Fi de lucru

I. Ce este starea a treia?

Planul acestei lucrri este simplu. Avem trei ntrebri a ne pune:
1. Ce este starea a treia? Totul.
2. Ce a fost ea pn acum n ordinea politic? Nimic.
3. Ce dorete ea? Sa devin ceva.
[...] Ce este starea a treia? Totul, dar un tot neprivilegiat i oprimat. Ce va fi ea fr ordinele privilegiate? Tot, dar un tot
liber i nfloritor! Nimic nu poate s mearg fr ea, dar va merge infinit mai bine fr ceilali (celelalte dou ordine sociale clerul i nobilimea)
[...] Starea a treia cuprinde deci, tot ceea ce aparine Naiunii; i tot ceea ce nu aparine strii a treia nu poate s se considere
ca fiind Naiunea. Ce este starea a treia? Totul [...]
[...] Trebuie neles prin starea a treia, ansamblul cetenilor care aparin unei ordini comune. Tot ceea ce este privilegiat
prin lege, n orice fel ar fi aceasta, iese din Ordinea comuna, face excepie de la legea comun i n consecin, nu aparine
strii a treia. Am spus-o, o lege comun i o reprezentare comun, iat ce face o Naiune [...] (E. Sieyes, Qu'est-ce que le
Tiers-Etat?, 1789).
1 . Cine face parte din starea a treia?
2. De ce credei c doar unii membri ai societii se bucurau de drepturi?
II.
Reprezentantii poporului francez constituiti in Adunarea Nationala, considerand ca ignoranta, uitarea sau
dispretuirea drepturilor omului sunt singurele cauze ale nefericirilor publice si ale coruptiei guvernamintelor, au hotarat sa
expuna intr-o declaratie solemna, drepturile naturale inalienabile si sacre ale omului cu scopul ca aceasta declaratie sa le
prezinte constant intregului corp social pentru a le aminti fara incetare drepturile si obligatiile lor; pentru ca actele Puterii
legislative si cele ale Puterii executive sa poata fi in fiecare moment comparate cu scopul tuturor institutiilor politice,
pentru a fi respectate; cu scopul ca reclamatiile cetatenilor sa fie asezate de acum inainte pe principiile simple si
incontestabile cuprinse pentru totdeauna si mentionate de prevederile unei Constitutii si ale fericirii tuturor.
In consecinta, Adunarea Nationala recunoaste si declara in prezenta si sub auspiciile Fiintei Supreme urmatoarele
drepturi ale omului si cetateanului:
Art. 1. Oamenii se nasc si raman liberi si egali in drepturi. Distinctiile sociale nu pot fi fondate decat pe utilitatea comuna.
Art. 2. Scopul tuturor asociatiilor politice este acela de a pastra drepturile naturale si imprescriptibile ale omului. Aceste
drepturi sunt: libertatea, proprietatea, siguranta si rezistenta la opresiune.
Art. 3. Principiul intregii suveranitati consta esential in natiune. Nici un corp social, nici un individ nu pot exersa autoritati
care nu emana in mod expres de la aceasta.
Art. 4. Libertatea consta in a putea face tot ceea ce nu dauneaza altuia; astfel, exercitarea drepturilor naturale de fiecare
om nu are alte limite decat acelea care asigura celorlalti membri ai societatii exercitarea acelorasi drepturi. Aceste limite
nu pot fi stabilite decat prin lege.
Art. 5. Legea nu are dreptul sa apere decat de actiunile vatamatoare ale societatii. Tot ceea ce nu poate fi aparat prin lege
nu poate fi impiedicat sa se produca si nimeni nu poate fi constrans a face ceea ce legea nu prevede... ( DECLARATIA
DREPTURILOR OMULUI SI CETATEANULUI, 26 august 1789)
3. De ce apar problemele n societate, conform textului?
4. Care sunt drepturile naturale ale omului ? Au fost ele respectate din totdeanua ? De ce ?
III. [...] Toate revolutiile civile si politice au o patrie [...] Revolutia franceza nu a avut un teritoriu propriu cu atat mai
mult cu cat efectul sau a fost intr-un fel acela de a sterge harta tuturor vechilor frontiere.
[...] Mai mult, ea a fost deasupra tuturor nationalitatilor [...] o patrie intelectuala comuna ai carei oameni, de toate
nationalitatile, au putut deveni cetateni.
[...] Revolutia franceza a considerat cetateanul intr-o maniera abstracta, in afara tuturor particularitatilor societatilor
existente [...]. Ea nu a contat numai pe ceea ce era dreptul particular al cetateanului francez ci si pe ceea ce erau obligatii
si drepturi generale in sens politic pentru toti oamenii. (UNIVERSALISMUL SI PROZELITISMUL REVOLUTIEI
FRANCEZE -TOCQUEVILLE (1856)
5. De ce credei c s-au rspndit ideile revoluiei franceze ?
6. Lumea avea s se transforme dup revoluia francez. Ce categorii sociale luptau pentru adoptarea ideilor
revoluionare - libertate, egalitate, fraternitate - i care mpotriva acestor idei ?
IV. Cum putem aciona astzi pentru pstrarea drepturilor i libertilor noastre ?