- primT revolu{ie modernd victorioasd

. Din sec. al XVI-lea - apare ,Jlloua nobilime"

Ideologia Revolu{iei engleze u imbrdcat formu religioasd

Puritanismul = migcarea impotriva Bisericii anglicane

. urn6rea prriir.ur"a Bisericii anglicane de toate rdm6giiele catolicismului
- iroderaii - confesiune-dominantd in Scolia
- puritanismoi fi"rUit"tian
-

se cerea p[strarea episcopatelor

- radicali
comunitatea locali trebuia s5 se conducd singura

_ puritanismul independent
:

tr Stuarlii au incercat sd conduc[ Anglia f6ra Parlament,

doar cu ajutorul

,,Consiliului Privat"

tr Curtea rega16 fav or\za catolicismul

Carol I Stuart (1625 - 1649)

, u fost consiliat de ducele de Buckingham

. a fost ajutat de
---

I
[_!i

witliam Laud, episcop de canterbury

Thomas Wentworth, conte de Strafford

juridicd - [-,,Cu*erq instel atd"

T ,,crrtea inaltei comisiuni"
era exercitat[ de
|
puterea

L628

ibt rt,atium
tLLtbertaru

ht
charta
- reafirmd principiile din Magna C]
- peti{ia clreptului
: drepturile
arL me ntului
Jre ptr rui IPa
| , redactatd de Sir Edward Coke
'h .as W
ortrh
)nJh wo
wenthv
( TThomas
I
<- printre
en
Ha m1
Hampden
o
yvt "
II
\./*rrr\,rL+aLorzilor
de Camer
f. .."rwu-L.,
aorobatd rrw
I lonn
pym
>
semnatari
1e

J,

ol
vr^'
vJohn
tt- Jr

[-'

rdr

sanclionata de Rege

'1ar

- Regele Carol I stuart dizolva Parlamentul

L62g - L640 - Anglia este condusa in mod absolutist
1610 - Carol I convoac[ Parlamentul

1629

: ,,P&rlamentul cel Lung"

1640 - 1642 : fazaparlamentarl a Revoluliei
1642 - 1649 : faza armat[; Rlzboiul civil
1640- 1653

164l-

parlamentul adre seazl,regelui Mustrarea ce$ Mure

Sunt condamnali gi executali

Contele de Strafford (mai 1 64s)

-+ [i Witliam Laud (ian. 1645)

12

RAzBoruL crvtL 1642 1649

Trupele regaliste * sub comanda prinlului Rupert . cartierul general la Nottingham
organizeazd

. mai int6i --, detagamentul ,,Coastele de Fier"

. apoi
,,Armata noului model"

na capetelor rotunde" (de la tu nsoare)

1642 (toamna) - victoria regaligtilor la Edgehill
Regele respinge Cele noud propuneri

in fruntea armatei nou create a fost numit Lordul Fairfax

[-. Marston Moor 2 iulie 1644
. Naseby l4 iunie 1645
Crgm_w9\
Qtivgr
|
^
. este cucerit Oxfordul iun. 1646
cdgtigd luptele de la

l_.

levellers (nivelatorii)

Preston

aug. 1648

parlamentari radicali, condugi de John Lilburne

l. desfiintarea Camerei Lorzilor
cereau --* I . realegerea Camerei Comunelor la doi ani
. reformd fiscald
|
.
| vot universal pentru toli blrbalii de peste 2l de ani
ian. 1647 - Regele, captiv la scolieni este predat parlamentului
r Regele a fost judecat gi condamnat la moarte de un tribunal instituit de
Camera Comunelor
o 30 ian 1619 - Executarea regelui Carol I Stuart

REPUBLICA
19 mai 1649

se proclamd

1649

1653

commonwealth

formd. republicand de conducere

Puterea legislativd: Parlamentul;

. Camera Lorzilor a fost desfiinfatd
Puterea executivi: Consiliul de Stat, condus de Oliver Cromwell
1649 - Drogheda qi Wexford - ?mpotriva irlandezilor
1650 - Dunbar
1651 - Worcester
impotriva scolienilor
diggeri (sdpdtori) - condugi de Gerard Winstanley, exprimau interesele sdrdcimii

I
f

Actele de Navigayie - 1650 9i 1651

= au jucat un important roltn expansiunea coloniald

dec. 1653

PROTECTORATUL 1653 1658

Cromwell proclamat Protector al Commonwealth-ului,
Angliei, Scofiei gi Irlandei

- Oliver

Instrument of Government
Puterea legislativd - Parlamentul
Puterea executivi - Lordul Protector

Lorzi {

protectori L

Oliver

Cromwell 1653 - 1658

cromwell 1658 - 1659

Richard

13

RESTAURATIA
1660
1660

1688

Declaralia de la Breda = angajamente luate de carol al Il-lea Stuart

Actul de indulgenld Si uitare
1685 Carol al Il-lea Stuart
. 1681 -1685 Regele domnegte fbr6 Parlament
1679

1685

1660

Parlamentul adoptd Habeas Corpus Act

: cetSlenii englezi sunt ocrotili de arestiri abuzive

1688 Iacob al Il-lea

executd pe ducele de Montmouth, nepotul sdu

(fiul nelegitim

al lui Carol al Il-lea Stuart)

oLrvER cRoMwELL

(1s99

16s8)

Aparlinea noii nobilimi engleze Si avea o bund pregdtire juridicd. A devenit un

remarcabil soldat Si parlamentar. Dupd ce, mai tntdi ffiinlase un detasament numit
Coastele de Fier, Si dupd ce Parlamentul a votat Legea de renunlare voluntard (Self
Denying Ordinance) cerutd de el, prin care nobilii renunlau la comanda trupelor, a
organizat ,,Armata noului model"; victoriile sale militare se explicd prin disciplina
severd solda{ilor. A fost un bun organizator Si un puritan desdvdrSit. Cu ajitorul
armatei a reuSit sd se impund autoritar Parlamentului. fn fimpul Protectoratului a
dus o politicd externd activd, reusind sd fortifice Gibraltarul si sd menlind o
flotd

englezd tn Mediterand.
A fost de pdrere cd tn armatd puteau sd fie si presbiteri si puritani, condilia
fiind aceea cd toli soldalii sd slujeascd interesul ydrii. in timpul Piotectoratului sEu,

tn Anglia viala cotidiand a fost pe mdsura idealului puritan, adicd o viald sobrd.
Printre altele, aceeasi concep{ie puritand l-a determinat sd reprime reyoltele
irlandezilor, ale micii burghezii Si ale ldrdnimii.

1688

,REV)LUTIA GLoRIoASi"

triumful parlamentarismului britanic

Wilhelm de Orania
D e c I ar a{i a dr ep tur i I or
Instau reazd, un regim constitufional

,,Regele dorune$te, dar nu guverneazd"

tr Parlamentul trebuia convocat cu regularitate

t Anglia - prima

{ard cu regim parlamentar constitulional conferit de:

Magna Charta Libertatum - I2I5
Petilia dreptului - 1628
Test Act - 1673
Habeas Corpus Act

Declara{ia drepturilor

t4

1679

- 1689

MODELUL BRITANIC

o Puterea

legislativd

Parlamentul

)[

. Camera Comunelor
- membri f5r[ titluri nobiliare
- aleasd la 3 ani, apoi la 7 ani
Camera Lorzilor

con vocat p rima oard in anul 1265

o puterea executivd

Partide

politice

Statului
Justiliei

L.

Bisericii

[_Cabinetul
rwhig
liberali; adversarii Stua(ilor

- condugi de Anthony cooper. conte de Shaftesburv

I
John Locke - teoreticianul partidului
+ |
tory - conservatori
I
L
- condugi de Thomas Osborne. conte de Danby

1694

f.

= [-n.g.le - $ef al * | .

se

infiin(eazI Banca Angliei

Se instituie funclia de prim-ministru;

. primul in aceastd funclie a fost Robert Walpole
(1721

12

_ l74Z)

iun. l70l - Actul de succesiune (Act of Settlement)

. Sunt exclupi de la tronul Angliei mogtenitorii

catolici
Anglia
Scofia
formeazd.
Regatul Unit al Marii Britanii : uniune politicd
9i
.1714 l90l = Dinastia de Hanovra
tr John Cartwright iniliazdmigcarea pentru votul universal

mai 1707

I ian. 1801 -

Ia fiin!6 Regatul Unit al Marii Britaniigi lrlandei

FORMAREA IMPERIULUI COLONIAL BRITANIC

Coloniile
. Estul Americii de Nord
. Insulele Barbados, Antiqua Jamaica
$i

. Sierra Leone $i Gamb ia Africa

. Gibraltar
. Ins. Minorca

. Terra Nova] Can ada

. Acadia )
. Bombay
. dupd 17 63 intre aga Canad5 franc ezd
. sec. XVm incepe col onizarea
Australiei

in colonii se introduce autoguvern area

Din 1801 - in componenfa Cabinetului britanic se afla un
,,Departament al Coloniilor,,

15