1

TEMA 10
ROMNIA N PERIOADA RZBOIULUI RECE
Rzboiul rece
Desfurat ntre anii 1947-1991 a fost o confruntare deschis dup al
Doilea Rzboi Mondial ntre grupuri de state cu ideologii i sisteme politice
diametral opuse: U.R.S.S. i aliaii acesteia, pe de o parte, iar pe de alt
parte S.U.A. i aliaii acesteia.
Pe plan politico- militar au luat natere dou blocuri: N.A.T.O. n
1949 i Pactul de la Varovia n anul 1955. Rzboiul a dominat relaiile
dintre cele dou blocuri pn n 1991 la prbuirea U.R.S.S.

2.

Relatiile cu URSS i blocul statclor comuniste

Perioada subordonarii neconditionate fa de U.R.S.S. (1948 - 1958)

Se caracterizeaza printr-o docilitate servila faa de U.R.S.S. a tuturor
arilor din SE Europei.
n 1948, n februarie Romania a semnat la Moscova Tratatul de
prietenie si asistena mutual (valabil pe 20 de ani) care permitea U.R.S.S. sa
se amestece in problemele care priveau securitatea statului romn
n urma discufiilor dintre Nikita S. Hrusciov si Petru Groza , U.R.S.S.
aexeaz Insula Serpilor din Marea Neagr.
Tratate de prietenie asemanatoare au fost isclite si cu Bulgaria,
Cehoslovacia, Polonia si Iugoslavia care a fost ns denunat dupa excluderea
acesteia din Comintern.
Pozitia Romaniei fa de acest eveniment rezult din poziia lui Gheorghe
Gheorghiu Dej, care critica atitudinea liderului iugoslav Tito.
Revolta anticomunista din Ungaria (octombrie-noiembrie l956) - a pus
n eviden opozitia lui Dej fa de destalinizare. Comunistii romani si-au aratat
ostilitatea fa de Imre Nagy i au susinut represiunea sovietica. Astfel, isi
demonstreaza loialitatea fa de U.R.S.S.
Dupa moartea lui I.V. Stalin (1953) relatiile romano-sovietice au
nregistrat neintelegeri si chiar contradicii
Cauzele acestor contradictii au fost generate de politica dusa de Gheorghe
Gheorghiu Dei, duplicitara care pe plan extern dorea sa para un aliat fidel al

U.R.S.S.dar pe plan intern a neutralizat pe adversarii sai politici supusi fa de

sovietici
In decembrie 1956 se vorbete pentru prima data de calea romaneasca de
construire a socialismului i se cerea ajutor economic sporit din partea
Moscovei.
Indepartarea de Moscova dupa 1958, cand s-au retras trupele sovietice din
Romania, a fost vizibil i n planul relatiilor cu statele vecine.
In 1963 Dej a vizitat Iugoslavia s.i incheie acordul pentru construirea
complexului hidroenergetic de la Porile Fier.
Reorientarea politicii externe a Romaniei se produce in 1964, odata cu
aparitia planului Valev i n aprilie 1964 este publicata Declaratia cu privire la
pozitia Partidului Muncitoresc Romn n problemele problemele micarii
comuniste si muncitoresti internationale care:
a afirmat dreptul la independenta liniei politice a partidelor comuniste;
dreptul la neamestecul in afacerile lor interne s.i la egalitatea in drepturi;
neutralitatea comunitilor romani in conflictul ideologic sovieto-chinez.
Din 1965 - la conducerea Romaniei se afla Nicolae Ceauescu care a
continuat politica externa initiat de Gh. Gheorghiu Dej i a promovat o linie de
detasare in raport cu Uniunea Sovietica
A recurs la acte de opozitie deschis fa de U.R.S.S.:
n 1967 Romania este singura tara comunista care refuza sa rupa relatiile
diplomatice cu Israelul dup rzboiul de 6 zile.
recunoate Republica Federala Germania i stabilete relaii diplomatice
cu acesta n 1967 cnd nici o ar socialist nu avea astfel de relaii
stabilete contacte la nivel inalt cu S.U.A.
august 1968 - a criticat interventia condusa de U.R.S.S. impotriva
regimului din Cehoslovacia.
Consecintele acestei fronde fa de U.R.S.S. nu ntrzie s apar, Romania
bucurndu-se de ncrederea i simpatia rilor occidentale.
In 1968 a avut loc vizita la Bucureti a preedintelui Franei Charles de
Gaulle:
n 1969 a avut loc vizita la Bucureti a preedintelui american Richard
Nixon
in 1975 a avut loc vizita la Bucureti a preedintelui Gerald Ford;
Romania primeste importante credite financiare din partea Fondului
Monetar International i a Bancii Mondiale;

Diplomatia romaneasca a jucat un rol important in relatiile internaionale

contribuind la medierea conflictului din Orientul Mijlociu i la restabilirea
relatiilor diplomatice dintre S.U.A. i China.
Legturile dintre Nicolae Ceauescu i liderul sovietic Leonid Brejnev, au
cunoscut o mbuntire dup 1974 dar au existat serioase nenelegeri
referitoare la integrarea militar a Romaniei n cadrul Pactului de la Varovia
sau integrarea i colaborarea economic din cadrul C.A.E.R.
Romania n cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc(CAER):
Din punct de vedere economic Romania era inclus n sfera de interese
sovietice din mai 1945. CAER a luat natere ca ripost la aplicarea Planului
Marschall i ca alternativ la Organizaia pentru Cooperare Economic
European.
Scopul CAER era de a stabili legturi permanente de coordonare a
politicii economice a rior de democraie popular i URSS n legturile
comerciale cu alte state. Ea urmrea s ajute la construirea cu success a
socialismului n rile de democraie popular.
La propunerea Moscovei, rile fondatoare urmau s fie Polonia, Romania,
Cehoslovacia, Ungaria i Bulgaria. Aceast organizaie includea doar statele
subordonate faa de URSS.
Obiectivele stabilite de CAER vizau:

largirea schimbului de marfuri intre trile membre ale CAER in anii 19491950;

comerul cu tarile capitaliste,

indeplinirea planurilor i masurilor de colaborare economice preconizate;

politica de preuri.
Colaborarea tehnico-stiintifica trebuia intensificata prin intermediul
schimbului reciproc de documentaie tehnic.
In cadrul CAER se discutau proiectele de amploare:
construcia marilor hidrocentrale,
construcia sistemelor de irigaii si canalelor de transport,
constructia liniilor de cale ferata i a soselelor, a porturilor maritime si fluviale,
a constructiei marilor combinate si uzine.
In 1950 Molotov a propus construirea unui pod peste Dunare intre
Romania si Bulgaria, la care s contribuie arile ,,lagarului socialist". Podul
Giurgiu-Ruse este rezultatul activitatii CAER.

Batalia pentru o mai mare autonomie economic a Romaniei fata de

URSS a culminat cu Declaraia a Partidului Muncitoresc Roman - moment
care a marcat apogeul opozipei romanesti fata de Kremlin in directia reinnoirii
unui control strans asupra economiilor tarilor satelitc.
Pozitia aparte a Romaniei a avut la origine refuzul cercurilor conductoare
de la Bucureti de a accepta propunerea URSS-ului referitoare la ,,diviziunea
socialist a muncii". Romania a respins propunerea URSS referitoare la
diviziunea socialist a muncii. Romnia a respins propunerea Moscovei de a
dezvolta in principal industria petroliera si agricultura.
Schimbarea in politica externa a Romanei s-a produs in 1964, odata cu
Planul Valev. Potrivit acestui plan se avea n vedere constituirea pe teritoriul
Romaniei, Bulgariei si sudul URSS a unui complex economic interstatal.
Planul a fost respins de guvernul de la Bucurerti pe motiv ca va duce
la dezmembrarea economiilor nationale i a teritoriului naional.
Relatiile cu Moscova s-au agravat in primul rand din cauza insistentei cu
care rusii urmareau crearea un organism economic supranational, in cadrul
caruia:

nordul urma sa produca produse industriale,

sudul urma sa furnizeze materii prime si agricole.

Romania se opunea integrationalismului i specializarii cerute de CAER,
continund linia rapid de industrializare, mai ales cu ajutorul Occidentului.
4.

Romania i Pactul de la Varovia

Pactul de la Varsovia a fost creat la 14 mai 1955 i a constituit raspunsul rilor

comuniste la Pactului Atlanticului de Nord(NATO)
NATO:

oferea autoaparare colectiva impotriva agresiunii sovietice;

a sporit mult influenta americana in Europa.

Pactul de la Varsovia :
a fost un instrument de aparare al rilor socialiste dup crearea NATO.
avea ca misiune interna a blocului sovietic - apararea cuceririlor socialismului.
Din punct de vedere militar, dominatia sovietica asupra Romniei s-a
manifestat prin ocuparea militara a tarii, care a durat pana in 1958 i ncadrarea
rii nostre in Pactul de la Varsovia.
Retragerea trupelor sovietice din Romania n 1958 trebuie inteleasa si in
contextul international al acelui moment: importana strategic a Romniei

sczuse scazuse dupa semnarea tratatului de pace cu Austria. Hrusciov a socotit

ca se putea dispensa de ocuparea unei ri inconjurate si asa de sateliti.
Romania a fost singura membra a pactului de la Varsovia care nu a
participat la invadarea Cehoslovaciei n 1968. Comunistii romani au refuzat, in
acea perioada, sa participe la manevrele militare ale Pactului de la Varovia sau
s ngduie astfel de manevre pe teritoriul rii, susinnd idea desfiinrii
simultane a celor dou blocuri politico-militare.
Relaiile Romaniei cu Europa Occidental
Romania s-a preocupat de promovarea relaiilor cu statele din afara
blocului communist
Din 1955 a devenit membr a O.N.U. iar n 1959 a fost aleas
vicepreedint a celei de-a XIV sesiuni a Adunrii Generale a O.N.U.
Dup 1958 comerul exterior romanesc a fost reorientat treptat spre
Europa Occidental iar rile apusene s-au artat dispuse s acorde crdite
Romaniei.
Dup 1960 Romania a ncheiat acorduri de compensare pentru
bunurile naionalizate n 1948 nlocuind o piedic juridic n calea
incheierii unor legturi economice normale.
Pe plan diplomatic legaiile Angliei i Franei la Bucureti au fost
ridicate la rang de ambasad.

Orientarea diplomatica spre Apus a fost dublata de o restructurare a

legaturilor comerciale externe:
In 1966 Romania a isclit primele acorduri economice cu Germania,
urmate apoi de alte acorduri cu ri capitaliste dezvoltate.
In 1971 s-au ncheiat tratativele de aderare la GATT.(n prezent OMC)
Din 1972, Romania, dup 4 ani de discuii a devenit membr a F.M.I. i
Bncii Mondiale.
n 1973, Piaa Comuna acorda un regim comercial preferential Romaniei
iar Acordurile de la Helsinki din 1975 dovedeau preocuparea comunitatii
internationale de a examina evenimentele din Romania in ceea ce privete
respectarea drepturilor omului si, prin extensie a drepturilor minoritilor.
Aceasta respectare a drepturilor omului a conditional acordarea creditelor
Dup 1971, relatiile cu SUA s-au racit datorita:
impunerii cultului personalitatii si ,,revolutiei culturale";

nerespectarii acordurilor de la Helsinki;

incalcarii drepturilor omului.
Impunerea taxelor de emigrare au racit legaturile cu Bonnul,
Ierusalimul si Washingtonul. In preajma anilor '80 - relatiile cu Occidentul
au devenit mult mai reci i SUA a votat pentru suspendarea clauzei natiunii
cclci mai lavorizatc in raporturile comerciale cu Romania, romanii pierznd
statutul preferenial in 1988.
Deteriorarea situatiei interne i atacurile din partea guvernelor occidentale
impotriva
nerespectarii drepturilor omului - a dus la izolarea
international a Romaniei dupa 1985 concretizat n:

inrautatirea relatiilor cu statele occidentale,

diminuarea schimburilor comerciale.