Consilierul Scolar

Modul
Rezolvare de Probleme
Tehnici de consiliere psiho-sociald
Ce este consilierea ?
Sd-mi de-a Dumnezeu putere s6 iau lucrurile pe care nu le pot modifica a$a
cum sunt, curaj s6 le pot modifica pe cele care pot fi modificate qi
inlelepciunea necesard sd le deosebesc pe unele de altele.
Principii generale/scopuri/metode
Respectarea opliunilor personale
Dezvoltarea capacitetii de a lua dectzri proprii
Ameliorarea efi cienlei Personale
Analtza atentd a problemei/s itu aliei p ers onale
Anahzaaientd a problemei/situaliei dpdv al persoanei care solicitd
consilierea
Informarea in raport cu problema pusd in discuiie
Comuni care/necomunicare
..s6le incurcdm acolo lirnba, ca sd nu-gi mai inleleagd vorba unii altora"
(Geneza, Turnul Babel)
triim in aceeasi lume.

dar acordam sensuri diferite celor ce ni se,int6mpli
c6mp de r eprezentdrilcdmp fenomenologic
exPert/Partener
model expert = omniscen!6, omnipotenld, superioritate, feed-back -0
model partener = comunicare, parCicipare/scopuri stabilite in comun,
evaluare complementard gi reciprocd, negociere 9i flexibilitate, respect
mutual, onestitate
PONDEREA TIPURILOR DE COMUNICARE
\/EDA
_L
AI
SLTB STITUIE'
CONTROLEAZA. RECLEAZA
I\,IB AJUL NON -VERB AL : _ SPRIJ INA, CONTRAZICE,
.I I SE ACORDA ATENTIA CEA MAI NIAREI

-REPREZINTA "SEMNELE DE PUNCTUATIE''
_ESTE IMPORTANT SA
CONSTIENTIZAM MESAJLIL PE CARE-L TRANSMITEM
_LINTBAJUL CORPULUI:
- EXPRESIA FETEI
. MI$CAREA CORPULUI ( GESTICA)
- POZTTTA CORPULUI ( POSTURA)
- ASPECTULGENERAL
_ COII[ \IC.AREA TACTIL.\
SPATILTL PERSONAL
ZONA
INTIMA
I.zox,A.
ZONA
PERSONALA
ZONA
SOCIALA
ZONA
PUBLICA
ixttittA (ts-+s cm):

- cea mlii imPortlnte
- permisiunea sa patrunda cei apropiati emotional(rude, prieteni)
- Zona intrma restransa. <15 ctn. zonur contactulul fizic
- Reactii tlzrologice in momentul patftrnderii in acest spatlll.
il
-rntalniri otlciale, ceremonii sociale, intainin pnetenestr
III.ZONA SOCIALA (1.25-3,60 m):

-cole-si. ar-rgajati"necunoscr-rti. lr-rcratori (
i'stalatori. vanzatori)
I\'.ZON;\ PUBLICA (>3.6m):

-spatlt plrbLce. ne adresam tinui
_9rup mare de otrmeni
OBSERVATII; spatiile sunt determinate in iirnctie de; culturalitate,
densitatea popuiatiei in zonele
respectt ve.
EXPRESIA FETEI
Fruntea incruntatd.
Prenr-rrnr,r.
Minie
Spr-incenele ridicate
Frustrare
Nlirare
Sulpr
Nas incretit
rzi
Neplacere
Narile narite
Nesiguran!6
Ezitale
As cunderea r-rnor informatii
Buze strinse
Placere
Zumberr-r1
Privirea indreptatd spre o persoand
i Interceptarea
virii ciuva
Plivire directd
alea ochilor in sus
NliScaleit
JOS
Bucurie
Satisfactte
Teamd
Ii recunoastem prezenta
Salut
Dorinta de comunicare
Onestitate
Intimitate
Amenintare
ncercarea de a ne aminti ceva
Tristete
N{odestie
Timiditate
Evitarea
pnvirii
Pr,rpile clilatate
PLrpiie micqorate
Clipire fu'ecventd
incercarea de a ascunde ceva

Ascunderea sentimentelor
Lrpsa de confort
Vinovatie
Emotii puternice
Nesinceritate
Nepldcere
Anxtetate
MISCAREA CORPULLTI (GESTICA)

INTERPRETARE
GESTUL
In ti nderea
Llnel
aminclurora ) cu
Frecarea palmelor
In
c1e
;trrrezr
lma in
malnl
(!ll nll
r-ritalt contextuL, corela{ia
limbaiLrl verbal )
Sinceritate, persoand deschisd
SIlS
indinilor
i Miinile in poz. de coif

i Etalarea degetuh,ri nare al malnl1
Energicd-asteptan poztttve
F|Amunler cu- lelncl i. ezirat'e
Gest de increder e
Atiti-rdine nesati vd. frustrare,
Barierd in comunic:rre
Comodltate
Vl' irt :rr:- pcl':uunc :isttre pe ele. incredere in forleie lor
Vf. in ios- pozrtie de ascultare ctt atentie
Nlanrfestarea sr,rperioritalii. agresivitAlii
oKl
N,Iina sLrport la cap
Plictiseala. oboseald.poziiie comodd
Nlina la guri
Surprizi
Acoperrrea
Degetele
lrii
bat
cu mina
masa.tropdit
AscLrnde cer a. Iter'r ozitate
Nerdbdare
ieriort-tl
I N{AneAieLea barbiei
Bratele incruci;ate
( total/partial)
Incruci;are partial5
Gestur r echivalente
Dee izie
Atitudine negativaDefensivit bilrieri cle protectie)

Banela in comunicare
Persoani neincrezatoare in tortele sale
TemDefatLlra scazuta
ncfllcisafea picioarelor
-ni,-inr'ne,ire
picior
l-.","'r".'.'
-rncrllclsarea leznelor
Culegerea Llnor scame lnraglnare
Iden-t
Pozilie elegantd
Sc:rt-n rncomod
Ne:rtent la subiectul conversatiei
POZI IA (POSTL|RA) CORPULUI

Persoand dominanti
Capul in sus. spatele drept. privilea inainte
umerii drepti
Capul in ios. privirea in jos, umerii adLrgi in fatd i Persoand sLlpulq
Interesul fata de interlocutor
Aolecrrrea capului in fata
DetaSare
Pozilie relaxatd. inclinat pe scalln in spate
Plictiseald
ALrtoincredere excesivi
Aoarare
cLr
CO\,lUNICAREA TACTILA
.\
Li
rt_celcu.
strin gclcr.t nrii
n i i. i n
bi'iti ;.trelr.
batLtt
itl pe ttmat'
COMUI.IICAREA PRIN LIMBAJUL CULORILOR

It' Oameni de actiune
i Persoane comunicative
Persoane extrovertite
Culori strilucitoare
Culon pa[de, pale

Persoane introvertite
Sti mr-rleazd comunicarea
inhiba comunicarea
Inhibd comunicarea
Intrertr comunicarea, ii distra
CLrlori calde
Cnlori reci
N
Ior-rotoni;"r
culorilor
Variet:rtea excesivi. tonuri stridente
comLtnlcatoil
LI\,IB AJIIL TIIviPLiLU I
-A fi punctual sau a rntirzia
Atitudinea tr.rtd de interlocutor, institulie, comunica interesul
sau lipsa acestuia
-\Lr :rctrrdum fimp
lLnLri
proce: de comunicalc
---------t
iipsa de interes
t\/,\/.1,,t
^-^1..-.^
n^ ^.^}\l-'f-
lehnici de consiliere osiho-social6
Elementele proeesului de comuniear

Coinunicarea este
un proees prin care un emildtor transmite info*tratii receptor*l*i prin
intermediul unui canal, cu scopul producerii acestuia a anumitor efecte.

Schema lui Karl Buhler. 1934. modificatd de Roman Jakobson.
mesal
Feed-back
IUl-l r gr
^*:*x*-/^:-^
^^*.,-:^x\
U I !au.ul (L u tg lut
rlufl fL(r,,
Un receptor(pentru cine)
A
\',' rfrlJu.lrrr(lrs
-^J^li+^+^
J^ +-^-^.-i+^-^t-^
us
rrdirfsttiltglg(pg
^^ L4ttat,f
^^-^l\
Lg
Un mesaj(ce spune)
I T-
:*-^
/ ^^. ^f^â\
^+ (u9
t]rr IIrrPaJrr
srsL[/
r I ^--- ^--. ^, ^ ufttLe:tuLut

^-- ^ ^ ^ ^-. l-. : t) Y
^ catmafltcuf
^ ^.---,-^: ^ ^--^,
(LtcrfttrtteLe
cel pu{in doi parteneri (emilitor gi receptor),
/)^ Ltt
)^l
^^l uuFf\Jslul
^.,-^^^,,+ tug
^î Lrut
uil u\Ju
Mesaj
'--
l\t^^^:,,1
rvlgJctjur
^^ a-^--*:+^
Lr dnr)rrlrrg
Dg
.x: /^^-^l^\
-.-:l'I rf I l<rl wal1ldrrc,,
formale
:-f^*^1^
ITTIUTtIT(II('
Mesajul este oferit pe un suport tehnic (telefon. fax, calculator, mijloace audio-video)
l\/tÎ:,.1
/^^-:^ .,:-,,^l
^^-,.-:^L::
lvlEurur Lrrrrruttf\.4lIl
d.tl
\sLtrJ, 1lLr,4l. \^-^l\
Feed back
4,
in
cadrui procesutui te comunicare
Se stabileqte o relafie intre oameni. in mediul
.-^-^*:*
f,t u4rlsllttt
se
/^^:L^l^-:^
/-^-+^^-x
^^^:^l Luttutdt.
^^*l^.,G,1 \l_rJItr\JrugtL.
^.,16.--l 6.:-:^
rL(Jrrrsdzd LUfrr.g.\r.ur
rtzru, .^**^-^l\
f,lrLldl.
tglilp(Jtdl.t
:-J^:
lutr.
in care aceqtia evolueazd
:-f^*^+::
iltlLItlt4ttt
transmit semnificatii
Comunicarea poate
fi distorsionatd
fr,{^,1' , I I
Rezo{varc de probicme
Tehnici de consiliere psiho-sociali
Reguli de comunieare
$coala de la Palo Alto, cea care considerd
ci
procesul de comunicare trebuie sfudiat de qtiinfele
umane plecAnd de la un model propriu; reprezentanfii ei propun o viziune circularl a
comunic6rii, in care recefiorul e la fel de important ca qi emilEtorul, o reaclie la modelul

tehnologic al comunicirii
c
.
Este imposibil sE nu comunici.

Fiecare act de comunicare are un aspect relalional gi unul de confinut. Continutul e
subordonat aspechilui relafional
.
e
Fiecare act de comunicare primeqte in viziunea diferitd a partenerilor o structurare diferitd
Comunicarea este un proees contintiu care R$ poate fi tratat
?n
termeni de cauzS-efect sau
stimul-rdspuns
r
I
3
.
Comunicaiea are fie o fb,rmi digitala fie una analogicd

Procesele de comunicare interumand sunt fie simetrice fie complementare
Comtmiearea presupiiile procese de acomodare gi ajusiare

Comunicarea este ireversibilS.
Modui I
Tehnici de consiliere psiho-social6
PRI I{ CI PII LE
C O T{ SI LI
ERII
Liberul consimtlmflnt
Motivalia pentru consiliere
Construirea motivaliei pentru consiliere prin clarificarea problemei
Asumarea propriei responsabilitdfi

Clientul iqi poduce singur viala, in timpul consilierii qi dupd aceea
Consilierul sprijina doar clarificarea qi rezolvarea problemei
Neutralitatea
P
ozilra neutrd a consilierului
Confidenfialitate
Afirmatd qi asumatd
Competenfele consilierului
Rezolvare de probleme
Modul l
cRE$ELr iN CONSTLIERE
Consilierul poate face anumite greqeli sau poate avea anumite atitudini care se pot repercuta
asupra bunului mers al intregului proces de consiliere. Pentru a evita aceste erori, in primul rAnd ele
trebuiesc cunoscute, conqtientizate.
l.DIRUAREA-reprezintd acordarea de sfaturi, admonestdri sau comenzl prezentarea de

solulii gata formulate. Nu orice solulie care i se pare opoftuna consilierului poate fi acceptatd de
cdtre client. Consilierul trebuie sd evite aceste procedee deoarece poate neglija incercarile
clientului de a gdsi solulii qi de asemenea poate omite sentimentele gi gdndurile clientului. Un
client care este dirijat de cdtre consiiier se poate sim{i nednfeles, neacceptat, in sufletul lui pot apare
sentimente de fricd sau de rezisten{d fald de rezolvateaproblemei.
Z. DEreATEREA- reprezinti" suslinerea de disculii in contradictoriu cu clientul, expunerea
de cdtre consilier a propriului punct de vedere ( exemplu- "da, dar..'") '
DOGMATIZAREA- reprezinta rdspdndirea de enunluri autoritare din teologie, psihologie,

expresii populare, proverbe. ( "Las5, problema ta se va rezolva pentru ca dupa vreme rea ,
3.
intotdeauna vine vreme bund").
4. DIAGNOSTICAREA- reprezintd exprimarea rapidd gi definitivd a unui diagnostic la
adresa clientuiui. Acesta este etichetat de cdtre consilier cu o anumitf, tipologie, insugire sau cu un
anumit caracter. Clientul

"eticheta" ce i s-a atribuit.
risci
sd-gi piardd libertatea de a acliona sau chiar sd
fie deranjat
de
INTERPRETAREA- reprezintd formularea de presupuneri din proprie inifiativa,

introducerea sau deducerea unor fapte din contextul disculiei avute cu clientul. O astfel de
interpretare poate fi de ajutor in mdsura in care clientul poate si o insuqeasca, sd o asimileze sau
5.
atunci c6.nd el singur gdseqte acea interpretare.
reprezintd aplicarea unei scheme generale, uniformizarea

comportamentuiui, caracteristicilor clientului ( "intotdeauna e$ti timid...", "niciodata nu-!i iese."")
6. GENERALZAREA -
7. BAGATELZAREA- reprezinta minimalizuea problemei sau trdirilor clientului. De

a
multe ori consilierul este tentat s5. facd aceast[ greqeaid din dorinla de a consola, de alinigti sau de
incuraia ciientul.
g. MORALZAREA-reprezintd enunlarea de judecdli de valoare pozitive sau negative. In

pot crea
cazul celor negative clientul se poate simfi lipsit de valoare, condamnat. Judecilile pozitive
dependenla clientului de consilier.
Modul
Tehnici de consiliere psiho-sociaid
9. MONOLOGAREA-reprezintA geqeala consilierului de a vorbi muit, monoton, de multe

ori clientul pierzAnd firuI disculiei.
10. EMIGRARE A- reprezintd orientarea disculiei spre interior ( spre problema interioara a
clientului) sau spre exterior ( spre problemele conexe, neesenfiale), realizdndu-se asttel decuplarea
consilierului de pe client.
i1. RATIONALIZAREA- este gregeala de a acliona logic, ralional gi de a neglija
lumea
subiectivd a clientului.
12. PROIECTAREA- este transpunerea propriilor valori gi judecali ale consiiierului asupra
clientului.
13. IDENTIFICAREA- reprezintd pierderea autocontrolului consilierului, pdtrunderea in

Iumea subiectivd a clientuiui.
FXAREA - reprezintd gregeala consilierului de a se opri la anumite roluri sau de a-l ldsa
pe client s5-i repartizeze un rol ( de exemplu- rolul de expert atotqtiutor, roiul de mamd
14.
consolatoare).
15. ABSTRACTIZAREA- rcprezintd. folosirea unui limbaj abstract, un limbaj
de
specialitate, de muite ori de neAnleles pentru client.
16. EXAMINAREA- reprezintd formularea prea multor intrebdri, interogarea clientului

rezultati dintr-o curiozitate exageratd a consilierului. Examinarea poate face clientul sd se retragd
in sine deranjat sau sd scadd dorinla clienrului de a se autocerceta. Astfel, clientul poate sd ajungd sa
dea raspunsuri din ce in ce mai scurte, deranjat fiind de mullirnea intrebdriior.
EXTERNALIZAREA- constd in aducerea in discufie a unor probleme marginale, striine
clientului, teme ca.re nu au de-a face cu trdirile sau cunogtinJele clientului.
17.
MODIFICAREA DESTINATEI- reprezintd intreruperea disculiei qi conducerea ei spre

o directie impotriva voinlei clientului. ln acest moment comunicarea reald dintre client si consilier
18.
se intrerupe.
Modul I
Confinuturile scenariului unui joc de rol
o Cine apeleazd la consiliere?

o Despre cine este vorba?
o Despre ce anume este vorba?
o Cum este familia?
Cine mai joaci un rol imPortant?
cum reactioneazd mediul inconjurStor la problemi
. Descriefi pe scurt caracterul persoanelor care vin la

consiliere.
Modul
ORIEIVTAREA PE SOLUTII
Elementele centrale ale OzuENTARII PE SOLUTII:

Scopuri bine definite
Intdriri pozitive (empowerment)
intrebdri orientate pe solulii
Excepliile
qi
solufiile ipotetice
Ldrgte orizontului
de vedere al
clientului
Scalare
Teme de casd
{,'",)
L/
Modul II
Tehnici de consiliere psiho-sociald gi profesionali
PSIHOTERAPIA
CONSILIEREA
Modul in care persoana - consilierul sau terapeutul - ofera ajutor si raspunde solicitarilor
clientului/pacientului, va influenta in mare masura (intr-o directie sau alta) evolutia evenimentelor
viitoare.
s
A
N
A
R
Au ca siobiectiv dezvoltarea independenteisi autonomieiclientului/pacientului, ajutand

jur.
astfel sa functioneze mai eficient in viata cotidiana si sa aiba relatii pozitive cu cei din
tehnici.
Utilizeaza
Definitie:
Definitie:
resurse. ceea ce le va crea STAREA DE BINE.
personalitatii
Consilierea este un proces intensiv de Psihoterapia este un demers mai complex de

acordare a asistentei pentru persoanele tratament psihologic, centrat pe diagnosticare
reducerea simPtomelor sau
normale, care doresc sa-si atinga obiectivele' si
sa functioneze mai eficient si sa aiba o viata comportamentelor disfunctionale, astfel se
mai sanatoasa, satisfacatoare, pline de urmareste reechilibrarea si reconstructia
Este o relatie interumana, in care consilierul
D
I
F
E
R
E
N
T
E
ofera clientului timp, atentie, respect si util2and

un set de tehnici, abilitati si atitudini, il va ajuta
pe client sa se autocunoasca mai bine' sa se
accepte si sa clarifice problemele cu care se
confrunta intr-un anumit moment al vietii, cu
scopulde a ajunge la starea de bine-
Actioneaza:
Actioneaza:
Prin asistarea clientilor in gasirea de solutii la o
anumita problema, bazandu-se
Pe
Prin modificari structurale mai profunde al

personalitatii, prin dezvoltarea unor noi
redescoperirea resurselor proprii al clientului.
modalitati de rezolvare a problemei, care pot fi
Domeniul de activitate/obiective
Domeni ul de activitate/obiective:
-tratament
-interventie
-reconstructie
-preventie (a patologiei psihologice)
-remediere (in situatii de criza: esec, deces,

apatie, sentiment de abandon, etc.)
ulterior generalizate la noi situatii.
{ezvoltare personala (imaginii si stimei de

sine, relatiilor cu cei din jur, a maturitatii
afective, problema timiditatii, autocunoastere'
autoaceptare)
Mijloace de investigare:
Mijloace de investigare:
atitudinile, resursele clientului.

Astfel in formarea consilierului se pune accent
pe antrenamentul in sarcinicentrate pe scop.
Astfel in formarea terapeutului se pune accent

pe capacitatile de diagnosticare al tulburarilor
Tehnici de interventie:
Tehnici de interventie:
probe standardizate,
Nu urmareste neaparat stabilirea unui Psihodiagnostic (testeinsiconformitate
cu DSM).
diagnostic
de
stabilire
convingerile,
cauta
mult
mai
diagnostic,
Tehnicile folosite
nu apartin unei
orientari
psihice.
Sunt incadrate intr-o abordare teoretica clara-
specifice.
/.:ti
I,
Ei profesionald
Modul u
Oameni sanatosi, normali, a
Populatia de actiune:
Oameni care prezinta tulburari mai serioase
(clinice) si pot fi etichetate cu un diagnostic
ajutor pentru a ajunge din nou la starea de
psihiatric.
Populatia de actiune:
caror
functionalitate este distrubata si au nevoie de
bine.
Natura problematicii:
Esec, singuratate, conflicte interioare, stima de
sine scazuta, lipsa de scopuri, blocaj in luarea
unor decizii, lipsa controlului asupra stresorilor
si situatiilor de criza, comunicare defectuoasa,
relatii interpersonale nefunctionale, etc.
Durata interventiei:
Natura problematicii:
Nevroze, psihoze, tulburari majore
de
comportament, tulburari afective, etc.
Durata interventiei:
Limitata in timp (8-12 sedinte).
De scurta su lunga durata (10-20-30 sedinte).
Tipuri de consiliere:
1" lnformationala: oferirea de informatii pe
Tipuri de terapii:
l.Terapii de orientare dinamica:
domeniilteme specifice
2. Educationala: repere psihoeducationale

pentru sanatatea mentala
3. De dezvoltare personala: formarea de
abilitati si atitudini care permit o
4"
5.
functionare personala si sociala flexibila si

eficienta in scopulatingeriistarii de bine
Suportiva: oferirea de suport emotional,

apreciativ
-psihanaliza - Freud
-psihologie analitica - Yung
-psihologie individuala - Adler
-psihoterapie intensiva - Fromm, Reichman
- psihoterapie scurta - Malan, Sifneos
- hipnoanaliza - Wolberg
2. Terapii comportamentale:
-terapia reflex-conditionala - Salter
-terapia bazata pe teoriile invatarii - Dollard
pe invatare sociala -
Vocationala: dezvoltarea capacitatii de
-psihoterapie bazata
planificare a carierei
Rotter
-psihoterapie directiva - Thorne
-terapia prin deciziidirecte - Greenwald
6. De criza'. asistarea psihologica a

persoanelor aflate in dificultate
7. Pastorala: consiliere din perspectiva
religioasa.
-ter. de confruntare si rezolvare de probleme'

Gamer
-terapia asertiv structurala - Philips
-terapia bazata pe constructe personale
-terapia rational-emotiva - Ellis
-antrenamentul
pe baza de
- Kelly
bio-feedback
Green
3. Terapii experientiale/umaniste
-analiza existentiala - Binswanger
-terapia centrata pe client - Rogers
-Gestalt terapia - Pearls
-terapia psiho-imaginativa - Shor
-terapia experientiala - Whitaker, Gendlin
-training autogen - Schultz
-psihoterapiide familie, de grup, de cuplu
4. Terapia cognitiv comportamnetala - Hawton
5. Analiza tranzactionala - Berne
6. Psihodrama - Moreno
7. etc.
Modul II
Rezolr,'are de pr obleme
Tehnici de consrliere psiho-sociald gi protbsionala
CADRUL DE ORGANIZARE A CABINETT]LLTI DE CONSILIERI
I.
T,OCALIZARE
r accesibilitate: - ?n apropierea mijioacelor de transport in
r pozifionare:
2.
ORGANIZARE
comun
- cu acces direct din stradd sau plasat intr-o
clddire la un rur el qi o pozilionare accesibili_
cu acces direct fbr[ a trece prin alte birouri
r inclperi: cel putin doud inciperi - o salf, de a5teptare qi cabinehrl de

consiliere - un grup social:
r mobilier necesar: - sala de aqteptare: fotolii sau scaune. o mdsula pe
care se amplaseazi dif-erite materiale promolionale legate de actrvitatea
de consiliere
- cabinefuI de consiliere: se delimiteazd

doud spafri. un spafiu de lucru (birou, fiqiere. dulap, etc.) gi ,m
spatiu de consiliere (2-3 fotolii comode, o mdsufi pentru
protocol pe care se gi pot nota anumrte lucruri)
s climat:
- propice pentru asrgurarea confidenlialitafii (u$ile
cabinetului trebuie sd permitd o izolare fonicd de sala de a;teptare ;i de
asemenea o izolare vizuald)
- iluminatul si permita crearea uner atmosfere
calde- desrinse
armorua culorilor: atdt cabinehil de consiliere
c5.t ;i sala de alteptare sd. fie zugrdvite in culon
calde. pastelate gi optimiste (galben. verde.
portocaliu). de asemenea qi materialele din
cabrnel (mape. dosare. etc.) este bine sa arba
acelea:i culon- dar ceva mai vesele.
echipamente necesare: casetofon- reportofon. camerd l.ideo- TV.
video- flipchart sau metaplan pentru sintetizarea unor matenale
impreunf, cu clientul.
3. Managementul
r
r
r
s
r
t
r
4.
calitd{ii
asigurarea
planificarea eficientd a gedin{elor de consiliere
dezvoltareapermanentd
competen{a profesionali
supervizarea
baza de date
documentele de consiliere
Cadrul legal
Un cabinet de consiliere poate funcgiona in cadrui unui ONG sau a unei institutii
publice (Primdrie. qcoal5, spital. DPC) De asemenea. un consilier iqi poate
desfE;ura activitatea ca persoand fizici. autorizatd (acte, cod fiscal, ;tampil[)
Modul II
Rezolvare de problerne
Tehnici de consiliere psiho-sociald protesionald

;i
T6nirul: $titi, am venit la dvs.si vi cer pdrerea despre tema

lucrare.
pe care sd mi-o aleg pentru
Profesorul. Egti nesigur ce temd sa-1i alegi?
T: Da, de zile intregi mi tot gdndesc la

bund
pini
aceasti. problemd, dar nu mi-a venit nrci

'
acum qi cred ci dvs. sigur m-a[i putea indruma.

P: Te preocupa qi te lupfi cu aceastd probiemi, dar tot nu
avansezi.
T: ceilal! despre ce au scris? cei care au reuqit sd ia notd bunr?
P: Ai dori sd scrii despre o temd care iti aduce notd bund.
T. Pii da. Trebuie sd iau 10 ca sd-mi inchei nota mare la aceastd
materie.
P: Dacd infeleg bine parcd ceva te-ar fo4a sd iei notd mare
la aceaste materie.
o idee
T' Aga-i' Pdringii mei ar fi foarte deceplionali
dacd nu aq incheia trrmestrul cu 10. Ei tot

timpul vor ca rezultatele mele gcolare sd fie la fel de bunlca gi ale
surorii mele. Ea este o
adeviratd
enciclopedie.
P: Simti cd ei aqteapti si ai rezurtate la fel de bune ca qi
sora ta?
T' Da' Dar eu nu sunt la fel cu ea. Pe mine md intereseazd alte lucruri.
dori ca pannlii
met sd' mi accepte afa cum sunt.
$i eu sunt altfel decit Ioana. Ea tot timput numai inrrud.
eqti altfel de om decdt sora ta qi te-ai bucura dacd parinrii tii
ar recunoa$re
l^j]Tjl."u
acest
lapt.
T: $ti1i Lu niciodatd nu le-am spus p6ni acum ce simt, dar cred cd

cu aceasti ocazrele voi
spune.
Te g6ndeqti ci poate ar trebui sd le spui pirintilor ce simfi.

!:
T:
Ce a; putea sd pierd? $i poate chiar va ajuta un pic

P: Astfel poli numai cAgtiga qi nu pierde.
T: Aga este. Dacd nu mi fo4eaza qi nu md piseazd in continuare sI iau
note man, nu va
fac at6.tea gnji qi sd md stresez pentru notele mele. poate a$ putea
invita
T1l"b"i.sd-mi
$l mat mulL
i: gcoala iti va fi folositoare.
T: Da qi aq putea s5-mi aleg pentru lucrare o temd care imi place cu adevdrat
qi aq putea
sd gi invit ceva din ea.
Mulgmesc cd m-afi ajutat in problema mea.
P: Cu plScere qi altddata.
Modul
II
Tehnici de consiliere psiho-sociald qi profesionali
ETAPELE PRIMEI $EDINTE DE CONSILIERE
l.
sALUTULliXCArZrnna
primirea clientului la uqa cabinetului
2.
-
CONTINUTUL CONSILIERII
invitalia de a lua loc

oferire apd minerald, ceai, etc'
,,small talk"
prezentarea consilierului (nume, competenle, limite)
mod de adresare in timpul consilierii

verificarea informafiilorclientului despreconsiliere
principiile consilierii (confidenlialitate + supervizare, neutralitate, asumarea propriei

responsabilitdli)
durara consilierii (nr. de qedinle) 9i a qedinlelor in parte (minute)
cosful qedinlelor
3" MODALITATEA
DE ADRESARE LA CABINET
cine l-a trimis
4.
URMARILE CONSILIERII
este proprie
de unde a
inifiativd
primit informa{ia despre cabinet
din
urmdrile pentru viala clientului qi pentru mediul din care provine' urmdri ce decurg
funfionarea cu succes sau a refuzului consilirii
DESCRIEREA $I DEFINIREA PROBLEMEI

invitalia de
il
vorbi (despre problema, situalia sau despre ceea ce il
supdrd, motivul pentru care a venit. etc')
der anje azd,
il
afec te za,
Modul
Itr
Tehnici de consiliere psiho-sociala 9i profesionaldr
clarificarea contextului problemei (de cdnd apare, cAt de des, in ce conjuncturi, cum
se
manifestd, ce se intAmpld inainte/dupd, ce urmdri are, exceplii, solu{ia ipoteticd, care sunt
emofiile/sentimentele legate de problemd, etc.)
definirea problemei/problemelor
ierarhizarea problemelor identificate (de cdtre client)
6.
INTRODUCEREA PERSPECTIVEI EXTERIOARE
7. IxcuncaRl
ANTERIOARE DE REZOLVARE A PR0BLEMEI
8.
DEFINIREA SCOPULUI
clientul igi definegte singur scopurile, consilierul
il sprijind
cele bine formulate sunt: concise/succinte, concrete cu referire

mdsurabile, realiste, formulate pozitiv, adecvate
b. tema propriu-zisd
c. verificare
d. pregitirea pentru intdlnirea viitoare
stabilirea intAlnirii viitoare

conducerea clientului pdnd la ugd
comportament,
(!in cont de contextul gi
inc onj urdtor), detali ate, ier arhizata acc esibi le prin pagi mdrun
9. ixcnnrnnnA $EDTNTET
- sumarizarea gedinfei: a problemei gi a scopuli stabilit
- tema de casi : a. importan{a, scopul temelor
la
1i
mediul
psiho-social6
consiliere
de
Tehnici
Modul II
CARACTERISTICILE
a.
Concise/succinte
b.
Concrete
c. Cu referire
COPURILOR
la comportament
d. Masurabile
e. Realiste
f.
Formulate Pozitiv
g.
Sa tina cont de context
h.
Sa fie detaliate
i.
Pasii in gasirea lor sa fie marunti
INTREBARI
.Dupace/cumatirecunoastecaproblemaDvs.s.adiminuat?
. Ce ati face altfel, ce ati gandi sau trai daca problema nu ar exista?
.Cums.arcomportaunomcarenuareaceastaproblema?
.
.
Cum ar recunoaste ceilalti acest lucru?

Cum v-ati comPorta, ce ati sPune?
REGULI PENTRU DEFINIREA SCOPURILOR IN

CONSILIERE
a. Clientul isi stabileste singur scopurile, consilierul il sprijina

in efortul siu
b. Scopurile negative nu sunt scopuri
c. scopurile trebuie
sa
fie adecvate/corespunzatoare
d. scopurile trebuie eventual redefinite in procesul
de
consiliere
e. Scopurile trebuie ierarhizate
de vedere
f. scopurile trebuie eventual impartite (din p-unct
sau lung
temporal) in scopuri pe termen scurt' mediu
g. Dimensiunea temporala pentru atingerea scopului trebuie

sa fie
stabilita
h. scopurile trebuie
sa fie
clar si concret formulate
ModulII
Tehnici de consiliere psiho-social6 gi profesional6
NIECANISMELE COMUNICARII
Comtrnicarea umana este complexa in orice circumstante:
Porneste de la mesajul transmis de la un EMITATOR (un individ care transmite o idee). Aceasta
idee este codificata si transmisa unui RECEPTOR anume, atat pe cale verbala cat si nonverbala.
Mesajul este receptionat prin aLrz, vaz si alte simturi si este decodificata de catre receptor in asa fel
incat el va "intelege" mesajul. Receptorul va aduce la cunostinta emitatorului despre primirea si
semnificatia decodata, devenind la randul sau emitator, care transmite un feed-back.
Comunicarea poate fi ingreunata de:
I.
Bariere determinate de factori interni (care depind de emitator/receptor)
1.
2.
Bariere legate de emitator

- filtre in mintea emitatorului (vorbitorului), care il impiedica sa isi exprime
clar ideea: lipsa increderii de sine, teama, ostilitate, neincredere,
experiente anterioare negative, proiectii asupra intentiilor si atitudinii
receptorului (ascultatorului), etc.
- exces de jovialitate
- comportamentprovocator
- deficiente verbale
- oboseala, confuzie, boala
Bariere legate de receptor
- filtre in mintea receptorului (ascultatorului), care il impiedica sa
receptroneze ideea asa cum a fost transmisa: atitudine negativa fata de
emitator si/sau mesaj, idei fixe- convingeri personale legate de tema,
convingerea ca stie tot, neincredere, experiente anterioare negative,
rezistenta la schimbare, lipsa de informatie, de interes, alte preocupari in
momentul receptiei, etc.
- atentie selectiva
il.
primesteinformatiicontradictorii
deficientele analizatorilor (ex.nu aude bine)
oboseala. confuzie. boala
Bariere externe
Sunt legate de mediul in care se desfasoara comunicarea:
- acustica
- ampiasament
- lumina
- temperatura
- ora din zi la care are loc
- durata intalnirii, etc.
Modul
Ii
r ehnici de consi liere
o,*"Yx''llr; |."xi,lru
BARIERELE iN COMUNICARE: LIMBAJUL RESPINGERII
Fiecare afirmafie pe care o adresezic-opiluluiltanarului, confne giceea

ce gdndegtidespre el, mai
ales in situa{ia respectivd. El va decodifica "pdrerea ta", va
un adevdr despre el gi va incepe sd se
gdndeascd in acest fel despre propria persoand. Astfel'afirmafir"
"on"io"ru
turu de astdzi influenfeazd imaginea de
sine de mdine a copiluluigi comunicarea ta poate avea efect
acceptdrii) sau
destructiv (folosind limbajul respingerii) in formarea stimeide "on"i."tiu:fL];"iiliildut
sine a copiluluiltanarului.
comunicarea astfel este un act plin de responsabilitate, cu efecte at6t pe
termen scurt c6t gi pe
termen lung in dezvortarea armonioasd a personaritatiicopirurui.
Cei mai mulfi pdrin$ 9i profesori au sensibilitatea de-a percepe acele
semne (in afirma$i, in
comportament'
limbajul
nonverbal, in dispozilia copilului, etc.) care semnalizeazd aparilia

uneiprobleme in
viala copilului, tdndrului. Totugi (din pdcate) r9afoe pr'iUni ointr" 6i
toate cd intentia lor este de a-l ajuta pe
copilltdndr - reusesc sd reac$oneze eficient in situ'api cdnd gi-au ",
o"t
oil,. *;t" problemei. Astfel
exact reac$a lor (ceea.ce vor spune copilului) prin care ar doii sd ajute,"L"r"
va avea efect nedorit, ineficient.
Acest lucru se intdmpld afunci, cdnd foiosesc iimbalut respingerii, adicd
barierele in comunicare.
?n
Barierele 9i consecinlele folosirii lor:
1. Dirijare, dat ordine, instruire

'Termind odatd cu smiorciiala, trecisd-{ faci lec{iile,'.
Astfelde afirmatii transmit copiilorftinerilor mesajul ci sentimentele, nevoile sau problemele
lor nu sunt
importante pentru noi. Trebuie
sentimentelor, cerinlelorgiagteptdrilor noastre. Ceea ce
"or"iprndd
decodificd este cd el nu poate fi"dacceptat
aga cum tocmai este, cum tocmaisimte. Ex. ,,Termind cu pidnsul,
nu egti bebelug sd pl6ngi atdt',.
Trezegte sentimentul de team6 fuS de autoritate, tearna cd cineva maimare gi
mai putemic poate sdJ
pedepseascd' Inspirim gdndul cd nu avem incredere in priceperea
lui qi in capacitatea lui de decizie.
Consecinfe: Copilulltdndrul poate deveni furios saujibnit gi va incepe sd nltreasca sentimente
si
comportamente ostile. Ex.: va da replici obraznice, va avea un acces de furie,
va opune ,"zi"t"n1a
ua
incerca vointa noastrd.
"au
2,
Aten{ionare, amenin{are, atac
"Dacd vreisd primegtio notd mai bund la aceastd materie, maibine

te-aiapuca de invd{at, altfel o pof, pdti
rdu."
Efectele sunt foarte asemindtoare cu cele de la punctul anterior. iispunem copilului/tanarului,

cd nu
respectdm nevoile sau dorinlele lui, drept urmare el va se va simli intimidat gi nesemnificant.
Consecinfe: asemdndtor ca giin cazul ordinelor gi in cazul ameninFriloieiuor
ostile, de
repulsie, de nesupunere, ajungdnd sd cedeze ispiteigisd inceapd sd se cornporte "o""i"ntimente
exact in modulin care le-a
fost interzis, exprimAndu-gi in aga fel revoha.
3.
Predici, "arfi mai bine",.,artrebui"
"$tii foarte bine, gcoala este ca

moale."
si
?nve{i. Asta ar trebui sd fie problema ta principald,

9i restul sd o lagi mai
Prin astfelde predicitransmitem copilului/tdndrului, cd ceea ce gindegte gi decide el,

nu poate fi
acceptat, nu putem avea incredere in capacitatea luide judecare cd ar rt mii
oine sd accepte ceea ce
9i
Modul
II
rehnici de consiliere
o,*"lL,llfll ff.Hijtri;
mai bine Gdndim despre ei cd

nu sunt capabiride a
;liryHfi'T:tffi":Yg?ilT*xf
vor avea sentimente-de vinovdlie, vor "1:i:il';J:,race ,,rdi,,.
fi convingi cd sunt
,"=ntllr"f;li$
"?T;:il"XtA?';1.""';*j,f;i'H;?ilt"rt#'
si '",. n mai bine" copirurtandrur va opune
4.
,Sfaturi, propuneri, oferire de solutii

uoluqa cea mai bund ar fi dacd
!i-ai programa mai bine gi din timp ceea ce ai de
pe toate pe r6nd".
fdcut, aga ai reusi sd le faci
In urma unor astfel de sfaturi copiitinerii
simt cd noi nu avem incredere in
singuri sunt capabilisd-$i rezolvu p-.-[ur"t"re
ei, nu avem incredre c6 ei
gi cd noiirnt"r-rai-?nfereplrcer care dd sfatur, copirurtanarur
il va decodifica ca a,vi1d. un.ryt
oe-"u;;tlg9l
prin sfatur rui exprimd ,,Eu
nevoie"' in urma acesfuia ei foarte
stiu de ce aitu
ae'i se simt nein{elegi sau'inletegigregit, pentru
ci
dacd
am fi avut urechi
sentimentere oi. !p"i"r" p.fr"*Lin,
cu stutur,
r|.ff,t""f
consecin{e: de multe oridin cauza
Începe sd se opune gisi
(ce cred ei cd are cer care a dat
sfatur), vor
""!:ld"cusuperioritate
se lupte cu persoana
aceasti
atttubin;,
i" r"t
tor gdnduri.
*o,formeze propriire
"al""""ba
In alte cazuri copilulf3n."'.ul poate
deveni foarte dependent de aceste persoane
(de noi) gi nu va incepe sd
gandeascd independent in iltuagir"iJ'R"it"
ajutorut
"autor1dgtor,,.
noastrd de a-l ajuta prin a-l sfrtui (din punctut ",";*il;riiuisratut,
Astfetdorinta
de vedere
poate sd blocheze orocesul de
il3d9 9i inlerege mai bine probrema rui),
dezvoliare a copilului/t6na*lri,
"i;;i-care
in"rrajdnd sd devini dependent ?n loc de
independent' imatur gi nu matur, i'"spon""oir
i"
r""
care le ia.
"-i"""t" "a-qi ""ir" i""p".""oiritate pentru deciziire pe
"iri;;;;
;iln;;il;ediat
f,.Liix5gT;:?:i|;
5. Demonstna{ie logicd,,,educare,,
-Adevarul
este cd maiaidoar un trimestru pentru

a-!i imbunitilisifua{ia,
9i nu uita acest fapt.,,
c6nd aborddm problema copiluluiltinirului
in acest mod, el va avea sentimente de
inferioritate 9i de
necorespundere' Mascat, acest mod
de abodare transmite #-eise gandegte
noimd"' ca giadultilorgicopilorftin"tiroi
9i ac$oneazd ilogic ai "fdrd
r","l" f""" pa""i"
.i-n"u"ia re dembnsiieze togic
gresesc undeva' copiii vor trdi sentimentul
aiprin fapte cd
""
cd sunt'certag!il;;,
a se apdra de sentimentere negative ce
ar nagte in sufletul lor in urma certei, de
smulte ori nu le oLJ Jt"rt., nu ,,aud" ceea
ce
ii
spunem
in
moduf
.4ut"' copiru
dd;
; ;J
r in,"*o ru",."" p ro breme
,xi$r"ffi:lgi
i, este
:
:"
consecinle: vor fi foarte predispugi sd-gidemonstreze
cu indirjire punctul lor de vedere gisd
minimalizeze sau chiar sa anuleze'pun"trri"
veo"r" Jr"z""t"i]i", opus fafd de al lor, Ex.: "Eu
nu Dvs. 9i vi-t demonstrez gi in ruptur oputri",
am dreptate
sau .E ;;;;-;.dG;9i cap.sec sd mai gnd pasur
inleleagd pe noitinerii'' Urmarea !"t"
sd ne
9i
vor mai asculta J" noisa.u de profesorii, pdnnlii
care
aceastd barierd in cornunicare'
folosesc
"i"u
s9 vor opune
norsire oL a le schimba, vor in{erege cd este
joc al puterii, in care noivrem -Ei
doar un
sa te inoemridm sd!o1n{ei
frcd
*icredem cd este corect.
;;;
tiff ffi :Ti
;;; ;d ;
"""" ""
9:
*, 191"0 roba le,

este cd tu estirenes
G.riticd, j ude*
.Probtema
in s u
lta, atribuirea vin
sit"iiil;;i;;a-il;o"
ovitiei
"p"iiil-i1,"."r.
Acestea sunt acele afirmafi in urma carora

copiirtineri.se simt progti., nec_orespunzdton,
valoare gi rii' lmaginea gi stima ror oe iine
inferiori, fdrd
vl
av"i
muft
mare mdsurd in urma reacl-ilor, feedback-urltor primite de surertt, pentru cd acestea se formeazd in cea mai
ni1n1i, proresori,
judecarea lorva trezidorinia
Dezaprobarea gi
o" u-s"
o" a-se-apaia jiLltr"rse vor interioriza, igr vor
ascunde
cd nu vorvrea sa"""rn0",
riete Jin nou J-n"?iu] i"i" foarte probabirsd
nu ne maisoricite
:j",jl3fliill"Jftpentru
J;;;,ii
prli*i
Modul II
Rezolvare de problerne
Tehnici de consiliere psiho-sociald 9i profesionaid
Consecin{e: vor rdspunde prin autoapdrare gi furie la astfel de afirmafii, pentru cd trebuie sd-gi apere
imaginea de sine. Dacd spunem unui elev cd este leneg, acest lucru cel mai sigur fl va infuria, dar nu il va
schimba, nu ilva hansforma in unul ambilios.
Daci un copilltdnir de prea multe ori aude pdreri 9i afirma$i negative, critici despre propria persoand, va
"ajunge la concluzia" (adicd va decodifica din afirma$ile ficute la adresa lui), cd este nedorit, antipatic, fdri
valoare gi rdu. Asta va deforma total imaginea gi pdrerea lui despre sine gi nesilit de nimeni va incepe sd aibd
comportamente gi reaclii care sd fie in concordanld cu imaginea gipdrerea luidespre el. Foarte posibilse va
apropia chiar de delincvenfd, cu toate cd pdrinliigi profesorii poatie de multe ori i-au explicat'gi frumos" cd
nu-i bine ceea ce face, dar ei nu mai au nici un efect asupra tdnirului.
7.
Batjocora, sarcasm, etichetare, rcprog

'Te compor$ iardgi ca 9i un copil mic Ai nu ca un elev de vdrsta ta."
Au efecte la fel de demoralizante gidestructive asupra imaginii gistimei de sine a copilutuilt6ndrului ca 9i
critica, evaluarea negativd sau judecarea. Ei vor "in{elege" cd nu fac ceva bine, deci sunt rdi.
Consecinfe: dupi astfel de remarci ei igi vor gdsi argumente pentru comportamenful lor. Ex.:"Nu sunt un
copil mic, un copilmic nu se comportd aga. EU md comport aga."
8.
Analizd, constatarca motivelor
"Adevdrul este cd tu faci acest lucru numai ca sd te eschivezic6nd este vorba de aceasti problemd."
Din astfelde afirmafi copilul/tdnirul Tnfelege" cd noigtim de ce se cornporH intr-un fel, cunoagtem
motiva$a lui, parci ar fi transparent in fala noastrd. Aceasi5 analizd (din partea noashd) poate fi ameninldtor
gi infricogitor pentru copilftanar. Dacd pe deasupra este gi corectd, el se va sim$ "dezbricat", jenat gi feia
apdrare. Dacd analiza este incorecti, se va infuria pentru cd a fost invinovi{it pe nedrept.
De multe ori copilulftSndrul considerd cd noisuntem ciecisuperiori lui, suntem mai?n!elep$ 9i din acest moti.;
-ca din posturd de Dumnezeu- iicunoagtem gdndurile, sentimentele, deci eisunttransparentiin fa{a noastrd.
Consecinle: Se vor sim$ mici, nesemnificativi, negtiutori parcd ar fi niqte marionete fird suflet sau fird
valoare proprie, supugii doar unor puteri cu mult superioare lor.
Astfel vor invdfa si fie descuraja$, sd nu se manifeste sau sd spune ceva, pentru cd ar fi prea riscant. Le va
pieriidorinla de a se deschide sau de a povesticu noi.
9.
Laudi, aprobare, acord, reac{ie pozitivd
"Tu egti foarte degtept gi sigur te vei descurca".
Reac$ife negative pot avea intr-adevdr consecinfe dezastruoase in via{a unui copiUtdnir, dar nici lauda
nu este intotdeauna eficientd, chiar de multe ori are efecte negative. Lauda (reac{ia pozitivi) care nu
corespunde cu imaginea de sine a copiluluiltdndrului, poate trezifuria lui gi nu va fi acceptati de acesta, il va
respinge. Va sim! cd este o formd find de manipulare, pe care noifl adoptdm pentru ca sd le motivdm, sd
devind mai bun, mai corespunzdtor. De multe ori copilul/tdndrul care a fost ldudat va decodifica falsitatea,
constatdnd cd acesta a fost modulin caream vrut sd facem fald situaliei ?n loc sd incercdm s5-iinlelegem
sentimentele lor adevdrate.
Consecin{e: ei vor gtii, cd cel care face aprecieri pozitive, laudd, va face gi dezaprecieri, descurajdri 9i se
vor simq- ameninfa$ de aceastd posibilitate. Ca urnare vor fi suspiciogi cu sinceritatea gi constan{a
sentimentelor celui care laudd.
Pot deveni gi dependen$ de aceste laude 9i de persoana care laudi, iar cind acesta nu laudd, vor considera
cd de fapt ii criticd ?n sinea lui.
1 0. incu rajare, s impatb, compitimire, sprijin
"Nu numai{e !i-se intAmpld. Odatd gieu am pdtit la fel, dar mi-a trecut. O sd-!itreacd 9i{ie"
Modul
II
Tehnici
ll,",d;^!:ffiigf?",?ffitffX1^f,""tfffi1binevenite
atuncic6nd
pe
ue multe ori incurajdm-sc'
"r1,;y11i
cle
.' Rezolvare de probleme

con^:r:
srlrere psiho_sociald qi
profesionald
in cazulcopifuruiAanarufuicare
se conrruntd cu o
;;;il;â.;,
""* t;#'::iT:9{E:.?1l",iiliiii",?ff:f;i;-fud'
atunci"iil;;;$'il"or.d.
putemic nesative
"otpati-'iim
odatd avalansa trdiy^1n1tg1A;!il';;,T:^!:
?-,
mai aiba;;;ffi;:,:;::S"",:"[
id
#;;':"ingq.r,L
ne conftuntdm cu sentimentere
in-oil!',.,.oo, numai
sd termine
"*
*::t".:,,:T:llli:fn:l: *lf ;;:],=:;#lopi,urui
cd am;;;;;;,
o""3,'3H1iHff"lJ""jrLL###[?,.,;::J,".,':J,!J;li:lxnxo,:i,x;;,"fJ,:::,..:1,.*ud
cu ei,
11. intrebriri, interogatoriu,

intrebiri de baraj:
.Lni"ip-l*;##;
"cdt te_ai pregdrit z"
,"
Daci re punern iinkebriri mufte

c6nd ei-tocmai au.o probreme:jj_?11:."
suntem suspiciogigiavem
cj nu avem incredere in ei,
indoi"rir"Jai!'"i q"*"ri
r'iriil,;;,.n sd te intindem_Jcapcana
cu intrebdrite
intrebdri Din acestmotiv
eine pot
,-,^9_on:""in!e: daca et presupun cd noior
ff"fi'.?"'"",'$,?Tf,i$!,T!fti*1"p1[:",;,i##Iuatira
llt"Jfi
1H;ffi #ilf, :i,;J,"i,'"Jtrni:f:T##lf#3*Iiu"i"i1T#?;ffi r?"T:T:",,
12. Distragerea atenfiei, glumire,

schimbarea temeide discutie:
"Hai sd nu ne
maioanbim
"o, asta-i nimic, s{vezi
""
;iJ;;-rhil';:;* aficeva mai ptdcur,.

,i._" i"tarii"'irn,"...,,
Astfel de afirmatiipo-t bansmite

copiluluiltdndrului, cd pe noide,fapt
ce el are de zis' se vor.supdtt,
nu. ne intereseazd problema
uti-inin'0"
lui, ceea
i" ii'"lio",
ascurta!, sentimentere rorsa
oyroiali
pe viitor. Ei doresc
""
ne;;#"'i#'*1or:?H
j"i.ii"T,.
" p "i-*pY cruminJb!!""r"
sd fie
[rsia probfemei, nu
_:il"5ilH,'::1:11ip!il-H*iiu65;t*f;1x{ji:","""i;r;F-;iJ:"tuuirespinsi
;:'k"*,i1",,;:1""1""#ffi5.S!tfmi*fi*",,iivorchinui.,,flffS:i:i:jXif?J",[?*::*ru
Modul
II
Tehnici de consiiiere psiho-sociald 9i profesionald
intrebiri ajutitoare in definirea problemei
Care este problema ? (Exista o problemd? Chentlplfingare!)
Cum se manifestd ea?

CAt de des?
Care sunt urmdrile ei?
De cdnd existd aceastd Problemd
Ce s-a intdmPlat atunci?
Cui
ii
folosegte acesta Problemd?
Cine beneficiazd de Pe urma ei?
Cum ? (Cum afi reaclionat dvs. la problema?)

Ce se petrece inaintea producerii problemei?
Modul Il
Tehnici de consiliere psiho-social6 9i profesionald
ERORI IN MODUL DE ADRESARE A INTREBARILOR

Exista o serie de intrebari care trebuie evitate pe parcusul consilierii:
1. INTREBARI MULTIPLE:
Mai multe intrebari exprimate in acelasi timp
- apare in special la incepatori care pun mai mult de o intrebare printr-o
adresare:
utilizarea acestor intrebari poate crea confuzie, poate sugera persoanei

intervievate ca intervievatorul este agitat, nesigur, lipsit de experienta
sau ca nu s-a gandit bine la intrebare, Persoana intervievata va uita
primele intrebari si va raspunde doar la utlima exprimata sau celei mai
putin solicitante si consilierul poate uita ca nu s-a raspuns la intrebarea
de origine.
Ex. "cum ati proceda? ce ati facut mai intai si cum ati luat
decizie? De cat timp exista conflicte intre voi? Ce se intampla in
situatie conflictuala? "
2.
INTREBARI CE EXPRIMA DEZAPROBAREA
3.
INTREBARI CE SUGEREAZA RASPUNSUL
aceasta
aceasta
Nataclientului dezacordul consilierului fata de cele exprimate de client

ceea ce poate sa-l faca pe client sa fie defensiv, inchis, sa ascunda
informatii , sa fie fustrat, furios si sa duca in final la compromiterea
sedintei de consiliere.
contin raspunsul asteptat de consilier

genereaza tendinata clientului de a oferi un raspuns dezirabil.
pentru ca aceasta tehnica a intrebarii sa fie folosita si sa aiba eficienta maxima,

consilierul trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:
- sa construiasca o relatie de incredere cu clientul si sa fie constient ca
intrebarile pot incetini construirea relatiei de incredere
- sa foloseasca un echilibru intre intrebarile deschise si inchise
- sa evite paternurile si temele generale, mergand pe exempie, povestiri
concrgte.
Sa evite evaluarile (sa nu judece) axandu-se pe evenimente concrete

pentru ca astfel sansele clientului sa vorbeasca sunt sporite.
Modul
II
Tehnici de consiliere psiho-sociala gi profesionald
IDEI IRATIOh{ALE ALE CONSILIERULUI
Sentimente Niciodatd nu trebttie
Gindire:
Toate
sd md
tnfurii
femeile sunt mai proaste decdt bdrbalii
Relafionare: Trebuie
sd castig fntotdeauna intr-un conJlict
Studii:
Trebuie sd scriu eseul perfect
Munci:
Trebuie sd fiu stimulat intotdeauna de rnunca mea
Timp
liber:
Sinitate:
Trebuie sa-mi merit timpul liber.
Trebuie sd-mi depdsesc limitele de durere.
CONSILIERUL
.
Trebuie s[ gdsesc solulia la orice problemd qi cu orice client.
Trebuie s[ fiu cel mai bun consilier.
Trebuie s[ m[ placi to]i clienlii.
Mie ca qi consilier trebuie sd-mi placd toli clienlii.
Trebuie si m[ simt bine la qedinlele de consliere (trebuie sd-mi placa) altfel ceva
nu e in resu16.
Modul II
Tehnici de consiliere psiho-sociali qi profesionali
STILT]RI DE IIWATARE
o
e
r
Vizual
Auditiv
Kinestezic
Stilul vizual
o
.
o
r
o
o
Informatia receptata sub o anumita forma

Stil dominant - suport vizual in cele mai multe prezentari
Ganditori rapizi
Planifica si reactualizeaza in imagini
Nu isi aduc aminte inputuri verbal lungi
Se imbraca ingrijit
Ex. Invatarea unei noi activitati

demonstratiei instructorului
- a schia -
intelegere foarte buna prin urmarirea
Limbaj diferit in exprimare:

o Pot sa-mi fac o imagine despre...
r Mi se pare ca arata bine...
r Imi place imaginea / modul cum arata
o Pot sav\ntal\zez
Stilul auditiv
o
o
.
o
o
.
o
.
tnformatia sub forma de descriere verbala

Iscusinta in folosirea cuvintelor
Sensibilitate crescuta la zomote( factor de distargere major)
Le place sa lucreze cu idei, sa poarte discutii
Vorbesc mult - fluenti, persuasivi
Pauze sau ezitari in conversatie dadin minte prelucreaza / au o idee
Memorie foarte buna a ceea ce s-a spus anterior ( dar nu-si amintesc instructiuni
scrise)
Uneori putin interes pentru imaginea lor
Ex. Descrierea verbala detaliata
tuturor miscarilor necesare
Modul
II
Tehnici de consiliere psiho-sociali 9i profesionald
Limbaj specific:
.
.
r
o
Am auzit ce ai spus...
mi se pare ca suna bine. '.
Asculta-ma!
Este muzica pentru urechile mele...
Stilul kinestezic
r
o
e
Informatia este preluata prin intermediul simturilor, emotiilor si actiunilor

musculare
Invata simtind si experimentand diverse lucruri
lnclinatii i dexteritati practice
Ex. Simte si reproduce miscarile cu o foarte mare acufatete
Limbaj specific:
o
e
o
Mi
se pare
in regula...
Mi-am dat seama.-.

Am identificat sensul...
Modril
iI
Rezolvare de prcrbleme
Teirruci cie consiiiere psrho-sociaia si proiesionald
Exemple de ascultare
activi
Copilul: Tudor mi-a rupt desenul. (pl6nge)

Profesorul: Eqti trist pentru cd !i s-a disffus desenul.
Copilul: Da, gi acum trebuie sd-l fac din nou.
Biiatul: $tefan triqeazd intotdeauna. Nu mai vreau sd md joc cu el. (spune revoltat)
Fratele mai mare: Te-ai siturat atAt de mult de cum se comportd cu tine
$tefan, inc6.t nu
mai vrei sd te joci cu el.
Biiatul" Da, mai bine md joc cu Tudor gi Andrei.
Elevul: Nu pot si desenez o ligla de acoperiq!!! (spune mdhnit)
Tatil:Egti funos, pentru c[ te simli neputincios?
Elevul: Nu" sunt nervos pentru cd nu sunt capabil.
Tatil: Inteleg, eqti nervos pe tine pentru cd nu te simti capabil sd desenezi o tigld..
Elevul: Este adev[rat cd in cur6.nd vom da o lucrare la literaturd?
Profesorul: Ai emolii in legituri cd in curind vom scrie lucrare.
Elevul: Nu, nu-i vorba de asta, ci cd nu gtiu ce fel de lucrare ne veli da qi mi-e teamd
va fi analiza unei poezii.
Profesorul: Deci tipul lucririiiti creeaza emolii.
Elevul: Da, pentru cd analizele de poezii de obicei nu prea imi ies.
Profesorul. Inleleg, deci crezi cd altceva !i-ar pllcea mai mult.
Elevul: Da, analizele intotdeauna le fac repede gi le greqesc.
Profesorul: Vefi putea alege din mai multe posibilitati
Elevul: Multumesc, este foarte bine. Mi-au scdzut deja emotiile.
cd.
X'ata: $coala aceasta nu este at6.t de bund. ca gi cea de unde am venit. Acolo elevii au fost
prieteno;i.
lVlama: Aici te simti neluati in seami.
Fata. Da, aqa este.
ModulII
Tehnici de consiliere psiho-sociale
EFECTELE BENEFICE ALE ASCULTARII ACTIVE
Ascultarea activa ajuta tinerii/clientii sa se ocupe de propriile sentimente si emotii

intense si sa le anihileze. Daca au posibilitatea de vorbi deschis despre acestea, vor
putea sa scape de ele si sa se reintoarca la alt probleme cotidiene. Deci ascultarea
activa ofera un sentiment de usurare pentru tananiclient.
Ascultarea activa va ajuta ca tanarul/clientul sa inteleaga ca nu trebuie sa se teme de
propriile sentimente. Nu este ceva gresit daca are emotii si trairi. Prin ascultarea
activa putem sa-l linistim si sa-l facem sa inteleaga ca sentimentele noastre nu ne sunt
"dusmani".
Ascultarea activa accelereaza si usureaza rezolvarea problemei de catre tanar/client,
pentru ca incurajeaza eficient comunicarea, destainuirea, "gandirea cu voce tare" si
"prelucrarea problemei".
Ascultarea activa lasa responsabilitatea analizarii si rezolvarii problemei,

tanarului/clientului. Vom fi uimiti cata energie si creativitate pot tinerii sa impiice in
acest proces de rezoivare a probiemei, daca sunt incurajati prin ascultare activa.
Ascultarea activa va motiva tinerii/clientii sa fie mai interesati in ascultarea a ceea ce
spunem noi. Cand ii ascultam ei stiu, ca ideile, parerile, sentimenteie si inchipuirile
lor sunt intelese si astfel ei la randul lor vor fi mai "ascultaiori" fata de ideile si
parerile noastre. Acei dintre noi (parinti si profesori) care ne plangem ca nu ne asculta
tinerii, trebuie sa ne autoanalizam si sa ne facem autocritica daca in urma analizei
constatam ca nici noi nu-I ascultam, cel putin nu indeajuns si nu eficient (prin
ascultarea activa).
Ascultarea activa are ca si rezultat o legatura mai apropiata, mai importanta , bazata pe
incredere si respect intre tineri/clienti si noi. Acei tineri care au fost ascultati eficient
(prin ascultare activa), fara nici o exceptie au o stima de sine mai buna, se simt
valorosi si importanti. Starea de multumire impreuna cu cresterea stimei de sine
genercaza trairi placute in tineri/ciienti fata de persoana care le-a ascultat. Noi la
randul nostru simtim caldura, empatie, grija si intelegere pentru acesti tineri, iar ei se
vor simti iubiti.
Modul
II
Tehnici de consiliere psiho-sociaii gi profesionaid
CHESTIONAR
Alegeli rdspunsurile pe care le folosili cel mai adesea atunci cAnd invdfali qi incercuiti varianta
care
vi
1.
se potriveqte cel
mai bine.
CAnd citeqti...
a.: i1i faci
b.
c.
o imagine
in minte
Citegti cuvintele cu voce tare in mintea ta
'fe vezi pe tine facAnd lucrurile descrise in carte
CAnd faci o expunere
a. i1i creezi o imagine in minte 9i cauli cuvinte pentru a o descrie?

b. Compui propozi{ii in minte 9i le scrii aga cum le-ai spune?
c. Te plimbi prin camerS, agteptAnd inspiralia sau te imaginezi pe tine facAnd
lucrurile descrise in compunerea ta?
3.
CAnd face cineva o prezentarea
a.
Vorbitorul care
iti
ili
place mai mult...
aratd ce sd
faci sau foloseqte o serie de ajutoare vizuale
(ex.
imagini, tabele etc.)

b.
Vorbitorul care explicd foarte atent fiecare lucru

Sesiunea ?n care dupd un scurt rezumat este ?ncurajat
si inve,ti noi abilitdli prin
exersarea lor.
CAnd incerci s6 memorezi informa{ii noi.....
a.
b.
c.
5.
Faci schife, notezi cuvinte cheie gi incerci si !i le aminte$ti ca pe nigte imagini?

Repeli lucrurile in mintea ta, le spui cu voce tare sau le inregistrezi pe o casetd.
Te plimbi prin cameri qi incerci sd pui in practicd ceea ce tocmai inveli
CAnd incerci
a.
b.
c.
si te concentrezi eqti distrat de ....
Imaginile dintr-o carte, un tablou sau dezordinea din jurul tdu

Zgomote,muzicd
Miqcarea din jurul tdu
Modul
II
Tehnici de consiliere psiho-sociald qi profesionald
Total:
6".
"E b.
Sc.
Stilul:
-,
Nlodul
J 'u,1
l'C:
j'*
II
Teirnici de consiiiere psiho-sociai6 9i profesionai6
Fiqi de lucru
alerg in sus 9i in jos, gterg
,,Mi simt ca naiba. $tii, lucrez intr-un bar, tot timpul
albastri 9i larg6' Halatul
rnesele, toate astea lmbrlcatd in ceva unifonn4 dezgustdtoare,
md tot plimb printre
acesta de prost gust il port tot timpul, am in mdnd am o laveti 9i
clienlii tocmai nu se uiti la

mese, le gterg, dar sunt foarte stdnjeniti, chiar 9i atunci cdnd
mine. Dar eu simt cd se uit6 9i mE unnEresc'
astfel de lucruri'
Deci sunt nervoasd gi urdsc...mi-e lehamite..-, nu-mi place sd fac
am un post foarte
Ca qi pozigie sunt inferioar'i chiar gi personalului care serveqte..- $ii,
rie seniei. Iar eir ma simt stanjenita qi ineureaia din cauza
infbrior...ea ;i o femeie
situatiei in care md aflu-"
,Aspecte (emogii, comqorlamente' con{inul)
Propozilia
(Verbalizarea):
(emo1ii, comportamente, conlin ut) de
secundard
puncre
Modul II
Teirnici
cie
consiiiere psiho-sociaii 9i profesionaii
SCALA DE VALORI (Truax-Tauch)
fi evaluati fiecare interven{ie a consilierului.

gi 12 puncte pentru verbalizarile (intervenlie,
Cu ajutorul acestei scale poate
Se pot oferi intre 2
reflectare+p anfrazare) consilierului. Astfel 2 puncte inseamnd valoarea cea mai mic5" iar
l2 puncte este punctajul maxim.
Cdte puncte primegte verbalizarea depinde de cdt reflect5, cit oglindeqte din starea
clientului qi ceea ce este reflectat este de importan(a primard sau secundard.
2 puncte: DacI judec5, criticS. di sugestii gi sfaturi, sau pune o intrebare care nu are
leg[turd cu cele avzite inainte.
Sunt punctate negativ intervenliile care aratd cd, consilierul urmdreqte strict
frrd sd-l
niqte intrebiri stabilite dinainte, are un scenariu format pe care il aplicd
udupt"r" situaliei clientului gi la cele relatate de client. Asffel nu reflectd spusele
clientului.
puncte:
Dacd intervenlia reflectd doar aspecte exterioare sau conlinut secundar ca

4
gi importan{6.
puncte:
Dacd reflectd gi conlinut primar, dar totugi
in primul
rAnd scoate in
evidenlE aspecte secundare-
8 puncte:
Dacd reflectd doar un singur aspect din conlinutul primar'
10 puncte:
Dacd consilierul reac{ioneazd la majoritatea aspectelor importante.
12
puncte: Daci consilierul
primar[ gi reflectd clientului.
reac{ioneazl
la absolut toate aspectele de importan-t5
\k'JLri IIi
Tehnici cle consiliere psiho-sociald 9i profesionald
ixTnEBAREA MINUNE
Doresc sd vd plrn o intrebare neobi;nuita. Imaginali-va cd in timp ce dormili

minune. Minunea
noaptea. aceasta gi toatd casa e cutr-rnclati in linigte, se intAmpld o
.unita in faptul ta problema care r,-a adus aici s-a rezolvat. In orice caz nll $tili ca
cd
minunea s-a prodr-rs, pentru cd ati dormit. Deci. cdnd vd trezrtt dimineala, ce credeti
s-a rezolvat'J
ar fi altf'el. ce v-ar spune cd s-a proclus o ninune gi cd problema dvs.
Intrebari dupa intrebarea minune:

Ce o sd observati mai
intii?
Cine o sd mai observe? ce o s6 spun6 atunci ellea altfel?

Ce o sa
fle dupa aceea altfel pentru drrs.?
anume este o Parte a rninunii
in ce mdsurd v-ar putea ajllta aceastal

Exista perioade care sd semene cLl acest tablou din minune? Cu ce contribuiti
la inilierea acestei situalii'/
INTRtrBARI DE SCALARE
Realizabilitate
CAt de posibil considerati cd acest tablou ar putea sa devind

realitate?
Ce fapt v-ar determina sd vi gdnditi la aga ceva?
Motivatia/ increderea
CAt de increzdtor sunteti cd veti atinge acest scop muncind
-9reu
din
Punctul de plecare
Daca privili ima-9inea minune unde consideratt cd, va aflati aclrm

De o scala de la 0 la 10?
Orientarea pe solufii
Ce ar trebui s[ ajlrnge sd se intdmpie ca sd ajungeli la treapta...?

Ce err trebui s5. schimbati?
Ce ar trebui sd faceti pentru aceasta'J
Pasul
urmltor
Unde vd situati astizi in dorinta dvs. de a vd atinge scopul?

De ce? Ce s-a imbundtil\it?
Ce ati fdcut altfel?
Exceptia
Daca ati compara aceastd exceplie de la problemd cu imagina

doritd de dvs.. unde ali incadra-o pe o scald de la 0 1a 10?
ta
-=
=
113=i
I't't-,Y
zi-,=.4
-.i,:=
,'
aa
4,iEatV
?=t
-2E7;
7a;,='- \
F 2i==
T.
taJ
'--)
j.
3.i.r
_T)
t'*
?.
Fal==-.
C-
=J
a
i.. -
:- a. a.
3E
3--:=
ii\
,t
>a)
\=
tt
^/ i-
=
Zcs
ai-
J'zv
a ')
T-r
-i.
atJa'
zn
4=
:.:<-
.Ja-
--,
< =-'E
-r\
-) ^ 9
z7
i:,i <-
-e-.
zE=
<<F
-
;:
t^
'a .=
-e
rlVF
t- t=
<J
\-
,t
t
\.I_
t
a
lltl^|
tt
,l
tl
,l
{'
t
,t t
,l
t
,-t
,I\
,\j
iri
(
.i)
.:l
Il=
,t.
tl-
:G
rr=
rl.I
tr
J
tr-=
z'? :::'-,,^ L
i-
4a
-c
F.3
t?
4
'iU
I
uv
b
'7
,
-t
=
aa
NloclLrl
Rezolv:rre de probleme
III
Tehnici de consiliere psiho-sociala 9i profesionala
CARACTE,RISTICILE
ACK-ULU E,FICIENT
FE,ED_B
'aI
,/.:.i
l. Descriptiv nll evalllativ
t^:
/r,
3. Direct, clar
./''i t"'1:7'"''i '' t''
;i specific
'l
/-"'i
tl t."*'.l/"a :n ''i
lt,
{|t,r}
i
/t
_a,
l./
7'
t'.'
''/'
\fv ,7{,!
-).---
,4"i
4.
Furnizat la momentul potrivit

.:-.: 1l f.-
,,.,r,''.',,..i,0'
'
.r) 'r,/ l,-rj.
i.-...
'
,l .' ,s,/ t{a{ ':'' -r 4tt,)

I
.. ;"
;d"- 6'a, ) p'- ,:l( ,'./.)/.. {. I
/i
'111/''"'t '
./ /1 i '
"\-i'"1
<
t-'
.-
a.
l,' t,, ,i',

,,/ ")
..?,
Sa fie soiicitat szlll cel plltin dorit

/.'"{7
.,
6
7.
sa
:1:.
SA
Ju;-:
j-r,,.,-l
tr\
,,\.
t'.}
.t
<
,:o:rry:t
. ? ,rr t' 'n-a'r' ,,

,
't"J " " ':/'
-1 :o (--''"'"
t ^t,"rp:eni
' ,: ..' .. t| t.r/
I.t*
"z
$"
''-.--*-)"''
,*,r,
?iti&".",!ru ,?ev?it:.1:t'-t:j"tl1,
,t/?.'
..d.. j- ':n'.(r,..)-.^' v-"
fie utilizabil
.:'
.:.1
./.
/'{
,,4t{t.}
|.
..
i::t
,,.:l-.-..
,.,1 ,/.7, ,t.. j. ,:* t"'=
8. Sa fie proprietatea celui care oferd feed-back

..i.
't
:-a] ,;1(
-,
.--1,.
re,,l;v
,rt 1<;-:- J tl {- i
A'i'{
"';
t'..1r't.:.'
- 1r
'/
''{a
' ..t',;,/- ,( n L
','-,'
(,
n<
;. (z
:t
.--
' fr.fi L.'i

t, t'i:tt-
t,
/
'-
,'..."
L'v
- ': ..
tt
{"
"-f
r''"'l
lvloclLLI
III
Tehnici
cie
consi[ere psiho-sociald gi prof'esionald
Teme de casi posibile
o Incercali
sd obserl'ati care sunt lucrurile din viata dvs. care va sugereazd
faptr-rl cd problema dvs. poate
ti rezolvatd
o Client pldngaref -pAna data viitoare incercati si observali care sunt acele
lucruri (in familia, viata. cdsnicizr dvs.) care v-ar face pldcere sA existe qi in
continuare
Sitr-ratia de excepfie
se produce
- sd iclentiflcati cind apare o situalie de exceplie gi cum
e Cind clientul percepe schimbdri minore in rezolvarea problemei - pdnd la

sedinta urmdtoare desfdsurati cdt mai cles acele activitdti in care aveti sllcces
;i observali
ce se intAmpld
Cdnd totr-rl pare imposibil - data viitoare cind mai apare problema
comportativa aitf'el. reactionati altf'el. chiar dacd altora li se va pdrea ridicol
Cdnd situalia e dillcila complerd - alegeli o zi din sdptdmdna viitoare in care

sd va comportiltr ca si cind minnnea s-ar U intdmplat gi vedef ce schimbdri
apar, anahzali comportamentr,rl clr,'s. ;i reacfia celorlalf
Modul III
'ehni
MODURI DE EXPRIT/L{RE ALE
ci de c ons'i ere o, *"ll
liillf,i
S:,t::,?f
il;
MOTTIL OR/SE r{TTMEI\T ELO R
1. DIRECT
Prtn denumirea concreti a emofiei/sentimentului. Ex."sunt furios".
,,sunt tris1,,. ..sunt confi:z',
Z. NIETAFORE/EXPRESII
Pnn gasirea unei asemdndri, analogii cu un obiect- fenomen, aclrune. etc.
Ex. .,sunt stors". .,imi l.ine sf,-mi iau lumea in cap", .,am ajuns la culmea r6bdrrii',,
.jm_r sar
capacele", -,parcd mr s-au inecat cor5biile,,. etc.
3.
COMPORTAMENTE
Prin folosirea unor cuvinte care exprimd componamente.

Er- .,imi vine sd fug de acasi", -,atdta am pl6ns cd mi-au secat lacrimile,,- etc.
4. TRiIRI
Prin reaclie subiectivi (trdire) vis-a-vis de o situatie existentd.
Ex. ,,simt ca nimeni nu md inlelege"

,-Sunt trist".ar fi emofia exprimatd direct, dar aici clientul nu exprimd emofia direct ci trdirea lui
personali vis-a-vis de situagie. adicd .,simt cd nimeni nu md infelege". dar de fapt vrea si ne spund
ci este trist.
Ex. ,,cred c5 este o situatie lErf, iegire"
-,Sunt dezndd[jduit"ar fi emolra erprimatf, direct. dar clientul exprimd emolia prin trdirea lui
subiectivd vis-a-vis de situalia in care se afl6 ..cred cd este o siluafie fErd iegire". ldsand emotia
..intre r5nduri".
Ex. ,.sunt ?ntr-o situalie periculoasd"

,.Sunt anxios. mi-e teamd"'ar fi emogia exprimatd direct, dar clientul nu o denumegte ci vorbeqte
despre cum percepe el (deci reacfia lui subiectiv5^ trdirea lui) situagia in care se afli.
Consilierul trebuie si reflecte aceste emofii pentru a-;i ajuta clientul in procesul de auto-inlelegere.
5.
NON\,'ERBAL
Prm mimici (z6mbet. incruntare, etc.). gestic[ (batai din degete sau picior exprim[ neribdare, furie.
plictiseali- etc.). posturi (modul cum sta pe scaun). tonul vocii. privire. etc.
Deoarece emofiile nu se exprimd intotdeauna verbal prin cuvinte, dar se exprim[ intotdeauna pe
ca.le non-verbali daci obsen dm atent manifestdrile non-verbale ale clientului, vom avea indicii mai
bune despre starea lui emofionald- Acest lucru ne {utd sa ne intelegem clientul mai bine ;i pnn
reflectarea sentimentelor il ajutim gi pe el sd se auto-inleleagd.
Modul
lll
rerrnici de consiliere
o,*"Xllijifi: ff"H:,:ffr;
TIPURI DE EMOTII/SENTIMEI{TE
Emo{ii: aparin situatiile cotidiene- sunt de scurtdduratdintensive. legate de situafri. directionate
clar spre ceva sau ctneYa. desfEqurare calma sau aEtat;.
E.t.- ferrcire, ,i,p**., ,,-patie. anlipatie,
entuzlasnl mirare. dispref. dezgust. etc.
Sentimente:
trdiri emof,onale intense, d*.*3

J*ga relativ permanente- tipic omeneqtr. Ex.
dragoste- urd- invidie, gerozie. adorare. indoiardiecunoqtinti- etc.
Sentimentele se nasc din emotii- dar nu pot fi reduse
doar la ele. sentimentele au nevoie de timp
pentru a se forma- a se perrnanentizain itrtuarni.
a rdmdne vii in timp gi a se ofurr" factorilor
perturbatori.
in cadrul Sedinfelor de consiliere

,.materia pnmd" cu care lucram sunt emotiile/sentimentele
clientului' Din acest motiv trebuie sd le recuroa;tem gi
sd le reflectrm c6t mai corect. cum le
recunoa4tem?
l. EMOTTT DE BAZA
fericit: bucuros, vesel. entuziasmat. etc.
nervos: lurios. enenat. urd- m6nios. etc.
spenat: hmrd, ingrijorat- frici_ intimidat. etc.
suparat. tnst. nenorocit. necajit- indurerat- r,rnovat,
etc.
alte: u$urat- epuizat. incurcat- necorespunzdtor- indiferentcurajos, infafuat, sensibil. etc.
2.
SENTIMENTE MIXTE
Acestea sunt combinafri din emolii de bazd. Sunt

exprimate de un cuvant care expnmd doar la
suprafafa acest sentiment compler. De exemplu:
invdmS;it.
etc.
.onrrr- nesigur, ambivalent- fulburat.
Cdnd auziti astfel de sentimente mrxte. nu treceti pe langd

ele. ci reflectafi sentimentul qi pe
continuali sd aflati din ce emofii de bazi este compus. ce se
afl6la baza acestui sentiment.
sfagiat.
urmi si
Exemplu: clientul vd.relateazd.cd este tulburat de o relafe

dificila.
consilier: "Spui cd eqti tulburat (reflectarea se,timentt.tlui mixt).

Mi-ai putea descrie mai bine acest sentiment?" (incercarea cle a afla
ce emoyii cle bazd
compun sentimennll mixt)| sau..Ce inseamnd pentru fine
acest sentiment?,'sau .-Ce
simti cAnd eqti tulburat?,,
Ascult6nd rdspunsurile clienfului qi ajut6ndu-l in continuare

cu reflectdri de sentimente, r,eti vedea
mixt de tulburare de fapt se afli in aceeagi timp mai
multe emofli: durere, furie. rejeclie- dragoste qi chiar grijd.
qi in{elege amdndoi, c6,labazasentimentului
ModulJ[
Tehnici de consiliere psiho-social5
Ei
profesional[
Yerbalizarea (tema de casd)

Aspectele (emo!ii, comportamente, con{inut) de
importanli primari sunt:
lehamite, inferioar4
emo{ii: se simte ca naiba, stanjenitd, nepldcut, furioas-d, lervoasa, ur5qte,
incurcati,umilitd,frustratd'nemullumit5,nevalorizatS.
comqortament'.
ocuPd un Post
inferior
prost gust"
indeplineqie sarcini inferioare, poartd uniformi,,dezgustltoare"' ,,de
conlinut:
suferf, imaginea ei de sine qi stima ei de sine

ei, este nemulfumitd de
Din cauza uniformei ietestate qi a sarcinilor indeplinite nu se simte ?n largul
de impactul pe care
preocupati
este
aspectul ei, este pusd in lumini nefavorabila in fafa clienlilor 9i
sI accepte 9i o
nepldcut
il are asupra clienfilor (,,Dar eu simt ci se uiti 9i md urmiresc")- ii este
confine calit5lile ei reale'
infurie c6 imagine4 ,,pdrerea" formata va fi una dezavantajoasd qi nu va
de diferite statuturi
(De obicei avem presupuneri mai mult sau mai pulin corecte despre oamenii
in vorbi, intrl in
intrat
am
nu
care
cu
Ex. V6z6nd o femeie de servici cu un haLt albastru,
sociale.
caracteristici de personalitatefuncfiune teoriile noastre naive de personalitate -ingiruire de trdsituri,
neimportanti, frrd valoare,
qi o vom putea caracteriza cu ugurintd. Astfel o femeie de servici este:
mentale-sc[zute, pregdtire
neinteresantd" neatra;;toare, qtearsd, nefeminind, inferioar[, cu capacitili
aspirafii sau dorinp de
frri
lipsa
dinli
profesionald nuta, s;aii pri*u.", neingrrjrta sdrac5"
uuunru." in viati" fbrd interese, blegu(5' de la tari' etc' )
conflict de rol
pentru propna
Din cauza postului inferior exista un conflict intre ceea ce consideri ea valabilS
(valoarea 9i capacitatile) pe care ii
persoana (rol in viald, valoare 9i capacitili proprii) 1! intre rolul
r. "ottriderr mai valoroasS" mai competenta qi mai
cere/oferd postul. pentm c[ in sinea
"i
de rol intre persoana real6 Ei
superioar5, decdt ii oferd postul, ea este frustratd 9i apare conflictul
o umilire' DacI pdrerea 9i
persoana care trebuie s[ fie la servici. Rol pe "ut" o trdieqte ca 9i
pe care ofer6 postul' n-ar exista
imaginea despre propria persoanl ar fi in concordanli cu cea
indeplindnd obligaliile fbr6 sd se

ffustrare, prin urmare nicf mdnie qi s-ar adapta perfect postului,
simte stdnjenit{ incurcatE.
- n-are control asupra situaliei
la lucru 9i se afld in
Cu toate cd suferl p" u""ti post inferior, induri tacit, merge in continuare
tlsupra situaliei
control
are
nu
dar
ce,
continuare in,.situa1ie", unde -nu reiese din acest fragment de
qi ea suferi'
gi a schimb6rii ei. Deci deocamdatd doar i-se intdmpl6, se repetd
verbalizarea confine reflectarea emoliilor importante (nu

confinutului primar identificat din text'
la locul
,,in1eleg c6 te simli foarte nepldcut (emolie)
tiu
de
a tuturor), a
comportamentului qi
munci' Din cate imi spui ocupi un post
inferior(co^po,,o*@(comportament;emo|ie)detine,pentrucdtefacsi
lumina nefavorabill (conlinut-
te simfi inferioard (e motie; conlinut-conflxt de rol) gite pun intr-o

imaginea de sine).
qi.sd accepfi ca ei sd te iudece (con{inutCel mai stanjenitor (emolie)estesd apari in fala clienlilor
de sine)
u-ed, formidu-qi o imagine eronatd (conlinut-imaginea
stima de sine) infuncfie d" c""a
""
despre tine, pe care tu trebuie sd induri (lpsd controQ tacit"'.
(emo|ii)
fr.rst au si furioasa' @motii), ajungdnd sa-ti fie lehamite si si uristi
fn ,in"u ia Oe fapt
ceea ce faci-
"qti
Modul trl
Rezoh,are de probleme
Tehnici de consiliere psiho-sociald gi prof'esionala
Exercitii de parafrazarc
l.
$l refl ectarea sentimentelor
,,Md simt pierdutS. Am 17 ani qi sunt inslrcinati. Prietenul meu m-a pdrflsit, iar
mama nu mI mai pdmeqte in casd de c6nd a aflat.r'
Parafrazare.
-.Mi-al spus cd ai 17 ani. egti insdrcinatd gi te-au pdrdsit (abandonat) in aceastd stare at6t prietenul
c0t qi mama".
-..Dacd inteleg bine eqti intr-un impas: egti insdrcinatd, nu te sprijind nici mama nici pnetenul tiu.
fapt care te-a descurajat gi te srmfi pierdutd. "
.,Inteleg ca eqti inslrcinatd. prietenul qi mama ta te-au lasat singurd qi tu nu gtii ce se va int6mpla
incofro s-o iei".
Refl ectarea s entimentului
,,Te
,.Te
..Te
.,Te
simti singur[ gi fbrd sprijin."

simti pierduta qi dezorientati_
"
simli plrasita- abandonatd in aceastf, situatie delicatd."

simti demdddjduita. "
Z. o,Imi vine si urlu cind mi
g6ndesc cd am fost din nou respinsi

angajare. Este deja al patrulea la care am participat Ce sd mi fac?',
la interviul
de
Parafiazare.
,.Ai fost respinsd din nou la un interviu de angajare. fapt care te-a infuriat qi te intrebi ce ai putea sa
faci in aceasti situagie."
?
,,Irru spul cd a fbst fbarte revoltdtor penru tine si

ai dori sd faci ceva pentru a schimba sifuatia-"
fii
drn nou respinsd la un interviu de angajare qi
-,in1eleg cd doreqti mult sd te angajezi- dar s-a repetat incd o datd sd nu fii aleasd in urma unui
sd ieqi din aceastd situagie."
inteniu. Eqti frustratd qi doreqti si gtii cum
c[
Refl ectarea sentimentelor:
,.in1eleg ci eqti furioasd qi frustratd. "

,-Te simfi disperatd- iar gdndul ra experienla trdita te infurie qi acuma.,.
.-Eqti furioasa qi demadajduitd pentru cd doresti sd fie a-ltfel.
dar incd nu $tu ce ar trebui sd faci."
3'
,oAm rezultate slabe la qcoali in aceastd
pirintii
mei vorbesc despre divor!.'o
luni. Sunt suplrat. Lucrurile merg riu acasi,
Parafrazare:
',Esti afectat de atmosf'era de acasd gi nu ar starea necesara sa inve{i. ceea ce se vede qr in notele tale
de la qcoald".
"E;ti ingrijorat din cauzacd lucrurile merg rdu intre pdrinfii

rezultatele tale qcolare mai slabe in luna aceasta. "
tii.
Acest lucru se poate obsena qi in
"Eqti supirat din cauza ca pannlii tdi nu se mai ?nfeleg.,'

"Eqti ingrijorat gi necdjit pentru situatia de acasl_ "
4'
.,Deci mi intreb daci mi poti ajuta

glsi una ag gregi din nou."
si glsesc o noui prieteni- presupun ci daci aq
Puafrazare.
"Ai dgri sdte ajut sa-fi gaseqti o noudprietend. dar te g6ndegti cd dacd ai avea-o. ai greqr din nou qi
nu ar fi nimic altfel decAt pdna acuma."
"inleleg ca Ji-ai dori o noud prieteni, dar nu egti sigur ca o sa mearga, pentru c[
!i-e teamd cd ar
si in aceastd relatie."
greqi
"Vrei intr-adevir s6-ti gdseqti o noud prieteni, insd nu eqti sigur

le faci in relatii gi ai greqi din nou."
ci
vei putea depd6i gregelile pe care
"Egti nesigur pe tine. "

"Ti-e teamd ci ai putea sf, repeti sd grqeqti."
"Te simti deschis sd ai o noud prietenS- dar te descurajeaza gdndul ca ai putea greqi
din nou."
Modul V
DIFERENTE IXTNT CONSILIEREA EDUCATIONALA $I CONSILIEREA
PSIHOLOGICA iN gCOerA
Consiliere psihologici in
Consiliere educationali
scoali
Consilierul gcolar
Consilierul qcolar
CINE
Profesorul abilitat pentru activitdli
de
consiliere educalionald
in cadrul orelor de consiliere qi orientare In cabinetul

UNDE
de consiliere
qi dirigenlie
Persoana (elev, pdrinte, Profesor)
GRUP TINTA
Clasa de elevi, pdrinli
ORIECTIVE
Dezvoltare personald
Promovarea sdndtdlii gi stdrii de bine
Preven!ie
TEMATICA
Cunoaqtere gi imagine de sine
Evaluare psihologicd
Dezvoltarea
probleme:
emofionale, comportamentale, de
invd{are
Consiliere vocalional6
Dezv oltd proiecte de prevenlie
Reahzeazd cursuri de informare
sau grup
unor abilit6! de
comunicare $i management al
conflictelor
Dezvoltarea'
abilititilor sociale
asertivitate
Dezvoltarea abilitatilor de prevenire a
consumului de alcool, tutun, droguri
Dezvoltarea unei psihosexualitdli
Dezvoltare personald
Promovarea sdndtdlii gi stdrii de bine
Preven!ie
Remediere
Consilierea in
gi
formare pentru profesori gi

pdrinli pe teme de psihologie
qi
sdndtoase
educalionald
Prevenire Hry/SIDA; sarcini nedorite

Consiliere vocalionald
Tehnici de invSlare eficientd
Managementul timpului
Dezvoltarea creativitalii
Informarea privind resursele de
consiliere-cabinete gcolare, cabinete
de consiliere privind cariera,
organizajii non- guvernamentale
sanatalii
Reahzeazd materiale informative
pentru elevi, pdrinli gi profesori
Intervenlie in situalii de crrzd'
Materiale informative pentru
mass-media
Elaboreazd, metode de evaluare
valide, standardizate gi etalonate.
promovarea
Modul V
Tehnici de consil iere psiho-sociala
CONTSILIERUL SCOLAR
Definitie
Consilierul scolar este o persoana calificata, atestata profesional, care asista elevi,
pannti si profesori, individual sau in grup, prin coordonarea unor proiecte, consultanta si
consiliere, avand ca scop fundamental dezvoltarea personala, educationala si sociala a
clientului.
Responsabilitatile consilierului scolar
- ca si coordonator al
diferitelor programe educationale,
el
trebuie
sa
organizeze intalniri, grupuri de suport pentru elevi, parinti, profesori, pentru a
le putea oferi informatii despre
dezvoltarea
si evolutia copiilor,
despre
comportiamente problematice, despre nevoi, stiluri parentale, consecinte, etc.

colnborator: colaboreaza cu alte institutii (ONG-uri, etc.) si alti specialisti atat
din scoala cat si din afara scolii
este si profesor: preda psihologie, e consultantul parintilor si profesorilor in
probeleme educationale
mediutor'. mediazaco.rflict" intre elevi, parinti, profesori

consilier'.
- ofera consiliere individuala si de grup in vederea dezvoltarii personale
ale elevilor (autocunoastere, rezolvare de probleme, formarea
mecanismelor coprrg adecvate, rezolvarea conflictelor, cresterea
stimei de sine, abilitati de comunicare, asertivitate, luare de decizii,
etc.)
- face testari individuale si de grup in diferite scopuri (orientare scolara,
profesionala, etc.)
- formuleaza sugestii pentru imbunatatirea activitatilor scolare
ofera terapie copiilor sau trimite la alti specialisti
Modul V
Tehnici de consiliere psiho-sociala
Consilierul scolar activeazain 4 domenii de baza:
1.
Dezvoltare:
este domeniul in care este cel mai activ
inseamna ca intervine in dezvoltarea personala a elevilor. prima
data identifica care
sunt acele domenii in care elewl are nereusite, unde nu poseda
indemanarile
(priceperile, experienta) necesare de a face fata cu succes
cerintelor. Ex. stima de sine
scazuta, motivatie scazuta, capacitatea de a lua decizii deficitara,
lipsa abilitatii de a
rezoLva probleme si de a comunica eficient, lipsa comportamentului
responsabil.
Elaboreaza o directie de interventie, un plan de dezvoltare personala,
in care sunt
cupnnse activitati corespunzatoare, pnn care elevul va avea
contact cu informatii,
situatii in care practic va invata indemanarile necesare de care are nevoie
sa se
descurce cu succes atat in scoala cat si in viata. Astfel elevii
au posibilitatea de a
invata toate indemanarile prevazute pentru ei.
un astfel de plan bine pus la punct va ingloba si celelalte trei domenii, pentru
ca va
trebui sa previna apantia unor comportamente nedorite, sa formeze
abilitati, priceperi
si sa remedieze cele existente sau lipsa lor si se folseasca elemente din interventla
ln
criza.
2.
Preventie:
consilierul sc incearca sa anticipeze aparitia unor probleme specifice varstei
si
incearca prevenirea aparitiei lor. Ex. abuz de drog, alcool, tutun, tulburari
de
alimentatie, sarcina nedorita, etc.probleme care ar putea afecta multi dintre elevi
ideea de baza in preventie este educarea tinenlor asupra pericolelor, consecintelor
acestor comportamente si invatarea unor metode prin care se pot evita
aceste
comportamente INAINTE sa apara.. Astfel va reusi sa previna ca elevii sa inceapa
si
sa se afunde in aceste comportamente.
3. Remediere:
are loc cand consilierul deja a identificat probleme, slabiciuni, greutati si obstacole
in
comportamentuI elevilor
scopul remedierii este evitarea aparitiei posibilelor crize in viata elevilor
pentru acest lucru este nevoie ca elevii sa-si dezvolte abilitati si indemanari
sociale pe
care inca nu le au: ex. abilitati de invatare, de comunicare eficienta, de negociere,
de
rezolvare de conflicte, etc. si de care au nevoie pentru a putea face fata eficient
problemelor interpersonale din viata lor.
4.
Criza:
interventia in situatiile de
ciza
atat la
nivel individual cat si la nivelul scolii
Modul V
Tehnicic de consiliere psiho-sociala
Comunicarea asertiva
(Limb aj ul resPons abilitatii)
Intr-o situatie conflictuala exista trei optiuni (moduri) de reactionare:

1. Agresiv (ex. daca cineva tipa la tine tipi si tu la el)
2. Pasiv sau abandonand (ex. te inchizi in sine)
3. Asetiv (ex. iti exprimi emotiile fara sa-l afectezi sau sa-l ataci pe celalalt)
fara a afecta si
Asertivitatea este abilitatea de a ne exprima emotiile si convingerile
directa' deschisa' onesta' prin care
ataca drepturile celorlalti. Este un mod de Comunicare
si pe cele ale
ne satisfacem dorintele, nevoile si in acelas timp le respectam ca ne asumam
pentru
interlocutorului nostru. Se numeste limbajul responsabilitatii'
si pentru rezolvarea
cat
noastre
responsabilitatea atat pentru emotiile, senlimentele
problemei.
asertiv' Ii
Afirmatia 6'Eu" este un mod special de a te exprima cand vrei sa raspunzijudeci, sa-l
sa-l acuzi, sa-l
comunici celuilalt cum te simti in legatura .u ."uu, fara
putea sa-ti mentii poz\tta
Vei
invinuiesti sau sa-l blamezi, fara sa-I Jeri sa se schimbe'
fara sa-l tratezi pe celalalt ca pe un adversar'
despre noi, care facem afirmatia' cauza problemei
Pe el il invinuim si credem ca
noastfe (a sentimentelor, einotiilor negative) este celalalt'
lui'
responsabilitatea rezolvarii problemei noastre ii revine
Afirmatiile 6(Tu" nu spun nimic
tg bariere in comunicare contin intr-o maniera mai mult

Daca observam bine,
""t"
din partea noastra, reactia
sau mai putin clara pionu-bte "tu". La o astfel de abordare
in urma caruia nu vom
normala va fi un comportament defensiv, rezistenta, respingete,
si nici nu se va rezolva
reusi sa ne facem intelesi, nu-l vom intelege nici pe celalalt
si nu cu un partener'
situatia conflictuala. Vom avea de a face cu un adversar
sau mascate in formularea
directe
Deci trebuie evitate acuzatiile si reprosurile
pentru modul in care ne
afirmatiei, deoarece in momentul cand il aiuzam pe celalalt
pentru a se autoapara' Asa
simtim, el -de obicei- trece in defensiva, respinge acuzatiile
am reactiona si noi in fata unor acuzatii'
ca pana atunci nu ai ce
Ex. pentru afirmatii "Tu: "Prima data du-te si linisteste-te,
"NU ti-am mai zis de mii de
vorbi cu mine", "Yezi ce irational te compOrti iarasi?",
ori..."
va creste ln
In afara faptului ca situatia conflictuala nu se va rezolva si tensiunea "Tu"
sunt
a folosirii afirmatiilor
defavoarea relatiei, o alta consecinta "mai nevazuta"
si stimei de sine a celuilalt' Va avea
efectele negative pe care ii va avea asupla imaginii
dezvoltarii.personale' in
consecinte negative - mai ales la "opii ti tineri - si.asupra
viitorul relatiei sau dorinta
dezvoltarea increderii in fortele si valoarea proprie, motivatie,
de a mai mentine legatura.
Modul V
Tehnicic de consiliere psiho-sociala
Cum formulam o afirmatie asertiva?

trei elemente:
Pentru un efect cofespunzator, afirmatia "Eu" trebuie sa contina
care caLzeaza problema
nedorit,
Sa exprime acea actiune, atitudine, comportament
noastra (emotiile si sentimentele negative)'
este efectul, consecinta comportamentului nedorit asupra persoanei
Z. Sa arate care
noastre.
3.
Sa contina sentimentuT, emotia.
Ex.
Profesor catre eleva care tot timpul intarzie la ora:

propozitia,
"Cand intri la ora cu intarziere (comportament nedorit), trebuie sa-mi intrerup
in mine
furie
simt
si
atentia imi este distrasa (consecinta conxportamentului nedorit)
(emotia)".
plictisitoare
"Cand cascati in timpul otei (comportament problema)' ma gandesc ca sunt
(consecinta) si ma simt descurajata (emotia)" '
teama (emotia) ca
"Daca usa clasei lasati deschisa in pauz a (comportament nedorit), mi-e
lucrurile ar putea sa-mi dispara de pe masa (consecinta)" '
ales cand esti furios' iritat'
Folosirea afirmatiilor asertive sunt binevenite oricand, dar mai
trist sau frustrat.
Modul V
profesionali
Tehnici de consilierc psiho-socialA 9i
TEH]\ICA VICTORIENICTORIE
Pasul 1. Aflali de ce le trebuie ceea ce cer.
Pasul 2. Depistafi punctele de complementaritate ale diferenfelor.
Pasul 3. Identifica{i ideile de rezolvare.
Pasul 4. Cooperafi.
Modul V
Tehnici de consiliere psiho-sociald gi profesionald
VICTORIENICTORIE
Formulafi nevoile fiecf,ruia.
Incercali s[ iegifi in intdmpinarea nevoilor fiec[ruia.
Spnjinili atat nevoile celorlalfi cdt gi pe cele ale dvs.
Incercali sa fifi'obiectiv qi disociafi problema de persoanf,.
Concentrafi-v[ pe corectitudine, nu pe fo{a.
Fili dur cu problema, dar blAnd cu oamenii.
Modul V
MEDIEREA
Defini{ie: - a media inseamna
intervenii intre parlile ostile qi a le conduce spre rezolvarea
conflictului existent intre ele.
Mediatorul: - incearca
) ' ':
s6 gSseascd un punct. de vedere
obiectiv qi neutru
t t )
-(,
,l,i
'rr;
Cadrul de desfiqurare:
Etapele medierii:
I.
iL
ru.
Inceperea medierii (organizare, principii, reguli)
Derularea medierii (rezumare, orientare, tehnici)

Finalizarea medierii (acorduri, trasiri de sarcini
ETAPELE MEDIERII
I.
htceperea medierii
1. Identifica{i perspectiva
cea mai adecvati:
Z. Asigurafi-vi ci pir{ile participfl in mod egal. Nu conteazd

sunt
Il.
limurifi ci
le va venii rAndul.
Derularea medierii
1.
Creazil
2.
Rezumarea Punctelor cheie
3.
"Harta conflictului" -
Definiti zona comuni
4. Sugera{i o posibild oP{iune

5. Folosifi
6.
Urm[ri{i timpul
"ticerea"
Oferifi pauze
7. Orienta(i discu{iile
8.
citre viitor
Orientarea Pozitivi
9. Orientarea spre ac{iune
pe
flipchart
cine incepe atdta timp c6t ambii
de vorbire al
fieclruia.
Modul V
10. Pune(i
intrebiri
de reorientare
11. Face{i ca experien{ele
si pari normale
12.
Ajuta{i-i si genereze noi perspective pentru a-i acoate din gdndirea rigidi
13.
Clarifica{i gi respectafi diferenfele individuale
14.
Echilibrati insatisfactia
IlL
Finalizarea ntedierii
Modul V
Rezoivare de probleme
CE NU ESTE CONSILIERUL SCOLAR?
Daca dorim ca procesul de consiliere sa se desfasoare in mod profesional,

trebuie sa
avem grija sa nu ni se atribuie functii pe care consilierul scolar
nu le are:
nu este avocaful elevului sau reprezentanful intereselor unui profesor

sau a
sistemului scolar
nu este "pompier sa stinga focul,'
nu este vrajitor sa faca vreo vraja si problema sa se rezolve, sa "vindece',

clientul
nu este sluga sa slujeasca dupa ideile si sugestiile parintilor, profesorilor
nu este parinte/profesor ca sa preia responsabilitatile lor fata de copil. Multi
cred ca ei au adus copilul la consilier, restul nu mai este treaba lor.
nu este postas intre prof-parinte, parinte-copil, prof-copil, ca sa-l faca pe unul

sau pe altul sa fie mai indulgent, mai intelegator cu celalalt
nu este psihiatru, adica cel care eticheteaza problema, pune un diagnostic

pentru a scapa parintii de sentimentele de vinovatie
ta
Tehnici de consiliere
SOLUTIA
PROBLEMA
- negociati pe baza
caracteristicilor Probiemer-
Disputa pentru PozitLi - ce joc veli Schimbali jocul

alese?
PRTNCTPTAL/ASERTIV
Participanlii sunt Participanlii sunt Participanlii sunt capabili sd rezolve
AGRESIV
PASIV
Scopul
este
intelegerea
concesii
proteja
pentru
relatia
Este inglduitor cu
cu
oamenii
problema
Face
problme
este Scopul este o solulie inleleaptd la care
se aiunge in mod eficient SLq4qBq4rconcesii Nu confundi oamenii cu Problema in
adversari
nrieteni
Scopul
victoria
Pretinde
pentru a intreline discufie
relatia
cu
Este
Ptt"
Ameninfd
C"r""t"^tdinteresele
oamenii,
ingdduitor
intransigent
cu problema gi cu intransigent cu Problema.
oamenii
Are incredere in Nu are incredere Ac[ioneazl independent de incredere.
in ceilalti.
ceilalti.
schimbd Este de neclintit Se concentreazd asupra intereselor,
nu asupra pozifiilor.
cu pe pozilia lui
qi
iti
pozilia
rrsrrrintS.
Formuleazd
oferte.
Precizeazd,
sunt
care
limitele
Nu
'\
dezvdluie Evitd sd fixeze o limita
adversarilor
acceptate de el
limitd au fixat
o intelesere
intelegerii
ce
Acceptd pierderi Pretinde c6gtiguri Cauti solu{ii reciproc avantajoase

de o singurd Parte de o singurd parte
pentru a ajunge la ea o condilie a
Cautd
solulie
singura
posibild:
cea pe
celdlalt o
Cautb
solulie
singura Formuleaza multiple variante pentru a

posibilS: avea de unde alege, decide maitdtziu.
cea pe care
va accepti
care
el o
acceota.
In{elegerea il Pozilia lui il Insisti pentru folosirea de criterii
in
in
cea obiective.
mai mare mdsur6.
mai mare misuri
s6 Incearcd sd ajungd la un rezultat pe
incearci sd evite o
luPta baza unor criterii indePendente de
invingd
lupta a voinfelor.
vointa oricdreia dintre P5.4i
vointelor
sunt rattonalt, Qeoeaza
Judecd
Cedeazd presiunii Face presiuni
principiilor, nu
preocupe
cea
preocupe
Incearcd
in
qi
presittii-
Experien{e de invdlare importante in biografia unui adult

Experien{e de invd{are
Ce competenfe pot fi
Ce competenfe rimdn
sau alte experiente
dezvoltate prin aceste
importante de-a lungul
impoftante
experienfe
timpului
Ex: antrenor la un club
Ex: abilitdli organizatorice Asertivitate, abilitdti
sportiv pentru tineri
gi de consolidare a unei
organizationale
echipe
.
t',
rn.
," t (^'
11'
.)_r'r'
. )..i
:,
,^.
1,.
i...'
tt!
.'
1",,.--.u ^ .''_-J
.:4:c-t-*'+--<:'
{-r 3 . )1./1.,.
'''>> " t''
Modul V
CHESTIONAR
Zilnic suntem conftuntali cu situafii care ne solicita sd ludm atitudine.
Tu cum reacfionezi?
in tabelele de mai jos vei gdsicdteva modalitdli de a reacliona. .fe
rog bifeazd de fiecare datd in coloana care
potrivegte
{i-se
Conduita
Rareori
Uneori
Deseori
Persoane mai expuse la o astfel

de reacfie din partea mea
Explodez violent
Strig/ridic tonul
Vorbesc "peste"
cel6lalt
intrerup
lnsist
ci
eu am
dreptate
Aduc dovezi in
favoarea poziliei
mele
Md cionddnesc
Il pun la punct pe
celdlalt
Mi rdzbun
Fac comentarii acide
Insult
Modul
Conduita
Rareori
Uneori
Deseori
Persoane mai expuse

la o astfel de reac{ie
din partea mea
Bruschez pe cineva acasd

cdnd ar fi trebuit sd pun
la punct pe cineva la
serviciu
Stf,rui asupra
incorectitudinii celuilalt
Md lamentez pe ascuns,
dar nu le spun nimic in
fata
Md prdbusesc fizic
Devin tlcut
Fac o stare depresivd
Imi repugnl
Md port hiper-politicos
imi spun cd n-aq proceda

corect daci I-ag reproga
ceva celeilalte persoane
Imi caut alte

preocupiri in speranfa ci
problema va dispdrea
imi spun c[ oricum

problema este minord
'1
O cdldtorie
prin experiengele tale ascunse de invdtare
Intrebdri de reflectie
Copildrie. atunci cdnd erati copiI........
Care erau jocurile preferate?
Care erau acele activitdti care va rupeau de realitate deoarece erati foarte captivat gi
curios in legdturd cu ceea ce ficeati?
'
Care era rolul pe care iljucati intr-un gt,up?

Preferali sd vd jucaii in casd sau
-afara
cu cdilalti copii?
ce a{i invdtat inainte de a merge la gcoald(de la prieteni, fra{i, pdrin{i)?

A(i inva{at sa cantati la un instrument muzical gi ali indrdgit sa c6ntati?
in anii de gcoala
I
I
Ce v-a pldcut cel mai mult in acegti ani?

V-a ficut pldcere sd lucra(i.in grupuri, alituri de colegii de gcoali?
Ce activitdti preferati la gcoald?
A{i fost implicat in activitdti de muncd voluntard?
Care au fost cele mai importante experiente de invdtare in gcoald?

Care au fost persoanele care v-au influen{at in gcoala gi ce a-!i invdtat de la ele?
Anii dupi finalizarea studiilor.......
Care sunt activititile preferate la locul de munci?
Care sunt motivele care v-au influenlat in alegerea locul de muncd?
in ce alte activitdti sunteti implicat in afard de cele de la locul de muncd?
"CTJM TE SIMTI ASTAZT?"

4
\,}F+a
{'?
ss
CONfUZ
-r. --z
"/a\
6
tt.vll
tn\'^
Jkvt
) rl
rj;lll \
o) 4.o',2
nervo
fru strat
e'
la
l\
v(
rY/)
'\
-'/
___.rr/
)n2
\\
l\/v
l"r'u
feicit
lz
.llX__
l,\ /1
\.
tffi)
dezgustat
/1
f\\
-rs )
qt_,-_?
;;-}!
Y '1r' /
ametit
depnniat
/'\r\
\
A , -l r-t* .\
/Itl
h__/'-!-,
tx
A/1
Nlllr h*,
t\ )
'
J r;r"*
\
-tY
\
J
t1,AI
' t-^.
JA)\
V
{
\ .--^,
tr-i
S;*
t
t [,'.\-
q#p
.) t- J\
spenat
tl
.-Jr'r\t',
{}
(zr)
rl
usplcio
.fJ (a-
tp.
dL\
\ rIr //)'\
Nt
n-w-r_
[1
vrltovat
extazJat
/\^ .'(
f
(
\^Y
,1.,
iv \
>\
.)
\--._v
ru$inai
/5
I/-1
precaut
,tA
fr\
Y..\l
tft\l
/V.J\
12?
L#)o
"\:7
vlA'
-//J
\.---l
optlrrust
indr5,gostit
IJo-
x,{
tl'4 .r
c:.\
1---rbf
n/-ti? \
\,PY
)'YI
/ r1
6L)V
\l
t
i^
,'CLIM
qr
n.-1rn
[ 31 ,-\
\Elr-\ /{ rtr-tT
A
A
J- Er JIIY.E. {. r 1_L \-t -t .]
1;)
) .."\
7T2))
EJ J. ,
\z>t+t-'tt
^{).'7'1^--
7
qu(
t-1
\___\__/
4t
tt)r*\
e
+,
rt1
l+;l \
:;,,
Li-J
c'
-J>{}4,
) '
nj 4o'o
t
'\
"-/
uJ-
-\:--/
#T
^./*\)
t -nl \
(@)
411
d\_,-:,
6
la"^-'
/z'rl
-Atr\
k,
{}
/.n v)
+l
)ar) \
t!,\'Y
t
Y\-__
---l
/\r-\
w/
I
J !'VL
t
_r/
to
t
{b\
\^
-fa;r/*a'
''{
tl
(
I\
rJ
\,-_--,--l
4t
,.4n\
\):,_.l \
6'-?\2\
\
!-'
\A
7
(at1
Ji7'r\,
t:)
I
4e
'-\----'-
r/'Wn^*
\.'(
{-)
r'
\r\----"
\ \ v
"trV./
.)
t6
{+
/t
l\
ri?
-/ Cts )^
\__._?
r3
/.
r,/ca\
-,
!I ait
| , .\-
/-!4\*.,
\1"4'^(.7\
'la'rb(I
/-{i.;1. \
)y
r
Modui V
profesionnld
Tehniei de consiliere psiho'sociali 9l
TIPURIDTPROBLE]VIEPEI\TRUCARELISE
ITECON{ANDA ELEVILOR ADRESAREA LA
CONSILIERUL SCOLAR
scolare
colrpetettte scolare de lirnita, esec scolar
si invatatura
dezinteres. lipsa saLl tnotivatie scazuta pentru scoala
nivei intelectual slab
l. Dificultati de adaptare la cerintele
-dificultatideinvatare,lTlemorare,concentrareaatentlel
chiulire, absenteism
abandoll scolar
2. P robleme com llortamentale (co mportamente dezadalltative)
- negativisrrl
- lene
: -
rninciuna(mitornanie)
fur1. inselac iune
coPiat
barfa, blarnarea excesiva a altora
iresponsabilitate
incalcarea constanta a regulilor
violenta verbala
','iolent a fizica
hiperactir,'itate
fobie scolara
agresivitate (brutalitate, colnportament imptrlsiv)
practlcarea rnai ales in grupuri a duritatii, a violentei a terorii
- ragabondaj
ele
practicareajocurilor electronice, jocuri de noroc, dependenta de
- consuln ttttun
- consuln alcool
- constlln droguri
3. Problente emotionale
- anxietate
depresie
stres
suspiciune, lipsa de incredere in ceilalti
Modul V
Tehnici de consiliere psiho.social6 9i profesionald
scaderea perfbrmantelor scolare si cresterea problemelor

fuga de acasa
rnteres preponderent pentru sexualitate
izbucniri bruste de nervozitate, furii necontrolate
cornponamentirnprevizibil
schimbareamotivatiei
pierderea nernoti'v'ata a interesului fata de unele activitati care altadata
erau agreabile
gelozii excesive (fata de grup, familie, prieten)
irnagine de sine nefavorabiia
incredere scazuta rn fortele proprii
conflrcteintrapersonale
4.)l)robleme generate de contextul familial
- copii proveniti drn farnilii cu parinti divortati
- copii proveniti din familii cu parinte alcoolic
- copii proveniti dn farnilii cu parinte vitreg
- copii pror eniti din farnilii rnonoparentale
5. r'robleme de relationare
- alegerea unor prieteni neadecvati
- conflicteinterpersonale
- dificultati de relationare cu parintii, fratii, colegii, profesorii
- problerne de comunicare, rezolvarea conflictelor, de luare de dec jzii.
de asertivitate
6. I'robleme de sanatate
- igiena fizica precara
- rrrodificari
a infatisarii sau a greutatii corporale
'izibile
- tLrlburari de alirnentatie: lipsa poftei de mancare sau cresterea
exagerata (aliorexie, bulimie)
- tulburari ale somnului, cosmaruri
- imbol'a'iri frecvente, dureri frecvente de cap, de stomac
,,_\ - fobii, obsesii
7.1 Orientare scolara si profesionala
Cu toate ca cineva poate sa prezinte unul sau mai rnulte din sirnptomele
pl'ezelltilte ' acesta tttt este iltca urt indiciu sigur al existentei unei problerne
pslllologice profirrtde. Totusi consultarea cu un consilier scolar ptate
sa
corstlture pre',,enirea agravarii simptomelor.
Modul VI
rehnic i
." L1',"il#
ji,f;::.i:n:
ETAPELE COI{SILIERII PROFESIONALE

Etapa de clarificare
I.
Existd deja idei/imagiru concrete (discufie)

Existd deja experienle profesionale (discu{ie)
lnterese profesionale ? (discufie)
Punerea
in aplicare a intereselor (discufie)
Capacitali (disculie, test)
Calitdli personale ca de ex.: competenld sociald etc. (discufie,

chestinar)
inclinalie profesionald (chestionar)
Aptitudini fiztce gi starea

Pro gi contra, rezultaful
TT
il
"
cie sdndtate
(disculie, examen meciical)
final (discufie)
.l
' ' ',
.'
.,
|,/
Etapa de informare
Informatii despre prcfiluri profesionale
(dis cuf
ie, materiale
informative)
Informalii despre pia{a muncii (discufie)

Informafii despre cerinle speciale (discu{ie, materiale)
fiI. Etapa de training

. Studii despre oferte de locuri de muncd (discufie, teme de casd)
. Exersareafazet de contact, de exemplu, contactul telefonic (tra,rning)
. Realizarea actelor / documenta{iei pentru candidare (training)
"
o
Exersarea i"n',erviului pentru candidare (training)
Informalii despre testele angajatorului (discufie, teste)
Telurici de consiliere psiho-sociala
Modul VI
CI'RRICULUM vrrAE (c.v.)
NUME/PRENUME
'/
Date personale:
Adresa completd
Telefonlmobil...........
E-mail:...
Datallocul naqterii:...
Stare civild:.....
Stagiu militar:...
CetSlenie:..................
'/
Experienla profesionald (invers cronoiogic)

- feb. 2000
Nurrrele firmei, localitatea,
- azi
pcstul de muncd, princiPalele

responsabilit6ti.
,/
Studii (invers cronologic)

Nurnele gcoiii, localitatea,
- i990 -1994
absolvire, calificare, note
Abilitali: limbi
strdine, operare PC, permis conducere
Altele: calitSli personale, hobby, referinle (nume, funcfie, firmd,

mobil)
2
Nlodul VI
Iehnici
de consiliere psiho-sociala
INTERViUL
(Primar)
ASPECTE GENERALE URMANTTN

Experien{a/Background-ul profesional
'
'Motivelepirisiriiultimuluilocdemunci(sauschinnbirii
frecvente a locurilor de munci)
.A$teptirilefalidepostuldemuncipentrucarecandideazi
Experien{a 9i comPetenla pe care
'
o vis-f-vis de Postul
pentru care candideazd
Caliti{ile pe care le are candidatul
'
Puncte slabe/defectele pe care le are candidatul
Principiile dupi care igi alege un loc de munc5
"
(prcfesionale
cele mai importante realizSri ale candidatului
gi personale)
qi lung
Proiecte personale pe termen scurt' mediu
N{odul VI
C ONS
TRUIREA CHtrSTIONARULUI
(procedura)
Culegerea de car actenstici / categorii
Construirea
de itemi bruli
pentru
categorii (polarizare
pozitivd gi negativa)
Selectarea itemilor testului
Limitarea la un anuniit numdr pentru fiecare categorie (ex: 4
itemi)
Stabilirea qi definirea scalelor
Stabilirea unei scheme de cotare
Interpretarea
reptezentarea -eraficd (protii)
Amestecarea itemilor
F indicalii
forrna finald a testului
pentru evaluare
Formular pentru Profil
F Indicalii
pentru interPretare
MOoeI EUNOPEAN
DE CURRICULUM VITAE
IHroRunII
PERSONALE
Nume
fNume, Prenume]
Adresa
fNumdr, stradd, cod pogtal, localitate, fard]
Telefon
Fax
E-mail
Na{ionalitate
Data nagterii
[2,lund, an]
Exeenrenln PRoFESIoNALA
[Prezentali in nad separatfienre experienlit
profxionald relevantd, incepdnd cu cea mai
rxentdl
Perioada (de la
- pini
la)
Numele 9i adresa angajatorului

Tipul sau domeniul de activitate
Func{ia sau postul ocuPat
Principalefeactiviti$ 9i responsabiliti{i
Eoucnle
gl FoRMARE
[Prezentali in pale fiecare progmm de

invdldmdrt sat de formare care a fost finalizat,
incepend cu cel mai recentl
Perioada (de la
- pAna la)
Numele 9i tipul institu$ei de invi{imint

Principalele materii/competen{e
profesionale avute in vedere
Titulatura certificatului sau diplomei
eliberate
Nivelul in clasificarea nalionald
(daci este cazul)
Pagl-Curialunvitaeal
[Nume, prenume]
Aptttuotnl
gt coMPETENTE
PERSONALE
Dobdndtte
d*a lungulvi$ii gi caierei dvs., dar
nu vatidate in mod obligatoiu de ceftificate Ei

diolone oficiale.
LIMBA MATERNA
ALTE LIMBI
[SPecificali finbal
cirit
fndiali
nivelul dvs.: excelen!, bun, elementar]
Scris
[ndicafi nivelul dvs.: excelent, bun, elenentar]
ExPrimare
orali
flndicali nivelul dvs.: excelent, bun, elenentarl
$t ooMPETENTE soclALE
cu alte petsoane, in nlcdii
multicufturale. in posturi in care comunicarca
este impotantd gi in situ{ii in are lucrul in
Aprtuott'tt
Dacd
atiffiit gi
lucrat
echipii esfe esenlial (ac{wita{i cufturale 9i

sPortive, de exemPlu)' etc.
[Dacrief areste
competentp gi ardta{ in ce
cr,rnext leati dobdnditl
Aprruolrut $l coMPETENTE
ORGANIZATIONALE
Coordonare gi gestionare de resurse umane,
por'ecfe gi br.gete; la locul de muncd, voluntar
(acttvitdtj cultunle gl sportive, de ex.), gi acasd.
fDescnep'acesfe competenle 9i ardt4i in ce
context I e atj d ob 6n ditl
ApltuotNt
gt coMPETENTE TEHNIcE
Cornpder, tipun specifice de
xhWaney7 qe
ma$rfl, erc.
fDescnefi aceste competentp 9i ardtali in ce
codert l+ati dobdndill
Aprtruott'tt gt coMPETENTE ARTIsTlcE

Muzicit, litenturt, desen, etc.
[Descriefi aceste competen.te 9i
ad@
in ce
context I e ali dob?tn
Alrr
itl
nprtruotNl $l coMPETENTE
Care nu au
fwt nwtlionate antaior'
[Descrief aceste competenle
gi
ardt{i in ce
context le-ali dobdMitl
Penuts
DE coNDUcERE
lHronrualn
SUPLIMENTARE
[tndicfi
aici
oice aft6 infomatje util6' de
exemplu numele persoanelor de cpntad,
referinte, etc.l
AuExe
[Enunenf
anexele atagate, dacd este cazul]

Pag2 -Cuniculumvrtae al
[Nume, Prenune]
Modui VI

v
CAI{DIDAREA SCR.ISA
Scrisoarea de inten{ie
{ C.V. - ul inso{it de fotografie
{ Dtplome de absolvire (copii): $coli profesionale,

bacalaureat, licen!6, etc.
/ AIte acte:
adeverinle.
certific atelatestate, referinle,
FrgA POSTULUT
DESCRIEREA POSTUL UI (Job
I.
Description)
Denumirea Postului:
SEF BIROU ...
Pozigia in COR (Clasificarea Ocupaliilor din Romdnia):""
Obiectivul sPecific al munciil

' Coordonarea activitSlii Biroului "'
II.
Integrarea in structura organizatorici a organizaliei

Pozilia postului in cadrul structurii organizatiei:
A. Postul imediat superior: Director Economic
Postul imediat inferior: Adjunct $ef Birou ""'
B. Subordondri:
Personalul biroului de'...
Are in subordine:
Adjunct $ef Birou ....
Este inlocuit de:
Nu este cazul.
inlocuieSte Pe:
Relatii:
A.
Ierarhice.'
Funcfionale:
B.
C. De
rrr.
IV.
Condifiile materiale ale muncii:

.
.
'
Calculator (PC)
Imprimanti
Telefon 5i fax...
Atribuliile Postului de munce

informatic al firmei
1.
Z.
V.
Concef,erea 9i proiectarea sistemului

. Analiza aplicaliilor deja existente in companie pentru a identifica Puctul de Pornire
necesitSlile unei noi aPlicatii'
pentru a evalua ce
Realizarea de int6lniri 5i disculii cu utilizatorii vechilor aplicatii
5i
Responsabilit;tile postului de munci

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
B.
VI.
reprezentare:
Director Economlc
Contabilitate
pefil (5i personalul atunci cdnd e cazul) birourilor: Financiar,
in relatiile cu Firme de "'
In raPort cu alte Persoane:

. Rezolvarea prompti a reclamaliilor (din partea colegilor din organizalie) datorate "'
in raport cu aparatura pe care o utilizeazb:
. Menlinerea la standardele unei bune funclion6ri a aparaturiidin dotare ....
ln raPort cu Produsele muncii:
Congtiinciozitate vis-a-vis de sarcinile pe care le are de ?ndeplinit ...

in raport cu securitatea/protedia muncii:
' Respectd normele de securitate impuse de organizatie
Financiar-contabile
. Se achiid la timp de toate ressponsabiitSlile cei revin pe linie financiar contabilS
Privind precizia 5i punctualitatea:

. Respectd programul de munc6 conform normelor interne ale organizaliei . '
ln raPort cu metode/Programe:
, ActivitSlile de construire a sistemului informatic presupun o metodologie care "'
Privind relatiile cu allii/comunicarea:
, esil pro*piin rispunsurile pe care trebuie sE le de-a colaboratorilor din afara sau
Condiliile Postului de muncd

1.
2.
""
Programul d-e munca este conform normelor impuse de organizalie

Natura muncii: munca este atat individualS, c6t gi tn grup
, reprezint- _-_:-!existd deplasbri la firmele colaboratoare 5i la expoziliile unde
sPECIFICATIAPosTTJLUI(Jobspecification)
postu'ui de munci
WI" Pregitirea necesari Studii
s"'erioare in informaticl (UBB
De
bazi:
InformaticS; UTCN
Calculatoare)
De sPecialitate:
Cursuri sPeciale:
VIII"Experienla (natura/durata)
n nrrrnaf de o persoz
Postu|de$efBirouProiectareslstemTnformaticpoatefiocupatdeopersoanacu
minimum3aniinproiectareaStrealizareadesistemeinformatice;experientatn
performante superioare'
o experientd de
conducerea unei
poate buce la
echipe Ou rnini*u*"t an
cu cerinlele postului de munca

simirar acomodarea
IX" Acomodarea
unui cotectiv intr-un domeniu
pentru o persoan6 cu experienF in conducerea
se
realizeazd in 3 luni'
i.
ComPetenlele Postului de munci
::'Zt'ffi-'i.: -f- ii:,:*,i: ,n:':,':ff i,i""',,"'.Y,:: f3E J."'::'."$

J;;; i'' iq ir - te h ici' a s o ritm
:lX::ile;et i fr 5 l:Truff#' til"'j
z
n
"
"
(teoria bazeror de date'
educalionale 9i exigenle famlliale:

Calftdli aptitudinale, de personalitate,
1. Calititi fizice: "'
2.
Cerinle educarionale: '"
3.
Aptitudini intelec uale generale
Este
fie de nivel mediu-superior'

er" :i"io""l"oitur"u intelectual generali si
4' opt'ttd'i;il,T!"" exprimare orati (ctari, cursiv5, titerari) gi scrisi (capacitatea de redactare a
5.
rrooartelor)"
Interese: ..
6"
plsRotililunacitatea
obline rezultate ...

de a depune un efort mare pentru a
7. Motivalia: ..'
8. Situalia familial5:
' Mobilitate acceptabilS de acasi li serviciu "'
XI"
Salarizarea
XItr"
,Ppsibil"tSli
Salarizareaesteinconformitatecunorrneleinlernealeor:ganizaliei.
e promovare:
promovarea J-i,. Ou,.u l"lti.u la nivel de top management,
existente'
c'lnform pregeiilrii 5i ctisponi i,idlilor
Modul VI
PRI}ICIPII PENTRU FORMULAREA LINUI ANTINT PROPzuU

(cdnd ciientul preia ini{iativa)
Ce informalii trebuie sd con{ind un anunt?
'
Titlu/SloganiCu',rint-cheie
(de ex. profesie. funcfie, ramuri sau grup-finta)
'
(Eu) sunt
(formiue, profesie, func{ie, pozilie, experien{d profesion ald)
(Eu) ofer
(cunogtinle, deprinderi, aptitudini, experienfd, cuno$tinte speciale, calificdri

suplimentare, motivatie)
'
(Eu) caut
(activit6ti, sarcini, domeniu de responsabilitate, pozilie, posibilit6ii
de
promovare)
'
Rispunsuri citre..
Referitor la anunfuri, in psihologia reclamei existd o formuld de bazd cu ajutomi

cd.reia se poate obtine efectul
,,attention"
dont: A I D A
caprarea atenliei
anunful trebure
si impresioneze prin deschidere,
mdrime gi sd atragd atenlia
trezirea interesulli
- ,,intrest" -
anunfui trebuie sd stArneascd interesul prin titlu 9i
conlinut
,,desire"
stdpinirea curiozitilii"
celui care il citeqte de a afla cine se afla in
spatele lui, prin relevanld 9i conlinut
,,action"
desfigurarea de acfiuni concrete
trebuie sd-l determini pe cititor sd
devind activ gi sd-l invite pe candidat la o disculie de prezenatre
Nlodul
VI
Rezolvare de probieme
GzuLA DE A}IALIZA PENTRU ANLTNT{IRI
l.
Cine este ofertantul locului de muncd? Cum se descrie institutia/firma

respectivA?
.
.
.
.
2-
'
=
'
Localizarea
Denumirea profesiei
Descrierea postului/atribufii
Sarcinile principale detaliate
Gradul de responsabilitate/competenga/independeng
Pregdtirea qcolard qi profesionald
gcoli absolvite (diplome)

Cunoqtinle speciale
Experientaprofesionald
V6rsta
Cuno;tin{e de limbi striine

Nlobilitate/disponibilitatea de acilatorii
Ce oferi angajatorul?
.
.
.
'
.
5.
Programul de produc{ieloferta de servicii
Ce cunoqtinle se aqteaptd din partea candidatului?
'
.
r
o
4.
iVldrimea organizafiei/mdrimea segmentului pielei
Postul pentru care se cautd colaboratori?
.
.
.
.
3.
Domeniul
Eficienla/realizdrile organizafiei
Pozifia de pornire (initiab) 9i posibilitdlile de promovare
Felul, durata perioadei de probd
Retribulie qi alte avantale/pachet salarial
Termenul fixat de incepere a lucrului
Informafii refbritoare la procedura de candidare
'
Conlinuful qi inaintarea acteloriciosaruiui de candidare (formalitatile

de inscriere)
Informa{ii legate de procedura de seleclie (scris, interviu, probd

lucru)
de
Nlt-rdul
VI
CONTACT TELEFONIC
Identificarea persoanei responsabile de selecfia profesionalS
Solicitarea acesieia la telefon
Expunerea clard a numelui
;i a ceea ce se dore$te
Prezentare personald pe scurt (v6rsta, pregdtirea,
activitatea
actuald)
intrebdri legate de iirma
intrebdri legate cie posibilitatea de
a trimite o
sclisoare
de
inten{ielprezentare Personal6
'
Solicitarea de i4formafii despre actele necesare candiddrii
incheierea ciisculiei utiiizdnd forrnule de politele adecvate
Notarea elementelor esentiale,

persoanei cu care s-a vorbit.
in
special numele
qi
func{ie
Modul VI
SCR.ISOAREA DE INTBNTIE
Nume/?renume
Adresa..............
Telefon/Mobil..
E-mail..............
Data..........
Nume institufie.....
Adresa.......
Telefon...-..
E-mail de contact
Web..........
In atenfia d-nei/d-lui..............
Director..
Paragrafi postul pentru care se candideaz[, modul
in care s-a aflat
despre post
Paragraf: pregdtirea de specialitate pentru acel post, experienla'

realizdn profesionale pAnd acum.
Paragraf: calitalile gi motivalia peronald pentru acel post
Paragraf: tncheiere cu refrhe la expectanla unei int6lnki viitoare fatd
in fatd.
Cu sinceritate,
Interes e pentru oamenl,

ob ie cte, pr ezentdt t date
Capacitdli:
gAndire spaliald
stdpAnirea limbajuiui
gAndire matematicd
bogalie de idei
memorie
Calitdti personale:
- prietenos
Trdsitturi corporale si de sdndtate:
greutatea gi mdrimea corPorald
ALTZ
sim{ulechilibrulr"ri
simlul gtistativ
sim{ul olfactiv
simlul tactil
indemdnarea manuald 5i dexteritatea
simlul culoriior
acuitateavrzuald,
rezistenld corPorald
serios
responsabil
deschis
disponibii la disculii
cteristici
personalitate
de
lucid
o b iectiv
constient
Ca ra
ota
rit
temperamental
adaptabil
stapinit
demn cie incredele
deschis
prompt
creativ
ambitios
entuziast
multilateral
orqolios
rezistent
oorntc de afirmare
impulsiv
rietenos
tolerant
sensibil
echilibrat
aia sa faca compromisuri
optimist
cu ra
los
simpatic
n
era bd ato r
dornic de a invata
sa ritor
capabil de a influenta
a
uto rita r
apt pt a lucra in echina

critic
nestqur
ag
resiv
Slab prezentate
Bine reprezentate
TEMA DE CASA
Modulul VII
1. Individual
studierea qi aprofund atea noliunilor abordate in modulul
.
.
VII
filmarea qedinlei de consiliere (indiferent de tipul gedinlei de
consiliere sau de numdrul gedinfei) supusd supervrzdrtr
filmarea feed-back-ului imediat, dat verbal consilierului de cdtte
.
.
.
supervizor (10 min.)

redac tarca de cdtre supervizor a unui feed-back scris
exemplare) asupra gedinlei de consiliere
intocmirea unui raport asupra modulului
urmdtoarele asPecte:
experienla legatd de aPlicarea
in
VII
(in doud
care sd vlzeze
practicd,
cunoqtinlelor
dobAndite
impresii personale legate de curs (traineri, colegi, materiale,

observatii)
2. Colectiv
o
a
stabilirea echipelor pentru supervizare (consilier-supervizor)

anunlarea supervizorilor asupra datei 9i locului de desfdqurare
gedinfelor de consiliere
i1
,i,t, /.t
,(|.
/,
,)',.'',,')
VSVJ A( VNAJ
UNJITU:'LLAS
a
INTNdOSS YAUVJIdRIAA
4
F
INAI ItM^&odI Ia
)<
p
F.
F]
tl
zp
TTI-VJS ':IIIVZIJT{d
VTVOITIAJXA VAIIf, AdSdAd
1fr
2z
(tI
(gwnNv sf,'aJ ac) guvswIHJS

VSVJ AC IAhISI VTTTVJId|dAA
ii
z
a
(-)
=
TIIIIITVS
F]
!=
'-
z7=
raz
l,
sIidftIJSA'dd / YSVJ gC V'^{SJ
.)
Fi
ETTVNOI JN'TOS
gC qTIUY JHAJNI
(.)
rn'Indols VTIIINIIAC
q
z z
r)
Ef,1ITISNOJ AC IIOAIIN
-]
)
t{
r)
z
r)
(fr
-c"
Vfl[VJI{ltIV'l
IftIAITISNO] ATftryhHN
VtrVOruAJXII VAIIf, lIdSUAd
ISINS'ISOdd'NJXSJNOJ
J<
A'dEITiS].iOJ VT IftTVTAdV TNIXAJNOJ
;)j
a
r)
IITIAI.IISNOJ
I
=
.IOJXEINOJ
.]NIOTVS
VUNI]NUIS
viNross
TNOSdSd AC VIJ.JEIAS :OINI
{ --.-.
4lz
-za
In']nIAUIINI
Eea
F
N
<=
t<
D
U
AC IAZVJ YTTTVSXID(A
IISNNhI
1tA
sx
<!
z
D
z
Z
If,VINOf,
ATVIJgdS SJNRISJ :OdN
F
Z
a
tl
IRrYfl ANVJ !IuVS!rJAN ATSTJV
YJNnW AC nriJOT AC AJUESO :nICnJS
2z
'l
VTITVSUID(S
Ef-
caz
:OdNI
ATVNOISzuOUd IdOTIJOUd :OINI
TVNIJ
r.t
YiVId
JVJ'IIIZTd'v'EINO]
ry OUd
yNYS AA YEtrVrS TAJIZIJ gTrNrCnJ.rrdV
VTVNOISA{OUd VIIV\IITJNI
'l
z
r\
J
N
r\
aTfNoISSdOdd E-IIIYIrTV
t!
a)
i,3
<i
-]
a)
-Ar
z
a)
lIgOUd - IIVJIJYdVJ
SITUAJNI AC
-l<
PJ
:T[IN!il,{OC
YTfNOISzuOUd YTNARISdXS
z,
=<
-l
ISIETIJNOJ IEC]
),i'
!.
;
TNJNTVS
F
..<
YUOIJNUJS
elercos-oqrsd aret;tsuoc op rcrur.lol
vj,Nroas
L:
t,
ModulVll
['
PROCESUL
LUAREA IN CONSIDERARE A SISTEMELOR
.Ja
CIRCIJLARITATE
S
TIB
IECTIVITATE. SCHIMBAREA PERSPECTIVEI
CONGRIIENTA
APRECIERE POZITIVA
FEED-BACK POZITIV. EMPOWERMENT
STRUCTURA CLARA
e
o
REZTIMARE
DIRIJARE. MORALZAI{E
DIAGNOSTICARE. INTERPRETARE
".l
{t)
GENERALZARE. BAGATELIZARE
A SE INDENTIFICA, A PROIECTA
iNcngoBnB iN capectrArr rcLnNrl

FEED-BACK ORIENTAT PE RESTIRSE
EXCEPTII
-z
>i*
SOLUTIA IPOTETICA
INTREBAREA MINL]NE
SCALAREA
EXCEPTIA
SOLLI.TIA IPOTETICA
SITUATIAIDEALA
E=2'?
=;E;F
O->\Ef
>. ii .-r C
a
2;:
a>o-l
z
!n
RELEVANTA SCOPI]LUI
-e
SITUATIA IDEALA
.Fl
RELEVANTA SCOPULLN
SARCINA DE A OBSERVA
a
o
E
SARCINA DE A ACTIONA
EXCEPTJA CA SI REGULA
SITUATIA SCHIMBATA
SA SE PROBEA SOLUIIA IPOTETICA
SA SE
PROBEZ CEVA (ORICE)
-rl
a
?
Modul
VII
Formular de protocol: Consiliere sub supraveghere

(Proiectul Leonardo: Formare ca gi consilier psiho-social)
DATA
NUME
.i
r.
rl 'r
,.,
t-
t:. l-.'
1"
DATE DESPRE CLIENT $I CONSILIERE

VArsta
Sex
Motivul apeldrii la consiliere

A cAta qedinld de consiliere
TIPUL DE CONSILIERE
Consiliere psiho-sociald
o Adolescenli
a Adulli tineri
u Pdrinli / Familie
OBSERVATII
Consiliere profesionald
D Consiliere cu ref'erire la inclinafii /
capacitdli
tr Trainingul candiddrii
B Informalii referitoare ia piala
muncii
Modul VII
Tehnici de consiliere nsiho-sociala
Experienti scizutd
Experientl crescuti
Faza
integririi
Directiv
Non
Non- provocator
Provocator
Didactic
Reflexiv
Faza inductiei
Faza conexiunii
Supervizorul este:
I,l ev otle
directiv
supervizatului sunt :
Imediate/de scurtd durati
Pe termen lung
Concrete
Abstracte
Fdri context
Cu context specific
Centrarea este pe:

Conlinut
Informalie qi sfaturi
Auto-direc!ionare
Abilitali
Relatie
Teama de eqec gi anxietatea
creativitatea celui sunervizat
celui supervizat
M odelul D ezvoltcirii
: inductie, conexrune, mteSrare

Consilierul Scolar

Загружено:

Сведения о документе

Оригинальное название

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Consilierul Scolar

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

Modul

triim in aceeasi lume.

PONDEREA TIPURILOR DE COMUNICARE

I\,IB AJUL NON -VERB AL : _ SPRIJ INA, CONTRAZICE,

.I I SE ACORDA ATENTIA CEA MAI NIAREI

CONSTIENTIZAM MESAJLIL PE CARE-L TRANSMITEM

ixttittA (ts-+s cm):

III.ZONA SOCIALA (1.25-3,60 m):

I\'.ZON;\ PUBLICA (>3.6m):

Privirea indreptatd spre o persoand

incercarea de a ascunde ceva

MISCAREA CORPULLTI (GESTICA)

r-ritalt contextuL, corela{ia

i Miinile in poz. de coif

N,Iina sLrport la cap

Plictiseala. oboseald.poziiie comodd

AscLrnde cer a. Iter'r ozitate

Atitudine negativaDefensivit bilrieri cle protectie)

POZI IA (POSTL|RA) CORPULUI

strin gclcr.t nrii

COMUI.IICAREA PRIN LIMBAJUL CULORILOR

Culon pa[de, pale

Variet:rtea excesivi. tonuri stridente

LI\,IB AJIIL TIIviPLiLU I

-A fi punctual sau a rntirzia

Atitudinea tr.rtd de interlocutor, institulie, comunica interesul

sau lipsa acestuia

-\Lr :rctrrdum fimp

lehnici de consiliere osiho-social6

Elementele proeesului de comuniear

un proees prin care un emildtor transmite info*tratii receptor*l*i prin

intermediul unui canal, cu scopul producerii acestuia a anumitor efecte.

r I ^--- ^--. ^, ^ ufttLe:tuLut

cel pu{in doi parteneri (emilitor gi receptor),

cadrui procesutui te comunicare

Se stabileqte o relafie intre oameni. in mediul

in care aceqtia evolueazd

Tehnici de consiliere psiho-sociali

procesul de comunicare trebuie sfudiat de qtiinfele

umane plecAnd de la un model propriu; reprezentanfii ei propun o viziune circularl a

comunic6rii, in care recefiorul e la fel de important ca qi emilEtorul, o reaclie la modelul

Este imposibil sE nu comunici.

Fiecare act de comunicare primeqte in viziunea diferitd a partenerilor o structurare diferitd

Comunicarea este un proees contintiu care R$ poate fi tratat

termeni de cauzS-efect sau

Comunicaiea are fie o fb,rmi digitala fie una analogicd

Comtmiearea presupiiile procese de acomodare gi ajusiare

Tehnici de consiliere psiho-social6

Asumarea propriei responsabilitdfi

ozilra neutrd a consilierului

l.DIRUAREA-reprezintd acordarea de sfaturi, admonestdri sau comenzl prezentarea de

DOGMATIZAREA- reprezinta rdspdndirea de enunluri autoritare din teologie, psihologie,

intotdeauna vine vreme bund").

4. DIAGNOSTICAREA- reprezintd exprimarea rapidd gi definitivd a unui diagnostic la

anumit caracter. Clientul

sd-gi piardd libertatea de a acliona sau chiar sd

INTERPRETAREA- reprezintd formularea de presupuneri din proprie inifiativa,

atunci c6.nd el singur gdseqte acea interpretare.

reprezintd aplicarea unei scheme generale, uniformizarea

7. BAGATELZAREA- reprezinta minimalizuea problemei sau trdirilor clientului. De

g. MORALZAREA-reprezintd enunlarea de judecdli de valoare pozitive sau negative. In

9. MONOLOGAREA-reprezintA geqeala consilierului de a vorbi muit, monoton, de multe

i1. RATIONALIZAREA- este gregeala de a acliona logic, ralional gi de a neglija

un proees prin care un emildtor transmite infotratii receptorl*i prin