Gandirea laterala

Gandirea laterala

Gandirea laterala este strans legata de intuitie, creativitate si dispozitie. Toate aceste patru
procese au aceeasi baza. Insa in vreme ce intuitia, creativitatea si dispozitia sunt ale providentei,
gandirea laterala reprezinta un proces deliberat. Este tot un fel de folosire a mintii, ca si gandirea
logica, insa de alt tip.
Cultura se ocupa de regula, cu consacrarea anumitor idei. Educatia se bazeaza pe comunicarea
acestor idei consacrate. Ambele se indeletnicesc cu perfectionarea continua a acestor idei prin
modernizarea lor. Singura metoda de schimbare a ideilor este conflictul, care functioneaza in doua
feluri. Primul vizeaza confruntarea dintre idei opuse. Una dintre cele doua idei va ajunge sa o
domine pe cealalta, care va fi suprimata, dar nu schimbata. Al doilea are in vedere un conflict intre
noile informatii obtinute si vechea idee. Se presupune ca in urma acestui conflict vechea idee se
schimba. Aceasta este calea stiintei, care cauta intotdeauna sa obtina noi informatii pentru a
discredita vechile idei si a da nastere unora noi. E chiar mai mult decat calea stiintei, este calea
cunoasterii omenesti in general.
Educatia se bazeaza pe presupozitia comoda ca nu trebuie sa facem altceva decat sa adunam din
ce in ce mai multe informatii care se vor transforma de la sine in idei utile. Am dezvoltat chiar si
instrumente pentru a manui informatia: matematica - pentru a o extinde, gandirea logica - pentru a
o rafina.
Cel mai eficient mod de schimbare a ideilor este acela care porneste din interior, prin rearanjarea
interna a informatiilor disponibile, si nu din exterior, prin conflict. Chiar si acolo unde informatia
poate fi evaluata obiectiv, cum este in stiinta, rearanjarea intuitiva a informatiei duce la progrese
spectaculoase.
Educatia nu urmareste doar colectarea de informatii, ci si cele mai bune cai de a folosi informatia
acumulata.
Atunci cand ideile conduc informatiile si nu raman in urma acestora, progresul este foarte rapid.
Intuitia, creativitatea si dispozitia sunt greu de observat, datorita faptului ca mintea este foarte
eficienta. Mintea functioneaza astfel incat sa creeze modele pe baza informatiilor pe care le detine.
Odata ce aceste modele au fost formate, putem sa le recunoastem, sa reactionam la prezenta lor
si sa le folosim. Odata fixate, modelele formeaza un fel de cod. Este mai comod sa consideram ca
mintea este un fel de masina de manuire a informatiei, dar ea este un mediu cu totul special, care
permite informatiei sa se auto-organizeze sub forma unor modele.
Intuitia si dispozitia implica, ambele, restructurarea modelelor. Creativitatea implica, de asemenea,
restructurarea, dar pune mult accent pe evitarea modelelor constrangatoare. Gandirea laterala
implica restructurarea, evitarea modelelor invechite si generarea unor modele noi.
Gandirea laterala este strans legata de creativitate, dar, in timp ce aceasta se rezuma la descrierea
unui rezultat, gandirea laterala este descrierea procesului. Creativitatea a inceput sa fie apreciata
din ce in ce mai mult ca element esential al schimbarii si progresului, chiar mai mult decat
cunoasterea si tehnica.
Gandirea laterala se ocupa cu generarea de idei noi. Noile idei reprezinta materia schimbarii si a
progresului in orice domeniu, de la stiinta pana la arta si de la politica pana la fericirea individuala.

Gandirea laterala se ocupa de asemena cu spargerea barierelor conceptuale ale vechilor idei.
Aceasta duce la o schimbare de atitudine si de abordare, ne face sa privim cu totul altfel lucruri pe
care le-am privit intotdeauna in acelasi fel. Eliberarea de vechile idei si stimularea unora noi sunt
doua aspecte ingemanate ale gandirii laterale.
Gandirea laterala este foarte diferita de gandirea verticala, care este modul traditional de a gandi.
In gandirea verticala inaintam prin pasi secventiali ce trebuie sa aiba fiecare o justificare.
Distinctia dintre cele doua tipuri de gandire este foarte transanta. De pilda, in gandirea laterala
folosim informatia nu de dragul ei, ci pentru efectele pe care le produce. In gandirea laterala se
poate intampla sa fie nevoie de o gresala intr-o anumita etapa pentru a ajunge in final la solutia
corecta. In gandirea verticala, logica sau matematica, acest lucru ar fi de-a dreptul imposibil. In
gandirea laterala se poate intampla sa cautam in mod deliberat informatii irelevante. In gandirea
verticala selectam numai informatiile relevante.
Gandirea laterala este necesara pentru a clarifica alegerea perceptiva situata dincolo de domeniul
gandirii verticale. Ea va tempera in acelasi timp aroganta oricarei concluzii rigide, indiferent cat de
solid ar fi traseul acesteia.
Gandirea laterala sporeste eficienta gandirii verticale. Gandirea verticala dezvolta idei care sunt
generate de gandirea laterala. Nu putem sapa o groapa adancind aceeasi groapa. Gandirea
verticala este folosita pentru a sapa aceeasi groapa, dar si pentru a sapa o alta groapa in alta
parte.
Ca si gandirea logica, gandirea laterala reprezinta un mod de a folosi mintea, este un obicei si o
atitudine a mintii.
Gandirea laterala nu este vreun sistem magic aparut ca din senin. Au existat dintotdeauna cazuri
in care oamenii au folosit gandirea laterala pentru a obtine anumite rezultate, oameni care au avut
o inclinatie naturala spre gandirea laterala.
Gandirea laterala reprezinta o parte fundamentala a gandirii omenesti si se poate dezvolta prin
exercitiu..
Nevoia de a dezvolta gandirea laterala se datoreaza limitarilor comportamentului mintii ca sistem
de memorie care se auto-optimizeaza.
Edward de Bono - Gandirea laterala