RICHARD

WURMBRAND.
MARX i SATAN

PREFA.
Aceasta carte a fost conceputa iniial ca o mica broura care coninea
doar unele sugestii cu privire la posibilitatea anumitor legturi intre marxism i
satanism.
Nimeni nu s-a mai ncumetat pana acum sa abordeze aceasta tema, de
aceea am fost foarte precaut.
Dar, intre timp, am nregistrat din ce n ce mai multe dovezi n aceasta
privina, cu ajutorul crora sper sa va conving asupra pericolului spiritual pe
care il reprezint comunismul.
Pana nu de mult marxismul cucerise peste o treime din omenire; iar
dup recentele sale nfrngeri deine inga peste o cincime (numai populaia
Chinei reprezint unul din cele cinci miliarde de locuitori ai planetei).
Daca s-ar putea dovedi ca att cei care au elaborat aceasta doctrina cat i
cei care au aplicat-o au fost, de fapt, n spatele uilor nchise, nite adoratori ai
Diavolului care se foloseau cu buna tiina de puterile lui malefice, n-ar fi oare
necesara luarea unei atitudini ferme fata de aceasta ngrozitoare primejdie?
Nu m-a mira daca unii dintre cititori nu ar fi de acord cu teza mea.
Tehnica i tiina se dezvolta foarte repede pentru ca suntem mereu gata sa
nlocuim mecanismele nvechite cu cele noi, mai avantajoase.
n domeniul tiinelor sociale sau al religiei, lucrurile stau insa altfel.
Ideile se perimeaz mai greu.
Iar o concepie temeinic nsuita nu poale fi nlocuita tot att de uor ca
microprocesorul unui computer. Chiar daca aduci noi dovezi, e posibil sa nu
reueti s-i convingi pe acei oameni a cror minte este nchistata din pricina
prejudecailor. Eu voi aduce, insa, dovezi pentru a-mi susine teza, invitndu-i
pe cititori sa le studieze i sa le judece cu atenie.

Lumea comunista a luat cunotina, cu sigurana, de aceasta carte care a

fost tradusa n rusa, chineza, germana, slovaca, romana i n alte limbi i care
a fost introdusa pe furi, n mari cantitatea. n tarile aliate n spatele Cortinei
de Fier.
De exemplu, un ziar din Berlinul de Est, ntr-un articol intitulat Ucigaul
lui Marx", a atacat aceasta carte, caracteriznd-o drept cea mai provocatoare i
mai ruinoasa lucrare care a fost scrisa vreodat mpotriva lui Marx".
Poate fi Marx distrus chiar att de uor? Sau dezvluie oare aceasta
lucrare punctul vulnerabil al ideologiei sale? Ar fi oare marxismul discreditat
daca lumea ar ti despre legturile lui cu satanismul? Se gsesc oare suficient
de muli oameni care sa nu romana nepstori n fata acestei chestiuni?
Marxismul reprezint marea bulversare a vieii moderne. Indiferent de
prerea pe care o avei despre aceasta doctrina, indiferent daca credei sau nu
ca Satan exista, indiferent de ceea ce credei despre faptul ca n anumite
cercuri se practica nchinarea la Diavol, va invit sa parcurgei cu atenie i sa
judecai cu luare aminte documentaia pe care o prezint n paginile care
urmeaz.
Cred ca acest lucru ar putea sa va ajute sa va orientai n cadrul
confruntrilor dumneavoastr cu marxismul.
Capitolul I.
SCHIMBARE DE CREDIN.
Scrierile cretine ale lui Marx.
Astzi o treime din populaia lumii este marxista, ntr-o forma sau alta,
marxismul a gsit numeroi adepi i n tarile capitaliste.
Printre acetia se numra chiar i cretini, ba chiar i reprezentani ai
Bisericii unii dintre ei deinnd funcii importante (e vorba de Teologia Eliberrii
din Biserica catolica i de neoprotestani, nota mea)- care sunt convini ca, n
timp ce Iisus a dat rspunsul la ntrebarea: cum se poate ajunge n cer, Marx ar
fi oferit soluia justa pentru a-i ajuta pe cei flamanzi, sraci i asuprii de pe
amant.
Se spune ca Marx i-ar fi iubit pe oameni, fiind stpnit de o singura idee:
cum sa vina n ajutorul maselor exploatate. El susinea ca sistemul capitalist ii
srcete pe oameni.
Odat nlturat acest sistem perimat, dup o perioada de tranziie i de
dictatura a proletariatului, va aprea o societate n care fiecare individ va lucra
dup capacitatea sa n fabrici i ferme aparinnd colectivitii, fiind retribuit
dup nevoile sale.
Atunci nu ar mai exista nici un stat care s-1 constrng pe individ, nici
rzboaie, nici revoluii, ci numai o venica nfrire universala.

Pentru a realiza fericirea maselor, nu este insa suficienta numai

rsturnarea capitalismului.
Marx scrie: Pentru o reala fericire a maselor, este necesara nimicirea
religiei ca fericire iluzorie a omului. Chemarea adresata maselor de a nu-i mai
face iluzii cu privire la condiiile lor este o chemare la abandonarea condiiei
care necesita iluzii. Ca atare, critica religiei este critica acestei vai a plngerii a
crei aureola este religia." 1
Se spune ca Marx s-ar fi pronunat mpotriva religiei din pricina ca
aceasta ar mpiedica realizarea idealului comunist, pe care el il considera ca
singura soluie viabila pentru problemele acestei lumi.
Astfel i argumenteaz marxitii atitudinea lor si, din pcate, sunt i
oameni ai Bisericii care ofer aceleai explicaii. In timpul unei predici, pastorul
Oesterreicher (Anglia) a afirmat: Indiferent de formele sale, bune sau rele,
comunismul este la origine o micare de eliberare a omului de sub exploatarea
semenului sau. Din punct de vedere sociologic, biserica a fost i nc mai este
ntr-o mare msura de partea exploatatorilor.
Karl Marx, ale crui teorii denota o pasiune pentru dreptate i
fraternitate, aflndu-i rdcinile n prorocii evrei, detesta religia pentru ca
aceasta fusese folosita ca un instrument n perpetuarea unei situaii sociale n
care copiii erau robi i munceau pana la epuizare ca s-i mbogeasc pe alii,
aici, n Anglia. Nu era uor sa fi spus acum o suta de ani ca religia este opium
pentru popor. Ca mdulare ale Trupului lui Hristos trebuie sa ne pocim sincer,
tiind ca avem o mare datorie morala fala de fiecare comunist." 2
Marxismul ii impresioneaz pe unii oameni din cauza succesului sau,
insa succesul nu trebuie con-fundat cu valoarea. Vracii au i ei adeseori
succes. Succesul poate valida att adevrul cat i minciuna.
Dimpotriv, eecul poate fi constructiv atunci cnd deschide calea ctre
un adevr mai adnc. Astfel ca unele dintre lucrrile lui Marx ar trebui
analizate fcnd abstracie de succesul lor.
Cine a fost Marx? La nceputul tinereii sale, Karl Marx i fcuse o
profesiune de credina din a fi i a trai ca un cretin.
Prima sa lucrare se numete "Unirea credinciosului cu Hristos".
n aceasta carte citim urmtoarele cuvinte frumoase: Prin dragostea lui
Hristos ne ntoarcem inimile totodat ctre fraii notri care sunt legai de noi
n chip luntric i pentru care El S-a dat pe Sine nsui ca jertfa."
Aadar, Marx cunoscuse calea care trebuie urmata pentru ca oamenii sa
poat fraterniza i sa se iubeasc unii pe alii i anume Cretinismul.
El continua: Unirea cu Hristos confer nlare spirituala, mngiere n
necazuri, pace sufleteasca i o inima capabila de dragoste pentru aproapele

tu, capabila de orice fapta buna i nobila nu de dragul ambiiei i al gloriei,

ci numai de dragul lui Hristos." 3
Cam n aceeai vreme, Marx scrie n dizertaia sa intitulata "Gndurile
unui tunar la alegerea carierei sale": Religia nsi ne nva ca Idealul ctre
Care nzuim cu toii, S-a jertfit pe Sine nsui pentru omenire. Cine ar ndrzni
sa tgduiasc aceasta nvtura? Daca am ales postura n care putem
nfptui maximum pentru El nu vom fi niciodat copleii de greutatea
poverilor, deoarece acestea nu sunt dect sacrificii fcute pentru binele tuturor.
"4
La nceput, Marx a avut convingeri cretine. Cnd a terminat liceul, n
certificatul sau de absolvent, n dreptul rubricii Cunotine de religie" erau
scrise urmtoarele cuvinte: Cunotinele sale despre credina i morala
cretina sunt destul de clare i bine asimilate. El cunoate ntr-o oarecare
msura i istoria Bisericii Cretine 5
Cu toate acestea, ntr-o teza scrisa n aceeai perioada, Marx repeta de
ase ori cuvntul a distruge", cuvnt pe care colegii sai nu l-au folosit nici
mcar o singura data n decursul acestui examen.
De aceea, el a i fost poreclit Distruge".
Era normal ca el sa vrea sa distrug, de vreme ce numea omenirea gunoi
omenesc", afirmnd: Pe mine nu ma viziteaz nimeni ceea ce mi convine
pentru ca oamenii de astzi pot sa ma. (expresie obscena). Toi sunt nite
ticloi."
Primele scrieri contra lui Dumnezeu.
La putin timp dup ce Marx a obinut acest certificat, ceva misterios s-a
petrecut n viaa lui: a devenit un spirit fervent antireligios. Un cu totul alt
Marx a nceput sa se contureze.
El scrie ntr-una din poeziile sale: Vreau sa ma rzbun pe Acela Care
domnete deasupra tuturor."
Aadar, el era convins ca exista Unul care domnete deasupra tuturor,
dar il dumnea, desi Cel de Sus nu-i fcuse nici un rau.
Marx aparinea unei familii relativ bogate. Nu su-ferise de foame n
timpul copilriei sale. Era mult mai nstrit dect multi dintre colegii sai.
Ce anume a fcut sa se nasc n el aceasta ura ngrozitoare fata de
Dumnezeu? Nu se cunoate nici un motiv personal. Sau sa nu fi rostit oare
altcineva aceste cuvinte prin gura lui Marx?
La vrsta la care majoritatea tinerilor sunt nsufleii de idealuri altruiste,
pregtindu-se pentru viitoarea lor cariera, tnrul Marx scrie urmtoarele
versuri (poemul Strigatul unui dezndjduit): "Astfel, un Dumnezeu mi-a smuls
totul, n blestemul i tortura destinului.
Toate lumile Lui s-au dus fara ntoarcere!

Nimic altceva nu mi-a mai rmas dect rzbunarea.

mi voi cldi tronul n naltul cerului, vrful lui va fi rece i
nspimnttor.
Groaza superstiioas ii va fi fortreaa.
Agonia cea mai neagra ii va fi cpti.
Cel ce-l va privi cu un ochi sntos, se va ntoarce palid ca moartea i
mut, cuprins de morbul morii oarbe i ngheate.
Fie ca fericirea lui s-i pregteasc moartea".
Marx visa sa distrug lumea creata de Dumnezeu, ntr-un alt poem, el a
spus: "Atunci voi fi n stare sa merg triumfator, ca un zeu, printre ruinele
mpriilor.
Fiecare din cuvintele mele este foc i aciune.
Pieptul meu este la fel ca cel al Creatorului."
Cuvintele mi voi cldi tronul n naltul cerului" precum i mrturisirea
ca cel ce sta pe acest tron va emana numai groaza i agonie, amintesc de
laudele ngmfate ale lui Lucifer: Ma voi sui n cer, mi voi ridica scaunul de
domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu"(Isaia 14: 43).
Poate ca nu este o simpla coincidenta faptul ca Bakunin, care a fost mult
timp unul dintre cei mai apropiai prieteni ai lui Marx, scria: Trebuie s-l adori
pe Marx ca sa fii iubit de el. Trebuie cel putin s-i fie frica de el ca sa te
tolereze n preajma lui. Marx este att de mndru, pana la ticloie i nebunie
Biserica lui Satan i Ulanem.
De ce i dorete Marx un astfel de tron? Rspunsul se afla n putin
cunoscuta drama, intitulata "Ulanem", scrisa de el tot n timpul studeniei.
Pentru a explica acest titlu, este necesara o digresiune.
Unul din ritualurile bisericii satanice este liturghia neagra, pe care o face
un preot al Satanei la miezul nopii. In sfenice se pun invers lumnri negre.
Preotul (satanist, n.t.) poarta odjdii mbrcate insa pe dos, cu cptueala n
afara.
El spune tot ce este scris n cartea de rugciuni, insa citete totul de la
sfrit la nceput.
Numele sfinte ale lui Dumnezeu i Iisus sunt citite in-vers. Un crucifix
este fixat cu partea de sus n jos sau este calcat n picioare.
Trupul unei femei goale servete drept altar. O euharistie furata dintr-o
biserica, pe care a fost scris numele lui Satan, e folosita n btaie de joc pentru
mprtanie. In timpul acestei slujbe negre se arde o Biblie.
Toi cei prezeni promit ca vor svri toate cele apte pcate de moarte,
aa cum sunt enumerate n catehismul catolic, i ca nu vor face nici o fapta
buna. Urmeaz o orgie.

nchinarea la Diavolul este foarte veche. Biblia are multe de spus i de

condamnat n aceasta privin. De exemplu, evreii desi au primit de la
Dumnezeu adevrata religie s-au abtut uneori de la credin lor i au adus
jertfe diavolilor" (Deuteronom 32: 17). Mai trziu, regele Ieroboam al Israelului a
instituit preoi pentru idoli (2 Cronici 11: 15).
Astfel, unii oameni au crezut inca din timpuri strvechi n existenta
diavolului. Pcatul i rutatea sunt caracteristicile mpriei sale, iar
dezbinarea i dis-trugerea sunt roadele ei inevitabile.
Imensele concentrri de forte ale rului, att n timpurile din vechime cat
i n perioada moderna a comunismului i nazismului, n-ar fi fost posibile fara
concursul direct al Diavolului nsui.
El a fost conductorul din umbra care, n planul sau de a-i subordona
omenirea, s-a substituit energiei unificatoare.
n mod elocvent, Ulanem este o inversare a unui nume sfnt, anagrama
lui Emanuel un nume biblic al lui Iisus care n ebraica nseamn
Dumnezeu este cu noi".
Astfel de inversri de nume sunt frecvent practicate n magia neagra.
Vom putea nelege drama Ulanem numai daca vom citi mai nti o bizara
confesiune fcut de Marx n poemul intitulat Trubadurul": "Aburi infernali se
ridica i umplu creierul, Pana cnd nnebunesc i inima mi se schimba cu
desvrire.
Vezi aceasta sabie?
Printul ntunericului mi-a vndut-o.
Pentru mine el este cel care msoar timpul i da semnalul, Cu tot mai
multa ndrzneal interpretez dansul morii"
Aceste versuri capta o semnificaie aparte atunci cnd aflam ca n
riturile unei iniieri mai nalte n biserica satanista, candidatului respectiv i se
vinde o sabie vrjit care ii asigura succesul.
Acesta o pltete semnnd, cu sngele luat de la ncheietura minii sale.
Un legmnt conform cruia, dup moarte, sufletul sau va aparine Satanei.
(Pentru ca cititorul sa realizeze cat de cumplit poate fi mesajul acestor
poezii, sunt nevoit sa menionez desi mi provoac repulsie ca n Biblia
Satanica", dup ce se spune: crucifixul simbolizeaz palida neputina
atrnnd ntr-un copac", Satan este numit inefabil Print al ntunericului care
domnete pe pmnt". n contrast cu putregaiul din Betleem", Nazarineanul
blestemat", regele neputincios". Dumnezeul dezertor i mut", netrebnicul i
scrbosul pretendent la mreia lui Satan", Diavolul este numit Dumnezeul
luminii", ai crui ingeri tremura de frica i se prosterneaz naintea sa",
trimindu-i pe rsfaii de cretini sa bjbie n ateptarea osndei lor.")
Acum citez chiar din drama Ulanem: "Si ei sunt tot Ulanem. Ulanem.

Numele rsun ca moartea.

Rsun pana ce se stinge ntr-o rsuflare nenorocita.
Oprete-te, acum il tin!
El se ridica n sufletul meu.
Limpede ca aerul, tot att de tare ca oasele mele Si totui am putere n
braele mele tinere Sa te prind i sa te zdrobesc cu o for nvalnic (pe
omenirea personificata, n.a.)
n timp ce pentru noi doi prpastia i casca larg gura n ntuneric.
Tu te vei prvli n adnc iar eu te voi urma rznd.
optindu-i la ureche: Coboar, vino cu mine, prietene".
Biblia, pe care Marx o studiase pe cnd era elev de liceu i pe care
ajunsese sa o cunoasc destul de bine la maturitate, spune ca Diavolul va fi
legat de ctre un nger i aruncat n prpastia fara fund (abysos n limba
greaca; vezi Apocalipsa 20:3)
Marx dorete sa traga dup sine ntreaga omenire n acest abis pregtit
pentru Diavol i ngerii lui.
Cine vorbete prin Marx n aceasta drama? Este oare firesc ca un tnr
student s-i fac un ideal din aceasta viziune a omenirii care se cufunda n
abisul ntunericului (ntunericul de afara" fiind o expresie biblica pentru iad),
n timp ce el se altura rznd celor pe care i-a abtut de la credin?
Nicieri n lume nu este cultivat acest ideal, exceptnd riturile de iniiere
n cel mai nalt grad al bisericii satanice.
n ceasul morii sale, Ulanem (eroul dramei cu acelai nume) spune:
"Pierdut, pierdut.
Timpul meu a trecut ca nimica.
Orologiul s-a oprit, casa pigmeului s-a surpat.
n curnd voi strange la pieptul meu venicia i n curnd Voi urla
profernd blesteme gigantice la adresa omenirii."
Lui Marx ii plcuser cuvintele lui Mefistolel din Faust: Tot ce exista
merita sa fie distrus. Totul inclusiv proletariatul i tovarii.
Marx a citat aceste cuvinte n 18 Brumar. Stalin le-a pus n practica i a
ajuns s-i distrug pana i propria-i familie.
n "Faust", Satan este numit duhul care neaga totul. Aceasta este chiar
atitudinea lui Marx.
El scrie despre critica necrutoare a tot ceea ce exista", rzboiul contra
situaiei din Germania", adugnd ca prima obligaie a presei este de a
submina fundamentele actualului sistem politic".
Marx se autocaracteriza drept cel mai nverunat duman al aa-zisului
tip pozitiv."
Secta satanica nu este materialista. Ea crede n viaa venic.

Ulanem, personajul prin care vorbete Marx nu se ndoiete de ea,

acceptnd-o insa ca pe o viaa de ura mpins pana la paroxism.
Sa menionm i faptul ca pentru duhurile necurate venicia nseamn
chin. Demonii ii reproau Domnului Iisus:Ai venit sa ne chinuieti nainte de
vreme?" (Matei 8: 29).
Marx are aceeai obsesie: "Ah! Eternitatea este suferina noastr venic,
O moarte de nedescris i care nu se poate msura.
Ticloasa, conceputa n mod artificial numai ca s-i bata joc de noi Noi
nine fiind doar un mecanism de ceasornic care funcioneaz orbete, ntocmii
ca sa fim calendare nebune pentru Timp i Spatiu, Neavnd nici un scop, afara
doar de a exista i de a fi distrui".
Acum ncepem sa nelegem ce s-a ntmplat cu tnrul Marx. El avusese
convingeri cretine, insa nu a dus o viaa consecventa.
Corespondenta sa cu tatl sau dovedete ca risipea sume mari de bani
pentru placeri i ca, din aceasta cauza ca i din altele, era ntr-o continua
cearta cu autoritatea printeasc. Apoi, se pare ca Marx a fost prins n mrejele
bisericii sataniste i a primit iniierea respectiva.
Satan, pe care adoratorii sai il vad n timpul orgiilor lor halucinante,
vorbete realmente prin acetia. In felul acesta, Marx nu este dect purttorul
de cuvnt al lui Satan, atunci cnd spune: Doresc sa ma rzbun pe Cel care
domnete deasupra tuturor" (poemul Strigatul unui dezndjduit").
Iat sfritul dramei Ulanem: "Daca exista Ceva care devoreaz, Ma voi
arunca nuntrul sau, chiar daca ar fi sa ruinez lumea, Lumea care se
interpune intre mine i prpastie, Am s-o sfrm n buci cu blestemele mele
nentrerupte, mi voi arunca braele n jurul realitii ei aspre, Iar lumea va
trece muta, mbrindu-m, Ca apoi sa ma scufund ntr-o nimicnicie
absoluta, Pierind n neant; aceasta ar nsemna a trai cu Adevrat"
Marx a fost inspirat probabil de cuvintele mar-chizului de Sade: Detest
natura. As vrea s-i nimicesc aceasta planeta, s-i blochez funciile i
procesele, sa opresc rotirea atrilor, sa dobor corpurile cereti care plutesc n
spatiu, sa distrug tot ce ii este folositor naturii i sa ocrotesc tot ce o rnete
ntr-un cuvnt, prin toate faptele mele, as vrea sa o jignesc.
Poate ca vom fi n stare sa atacam soa-rele, s-l alungam din Univers sau
sa ne folosim de el pentru a da foc lumii. Abia acestea ar fi frdelegi veritabile."
De Sade i Marx propaga aceleai idei!
Oamenii de buna credin sau luminai de Dumnezeu ncearc adesea sa
le vina n ajutor semenilor lor, scriind cri care contribuie la progresul
cunoaterii, mbuntesc morala, trezesc sentimente religioase sau care mcar
ii deconecteaz ori ii amuza pe cei care le citesc.

Diavolul este singura fiin care, n mod deliberat, prin cei de care se
folosete, provoac numai rau omenirii.
Dup cate stiu, Marx este singurul autor de renume care i-a caracterizat
propriile scrieri drept rahat" i cri porceti.
El le ofer cu buna tiin cititorilor sai aceasta murdrie. Nu este de
mirare ca unii din discipolii sai, comunitii din Romania i din Mozambic, ii
obligau pe deinuii politici s-i mnnce excrementele i s-i bea urina.
n "Ulanem", Marx ca i Diavolul blestema ntreaga rasa umana.
Ulanem este probabil singura drama din lume n care toate personajele
sunt contiente de propria lor stricciune, pe care o etaleaz i o srbtoresc n
mod sfidtor. Aici toi sunt slujitori ai ntunericului, toi dezvluie trsturile
lui Mefistofel. Toi sunt satanici, corupi, damnai.
Capitolul II MPOTRIVA TUTUROR ZEILOR.
Satan n familia lui Marx.
Cnd a scris lucrrile de care am vorbit n capitolul anterior, Marx era un
geniu precoce, n vrst de opt-sprezece ani. Programul vieii lui fusese deja
stabilit. Nu intra ctui de putin n vederile lui sa slujeasc omenirea,
proletariatul sau socialismul.
Dorina lui era pur i simplu de a distruge lumea, tronnd peste groaza
omenirii. Referitor la acest aspect, gsim ca-teva pasaje criptice n
corespondenta dintre Karl Marx i tatl sau. Fiul scrie:Catapeteasma czuse.
nuntrul meu, Sfnta Sfintelor s-a rupt n doua i acum trebuie adui zei noi."
Aceste cuvinte au fost scrise la 10 noiembrie 1837, de ctre un tnr care
pana atunci pretinsese ca era cretin. El mrturisise mai nainte ca Hristos era
n inima lui. Acum, insa, nu mai era asa. Cine sunt aceti zei noi, adui n locul
lui Hristos?
Tatl sau ii raspunde: ,M-am abinut sa mai cer explicaii n legtur cu o
problema foarte misterioasa, desi prea destul de dubioasa."
Care era acea problema att de misterioasa? Nici un biograf al lui Marx
nu a explicat pana acum intele-sul acestor fraze bizare.
La 2 martie 1837, tatl lui Marx ii scrie fiului sau: ,Avansarea ta,
sperana scumpa de a-i vedea numele ncununat de glorie precum i
bunstarea ta pmnteasc nu e tot ceea ce i dorete sufletul meu.
Desi nutresc de mult aceste dorine, tin totui sa te asigur ca realizarea
lor nu m-ar fi fcut fericit.
Numai daca inima ta i pstreaz curia i omenia i daca nici un
demon nu va reui sa i-o abat de la cele mai bune sentimente, numai atunci
voi fi fericit."
Ce anume l-a determinat pe un tata s-i mrturiseasc dintr-o data
frica de influentele demonice exercitate asupra fiului sau, care pana atunci

fusese un cretin convins i declarat? S-l fi ngrijorat oare poemele pe care le

primise n dar de la fiul sau cu prilejul aniversarii vrstei de 55 de ani?
Urmtoarele versuri citate fac parte din poemul lui Marx, intitulat Despre
Hegel:
Cuvintele nvturii mele sunt nclcite ntr-o dezordine diabolica, nct
oricine poate nelege exact ceea ce vrea sa neleag.
Acum citez dintr-o alta epigrama la adresa lui Hegel: "Pentru ca am
descoperit cel mai nalt si cel mai adnc punct, cu ajutorul gndirii, Sunt tot
att de mare ca Dumnezeu;
Asemenea Lui. ma nvelesc cu ntunericul.
n poemul sau Fata cea palida, Marx scrie:
Astfel am pierdut cerul, O stiu prea bine.
Sufletul meu, odinioar credincios lui Dumnezeu este sortit infernului".
Nu este nevoie de nici un comentariu.
La nceput, Marx a avut ambiii artistice. Poemele i dramele sale au o
anumit importanta n msura n care dezvluie strile sale sufleteti dar,
neavnd valoare literara, nu s-au bucurat de aprecierile contemporanilor sai.
Insuccesul n dramaturgie, ne-a dat un Goebbels ministrul propagandei
naziste; n fi-lozofie, un Rosenberg teoreticianul rasismului ger-man; iar n
pictura i arhitectura un Hitler.
Si Hitler a fost poet. Chiar daca admintem ca el nu a citit niciodat
poeziile lui Marx, nu putem sa nu remarcam izbitoarea asemnare dintre
produciile lor lirice. In poeziile lui Hitler sunt menionate aceleai practici
satanice: "In nopile tulburi, ma duc uneori n gradina linitit, la stejarul lui
Wotan, Pentru a ncheia un pact cu forele ntunericului.
n lumina lunii se ivesc runele.
Cele care erau scldate de soare n timpul zilei devin mici naintea
formulei magice".
,Wotan" este divinitatea suprema n mitologia germana.,Runele" sunt
caracterele grafice folosite de vechii germani i scandinavi. Hitler a abandonat
curnd preocuprile sale poetice. La fel a procedat i Marx, renunnd la poezie
pentru o cariera de revoluionar i rzboindu-se astfel, n numele lui Satan, cu
o societate care nu i-a apreciat poeziile. Acesta poate fi socoti ca unul din
motivele deplinei sale rzvrtiri. Faptul ca era dispreuit ca evreu, ar putea
constitui o alta cauza.
n 1839, la doi ani dup ce tatl sau i exprimase ngrijorarea, tnrul
Marx a scris lucrarea: "Deosebirea dintre filosofia naturii la Epicur i filosofia
naturii la Democrit", n a carei prefa subscrie la afirmaiile lui Eschil:adun n
mine ura mpotriva tuturor zei-lor" 8, declarndu-se mpotriva tuturor zeilor de

pe pmnt i din cer care nu recunosc contiina de sine a omului ca suprema

divinitate.
Marx era un duman declarat al tuturor dumnezei-lor, un om care, cu
preul sufletului sau, i cumprase sabia de la printul ntunericului. El i
mrturisise scopul de a mpinge toat omenirea n prpastie ca apoi sa o
urmeze i el, rznd.
A luat Marx ntr-adevr sabia de la Satan?
Fiica sa, Eleonor, relateaz ca Marx ii spunea ei i surorilor ei mai multe
povesti, pe cnd erau copii. ntr-una din ele, care ii plcuse cel mai mult, era
vorba despre un oarecare Hans Roeckle.
,Istorisirea acestei povesti a durat luni de zile, pentru ca era foarte lunga,
nu se mai termina niciodat. Hans Roekle era un vrjitor. care avea o prvlie
cu multe jucrii i multe datorii. desi era vrjitor, avea mereu nevoie de bani.
De aceea, era nevoit s-i calce pe inima i s-i vanda Diavolului cele mai
frumoase jucrii pe care le avea. unele dintre aceste ntmplri erau inspaimantatoare si, auzindu-l, ti se fcea parul mciuc.
Este oare normal ca un tata sa le spun copiilor sai povesti de groaza
despre cele mai scumpe comori vndute Diavolului? Robert Payne, n cartea sa
inti-tulata Marx 10 povestete cu lux de amnunte acest episod relatat de
Eleonor: cum nefericitul vrjitor Rockle a vndut jucriile, ncercnd sa le
pstreze pana n ultima clipa. Dar, deoarece ncheiase un pact cu Diavolul, nu
mai avea nici o scpare.
Biograful lui Marx continua: ,Nu ncape nici o ndoial ca aceste povesti
interminabile aveau un caracter autobiografic. El i nsuise viziunea i
rutatea Diavolului. Cteodat prea contient ca ndeplinete voia Celui Rau."
Cnd Marx a terminat de scris Ulanem i celelalte poezii de nceput n
care vorbete despre pactul ncheiat cu Diavolul, el nici mcar nu se gndise la
socialism.
Ba chiar a combtut socialismul, ca re-dactor la o revista germana,
Rheinische Zeilung, care,nu admite nici mcar valoarea teoretica a ideilor
comuniste n forma lor actuala, lsnd la o parte dorina aplicrii lor sociale pe
care o socotete, oricum, imposibila. La ncercrile maselor de a pune n
practica ideile comuniste, de ndat ce acestea devin periculoase, se poate
raspunde cu tunul."
Marx vrea s-l izgoneasc pe Dumnezeu din cer.
Dup ce a atins acest stadiu n gndirea sa, Marx l-a ntlnit pe Moses
Hess, omul care a exercitat cea mai importanta influenta asupra sa, cel care l-a
fcut sa mbrieze idealul socialist.

Hess il numete,Dr. Marx idolul meu, cel care va da ultima lovitura

religiei i politicii medievale." A da o lovitura religiei acesta era obiectivul
primor-dial al lui Marx, nicidecum socialismul.
Georg Jung, un alt prieten al lui Marx din acea vreme, se pronun mai
categoric n acest sens, afir-mand n 1841, ca Marx Il va izgoni n mod cert pe
Dumnezeu din cer i il va da n judecata.
Marx con-sidera cretinismul drept una dintre cele mai imorale religii. Nu
este de mirare, deoarece Marx credea acum ca cretinii din vechime
mcelriser oameni i le mncaser carnea.
Iat deci ce ateptau de la Marx cei care l-au iniiat n misterele
satanismului. Nu exista nici un temei pentru a afirma ca Marx ar fi fost
nsufleit de nobilul ideal de a ajuta omenirea, ca ar fi vzut n religie o piedica
n calea realizrii acestui ideal i ca din aceasta cauza ar fi adoptat o atitudine
antireligioasa.
Dimpotriv, Marx ura orice noiune care trimite la Dumnezeu sau care
tine de domeniul divinitii. El hotrse sa fie omul care s-l izgoneasc pe
Dumnezeu asta nainte de a se dedica socialismului care nu era dect
momeala cu ajutorul creia s-i ade-meneasca pe muncitori i pe intelectuali sa
imbrati-seze acest ideal diabolic.
n fond, Marx nega existenta unui Creator, afirmnd ca omenirea s-a
creat pe sine nsi. El scrie: ,Avnd n vedere faptul ca pentru socialiti tot ce
tine de aa numita istorie a lumii nu este nimic altceva dect creaia omului,
nimic altceva dect dezvoltarea naturii n favoarea omului, aces-ta are astfel
dovada incontestabila ca s-a nscut prin sine nsui. Critica religiei sfrete cu
nvtura ca omul este fiin suprema pentru om"
Daca este negata existenta Creatorului, atunci nu exista nimeni care sa
ne dea porunci i legi, nimeni n fata cruia sa dam socoteala ceea ce Marx
con-firma:Comunitii nu predica nici un fel de morala".
Cnd sovieticii, n primii ani de comunism, au adop-tat lozinca:S-i
alungam pe capitaliti de pe pmnt i pe Dumnezeu din ceruri", ei nu fceau
dect s-i nsueasc motenirea lsat de Karl Marx. Una din particularitile
magiei negre dup cum am menionat mai nainte este inversarea numelor.
Procedeul inversiunii penetreaz att de adnc modul de a gndi al lui Marx,
nct acesta il folosete pretu-tindeni.
Astfel, Marx a rspuns la cartea lui Proudhon, Filosofia mizeriei printr-o
alta carte intitulata Mizeria filosofiei. De asemenea, el scria:Trebuie sa folosim
n locul armei criticii, critica armelor.
Iat alte cteva exemple de inversri din scrierile lui, Marx: ,Sa nu
cutm enigma evreului n religia lui, ci sa cutm enigma religiei n adevratul
evreu" ,Luther a transformat credin n autoritate, pentru ca a restaurat

autoritatea credinei. EI i-a transformat pe preoi n laici, pentru ca i-a transformat pe laici n preoi."
Marx folosete aceasta tehnica n multe locuri. El cultiva ceea ce s-ar
putea numi stilul tipic satanic.
Pe vremea lui Marx, brbaii obinuiau sa poarte barba, insa nu ca a lui,
i nu aveau parul lung.
Infati-sarea lui Marx era caracteristica discipolilor Ioanei Southcott, o
preoteasa a unei secte oculte, care pre-tindea ca se afla n legtur cu demonul
Shiloh.
Este ciudat faptul ca la vreo 60 de ani dup moar-tea acesteia, n 1814,la
grupul Chatham al adepilor lui Southcott s-a alturat un soldat, pe nume
James Witte, care, dup terminarea stagiului militar n India s-a ntors acas i
a preluat conducerea locala a sectei, dezvoltnd n continuare doctrinele Ioanei.
cu o tenta de comunism"19
Marx nu a vorbit prea des n public despre meta-fizica, dar putem deduce
opiniile sale n aceasta privin de la oamenii din anturajul sau. Unul din
tovarii sai de la Internaional I, a fost Mihail Bakunin, un anarhist rus, care
a scris: ,Diavolul reprezint revolta satanica mpotriva autoritii divine, revolta
n care vedem germenul fecund al tuturor micrilor de eliberare a omului
revoluia.
Socialitii se recunosc unul pe altul prin cuvintele: n numele celui care a
suferit o mare nedreptate.
Satan este eternul revoltat, primul liber cu-getator i eliberator al
omenirii.
El il face pe om sa se ruineze de animalica sa ignoranta i as-cultare; el
il elibereaz, pune pe fruntea sa pecetea libertii i a umanitii, ndemnndu-l
sa nu se mai supun i sa mnnce din pomul cunotinei binelui i rului"
Bakunin nu numai c-l lauda pe Lucifer, ci are i un program concret de
revoluie, insa nu cu scopul de a-i elibera pe saraci de sub exploatarea celor
bogai.
El scrie: "In aceasta revoluie va trebui s-l trezim pe Diavol n sufletul
oamenilor, sa am patimile cele mai josnice"
Marx a organizat mpreun cu Bakunin prima Internaional care a
susinut acest program ciudat.
n Manifestul Comunist Marx i Engels susin ca,proletarul vede n lege,
morala i religie nite prejudeci burgheze n spatele crora stau la panda tot
attea interese burgheze."
Bakunin arata ca Proudhon, un alt important gan-ditor socialist si, n
acea perioada, prieten cu Marx.,se nchina i el lui Satan."

Hess il prezentase pe Marx lui Proudhon care, ca i Marx, i tundea

parul dup tipicul celor din secta satanista a Ioanei Southcott, din secolul al
XlX-lea.
Proudhon, n Filosofia mizeriei, a declarat ca Dumnezeu este prototipul
nedreptii.
,Dobndim cunoaterea n ciuda lui Dumnezeu, alctuim societatea n
ciuda Lui. Fiecare pas ina-inte este o victorie asupra Dumnezeirii."
El exclama: ,Vino, Satan, tu, cel ponegrit de oamenii de rand i de regi.
Dumnezeu este prostie i laitate; Dumnezeu este prefctorie i falsitate;
Dumnezeu este tiranie i srcie; Dumnezeu este rau.
Acolo unde oamenii se prostern n fata unui altar, ome-nirea, sclava
regilor i a preoilor, va fi condam-nata.
Jur, Dumnezeule, cu mana ntins spre ce-ruri, ca tu nu eti nimic
altceva dect un execu-tant al raiunii mele, sceptrul contiinei mele."
Dumnezeu este n mod esenial necivilizat, anti-liberal, antiuman."
Proudhon declara ca Dumnezeu este rau pentru ca omul creaia Sa
este rau. Astfel de gnduri nu reprezint o noutate. Ele alctuiesc coninutul
obis-nuit al predicilor din cultul satanic.
Mai trziu, Marx s-a certat cu Proudhon i a scris o carte pentru a
combate ideile din cartea acestuia, Filosofia mizeriei. Dar Marx a contestat
numai doc-trine economice de mica importanta. El nu are nici o obiecie fata de
rzvrtirea demonica a lui Proudhon mpotriva lui Dumnezeu.
Heinrich Heine, binecunoscutul poet german, a fost un al treilea prieten
intim al lui Marx. i el era un adorator al lui Satan. El scrie: "Am chemat
Diavolul i el a venit, Trebuie s-i examinez fata cu uimire; nu este hidos, nu
chioapt. Este un brbat atrgtor, fermector".
Marx a fost un mare admirator al lui Heinrich Heine. Relaiile dintre ei au
fost calde i intime.
De ce l-a admirat Marx pe Heine? Poate din cauza unor gnduri satanice
ca acestea: ,As vrea sa am civa copaci frumoi n fata uii i daca bunul
Dumnezeu vrea sa ma fericeasc pe deplin, atunci mi va acorda bucuria de a
vedea ase sau apte din dumanii mei spnzurai de aceti copaci. Dup
moartea lor, cu o inima plina de compasiune, le voi ierta tot raul pe care mi l-au
fcut n timpul vieii. Da, trebuie s-i iertam pe dumanii notri, dar nu nainte
de a-i vedea spnzurai.
Nu sunt rzbuntor. As vrea s-mi iubesc dus-manii. Dar nu-i pot iubi
nainte de a ma fi raz-bunat. Abia atunci inima mea se deschide pentru ei.
Atta vreme cat nu te rzbuni, amrciunea persista n inima."
Ar dori oare vreun om cumsecade sa fie prieten intim cu cineva care
gndete n felul acesta?

Dar Marx i cei din anturajul sau gndeau exact n felul acesta.
Lunaciarski, un filosof important care fusese ministrul educaiei n
U=2ER. S. S. scria n revista Socialism i Religie ca Marx a renunat la orice
lega-tura cu Dumnezeu punindu-1 n schimb pe Satan n fruntea coloanelor de
proletari n mars.
Este esenial ca n legtur cu acest aspect sa su-bliniem faptul ca Marx
i tovarii sai, desi se de-clarasera mpotriva lui Dumnezeu, nu erau atei, aa
cum pretind a fi marxitii de astzi, ceea ce nseamn ca acuzndu-L i
insultndu-L fi pe Dumnezeu, ei urau un Dumnezeu n care totui credeau.
Ei nu contestau existenta lui Dumnezeu, ci supremaia Lui. Cnd a
izbucnit revoluia la Paris, n 1871, co-munardul Flourens a declarat:Vrjmaul
nostru este Dumnezeu. Ura fata de Dumnezeu este nceputul nelepciunii."
Marx i-a elogiat foarte mult pe comunarzi, care proclamau aceasta ura.
Dar ce legtur are aceasta cu o distribuire mai justa a bunurilor sau cu imbunatatirea instituiilor sociale?
Aceste revendicri nu sunt dect capcanele ideologice care ascund adevaratul scop: desfiinarea lui Dumnezeu i a nchinrii la El. Astzi avem
dovada clara ca se urmrete un astfel de scop n tari ca Albania i Coreea de
Nord, unde toate bisericile, moscheele i pagodele au fost nchise.
Poeziile satanice ale lui Marx.
Poeziile lui Marx sunt o ilustrare foarte clara a acestei idei. In,Strigatul
unui dezndjduit" si,Mndria omeneasca", rugciunea suprema a omului este
pentru preamrirea lui nsui.
Daca omul este sortit sa piar prin propria sa glorificare, aceasta va fi o
catastrofa cosmica, dar el va muri ca o fiin di-vina, jelit de demoni.
Balada lui Marx,Trubadurul" exprima plngerile bardului mpotriva lui
Dumnezeu, Care nici nu cunoate i nici nu respecta arta sa.
Aceasta arta,nete din prpastia neagra a iadului, ntunecnd mintea
i vrjind inima, iar dansul ei este dansul morii".
Trubadurul i scoate sabia i o implanta n sufletul poetului.
,Arta nind din prpastia ntunecoas a iadului, ndrcind mintea".
Aceasta ne amintete de cu-vintele revoluionarului american Jerry Rubin, din
"Treci la fapte": ,Am amestecat tinereea, muzica, sexul, dro-gurile i rzvrtirea
cu trdarea o coaliie greu de nvins"
n poezia sa,Mndria omeneasca", Marx re-cunoaste ca telul sau nu este
de a reforma sau a re-volutiona societatea, de a face lumea mai buna, ci pur i
simplu de a o distruge, bucurndu-se de dis-trugerea ei: "Cu dispre mi voi
arunca mnua drept n fata lumii, Ca sa vad prbuirea acestui uria pitic, A
crui cdere nu-mi va nbui nflcrarea.

Apoi voi pribegi asemenea unui Dumnezeu biruitor Printre ruinele lumii
Si dnd cuvintelor mele o for activa.
Ma voi simi deopotriv cu Creatorul "
Marx a devenit satanist n urma unei intense dez-bateri luntrice. El a
ncetat sa scrie poezii n perioada n care sntatea i-a fost grav zdruncinata
din cauza furtunii care se dezlnuise n inima lui.
n acea vreme el scrie despre nelinitea pe care o resimte la gndul ca
trebuie s-i fac un idol dintr-o concepie pe care o detesta.
Motivul covritor al convertirii lui Marx la co-munism, reiese limpede
dintr-o scrisoare a prietenului sau Georg Jung, ctre Ruge. Nu este vorba nici
de emanciparea proletariatului, nici de stabilirea unei ordini sociale mai bune.
Jung scrie: ,Daca Marx, Bruno Bauer i Feuerbach i-ar uni forele pentru a
elabora o reforma teologico-politica, Dumnezeu ar face bine s-i strng pe toi
ngerii n preajma Sa i s-i plng de mila, caci acetia trei cu siguran c-L
vor alunga din cer.
Au fost oare aceste poezii singura expresie a scrie-rilor satanice ale lui
Karl Marx? Nu tim, pentru ca o mare parte din lucrrile sale sunt ferite de
lumina tiparului de ctre cei care dein manuscrisele sale.
n "Omul revoltat", Alberl Camus susine ca treizeci de volume ale lui
Marx i Engels nu au fost niciodat publicate pentru ca dup cum presupune
Camus -aceste lucrri nu au nici cea mai mica asemnare cu ceea ce se
nelege n mod curent prin marxism.
Dup ce am terminat de citit eseul lui Camus, am rugat-o pe secretara
mea sa le scrie celor de la Institutul Marx Lenin din Moscova i s-i ntrebe
daca aceasta afir-matie a scriitorului francez este adevrat.
Am primit un rspuns.
Lociitorul directorului, profesorul M. Mdelov, dup ce a susinut ca
Albert Camus minte, a confirmat totui afirmaiile acestuia, scriindu-mi ca din
totalul de o suta de volume planificate, nu au fost publicate dect treisprezece.
Justificarea sa ca cel de al doilea rzboi mondial ar fi mpiedicat editarea
celorlalte volume este de-a dreptul ridicola. Scrisoarea a fost scrisa n 1980, la
treizeci i cinci de ani dup sfritul rzboiului. Iar Editura de Stat a Uniunii
Sovietice are, cu siguran, destule fonduri.
Din aceasta scrisoare reiese clar ca, desi comunitii sovietici dein toate
manuscrisele necesare pentru editarea tuturor celor o suta de volume, ei au
preferat sa publice numai treisprezece.
Nu exista alta expli-catie dect aceea ca majoritatea gndurilor i ideilor
lui Marx sunt tinuite n mod deliberat.
Viaa rvit a lui Marx.
Toi satanitii activi au viei rvite. Acesta a fost i cazul lui Marx.

Arnold Kunzli, n cartea sa "Karl Marx O psihograma", descrie viaa lui

Marx, referindu-se i la sinuciderea a doua din fiicele sale i a unui ginere. Trei
dintre copiii sai au murit din cauza subnutriiei.
Fiica sa Laura, cstorit cu socialistul Laforgue, i-a nmormntat pe trei
dintre copiii ei. O alta fiica a lui Marx, Eleonor, a hotrt sa se sinucid
mpreun cu soul ei. Ea a murit, iar el s-a rzgndit n ultimul moment.
Marx nu s-a simit obligat s-i ntrein familia, desi ar fi putut s-o fac
foarte uor datorita cunoaterii unor limbi strine pe care le stpnea foarte
bine. A preferat sa cereasc de la Engels.
A avut un copil nelegitim cu servitoarea lui, Helen Demut. Mai trziu a
atribuit paternitatea acestui copil lui Engels, care a acceptat toat aceasta
comedie.
Lui Marx ii plcea sa bea mult. Riazanov, directorul Institutului MarxEngels din Moscova, recunoate acest lucru n cartea sa "Karl Marx omul
gnditorul i revoluionarul".
Eleonor a fost fiica preferata a lui Marx. El o numea Tussy i deseori
spunea:Tussy sunt eu". Ea a fost distrusa sufletete cnd a auzit de la Engels,
aflat pe patul de moarte, de existenta acestui copil nelegitim. La aflarea acestei
vesti, s-a sinucis.
n Manifestul Comunist, Marx proferase invective la adresa capitalitilor
care dispun dup bunul lor plac de nevestele i fetele muncitorilor lor. O astfel
de ipocrizie nu este ctui de putin strin de caracterul lui Karl Marx.
Exista o pata destul de ntunecat n viaa lui Marx, marele revoluionar.
Ziarul german Reichsruf publica (9 ianuarie 1960) tirea conform creia
cancelarul austriac Raabe i-a druit lui Nikita Hruciov, pe atunci conductor
al Uniunii Sovietice, manuscrisul unei scrisori a lui Marx.
Hruciov nu s-a bucurat insa la citirea scrisorii pentru ca aceasta
constituia dovada ca Marx fusese informatorul pltit de politia austriaca pentru
a-i spiona pe revoluionari.
Scrisoarea a fost gsit ntmpltor ntr-o arhiva secreta. Din ea reieea
clar ca Marx, n timpul exilului sau la Londra, trimitea rapoarte despre
activitatea tovarilor sai, primind pentru fiecare informaie suma de 25 de
dolari. Notele sale informative se refereau la revoluionarii exilai la Londra,
Paris i n Elveia.
Unul dintre cei spionai era Ruge, care se con-sidera bun prieten cu
Marx. Exista inca scrisori care dovedesc relaiile de prietenie dintre cei doi.
Rolv Heuer n cartea sa "Geniu i bogie", descrie viaa financiara
dezordonata a lui Marx: ,Pe cnd era student la Berlin, fecior de bani gata,
Marx primea 700 de taleri pe an bani de buzunar"

Aceasta era o suma enorma, innd cont de faptul ca pe vremea aceea

numai 5% din populaie dispunea de un venit mai mare de 300 de taleri pe an.
De-a lungul vieii sale, Marx a primit de la Engels circa 6 milioane de franci
francezi dup cum informeaz Institutul Marx Engels.
Cu toate acestea, Marx jinduia tot timpul sa mos-teneasca averi. In timp
ce un unchi de-al sau era n agonie, Marx i-a scris lui Engels:Daca moare cainele, voi iei din ncurctur", la care Engels ii raspunde:Te felicit pentru ca s-a
mbolnvit cel care te-a mpiedicat sa intri n posesia motenirii i sper ca
nenorocirea sa se ntmple chiar acum." ,Cinele" a murit, iar la 8 martie 1855,
Marx scria: ,Un eveniment foarte fericit. Ieri ni s-a comu-nicat moartea
unchiului sotiei mele, n vrst de nouzeci de ani. Sotia mea va primi
aproxima-tiv o suta de lire sterline, poate chiar i mai mult, daca nu cumva
btrnul caine a lsat o parte din banii sai doamnei care-i administra casa"
Marx nu avea sentimente mai bune nici fata de rudele care-i erau mult
mai apropiate dect acest unchi. De pilda, el nu vorbea cu mama lui. In decembrie 1863 Marx i-a scris lui Engels: ,Acum doua ore a sosit o telegrama prin
care sunt anunat ca mama a murit. Soarta a vrut sa ia din viaa un membru
al familei. Eu eram deja cu un picior n groapa, dar n mprejurrile actuale,
sunt mai necesar dect btrna. Trebuie sa ma duc la Trier pentru motenire."
Asta este tot ceea ce Marx a avut de spus la moar-tea mamei sale.
Relaiile dintre Marx i sotia lui erau destul de proaste. Ea l-a prsit de
doua ori, dar s-a ntors de fiecare data. Iar el nu a fost prezent nici mcar la
nmormntarea ei.
Aflndu-se mereu n nevoi pecuniare, Marx a ri-sipit multi bani la bursa,
unde el marele economist nu tia dect sa piard.
Marx era un intelectual de mare calibru, ca i Engels. Totui,
corespondenta lor abunda n obsceniti, neobinuite pentru aceasta clasa
sociala.
Expresiile grosolane sunt frecvent utilizate, dar nu exista nici mcar o
singura scrisoare n care vreunul dintre ei sa pomeneasc despre idealul
umanist sau socialist.
Deoarece biserica satanista este extrem de secreta, avem numai vagi
indicii despre posibilele legturi ale lui Marx cu aceasta secta. Viaa lui rvit
constituie insa, nendoielnic, inca o veriga n nlnuirea dovezilor aduse pana
acum.
Capitolul III CREDIN NRUIT.
Apostazia lui Engels.
Deoarece Engels este o figura proeminenta n viaa lui Marx, ma voi referi
pe scurt i la el.
Engels fusese crescut ntr-o familie pioasa.

n tinereea lui scrisese frumoase poezii cretine.

Dup ce l-a ntlnit pe Marx, a scris despre acesta: ,Cine vneaz eu o
slbatic strduina? Un om negru din Trier (locul de natere al lui Marx), un
adevrat monstru.
El nu merge i nu alearg, sare pe clcie i rage plin de manie, ca i
cum ar dori sa apuce marele cort al cerului i s-1 arunce pe pmnt.
El i ntinde braele n vzduh, pum-nul lui amenintor este ncletat,
urla nencetat de parca zece mii de draci l-ar fi nfcat de par. "
Engels ncepuse sa se ndoiasc de credin sa cretin dup ce a citit o
carte scrisa de un teolog liberal, pe nume Bruno Bauer. In inima lui s-a dat o
mare lupta. In acele momente, el a scris: ,De cnd am nceput sa ma ndoiesc,
ma rog zilnic pentru adevr, aproape toat ziua. i totui, pentru mine nu mai
exista cale de ntoarcere. Lacrimile mi curg pe obraz n timp ce scriu aceste
rnduri., Engels n-a mai gsit niciodat calea de ntoarcere la Cuvntul lui
Dumnezeu, alturndu-se n schimb aceluia pe care el nsui il
denumise,monstrul pose-dat de zece mii de draci". El s-a lepdat de credin.
Ce fel de om era Bruno Bauer, teologul liberal care a jucat un rol decisiv
n distrugerea credinei cretine a lui Engels i care a ncurajat paii lui Marx
pe noua sa cale anticretin? Sa fi avut i el legturi cu demonii?
Ca i Engels, Bruno Bauer a fost n tinereea sa un om credincios, care
prin scrisul sau a luat atitudine chiar mpotriva criticilor aduse Bibliei.
Apoi a devenit un critic radical al Sfintei Scripturi i ntemeietor al aazisului cretinism materialist care afirma ca Iisus Hristos ar fi fost numai om,
nu i Fiul lui Dumnezeu.
La data de 6 decembrie 1841, Bruno Bauer i-a scris prietenului sau
Arnold Ruge, care era totodat prieten cu Marx i Engels: ,Tin conferine aici, la
Universitate, n fata unui mare auditoriu.
Nu mai ma recunosc atunci cnd proferez blasfemii de la amvon. Acestea
sunt att de mari, nct acestor copii nevinovai li se face parul mciuc.
n timp ce hulesc, mi amintesc cum lucram acas cu evlavie la o apologie
a Sfintei Scripturi i a Apocalipsei.
n orice caz, un demon cumplit pune stpnire pe mine ori de cate ori ma
urc la pupitru i sunt att de slab nct sunt nevoit sa ma predau lui.
Spiritul meu de hula va fi satisfcut numai daca mi se va permite sa
predic ateis-mul n mod oficial ca profesor."
Omul care l-a convins pe Engels sa devina co-munist a fost acelai Moses
Hess, care il convinsese i pe Marx, acelai lucru, mai nainte.
Dup ce l-a ntlnit pe Engels, la Koln, Hess scrie: ,Cnd s-a desprit de
mine, Engels devenise un comunist extrem de zelos. Acesta este modul meu de
a rvi sufletele oamenilor."

A rvi sufletele aceasta sa fi fost oare nzuina suprema a vieii lui

Hess? Acesta este i scopul lui Lucifer.
Amprentele lsate de cretinism nu s-au ters nici-odata din mintea lui
Engels.
n 1865, el i exprima admiraia pentru cntecul Reformei,Cetate tare-i
Dumnezeu", numindu-l,un imn de biruin care a devenit Marseieza secolului
al XVI-lea". Engels s-a mai exprimat i cu alte ocazii n favoarea cretinismului.
Tragedia vieii lui Engcls este emoionant i chiar mai cutremurtoare
dect cea a vieii lui Marx. Iat un minunat poem cretin scris n timpul
tinereii sale de omul care mai trziu va deveni complicele cel mai apropiat al
lui Marx n tentativa de distrugere a religiei:
Doamne IIisuse Hristoase, singurul Fiu al lui Dumnezeu, o, pogoar de
pe tronul Tau ceresc i mantuieste-mi sufletul. Coboar n toat binecuvntarea
Ta, Lumina a sfineniei Tatlui Tau.
ngduie-mi sa Te aleg pe Tine, Mntuitorule.
Bucuria pe care i-o nlm mpreun cu lauda noastr este frumoasa,
strlucitoare i neumbrita de suprare.
Iar cnd mi voi da ultima suflare i va trebui sa sufr chinurile morii,
ajut-m sa ma tin de Tine cu putere;
Ca atunci cnd ochii mei se vor umple de ntuneric, i cnd inima mea va
nceta sa mai bata, s-mi pot da duhul n braele Tale.
Sus, n ceruri, duhul meu va lauda Numele Tau n vecii vecilor, deoarece
el se odihnete n Tine.
O, dac-ar veni mai curnd vremea bucuriei cnd din pieptul Tau plin de
dragoste voi putea primi viaa noua care nclzete totul.
Si apoi, Doamne, aducndu-i mulumiri, ii voi strange n brae pe cei
care-mi sunt dragi pentru totdeauna.
Trind n vecii vecilor, ntr-o continua contemplare a Ta, viaa mea se va
desfura din nou.
Tu ai venit sa eliberezi omenirea de moarte i de rau, ca sa poat exista
binecuvntri i bunstare pretutindeni.
Si acum, chiar cu aceasta noua coborre a Ta pe pmnt, totul se va
schimba;
Tu vei da rsplata cuvenita fiecrui om n parte.
Engels le scrie unor prieteni, dup ce Bruno Bauer a semnat ndoial n
suflet: ,Este scris: Cere i ti se va da. Caut ade-varul oriunde exista o speran
ca pot gsi mcar o umbra de adevr.
Totui, nu pot recunoate eternitatea adevrului vostru.

Cu toate acestea, este scris: Cauta i vei gsi. Cine este omul acela dintre
voi care, daca-i cere fiul sau o paine, s-i dea o piatra? Cu att mai mult Tatl
vostru care este n ceruri va da lucruri bune celor ce I le cer.
n timp ce scriu aceste rnduri ochii mi se umplu de lacrimi. Sunt adnc
micat, dar cred ca nu voi fi pierdut. Ma voi ntoarce la Dumnezeu, dup Care
tnjete ntregul meu suflet, iar aceasta este o mrturie a Duhului Sfnt. Cu
sperana aceasta triesc i cu aceasta voi muri. Duhul lui Dumnezeu
mrturisete mpreun cu duhul meu ca sunt un copil al lui Dumnezeu."
Engels era pe deplin contient de pericolul satanismului, n cartea sa,
Schelling filosoful intru Hristos, Engels a scris: ,De la revoluia franceza
ncoace (masonica,n.r.), un duh diabolic, cu totul nou, a intrat ntr-o buna
parte din omenire, iar necredina i nl capul seme cu atta neruinare i
subtilitate nct ai crede ca prorociile din Scriptura se mplinesc chiar acum.
Sa vedem mai nti ce spun Scripturile despre lipsa de evlavie din
vremurile din urma. Domnul spune n Matei 24:11 13: Se vor scula multi
proroci mincinoi i vor nela pe multi. i din pricina nmulirii frdelegii,
dragostea celor mai multi se ve va raci. Dar cine va rbda pana la sfrit va fi
mntuit. i aceasta Evanghelie a mpriei va fi propovduit n toat lumea,
ca sa slu-jeasca de mrturie tuturor Neamurilor. Atunci va veni sfritul.
Apoi, n versetul: Se vor scula Hristoi mincinoi i proroci mincinoi; vor
face semne mari i minuni, pana acolo nct sa insele, daca va fi cu putin,
chiar i pe cei alei.
Si apostolul Pavel spune n 2 Tesaloniceni 2: 3 i n continuare: Nimeni sa
nu va ama-geasca n vreun chip; caci nu va veni nainte ca sa fi venit lepdarea
de credin, i de a se descoperi omul frdelegii, fiul pierzrii, po-trivnicul,
care se nla mai presus de tot ce se numete,Dumnezeu", sau de ce este
vrednic de nchinare.
Artarea lui se va face prin puterea Satanei, cu tot felul de minuni, de
semne i puteri mincinoase, i cu toate amagi-rile nelegiuirii pentru cei ce sunt
pe calea pier-zarii, pentru ca n-au primit dragostea adevaru-lui, ca sa fie
mntuii.
Din aceasta pricina Dumnezeu le trimite o lucrare de rtcire, ca sa
cread o minciuna: pentru ca toi cei ce n-au crezut adevrul, ci au gsit
placere n nelegiuire sa fie osndii."
Engels citeaz din Scriptura paragraf dup paragraf, ca teologul a crui
carte de cpti este Biblia. El continua: ,Noi nu mai avem nimic dc-a face cu
indi-ferenta sau cu rceal fata de Domnul, declarndu-ne adversari ai acestor
atitudini, iar n locul sectelor i partidelor, noi vedem doua tabere: cres-tini i
anticretini. Vedem prorocii mincinoi prin-tre noi.

Ei cltoresc n toat Germania i vor sa se infiltreze pretutindeni;

propovduiesc nvturile lor satanice n piele i poarta drapelul Dia-volului
dintr-un ora n altul, nelndu-i pe bieii tineri ca s-i arunce n prpastia cea
mai adnc a iadului i a morii."
Engels i ncheie cartea citnd urmtorul verset din Apocalipsa: ,Eu vin
curnd. Pstreaz ce ai, ca nimeni sa nu-i ia cununa. Amin."
Omul care a scris aceste poezii i aceste avertis-mente fata de pericolul
reprezentat de satanism, omul care s-a rugat cu lacrimi ca sa fie ferit de acest
pericol, omul care a recunoscut ca Marx este posedat de mii de demoni, a
devenit colaboratorul cel mai apropiat al lui Marx n lupta diabolica,pentru
nimicirea comu-nista a adevrului etern, a oricrei religii i a oricrei morale.,
Acestea sunt efectele monstruoase ale teologiei liberale. Ea mparte vina cu
Marx i Engels pentru zecile de milioane de nevinovai ucii de comuniti pana
n ziua de astzi.
Marx urte naiuni ntregi.
Dup aceasta digresiune, sa revenim la Marx. ntreaga sa atitudine i
conversaie erau de natura satanica. Desi evreu, el a scris o periculoasa carte
anti-semita, intitulata Problema evreiasca.
n anul 1856, Marx a publicat n The New York Tribune, un articol
intitulat,mprumutul rusesc", n care putem citi: ,Dup cum armata iezuiilor
ucide orice gnd de libertate, tot astfel evreii care fura bogiile lumii nbu
dorina de eliberare a celor exploatai, profitnd de pe urma rzboaielor
provocate de capitaliti. Nu e de mirare ca acum 1856 de ani, Iisus i-a izgonit
pe cmtari din Templul de la Ierusalim.
Ei erau aidoma cmtarilor de astzi care se ascund n spatele tiranilor i
al tiraniilor. Majoritatea lor e formata din evrei. Faptul ca evreii au devenit att
de puternici nct au ajuns sa puna n primejdie viaa lumii, ne determina sa le
dezvluim organizaia i adevratul lor scop, astfel nct duhoarea pe care o
emana acetia sa incite la lupta mpotriva lor muncitorii din ntreaga lume care
sa extirpe o astfel de gangrena."
A spus Hitler ceva mai rau dect Marx?
(E ciudat, insa, ca Marx a afirmat i contrariul, n Capitalul vol. I,
capitolul,Caracterul capitalist al produciei":Pe fruntea oamenilor alei scrie ca
ei aparin lui Iehova.")
Multi alti evrei comuniti au urmat exemplul lui Marx, urndu-i pe evrei.
Ruth Fisher, o renumita lidera comunista germana de origine evreiasca i
membra a parlamentului, spunea:Zdrobii-i pe capitalitii evrei, spnzurai-i de
felinare, clcai-i n picioare."
De ce tocmai pe capitalitii evrei i nu pe ceilali? ramane o ntrebare
fara rspuns.

Marx nu-i ura numai pe evrei, ci i pe germani, despre care a

scris:Singurul mijloc de a-i trezi pe germani este de a-i lua la btaie."
El vorbea despre,stupidul popor german" i despre,dezgusttoarea
limitare intelectuala a germanilor", susinnd ca,germanii, chinezii i evreii
trebuie comparai cu ne-gustorii ambulani i cu micii comerciani."
Pe rui ii numea,mnctori de varza", iar popoarele slave erau
considerate,gunoaie etnice."
El i-a exprimat ura fata de mai multe naiuni, dar niciodat dragostea
fata de vreuna.
ntr-o agenda a anului 1848, Marx scrie despre,plebea slava", din care
fceau parte ruii, cehii i croaii. Acestor popoare retrograde", nu le ramane
dect,sa dispar imediat" n furtuna revoluiei.
,Viitorul rzboi mondial va face sa dispar de pe fata pmntului nu
numai clasele i dinastiile retro-grade, ci i popoare ntregi reacionare. i
aceasta dispariie va constitui un progres." ,Pana i numele lor va disprea."
Nici lui Marx, nici lui Engels, nu le-a pasat de distrugerea a milioane de
oameni. Marx scria: ,O revoluie linitit dar inevitabila se desfoar n cadrul
societii, o revoluie creia ii pasa de viei omeneti pe care le distruge, tot att
de putin cat ii pasa unui cutremur de casele pe care le drma. Clasele i
rasele care sunt prea slabe pentru a face fata noilor condiii de existenta, vor fi
nfrni. "
Spre deosebire de Marx, Hitler dorea numai in-robirea acestor popoare,
nu i distrugerea lor, nct se poate afirma ca Hitler a fost mult mai uman dect
Marx.
Engels scria n acelai spirit: ,Urmtorul rzboi mondial va face sa
dispar de pe fata pmntului popoarele reacionare. i aceasta nseamn un
progres." ,Evident, acest scop nu se poate realiza fara strivirea vreunei gingae
flori naionale. Dar fara violenta i fara cruzime, nimic nu se poate nfptui n
istorie."
Marx, omul care poza ca lupttor pentru cauza proletariatului, numea
aceasta clasa sociala,biei prosti, golani, mgari." Engels tia prea bine la ce sa
se atepte din partea acestora, atunci cnd scria: ,Nici democraii de coloratura
rosie, nici mcar gloata comunista nu ne vor iubi vreodat."
n corespondenta lui intima, Marx ii caracteriza pe negri drept,idioi",
vorbind n mod constant despre ei n termeni peiorativi.
Pe rivalul sau, Lassalle, il numea,evreul negru" i inea sa precizeze ca
acest epitet depreciativ nu e valabil doar pentru o singura persoana.
,Pentru mine este absolut clar ca judecnd dup forma capului i felul
parului sau el se trage din negrii care au fugit mpreun cu Moise din Egipt

(in cazul n care mama sau bunica lui nu s-au corcit cu vreun negru). i felul
de a rzbi n viaa al acestui individ este tot tipic negrilor."
Marx a susinut chiar i meninerea sclaviei n America de Nord. Din
pricina aceasta s-a certat cu prietenul sau Proudhon, care apr cauza
eliberrii sclavilor n Statele Unite.
Marx ii raspunde acestuia: ,Fara sclavie, America de Nord s-ar transforma din cea mai progresiva tara ntr-un stat patriarhal. tergei America de
Nord de pe harta lumii i vei ajunge la anarhie declinul absolut al comerului
i civilizaiei moderne. Abolii scla-via i vei terge America de pe harta
naiunilor."
Marx a mai scris:da-i dracului de englezi."
n ciuda acestei atitudini de desconsiderare a naiunilor respective, exista
totui o mulime de mar-xisti englezi i americani.
Satan n familie.
Eleonor, cea mai iubita fiica a lui Marx, s-a ca-satorit avnd
consimmntul tatlui ei cu Eduard Eveling. Acesta inea conferine
despre,rutatea lui Dumnezeu".
(Exact cum fac satanitii. Spre deosebire de atei, acetia nu neaga insa
existenta lui Dumnezeu, dect pentru a-i mini pe ceilali oameni; ei stiu despre
existenta Lui, insa il descriu ca fiind rau.)
Prin aceste conferine, Eduard Eveling ncerca sa demonstreze ca
Dumnezeu,ar ncuraja poligamia i ar instiga la hoie".
El apara dreptul de a profera blasfemii.
Urmtorul poem dezvluie adeziunea sa la satanism:
Ctre tine se vor nalta versurile mele dezlnuite i cuteztoare, O,
Satano, rege al banchetului!
n laturi, preotule, cu sfetania i cu bolboroselile tale!
Caci niciodat, preotule, Satan nu va sta napoia ta.
Suflarea ta, Satano, mi inspira versurile cnd din tot sufletul meu desfid
zeii.
Al regilor pontificali, al regilor inumani, al lor este fulgerul care zdruncina
minile.
O, suflete ce pribegeti departe de calea cea dreapta!
Satan este ndurtor. Iat, Heloise!
Ca vrtejul care-i ntinde aripile trece Satan cel mare, o, voi oameni!
Te salut, mare rzbuntor al raiunii!
Ctre tine se vor nalta fumul tmii i jurmintele sfinte!
Tu l-ai detronat pe Dumnezeul preotului. 21
Capitolul IV.
PREA TRZIU.

Marx.

Dezvluirile unei servitoare.

Un american, comandorul Sergius Riis, fusese unul dintre discipolii lui

ndurerat de vestea morii lui Marx, Riis pleca la Londra sa viziteze casa
n care trise mult-admiratul sau maestru. Familia acestuia se mutase. Singura
persoana cu care a putut sta de vorba a fost Helen Demuth, fosta servitoare a
lui Marx. Ea a descris aceste situaii surprinztoare petrecute n casa lui
Marx: ,Marx era un om cu frica lui Dumnezeu. Cnd era grav bolnav, se ruga
singur n camera lui, n fata unui sir de lumnri aprinse, purtnd un fel de
panglica legata n jurul frunii."
Aceasta descriere amintete de filacterele purtate de evrei n timpul
rugciunilor de dimi-neaa. Dar Marx fusese botezat n cadrul religiei cretine,
nu practicase niciodat iudaismul, iar mai trziu, a devenit un aprig
contestatar al lui Dumnezeu.
El a scris cri mpotriva religiei i i-a crescut toi copiii n spiritul
ateismului. Ce nsemna, atunci, aceasta ceremonie pe care o servitoare a luat-o
drept rugciune?
Cnd evreii i spun mgaciunile purtnd pe frunte filacterele, ei nu tin n
fata lor nici un sir de lumnri aprinse. Sa fi fost vorba de un ritual magic?
Este, de asemenea, cunoscut faptul ca Marx, pretinsul ateu, avea n
camera sa de lucru un bust al lui Zeus.
n mitologia greaca, Zeus o nendurtoare divinitate pgn s-a
transformat ntr-o fiara care a luat n captivitate Europa la fel cum a fcut i
mar-xismul mai trziu.
(Printr-o coincidenta, statuia lui Zeus cel bine-cunoscut pentru
ferocitatea sa, este singurul simbol religios expus n holul principal al sediului
O. N. U. din New York.)
Scrisori de familie.
Un alt posibil indiciu se afla ntr-o scrisoare adre-sata lui Marx de ctre
fiul sau Edgar, la 31 martie 1854. Ea ncepe cu aceste cuvinte uluitoare:Dragul
meu Diavol."
Cine a mai pomenit vreodat ca vreun fiu sa i se adreseze tatlui sau n
felul acesta? Numai un satanist poate s-i scrie aa ceva celui pe care il
iubete. Sa fi fost oare iniiat i fiul lui Marx n mis-terele satanismului?
Tot att de semnificativ este felul n care sotia lui Marx i se adreseaz
acestuia, ntr-o scrisoare din august 1844: ,Ultima ta epistola pastorala, tu,
mare preot i episcop al sufletelor, i-a redat bietei tale oi pacea i odihna
sufleteasca."
n Manifestul Comunist, Marx i exprimase dorina de a desfiina toate
religiile ceea ce ar fi implicat i desfiinarea cultului lui Satan.

Cu toate acestea, sotia sa il numete,mare preot i episcop.

Al carei religii? Singura religie din Europa care are mari preoi este
satanismul.
Si ce fel de epistole pastorale sa fi scris acest om, considerat ateu?
Unde sunt acestea?
Acest aspect al vieii lui Marx nu a fost inca studiat.
Documente biografice.
Cu siguran ca unii dintre biografii lui Marx au intuit satanismul
acestuia, dar neavnd pregtirea spirituala necesara, nu au putut sa neleag
situaiile respective.
Totui, interpretrile lor nu sunt lipsite de interes.
Marxistul Franz Mehring a scris n cartea sa Karl Marx: ,Cu toate ca tatl
lui Marx a murit la cteva zile dup ce fiul sau mplinise 20 de ani, se pare ca el
observase cu o tainica ngrijorare demonul din sufletul celui mai iubit fiu al
sau." ,Henry Marx nu a crezut i nici mcar nu i-ar fi putut nchipui vreodat
ca vasta cultura burgheza asimilata de fiul sau nu va contribui de-cat la
dezlnuirea demonului de care se temea."
Marx a murit fara nici o ndejde, ca toi satanitii.
La 25 mai 1883, i-a scris lui Engels:Cat de deart i de inutila este
viaa, i totui cat de mult o dorim!"
Marx a fost contemporan cu cretini ilutri, pre-cum compozitorul
Mendelsohn, filantropul Dr. Barnardo i gene-ralul William Booth. Toi au locuit
n preajma lui, n Londra.
Totui, el nu a pomenit niciodat nimic despre acetia.
Exista un secret n viaa lui Marx, pe care putini marxiti il cunosc.
Lenin a scris:Dup o jumtate de secol, nici un marxist nu l-a neles pe
Marx cu adevrat."
Secretul din viaa lui Lenin.
Si viaa lui Lenin ascunde un secret.
Cnd a aprut prima ediie a acestei cri, nu aveam cunotin de nici o
implicare personala a lui Lenin n vreunul din riturile sectei satanice.
Dar, intre timp, am citit cartea Tnrul Lenin, scrisa de Trotky prieten
apropiat i colaborator al lui Lenin.
El scrie ca Lenin, la vrsta de aisprezece ani, i-a rupt cru-cea de la gat,
a scuipat pe ea i a clcat-o n picioareacesta fiind un binecunoscut ritual
satanic.
Cu siguran ca Lenin era dominat de ideologia satanista. Cum altfel s-ar
putea explica citatul din urmtoarea scrisoare, adresata scriitorului rus Maxim
Gorki la data de 13 14 noiembrie 1913: ,Milioane de pcate, pagube, mpilri,
molime sunt mult mai lesne nelese de popor i de aceea mai putin periculoase

dect cea mai firava idee a unui mic dumnezeu spiritual orict de bine
deghizata ar fi aceasta."
n final i el a fost nelat de Satan, ca toi cei care se ncred n el.
Cu privire la statul sovietic, Lenin scrie: ,Statul nu funcioneaz aa cum
am dori noi. Atunci, cum funcioneaz? Maina nu asculta de om. Un om sta la
volan, iar noua ni se pare ca acesta o conduce. Dar maina nu se ndreapt n
direcia dorita. Ea se mica dup voina altei forte."
Care este deci aceasta,alta for" misterioasa, creia i se supune chiar i
voina conductorilor bolevici? Sa fi cedat acetia n fata unei forte pe care
sperau sa o domine, dar care s-a dovedit a fi mai puternica dect i-au
imaginat ei i care i-a dus la disperare?
ntr-o scrisoare din 1921, Lenin afirma: ,Sper sa fim spnzurai cu o
funie mpuit. i nu mi-am pierdut sperana ca ni se va ntmpla chiar asa,
caci nu suntem n stare sa condamnam aceasta birocraie murdara. Iar de vom
fi span-zurati, cu att mai bine!"
Aceasta a fost ultima speran a lui Lenin la ca-patul unei viei ntregi de
lupta pentru cauza comu-nismului: sa fie spnzurat cu o funie mpuit.
Dorina lui nu a fost ndeplinit, dar aproape toi colaboratorii sai au
sfrit prin a fi executai de Stalin, dup ce au recunoscut n public ca
serviser interese strine de cauza proletariatului pe care pretinseser ca o
susin.
Ce confesiune ngrozitoare:Sper sa fim span-zurati cu o funie mpuit!"
Este interesant de observat ca, la vrsta de treispre-zece ani, Lenin a
scris ceea ce s-ar putea numi o poezie profetica n care el prevzuse eecul de la
sfar-situl vieii sale. El a hotrt sa slujeasc omenirea, dar fara Dumnezeu.
Acestea au fost cuvintele lui: ,Daca i vei da viaa de bunvoie pentru ceilali, E
pcat sa ai o soarta att de trista, nct jertfa ta sa Iie intru totul inutila. "
Ce diferen intre afirmaiile lui Lenin i cele ale apostolului Pavel care, la
sfritul vieii sale, scria: ,M-am luptat lupta cea buna, mi-am isprvit
alergarea, am pzit credin. De acum ma ateapt cununa neprihnirii, pe
care mi-o va da, n ziua aceea, Domnul, Judectorul cel drept, i nu numai mie,
ci i tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui"
(2 Timotei 4: 7 8).
Exista un,prea trziu" n ceea ce ntreprindem pe plan spiritual.
Esau a regretat, cu multe lacrimi, ca i-a vndut dreptul de intai-nascut,
dar asupra acestei nvoieli nu se mai putea reveni. Lenin, inte-meietorul
statului sovietic, aflat pe patul de moarte, spunea: ,Am fcut o mare greeal.
Comarul meu consta n sentimentul ca sunt pierdut ntr-un ocean alctuit din
sngele nenumratelor victime. Dar e prea trziu ca sa mai dam napoi. Ca tara

noastr, Rusia, sa fie salvata, ar fi nevoie de brbai ca Francesco d'Assisi. Cu

zece brbai ca el, am fi salvat Rusia,.
Capitolul V.
CUMPLITA FALSIFICARE.
Buharin, Stalin, Mao, Ceauescu, Andropov.
Poate ca ar fi instructiv daca ne-am raporta i la civa marxiti moderni.
Buharin, secretarul general al Internaionalei comuniste i unul dintre
reprezen-tantii de seama ai marxismului din acest secol, inca de la frageda
vrst de doisprezece ani, dup ce a citit cartea "Apocalipsa" din Biblie, dorea
din tot su-fletul sa devina Antihrist. Dndu-i seama, din lectura Scripturii, ca
Antihristul trebuia sa fie fiul marei curve din Apocalipsa, el a insistat ca mama
lui sa susin ca ar fi fost o prostituata.
Acelai Buharin a scris despre Stalin:El nu este om, ci diavol."
Buharin i-a dat seama prea trziu n minile cui a czut. ntr-o
scrisoare pe care sotia sa a trebuit s-o nvee pe dinafara nainte de arestarea i
executarea lui Buharin, acesta scria: , Viaa mea se sfrete. mi plec capul.
mi simt neputina n fata acestui mecanism diabolic.'2
El a contribuit la nlarea acestei ghilotine sta-tul sovietic care a ucis
milioane de oameni, pentru a recunoate n cele din urma ca proiectul acestei
ghilotine a fost conceput n iad. Buharin dorise sa fie Anticristul, dar a devenit
o victima a Vrjmaului.
mprtind aceleai decepii, Kaganovici, cum-natul i colaboratorul lui
Stalin, scrie despre acesta n jurnalul sau: ,Am nceput sa neleg cum de a
reuit Stalin sa fac din sine nsui un zeu. El nu are nici o tra-satura umana.
Chiar daca exteriorizeaz vreodat unele sentimente, acestea parca nici nu-i
aparin. Pentru ei sentimentele sunt tot att de absurde ca nite solzi care ar
creste pe un metal blindat. Iar n spatele acestor solzi se afla Stalin nsui o
bucata de otel. Nu stiu de ce, aveam convingerea ca va trai venic.
Nu avea nimic omenesc n el."
Roza (sotia lui Stalin) povestete ca acesta o pu-nea sa se caere ntr-un
copac, dezbrcat, numai cu osetele n picioare.
,Am senzaia ca nu are nimic uman n el desi pare un om ca toi ceilali,
spunea ea. Pentru mine este o adevrat enigma. Dar ce scriu eu aici?Doar nam nnebunit i eu?"
Stalin i-a descris lui Kaganovici exerciiile lui spirituale.
Credincioii din diferite religii practica anumite exerciii care ii ajuta sa
mediteze la ceea ce este bun, frumos, nelept, pentru a dobndi astfel un
potenial mai mare de dragoste fata de semenii lor.
Stalin exersa pentru cultivarea strilor de spirit dia-metral opuse.

El i-a spus lui Kaganovici: ,Daca trebuie sa ma despart de cineva, mi-l

imaginez mergnd n patru labe i astfel reuesc s-mi provoc o reacie de
dezgust. Uneori ma simt ataat de un om care trebuie sa fie insa nlturat
pentru realizarea scopurilor noastre. Ce fac atunci? mi nchipui cum aceasta
persoana i face nevoile, trage pruri, vomita i pute. i nu-mi mai pare rau de
omul acela.
Cu cat mai repede dispare du-hoarea lui de pe pmnt, cu att mai bine.
i astfel il terg din inima mea."
Una din distraciile lui Stalin era de a le pune cai-lor ochelari verzi, nct
acetia sa vad pretutin-deni numai fan i iarba. Mai rau dect att, el le-a pus
oamenilor ochelarii negri ai ateismului pentru a-i mpiedica pe acetia sa vad
cmpiile Raiului pe care Dumnezeu le-a pregtit pentru sufletele cre-dincioase.
Jurnalul conine mai multe observaii patrunza-toare, referitoare la
caracterul lui Stalin: ,Stalin vorbea adesea despre religie ca despre cel mai
pervers duman al nostru. El urte religia, iar eu mprtesc sentimentele
lui.
Religia este un duman perfid i periculos. Stalin e de prere ca cea mai
mare pedeapsa pentru toi pa-rintii care aparin unei secte indiferent daca au
fost condamnai sau nu este desprirea de co-piii lor.
Sunt convins ca Stalin era preocupat n taina de astrologie. M-a mirat
ntotdeauna la el faptul ca vorbea cu un fel de respect ascuns despre religie i
despre Dumnezeu. La nceput am crezut ca este doar o nchipuire de-a mea,
dar treptat m-am con-vins ca ceea ce observasem era adevrat. Stalin era insa
ntotdeauna foarte prevztor atunci cnd venea vorba despre acest subiect.
De aceea n-am reuit niciodat sa aflu precis care anume era punctul
sau de vedere n aceasta privin. Pentru mine insa. un lucru e cert: modul
deosebit n care Stalin aborda i trata subiecte ca religia i Dumnezeu. De
exemplu, nu a spus niciodat direct ca Dumnezeu nu ar exista.
n prezenta lui, oamenii ncetau ntr-o anumi-ta msur de a mai fi ei
nii. Toi il admirau i il idolatrizau. Nu cred ca poporul il iubea prea mult;
Stalin se situa deasupra lui. Poate ca suna ciudat, dar el deinea o poziie care
mai nainte ii revenea numai lui Dumnezeu."
A avea dumani pe care uneori trebuie s-i nfruni tine de natura
tragicului omenesc. Pentru Marx aceas-ta trista necesitate constituia insa o
desftare. Deviza lui, pe care deseori o repeta, era:Nu exista nimic mai plcut
pe lume dect s-i poi musca pe dumanii tai."
De aceea, nu este de mirare ca discipolul sau, Stalin, spunea ca,cea mai
mare bucurie este de a ctiga prietenia oamenilor pana cnd acetia vin cu
ncredere s-i puna capul pe pieptul tau, pentru ca apoi sa le mplni
pumnalul n spate; e o placere sa fii de nebiruit."

Cu mult nainte, Marx exprimase aceeai idee. El ii scria lui Engels

despre tovarii sai cu ale cror opinii nu era de acord: ,Trebuie s-i lai pe
aceti pungai sa cread ca nu am rupt relaiile cu ei, pana cnd vom avea
puterea s-i nlturm din calea noastr. ntr-un fel sau altul."
Este semnificativ faptul ca multi tovari de arme de-ai lui Stalin vorbesc
despre el ca despre un posedat.
Milovan Djilas, un proeminent lider comunist din Iugoslavia, care il
cunotea bine pe Stalin, scria: ,Ce altceva dect puterea i energia demonica a
lui Stalin ce a adus toat micarea comunista i pe membrii acesteia ntr-o
stare de deruta ca astfel Stalin s-i poat construi i asigura domnia caracterizata prin teroare.?"
Despre ntreaga clasa conductoare din U. R. S. S., Djilas spunea: ,Ei
creeaz impresia ca ar crede n idealul socialismului, ntr-o viitoare societate
fara clase sociale. In realitate insa, ei nu cred n nimic altceva dect n puterea
organizata."
Fiica lui Stalin, Svetlana Alliluyeva, care nu tia nimic despre abisurile
satanismului, scria: ,Beria (ministrul sovietic de interne) prea ca este unit cu
ntreaga noastr familie prinlr-o lega-tura diabolica. Beria era un demon
inspaiman-tator. Un demon cumplit pusese stpnire pe sufletul tatlui meu."
Svetlana scrie mai departe ca Stalin considera bu-natatea i dragostea
atotiertatoare ca fiind cele mai mari frdelegi.
Acetia sunt preoii lui Satan care crmuiesc aproape o jumtate din
omenire i care comanda actele de terorism din ntreaga lume.
Stalin era copilul nelegitim fcut de un moier cu o servitoare. De teama
sa nu-i piard reputaia, tatl sau l-a mituit pe un cizmar, ca acesta sa se
nsoare cu fata nsrcinat. Dar afacerea s-a aflat. In timpul co-pilariei sale,
Stalin a fost batjocorit pentru ca era bastard. Cnd Stalin era adolescent,
adevratul sau tata a fost omort.
Stalin a fost bnuit de comiterea acestui omor, dar vinovia sa nu a
putut fi dovedita.
Mai trziu, ca student la seminar, s-a raliat cer-curilor comuniste.
Acolo s-a ndrgostit de o fata, pe nume Galina. Deoarece comunitii erau
saraci, Galinei i s-a trasat sarcina sa devina amanta unui om bogat pentru ca
n acest fel Partidul sa poat obine nite fonduri. Cnd Stalin a votat pentru
aceasta propunere, Galina i-a tiat venele.
Stalin nsui a comis furturi pentru,dotarea" Par-tidului i s-a descurcat
foarte bine n aceasta privin. Dar nu i-a nsuit nimic din banii furai.
A primit i sarcina de a se infiltra n politia arist. Trebuia sa fac joc
dublu, denunnd membrii nesem-nificativi ai Partidului pentru a afla secretele
politiei i a-i proteja astfel pe comunitii mai importani.

Tnrul Stalin a avut parte, deci, de tot ce e mai rau cu putin n

privina ereditii, educaiei i for-marii sale, fiind astfel foarte receptiv la
influenta s-tanica. El a devenit ceea ce semnifica propriul sau nume: un
brbat de otel, lipsit de orice urma de emoie sau de mila.
(Andropov, care mai trziu a devenit primminis-tru al Uniunii Sovietice,
producea aceeai impresie ca i Stalin. Ministrul francez de externe, Claude
Cheysson, care l-a ntlnit, l-a descris pe Andropov n revista franceza Le
Monde ca pe,un om lipsit de cldur sufleteasca, care lucreaz ca un computer.
Nu exteriorizeaz nici o emoie. E att de rece. Cuvintele i atitudinile ii sunt
att de calculate nct ai crede ca ai de-a face cu un computer.")
Ca i Marx, Engels i naintea lor Bauer, Stalin a fost credincios la
nceputul vieii sale. La cinsprezece ani a scris prima sa poezie care ncepe
astfel:Mare este providena Celui Atotputernic." El s-a nscris la seminar,
pentru ca simea ca are vocaie.
Acolo insa, a devenit mai nti darwinist i apoi marxist. Primele
pseudonime sub care a scris Stalin au fost,Demonosvili"care n limba georgiana
nseamn,demonicul" si,Besosvili" -ndrcitul".
Iat i alte dovezi importante ale satanismului li-derilor marxiti.
Troitkaia, fiica marealului sovietic Tuhacievski, unul din conductorii
Armatei Roii care mai trziu a fost mpucat de Stalin, scria despre tatl ei ca
acesta pastra un tablou al lui Stalin n dormi-torul sau, n coltul dinspre
rsrit, acolo unde cretinii ortodoci aaz de obicei icoanele.
Cnd, n Cehoslovacia, un comunist a fost numit sef al Departamentului
Cultelor din cadrul Consiliului de Stat instituie care are ca scop spionarea i
perse-cutarea credincioilor acesta i-a luat din proprie iniiativ numele de
Hruza, care n limba slovaca nseamn,groaza", reprezentnd totodat o
denumire a Diavolului.
Un conductor argentinian al unei organizaii tero-riste i-a pus singur
porecla,Satanovsky".
Anatole France este un renumit scriitor francez care i-a convins pe multi
dintre cei mai de seama scriitori din Frana sa devina comuniti.
La o recenta expoziie de arta demonica din Paris, una dintre piesele
expuse era jilul folosit de acest scriitor pentru a prezida ritualurile satanice.
Braele i picioarele scaunului, mpodobite cu coarne, erau mbrcate n piele
de capra.
Centrul satanitilor din Londra este cimitirul Highgate, unde a fost
nmormntat Marx. La mormntul lui sunt oficiate misterioase rituri de magie
neagra. Acolo a fost locul de inspiraie al ucigasului-vampir Highgate, care a
atacat mai multe fete n anul 1970.

Hua Kuo-Feng, conductorul Chinei comuniste, a inut un moment de

reculegere la acest mormnt.
Ulrike Meinhof, Eselin i alte teroriste germane,roii" s-au implicat i ele
n ocultism.
Una dintre cele mai vechi secte sataniste din Siria,Yezidei", a fost descrisa
ntr-o revista sovietica ateista, Nauka Relighia (iulie 1979). A fost singura secta
religioasa la adresa creia revista respectiva nu a lansat nici o critica.
n continuare Mao Tse-Tung a scris: ,De la vrsta de opt ani l-am urat pe
Confucius. In satul meu se afla un templu confucianist. Do-ream din toat
inima un singur lucru: sa distrug din temelii acest templu '16
Este oare normal ca un copil n vrst de opt ani sa nu doreasc dect
distrugerea propriei sale religii? Astfel de gnduri aparin caracterelor
demonice.
Cultul violentei.
Engels scria n Anti-Duhring:Dragostea uni-versala lata de oameni este o
absurditate."
Iar ntr-o scrisoare adresata unui prieten, susinea:Noi avem nevoie mai
degrab de ura, dect de dragoste, cel putin n acest moment."
Che Guevara a nvat bine lecia marxista.
n scrierile sale se pot recunoate sentimentele lui Engels: ,Ura este o
parte componenta a luptei, ura ne-miloasa contra dumanului, o ura care-1
nal pe revoluionar deasupra limitelor omeneti fcnd din el o main
eficace care distruge i ucide cu snge rece'
Este exact ceea ce vrea Diavolul sa fac din oa-meni. i i-a reuit din plin,
cu mai multi lideri politici de notorietate: Hitler, Eichmann, Mengele, Stalin,
Mao, Andropov, Pol Pot.
Marx scria n Manifestul Partidului Comunist: ,Comunitii ii detesta pe
cei care i ascund gndurile i inteniile. Ei declara deschis ca scopul lor nu
poate fi realizat dect printr-o rsturnare a ntregii structuri sociale existente."
Si mai departe: ,Nu exista dect o singura metoda pentru a scurta
chinurile agoniei vechii societi i durerile naterii celei noi, i anume:
terorismul revolu-tionar."
Istoria a cunoscut mai multe revoluii. Fiecare dintre ele a avut cate un
obiectiv. (.)
Marx este singurul adept al,revoluiei permanente", al terorismului i
vrsrii de snge numai de dragul revoluiei. De fapt, n cazul acesta nu exista
nici un scop. Singurul obiectiv este violenta mpins pana la paroxism. Prin
aceasta, satanismul se deosebete de viaa pctosului obinuit.
Marx ii numea pe teroritii care au fost executai pentru crimele svrite
n Rusia arista,martiri nemuritori" sau,tovari de nepreuit".

Si Engels scria despre,rzbunarea noastr sngeroas", folosind frecvent

aceasta expresie:in inima (Rusiei) ce dezvoltare nfloritoare! Tentativele de
omor devin tot mai numeroase".,Sa lsm pro-blema moralei la o parte. Pentru
un revoluionar toate mijloacele folosite fie violente, fie aparent pasnice sunt
juste daca duc la realizarea scopului propus."
Marxistul Lenin, trind n Rusia n timpul de-mocratiei lui Kerensky,
spunea: ,Ceea ce ne trebuie este energia slbatic, i iari energia. Sunt mirat
i chiar ngrozit de faptul ca a trecut mai bine de o jumtate de an de cnd se
tot vorbete despre bombe, fara insa ca mcar una singura sa fi fost fabricata."
Alte cteva citate pot oferi lmuriri suplimen-tare cu privire la atitudinile
fundamentale ale co-munistilor:
Marx:Noi purtam rzboi contra tuturor ideilor proeminente de religie,
stat, tara, patriotism. Ideea de Dumnezeu este fundamentala pentru o civilizatie pervertita. Ea trebuie distrusa."
Manifestul Partidului Comunist:Comunitii ii dispreuiesc pe cei care
renun la prerile i scopurile lor. Ei declara deschis ca scopurile lor nu pot fi
realizate dect prin rsturnarea cu fora a tuturor structurilor sociale existente.
Clasa con-ducatoare sa tremure de frica revoluiei comu-niste!"
Lenin:Trebuie sa folosim orice iretlic, truc, perfidie, ilegalitate, minciuna.
Regula de baza este de a specula tot timpul conflictele de interese din-tre statele
capitaliste."
Lenin:Ateismul este parte integranta a marxismului. Marxismul este
materialism. Trebuie sa combatem religia. Acesta este ABC-ul oricrui
materialism, deci i al marxismului.
Lenin, n cuvntarea din 1922:Mai nti trebuie sa luam n stpnire
Europa de Est i apoi masele din Asia. Dup aceea vom ncercui i sub-mina
Statele Unite ale Americii care vor cdea n minile noastre fara nici o lupta, ca
un fruct copt."
Hruciov:Daca cineva crede ca zmbetele noastre nseamn renunarea la
nvtura lui Marx, Engels i Lenin, se nal. Cine ateapt de la noi una ca
asta, va trebui sa atepte pana cnd o creveta va nva sa fluiere."
Cruzime satanica.
Soljenin, n monumentalul sau roman Arhipelagul Gulag. afirma ca
hobby-ul lui Yagoda, ministrul afacerilor interne al Uniunii Sovietice, era de a
mpuca dezbrcat n pielea goala icoanele care ii reprezentau pe Iisus i pe
sfini. Civa tovari ii ineau companie.
Acesta era un alt ritual satanist practicat la nivelele superioare ale
ierarhiei comuniste.

De ce oamenii care pretindeau ca reprezint pro-letariatul mpucau

icoana lui Iisus un proletar sau pe aceea a Fecioarei Maria o femeie
srac?
Sunt oare ofierii comuniti posedai de demoni? Nu cumva ei sunt
posedai de Satan ca instrumente de rzbunare fata de cretinii care se
mpotrivesc pu-terilor ntunericului?
n Rusia, n timpul lui Stalin, civa comuniti au omort nite nevinovai
n beciurile politiei. Dup comiterea acestui omor bestial, unul dintre fptai ia revenit si, umblnd de la un cadavru la altul, spu-nea:N-am vrut sa fac asta.
Nu va cunosc. Vorbii cu mine, iertai-m!" Atunci unul dintre complicii sai 1-a
ucis.
Ruskaia Misl, o revista scrisa n limba rusa care apare n Frana, relata
urmtoarele evenimente care avuseser loc n U. R. S. S.:
Profirevici avea o fiica i un fiu crora le dduse o educaie religioasa.
Bineneles ca ei au trebuit sa urmeze colile comuniste. La vrsta de
doisprezece ani, fata a venit acas i le-a spus prinilor ei:Religia este o
superstiie capitalista. Trim vremuri noi."
Dup ce s-a lepdat de cretinism, ea s-a nscris n Partidul Comunist i
a devenit membra a politiei se-crete, ceea ce a constituit o lovitura pentru
prinii ei.
Mai trziu, mama ei a fost arestata. Sub guver-narea comunista, nimeni
nu poseda nimic: nici copil, nici sotie, nici libertate; statul ti le poate lua
oricnd.
Dup arestarea mamei sale, fiul ei a fost profund ndurerat. Un an mai
trziu, el s-a spnzurat. D. Profirevici a gsit scrisoarea sinucigaului: ,Tata,
oare ma vei judeca? Sunt membru UTC. Am fost nevoit sa semnez un
angajament prin care ma oblig sa raportez totul autoritilor sovietice. ntr-o zi,
am fost chemat la politie i Varia, sora mea, mi-a cerut sa o denun pe mama
deoarece, fiind cretin, este considerata reacionar. Am semnat denunul.
Sunt vinovat de arestarea ei. Acum mi-au ordonat sa te spionez pe tine.
Rezul-tatul va fi acelai. Iart-m, tata, m-am hotrt sa mor."
Sinuciderea fiului a fost urmata de arestarea tatlui.
Preotul Kowalyk a fost arestat de bolevici n anul 1941 i dus la
nchisoarea din Lvov, Ucraina. Dup ce germanii i-au pus pe fuga pe bolevici,
locuitorii acelui ora au gsit corpul nsngerat al preotului intuit de perete, cu
minile i picioarele btute n cuie, n poziia n care a fost rstignit pe cruce
Domnul Iisus Hristos. Au mai fost gsii, de asemenea, ase mii de deinui
mpucai n ceafa, pe care bolevicii i-au ngrmdii unii peste alii n beciuri i
i-au acoperit apoi cu ciment.

Dr. O. Sas-Yavorsky (S. U. A.). dup ocuparea oraului Lvov de ctre

germani la sfritul lunii iunie 1941, s-a dus s-l caute pe tatl sau ntemniat
aici i a vzut n nchisoare un preot intuit n cuie pe o cruce, n stomacul sau
cioprtit, comunitii aezaser trupul unui copil nenscut, luat din pntecul
mamei sale al carei cadavru zcea pe duumea, ntr-o balta de snge. Alti
martori oculari au identificat cadavrul ca fiind al cunoscutului misionar,
printele Kowalyk. In general, pentru comuniti, viaa omului nu va-loreaza
prea mult. In timpul rzboiului civil, Lenin scria: ,Ar fi o ruine sa nu-i mputi
pe brbaii care nu vor sa se prezinte la recrutare i care se sustrag de la
mobilizare.
inei-m la curent cu rezultatele acestei masuri."
n timpul rzboiului civil din Spania, comunitii au omort patru mii de
preoi catolici.
Cunoscutul preot ortodox rus, Dudko, a relatat ca ase comuniti au
nvlit n casa preotului Nicolae Ciardjov, i-au smuls parul, i-au scos ochii, i-au
tiat corpul n mai multe locuri, trecnd peste rani cu fierul ncins i apoi l-au
mpucat. Toate acestea s-au petrecut n seara de Sfntul Nicolae. Nu a fost
vorba numai de uciderea preotului, ci i de batjocorirea sfntului.
Presa occidentala a relatat (la 10 martie 1983) ca n Zimbabwe au fost
omori trei mii de membri ai tribului Ndebele de ctre soldaii dictatorului
comunist Mugabe. Armata fusese instruita de cadre nord-coreene. Membrilor
tribului li s-a poruncit s-i mpute pe proprii lor copii; cei care refuzau erau
mpucai mpreun cu copiii lor.
Diavolul il maimurete pe Dumnezeu, promi-tand ape limpezi i puni
verzi pe care, insa, nu le poate oferi.
De aceea trebuie sa se prefac. i cu cat poate sa ofere mai putin, cu att
trebuie sa se prefac mai mult.
Pentru a ctiga ncrederea oamenilor, se ascunde sub aparente
neltoare i cultiva atitudini binevoitoare care, insa, nu duc dect la mizerie,
moar-te i distrugere.
Diavolul este invidios i furios n fata frumuseii spirituale, care il
jignete. Deoarece i-a pierdut frumuseea iniial din cauza trufiei, el nu vrea
ca nimeni altcineva sa fie frumos.
Daca nu ar exista frumuseea spirituala a sfinilor, Diavolul nu ar aprea
att de hidos. De aceea, el vrea sa ureasc tot ce este frumos.
Iat de ce cretinii din nchisoarea comunista din Piteti ca i din altele,
au fost torturai nu numai pentru a trada secretele bisericii clandestine, ci i
pentru a rosti hule la adresa lui Dumnezeu.

Regimurile politice n care astfel de orori au loc nencetat, unde chiar i

cretinii sunt transformai n asasini i delatori ai victimelor nevinovate, nu pot
fi dect detestate de copiii lui Dumnezeu.
Cel care le ureaza,Bun venit" se face prta faptelor lor rele (2 Ioan 11).
Pcatul satanic.
Am artat ca marxismul este de natura satanica. Dar nu este oare
satanic orice pcat, prin nsi na-tura lui? Am reflectat mult timp la aceasta
ntrebare. Si, ntr-o noapte, am avut un vis care mi-a luminat gndurile.
n visul meu am vzut o prostituata care ii ademenea pe brbaii tineri
chiar n momentul n care acetia ieeau din Biserica. Am ntrebat-o:Ce te face
sa lucrezi tocmai aici?" Ea a rspuns:mi face o deosebita placere s-i duc n
ispita pe brbaii tineri exact n momentul n care acetia ies de la slujba
religioasa.
Sunt att de satisfcut dac-l pot pngari chiar n acel moment, dac-l
pot face sa se spurce suindu-se n patul las-civitatii i apoi s-i pot spune: Vezi,
Iisus, Cruia te-ai rugat, nu te-a putut mpiedica nici mcar cinci minute sa
pctuieti. Nu este Mntuitorul tau. Stpnul meu este mult mai puternic
dect El."
ntinarea sexuala este un pcat omenesc obinuit. Dar atunci cnd
Mefisto ii cere lui Faust sa o seduc pe Gretchen chiar n momentul n care
aceasta, cu cartea de rugciuni n mana, se duce la Biserica avem de-a face
cu un pcat satanic.
Citirea sau vizionarea pornografiei este un alt pcat obinuit. Dar o
caracteristica a pornografiei americane care promoveaz incestul, pederastia i
perversiunea, este de a folosi frecvent numele lui Dumnezeu, Hristos i Maria;
la fiecare obscenitate -cate un cuvnt sacru, la fiecare ipostaza respingtoare
cate o expresie duhovniceasca, pentru a murdari i profana ceea ce este sfnt.
Acesta este un pcat satanic.
A ucide oameni nevinovai este un pcat obinuit. Dar a-L crucifica pe
Domnul Iisus, Fiul lui Dumnezeu, intre doi tlhari, pentru a sugera prin
aceasta asociaie ca i El este vinovat, este un pcat satanic.
A ucide adversarii politici, a provoca rzboaie i a instiga oamenii la
revoluie chiar daca e vorba de omoruri n masa tine de domeniul vinoviei
ome-nesti.
Dar comunitii rui, ucignd milioane de adver-sari, au ajuns s-i
lichideze chiar i pe proprii lor aliai, inclusiv pe cei mai ilutri tovari,
principalii capi ai revoluiei. Aceste fapte poarta pecetea sata-nismului.
n acest caz, revoluia nu mai urmrete realizarea vreunui scop, ci
perpetuarea crimei n sine ceea ce Marx numete,revoluia permanenta.

Din douzeci i noua de membri i de candidai ai Comitetului Central al

Partidului Comunist So-vietic, n anul 1917, numai patru au avut ansa sa se
sting din viaa nainte de a fi executai. Unul dintre acetia patru a fost
declarat postum,duman al revoluiei".
Treisprezece au fost condamnai la moarte de proprii lor tovari sau au
disprut. Doi au fost att de mult persecutai de Stalin, nct s-au sinucis.
A fi criminal sau mafiot este un pcat omenesc ngrozitor, dar ceea ce este
satanic depete chiar i limitele frdelegilor mafiote. Tomasso Buscetta, o
figura proeminenta a mafiei siciliene, care a devenit informatorul politiei i a
dat n vileag crimele organizaiei sale, spunea: ,Crima este o necesitate
inevitabila, insa are ntotdeauna o motivaie. La noi crima gratuita sau ca efect
al unui impuls individual este ex-clusa. Noi respingem, de pilda, vendeta transversala, adic uciderea cu buna tiin a vreunei persoane din anturajul
tinteivizate de noi, cum ar fi sotia, copiii sau rudele acesteia."
Crima satanica tine de un alt nivel. Hitler a omort milioane de evrei,
inclusiv copii, motivnd ca evreii au fcut rau poporului german.
Pentru comuniti era de la sine neles ca membrii familiei unei persoane
pe care ei o considerau vinovata, sa fie nchii i tor-turati.
Cnd am fost nchis, se nelegea de la sine ca i sotia mea trebuie sa fie
nchis, iar fiul meu impiedi-cat de a mai studia.
Marxismul nu este o ideologie vinovata obinuit. Marxismul este satanic
prin modul sau de a pctui i prin ideile pe care le propaga. Numai n anumite
ocazii marxismul i-a recunoscut fi caracterul satanic.
Un maestru poate fi judecat dup discipolii pe care ii are. Pictorul Picasso
spunea:Artistul trebuie sa descopere modul n care poate s-i conving
publicul de adevrul minciunilor sale."
Cine a fost omul care a scris aceasta monstruozi-tate? Acelai care a
scris:M-am apropiat de comu-nism aa cum ma apropii de o fntn.
Adeziunea mea la comunism este consecin logica ce decurge din ntreaga mea
viaa i opera."
Astfel devine marxist cel care are ca ideal min-ciuna. Cat este de trist!
Pentru a ne crea o imagine asupra vieii i felu-lui de a gndi ale unui
satanist, nu e nevoie sa citim dect cteva extrase din scrierile lui Aleister
Crowley (1875-1974), binecunoscut pentru implicarea sa n practicile oculte:
,Nu-i comptimii pe cei ce se prbuesc. Nu i-am cunoscut niciodat. Eu nu
consolez pe ni-meni, il detest att pe cel consolat cat i pe cel care il
consoleaz." ,Lupul ii nal numai pe cei lacomi i tra-datori, corbul numai pe
cei melancolici i ne-cinstiti. Dar eu sunt cel despre care este scris:
=ABEL ii va nela pe cei alei.

,M-am osptat cu sngele sfinilor, dar oa-menii nu ma considera

dumanul lor caci blana mea e alba i clduroas, dinii mei nu sunt dinii
celui care sfie carnea, ochii mi sunt blnzi, in-cat ei nu stiu ca sunt
cpetenia duhurilor min-cinoase.' ,Ce arta frumoasa i ispititoare eti, tu,
cetate a Babilonului. O, Babilon, Babilon, mama pu-ternica, tu, care clreti
pe tiara cu coame, las-m sa ma mbt de vinul preacurviei tale; las sarutarile desfrului tau sa ma dezmierde pana la moarte. Crowley citeaz o
mulime de astfel de paragrafe din vechi scrieri sataniste, complet necunoscute,
inac-cesibile pentru cei neiniiai.
Versiuni hulitoare ale rugciunii,Tatl nostru"
Ziarul sovietic Sovietskaia Molodioj (14 februarie 1976) adaug o noua i
zdrobitoare dovada n spri-jinul tezei care susine existenta legturilor dintre
marxism i satanism. Ziarul descrie cum comunitii militani atacau bisericile
i i bteau joc de Dumnezeu pe vremea regimului arist.
n acest scop, comunitii foloseau o versiune hulitoare a rugciunii Tatl
nostru, o adevrat blasfemie:
Tatl nostru, care eti n Petersburg.
Blestemat fie numele tau.
Sfarama-se mpria ta.
De nu s-ar mai face voia ta nici mcar n iad.
Si dane pinea pe care ne-ai furat-o.
Si pltete-ne datoriile, dup cum i noi ti le-am pltit pana acum. i nu
ne mai duce n ispita.
Ci izbvete-ne de cel rau politia lui Plehvec (primul ministru arist)
Si pune capt guvernrii lui blestemate.
Dar ntruct eti incapabil i srac n duh, Jos cu tine n vecii vecilor.
Amin!
Scopul final al comunismului care cucerete tari noi nu este de a
ntemeia un alt sistem social sau economic, ci,de a-L batjocori pe Dumnezeu i
de a-1 slavi pe Satan."
Uniunea Studenilor Socialiti Germani a publi-cat de asemenea o
parodie a rugciunii Tatl Nostru, fcnd precizarea ca,adevratul" neles al
acestei rugciuni servete interesele capitalismului:
Capitalul nostru care eti n Vest.
Sigure fie investiiile tale.
Fie ca sa obinem profituri.
Fie ca valoarea aciunilor tale sa creasc n Wall Street ca i n Europa.
Salariul nostru zilnic da-ni-1 noua astzi i mrete-ne creditele, Dup
cum i noi le mrim pe cele ale debitorilor notri.

Si nu ne duce pe noi la faliment Ci ne izbvete de sindicate Caci ale talc

sunt o jumtate din aceasta lume, puterea i bogiile, pentru doua sute de ani.
O, Mamona!
Identificarea cretinismului cu interesele capitalis-mului este jignitoare.
Adevrata biserica tie ca i capitalismul este mnjit cu snge, caci toate
sistemele economice poarta stigmatul pcatului.
Cretinii se opun comunismului nu din punctul de vedere al
capitalismului, ci al mpriei lui Dumnezeu care este adevratul lor ideal.
Parodia de mai sus ca i cea publicata de sovietici nu reprezint altceva dect
batjocorirea satanica a celei mai sfinte rugciuni a lui Iisus.
n multe tari comuniste, rugciunea Tatl Nostru este batjocorita n mod
curent. In Etiopia, copiii sunt nvai sa se roage astfel:
Partidul nostru care stpneti n Uniunea Sovietica, Sfineasc-se
numele tau, Vie mpria ta.
Fac-se voia ta n Etiopia i n lumea ntreag.
Pinea noastr cea de toate zilele d-ne noua astzi Si nu ierta
frdelegile imperialitilor dup cum nici noi nu le vom ierta.
Si nu ne duce pe noi n ispita de a abandona lupta.
Si ne izbvete de raul Capitalismului. Amin.
La o statie de radio luterana din Europa, confiscata de guvernul
comunist, este transmisa versiunea satanista a Bibliei, conform creia,
capitolul al XIII-lea din prima Epistola a lui Pavel ctre Corinteni, suna
astfel: ,Chiar daca as vorbi n toate limbile i nu-i ursc pe capitaliti i pe
moieri, sunt ca un chim-val zangnitor. Ura de clasa nu suporta exploata-rea
i este violenta. Ura de clasa ii pizmuiete pe cei bogai i se mndrete cu
victoriile revoluiilor din mai multe tari socialiste. i acum raman acestea trei:
credin, ndejdea i ura de clasa, dar cea mai mare dintre ele este ura
revoluionar."
n timpul grevei generale organizata de comunitii francezi n timpul
revoluiei franceze din 1974, muncitorii au fost mobilizai la manifestaie pe
strzile Parisului, sub urmtoarea lozinca: ,Giscard d'Estaing est foutu, Ies
demons ont dans la rue!"
(s-a terminat cu Giscard d'Estaing [pe atunci pre-sedintele Franei], deacum demonii sunt pe strzi").
De ce,demonii"? De ce nu,proletariatul" sau,po-porul"? De ce aceasta
evocare a forelor satanice? Ce au a face demonii cu cererile legitime ale clasei
muncitoare de a avea salarii mai bune?
Idolatrizarea conductorilor comuniti.
Conductorii comuniti au fost i continua sa fie idolatrizai. lata o poezie
n care este glorificat Stalin, aprut n ziarul Pravda (Moscova, 10 martie,

1939). (Pravda este organul central al Partidului Comunist din Uniunea

Sovietica):
Soarele bland rasare i cine n-ar ti oare ca tu eti acest soare?
Murmurul valurilor marii ii canta o oda lui Stalin.
Albul orbitor al piscurilor munilor, Canta pentru slava lui Stalin.
Milioanele de flori i de cmpii i mulumesc.
La fel i mesele mbelugate.
Crbuii i mulumesc.
Tatii tuturor tinerilor eroi i mulumesc, Stalin;
O, urma al lui Lenin, tu eti pentru noi Lenin nsui.
Mii de astfel de poezii au fost scrise. Iat un alt imn nchinat lui Stalin, n
care este imitat stilul orien-tal bizantin din secolul al lV-lea i din secolele urmatoare:
O, mare Stalin, o, conductor al popoarelor, Tu care ii faci pe oameni sa
renasc.
Tu care purifici pmntul.
Tu care recldeti veacurile.
Tu care faci ca primvara sa nfloreasc.
Tu care faci sa vibreze strunele harpelor.
Tu, strlucirea Primverii mele, Tu Soare oglindit n milioane de inimi.
Acest imn a fost publicat n Pravda, n luna august, 1936. In luna mai,
1935, acelai ziar oficial al Partidu-lui a publicat urmtoarea efuziune
sentimentala:
El a poruncii ca soarele dumanilor sa apun.
A poruncit, i Estul a devenit o mare vpaie pentru prieteni.
Daca i-ar spune crbunelui sa devina alb, aa va fi, precum vrea Stalin.
Luai aminte, stpnul ntregii lumi -Stalin triete.
O compoziie mult mai trzie, a unui important poet sovietic, denota o
anumit variaie a stilului res-pectiv, nu insa i a temelor abordate:
L-a fi comparat cu un munte alb dar muntele are un vrf.
L-a fi comparat cu adncurile marii dar marea are un fund.
L-a fi comparat cu luna strlucitoare dar luna strlucete la miezul
nopii, nu n toiul zilei.
L-a fi comparat cu soarele strlucitor dar soarele strlucete n toiul
zilei, nu la miezul nopii.
Mao Tze Dun a fost aclamat ca omul,a crui minte a creat lumea". Kim Ir
Sen, dictatorul din Coreea de Nord, este idolatrizat ca i Nicolae Ceauescu,
dictatorul comunist din Romania.

Ceauescu este o alta figura stalinista. El este obiectul cultului

personalitii i este asemuit cu Iulius Cezar, Alexandru cel Mare, Pericle,
Cromwell, Napoleon, Petru cel Mare i Abraham.
Dar se pare ca aceasta lista cu nume ilustre nu este suficienta pentru el.
Astfel ca mai este numit si,Dumnezeul nostru laic".
(Apropo, comunitii din Romania, care nu admit organizarea pe teritoriul
acestei tari a ntrunirilor re-ligioase internaionale, au acceptat, n primvara
anului 1979, desfurarea unui congres al vrjitorilor la Curtea de Arge).
n Bucureti, se afla un muzeu n care sunt expuse darurile primite de
Ceauescu din partea poporului.
Printre acestea se numr i o acuarela pictata de un orb care i-a
recptat vederea datorita unui miracol.
El i explica aceasta situaie prin faptul ca i-a con-centrat toate
gndurile asupra Preedintelui care poate nu numai sa redea vederea celor
orbi, ci chiar sa mite din loc munii Carpai.
O alta pictura il nfieaz pe Ceauescu alturi de domnitorul Vlad
epe, cunoscut ca,vampirul Dracula" pentru ca avea obiceiul de a-i trage n
teapa pe dumanii sai. ntr-o maniera asemntoare, Stalin a glorificat
personalitatea tarului Ivan cel Groaznic.
Capitolul VI.
UN RZBOI SPIRITUAL.
Demoni mici i mari.
Conform doctrinei eficiente marxiste care, dup cum am demonstrat,
nu este dect un deghizament al satanismului nici Dumnezeu, nici Diavolul
nu exista, amndoi fiind considerai ca plsmuiri ale imaginaiei noastre. Pe
baza acestor considerente, comunitii ii persecuta pe cretini.
Cu toate acestea, ziarul sovietic Komunisma Uzvara (aprilie 1974)
informeaz ca n colile din Letonia comunista au fost nfiinate mai multe
cercuri ateiste.
Copiii din clasele IV VI primesc calificativul de,drcuori", iar cei dintr-a
Vll-a pe cel de,slujitori ai Diavolului".
ntr-o alta coal, elevilor din clasa a VIII-a li se spune,copii devotai ai
Diavolului".
La edinele de ateism copiii vin costumai ca ingeri czui, punndu-i
coarne i coada.1
Astfel, este interzis sa te nchini lui Dumnezeu, desi nchinarea la Diavol
este permisa n mod fi i chiar ncurajat printre elevii de coal primara.
Acesta era obiectivul mascat al comunitilor atunci cnd au venit la putere n
Rusia.

n localitatea Vitebsk din U. R. S. S., Zoia Titova, membra a organizaiei

tineretului comunist, a fost prinsa n timp ce practica magia neagra.
Cnd a fost discutat cazul, ntr-una din edine, s-a votat n una-nimitate
mpotriva sancionrii acesteia, desi, de regula, cei care se nchina lui
Dumnezeu sunt exclui din organizaie.
Comunitii considera ca este greit sa crezi n Dumnezeu.
Din cauza acestei,crime", multi copii au fost ndeprtai de familiile lor i
cres-cuti n internatele speciale ale colilor ateiste.
Este incredibil, dar comunitii au ncercat s-i determine chiar pe
conductorii bisericii sa se nchine lui Satan. Un preot ortodox pe nume
Platonov, agi-tator antisemit, a trecut de partea comunitilor cnd acetia au
venit la putere n Rusia.
n consecin, a fost numit episcop devenind astfel un Iuda care ii
denuna la Securitate pe credincioii din parohia sa, fiind pe deplin contient
de modul foarte drastic n care acetia aveau sa fie persecutai.
ntr-o zi, pe cnd se afla n autobuz, s-a ntlnit cu sora lui, Alexandra,
starea a unei mnstiri, care fusese arestata de mai multe ori pana n acel
moment.
El a ntrebat-o:De ce nu vorbeti cu mine? Nu-i mai recunoti fratele?"
Ea a rspuns:ndrzneti sa mai ma ntrebi de ce?! Mama i tata s-ar
rsuci n mormnt! Tu ii slujeti lui Satan!"
Desi deinea funcia de episcop ortodox n Uniunea Sovietica, acesta a
rspuns:Poate ca eu nsumi sunt Satan".
Pravoslavnaia Rus scrie: ,La putin timp dup ce comunitii au ajuns la
putere, catedrala ortodoxa din Odesa. alat de ndrgit de locuitorii oraului, a
devenit locul de ntlnire al satanitilor. Ei se mai adunau i la Slobodka
Romano precum i n fosta casa a con-telui Tolstoi."
n continuare, urmeaz o descriere amnunit a slujbelor satanice
inute de diaconul Serghei Mihailov de la neltoarea Biserica Vie o secta
ortodoxa in-fiintata cu complicitatea comunitilor.
Un participant la liturghia neagra, o descrie ca pe o,parodie a litur-ghiei
cretine, n timpul creia sngele omenesc este folosit pentru mprtanie".
Aceste slujbe satanice aveau loc n catedrala, n fata altarului. Tot n
Odesa, la Muzeul Ateilor, era expusa o statuie a lui Satan, numita Bafomet. n
timpul nopii, satanitii obinuiau sa se adune nuntrul muzeului pentru a se
ruga i a canta n fata acestei statui.
Batjocorirea obscena a religiei.
ntr-un anumit sens, arestarea de ctre comuniti a preoilor i a
pastorilor considerai de ei ca fiind contrarevoluionari, ar putea prea,logica".

Dar de ce preoii de la nchisoarea din Piteti au fost silii de ctre

marxitii din Romania sa rosteasc liturghia deasupra excrementelor i a
urinei?
De ce cretinii au fost torturai pentru a se mprti cu aceste excremente n locul elementelor necesara sfintei mprtanii?
De ce aceasta obscena batjocorire a religiei?
De ce preotului ortodox roman Roman Braga pe care l-am cunoscut
personal n timp ce se afla la nchisoare din ordinul comunitilor i care acum
locuiete n S. U. A. i-au fost smuli dintii, unul cate unul, cu o bara de fier
pentru a-1 face sa huleasc?
Comunitii i-au explicat nu numai lui:Daca noi va omoram pe voi,
cretinii, voi va vei duce n cer. Dar nu vrem sa devenii martiri. Mai nti
trebuie sa va facem s-L blestemai pe Dumnezeu pentru ca apoi sa va ducei n
iad"
n nchisoarea de la Piteti, comunitii obinuiau s-l,boteze" zilnic pe un
deinut foarte evlavios, bgndu-l cu capul n butoiul n care tovarii sai de
suferin i fcuser nevoile i obligndu-I n acest timp pe ceilali deinui sa
intoneze cntrile specifice Botezului.
Unui student de la teologie, dup ce a fost im-bracat cu fora cu nite
cearafuri albe ( o imitaie a vesmintelor lui Hristos), i s-a legat de gat cu sfoara
un falus fcut din spun.
Cretinii erau btui pana cnd i ieeau din mini pentru a fi forai sa
ingenun-cheze n fata unei astfel de imagini batjocoritoare a lui Iisus Hristos.
Trebuiau sa srute spunul i sa rosteasc o parte din liturghie.
Alti deinui au fost silii s-i dea jos pantalonii si, astfel dezbrcai, sa
se aeze pe Biblii deschise.
Astfel de silnicii batjocoritoare au fost practicate n nchisori timp de cel
putin doi ani cu deplinul acord al conducerii de partid.
Ce au n comun aceste josnicii cu socialismul i cu bunstarea
proletariatului? Nu sunt oare aceste lozinci anticapitaliste doar nite pretexte
pentru organizarea orgiilor i a blasfemiilor satanice?
Marxitii pretind ca sunt atei i ca nu au nimic n comun nici cu cerul,
nici cu iadul.
n astfel de impre-jurari extreme, marxismul i-a lepdat insa masca
ateismului, dezvluindu-i adevrata sa identitate: satanismul.
Pentru persecutarea credincioilor de ctre comuniti poate ca s-ar gsi
vreo explicaie omeneasca, dar ndrjirea i furia cu care s-au exer-citat aceste
persecuii nu pot fi dect de sorginte satanica.

n nchisorile din Romania, ca i n cele din U. R. S. S., clugriele care

nu se lepdau de credin erau violate (sex anal), iar fetele baptiste silite sa
practice sex oral.
Multi deinui supui la astfel de tratamente au murit ca martiri, dar
comunitii nu s-au mulumit cu att.
Prin aplicarea unor procedee satanice, ei au reuit s-i fac pe (unii, n.a.)
martiri sa blesteme n ceasul morii din cauza delirului provocat de torturile la
care acetia fuseser supui.
n scrierile sale, Marx pomenete doar o singura data despre tortura.
n timpul vieii sale, multi dintre adepii sai au fost torturai de ctre
autoritile Rusiei ariste.
De vreme ce Marx este etichetat drept umanist, ne-am atepta ca el sa
incrimineze astfel de practici ngrozitoare.
Dar singurul lui comentariu n aceasta privin a fost urmtorul: ,Tortura
a dat natere la cele mai ingenioase inovaii, crendu-se astfel pentru multi
meseriai cinstii numeroase locuri de munca n producia instrumentelor
necesare."
Tortura creeaz locuri de munca i da natere la inovaii ingenioase iat
tot ceea ce Marx a avut de spus n legtur cu acest subiect.
Nu este de mirare ca guvernrile marxiste le-au ntrecut pe toate celelalte n privina torturrii dizidenilor ceea ce confirma, inca o data, caracterul
satanist al marxismului.
Ca i satanismul, marxismul se ntemeiaz pe ura fata de Dumnezeu.
n 1923, n Uniunea Sovietica, n prezenta lui Troki i a lui Lunacearski,
mai multe procese batjocoritoare au fost intentate lui Dumnezeu.
Dar aceasta aversiune fata de Dumnezeu i fata de poporul Sau nu tine
numai de domeniul trecutului.
n 1970 au avut loc profanri satanice ale biserici-lor catolice din Upnya,
Dotnuva, Zanaiciu, Kalvarija, ede i alte localiti din Lituania Sovietica. Cea
mai recenta profanare de care avem cunotin a avut loc n Alsedeai, la 22
septembrie 1990.
n cartea sa Spitalul de psihiatrie nr. 14 din Moscova, Georghi Fedotov
relateaz discuia pe care a avut-o cu Vladimir Levitki despre cretinul Argentov
care fusese internat acolo.
Doctorul a spus:Dumnea-voastra il atragei pe prietenul Eduard de
partea lui Dumnezeu, iar noi de partea Diavolului. De aceea voi face uz de
drepturile mele de psihiatru pentru a va interzice dvs. i prietenilor dvs. accesul
la el."

Cretinul Salu Daka Nedebele a fost supus unui interogatoriu de ctre

politia secreta din Mozambic (tara comunista). Ofierul care l-a anchetat i-a
spus:Vreau s-L omoram pe Dumnezeul tau."
Apoi a ndreptat arma spre capul deinutului i a adugat:Asta este
Dumnezeul meu care mi da putere asupra vieii i asupra morii: Daca
Dumnezeul tau ar veni aici, l-a mpuca chiar i pe El."
n Chiasso un ora din Angola comunitii au tiat vite ntr-o biserica
i apoi le-au aezat capetele pe altar i pe amvon. Pe o pancarta era
scris:Acetia sunt dumnezeii pe care ii adorai"
Pastorul Aurelio Chicanha Saunge a fost ucis mpreun cu o suta cincizeci dintre enoriaii sai.
Preotul catolic lituanian Eugen Vosikevic a fost gsit omort, cu gura
umpluta cu paine indiciu ne-indoielnic al unui ritual satanic.
Ziarul comunist Vecernia Moskva a lsat s-i scape urmtoarea
mrturisire involuntara: ,Noi nu luptam mpotriva credincioilor i nici chiar
mpotriva preoilor. Noi luptam mpotriva lui Dumnezeu pentru a smulge
sufletele credin-ciosilor din mana Lui."
A,lupta mpotriva lui Dumnezeu pentru a smul-ge sufletele credincioilor
din mana Lui" este singu-ra motivaie logica a luptei comunitilor mpotriva
religiei.
Nu ne mira publicarea unor astfel de declaraii ntr-un ziar sovietic. Marx
fcuse deja nite afirma-tii asemntoare n cartea sa Ideologia germana.
Numindu-L ca i Hegel pe Dumnezeu,Spiritul Absolut", Marx scria:Suntem
preocupai de o problema extrem de interesanta: descompunerea Spiritului
Absolut."
Ceea ce il preocupa de fapt pe Marx nu era com-baterea unei false
credine ntr-un Dumnezeu ne-existent.
El credea cu certitudine n existenta lui Dumnezeu i dorea sa vad cum
se descompune acest Spirit Absolut aa cum comunitii doresc s-i vad pe
deinuii politici putrezind de vii n nchisoare.
in Albania, preotul Stefan Kurti a fost condamnat la moarte pentru ca a
botezat un copil.
n mai multe tari comuniste, inclusiv n Coreea de Nord, botezul nu poate
avea loc dect n secret.
La procesul intentat Mitropolitului Banjamin din Leningrad, procurorul a
spus: ,Biserica Ortodoxa este o organizaie sub-versiva. De fapt, ntreag
Biserica ar trebui sa fie condamnata la ani de nchisoare."
Singurul motiv pentru care nu toi cretinii sunt azvrlii dup gratii n
Uniunea Sovietica, este acela ca, deocamdat, comunitii nu sunt ndeajuns de
puternici.

Dar dorina de a distruge persista. Cu aju-torul puterilor raului, ei ar fi

distrus ntreaga lume, inclusiv pe ei nii, daca nu i-ar fi mpiedicat Duhul lui
Dumenzeu.
n Uniunea Sovietica, botezul poate fi oficiat numai dup nregistrarea
oficiala a persoanei res-pective.
Persoanele care doresc sa fie botezate sau care doresc s-i boteze copilul
trebuie sa se prezinte cu buletinul de identitate la reprezentanii conducerii
Bisericii, care, la randul lor, trebuie sa raporteze i-tuatia autoritilor statului.
Rezultatul este persecu-tarea celor botezai. Colhoznicii (muncitorii care
lucreaz n agricultura n fermele colective numite colhozuri) nu au buletin de
identitate i de aceea sunt nevoii s-i boteze copiii pe ascuns.
Multi pastori protestani au fost condamnai la ani grei de pucrie
pentru ca au botezat oameni.
nverunarea cu care comunitii se mpotrivesc oficierii botezului
presupune recunoaterea din partea lor a eficientei acestui act spiritual pentru
mntuirea sufletului.
Oamenii religioi din Israel, Pakistan sau Nepal se opun botezului n
numele religiei de care aparin pentru ca botezul reprezint pecetea adeziunii la
cretinism. Dar pentru atei dup cum le place comunitilor sa se declare
botezul n-ar trebui sa insemne nimic, de vreme ce nu ar aduce nici beneficii,
nici prejudicii persoanei care se boteaz. Dar atunci, de ce lupta comunitii cu
atta ndrjire mpotriva botezrii oamenilor? Deoarece comunitii,lupta
mpotriva lui Dumnezeu pentru a smulge sufletele credincioilor din mana Lui."
De fapt, ideologia lor nu se bazeaz pe ateism, ci pe ura nempcat
impo-triva lui Dumnezeu.
,Printre alte scopuri spune Lenin partidul nostru a fost creat anume
pentru a lupta mpotriva oricrei amgiri religioase a poporului.
Practici oculte.
Cu privire la relaia dintre marxism i ocultism, mai multe amnunte se
pot afla din cartea Descope-riri parapsihologice n spatele Cortinei de Fier 15 de
Sheila Ostrander i Lynn Schroder.
Deosebit de important este faptul ca Estul comunist este mult mai
avansat dect Vestul n studierea forelor ntunericului aflate sub stpnirea lui
Satan.
Dr. Eduard Naumov. membru al Asociaiei Inter-nationale de
Parapsihologic, a fost arestat la Moscova. Fizicianul moscovit L.
Regelsohn, un evreu cretinat care i-a luat aprarea, ne-a comunicat
motivul acestei arestri:

Naumov s-a strduit sa mpiedice dominarea sferei psihice a vieii de

ctre forele rului pe care le folosete parapsihologia ca pe o arma noua pentru
a nctua sufletul omului.
n Cehoslovacia, Bulgaria, etc, Partidul Comunist cheltuiete sume uriae
de bani pentru cercetrile secrete ntreprinse n acest domeniu. Cortina de Fier
mpiedica informarea Occiden-tului cu privire la activitatea desfurat n cele
douzeci de institute de parapsihologie reperate n Uniunea Sovietica.
Komsomolskaia Pravda (din Moscova) a publicat un articol despre felul n
care hipnotizatorii ii ajuta pe oameni sa,retriasc vieile lor anterioare". In
acest scop ei folosesc urmtoarele sugestii: ,Te cufunzi adnc n pmnt, mai
adnc, i mai adnc. Devii una cu pmntul. Eti n adan-cul pmntului. Eti
nconjurat de un ntuneric dens. n jurul tau este noapte eterna.
Acum ne apropiem de o raza de lumina in-departata. mai aproape, tot
mai aproape. Ne strecuram printr-o gaura ngust spre cer. lsndu-ne propriul
trup n adncul pmntului. Trecem peste hotarele timpului. i ne ntoarcem n
trecut. "
n aceste articole, sovieticii cultiva n mod deliberat echivocul.
Fiind contieni ca anumii cititori ar putea sa se sperie, ei i iau
masurile de precauie necesare, susinnd ca informaiile publicate nu reprezinta i punctul de vedere al redaciei respective.
Dar ce anume ar crede cititorii despre un editor care ar reproduce
necontenit articole provocatoare i ilustraii lascive din Playboy, susinnd
totodat ca nu este intru totul de acord cu ceea ce ii ofer publicului?
Scriitorii sovietici afirma foarte clar ca aceasta,maina a timpului" nu
este o plsmuire a literaturii tiinifico-fantastice.
,Transpersonalizarea" face posibila aceasta cltorie n timp.
n timpul slujbelor satanice, toate rugciunile sunt rostite invers, de la
sfrit spre nceput, iar odjdiile preotului sunt mbrcate pe dos, cu
cptueala n afara.
Inversiunea este principiul satanic fundamental, fiind aplicat chiar i n
cazul doctrinelor care postulea-za reincarnarea.
n timp ce oamenii religioi din India sunt preocupai de viitoarele lor
reincarnri i ncearc sa progreseze spiritual prin propriile lor puteri ascultand de ceea ce ei cred a fi poruncile lui Dumnezeu, satanitii sunt
preocupai numai de incarnrile lor anterioare. Ei nu sunt interesai ctui de
putin de ideea ameliorrii viitorului n perspectiva eternitii.
Capitolul VII.
MARX, DARWIN i REVOLUIA.
Marx i Darwin.

n ce consta contribuia lui Marx la materializa-rea proiectului satanic de

distrugere a omenirii?
Biblia ne nva ca Dumnezeu 1-a creat pe om,dup chipul i
asemnarea Lui" (Geneza 1: 26).
Pana n vremea lui Marx, omul a continuat sa fie considerat ca
o,ncoronare a creaiei".
Marx a fost unealta aleasa de Satan pentru a-l determina pe om s-i
piard respectul de sine, convingerea descinderii sale din nalte obrii cereti
i a menirii sale de a se ntoarce la aceste obrii.
Marxismul este primul sistem filosofic care limiteaz drastic noiunea de
om.
Conform teoriei lui Marx, omul este n primul rand un pntec care
trebuie umplut permanent.
Interesele primordiale ale omului sunt cele de natura economica; el
produce pentru a-i satisface nevoile, n acest scop, oamenii intra n relaii de
producie. Aceste relaii reprezint baza societii, pe care Marx o
numete,infrastructura".
Cstoria, dragostea, arta, tiin, orice alte preocupri i aspiraii care
nu tin de domeniul pntecului constituie,suprastructura" care, n ultima
instan, este determinata de necesitile pntecului.
Nu este de mirare ca Marx a elogiat cartea lui Darwin, Originea omului,
care reprezint o alta lo-vitura subtila care l-a fcut pe om sa uite de originea i
menirea lui de natura divina.
Darwin a susinui ca omul provine din regnul animal.
Omul a fost detronat de ctre Marx i Darwin. Nereuind s-L detroneze
pe Dumnezeu, Satan l-a njosit pe om. Omul a fost nfiat ca descinznd din
animal, un biet rob al pntecului.
La 16 ianuarie 1861, Marx ii scria lui Ferdinand Lasalle:Cartea lui
Darwin este foarte importanta, oferindu-mi un fundament pentru tiinele
naturale n interpretarea istorica a luptei de clasa."
Ginerele lui Marx, Paul Laforgue, scrie n Socialismul i intelectualii:
,Cnd Darwin a publicat Originea speciilor, el i-a rpit lui Dumnezeu rolul
deinut pana atunci de Creator al lumii organice, la fel cum Franklin, prin
teoria electricitii, L-a deposedat de toate trsnetele care ii erau atribuite."
(Scopul iniial al lui Darwin nu a fost de a ataca religia. El scrisese:Exista
o mreie n aceasta vi-ziune a vieii, cu diversele ei puteri, insuflata de la
nceput ntr-una sau mai multe forme. "
Pentru a-i preciza cat mai clar poziia de pe care abordeaz chestiunea
religiei, Darwin, n a doua ediie a lucrrii sale, a adugat dup
cuvntul,insuflata", sintagma,de ctre Creator".

Toate ediiile care au urmat au respectat aceasta adugire.)

Mai trziu, Freud va termina lucrarea intuneri-cului nceput de aceti
doi gigani, reducnd omul, n esen, la instinctul sexual sublimat uneori n
po-litica, arta sau religie.
Cel care a readus cunoaterea teoretica pe fgaul ei biblic a fost
psihologul elveian Cari Gustav Jung care a demonstrat ca instinctul fundamental al omului este cel religios.
Epoca lui Marx este agitata de un ferment sata-nic care s-a manifestat n
mai multe domenii ale vieii sociale. Poetul rus Sologub scria: ,Diavolul este
tatl meu. "
Un alt poet rus, Briusov, declara:ii slvesc n egala msur i pe
Dumnezeu, i pe diavolul. "
Marx aparine aceleiai epoci care ni i-a dat pe Nietzsche (filosoful
preferat al lui Hitler i Mussolini), Max Stirner, un anarhist radical i Oscar
Wilde, cel dinti teoretician al emanciprii homo-sexualitatii viciu care a
nceput sa fie privit cu inga-duinta chiar i de ctre unii dintre preoi.
Forele satanice au pregtit Rusia pentru victoria marxismului.
Revoluia s-a desfurat ntr-o perioada n care dragostea, bunvoin i
sentimentele sana-toase erau considerate ca semne de slbiciune su-fleteasca
i atitudini reacionare.
Neprihnirea fe-cioarelor i fidelitatea n csnicie a brbailor erau
considerate ca o ruine. Dorina de a distruge trecea drept rafinament, iar
neurastenia era apreciata ca un semn de inteleetualizare.
Aceasta era tematica abor-data de noii scriitori, propulsai din
obscuritate n cercurile literare. Oamenii nscoceau vicii i perver-siuni,
evitnd n chip dezgusttor sa gndeasc n termeni morali.
Cum a devenit Stalin revoluionar dup ce 1-a citit pe Darwin?
Pe cnd era student la seminarul ortodox, Stalin i-a nsuit din lectura
crilor lui Darwin concepia conform creia omul nu este creaia lui
Dumnezeu, ci rezultatul unei evoluii definite de lupta nemiloasa dintre indivizi.
Cel mai puternic i cel mai dur va supravieui.
Astfel, Stalin a nvat ca criteriile morale i religioase nu au nici un rol
n natura i ca omul este o parte componenta a naturii ca un peste sau ca o
maimu.
Ca sa triasc, trebuie sa fie nendurtor, crud, lipsit de orice scrupule.
Darwin a scris o carte de tiin n care i-a expus teoria sa cu privire la
originea speciilor, fara implicaii politice sau economice.
Dar desi multa lume a fost n stare sa accepte ideea ca Dumnezeu a creat
lumea printr-un ndelungat proces de evoluie (aa-numitul evoluionism teist,
compromis inacceptabil azi, n.r.), teoria lui Darwin a dus n cele din urma la

uciderea a zeci de milioane de oameni nevinovai. El a devenit astfel autorul

moral al celui mai mare genocid din istorie.
Dincolo de frmntrile intelectuale ale secolului al XlX-lea, poate fi
stabilita influenta Revoluiei fran-ceze care din punct de vedere spiritual se
inrudes-te n mare msur cu cataclismul social din Rusia secolului XX.
n timpul revoluiei franceze, Anarchasis Clootz, un important
revoluionar i iluminist francez, a sus-tinut ca este,dumanul personal al lui
Iisus Hristos".
El a declarat n fata Conveniei din 17 noiembrie 1792 ca,poporul este
suveranul i dumnezeul acestei lumi. Numai neghiobii cred n existenta unui
Dumnezeu ca Fiin Suprema."
Atunci Convenia a decretat,nimicirea tuturor religiilor".
Pentru cei care iau n serios rugciunea,Tatl Nostru", cuvintele,si ne
izbvete de Cel Rau" au un neles foarte clar: il imploram pe iubitul Tata sa ne
apere att pe noi cat i pe cei din preajma noastr de nvturile mincinoase,
de arta duntoare care, sub aparenta frumuseii, ne strecoar n suflet raul, i
de imoralitatea din lume.
Atunci nu va mai trebui sa ne temem de cursele pe care ni le ntinde
Diavolul.
Ramane ca dvs. sa alegei: vrei sa fii neindura-tori i perveri ca
Diavolul, sau asemenea lui Iisus -Dumnezeul i omul dragostei sfinte i al
pcii?
Falsul naionalism al lui Moses Hess.
Pentru a oferi o imagine cat mai cuprinztoare, ma voi referi n
continuare la Moses Hess, cel care i-a,convertit" pe Marx i pe Engels la
socialism.
n Israel se afla o piatra funerara pe care se poate citi urmtoarea
inscripie:Moses Hess, fondatorul Partidului Social Democrat."
Hess i-a expus,crezul" n cartea sa, Catehismul rou al poporului
german: ,Ce este negru? Negru este clerul. Aceti teologi sunt cei mai rai
aristocrai. n primul rand, preoii ii nvaa pe aristrocrati s-i exploateze pe
oamenii din popor n numele lui Dumnezeu.
n al doilea rand, preoii sunt cei care nvaa poporul sa accepte
asuprirea i exploatarea n numele lui Dumnezeu. In al treilea, i cel mai
important rand, preoii i asigura cu ajutorul lui Dumnezeu o viaa
mbelugat pe pmnt n timp ce poporul este sftuit sa atepte fericirea din
ceruri.
Drapelul rou simbolizeaz revoluia permanenta pana la victoria deplina
a clasei muncitoare n toate tarile civilizate: Republica rosie. Religia mea este

Revoluia Socialista. Muncitorii care au reuii sa preia puterea politica ntr-un

stat: trebuie s-i ajute pe fraii lor exploatai din ntreaga lume"
Aceasta era religia lui Hess, dup cum declarase el nsui n prima ediie
a Catehismului. La cea de-a doua ediie, Hess a mai adugat cteva capitole. De
data aceasta, aceeai,religie" (a Revoluiei Socialiste) este prezentata ntr-o
terminologie cretin pentru a ctiga adeziunea credincioilor.
Astfel in-vesmantata, propaganda Revoluiei Socialiste cuprinde i cteva
aprecieri frumoase la adresa Cres-tinismului ca religie a dragostei i a
umanitarismuilui. Dar, din punct de vedere cretin, trebuie fcut precizarea ca
iadul nu se afla pe pmnt, iar mpria cerurilor nu se situeaz n lumea de
dincolo.
Afirmaia ca societatea socialista va reprezenta adevrata im-plinire a
idealului cretin constituie o dovada a felu-lui n care Satan poate lua
nfiarea unui nger de lumina.
Dup ce Hess i-a convins pe Marx i pe Engels sa adere la socialism,
pretinznd de la bun nceput ca scopul acestei doctrine este de,a da ultima
lovitura religiei medievale"(prietenul sau Georg Jung s-a pronunat mai clar n
aceasta privin:Cu siguran ca Marx il va izgoni pe Dumnezeu din cer"), n
viaa lui s-a petrecut o schimbare interesanta.
El, intemeie-torul socialismului modern, a fost i iniiatorul unei micri
ntrutotul diferita de socialism, o forma de manifestare a sionismului.
Astfel, Hess, fondatorul socialismului a crui me-nire este de a-1,izgoni
pe Dumnezeu din cer", a fost totodat promotorul unui sionism diabolic.
El, care l-a nvat pe Marx n ce consta importanta luptei de clasa, a
scris n 1862 aceste surprinztoare cuvinte:Ceea ce conteaz n primul rand
este lupta dintre rase i apoi lupta dintre clase." In loc s-i nvee pe oameni
ntrajutorarea reciproca pentru realizarea binelui general, el a aprins valvtaia
luptei de clasa care, de atunci, nu s-a mai stins niciodat.
Acelai Hess este deci promotorul unui sionism bazat pe lupta dintre
rasele omeneti. Dup cum res-pingem marxismul satanic, tot astfel orice
cretin sau evreu cu simul responsabilitii trebuie sa resping aceasta
pervertire diabolica a sionismului.
Hess revendica Ierusalimul ca aparinnd evreilor, eliminndu-L insa
dintre ei pe Iisus, regele evreilor. De ce ar mai avea Hess nevoie de Iisus! Caci el
scrie: ,Fiecare evreu este un virtual Mesia, dup cum fiecare evreica este o
virtuala Mater Dolorosa."
Dar atunci de ce Hess a fcut din evreul Marx un om al urii, pornit s-L
alunge pe Dumnezeu din cer, i nu un Mesia, un om al lui Dumnezeu?
Pentru Hess, Iisus este,un evreu pe care pgnii L-au divinizat ca
Mntuitor al lor".

Se pare ca nici Hess, nici evreii n-ar avea nevoie de El.

Hess nu dorete sa fie mntuit, considernd as-piratia la sfinirea
individuala ca fiind de sorginte indo-germanica. Idealul evreilor n concepia
lui -trebuie sa fie realizarea,statului mesianic",pregtirea omenirii pentru
revelaia esenei divine", ceea ce nseamn dup cum mrturisete n
Catehismul rou a nfptui revoluia socialista prin lupta dintre rasele
omeneti i dintre clasele sociale.
Moses Hess, care i-a ncredinat idolului sau Marx sarcina de a pune
capt religiei medievale, nlocuind-o cu,religia" revoluiei socialiste, scrie aceste
cuvinte surprinztoare:Rugaciuile evreieti mi-au ntrit sufletul ntotdeauna."
Dar ce fel de rugciuni face cei care susin ca religia ar fi opiu pentru
popor? Am artat mai nainte ca ntemeietorul ateismului tiinific se ruga n
fata lumnrilor aprinse, purtnd pe frunte filactere. Att rugciunile evreieti,
cat i cele cretine pot fi pervertite n ri-tualuri satanice.
Hess il nvase pe Marx ca socialismul i in-ternationalismul sunt
inseparabile. Marx scrie n Manifestul Partidului Comunist ca proletariatul nu
are nici o patrie.
n Catehismul rou, Hess i bate joc de noiunea de patrie a germanilor
i ar fi avut aceeai atitudine fata de noiunea de patrie a oricrei naiuni
europene. Hess critica programul de la Erfurt al Partidului Social Democrat
( partidul primilor comuniti, PSD! n.r.) pentru ca acesta re-cunoaste
necondiionat principiul national.
Dar Hess este un internaionalist,special", care pledeaz pentru
meninerea naionalismului evreilor! El scrie:
Oricine neaga naionalismul evreilor nu este doar un apostat, un renegat
n sensul religios al cuvntului, ci un trdtor al poporului sau i al familiei
sale.
Daca emanciparea evreilor ar deveni vreodat incompatibila cu
naionalismul lor, atunci evreul va trebui sa renune la emancipare.
Evreul trebuie sa lie mai presus de toate, un evreu patriot."
Sunt de acord cu ideile naionaliste ale lui Hess, fcnd insa precizarea
ca soarele strlucete la fel pentru toat lumea.
Eu unul ma declar pentru orice fel de patriotism: al evreilor, al arabilor,
al germani-lor, al ruilor, al americanilor.
Patriotismul ca virtute nseamn promovarea prosperitii economice,
politice, spirituale i religioase a naiunii respective, cu condiia ca aceasta sa
se desfoare n cadrul unor relaii de prietenie i colaborare cu celelalte
naiuni.
Dar patriotismul evreiesc al unui revoluionar socia-list care tgduiete
patriotismul celorlalte naiuni este extrem de suspect.

Se pare ca acesta ar tine de un plan diabolic menit sa provoace ura

tuturor celor-lalte popoare mpotriva evreilor.
Chiar daca n-a fi evreu i as alia ca evreii accepta patriotismul
exclusivist al lui Hess, tot m-a opune unei astfel de atitudini.
Lupta dintre rase teoretizata de Hess este tot att de falsa ca i lupta
dintre clase pe care a propagat-o.
Hess nu a renunat la socialism n favoarea aces-tei forme de sionism.
Dup ce a scris Roma i Ierusalimul, el a continuat sa activeze n
micarea socialista mondiala.
Hess nu i formuleaz foarte clar ideile; de aceea este greu sa i le
evaluam.
Este suficient insa sa aflam ca, dup prerea lui Hess,cretinii il vad pe
Iisus ca pe un evreu sfnt care a devenii pgn", sau ca,astzi noi nzuim la o
mntuire mult mai cuprinztoare dect aceea pe care cretinismul a fost n
stare sa ne-o ofere."
Din Catehismul rou reiese ca aceasta mntuire mult mai cuprinztoare
este revoluia socialista.
Am mai putea aduga ca ideologia lui Hess nu reprezint doar ntiul
izvor al marxismului i prima manifestare de sionism satanic, ci i germenele
teologiei eliberatoare susinute n mod curent de Consiliul Mondial al Bisericilor
i de catolicism.
Unul i acelai om, aproape un anonim, a fost exponentul a trei micri
satanice: comunismul, ramura rasista bazata pe ura a Sionismului i teologia
eliberatoare.
Nimeni nu poate fi cretin daca ii urte pe evrei. Iisus a fost evreu, ca i
Fecioara Maria i toi Apostolii. Biblia este evreiasca. Domnul a spus:Mntuirea
vine de la Iudei" (Ioan 4: 22).
Hess glorifica insa poporul evreu de parca ar dori cu buna tiin sa
provoace o violenta reacie antisemita din partea celorlalte popoare.
El a afirmat ca religia lui a fost aceea a revoluiei socialiste.
Pentru el, preoii tuturor celor-lalte religii sunt nite arlatani.
Revoluia este singura religie pentru care Hess are o nalt consideraie.
El scrie: ,Religia noastr (a evreilor) are ca punct de plecare entuziasmul
unei rase care de la apariia ei pe scena istoriei a intuit sensul n care va evolua
omenirea, presimind venirea acelor vremuri mesianice n care spiritul uman i
va afla mplinirea nu numai la nivel individual sau ntr-un mod frag-mentar, ci
la scara instituiilor sociale ale ntregii omeniri".
Aceste vremuri pe care Hess le numete,me-sianice" sunt cele ale victoriei
revoluiei socialiste mondiale. A considera ca religia evreilor ar avea ca punct de

plecare ideea de revoluie socialista ateista este o gluma de prost gust i o

jignire la adresa po-porului evreu.
Hess se exprima de multe ori n termeni religioi, fara a crede insa n
Dumnezeu. El susine ca ,Dumnezeul nostru nu este nimic altceva dect specia
umana unita n dragoste."
Cum se poate realiza aceasta unitate? Prin revoluia socialista n care
zecile milioane de oameni (pe care Hess pretinde ca ii iubete att de mult)
aveau sa fie torturai i ucii.
Hess nu ascunde ctui de putin faptul ca nu accepta nici mpria lui
Dumnezeu, nici guvernrile pmnteti, considerndu-le deopotriv tiranice.
Nu exista nimic bun n nici o religie, exceptnd-o pe aceea a revoluiei
socialiste.
,Este inutil s-i ridici pe oameni la nivelul ade-varatei liberti i s-i faci
sa se mprteasc din bucuriile existentei atta vreme cat nu-i eli-berezi din
sclavia spirituala, adic de sub influenta religiei".
Hess vorbete i despre,absolutismul tiranilor din cer i de pe pmnt
fata de sclavi."
Nu putem nelege dedesubturile satanice ale comunismului daca nu vom
alia ce fel de om a fost Moses Hess, cel care a exercitat o influenta hotara-toare
asupra lui Marx i Engels, organiznd mpreun cu ei i cu Bakunin
Internaional I.
Nu-l putem in-telege pe Marx daca nu vom cunoate modul de a gndi al
lui Hess, pentru ca Hess este cel care l-a,convertit" pe Marx la socialism.
Citez inca o data cuvintele lui Marx: ,Cuvintele nvturii mele sunt
nclcite ntr-o dezordine diabolica, nct oricine poate nelege exact ceea ce
dorete sa neleag."
Acesta este stilul lui Marx. Scrierile lui Hess sunt de o nclcire mai
diabolica, greu de descifrat; totui ele trebuie analizate pentru a putea stabili
legturile dintre marxism i satanism.
Prima carte a lui Hess s-a numit "Sfnta familie a omenirii".
El a considerat-o,o lucrare a Duhului Sfnt al adevrului", afirmnd n
continuare ca aa cum Fiul lui Dumnezeu i-a eliberat pe oameni din propria lor
sclavie, tot astfel Hess ii va elibera din robia lor politica.,Eu sunt chemat sa
mrturisesc pentru lumina, la fel cum a fost chemat Ioan."
Pe atunci Marx, care inca se mai opunea socialismului i inca nu il
cunoscuse personal pe Hess, ncepuse sa scrie o carte polemica la adresa lui.
Din motive necunoscute, aceasta carte a rmas neter-minata.
Mai trziu, Marx a devenit discipolul lui Hess.
Dup cum am artat mai nainte, scopul declarat al lui Hess era de a da
o ultima lovitura religiei me-dievale i de a rvi sufletele oamenilor.

n prefa crii sale, "Judecata din urma", el i exprima satisfacia

pentru ca filosoful german Kant l-ar fi,decapitat pe btrnul Tata Iehova,
mpreun cu ntreaga sa sfnta familie."
(Hess i exprima, de fapt, propriile sale idei n numele marelui filosof.
Kant nu a avut aceste intenii de,decapitare" a lui Dumnezeu. El a susinut
contrariul:A trebuit sa limitez cunoaterea pentru a face loc credinei.")
Hess considera ca religia evreilor i cea a cres-tinilor sunt,moarte", ceea
ce nu-1 mpiedica insa sa vorbeasc n cartea sa, "Roma i Ierusalim",
despre,scrierile noastre sfinte",sfnta limba a prinilor notri",cultul
nostru",legile divine",cile Providenei" si,viaa evlavioasa".
Aceste contradicii nu se explica prin schimbarea convingerilor lui Hess
pe parcursul diferitelor etape ale vieii sale. In cartea sa pseudonationalista el
declara ca nu-i reneag activitatea ateista din trecut. Aceasta este o dovada de
cultivare cu buna tiin a,nclcirii diabolice".
Hess a fost evreu i unul din precursorii sio-nismului. Pentru ca Hess,
Marx i alii ca ei au fost evrei, comunismul este considerat de unii oameni ca o
conspiraie evreiasca.
Sa nu uitam insa ca Marx este i autorul unei cri antisemite, dovada ca
i n aceasta privin a fost cluzit ndeaproape de Hess.
Iat ce scrie Hess, (,sionistul" care altdat ii glorificase pe evrei), n
cartea sa intitulata "Despre sistemul monetar": ,Evreii, care de-a lungul istoriei
naturale a lu-mii animale i sociale au avut rolul de a aduce omenirea la
stadiul de animal slbatic, s-au achitat foarte bine de aceasta misiune.
Misterul Iudaismu-lui i al Cretinismului s-a revelat n iudeocretinismul modern. Misterul sngelui lui Hristos ca i cel al adoraiei sngelui
de ctre evreii din ve-chime se dezvluie aici ca mister al animalului de prada"
Nu va nelinitii daca nu pricepei nelesul acestor cuvinte. Ele au fost
scrise nadins ntr-o,nclceala diabolica", din care se desprinde insa foarte clar
ura fata de poporul evreu. Uneori Hess este un evreu rasist, alteori antisemit,
atitudinea lui variind n funcie de cerinele duhului care i-a inspirat scrierile i
pe care el il considera,sfnt".
Hess ar fi putut fi un bun profesor de rasism chiar i pentru Hitler.
El care l-a nvat pe Marx ca im-portanta claselor sociale este prioritara,
a susinut insa i teza conform creia:Viaa este produsul nemij-locit al rasei".
"Ca i religiile, concepiile i instituiile sociale sunt creaii tipice i
originale ale rasei. In spatele problemelor referitoare la naionaliti i a
libertii individuale persista chestiunea rasei.
ntreaga istorie a fost marcata de lupta dintre rasele omeneti i dintre
clasele sociale. Cea mai importanta este lupta dintre rase; lupta dintre clase se
situeaz pe locul al doilea. "

Care este cheia succesului attor idei contradictorii?

,Voi scoate sabia mpotriva tuturor cetateni-lor care se opun elanului
muncitoresc, declara Hess ntr-o scrisoare ctre Lasalle.
Marx va face afirmaii asemntoare: , Violenta este moaa cu ajutorul
creia noua societate ia natere din pntecul celei vechi."
Suntem i reprezentam acele idei cu care ne hrnim. Marx s-a hrnit cu
idei satanice; de aceea a formulat o doctrina satanica.
Originile sataniste ale marxismului (din "Marx i Satan" de Richard
Wurmbrandt )
Organizaia Iadul.
Comunitii obinuiesc sa nfiineze organizaii de baza. Pana acum am
ncercat sa demonstrez ca micrile comuniste nsei reprezint, de fapt,
organizaii de baza ale ocultismului satanic ceea ce ar putea explica eecul de
pana acum al tuturor ncercrilor politice, economice, militare i culturale de a
combate comunismul.
Pentru a fi eficiente, mijloacele de lupta mpotriva Satanei nu trebuie sa
fie de natura carnala, materiala, ci spirituala; altminteri, n timp ce una din
organizaiile de baza ale satanismului de pilda, nazismul este nfrnt, va
lua natere alta, mai viguroasa.
Himmler, ministrul de interne al Germaniei naziste, i nchipuia ca este
reincarnarea regelui Henric Psrarul. El credea ca poate folosi puterile oculte
n folosul armatei naziste. Multi dintre liderii naziti nu erau strini de
practicarea magiei negre.
Ceea ce era o simpla presupunere la prima editare a acestei cri, este
acum un fapt dovedit. Dovada a fost furnizata chiar de ctre comuniti.
Povestea ncepe cu cazul Netceaev care l-a inspirat pe Dostoievski sa
scrie celebrul sau roman Demonii.
Netceaev,superbul tnr fanatic", dup cum il numea Bakunin, a scris
Catehismul revoluionarului reprezentnd statutul organizaiei
ruseti,Rzbunarea poporului" (nfiinat aproximativ n anul 1870).
Scopul acestei organizaii a fost formulat astfel: ,Cauza noastr este
nfricotoare, desvrit, universala i necrutoare. Sa ne unim cu brutele i
criminalii singurii i adevraii revoluionari din Rusia."
Cel dinti om ucis de organizaia lui Netceaev a fost chiar unul din
membrii fondatori care a ndrznit sa critice conducerea organizaiei.
Orice critica era interzisa.
Netceaev plnuia o mprire inechitabila a omenirii: ,O zecime din
omenire se bucura de libertatea personala i are drepturi nelimitate asupra
celorlalte noua zecimi care trebuie s-i piard personalitatea i sa devina un

fel de turma." ,Fiecare membru al societii il va spiona pe celalalt i va fi

obligat s-1 denune. Toi sunt sclavi i egali intre ei n sclavie."
Netceaev scrie n Catehismul sau: ,Un revoluionar trebuie sa se infiltreze
pretutindeni, att n clasele superioare ale societii cat i n cele inferioare. n
biserici. printre literai."
Discipolul sau, Peter Verhovensky, comenta: ,Am devenit deja foarte
puternici. Juraii care-i absolv pe criminali sunt n ntregime ai notri. Avocaii
care tremura n tribunale de teama sa nu fie considerai prea liberali, sunt ai
notri.
Avem oameni din administraie, oameni de litere, suntem multi foarte
multi, iar ei habar n-au ca ne aparin."
Pe baza unui astfel de program s-a nfiinat o organizaie cu un nume
impresionant:Liga revoluionar mondiala". Statutul ei a fost semnal de
Netceaev i de Bakunin colaboratori apropiai ai lui Marx.
La nceput, din Liga fceau parte doar civa oameni. Ducele revoluionar
Peter Dolgorukov scria la 31 octombrie 1862: ,La Londra, l-am ntlnit pe
Kelsiev (care fcea parte din organizaia mai sus menionat), un om ngust la
minte, dar de ndejde, cumplit de fanatic, cu o figura efeminata.
Kelsiev mi s-a adresat cu blndee, spunndu-mi binevoitor:
De vreme ce trebuie s-o facem, de ce sa nu ucidem daca ne este de folos?
De cnd a venit Bakunin n Anglia, pe toi aceti londonezi ii auzi tot
timpul vorbind despre,a arde din temelii",a asasina",a tia n buci".
n 1869, la Geneva, Netceaev a redactat o proclamaie n care, referinduse la omul care 1-a mpucat pe mpratul Alexandru al Il-lea, avertizeaz:
,Trebuie sa nelegem ca ceea ce a fcut Karakazov n-a fost dect un nceput.
Da, acesta a fost prologul. Sa luam aminte ca drama propriu-zis va ncepe
foarte curnd."
ntr-o alta proclamaie, se afirma: "In curnd va veni ziua n care vom
arbora marele drapel al viitorului, Drapelul Rou, i vom asalta ntr-un mare
iure palatul imperial.
Vom striga: Punei mana pe topoare! i apoi ii vom ucide pe oamenii
mpratului. Fara mila! Ucidei n locurile publice, daca aceti ticloi
ndrznesc sa ptrund acolo, n case, n sate.
Nu uitai ca toi cei care nu vor fi de acord cu voi, vor fi mpotriva voastr.
Oricine este mpotriva voastr, este dumanul vostru i trebuie s-i distrugem
pe aceti dumani prin orice mijloace."
n 1872, a fost nfiinat o societate revoluionar, cu un nume banal:
Organizaia, al carei nucleu strict secret purta insa humele nfiortor:Iadul.
Timp de peste un secol, diverse alte organizaii, care i-au schimbat n mod

permanent numele, au preluat obiectivele acestei societi, despre a carei

existenta nu tia insa nimeni din afara ei.
Istoricii sovietici nu au ndrznit sa scrie despre activitatea Iadului
organizaie premergtoare Partidului Comunist din Uniunea Sovietica dect n
anul 1965, la 93 de ani dup nfiinarea acestei organizaii.
n "Revoluionarul ilegalist" din Rusia, E. S. Vilenska scrie: ,Iadul era
numele nucleului organizaiei secrete care exercita teroarea nu numai mpotriva
monarhiei, ci prin funciile represive deinute -chiar fata de membrii
organizaiei secrete"
n "Cernasevski sau Neceaev" se menioneaz faptul ca unul dintre
membrii Iadului s-a oferit s-i otrveasc propriul sau tata pentru a-i drui
organizaiei din care fcea parte motenirea dobndit pe aceasta cale.
Cernasevski, care, de asemenea, fcea parte din aceasta organizaie, a
scris: ,Voi lua parte la revoluie; nu mi-e frica de mizerie, de beivii cu bate, de
mcel. Nu ne pasa daca va trebui sa curg snge de trei ori mai mult dect n
timpul revoluiei franceze. Ce conteaz daca va trebui sa ucidem o suta de mii
de chiaburi?"
Iat cteva din obiectivele fundamentale ale organizaiei satanice:
,Mistificarea este cel mai eficient mijloc, daca nu chiar singurul, de a-i
determina pe oameni sa fac o revoluie.
Este suficient sa ucizi cteva milioane de oameni i angrenajul revoluiei
va fi pus n micare.
Idealul nostru este nfricotor, desvrit, universal i necrutor."
Si iari: ,Omenirea trebuie sa fie mprit inegal; o zecime din omenire
se bucura de libertate personala i arc drepturi nelimitate asupra celorlalte
noua zecimi care trebuie s-i piard personalitatea i sa devina un fel de
turma."
n aceste scrieri este frecvent folosita sintagma,nu ne temem". Un
exemplu reprezentativ este urmtoarea proclamaie: ,Nu ne temem daca ne va fi
dat sa aflam ca pentru a rsturna actuala ordine sociala e nevoie sa vrsm de
trei ori mai mult snge dect iacobinii (revoluionarii francezi) n Revoluia din
1790. Daca pentru realizarea obiectivelor noastre va trebui sa cspim o suta
de mii de moieri, nu ne vom teme s-o facem."
De fapt, numrul victimelor a fost mult mai mare.
n Memorii din al doilea rzboi mondial, Churchill declara ca Stalin i-a
mrturisit ca n Uniunea Sovietica au murit de pe urma colectivizrii zece
milioane de oameni.
Ceea ce trebuie reinut n primul rand este ca abia dup un rstimp de o
suta de ani, comunitii au mrturisit ca la nceputul comunismului a existat o
anumit organizaie numita Iadul.

De ce tocmai Iadul? De ce nu societatea pentru ajutorarea saracilor sau

pentru ajutorul omenirii?
De ce accentul este pus n mod special pe iad?
Astzi comunitii sunt mai precaui. Dar la nceput, nsui numele
organizaiei lor demonstra ca adevratul lor scop era de a ctiga i pecetlui cat
mai multe suflete omeneti pentru osnda venic.
Originoform.
Politia politica secreta din Uniunea Sovietica a creat un organism uria
cu scopul de a distruge bisericile din ntreaga lume. Obiectivul prioritar era de
a anihila sau de a diminua adversitatea fata de comunism a diferitelor religii.
n plus, se ncearc racolarea reprezentanilor Bisericii, ca prin
intermediul i prestigiul preoilor, masele de credincioi sa fie sensibilizate la
ideologia comunista.
Numele acestui departament este Originoform. Reeaua are ramificaii
secrete n fiecare tara i n fiecare organizaie religioasa importanta.
Este lesne de neles ca primele vizate sunt organizaiile anticomuniste i
misiunile cretine care activeaz n spatele Cortinei de Fier. Agenii provocatori
i propaganditii comuniti se infiltreaz nuntrul bisericilor i misiunilor
cretine cu scopul de a-i dezarma ideologic pe cei ce cred n Dumnezeu.
Primul director al acestei organizaii, Vasilii Gorelov, fusese mai nainte
preot ortodox apostol din stirpea lui Iuda.
Sediul central al organizaiei se afla n Varovia.
Actualul ei conductor se numete Theodor Kasky.
n oraul Feodosia se afla centrul de instruire al agenilor care urmeaz a
fi trimii n tarile latine, iar la Moscova sunt instruii agenii pentru America de
Nord.
Agenii pentru Anglia, Olanda, Scandinavia sunt instruii la Siguel
(Letonia), iar cei pentru tarile musulmane la Constanta (Romania).
n aceste scoli se pregtesc fali pastori i preoi, fali imami (preoi
musulmani), fali rabini. Fiecare dintre acetia trebuie sa cunoasc temeinic
religia respectiva. Unii dintre ei, poznd n persecutai, cer protecia bisericilor
sau a misiunilor cretine.
Un comunist italian pe nume Tondi, dup ce a absolvit coala,Lenin" din
Moscova, a fost instruit de Partidul Comunist pentru a se nscrie n ordinul
iezuiilor; mai trziu a ajuns secretarul lui Papa Paul al Vl-lea.
Adevrata sa identitate a fost descoperita, iar astzi el declara public ca
este comunist i ca s-a cstorit cu o comunista.
Continua inca sa activeze n cadrul Partidului Comunist, ocupndu-se tot
de probleme religioase, i susine ca Papa l-ar fi iertat.44

SFRIT