Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
ATJRELITJ AIJCIJSTIN
EPISCOPI]L HIPPONEI
LIBERUL ARBITRU
TREI cAntI
CARTEA |IVTAT
pusd intrebarea: De unde, rdul, se
tn
"or",
etplicd ce tnseamnd a fo.ce rdu Si, apoi, se aratd cd
faptele rele ale oamenilor purced din Liberul arbitru
al uoinle.i, de oreme ce mintea nu este de nimeni
constrdnsd sd serueascd libi.doului, care domneSte
tntru toatd. fapta rea.
l. -
al ureunui rdu?
Eu.: Altul este, prin urmale, autorrrl acelui rdu, al ciruia s-a
fi Dumnezeu? Aug., Este. desigur: cici nu se poate
face fird nici rm autor. Daci, ins5r, tauli sd afli cam cine este el, nu
este.
dcmonstrat a nu
se poate spune: circi nu este neqtine anume, ci ficcare rdu este autorul
faptei sale rr:le. De unde, daci te indoicqti, ascultd ceea ce s-a spus
mai sus, anume, t:6 faptele rele sunt pedepsite prin justilia lui
Dumnezeu. Cdci n-ar fi just pedcpsite, dacd n-ar fi fdcute pnn voin151.
Sf.
Cartea
intdi
63
Sf.
arbitru
Cartea intdi
65
nu este r[u.
sd
Sf.
Cartea tnt6,i
67
lll. -
Sf.
arbitru
Cartea
tntdi
69
Sf.
lY. -
Obiecpie de.spre
arbitru
Cartea
intdi
7'l'
este
Sf.
Cartea tntdi
73
cI
cei
Sf.
Y.
arbitru
Cartea
intdi
75
Obiecpiunea
Sf.
Cartea tntdi
77
mod, sE
ii
ce cauli
Sf.
Aureliu
Au?ustiU!'*grl9tbtby-
Cartea
tntdi
--f2
int5rit prin pietate, c[ile ra]iunii. Cici nu-i nimic atAt de abrupt
qi de dificil, care sd nu devinS, cu ajutorul lui Dumnezeu, atotneted
ii ntot qor. $i, suslinupi intrr El insuqi qi de la El insuqi rugAndu-ne
stdruitor dc ajutor, sd cercntdm, astfel, ceea ce am hot[rAt. $i, mai
intAi, r5spunde-mi, aceastd lege promulgatS in scris este, ea, oare,
de ajutor oamenilor ce-Ei trdiesc aceastd vialL. Eu.: E-nvederat,
r:6ci dintru acegti oameni cttnsistS, in special, popoarele qi
cct61ile. Aug.: Ce, oamenii inqiqi qi popoarele aparfin, ei, oare,
aceluiaqi gen de lucruri, incAt sd nu poat6 sd moard sau si se
schimbe gi sunt absolut eterni, sau sunt, intr-adcvdr, schimbdtori
;i au fost supugi timpurilor? Eu.: Cine s-ar indoi cd acest neam
oste-ntnrtotul schimbdtor qi supus timpului? Aug.: Dac6' poporul
cstc, prin urmare, bine moderat gi grav, qi custode atotdiligent al
interesului comun) in sAnul cdmia, fiecare cAntdreqte minor ar'rrtul
privat fald de al'utul public, nu este, oarel pe drept dat6 legea
Sf.
Cartua intdi
81
Sf.
stare, pe scurt,
Cartea int6.i
83
fost
9I4l@
17.,8u.:
c*t""wai
Sf.
Cartea intd.i
87
precum a glumi
,si a
Sf.
Cartea int6,i
89
lX. -
seruitutea min,tii.
19. Aug.: Cum omul este, prin urmare, constituit gi rAnduit
astfel, nu !i se pare, oare, lie \elept? .E'u.: Nu qtiu cile poate sd mi
sc pard mie om inlelept, dacS nu pare acesta. Aug.: Cred, iarigi,
ci
9i-4yt4*e"gqn,!'l!qrlgrOtt
y-
Cartea
tntdi
91
e-nvcderat
c[ omul are in
sine
veni
X.
in minte
ce
si
r6sPund.
viciu, incAt vitutea, cu cAt este mai bund 9i mai sub[im6, cu atAt
este mai fermd gi mai de nc-nvins? Eu-: Cine se va fi-ndoit? AW':
Nici un spirit vicios nu invinge, plin urmarc, spiritul armat prin
virtnte. Eu.: E-atotadevdrat. Aug': Nu mai socot, de-acum, ci tu
Sf.
arbitru
Cartea
intd.i
93
rnai infirm5.
21. Aug.: Bine-ntelegi; de aceea rimAne, de pog-i, si rdspunzi,
dacd gi se pare cumva ci existd ceva anume, mai prestant decAt
mintea ralionalS gi-nleleaptS? Eu.: Nimic, socot, inafara lui
Dumnezeu. Aug.: $i-a mea-i sentinla aceasta. Dar, fiindcd
problema-i grea, qi nici nu-i oportun, acum, cercetat5, incAt si
devinE cunoagtere, sd fie, ea, linut5 printr-o cAt mai robustl
credin!5, ca s[ ne fie integrd tratarea diligentd gi atent6 a acestei
chestiuni.
Xl. - Mintea,
seru;nd
este
just
pedepsitd.
Sf.
Cartea tnt6.i
95
Xll. -
tfiittu
Cartea intdi
97
fost
25.
e vointi7 Eu.:
Nu qtiu.
Aug.: Sd
f'at;: dar spune, intAi, dacd simpi.tu, sau nu, cd ai qi bun6. voinfd.
Ev.: Ce este buna voinld? Aug.i Yoinla prin care dorim sd trdim
tJrept qi onest qi s-ajungem la-nlelepciunea supremi. Acum, vezi
dacd nu wei cu
, dacS-ndrdznegti,
: Nu neg nimic
trumai
rrrgu-te,
irr wdo
umcd eu am nu
qi bund voinld
Cartea
intdi
99
de una maxim6.
noastri este,
ne-nfrupt
fie
si
prin urmare, orAnduit
ne lipsim, aici, de acest atAta de mare
Cici ce a fost l5sat liber in voin16 atAta,
oricine, cAnd o are bund, are, in mod cert, ceea ce trebuie cu
26. Aug.: Acum vezi, preflrm socot, cd in voinla
Sf.
arbitru
Carteo
tntdi
101
Sf.
Cartea tntdi
103
Sf.
arbitru
Cartea
intAi
105
rezultd
fb.
30. Aug.: Drept dar il crezi tu. oare, pe careva dintre oameni
cd nu voiegte gi nu doregte, cu orice pre!, viata fericitd? -Eu.: Cine
sd se-ndoiascd cumci
n-o
dobAndesc, prin urmare, toli? Cici am zis gi s-a convenit intre noi
cd oamenii o cAqtigi pe ea prin voin!5, tot prin voinld, gi pe cea
nefericitS, gi
ci
Sf.
arbitru __
Cartea
int6.i
107
Legea eternd,
Sf.
Cartea tntdi
109
sunt reproduse toatel5 care sunt juste gi sunt just variate: cei
care, prin buna voinfd, stiruie neclintit alipigi legii eterne, inlelegi,
preoum pare, indeajuns, cd nu duc deloc lipsa celei temporale.
Eu.: fin ceea ce ztci.
32. Aug.: Poruncegte, prin urmare, legea eternd si se departe
amorul de cele temporale gi, purificat, sE se-ntoarcd, el, la cele
eterne. .Eu.: Poruncegte, vezibine. Aug.: Ce crezi tu, mai apoi, ci
porunce$te cea temporalS, decAt ca pe aceasta, ce pot fi numite,
in timp, ale noastre, cAnd oamenii li se atageazS. lor prin cupiditate,
sd le posede prin acel drept, prin care s5 fie pdstratl pacea qi
societatea uman5, cAt poate fi ea pistratd intru aceste lucruriT Ele
sunt, ins6: intAi qi-ntAi, corpul qi cele ce se numesc bunurile lui,
precum sin6tatea integrS, asculimea simlurilor, puterile, frumsefea,
gi oricare mai sunt ele, celelalte, precuflr, in parte, cele necesare
Sf.
Cartea intdi
ttl
X\{. -
arbitru
Cartea intdi
tt3
Cartca tntdi
115
CARTEA A DOT-]A
in
tnldturatd dificultatea din faptul cd
libertatea"or",
prin care se pdcd.tuiepte este ldsatd de la
Dwnnueu" se etteteazd amdnuntil erEstea trei anume:
Prin ce ra{iune e-nuederat cd Dumnezeu aistd; dacd
toate ceb oin de ta Et insuSi sunt bune; dacd trebub
.soLt nu prenumd,ratd, pintre cele bune, libera uoin,td.
l, - Libertatea prin
1..
s5-i
Sf.
Cartea a
d,oua
119
2. AW.: Nu mi opun cu n
b cu) anume.
crrm culogti c5 noi suntem de la
blne, nu asta
ai explicat-o acum, ci cd de la El
fie pedcapsa,
fie prerniul.,Eu.: Asta n-o vdd de altundeva anun)e invederat, decAt
numai din faptul c[ e cAt se poate de clar, de.-acum, c[ Dumnezeu
pedepseqte pdcatele. Dat fiind ci de la El este toatd justifia. Cioi
Sf. iLureliu
Cartea a
fie justilie gi in
trunurilor
s6-i dea Dumne
Obiec{ie:
voinfd,
lii
121
esenfa
ll. -
doua
mod,
fi trcbuit sd ni
m[rturisim
cE ne-a
Sf.
Cartea a doua
123
Sf.
Cartea a
d,oua
nlr ne mai muncim cu nimic mai mult? Eu.: Dar noi dor.im
725
sE
III. -
se
in om.
SL
fu aiy e"eyt!*.!&g!l
arb
itr u
Cartea a
doua
1,27
ii
_S[,
Cartea a
d,oua
129
Sf.
Cartea a doua
1,31,
gLe"raiyd"Sy@a.!&*ylgrbllL __
Cartea a doua
_133
numai qi numai prin sine insdqi, adic[, prin latiunc, sau ai qti
tu altfel cd ai raliune, dacd n-ai pcrcepe-o pe asta una prin
raliune?.8u.: E-atotadevdrat. Aug.: Fiindc6, aqadar, cAnd simlim
culoarea, nu tot prin acclagi sim! simlim gi chiar ci noi simlim,
qi nici, cAnd auzim sunetul, nu auzim chiar gi auzul nostru, gi
nici, cAnd amirosim roza, nu ne amiroasc nou6 cu ceva Ei insuqi
mirosul, qi nici, gustAnd ceva, nu se simte in gurd insugi gustul
gustului, nici, pipdind ceva, nu putem pipii chiar qi insuqi sirnlul
pipiitului: e-nvederat cd hrscinci aceste simpri nu pot fi simlite
prin nici un sim! ditre ele, oricAt cele corporale sunt, toatc, simlite
prin ele. .Eu.: E-nvederat.
lY.
-c"4nLg-4gt!"
- 135
moderator
Si judecdtor
al cdror
este.
mai bun ceea ce chiar 9r' tr6ie9te decAt ceea ce numai este.
12. Aug.: Ce, pe acel simt interior, pe care l-am descoperit
rnai sus, vezi bine, inferiol ralrunii qi inc[ 9i comun noui cu
krestiile, sta-vei, oare, la-nd,liald, a iJ prepune at:estui sim1, prin
mai zis c5-i de prePus
ici un mod. Aug,: Chiar
weau eu s-o aud de la
sim! interior e de Pus in
oste
Sf.
Cartea
a,
doua
137
acel gen, dintre cele trei, care chiar gi infelege, ci numai in acela
cale gi este, gi trSiegte, chiar dacd este lipsit de intelect; fiindcd
acest sim! tl au in sine gi dobitoacele, oare n-au in sine intelect.ul.
Aga stAncl lucrurile, intreb, de ce s[-i prepui simtul interior acestui
sim1, prin care sunt simlite corporalele, din moment ce qi unul,
qi altul sunt ln acel gen care trdieqte. Simpl acesta) insi, care
atinge corpulile, de aceea li l-ai prepus corpurilor, fiindcd ele
sunt in acel gen care numai este, el, insd, in cel ce chiar gi trdiegte:
in care, cum se intAlneqte qi cel interior, spune-mi, de ce sE.J
socotegti pe el mai bun? Dac5, insd, imi vei fi spus c5, pentrr cS.
el il simte chiar qi pe acesta, nu cred cd tu vei fi chiar gisit regula
in care sd ne putem sprijini, anume, cd tot simlitoml este mai
bun decAt ceea ce este simfit de cdtre el, ca nu cumva si fim
constrAngi prin asta a zice pAnd gi c[ tot inlelegdtorul este mai
bun decAt tot ceea ce este infeles de cdtre el. Asta,-ntr-adevdr', e
fals; cici omul inlelege inlelepciunea, gi nu este mai bun decAt
insSgi inlelepciunea. Dreptaceea, ia vezi, din ce cauzi sd 1i se fi
pirut cd simpl interior ii e de pus mai presus acestui sim!, plin
care simfim corpurile. ,E'u.: FiindcS eu cunosc cd el este
insd, nu se-n-doiegte cumcd cel care judecd este mai bun decAt
r:el despre care judec6. Aug.: Ltunci, obsewi hr oare, c[ pAnd gi
ar;est sim! al corpului judec6, intr-un anume mod, despre corpuriT
Cici de el apa4ine fie voluptatea, fie durerea, cAnd este atins fie
blAnd, fie aspru, cu un corp. CEci, precum cel interior judecd
ce-i lipsegte sau ce-i este de sa! simplui ochilor, aga insugi simpl
ochilor judecd ce le lipsegte sau ce le este de sa! culoril:r. Iar6gi,
precum cel interior judecd despre auzul nostru, dac[ este mai
pulin sau suficient de atent, aqa judecd insugi auzul dcspre voci,
ce din ele se scurge lin sau r'dsund aspru. Nu-i de trebuintd sE fie
Sf.
Cartea a doua
t39
rrrintea ralional{ socoti hr, oare, c5 intru noi, adicd, intru acelea
prin care natura noastrd se-mplinegtc, ca si fim oameni, poate fi
6lsit ceva mai prestant decAt asta, pe care intre tustrele acestea
nm pus-o pe al treilea loc? Cdci e vddit qi cd noi avem corp, gi qi o
{urume via15 prin care-i animat gi vegetat insugi corpul, pe care
rloud le recunoa$tem gi intru bestii, gi gi un al treilca anume, ca gi
r:lrp sau ochi al sufletului nostru, sau olice altceva se poate spune
ttrai congruent dcspre raliune qi inteligenfd, pe care n-o are nahrra
lx:stiilor. De aceea, te rog din suflet, ia, numai, seama) dacd poli
{:lrnlva gdsi altceva, care si fie, in natula omului, mai sublim decAt
t'rrliunea. .Eu.: Nu v5.d absolut nimic mai bun.
St4*g!!4w
Cartea a doua
141
14. AW.: Ce, dacd vom fi putut afla cer,,a, caT.e nu nurnai si
nu te-ndoiegti cd existd, ci chiar mai prestant decAt insdsi ragiunea
noastrS, sta-vei h-r, oare, orice este acela, la indoiali si-l numegti
Dumnezeu? Eu.: Nu, nici dacd voi putea gisi ceva mai bun decAt
ceea ce este optim in natura mea) nu voi fi zis nicidecum ci este
l)umnezeu. Cdci mie nu-mi place s5-L numesc Dumnezeu pe cel
decAt care ratiunea mea este inferioard, ci, pe cel decAt Clarelr: nu
este nimeni superior. Aug.: Aqa,-ntmtotul; cdci El insugi i-a dat
ratrunii tale sE simtd despre Sine atAt de piu qi de adevdr.at. Dar,
Yll"
Sf.
Cartea a doua
143
Sf.
Cartea a
doua
145
cd ele stau in sine absolut a!a, prccum cele dou6, ale ochilor gi ale
urechilor, qi nici cd nu stau absolut deloc aqa. Cdci, fiindcd putem)
qi eu, gi tu, sd ne umplem, din unul gi acelaqi aer, respiragia qi si
arbitru
Cartea a
d,oua
1,47
ll
,si
UII. - Ratia
cevaT
L!91!l
*!!f'
_Cgrtgq a
in errlaro,
!9ua--!57
cru trAt
o vede pe
Sf.
Cartea a
d,oua
153
Sf.
Cartea a
doua
155
Sf.
lX.
arbitru
SS!8" g_49!q
-_-157.
gi
Cartea a
d.oua
159
in cuvinte (cdci,
nu
ai gti, in nici
spiritul,
cu
vedea-o
nu
ai
chip
in
nici
un
rlacd
rrn chip, nici c5 tu vrei sI fii inlclept, nici cd trebuie si vrei,
(r(jea ce nu socot ci tu ai de gAnd sd negi), vtliesc acum si-mi
rrlrui dacd nu socoti, oarc, c5., prccum lalia numirului gi adev5rul,
arbitru
Cartea a
d,oua
161
silogiqtilor; sau, fiindcS sunt atAtea minti ale oamenilor, cAgi oameni
exist5, de unde nici eu nu v[d nimic prin mintea ta, nici tu, prin
a mea, socoti" oare, ci sunt tot atAtea in{elepciuni cAfi infelep}i
vor fi putAnd, ei, exista. -Eu.: Dacd binele suprem le estc tuturor
unul, se cuvine ca adevd.rul, intru oarele se vede qi se deline el,
Sf.
arbitru
Cartea a
doua
1,63
X.
ci
existS
Aug.:
Sf.
Cartea a
d.oua
165
Sl4Vai" e"S"tti",Lib"*l
"rbit
"_._
Cartea a
doua
1,67
wbtd una
Sf.
Cartea a
doua
169
$I d*4iV lWryly,
Liberul arbitru
Cartea a d,oua
171
intrucAt
qi-o aprinde siegr gi cergctor,ul, aur.ul, firsi, pulini il
fampa
au: de altrninteri, Doamnc fereqte ca, in compar.alie cu num5rul,
intelepciunea sd fie g5siti inferioari, cum estc aceeagi, dar catd s6
descopere ochiul cu care sd poatd fi virzut6,. Dar, prccum intr-un
f.c unic, se simte co.substantiald, ca sd zic aga, lumina gi cdlclura,
qi nici nu pr
oare se apro
rnai de-a lun
in sinea
ralionale, se infierbAntS, pe cele, insd, care-s mai indepdrtate,
precum corpurile, nu le atinge prin cdldura tnlelepfirii, ci le scaldl-n
lurnina numerilor: ceea (rej poate lic gi-e obscur. intr.adevir, nici o
este
adevSrate.
XIII.
el e superior minlii
unu
Si.
Ei
noctst.re.
li
Sf.
arbitru
--
--
Cartea-a
doua
173
Sf. AureliuAugustin,
Liberularbitru
Cartea a
doua
775
ti face pe fericigi.
Sf.
arbitru
__
r:are tine de acegti ochi, fie intru focurile pimA,tcgti, fie i,tr.u
stele, sau lund, sau soare, delectati prin strdlucire qi farrnec, cAt
Sf.
XIV.
Cartea a
doua
179
deosebire
li
Sf.
e*aU e"g*tw
Lib"l,*l
"rbif*
Cartea a doua
181'
- Din ra{ionamenlul
ci existi 'latdl
inlelepciunii,
arbitru
Sf.
AureliuAugustin,
Liberularbitru
Cartea a
doua
185
X\{. -
inpelepciunea
scrutdtori, fireSte,
li
se aratd.
prin
Sf.
cerul;i pSnAntrrl,
Co,rl,ea
u doua
qi rnartrir,;si toitlt:
!87
t:ite lrti:tst:
sar-t
itroitti
Sf.
AureliuAugustin,
Liberularbitru
Cartea a doua
189
Sf.
X\{I. -
Oricare bine
Ei
Cartea a d,oua
1.9r
Sf.
Cartea a
doua
1,93
XUII. -
Ji abdtutd spre un uz
gi
Sf.
nu trebuia
sE
Cartea a d,oua
195
el
qL
4* rti" 4!B!:!*,!!b:,
"t_S!!@+
Carteu a doua
r97
Sf.
Cartea a doua
t99
irrs6,
"rbib"
-__
Car-tea
d,oua
201,
".."
le cunoaEtem spr.e gtiinfd, le cunoagtenr pr.in raliune, gi,'totuqi,
chiar gi raliunea ins[gi este prenumdratd intre cele pL
i"
".r"cum
cunoagtem prin rafiune. Sau chiar uitat-ai tr, or.e, ci,
intrebam care sunt cele cunoscute prin ratiune, ai mdrt,risit cd
pAni gi raliunea se cunoagte prin rafiune? Sd nu te miri, prin
Llrmare, c5, dacS ne folosim de celelalte prin Iibera vointd, noi
putem si ne folosim chiar qi de libera voinld prin ea insaSi; i.trucAt,
in acelaqi m,d anume, vointa, care se folosegte de
.e
"el"lalte,
folosegte de sine ins6gi, precum se cunoalte p" .i.r" ins5qi
rafiunea,
care le cunoaqte gi pe celelalte. De fapt, gi memoria,ru lL orp.irrd"
numai pe celelalte, pe toate, pe care ni le amintim; ci chiar gi cd
nu uitim ci noi avem memorie insdgi memoria se
line p" ,i.r",
intr-un chip anume, in noi, ea, care nu-qi aminteqte numai de
altele, ci chiar gi de sine, sam, mai degrabd, noi ni le amintim gi pe
celelalte, qi pe ea insdgi prin ea insaqi.
52. Voinla, prin urmare? care este un bine mediu, cAnd i
se aliperste strAns incomutabilului bine, gi nu propriului, ci
t;omunului ei, precum este mirificul, despre care am vorbit
atAt de mult qi n-am spus nimic demn, alevdr." omul posedd
viala fericit6: 9i, prin ea insiqi, viala fericitd. adicd. afectiuo.,
spiritului strAns alipit incomutabiiului bine, este'p.oprirl qi
lrrimul bine al omului. intru el suntrT chiar gi virtulile toate,
rle care nimeni nu se poate folosi rdu. De fapt, accstea, oricAt
sunt mari qi primele in om, se-nfelege-ndeajuns cd_i sunt, totugi,
l,roprii fiecdrui om, nu comune. prin adevdr, sau inlelep"i".rl,
Sf-
Cartea a doua
203
Sf.
Cartea a d,oua
205
eu nu gtiu, vei fi, poate, mai trist: gi totuqi gi-ag fi rSspuns adevdratl8.
Intr-adevir, nu poate fi qtiut ceea ce nu este nimic. Tu tine numai
pietatea nestrdmutati ci 1ie nu {i se poate ar6ta nici simgind, nici
CARTEA
in
A TREIA
miScare,"or"
pri,n
prin
l, -
De unde sd
se
sI aibd naturali
9t'@-
carteaatreia
209
Sf.
Cartea a treia
211
weo anume forld striin5, precum cAnd este aruncat[ spre cer, ci
aocea anume, prin care, cu prcipria-i forld a greutdlii, se-ndreaptS
qi cade pe p6mAnt. -Eu.: Nu neg, in ce md priveqte, cd miqcarea
;rrur care, a$a cum zicr, se-nclin6 gi tinde-nspre-n-jos, este miqicarea
in acest chip are pAni gi
suflctul acea migcare, este, cu siguran!5, chiar qi ea insigi naturalS:
,si nici nu poate fi, prin insuqi faptul c[ se miqci natur'al, pe drept
vituperat, intmcAt, chiar dacd se miqci spre pierzare. estc, totugi,
silit de necesitatea naturii sale. Pe de alti parte, intrucAt nu ne
indoim od aceastd rnigcare este culpabild, trebuie, in absolut orice
rnod, negat cd ea este naturali, gi, de aceea, nu este smilari acelei
miqciri prin care se rniqcd natural piatra. Aug.: Fdutt-am noi,
oare, ceva prin cele doud dispute de mai sus? Eu.: Ficut-am, desigrr.
Aug.: Cred ci-1i amrntegti, prin uIrnare, c5, in prima disputd., s-a
'
Sf.
Cartea a treia
213
oamenilor'.
lI. -
ti
chinuie.
s_y_.
Cartea a treia
215
rrul ficea pe el", c6cj l-a fdcut bun, qi nici nu i-ar putea dduna cu
lui Dumnezeu pdcatul aceluia pe care l-a fdcut EI Insuqi
br.rn: ba, dimpotrivd, intru care-gi ar6tase, f6cAndu-I, bundtatea
Sa, gi-a aritat, iarigi, pedepsinduJ, justilia qi, liberAndu-I,
misericodia; nu zic, prin urmare: ,,Mai bine nul ficea pe el", ci-o
zic numai c5, fiindcd pregtiuse cd are sd pdcituiasci, era necesar
si se-ntAmple ceea ce Dumnezeu pregtia cd va s6 fie. in ce mod
cste, prin urmare) liberd vointa, unde apare atAt de incvitabild
ceva
necesitatea?
Sj
1!!4!y4!E-!*-r@!"1
arbitru
Cartea
a treia
217
:aqaarfi
ici imflati
gi,
inss,de-a-mif
irsspuns,-,",ir3,I'olilffili::,:f.,"rTri;,:-*,
ribera
sd pdcituiascd:
dacd este, insd, necesar, nu este, prrn urmarc,
in actul pdcituirii,
arbitml vointei, ci, mai degrabd, inevitabila qi neclintita
.r""".it.t".
Din care rationament te temi sd nu cumva sd rczulte
firegte una
.a asta, incAt sau si fie impiu negat Dumnezeu
pregtiuto, .lLtr.o.
sau te migcd,
.:lt:l'i:,tf"i,:':: ::JH'i"l;
Sf.
Cartea a treia
219
Sf. Aureliu
arbrtru
Cartea
treia
22\
zrc
si {i
:; ;;i;
atotabsurd Ei
Augustin, Liberul
'
fird
Perechcl
In
ce
.--^ a-^x-: i-
Sf.
Cartea a treia
223
lY.
Si,
lrrin faptrrl cd este a lui l)umnezat. Aug.: Cr:m adi<;5: dacd ttr ai
lrrcgti cE neqtine are de gAnd sd picdtuiasc6, nu ar fi necesar si
lrrir;ituiascS? Eu,: Ba. dimpotrivS, ar fi necesar sd p[c6tuiasc6,
Sf,
Cartea a treia
225
Sf.
Cartea a
trela
227
Sf.
Cartea a treia
229
'
Sf.
Cartea a treia
231
"
Lrre
tre
il,":::tH;;:";"ill;;:#,";
voinli, nu P[cituie$te, nu
cu dreaPti raliune, celei
Sf.
Cartea a treia
233
altf'el, uzu].
Stl-ai"_4ys!!*.t'i!grl-S!!tt
"
---
Cartea a trela
235
pa
rea
ne-J e r ic i Ld..
n
t
Cartea a treia
19. DacE va
fi zis: ,,Nu
rnaivoi sd fiu
cumva, dupi moarte, s5 fiu mai nefericit"; ii vt,i rdspundc:
,,|)acd asta-i injust, nu vei fi aqa; daci, ir.rs[, asta-i just, si-L
Llud5m pe Acela prin ale C5rui legi vei fi aqa". Dacd va fi zis:
,,1)c unde sd prezum c5, daci asta-i injust, nu va fi aga?", ii voi
rttspunde: ,,Fiindcd, dacd vei fi in potestatca ta, sau nu vei fi
nefericit, sau, conducAndu-te tu insuti pe tine, vei fi in mod just
rrefericit; sau, voind, ,si neputAnd sd te conduci just, nu vei mai
fi in potestatea ta, gi, sau nu vei fi intr-a nirninui, satr intr:-a altuia,
dacd, intr-a nimdnui, sau, impotriva vrtinlei tale, sau, voind: dar
rnr poli fi nimic impotriva voinlei tale, decAt nurnai daci te va
fi-nvins weo putere: apoi, cel care nu cste-n potestatea nim[nui
rru poate fi inrns tle nici o putcre: dac;i, insd, voind, nu vei fi in
prrtestatea nimdriui, la asta raqiunea tecuzd sd fii intr-a ta: 9i, sau,
tu conducAndu-te injust, sd fii in mod just nefericit, sau, fiindcd
vt,ind, vei fi orice wei, ai incd de unde sd aduci mulpmrri bun[151-ii
Ziditomlui tbu. Fapt este c5, daci nu vei fi in potestatea ta, te va
rrvea, desigur, in potestate sau maiputernicul, sau maislabul. lar,
il vei putea irrvinge pe cel mai slab. Daci, insd,'maiputernicuJ te
va avea pe tine, maislabul, in potestatc, in nicr un chip nu vei putea
vr.ri,
,Si
20. DatE va fi zis: ,,De ac'eca v,riesr; ntai mult fiin1a6, fie qi
ncforicitd, decAt absoluta ncfiin1d, fiindcd dcja fiinlcz. Dacd puteam
Cartea a treia
239
fi, insd, consultat) inainte de-a fiinla, alcgearn mai deg"alrl nefiinla,
Sf.
Cartea
a treia
241
'
s
Sf.
Cartea a
treia
243
fi in
opinie. Cici opirria consistd sau intru croaroa, sau intru adevflruI
silogistului sau ale crezdtomlui; simfnmAntul, ins5, are vigoare sau
prin obignuinfd, sau prin naturi. Cd se poate, ins5, intAmpla ca
una sd fie in opinie, a[ta, in simfimAnt este uqor a o cunoaqte fie
numai din faptul c[, de multe ori, una credem cd trcbuie fdcut)
alta
ne-ncAntd a o face. $i, uneori, este mai adevSrat simldmAntul
Ei
decAt opinia, dacd ea estc dintru eroare, iar el, de la naturS, precum
se-ncAntd bolnavul, de cele mai multe ori cu folos, de apa rece,
Ei
despre care, totugi, crede c6, dacd o va fi bdut, are si-i fie
clSunitoare. Alteori mai adevdratS-i opinia decAt simlSmAntul,
daci-i dd ctezate artei medicului cd apa rece face riu, cAnd,
intr-adevir, ii va fi fdcut rdu, gi, totugi, s[l inc6nte s-o bea: alteori
anrAndoud sunt intrr adev[r, cAnd ceca ce este de folos nu nurnai
r;d se crede aga, ci chiar gi face pl5cere; alteori, amAndou[, intru
oroare, cAnd ceea ce face rdu este creztfi qi de folos gi nici nu este
in mod liber precrurmat. Obiqnuieqte, ins5, qi dreapta opinie sd
indrepte reaua obiqnuinlS, gi reaua opinie sd inrduti{eascd dreapta
natrr5: atAta putere este inhu imperiul qi stdpAnirea ragiunii. CAnd,
u;iadar, cineva, crezAnd c[ dupd moarte nu va mai fi, este, totugi,
'
L ib
Cartea a treia
245
irrtru care se inlele,ge cel mai mult ceea ce numim: esle. Aqadar, tot
acel apetit intru voinla mo{ii frntegte nu ca) dcsigr-rr" crine moare
sri nu mai fie, ci ca sd se liniqtea^sc[. Astfel, cum prin eroare crede
cd cl n-are
si fie, prin
lX. - Ne/bricirea
uniuersului.
trstfel". Dacd, wea, deci, sd fie astfel, precum este superioara, aceea
i se mai ad[rrga,
fiindc6 este perfectdT. Cine zice, a5adar: ,,Mdcar asta de-ar fi aga,,,
sau wea sE adauge perfectei superioare, qi va fi imoderat gi injust;
sau vrea s-o nimiceascd pe cealaltd qi va fi rdu gi invidios. Cu
nirnic mai putin nu va fi, ins5, rdu gi invidios cine va fi zis: ,,Asta
tle n-ar fi". cAnd nu wea sd fie una prin care este incd constrAns
s-o laude pe cea inferioar5. Precum, dacd ar zice:
,,De n-ar fi luna,,,
orrm sau va nega atotprostegte qi cert6ret c6 pAnd qi cu multul
Cartea a treia
us
Sf.
er
m
s.
nt
er
a,
el
a
a
s
ri
o
a
a
s,
ri
.
,
m
s
t
247
ci
26. Dar pare incd qi mai putin inlelegdtor, prin faptul cd s-a
spus
cI
n
t
o
plini
gi perfec,t6?"
sj e"4!,t4e!4-.!,4!y!_
- I ttt "
Cartea a
treio,
249
Sf.
Cartea a treia
251
ci
Sf.
Cartea a treia
253
- Pin
fi
Si
pe ce drept sd-l
SfAureliu
Augustin, Liberul
p5rdseascd
arbitru
Cartea a
treia
255
fie Ei rAnduirea
si
Sf.
Cartea a treia
257
;i prin bdrbatul
Xl.
srrfletele care
-95!!99-",!"io--
259
s-ar tulbura
cdci i-ar fi hpsit, desigur, ceea prin indepirtarea cdreia
sfintele 9i
optimele
sunt
Aqa
lucnrrilor'
9i
statrilitatea gi
"o.r"*irir"a
sing,r
c5rora
qi
supraceleste,
celeste
potestifilor
ale
,JU-a" creat,ri
FEri
supus6'
fost
le-a
ins6,
lumea,
intreagi
Drrmnezeu Ie ponrnceqte;
existe'
s5
poate
nu
universalitatea
acestora,
ale
juste
qi
perfecte
oficule
picdtuiau, nu se
a aqa i-ar fi liPsit
desigur, neegale,
decAt care
orin oficiu, celor superioare, egale, totuqi, prin naturS'
lucrurilor
teptele
pe
laudatrile
qi,
totuqi,
itf#oare,
irmi ttt"a
^rrlt"
Dumnezeu'
constituite de supremul
dacd
33. Mffica nahrr[, care nu numai dacd n-ar fi' ci chiar
un
urmare)
prin
ar pdcdtui, s.ar micgora ordinea universalitSlii, are
nu
dac6
doar
,ori *.i sublim. Un rost irrferior are ceastdlaltS, care
mai
ceva
avea
ar
ar fi, nu, insi, daci ar 9i p5cdtui, universalitatea
toate pnn
pu1in. Primei i-a fost datd putin{a de a le con}ine pe
tu-crrritoJ,
rostlO, care ,r, u. p't"t s5 lipseascd ordinii
p."p."f
3]
de aceea persistS intru buna voinf6, pentru cd a pnmrt
c5 are sd
acest rost, ci de aceea l-a primit, fiindc[ a fost prevdzut[
,i"i ,,
persiste
pe toate
gi atotd
Carele
unera cale
toate; nu, totuqi, propriu, ci impreuni cu pr:tma, precum
spiritualele,
desigur'
o fo.i pr""*o.*ta cd are sa pecat-tsc5' Au,
in corpurile inferioare
ci
qi muritoare, iqi conduce corpul t6' " absolut prin arbitru'
de
astfel
un
nici
totugi,
pr""r* o ingiiuie legile universalitdqii' $i,.
d" ..J"", inferior corpului celest, cdrui corp i-au
suflet nu
".L,
Sf.
Cartea a treia
261
dar sclalrrl insuqi este mai bun decAt oricare hainh prelioas5,
prin datul cd este om. El (sufletul superior, n.tr.) sc alipeqte strAns
lui Dumnezeu, qi, intru corpul celest qi prin potestate angelicS,
oneazb. qi conduce chiar qi corpul pdmAntesc, precum poruncegte
Acela a C5rui aprobare o vede inefabil. Cestilalt, ins6, impov5rat
de membrele muritoare, de-abia il administreazS, intrinsec pe
chi.ar dacd
ilII. -
gi
'loatd natura, care poate dcveni mai pulin bun6, este bunS;
se corupe, devine mai pulin bun5..
r[u
Sf.
Cartea a treia
265
Ia Dumnezeu.
37. Prin care, hotdrAte qi probate ca legi qi principii la
inceputul rationamentului nostru, ascultS, numai ce vin eu gi
zrc.'loat6, natura rationald, ziditS cu liberul arbitru al voinlei,
dacd rdmAne intru a-gi infrupta bucuria dintru supremul gi
incomutahilul bine, trebuie, firi nici un dubiu, l6udatS; qi toatd,
care tinde ca sd rdmAnS, chiar gi ea insdqi trebuie l6udat6; toat6,
ins6, calc nu r6mAne inhu el, qi nici nu voiegte sd fac6 sd r[mAnd,
intru cAt nu este acolo qi intrr cAt nu face aqa, incAt sd fie acolo,
tlebuie vituperatd. Dacd este, prin urmarc, lSudatd natura
ragionald, care a fost fdcut6, nimenea nu se indoiegte cA trebuic
l[udat cine a fdcut-o; qi dacd este vituperatS, nimenea nu sc
indoiegte c5, prin insSgi vituperarea ei, este ISudat ziditorul ei.
Cum, intr-adevdr, de aceea o vituper[m pe ea, fiindcd nu vrea
sd-qi infiupte bucuria dintru supremul gi incomutabilul bine, adicd,
dintru Creatorul sdu, il l6uddm, fdrd nici un fel de indoiali, pe El.
CAt cste, prir urmare. de bun gr' cum trcbuie predicat tie inefabil
tuturor limbilor, fie inefabil tuturor cugetdrilor, gi cAt trebuie onorat
Dumnezeu, creatorul tuturol, f[rd de lauda cdruia nu putem fi
nici 15uda1i, nici vituperali. Nu putem fi, intr-adevdr; vituperali
rE nu rdmAnern intru Iil, decAt numai fiindcd marele qi supremul
qi prirnul nostrr-r trine este a rdmAne intru EI: de unde, insi, asta,
decAt numai fiirldc;d El este inefabilul bine? Ce poate fi, aqadar;
g6sit intru pdcatele n(rastle, de unde si fie vitupcrat El, cAnd nu
oxistd nici un fel de vituperare a picatelol noastrc, dccAt numai
sd fie ldudat El?
Sf.
Cartea a treia
267
viciu, este contra naturiiq C[ci, dacd nu-i face rltr natur-ii, nu este
nici viciu, dac5, ins6, fiindci face r6u, de aceca cste viciu, dc
aceea este viciu, fiindci este contra naturii' Pentru c6, daci vreo
- Nu
intru naturS.
r-adev[r, se poate
orupc prin viciul
Dac5, intl'adev6r,
Sf.
Cartea a treia
269
tcest fapt nu vine egald, ci, prin viciul sdu, mai infirmi. Dacd,
il corupe pe cel mai slab, sau se face prin viciul
amAndurora, dac5 se face prin cupiditatea rea a amAndurora,
sau, prin viciul celui mai tare, daci are o atAta prestanld a naturii,
ir-rcAt, chiar vicioasd, sd o intrcac5 pe cea inferioard, pe care o
(,orupe. Cine, intr-adevdr, va fi vituperat pe drept roadele
insd, cel mai tare
Sl,
--
Cartea a
treia
27
nl
yituperezi, oare, pe drept coea ce cste aqa cum datora sd fie: soctlt
rti nu; ci, categorir:, ccea ce nu este ala cum datora. Nimenea, insd
Cartea a treia
273
in
frumsetea
qi atAta ii
i cAt sunt.
Cine se-ndurereazb', incaltea, cd ele sunt trec5toare) se cu\.lne
ple(';ufir o gi impune,
<ta
9i picatclo
si
sr: vituperczc qi
;i tot ceca ce
Sf.
Cartea
a treia
215
vci gisi fapta dreapti; cautd cui ii datoreazS, qi-L vei gisi pe
Dumnezeul2. Intr-adevdr, de la Cine a primit sd poati face drept
rlc-ndatd ce vrea, de [a Acela a primit sd fie chiar qi nefericit[,
tlacd nu va fi fdcut, gi, fericitS, daci va fi fdcut.
44. Pentru c6, intr-adcvdr, nimenea nu sc poate ridica
rJcasupra legilor omnipotentului Creator, nu este ingiduit ca sufletul
si nu-gi redea datoria. C[ci, sau qi-o redd, bine-folosind ceea cc a
primit, sau qi-o redd, pierzAnd ceea de cane n-a \T Lrt si se foloseasrE
hine. $i, astfel, dacd nu gi-o redi fdcAnd justilia, qi-o va reda
lndurAnd rniseria, pentru ci gi intrr una, ,si intru alta sund mirificul
rrrvAnt al datoriei. Ceea ce s-a spus, se putea, dealtminteri, spune
thiar gi-n acest mod: Dacd nu redi fdcAnd ceea ce datoreazd, va
lcda indurAnd ceea ce datoreazd. Acestea nu sunt despS'r1ite, insd,
do nici un intcrval de timp, ca, intr-un cvasianumit timp, sd nu
facd ceea ce datoreazi, qi, -ntr-alhrl. s5-ndure ceea ce datoreazd,
t;a, nici micar intr-un punct al timpului, sd nu se pAngdreasci
universala frumscle, incAt si fie intru ea dezonoarea pdcatului,
[5rd onoarea vindictei. Se pdstreaz[, insd, pentru judecata de apoi,
inhu manifestarea gi simg-irea atotacutd a miseriei, tot ceea ce este
rrcum atotocult rizbunat. Cdci precum, cine ilt e lreazi doarme,
intocmai aqa, oricine nu face ceea ce datoreazS, indurd, fSrd
fi
reudrsate asuPro
lui l)umnezeu.
Sf.
arbitru
Cartea
2'71
S-!'"-
Care
-Sf.
_..--.- Ca*ea a
treio
279
a
c
o
o
XI{I. -
si gtiu, de
ei
m
a
sE
sE
e
s
:
m
a
r.auzd accast[
,stiu.
48. Aug.: Deqi voinla este cauza pdr:ahrlui, ttr caufi, ttrtuqi,
sii descr.rpcri cauza vointci inscai, iar', dacd o vli fi putut gdsi oe
tu:easta, mr vei avca tu, oale, de gSnd sd carrqi sd descoperi <.hiar
Sf.
Cartea a treia
28"1
Sl.e*aU4W:!-.LEg"l"*l!1" _
XII[. -
Carteaatreia
283
daci
e laborios
si le incredinlezi
Dobdndit-am
Sf.
Cartea a treia
285
XIX.
Sf.
Cartea a treia
287
<;arc
pxr
ci
gi
rnuritori, gi ignali,
,si supugi
Sf.
)()t.
Cartea a treia
289
irrccput
de
Sf.
arbitru
Cartea a
treia
29'l'
qi
Sf.
Cartea
a treia
293
Sf.
Aureliu Augustin,
Liberularbitru
Cartea a treia
295
59. Dintre aceste patru pSrcri despre suflet23, dacd vin ele
din vi15 sau se formeazd noi in fiecare nou-ndscut aparte, sau,
deja existente altundeva, sunt fie divin trimise, fie se coboari cu
de la sine tn corpurile celor ce se nasc. nu va trebui s-o afinnim
terrerar pc niciuna. Cici, sau aceastd chestiune nu a fost inci,
pe bund dreptate, datoritd obscurit5lir qi perplexitdlii sale,
dezbdtuti gi darificatS de cdtle catholicii intcrprefi ai C64ilor
divine, sau, dac6 deja s-a fdcut, nu au ajuns incd in mAinile
noastre astfel de sorieri2'. Numai si ne stca la-ndemAnS credinla
de-a nu simfi nimic fals qi nedemn dcspre substan{a Creatorului.
Cdci spre El ne aqtcrnem pe dmmul pietdlii. Dacd, prin urrnare,
vom fi simlit despre El alta decAt estc, intenfia noastrd ne va
impingc sd mergem nu intru beatitudinc- ci tntru vanitatc. Despre
creaturS, ins6, dacd vom fi simlit orice alta decAt este, ca, in sine,
un
t:At timp nu linem asta drept perccpu
sd
per-icol. Cici nu spre creaturd ni se pt
ni
devenim fericili, ci spre Insugi Creator
ne
inqelEm
gi
faphrl
in
sine,
este
se pcrsuadcazil alta decAt trebrrie
printro eToale atotpdgubitoare. Cir:i njmenea nu poatc ajunge
Ia nala fericitd, urm6nd, in acest scopt oeea ce nu estel sau, dacd
cste, nu-i face pe cei fericili.
(icle prozente, ins5, cAt lino dr: t:r'etrturd) sunt sinttitc, intrtr
rnobilitatca r:orpului gi spintului, rvasitrctEtoare. [rttru care, nimic-
Sf.
Cartea a treia
297
Sf.
Cartea a treia
299
ins6,
Sf.
arbitru
Cartea a
treia
301
nava, cAt timp n-ar ignora, totugi, tncotro sd-Ei indrepte, din acel
Ioc, dc unde ar fi, prora; nu i-ar fi. insd, r;u nimic dc folos- dac[
qi-ar aminti fdrmrrl de unde sd fi inccput drumul, dar, crezAnd
r;eva f'als despre portul Romei, s-ar fi Iovit cle stAnci; aqa, nici dac[
nu voi fi Etiut inceputul timpului viclii mele, nu mi se va intAmpla
nimic rdu, mie gtiutorului in ce liman si mi odihncsc, gi nici nu
rni-ar fi de folos nimic, nici prin momoric, nici prin conjecturi,
clintru urzirile vielii, dac',5, opinAnd,, altfel decAt este demn, despre
l)umnezeu, Carele este ultimul scop al muncilor sufletului, m-ag
XX[. -
Sf.
303
Cartea a treia
pcdcpsele.
65. (lrcatorul lui, ins[, este pcsto tot lSudat, fic pentrtr
rf
l-a
Sf . Aureliu Augustin,
Lipu"I_qbi!!!
305
Cartea a trein
il
fi
de
nuu in
ccedat,
binelui
pe care sdl faci pe drept: dar o alta, mai tArzitlard 9i carnal6 nu-i
tnnseovent adusd la idee2s: dup6 cum, dintru insdqi difirlultatea i
se amintegte s6-L implore ajutor al pe#ecfunii sale pe Acelaqi, pe
Carele-L simte autolul incoaliunii-i; incAt, dc weme ce nu prin
puterile sale, ci prin a Cui bundtate ii este datul sE fic, prin
inisericordia Lui este ridicat si fic fericit, pr-in insuqi accst fapt ii
devine mai iubit. Cu cAt ii este, insd, Iui mai iubit Cel dc la Clarele
cste, cu atAt tgi aflS mai ferm rcparlsul intru EI 9i cu atAt mai
imbclqugat iqi infruptS dinainte bucuria dintru eternitatea I-ui'
Daci butagul arborelui gi puetul sdlbatic nu-l numim, in nici un
thip, pe drept, steril, deqi petrecc r:Ateva veri fdr.5 rod, pAnE cAnd,
la iinipul oportun, iqi di la iveald r'odnioia sa, de ce sd nu fie
l6uclai t:u iridatoratl pietate autrllul sufletului, daci i-a atribuit
Iui un astfol de exordiu, ca, str6dui,du-sc ai ineri.tAld, sir aju.gd
la roduI inlclepciunii qi justiliei, 9i ia ddluit dinainte atAta
demnitate, incdt a prrs chiar in potostatc:r lui si tind5, dacri ar
voi, sprc beatitudinc?
XXIII. -
pruncilor
Si
ce-i.?
Sf.
arbitru
Cartea a
treia
307
Sf.
arbitru
Cartea a
treia
302
Sf.
Cartea a treia
311
ritmuti
Sf.
Cartea a treia
313
72. Dacd pyin ulmare, ag4 B fgst fdcut omul, incAt, chiar
dncd nu era incd i4felept, putea, totupi, sd primeascd preceptul,
criruia trebuie sd i se supun5, vezi Sipe, nu mai e de mirare
rrioi faptul cE a pqtut fi sedus qi nici nu-i injust faptul c5,
Sf.
porunceqte. Precum,
arbitru
---
Cartea a
treia
3)5
se
,.Prin prostie s-a indepirtat, oarc, tle l)urnrtt:zou primul om, sau
Sf.
Cartea a
treia
317
XXV.
conuerteSte
tEi
Sf.
Cartea a
treia
319
Sf.
Cartea a treia
uiti
321
de sine, sau,
in comparalie cu tJl,