si respectandu-se eventualele denivelari. Pe vreme calda, pentru
a preveni pierderea brusca a umiditatii mortarului, dalele se uda in prealabil, prin
pastrarea in cuve cu apa, sau stropire energica si repetata cu apa. De asemenea se
umezeste bine si stratul suport , fara a ramane insa apa in exces la suprafata.
Zonele proaspat realizate de pavaj se protejeaza impotriva circulatiei pe o perioada de
cel putin 7 zile in sezonul cald si 14 zile in sezonul rece.
Dupa trecerea intervalului de maturare a sunstratului de mortar se procedeaza la
colmatarea rosturilor dintre dale, prin acoperirea suprafetei pavajului perfect uscat cu
un strat de nisip stabilizat cu ciment sort 0-3 mm, la umiditatea lui naturala, in grosime
de 1-1,5 cm, care se freaca energic cu peria, impingandu-se nisipul in rosturi pana la

umplerea lor. Excesul de nisip ramas dupa aceasta operatie se indeparteaza. Din acest
moment se poate da in circulatie suprafata realizata , insa doar pentru traficul pietonal.
Circulatia auto se poate incepe dupa trecerea inca a unui interval de cel putin 7 zile in
sezonul cald si 14 zile in sezonul rece.
Rosturile de dilatare si de contractie existente in stratul support imbracaminte veche
din beton de ciment se mentin si in noua imbracaminte din pavaj. Rosturile de dilatatie
se dispun la fiecare 30-60 mp de suprafata si se realizaeaza din materiale elastice,
compresibile. Ele sunt fie produse prefabricate care se monteaza odata cu executia
pavajului, fie se toarna ulterior la rece (polimeri, neopren, chituri siliconice).
Racordarea pavajului la bordura
Pentru realizarea legaturii intre pavaj si bordura se utilizaeza elemente de margine,
specifice fiecarei forme de dala prefabricata, care trebuie sa fie furnizate impreuna cu
restul dalelor de catre producatorul acestora.
In cazul in care terminarea pavajului are loc spre o margine neparalele cu marginea de
inceut, sau cu un contur circular, elementele prefabricate de margine nu se pot utiliza si
este necesara taierea dalelor pentru a se potrivi perfect in golul ramas.
Taierea se poate face fie cu un foarfece manual tip ghilotina, fie cu ajutorul unui disc
diamantat. Prima varianta are avantajul ca este relativ ieftina , putin consumatoare de
resurse, insa marginea taiata nu este perfect dreapta. A doua solutie permite obtinerea de
margini perfecte , insa este intens poluatoare fonic si generatoare de praf, iar
consumurile sunt relativ insemnate ( disc abraziv, carburanti).
Se va evita folosirea dalelor taiate la mai putin de jumatate din suprafata lor initiala.
3. Verificarea si receptionarea lucrarilor
Materialele ce se pun in opera se verifica si se receptionaeaza conform standardelor
enumerate anterior. Verificarile si determinarile se fac prin laboratoarele de specialitate
atestate.
Pregatirea stratului support constituie faza determinanta pentru continuitatea lucrarilor,
iar receptionarea se face cu respectarea tuturor prevederilor din standardele si
normativele aplicabile.
Controlul executiei lucarilor se va face in permanenta prin organul de control tehnic.
Verificarile ce trebuiesc efectuate se refera la :
Planeitate in profil longitudinal se efectueaza in ax si pe primul rand de dale
de langa bordura de incadrare
In profil transversal denivelarile se verifica la fiecare 25 de metri, precum si
acolo unde exista denivelari vizibile
Cotele proiectate se verifica cel putin la distanta pasului de proiectare, cu un
apart de nivelment topografic.
Receptia lucrarilor se face cand toate operatiunile ce concura la realizarea pavajului au
fost terminate, iar masuratorile si determinarile au relevat rezultate corespunzatoare, ce
se inscriu in abaterile admisibile.
Receptia finala va avea loc la un an de la receptionarea lucrarilor si verificarea in
exploatare.

CAIET DE SARCINI NR. 5


PLANTATII DE PLANTE SI ARBUSTI
Activitatea de amenajare a spatiilor verzi cu flori si arbusti se va realiza conform
procedurilor tehnice stabilite prin actele normative in vigoare :
Indicator norme TS 1981
Indicator norme D 1981
Indicator norme SV 1961
Materialul dendrologic si floricol utilizat va fi compatibil cu structura geologica a
solului in care se planteaza.
Activitatile de amenajare si extindere a spatiilor verzi vor fi coordonate in scopul
evitarii monotoniei peisagistice si functionale.
Realizarea activitatii de amenajare a spatiilor verzi cu flori si arbusti va fi conditionata
de indeplinirea la inceperea lucrarilor a conditiilor prevazute mai sus.
Pentru realizarea lucrarilor de plantare a arbustilor ornamentali in spatiile verzi, se
executa urmatoarele operatiuni:
1. saparea manuala a gropilor de diferite dimensiuni, cu pastrarea structurii solului si
separarea stratului de pamant vegetal;
2. plantarea arbustilor ornamentali:
a) extragerea arbustilor cu sau fara balot de pamant la radacina se realizeaza prin
saparea santului circular in jurul balotului, curatarea si taierea radacinilor, finisarea si
ambalarea balotului, invelirea coroanei cu rogojini legate cu sfoara, protejarea bazei
tulpinii prin infasurarea cu panza de sac;
b) fixarea arbustilor in camion, stropirea cu apa a coroanei si transportul in zona de
lucru, la locul de plantare;
c) mocirlitul radacinilor;
d) asezarea balotului in groapa;
e) scoaterea ambalajului;
f) astuparea cu pamant a gropilor de plantare;
g) baterea pamantului;
h) executarea farfuriilor sau musuroaielor;
i) executarea primului udat;
j) fasonarea coroanei.
Lucrarile de plantari de flori si plante perene se vor realiza astfel:
1. plantari de flori:
a) transportul ghivecelor cu flori in interiorul zonei de lucru;
b) saparea gropilor pentru plantare;
c) plantarea, udarea si acoperirea cu pamant;
2. plantarea plantelor perene:
a) saparea in jurul plantei pentru formarea balotului;
b) infasurarea balotului cu hartie groasa si legarea cu sarma;
c) saparea gropilor pentru plantare;

d) transportul in interiorul zonei de lucru;


e) plantarea;
f) udarea.
Lucrarile de intretinere obligatorii care se vor executa sunt:
1. udarea plantatiilor:
a) desfasurarea, cuplarea si strangerea furtunului de apa la gura de apa;
b) udatul propriu-zis;
2. plivirea buruienilor:
a) extragerea manuala a buruienilor cu unelte de plivit;
b) depozitarea buruienilor la marginea zonei de lucru, in gramezi;
c) caratul buruienilor;
3. lucrari de combatere a bolilor si daunatorilor in plantatii:
a) maruntirea si prepararea amestecului de substante chimice pentru combatere si
umplerea aparatului;
b) executarea stropirii sau prafuirii prin actionare manuala.
Resursele principale utilizate in vederea amenajarii spatiilor verzi cu arbusti si flori
sunt:
1. resurse materiale:
a) rasaduri de flori;
b) plante perene;
c) puieti de arbusti;
d) ingrasaminte organice;
e) impletitura de sarma;
f) panza de sac;
g) apa.
2. resurse umane:
a) muncitori pentru deservire;
b) peisagist;
3. utilaje:
a) mijloace de transport;
b) autocisterna cu dispozitiv de stropit.
Amenajarea spatiilor verzi cu arbori si arbusti se va realiza conform procedurii tehnice
din prezentul regulament.
Realizarea activitatii de amenajare a spatiilor verzi cu arbori si arbusti va fi
conditionata de indeplinirea la inceperea lucrarilor a conditiilor prevazute mai sus.
Lucrarile de plantare propriu-zisa a arborilor si arbustilor ornamentali in spatii verzi
se va realiza astfel:
1. saparea manuala a gropilor de diferite dimensiuni si a santului pentru gard viu, cu
pastrarea structurii solului si separarea stratului de pamant vegetal;
2. plantarea arborilor si arbustilor:

a) saparea santului in jurul balotului;


b) curatarea si taierea radacinilor;
c) invelirea coroanei cu rogojini legate cu sfoara;
d) protejarea bazei tulpinii prin infasurarea cu panza de sac;
e) fixarea in autovehicul si stropirea coroanei cu apa;
f) transportul in interiorul zonei de lucru pana la locul de plantare;
g) mocirlitul radacinilor;
h) asezarea balotului in groapa;
i) scoaterea ambalajului;
j) astuparea cu pamant a gropilor de plantare;
k) baterea pamantului;
l) executarea farfuriilor sau a musuroaielor;
m) primul udat;
n) fasonatul coroanei.
Plantarea gardului viu se va realiza astfel:
1. executarea santului pentru plantat;
2. scoaterea puietilor din depozit;
3. transportul puietilor la locul de plantare si repartizarea lor pe lungimea santului;
4. fasonatul si mocirlitul;
5. plantatul puietilor si primul udat.
Lucrarile de protejare a plantatiilor care se vor executa sunt:
1. udarea plantatiilor:
a) desfasurarea, cuplarea si strangerea furtunului la gura de apa;
b) udatul propriu-zis;
2. invelirea trunchiului cu funii din trestie cu aparatori.
In plantatii lucrarile de combatere a bolilor si daunatorilor se vor executa astfel:
a) maruntirea si prepararea amestecului de substante chimice pentru combatere si
umplerea aparatului;
b) executarea stropirii sau prafuirii prin actionare manuala.
Lucrarile de intretinere sau taierile de corectie se vor realiza astfel:
1. taierea ramurilor cu foarfeca sau ferastraul in vederea formarii coroanei;
2. netezirea taieturilor cu cosorul;
3. evacuarea ramurilor taiate la marginea zonei de lucru;
4. strangerea resturilor rezultate in urma taierii si indepartarea lor din zona de lucru
Radacinile pomisorului se fasoneaza, asta inseamna ca veti scurta radacinile din
lateral si veti lasa mai lunga radacina principala, din mijloc. Daca intalniti si segmente
de radacina ranita sau rupta, se scurteaza si acestea. Groapa se sapa la o adancime de
60 cm, si trebuie sa aiba un diametru de 50 cm.

Radacinile pomului se mocirlesc, se scufunda intr-un amestec de apa, pamant si


balegar de vaca. Acesta are rolul de a asigura radacinilor hrana necesara cresterii si
ramificarii. Pe fundul gropii se aseaza o parte din pamantul scos, obtinand un strat
afanat peste care se aseaza radacinile pomului. Treptat, se acopera cu pamant, tasand
usor. Alaturi de tulpina se ingroapa si un tutore (un arac mai gros) de care se va lega
pomisorul, pentru a fi protejat de vant si pentru a creste drept. La final, in jurul tulpinii
se formeaza un musuroi, pana la o inaltime de 20-30 cm, pentru a o proteja de inghet.
Daca in zona s-au mai produs ingheturi timpurii sau iernile sunt lungi, reci si uscate
(fara zapada), este bine ca in jurul tulpinii sa fixati un strat de paie, frunze uscate,
tulpini de floarea soarelui, nuiele, trestie sau coceni de porumb. Acest strat are un dublu
rol, apara pomul de inghet dar si de rozatoarele care ii pot roade tulpina.

CAIET DE SARCINI NR.6


RETELE DE APA POTABILA
Prezentul caiet de sarcini se refera la conditiile tehnice de executie a retelei
exterioare de apa potabila din acdrul lucrarii : Viabilizare si amenajare parc in
cimitirul Seleus.
La stabilirea traseelor si a conditiilor de pozare s-au avut in vedere prevederile
STAS 8591/75 privind Amplasarea in localitati a retelelor edilitare subterane
executate in sapaturi .
Intersectia cu conductele de canalizare se realizeaza cu conducta de apa deasupra
canalului.
Beneficiarul va supraveghea lucrarile de executie ale intersectiilor retelelor
proectate cu conducte de canalizare, cabluri electrice si de posta existente.
Standarde, normative si prescriptii care coordoneaza executia lucrarii
-

STAS 4163-80 Retele exterioare de distribuitie , principii fundamentale de


proiectare
STAS 8591-75 Amplasarea in localitati a retelelor edilitare subterane executate
in sapaturi
STAS 9824-75 Trasarea pe teren a retelelor de conducte, canaluri si cable
C.56-75 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si
instalatii aferente

Verificarea materialelor
La receptia tevilor se vor solicita certificate de calitate in conformitate cu prevederile in
vigoare. Se va examina cu ochiul liber supreafata exterioara care trebuie sa fie neteda,
lipsita de fisuri, crapaturi, suprapuneri de materiale. Tevile trebuie sa fie rectilinii.
Sageata pe metru liniar in orice sectiune de teava sa nu depaseasca 1,5 mm. Nu se
admite deformarea capetelor tevii.
Montajul coductelor
Amplasarea retelei exterioare de apa se face in limita posibilitatilor in afara partii
carosabile, de preferinta in spatiile verzi pentru a nu fi supuse sarcinilor provenite din
circulatia vehiculelor si pentru a facilita accesul pentru interventii.
In toate terenurile cu exceptia celor stancoase, sensibile la umezire sau de umplutura,
conductele vor fi montate direct pe fundul nivelat si compactat al transeii, fara fundatie
artificiala.
Pozarea conductelor de apa direct din pamant se face sub limita de inghet care de regula
este de -0,90 m la partea superioara.

Prescriptii de montaj
Executarea montajului la tevile PEHD se face prin trei tehnici de racordare :
- Electrosudura
Piesele de legatura sau racorduri sunt prevazute cu un fir conducor electric, in
vecinatatea suprafetei de contact cu tubul sau cu racordul, care se pune sub tensiune
ceea ce duce la fuziunea celor 2 piese.
Pentru realizarea acestei tehnici trebuie urmate urmatoarele procedee : Se taie teava
perpendicular pe axa sa longitudinala dorita cu ajutorul unui taietor special si nu cu un
cutit. Se debavureaza marginea interioara a extremitatilor tevii . Se samfreneaza
marginea interioara a extremitatilor tevii. Se razuiesc regulat suprafetele de contact, se
elimina toate aschiile provenite de la acest procedeu si se curata cu un tifon imbibat in
solvent degresant. Se fixeaza teava pe pozitionar, se realizeaza redresarea si aliniamentul
tevilor si se pune pe pozitie mansonul, dupa care se realizeaza sudura.
Operatia de electrosudare se poate realiza pe marginea santului sau pe fundul acestuia.
- Sudura cap la cap
Se realizeaza prin unirea capetelor tevilor si mentinerea sub presiune si incalzire locala.
Pentru realizarea acestei tehnici trebuie urmate urmatoarele procedee : Se taie teava
perpendicular pe axa sa longitudinala dorita cu ajutorul unui taietor special si nu cu un
cutit. Se debavureaza marginea interioara a extremitatilor tevii . Se samfreneaza
marginea interioara a extremitatilor tevii. Se razuiesc regulat suprafetele de contact, se
elimina toate aschiile provenite de la acest procedeu si se curata cu un tifon imbibat in
solvent degresant. Se fixeaza teava pe pozitionar, se realizeaza redresarea si aliniamentul
tevilor si se realizeaza sudura.
- Racordarea cu ajutorul fitingurilor prin strangere
Se realizeaza prin unirea capetelor tevilor cu ajutorul fitingurilor de plastic sau metal.
Pentru realizarea acestei tehnici trebuie urmate urmatoarele procedee : Se taie teava
perpendicular pe axa sa longitudinala dorita cu ajutorul unui taietor special si nu cu un
cutit. Se debavureaza marginea interioara a extremitatilor tevii . Se samfreneaza
marginea interioara a extremitatilor tevii. Se razuiesc regulat suprafetele de contact, se
elimina toate aschiile provenite de la acest procedeu si se curata cu un tifon imbibat in
solvent degresant. Se fixeaza teava pe pozitionar, se realizeaza redresarea si aliniamentul
tevilor si se realizeaza imbinarea.
Efectuarea probelor
Inaintea efectuarii probelor tronsonul este acoperit cu pamant , exceptand mufele pentru
a se constata eventualele neetanseitati.
Umplerea retelei se face in punctul cel mai de jos pentru a se asigura aerisirea in punctul
cel mai ridicat.
Ridicarea presiunii se face treptat fara socuri. Presiunea de incercare va fi crescuta
uniform si continuu pana la 50% din presiunea de incercare, dupa care cresterea pana la
presiunea de incercare se face in trepte de 10% din valoarea acesteia. Durata de
mentinere a presiunii nu va fi mai mica de 10 minute, dupa care va fi redusa la 0,8 din
valoarea presiunii de incercare. Aceasta presiune va fi mentinuta pana la examinarea
completa a retelei.

Inceputul incercarii se considera atingerea presiunii de incercare, iar rezultatul se


considera satisfacator daca nu exista scurgeri, picaturi sau pierderea presiunii.
In cazul descoperirii unor defecte se va trece la remedierea acestora si apoi se va trece la
efectuarea probei de presiune.
Masuri de tehnica securitatii muncii
La executarea lucrarilor de sapaturi se vor respecta prevederile din Norme
republicane de protectia muncii aprobate de Ministerul Muncii si de Ministerul
sanatatii cu ordinele 34/1975 si 60/1975 si Normele de protectia muncii in activitatea
de cosntructii montaj , aprobate de Ministerul Industriei , cu ordinul 1233/1980.
Masuri P.S.I.
La executarea lucrarilor se vor respecta Normele generale de protectia impotriva
incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor aprobate prin
Decretul 290/1977.

CAIET DE SARCINI NR. 7


IMPREJMUIRE PARC
Prezentul caiet de sarcini se refera la conditiile tehnice de executie a unei
imprejmuiri din cadrul lucrarii : Viabilizare si amenajare parc in cimitirul Seleus.
Perimetrul parului este de 390 ml. Accesul va fi asigurat prin 3 porti de acces cu
latimea de 4 ml.
Stalpii metalici ai imprejmuirii parcului vor fi incastrati in fundatii pe o
adancime de minim 30 cm. Sistemul de fundare adoptat la imprejmuire este de fundatii
izolate din beton simplu clasa C6/7,5, avand dimensiunile in plan de 80 x 80 cm si o
adancime de 80 cm fata de cota terenului amenajat. Stalpii metalici sunt din teava
patrata de 50 x 3 mm cu inaltime de 2,75 m. Acestia vin rigidizati cu 3 bare orizontale
teava patrata 20 x 3 mm cu lungime de 2,07 m; pe care se sudeaza bare verticale teava
patrata 20 x 3 mm cu inaltimea de 1,88 m la un interax de 12 cm astfel formandu-se
panoul gardului.
In timpul executiei lucrarilor se vor respecta normele de tehnica securitatii
muncii si PSI specifica fazelor de lucrari respective.