UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: MASTERAT EXPERTIZ CONTABIL SI AUDIT
CENTRUL TUTORIAL MIERCUREA CIUC

REFERAT LA DISCIPLINA:

DREPT

Profesor de disciplina:
Lect. Dr.ORGA-DUMITRU GINA

STUDENTA:
CUC MONICA FLORINA
Anul: II

Anul universitar 2014-2015

Teste verificare - Drept. Noiuni generale

1. De regul, legile intr n vigoare:
a)
la data adoptrii de ctre Parlament;
b) la data publicrii n Monitorul Oficial;
c) la trei zile de la publicarea n Monitorul Oficial;
d) la data promulgrii prin decret prezidenial.
2. Hotrrile Guvernului se emit:
a)
b)
c)
d)

n temeiul unei legi speciale de abilitare;

pentru organizarea executrii legilor;
pentru a reglamenta primar diverse relaii sociale.
n situaii extraordinare a cror reglementare nu poate fi amnat.

3. Ordonana simpl poate intra n vigoare:

a. la trei zile de la publicarea n Monitorul Oficial;
b. n termen de 30 de zile de la publicare n Monitorul Oficial, dac aa se prevede
n coninutul ei;
c. la data publicrii n Monitorul Oficial;
d. la data depunerii la camera competent a Parlamentului.
4. Ordonana de urgen intr n vigoare, de regul:
a. la data depunerii la Camera competent a Parlamentului;
b. la data publicrii n Monitorul Oficial, chiar dac nu a fost depus n prealabil,
spre dezbatere, la Camera competent a Parlamentului;
c. la data adoptrii de ctre Guvern;
d. la data publicrii n Monitorul Oficial, sub condiia depunerii n prealabil,
spre dezbatere, la Camera competent a Parlamentului.
5. Abrogarea expres poate fi:
a. direct;
b. indirect;
c. total;
d. parial.
Detaliai semnificaia termenilor.

Abrogarea expresa directa consta in nominalizarea expresa a actului

normativ sau a partilor din cuprinsul acestuia care-si inceteza
aplicativitatea odata cu intrarea in vigoare a noului act normativ.
Abrogarea expresa indirecta nu nominalizeaza in mod expres actul
normativ sau parti ale acestuia care-si inceteaza aplicabilitatea,
mentionand doar la modul general ca pe data intrarii in vigoare a noului
act normativ orice dispozitie contrara acestuia se abroga.

6. Formularea de la data intrrii n vigoare a prezentului act normativ toate

reglementrile contrare se consider abrogate este specific abrogrii:
a.
b.
c.
d.

directe;
implicite;
tacite;
indirecte.

7. Sunt modaliti de ieire din vigoare a unei norme juridice:

a.
b.
c.
d.
8.

abrogarea;
cderea n desuetudine;
neaplicarea pe o perioad ndelungat de timp;
ajungerea la termen.

n textul normativ de mai jos legiuitorul a utilizat o enumerare exemplificativ sau una
limitativ ?
art. 340 din NCC: Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii (subl.ns. )ale
fiecrui so:
a. bunurile dobndite prin motenire, legat sau donaie, cu excepia cazului n
care dispuntorul a prevzut, n mod expres, c ele vor fi comune;
b. bunurile de uz personal;
c. Bunurile destinate exercitrii profesiunii unuia dintre soi, dac un sunt
elemente ale unui fond de comer care FACE parte din comunitatea de bunuri;
d. Drepturile patrimoniale de proprietate intelectual asupra creaiilor sale i
asupra semnelor distinctive pe care le-a nregistrat;
e. bunurile dobndite cu titlu de premiu sau recompens, manuscrisele tiinifice
sau literare, schiele i proiectele artistice, proiectele de invenii i alte
asemenea bunuri;
f. indemnizaia de asigurare i despgubirile pentru orice prejudiciu material sau
moral adus unuia dintre soi;
g. bunurile, sumele de bani sau orice valori care nlocuiesc un bun propriu,
precum i bunul dobndit n schimbul acestora;
h. fructele bunurilor proprii..
n textul normativ legiuitorul a utilizat o enumerare limitativ.

9. Art. 282 NCC prevede c viitorii soi pot conveni s i pstreze numele dinaintea
cstoriei, s ia numele oricruia dintre ei sau numele lor reunite. De asemenea, un so poate s
i pstreze numele de dinaintea cstoriei, iar cellalt s poarte numele lor reunite .
Art. 383 NCC prevede c la desfacerea cstoriei prin divor, soii pot conveni s
pstreze s pstreze numele purtat n timpul cstoriei. Instante ia act de aceast nelegere prin
hotrrea de divor.
(2) Pentru motive temeinice,justificat de interesal unuia dintre soi sau de interesal
superior al copilului, instante poate s ncuviineze ca soii s pstreze numele purtat n timpul
cstoriei, chiar n lipsa unei nelegeri ntre ei.
(3) Dac nu a intervenit o nelegere sau dac instana nu a dat ncuviinarea, fiecare
dintre fotii soi poart numele dinaintea cstoriei.

Ce fel de norm conine art. 27, respectiv art. 40 C. fam. din punct de vedere al conduitei
prescrise ?
Art. 27, respectiv art. 40 C. fam. din punct de vedere al conduitei prescrise detine o
norma dispozitiva (posibilitatea alegerii).
10.n dreptul romn jurisprudena reprezint izvor de drept ? n ce cazuri jurisprudena
poate constitui, n mod excepional, izvor al dreptului ?
Jurisprudenta (precedentul juridic sau practica judiciara) nu constituie izvor de
drept deoarece pe calea practicii nu se creaza reguli generale si obligatorii ci se rezolva un
caz litigios concret prin aplicarea unei norme de drept continute intr-un izor al dreptului.
11. Enumerai cteva din domeniile prevzute de art. 73 alin. (3) din Constituie n care se
pot adopta legi organice.

Prin lege organica se reglementeaza:

- sistemul electoral; organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente;
- organizarea, functionarea si finantarea partidelor politice;
- statutul deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi
ale acestora;
- organizarea si desfasurarea referendumului;
- organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;
- regimul starii de mobilizare partiala sau totala a fortelor armate si al starii de
razboi;
- regimul starii de asediu si al starii de urgena;
- infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora;
- acordarea amnistiei sau a gratierii colective;
- statutul functionarilor publici;
- contenciosul administrativ;
- organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor
judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi;
- regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii;
- organizarea generala a invatamintului;
- organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general
privind autonomia locala;
- regimul general privind raporturile de munca, sindicatele, patronatele si protectia
sociala;
- statutul minoritatilor nationale din Romania;
- regimul general al cultelor;
12. Legile au aceeai for juridic cu ordonanele simple i de urgen adoptate de
Guvern ?
Ordonantele simple si de urgenta sunt acte cu forta inferioara hotararilor de
Guvern, emise de catre ministri pentru a preciza anumite proceduri sau norme din
domeniul sau de activitate.

13. Infraciunea este svrit cu intenie direct atunci cnd:

a) infractorul prevede rezultatul faptei sale i, dei nu l urmrete, acept posibilitatea
producerii lui;
b) infractorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu l acept, socotind fr temei c el nu
se va produce;
c) infractorul nu prevede rezultatul faptei sale, dei trebuia i putea s l prevad;
d) infractorul prevede rezultatul faptei sale, urmrind producerea lui prin
svrirea faptei.
14. Sanciunile contravenionale care pot fi aplicate persoanei juridice sunt:
a)
b)
c)
d)

prestarea unei activiti n folosul comunitii;

suspendarea autorizaiei de exercitare a unei activiti;
amenda penal;
avertismentul.

15. Sunt sanciuni disciplinare:

a)
b)
c)
d)

amenzile penale;
amenzile contravenionale;
amenzile disciplinare;
desfacerea contractului individual de munc.

16. Felurile rspunderii civile delictuale sunt:

a) rspunderea pentru fapta proprie;
b) rspunderea pentru fapta altei persoane - rspunderea prinilor pentru
prejudiciile cauzate de copiii lor minori
c) rspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri, animale i ruina
edificiului.

Aplicatii practice
1.

n actul constitutiv al SC Beauty Magic SRL s-a prevzut c asociatul

A.C. va aduce la capitalul social dreptul de folosin asupra imobilului proprietatea
sa, imobil constnd ntr-un apartament cu dou camere. Asociatul aducnd n
societate doar dreptul de folosin, n evidenele contabile ale societii imobilul
respectiv nu a fost nregistrat printre activele acesteia. Societatea s-a dizolvat pe baza
acordului intervenit ntre asociai, care au desemnat un lichidator. Lichidatorul a
inventariat bunurile aflate n patrimoniul societii, inclusiv cele existente n capitalul
social, nscriind i imobilul n cauz n bilanul de lichidare i n propunerile de
repartizare a activului n vederea lichidrii. Este corect soluia adoptat de
lichidator ? Bilanul de lichidare este ntocmit corect ? Motivai rspunsul.

Apartamentul ascociatului A.C. nu trebuia introdus de lichidator in bilantul

de lichidare.
Activ al societii comerciale => totalitatea drepturilor patrimoniale, reale sau de
crean, ale societii comerciale. La constituire, activul social este alctuit din bunurile
aduse ca aport de asociai. n timpul funcionrii societii, activul social se mrete cu
bunurile dobndite de societate i cu beneficiile pe care societatea le-a obinut n urma
desfurrii obiectului de activitate, dar nu le-a distribuit n condiiile legii i actului
constitutiv ctre asociai. Dup terminarea lichidrii societii in nume colectiv, n
comandit simpl sau cu rspundere limitat, lichidatorii trebuie s ntocmeasc situaia
financiar i s propun repartizarea activului ntre asociai.
Juridic, prin aport se intelege obligatia pe care si-o asuma fiecare asociat de a aduce in
societate un anumit bun, o valoare patrimoniala. Pornind de la aceasta definitie, se poate
face distinctia intre urmatoarele tipuri de aport la capitalul unei societati comerciale:
a) aport in numerar;
b) aport in natura;
c) aport in industrie.
b) Aportul in natura reprezinta bunurile aduse de asociati la constituirea societatii
comerciale sau ulterior, pe parcursul functionarii acesteia. Aportul in natura poate
imbraca forma unor bunuri imobile (cladiri, terenuri), bunuri mobile corporale (marfuri)
sau bunuri incorporale (creante, fond de comert). Spre deosebire de aporturile in numerar,
care sunt obligatorii la constituirea oricarei societati comerciale, aporturile in natura
(facultative) sunt admise la toate formele de societati, in functie de vointa asociatilor.
Aportul in natura poate consta in transmiterea catre societate a dreptului de proprietate
sau a dreptului de folosinta asupra bunului in cauza. Distinctia intre cele doua tipuri de
drepturi care pot fi transmise societatii pe calea aportului in natura prezinta importanta in
determinarea regimului aplicabil raporturilor dintre asociat si societate. Astfel, daca prin
aportul adus se transmite dreptul de proprietate asupra unui bun, aceasta va intra in
patrimoniul societatii cu excluderea oricarui drept al asociatului asupra bunului respectiv,
iar in caz de dizolvare a societatii, asociatul nu va avea niciun drept asupra acestuia, ci
doar asupra partii care i se cuvine din lichidarea societatii. Daca, insa, dreptul care se

transmite pe calea aportului in natura este cel de folosinta asupra bunului respectiv,
raporturile dintre asociat si societate sunt guvernate de regulile referitoare la
locatiune. Pe cale de consecinta, asociatul ramane proprietarul bunului si, in aceasta
calitate, va avea dreptul la dizolvarea societatii, la restituirea bunului.
2. Creditoarea SC X SA a formulat cererea de deschidere a procedurii insolvenei
dovedind c are o crean cert, lichid i exigibil (47.500 lei) mpotriva debitorului
SC Y SRL i c debitoarea nu a pltit datoria de peste 90 de zile de la scaden.
Debitoarea a formulat contestaie mpotriva cererii introductive formulate de
creditoare artnd c ea nsi are o crean mpotriva creditoarei solicitnd astfel
compensarea creanelor reciproce. Fa de dispoziiile art. 3, 31 i 52 din Legea nr.
85/2006 privind procedura insolvenei (LPI) se poate opera compensarea ntre
creanele reciproce ale celor dou pri ?
Se poate face compensarea intre creantele celor doua parti.
Potrivit art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006, prin creditor ndreptit s solicite
deschiderea procedurii insolvenei se nelege creditorul a crui crean mpotriva
patrimoniului debitorului este cert, lichid i exigibil de mai mult de 90 de zile.
Potrivit art. 31 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, orice creditor ndreptit s solicite
deschiderea procedurii insolventei mpotriva unui debitor prezumat n insolven poate
introduce o cerere introductiv, n care va preciza:
a) cuantumul i temeiul creanei;
Judectorul-sindic va face verificri n ceea ce privete izvorul creanei, dar i dac este
depit valoarea-prag prevzut de lege pentru a declana procedura insolvenei.
n ceea ce privete temeiul creanelor certe, lichide i exigibile, acesta l reprezint actele
juridice.
b) existena unei garanii reale, constituite de ctre debitor sau instituite potrivit legii;
Creditorul va face meniunea referitoare la garanii reale doar n cazul n care creana este
nsoit de astfel de garanii reale (mobiliare sau imobiliare). Creditorii cu creane
negarantate (creane chirografare) nu vor face astfel de meniuni. n acest mod se
urmrete protejarea creanelor garantate n raport de creanele chirografare, astfel nct
creanele garantate vor fi pltite cu prioritate din preul bunurilor constituite ca garanie
spre deosebire de creanele negarantate (creane chirografare) care nu au prea mari
anse de a fi pltite.
c) existena unor msuri asigurtorii asupra bunurilor debitorului;
d) declaraia privind eventuala intenie de a participa la reorganizarea debitorului, caz n
care va trebui s precizeze, cel puin la nivel de principiu, modalitatea n care nelege s
participe la reorganizare.
Potrivit art. 52 din Legea nr.85/2006, deschiderea procedurii de insolventa nu
afecteaza dreptul unui creditor de a invoca compensarea creantei sale cu cea a debitorului
asupra sa, atunci cnd conditiile prevazute de lege n materie de compensare legala sunt
ndeplinite la data deschiderii procedurii .