Вы находитесь на странице: 1из 226

CE INVAT A BIBLIA

bh-M

bh-M
150610

Solicitati un studiu biblic gratuit.

Ce ne nvat a

n realitate Biblia?

CE INVAT A BIBLIA

bh-M

bh-M
160817

Solicitati un studiu biblic gratuit.

Ce ne nvat a

n realitate Biblia?

Ce ne nvat a

n realitate Biblia?
NUMELE

Provenien ta fotografiilor: paginile 24, 25: fotografie OMS de Edouard Boubat

paginile 88, 89: explozie: dupa o fotografie USAF;

copil: dupa o fotografie OMS de W. Cutting

2005, 2014
Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
What Does the Bible Really Teach?
2005, 2012, 2015
Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft
der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

Tiparita n august 2016

Aceasta publica tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita

n cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus tinute prin dona tii.

Daca nu exista alta indica tie, citatele biblice sunt din


Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi.
What Does the Bible Really Teach?
Romanian (bh-M)

Made in Germany Tiparita n Germania
Druck und Verlag: Wachtturm-Gesellschaft, Selters/Taunus

CUPRINS
CAPITOLUL

PAGINA

Asa
a vrut Dumnezeu? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 3

1. Care este adevarul despre Dumnezeu? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 8


2. Biblia, o carte de la Dumnezeu 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 18

3. Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la pamant? 9 9 9 27
4. Cine este Isus Cristos? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 37

5. Rascumpararea, cel mai pretios


dar de la Dumnezeu 9 9 9 9 47

9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 57
6. Unde sunt mortii?

7. O sperant a reala pentru cei dragi care au murit 9 9 9 9 9 9 9 9 66


8. Ce este Regatul lui Dumnezeu? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 76

9. Traim n zilele din urma? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 86


10. Ce spune Biblia despre creaturile spirituale? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 96

9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9
11. De ce permite Dumnezeu suferinta?

12. Sa ne traim viata


asa
cum i place lui Dumnezeu! 9 9 9

13. Sa aratam respect fat a de viat a! 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9

14. Cum poti avea o viat a de familie fericita? 9 9 9 9 9 9 9 9 9

15. Ce nchinare aproba Dumnezeu? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9

16. Ia pozitie
de partea nchinarii adevarate! 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9

17. Apropie-te de Dumnezeu prin intermediul rugaciunii!

9 9 106
9 9 115
9 9 125
9 9 134
9 9 144
9 9 154
9 9 164

18. Botezul si relatia


ta cu Dumnezeu 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 174

19. Pastreaza-te n iubirea lui Dumnezeu! 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 184


Apendice 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 194

Asa
a vrut Dumnezeu?
ziarul, te uiti la televizor sau
CITESTI

asculti radioul. Stirile


despre crime, raz
boaie si terorism sunt la ordinea zilei.

Gandeste-te
acum la problemele tale.

Poate ca suferi de o boala sau ai pier


dut pe cineva drag n moarte. Te simti,

probabil, la fel ca Iov, un om bun care


a trait n vechime si care a spus ca era

satul de necaz (Iov 10:15).

Intreaba-te:
A vrut Dumnezeu ca eu si ceilalti

oameni sa trecem prin atatea


suferinte?

Unde pot gasi ajutor pentru a face

fat a problemelor?

Pot spera ca va fi vreodata pace



pe pamant?

Biblia ne ofera raspunsuri demne de

ncredere la aceste ntrebari.

BIBLIA INVAT A C A DUMNEZEU

VA ADUCE URMATOARELE

SCHIMBARI PE PAMANT:

El va sterge orice lacrima


din ochii lor si moartea nu va mai fi.

Nici jale, nici strigat, nici durere


nu vor mai fi. (Revela tia 21:4)

Schiopul

va sari ca un cerb.
(Isaia 35:6)

Ochii orbilor
se vor deschide.
(Isaia 35:5)

To ti cei din mormintele

de amintire . . . vor ie si afara.


(Ioan 5:28, 29)

Niciun locuitor
nu va spune:
Sunt bolnav.
(Isaia 33:24)

Va fi boga tie de grane



pe pamant. (Psalmul 72:16)



Ce ne nva ta n realitate Biblia?

INVAT ATURILE BIBLIEI ITI


SUNT DE FOLOS

Nu te grabi sa tragi concluzia ca

promisiunile prezentate n paginile


anterioare sunt doar un vis. Dum
nezeu ne asigura ca ele vor deveni

realitate, iar Biblia arata cum va face el acest lucru.


Dar asta nu este totul. Bi

blia te nva ta ce trebuie sa



faci pentru a avea nca de

pe acum o via ta ferici

ta. Gandeste-te
o clipa la

grijile si la necazurile

tale. Poate ca ai probleme financiare, familia


le, de sanatate sau ti-a
murit cineva drag. Biblia te

poate ajuta sa faci fa ta necazu


rilor din prezent si ti aduce mul

ta mangaiere, oferindu- ti raspuns la

ntrebari precum:
De ce suferim?

Cum putem face fa ta ngrijorarilor vie tii?

Cum putem avea o via ta de familie fericita?


Ce se ntampla dupa moarte?

Ii vom revedea vreodata pe cei dragi care au murit?

De ce putem fi siguri ca Dumnezeu si va duce la

ndeplinire promisiunile?

A sa a vrut Dumnezeu?

Faptul ca citesti
aceasta carte dovedeste
ca vrei sa afli ce

nvat a Biblia. Acest manual te va ajuta foarte mult. Obser


va ca la subsolul paginilor exista ntrebari corespunzatoa


re paragrafelor. Milioane de oameni care studiaza Biblia cu

Martorii lui Iehova apreciaza metoda bazata pe ntrebari si

raspunsuri. Speram ca si tu o vei aprecia. Studierea Bibliei

este o experient a captivanta, care ti va aduce multe satis

factii.
Fie ca Dumnezeu sa te binecuvanteze n timp ce ti


nsuse
sti
ceea ce nvat a n realitate Biblia!


INVAT A SA FOLOSESTI
BIBLIA

BIBLIA este alcatuita din 66 de car ti si scrisori care, la randul

lor, sunt mpar tite n capitole si versete, pentru a fi consul

tate mai u sor. Cand este men tionata o referin ta biblica, ci

fra care apare dupa numele car tii arata capitolul, iar urma

toarea, versetul. De exemplu, 2 Timotei 3:16 nseamna a

doua scrisoare catre Timotei, capitolul 3, versetul 16.


Vei nva ta repede sa folose sti Biblia daca vei cauta verse


tele men tionate n aceasta publica tie. In plus, ncearca sa ci

te sti din Biblie n fiecare zi. Daca cite sti zilnic ntre 3 si 5 ca

pitole, vei putea parcurge ntreaga Biblie ntr-un an.

CAPITOLUL 1

Care este adevarul


despre Dumnezeu?

Se intereseaza cu adevarat Dumnezeu de tine?


Cum este Dumnezeu? Are el un nume?

Po ti sa te apropii de Dumnezeu?

AI OBSERVAT cat de multe ntrebari pun copiii? Imediat

ce ncep sa vorbeasca, nu mai contenesc cu ntrebarile. Te

privesc cu ochi mari, ntrebatori si vor sa stie:


De ce e ce

rul albastru? De ce stralucesc stelele? Cine a nva tat pa



sarile sa cante? Nu este ntotdeauna usor
sa raspunzi la

asemenea ntrebari. Chiar si cel mai bun raspuns

poate fi urmat de ntrebarea: De ce?

2 Nu numai copiii pun ntreb


ari. De-a

lungul vietii,
cu totii
punem ntrebari

pentru a sti
cum sa ajungem ntr-un
anumit loc, pentru a evita un pericol
sau, pur si simplu, pentru a ne satisface o curiozitate. Cu toate acestea, se

pare ca, la un moment dat, multi nu

mai pun ntrebari, mai ales ntre


bari foarte importante, sau nu

mai cauta raspuns la ele.

3 Gande
ste-te
la ntrebarea

de pe coperta acestei carti,


precum

1, 2. De ce este bine sa punem ntrebari?



3. De ce mul ti oameni nu mai cauta raspuns la

cele mai importante ntrebari?


Care este adevarul despre Dumnezeu?

si la ntrebarile din partea introductiva sau la cele de la

nceputul capitolului. Ele sunt doar cateva dintre cele mai

importante ntrebari pe care si le poate pune cineva. To

tusi,
mul ti oameni nu mai cauta raspuns la ele. De ce? Ras


punde Biblia la aceste ntrebari? Unii cred ca raspunsul

Bibliei este greu de nteles.


Altii

se tem sa puna ntrebari

ca sa nu se faca de rusine.
Iar altii
considera ca numai n

vat atorii si conducatorii religiosi cunosc raspunsul la aces

te ntrebari. Tu ce parere ai?

4 Probabil ca si tu vrei sa gase


sti

raspuns la cele mai im

portante ntrebari: Care este scopul vietii?


doar
Ne nastem

ca sa mbatranim si sa murim? Cum este Dumnezeu? Este

bine sa- ti pui asemenea ntrebari si sa nu renunti sa cau ti

raspunsuri convingatoare si demne de ncredere. Isus Cris

tos, care a fost un nva tator ilustru, a spus: Continua ti sa


cereti si vi se va da, continuati sa cautati si ve ti gasi, con


tinuati sa bate ti si vi se va deschide (Matei 7:7).

5 Daca si tu vei continua sa cauti raspuns


la aceste

ntrebari, vei avea parte de multe satisfactii


(Proverbele

2:1-5). Indiferent ce ti-au spus al tii, aceste raspunsuri exis

ta si pot fi gasite n Biblie. Ele sunt usor


Mai

de nteles.

mult decat atat, ti aduc sperant a si bucurie si te pot aju

ta sa ai o via ta fericita nca de pe acum. Pentru nceput,

sa analizam o ntrebare care i preocupa pe multi oameni.


ESTE DUMNEZEU INDIFERENT SAU INSENSIBIL?

Mul ti oameni asa


cred. Ei spun ca lumea ar arata alt
fel daca Dumnezeu s-ar interesa de noi. Lumea din jurul

nostru este sfasiat


a de razboaie, de ura si de necazuri. Cu

totii
ne mbolnavim, trecem prin necazuri sau pierdem n
6

4, 5. a) Care sunt cateva dintre cele mai importante ntrebari? b) De


ce trebuie sa cautam raspuns la aceste ntrebari?

6. De ce cred mul ti ca Dumnezeu este indiferent la suferin ta oamenilor?

10


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

moarte pe cineva drag. De aceea, multi se ntreaba: Daca

lui Dumnezeu i-ar pasa de noi, n-ar pune el capat tuturor


acestor probleme?

7 Si mai trist este ca mul nv


a tatori religiosi i fac pe oati


meni sa creada ca Dumnezeu este insensibil. De exemplu,

cand are loc o tragedie, ei zic ca asa


a vrut Dumnezeu. De

fapt, este ca si cum ar spune ca Dumnezeu se face vinovat


de acea nenorocire. Asa
sa fie oare? Ce ne nva ta n realitate


Biblia? In Iacov 1:13 citim: Nimeni, cand este n ncercare,

sa nu zica: Sunt ncercat de Dumnezeu. Caci Dumnezeu

nu poate fi ncercat cu lucruri rele si el nu ncearca pe ni

meni. Prin urmare, rautatea pe care o vezi n jurul tau nu

este cauzata de Dumnezeu. (Citeste


Iov 34:10-12.) Este

adevarat ca el permite unele lucruri rele. Insa este o mare



diferen ta ntre a permite un anumit lucru si a-l cauza.


8 Gande
ste-te,
de exemplu, la un tata n telept si iubitor,

al carui fiu, adult, locuieste


mpreuna cu parin tii. La un

moment dat, fiul se razvrateste


si decide sa plece de aca

sa. Tatal nu se opune. Baiatul adopta un mod de via ta gre

sit
problemelor
si ajunge sa aiba necazuri. Este tatal cauza


lui? Binen teles ca nu (Luca 15:11-13). In mod asemana
tor, Dumnezeu nu s-a opus cand oamenii au ales o cale


gresit
a, dar asta nu nseamna ca el este cauza problemelor


pe care ei singuri si le-au pricinuit. Nu ncape ndoiala ca

ar fi nedrept sa dam vina pe Dumnezeu pentru toate ne
cazurile cu care se confrunta omenirea.

9 Dumnezeu are motive ntemeiate pentru care permi


te ca oamenii sa urmeze o cale gresit


a. Intrucat este Crea
7. a) Ce spun mul ti nva tatori religio si despre Dumnezeu? b) Ce ne

nva ta n realitate Biblia despre necazurile cu care ne confruntam?

8, 9. a) Da un exemplu care sa ilustreze diferen ta dintre a permite rau


tatea si a o cauza. b) De ce ar fi nedrept sa-l nvinuim pe Dumnezeu

ca i-a lasat pe oameni sa se razvrateasca?


Care este adevarul despre Dumnezeu?

11

torul nostru n telept si puternic, el nu este obligat sa ne

dea explica
tii. Totusi,
el face lucrul acesta pentru ca ne iu
beste.
In capitolul 11 vei afla de ce permite Dumnezeu su
ferinta.
Fii sigur nsa ca Dumnezeu nu este vinovat de
problemele pe care le avem. De fapt, el este singurul care


ne ofera o speran ta n ce priveste
rezolvarea lor (Isaia 33:2).

10 In plus, Dumnezeu este sfant


(Isaia 6:3). Aceasta n

seamna ca el este pur si curat, fara nicio urma de rautate.



Din acest motiv, putem avea ncredere deplina n el. Insa
nu acelasi lucru se poate spune si despre oameni, care de
vin uneori corup ti. Chiar si cei mai cinstiti conducatori nu

pot ndrepta raul cauzat de oamenii nelegiuiti.


Dar Dum

nezeu este atotputernic. El poate nlatura toata suferin ta

cauzata de rautate si va face lucrul acesta. Cand va inter


veni, Dumnezeu va elimina rautatea pentru totdeauna.
(Citeste
Psalmul 37:9-11.)
CE SIMTE DUMNEZEU

C AND SUFERIM DIN CAUZA NEDREPTATILOR?



11 Dar ce simte Dumnezeu cand vede ce se nt
ampla n


lume si n via ta fiecaruia dintre noi? Biblia ne nvat a ca
Dumnezeu iubeste
el
dreptatea (Psalmul 37:28). Asadar,

are norme nalte cu privire la ce este bine si la ce este rau.

El uraste
orice forma de nedreptate. De asemenea, Biblia

spune ca, n trecut, Dumnezeu s-a mahnit n inima lui


cand rautatea a umplut pamantul (Geneza 6:5, 6). El nu

s-a schimbat (Maleahi 3:6). Suferinta


din lume i provoa

ca si n prezent durere. Lui nu-i place sa-i vada pe oameni


suferind. Biblia arata ca Dumnezeu se intereseaza de noi.


(Citeste
1 Petru 5:7.)

10. De ce putem fi siguri ca Dumnezeu va nlatura suferin ta cauzata

de rautate?


11. a) Ce simte Dumnezeu cand vede nedrepta tile de pe pamant? b) Ce

simte Dumnezeu cand vede ca suferi?



Ce ne nva ta n realitate Biblia?

12

Ce dovada avem ca lui Dumnezeu nu-i place sa-i vada

pe oameni suferind? Biblia spune ca omul a fost creat dupa

chipul lui Dumnezeu (Geneza 1:26). Prin urmare, calita ti


le noastre sunt o reflectare a calita tilor lui Dumnezeu. De

exemplu, nu esti
tulburat cand vezi oameni nevinova ti su

ferind? Daca noi suferim cand vedem o nedreptate, putem

fi siguri ca Dumnezeu sufera si mai mult.


13 Una dintre cele mai frumoase caracteristici ale omu

lui este capacitatea de a iubi. Si


n aceasta privin ta se

manam cu Dumnezeu. Biblia spune ca Dumnezeu este

iubire (1 Ioan 4:8, 16). Iubim pentru ca Dumnezeu iubes-

te. Nu te ndeamna iubirea sa pui ca


Cand faci

pat suferintei
si nedreptatii
din lume?
cuno stin ta cu

Daca ai avea putere, n-ai face lucrul


cineva, i spui cum
te nume sti, nu-i
acesta? Prin urmare, putem fi siguri


a sa? Dumnezeu
ca Dumnezeu va nlatura suferin ta si

ne dezvaluie

nedreptatea. Promisiunile men tionanumele sau

te n partea introductiva a acestei car ti


n Biblie
nu sunt visuri sau sperante
desarte.

Promisiunile lui Dumnezeu se vor m


plini cu sigurant a! Totusi,
pentru a

crede n aceste promisiuni, este ne


voie sa-l cunosti
mai bine pe Cel care

le-a facut.

DUMNEZEU VREA SA-L CUNOSTI

14 Cum procedezi cand


faci
cuno
s-

tint a cu cineva? Ii spui cum te nu12

12, 13. a) De ce avem calita ti precum iubirea,

si ce ne ndeamna aceasta calitate sa facem?

b) De ce putem fi siguri ca Dumnezeu va n


latura problemele omenirii?
14. Care este numele lui Dumnezeu, si de ce

trebuie sa-l folosim?

Biblia ne nva ta ca
Iehova este Creatorul iubitor
al universului

mesti,
nu-i asa?
Dar Dumnezeu are un nume? Multe re

ligii nvat a ca numele lui este Dumnezeu sau Dom
nul, nsa acestea nu sunt nume proprii, ci titluri, cum ar

fi rege si presedinte.
Biblia spune ca Dumnezeu are

multe titluri, ntre care Dumnezeu si Domnul. Tot Bi


blia
spune ca Dumnezeu are si un nume propriu: Iehova.

In Psalmul 83:18 citim: Tu, al carui nume este Iehova,

numai tu esti
Cel Preanalt peste tot pamantul!. Daca

n Biblia ta nu apare numele Iehova, consulta apen

dicele de la paginile 195-197 pentru a ntelege


de ce. In

realitate, numele lui Dumnezeu apare de mii de ori n

14


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

manuscrisele vechi ale Bibliei. Asadar,


Iehova doreste

sa-i

cunosti
numele si sa-l folosesti.
Cu alte cuvinte, Dum

nezeu vrea sa faci cunostin


t a cu el prin intermediul Bibliei.

15 Numele Iehova, pe care Dumnezeu nsu


si si l-a ales,

semnifica faptul ca El si duce ntotdeauna la ndeplinire

promisiunile si realizeaza tot ce si propune.1 Numele lui

Dumnezeu este unic. Nimeni nu mai poarta acest nume.

Dar Iehova este unic si n alte privinte.

1 Pentru mai multe informa tii despre semnifica tia si pronun tia numelui divin, vezi apendicele de la paginile 195-197.

15. Ce semnifica numele Iehova?

Iubirea pe care

un tata bun o are

fa ta de copiii sai
oglinde ste iubirea

imensa pe care

Tatal nostru ceresc

o are fa ta de noi


Care este adevarul despre Dumnezeu?

15

16 In Psalmul 83:18 se spune despre Iehova: Numai tu

esti
Cel Prea nalt. In plus, numai Iehova este numit Atotputernic. In Revelatia
15:3 citim: Mari si
minunate sunt

lucrarile tale, Iehova, Dumnezeu Atotputernic! Drepte si

adevarate sunt caile tale, Rege al eternitatii!.


Titlul Atot

puternic ne arata ca Iehova este cea mai puternica per

soana din univers. Puterea sa este inegalabila, suprema. De


asemenea, titlul Rege al eternitatii
sugereaza ca Dumne

zeu este
unic
si
n
alt
a
privin
t
a.
Numai
el exista dintotdeau

na. In Psalmul 90:2 se spune: Din vesnicie


n vesnicie,
tu

esti
cand te gan Dumnezeu. Nu esti
cuprins de admiratie
desti
la acest lucru?
17 De asemenea, Iehova este unic deoarece el este Crea
torul. In Revelatia
4:11 citim: Tu esti
demn, Iehova, da,

Dumnezeul nostru, sa primesti


gloria, onoarea si
puterea,

pentru ca tu ai creat toate lucrurile si


tale
datorita vointei

ele au venit n existent a si


au fost create!. Orice lucru la

care ne-am putea gandi fiintele


spirituale din cer, stele

le care mpanzesc cerul noaptea, fructele din pomi si


pes-

tii care noata n oceane si


n rauri exista datorita
Creatorului nostru, Iehova!
TE POTI
APROPIA DE IEHOVA?

Unii oameni se simt intimidati cand citesc despre ca

litatile
impresionante ale lui Iehova. Ei cred ca Dumnezeu

este mult prea maret ca sa se poata apropia de el sau ca

sa aiba valoare n ochii lui. Dar asa


sa fie oare? Biblia ne

nvat a exact contrariul. Ea spune despre Iehova ca nu este departe de niciunul dintre noi (Faptele 17:27). Biblia

chiar ne ndeamna: Apropiati-v


a de Dumnezeu, iar el se
va apropia de voi! (Iacov 4:8).
18

16, 17. Ce dezvaluie despre Iehova titlurile: a) Atotputernic, b) Re


ge al eternita tii si c) Creator?

18. De ce cred unii ca nu s-ar putea apropia niciodata de Dumnezeu,

dar ce ne nva ta Biblia?



Ce ne nva ta n realitate Biblia?

16

Dar cum te po ti apropia de Dumnezeu? In primul rand,



continua sa nve ti despre Dumnezeu. Isus a spus: Aceasta

nseamna via ta vesnic


ta despre tine,
a: sa asimileze cunostin

singurul Dumnezeu adevarat, si despre cel pe care l-ai trimis


tu, Isus Cristos (Ioan 17:3). Da, potrivit Bibliei, cunostin

ta

despre Iehova si despre Isus duce la viat a vesnic


a. Asa
cum

am vazut deja, Dumnezeu este iubire (1 Ioan 4:8, 16). Ie



hova are multe alte calitati atragatoare. De exemplu, Biblia

spune ca Iehova este un Dumnezeu ndurator si binevoi

tor, ncet la manie si bogat n bunatate iubitoare si adevar

(Exodul 34:6). El este bun si gata sa ierte (Psalmul 86:5).

Dumnezeu este rabdator si loial (2 Petru 3:9; Revelatia

15:4). Pe masura ce vei citi Biblia, vei vedea cum a mani


festat Iehova aceste calitati,
precum si multe altele.

20 Dumnezeu nu poate fi vazut


deoarece este un spirit

invizibil (Ioan 1:18; 4:24; 1 Timotei 1:17). Totusi,
nva tand

despre el din Biblie, vei afla ce fel de persoana este. Potri


vit cuvintelor psalmistului, vei putea sa vezi frumuse tea


lui Iehova (Psalmul 27:4; Romani 1:20). Cu cat vei nva ta

mai multe lucruri despre Iehova, cu atat el va fi mai real

pentru tine. Astfel, vei avea mai multe motive sa-l iubesti

si sa te sim ti mai aproape de el.


21 Vei ajunge sa n
telegi
de ce Biblia ne ndeamna sa-l

consideram pe Iehova Tatal nostru (Matei 6:9). El nu nu


mai ca ne-a dat via ta, dar vrea si sa avem o viat a cat mai

fericita, asa
cum vrea orice tata iubitor pentru copiii sai


(Psalmul 36:9). De asemenea, Biblia ne nvat a ca oamenii

pot deveni prieteni cu Iehova (Iacov 2:23). Gandeste-te:

Po ti sa devii un prieten al Creatorului universului!


19

19. a) Ce trebuie sa faci pentru a te apropia de Dumnezeu, si ce folos


vei avea? b) Ce calita ti ale lui Dumnezeu ti se par mai atragatoare?

20-22. a) Este posibil sa ne apropiem de Dumnezeu, de vreme ce nu-l

putem vedea? Explica. b) Ce te-ar putea ndemna unele persoane bine

inten tionate, dar ce ar trebui sa faci?


Care este adevarul despre Dumnezeu?

17


22 Pe masur
a ce vei nva ta mai multe din Biblie, s-ar pu

tea ca unele persoane bine inten tionate sa te ndemne sa


renun ti la studiu. Probabil ca ele se tem ca ti vei schim

ba convingerile. Nu permite nimanui sa te mpiedice sa te

bucuri de cea mai frumoasa prietenie pe care ai putea s-o

ai vreodata!

23 Cu siguran a,
t nu vei n telege totul de la nceput. Poa

te ca nu ndraznesti
sa ceri ajutor, dar nu te re tine sa faci

lucrul acesta. Isus ne-a ndemnat sa fim umili asemenea


copilasilor
(Matei 18:2-4). Si,
copiii pun o

asa
cum stim,

mul time de ntrebari. Dumnezeu doreste


sa gasesti
ras

puns la ntrebarile tale. Biblia a laudat unele persoane care



au dorit sa nve te despre Dumnezeu. Ele au examinat cu

aten tie Scripturile ca sa fie sigure ca lucrurile pe care le n

va tau erau adevarate. (Citeste


Faptele 17:11.)

24 Cea mai buna metoda de a nv
a ta despre Iehova este
aceea de a studia Biblia. Ea se deosebeste
de toate celelal

te car ti. In ce privin te? Capitolul urmator va analiza acest


subiect.

23, 24. a) De ce ar trebui sa continui sa pui ntrebari cu privire la

lucrurile pe care le nve ti? b) Ce subiect va fi analizat n capitolul ur


mator?

CE NE INVAT A BIBLIA?

Dumnezeu se intereseaza de tine


(1 Petru 5:7).
Numele propriu al lui Dumnezeu este Iehova
(Psalmul 83:18).

Iehova te invita sa te apropii de el (Iacov 4:8).

Iehova este iubitor si


ndurator (Exodul 34:6;
1 Ioan 4:8, 16).

CAPITOLUL 2

Biblia, o carte de la Dumnezeu

Prin ce se deosebeste
Biblia de celelalte car ti?

Cum te poate ajuta Biblia sa faci fa ta


problemelor?

De ce po ti avea ncredere

n profe tiile Bibliei?

ITI
AMINTESTI
cand ai primit un cadou special
ce ai simtit

de la un prieten drag? Probabil ca, pe langa bucuria pe care ai simtit-o,


ai fost impresionat de gestul lui. De fapt, un


cadou arata ca cel care ti l-a oferit pretuie
ste
prietenia ta.

Fara ndoiala ca i-ai fost recunoscator prietenului tau pentru cadou.


2 Biblia este un cadou de la Dumnezeu, pentru care ar tre

bui sa-i fim foarte recunoscatori. Aceasta carte unica ne dez

valuie lucruri pe care nu le gasim n alta parte. De exemplu,

ea ne spune cum au venit n existen ta pamantul, cerul nste


lat, primul barbat si prima femeie. Biblia con tine principii

demne de ncredere, care ne ajuta sa facem fa ta probleme

lor si ngrijorarilor vie tii. Ea ne arata cum si va ndeplini

Dumnezeu scopul si cum va aduce condi tii mai bune pe pa


mant. Ce cadou minunat este Biblia!

3 De asemenea, Biblia este un cadou impresionant, ntru


cat ne spune ceva despre Cel care ni l-a dat, Iehova Dumne

zeu. Acest cadou este o dovada ca El doreste


sa-l cunoastem

1, 2. De ce putem spune ca Biblia este un cadou minunat de la Dumnezeu?

3. Ce dezvaluie despre Iehova faptul ca ne-a oferit Biblia, si


de ce ne im
presioneaza acest lucru?

19

Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi

sunt disponibile n multe limbi

bine. Intr-adevar, Biblia ne poate ajuta sa ne apropiem de


Iehova.

4 Probabil ca,
asemenea multor oameni, si
tu ai o Biblie.

Biblia a fost tiparita integral sau par tial n aproximativ 2600

de limbi si
poate fi citita de peste 95% dintre locuitorii pa

mantului. In fiecare saptamana sunt distribuite n medie pes


te un milion de exemplare! Biblia a fost tiparita integral sau

par tial n aproximativ 5 miliarde de exemplare. Cu siguran

ta, nicio alta carte nu se compara cu Biblia n aceasta pri


vin ta.

5 In plus, Biblia este inspirata de Dumnezeu. (Citeste

2 Timotei 3:16.) Ce nseamna aceasta? Chiar ea ne raspunde: Oamenii au vorbit de la Dumnezeu, fiind purta ti de spi

ritul sfant (2 Petru 1:21). Sa ilustram: Un om de afaceri i

dicteaza secretarei lui o scrisoare. Aceasta con tine gandurile


si
este a
instruc tiunile omului de afaceri.
Deci scrisoarea

omului de afaceri, nu a secretarei. In mod asemanator, Biblia
con tine mesajul lui Dumnezeu, nu al oamenilor care l-au


4. Ce
raspandirea Bibliei?
anume te impresioneaza n ce priveste
5. In ce sens Biblia este inspirata de Dumnezeu?

20


Ce ne nva ta n realitate Biblia?


asternut
n scris. Putem spune deci ca ntreaga Biblie este cu

adevarat cuvantul lui Dumnezeu (1 Tesaloniceni 2:13).

COERENTA SI
EXACTA
6 Biblia a fost scrisa de-a lungul a peste 1600 de ani. Scrii
torii ei au trait n epoci diferite si au provenit din medii di
ferite. Unii au fost agricultori, pescari sau pastori. Al tii au fost

profe ti, judecatori sau regi. Evanghelistul Luca a fost medic.

Chiar daca scriitorii ei au provenit din medii atat de diferi


te, Biblia este coerenta de la prima pana la ultima pagina.1

7 Din prima carte a Bibliei aflam cum au nceput proble



mele omenirii. Ultima carte ne arata ca ntregul pamant va

deveni un paradis, sau o gradina minunata. De la un capat

la celalalt, Biblia prezinta evenimente care au avut loc de-a


lungul catorva mii de ani si ne ajuta sa ntelegem
care este

scopul lui Dumnezeu si cum se va realiza. Coerenta


impre

sionanta a Bibliei este o dovada ca aceasta carte provine de


la Dumnezeu.
8 Biblia este exacta din punct de vedere stiintific. Ea con

tine
informatii
cu mult cunostin
oame
care depaseau

tele

nilor din perioada n care a fost scrisa. De exemplu, cartea


Leviticul contine
legi date anticului Israel cu privire la ca

rantina si igien
a,
no
tiuni
care nu le erau cunoscute popoa


relor din jur. In plus, ntr-o epoca n care circulau idei gresite


referitoare la forma pamantului, Biblia vorbea despre cer
cul, sau sfera, pamantului (Isaia 40:22). Biblia spune cu

exactitate ca pamantul este suspendat pe nimic (Iov 26:7).

Desigur, Biblia nu este un manual de stiin


t a, dar este exac

1 Desi
unii spun ca anumite pasaje ale Bibliei se contrazic, aceasta afir

matie
este nentemeiata. Vezi capitolul 7 al cartii
Biblia Cuvantul lui

Dumnezeu sau al oamenilor?, publicata de Martorii lui Iehova.

6, 7. De ce este remarcabila coerenta


Bibliei?

8. Da exemple care demonstreaza ca Biblia este exacta din punct de vedere stiin
tific.

Biblia, o carte de la Dumnezeu

21

ta cand mentioneaz
a chestiuni stiin
tifice.
Nu asa

ar trebui

sa fie o carte care provine de la Dumnezeu?


9 De asemenea, Biblia este exacta si din punct de vedere

istoric, oferindu-ne informatii


demne de ncredere si pre
cise. Relatarile biblice contin
nu numai numele unor persoane, ci si genealogia acestora.1 Spre deosebire de istoricii

laici, care de multe ori trec sub tacere nfrangerile suferite


de popoarele lor, scriitorii Bibliei sunt sinceri, vorbind des

chis atat despre greselile


lor, cat si despre cele ale natiunii

lor. De exemplu, n cartea biblica Numerele, Moise, scriito

rul acestei carti,


si recunoaste
o greseal
a grava, pentru care
a fost aspru mustrat (Numerele 20:2-12). O astfel de since

ritate este rar ntalnita n alte relatari istorice, dar nu si n

Biblie, care este o carte de origine divina.

O CARTE PLINA DE INTELEPCIUNE


PRACTIC A

10 Fiind inspirata de Dumnezeu, Biblia este de folos ca


sa nvete,
sa mustre, sa ndrepte lucrurile, sa disciplineze n

dreptate (2 Timotei 3:16). Da, Biblia este o carte practica

si vadeste
profunda a naturii umane. Acest lu
o ntelegere

cru nu ne surprinde, ntrucat Autorul ei este Creatorul

nostru, Iehova Dumnezeu. El ne ntelege


gandurile si sen

timentele mai bine decat noi. Mai mult decat atat, Iehova

stie
de ce anume avem nevoie ca sa fim fericiti.
De aseme

nea, el stie
ce cai trebuie sa evitam.

11 Sa ne gandim
la Predica de pe munte a lui Isus o


capodopera a artei de a preda , consemnata n Matei,


1 Remarca, de exemplu, genealogia detaliata a lui Isus, consemnata n
Luca 3:23-38.

9. a) Cum dovedeste
Biblia ca este exacta din punct de vedere istoric?
b) Ce ne spune despre Biblie sinceritatea scriitorilor ei?

10. De ce n-ar trebui sa fim surprinsi


ca Biblia este o carte practica?

11, 12. a) Despre ce a vorbit Isus n Predica de pe munte? b) Ce alte idei

practice contine
Biblia, si

de ce sfaturile ei sunt ntotdeauna folositoare?

Isaia, scriitorul

car tii biblice care

i poarta numele,

a prezis caderea
Babilonului

capitolele 57. In aceasta predica, el ne nvat a, printre alte

le, cum putem gasi adevarata fericire, cum putem rezolva

nentelegerile,
cum trebuie sa ne rugam si cum putem avea

o atitudine echilibrata fat a de lucrurile materiale. Si


astazi

cuvintele lui Isus sunt la fel de practice si au aceeasi fort a

ca atunci cand au fost rostite.


12 Unele principii biblice se refera la viata de familie, la

munca si la relatiile
dintre oameni. Principiile consemnate

Biblia, o carte de la Dumnezeu

23

n Biblie sunt valabile pentru toti oamenii, iar sfaturile ei

ne aduc ntotdeauna foloase. Intelepciunea


Bibliei este re

zumata n cuvintele rostite de Dumnezeu prin profetul

Isaia: Eu, Iehova, sunt Dumnezeul tau, Cel care te nvat a


ce-ti este de folos (Isaia 48:17).
O CARTE DE PROFETII

In Biblie gasim numeroase profetii,


dintre care multe

s-au mplinit deja. Iata un exemplu: Prin intermediul pro

fetului Isaia, care a trait n secolul al VIII-lea .e.n., Iehova a

prezis ca orasul
Babilon va fi distrus (Isaia 13:19; 14:22, 23).

Profetia
descria n detaliu cum avea sa fie cucerit orasul.
Tru
pele invadatoare urmau sa sece fluviul care traversa Babilo

nul si sa intre n oras fara nicio confruntare armata. Mai

mult decat atat, profetia


chiar si nume lui Isaia mentiona

le regelui care urma sa cucereasca Babilonul: Cirus. (Cites


te Isaia 44:27 45:2.)

14 Dupa aproximativ 200 de ani, n


noaptea de 5 spre 6

octombrie a anului 539 .e.n., o armata a campat n apropierea Babilonului. Cine era comandantul acestei armate?

Regele persan Cirus. Astfel, era pregatit cadrul pentru m


plinirea unei profetii
uluitoare. Avea nsa armata lui Cirus


sa invadeze Babilonul fara nicio confruntare, asa
cum fusese profetit?


15 In acea noapte, babilonienii tineau o sarb
atoare, sim

tindu-se
n sigurant a la adapostul zidurilor masive ale

orasului.
Dar, n tot acest timp, Cirus a deviat cu multa in

geniozitate apele fluviului care strabatea orasul.
Astfel, ni

velul apei a scazut repede, iar oamenii lui au putut sa treaca

prin albia fluviului si sa ajunga la zidurile Babilonului. Dar


13

13. Ce detalii despre cucerirea Babilonului a consemnat profetul Isaia

sub inspiratie
divina?

14, 15. Cum s-au mplinit unele detalii ale profetiei


lui Isaia despre cu
cerirea Babilonului?

24


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

cum avea sa treaca de ziduri armata lui Cirus? Dintr-un mo

tiv oarecare, n noaptea aceea portile


au fost lasate
orasului

n mod imprudent deschise.


16 Profe
tia mai spunea despre Babilon: Nu va mai fi ni

ciodata locuit si nu va mai fi loc pentru el, din genera tie n

genera tie. Arabul nu-si va mai aseza


cortul acolo si pastorii

nu-si vor mai culca turmele acolo (Isaia 13:20). Profe tia

arata nu numai ca Babilonul avea sa cada, dar si ca orasul

va ramane nelocuit pentru totdeauna. Iar dovezile arata cu

claritate ca aceste cuvinte s-au mplinit. Locul anticului Babilon, situat la circa 80 de kilometri sud de Bagdad (Irak),

este pustiu, dovedind


ca profe tia rostita de Iehova prin Isa

ia s-a mplinit: Il voi matura cu matura nimicirii (Isaia


14:22, 23).1
1 Pentru mai multe informatii
biblice, vezi brosura
despre profetiile

O carte pentru to ti oamenii, paginile 27-29, publicata de Martorii lui Iehova.

16. a) Potrivit profetiei


lui Isaia, ce avea sa se ntample n final cu Babi

lonul? b) Cum s-a mplinit profetia


lui Isaia, care a prezis ca Babilonul
nu va mai fi locuit?

Biblia, o carte de la Dumnezeu

25

Biblia este o carte de profetii


demne de ncredere. Nu-i


asa
ni se ntareste?
ca, meditand la acest lucru, credinta

Daca n trecut Iehova Dumnezeu si-a


ndeplinit promisiu

nile, avem toate motivele sa credem ca el si va duce la n


deplinire si promisiunea ca p
amantul va deveni un paradis.
(Citeste
vie Numerele 23:19.) Intr-adevar, avem speranta

tii
pe care Dumnezeu, care nu poate sa minta, a pro vesnice

mis-o nainte de timpurile de demult (Tit 1:2).1

CUVANTUL LUI DUMNEZEU ESTE VIU


18 Din analiza pe care am facut-o
pana acum reiese cu cla

ritate ca Biblia este o carte cu adevarat unica. Dar valoarea


17


1 Distrugerea Babilonului este doar un exemplu care arata ca profetii

le biblice se mplinesc. Alte exemple sunt distrugerea Tirului si


a orasu
lui Ninive (Ezechiel 26:1-5; Tefania
2:13-15). De asemenea, profetia

lui
Daniel vorbeste
despre mai multe puteri mondiale care au succedat Ba
bilonul, ntre care Medo-Persia si
Grecia (Daniel 8:5-7, 20-22). Pentru o

analiza a numeroaselor profetii


mesianice care s-au mplinit n persoana
lui Isus, vezi apendicele de la paginile 199-201.


17. In ce fel mplinirea profetiilor
biblice ne ntareste

credinta?

18. Ce afirmatie
plina de fort a a facut apostolul Pavel cu privire la

cuvantul lui Dumnezeu?

Ruinele Babilonului

26


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

ei nu este data doar de coerenta,


tific
exactitatea stiin
a si is

torica, ntelepciunea
practica si profetiile
ei demne de n

credere. Apostolul Pavel a scris: Cuvantul lui Dumnezeu

este viu si puternic; este mai ascutit


decat orice sabie cu



doua taisuri
si patrunde pana acolo ncat desparte sufletul

de spirit si ncheieturile de maduva lor si poate sa discear


na gandurile si intentiile
inimii (Evrei 4:12).

19 Faptul de a citi cuvantul,


sau mesajul lui Dumnezeu,


aflat n Biblie ne poate schimba viata.
Ne ajuta sa ne facem


o autoanaliza profunda. Chiar daca afirmam, probabil, ca l

iubim pe Dumnezeu, modul n care reaction


am la ceea ce

ne nvat a Cuvantul sau inspirat, Biblia, va scoate la lumina

adevaratele ganduri si intentii


ale inimii noastre.

20 Intr-adevar,
Biblia este o carte de la Dumnezeu. Ea tre

buie citita, studiata si pretuit


a. Vei dovedi ca apreciezi acest


cadou divin daca vei continua sa o aprofundezi. Facand asa,

vei ntelege
mai bine
scopul
pe
care
l
are
Dumnezeu
cu
pri

vire la omenire. In capitolul urmator vom vedea care este


scopul lui Dumnezeu si cum va fi realizat.

19, 20. a) Cum te poate ajuta Biblia sa-ti faci o autoanaliza profunda?

b) Cum poti arata ca apreciezi Biblia, acest cadou unic de la Dumnezeu?

CE NE INVAT A BIBLIA?

Biblia este inspirata de Dumnezeu si,


prin

urmare, este exacta si


demna de ncredere
(2 Timotei 3:16).

Informa tiile pe care le gasim n Cuvantul


lui Dumnezeu sunt practice pentru via ta
de zi cu zi (Isaia 48:17).
Promisiunile lui Dumnezeu consemnate

n Biblie se vor mplini negresit

(Numerele 23:19).

CAPITOLUL 3

Care este scopul lui Dumnezeu



cu privire la pamant?
Care este scopul lui Dumnezeu
cu privire la omenire?

Cine i s-a mpotrivit lui Dumnezeu?


Cum va fi via ta pe pamant n viitor?



DUMNEZEU are un scop grandios cu privire la pamant.

El doreste
ca tot pamantul sa fie locuit de oameni ferici ti

si sanatosi.
Biblia spune ca Iehova Dumnezeu a facut o

gradina n Eden si a facut sa creasca .. . tot felul de pomi

placu ti la vedere si buni de mancat. Dupa ce i-a creat pe

primii nostri
parin ti, Adam si Eva, Dumnezeu le-a dat

aceasta locuin ta frumoasa si le-a spus: Fi ti roditori, n



mul ti ti-va si umple ti pamantul, supune ti-l (Geneza 1:28;
2:8, 9, 15). Asadar,
scopul lui Dumnezeu a fost ca oame


nii sa aiba copii, sa extinda acea gradina pe tot pamantul

si sa aiba grija de animale.


2 Crezi ca Iehova Dumnezeu si va realiza vreodata

scopul de a transforma pamantul n paradis? Iata ce a pro


mis el: Eu am spus . . . si eu voi si mplini (Isaia 46:9-11;

55:11). Dumnezeu si va realiza cu siguran ta scopul! El n


susi a spus ca nu a creat pamantul n zadar, ci l-a n


tocmit sa fie locuit (Isaia 45:18). Ce fel de oameni a dorit

Dumnezeu sa locuiasca pe pamant si pentru cat timp?



1. Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la pamant?


2. a) De unde stim ca scopul lui Dumnezeu cu privire la pamant se va

realiza? b) Potrivit Bibliei, cine va trai pentru totdeauna?



Ce ne nva ta n realitate Biblia?

28


Biblia ne raspunde: Cei drepti vor mosteni
pamantul si

vor locui pentru totdeauna pe el (Psalmul 37:29; Revelatia 21:3, 4).


3
nu s-a mplinit nca.
Este clar ca aceasta promisiune


In prezent, oamenii se mbolnavesc si mor, se lupta ntre


ei si si ucid semenii. Situa tia de pe pamant nu este nici
decum asa
cum a dorit Dumnezeu! Ce s-a ntamplat? De
ce nu s-a realizat scopul lui Dumnezeu? Nicio carte de is


torie scrisa de oameni nu ne poate raspunde la aceasta n

trebare, deoarece problema a nceput n cer.


APARE UN DUSMAN

In prima carte a Bibliei se spune ca n gradina Edenu


lui si-a
facut apari tia un dusman
al lui Dumnezeu. Desi

este numit sarpele,


nu a fost un simplu animal. Ultima

carte a Bibliei l identifica drept Diavol si Satan, care in


duce n eroare ntregul pamant locuit. El mai este numit
sarpele
cel vechi (Geneza 3:1; Revela tia 12:9). De fapt, el

este un nger puternic, un spirit invizibil, care s-a folosit


de un sarpe
pentru a-i vorbi Evei, asa

cum un ventriloc


lasa impresia ca nu vorbeste
el, ci o papus a. Fara ndoia

la, acest nger a fost prezent cand Dumnezeu a pregatit pa


mantul pentru oameni (Iov 38:4, 7).
5 Tot ce a creat Iehova este perfect. Atunci cine l-a creat

pe Diavol, sau pe Satan? Pe scurt, un nger puternic


al lui Dumnezeu a devenit singur Diavol. Cum a fost po
sibil lucrul acesta? Sa dam un exemplu: Un om cinstit

poate sa devina ho t. Cum anume? El permite ca n ini

ma lui sa se dezvolte o dorin ta gresit


a. Daca insista cu

gandul asupra ei, acea dorin ta devine foarte puternica.


4

3. Ce situa tii triste exista pe pamant, si ce ntrebari se ridica?


4, 5. a) Cine i-a vorbit Evei prin intermediul unui sarpe? b) Cum poa

te un om cinstit sa devina ho t?


Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la pamant?

29

Apoi, cand se iveste


ocazia, el si
satisface dorin ta gresit
a.
(Citeste
Iacov 1:13-15.)


6 Asa s-a nt
amplat si cu Satan Diavolul. Dupa cat se

pare, el a auzit cand Dumnezeu le-a spus lui Adam si Evei


sa aiba copii si sa umple pamantul cu descenden tii lor

(Geneza 1:27, 28). Probabil ca Satan a gandit n felul ur

mator: To ti acesti
oameni mi s-ar putea nchina mie, nu

lui Dumnezeu!.
Astfel, n inima lui s-a dezvoltat o dorin

ta gresit
a. In cele din urma, Satan a trecut la ac tiune si a

nselat-o
pe Eva spunandu-i minciuni despre Dumnezeu.

(Citeste
Geneza 3:1-5.) Din cauza aceasta, el a devenit

Diavol, care nseamna calomniator, si Satan, care


nseamna mpotrivitor.

7 Recurgand
la minciuna si la viclenie, Satan i-a deter
minat pe Adam si pe Eva sa nu asculte de Dumnezeu (Ge

neza 2:17; 3:6). Astfel, amandoi au murit n cele din urma,

asa
cum i avertizase Dumnezeu (Geneza 3:17-19). Dupa

ce a pacatuit, Adam a devenit imperfect. Drept urmare,

to ti urmasii
imperfec tiunea. (Citeste
sai au mostenit

Ro

mani 5:12.) Pentru a ilustra aceasta, sa ne gandim la o


tava n care se coace paine. Daca tava ar avea un defect,

cum ar ie
n ea? Evident, toate ar avea acel
si painile coapte

defect. In mod asemanator, to ti oamenii au mostenit
de


la Adam imperfec tiunea. De aceea, mbatranim si murim
(Romani 3:23).

8 Cand
i-a determinat pe Adam si pe Eva sa pacatuiasca

mpotriva lui Dumnezeu, Satan a devenit, de fapt, capul

unei revolte. El l-a sfidat pe Iehova punand la ndoiala

6. Cum a devenit un nger puternic Satan si Diavol?

7. a) De ce au murit Adam si Eva? b) De ce to ti urma sii lui Adam m


batranesc si mor?

8, 9. a) Ce anume a pus la ndoiala Satan? b) De ce nu i-a distrus


Dumnezeu imediat pe rebeli?

30


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

modul sau de a guverna. Cu alte cuvinte, Satan a spus:

Dumnezeu este un conducator rau. El si minte supusii

si i priveaza de ceva bun. Oamenii n-au nevoie de conducerea lui Dumnezeu. Ei pot decide singuri ce este bine

si ce este rau. Daca as fi eu conducatorul lor, le-ar merge

mult mai bine. Cum avea sa reac tioneze Dumnezeu la

aceasta calomnie? Unii cred ca ar fi trebuit, pur si simplu,


Ar fi putut Satan

sa-i ofere lui Isus toate regatele lumii

daca n-ar fi fost ale lui?


Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la pamant?

31

sa-i distruga pe rebeli. Dar, daca ar fi procedat astfel, ar

fi demonstrat el ca Satan este un mincinos? Ar fi dovedit

Iehova ca modul sau de a guverna este bun?

9 Intrucat are un simt al drepta tii perfect, Iehova nu i-a

distrus imediat pe rebeli. El a considerat ca era nevoie de

timp pentru a da un raspuns convingator la acuzatia


lui

Satan si pentru a demonstra ca Diavolul este mincinos.

De aceea, Dumnezeu le-a permis oamenilor


sa se condu

ca o vreme sub influenta


lui Satan. In capitolul 11 vom

vedea de ce a procedat Iehova astfel si de ce a permis sa


treaca atat de mult timp pana la rezolvarea controversei.

Dar sa ne ntrebam: Aveau Adam si


Eva vreun motiv sa-l

creada pe Satan, care nu facuse nimic pentru ei? Pe de alta


parte, aveau ei motive sa creada ca Iehova, de la care pri

misera totul, era un mincinos perfid? Tu ce-ai fi facut n


locul lor?

10 Este bine sa meditam


la aceste ntrebari deoarece si

noi suntem pusi n fata


aceleiasi controverse. Da, si
tu poti


sa iei pozitie
de partea lui Iehova si sa raspunzi la acuza
tia
lui Satan. Poti accepta sa fii condus de Iehova si,
ast
fel, vei demonstra ca Satan este mincinos (Psalmul 73:28).
(Citeste
Proverbele 27:11.) Din nefericire, dintre miliarde

le de oameni care traiesc astazi, putini


fac aceasta alegere.


De aceea, se naste
o ntrebare importanta: Ne nvat a n

realitate Biblia ca Satan este conducatorul acestei lumi?

CINE ESTE CONDUC ATORUL ACESTEI LUMI?

11 Isus n-a contestat niciodata ca Satan este conducato

rul acestei lumi. Odata, Satan i-a aratat lui Isus printr-un

10. Cum po ti lua pozi tie de partea lui Iehova, raspunzand astfel la
acuza tia lui Satan?

11, 12. a) Cum demonstreaza una dintre ocaziile n care a fost ispitit

Isus ca Satan este conducatorul acestei lumi? b) Ce alte dovezi avem

ca Satan este conducatorul acestei lumi?

32


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

miracol toate regatele lumii si gloria lor. Apoi i-a pro


mis: Toate aceste lucruri ti le voi da tie daca te vei pros

terna si te vei nchina o data naintea mea (Matei 4:8, 9;

Luca 4:5, 6). Gandeste-te:


Ar fi fost aceasta o ispita pentru

Isus daca Satan nu era conducatorul tuturor regatelor lu

mii? Isus nu a negat ca guvernele lumii i apar tineau lui

Satan. Cu siguran ta, daca Satan n-ar fi fost puterea din

spatele lor, el ar fi facut lucrul acesta.


12 Far
a ndoiala, Iehova este Dumnezeul Atotputernic,
Creatorul impresionantului univers (Revela tia 4:11). To

tusi,
Biblia nu spune nicaieri ca Iehova Dumnezeu sau

Isus Cristos ar conduce aceasta lume. De fapt, Isus a ara

tat n mod clar ca Satan este conducatorul lumii aces


teia (Ioan 12:31; 14:30; 16:11). Biblia chiar afirma ca
Satan Diavolul este dumnezeul acestui sistem (2 Corinteni 4:3, 4). Cu privire la Satan,
adversarul lui Dumne

zeu, apostolul Ioan a scris: Intreaga lume zace n puterea

celui rau (1 Ioan 5:19).

CUM VA FI DISTRUSA LUMEA LUI SATAN?


13 Cu fiecare an ce trece, lumea devine mai periculoa

sa. Este plina de politicieni corupti,


de conducatori
religiosi ipocriti,
de conflicte armate si de criminali ne
milosi.
Privita n ansamblu, lumea nu mai poate fi

schimbata n bine. Biblia ne arata ca, n curand, aceas

ta lume rea va fi distrusa de Dumnezeu la Armaghe



don. O lume noua si dreapta i va lua locul (Revelatia

16:14-16).
14 Iehova Dumnezeu l-a ales pe Isus Cristos sa fie Con

ducatorul Regatului, sau al guvernului, Sau ceresc. Cu

13. De ce avem nevoie de o lume noua?

14. Pe cine a ales Dumnezeu sa fie Conducatorul Regatului Sau, si


cum a fost profe tit lucrul acesta?


Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la pamant?

33

mult timp n urma, Biblia a profetit:


Un copil ni s-a

nascut, un fiu ni s-a dat si domnia princiara va fi pe

umarul lui. El va fi numit . . . Print al Pacii. Domnia


princiara se va ntinde pana departe si pacea nu va avea


sfarsit
(Isaia 9:6, 7). Isus i-a nvatat
pe continuatorii lui

sa se roage pentru venirea acestui guvern: Sa vina re

gatul tau. Sa se faca vointa


ta, precum n cer, asa
si pe

pamant (Matei 6:10). Regatul lui Dumnezeu va nlocui

n curand toate guvernele lumii, dupa cum vom ve

dea ntr-unul din capitolele urmatoare. (Citeste


Daniel

2:44.) Sub domnia acestui Regat, pamantul va fi trans
format n paradis.

O LUME NOUA ESTE APROAPE!

15 Biblia ne da urmatoarea
asigurare: Potrivit promi
siunii sale [a lui Dumnezeu], noi astept
am ceruri noi si

un pamant nou, iar n ele va locui dreptatea (2 Petru


3:13; Isaia 65:17). Cand foloseste
termenul pamant, Bi
blia se refera uneori la oamenii de pe el (Geneza 11:1).

Prin urmare, pamantul nou n care va domni dreptatea

reprezinta o societate de oameni care vor avea aprobarea


lui Dumnezeu.

16 Isus a promis ca,


n lumea noua, cei aproba ti de
Dumnezeu vor primi darul vie tii vesnice
(Marcu 10:30).

Te rugam sa deschizi Biblia si sa citesti


Ioan 3:16 si 17:3

pentru a vedea ce ne-a


ndemnat Isus sa facem ca sa pri

mim via ta vesnic
a. In continuare vom vedea ce binecu

vantari le sunt promise n Biblie celor ce ndeplinesc

condi tiile pentru a primi acest minunat dar divin n vii


torul Paradis pamantesc.

15. Ce este pamantul nou?
16. Ce dar inestimabil vor primi de la Dumnezeu cei aproba ti de el,

si ce trebuie sa facem pentru a ne numara printre ace stia?

34


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

17 Rautatea,
razboaiele, criminalitatea si violen ta vor dis

parea. Cel rau nu va mai fi . . . Dar cei smeri ti vor sta



pani pamantul. (Psalmul 37:10, 11) Va fi pace deoarece


Dumnezeu va face sa nceteze razboaiele pana la margi
nile pamantului (Psalmul 46:9; Isaia 2:4). Atunci cel


drept va nflori si va fi belsug
de pace pana nu va mai fi

luna, adica pentru totdeauna (Psalmul 72:7).

18 Inchinatorii
lui Iehova vor trai n siguran ta. Cat timp
au ascultat de Dumnezeu, israeli tii din timpurile biblice

au trait n siguran ta (Leviticul 25:18, 19). Ce ferici ti vom

fi n Paradis, cand ne vom bucura de aceeasi siguran ta!


(Mica 4:4) (Citeste
Isaia 32:18.)

19 Nu vor mai fi lipsuri de alimente. Va fi boga


tie de gra

ne pe pamant, pe varful mun tilor va fi belsug


mare, a

cantat psalmistul (Psalmul 72:16). Iehova Dumnezeu i va

binecuvanta pe cei drep ti si pamantul si va da roadele


(Psalmul 67:6).



20 Intregul pam
ant va deveni un paradis. Pamantul, ca

re n prezent este distrus de oamenii pacatosi,
va fi plin

de gradini si de case noi si frumoase (Revela tia 11:18).



(Citeste
Isaia 65:21-24.) Cu timpul, tot pamantul va fi fru
mos si roditor asa
cum a fost gradina Edenului. Dumne

zeu si va deschide mana si va satisface dorin ta a tot ce


este viu (Psalmul 145:16).

21 Va fi pace ntre
oameni si animale. Animalele salbati

ce si domestice vor paste


mpreuna. Nici chiar copiii nu

vor avea motive sa se teama de animalele care n prezent


sunt periculoase (Isaia 65:25). (Citeste
Isaia 11:6-9.)


17, 18. De ce putem fi siguri ca pe pamant vor domni pacea si siguran ta?

19. De unde stim ca n lumea noua a lui Dumnezeu va fi hrana din

abunden ta?


20. De ce putem fi siguri ca ntregul pamant va deveni un paradis?

21. De unde stim ca ntre oameni si animale va fi pace?

36


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

22 Bolile vor disparea.


In calitate de Conducator al Rega
tului ceresc al lui Dumnezeu, Isus va face vindecari la o


scara mult mai mare decat a facut cand a fost pe pamant
(Matei 9:35; Marcu 1:40-42; Ioan 5:5-9). Atunci, niciun locuitor nu va spune: Sunt bolnav (Isaia 33:24;
35:5, 6).

23 Cei dragi care au murit vor fi readu


si la via ta si vor

avea perspectiva de a trai ve snic. To ti cei care acum dorm

n moarte si se afla n memoria lui Dumnezeu vor fi n

via ti. De fapt, va fi o nviere atat a celor drep ti, cat si a


celor nedrep ti (Faptele 24:15). (Citeste
Ioan 5:28, 29.)


24 Ce viitor minunat i
asteapt
a
pe
cei
care aleg sa nve

te despre Marele nostru Creator, Iehova Dumnezeu, si sa-i

slujeasca! Isus s-a referit la acest paradis terestru cand i-a


promis raufacatorului de langa el: Vei fi cu mine n Para


dis! (Luca 23:43). Este important sa nva tam mai multe

lucruri despre Isus Cristos, ntrucat toate aceste binecu


vantari vor fi posibile numai prin intermediul lui.
22.
23.
24.


Ce se va ntampla cu bolile?

De ce va fi nvierea un motiv de mare bucurie?

Ti-ar
pl
acea
sa traie sti pe un pamant transformat n Paradis?

CE NE INVAT A BIBLIA?
Scopul lui Dumnezeu de a transforma

pamantul n paradis se va realiza


(Isaia 45:18; 55:11).

Satan conduce n prezent lumea


(Ioan 12:31; 1 Ioan 5:19).

In lumea noua, Dumnezeu va revarsa bogate



binecuvantari asupra omenirii
(Psalmul 37:10, 11, 29).

CAPITOLUL 4

Cine este Isus Cristos?

Ce rol special ndeplineste


Isus?
De unde a venit el?
Ce fel de om a fost?

IN LUME exista mul ti oameni celebri. Unii sunt cunos

cu ti n orasul
sau n tara lor, al tii n toata lumea. Totusi,


chiar daca stii
numele unui om celebru, nu nseamna ca

l cuno sti cu adevarat, ntrucat nu cunosti


prea multe lucruri despre mediul din care provine sau despre personalitatea sa.

2 Oameni din ntreaga


lume au auzit de Isus Cristos,


chiar daca el a trait pe pamant cu aproximativ 2000 de

ani n urma. Totusi,


cine a fost el n reali mul ti nu stiu

tate. Unii spun ca a fost doar un om bun. Al tii cred ca

n-a fost decat un profet. Iar al tii cred ca este Dumnezeu


si
ca trebuie sa ne nchinam lui. Care este nsa realitatea?

3 Este important sa cunosti adevarul despre Isus? Bi

nen teles. Biblia spune: Aceasta nseamna via ta vesnic


a:

sa asimileze cunostin
ta despre tine, singurul Dumnezeu

adevarat, si despre cel pe care l-ai trimis tu, Isus Cristos

(Ioan 17:3). Faptul de a-i cunoaste


cu adevarat pe Iehova Dumnezeu si
pe Isus Cristos ne poate conduce


la via ta vesnic
a pe un pamant paradiziac (Ioan 14:6). Mai

mult decat atat, Isus ne-a dat cel mai bun exemplu,

1, 2. a) Este suficient sa stim


numele unei persoane celebre pentru

a o cunoa ste cu adevarat? b) Ce cred unii oameni despre Isus?

3. De ce este important sa-i cunoastem


pe Iehova Dumnezeu si

pe
Isus Cristos?



Ce ne nva ta n realitate Biblia?

aratandu-ne cum sa ne traim via ta

si
sa ne purtam cu semenii (Ioan
cum

13:34, 35). In primul capitol al acestei car ti am

vazut care este adevarul cu privire la Dumnezeu. Sa

vedem acum ce ne nva ta Biblia despre Isus Cristos.


PROMISUL MESIA

Cu mult timp nainte de nasterea


lui Isus, Biblia a

prezis venirea lui Mesia, sau Cristos. Ambele titluri, Me


sia (care provine dintr-un cuvant ebraic) si Cristos

(care provine dintr-un cuvant grecesc), nseamna


Unsul. Promisul Mesia avea sa fie uns, adica sa

fie numit de Iehova ntr-o pozi tie speciala. In


4

4. Ce nseamna titlurile Mesia si


Cristos?

La botez, Isus a devenit


Mesia, sau Cristos

Cine este Isus Cristos?

39

capitolele urmatoare vom afla mai multe lucruri despre



rolul important pe care l-a avut Mesia n mplinirea pro
misiunilor divine. De asemenea, vom afla ce binecuvan

tari ne poate aduce Isus chiar n prezent. Cu siguran ta,

nainte ca Isus sa se nasca, mul ti s-au ntrebat: Cine va


fi Mesia?.

5 In secolul I e.n., discipolii lui Isus din Nazaret erau

ferm convinsi
ca el era prezisul Mesia (Ioan 1:41). Unul

dintre ei, pe nume Simon Petru, i-a spus lui Isus fara ezi
tare: Tu esti
Cristosul (Matei 16:16). De ce au fost atat

de siguri acei discipoli ca Isus era cu adevarat promisul


Mesia si
de ce putem fi si
noi siguri de acest lucru?

6 Profe
tii lui Dumnezeu care au trait nainte de Isus au

prezis multe detalii despre Mesia. Ele aveau sa ajute la

identificarea lui. Pentru a ilustra aceasta situa tie, sa pre

supunem ca trebuie sa astep


ti o persoana necunoscuta

ntr-o sta tie de autobuz aglomerata, ntr-o gara sau n

tr-un aeroport. Nu-i asa


ca ti-ar fi de folos sa stii
cateva


detalii despre acea persoana? In mod asemanator, prin

profe tii Bibliei, Iehova a prezentat n detaliu ce avea sa

faca Mesia si
prin ce avea sa treaca el. Astfel, cand toate

aceste profe tii aveau sa se mplineasca, persoanele fidele

a.
puteau sa-l identifice pe Mesia fara sa greseasc

7 Sa dam doar doua exemple. Primul: profetul Mica

a prezis cu peste 700 de ani nainte ca Cel promis de

Dumnezeu avea sa se nasca n Betleem, un orasel


din Iu

da (Mica 5:2). Unde s-a nascut Isus? Chiar n acest oras!

(Matei 2:1, 3-9) Al doilea: cu multe secole nainte, profe tia din Daniel 9:25 oferea indicii pentru a calcula cu

5. Ce convingere ferma au avut discipolii lui Isus?

6. Ilustreaza cum i-a ajutat Iehova pe slujitorii sai fideli sa-l identifice pe Mesia.

7. Mentioneaz
a doua profetii

care s-au mplinit n persoana lui Isus.



Ce ne nva ta n realitate Biblia?

40

exactitate anul n care urma sa apara Mesia, si


anume
29 e.n.1 Implinirea acestor profe tii, precum si
a altora,

dovedeste
ca Isus a fost promisul Mesia.

8 Spre sfarsitul anului 29 e.n. a devenit si mai clar

faptul ca Isus era Mesia. Atunci, Isus a mers la Ioan Boteza

torul pentru a fi botezat n raul Iordan. Iehova i promi

sese lui Ioan ca i va da un semn prin care sa-l recunoasca

pe Mesia. Ioan a vazut acest semn la botezul lui Isus. Bi

blia relateaza: Dupa ce a fost botezat, Isus s-a ridicat ime


diat din apa. Si


iata ca cerurile s-au deschis si
el a vazut

spiritul lui Dumnezeu coborand ca un porumbel si


ve
nind peste el. Si
iata ca din ceruri s-a auzit un glas care
zicea: Acesta este Fiul meu, cel iubit, pe care l-am apro

bat (Matei 3:16, 17). Dupa ce a vazut si


a auzit acest lu
cru, Ioan a fost sigur ca Isus era trimisul lui Dumnezeu

(Ioan 1:32-34). Cand spiritul lui Dumnezeu, sau for ta sa

activa, a fost revarsat peste el n acea zi, Isus a devenit

Mesia, sau Cristos, cel numit sa fie Conducator si


Rege
(Isaia 55:4).

9 Atat
profe tiile biblice care s-au mplinit, cat si
martu

ria lui Iehova nsu si


demonstreaza cu claritate ca Isus era


promisul Mesia. Insa Biblia raspunde la alte doua ntre
bari importante referitoare la Isus Cristos: De unde a venit el si ce fel de om a fost?
DE UNDE A VENIT ISUS?

Biblia ne nva ta ca Isus a trait n cer nainte de a veni



pe pamant. Mica a profe tit ca Mesia avea sa se nasca n
10

1 Apendicele de la paginile 197-199 explica modul n care s-a m


plinit profetia
lui Daniel n persoana lui Isus.

8, 9. Ce dovada clara a existat la botezul lui Isus ca el era Mesia?

10. Ce spune Biblia despre existenta


preumana a lui Isus?

Cine este Isus Cristos?

41

Betleem si
ca originea Lui era din vremuri stravechi

(Mica 5:2). Chiar Isus a spus de mai multe ori ca, nain
te de a se naste
ca om, a trait n cer (Ioan 17:4, 5). (Ci

teste
Ioan 3:13; 6:38, 62.) Ca fiin ta spirituala, el s-a

bucurat de o rela tie speciala cu Iehova.


11 Isus este, pe buna dreptate, cel mai iubit Fiu al lui

Iehova. El este numit ntaiul nascut din toata crea tia


deoarece a fost prima
lucrare de crea tie a lui Dumnezeu

(Coloseni 1:15).1 In plus, el este Fiul sau unic-nascut,


un alt motiv pentru care Isus este un Fiu special (Ioan


3:16). Aceasta nseamna ca Isus este singurul care a fost
creat direct de Dumnezeu. De asemenea, el este singurul
care a colaborat cu Dumnezeu la crearea tuturor celorlal
te lucruri (Coloseni 1:16). Isus este numit si Cuvantul

(Ioan 1:14). Acest titlu arata ca el a fost purtatorul de

cuvant al Tatalui sau. Fara ndoiala, el le-a transmis me


saje si instruc tiuni celorlal ti fii ai lui Dumnezeu, atat

ngeri, cat si oameni.


12 Este Fiul nt
ai nascut egal cu Dumnezeu, asa
cum

cred unii? Biblia nu ne nva ta acest lucru. Dupa cum am

observat n paragraful anterior, Fiul a fost creat. Prin ur

mare, este clar ca el a avut un nceput, n timp ce Ieho

va Dumnezeu nu are nici nceput, nici sfarsit


(Psalmul


90:2). Fiul unic-nascut n-a ncercat niciodata sa fie egal

cu Tatal sau. De fapt, nici macar nu s-a gandit la lucrul

acesta. Biblia arata cu claritate ca Tatal este mai mare

1 Iehova este numit Tata deoarece este Creatorul (Isaia 64:8). In


trucat a fost creat de Dumnezeu, Isus este numit Fiul lui Dumnezeu.
Din acelasi
spirituale si
motiv, celelalte fiinte
chiar omul Adam sunt
numiti fiii lui Dumnezeu (Iov 1:6; Luca 3:38).

11. Cum arata Biblia ca Isus este cel mai iubit Fiu al lui Iehova?

12. De unde stim


ca Fiul ntai nascut nu este egal cu Dumnezeu?



Ce ne nva ta n realitate Biblia?

42

decat Fiul (1 Corinteni 11:3). (Citeste


Ioan 14:28.) Numai
Iehova este Dumnezeul Atotputernic (Geneza 17:1).
Asadar,
el nu are egal.1

13 Iehova si Fiul sau


ntai nascut s-au bucurat de rela

tii apropiate miliarde de ani, cu mult nainte de crearea



cerului si
a pamantului. Ce sentimente profunde de iu

bire trebuie sa fi existat ntre ei! (Ioan 3:35; 14:31) Acest


Fiu iubit era exact ca Tatal sau. De aceea, Biblia l nu


me
chipul Dumnezeului nevazut (Coloseni 1:15).
ste

Intr-adevar, asa
cum un copil poate semana foarte bine

cu tatal lui n multe privin te, tot asa


acest Fiu ceresc a re

flectat calita tile si


personalitatea Tatalui sau.

14 Fiul unic-nascut al lui Iehova a parasit de bunavoie

cerurile pentru a trai ca om pe pamant. Dar poate ca te-ai


ntrebat: Cum a fost posibil ca o fiin ta spirituala sa se

nasca pe pamant ca om?. Iehova a transferat n mod mi

raculos via ta Fiului sau din cer n uterul unei fecioare


evreice pe nume Maria. Astfel, fara interven tia unui tata

uman, Maria a dat nastere


unui fiu perfect, caruia i-a pus

numele Isus (Luca 1:30-35).


CE FEL DE OM A FOST ISUS?


Tot ce a spus si
a facut Isus
cand a fost pe pamant

ne ajuta sa-l cunoastem
bine. In plus, prin intermediul

lui Isus putem sa-l cunoastem


mai bine pe Iehova. In ce

fel? Sa ne amintim ca acest Fiu este reflectarea perfecta


15

1 Pentru alte dovezi ca Fiul ntai nascut nu este egal cu Dumnezeu,


vezi apendicele de la paginile 201-204.

13. La ce se refera Biblia cand l numeste


pe Isus chipul Dumnezeu
lui nevazut?

14. Cum s-a nascut ca om Fiul lui Dumnezeu?

15. De ce putem spune ca prin intermediul lui Isus ajungem sa-l cunoastem
mai bine pe Iehova?

Cine este Isus Cristos?

43

a Tatalui sau. De aceea, Isus i-a spus unuia dintre disci

polii sai: Cine m-a vazut pe mine l-a vazut si pe Tatal

(Ioan 14:9). Cele patru carti biblice cunoscute drept

evanghelii Matei, Marcu, Luca si Ioan ne ofera mul


te detalii despre viata,
activitatea si calitatile
lui Isus Cristos.

16 Isus era cunoscut drept Inva atorul


(Ioan 1:38;
t

13:13). Ce i-a nva tat el pe oameni? In primul rand, ves

tea buna despre regat, adica mesajul despre Regatul lui

Dumnezeu, guvernul ceresc care va domni peste ntre



gul pamant si care le va aduce binecuvantari eterne oa
menilor ascultatori (Matei 4:23).
la cine provenea
De


acest mesaj? Isus nsusi a spus: Invat atura pe care o pre
dau eu nu este a mea, ci a celui care m-a trimis, adica


a lui Iehova (Ioan 7:16). Isus stia
ca Tatal sau dorea ca

oamenii sa auda vestea buna despre Regat. In capitolul 8 vom afla ce este Regatul lui Dumnezeu si ce va realiza el.

17 Unde preda Isus? Oriunde gasea


oameni: n orase,

n sate, n pie te si
ca oamenii
n case. Isus nu a asteptat

sa vina la el, ci a mers el la oameni (Marcu 6:56; Luca

19:5, 6). De ce a facut el atatea eforturi si


de ce a dedicat

atat de mult timp lucrarii de predicare si


de predare?

Deoarece aceasta era voin ta lui Dumnezeu. Isus a n

faptuit ntotdeauna voin ta Tatalui sau (Ioan 8:28, 29).


Dar acesta nu a fost singurul motiv pentru care a predi
cat. Lui Isus i-a fost mila de mul timile de oameni care veneau la el. (Citeste
erau neglija ti
Matei 9:35, 36.) Acestia


de conducatorii lor religiosi,
care ar fi trebuit sa-i nve te
16. Care a fost principalul mesaj predicat de Isus, si
de unde prove
neau nvat aturile sale?

17. Unde a predat Isus, si


de ce a facut el atatea eforturi pentru a-i

nvata
pe altii?


Isus predica oriunde gasea oameni

adevarul despre Dumnezeu si


despre scopurile sale. Isus

stia
cata nevoie aveau ei de mesajul despre Regat.

18 Isus era un om plin de caldur


a, de tandre te si de

sensibilitate. Oamenii au vazut ca era bun si


abordabil.

Chiar si
copiii se sim teau bine n compania lui (Marcu

10:13-16). Isus nu era partinitor.


El ura corup tia si
ne

dreptatea (Matei 21:12, 13). Intr-o epoca n care femeile
nu erau respectate si aveau pu tine drepturi, el le-a tratat

cu demnitate (Ioan 4:9, 27). Isus era cu adevarat umil.

Cu o anumita ocazie, el a spalat picioarele apostolilor sai,

sarcina care i revenea n mod obisnuit


celui mai umil

servitor.
19 Isus era atent la necesita
tile oamenilor. Acest lucru

s-a putut vedea mai ales cand a facut vindecari miracu


loase cu ajutorul spiritului sfant al lui Dumnezeu (Ma
18. Ce calitati ale lui Isus te atrag cel mai mult?

19. Ce exemplu arata ca Isus era atent la necesitatile


oamenilor?

45

tei 14:14). Odata, un lepros a venit la Isus si


i-a spus:

Daca vrei, po ti sa ma cure ti. Isus a n teles suferin ta si

durerea acelui om. Miscat


de mila, el a ntins mana, l-a

atins si
i-a spus: Vreau. Fii cura tat!. Si
omul s-a vinde

cat (Marcu 1:40-42). Imagineaza- ti ce a sim tit barbatul


acela!

FIDEL PANA LA CAPAT

20 Isus este un exemplu perfect n


ce priveste
loialita

tea si
ascultarea de Dumnezeu. El i-a ramas fidel Tatalui

sau ceresc n orice mprejurare, n pofida opozi tiei si


a


suferin tei. El s-a mpotrivit cu hotarare ispitelor lui Sa
tan (Matei 4:1-11). Niste
rude ale lui, care nu credeau n

el,
au spus ca si-a
iesit

din min ti (Marcu 3:21).


chiar

Insa Isus nu s-a descurajat, ci a continuat sa faca lucrarea lui Dumnezeu. Desi
a fost insultat si
maltratat, Isus

20, 21. De ce este Isus un exemplu perfect n ce priveste


loialitatea
si
ascultarea de Dumnezeu?

46


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

a manifestat stapanire de sine si


nu a ncercat niciodata

sa le faca rau mpotrivitorilor sai (1 Petru 2:21-23).

21 Isus a ramas
fidel pana la moarte, o moarte cruda si

dureroasa, provocata de dusmanii


sai. (Citeste

Filipeni

2:8.) Sa ne gandim ce a trebuit sa ndure el n ultima zi a


vie tii sale umane. A fost arestat, acuzat de martori falsi,

condamnat de judecatori corup ti, batjocorit de gloate si

torturat de solda ti. Pironit pe stalp, el si-a


dat ultima sufla

re spunand: S-a mplinit! (Ioan 19:30). Totusi,


n a treia


zi dupa moartea sa, Isus a fost nviat de Tatal sau ceresc la

via ta spirituala (1 Petru 3:18). Dupa patruzeci de zile, el

s-a ntors n cer si s-a asezat


la dreapta lui Dumnezeu, as-

teptand sa primeasca putere regala (Evrei 10:12, 13).


22 Ce a devenit posibil ca urmare a faptului ca Isus a


ramas fidel pana la moarte? Prin moartea lui, el ne-a ofe

rit posibilitatea de a trai vesnic
pe un pamant paradiziac,

asa
cum a dorit la nceput Iehova. Acest subiect va fi ana

lizat n capitolul urmator.

22. Ce a devenit posibil ca urmare a faptului ca Isus a ramas fidel



pana la moarte?

CE NE INVAT A BIBLIA?

Atat profe tiile care s-au mplinit, cat si


mar
turia lui Dumnezeu demonstreaza ca Isus
este Mesia, sau Cristos (Matei 16:16).

Isus a trait n cer ca fiin ta spirituala cu mult


nainte ca el sa vina pe pamant (Ioan 3:13).

Isus a fost un nva tator, un om plin de caldu


ra si
tandre te, precum si
un exemplu perfect

n ce priveste
ascultarea de Dumnezeu
(Matei 9:35, 36).

CAPITOLUL 5

Rascumpararea, cel mai pretios

dar de la Dumnezeu

Ce este rascumpararea?

Cum a fost furnizata?

Ce foloase ti poate aduce?

Cum ti po ti arata recunostin

ta

pentru rascumparare?
CARE este cel mai frumos cadou pe care l-ai primit? Un ca

dou nu trebuie sa coste mult ca sa fie valoros. De fapt, ade


varata lui valoare nu se masoara n bani. Un cadou este


valoros daca te face fericit sau daca ti satisface o necesitate.
2 Printre lucrurile pe care le-ai putea primi, exista unul

care le ntrece pe toate. Este un dar pe care Iehova l-a ofe


rit omenirii. El ne-a dat multe lucruri, nsa cel mai mare

dar oferit de el este jertfa de rascumparare a Fiului sau,


Isus Cristos. (Citeste
Matei 20:28.) Asa
cum vom vedea,

rascumpararea este cel mai pre tios dar pe care l-ai putea

primi deoarece ti aduce multa fericire si ti satisface nece

sita tile cele mai importante. Rascumpararea este, ntr-ade

var, expresia suprema a iubirii lui Iehova.

CE ESTE RASCUMPARAREA?

3 In cateva
cuvinte, rascumpararea este masura pe care

1, 2. a) Ce fel de cadouri pre tuie sti cel mai mult? b) De ce rascumpararea este cel mai pre tios dar pe care l-ai putea primi?


3. Ce este rascumpararea, si ce trebuie sa n telegem pentru a aprecia
acest dar pre tios?

48


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

a luat-o Iehova pentru a elibera omenirea din pacat si



moarte (Efeseni 1:7). Ca sa n telegem semnifica tia acestei


nva taturi biblice, trebuie sa ne amintim ce s-a ntamplat

n gradina Edenului. Doar constientiz


and ce a pierdut

Adam cand a pacatuit ne putem da seama cat de pre tios


este darul rascumpararii.

4 Cand
l-a creat pe Adam, Iehova i-a dat ceva foarte pre

tios: via ta umana perfect


a. Sa ne gandim ce a nsemnat
aceasta pentru Adam. Intrucat corpul si mintea sa erau

perfecte, el nu s-ar fi mbolnavit niciodata, n-ar fi mba


tranit si n-ar fi murit. Fiind un om perfect, el se bucura

de rela tii speciale cu Iehova. Biblia l numeste


pe Adam

fiul lui Dumnezeu (Luca 3:38). Asadar,


ntre Iehova


Dumnezeu si Adam a existat o rela tie foarte stransa, ase

manatoare celei dintre un tata iubitor si fiul sau. Iehova


a comunicat cu fiul sau de pe pamant, Adam, i-a dat di
verse sarcini care i aduceau satisfac tii si i-a explicat ce as-
tepta de la el (Geneza 1:28-30; 2:16, 17).
5 Adam a fost creat dupa chipul lui Dumnezeu (Gene

za 1:27). Aceasta nu a nsemnat ca Adam avea aceeasi


nfa tisare
ca Dumnezeu. Asa

cum am vazut n primul capitol, Iehova este un spirit invizibil (Ioan 4:24). El nu are

un corp din carne si oase. Adam a fost creat dupa chipul

lui Dumnezeu n sensul ca a fost nzestrat cu calita ti divi

ne, precum iubirea, n telepciunea, dreptatea si puterea. In

plus, Adam avea liber-arbitru, o alta asemanare importan


ta dintre el si Tatal sau. El nu era un robot, ci putea sa ia

decizii si sa aleaga ntre bine si rau. Daca alegea sa ascul

te de Dumnezeu, putea sa traiasca pentru totdeauna n



Paradis pe pamant.

4. Ce a nsemnat pentru Adam via ta umana perfecta?

5. La ce se refera Biblia cand spune ca Adam a fost creat dupa chipul


lui Dumnezeu?

Rascumpararea, cel mai pre tios dar de la Dumnezeu

49

6 Asadar, este clar ca Adam a platit


scump neascultarea


de Dumnezeu, ntrucat a fost condamnat la moarte. Paca

tuind, el a pierdut via ta perfecta, precum si binecuvantarile pe care le-ar fi avut ca om perfect (Geneza 3:17-19). Din
nefericire, Adam a pierdut acest dar pre tios nu numai pen

tru el, ci si pentru urmasii


sai. Cuvantul lui Dumnezeu spu

ne: Printr-un singur om [Adam] a intrat pacatul n lume

si prin pacat moartea, si astfel moartea s-a extins la to ti oa

menii, fiindca to ti au pacatuit (Romani 5:12). Intr-adevar,

cu to tii am mostenit
pacatul de la Adam. De aceea, Biblia

spune ca Adam s-a vandut pe sine si i-a vandut si pe ur

ma
sai n sclavia pacatului si a mor tii (Romani 7:14).
sii


Intrucat Adam si Eva au ales cu buna stiin
ta sa nu asculte

de Dumnezeu, pentru ei n-a mai fost nicio speran ta. Dar


ce se poate spune despre urmasii
lor, inclusiv despre noi?
7 Iehova a decis sa salveze omenirea prin intermediul

rascumpararii. Ce se n telege prin rascumparare? In esen

ta, termenul rascumparare nseamna doua lucruri. In

primul rand, este pre tul platit pentru a redobandi un lu


cru vandut
sau pentru a elibera un om, de exemplu un

ostatic. In al doilea rand, este pre tul care echivaleaza cu

valoarea unui lucru, cum ar fi pre tul platit pentru acope

rirea unor pagube. De exemplu, o persoana care provoaca

un accident trebuie sa plateasca o suma egala cu valoarea


pagubelor produse.

8 Asa cum am vazut,


Adam ne-a provocat tuturor o pier

dere enorma. Cum putea fi compensata aceasta pierdere

si cum puteau
fi elibera ti oamenii din sclavia pacatului si

a mor tii? In continuare vom vedea cum a furnizat Ieho

va rascumpararea si ce nsemnatate are ea pentru tine.

6. Ce a pierdut Adam pentru ca nu l-a ascultat pe Dumnezeu, si cu ce

consecin te pentru urma sii sai?

7, 8. Ce nseamna n esen ta termenul rascumparare?

50


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

CUM A FURNIZAT
IEHOVA

RASCUMPARAREA

9 Intrucat
fusese pierduta o via ta umana perfecta, nicio

via ta umana imperfecta nu putea sa o rascumpere (Psalmul 49:7, 8). Conform principiului justi tiei perfecte e
nun tat n Biblie: Suflet pentru suflet, era nevoie de o

rascumparare egala ca valoare cu ceea ce se pierduse (Deu


teronomul 19:21). Prin urmare, ce anume putea sa acopere valoarea vie tii umane perfecte pierdute de Adam?

Pentru a oferi o rascumparare corespunzatoare, era ne

voie de o alta via ta umana perfecta (1 Timotei 2:6).

10 Cum a furnizat Iehova rascump


ararea? El l-a trimis

pe pamant pe unul dintre fiii sai spirituali perfec ti. Insa

el nu a trimis orice fiu, ci pe acela pe care l iubea cel mai

mult: Fiul sau unic-nascut. (Citeste


1 Ioan 4:9, 10.) Acest

Fiu si-a
parasit de bunavoie locuin ta cereasca (Filipeni

2:7). Asa
cum am nva tat n capitolul precedent, Iehova

a facut un miracol, transferandu-i via ta n uterul Mari

ei. Prin intermediul spiritului sfant, Isus s-a nascut ca om


perfect, fara sa se afle sub condamnarea pacatului (Luca


1:35).

11 Cum putea un singur om sa rascumpere


milioane de



oameni? Dar sa vedem
mai
nt
ai
cum
au
devenit
paca


tosi acesti
oameni. Intrucat a pacatuit, Adam a pierdut un

dar pre tios, via ta umana perfecta, pe care n-a mai putut

sa o transmita urmasilor
sai. Prin urmare, el le-a transmis

doar pacatul si moartea. Isus, pe care Biblia l numeste

ultimul Adam, a avut via ta umana perfecta si nu a pa

catuit niciodata (1 Corinteni 15:45). Intr-un anumit sens,


Isus a luat locul lui Adam pentru a ne salva. El a renun

9. Ce fel de rascumparare era necesara?

10. Cum a furnizat Iehova rascumpararea?



11. Cum putea un singur om sa rascumpere milioane de oameni?

Rascumpararea, cel mai pre tios dar de la Dumnezeu

51


tat la via ta sa umana perfecta, sau a oferit-o ca jertfa, dand

dovada de o ascultare perfecta fa ta de Tatal sau. Astfel,

Isus a platit pre tul pentru pacatul lui Adam si le-a dat ur
masilor
acestuia o speran ta (Romani 5:19; 1 Corinteni

15:21, 22).

12 Biblia descrie n
amanun time suferin tele pe care le-a

ndurat Isus nainte de a muri. El a fost biciuit si tintuit

pe stalpul de tortura, murind n chinuri groaznice (Ioan


19:1, 16-18, 30; vezi apendicele de la paginile 204-206).

De ce a trebuit sa sufere Isus atat de mult? Asa


cum vom

vedea ntr-un alt capitol, Satan a sus tinut ca nu exista ni



ciun om care sa-i ramana fidel lui Iehova n ncercari. Pas

trandu-si fidelitatea n pofida unor mari suferin te, Isus a

dat cel mai bun raspuns la provocarea lui Satan. Isus a de

monstrat ca un om perfect, nzestrat cu liber-arbitru si

poate pastra integritatea indiferent ce ar face Diavolul. Cat

de mult l-a bucurat pe Iehova fidelitatea Fiului sau iubit!


(Proverbele 27:11)

13 Cum a fost platit


a rascumpararea? In anul 33 e.n., n
a paisprezecea zi a lunii evreiesti
nisan, Dumnezeu a per

mis ca Fiul sau perfect si fara pacat sa fie omorat. Astfel,

Isus si-a
a ca jertfa o data pentru
dat via ta umana perfect

totdeauna (Evrei 10:10). In a treia zi de la moartea sa, Ie

hova l-a nviat la via ta spirituala. Mai tarziu, Isus i-a pre
zentat lui Dumnezeu n cer valoarea vie tii sale umane

perfecte ca rascumparare pentru urmasii


lui Adam (Evrei
9:24). Iehova a acceptat valoarea jertfei lui Isus. Astfel,

aceasta jertfa a constituit rascumpararea de care era nevoie

pentru ca omenirea sa fie eliberata din sclavia pacatului


si a mor tii. (Citeste
Romani 3:23, 24.)

12. Ce a demonstrat Isus ramanand fidel n pofida suferin telor?


13. Cum a fost platita rascumpararea?

Iehova l-a dat pe

Fiul sau unic-nascut

ca rascumparare
pentru noi

Rascumpararea, cel mai pre tios dar de la Dumnezeu

53

CE FOLOASE
ITI
ADUCE
POATE

RASCUMPARAREA?


14 Datorita rascump
ararii, ne putem bucura de mari bi

necuvantari, n pofida starii noastre pacatoase. Sa analizam

cateva dintre foloasele prezente si viitoare pe care ni le aduce acest dar extraordinar oferit de Dumnezeu.

15 Iertarea pacatelor.
Intrucat am mostenit
imperfec tiu

nea, trebuie sa ducem o adevarata lupta pentru a face bi

nele. Cu to tii pacatuim prin cuvinte sau prin fapte. Insa,

datorita jertfei de rascumparare a lui Isus, putem primi

iertarea pacatelor (Coloseni 1:13, 14). Totusi,


pentru a fi

ierta ti, trebuie sa ne caim sincer. De asemenea, trebuie sa

apelam cu umilin ta la Iehova, cerandu-i iertare n baza

credin tei pe care o avem n jertfa de rascumparare a Fiu


lui sau. (Citeste
1 Ioan 1:8, 9.)


16 O con
stiin ta curata naintea lui Dumnezeu. O constiin

ta vinovata provoaca deznadejde si sentimente de inuti

litate. Cu toate acestea, n bunatatea sa, Iehova ne iarta

pe baza rascumpararii, dandu-ne posibilitatea sa-i aducem


nchinare cu o con
ta curata, n pofida imperfec tiunii

stiin
(Evrei 9:13, 14). In felul acesta, noi putem avea libertate

de exprimare naintea lui Iehova si ne putem adresa lui


n rugaciune (Evrei 4:14-16). Daca ne pastram constiin
ta

curata, ne bucuram de pacea min tii, avem respect de sine


si suntem mai ferici ti.

17 Speran
ta vie tii ve snice pe un pamant paradiziac. Pla

ta pacatului este moartea,


se spune n Romani 6:23. Ace

lasi verset adauga: Insa darul pe care l da Dumnezeu este

14, 15. Ce trebuie sa facem pentru a primi iertarea pacatelor?

16. Cum putem sa ne nchinam lui Dumnezeu cu o con stiin ta cura

ta, si de ce este important sa avem o astfel de con stiin ta?


17. Ce binecuvantari vor fi posibile ca urmare a faptului ca Isus a murit pentru noi?

I ti ara ti recuno stin ta


pentru darul

rascumpararii daca

te straduie sti sa-l


cuno sti pe Iehova

via ta vesnic
a prin Cristos Isus, Domnul nostru. In capi

tolul 3 al acestei car ti am vazut ce binecuvantari va aduce



Paradisul (Revela tia 21:3, 4). Toate aceste binecuvantari,

inclusiv via ta vesnic


a n condi tii de sanatate perfecta, vor

fi posibile deoarece Isus a murit pentru noi. Ca sa le pri

mim, trebuie sa demonstram ca suntem recunoscatori


pentru darul rascumpararii.

CUM ITI
STIN
TA
POTI
AR ATA RECUNO

PENTRU RASCUMPARARE?

18 De ce ar trebui sa-i
fim profund recunoscatori lui

Iehova pentru rascumparare? Un cadou este mai pre tios

cand persoana care ni l-a oferit a sacrificat timp, energie

sau bani, iar gandul ca acest dar este dovada iubirii sa

le sincere ne impresioneaza. Rascumpararea este cel mai

pre tios dar deoarece Iehova


a facut cel mai mare sacri

ficiu pentru a-l oferi. In Ioan 3:16 se spune: Atat de


mult a iubit Dumnezeu lumea, ncat l-a dat pe Fiul sau

unic-nascut. Rascumpararea este cea mai mare dovada

18. De ce ar trebui sa-i fim recunoscatori lui Iehova pentru darul ras
cumpararii?

Rascumpararea, cel mai pre tios dar de la Dumnezeu

55

a iubirii lui Iehova. De asemenea, ea este o dovada a iu

birii lui Isus, deoarece el si-a


dat de bunavoie via ta n folosul nostru. (Citeste
Ioan 15:13.) Prin urmare, darul




rascumpararii ar trebui sa ne ntareasca ncrederea ca atat

Iehova, cat si
Fiul sau ne iubesc pe fiecare dintre noi (Galateni 2:20).

19 Cum
recunostin
ta pentru darul rascum
ti po ti arata

pararii? In primul rand, straduie ste-te sa-l cuno sti pe Ieho

va, Cel care a furnizat rascumpararea (Ioan 17:3). Cum


anume? Studiind Biblia cu ajutorul acestei car ti. Cu cat l

vei cunoaste
mai bine pe Iehova, cu atat l vei iubi mai


mult. Si,
cu cat iubirea ta va creste,
cu atat ti vei dori mai

mult sa-i fii placut (1 Ioan 5:3).

20 Manifesta credin a n
jertfa de rascumparare. Biblia
t


spune cu privire la Isus: Cine manifesta credin ta n Fiul

are via ta vesnic


a (Ioan 3:36). Cum putem arata ca mani

festam credin ta n Isus? Nu doar prin cuvinte. Asa
cum se

spune n Iacov 2:26, credin ta fara fapte este moarta. De

fapt, credin ta adevarata se dovedeste


prin fapte. O mo


dalitate prin care demonstram ca avem credin ta n Isus
este aceea de a-l imita nu numai prin cuvinte, ci si prin
fapte (Ioan 13:15).

21 Asista la celebrarea anuala a Cinei Domnului. In sea


ra zilei de 14 nisan 33 e.n., Isus a instituit o sarbatoare


speciala, numita n Biblie cina Domnului (1 Corinteni

11:20; Matei 26:26-28). Aceasta mai este numita Comemorarea mor tii lui Cristos. Isus a instituit-o pentru a le

aminti apostolilor si tuturor crestinilor


adevara ti de mai

tarziu ca, prin moartea sa, el si-a


dat via ta umana perfecta


19, 20. Cum po ti arata recuno stin ta pentru darul rascumpararii oferit de Dumnezeu?

21, 22. a) De ce trebuie sa asistam la celebrarea anuala a Cinei Dom


nului? b) Ce se va analiza n capitolele 6 si 7?

56


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

ca rascumparare. Referindu-se la aceasta comemorare,

Isus a poruncit: Continua ti sa face ti lucrul acesta n

amintirea mea (Luca 22:19). Asistand la Comemorare,

ne aducem aminte de marea iubire pe care ne-au ara



tat-o Iehova si
Isus prin intermediul rascumpararii. Mai

mult, fiind prezen ti la Comemorarea anuala a mor tii lui

Isus, ne putem demonstra recunostin


ta pentru rascum

parare.1


22 Intr-adevar,
darul rascumpararii oferit de Iehova este

inestimabil (2 Corinteni 9:14, 15). Asa


cum vom vedea n
capitolele 6 si 7, de acest dar vor putea beneficia chiar si
cei care au murit.
1 Pentru mai multe informa tii despre semnifica tia Cinei Domnului, vezi apendicele de la paginile 206-208.

CE NE INVAT A BIBLIA?

Rascumpararea este masura pe care a luat-o

Iehova pentru a elibera omenirea din pacat


si
moarte (Efeseni 1:7).

Iehova a furnizat rascumpararea trimi tandu-si

Fiul unic-nascut pe pamant ca sa moara


pentru noi (1 Ioan 4:9, 10).

Datorita rascumpararii, pacatele ne sunt

iertate, avem o constiin


ta curata si

nutrim
speran ta vie tii vesnice
(1 Ioan 1:8, 9).

Ne putem demonstra recunostin


ta

pentru rascumparare daca ne straduim

sa-l cunoastem
pe Iehova, daca


manifestam credin ta n jertfa lui Isus

si
daca asistam la Cina Domnului
(Ioan 3:16).

CAPITOLUL 6

Unde sunt mor tii?

Ce se ntampla cu noi cand murim?


De ce murim?

Ne poate aduce mangaiere

adevarul despre starea mor tilor?

DE MII de ani, oamenii si pun aceste ntrebari importan

te. Raspunsul la ele ne intereseaza pe fiecare dintre noi,


indiferent cine suntem si n ce tara traim.

2 In capitolul precedent am vazut ca jertfa de rascump


a

rare a lui Isus Cristos ne ofera posibilitatea de a trai ves-

nic. De asemenea, am n teles ca Biblia prezice un timp


cand moartea nu va mai fi (Revela tia 21:4). Pana atunci

nsa, oamenii continua sa moara. Asa


cum a spus n telep
tul rege Solomon: Cei vii . . . sunt constien
ti ca vor muri

(Eclesiastul 9:5). Desi speram sa traim cat mai mult, vrem

sa stim
ce se ntampla cu noi cand murim.

3 Cand moartea ne rapeste o persoana draga,


ne ntre

bam: Unde este? Sufera? Vegheaza asupra noastra? Putem

s-o ajutam? O vom revedea vreodata? Religiile lumii ofera

diferite raspunsuri la aceste ntrebari. Unele spun ca oame


nii buni merg la cer, iar oamenii rai ntr-un loc al chinu

lui vesnic.
Altele i nva ta pe oameni ca, dupa moarte, se

duc n lumea spiritelor, alaturi de stramosii


lor. Exista si re

ligii care spun ca mor tii merg pe lumea cealalta, unde sunt

judeca ti, iar apoi se rencarneaza, adica renasc cu alt corp.

1-3. a) Ce ntrebari si pun oamenii cu privire la moarte? b) Ce raspunsuri dau religiile lumii?



Ce ne nva ta n realitate Biblia?

58

Toate aceste nvat aturi religioase au la baza ideea ca o


parte din noi continua sa traiasca dupa ce corpul moare.



Aproape toate religiile, antice sau moderne, sus tin ca, n

tr-un fel sau altul, omul continua sa traiasca dupa moar


te, pastrandu-si capacitatea de a vedea, de a auzi si de a

gandi. Este oare posibil lucrul acesta? Atat sim turile, cat

si gandurile noastre depind de activitatea creierului. La


moarte, creierul nceteaza sa functioneze.
Amintirile, sen

timentele si sim turile nu continua sa existe n mod mis


terios, separat de creier, ci dispar dupa moartea creierului.


CE SE INTAMPL
A IN REALITATE

C AND MURIM?

5 Pentru Iehova, cel care a facut


creierul uman, nu este

un mister ceea ce se ntampla cu noi cand murim. El cu

noaste
adevarul, iar n Cuvantul sau, Biblia, ne spune care

este starea mor tilor. Invat atura biblica este clara: Cand


moare, omul nceteaza sa existe. Moartea este opusul vie

tii.
Mor tii nu vad, nu aud si nu gandesc. Nimic din noi

nu continua sa traiasca dupa ce corpul moare. De fapt, noi


nu avem un suflet sau un spirit nemuritor.1
6 Dupa ce a spus ca oamenii vii stiu ca vor muri, Solo

mon a adaugat: Dar cei mor ti nu sunt constien


ti de ni

mic. Apoi, Solomon a explicat acest adevar fundamental

spunand ca mor tii nu pot nici sa iubeasca, nici sa urasca si


ca, n mormant, nu este nici lucrare, nici plan, nici cuno s-

tin ta, nici n telepciune. (Citeste


Eclesiastul 9:5, 6, 10.) In

mod asemanator, n Psalmul 146:4 se spune ca, atunci cand

un om moare, i pier si gandurile. Suntem muritori si nu


4

1 In apendicele de la paginile 208 -211 sunt explica ti termenii suflet si spirit.

4. Ce idee referitoare la moarte au n comun multe religii?

5, 6. Ce ne nva ta Biblia cu privire la starea mor tilor?

Unde sunt mor tii?

continuam sa traim dupa ce corpul moare.


Via ta noastra este ca flacara unei lumanari:

cand se stinge, nu merge ntr-un alt loc, ci


pur si simplu nceteaza sa mai existe.
CE A SPUS ISUS DESPRE MOARTE

Isus Cristos a aratat care este starea

mortilor.
Cand a aflat ca Lazar, un prieten

al sau, a murit, Isus le-a spus discipolilor:

Lazar, prietenul nostru, se odihneste.

Din cuvintele lui Isus, discipolii au nteles

gresit
ca Lazar dormea pentru a se reface

dupa o boala. De aceea, Isus le-a spus clar:

Lazar a murit. (Citeste


Ioan 11:11-14.)

Dupa cum ai remarcat, Isus a comparat

moartea cu somnul. Lazar n-a mers n cer


Unde a disparut

flacara?
si nici n-a fost chinuit n focul iadului. El

nu s-a ntalnit cu ngerii sau cu stramosii

sai si nici nu s-a nascut din nou cu alt corp omenesc. Pur

si simplu s-a odihnit n moarte, ca si cum ar fi dormit

adanc, fara sa viseze. Si


alte versete biblice compara moartea cu somnul. De exemplu, despre discipolul Stefan,
care

a fost omor at cu pietre, Biblia spune ca a adormit (Fap

tele 7:60). In mod asemanator, apostolul Pavel a scris ca

unele persoane din zilele lui au adormit n moarte (1 Corinteni 15:6).

8 A vrut Dumnezeu ca oamenii sa moara?


Nicidecum!

Iehova i-a creat pe oameni ca sa traiasca pentru totdeau

na pe pamant. Asa
cum am vazut n capitolele anterioare,

Dumnezeu i-a asezat


pe primii doi oameni ntr-un paradis



ncantator si i-a binecuvantat cu o sanatate perfecta. Fara
7

7. Cu ce a comparat Isus moartea?

8. De unde stim ca Dumnezeu nu a vrut ca oamenii sa moara?

60


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

ndoiala, Iehova a vrut ce era mai bine pentru ei. Ce pa


rinte iubitor le-ar dori copiilor lui sa se mbolnaveasca, sa

mbatraneasca si sa moara? Binenteles


ca niciunul. Ieho

va si-a
de fe iubit copiii si a vrut ca ei sa se bucure vesnic

ricire pe pamant. Biblia spune ca Iehova a pus n inima


oamenilor chiar si vesnicia
(Eclesiastul 3:11). Dumnezeu

nu numai ca ne-a creat cu dorinta


dar a
de a trai vesnic,

si luat masuri ca aceasta dorint a sa devina realitate.


Iehova i-a creat pe oameni


sa traiasca ve snic pe pamant

Unde sunt mor tii?

61

DE CE MURIM?

Atunci, de ce murim? Pentru a afla raspunsul la aceas

ta ntrebare, trebuie sa vedem ce s-a ntamplat cand pe pa


mant erau doar Adam si Eva. Biblia ne spune: Iehova


Dumnezeu a facut sa creasca din pamant tot felul de pomi

placuti la vedere si buni de mancat (Geneza 2:9). Exista


totusi o restric tie. Iehova i-a zis lui Adam: Din orice pom

din gradina po ti sa mananci pe saturate. Dar din pomul

cunoasterii
binelui si raului sa nu mananci, caci, n zi

ua n care vei manca din el, n mod sigur vei muri (Ge

neza 2:16, 17). Aceasta porunca nu era greu de respectat.

Existau numero
si Eva puteau sa
si pomi din care Adam

manance. Insa acum aveau ocazia sa-si demonstreze recu

nostin
ta fa ta de Cel care le daduse totul, inclusiv viata
per

fecta. De asemenea, daca ar fi ascultat, ei ar fi aratat ca

respecta autoritatea Tatalui lor ceresc si ca doresc sa pri


measca ndrumarea sa iubitoare.
10 Din nefericire, primul cuplu uman a ales sa nu asculte de Iehova. Prin intermediul unui sarpe,
Satan i-a vorbit

Evei si a ntrebat-o: Este adevarat ca Dumnezeu a spus sa

nu manca ti din to ti pomii din gradina?. Eva i-a raspuns:

Putem sa mancam din rodul pomilor din gradina. Dar

despre rodul pomului din mijlocul gradinii, Dumnezeu a

spus: Sa nu manca ti din el, nici sa nu va atingeti de el,

ca sa nu muriti
(Geneza 3:1-3).

11 In mod sigur nu veti muri, a spus Satan. Dumne


zeu stie
ca n ziua n care veti manca din el vi se vor des

chide ochii si ve ti fi ca Dumnezeu, cunoscand binele si


raul (Geneza 3:4, 5). Satan a vrut ca Eva sa creada ca era
9

9. Ce restric tie i-a impus Iehova lui Adam, si de ce aceasta nu era greu
de respectat?

10, 11. a) Cum au ajuns primii no stri parin ti sa nu asculte de Dum


nezeu? b) De ce neascultarea lui Adam si a Evei a fost foarte grava?

62


Ce ne nva ta n realitate Biblia?


n folosul ei sa manance din fructul interzis. Potrivit spu

selor lui, ea putea sa decida ce era bine si ce era rau; cu

alte cuvinte, putea sa faca ce voia. De asemenea, Satan l-a

acuzat pe Iehova ca mintise


cu privire la consecin tele pe

care Adam si Eva aveau sa le suporte daca mancau din acel

fruct. Eva l-a crezut pe Satan. A luat fructul si a mancat

din el. Apoi i-a dat si so tului ei, care a mancat si el. Ei n-au


actionat
n necunostin
bine ca fa
t a de cauza, ci au stiut

ceau exact ceea ce Dumnezeu le spusese sa nu faca. Man


cand din fruct, ei au ncalcat cu buna stiin


ta o porunca

simpla si rezonabila. Ei l-au dispretuit


pe Tatal lor ceresc

si i-au desconsiderat autoritatea. Aceasta lipsa de respect

fat a de Creatorul lor iubitor a fost de neiertat!



Adam a fost creat din tarana

si s-a ntors n tarana

Unde sunt mor tii?

63

12 Gande
ste-te
ce ai simti daca fiul sau fiica ta, pe care

i-ai crescut cu multa dragoste, te-ar desconsidera dovedind

lipsa de respect si de iubire? Nu-i asa


ca ai suferi mult?

Imagineaza- ti cat de mult a suferit Iehova cand Adam si

Eva s-au razvratit mpotriva lui!

13 Intrucat
Adam si Eva au fost neascultatori, Iehova nu

avea motive sa-i tina n via ta pentru totdeauna. Ei au mu

rit, asa
cum fusesera avertiza ti. Adam si Eva au ncetat sa

existe. Ei n-au continuat sa traiasca ntr-o alta lume, ca spirite. Aceasta reiese din cuvintele pe care Iehova i le-a adre

sat lui Adam cand l-a tras la raspundere pentru ca fusese


neascultator. Dumnezeu i-a zis: Te vei ntoarce n pamant,

caci din el ai fost luat. T arana esti


si n tarana te vei ntoar

ce (Geneza 3:19). Dumnezeu l facuse pe Adam din tara

na pamantului (Geneza 2:7). El nu existase nainte. Deci,


cand Iehova a spus ca Adam se va ntoarce n tarana, el s-a

referit la faptul ca acesta urma sa se ntoarca la o stare de


inexisten ta. Adam avea sa fie fara via ta, la fel ca tarana din
care fusese creat.

14 Adam si Eva ar fi trait


si astazi daca ar fi ascultat de



Dumnezeu si n-ar fi pacatuit. Noi murim din cauza ca

Adam le-a transmis tuturor urmasilor


sai pacatul si moar

tea. (Citeste
Romani 5:12.) Acest pacat este ca o boala ere

ditara necru tatoare, de care nu scapa nimeni. Moartea, o

consecin ta a pacatului, este un blestem sau un dusman,

nu un prieten (1 Corinteni 15:26). Cat de recunoscatori ar

trebui sa fim ca Iehova a furnizat rascumpararea pentru a


ne elibera din sclavia acestui dusman
nemilos!

12. Ce te poate ajuta sa n telegi ce a sim tit Iehova cand Adam si Eva

s-au razvratit?


13. Ce a spus Iehova ca avea sa se ntample la moarte cu Adam, si ce

nseamna aceasta?
14. De ce murim?

64


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

CUM NE

AJUTA FAPTUL DE A CUNOASTE


ADEVARUL DESPRE STAREA MOR TILOR

15 Ceea ce ne nva
t a Biblia despre starea mortilor
ne adu

ce multa mangaiere. Asa


nu sufera
cum am vazut, mortii

n niciun fel. Nu trebuie sa ne fie frica de ei, deoarece nu

ne pot face niciun rau. Ei n-au nevoie de ajutorul nostru


si
nici nu ne pot ajuta. Noi nu putem vorbi cu ei si
nici ei

nu pot vorbi cu noi. Multi conducatori religiosi


pretind ca

i pot ajuta pe cei care au murit,


care i cred
iar oamenii

le dau bani pentru aceasta. Insa, ntrucat cunoastem


ade

varul, noi nu putem fi nsela


ti de cei care predau astfel de
minciuni.

16 Sustine si religia ta ceea ce nva


t a Biblia despre morti?

Majoritatea religiilor nu fac aceasta. De ce? Deoarece n


vat aturile lor au fost influentate
de Satan. El se foloseste

de religia falsa pentru a-i face pe oameni sa creada ca, dupa



ce mor, continua sa traiasca n lumea spiritelor. Aceasta

este una dintre minciunile folosite de Satan pentru a-i n


departa pe oameni de Iehova Dumnezeu. In ce fel?


17 Asa cum am vazut
deja, unele religii nvat a ca oame

nii rai merg n focul iadului, unde sunt chinuiti vesnic.

Aceasta nvat atura este o insulta la adresa lui Dumnezeu.


Iehova este un Dumnezeu al iubirii. El nu i-ar face nicio

data pe oameni sa sufere n acest mod. (Citeste


1 Ioan 4:8.)
Ce ai crede despre un om care si-ar
pedepsi copilul neas

cultator bagandu-i mainile n foc? Ai putea sa-l respecti?

Ti-ai
dori sa-l cunosti?
ca nu. Cu sigurant a, l-ai

Binenteles

considera un om foarte crud. Si


totusi,
Satan vrea sa cre

dem ca Iehova i chinuie vesnic


pe oameni n foc.

15. De ce faptul de a cunoa ste adevarul despre starea mor tilor ne adu

ce mangaiere?

16. Cine a influen tat nva taturile multor religii, si n ce fel?


17. De ce nva tatura despre chinul ve snic este o insulta la adresa lui
Iehova?

Unde sunt mor tii?

65

18 De asemenea, Satan se foloseste de unele religii pen


tru a-i nvata


pe oameni ca mortii
devin spirite pe care cei

vii trebuie sa le respecte si


sa le onoreze. Potrivit acestei

nvat aturi, spiritele mortilor
pot fi prieteni puternici sau

dusmani
de temut. Multi oameni cred aceasta minciuna.

Fiindca le este teama de morti,


ei le aduc onoare si
chiar

li se nchina. Biblia nsa ne nvat a ca mortii


dorm si
ca ar

trebui sa ne nchinam numai lui Iehova, singurul Dum


nezeu adevarat si
Creatorul nostru, de la care primim toate lucrurile (Revelatia
4:11).

19 Faptul de a cunoaste adevarul


despre
starea mortilor


ne ocroteste
de minciuni religioase. In plus, ne ajuta sa n
telegem
si

alte nvat aturi biblice. De exemplu, promisiu


nea vietii
pe un pamant paradiziac devine mult
vesnice

mai reala cand ntelegem


ca mortii

nu merg ntr-o lume


a spiritelor.

20 Cu mult timp n
urma, un barbat drept pe nume Iov

a ntrebat: Daca barbatul viguros moare, poate el trai din

nou? (Iov 14:14). Poate fi readusa la viat a o persoana care

doarme n moarte? Raspunsul pe care l da Biblia ne adu

ce multa mangaiere, asa


cum arata capitolul urmator.


18. Ce nva tatura falsa sta la baza cultului mor tilor?

19. Ce alta nva tatura biblica po ti n telege mai bine cand cuno sti ade
varul despre starea mor tilor?

20. Ce ntrebare vom analiza n capitolul urmator?

CE NE INVAT A BIBLIA?

Mor tii nu vad, nu aud si


nu gandesc
(Eclesiastul 9:5).

Mor tii dorm, nu sufera (Ioan 11:11).


Murim din cauza ca am mostenit


pacatul

adamic (Romani 5:12).

CAPITOLUL 7

O sperant a reala
pentru cei dragi care au murit

De ce putem fi siguri ca mor tii vor nvia?

Ce motive avem sa credem ca Iehova asteapt


a


cu nerabdare sa nvie mor tii?

Cine va nvia?

IMAGINEAZA-TI
crud. Este mult mai
ca fugi de un dusman

puternic si mai iute decat tine. Stii


ca nu are mila, deoare

ce l-ai vazut omorandu-ti cativa


prieteni. Oricat de repede

ai fugi, el este din ce n ce mai aproape de tine. N-ai cum

sa scapi. Dar, deodata, apare un salvator. Este mult mai pu

ternic decat dusmanul


tau si ti promite ca te va ajuta. Ce

usurare!

2 Intr-un anumit sens, chiar e


sti urmarit de un astfel de

dusman.
De fapt, cu totii
suntem urmariti de el. Asa

cum

am observat n capitolul precedent, Biblia spune ca moar


tea este un dusman.
Nimeni nu poate sa scape de ea sau

s-o nvinga. Aproape


to ti am vazut cum moartea ne-a rapit pe cineva drag. Insa Iehova este mult mai puternic de
cat moartea. El este Salvatorul nostru plin de iubire. De

fapt, el a demonstrat deja ca poate sa nvinga acest dus-

man. Mai mult decat atat, Iehova ne promite ca va distru

ge moartea o data pentru totdeauna. Biblia ne nvat a:


Ultimul dusman
care va fi redus la nimic este moartea

(1 Corinteni 15:26). Ce veste extraordinara!

1-3. a) Ce du sman ne urmare ste pe to ti? b) De ce faptul de a analiza

ceea ce nva ta Biblia ne aduce mangaiere?

O speran ta reala pentru cei dragi care au murit

67

3 Sa vedem mai nt
ai ce efect are asupra noastra moartea


unei persoane dragi. Aceasta analiza ne va ajuta sa ntele

gem o promisiune care ne va aduce multa bucurie. Iehova

promite ca mortii
vor trai din nou (Isaia 26:19). Ei vor fi

readusi la viat a. Aceasta este speranta


nvierii!

C AND ITI
MOARE CINEVA DRAG

4 Ai pierdut pe cineva drag n


moarte? Durerea

sfasietoare

si sentimentele de neputin ta pot fi coplesitoare.


In asemenea

momente avem nevoie de mangaierea pe care o gasim n

Cuvantul lui Dumnezeu. (Citeste


2 Corinteni 1:3, 4.) Biblia

ne ajuta sa ntelegem
cum considera Iehova si Isus moartea.

Isus, care a reflectat n mod perfect personalitatea Tatalui

sau, a simtit
durerea provocata de moartea unei persoane

dragi (Ioan 14:9). Cand mergea la Ierusalim, Isus obisnuia

sa-i viziteze pe Lazar si pe surorile acestuia, Marta


si
Maria,

care locuiau n Betania, un orasel


din apropiere. Intre ei exis

ta o prietenie foarte stransa. Biblia ne spune: Isus i iubea

pe Marta, pe sora ei si pe Lazar (Ioan 11:5). Insa, asa


cum

am vazut n capitolul precedent, Lazar a murit.

5 Ce a sim
tit Isus cand prietenul sau a murit? Din relata

rea biblica aflam ca Isus a venit la rudele si la prietenii ndu

rera ti ai lui Lazar. Cand i-a vazut, el a fost profund miscat.


A

gemut n spirit si s-a tulburat, apoi i-au dat lacrimile

(Ioan 11:33, 35). Dar de ce a fost Isus atat de ndurerat? Pen

tru ca nu exista nicio speran ta? Nicidecum. Isus stia


ca ur

ma sa aiba loc un lucru extraordinar (Ioan 11:3, 4). Cu toate

acestea, el a sim tit durerea pe care o provoaca moartea.


4. a) Ce putem nva ta despre Iehova din modul n care a reac tionat Isus
la moartea unei persoane dragi? b) Cu cine a legat Isus o prietenie foar
te stransa?


5, 6. a) Cum a reac tionat Isus cand s-a ntalnit cu rudele si cu priete

nii lui Lazar, care plangeau moartea acestuia? b) De ce este o ncurajare

sa stim ca Isus a fost ndurerat?

68


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

6 Intr-un anumit fel, este o ncurajare


sa stim
ca Isus a fost



ndurerat, ntrucat aceasta este o dovada ca Isus si Tatal sau,

Iehova, urasc moartea. Iehova


Dumnezeu poate sa lupte cu


acest dusman
si sa-l nvinga! In continuare vom vedea ce mi

racol a nfaptuit Isus cu putere primita de la Dumnezeu.

LAZAR, VINO AFARA!

7 Lazar era nmormantat ntr-o pestera,


iar Isus a cerut

ca piatra de la intrare sa fie data la o parte. Dar Marta a

obiectat, ntrucat trecusera patru zile de cand murise La

zar, iar corpul nensufletit


al acestuia ncepuse sa se des
compuna (Ioan 11:39). Din punct de vedere uman, nu mai

exista nicio sperant a.

8 Cand piatra a fost data la o parte, Isus a spus cu glas pu


ternic: Lazar, vino afara!. Ce s-a ntamplat atunci? Omul


care fusese mort a iesit.
(Ioan 11:43, 44) Imagineaza- ti cata

bucurie au sim tit cei prezen ti! Surorile, rudele, prietenii si

vecinii stiau
ca Lazar murise. Dar acum, iubitul lor Lazar

traia din nou. Era incredibil! Fara ndoiala ca mul ti l-au m


bra tisat
plini de bucurie. Ce victorie asupra mor tii!

9 Isus nu a pretins ca a facut


acest miracol cu puterea sa.

Inainte de a-l chema afara pe Lazar, el a rostit o rugaciune n

care a aratat n mod clar ca Iehova era cel care facea posi
bila nvierea. (Citeste
sin Ioan 11:41, 42.) Aceasta nu a fost

gura ocazie n care Iehova si-a


folosit astfel puterea. Invierea


lui Lazar este doar una dintre cele noua nvieri consemna

te n Cuvantul lui Dumnezeu.1 Este o placere sa citim si sa

1 Celelalte relatari se gasesc n 1 Regi 17:17-24; 2 Regi 4:32-37;


13:20, 21; Matei 28:5-7; Luca 7:11-17; 8:40-56; Faptele 9:36-42 si
20:7-12.

7, 8. a) De ce situa tia lui Lazar era fara speran ta pentru cei prezen ti?

b) Ce a facut Isus?

9, 10. a) Cine i-a dat putere lui Isus sa-l nvie pe Lazar si de unde stim

aceasta? b) De ce este util sa citim relatarile biblice despre nviere?

Ilie l-a nviat pe fiul unei vaduve.


(1 Regi 17:17-24)

Apostolul Petru

a nviat o cre stina


pe nume Dorca.
(Faptele 9:36-42)

Invierea lui Lazar a fost


un motiv de mare bucurie.
(Ioan 11:38-44)

70


Ce ne nva ta n realitate Biblia?


studiem aceste relatari. Ele ne arata ca Dumnezeu nu este

partinitor, deoarece printre cei nvia ti s-au numarat tineri si


batrani, barba ti si femei, evrei si neevrei. De asemenea, n

aceste pasaje biblice observam ca nvierea aduce multa bucu


rie. De exemplu, cand Isus a nviat o feti ta, parin tii ei au fost

cuprinsi de o bucurie fara margini (Marcu 5:42). Da, Ieho

va le-a facut o bucurie pe care n-au uitat-o niciodata.

10 Fireste ca, dupa un timp, cei care au fost nviati de Isus


au murit din nou. Inseamna oare ca nvierea lor a fost inu

tila? Nicidecum. Aceste relatari biblice confirma adevaruri

importante si ne umplu inima de sperant a.

CE INVAT AM DIN INVIERILE


CARE AU AVUT LOC DEJA?


11 Biblia ne nva
t a ca mortii
ti de ni nu sunt constien

mic (Eclesiastul 9:5). Cu alte cuvinte, ei nu sunt vii si nu



continua sa traiasca n alt loc. Relatarea despre Lazar con

firma acest lucru. Dupa ce a revenit la viat a, i-a impresio

nat Lazar pe altii


povestindu-le cum este n cer? Sau i-a

ngrozit cu istorisiri despre focul


iadului? Biblia nu spune

ca Lazar ar fi facut asa


ceva. In cele patru zile cat a fost

mort, Lazar nu a fost constient


de nimic. El a dormit n

moarte (Ioan 11:11).


12 De asemenea, din relatarea despre Lazar


nvat am ca

nvierea este o realitate, nu o legenda. La nvierea lui La

zar a asistat o multime


de oameni. Nici chiar conducato

rii religiosi,
care l urau pe Isus, n-au pus la ndoiala faptul

ca acest miracol a avut ntr-adevar loc. Dimpotriva, ei au

spus: Ce-i de facut, pentru ca acest om [Isus] face multe

semne? (Ioan 11:47). Dupa ce Lazar a nviat, numerosi oa

meni au mers sa-l vada si multi au crezut n Isus. Pentru


11.
nat
12.

Cum confirma relatarea despre nvierea lui Lazar adevarul consem


n Eclesiastul 9:5?

De ce putem fi siguri ca nvierea lui Lazar a fost un fapt real?

O speran ta reala pentru cei dragi care au murit

71

ei, Lazar constituia dovada vie ca Isus era trimisul lui Dum

nezeu. Intrucat aceasta dovada nu putea fi contestata, unii

conducatori religiosi iudei cu inima mpietrita au planuit

sa-i ucida pe Isus si pe Lazar (Ioan 11:53; 12:9-11).



13 Este nerealist sa credem n
nviere? Nu, deoarece Isus

a promis ca va veni ziua cand toti cei din mormintele de

amintire vor nvia (Ioan 5:28). Iehova a creat tot ce are

viat a. Atunci de ce ar fi greu de crezut ca el poate sa-i creeze din nou pe oameni? Totul depinde de memoria lui Iehova. Isi poate aduce
aminte el de cei dragi care au murit?

Sa ne gandim: In univers exista miliarde si miliarde de ste


le, iar Dumnezeu stie
numele fiecareia dintre ele (Isaia

40:26). Cu sigurant a, El si poate aminti toate detaliile de

spre cei dragi care au murit si este gata sa-i readuca la viat a.

14 Biblia ne nva
t a ca Dumnezeu asteapt
a cu nerabdare


sa nvie mortii.
De ce putem fi siguri de aceasta? Un sluji

tor fidel al lui Dumnezeu, pe nume Iov, a ntrebat: Daca

barbatul viguros moare, poate el trai din nou?. Iov stia


ca

va astepta
n mormant pana cand Dumnezeu si va aduce

aminte de el. De aceea,


i-a spus lui Iehova: Tu vei chema

si eu ti voi raspunde. Iti va fi dor de lucrarea mainilor tale


(Iov 14:13-15).

15 Gande
ste-te:
Iehova de-abia asteapt
a timpul cand i va

readuce la via ta pe cei care au murit. Nu este ncurajator acest


lucru? Dar ce stim


despre aceasta nviere, care va avea loc n

viitor? Cine va nvia si unde?


TOTI
CEI DIN MORMINTELE DE AMINTIRE


Relatarile biblice despre nviere ne ajuta sa ntelegem

multe lucruri cu privire la nvierea care va avea loc n


16


13. Ce motive avem sa credem ca Iehova poate sa nvie mor tii?

14, 15. Cum reiese din cuvintele lui Iov ca Iehova dore ste sa-i readuca

la via ta pe cei care au murit?


16. Ce condi tii vor exista pe pamant cand mor tii vor nvia?

72


Ce ne nva ta n realitate Biblia?


viitor. Oamenii care au nviat aici, pe pamant, au revenit

n mijlocul celor dragi. La fel va fi si la nvierea viitoare,



nsa conditiile
de atunci vor fi mult mai bune. Asa

cum

am vazut n capitolul 3, scopul lui Dumnezeu este ca tot


pamantul sa devina un paradis. Astfel, mortii


nu vor re

veni la viat a ntr-o lume devastata de razboaie, criminali

tate si boli. Ei vor avea ocazia sa traiasca pentru totdeauna


pe acest pamant, n pace si fericire.

17 Cine va nvia?
Isus a spus ca toti cei din morminte

le de amintire
vor auzi glasul sau si vor iesi afara (Ioan


5:28, 29). In Revelatia
20:13 se spune ceva asemanator:

Marea i-a dat napoi pe mortii


din ea, moartea si Hade
sul i-au dat napoi pe mortii
din ele. Hadesul reprezin

ta mormantul comun al omenirii (vezi apendicele de la

paginile 212, 213). Acest mormant colectiv va fi golit cand

miliardele de oameni care dorm n el vor reveni la viat a.

Apostolul Pavel a spus: Va fi o nviere atat a celor drepti,

cat si a celor nedrepti


(Faptele 24:15). Ce nseamna aceste cuvinte?
18 Printre cei drepti se vor afla multe personaje biblice



care au trait nainte de venirea lui Isus pe pamant. Proba

bil ca te gandesti
la Noe, Avraam, Sara, Moise, Rut, Estera si la multi altii.
Despre unii dintre ace
oameni ai
sti

credintei
se vorbeste
n Evrei, capitolul 11. Insa, printre cei

drepti
se numara si slujitorii lui Iehova care mor n pre

zent. Intrucat avem speranta


nvierii, nu avem de ce sa ne
temem de moarte (Evrei 2:15).

19 Miliarde de oameni nu i-au slujit lui Iehova si n-au fa

cut vointa
sa deoarece n-au avut ocazia sa-l cunoasca. Ce

17. Ce amploare va avea nvierea?

18. a) Cine se va numara printre cei drep ti care vor nvia? b) Cum ti

influen teaza speran ta nvierii atitudinea fa ta de moarte?

19. a) Cine sunt cei nedrep ti? b) Ce ocazie le va da cu bunatate Iehova celor nedrep ti?

O speran ta reala pentru cei dragi care au murit

73


se va ntampla cu ei? Acesti
nu vor fi
oameni nedrepti

uitati.
Adevaratul Dumnezeu i va nvia si le va acorda timp
pentru a-l cunoaste
si pentru a-i sluji. Pe parcursul unei pe

rioade de o mie de ani, mortii


vor nvia si vor putea sa li

se alature oamenilor fideli care i vor sluji lui Iehova pe


pamant. Va fi o perioada minunata! Biblia o numeste


Ziua

Judecatii.1

20 Inseamna aceasta ca toti oamenii care au trait


pe pa


mant vor nvia? Nu. Biblia
spune ca unii morti se afla n

Gheena (Luca 12:5). In vechime, Gheena era un loc

situat n afara Ierusalimului, unde erau aruncate si arse gu


noaiele si unele cadavre. Evreii aruncau aici cadavrele rau

facatorilor deoarece considerau ca acestia


nu meritau sa fie

nmormantati si sa aiba parte de nviere. Asadar,


termenul

Gheena este un simbol potrivit pentru distrugerea eter


na. Desi Isus va lua parte la judecarea celor vii si a celor

morti,
Iehova este Judecatorul suprem (Faptele 10:42). El

nu-i va nvia pe oamenii rai, care nu vor sa se schimbe.

INVIEREA CEREASC A

21 Biblia vorbeste despre o alta nviere,


nvierea la viat a

spirituala n cer. Cuvantul lui Dumnezeu contine


un sin

gur exemplu de nviere la viat a cereasca, si anume nvierea lui Isus Cristos.

22 Dupa ce Fiul sau


loial a fost omorat, Iehova nu a per

mis ca acesta sa ramana n Seol,


mormantul comun al

omenirii (Psalmul 16:10; Faptele 13:34, 35). Dumnezeu l-a

nviat pe Isus, dar nu ca om. Potrivit cuvintelor apostolului

1 Din apendicele de la paginile 213-215 po ti afla ce este Ziua Judecatii si cum vor fi judeca ti oamenii atunci.
20. Ce este Gheena, si cine merge acolo?

21, 22. a) Despre ce alta nviere vorbe ste Biblia? b) Cine a fost prima

persoana nviata la via ta spirituala?

74


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

Petru, Cristos a fost omorat n carne, dar [a fost] facut viu

n spirit (1 Petru 3:18). Ce miracol extraordinar! Isus era

din nou viu ca persoana spirituala puternica. (Citeste


1 Corinteni 15:3-6.) El a fost primul care a beneficiat de aceas

ta nviere glorioasa, dar nu si ultimul (Ioan 3:13).


23 Stiind ca,
dupa putin
timp, avea sa se ntoarca n cer,

Isus le-a spus discipolilor sai fideli ca le va pregati un loc


(Ioan 14:2). Isus a numit grupul celor care merg la cer tur

ma mica (Luca 12:32). Cate persoane


fac parte din acest

grup relativ mic de crestini


fideli? In Revelatia
14:1, apos

tolul Ioan spune: M-am uitat si iata ca Mielul [Isus Cris

tos] statea pe muntele Sion si cu el erau o suta patruzeci

si patru de mii care aveau scrise pe frunte numele sau si

numele Tatalui sau.


24 Cei 144000 de crestini, printre care se afla si apostolii

fideli ai lui Isus, sunt nviati la viat a n cer. Cand are loc n
vierea lor? Potrivit cuvintelor apostolului Pavel, n timpul
prezentei
lui Cristos (1 Corinteni 15:23). Asa
cum vei ve

dea n capitolul 9, noi traim n acest timp. Astazi exista pe


pamant un numar mic de crestini


care fac parte dintre cei

144000. Cand mor, acestia


sunt nviati instantaneu la via

t a cereasca (1 Corinteni 15:51-55). Totusi,


marea majoritate


a oamenilor au speranta
de a nvia pe un pamant paradiziac.

25 In mod sigur, Iehova Dumnezeu va distruge pentru


totdeauna moartea, acest dusman
al nostru. (Citeste

Isaia

25:8.) Dar poate ca te ntrebi: Ce vor face n cer crestinii

care vor nvia la viat a spirituala? Ei vor deveni membrii

unui guvern, sau Regat, ceresc glorios. In capitolul urma


tor vom nvata
mai multe despre acest guvern.

23, 24. Cine face parte din turma mica a lui Isus, si ca ti membri nu
mara ea?

25. Ce vom analiza n capitolul urmator?

O speran ta reala pentru cei dragi care au murit

CE NE INVAT A BIBLIA?

Relatarile biblice despre nviere ne dau

o speran ta sigura (Ioan 11:39-44).

Iehova asteapt
a cu nerabdare sa-i readuca

la via ta pe cei care au murit (Iov 14:13-15).

To ti cei afla ti n mormantul comun

al omenirii vor nvia (Ioan 5:28, 29).

In Paradis, mor tii vor nvia



si se vor ntalni cu cei dragi

75

CAPITOLUL 8

Ce este Regatul lui Dumnezeu?


Ce ne spune Biblia
despre Regatul lui Dumnezeu?
Ce va realiza el?


Cand va nfaptui Regatul

voin ta lui Dumnezeu pe pamant?

MILIOANE de oameni de pe ntregul pamant stiu


ruga

ciunea Tatal nostru. Aceasta rugaciune, lasata ca model

chiar de Isus Cristos, este plina de semnificatie.


O analiza


a primelor trei cereri mentionate
n ea ne va ajuta sa nte


legem mai bine ce ne nvat a n realitate Biblia.

2 La nceputul
acestei rugaciuni-model, Isus le-a spus as

cultatorilor sai: Voi asa


Tatal nostru care esti
sa va rugati:

n ceruri, sa fie sfintit


numele tau. Sa vina regatul tau. Sa


se faca vointa
ta, precum n cer, asa
si pe pamant (Matei 6:9-13). Ce semnificatie
au aceste trei cereri?

3 Am nv
atat
deja multe lucruri despre numele lui Dum
nezeu, Iehova. Am analizat si cateva aspecte referitoare la

vointa
Sa: ce a facut si ce va face el n viitor pentru ome

nire. Dar la ce s-a referit Isus cand ne-a nvatat


sa ne ru

g am: Sa vina regatul tau? Ce este Regatul lui Dumnezeu?


In ce fel venirea Regatului va sfinti numele lui Dumnezeu?



Si
ce legatura exista ntre venirea acestui Regat si nfaptuirea vointei
lui Dumnezeu?

1. Ce rugaciune vom analiza?

2. Men tioneaza trei lucruri pentru care Isus si-a nva tat discipolii sa se
roage.

3. Ce este important sa cunoa stem despre Regatul lui Dumnezeu?

Ce este Regatul lui Dumnezeu?

77

CE ESTE REGATUL LUI DUMNEZEU


Regatul lui Dumnezeu este un guvern instituit de Iehova si condus de un rege ales de el. Cine este acest Rege?

Isus Cristos. Deoarece le este superior tuturor conducatorilor umani, el este numit Regele celor care domnesc ca

regi si Domnul celor care stapanesc ca domni (1 Timotei

6:15). El are putere sa faca mai mult bine chiar si decat cel

mai bun conducator uman.

5 De unde va guverna Regatul lui Dumnezeu? Gande


s-

te-te: Unde se afla acum Isus? Cu sigurant a ti amintesti


ca

el a murit pe un stalp de tortura, iar la scurt timp dupa ace


ea a fost nviat. Dupa patruzeci de zile, el s-a naltat
la cer

(Faptele 2:33). Asadar,
Regatul lui Dumnezeu se afla n cer.

De aceea, Biblia l numeste


n mod potrivit regatul . . .

ceresc (2 Timotei 4:18). Desi este n cer, acest regat va gu


verna peste locuitorii pamantului. (Citeste
Revela tia 11:15.)
6 Isus este un Rege extraordinar. De ce putem spune lu

crul acesta? In primul rand, deoarece el nu va muri nicio



data. Biblia arata ca, spre deosebire de regii umani, el este

singurul care are nemurirea, care locuieste


ntr-o lumina

de care nu te poti apropia (1 Timotei 6:16). Aceasta n

seamna ca toate lucrurile pe care le face Isus vor dainui

vesnic.
Si,

cu sigurant a, el va face multe lucruri n folosul

supusilor
sai!

7 Biblia a profetit despre Isus: Peste el se va aseza spiri

tul lui Iehova, spirit de ntelepciune


si de pricepere, spi

rit de sfat si de tarie, spirit de cunostin


t a si de teama de

Iehova, iar desfatarea lui va fi n teama de Iehova. El nu

va judeca dupa cele vazute de ochii sai, nici nu va mustra

dupa cele auzite cu urechile sale. Ii va judeca pe cei de


4

4. Ce este Regatul lui Dumnezeu, si cine este Regele lui?


5. De unde va guverna Regatul lui Dumnezeu, si peste cine?
6, 7. De ce este Isus un Rege extraordinar?

78


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

conditie
umila cu dreptate si va mustra cu nepartinire n

folosul celor smeriti de pe pamant (Isaia 11:2-4). Aceste

cuvinte arata ca Isus urma sa fie un Rege drept si plin de

compasiune fat a de toti locuitorii pamantului. Nu ti-ar


pla

cea sa ai un asemenea conducator?

8 Sa observam
o alta caracteristica a Regatului ceresc:

Isus nu va domni singur, ci mpreuna cu alti regi. In acest

sens, apostolul Pavel i-a spus lui Timotei: Dac a vom per
severa, vom si domni cu el (2 Timotei 2:12). Intr-adevar,
Pavel, Timotei si alte persoane fidele, care au fost alese de

Dumnezeu vor domni cu Isus n Regatul ceresc. Cate persoane vor avea acest privilegiu?

9 Asa cum se arata n


capitolul 7 al acestei carti,
aposto

lul Ioan a avut o viziune n care Mielul [Isus Cristos] sta


tea pe muntele Sion [pozitia
sa de rege n cer] si cu el erau

o suta patruzeci si patru de mii care aveau scrise pe frun

te numele sau si numele Tatalui sau. Cine sunt acesti

144000? Ioan nsusi ne spune: Ei l urmeaza nencetat pe

Miel oriunde merge si au fost cumparati dintre oameni ca


prime roade pentru Dumnezeu si pentru Miel (Revelatia

14:1, 4). Asadar,


ei sunt continuatori fideli ai lui Isus Cris


tos, alesi pentru a domni cu el n cer. Dupa nvierea la via

t a cereasca, ei vor domni ca regi peste pamant mpreuna

cu Isus (Revelatia
5:10). Incepand din zilele apostolilor,
Dumnezeu alege crestini
fideli pentru a-i aduna pe toti cei

144000.

10 Iehova a dat dovada de multa iubire cand


a stabilit ca

Isus si cei 144000 sa domneasca peste omenire. De ce? In

primul rand, Isus stie


cum este sa traiesti

ca om si ce n8. Cine va domni cu Isus?

9. Cate persoane vor domni cu Isus, si cand a nceput sa le aleaga Dumnezeu?

10. De ce putem spune ca Iehova a dat dovada de iubire cand a stabilit

ca Isus si cei 144 000 sa domneasca peste omenire?

Ce este Regatul lui Dumnezeu?

79


seamna sa suferi. Referitor la Isus, Pavel a zis: Nu avem ca

mare preot pe cineva care sa nu poata avea compatimire

pentru slabiciunile noastre, ci . . . n toate privintele


a fost


pus la ncercare ca noi, dar fara pacat (Evrei 4:15; 5:8). Si

cei care vor domni mpreuna cu el au


suferit
si
au
perse

verat pe parcursul vietii


lor umane. In plus, ei s-au luptat

cu imperfectiunea
si cu felurite boli. Cu sigurant a, ei vor

putea ntelege
problemele oamenilor.

CE VA REALIZA REGATUL LUI DUMNEZEU?

Dupa ce le-a spus discipolilor sa se roage pentru veni

rea Regatului, Isus i-a ndemnat sa ceara ca vointa


lui Dum


nezeu sa se faca, precum n cer, asa
si pe pamant. In cer,

unde se afla Dumnezeu, ngerii fideli au facut ntotdeau

na vointa
sa. Totusi,
n capitolul 3, un
asa
cum am nvatat

nger rau n-a mai facut vointa


si i-a deter lui Dumnezeu


minat pe Adam si pe Eva sa pacatuiasca. In capitolul 10

vom afla ce ne nvat a Biblia despre acest nger rau, Satan

Diavolul. Iehova le-a permis lui Satan si ngerilor care au

ales sa-l urmeze, numiti demoni, sa ramana o vreme n cer.


Asadar,
nu toti cei care se aflau atunci n cer nfaptuiau

vointa
lui Dumnezeu. Dar aceasta situatie
urma sa se



schimbe cand Regatul lui Dumnezeu avea sa nceapa sa gu

verneze. Isus Cristos, Regele nou-ntronat, urma sa poarte

razboi cu Satan. (Citeste


Revela tia 12:7-9.)


12 Urmatoarele
cuvinte profetice arata ce avea sa se ntam
ple: Am auzit un glas puternic n cer care zicea: Acum au
venit salvarea, puterea, regatul Dumnezeului nostru si auto

ritatea Cristosului sau, pentru ca acuzatorul fratilor


nostri

[Satan], care i acuza zi si noapte naintea Dumnezeului


11

11. De ce a spus Isus ca discipolii sai trebuiau sa se roage ca voin ta lui


Dumnezeu sa se faca n cer?

12. Care sunt cele doua evenimente importante men tionate n Revelatia 12:10?

80


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

nostru, a fost aruncat jos! (Revelatia


12:10). Ai observat ca

versetul mentioneaz
a doua evenimente foarte importante?

Primul: Regatul lui Dumnezeu condus de Isus Cristos nce

pe sa guverneze. Al doilea: Satan este aruncat din cer pe pa


mant.

13 Dupa cum vom vedea n


continuare, aceste doua eve
nimente au avut loc deja. Care au fost urmarile? Biblia ne

spune: Bucura ti-v


a, ceruri si voi, care locuiti n ele! (Re

velatia
12:12). Ingerii loiali se bucura pentru ca, dupa alun

garea lui Satan si a demonilor sai, n cer au ramas numai

cei ce i sunt fideli lui Iehova Dumnezeu.


Nimic si nimeni


nu le mai tulbura pacea si armonia. In cer se nfaptuieste

vointa
lui Dumnezeu.


14 Dar ce putem spune despre pam
ant? In Biblie citim:

Vai de voi, pamant si mare, pentru ca Diavolul a coborat

la voi cuprins de o manie mare, stiind


ca nu mai are de

cat putin
timp! (Revelatia
12:12). Satan este furios pentru

ca a fost alungat din cer si pentru ca mai are putin


timp.

Plin de furie, el provoac


a
multe
vaiuri,
adic
a
mult
a sufe

rint a, pe pamant. In capitolul urmator vom vedea ce sunt

aceste vaiuri. Avand n vedere ca Satan a fost aruncat pe


pamant, probabil ca te ntrebi: Cum se va face vointa


lui

Dumnezeu pe pamant prin intermediul Regatului?
15 Sa ne aducem aminte care este vointa lui Dumnezeu



cu privire la pamant. Asa
din capitolul 3,
cum am nvatat

Dumnezeu a aratat n Eden ca doreste


ca pamantul sa fie

transformat ntr-un paradis locuit de oameni drepti,


care

sa nu moara niciodata. Satan i-a determinat pe Adam si pe


Eva sa pacatuiasca, ceea ce a afectat mplinirea vointei


lui

Dumnezeu cu privire la pamant. Insa vointa


lui nu s-a

13. Ce urmari a avut aruncarea lui Satan din cer?



14. Ce s-a ntamplat dupa ce Satan a fost aruncat pe pamant?

15. Care este voin ta lui Dumnezeu cu privire la pamant?

Ce este Regatul lui Dumnezeu?

81

schimbat. Iehova doreste


si acum ca oamenii drepti sa

mosteneasc
a pamantul si sa locuiasca pentru totdeauna pe

el (Psalmul 37:29). Iar Regatul lui Dumnezeu va realiza


acest lucru. In ce fel?

16 In Daniel 2:44 gasim


urmatoarea profetie:
In zilele

acestor regi, Dumnezeul cerului va ridica un regat care nu

va fi nimicit niciodata. Regatul acesta nu va trece n sta

panirea altui popor. El va zdrobi si va pune capat tuturor

acestor regate si el nsusi va dainui pe timp indefinit. Ce

aflam din aceasta profetie


despre Regatul lui Dumnezeu?

17 In primul rand,
Regatul lui Dumnezeu va fi instaurat


n zilele acestor regi,
adica n timp ce vor exista alte re

gate, sau guverne. In al doilea rand, Regatul va dainui pen

tru totdeauna.
El nu va fi nfrant sau nlocuit de niciun alt

guvern. In al treilea rand, Regatul lui Dumnezeu va purta

razboi cu regatele acestei lumi si va iesi victorios. In cele

din urma, el va fi singurul guvern care va conduce omenirea. Atunci, oamenii se vor bucura de cel mai bun gu
vern pe care l-au avut vreodata.

18 Biblia ne dezvaluie multe lucruri despre razboiul


dintre Regatul lui Dumnezeu si guvernele lumii. De exemplu,

ea ne spune ca, pe masura ce sfarsitul


se apropie, spiritele

rele vor raspandi minciuni ca sa-i nsele


pe regii ntre

gului pamant locuit. Cu ce scop? Ca sa-i adune [pe regi]

pentru razboiul zilei celei mari a Dumnezeului cel Atotpu

ternic. Regii pamantului vor fi adunati n locul care n

ebraica se numeste
16:14, 16).
Har-Maghedon (Revelatia

Asa
cum reiese din aceste doua versete, confruntarea dintre guvernele umane si Regatul lui Dumnezeu este numi
ta razboiul Har-Maghedonului, sau Armaghedon.

16, 17. Ce aflam din Daniel 2:44 despre Regatul lui Dumnezeu?

18. Cum se nume ste razboiul dintre Regatul lui Dumnezeu si guvernele acestei lumi?

82


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

19 Ce va realiza Regatul lui Dumnezeu prin intermediul

razboiului Armaghedonului? Sa ne amintim care este voin


ta lui Dumnezeu cu privire la pamant. Scopul lui Iehova

este ca pamantul sa fie transformat ntr-un paradis si sa fie


populat de oameni perfec ti si drep
ti. Dar ce mpiedica n

prezent realizarea acestui scop? In primul rand, suntem pa


catosi,
ne mbolnavim si murim. Totusi,
asa
cum am nva

tat din capitolul 5, Isus a murit pentru ca noi sa putem trai


vesnic.
Probabil ca ti amintesti

cuvintele consemnate n

Evanghelia dupa Ioan: Atat de mult a iubit Dumnezeu lu

mea, ncat l-a dat pe Fiul sau unic-nascut, pentru ca orici


ne manifesta credin ta n el sa nu fie distrus, ci sa aiba via ta

vesnic
a (Ioan 3:16).

20 In al doilea rand,
mul ti oameni comit lucruri rele:

mint, nsal
a si duc o via ta imorala. Ei nu vor sa faca voin ta

lui Dumnezeu. Oamenii care practica lucruri rele vor fi dis

trusi n Armaghedon,
razboiul lui Dumnezeu. (Citeste
Psal

mul 37:10.) In al treilea rand, guvernele nu-i ncurajeaza pe

oameni sa faca voin ta lui Dumnezeu. Multe dintre acestea

s-au dovedit incapabile, crude sau corupte. Biblia spune cat



se poate de clar: Un om stapaneste
peste alt om spre paguba lui (Eclesiastul 8:9).
21 Dupa Armaghedon, omenirea va fi condusa de un singur guvern, Regatul ceresc. Acesta va face vointa
lui Dum
nezeu si le va aduce binecuvantari extraordinare oamenilor.

De exemplu, i va arunca n abis pe Satan si pe demonii sai,


unde vor sta o mie de ani (Revelatia
20:1-3). De asemenea,

va fi aplicata valoarea jertfei lui Isus si,


astfel, oamenii fideli

nu se vor mai mbolnavi si nu vor mai muri. Sub domnia

19, 20. De ce voin ta lui Dumnezeu nu se nfaptuie ste n prezent pe pa


mant?

21. Cum se va face voin ta lui Dumnezeu pe pamant prin intermediul
Regatului?

Alungarea lui Satan si


a demonilor din cer a provocat

multe vaiuri pe pamant.
Dar aceste necazuri vor

lua sfar sit n curand

84


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

Regatului, ei vor putea trai pentru totdeauna. (Citeste


Reve

la tia 22:1-3.) Pamantul va fi transformat ntr-un paradis. In


acest fel, prin intermediul Regatului, vointa
lui Dumne

zeu se va face pe tot pamantul, iar numele sau va fi sfintit.

Care va fi rezultatul? Toti cei care vor trai sub domnia acestui Regat vor onora numele lui Dumnezeu.

C AND VA TRECE LA ACTIUNE

REGATUL LUI DUMNEZEU?

22 In momentul n
care Isus le-a spus continuatorilor sai

sa se roage pentru venirea Regatului, era clar ca Regatul nu



venise nca. Dar a venit oare cand Isus s-a naltat
la cer?

Nu, deoarece atat Petru, cat si Pavel au spus ca, dupa ce

Isus a nviat, n persoana lui s-a mplinit profetia


din Psal
mul 110:1, care spune: Iata ce i-a zis Iehova Domnului

meu: Stai la dreapta mea pana i voi pune pe dusmanii

tai ca scaunel pentru picioarele tale (Faptele 2:32-35;


Evrei 10:12, 13). Asadar,
urma sa treaca o perioada pana



cand Regatul lui Dumnezeu avea sa nceapa sa guverneze.

23 Dar cat
de lunga avea sa fie aceasta perioada? Pe parcursul secolelor al XIX-lea si al XX-lea, un grup de cerce

tatori sinceri ai Bibliei au nteles


treptat ca aceasta perioada

22. De unde stim ca Regatul lui Dumnezeu nu a venit cand Isus se afla


pe pamant sau imediat dupa nvierea lui?

23. a) Cand a nceput sa guverneze Regatul lui Dumnezeu? b) Ce vom

afla din capitolul urmator?

Sub domnia Regatului, voin ta lui Dumnezeu




se va nfaptui pe pamant, a sa cum

se nfaptuie ste n cer

Ce este Regatul lui Dumnezeu?

85

CE NE INVAT A BIBLIA?
Regatul lui Dumnezeu este un guvern ceresc.

Regele sau este Isus Cristos, iar mpreuna cu


el vor domni 144000 de regi alesi
dintre
oameni (Revela tia 14:1, 4).

Regatul a nceput sa guverneze n 1914, dupa



care Satan a fost aruncat din cer pe pamant
(Revela tia 12:9).

In curand, Regatul lui Dumnezeu va distruge



guvernele omenesti,
iar pamantul va fi trans
format ntr-un paradis (Revela tia 16:14, 16).

urma sa se ncheie n anul 1914 (vezi apendicele de la pa

ginile 215-218). Evenimentele mondiale care au nceput


n


1914 confirma ca ntelegerea
lor a fost corecta. Implinirea


profetiilor
biblice arata ca, n 1914, Cristos a devenit Rege,

iar Regatul ceresc al lui Dumnezeu a nceput sa guverne

ze. Prin urmare, noi traim n putinul


timp care i-a mai

ramas lui Satan (Revelatia


12:12; Psalmul 110:2). De ase

menea, putem spune cu certitudine ca, n curand, Regatul

va trece la actiune
pentru ca vointa

lui Dumnezeu sa se

faca pe pamant. Nu este aceasta o veste extraordinara?

Crezi ca este adevarata? Din capitolul urmator vom afla ce


nvat a n realitate Biblia despre aceste lucruri.

CAPITOLUL 9

Traim n zilele din urma?

Ce caracteristici ale zilelor din urma

au fost profe tite n Biblie?


Potrivit Bibliei, cum aveau

sa fie oamenii n zilele din urma?

Ce lucruri ncurajatoare

au fost prezise n Cuvantul lui Dumnezeu

cu privire la zilele din urma?

TE-AI ntrebat vreodata, n timp ce urmareai stirile


la te

levizor, ncotro se ndreapta lumea? Evenimentele tragice lovesc pe neasteptate


si nimeni nu stie

ce va aduce ziua


de maine (Iacov 4:14). Dar Iehova stie
ce se va ntampla

n viitor (Isaia 46:10). Cu mult timp n urma, Cuvantul

sau, Biblia, a prezis nu numai evenimentele tragice din zi

lele noastre, ci si binecuvantarile care se vor revarsa asu


pra omenirii n viitorul apropiat.
2 Isus Cristos a vorbit despre Regatul lui Dumnezeu,

guvernul care va pune capat rauta tii si va transforma pa

mantul ntr-un paradis (Luca 4:43). Oamenii care l-au au

zit pe Isus au vrut sa stie


cand va veni acest Regat. De fapt,

discipolii sai chiar l-au ntrebat: Care va fi semnul pre


zen tei tale si al ncheierii acestui sistem? (Matei 24:3).

Isus le-a spus ca numai Iehova Dumnezeu stia


cu exacti

tate cand se va sfarsi sistemul actual (Matei 24:36). Totusi,

el a prezis ce se va ntampla chiar nainte ca Regatul sa

1. De unde putem afla ce ne rezerva viitorul?

2, 3. Ce ntrebare i-au pus lui Isus discipolii, si ce raspuns le-a dat el?

Traim n zilele din urma?

87

aduca omenirii adevarata pace si siguran ta. Evenimente


le prezise de el au loc chiar n prezent.

3 Inainte de a analiza dovezile potrivit carora


traim n

timpul ncheierii acestui sistem, sa vorbim despre un

razboi pe care niciun om nu l-a putut vedea. Acest razboi

a avut loc n cer, dar urmarile lui ne afecteaza si pe noi.

UN RAZBOI IN CER


4 In capitolul anterior am vazut
ca, n anul 1914, Isus

Cristos a devenit Rege n cer. (Citeste


Daniel 7:13, 14.) La

scurt
timp
dup
a
aceea,
el
a
trecut
la
actiune.
Biblia spune:

In cer a izbucnit un razboi: Mihael [un alt nume al lui

Isus] si ngerii lui s-au luptat cu balaurul [Satan Diavolul],

iar balaurul si ngerii lui au luptat si ei.1 Satan si ngerii

lui rai, numi ti demoni, au fost nvinsi si arunca ti pe pa

mant. Ingerii fideli


bucurat ca Satan si demonii au fost
s-au

alunga ti din cer. Insa lucrul acesta avea sa le aduca multa


suferin ta oamenilor. Biblia a prezis: Vai de pamant, pen

tru ca Diavolul a coborat cuprins de o manie mare, stiind

ca nu mai are decat putin


timp! (Revelatia
12:7, 9, 12).

5 Sa vedem care au fost urmarile


razboiului din cer. Cu

prins de furie, Satan urma sa le provoace locuitorilor pa

mantului multe vaiuri, adica necazuri foarte mari. Asa

cum vei vedea n continuare, noi traim n aceasta perioada

plina de necazuri. Dar ea nu va dura


mult, ci pu tin timp.

Chiar si Satan stie


acest lucru. In Biblie, perioada n care

traim este numita zilele din urma (2 Timotei 3:1). Cat de

mult ne bucuram sa stim


ca, n curand, Dumnezeu nu-i va

1 In apendicele de la paginile 218, 219, vei gasi mai multe dovezi



care confirma ca Mihael este un alt nume al lui Isus Cristos.

4, 5. a) Ce s-a ntamplat n cer la scurt timp dupa ce Isus a devenit

Rege? b) Potrivit cu Revela tia 12:12, care aveau sa fie urmarile razboiului din cer?

88

mai permite Diavolului sa aiba in


fluen ta asupra pamantului! Sa ana

lizam cateva lucruri profe tite n Biblie,

care au loc chiar n zilele noastre. Aces

tea dovedesc ca ne aflam n zilele din


urma si ca, n scurt timp, Regatul lui

Dumnezeu le va aduce binecuvantari

eterne celor ce l iubesc pe Iehova. Mai


ntai, sa examinam patru aspecte ale


semnului care, potrivit cuvintelor lui

Isus, urma sa caracterizeze timpul n

care traim.
CARACTERISTICI

ALE ZILELOR DIN URMA


6 Se va ridica na
tiune contra na tiune
regat
contra
regat.
(Matei 24:7)
si

In razboaiele purtate n secolul trecut


si-au
pierdut viata
milioane de oa
meni. Un istoric britanic a scris: Se
colul al XX-lea a fost cel mai sangeros
din istorie. . . . Pe parcursul acestui

secol au existat ncontinuu razboaie,

cu exceptia
catorva perioade scurte de

pace. Potrivit unui raport, n razboaiele din secolul [al XX-lea] au mu


rit de trei ori mai multi oameni decat

n toate razboaiele care au avut loc din


secolul I e.n. pana la sfarsitul


secolu
lui al XIX-lea (Worldwatch Institute).

Din 1914 au murit n razboaie peste

6, 7. Cum se mplinesc n prezent cuvintele

lui Isus referitoare la razboaie si la lipsuri de


alimente?

89

100 de milioane de oameni. Poate ca

si
durerea provocata de
tu ai simtit

pierderea unei persoane dragi ntr-un


razboi, nsa nici nu-ti poti imagina

cata durere si
deznadejde a provocat


pe ntregul pamant moartea a milioane de oameni!
7 Vor fi lipsuri de alimente. (Matei

24:7) Specialistii
spun ca produc tia de

alimente a crescut foarte mult n ultimii 30 de ani. Cu toate acestea, mul ti

oameni sufera de foame pentru ca

n-au bani sa-si cumpere hrana sau

n-au un teren pe care sa-l cultive. Pes

te un miliard de oameni din tarile n

curs de dezvoltare traiesc cu un euro


pe zi sau chiar cu mai pu tin. Majori
tatea acestora sufera de malnutri tie.

Potrivit Organiza tiei Mondiale a Sa


nata tii, malnutri tia este una dintre
principalele cauze pentru care mor
anual peste cinci milioane de copii.

8 Vor fi mari cutremure de pam
ant.
(Luca 21:11) Potrivit unui studiu, se

asteapt
a ca n fiecare an sa aiba loc,

n medie, 19 cutremure mari, care sa


darame cladiri si sa despice scoar


ta terestra (U.S. Geological Survey).

De fapt, n fiecare an au loc cu


tremure care provoaca distrugeri de

8, 9. Ce anume arata ca profe tia lui Isus de

spre cutremure si epidemii se mpline ste n


prezent?

90


propor tii. Statisticile arata ca, nce

pand din 1900, cutremurele au fa


cut peste doua milioane de victime.

Conform altei surse, progresele nre


gistrate n domeniul tehnologiei au

redus doar ntr-o mica masura numarul mor tilor.


9
Vor fi . . . epidemii. (Luca 21:11)
In pofida progreselor din domeniul

medical, omenirea se lupta cu boli


vechi si noi. Potrivit unui raport, 20

de boli foarte cunoscute, ntre care tuberculoza, malaria si holera, au reve


nit n for ta n ultimele decenii, n


timp ce alte boli sunt tot mai rezistente la medicamente. In plus, au mai

aparut cel pu tin 30 de boli. Unele


dintre acestea sunt mortale si nu exis
ta nca niciun tratament pentru ele.
CUM
SUNT OAMENII

IN ZILELE DIN URMA


10 Biblia nu prezice doar aceste ca
racteristici ale zilelor din urma, ci

si o schimbare n societatea umana.

Apostolul Pavel a aratat cum aveau sa


fie majoritatea
oamenilor. Scripturile

afirma: In zilele din urma vor fi tim


puri critice, carora cu greu li se va face

fa ta. (Citeste
2 Timotei 3:1-5.) Pavel

a spus ca oamenii vor fi:


10. Ce trasaturi, prezise n 2 Timotei 3:1-5, au

oamenii de astazi?

91

iubitori de sine
iubitori de bani

neascultatori de parin ti
neloiali

fara afec tiune naturala



fara stapanire de sine
cruzi

mai degraba iubitori de placeri

decat iubitori de Dumnezeu

avand o forma de devotiune


sfanta, dar negandu-i puterea


11 Se aplica aceasta descriere la oa
Cu
menii din zona n care locuiesti?

siguran ta. Peste tot exista oameni cu



asemenea trasaturi. Aceasta dovedes-

te ca, n curand, Dumnezeu va tre


ce la ac tiune. Biblia spune: Cand cei

rai ncol tesc ca iarba si to ti cei ce

practica raul nfloresc, este ca sa fie


nimici ti pentru totdeauna (Psalmul
92:7).
MOTIVE
DE BUCURIE

IN ZILELE DIN URMA

12 Asa cum a fost profe


tit n Bi

blie, zilele din urma sunt ntr-adevar



11. Potrivit cu Psalmul 92:7, ce se va ntam
pla cu cei rai?

12, 13. Cum a crescut adevarata cuno stin

ta n timpul sfar sitului?

92


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

pline de necazuri. Totusi,


n pofida problemelor din aceas

ta lume, nchinatorii lui Iehova au motive de bucurie.

13 Adevarata
cuno stin ta va cre ste, s-a profe tit n cartea

biblic
aveau sa se mplineasca aceste cuvin a Daniel. Cand

te? In timpul sfarsitului


(Daniel 12:4). In special din

1914 Iehova i ajuta pe adevara tii sai nchinatori sa doban

deasca o n telegere mai clara a Bibliei. Astfel, ei au n teles

mai bine adevaruri pre tioase despre numele si scopul lui

Dumnezeu, despre jertfa de rascumparare a lui Isus Cris



tos, despre starea mor tilor si despre nviere. Ei au nva tat

sa-si traiasca via ta n asa


fel ncat sa se bucure de ea si sa-i

aduca laude lui Dumnezeu. De asemenea, au n teles mai

bine ce rol are Regatul lui Dumnezeu si cum va ndrepta


el situa tia de pe pamant. Ce fac ei cu aceasta cunostin


ta?

Pentru a afla raspunsul, sa examinam o alta profe tie care

se mplineste
n aceste zile din urma.
14 Aceasta veste buna despre regat va fi predicata pe tot

pamantul locuit, a spus Isus Cristos n profe tia despre ncheierea acestui sistem. (Citeste
Matei 24:3, 14.) Vestea


buna despre Regat ce este Regatul, ce va nfaptui el si

cum ne putem bucura de binecuvantarile pe care le va

aduce este predicata n peste 235 de tari si teritorii si n

sute de limbi. Milioane de Martori ai lui Iehova predica

n mod zelos vestea buna despre Regat. Ei provin din toate na tiunile, triburile, popoarele si limbile (Revela tia 7:9).
Martorii conduc studii biblice gratuite la domiciliu cu mi


lioane de oameni care doresc sa afle ce ne nva ta n rea

litate Biblia. Ce mplinire remarcabila cunoaste


aceasta

profe tie, cu atat mai mult cu cat Isus a profe tit ca adeva
ra tii crestini
vor fi ura ti de to ti oamenii! (Luca 21:17)

14. Ce amploare a luat n prezent predicarea ve stii bune despre Regat,

si cine participa la ea?

Aceasta veste buna despre

regat va fi predicata pe

tot pamantul locuit.
(Matei 24:14)



Ce ne nva ta n realitate Biblia?

94

CE VEI FACE?

Avand n vedere ca n prezent se mplinesc atat de


multe profe tii biblice, nu esti


de acord ca traim n zilele

din urma? Cand vestea buna va fi predicata n masura

dorita de Iehova, sfarsitul


va veni cu siguran ta (Matei

24:14). Sfarsitul
se refera la timpul cand Dumnezeu va


elimina rautatea de pe pamant. Prin intermediul lui Isus

si al ngerilor sai puternici, Iehova i va distruge pe to ti cei

ce i se mpotrivesc cu buna stiin


ta (2 Tesaloniceni 1:6-9).

Satan si demonii sai nu vor mai induce n eroare na tiu

nile. Apoi, Regatul lui Dumnezeu va revarsa binecuvan


tari peste cei care se vor supune domniei sale drepte
(Revela tia 20:1-3; 21:3-5).

16 Intrucat
sistemul lui Satan se apropie de sfarsit,
ar fi


bine sa te ntrebi: Ce trebuie sa fac? Este n telept sa nve ti

n continuare despre Iehova si despre cerin tele sale (Ioan

17:3). Studiaza Biblia cu seriozitate. Fa- ti obiceiul sa stai n

compania celor care se straduiesc sa faca voin ta lui Ieho

va. (Citeste
ta despre
Evrei 10:24, 25.) Asimileaza cunostin

Iehova Dumnezeu studiind Cuvantul sau si fa schimba


rile necesare ca sa te po ti bucura de favoarea sa (Iacov 4:8).
17 Isus a prezis ca majoritatea oamenilor vor ignora do

vezile potrivit carora traim n zilele din urma. Distrugerea

celor rai va veni pe neasteptate


si i va lua prin surprin
dere pe mul ti, asemenea unui ho t care vine noaptea. (Citeste
1 Tesaloniceni 5:2.) De asemenea, Isus a avertizat:
Asa
cum au fost zilele lui Noe, asa
va fi si prezen ta Fiu

lui omului. Caci, asa


cum erau oamenii n zilele acelea di15

15. a) E sti convins ca traim n zilele din urma? Explica. b) Ce va nsem

na sfar situl: 1) pentru cei care i se mpotrivesc lui Iehova si 2) pentru


cei care se supun domniei Regatului?

16. Ce este n telept sa faci?



17. De ce distrugerea celor rai i va lua prin surprindere pe mul ti?

Traim n zilele din urma?

95


nainte de potop: mancau si beau, barba tii se casatoreau si

femeile erau date n casatorie, pana n ziua n care a in


trat Noe n arca, si n-au dat aten tie pana a venit potopul

si i-a maturat pe to ti, asa


va fi si prezen ta Fiului omului
(Matei 24:37-39).

18 Isus le-a spus ascultatorilor


sai: Fi ti aten ti la voi nsi

va ca nu cumva sa vi se ngreuneze inimile cu mancare si

bautura n exces si cu ngrijorarile vie tii, iar ziua aceea sa

vina pe neasteptate
peste voi ca o cursa. Fiindca ea va veni

peste to ti aceia care locuiesc pe toata fa ta pamantului. Ra



mane ti treji, facand tot timpul implorari, ca sa reusi ti sa sca

pa ti de toate aceste lucruri care trebuie sa se ntample si sa

sta ti n picioare [sa fi ti aproba ti] naintea Fiului omului!

(Luca 21:34-36). Este n telept sa acordam aten tie cuvinte

lor lui Isus ntrucat oamenii care se bucura de aprobarea lui


Iehova Dumnezeu si a Fiului omului, Isus Cristos, au perspectiva de a supravie tui distrugerii sistemului lui Satan.

Mai mult, ei pot trai pentru totdeauna n minunata lume

noua, care este atat de aproape (Ioan 3:16; 2 Petru 3:13).

18. Carui avertisment dat de Isus ar trebui sa-i acordam aten tie?

CE NE INVAT A BIBLIA?

Zilele din urma se caracterizeaza prin razboaie,



lipsuri de alimente, cutremure de pamant
si
epidemii (Matei 24:7; Luca 21:11).

In zilele din urma, mul ti oameni sunt iubitori

de sine, iubitori de bani, iubitori de placeri, dar


nu si iubitori de Dumnezeu (2 Timotei 3:1-5).

Pe parcursul acestor zile din urma, vestea

buna despre Regat este predicata pe tot



pamantul (Matei 24:14).

CAPITOLUL 10

Ce spune Biblia
despre creaturile spirituale?


Ii ajuta ngerii pe oameni?

Cum i influen teaza spiritele rele pe oameni?

Ar trebui sa ne temem de spiritele rele?

DE OBICEI, pentru a cunoaste


sa stim
o

persoana, trebuie

unele lucruri despre familia ei. In mod asemanator, pentru

a-l cunoaste
trebuie sa-i cunoastem
pe Iehova Dumnezeu,

mai bine familia de ngeri. In Biblie, ngerii sunt numiti

fiii lui Dumnezeu (Iov 38:7). Cum i foloseste


Dumne
zeu pentru a-si realiza scopul? Ce rol au avut ei n istoria

omenirii? Ne influenteaz
a ngerii viata?
Daca da, n ce fel?

2 In Biblie se vorbeste despre ngeri


de sute de ori. Sa

analizam cateva pasaje biblice pentru a afla mai multe lu


cruri despre
aceste creaturi spirituale. Cine i-a creat pe n
geri? In Coloseni 1:16 se spune: Prin el [Isus Cristos] au

fost create toate celelalte lucruri din ceruri si de pe pa

mant. Asadar,
toate fiintele
spirituale numite ngeri au

fost create n mod individual de Iehova Dumnezeu prin


intermediul Fiului sau ntai nascut. Cati ngeri exista? Bi

blia arata ca au fost creati sute de milioane de ngeri si ca


toti acestia
sunt puternici (Psalmul 103:20).1

1 In Revela tia 5:11 se spune despre ngerii drep ti: Numarul lor era miriade de miriade, sau de zece mii de ori zece mii (nota de subsol).

Prin urmare, Biblia arata ca au fost crea ti sute de milioane de ngeri.

1. De ce ar trebui sa cunoa stem mai multe lucruri despre ngeri?

2. Cine i-a creat pe ngeri, si ca ti ngeri exista?

Ce spune Biblia despre creaturile spirituale?

97

3 Cuvantul
lui Dumnezeu, Biblia, ne spune ca, la crearea

pamantului, toti fiii lui Dumnezeu scoteau strigate de lau



da (Iov 38:4-7). Intelegem
deci ca ngerii au existat cu mult

nainte de crearea omului, nainte chiar si de ntemeierea




pamantului. Din acelasi pasaj biblic reiese si ca ngerii au

sentimente, deoarece se spune ca ei strigau mpreuna de

bucurie. Dupa cum poti observa, toti fiii lui Dumnezeu

s-au bucurat mpreuna. Pe atunci, toti ngerii alcatuiau o fa

milie unita, care i slujea lui Iehova Dumnezeu.

INGERII OFERA SPRIJIN SI


OCROTIRE

4 De cand
au asistat la crearea primilor oameni, fiin tele spi

rituale fidele au aratat un viu interes fa ta de familia umana,

tot mai numeroasa, si fa ta de mplinirea scopului divin (Proverbele 8:30, 31; 1 Petru 1:11, 12). Dar, cu trecerea timpului,

ngerii au vazut cum majoritatea oamenilor s-au ndepar


tat de Creatorul
lor iubitor. Cu sigurant a, lucrul acesta i-a

ntristat. Insa este bucurie printre ngeri cand la Iehova

se ntoarce chiar si un singur om (Luca 15:10). Dupa cum

am vazut, ngerii sunt preocupati de binele slujitorilor lui

Dumnezeu. Asadar,
ntelegem
de ce Iehova i-a folosit de

multe ori pentru a-si ntari si ocroti slujitorii fideli de pe pa



mant. (Citeste
Evrei 1:7, 14.) Iata cateva exemple.
5 Lot, un om drept, si fiicele sale au supravietuit distru

gerii oraselor
nelegiuite Sodoma si Gomora datorita aju

torului oferit de doi ngeri. Acestia


i-au scos din orasul

care urma sa fie distrus (Geneza 19:15, 16). Cateva secole

mai tarziu, profetul Daniel a fost aruncat ntr-o groapa cu


lei, dar a scapat nevatamat. El a spus: Dumnezeul meu

si-a
trimis ngerul si a nchis gura leilor (Daniel 6:22). In

3. Ce aflam despre ngeri din Iov 38:4-7?

4. Cum arata Biblia ca ngerii fideli se intereseaza de ceea ce fac oamenii?


5. Men tioneaza cateva situa tii n care ngerii au oferit sprijin.



Ce ne nva ta n realitate Biblia?

98

secolul I e.n., un nger l-a eliberat din nchisoare pe apostolul Petru (Faptele 12:6-11). Chiar si Isus a fost ajutat de


ngeri la nceputul serviciului sau pamantesc (Marcu 1:13).

Cu putin
nainte de moartea sa, lui Isus i-a aparut un n

ger, care l-a ntarit (Luca 22:43). Ce mult a nsemnat pen

tru Isus sprijinul ngerului n acele momente cruciale!

6 In prezent, ngerii
nu li se mai arata slujitorilor lui

Dumnezeu de pe pamant. Desi oamenii nu-i pot vedea, n

gerii puternici continua sa-i ocroteasca pe slujitorii


lui Ie

hova ndeosebi
din
punct
de
vedere
spiritual.
In
Biblie
se


spune: Ingerul lui Iehova si asaz
a tabara n jurul celor ce

se tem de el si i scapa (Psalmul 34:7). De ce ar trebui sa

ne ncurajeze aceste cuvinte? Deoarece exista creaturi spi

rituale rele
sa ne distruga. Cine sunt ele? Cum au
care vor

aparut? In ce fel ncearca sa ne faca rau? Pentru a afla ras


punsul, sa vedem ce s-a ntamplat la nceputul istoriei


omenirii.
CREATURI SPIRITUALE CARE NE SUNT DUSMANI

Asa
cum am vazut n capitolul 3, un nger a cultivat

dorinta
de a stapani peste altii
si s-a razvratit mpotriva lui

Dumnezeu. Mai tarziu, acest nger a ajuns sa fie cunoscut

ca Satan Diavolul (Revelatia


pe
12:9). Dupa ce a nselat-o


Eva, Satan a reusit
n cei 1600 de ani care au urmat sa-i n

departeze de Dumnezeu pe toti oamenii, cu exceptia


ca
torva persoane fidele, ntre care Abel, Enoh si Noe (Evrei
11:4, 5, 7).

8 Pe timpul lui Noe, si alti ngeri


s-au razvratit mpotri

va lui Iehova. Ei au parasit familia cereasca a lui Dumne7

6. a) Cum i ocrotesc n prezent ngerii pe slujitorii lui Dumnezeu? b) Ce

ntrebari vom analiza n continuare?

7. Cat de mul ti oameni a reu sit Satan sa ndeparteze de Dumnezeu?

8. a) Cum au devenit demoni unii ngeri? b) Ce au trebuit sa faca demonii pentru a supravie tui Potopului din zilele lui Noe?

Ce spune Biblia despre creaturile spirituale?

99


zeu, si-au
luat corpuri omene
sti

si au venit pe pamant. De

ce au facut ei aceasta? In Geneza 6:2 se spune: Fiii ade

varatului Dumnezeu au vazut ca fiicele oamenilor erau


frumoase si si-au
luat sotii,
pe cele pe care le-au ales. Dar,

dupa un timp, Iehova Dumnezeu nu le-a mai permis aces

tor ngeri sa corupa omenirea. De aceea, el a adus asupra


pamantului un potop, n care au murit toti oamenii rai.

Singurii care au scapat cu viat a au fost slujitorii sai fideli

(Geneza 7:17, 23). Pentru a supravietui,


ngerii rebeli, sau

demonii, au trebuit sa-si abandoneze corpurile omenesti


si sa se ntoarca n cer ca fiinte
spirituale. Prin actiunile

Dumnezeul meu si-a trimis ngerul

a
nchis
gura
leilor.
si
(Daniel 6:22)

100


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

lor, ei au demonstrat ca erau de partea Diavolului, care a

devenit astfel conducatorul demonilor (Matei 9:34).

9 Cand
ngerii neascultatori s-au ntors n cer, Dumne

zeu le-a interzis sa se alature ngerilor fideli, asa


cum pro
cedase si cu Satan, conducatorul lor (2 Petru 2:4). Chiar

daca n prezent nu mai pot lua corpuri omenesti,
demo

nii continua sa aiba o influent a negativa puternica asupra

oamenilor. De fapt, cu ajutorul lor, Satan induce n eroa


re ntregul pamant locuit (Revelatia
12:9; 1 Ioan 5:19). In

ce fel? Demonii recurg la diverse metode pentru a-i nsela

pe oameni. (Citeste
2 Corinteni 2:11.) Sa analizam cateva
dintre ele.

CUM II INSAL
A DEMONII PE OAMENI?

10 Pentru a-i n
sela
pe oameni, demonii se folosesc de

spiritism si de alte forme de ocultism. Aceste practici pre


supun comunicarea cu demonii, fie n mod direct, fie prin

intermediul unui medium. Biblia condamna ocultismul si


ne avertizeaza sa evitam tot ce are legatura cu el (Galateni


5:19-21). Ocultismul poate fi comparat cu momeala folo

sita de pescari. Ei folosesc diferite


momeli, n functie
de



pestii
pe care vor sa-i prinda. In mod asemanator, demo
nii recurg la diverse forme de ocultism pentru a nsela
ori
ce fel de oameni.
11 Una dintre momelile folosite de spiritele rele este di

vinatia.
orice practica la care ape Prin divinatie
se ntelege


leaza cineva n ncercarea de a afla viitorul sau un lucru

necunoscut. Cateva forme de divinatie


sunt: astrologia,

prezicerea viitorului cu ajutorul cartilor


de tarot, folosirea

globului de cristal, ghicitul n palma si interpretarea vise

9. a) Ce s-a ntamplat cu demonii cand ace stia s-au ntors n cer? b) Ce


vom analiza cu privire la demoni?
10. Ce este spiritismul?

11. Ce este divina tia, si de ce ar trebui sa evitam tot ce are legatura cu ea?


Demonii folosesc diverse metode pentru a-i n sela pe oameni

lor. Desi multi oameni cred ca divinatia


este o practica


inofensiva, Biblia arata ca cei care prezic viitorul sunt ajutati de spiritele rele. De exemplu, relatarea din Faptele

16:16-18 vorbeste
despre un demon de ghicire,
care i dadea unei fete puterea de a face preziceri. Insa, cand demo
nul a iesit
din ea, fata n-a mai avut aceasta putere.

12 O alta metoda prin care demonii i nsala pe oameni


este aceea de a-i face sa creada ca pot vorbi cu mortii.
Cei

care au pierdut pe cineva drag n moarte sunt adesea in


dusi n eroare de conceptiile
gresite

Un
privitoare la morti.

medium poate da unele detalii despre persoana decedata

sau i poate imita vocea. Drept urmare, multi oameni au


ajuns sa creada ca mortii
traiesc
si ca si pot alina durerea

daca intra n legatura cu ei. Insa o astfel de consolare nu

este doar iluzorie, ci si periculoasa. De ce? Deoarece de


monii pot imita vocea unei persoane decedate si i pot da

unui medium detalii despre aceasta (1 Samuel 28:3-19). In

12. De ce este periculos sa comunicam cu mor tii?

CUM
TE POTI

IMPOTRIVI
SPIRITELOR RELE
Renunt a la toate
obiectele care

au legatura
cu ocultismul
Studiaza Biblia

Roaga-te
lui
Dumnezeu

Ce spune Biblia despre creaturile spirituale?

103

plus, asa
cum am vazut n capitolul 6, cand moare, omul


nceteaza sa existe (Psalmul 115:17). Prin urmare, cei care

ntreaba mortii
sunt nsela

ti de spiritele rele si nu fac


vointa
lui Dumnezeu (Isaia 8:19). (Citeste
Deuteronomul

18:10, 11.) Prin urmare, ai grija sa nu musti


din aceasta mo

meala periculoasa, pe care o folosesc demonii!


13 Spiritele rele nu numai ca i


nsal
a pe oameni, dar i

si sperie. In prezent, Satan si demonii stiu


ca mai au doar

putin
timp pana cand vor fi adusi ntr-o stare de inac
tivitate. De aceea, sunt mai cruzi ca oricand (Revelatia

12:12, 17). Totusi,


mii de oameni care n trecut s-au temut

de spiritele rele au reusit


sa se elibereze de aceasta teama.

Cum anume? Ce trebuie sa faca o persoana care practica


spiritismul sau alte forme de ocultism?

CUM POTI
SA TE IMPOTRIVESTI

SPIRITELOR RELE?

14 Biblia ne arata ce trebuie sa facem pentru a ne mpotrivi spiritelor rele si pentru a ne elibera de sub influenta


lor. Sa luam exemplul
cre
stinilor
care
au
tr
ait
n
ora
sul
Efes

n secolul I. Inainte de a deveni crestini,


unii dintre ei prac


ticasera spiritismul. Ce au facut ei cand au luat hotararea

sa renunte
la spiritism? Biblia ne spune: Multi dintre cei

ce practicau magia si-au


adunat cartile
si le-au ars n fa

ta
tuturor (Faptele 19:19). Masura luata de acesti
crestini

convertiti de putin
timp constituie un exemplu pentru cei

ce vor sa se mpotriveasca spiritelor rele. Cei care doresc

sa-i slujeasca lui Iehova trebuie sa renunte


la tot ce are le

gatura cu spiritismul carti,


reviste, filme, postere si cante

ce care promoveaza spiritismul si l prezinta ntr-o lumina

13. Ce au reu sit sa faca unii oameni care n trecut s-au temut de spiritele rele?
14. Cum ne putem elibera de influen ta spiritelor rele, asemenea cre stinilor din Efes?

104


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

atragatoare. In aceasta categorie intra si amuletele sau alte

obiecte purtate ca protectie


mpotriva raului (1 Corinteni
10:21).

15 La ca tiva ani dupa ce crestinii din Efes si-au distrus car

tile
de magie, apostolul Pavel le-a scris: Avem de luptat . . .

mpotriva fortelor
spirituale rele (Efeseni 6:12). Demonii

nu renuntaser
a, ci ncercau sa exercite n continuare con

trol asupra acestor crestini.


Ce trebuiau deci sa faca ei? Pa
vel le-a spus: Mai presus de toate, luati marele scut al

credintei,
cu care veti putea stinge toate sagetile
aprinse ale

celui rau [Satan] (Efeseni 6:16). Cu cat scutul credintei

noastre este mai puternic, cu atat ne vom putea mpotrivi

cu mai multa eficient a fortelor


spirituale rele (Matei 17:20).

16 Pentru a ne ntari credinta, trebuie sa studiem Biblia.

De exemplu, un
zid
are
nevoie
de o temelie rezistenta ca

sa fie trainic. In mod asemanator, ca sa avem o credint a

trainica, aceasta trebuie sa aiba la baza cunostin


exacta
ta

din Cuvantul lui Dumnezeu, Biblia. Daca citim si studi

em zilnic Biblia, vom avea o credint a puternica. Asemenea unui zid trainic, ea ne va ocroti de influenta
spiritelor
rele (1 Ioan 5:5).

17 Ce alta masur
a trebuiau sa ia crestinii
din Efes? Intru

cat traiau ntr-un oras n care practicile spiritiste erau larg


raspandite, ei aveau nevoie de mai multa ocrotire. De ace

ea, Pavel le-a spus: Rugati-v


a oricand n spirit cu orice fel

de rugaciune si implorare (Efeseni 6:18). Deoarece si noi

traim ntr-o lume n care practicile spiritiste sunt larg ras


pandite, ne putem mpotrivi spiritelor rele numai daca l

rugam staruitor pe Iehova sa ne ocroteasca. Trebuie sa fo

losim numele lui Dumnezeu, Iehova, n rugaciunile noas

15. Ce trebuie sa facem pentru a ne mpotrivi for telor spirituale rele?



16. Cum ne putem ntari credin ta?

17. Ce altceva trebuie sa facem pentru a ne mpotrivi spiritelor rele?

Ce spune Biblia despre creaturile spirituale?

105

tre. (Citeste
Proverbele 18:10.) Sa-l rugam deci nencetat

pe Iehova: Elibereaza-ne de cel rau [Satan Diavolul] (Ma

tei 6:13). Putem fi siguri ca Dumnezeu va raspunde la ru


gaciunile noastre sincere (Psalmul 145:19).

18 Spiritele rele sunt periculoase, dar daca te mpotrive


sti


Diavolului si te apropii de Dumnezeu nfaptuind vointa
Sa

nu trebuie sa-ti fie teama de ele. (Citeste


Iacov 4:7, 8.) Spi
ritele rele au putere limitata. Ele au fost pedepsite pe timpul

lui Noe, iar n viitor vor primi judecata finala (Iuda 6). In


plus, nu uita ca ngerii puternici ai lui Iehova ne apara

(2 Regi 6:15-17). Ei doresc mult ca noi sa reusim


n lupta

mpotriva spiritelor rele. Ingerii fideli ne sustin


n aceasta

lupta. Sa stam deci aproape de Iehova si de familia sa de

creaturi spirituale fidele! Sa evitam orice forma de spiritism

si sa urmam ntotdeauna sfaturile Bibliei! (1 Petru 5:6, 7;

2 Petru 2:9) Astfel putem fi siguri ca vom iesi nvingatori n

lupta mpotriva creaturilor spirituale rele.

19 Dar de ce tolereaza Dumnezeu spiritele rele si rautatea

care provoaca atata suferint a? La aceasta ntrebare se va ras

punde n capitolul urmator.

18, 19. a) De ce putem fi siguri ca vom ie si nvingatori n lupta m

potriva creaturilor spirituale rele? b) La ce ntrebare se va raspunde n

capitolul urmator?

CE NE INVAT A BIBLIA?

Ingerii fideli i ajuta pe slujitorii lui Iehova


(Evrei 1:7, 14).

Satan si
demonii i nsal
a pe oameni, nde
partandu-i de Dumnezeu (Revela tia 12:9).

Daca nfaptuiesti
voin ta lui Dumnezeu si

te mpotrivesti
Diavolului, Satan va fugi
de la tine (Iacov 4:7, 8).

CAPITOLUL 11

De ce permite Dumnezeu
suferinta?

Este raspunzator Dumnezeu



de suferin ta care exista n lume?

Ce controversa a aparut n Eden?



Cum va nlatura Dumnezeu suferin ta?

TRUPURILE nensufle tite a mii de femei si copii ucisi n

timpul unei lupte sangeroase dintr-o tara sfasiat


a de raz

boi au fost asezate


ntr-o groapa comuna. De jur mprejur


au fost puse cruci mici pe care scria: De ce?. Aceasta n
trebare se naste
deseori n mintea oamenilor care trec prin

tragedii. Ea reflecta disperarea celor ce au pierdut pe cine


va drag, au ramas fara locuin ta sau au trecut prin alte

suferin te greu de imaginat din cauza unui razboi, a unui

dezastru natural, a unei boli sau a criminalita tii. Ei vor sa

stie
de ce s-au abatut asemenea nenorociri asupra lor.

2 De ce permite Dumnezeu suferin


ta? Daca el este atot

puternic, iubitor, n telept si drept, de ce exista atat de mul

ta ura si nedreptate n lume? Ti-ai


pus si tu vreodata aceste

ntrebari?

3 Este gresit sa ne ntreb


am de ce permite Dumnezeu su


ferin ta? Unii se tem sa puna aceasta ntrebare, conside

rand ca astfel ar dovedi lipsa de credin ta sau de respect fa ta

1, 2. Ce fel de probleme provoaca suferin ta, si ce ntrebari si pun n


general oamenii?

3, 4. a) Ce dovezi avem ca nu este gre sit sa ne ntrebam de ce permi


te Dumnezeu suferin ta? b) Cum prive ste Iehova rautatea si suferin ta?

107

Iehova Dumnezeu va pune capat tuturor suferin telor

de Dumnezeu. Dar, citind Biblia, vei vedea ca au existat

oameni fideli si tematori de Dumnezeu care si-au


pus ase

menea ntrebari. De exemplu, profetul Habacuc l-a n


trebat pe Iehova: De ce ma faci sa vad rautatea si te ui ti


la rau? De ce este jaf si violen ta n fa ta mea, de ce sunt

certuri si se starnesc dispute? (Habacuc 1:3).


4 L-a mustrat Iehova pe profetul fidel Habacuc pentru

ca a pus aceste ntrebari? Nicidecum. Dumnezeu chiar a

inclus cuvintele sincere ale acestuia n Cuvantul sau inspi

rat. De asemenea, el l-a ajutat pe profet sa nteleag


a mai

bine situa tia si sa-si ntareasca credinta.


Iehova doreste
sa

te ajute si pe tine. Aminteste ti ce ne nvat a Biblia: El se

intereseaza de voi (1 Petru 5:7). Dumnezeu uraste


mai

mult decat orice om rautatea si suferinta


(Isaia 55:8, 9).

Atunci de ce exista atat de multa suferint a?

DE CE EXISTA ATAT DE MULTA SUFERINT A?



5 Mul oameni de diferite religii i
ntreaba pe nva tatoti

rii si pe conducatorii lor religiosi de ce exista atat de mul

ta suferin ta. Deseori li se spune ca asa


a vrut Dumnezeu

5. Cum explica unii suferin ta din lume, dar ce ne nva ta Biblia?

108


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

si ca el a hotarat cu mult timp nainte tot ce se ntampla,


chiar si evenimentele tragice. In opinia altora, nimeni nu

cunoaste
sustin
ca Dumnezeu i
caile lui Dumnezeu. Altii
ia la el pe oamenii buni, chiar si pe copii. Dar, asa
cum


ai nva tat deja, Iehova Dumnezeu nu face niciodata rau.

Biblia arata: Departe de adevaratul Dumnezeu sa faca

ce este rau si de Cel Atotputernic sa faca ce este nedrept!


(Iov 34:10).
6 Stii de ce dau oamenii vina pe Dumnezeu pentru toata


suferin ta care exista n lume? Deoarece majoritatea cred

ca Dumnezeul Atotputernic este conducatorul acestei lumi.

Ei nu stiu
un adevar simplu, dar important, pe care ni-l

dezvaluie Biblia. Asa


cum ai nva tat din capitolul 3, adeva
ratul conducator al acestei lumi este Satan Diavolul.

7 Biblia spune cat


se poate de clar: Intreaga lume zace

n puterea celui rau (1 Ioan 5:19). Daca stam sa ne gan

dim, nu asa
stau lucrurile? Lumea de astazi reflecta perso
nalitatea acestei creaturi invizibile, care induce n eroare


ntregul pamant locuit (Revelatia
12:9). Satan este plin de

ura, mincinos si crud. Asa


este si lumea aflata sub contro

lul sau. Acesta este primul motiv pentru care exista atat de

multa suferin ta.


8 Al doilea motiv este acela ca,


n urma razvratirii din

Eden, oamenii au mostenit


imperfectiunea
si pacatul,


asa
cum am vazut n capitolul 3. Oamenii pacatosi se lup

ta pentru putere, ceea ce duce la razboaie, oprimare si

suferin ta (Eclesiastul 4:1; 8:9). Al treilea motiv este acela

ca timpul si evenimentele neprevazute i ajung pe to ti.


6. De ce mul ti oameni dau vina pe Dumnezeu pentru suferin ta care

exista n lume?

7, 8. a) Cum reflecta lumea n care traim personalitatea conducatoru


lui ei? b) De ce putem spune ca imperfec tiunea, precum si timpul si

evenimentele neprevazute cauzeaza suferin ta?

De ce permite Dumnezeu suferin ta?

109

(Citeste
Eclesiastul 9:11.) Lumea nu este condusa de Ie
hova si,
de aceea, nu este ocrotita de el. Prin urmare, oa


menii ajung sa sufere daca se afla ntr-un loc nepotrivit, la
un moment nepotrivit.

9 Este mang
aietor sa stim
ca Dumnezeu nu cauzeaza su

ferinta.
El nu este vinovat de razboaiele, crimele, oprima

rea sau dezastrele naturale care ne provoac


a multa durere.

Dar de ce permite Iehova suferinta?


Intrucat este atotpu

ternic, el poate sa-i puna capat. Atunci de ce nu trece la




actiune?
Dumnezeul iubitor despre care am nvatat

pana

acum are, cu siguran ta, un motiv ntemeiat (1 Ioan 4:8).

APARE O CONTROVERSA IMPORTANTA


10 Pentru a afla de ce permite Dumnezeu suferin
ta, tre

buie sa ne amintim cum a nceput ea. Cand Satan i-a de


terminat pe Adam si pe Eva sa nu mai asculte de Iehova,

a aparut o controversa importanta. Satan nu a pus la n

doiala puterea lui Iehova, deoarece stie


ca puterea lui Ie

hova este fara limite. El a contestat dreptul de a guverna al


lui Iehova. Lasand sa se n teleaga ca Dumnezeu este min

cinos si ca si priveaza supusii


de ceva bun, Satan l-a acu

zat pe Dumnezeu ca este un conducator rau. (Citeste

Geneza 3:2-5.) Satan a insinuat ca oamenii


ar
fi
mai
feri

ci ti fara guvernarea lui Dumnezeu. In felul acesta, el a ata
cat suveranitatea lui Iehova, cu alte cuvinte, dreptul sau
de a guverna.

11 Cand
Adam si Eva s-au razvratit mpotriva lui Iehova,
ei au spus de fapt: Nu avem nevoie de conducerea lui Ie

hova. Putem hotar singuri ce este bine si ce este rau. Cum

9. De ce putem fi siguri ca Iehova are un motiv ntemeiat pentru care


permite suferin ta?

10. Ce a contestat Satan, si n ce fel?


11. De ce nu i-a distrus Iehova pe rebelii din Eden?

Este elevul mai competent decat profesorul sau?

putea Iehova sa rezolve aceasta controversa? Cum le pu


tea demonstra el tuturor creaturilor inteligente ca rebelii

nu aveau dreptate si ca modul sau de a conduce era cel



mai bun? Unii considera ca Dumnezeu ar fi trebuit, pur

si simplu,
a pe acei rebeli si sa creeze al ti oa sa-i distrug

meni. Insa Iehova si facuse deja cunoscut scopul: acela de



a umple pamantul cu descendentii
lui Adam si ai Evei,



care sa traiasca ntr-un paradis pamantesc (Geneza 1:28).

Iehova realizeaz
a ntotdeauna ceea ce si propune (Isaia

55:10, 11). In plus, daca i-ar fi distrus pe rebelii din Eden,

controversa referitoare la dreptul sau de a guverna ar fi ra


mas nerezolvata.

12 Sa ne gandim
la urmatoarea ilustrare: Un profesor le

arata elevilor cum se rezolva o problema dificila de mate

matica. Un elev inteligent, dar rebel spune ca metoda pro

fesorului nu este corecta. El sustine


cu tarie ca stie
o

metoda mult mai buna, dand astfel de nteles


ca profeso

rul este incompetent. Unii colegi de clasa i dau dreptate

12, 13. Ilustreaza de ce i-a permis Iehova lui Satan sa devina condu

catorul acestei lumi si de ce i-a lasat pe oameni sa se guverneze singuri.

De ce permite Dumnezeu suferin ta?

111

si se razvratesc si ei. Ce ar trebui sa faca profesorul? Daca

i-ar da afara pe rebeli, ce ar crede ceilalti elevi? Ar putea

crede
ca elevul rebel si cei care i s-au alaturat au dreptate.

In plus, ei si-ar
putea pierde respectul fat a de profesor, con

siderand ca acestuia i este teama sa nu se descopere ca a

gresit.
Dar sa presupunem ca profesorul i permite elevu

lui razvratit sa demonstreze n fata


clasei cum ar rezolva
el problema.

13 Iehova a procedat ntr-un


mod asemanator. Sa nu ui


tam ca milioanele de ngeri din cer au vazut ce s-a ntam

plat n Eden (Iov 38:7; Daniel 7:10). Modul n care avea sa

actioneze
Iehova urma sa aiba un efect puternic asupra n

gerilor si,
n cele din urma, asupra tuturor creaturilor in
teligente. Prin urmare, ce a facut Iehova? El i-a permis lui

Satan sa arate cum ar conduce el omenirea. De asemenea,

Dumnezeu le-a permis oamenilor sa se guverneze singuri,


sub influen ta lui Satan.

14 Profesorul din ilustrare stie ca elevul razvr


atit si cei

care i s-au alaturat gresesc.


Totodata, el stie
ca, dandu-le

posibilitatea sa rezolve singuri problema, toata clasa va


avea de nvatat.
Cand se va vedea clar ca nu au dreptate,

toti elevii sinceri se vor convinge ca numai profesorul este

capabil sa le ofere ndrumare. Ei vor ntelege


si motivul

pentru care profesorul i va da afara pe elevii razvrati ti. In




mod asemanator, Iehova stie
ca ngerii fideli si oamenii

sinceri vor nva ta un adevar esential


cand vor vedea ca Sa

tan si sustin
atorii lui au dat gres si ca omenirea este inca

pabila sa se guverneze. Acest adevar a fost exprimat astfel

de profetul Ieremia: Stiu


bine, o, Iehova, ca nu-i apar ti

ne omului pamantean calea sa. Nu poate omul care um

bla nici macar sa-si conduca pasii


(Ieremia 10:23).

14. Care vor fi foloasele deciziei lui Iehova de a-i lasa pe oameni sa se
guverneze singuri?

112


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

DE CE ATAT DE MULT TIMP?

15 Dar de ce a permis Iehova suferinta atat


de mult timp?

De ce nu intervine el nainte de a avea loc o nenorocire?

Sa observam doua lucruri pe care profesorul din ilustrare

nu le-a facut. Primul: nu l-a mpiedicat pe elevul razvratit

sa explice cum ar rezolva el problema.


Al doilea: nu l-a aju

tat pe elev sa rezolve problema. In mod asemanator, sa ve

dem doua lucruri pe care Iehova a decis sa nu le faca.

Primul: nu i-a mpiedicat pe Satan si


atorii lui sa
pe sustin

demonstreze ca au dreptate. Dar, pentru aceasta, era nevoie de timp. Pe parcursul a mii de ani de istorie,
oame
nii au ncercat toate formele de guvernare. In pofida

progreselor nregistrate n domeniul stiin


tei
si

n alte do

menii, nedreptatea, saracia, criminalitatea si


razboaiele au

luat o amploare fara precedent. S-a demonstrat, asadar,


ca

guvernarea umana este un esec.

16 Care este al doilea lucru pe care nu l-a facut


Iehova?

El nu l-a ajutat pe Satan sa conduca aceasta lume. Daca

Dumnezeu ar fi mpiedicat toate nenorocirile, cum ar fi



crimele oribile, n-ar fi demonstrat ca i sustine
pe rebeli?


N-ar fi crezut oamenii ca se pot guverna singuri, fara sa su
porte consecinte
astfel,
dezastruoase? Daca ar fi procedat

Iehova ar fi devenit complice la o minciuna. Insa este im

posibil ca Dumnezeu sa minta (Evrei 6:18).

17 Dar ce putem spune despre tot raul


savarsit
n aceasta

lunga perioada de razvratire mpotriva lui Dumnezeu? Sa

nu uitam ca Iehova este atotputernic. Prin urmare, el poa


te nlatura suferinta
si chiar va face acest lucru. Asa
cum

am nva tat deja, Dumnezeu nu va mai permite ca oamenii

sa distruga pamantul, ci va transforma planeta noastra

15, 16. a) De ce a permis Iehova suferin ta atat de mult timp? b) De

ce nu a mpiedicat Iehova toate nenorocirile, cum ar fi crimele oribile?

17, 18. Ce va face Iehova cu tot raul cauzat de conducerea umana si


de influen ta lui Satan?

De ce permite Dumnezeu suferin ta?

113

ntr-un paradis. Datorita credintei


n jertfa de rascumpara

re a lui Isus, omenirea va fi eliberata de consecintele


paca

tului, iar prin nviere va fi anulat tot raul provocat de


moarte. Prin intermediul lui Isus, Dumnezeu va distruge

lucrarile Diavolului (1 Ioan 3:8). Toate aceste schimbari

vor avea loc la momentul potrivit. Ne bucuram ca Iehova



nu a intervenit pana acum. Datorita rabdarii sale, avem


posibilitatea sa nva tam adevarul si sa-i slujim. (Citeste

2 Petru 3:9, 10.) Dumnezeu i cauta pe oamenii sinceri


care doresc sa-i aduca nchinare. El le da putere sa ndure

orice suferin ta care s-ar putea abate asupra lor n aceasta

lume plina de necazuri (Ioan 4:23; 1 Corinteni 10:13).

18 Dar poate ca te ntrebi:


Nu s-ar fi putut evita toata su

ferinta
daca Dumnezeu i-ar fi creat pe Adam si pe Eva n

asa
fel ncat sa nu se razvrateasca? Pentru a raspunde la

aceasta ntrebare, sa ne amintim ca am primit de la Iehova un dar pre tios.

CUM ITI
VEI FOLOSI DARUL DE LA DUMNEZEU?

19 Asa cum am nv
atat
5, oamenii au fost

din capitolul

creati cu liber-arbitru. Iti dai seama cat de valoros este acest


dar? Dumnezeu a creat multe specii de anima

le, care se conduc n general dupa instinct


(Proverbele 30:24). Omul a proiectat roboti

care pot fi programati sa execute orice co

manda. Am fi fost fericiti daca Dumnezeu

ne-ar fi creat si
ca

pe noi la fel? Binenteles

nu. Suntem bucurosi


ca avem libertatea de
19. Ce dar valoros ne-a dat Ieho
va si de ce ar trebui sa-l pre tuim?

Dumnezeu ti va da putere

sa nduri orice suferin ta

114


Ce ne nva ta n realitate Biblia?


a alege ce fel de persoane sa fim, ce viat a sa ducem si
cu

cine sa ne mprietenim. Ne place sa avem o astfel de liber

tate, iar Dumnezeu vrea sa ne bucuram de ea.

20 Iehova nu vrea sa-i


slujim din constrangere (2 Corin

teni 9:7). De exemplu, cand se bucura un parinte? Cand co

pilul sau i spune te iubesc la ndemnul cuiva sau cand

rosteste
ntreaba-te: Cum
aceste cuvinte din inima? Asadar,

mi voi folosi liberul-arbitru cu care am fost nzestrat de Ie

hova? Satan, Adam si


Eva l-au folosit n cel mai rau mod

posibil, respingandu-l pe Iehova Dumnezeu. Tu ce vei face?

21 Ai posibilitatea sati folosesti


acest dar minunat n cel

mai bun mod posibil. Te poti alatura milioanelor de persoane care au luat pozitie
de partea lui Iehova. Ele bucu

ra inima lui Dumnezeu ntrucat dovedesc ca Satan este un


mincinos, iar conducerea lui, un esec
total (Proverbele

27:11). Si
tu poti bucura inima lui Iehova alegand un mod

de viat a corect. Despre acest subiect vom vorbi n capito


lul urmator.

20, 21. Cum ti po ti folosi liberul-arbitru n cel mai bun mod posibil,

si de ce ar trebui sa ne dorim sa facem acest lucru?

CE NE INVAT A BIBLIA?

Dumnezeu nu este raspunzator de suferinta


care exista n lume (Iov 34:10).
Satan a contestat dreptul lui Iehova de a

guverna, dand de nteles


ca Dumnezeu este

mincinos si
ca si
priveaza supusii
de ceva
bun (Geneza 3:2-5).

Prin intermediul Fiului sau, Conducatorul


Regatului ceresc, Iehova Dumnezeu va pune


capat tuturor suferintelor
care exista n lume

(1 Ioan 3:8).

CAPITOLUL 12

Sa ne traim viata

asa
cum i place lui Dumnezeu!
Cum po ti deveni prieten cu Dumnezeu?

In ce fel te vizeaza si pe tine

provocarea lansata de Satan?

Ce conduita dezaproba Iehova?



Ce mod de via ta i place lui Dumnezeu?

Probabil ca preferi
CU CINE ti place sa te mprietenesti?

compania cuiva care are preocupari, opinii si principii mo

rale asemanatoare cu ale tale, precum si calitati deosebite,

cum ar fi cinstea si bunatatea.


2 De-a lungul istoriei, Dumnezeu i-a considerat pe unii oa
meni prietenii sai apropiati.
De exemplu, pe Avraam l-a nu
mit prietenul sau. (Citeste
Isaia 41:8; Iacov 2:23.) Despre

David a spus ca era un om dupa inima lui, deoarece era ge


nul de persoana pe care el o iubeste
(Faptele 13:22). Iar pe profetul Daniel l-a considerat un om preaiubit (Daniel 9:23).
3 De ce i-a numit Iehova pe Avraam, pe David si pe Daniel

prietenii lui? Sa remarcam ce i-a spus el lui Avraam: Ai ascul

tat de glasul meu (Geneza 22:18). De aici n telegem ca Ieho

va se apropie de cei care ndeplinesc cu umilin ta cerin tele


sale. El le-a spus israeli tilor: Asculta ti de glasul meu si eu voi
fi Dumnezeul vostru, iar voi ve ti fi poporul meu (Ieremia

7:23). Daca ascul ti de Iehova, si tu po ti deveni prietenul lui.



1, 2. Mentioneaz
a cativa
oameni pe care Iehova i-a considerat prietenii

sai apropiati.

3. De ce i-a numit Iehova pe unii oameni prietenii sai?

116


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

IEHOVA LE DA PUTERE PRIETENILOR SAI


4 Gande
ste-te
ce nseamna sa fii prieten cu Dumnezeu!

Biblia arata ca Iehova cauta ocazii sa-si arate puterea pen

tru cei a caror inima este ntreaga fa ta de el (2


Cronici 16:9).

Cum si arat a Iehova puterea n favoarea ta? In Psalmul 32:8



se spune: I ti voi da perspicacitate si te voi nva ta calea pe

care trebuie sa mergi. Te voi sfatui cu ochiul asupra ta.

5 Ce cuvinte emotionante! Plin de grija,


Iehova ti da sfa

turile de care ai nevoie si vegheaza asupra ta n timp ce le


pui n practica. Dumnezeu vrea sa te sustin
a cand treci prin


ncercari. (Citeste
Psalmul 55:22.) Prin urmare, daca i slu

jesti
cu o inima ntreaga, poti avea aceeasi convingere ca

psalmistul, care a spus: Il am mereu pe Iehova naintea

mea. Nu ma voi cl
a el este la dreapta mea (Psal atina fiindc

mii 16:8; 63:8). Intr-adevar, Iehova


ajuta sa-ti tra te poate


iesti
asa

viata
cum i place lui. Insa, dupa cum ai nvatat

deja, Dumnezeu are un dusman


care vrea sa te mpiedice sa

faci lucrul acesta.

SATAN LANSEAZA O PROVOCARE

6 Asa cum am vazut


n capitolul 11, Satan a pus la ndoia

la suveranitatea lui Dumnezeu. El l-a acuzat pe Dumnezeu

ca minte si a dat de nteles


ca Iehova a fost nedrept cand nu

le-a permis lui Adam si Evei sa decida singuri ce era bine si


ce era rau. Dupa ce primii nostri
parinti au pacatuit, iar



urmasii
Satan a pus la
lor s-au raspandit pe tot pamantul,

ndoiala motivatia
tuturor oamenilor. In mod indirect, el

a spus ca oamenii nu-i slujesc lui Dumnezeu din iubire si


ca, daca i s-ar permite, i-ar face pe toti sa se ntoarca m
potriva lui Dumnezeu. Relatarea despre Iov arata ca asa
a

gandit Satan. Dar cine a fost Iov si n ce fel a fost vizat el

de provocarea lansata de Satan?

4, 5. Cum si
arata Iehova puterea n favoarea slujitorilor sai?
6. Ce acuzatie
le-a adus Satan oamenilor?

Sa ne traim via ta a sa cum i place lui Dumnezeu!

117

7 Iov a trait
cu aproximativ 3 600 de ani n urma. El a fost
un om bun, despre care Iehova a spus: Nu este nimeni ca

el pe pamant, un om ireprosabil
si drept, care se teme de

Dumnezeu si se abate de la rau (Iov 1:8). Iov se bucura de


favoarea lui Iehova.

8 Satan a pus la ndoial


a motivatia
cu care i slujea Iov lui
Dumnezeu. Diavolul i-a spus lui Iehova: N-ai ridicat tu un

gard n jurul lui [Iov], n jurul casei lui si n jurul a tot ce

are el? Ai binecuvantat lucrarea mainilor lui, iar animalele


lui au umplut pamantul. Dar acum ntinde-ti mana, te rog,

si atinge-te de tot ce are si ai sa vezi daca nu te va blestema

n fat a (Iov 1:10, 11).

9 Prin aceste cuvinte, Satan a sustinut ca Iov i


slujea lui

Dumnezeu numai pentru ca primea ceva n schimb. De

asemenea, a spus ca Iov se va ntoarce mpotriva lui Dum

Iehonezeu daca va fi pus la ncercare. Cum a reactionat

va la aceasta acuzatie?
Intrucat era contestata motivatia

lui

Iov, Iehova i-a permis lui Satan sa-l puna la ncercare. Asa

se putea vedea cu claritate daca Iov l iubea sau nu pe Dumnezeu.

IOV ESTE PUS LA INCERCARE


10 La putin timp dupa aceea, Satan a adus asupra lui Iov

mai multe ncercari. O parte dintre animalele lui au fost

furate, iar cele ramase, omorate. Majoritatea servitorilor


lui au fost ucisi.
Iov a pierdut tot ce avea. Apoi, asupra lui

s-a abatut alta nenorocire:


cei zece copii ai sai au murit

ntr-o furtuna. In pofida acestor ncercari cumplite, Iov


n-a pacatuit si
nu i-a atribuit nimic rau lui Dumnezeu
(Iov 1:22).
7, 8. a) Prin ce se deosebea Iov de ceilalti oameni din vremea sa? b) Cum

a pus la ndoiala Satan motivatia


lui Iov?
9. Cum a reactionat
Iehova la acuzatia

lui Satan, si
de ce?

10. Ce ncercari s-au abatut asupra lui Iov, si


el?

cum a reactionat

Iov a fost rasplatit


pentru fidelitatea sa

Sa ne traim via ta a sa cum i place lui Dumnezeu!

119

11 Dar Satan n-a renuntat. El s-a gandit


probabil ca, desi

Iov a putut sa suporte pierderea ntregii sale averi, a servi

torilor si a copiilor sai, n mod sigur se va ridica mpotriva

lui Dumnezeu daca el nsusi se va mbolnavi. Iehova i-a per

mis lui Satan sa-l loveasca pe Iov cu o boala respingatoare

si dureroasa. Insa nici boala nu l-a facut sa-si piarda credin



ta
n Dumnezeu. El a spus cu fermitate: Pana la ultima suflare, nu voi renunta
la integritatea mea! (Iov 27:5).
12 Iov nu stia ca toate necazurile lui erau provocate de

Satan. Necunoscand detaliile referitoare la controversa ri


dicata de Diavol cu privire la suveranitatea lui Iehova, Iov

a crezut ca Dumnezeu trimisese asupra lui acele necazuri

(Iov 6:4; 16:11-14). Totusi,


Iov a ramas integru. Prin con

duita sa fidela, el a demonstrat ca acuzatia


lui Satan era

falsa.

13 Intrucat
Iov a ramas fidel, Iehova a putut sa dea un ras

puns convingator la acuzatia


a a lui Satan. Iov a
nerusinat

fost ntr-adevar prietenul lui Iehova, iar El i-a rasplatit fidelitatea (Iov 42:12-17).

PROVOCAREA TE VIZEAZA SI
PE TINE!

14 Satan nu a pus la ndoial


a doar integritatea lui Iov fat a

de Iehova. Provocarea lansata de Satan te vizeaza si pe tine.

Biblia arata cu claritate acest lucru n Proverbele 27:11, unde

se spune: Fiul meu, fii ntelept


si bucura-mi inima, ca sa-i

pot raspunde celui ce ma batjocoreste.


Din aceste cuvinte,

scrise la cateva sute de ani dupa moartea lui Iov, reiese ca

Satan continua sa-l batjocoreasca pe Dumnezeu si sa-i acuze


11. a) Care a fost a doua acuzatie
pe care Satan i-a adus-o lui Iov, si
ce a

facut Iehova? b) Cum a reactionat


Iov cand a fost lovit cu o boala dure

roasa?

12. Cum a dovedit Iov ca acuzatia


Diavolului era falsa?

13. Ce a facut posibil Iov datorita atitudinii sale fidele?

14, 15. De ce putem spune ca provocarea lansata de Satan nu l-a vizat


numai pe Iov?

120


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

slujitorii. Daca ne traim viata


asa
cum i place lui Iehova,
putem contribui si noi la dezmintirea
acuzatiilor
false adu

se de Satan si,
astfel, vom bucura inima lui Dumnezeu.

Gandeste-te:
N-ar fi minunat sa poti dezminti si tu calom

niile Diavolului, chiar daca aceasta ar pretinde sa faci anu


mite schimbari?

15 Sa remarcam
ce a spus Satan: Omul va da tot ce are

pentru sufletul lui (Iov 2:4). Folosind cuvantul omul,


Satan nu-l acuza doar pe Iov, ci pe toti oamenii. Acest deta

liu este foarte important. Diavolul a pus la ndoiala si inte


gritatea ta fat a de Dumnezeu. Satan s-ar bucura sa vada ca

nu mai asculti de Iehova si ca nu actionezi


corect cand treci

prin ncercari. Ce metode ar putea folosi Diavolul ca sa-si

atinga scopul?

16 Asa cum am vazut


n capitolul 10, Satan foloseste

di

verse metode pentru a-i ndeparta pe oameni de Dumne

zeu. Uneori, el ataca asemenea unui leu care racneste,

cautand sa devoreze pe cineva (1 Petru 5:8). Influenta


lui

Satan se poate vedea cand prietenii, rudele sau alte per


soane se mpotrivesc eforturilor tale de a studia Biblia si


de a pune n practica cele nvatate
(Ioan 15:19, 20).1 Al

teori, Satan se preface ntr-un nger de lumina (2 Corinteni 11:14). El poate folosi metode subtile pentru a te face

sa renunti la un mod de viat a aprobat de Dumnezeu. Una

dintre metode este descurajarea. El te poate face sa crezi


ca nu vei fi la naltimea
cerintelor
lui Dumnezeu (Prover

bele 24:10). Indiferent cum va actiona


Satan, ca un leu

1 Aceasta nu nseamna ca toti mpotrivitorii tai sunt manipulati de Sa

tan. Totusi,
el este dumnezeul acestui sistem si
ntreaga lume zace n pu

terea lui (2 Corinteni 4:4; 1 Ioan 5:19). Prin urmare, daca ne traim viata

asa
sa nu fim pe placul oamenilor
cum vrea Dumnezeu, ne putem astepta

si
sa ntampinam uneori mpotrivire.

16. a) Ce metode foloseste


Satan pentru a-i ndeparta pe oameni de

Dumnezeu? b) Cum ar putea folosi Diavolul aceste metode mpotriva ta?

Sa ne traim via ta a sa cum i place lui Dumnezeu!

121

care racneste
sau ca un nger de lumina, provocarea lui

este aceeasi,
si anume ca nu-i vei mai sluji lui Dumnezeu

daca te confrunti cu ncercari sau tentatii.


Cum poti ras

punde la aceasta provocare, astfel ncat sa-ti dovedesti


integritatea, la fel ca Iov?

RESPECTA PORUNCILE LUI IEHOVA


17 Si tu poti dezminti acuzatia lui Satan daca duci o viata

placuta lui Iehova. In ce fel? Biblia ne spune: Sa-l iubesti

pe Iehova, Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufle

tul tau si cu toata puterea ta (Deuteronomul 6:5). Pe ma

sura ce iubirea ta fat a de Dumnezeu va creste,


vei dori tot

mai mult sa faci vointa


sa. Apostolul Ioan a scris: Iata ce

nseamna iubirea de Dumnezeu: sa respectam poruncile


sale. Daca l iubesti


pe Iehova cu toata inima, vei constata

ca poruncile sale nu sunt grele (1 Ioan 5:3).


18 Dar care sunt poruncile lui Iehova? Unele dintre ele se

refera la conduita pe care trebuie s-o evitam. De exemplu,

chenarul Respinge ceea ce uraste


Iehova, de la pagina

122, contine
o lista cu practicile condamnate n mod clar

de Biblie. Poate ca unele dintre aceste practici nu ti se par

grave. Dar, meditand la versetele mentionate,


vei ntelege

cat de ntelepte
sunt legile divine. Schimbarea modului de

viat a ar putea fi unul dintre cele mai grele lucruri pe care

le-ai facut vreodata. Insa, cei care si traiesc viata


asa
cum i
place lui Dumnezeu sunt fericiti si au multe satisfactii
(Isaia

48:17, 18). Si
tu poti duce o viat a placuta lui Iehova!

19 Dumnezeu nu ne cere niciodata mai mult decat


putem face. (Citeste
Deuteronomul 30:11-14.) El ne cunoaste

17. Care este principalul motiv pentru care trebuie sa respecti poruncile
lui Iehova?

18, 19. a) Mentioneaz


a unele dintre poruncile lui Iehova (vezi chenarul

de la pagina 122). b) De unde stim


ca Dumnezeu nu ne cere mai mult

decat putem face?



Ce ne nva ta n realitate Biblia?

122

capacit
a tile si limitele mai bine decat noi (Psalmul 103:14).

In plus, Iehova ne poate da putere sa ascultam de el. Apos

tolul Pavel a scris: Dumnezeu este fidel si nu va lasa sa fi ti

ispiti ti peste ceea ce pute ti ndura, ci, mpreuna cu ispita,

va pregati si calea de iesire,


ca s-o pute ti suporta (1 Corin

teni 10:13). Pentru a te ajuta sa perseverezi, Iehova ti poa


te da chiar puterea care depase
ste
normalul (2 Corinteni

4:7). Dupa ce a trecut prin multe ncercari, Pavel a spus:

Pentru toate lucrurile am tarie datorita celui care mi da


putere (Filipeni 4:13).

RESPINGE CEEA CE URASTE


IEHOVA

Crimele (Exodul 20:13;

Violen ta (Psalmul 11:5;

21:22, 23)

Proverbele 22:24, 25;


Galateni 5:20, 21)

Imoralitatea sexuala
(Leviticul 20:10, 13, 15, 16;
Romani 1:24, 26, 27, 32;
1 Corinteni 6:9, 10)

Spiritismul (Deuteronomul
18:9-13; 1 Corinteni 10:21, 22;
Galateni 5:20, 21)

Idolatria (1 Corinteni 10:14)


Be tia (1 Corinteni 5:11)
Furtul (Leviticul 6:2, 4;
Efeseni 4:28)

Minciuna (Proverbele 6:16, 19;


Coloseni 3:9; Revela tia 22:15)

Lacomia (1 Corinteni 5:11)

Vorbirea nepotrivita
(Leviticul 19:16; Efeseni 5:4;
Coloseni 3:8)

Folosirea gresit
a

a sangelui (Geneza 9:4;


Faptele 15:20, 28, 29)

Refuzul de a avea grija


de familie (1 Timotei 5:8)

Participarea la razboaie
sau la controverse politice
(Isaia 2:4; Ioan 6:15; 17:16)

Fumatul sau consumul


de droguri (Marcu 15:23;
2 Corinteni 7:1)

Sa ne traim via ta a sa cum i place lui Dumnezeu!

123

CULTIVA CALITATI
PL ACUTE LUI DUMNEZEU
20 Desigur, pentru a fi aprobat de Iehova nu este suficient

sa respingi lucrurile pe care le uraste


el. Trebuie si
sa iubesti

ceea ce iubeste
el (Romani 12:9). Nu te sim ti atras de persoa

nele care au opinii, preocupari si principii morale asemanatoare cu ale tale? Acelasi
lucru se poate spune si
despre

Iehova. Inva ta deci sa iubesti


lucrurile pe care le iubeste
el.

Cateva dintre acestea sunt men tionate n Psalmul 15, unde

20. Ce calitati placute lui Dumnezeu ar trebui sa cultivi, si


de ce sunt
acestea importante?

124


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

se arata cine poate fi prieten cu Dumnezeu. (Citeste


Psalmul

15:1-5.) Prietenii lui Iehova manifesta calita ti precum iubi

rea, bucuria, pacea, ndelunga rabdare, bunavoin ta, bunata



tea, credin ta, blande tea, stapanirea de sine. Potrivit Bibliei,

aceste calita ti alcatuiesc rodul spiritului (Galateni 5:22, 23).


21 Citirea si studierea cu regularitate a Bibliei te vor ajuta sa


cultivi calita ti care i plac lui Iehova. In plus, nva tand ce pre

tinde Dumnezeu de la tine, ti vei nsusi modul sau de gan


dire (Isaia 30:20, 21). Cu cat l vei iubi mai mult pe Iehova,

cu atat vei dori mai mult sa- ti traiesti


via ta asa
cum i place lui.

22 Pentru a trai
asa
cum i place lui Iehova, trebuie sa de
punem eforturi asidue. Potrivit Bibliei, a face schimbari n

viat a nseamna a dezbraca vechea personalitate si a mbra


ca o personalitate noua (Coloseni 3:9, 10). Psalmistul a scris
cu privire la poruncile lui Iehova: Respectarea lor aduce o

mare rasplata (Psalmul 19:11). Vei constata personal ca,


daca ti traiesti
lui Dumnezeu, vei avea
asa
viata
cum i place

parte de multe binecuvantari. In felul acesta, vei da un raspuns la provocarea lui Satan si vei bucura inima lui Iehova.

21. Ce anume te va ajuta sa cultivi calitati care i plac lui Iehova?



22. De ce binecuvantari vei avea parte daca ti vei trai viata


asa
cum i
place lui Dumnezeu?

CE NE INVAT A BIBLIA?

Po ti deveni prieten cu Dumnezeu daca ascul ti


de el (Iacov 2:23).

Satan a pus la ndoiala integritatea tuturor oamenilor (Iov 1:8, 10, 11; 2:4; Proverbele 27:11).

Trebuie sa respingem practicile pe care Dum


nezeu le dezaproba (1 Corinteni 6:9, 10).

Putem ob tine favoarea lui Iehova daca uram ce

uraste
el si iubim ce iubeste
el (Romani 12:9).

CAPITOLUL 13

Sa aratam respect fat a de viat a!

Cum considera Dumnezeu via ta?

Cum considera Dumnezeu avortul?

Cum putem arata respect fa ta de via ta?

cel
IEHOVA este Dumnezeu cu adevarat. El este Dumnezeul

viu, a spus profetul Ieremia (Ieremia 10:10). In plus, Ieho

va este Creatorul a tot ce are viat a. Recunoscand acest lucru,


unele creaturi ceresti
au exclamat: Tu ai creat toate lucruri

le si
tale ele au venit n existent a si
datorita vointei
au fost

create! (Revelatia
4:11). Intr-o cantare de lauda adresata lui
Dumnezeu, regele David s-a exprimat astfel: La tine este izvorul vietii
(Psalmul 36:9). Prin urmare, viata

este un dar
de la Dumnezeu.
2 De asemenea, Iehova sustine viata (Faptele 17:28). De la

el sunt hrana pe care o consumam, apa pe care o bem, ae

rul pe care l respiram si


pamantul pe care traim. (Citeste

Faptele 14:15-17.) Iehova a creat


toate
aceste
lucruri
n
a
sa


fel ncat viata
sa fie placuta. Insa, pentru a ne bucura cu ade

varat de viat a, trebuie sa cunoastem


si

sa respectam legile lui


Dumnezeu (Isaia 48:17, 18).

SA ARATAM RESPECT FAT A DE VIAT A!

3 Dumnezeu vrea sa avem respect fa a de via a:


t
t atat fa ta

de via ta noastra, cat si


fa ta de a altora. De exemplu, la nceputul istoriei omenirii, Cain, fiul lui Adam si
al Evei, s-a

maniat foarte rau pe fratele sau mai mic Abel. Iehova l-a

1. Cine a creat tot ce are viat a?


2. Cum sustine
Dumnezeu viata?

3. Cum a considerat Dumnezeu uciderea lui Abel?

ARATAM RESPECT FAT A DE VIAT A DACA:

viata
unui copil
nu luam

aflat n pantecele mamei

renunt am

la practicile
necurate

nlaturam

din inima

orice forma

de ura fa ta
de semeni

Sa aratam respect fa ta de via ta!

127

avertizat ca, daca nu-si


stapanea mania, putea sa comita un

pacat grav. Insa Cain a ignorat acest avertisment si


s-a arun

cat asupra lui Abel, fratele sau, si


l-a omorat (Geneza 4:3-8).
Iehova l-a pedepsit pe Cain pentru fapta sa (Geneza 4:9-11).
4 Dupa aproape 2 400 de ani, Iehova le-a dat israeli
tilor

legi
care sa-i ajute sa i se nchine ntr-un mod aprobat de el.

Intrucat au fost date prin intermediul profetului Moise, aces


te legi sunt cunoscute sub numele de Legea mozaica. Ea

con tinea, printre altele, urmatoarea porunca: Sa nu ucizi

(Deuteronomul 5:17). Pentru israeli ti, aceasta interdic tie era

o dovada clara ca Dumnezeu pre tuia via ta oamenilor si


ca

la fel trebuiau sa considere si


ei via ta semenilor lor.
5 Dar cum considera Dumnezeu via
ta unui copil care nu

s-a nascut nca? Sub Legea mozaica, cel care provoca moar

tea unui copil aflat n pantecele mamei sale era aspru pe


depsit. Intr-adevar, si
aceasta via ta este pre tioasa n ochii lui
Iehova. (Citeste
Exodul 21:22, 23; Psalmul 127:3.) De aici

n telegem ca avortul este o fapta condamnabila.

6 Faptul de a respecta via


ta presupune si
sa avem o atitu

dine potrivita fa ta de semenii nostri.


Biblia spune: Cine si


uraste
fratele este un ucigas si
voi sti
ti ca n niciun ucigas nu


ramane via ta vesnic
a (1 Ioan 3:15). Daca vrem sa traim ves

nic, trebuie sa nlaturam din inima orice forma de ura fa ta


de semeni, deoarece ura duce de cele mai multe ori la vio

len ta (1 Ioan 3:11, 12). Este foarte important sa nva tam sa


ne iubim unii pe al tii.


7 Dar cum putem arata
respect fa ta de via ta noastra? In ge

neral, nimeni nu vrea sa moara, nsa unii si


pun via ta n pe

ricol de dragul placerilor. De exemplu, mul ti fumeaza sau

4. Cum scotea n evident a Legea mozaica punctul de vedere divin cu pri


vire la viat a?

5. Cum trebuie sa consideram avortul?

6. De ce nu trebuie sa ne uram semenii?

7. Care sunt cateva practici care demonstreaza lipsa de respect fat a de

viat a?

128


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

consuma droguri. Tutunul si


drogurile sunt daunatoare pen

tru organism si
n multe cazuri provoaca moartea. Persoane

le care au asemenea vicii nu considera ca via ta este sacra.

Aceste practici sunt necurate n ochii lui Dumnezeu. (Cites


te Romani 6:19; 12:1; 2 Corinteni 7:1.) Pentru a-i sluji lui

Iehova asa
cum doreste
el, trebuie sa renun tam la ele, chiar

daca acest lucru ar putea fi foarte greu. Iehova ne ofera aju


torul necesar si
apreciaza eforturile pe care le facem pentru

a demonstra ca pre tuim via ta, care este un dar divin.

8 Daca avem respect fa a de via a,


t
t vom fi preocupa ti de si
guran ta noastra si
a altora. Nu vom fi neglijen ti si
nu ne vom
asuma riscuri doar de dragul senza tiilor tari. Nu vom conduce imprudent si
nu vom practica sporturi violente sau
periculoase (Psalmul 11:5). Una dintre legile date de Dum

nezeu Israelului antic prevedea: Daca- ti construiesti


o casa

noua [cu acoperis plat], sa faci un parapet la acoperis, ca sa

nu atragi vina de sange asupra casei tale, daca cineva ar cadea de pe el (Deuteronomul 22:8). La baza acestei legi se

afla un principiu care ar trebui sa ne calauzeasca si


pe noi.

De exemplu, daca o locuin ta are scara, trebuie luate masuri

de siguran ta pentru ca nimeni sa nu se accidenteze. Daca ai

masin
a, asigura-te ca aceasta poate fi condusa n siguran ta.

Nu permite ca locuin ta sau masina


ta sa constituie un pe
ricol pentru via ta ta sau a altora.
9 Dar ce putem spune despre via
ta animalelor? Si
ea este

sacra n ochii Creatorului. Dumnezeu le permite oamenilor


sa sacrifice animale pentru hrana si
mbracaminte sau pen
tru a-si
ta n caz de pericol (Geneza 3:21; 9:3; Exo ocroti
via

dul 21:28). Insa este gresit


sa maltratam animalele sau sa le

omoram doar pentru a ne distra, deoarece aceasta ar demon

stra o totala lipsa de respect fa ta de caracterul sacru al vie tii


(Proverbele 12:10).

8. De ce trebuie sa fim preocupati de siguranta


noastra si
a altora?

9. Cum vom trata animalele daca avem respect fat a de viat a?

Sa aratam respect fa ta de via ta!

129

SA ARATAM RESPECT FAT A DE SANGE

10 Dupa ce Cain l-a omorat


pe fratele sau Abel, Iehova i-a


zis: Sangele fratelui tau striga din pamant la mine (Gene
za 4:10). Vorbind despre sangele lui Abel, Dumnezeu s-a re

ferit de fapt la viata


acestuia. Cain i luase viata
fratelui sau

si

trebuia pedepsit. Era ca si


cum sangele lui Abel, sau viata

lui, striga la Iehova ca sa i se faca dreptate. Dupa Potopul din

zilele lui Noe, Dumnezeu a aratat din nou ca exista o lega

tura ntre viat a si


sange. Inainte de Potop, oamenii se hra

neau numai cu fructe, legume si


cereale. Insa, dupa Potop,

Iehova le-a spus lui Noe si


fiilor sai: Toate creaturile vii, care

se misc
a, sa va serveasca drept hrana. Totusi,
Dumnezeu a

pus aceasta restrictie:


Numai carnea cu sufletul ei sange

le ei sa n-o mancati
(Geneza 1:29; 9:3, 4). Iehova a aratat


cu claritate ca ntre viat a si
sange exista o legatura stransa.

11 Arat
am
respect
fa
t
a
de
sange daca refuzam sa-l consu

mam. In Legea data israelitilor,


Iehova a poruncit: Daca


vreunul dintre fiii lui Israel . . . merge la vanatoare si
prinde

un animal salbatic sau o pasare ce se poate manca, sa-i ver


se sangele si
sa-l acopere cu t arana. . . . De aceea le-am spus

fiilor lui Israel: Sa nu mancati sangele niciunei carni (Le


viticul 17:13, 14). Porunca de a nu consuma sangele anima
lelor, pe care Dumnezeu i-a dat-o prima data lui Noe cu


aproximativ 800 de ani mai nainte, era nca n vigoare. Mo

dul de gandire al lui Iehova era clar: slujitorii sai puteau con
suma carnea animalelor, dar nu si
sangele lor. Ei trebuiau


sa-l verse pe pamant, ca si
cum i-ar fi dat napoi lui Dum
nezeu viata
acelei fapturi.


12 Crestinii au primit si ei o porunca aseman
atoare. In seco


lul I, apostolii si al ti barba ti cu responsabilita ti n congrega tia


10. Cum a aratat Dumnezeu ca ntre via ta si sange exista o legatura stransa?


11. Ce interdic tie a pus Dumnezeu cu privire la folosirea sangelui nca din
zilele lui Noe?

12. Ce porunca referitoare la sange, data n secolul I prin spiritul sfant, es

te n vigoare si
astazi?

130


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

crestin
a s-au ntrunit pentru a decide ce porunci trebuiau sa

respecte to ti continuatorii lui Isus. Ei au ajuns la urmatoarea

concluzie: Spiritul sfant si


noi am considerat ca este bine sa

nu va adaugam nicio alta povara, decat urmatoarele lucruri



necesare: sa va ab tine ti de la lucrurile jertfite idolilor, de la


sange, de la animale strangulate [care au fost omorate fara sa

le fie scurs sangele] si de la fornica tie (Faptele 15:28,


29;

21:25). Asadar,
trebuie sa ne ab tinem de la sange. In ochii

lui Dumnezeu, acest lucru este la fel de important ca evitarea

idolatriei si
a imoralita tii sexuale.

13 Se refera aceasta porunca si la transfuziile de sange?


Da.

Sa dam un exemplu: Daca medicul ti spune sa nu con

sumi bauturi alcoolice, te-ai putea gandi ca n-ai voie sa bei

alcool,
dar ca po ti sa-l introduci n vena? Binen teles ca nu!

In mod asemanator, a ne ab tine de la sange nseamna a nu-l

introduce deloc n corpul nostru. Prin urmare, daca respec

tam porunca de a ne ab tine de la sange, nu vom permite sa

ni se transfuzeze sange.

14 Dar ce se nt
ampla daca un crestin
este accidentat grav

sau are nevoie de o opera tie dificila? Sa presupunem ca me


dicii i spun ca va muri daca nu i se administreaza sange.
Bi

nen teles ca aceasta persoana nu vrea sa moara. Intrucat


pre tuieste
darul vie tii primit de la Dumnezeu, ea va accepta

un tratament alternativ, care nu implica folosirea gresit


aa

sangelui. Prin urmare, va solicita o astfel de ngrijire medi

cala, daca aceasta este disponibila, si va alege una dintre nu


meroasele terapii fara sange.

15 Ar nc
alca un crestin
legea lui Dumnezeu doar pentru a-si

prelungi pu tin via ta n acest sistem? Isus a spus: Cine vrea

sa-si salveze sufletul [adica via ta] l va pierde, dar cine si pier

13. De ce porunca de a ne abtine


de la sange este valabila si

n cazul trans
fuziilor? Da un exemplu.

14, 15. Cum ar trebui sa procedeze un crestin


daca medicii i spun ca nu

mai o transfuzie i poate salva viata,


si
de ce?

Sa aratam respect fa ta de via ta!

de sufletul pentru mine l va gasi (Matei 16:25). Niciunul dintre noi nu vrea

sa moara. Insa, daca ncercam sa ne sal



vam via ta actuala ncalcand legea lui

Dumnezeu, riscam sa pierdem via ta ves-

nica. Prin urmare, este o dovada de n

telepciune sa avem ncredere ca legea


lui Dumnezeu este spre binele nostru.

Sa fim ferm convinsi


ca, daca murim
dintr-un motiv sau altul, Cel care ne-a

dat via ta si
va aduce aminte de noi la

nviere si
ne va da din nou pre tiosul dar
al vie tii (Ioan 5:28, 29; Evrei 11:6).
16 Slujitorii fideli ai lui Dumnezeu

sunt ferm hotara ti sa respecte porunca

referitoare la sange. Ei nu vor consuma

sange n niciun fel. De asemenea, nu

vor accepta sange n scop terapeutic.1

Crestinii
sunt siguri ca Cel care a creat
Daca medicul

spune sa
ti
sangele stie
ce este cel mai bine pentru

nu bei alcool,
ei. Esti
si
tu de aceeasi
parere?

l vei introduce

n vena?
UNICA INTREBUIN
TARE
CORECTA

A SANGELUI

17 Legea mozaica arata


clar care era unica ntrebuin tare

corecta a sangelui. Referindu-se la nchinarea pe care tre

buiau sa i-o aduca israeli tii din vechime, Dumnezeu a zis:

Sufletul [adica via ta] carnii este n sange, si


eu l-am pus pe
1 Pentru mai multe informatii
alternativa la transfuzii, vezi bro despre

sura
Salvarea vie tii prin sange In ce mod?, paginile 13-17, publicata de

Martorii lui Iehova.


16. Care este hotararea ferma a slujitorilor lui Dumnezeu cu privire la

sange?

17. Care era unica ntrebuintare


a sangelui acceptata de Iehova Dumne

zeu n vechime?

132


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

altar pentru voi ca sa faca ispasire


pentru sufletele voastre,

deoarece sangele este cel ce face ispasire


(Leviticul 17:11).

Cand pacatuiau, israeli tii puteau ob tine iertare daca aduceau

jertfa un animal, cu al carui sange era stropit altarul de la ta


bernacol, iar, mai tarziu, de la templul lui Dumnezeu. Aceas

ta era singura ocazie n care sangele era ntrebuin tat n mod


corect.

18 Crestinii adevara
ti nu trebuie sa respecte Legea mozai

ca. De aceea, ei nu aduc jertfe de animale si


nu stropesc un

altar cu sangele acestora (Evrei 10:1). Totusi,


sangele care era

stropit pe altar n Israelul antic a prefigurat jertfa pre tioasa

a Fiului lui Dumnezeu, Isus Cristos. Asa


cum am vazut n ca
pitolul 5, Isus si-a
dat via ta umana n folosul nostru, accep


tand ca sangele lui sa fie varsat ca jertfa. Apoi s-a nal tat la

18. Ce foloase si
datorita sangelui varsat al

binecuvantari putem obtine


lui Isus?

Cum po ti arata respect fa ta de via ta si sange?

Sa aratam respect fa ta de via ta!

133

cer si
totdeauna, va i-a oferit lui Dumnezeu, o data pentru

loarea sangelui sau varsat (Evrei 9:11, 12). In felul acesta, Isus

a facut posibila iertarea pacatelor noastre si


perspectiva vie
(Matei 20:28; Ioan 3:16). Aceasta ntrebuin tare a
tii vesnice

sangelui s-a dovedit extrem de importanta (1 Petru 1:18, 19).

Numai daca manifestam credin ta n valoarea sangelui varsat al lui Isus putem ob tine salvarea.

19 Sa-i
fim deci recunoscatori iubitorului nostru Dumne
zeu, Iehova, pentru darul vie tii! Si
n-ar trebui oare sa ne sim

tim ndemna ti sa le vorbim si altora despre posibilitatea de

a ob tine via ta vesnic


a pe baza credin tei n jertfa lui Isus?

Daca, la fel ca Iehova, vom considera valoroasa via ta semenilor nostri,


le vom vorbi cu entuziasm. (Citeste

Ezechiel

3:17-21.) Achitandu-ne n mod constiincios


de aceasta res
ponsabilitate, vom putea spune la fel ca apostolul Pavel:

Sunt curat de sangele tuturor oamenilor, fiindca nu m-am


re tinut sa va spun toata voin ta lui Dumnezeu (Faptele

20:26, 27). O modalitate excelenta de a ne exprima respec

tul fa ta de via ta si
sange este aceea de a le vorbi oamenilor

despre Dumnezeu si
despre scopul sau.

19. Ce trebuie sa facem pentru a fi curati de sangele tuturor oamenilor?

CE NE INVAT A BIBLIA?
Via ta este un dar de la Dumnezeu
(Psalmul 36:9; Revela tia 4:11).

Avortul este o fapta condamnabila deoarece via



ta unui copil nenascut este pre tioasa n ochii lui
Dumnezeu (Exodul 21:22, 23; Psalmul 127:3).

Aratam respect fa ta de darul vie tii daca avem


grija sa nu punem n pericol via ta noastra sau

a altora si
daca nu consumam sange (Deuteronomul 5:17; Faptele 15:28, 29).

CAPITOLUL 14

Cum poti
avea

o viat a de familie fericita?

Ce trebuie sa faca un barbat pentru a fi un so t bun?

Cum poate o femeie sa fie o so tie buna?

Ce nseamna a fi un parinte bun?


Cum pot contribui copiii la fericirea familiei?

IEHOVA DUMNEZEU vrea sa ai o viat a de familie fericita.

Cuvantul sau, Biblia, contine


ndrumari pentru toti mem

brii familiei si arata ce rol i-a ncredintat


Dumnezeu fieca

ruia. Cand toti si ndeplinesc rolul tin


and cont de sfaturile

Bibliei, viata
de familie este o sursa de bucurie. Isus a spus:

Fericiti sunt cei care aud cuvantul lui Dumnezeu si l res


pecta! (Luca 11:28).

2 Pentru a avea o viata de familie fericita,


trebuie, n pri

mul rand, sa ntelegem


ca fondatorul familiei este Iehova,

pe care Isus l numeste


Tatal nostru (Matei 6:9). Orice fa

milie de pe pamant exista datorita Tatalui nostru ceresc. De


aceea, el stie
cel mai bine ce anume contribuie la fericirea

familiei (Efeseni 3:14, 15). Potrivit Bibliei, care este rolul fie
carui membru al familiei?

ORIGINEA DIVINA A FAMILIEI


3 Iehova i-a creat pe primii oameni, Adam si Eva, si i-a

unit prin casatorie. Le-a dat ca locuint a un frumos paradis


1. Care este secretul unei vieti de familie fericite?

2. Ce trebuie sa ntelegem
pentru a avea o familie fericita?

3. Cum prezinta Biblia nceputurile familiei umane, si


ca
de unde stim

ceea ce spune ea este adevarat?

Cum poti avea o via ta de familie fericita?

135

terestru, gradina Edenului, si le-a spus: Fiti roditori, n



multi ti-v
(Geneza
a . . . umpleti pamantul [si]

supuneti-l
1:26-28; 2:18, 21-24). Aceasta nu este o poveste sau o legen

da, deoarece Isus a confirmat adevarul cuvintelor din Ge

neza despre nceputurile vietii


de familie (Matei 19:4, 5). In

prezent, ne confruntam cu multe necazuri, iar viata


noas
tra nu este asa
cum a vrut Dumnezeu. Totusi,
putem avea

o viat a de familie fericita.

4 Fiecare poate contribui la fericirea familiei daca l


imita

pe Dumnezeu si manifesta iubire (Efeseni 5:1, 2). Insa cum

putem sa-l imitam pe Dumnezeu daca nu-l vedem? Intru



cat Iehova l-a trimis pe Fiul sau ntai nascut pe pamant, pu
tem sti
a Dumnezeu (Ioan 1:14, 18). Isus

cum actioneaz

Cristos l-a imitat perfect pe Tatal sau ceresc, astfel ca orici

ne l vedea si l auzea putea spune ca l-a vazut si l-a auzit pe


Iehova (Ioan 14:9). Prin urmare, fiecare poate contribui la

fericirea familiei daca nvat a ce fel de iubire a manifestat

Isus si i urmeaza exemplul.


UN MODEL PENTRU SOTI

Biblia spune ca sotii


trebuie
s
a
se
poarte
cu sotiile
lor asa

cum s-a purtat Isus cu discipolii sai. Biblia da urmatoarea


porunca: Sotilor,
continuati sa va iubiti sotiile,
a sa cum si

Cristos a iubit congrega tia si s-a dat pe sine pentru ea . . . Tot

asa,
ca pe corpul lor. Cine
trebuie sa-si iubeasca sotiile

sotii

si iubeste
se iubeste
sotia
pe sine, fiindca nimeni nu si-a

urat vreodata carnea, ci o hraneste


si o ngrijeste
cu drag,
cum face si Cristos cu congrega tia (Efeseni 5:23, 25-29).

6 Iubirea pe care a aratat-o


Isus fat a de discipolii sai este
un exemplu perfect pentru soti.
Desi erau imperfecti,
Isus
5

4. a) Cum poate contribui fiecare la fericirea familiei? b) De ce este im

portant sa studiem viata


lui Isus pentru a avea o familie fericita?

5, 6. a) Ce exemplu le-a dat Isus sotilor


prin modul n care s-a purtat cu

congregatia?
b) Ce trebuie sa facem pentru ca pacatele noastre sa fie iertate?

136


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

i-a iubit pana la sfarsit,


dandu-si viata
pentru ei (Ioan

13:1; 15:13). De aceea, sotii


sunt ndemnati:
Continua ti sa

va iubiti sotiile
si nu va maniati peste masura pe ele! (Co

loseni 3:19). Ce l poate ajuta pe un sot sa aplice acest sfat,

ndeosebi cand sotia


a cu ntelepciune?
Fap sa nu actioneaz

tul de a nu uita ca si el face greseli


si ca, pentru a fi iertat

de Dumnezeu, trebuie ca mai ntai el sa-i ierte pe cei care

gresesc
fat a de el, inclusiv pe sotia
ca si sotia

sa. Binenteles

ar trebui sa procedeze la fel. (Citeste


Matei 6:12, 14, 15.)

Probabil ca acum ntelegi


de ce se spune ca o casnicie feri

cita este unirea a doua persoane gata sa ierte.


7 De asemenea, sotul nu trebuie sa uite ca Isus si-a tratat

discipolii cu multa consideratie.


ntotdeauna cont
El a tinut

de limitele si de necesitatile
lor fizice. De exemplu, odata,

cand erau obositi,


el le-a spus: Veniti cu mine deoparte,

ntr-un loc retras, si odihniti-v


(Marcu 6:30-32). So a putin

tia
merita sa fie tratata cu aceeasi consideratie.
Biblia spu

ne ca femeia este un vas mai slab si i porunceste

sotului

sa-i dea onoare. De ce? Deoarece atat sotul,


cat si sotia
vor

primi n aceeasi masura favoarea nemeritata a vietii


(1 Pe

tru 3:7). Sotul
n-ar trebui sa uite ca, n ochii lui Dumnezeu,

cel mai mult conteaza fidelitatea noastra si nu faptul ca sun


tem barbati sau femei (Psalmul 101:6).
8 Biblia spune ca sotul care si iubeste sotia se iubeste pe

sine. De ce? Deoarece, asa


si sotia

cum a aratat Isus, sotul

nu mai sunt doi, ci o singura carne (Matei 19:6). Prin ur

mare, cei casatoriti trebuie sa aiba relatii


sexuale numai cu
partenerul lor conjugal (Proverbele 5:15-21; Evrei 13:4). Ast

fel, ei trebuie sa manifeste un interes neegoist fat a de nece

sitatile
celuilalt (1 Corinteni 7:3-5). Demne de luat n seama
7. De ce anume a tinut
cont Isus, si

de ce acest lucru este un exemplu


pentru soti?

8. a) In ce sens un sot care si


se iubeste
iubeste
sotia
pe sine? b) Ce

nseamna ca sotul
si
sunt o singura carne?
sotia

Cum poti avea o via ta de familie fericita?

137

sunt si cuvintele: Nimeni nu si-a


urat vreodata carnea, ci

o hrane ste si o ngrije ste cu drag. Sotul


trebuie sa-si iubeas

ca sotia
ca pe sine si nu trebuie sa uite ca-i va da socotea

la capului sau, Isus Cristos (Efeseni 5:29; 1 Corinteni 11:3).


9 Apostolul Pavel a vorbit despre tandra afectiune pe care

o are Cristos Isus (Filipeni 1:8). Deoarece Isus manifesta

aceasta calitate nvioratoare, femeile care devenisera disci


poli se simteau
bine n prezenta

lui (Ioan 20:1, 11-13, 16).

Si
tandra.
simte nevoia ca sotul
sa-i arate o afectiune

sotia
UN EXEMPLU PENTRU SOTII

Asemenea oricarei institutii,


familia are nevoie de un

conducator, sau de un cap, ca sa poata func tiona bine. Chiar

si Isus se supune autorita tii unui Cap. Capul lui Cristos este

Dumnezeu, asa
cum capul femeii este barbatul (1 Corin
teni 11:3). Prin supunerea sa fa ta de Dumnezeu, Isus ne-a

lasat un exemplu excelent, deoarece to ti trebuie sa ne supu


nem unei autorita ti.

11 Fiind imperfect, so
si nu reuse
tul face greseli

ste
ntot

deauna sa fie un cap de familie model. Cum ar trebui sa

reac tioneze so tia ntr-o asemenea situa tie? N-ar trebui sa des

considere ceea ce face so tul ei si nici sa ncerce sa preia ro

lul de cap al familiei. Ea nu trebuie sa uite ca Dumnezeu

pre tuieste
mult un spirit bland si linistit
(1 Petru 3:4). Daca

va avea aceasta atitudine, so tiei


sa fie supu i va fi mai usor

sa, chiar si n situa tii dificile. In plus, Biblia spune: So tia . . .

sa aiba respect profund fa ta de so tul ei (Efeseni 5:33). Dar

daca so tul ei nu recunoaste


autoritatea lui Cristos? Biblia le

ndeamna pe so tii: Fi ti supuse so tilor vostri,


pentru ca, daca

10


9. Ce calitate a lui Isus este amintita n Filipeni 1:8, si
trebu de ce sotul

ie sa manifeste aceasta calitate fat a de sotia


lui?

10. Ce exemplu le-a lasat Isus sotiilor?

11. Ce atitudine trebuie sa aiba sotia


fat a de sotul
ei, si
ce rezultat poate avea conduita ei?

138


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

unii nu asculta de cuvant, sa fie castiga


ti fara cuvant, prin

purtarea sotiilor
lor, fiindca vor fi martori ai purtarii voas
tre caste, pline de un respect profund (1 Petru 3:1, 2).
12 S-ar putea ca, uneori, sotia sa nu fie de acord cu sotul

ei, indiferent
dac
a
acesta
este
sau
nu
un
slujitor
al
lui
Ieho

va. Intr-o asemenea situatie,


sotia
nu este lipsita de respect

daca si exprima cu tact punctul de vedere. Este posibil ca

ea sa aiba dreptate, iar daca sotul


cont de parerea ei,
tine

toata familia va avea de castigat.


Avraam nu a fost de acord

cu Sara, sotia
lui, cand aceasta i-a propus o solutie
practica


la o problema de familie, nsa Dumnezeu i-a spus: Ascul
ta de glasul ei. (Citeste
Geneza 21:9-12.) Cu toate acestea,

cand sotul
ia o decizie care nu contravine legilor lui Dum

nezeu, sotia
n decizia
manifesta supunere daca l sustine

lui (Faptele 5:29; Efeseni 5:24).

13 Pentru a-si ndeplini


rolul, sotia
trebuie sa se achite de


multe responsabilitati.
De exemplu, Biblia arata ca femeile

casatorite trebuie sa-si iubeasca sotii,


sa-si iubeasca copiii,



sa aiba o minte sanatoasa, sa fie caste, gospodine, bune, su
puse sotilor
lor (Tit 2:4, 5). O sotie

si o mama care actio


neaza n acest fel castig


a iubirea si respectul familiei sale.

(Citeste
Proverbele 31:10, 28.) Totusi,
ntrucat ambii soti

sunt persoane imperfecte, s-ar putea ca, n cazuri extreme,


sa se ajunga la separare sau la divort. Biblia arata ca separa

rea este permisa n anumite situatii.


Insa, aceasta chestiune

este foarte serioasa, deoarece Biblia spune: Sotia


sa nu se

separe de sotul
ei . . . , iar sotul
sa nu-si paraseasca sotia

(1 Corinteni 7:10, 11). Biblia aproba divortul


numai daca

unul dintre parteneri comite fornicatie,


adica imoralitate

sexuala (Matei 19:9).

12. De ce nu este gresit


sa-si
ca sotia
exprime cu respect punctul de vedere?

13. a) Ce ndemnuri primesc femeile casatorite n Tit 2:4, 5? b) Ce spune Biblia despre separare si

divort?

De ce este Sara un exemplu excelent pentru so tii?

UN EXEMPLU PERFECT
PENTRU PARINTI

14 Isus le-a dat un exemplu perfect parin


tilor
prin modul


n care s-a purtat cu copiii. Cand unii au ncercat sa-i mpie

dice pe copii sa se apropie de Isus, acesta a spus: Lasati

copilasii
Din rela sa vina la mine! Nu ncercati sa-i opriti.

tarea biblica aflam ca el a luat copiii n brate


si i-a bine

cuv
punandu-si mainile peste ei (Marcu 10:13-16).
antat,

Intrucat Isus si-a


facut timp pentru copii, n-ar trebui si

parintii
sa le
sa procedeze la fel cu copiii lor? Ei au nevoie

dedicati mult timp, nu doar cateva momente. In plus, tre

buie sa va faceti timp sa-i instruiti,


deoarece aceasta este

o porunca din partea lui Iehova. (Citeste


Deuteronomul
6:4-9.)

15 Traim
ntr-o lume care se degradeaza tot mai mult. De

aceea, parintii
trebuie sa-si protejeze copiii de persoanele

care vor sa le faca rau, de exemplu de cei care ar vrea sa-i


abuzeze sexual. Isus si-a
ocrotit discipolii, pe care i-a numit
14. Cum s-a purtat Isus cu copiii, si
de ce anume au nevoie copiii din

partea parintilor?

15. Ce pot face parintii


pentru a-si
ocroti copiii?

140


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

cu multa afectiune
copilasi.

Cand a fost arestat, cu putin

timp nainte de a fi omorat, Isus s-a gandit la o modalitate

prin care sa-si apere discipolii (Ioan 13:33; 18:7-9). Si


parin

tii
trebuie sa fie atenti la ncercarile Diavolului de a le face

rau copiilor lor. Avertizati-i


cu privire la pericole! (1 Petru

5:8)1 Siguranta
lor morala, spirituala si fizica nu a fost ni

ciodata atat de amenintat


a ca n prezent.

16 In noaptea dinaintea mortii lui Isus, discipolii s-au cer

tat pentru ca voiau sa stie


cine dintre ei era cel mai mare.

1 In capitolul 32 al cartii
Asculta de Marele Inva tator, publicata de Mar
torii lui Iehova, poti gasi sugestii utile pentru a-ti ocroti copiii.

16. Ce pot nvata


corectat Isus discipolii?
parintii
din modul n care si-a

Ce pot nva ta parin tii din modul n care


s-a purtat Isus cu copiii?

Cum poti avea o via ta de familie fericita?

141



In loc sa se supere pe ei, Isus a ncercat nca o data sa-i co
recteze cu iubire prin cuvant si prin exemplul personal

(Luca 22:24-27; Ioan 13:3-8). Daca esti


poti
parinte, cum

imita exemplul lui Isus cand ti corectezi copilul? Intr-ade

var, copiii au nevoie de disciplinare, dar parintii


trebuie sa-i

disciplineze n masura potrivita si niciodata la manie. Nu

este bine sa vorbesti


necugetat, ca strapungerea unei sabii
(Ieremia 30:11; Proverbele 12:18). Copilul trebuie discipli

nat n asa
a mai tarziu ca disciplinarea a

fel ncat sa nteleag


fost spre binele lui (Efeseni 6:4; Evrei 12:9-11).
UN MODEL
PENTRU COPII

17 Ce pot nv
ata
copiii de la Isus? Prin exemplul sau, Isus

le-a aratat copiilor ca trebuie sa asculte de parinti.


Isus a zis:

Spun lucrurile acestea asa


Tatal. Apoi a
cum m-a nvatat

adaugat: Fac mereu lucrurile care i sunt placute (Ioan



8:28, 29). Asa
cum Isus a ascultat de Tatal sau ceresc, tot asa

copiii trebuie sa asculte de parinti.


De fapt, aceasta porun

ca se gaseste
n Biblie. (Citeste
Efeseni 6:1-3.) Desi Isus a

fost un copil perfect, el a ascultat de parintii


sai umani, Io
sif si Maria, care erau imperfecti.
Cu sigurant a, aceasta a

contribuit la fericirea ntregii familii! (Luca 2:4, 5, 51, 52)

18 Cum pot copiii sa urmeze exemplul lui Isus si astfel sa-i

faca fericiti pe parintii


lor? Este adevarat, poate ca uneori

copiilor li se pare greu sa asculte de parinti,


dar Dumnezeu

le cere sa fie ascultatori (Proverbele 1:8; 6:20). Isus a ascul


tat ntotdeauna de Tatal sau ceresc, chiar si n situatii


difi

cile. Odata, cand Dumnezeu


i-a
cerut
s
a
fac
a
un
lucru
foarte

greu, el a spus: Indeparteaza de la mine paharul acesta!,

referindu-se la ceea ce i ceruse Dumnezeu. Totusi,


Isus a

17. In ce fel a fost Isus un exemplu perfect pentru copii?


18. De ce a ascultat Isus ntotdeauna de Tatal sau ceresc, si
cine se bucu

ra cand copiii sunt ascultatori?

142


Ce ne nva ta n realitate Biblia?


ndeplinit acea cerint a deoarece era convins ca Tatal sau stia

ce era cel mai bine pentru el (Luca 22:42). Copiii care n

vat a sa fie ascultatori i fac fericiti pe parintii


lor si pe Tatal
lor ceresc (Proverbele 23:22-25).1

19 Daca Diavolul l-a ispitit pe Isus, putem fi siguri ca el i


va ispiti si pe copii (Matei 4:1-10). De exemplu, el se poate
folosi de presiunile din partea colegilor, care uneori pot fi

foarte puternice. De aceea, este important ca tinerii sa nu

se asocieze cu cei rai (1 Corinteni 15:33). Sa ne gandim ce

a facut Dina, fiica lui Iacov. Ea a cautat compania unor per


soane care nu se nchinau lui Iehova si de aceea a avut mari

necazuri (Geneza 34:1, 2). Cat de mult ar suferi ntreaga

familie daca unul dintre membrii ei ar comite imoralitate

sexuala! (Proverbele 17:21, 25)


SECRETUL UNEI FAMILII FERICITE

Daca aplicam sfaturile Bibliei, vom rezolva mai usor

problemele care apar n familie. De fapt, acesta este secre20

1 Un copil poate sa nu asculte de parinti doar atunci


cand acestia
i cer sa ncalce legea lui Dumnezeu (Faptele 5:29).

19. a) Cum i ispiteste


Satan pe
copii? b) Ce efect poate avea asu

pra parintilor
conduita gresit

aa
copiilor lor?

20. Ce trebuie sa facem pentru a

avea o viat a de familie fericita?

La ce trebuie

sa se gandeasca

tinerii cand se afla

n fa ta unei ispite?

Cum poti avea o via ta de familie fericita?

143

tul unei vieti de familie fericite. Prin urmare, sotilor,


iu

biti-v
si purtati-v
a sotiile

a cu ele asa
cum s-a purtat Isus cu

congregatia.
supuneti-v
vostri
Sotiilor,

a autoritatii
sotilor

si imitati exemplul sotiei


capabile descrise n Proverbele

31:10-31. Parinti,
educati-v
a copiii (Proverbele 22:6). Tati

lor, conduceti-v
a bine familia (1 Timotei 3:4, 5; 5:8). Iar

voi, copii, ascultati de parintii


(Coloseni 3:20). Ni vostri

ciun membru al familiei nu este perfect deoarece cu totii

gresim.
Asadar,
fiti umili si cereti-v
a iertare atunci cand

gresi ti.

21 Far
a ndoiala, Biblia contine
multe sfaturi valoroase re

feritoare la viata
de familie. Mai mult decat atat, ea ne vor


beste
despre lumea noua a lui Dumnezeu, cand pamantul

va deveni un paradis unde vor trai oameni fericiti,


care i
vor sluji lui Iehova (Revelatia
21:3, 4). Ce viitor minunat ne

asteapt
a! Ne putem bucura nca de pe acum de o viat a de

familie fericita, daca aplicam ndrumarile lui Dumnezeu

consemnate n Cuvantul sau, Biblia.


21. Ce viitor minunat ne asteapt
a, si

cum ne putem bucura nca de pe

acum de o viat a de familie fericita?

CE NE INVAT A BIBLIA?

So tul trebuie sa-si


iubeasca so tia
ca pe propriul corp (Efeseni 5:25-29).

So tia trebuie sa-si


iubeasca familia

si
sa-si
respecte so tul (Tit 2:4, 5).

Parin tii trebuie sa-si


iubeasca,

sa-si
instruiasca si
sa-si
protejeze copiii
(Deuteronomul 6:4-9).

Copiii trebuie sa asculte de parin ti


(Efeseni 6:1-3).

CAPITOLUL 15

Ce nchinare aproba Dumnezeu?

Accepta Dumnezeu toate religiile?

Cum putem sti


care este religia adevarata?

Cine sunt n prezent

nchinatorii adevara ti ai lui Dumnezeu?

IEHOVA DUMNEZEU se ngrijeste


de fiecare dintre noi. In

trucat ne vrea binele, el ne ofera cu iubire ndrumare. Daca

ne nchinam potrivit vointei


sale, vom fi fericiti si vom evi
ta multe probleme. De asemenea, vom avea binecuvanta

rea si ajutorul sau (Isaia 48:17). Totusi exista sute de religii



care pretind ca i nvat a pe oameni adevarul. Dar nvat aturile lor despre Dumnezeu si despre cerintele
sale sunt foar
te diferite.

2 Cum poti sti n


ce fel trebuie sa i te nchini lui Iehova?


Nu este necesar sa cercetezi si sa compari nvat aturile tutu


ror religiilor. Este suficient sa cunosti
ce nvat a n realitate

Biblia despre nchinarea adevarata. De exemplu, dupa cum

probabil stii,
n multe t ari exista bani falsi.

Imagineaza-ti ca

trebuie sa-i identifici. Cum ai proceda? Ai ncerca sa retii

cum arata fiecare bancnota falsa? Binenteles


ca nu. N-ar fi

mai practic sa nveti sa recunosti

banii autentici? Daca stii

cum
arata acestia,
vei putea recunoaste

imediat banii falsi.

In mod asemanator, daca nvat am sa recunoastem


religia

adevarata, ne va fi mai usor


sa ne dam seama care sunt religiile false.

1. Ce foloase avem daca ne nchinam lui Dumnezeu potrivit vointei

sale?

2. Cum putem sti


ce nchinare aproba Iehova? Da un exemplu.

Ce nchinare aproba Dumnezeu?

145

3 Este important sa ne nchin


am lui Iehova asa
cum vrea

el. Multi oameni cred ca Dumnezeu accepta toate religiile,


nsa Biblia nu nvat a lucrul acesta. Nu este suficient ca o


persoana sa afirme ca este crestin


a. Isus a spus: Nu orici

ne mi zice: Doamne, Doamne va intra n regatul ceruri

lor, ci acela care face vointa


Tatalui meu care este n ceruri.

Prin urmare, avem aprobarea lui Dumnezeu doar daca stim

care sunt cerintele


sale si le punem n practica. Despre cei

care nu fac vointa


lui Dumnezeu, Isus a spus ca sunt lu
cratori ai nelegiuirii (Matei 7:21-23). Religiile false sunt ca

banii falsi,
n-au nicio valoare. Mai mult decat atat, sunt da
unatoare.
4 Iehova le ofera tuturor oamenilor posibilitatea de a ob

tine
viat a vesnic

a. Totusi,
pentru a ne bucura de viat a eter

na n Paradis, trebuie sa ne nchinam si sa ne traim viata

asa
cum ne cere Dumnezeu. Din nefericire, multi nu vor sa

faca lucrul acesta. De aceea, Isus a spus: Intrati pe poarta

cea stramta, caci larga si spatioas


a este calea care duce la dis

trugere si multi sunt cei ce intra pe ea, n timp ce stramta

este poarta si ngusta este calea care duce la viat a si putini

sunt cei ce o gasesc (Matei 7:13, 14). Religia adevarata duce

la viat a vesnic
a, iar religia falsa, la distrugere. Iehova nu do

reste
ca vreun om sa fie distrus. De aceea, el le ofera oame
nilor de pretutindeni ocazia de a nvata
despre el (2 Petru

3:9). Prin urmare, felul n care ne nchinam lui Dumnezeu

poate nsemna viat a sau moarte.

CUM PUTEM STI


CARE ESTE RELIGIA ADEVARATA

5 Cum putem gasi calea care duce la viata? Isus a spus

ca religia adevarata va fi evidenta n viata


celor ce o practica.

3. Potrivit cuvintelor lui Isus, ce trebuie sa facem pentru a fi aprobati de


Dumnezeu?


4. Ce reprezinta cele doua cai despre care a vorbit Isus, si
unde duc ele?

5. Cum pot fi recunoscuti cei ce practica religia adevarata?

146


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

Dupa roadele lor i veti recunoaste,


a zis el. Orice pom

bun da roade bune. (Matei 7:16, 17) Cu alte cuvinte, cei

care practica religia adevarata pot fi recunoscuti dupa convingerile si conduita lor. Desi sunt imperfecti si fac greseli,


nchinatorii adevarati se str aduiesc, ca grup, sa nfaptuias
ca vointa
lui Dumnezeu. In continuare vom analiza sase

cerinte
pe care trebuie sa le ndeplineasca cei ce practica re

ligia adevarata.

6 Slujitorii lui Dumnezeu
si bazeaza nva taturile pe Biblie.

Biblia afirma: Toata Scriptura este inspirata de Dumnezeu


si de folos ca sa nvete,
sa mustre, sa ndrepte lucrurile, sa

disciplineze n dreptate, pentru ca omul lui Dumnezeu sa

fie pe deplin competent, complet pregatit pentru orice lu


crare buna (2 Timotei 3:16, 17). Apostolul Pavel le-a scris

colaboratorilor sai crestini:


Cand ati primit cuvantul lui

Dumnezeu, pe care l-ati auzit de la noi, l-ati primit nu ca

pe cuvantul oamenilor, ci, asa


cum este ntr-adevar, ca pe

cuvantul lui Dumnezeu (1 Tesaloniceni 2:13). Asadar,


n

vat aturile si practicile religiei adevarate nu se bazeaza pe

idei sau pe traditii


omenesti,
ci pe Cuvantul inspirat al lui
Dumnezeu, Biblia.

7 Isus Cristos si-a bazat nv


at aturile pe Cuvantul lui Dum

nezeu, lasandu-ne astfel un model. Intr-o rugaciune adresa

ta Tatalui sau ceresc, el a zis: Cuvantul tau este adevarul

(Ioan 17:17). Isus a crezut n Cuvantul lui Dumnezeu, iar

tot ceea ce preda era n armonie cu Scripturile. El obisnuia

sa spuna: Este
scris,
dup
a
care
cita
un
verset
biblic
(Matei


4:4, 7, 10). In mod asemanator, slujitorii lui Dumnezeu din

prezent nu i nvat a pe altii


idei personale. Ei sunt convinsi


ca Biblia este Cuvantul lui Dumnezeu si si bazeaza nvat a

turile doar pe ceea ce este scris n aceasta carte.

6, 7. Cum considera slujitorii lui Dumnezeu Biblia, si


ce model ne-a la

sat Isus n aceasta privint a?

CEI CARE I SE INCHINA ADEVARATULUI DUMNEZEU


si bazeaza nvat aturile pe Biblie

se nchina numai lui Iehova si fac cunoscut


numele sau

manifesta o iubire sincera unii fat a de altii

recunosc ca Isus este mijlocul de salvare oferit


de Dumnezeu
nu fac parte din lume

anunt a c a Regatul lui Dumnezeu este singura
sperant a a omenirii

148


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

Cei care practica religia adevarata i se nchina numai lui


Iehova si fac cunoscut numele sau. Isus ne-a nva tat: Lui Ie

hova, Dumnezeul tau, sa te nchini si numai pentru el sa

ndeplinesti
un serviciu sacru (Matei 4:10). Prin urmare,

slujitorii lui Dumnezeu se nchina numai lui Iehova. Ei i

nvat a pe altii
cine este adevaratul Dumnezeu si care sunt

calitatile
sale. Aceasta activitate de instruire face parte din n
chinarea lor. In Psalmul 83:18 se spune: Tu, al carui nume


este Iehova, numai tu esti
Cel Preanalt peste tot pamantul!.

Isus ne-a aratat prin exemplul sau cum trebuie sa-i ajutam

pe altii
sa-l cunoasca pe Dumnezeu. Iata ce a spus el ntr-o

rugaciune: Le-am dezvaluit numele


pe care
tau oamenilor

mi i-ai dat din lume (Ioan 17:6). In mod asemanator, n

chinatorii adevarati din prezent i nvat a pe altii


cine este

adevaratul Dumnezeu si care sunt scopurile si calitatile


sale.
9 Slujitorii lui Dumnezeu manifesta iubire sincera
si dezin

teresata unii fa ta de al tii. Isus a spus: Prin aceasta vor sti

toti ca sunteti discipolii mei: daca aveti iubire ntre voi


(Ioan 13:35). Crestinii
din secolul I au avut o astfel de iubi

re. Iubirea divina depase


ste
barierele rasiale, sociale si na

tionale
si i uneste

pe oameni ntr-o fraternitate puternica.


(Citeste
Coloseni 3:14.) Membrii religiilor false nu fac par

te dintr-o familie mondiala, unita prin iubire. De ce putem

spune lucrul acesta? Daca ar fi uniti de o astfel de iubire,

nu s-ar ucide ntre ei din cauza deosebirilor nationale


sau

etnice. Crestinii
adevarati nu ridica arma nici mpotriva fra

tilor
lor de credint a, nici mpotriva altora. Biblia spune:

Copiii lui Dumnezeu si copiii Diavolului se recunosc prin

aceasta: Cine nu practica dreptatea nu provine de la Dum


nezeu, nici cine nu-si iubeste
fratele . . . sa ne iubim unii pe

altii.
Nu cum a fost Cain, care provenea de la cel rau si si-a

njunghiat fratele (1 Ioan 3:10-12; 4:20, 21).


8

8. Ce presupune nchinarea adusa lui Iehova?

9, 10. Cum demonstreaza crestinii


adevarati ca se iubesc unii pe altii?

Ce nchinare aproba Dumnezeu?

149

Cu sigurant a, iubirea adevarata nu nseamna doar a

nu-ti ucide semenii. Crestinii


adevarati si folosesc cu altru

ism timpul, energia si resursele pentru a se ajuta si a se ncu


raja (Evrei 10:24, 25). Ei se sprijina n timp de necaz si sunt

cinstiti n relatiile
cu altii.

De fapt, ei aplica sfatul biblic de

a face ce este bine fat a de toti


(Galateni 6:10).

11 Cre
adev
ara
recunosc
ca Isus Cristos este mijlocul
stinii
ti
de salvare oferit de Dumnezeu. Biblia spune: In nimeni al
tul nu este salvare, caci nu este sub cer niciun alt nume care

sa fi fost dat printre oameni prin care putem fi salvati


(Fap

tele 4:12). Asa


dat
n capitolul 5, Isus si-a
cum am nvatat

viata
pentru a-i rascumpara pe oamenii ascultatori (Matei

20:28). Mai mult decat atat, Iehova l-a numit pe Isus Rege

al Regatului ceresc, guvernul care va domni peste ntregul


pamant. Dumnezeu ne cere sa ascultam de Isus si sa apli


cam nva t aturile Fiului sau. Numai asa


putem primi viat a


vesnic
a. In Biblie se spune: Cine manifesta credint a n Fiul

are viat a vesnic


a. Cine nu asculta de Fiul nu va vedea viata
(Ioan 3:36).

12 Inchinatorii
adevara ti ai lui Dumnezeu nu fac parte din

lume. Cand a fost dus naintea conducatorului roman Pilat


pentru a fi judecat, Isus a spus: Regatul meu nu face par

te din lumea aceasta (Ioan 18:36). Indiferent n ce tar


a

traiesc, adevaratii
discipoli ai lui Isus se supun Regatului ce

resc. De aceea, nu se implica nici n politica si nici n con

flictele acestei lumi, pastrandu-si neutralitatea. Totusi,


daca

altii
doresc sa se nscrie ntr-un partid politic, sa candideze

pentru o functie
politica sau sa voteze, ei nu se amesteca

n aceste decizii. Insa, chiar daca sunt neutri din punct de

vedere politic, nchinatorii adevarati ai lui Dumnezeu res

pecta legile t arii n care traiesc. De ce? Deoarece Cuvantul


10

11. De ce este important sa recunoastem


ca Isus Cristos este mijlocul de

salvare oferit de Dumnezeu?

12. Ce nseamna a nu face parte din lume?

150


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

lui Dumnezeu le porunceste

sa fie supusi autoritatilor

superioare, adica autoritatilor


guvernamentale (Romani

13:1). Dar, daca li se cere sa faca ceva care contravine nor

melor lui Dumnezeu, nchinatorii adevarati imita exemplul

apostolilor, care au spus: Trebuie sa ascultam mai mult de


Dumnezeu ca stapanitor decat de oameni (Faptele 5:29;


Marcu 12:17).

Daca i vei sluji lui Iehova alaturi de poporul sau,



vei avea parte de binecuvantari care vor

depa si cu mult orice pierdere

Ce nchinare aproba Dumnezeu?

151


13 Adevara
tii continuatori ai lui Isus anun ta ca Regatul lui

Dumnezeu este singura speran ta a omenirii. Isus a prezis:

Aceasta veste buna despre regat va fi predicata pe tot pa

mantul locuit ca marturie pentru toate natiunile.


Si

atunci

va veni sfarsitul
(Matei 24:14). Adevaratii
continuatori ai

lui Isus Cristos nu i ndeamna pe oameni sa se bazeze pe

conducatorii umani pentru rezolvarea problemelor lor. Ei



anunt a ca Regatul ceresc al lui Dumnezeu este singura spe

rant a a omenirii (Psalmul 146:3). Isus ne-a nvatat


sa ne

rugam pentru acest guvern perfect: Sa vina regatul tau. Sa


se faca vointa
ta, precum n cer, asa
si pe pamant (Matei

6:10). Cuvantul lui Dumnezeu a prezis ca acest Regat ceresc

va zdrobi si va pune capat tuturor acestor regate [din pre

zent] si el nsusi va dainui pe timp indefinit (Daniel 2:44;


Revelatia
16:14; 19:19-21).

14 Avand
n vedere ce am analizat pana acum, ntreaba-te:


Ce grupare religioasa si bazeaza toate nvat aturile pe Bi
blie si face cunoscut ca numele lui Dumnezeu este Iehova?

Membrii carei religii manifesta iubire adevarata si credint a


n Isus, se pastreaza separati de lume si anunt a ca Regatul

lui Dumnezeu este singura sperant a a omenirii? Ce religie

ntruneste
Dovezile arata cu claritate ca
toate aceste cerinte?
Martorii lui Iehova. (Citeste
Isaia 43:10-12.)
CE DECIZIE VEI LUA?

Pentru a-i fi placu ti lui Dumnezeu, nu este suficient sa

credem n el. De fapt, Biblia spune


cred ca exis ca si demonii

ta Dumnezeu (Iacov 2:19). Insa este clar ca ei nu fac vointa lui Iehova si nici nu sunt aproba ti de el. Pentru a avea
15

13. Cum considera adevaratii


continuatori ai lui Isus Regatul lui Dum
nezeu, si
ce fac ei n acest sens?

14. Dupa parerea ta, ce religie ntruneste


dupa care poate fi re
cerintele

cunoscuta nchinarea adevarata?

15. Ce ne cere Dumnezeu n afara de a crede ca el exista?

152


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

aprobarea lui Dumnezeu, trebuie nu numai sa credem ca el

exista, ci si sa nfaptuim voin ta sa. De asemenea, trebuie sa

iesim
din religia falsa si sa mbra tis am nchinarea adevarata.

16 Apostolul Pavel a aratat


ca nu trebuie sa luam parte la

nchinarea falsa. El a scris: Iesi ti din mijlocul lor si sepa


rati-v
a, zice Iehova, si nu mai atingeti ce este necurat, si

va voi primi (2 Corinteni 6:17; Isaia 52:11). De aceea, cres-

tinii adevarati resping tot ce are legatura cu religia falsa.


17 Biblia ne nva
t a ca toate religiile false fac parte din
Babilonul cel Mare (Revelatia
17:5).1 Acest nume ne duce

cu gandul la orasul
antic Babilon, de unde s-a raspandit n

chinarea falsa dupa Potopul din zilele lui Noe. Multe din

tre nvat aturile si practicile religiei false din prezent si au

originea n Babilon.
De exemplu, babilonienii se nchinau

la triade de zei. In
prezent,
Trinitatea este o doctrina de baza

a multor religii. Insa Biblia arata cu claritate ca exista un sin

gur Dumnezeu adevarat, Iehova, si ca Isus Cristos este Fiul

sau (Ioan 17:3). De asemenea, babilonienii credeau ca omul


are un suflet nemuritor care supravietuie
ste
corpu mortii

lui si care poate ajunge ntr-un loc al chinurilor. Astazi, n



majoritatea religiilor exista nvat atura despre un suflet sau

spirit nemuritor care poate fi chinuit n focul iadului.


18 Inchinarea care se practica n
Babilonul antic s-a raspan

dit pe tot pamantul. Prin urmare, concluzia logica este ca Ba


bilonul cel Mare din timpurile noastre reprezinta imperiul

mondial al religiei false. Dumnezeu


a profe tit ca sfarsitul

acestuia va veni pe neasteptate.


In telegi de ce este atat de im

portant sa renun ti la tot ce are legatura cu Babilonul cel

1 In apendicele de la paginile 219, 220 se explica de ce Babilonul cel

Mare reprezinta imperiul mondial al religiei false.

16. Ce trebuie sa facem pentru a nu lua parte la religia falsa?

17, 18. Ce este Babilonul cel Mare, si


de ce trebuie sa iesi
din el cat mai
repede?

Ce nchinare aproba Dumnezeu?

153

Mare? Iehova Dumnezeu vrea sa iesi


din el cat mai repede,

nainte de a fi prea tarziu. (Citeste


Revela tia 18:4, 8.)

19 In urma deciziei tale de a nu mai face parte din religia

falsa, s-ar putea ca unii dintre prietenii tai sa se ndeparteze


de tine. Dar, daca i vei sluji lui Iehova alaturi de poporul sau,

vei avea parte de binecuvantari care vor depasi cu mult orice pierdere. Asemenea primilor discipoli ai lui Isus, care au

renun tat la unele lucruri pentru a-l urma, vei castiga


mul ti

fra ti si surori de credin ta. Vei face parte dintr-o familie mon

diala de crestini
adevara ti, formata din milioane de membri,

care ti vor arata o iubire adevarata. De asemenea, vei avea

minunata speran ta de a trai vesnic


n sistemul viitor. (Ci

teste
Marcu 10:28-30.) Cu timpul, cei care s-au ndepartat

de tine din cauza convingerilor tale ar putea dori sa afle ce

ne nva ta Biblia si
sa devina nchinatori ai lui Iehova.

20 Biblia nva
t a ca, n curand, Dumnezeu va distruge acest

sistem rau si l va nlocui cu o lume dreapta, condusa de

Regatul sau (2
Petru 3:9, 13). Va fi cu adevarat o lume ex
traordinara! In acest sistem nou si drept va exista o singu

ra religie, o singura forma de nchinare adevarata. Nu ar fi


ntelept
sa faci nca de pe acum pasii

necesari pentru a te

asocia cu nchinatorii adevarati?



19. Ce binecuvantari vei avea daca i vei sluji lui Iehova?

20. Ce viitor i asteapt


a pe cei care practica religia adevarata?

CE NE INVAT A BIBLIA?

Exista o singura religie adevarata


(Matei 7:13, 14).

Religia adevarata poate fi recunoscuta dupa



nva taturile si
practicile ei (Matei 7:16, 17).

Martorii lui Iehova practica nchinarea

aprobata de Dumnezeu (Isaia 43:10).

CAPITOLUL 16

Ia pozitie
de partea

nchinarii adevarate!

Ce nva ta Biblia despre icoane?

Cum considera crestinii


sarbatorile religioase?

Cum po ti sa vorbesti

despre convingerile tale



fara a-i ofensa pe al tii?

IMAGINEAZA-TI
tocmai ai aflat ca
urmatoarea situatie:

cineva a aruncat
toxice n cartierul n

pe ascuns deseuri

care locuiesti.
locui Intreaga zona este poluata, iar viata

torilor este n pericol. Ce ai face?


F
ar
a
ndoial
a
c
a ai n

cerca sa te muti n alta parte. Insa, chiar si


dupa aceea,

n mintea ta va starui ntrebarea: Nu cumva am fost contaminat?

2 La fel stau lucrurile si cu religia falsa.


Biblia ne nva ta


ca nchinarea falsa este contaminata cu nvat aturi si practici necurate (2 Corinteni 6:17). De aceea, este foarte

important sa iesi din Babilonul cel Mare, imperiul mon


dial al religiei false (Revelatia
18:2, 4). Ai facut deja lucrul


acesta? Daca da, meriti laude! Dar nu este suficient sa pa

rasesti
religia falsa sau sa te retragi din ea. Trebuie, de ase

menea, sa te ntrebi: Ma mai leaga ceva de nchinarea


falsa n adancul sufletului meu?. Sa analizam n conti


nuare cateva situatii
concrete.


1, 2. Ce ntrebare ar trebui sa- ti pui chiar si dupa ce ai parasit religia

falsa, si de ce crezi ca este important lucrul acesta?

155

ICOANELE SI
CULTUL STRAMOSILOR

3 Unii oameni au de multi ani n


casele lor icoane sau

altare. Ai si
tu asemenea obiecte? Daca da, s-ar putea sa ti


se para ciudat sau gresit
sa te rogi lui Dumnezeu fara aju
torul unui
Sau poate ca te simti legat afectiv de
obiect.

acestea. Insa numai Dumnezeu are dreptul sa stabileasca


n ce fel trebuie sa ne nchinam lui. Biblia ne nvat a ca

el nu vrea sa folosim icoane (Psalmul 115:4-8; Isaia 42:8;


1 Ioan 5:21). (Citeste
Exodul 20:4, 5.) Prin urmare, poti

lua pozitie
de partea nchinarii adevarate distrugand toa

te obiectele care au legatura cu nchinarea falsa. Mai mult

decat atat, nvat a sa le consideri asa


cum le considera Iehova: un lucru detestabil (Deuteronomul 27:15).


4 O alta practica rasp
andita n multe religii false este

cultul stramosilor.
Inainte sa nvete
adevarul biblic, unii

3. a) Ce spune Biblia despre icoane, si de ce le-ar putea fi greu unora

sa accepte punctul de vedere al lui Dumnezeu? b) Ce ar trebui sa faci

cu toate obiectele care au legatura cu nchinarea falsa?

4. a) De ce este cultul stramo silor o practica inutila? b) De ce le-a in

terzis Iehova israeli tilor sa practice orice forma de spiritism?

156


Ce ne nva ta n realitate Biblia?



oameni au crezut ca mortii
continua sa traiasca ntr-un do

meniu nevazut si ca le pot face bine sau rau celor vii. Poa

te ca si tu ai ncercat sa-ti mbunezi stramosii.


Insa, asa


cum ai nva tat n capitolul 6, mortii
nu continua sa traias

ca ntr-un alt loc. Asadar,


orice ncercare de a lua legatura

cu ei este inutila. Mesajele care par sa vina de la persoanele dragi decedate provin de fapt de la demoni. De aceea,

Iehova le-a interzis israelitilor


sa ncerce sa intre n legatu

ra cu mor tii sau sa practice orice alta forma de spiritism.


(Citeste
Deuteronomul 18:10-12.)

5 Ce trebuie sa faci daca n


religia pe care ai avut-o na

inte se practica nchinarea la icoane sau cultul stramosi

lor? Citeste
pasajele din Biblie care arata cum
cu atentie

considera Dumnezeu aceste lucruri. Roaga-te zilnic la Ie

hova; spune-i ca vrei sa iei pozitie


de partea nchinarii ade

varate si cere-i sa te ajute sa-ti nsuse


sti
modul sau de

gandire (Isaia 55:9).

PRIMII CRESTINI
N-AU SARBATORIT CRACIUNUL

6 Inchinarea pe care i-o aducem lui Dumnezeu poate fi

contaminata de religia falsa daca luam parte la unele sar


batori larg raspandite, cum ar fi Craciunul. Despre aceasta


sarbatoare se crede ca celebreaza nasterea


lui Isus Cristos.

Aproape toate religiile asa-zis


crestine
serbeaza Craciunul.


Totusi,
nu exista nicio dovada ca discipolii lui Isus din

secolul I au tinut aceasta sarbatoare. Iata ce se spune ntr-o

carte: In primele doua secole dupa nasterea


lui Cristos, ni

meni nu stia
data exacta a nasterii
acestuia si pu tini erau

interesa ti sa o afle (Sacred Origins of Profound Things).


5. Ce po ti face daca n religia pe care ai avut-o nainte se practica n


chinarea la icoane sau cultul stramo silor?

6, 7. a) Ce se presupune ca se celebreaza de Craciun, dar de ce continua


torii lui Isus din secolul I n-au tinut aceasta sarbatoare? b) Cu ce era

asociata aniversarea zilelor de na stere pe timpul cre stinilor din secolul I?

Ia pozi tie de partea nchinarii adevarate!

157

7 Totusi, chiar daca ar fi stiut data exacta a nasterii lui

Isus, discipolii sai n-ar fi serbat-o. De ce? Deoarece, asa

cum se spune ntr-o enciclopedie, crestinii


din secolul I

considerau aniversarea zilelor de nastere


un obicei pa

gan (The World Book Encyclopedia). In Biblie sunt men

tionate
doar doua astfel de aniversari ale unor conducatori

care nu erau nchinatori ai lui Iehova (Geneza 40:20;

si n cinstea
Marcu 6:21). Asemenea aniversari se tineau


unor zeita ti pagane. De exemplu, la 24 mai romanii ser
bau ziua de nastere
a zeitei
Diana. In ziua urmatoare se


sarbatorea nasterea
zeului-soare, Apolo. Astfel, aniversarea


zilelor de nastere
era asociata cu paganismul, nu cu cres-

tinismul.
8 Crestinii din secolul I n-ar fi serbat nasterea lui Isus si

dintr-un alt motiv: din cate se pare, ei stiau


ca aceste ani

versari aveau legatura cu unele supersti tii. De exemplu,

mul ti greci si romani din vechime credeau ca la nasterea

fiecarui om asista un spirit


protector,
care
l
ocrotea
pe

parcursul ntregii vie ti. Intr-o lucrare se spune: Acest spi

rit se afla ntr-o rela tie mistica cu zeul a carui aniversare


corespundea cu ziua de nastere
a persoanei respective

(The Lore of Birthdays). Cu siguran ta, Iehova nu aproba


nicio sarbatoare care face vreo asociere ntre Isus si unele

supersti tii (Isaia 65:11, 12). Atunci de ce este Craciunul o


sarbatoare atat de raspandita?

ORIGINEA CRACIUNULUI


9 La cateva
secole dupa ce Isus a fost pe pamant, oa

menii au nceput sa-i celebreze nasterea


n ziua de 25 de

cembrie. Dar Isus nu s-a nascut n aceasta zi, ci, potrivit

8. Explica ti legatura dintre aniversarea zilelor de na stere si supersti tii.

9. Cum a ajuns ziua de 25 decembrie sa fie considerata data na sterii


lui Isus?

158


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

dovezilor, n luna octombrie.1 Atunci de ce a fost aleasa


ziua de 25 decembrie? Unii care se declarau crestini
au


dorit ca [aceasta] data sa coincida cu sarbatoarea roma
na pagana a nasterii
soarelui invincibil (The New En

cyclopdia Britannica). Iarna, cand soarele parea ca nu


mai are putere, paganii obisnuiau


sa practice anumite ri


tualuri pentru ca soarele datator de lumina si caldura sa


se ntoarca din calatoriile sale ndepartate. Se credea ca n

25 decembrie soarele si ncepea calatoria de ntoarcere. In

ncercarea de a-i converti pe pagani, conducatorii religiosi




au adoptat aceasta sarbatoare si i-au dat o nfati sare
cres-

tina.2

10 Originea pag
ana a Craciunului este cunoscuta de mult

timp. In secolul al XVII-lea, Craciunul a fost interzis n An


glia si n unele colonii nord-america
ne din cauza originii lui nebiblice.
Ai manca

o bomboana
Cine lipsea n acea zi de la serviciu era

luat
a
din
noroi?
amendat. Dar, cu timpul, s-a revenit

la vechile obiceiuri si,


mai mult decat

atat, la acestea au fost adaugate obi


ceiuri noi. Craciunul a ajuns din nou

o sarbatoare importanta si continua

sa fie considerata astfel n multe t ari.

Totusi,
ntrucat are legatura cu religia

falsa, cei care doresc sa fie aprobati de


1 Vezi apendicele de la paginile 221, 222.

2 Un rol important n alegerea zilei de 25


decembrie au avut Saturnaliile. Aceasta era

o sarbatoare n cinstea zeului roman al agri


culturii si se tinea ntre 17 si 24 decembrie.
Atunci erau organizate petreceri si se ofereau
cadouri.


10. De ce n trecut unii oameni n-au sarbato
rit Craciunul?

Ia pozi tie de partea nchinarii adevarate!

159


Dumnezeu nu celebreaza nici Craciunul si nicio alta sar

batoare care are origini pagane.1

ESTE IMPORTANTA ORIGINEA SARBATORILOR?



11 Desi unii oameni recunosc ca unele sarb
atori precum

Craciunul au origini pagane, ei nu cred ca este gresit


sa le

celebreze. De fapt, majoritatea nu se gandesc la nchina




rea falsa cand tin
anumite sarbatori. Multi considera ca
acestea sunt ocazii de a petrece timp cu familia. Esti
si
tu

de aceeasi
parere? Daca da, probabil ca iubirea pentru fa


milie, nu atasamentul
fat a de religia falsa, te mpiedica sa

iei pozitie
de partea nchinarii adevarate. Fii sigur ca Ieho

va, cel care a ntemeiat familia, doreste


bune
sa fii n relatii

cu rudele tale (Efeseni 3:14, 15). Totusi


exista alte modali

tati aprobate de Dumnezeu pentru a-ti ntari legaturile de

familie. Apostolul Pavel ne-a aratat care ar trebui sa fie

principala noastra preocupare: Asigurati-v


a mereu de ce

ea ce i este placut Domnului (Efeseni 5:10).



12 Poate crezi ca originea acestor sarb
atori nu mai are ni

cio leg
atur
a
cu
motivul
pentru
care
sunt
celebrate ele as

tazi. Insa originea unui lucru este importanta. Gandeste-te


ce ai face daca ai vedea o bomboana aruncata n noroi. Ai

lua-o de jos ca s-o mananci? Binen teles ca nu, pentru ca




este murdara. In mod asemanator, sarbatorile par atraga
toare, nsa provin din locuri murdare. Pentru a sus tine cu

fermitate nchinarea adevarata, trebuie sa ne nsusim


punc

tul de vedere al profetului Isaia, care le-a spus nchinatori


lor adevara ti: Nu atinge ti nimic necurat! (Isaia 52:11).

1 Apendicele de la paginile 222, 223 arata cum considera cre stinii



adevara ti alte sarbatori foarte raspandite.

11. De ce tin unii oameni anumite sarbatori religioase, dar care ar tre

bui sa fie principala noastra preocupare?


12. Ilustreaza de ce trebuie sa evitam obiceiurile si sarbatorile care au

origini pagane.

160


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

VORBESTE
CU TACT DESPRE CONVINGERILE TALE


13 Daca vei decide sa nu participi la astfel de sarb
atori,

vei ntampina, probabil, unele dificultati.


De
exemplu,
co

legii de munca ar putea sa se ntrebe de ce nu iei parte la


activita tile organizate cu ocazia unor sarbatori. Ce vei face

daca cineva vrea sa-ti ofere un cadou de Craciun? Ar fi gre

sit
ori so tia ta
sa-l accep ti? Sau cum vei proceda daca sotul


nu- ti mpartase
ste
convingerile? Ce poti face pentru ca fiul

sau fiica ta sa nu simta ca pierde ceva pentru ca nu tine



aceste sarbatori?

14 Desigur, ai nevoie de discernam
ant pentru a sti
cum

sa procedezi n fiecare situatie.


Daca cineva ti face o ura

re cu ocazia
ai putea, pur si simplu, sa-i mul sarbatorilor,

tume
sti.

Insa, daca este vorba despre o persoana pe care o



ntalnesti
des sau despre un coleg de serviciu, po ti da mai

multe explica tii. Indiferent de situatie,


este important sa


ai tact. Biblia ne da urmatorul sfat: Vorbirea voastra sa fie

ntotdeauna placuta, dreasa cu sare, ca sa sti


ti cum trebuie

sa-i raspunde ti fiecaruia (Coloseni 4:6). Explica- ti punc

tul de vedere cu mult tact, ncercand sa nu ofensezi pe ni

meni. Arata cu claritate ca nu ti se pare gresit


sa oferi

cadouri sau sa mergi la reuniuni, dar ca preferi sa faci lucrul acesta cu alte ocazii.

15 Dar ce po face daca cineva vrea sati ofere un cadou?


ti


Depinde de situatie.
Poate ca persoana care ti-l

ofera ti

spune: Stiu
ca tu nu tii
aceasta sarbatoare, dar vreau sa- ti

ofer un cadou. In cazul acesta, ai putea considera ca, ac


ceptand cadoul, nu iei parte la sarbatoare. Dar, daca per

soana respectiva nu-ti cunoaste


convingerile, i po ti spune

ca tu nu tii acea sarbatoare. Ai putea sa-i explici ca, desi


13. Ce dificulta ti po ti ntampina daca nu participi la sarbatori?

14, 15. Cum ai putea proceda cand cineva ti face o urare cu ocazia

sarbatorilor sau ti ofera un cadou?

Ia pozi tie de partea nchinarii adevarate!

161

primesti
cadoul ei, tu nu-i vei oferi niciun cadou cu acea

ocazie. Totusi,
daca cineva ti ofera un cadou cu inten tia

clara de a demonstra ca ti ncalci convingerile sau ca faci

compromis de dragul unor lucruri materiale, ar fi n telept

sa-l refuzi.

CUM SA NE PURTAM CU MEMBRII FAMILIEI?


16 Ce po face daca membrii familiei tale nu- mp
artati
ti

sesc
convingerile? Si

n aceasta situa tie ai nevoie de tact.

Nu trebuie sa por ti discu tii n contradictoriu ori de ca

te ori rudele tale tin o sarbatoare. Dimpotriva, respecta-le

opinia, asa
cum ai vrea sa procedeze si ele n cazul tau. (Ci
teste
Matei 7:12.) Evita orice lucru prin care ai putea lua

parte la acea sarbatoare. Totusi,


fii rezonabil n ce priveste

chestiunile care nu au legatura cu sarbatoarea n sine. Bi


nen teles, trebuie sa ac tionezi ntotdeauna n asa
fel ncat

sa- ti pastrezi constiin


ta curata. (Citeste

1 Timotei 1:18, 19.)


17 Ce po face pentru ca fiul sau fiica ta sa nu simta ca
ti


pierde ceva pentru ca nu tine
sarbatori nebiblice? Ferici
rea lor depinde mult de ceea ce faceti cu alte ocazii. Unii

parinti le ofera copiilor cadouri n alte zile ale anului. In


plus, cele mai frumoase cadouri pe care le poti face copi
lului tau sunt timpul si atentia
ta iubitoare.

PRACTIC A INCHINAREA ADEVARATA

18 Pentru a-i fi placut


lui Dumnezeu, trebuie sa respingi

nchinarea falsa si sa sustii


cu fermitate nchinarea adeva

rata. Ce presupune acest lucru? Biblia spune: Sa ne inte

resam unii de al tii ca sa ne ndemnam la iubire si la fapte


16. Cum po ti da dovada de tact cand rudele tale tin o sarbatoare?


17. Ce po ti face pentru ca fiul sau fiica ta sa nu simta ca pierde ceva


cand vede ca al tii celebreaza anumite sarbatori?

18. Cum te ajuta asistarea la ntrunirile cre stine sa sus tii cu fermitate

nchinarea adevarata?

162


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

bune, fara sa neglijam ntrunirea noastra, cum au unii obi

ceiul, ci sa ne ncurajam unii pe altii,


si aceasta cu atat mai

mult
cu cat vede ti ca ziua se apropie! (Evrei 10:24, 25).

Intrunirile crestine
sunt ocazii n care te poti nchina lui

Dumnezeu asa
cum doreste
el (Psalmii 22:22; 122:1). La

ntruniri, crestinii
fideli se ncurajeaza reciproc (Romani

1:12).
19 O alta modalitate prin care po sus
ti
tine cu fermitate

nchinarea adevarata este aceea de a le vorbi altora despre



lucrurile pe care le-ai nva tat studiind Biblia cu Martorii

lui Iehova. Mul ti oameni suspina si gem din cauza rau


ta tii care exista n lume (Ezechiel 9:4). Probabil ca si tu cu


nosti
persoane care se afla n aceasta situa tie. Incearca sa

le vorbesti
despre speran ta pe care ne-o ofera Biblia cu pri

vire la viitor. Daca petreci timp n compania crestinilor

adevara ti si le vorbesti
altora despre minunatele adevaruri

biblice pe care le-ai nva tat, vei observa ca, treptat, nu te

va mai lega nimic de nchinarea falsa. Fii convins ca, sus

tinand cu fermitate nchinarea adevarata, vei fi fericit si



vei avea parte de multe binecuvantari (Maleahi 3:10).


19. De ce este important sa le vorbe sti altora despre lucrurile nva tate
din Biblie?

CE NE INVAT A BIBLIA?

Nici icoanele, nici cultul stramosilor

nu fac parte din nchinarea adevarata


(Exodul 20:4, 5; Deuteronomul 18:10-12).


Este gresit
sa participam la sarbatori de

origine pagana (Efeseni 5:10).

Adevara tii crestini


le vorbesc altora cu tact

despre convingerile lor (Coloseni 4:6).

Practicarea nchinarii adevarate

ti aduce multa bucurie

CAPITOLUL 17

Apropie-te de Dumnezeu

prin intermediul rugaciunii!

De ce trebuie sa ne rugam lui Dumnezeu?

Ce trebuie sa facem pentru ca Dumnezeu

sa ne asculte rugaciunile?

Cum ne raspunde Dumnezeu la rugaciuni?

IN COMPARATIE
cu universul, planeta noastra este foarte

mica. De fapt, pentru Iehova, Fauritorul cerului si al pa

mantului, natiunile
sunt ca o picatura de apa dintr-o galea

ta (Psalmul 115:15; Isaia 40:15). Cu toate acestea, Biblia

spune ca Iehova este aproape de toti cei ce-l cheama, de toti


cei ce-l cheama n fidelitate. El va mplini dorinta


celor ce se

tem de el, le va auzi strigatul de ajutor (Psalmul 145:18, 19).

Gandeste-te
la semnificatia
acestor cuvinte: Creatorul atot



puternic este langa noi si ne aude daca l chemam n fideli
tate. Ce privilegiu extraordinar este rugaciunea!

2 Insa,
daca vrem ca Iehova sa ne asculte rugaciunile, tre

buie sa ne rugam asa


cum doreste
el. Dar cum putem face

aceasta daca nu stim


ce nvat a Biblia despre rugaciune? Este

foarte important sa cunoastem


ce spun Scripturile, deoare


ce rugaciunea ne ajuta sa ne apropiem de Iehova.

DE CE TREBUIE SA NE RUG AM LUI IEHOVA?

3 Un motiv important pentru care trebuie sa ne rugam

1, 2. De ce trebuie sa consideram rugaciunea un mare privilegiu, si

de ce este important sa stim ce nva ta Biblia despre rugaciune?

3. Men tioneaza un motiv important pentru care trebuie sa ne rugam


lui Iehova.

165

Fauritorul cerului si

al pamantului dore ste

sa ne asculte rugaciunile

este acela ca nsusi Iehova ne invita sa ne rugam lui. In

Cuvantul sau se spune: Nu va ngrijorati de nimic, ci n

orice lucru, prin rugaciuni si implorari mpreuna cu multumiri,


face ti-i cunoscute lui Dumnezeu cererile voastre,

iar pacea lui Dumnezeu, care ntrece orice gandire, va va

pazi inima si mintea prin Cristos Isus (Filipeni 4:6, 7). Cu

sigurant a, nu am vrea sa refuzam o invitatie


atat de iubitoare din partea Suveranului universului!

4 In plus, daca ne rugam


cu regularitate lui Iehova, ne

ntarim prietenia cu el. Prietenii adevarati nu comunica

numai cand au nevoie de ceva. Dimpotriva, ei se intere

seaza unul de altul, iar prietenia lor devine mai puternica


daca si exprima deschis gandurile, ngrijorarile si sentimentele. Acelasi lucru se poate spune si despre rela tia

noastra cu Iehova Dumnezeu. Studiind aceasta carte, ai

aflat ce nva ta Biblia despre Iehova, despre personalita


tea sa si despre scopurile sale. Astfel, ai ajuns sa-l cunosti

ca pe o persoana reala. Prin rugaciune ti poti exprima


4. Cum ne ajuta rugaciunile rostite cu regularitate sa ne ntarim relatia cu Iehova?

166


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

gandurile si sentimentele
cele mai profunde naintea Ta

talui tau ceresc. In acest fel te vei apropia mai mult de Iehova (Iacov 4:8).

CE
TREBUIE SA FACEM PENTRU CA
RUG ACIUNILE NOASTRE SA FIE ASCULTATE?

5 Asculta Iehova toate rugaciunile?


Sa vedem ce le-a spus

el israeli tilor razvratiti din zilele profetului Isaia: Chiar

daca face ti multe rugaciuni, nu ascult. Mainile va sunt pli

ne de varsare de sange (Isaia 1:15). Prin urmare, daca ne

comportam ntr-un mod pe care Dumnezeu nu l aproba,

el nu ne va asculta rugaciunile. De aceea, pentru ca Dum

nezeu sa ne asculte rugaciunile, trebuie sa ndeplinim ca


teva cerin te de baza.

6 O cerin a esentiala este sa avem credin a.


t

t (Citeste
Mar

cu 11:24.) Apostolul Pavel a scris: Fara credint a este im

posibil sa-i placem [lui Dumnezeu], fiindca cel ce se

apropie de Dumnezeu trebuie sa creada ca el exista si ca


devine rasplatitorul celor ce l cauta staruitor (Evrei 11:6).

A avea o credin ta adevarata nu nseamna doar a sti


ca


Dumnezeu exista, ca ne asculta rugaciunile si ca raspun
de la ele. Credin ta se demonstreaza prin fapte. Asadar,
prin

modul nostru de viat a trebuie sa demonstram cu clarita

te ca avem credint a (Iacov 2:26).

7 O alta cerin a este ca rugaciunile


sa fie rostite cu umit

lin ta si cu sinceritate. Si
avem numeroase motive sa fim

umili cand i vorbim lui Iehova. Cei care au ocazia sa i se


adreseze unui rege sau unui presedinte
sunt respectuosi,

ntrucat recunosc pozitia


nalta a acestuia. Fara ndoiala,

5. De unde stim ca Iehova nu asculta toate rugaciunile?

6. Care este o cerin ta esen tiala pentru ca rugaciunile noastre sa fie as


cultate de Dumnezeu, si cum o putem ndeplini?

7. a) De ce trebuie sa-i vorbim cu respect lui Iehova cand ne rugam?

b) Cum putem da dovada de umilin ta si de sinceritate cand ne rugam?


Apropie-te de Dumnezeu prin intermediul rugaciunii!

167

Iehova merita mult mai mult respect (Psalmul 138:6). El

este Dumnezeul Atotputernic (Geneza 17:1). Modul n ca

re ne adresam lui trebuie sa arate ca recunoastem


cu umi


lin ta pozi tia noastra mult inferioara n compara tie cu a lui.

De asemenea, umilin ta ne va ndemna sa ne rugam din ini

ma si cu sinceritate, evitand rugaciunile mecanice si repetitive (Matei 6:7, 8).

8 De asemenea, Iehova ne cere sa facem tot ce ne sta n

putint a pentru a ac tiona n armonie cu rugaciunile noas

tre. De exemplu, daca ne rugam: Da-ne astazi painea

noastra pentru ziua de azi, trebuie sa muncim din greu,

indiferent de ceea ce stim


sa facem si de locul de munca



pe care l gasim (Matei 6:11; 2 Tesaloniceni 3:10). Daca i

cerem ajutorul pentru a nvinge o slabiciune carnala, tre

buie sa evitam situa tiile care ne-ar putea duce n ispita

(Coloseni 3:5). In afara de aceste cerinte


de baza, este im

portant sa cunoastem
si raspunsul la cateva ntrebari de

spre rugaciune.

INTREBARI DESPRE RUG ACIUNE


9 Cui trebuie sa ne rugam?
Isus si-a
nvatat
continuato

rii sa se roage astfel: Tatal nostru care esti


n ceruri (Matei

6:9). Prin urmare, trebuie sa ne rugam numai lui Iehova

poDumnezeu. Totodata, Iehova ne cere sa recunoastem

zitia
pe care o are Fiul sau unic-nascut, Isus Cristos. Asa


cum am nva tat n capitolul 5, Isus a fost trimis pe pamant

pentru a ne rascumpara din pacat si moarte (Ioan 3:16;

Romani 5:12). El a fost numit Mare Preot si Judecator


(Ioan 5:22; Evrei 6:20). De aceea, Scripturile ne nva ta sa

ne rugam prin intermediul lui. Chiar Isus a spus: Eu sunt

calea, adevarul si via ta. Nimeni nu vine la Tatal decat prin

8. Cum putem ac tiona n armonie cu rugaciunile noastre?

9. Cui trebuie sa ne rugam, si prin intermediul cui?

168


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

mine (Ioan 14:6). Daca vrem ca rugaciunile noastre sa fie

ascultate, trebuie sa i le adresam numai lui Iehova si prin

intermediul Fiului sau.

10 Trebuie sa ne rugam
ntr-o anumita pozi tie? Nu. Iehova


nu ne cere sa tinem mainile ntr-un anumit fel sau sa stam


ntr-o anumita pozitie
cand ne rugam. Biblia nva ta ca pu

tem sa ne rugam aseza


ti,
cu capul plecat, n genunchi sau

n picioare (1 Cronici 17:16; Neemia 8:6; Daniel 6:10; Mar

cu 11:25). Ceea ce conteaza cu adevarat este atitudinea ini

mii, nu pozi tia corpului, care poate fi vazuta de al tii. De

fapt, pe parcursul activita tilor noastre zilnice sau ntr-un

moment critic, ne putem ruga n gand, oriunde ne-am

afla. Iehova aude aceste rugaciuni, chiar daca cei din jurul

nostru nu-si dau seama ca ne rugam (Neemia 2:1-6).

11 Pentru ce ne putem ruga? Biblia explica:


Indiferent ce

am cere dupa voin ta sa, El [Iehova] ne asculta (1 Ioan

5:14). Asadar,
ne putem ruga pentru orice lucru care este n

armonie cu voin ta lui Dumnezeu. Doreste


Iehova sa-i vor

bim n rugaciune despre ngrijorarile noastre? Binen teles!

Cand ne rugam lui Iehova este ca si cum am vorbi cu un


prieten apropiat. Putem sa-i vorbim deschis varsandu-ne

inima naintea lui (Psalmul 62:8). Este potrivit sa-i cerem

spirit sfant, ca sa facem ce este corect (Luca 11:13). De ase

menea, putem sa-i cerem ajutor ca sa luam decizii n telep

te si ca sa ne dea putere sa facem fa ta problemelor (Iacov

1:5). Cand pacatuim, trebuie sa ne rugam pentru iertare pe

baza credin tei noastre n jertfa lui Cristos (Efeseni 1:3, 7).

Binen teles, nu trebuie sa ne rugam numai pentru proble

me personale. Este bine sa ne rugam si pentru al tii, de


exemplu pentru membrii familiei sau pentru fra tii si su
rorile noastre de credin ta (Faptele 12:5; Coloseni 4:12).

10. De ce nu trebuie sa stam ntr-o anumita pozi tie cand ne rugam?



11. Men tioneaza cateva lucruri pentru care ne putem ruga.


Apropie-te de Dumnezeu prin intermediul rugaciunii!

169

12 Cele mai importante lucruri pentru care trebuie sa ne

rugam sunt cele care au legatura cu Iehova Dumnezeu.

Avem toate motivele sa-i aducem laude sincere si sa-i mul


tumim pentru bunatatea sa (1 Cronici 29:10-13). In ru

gaciunea-model, consemnata n Matei 6:9-13, Isus ne-a

nva tat sa ne rugam pentru sfin tirea numelui lui Dumne


zeu. (Citeste.)
De asemenea, el a men tionat alte doua ce

reri: sa vina Regatul lui Dumnezeu si sa se nfaptuiasca





voin ta sa pe pamant, asa
cum este nfaptuita n cer. Isus a

vorbit despre chestiuni personale doar dupa ce a men tio

nat aceste lucruri importante, care au legatura cu Iehova.

Daca Dumnezeu va ocupa primul loc si n rugaciunile noas

tre, vom demonstra ca nu ne intereseaza doar binele nostru.

13 Cat de lunga ar trebui sa fie o rugaciune? Biblia nu spu

ne cat trebuie sa dureze o rugaciune personala sau publica.

De exemplu, o rugaciune rostita nainte de masa poate fi


scurta, n timp ce o rugaciune personala, n care ne var

sam inima naintea lui Iehova poate fi lunga (1 Samuel 1:12, 15). Totusi,
Isus i-a condamnat pe ipocri tii care

rosteau rugaciuni lungi pentru a fi vazu ti de al tii (Luca

20:46, 47). Pe Iehova nu l impresioneaza astfel de ruga

ciuni. Important este sa ne rugam din inima. Prin urma


re, durata unei rugaciuni placute lui Dumnezeu difera n

func tie de necesita ti si de situa tie.

14 Cat
de des ar trebui sa ne rugam? Biblia ne ndeamna

sa ne rugam nencetat si sa perseveram n rugaciune


(Matei 26:41; Romani 12:12; 1 Tesaloniceni 5:17). Bine

nteles,
aceasta nu nseamna ca trebuie sa ne rugam lui

12. Cum putem demonstra ca Tatal nostru ceresc ocupa primul loc n

rugaciunile noastre?

13. Potrivit Scripturilor, cat ar trebui sa dureze o rugaciune?

14. Ce nseamna sa ne rugam nencetat, a sa cum ne ndeamna Bi


blia, si de ce este ncurajator acest lucru?

170


Ce ne nva ta n realitate Biblia?


Iehova ncontinuu. Mai degraba, Biblia ne ndeamna sa

ne rugam cu regularitate, multumindu-i


mereu lui Ieho

va pentru bunatatea pe care ne-o arata si cerandu-i sa ne

ndrume, sa ne mangaie n necazuri si sa ne dea putere.

Nu este ncurajator sa stim


ca-i putem vorbi lui Iehova n

rugaciune oricat de mult si oricat de des dorim? Daca apre

ciem cu adevarat privilegiul rugaciunii, vom gasi multe

ocazii sa ne rugam Tatalui nostru ceresc.

15 De ce trebuie sa spunem amin la sfar


situl rugaciunii?

Cuvantul amin nseamna cu sigurant a sau asa


sa fie.

Exemplele consemnate n Biblie arata ca este potrivit sa

spunem amin la sfarsitul


unei rugaciuni personale sau

publice (1 Cronici 16:36; Psalmul 41:13). Zicand amin

la sfarsitul
rugaciunilor personale, demonstram ca ne-am

rugat cu sinceritate. Cand spunem amin, n gand sau cu

glas tare, la ncheierea unei rugaciuni publice rostite de


altcineva, aratam ca suntem de acord cu ideile exprimate


(1 Corinteni 14:16).

CUM NE RASPUNDE DUMNEZEU LA RUG ACIUNI

16 Ne raspunde
Iehova la rugaciuni? Binenteles!
Avem

motive ntemeiate sa credem ca Ascultatorul rugaciunii

raspunde la rugaciunile sincere rostite de milioane de oa

meni (Psalmul 65:2). Iehova ne raspunde la rugaciuni n


diverse moduri.

17 Iehova ne raspunde
la rugaciuni prin intermediul n

gerilor si al slujitorilor sai de pe pamant (Evrei 1:13, 14).

Mul ti oameni care l-au rugat pe Dumnezeu sa-i ajute sa

nteleag
a Biblia au fost vizitati la scurt timp dupa aceea de

15. De ce trebuie sa spunem amin la sfar situl rugaciunilor personale sau publice?

16. Ce convingere avem cu privire la rugaciunile noastre?

17. De ce putem spune ca Dumnezeu ne raspunde la rugaciuni prin


intermediul ngerilor si al slujitorilor sai de pe pamant?


Apropie-te de Dumnezeu prin intermediul rugaciunii!

171

un slujitor al lui Iehova. Astfel de experiente


demonstrea


za ca ngerii ne ndruma n lucrarea de predicare a Rega

tului (Revela tia 14:6). Cand suntem ntr-o situatie


grea,

Iehova ne poate raspunde la rugaciuni ndemnandu-l pe

un crestin
sa ne ajute (Proverbele 12:25; Iacov 2:16).

18 De asemenea, Iehova Dumnezeu raspunde


la rugaciu

nile slujitorilor sai prin intermediul spiritului sau sfant

18. Cum raspunde Iehova la rugaciunile slujitorilor lui prin interme

diul spiritului sau sfant si al Cuvantului sau?

Iehova ti asculta

rugaciunile n
orice situa tie


Iehova ne poate raspunde

la rugaciuni ndemnandu-l

pe un cre stin sa ne ajute

si al Cuvantului sau, Bi

blia. Cand i cerem aju


tor pentru a face fat a

ncercarilor, el ne ofera

ndrumare si putere prin

spiritul sau sfant (2 Co


rinteni 4:7). Cand ne ru

gam pentru ndrumare,

Iehova ne raspunde de
multe ori prin intermediul Bibliei, care ne aju

ta sa luam decizii ntelepte.


In timp ce studiem personal

Biblia sau citim anumite publica tii crestine,


cum este si

aceasta carte, putem gasi versete foarte utile. De asemenea,

ideile biblice de care avem nevoie ne pot fi aduse n aten


tie
sau al sfaturilor
prin intermediul ntrunirilor crestine


oferite de un batran de congregatie
interesat de binele nostru (Galateni 6:1).


19 Daca ni se pare ns
a ca raspunsul lui Iehova ntarzie,

nu trebuie sa tragem concluzia ca el nu poate sa ne ras

punda la rugaciuni. Dimpotriva, trebuie sa ne amintim ca

Iehova raspunde la rugaciunile noastre asa


cum conside
ra el si la momentul stabilit de el. El stie
mult mai bine

decat noi ce necesitati avem si cum trebuie sa ni le satis


faca. Deseori, el vrea sa continuam sa cerem, sa cautam

si sa batem (Luca 11:5-10). Perseverand, demonstram ca

ne dorim mult lucrul pentru care ne rugam si ca avem o

19. Ce trebuie sa avem n vedere cand ni se pare ca rugaciunile noas


tre nu primesc raspuns?

173

credint a adevarata. Mai mult decat atat,

Iehova nu ne raspunde la rugaciuni asa

cum ne-am astepta


noi. De exemplu,

cand ne rugam cu privire la o anumita

ncercare, s-ar putea ca Dumnezeu sa nu


nlature problema respectiva, ci sa ne

dea puterea necesara pentru a o suporta.


(Citeste
Filipeni 4:13.)

20 Ii suntem foarte recunoscatori


Creatorului universului deoarece el este a
proape de to ti cei care i se adreseaza n

rugaciune potrivit voin tei sale. (Citeste

Psalmul 145:18.) Sa ne folosim din plin


de acest privilegiu extraordinar! Astfel,
vom avea ocazia de a ne apropia si mai

mult de Iehova, Ascultatorul rugaciunii.

20. De ce ar trebui sa ne folosim din plin de pre tiosul privilegiu al ru


gaciunii?

CE NE INVAT A BIBLIA?

Daca ne rugam cu regularitate lui Iehova,


ne apropiem si
mai mult de el (Iacov 4:8).

Ca sa fie ascultate, rugaciunile noastre trebuie

sa fie rostite cu credin ta, cu umilin ta si


cu
sinceritate (Marcu 11:24).

Trebuie sa ne rugam numai lui Iehova prin

intermediul Fiului sau (Matei 6:9; Ioan 14:6).

Iehova, Ascultatorul rugaciunii ne raspunde

la rugaciuni prin intermediul ngerilor, al


slujitorilor sai de pe pamant, al spiritului

sfant si
al Cuvantului sau (Psalmul 65:2).

CAPITOLUL 18

Botezul si
ta
relatia
cu Dumnezeu

In ce consta botezul crestin?

Ce pasi trebuie sa faci ca sa fii botezat?


Ce nseamna sa te dedici lui Dumnezeu?
Care este principalul motiv pentru a te boteza?

IATA o apa! Ce ma mpiedica sa fiu botezat? , a ntrebat

n secolul I e.n. un func tionar de la curtea Etiopiei. Un

crestin
pe nume Filip i adusese dovezi ca Isus era promi

sul Mesia. Etiopianul a fost atat de impresionat de ceea ce


aflase din Scripturi, ncat a cerut sa fie botezat (Faptele


8:26-36).
1. De ce a cerut un func tionar de la

curtea Etiopiei sa fie botezat?

Botezul si rela tia ta cu Dumnezeu

175

2 Daca ai studiat cu atentie capitolele precedente cu un


Martor al lui Iehova, poate ca acum te ntrebi: Ce ma m

piedica sa fiu botezat? Ai nvatat
deja despre promisiunea

pe care o face Biblia cu privire la viata
a n Paradis
vesnic


(Luca 23:43; Revelatia
de asemenea,
21:3, 4). Ai nvatat,

despre starea mortilor


si

nvierii (Eclesias despre speranta

tul 9:5; Ioan 5:28, 29). Probabil ca asisti


mpreuna cu Mar
torii lui Iehova la ntrunirile congregatiei
si

ai observat

modul n care practica ei religia adevarata (Ioan 13:35).

Si,

lucrul cel mai important, ai nceput sa cultivi o relatie

personala cu Iehova Dumnezeu.

3 Cum poti arata


ca doresti

sa-i slujesti
lui Dumnezeu?

Isus le-a spus continuatorilor sai: Duceti-v


a . . . si
faceti

discipoli din oamenii tuturor natiunilor,


botezandu-i


(Matei 28:19). Isus nsusi
a fost botezat n apa, lasandu-ne

un exemplu n acest sens. El n-a fost doar stropit cu apa

si
nici nu i s-a turnat apa pe cap (Matei 3:16). Cuvantul

a boteza provine dintr-un termen grecesc care nseam

na a cufunda n apa. Prin urmare, botezul crestin


pre

supune cufundare totala n apa.


4 Toti cei care doresc sa aiba o relatie personala cu Ieho

va Dumnezeu trebuie sa se boteze n apa. O persoana care

se boteaza demonstreaza n mod public ca doreste


sa-i slu


jeasca lui Dumnezeu si
ca si
gaseste
placerea n nfaptui
rea vointei
sale (Psalmul 40:7, 8). Totusi,
ca sa fii botezat,

trebuie sa faci anumiti pasi.

AI NEVOIE DE CUNOSTIN
T A SI

DE CREDINT A

5 Tu faci deja primul pas. In ce fel? Asimiland


cuno stin ta

2. De ce ar trebui sa te gande sti cu seriozitate la botez?

3. a) Ce porunca le-a dat Isus continuatorilor sai? b) Cum se face botezul?

4. Ce indica botezul n apa?

5. a) Care este primul pas ca sa fii botezat? b) De ce sunt importante

ntrunirile cre stine?

176


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

despre Iehova Dumnezeu si


despre Isus Cristos, probabil printr-un
studiu
sistematic
al Bibliei. (Citeste
Ioan


17:3.) Insa mai ai multe lucruri de nva tat. Crestinii
do

resc sa fie umplu ti de cuno


stin
exact
a
a
voin
lui
ta
tei

Dumnezeu (Coloseni 1:9). Intrunirile Martorilor lui Ie


hova te pot ajuta foarte mult n acest sens. Este important

sa asisti
la aceste ntruniri (Evrei 10:24, 25). Daca participi

cu regularitate la ele, vei ajunge sa-l cunosti


pe Dumnezeu.

6 Binen
teles, nu trebuie sa cunosti
toata Biblia ca sa te
botezi. Func tionarul etiopian avea unele cunostin
te din

Scripturi, nsa el a avut nevoie de ajutor pentru a n tele


ge anumite pasaje biblice (Faptele 8:30, 31). Si
tu ai nca


multe de nva tat. De fapt, niciodata nu vei nceta sa nve ti

despre Dumnezeu (Eclesiastul 3:11). Cu toate acestea, na

inte de botez trebuie sa cunosti


si sa accep ti cel pu tin n

va taturile de baza ale Bibliei (Evrei 5:12). De exemplu,

trebuie sa stii
care este adevarul despre starea mor tilor si

cat de important este numele lui Dumnezeu si Regatul

sau.


7 Dar nu este suficient sa ai cunostin a,
t deoarece fara

credin ta este imposibil sa-i placem lui Dumnezeu (Evrei

11:6). Biblia spune ca unii locuitori ai Corintului antic au

crezut si s-au botezat


dupa ce au aflat mesajul crestin

(Faptele 18:8). In mod asemanator, studierea Bibliei ti va


ntari convingerea ca aceasta carte este Cuvantul inspirat

al lui Dumnezeu. Totodata, studierea Bibliei te va ajuta sa


manifesti
credin ta n promisiunile lui Dumnezeu si n puterea salvatoare a jertfei lui Isus (Iosua 23:14; Faptele 4:12;
2 Timotei 3:16, 17).

6. Cat de multe lucruri trebuie sa cuno sti din Biblie ca sa po ti fi botezat?

7. Ce efect ar trebui sa aiba asupra ta studierea Bibliei?

Botezul si rela tia ta cu Dumnezeu

177

VORBESTE-LE
ALTORA

DESPRE ADEVARURILE BIBLICE

8 Pe masur
a ce credin ta ta va creste,
vei constata ca nu


po ti sa pastrezi numai pentru tine lucrurile nva tate (Ie
remia 20:9). Vei sim ti dorin ta puternica de a le vorbi si altora despre Dumnezeu si despre scopurile sale. (Citeste

2 Corinteni 4:13.)

9 La nceput
ai putea sa le vorbesti
cu tact despre adevarurile biblice rudelor, prietenilor, vecinilor si colegilor de

munca. Cu timpul vei dori sa participi la lucrarea de pre



dicare pe care Martorii lui Iehova o desfasoar
a n mod or
ganizat. Vorbeste-i
persoanei cu care studiezi Biblia despre

dorin ta ta. Daca esti


calificat sa iei parte la lucrarea de de

punere de marturie, se vor lua masuri pentru ca tu si Mar



torul cu care studiezi sa va ntalni ti cu doi batrani de
congrega tie.


10 In felul acesta, i
vei cunoaste
mai bine pe unii batrani

crestini
care pastoresc turma lui Dumnezeu (Faptele 20:28;



1 Petru 5:2, 3). Daca ei constata ca n telegi nva taturile de

baza ale Bibliei si crezi n ele, ca traiesti


n armonie cu prin

cipiile lui Dumnezeu si ca vrei cu adevarat sa devii Martor


al lui Iehova, ti vor spune ca ntrunesti
condi tiile pentru
a participa la lucrarea de predicare ca vestitor nebotezat.

11 Pe de alta parte, batr


anii ar putea constata ca este ne

cesar sa faci unele schimbari n via ta ca sa po ti lua parte

la lucrarea de predicare. De exemplu, poate ca va trebui sa


renun ti la unele practici despre care stii
doar tu. De ace

ea, nainte de a cere sa devii vestitor nebotezat, trebuie sa


8. Ce anume te va ndemna sa le vorbe sti altora despre lucrurile nva tate?

9, 10. a) Cu cine po ti vorbi la nceput despre adevarurile biblice?

b) Ce trebuie sa faci daca dore sti sa participi la lucrarea de predicare?

11. Ce schimbari trebuie sa faca unii nainte de a putea lua parte la


lucrarea de predicare?

178


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

nu mai comi ti pacate grave, cum ar fi imoralitatea sexua


la, be tia si consumul de droguri. (Citeste
1 Corinteni
6:9, 10; Galateni 5:19-21.)

C AINTA
SI
CONVERTIREA
12 Pentru a te putea boteza, trebuie sa mai faci ca
tiva

pasi.
Apostolul Petru a spus: Cai ti-va si ntoarce ti-va, ca

sa vi se stearg
a pacatele (Faptele 3:19). Cand cineva se

caieste
cu adevarat, regreta sincer ce a facut. Este clar ca o

persoan
a trebuie sa se caiasca.
a care a dus o via ta imoral

Insa, cain ta este necesara si n cazul unei persoane care a

dus o via ta relativ curata din punct de vedere moral. De



ce? Deoarece to ti oamenii sunt pacatosi si au nevoie de
iertarea lui Dumnezeu (Romani 3:23; 5:12). Inainte de a
studia Biblia nu stiai
care este voin ta lui Dumnezeu. Asa

dar, nu ai putut sa- ti traiesti


via ta n armonie cu voin ta sa.

De aceea, trebuie sa te caiesti.

13 Dupa cain a urmeaza convertirea. Cand


o persoana se
t

converteste,
se ntoarce de la calea pe care a urmat-o n

trecut. Cu alte cuvinte, ea nu numai ca regreta ce a facut,

dar si renun ta la vechiul ei mod de via ta. Din acel mo


ment, trebuie sa fie ferm hotarata sa faca ce este bine.

Cain ta si convertirea sunt doi pasi care trebuie facu ti nainte de botez.
DEDICAREA

Inainte de a te boteza, trebuie sa mai faci un pas im


portant: sa te dedici lui Iehova Dumnezeu.


15 Dedicarea consta ntr-o
rugaciune sincera, n care ci14


12. De ce este necesara cain ta?
13. Ce este convertirea?

14. Ce pas important mai trebuie sa faci nainte de botez?


15, 16. Ce nseamna a te dedica lui Dumnezeu, si ce te ndeamna sa
faci acest pas?

Botezul si rela tia ta cu Dumnezeu

179


neva i promite lui Iehova ca i va acorda pentru totdeau
na devo tiune exclusiva (Deuteronomul 6:15). Dar de ce


ar dori cineva sa faca aceasta promisiune? Sa dam un

exemplu. Sa presupunem ca un barbat curteaza o feme

ie. Cu cat o cunoaste


mai bine si i observa calita tile, cu

atat se simte mai atras de ea. Este firesc ca, la un moment


dat, sa o ceara n casatorie. Bine
teles, casatoria aduce cu
n

sine multe responsabilita ti. Insa iubirea pe care o simte

pentru aceasta femeie l va ndemna sa faca un pas atat


de important.

16 Cand
ajungi sa-l cunosti
si sa-l iubesti
pe Iehova,

te sim ti ndemnat sa-i slujesti


din toata inima si sa i te n

chini fara rezerve. Cine doreste


sa-l imite pe Fiul lui Dum
nezeu, Isus Cristos, trebuie sa se renege pe sine (Marcu

8:34). A te renega nseamna a te asigura ca dorin tele si


obiectivele tale nu te mpiedica sa-i acorzi lui Dumnezeu

ascultare absoluta. Prin urmare, nainte de a te boteza tre


buie sa demonstrezi ca principalul tau obiectiv este nfaptuirea voin tei lui Iehova Dumnezeu. (Citeste
1 Petru 4:2.)

CUM POTI
INVINGE
TEAMA DE A FACE UN PAS GRESIT

17 Unii ezita sa i se dedice lui Iehova deoarece le este fri


ca sa faca un pas atat de important. Ei se tem ca, n cali

tate de crestini
dedica ti, vor trebui sa-i dea socoteala lui

Iehova pentru tot ce fac. De teama ca nu vor putea trai la


nal timea dedicarii lor sau ca l vor dezamagi pe Iehova,


ei prefera sa nu faca acest pas.

18 Pe masur
a ce vei nva ta sa-l iubesti
pe Iehova, vei dori



sa i te dedici si sa faci tot posibilul ca sa traiesti
la nal

timea dedicarii tale (Eclesiastul 5:4). Dupa dedicare, vei

17. De ce ezita unii sa i se dedice lui Dumnezeu?

18. Ce anume te poate ndemna sa i te dedici lui Iehova?

Un pas important

ca sa te botezi este
asimilarea cuno stin tei

exacte din Cuvantul


lui Dumnezeu
Credin ta trebuie

sa te ndemne sa le
vorbe sti altora despre
convingerile tale


vrea cu siguran ta sa umbli

ntr-un mod demn de Iehova


pentru a-i placea pe deplin (Coloseni 1:10). Daca l iu

besti
pe Dumnezeu, nu ti se va parea prea greu sa faci

voin ta sa. Fara ndoiala, vei fi de acord cu apostolul Ioan,

care a scris: Iata ce nseamna iubirea de Dumnezeu: sa

respectam poruncile sale, iar poruncile sale nu sunt grele (1 Ioan 5:3).
19 Nu trebuie sa fii perfect ca sa i te dedici lui Dumne

zeu. Iehova ti cunoaste


a niciodata
limitele si nu asteapt

de la tine mai mult decat po ti face (Psalmul 103:14). El


19. De ce nu trebuie sa- ti fie teama sa te dedici lui Dumnezeu?

Botezul si rela tia ta cu Dumnezeu

181

vrea sa reuse
sti
si,
de aceea, te va sprijini. (Citeste
Isaia

41:10.) Fii sigur ca, daca te ncrezi n Iehova din toata ini

ma, el ti va netezi cararile (Proverbele 3:5, 6).

SIMBOLIZEAZA-TI
DEDICAREA PRIN BOTEZ
20 Dupa ce vei medita la lucrurile pe care le-am anali

zat, vei lua, probabil, hotararea sa i te dedici lui Iehova n

rugaciune. De fapt, to ti cei care l iubesc cu adevarat pe



20. De ce dedicarea la Iehova nu trebuie sa ramana o chestiune per
sonala?

Te-ai dedicat
lui Dumnezeu

n rugaciune?

Botezul simbolizeaza

faptul ca am murit fa ta

de modul de via ta din

trecut si ca am revenit


la via ta pentru a nfaptui
voin ta lui Dumnezeu

182


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

Dumnezeu trebuie sa faca o declara tie publica pentru


salvare (Romani 10:10). Cum po ti face acest lucru?

21 Spune-i coordonatorului corpului de batr
ani din

congrega tia ta ca vrei sa te botezi. El va aranja ca unii ba

trani de congrega tie sa analizeze mpreuna cu tine mai

multe ntrebari referitoare la nva taturile de baza ale Bi



bliei. Daca vor constata ca ndeplinesti
cerin tele pentru

botez, acesti
batrani ti vor spune ca te po ti boteza la ur

matorul congres.1 Cu ocazia congreselor se tine o cuvantare despre semnifica tia acestui pas. La finalul acestei

cuvantari, vorbitorul le adreseaza doua ntrebari simple

candida tilor la botez, iar acestia


raspund cu glas tare. Ast
fel, ei fac o declara tie publica a credin tei lor.

22 Botezul este pasul prin care ara


ti n mod public ca

te-ai dedicat lui Dumnezeu si ca de acum nainte esti


Martor al lui Iehova. Candida tii la botez sunt cufunda ti com

plet n apa pentru a arata naintea tuturor ca i s-au dedicat


lui Iehova.
SEMNIFICATIA
BOTEZULUI

Isus a spus ca discipolii sai aveau sa fie boteza ti n

numele Tatalui, al Fiului si


al spiritului sfant (Matei

28:19). Aceasta nseamna ca persoana care se boteaza recunoaste


autoritatea lui Iehova Dumnezeu si
a lui Isus
Cristos (Psalmul 83:18; Matei 28:18). De asemenea, re
cunoaste
rolul si
ac tiunea spiritului sfant al lui Dumne
zeu, adica a for tei sale active (Galateni 5:22, 23; 2 Petru
1:21).
23

1 De obicei, botezurile au loc la congresele organizate de Martorii


lui Iehova.

21, 22. Cum po ti face o declara tie publica a credin tei tale?

23. Ce nseamna a fi botezat n numele Tatalui, al Fiului si al spiri


tului sfant?

Botezul si rela tia ta cu Dumnezeu

183

24 Totusi, botezul nu este doar o cufundare n


apa. Este

un gest simbolic, foarte important. Cufundarea n apa

simbolizeaza faptul ca cel care se boteaza a murit fa ta de

modul de via ta din trecut. Ridicarea din apa simbolizea


za ca a revenit la via ta pentru a nfaptui voin ta lui Dum
nezeu. Nu uita ca te-ai dedicat lui Iehova Dumnezeu, nu

unei activita ti, unei cauze, unor oameni sau unei organi
za tii. Dedicarea si botezul constituie nceputul unei prie
tenii foarte stranse cu Dumnezeu (Psalmul 25:14).

25 Insa botezul nu garanteaza salvarea. Apostolul Pavel

a scris: Continua ti sa lucra ti la salvarea voastra, cu teama

si tremur (Filipeni 2:12). Botezul este doar nceputul. Dar


cum po ti ramane n iubirea lui Dumnezeu? Gasim ras

punsul n ultimul capitol al acestei car ti.

24, 25. a) Ce simbolizeaza botezul? b) La ce ntrebare se va raspunde

n capitolul urmator?

CE NE INVAT A BIBLIA?


Botezul crestin
consta n cufundarea totala n

apa, nu doar n stropirea cu apa (Matei 3:16).

Pentru a te boteza, trebuie sa asimilezi cunostin


ta

despre Iehova si despre Isus, sa manifesti


credin

ta, sa te caiesti,
sa te convertesti
si sa i te dedici lui
Dumnezeu (Ioan 17:3; Faptele 3:19; 18:8).

Pentru a i te dedica lui Iehova, trebuie sa te


renegi, asa
cum s-au renegat si cei care l-au
urmat pe Isus (Marcu 8:34).

Botezul simbolizeaza faptul de a muri fa ta

de modul de via ta din trecut si


de a reveni la


via ta pentru a nfaptui voin ta lui Dumnezeu
(1 Petru 4:2).

CAPITOLUL 19

Pastreaza-te

n iubirea lui Dumnezeu!

Ce nseamna a-l iubi pe Dumnezeu?


Cum putem sa ne pastram n iubirea lui Dumnezeu?

Cum i va rasplati Iehova


pe cei care se pastreaza n iubirea lui?

Il vei face
pe Iehova

refugiul tau

n aceste
vremuri
tulburi?


IMAGINEAZA-TI
ca n timp ce mergi pe stra

da cerul se acopera de nori. Fulgerele braz


deaza cerul si se aud tunete puternice. Incepe

sa ploua toren tial. O iei la fuga si


cau ti cu dis

perare un loc n care sa te refugiezi. Pe mar


ginea drumului observi un adapost. Este un

loc sigur, n care te po ti adaposti de ploaie.

Ce mult te bucuri ca l-ai gasit!

2 Traim
vremuri tulburi. Situa
lumii se
tia

nrauta teste
de la o zi la alta. Insa exista un
refugiu sigur, unde suntem feri ti de orice

rau. Despre
ce refugiu este vorba? Biblia afir
ma: Ii voi spune lui Iehova: Tu esti
refu
giul meu si
fortarea ta mea, Dumnezeul meu


n care ma ncred (Psalmul 91:2).
3 Iehova, Creatorul si Suveranul universu
lui, poate fi refugiul nostru. El este mult mai

puternic decat orice persoana sau orice lu

cru care ne-ar putea face rau. Chiar daca ci

neva ne face rau, Iehova poate ndrepta tot

1, 2. Unde putem gasi un refugiu sigur?


3. Cum poate deveni Iehova refugiul nostru?

Pastreaza-te n iubirea lui Dumnezeu!

185

raul cauzat. Cum poate deveni Iehova


Tre refugiul nostru?

buie sa ne punem ncrederea n el. In plus, Cuvantul sau ne


ndeamn
a: Pastra ti-va n iubirea lui Dumnezeu (Iuda 21).

Intr-adevar, trebuie sa ramanem n iubirea lui Dumnezeu



pastrand o rela tie stransa cu Tatal nostru ceresc. Procedand

astfel, el va fi n mod sigur refugiul nostru. Dar cum putem

avea o rela tie apropiata cu Creatorul nostru?


RECUNOASTE
DOVEZILE

DE IUBIRE
ALE LUI DUMNEZEU SI
RASPUNDE LA ELE

4 Ca sa ne pastr
am n iubirea lui Dumnezeu, trebuie sa

n telegem cum si-a


manifestat el iubirea fa ta de noi. Gan

deste-te
la cateva dintre adevarurile biblice pe care le-ai n

va tat studiind aceasta carte. Iehova, Creatorul nostru, ne-a

dat o locuin ta extraordinara, pamantul. El s-a ngrijit ca pla

neta noastra sa aiba din abunden ta hrana si


apa, resurse

naturale, animale ncantatoare si peisaje splendide. De ase

menea, Iehova si-a


dezvaluit numele si
calita tile n paginile

Bibliei, al carei autor este. Din aceasta carte aflam ca Dum

nezeu l-a trimis pe pamant pe Fiul sau preaiubit si


a permis

ca el sa sufere si
sa moara pentru noi (Ioan 3:16). Datorita
acestui dar avem speran ta unui viitor extraordinar.

5 Aceasta speran a depinde de un alt lucru pe care l-a fat

cut Dumnezeu.
El a ntemeiat un guvern ceresc, Regatul me

sianic. In curand, acesta va pune capat suferin tei si


va

transforma
p
am
antul
ntr-un
paradis.
Ce
perspectiv
a
minu

nata! In paradis vom fi ferici ti si
vom trai n pace pentru

totdeauna (Psalmul 37:29). Pana atunci, Dumnezeu ne ara


ta cum sa ne traim via ta n cel mai bun mod posibil nca de

pe acum. Un alt dar de la Iehova este rugaciunea, prin in


termediul careia putem comunica liber cu el. Acestea sunt

doar cateva dovezi de iubire ale lui Iehova fa ta de tine si


fa ta
de restul omenirii.

4, 5. Care sunt cateva dovezi de iubire ale lui Iehova fat a de noi?



Ce ne nva ta n realitate Biblia?

De aceea, ar trebui sa te n
trebi: Cum raspund eu la iubirea lui Iehova? Probabil, mul ti

vor spune: Aratandu-i si
eu iu
bire. Esti
si
tu de aceeasi
pare
re? Isus a aratat care este cea mai

mare porunca: Sa-l iubesti


pe Ie

hova, Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau

si
cu toata mintea ta (Matei 22:37). Cu siguran
ta, avem

multe motive sa-l iubim pe Iehova Dumnezeu. Insa, pentru

a-l iubi cu toata inima, cu tot sufletul si


cu toata mintea, este

suficient sa sim ti ca ai aceasta iubire?


7 Asa cum reiese din Biblie, iubirea pentru Dumnezeu este

mai mult decat un sentiment. Desi


este foarte important sa

sim tim iubire fa ta de Iehova, acest sentiment este doar n

ceputul adevaratei iubiri pe care trebuie s-o avem fa ta de el.

Pentru a n telege mai bine, sa ne gandim la urmatoarea

compara tie: Daca i-ai cere cuiva un mar, ai fi mul tumit sa


primesti
o saman ta de mar? Binen teles ca nu. Este adeva

rat ca dintr-o saman ta poate sa creasca un pom, dar tu doresti


fructul. Acelasi
lucru se poate spune si despre iubirea

pentru Iehova: asemenea unei semin te, ea trebuie sa creas

ca si
sa dea roade. Biblia ne nva ta: Iata ce nseamna iubi

rea de Dumnezeu: sa respectam poruncile sale, iar poruncile

sale nu sunt grele (1 Ioan 5:3). Asadar,


iubirea adevarata


fa ta de Dumnezeu trebuie sa dea roade bune, adica sa fie

transpusa n fapte. (Citeste
Matei 7:16-20.)

8 Demonstram
ca l iubim pe Dumnezeu daca respectam
poruncile si
principiile sale. Acest lucru nu este peste puteri


le noastre, ntrucat legile lui Iehova nu sunt mpovaratoare.

Dimpotriva, ele ne ajuta sa ducem o via ta fericita si plina de


6

6. Cum poti raspunde la iubirea pe care ti-o


arata Iehova?

7. Este suficient sa simtim


iubire fat a de Dumnezeu? Explica.

8, 9. Cum ne putem demonstra iubirea si recuno stin ta fa ta de Dumnezeu?

Pastreaza-te n iubirea lui Dumnezeu!

187

satisfac tii (Isaia 48:17, 18). Cand ne lasam ndruma ti de Ie

hova, demonstram ca apreciem tot ce a facut el pentru noi.

Din nefericire, pu tine persoane manifesta astazi o astfel de

apreciere. Noi nu dorim sa fim nerecunoscatori, asemenea

unor oameni din zilele lui Isus. Cu o anumita ocazie, Isus a


vindecat zece leprosi,


nsa numai unul s-a ntors sa-i mul tu

measca (Luca 17:12-17). Fara ndoiala ca dorim sa fim ase

menea omului recunoscator, nu asemenea celorlal ti noua,

care n-au aratat deloc recunostin


ta!

9 Dar ce porunci ale lui Iehova trebuie sa respectam?


Une

le dintre ele sunt analizate n aceasta carte. Sa revedem ca


teva. Respectarea poruncilor lui Dumnezeu ne va ajuta sa

ne pastram n iubirea sa.


APROPIE-TE TOT MAI MULT DE IEHOVA

Asimilarea cunostin
tei despre Iehova este esen tiala pen
tru a ne apropia de el. Este un proces care n-ar
10


10. De ce este important sa continuam sa nvat am despre Iehova Dumnezeu?

Asemenea focului, iubirea ta pentru Iehova

trebuie ntre tinuta pentru a nu se stinge

188


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

trebui sa se termine niciodata. Imagineaza- ti ca stai afara

ntr-o noapte friguroasa si


faci un foc de lemne ca sa te n

calzesti.
Ai lasa focul sa se stinga? Nu, ci ai pune ncontinuu

lemne ca sa ntre tii focul, ntrucat de el depinde via ta ta. Asa

cum lemnele ntre tin focul, tot asa


ta despre Dum cunostin

nezeu ne men tine vie iubirea fa ta de Iehova (Proverbele


2:1-5).

11 Isus a dorit ca discipolii lui sasi


men tina vie si puter

nica iubirea fa ta de Iehova si


fa ta de minunatul sau Cuvant

al adevarului. Dupa nviere, el i-a ajutat pe doi discipoli sa


n teleaga cateva profe tii din Scripturile ebraice, care s-au

mplinit n persoana lui. Ce efect a avut acest lucru asupra

lor? Mai tarziu, ei au spus: Nu ne ardea inima n timp ce

ne vorbea pe drum, cand ne deschidea Scripturile? (Luca


24:32).


12 Cand
ai n teles ce nva ta n realitate Biblia, nu ai sim tit

ca ti arde inima de bucurie, de zel si de


fa ta de
iubire

Dumnezeu? Mul ti au sim tit acest lucru. Insa nu-i usor


sa

men tii vie aceasta iubire si


sa o faci sa creasca. Isus a prezis

ca iubirea celor mai mul ti se va raci, iar noi nu vrem sa

imitam lumea n aceasta privin ta (Matei 24:12). Ce po ti face

pentru ca iubirea ta fa ta de Iehova si


fa ta de adevarurile bi

blice sa nu se raceasca?

13 Continua sa nve
ti despre Iehova Dumnezeu si
despre

Isus Cristos (Ioan 17:3). Mediteaza la ceea ce nve ti din Bi

blie si
ntreaba-te: Ce dezvaluie acest pasaj despre Iehova?

Cum ma ncurajeaza sa-l iubesc cu toata inima, cu toata


mintea si cu tot sufletul? (Citeste
1 Timotei 4:15.) Medita

rea te va ajuta sa- ti men tii vie si puternica iubirea fa ta de Iehova.


11. Ce efect au avut nvat aturile lui Isus asupra continuatorilor sai?

12, 13. a) Ce s-a ntamplat cu iubirea fat a de Dumnezeu si


fat a de Biblie

n cazul majoritatii
oamenilor? b) Ce putem face pentru ca iubirea noas

tra sa nu se raceasca?

Pastreaza-te n iubirea lui Dumnezeu!

189

De asemenea, rugaciunile facute cu regularitate ne aju


ta sa ne pastram vie
(1 Te si puternica iubirea fa ta de Iehova

saloniceni 5:17). In capitolul 17 am nva tat ca rugaciunea

este un dar pre tios de la Dumnezeu. Asa


cum doi oameni si

pot ntari prietenia comunicand cu regularitate si


n mod


deschis, si rela tia noastra cu Iehova devine tot mai stransa

daca ne rugam lui cu regularitate. Este important ca ruga

ciunile noastre sa nu devina mecanice. Sa nu repetam la

nesfarsit
aceleasi
cuvinte, fara sa gandim ce spunem. Sa-i

vorbim lui Iehova asa
un copil cu tatal sau pe
cum vorbeste


care l iubeste.
Binen teles, i vom vorbi cu
respect, nsa des
chis, sincer si din inima (Psalmul 62:8). Intr-adevar, studiul

biblic personal si
rugaciunile sincere au un rol esen tial n

nchinarea noastra si
ne ajuta sa ne pastram n iubirea lui
Dumnezeu.
14

SLUJESTE-I
LUI IEHOVA CU BUCURIE

Studiul biblic individual si


rugaciunile personale fac


parte din nchinarea noastra. Sa analizam nsa un alt aspect

al nchinarii pe care i-o aducem lui Iehova: faptul de a le


vorbi altora despre convingerile noastre. Le-ai mpartasit
al

tora unele nva taturi biblice? Daca da, te-ai bucurat de un

mare privilegiu! (Luca 1:74) Cand le vorbim oamenilor de

spre adevarurile privitoare la Iehova, ne achitam de o res

ponsabilitate foarte importanta, acordata tuturor crestinilor

adevara ti: predicarea vestii


bune despre Regatul lui Dumnezeu. (Citeste
Matei 24:14; 28:19, 20.)
16 Apostolul Pavel si-a pre
nutuit mult serviciul crestin,

mindu-l o comoara (2 Corinteni 4:7). Faptul de a le vorbi


oamenilor despre Iehova si
despre scopurile sale este cea mai

buna lucrare pe care o po ti face. Pe de o parte, este un


15

14. Cum ne pot ajuta rugaciunile sa ne pastram vie iubirea fat a de Iehova?

15, 16. De ce trebuie sa consideram lucrarea de predicare a Regatului un

privilegiu si
o comoara?

190


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

serviciu adus celui mai bun Stapan, iar pe de alta parte ti


aduce numeroase binecuvantari. Cand predici, i aju ti pe oa


menii sinceri sa se apropie de Tatal nostru ceresc si
sa ncea

pa sa mearga pe drumul care duce la via ta vesnic


a. Ce alta

lucrare ti poate aduce mai multa satisfac tie? Cand depui

Iehova vrea sa te bucuri de adevarata

via ta. Tu vrei sa te bucuri de ea?

Pastreaza-te n iubirea lui Dumnezeu!

191

marturie despre Iehova si


despre Cuvantul sau, credin ta ta

se ntareste,
iar iubirea pentru Dumnezeu devine mai pu

ternica. Iehova pre tuieste


eforturile tale (Evrei 6:10). Daca

vei continua sa participi cu zel la aceasta lucrare, te vei pas


tra n iubirea lui Dumnezeu. (Citeste
1 Corinteni 15:58.)

17 Este important sa nu uitam


ca predicarea Regatului este

o lucrare urgenta. Biblia ne ndeamna: Predica cuvantul si

fa lucrul acesta cu sentimentul urgen tei (2 Timotei 4:2). De

ce lucrarea de predicare este astazi mai importanta ca ori

cand? Cuvantul lui Dumnezeu ne spune: Ziua cea mare a

lui Iehova este aproape. Este aproape si


vine n graba mare

(Tefania
1:14). Intr-adevar, momentul cand Iehova va distru
ge acest sistem se apropie cu repeziciune. Oamenii trebuie



sa fie avertiza ti. Ei trebuie sa n teleaga ca acum este timpul


sa-l accepte pe Iehova ca Suveran. Sfarsitul
nu va ntarzia

(Habacuc 2:3).

18 Iehova doreste sa-i


aducem o nchinare publica, alaturi

de crestinii
adevara ti. De aceea, n Cuvantul sau se spune:

Sa ne interesam unii de al tii ca sa ne ndemnam la iubire


si
la fapte bune, fara sa neglijam ntrunirea noastra, cum

au unii obiceiul, ci sa ne ncurajam unii pe al tii, si


aceasta

cu atat mai mult cu cat vede ti ca ziua se apropie! (Evrei

10:24, 25). Cand ne ntrunim cu colaboratorii n credin ta,


avem ocazia de a-i aduce laude Dumnezeului nostru iubitor

si
de a ne nchina lui. De asemenea, ne ncurajam si
ne n
tarim unii pe al tii.

19 Cand
ne asociem cu nchinatorii lui Iehova, iubirea si
prietenia cu membrii congrega tiei devin mai puternice. Este

important sa ne concentram asupra calita tilor celorlal ti, asa

17. De ce lucrarea de predicare este urgenta?

18. De ce trebuie sa ne nchinam lui Iehova n mod public, alaturi de

crestinii
adevarati?

19. Ce putem face pentru a ne ntari iubirea fat a de membrii congregatiei


crestine?

192


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

cum si Iehova se concentreaza asupra calitatilor


noastre. Nu

astepta
perfectiune
de la colaboratorii tai n credint a. Nu uita

ca toti facem greseli


si ca ritmul n care progresam pe plan

spiritual difera de la o persoana la alta. (Citeste


Coloseni

3:13.) Apropie-te de cei care au o iubire profunda fat a de Ie



hova si vei vedea ca si tu vei progresa. Daca i vei sluji lui Ie
hova alaturi de fratii
si de surorile tale spirituale, te vei putea

pastra n iubirea lui Dumnezeu. Cum i rasplateste


Iehova pe


cei care i se nchina cu fidelitate si se pastreaza n iubirea lui?

CAUTA ADEVARATA VIAT A

20 Rasplata
pe care Iehova le-o da slujitorilor sai fideli este

viata.
Ce fel de viat a? Multi dintre noi ar putea spune c a


suntem deja n viat a, ntrucat respiram, mancam si bem. In

plus, cand suntem foarte fericiti,


exclamam: Asta da via

t a! . Si
totusi,
Biblia arata ca nimeni nu se bucura astazi cu

adevarat de viat a.

21 Cuvantul
lui Dumnezeu ne ndeamna sa apucam strans

adevarata viat a (1 Timotei 6:19). Din aceste cuvinte reiese ca

adevarata viat a va fi posibila numai n viitor. Da, cand vom


fi perfecti,
asa
vom trai n sensul deplin al
cum a
cuvantului,

vrut Dumnezeu nca de la nceput. In ziua n care vom fi n

Paradis, avand sanatate perfecta, pace si fericire, vom cunoas-

te, n sfarsit,
vesnic
adevarata viat a, adica viata
a (1 Timotei

6:12). Nu este aceasta o sperant a minunata?


22 Cum putem apuca strans
adevarata viat a? Inainte de a

spune aceste cuvinte, Pavel i-a ndemnat pe crestini


sa faca

binele si sa fie bogati n fapte bune (1 Timotei 6:18). Inte

legem, asadar,
ca este foarte important sa aplicam adevaruri

le pe care le-am nvatat


din Biblie. Dar a vrut Pavel sa spuna

ca putem castiga
adevarata viat a prin fapte bune? Nicide
cum. Ne vom putea bucura de aceste perspective minunate

20, 21. Ce este adevarata viat a, si


de ce este ea o sperant a minunata?

22. Cum poti apuca strans adevarata viat a?

Pastreaza-te n iubirea lui Dumnezeu!

193


numai datorita bunata tii nemeritate a lui Dumnezeu (Ro

mani 5:15). Fara ndoiala, Iehova doreste


sa-i rasplateasca pe

cei care i slujesc cu fidelitate. El vrea ca si tu sa te bucuri de


adevarata via ta. Cei care raman n iubirea lui Dumnezeu au

perspectiva de a trai vesnic


n pace si fericire.


23 Fiecare ar trebui sa se ntrebe:
Ma nchin lui Dumne

zeu asa
cum cere el n Biblie? Daca n fiecare zi avem grija


sa-i slujim asa
cum ne cere el, nseamna ca suntem pe ca

lea cea dreapta. Putem fi siguri ca Iehova este refugiul nos


tru. El si
va ocroti slujitorii fideli pe parcursul ultimelor zile
tulburi ale acestui sistem vechi. In plus, Iehova ne va con
duce n gloriosul sistem nou, care este acum aproape. Ce

emo tionant va fi sa traim n acel timp! Si


ce bucurosi
vom

fi ca am luat decizii corecte n aceste ultime zile! Daca vei


lua si
tu acum decizii corecte, te vei bucura pentru totdeau

na de adevarata via ta, pe care Iehova Dumnezeu a pregatit-o pentru noi!

23. De ce este important sa ne pastram n iubirea lui Dumnezeu?

CE NE INVAT A BIBLIA?

Demonstram ca l iubim cu adevarat

pe Dumnezeu daca respectam poruncile


si principiile sale (1 Ioan 5:3).

Ne pastram n iubirea lui Dumnezeu daca

studiem Cuvantul sau, daca ne rugam lui

din inima, daca le vorbim altora despre el


si
daca i aducem nchinare la ntrunirile
crestine
(Matei 24:14; 28:19, 20; Ioan 17:3;

1 Tesaloniceni 5:17; Evrei 10:24, 25).


Cei care se pastreaza n iubirea lui Dumnezeu

se vor putea bucura de adevarata via ta


(1 Timotei 6:12, 19; Iuda 21).

APENDICE
SUBIECTUL

PAGINA

Numele divin, folosirea si semnificatia


lui 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 195
Profetia
lui Daniel despre venirea lui Mesia 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 197
Isus Cristos, promisul Mesia 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 199

Ce nvat a Biblia despre Tatal, Fiul si spiritul sfant 9 9 9 9 9 9 9 9 201


De ce crestinii
adevarati nu folosesc crucea n nchinare 9 9 9 204

Cina Domnului, o comemorare care l onoreaza


pe Dumnezeu 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 206
Care este semnificatia
termenilor suflet si
spirit? 9 9 9 9 9 208
Ce sunt Seolul
si

Hadesul? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 212

Ce este Ziua Judecatii?


9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 213

Anul 1914, un an important n profetiile


biblice 9 9 9 9 9 9 9 9 9 215

Cine este arhanghelul Mihael? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 218


Ce este Babilonul cel Mare? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 219

S-a nascut Isus n decembrie? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 221


Trebuie sa tinem
sarbatorile? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 222

195

Numele divin,
folosirea si
lui
semnificatia

DESCHIDE Biblia la Psalmul 83:18 (82:17,


n unele edi tii).

Cum este redat acest verset n Biblia ta? In Sfintele Scripturi

Traducerea lumii noi citim: Ca sa se stie ca tu, al carui nume


este Iehova, numai tu e sti Cel Preanalt peste tot pamantul!.

Acest verset este redat ntr-un mod asemanator si n alte traduceri ale Bibliei. Totu si, numele Iehova a fost scos din multe

traduceri ale Bibliei, fiind nlocuit cu titluri, cum ar fi Dom

nul. Prin urmare, n Psalmul 83:18 ar trebui sa apara un titlu


sau numele Iehova?
Acest verset
face referire la un nume

propriu. In textul original n ebraica, lim

ba n care a fost scrisa cea mai mare parte a Bibliei, apare un nume propriu unic,
scris
cu literele ebraice (YHWH).


In limba romana, acest nume a fost reNumele divin
dat deseori prin Iehova. Dar apare el
scris cu litere

ntr-un singur loc n Biblie? Nu. In textul


ebraice
original al Scripturilor ebraice, numele
divin apare de aproape 7 000 de ori.

Cat de important este numele lui Dumnezeu? Sa ne gandim

la rugaciunea-model lasata de Isus Cristos. Ea ncepe cu urma

toarele cuvinte: Tatal nostru care e sti n ceruri, sa fie sfin tit

numele tau (Matei 6:9). Cu alta ocazie, Isus s-a rugat lui Dum

nezeu astfel: Tata, glorifica- ti numele!. Iar Dumnezeu i-a ras


puns din cer: L-am glorificat si l voi mai glorifica! (Ioan
12:28). Evident, numele lui Dumnezeu este foarte important.

Atunci de ce unii traducatori au scos acest nume din Biblie si

l-au nlocuit cu unele titluri?

Dupa cat se pare, exista doua motive principale. In opinia uno


ra, acest nume nu trebuie folosit pentru ca n prezent nu se mai


cunoa ste pronun tia lui ini tiala. Avand n vedere ca n ebraica ve
che cuvintele se scriau fara vocale, nu se stie cu exactitate
cum

erau pronun tate n timpurile biblice literele YHWH. Insa ar pu


tea fi acesta un motiv ca sa nu folosim numele lui Dumnezeu?

196


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

In timpurile biblice, numele Isus se pronun ta, probabil, Ie

sua sau Ieho sua, nsa nimeni nu are certitudinea ca aceasta

era pronun tia. Totu si, astazi oameni din ntreaga lume rostesc

numele lui Isus n diverse moduri, a sa cum se obi snuie ste n lim
ba lor. De si nu stiu cum se pronun ta acest nume n secolul I, ei

nu se re tin sa-l foloseasca. Daca ai merge ntr-o alta tara, ai con

stata,
probabil,
c
a
numele
t
au
se
pronun
a
diferit
n
alta limt
si

ba. In concluzie, faptul ca nu stim cum se pronun ta n vechime

numele lui Dumnezeu nu este un motiv sa nu-l folosim.


Un alt motiv pentru care unii au scos numele lui Dumnezeu

din Biblie are legatura cu o veche tradi tie evreiasca. Mul ti evrei

sus tineau ca numele divin nu trebuia pronun tat niciodata.


Aceasta tradi tie are la baza, dupa cat se pare, o interpretare gre

sita a unei legi din Biblie, care spune: Sa nu folose sti n mod

nedemn numele lui Iehova, Dumnezeul tau, caci Iehova nu-l


va lasa nepedepsit pe cel ce folose ste numele sau n mod nedemn (Exodul 20:7).

Aceasta lege interzicea folosirea numelui divin ntr-un mod


gre sit, nsa nu interzicea folosirea lui ntr-un mod plin de res

pect. Scriitorii par tii ebraice a Bibliei (numita de unii Vechiul

Testament) au fost to ti barba ti fideli care au aplicat Legea data


de Dumnezeu israeli tilor din vechime. Ei au folosit de multe
ori numele lui Dumnezeu. De exemplu, numele divin a fost

inclus n numero si psalmi, care erau cantari de


lauda intona

te de mul timi de nchinatori ai lui Iehova. In plus, Iehova

Dumnezeu le-a poruncit slujitorilor lui sa-i cheme numele, iar

cei fideli au respectat aceasta porunca (Ioel 2:32; Faptele 2:21).


A sadar, cre stinii din prezent nu se re tin sa-l foloseasca n mod

respectuos, a sa cum a facut cu siguran ta si Isus (Ioan 17:26).

Traducatorii care au nlocuit numele divin cu diverse titluri

sunt vinova ti de o mare gre seala. Procedand astfel, ei au facut

ca Dumnezeu sa para o for ta inaccesibila si impersonala, de

si Biblia i ndeamna pe oameni sa cultive o prietenie stran

sa cu El (Psalmul 25:14). Gande ste-te la un prieten apropiat.

Ai putea sa-l consideri un prieten apropiat daca nici macar n-ai

sti cum l cheama? In mod asemanator, cum ar putea sa se

apropie
oamenii
de
Dumnezeu
dac
a
nu
cum
l
cheam
a?
stiu

In plus, cei ce nu folosesc numele lui Dumnezeu nu cunosc

Apendice

197

semnifica tia deosebita a acestui nume. Dar care este semnifica tia numelui divin?

Dumnezeu nsusi
i-a explicat fidelului sau slujitor Moise

semnificatia
numelui sau. Cand Moise l-a ntrebat pe Dumne

zeu care este numele sau, Iehova i-a raspuns: Eu voi deveni ce

voi vrea sa devin (Exodul 3:14). Prin urmare, Iehova poate de


veni orice este necesar pentru a-si
duce la ndeplinire scopuri


le, iar n ce priveste
sa, el poate face sa se ntample orice
creatia

este nevoie pentru realizarea scopului sau.

Sa presupunem ca si
tu ai putea deveni orice ai dori. Ce-ai

face pentru prietenii tai? Daca unul dintre ei s-ar mbolnavi

grav, ai deveni un medic bun si


l-ai vindeca. Daca altul si-ar


pierde toti banii, ai deveni un binefacator bogat pentru a-l aju

ta. Dar adevarul este ca niciunul dintre noi nu poate deveni

tot ceea ce ar vrea. Pe masura ce vei studia Biblia, vei constata

cu uimire ca Iehova devine orice este necesar pentru a-si


duce

la ndeplinire promisiunile. El si
foloseste
cu bucurie puterea

n folosul celor care l iubesc (2 Cronici 16:9). Cei care nu stiu

cum l cheama pe Dumnezeu n-au cum sa cunoasca minuna


tele fatete
ale personalitatii

sale.


Este evident deci ca numele Iehova trebuie sa apara n Bi

blie. Faptul de a-l folosi fara retinere


n
nchinarea
noastr
a si

de a-i cunoaste
ne ajuta sa ne apropiem de Tatal
semnificatia
nostru ceresc.1
1 Pentru mai multe informatii
despre numele lui Dumnezeu, semnifica

tia
trebuie sa-l folosim n nchinare, vezi brosu lui si
motivele pentru care

ra Numele divin care va dainui pentru totdeauna, publicata de Martorii lui

Iehova. Vezi si
Ghid de studiere a Cuvantului lui Dumnezeu, paginile 1-5.

Profetia
lui Daniel
despre venirea lui Mesia

PROFETUL Daniel a trait cu peste 500 de ani nainte de na s


terea lui Isus. Cu toate acestea, Iehova i-a dezvaluit lui Daniel

unele lucruri despre timpul cand Isus avea sa devina Mesia,

sau Cristos. Lui Daniel i s-a spus: Sa stii si sa n telegi ca, de



Ce ne nva ta n realitate Biblia?

198

la ie sirea cuvantului de restabilire si de reconstruire a Ierusa


limului pana la Mesia, Conducatorul, vor fi sapte saptamani,


precum si saizeci si doua de saptamani (Daniel 9:25).

Dar cum putea fi stabilit anul n care avea sa apara Mesia?



Mai ntai sa vedem cand urma sa nceapa perioada profe tita n

Daniel. Potrivit profe tiei, ea trebuia sa nceapa de la ie sirea

cuvantului de restabilire si de reconstruire a Ierusalimului.

Dar cand a ie sit cuvantul? Neemia, un scriitor al Bibliei, ne

spune ca porunca pentru reconstruirea zidurilor Ierusalimului


a fost data n al douazecilea an al regelui Artaxerxes (Neemia

SAPTEZECI
DE SAPTAMANI

490 de ani

7 saptamani


62 de saptamani


1 saptamana

(49 de ani)

(434 de ani)

(7 ani)

455

406

Ie sirea cuvantului
de restabilire . . .
a Ierusalimului

Ierusalimul
reconstruit

& .e.n.

e.n. )

29

33

36

Apare
Mesia
Mesia este
nimicit

Sfar situl celor


saptezeci de

saptamani

Apendice

199


2:1, 5-8). Istoricii confirma ca primul an de domnie complet al

lui Artaxerxes a fost 474 .e.n. Prin


urmare, al douazecilea an al

domniei sale a fost 455 .e.n. In telegem deci ca profe tia mesia

nica a lui Daniel a nceput sa se mplineasca n 455 .e.n.

Daniel ne spune si cat avea sa dureze perioada dinaintea ve


nirii lui Mesia, Conducatorul. Profe tia vorbe ste despre sap

te saptamani, precum si saizeci si doua de saptamani, n total,


69 de saptamani. Dar cat avea sa dureze n realitate aceasta pe


rioada? A sa cum reiese din mai multe traduceri ale Bibliei, nu

este vorba despre saptamani propriu-zise, de sapte zile, ci de

spre saptamani de ani. Cu alte cuvinte, fiecare saptamana co
respunde unei perioade de sapte ani. No tiunea de saptamana

de ani le era cunoscuta evreilor din vechime. De exemplu, ei

tineau un an sabatic o data la sapte ani (Exodul 23:10, 11). A sa

dar, cele 69 de saptamani profetice echivaleaza cu 69 de uni

ta ti de timp a cate 7 ani, n total 483 de ani.

Sa calculam acum aceasta perioada. Daca din 455 .e.n. nu

maram 483 de ani, ajungem n anul 29 e.n. Acesta este exact

anul n care Isus a fost botezat si a devenit Mesia (Luca 3:1,

2, 21, 22).1 Ce mplinire remarcabila a avut profe tia lui Daniel!

1 Din 455 .e.n. pana n anul 1 .e.n. sunt 454 de ani. Din anul 1 .e.n.

pana n anul 1 e.n. este un singur an (deoarece nu a existat anul 0), iar din

anul 1 e.n. pana n 29 e.n. sunt 28 de ani. Daca adunam ace sti ani

(454 128), ob tinem 483 de ani. Isus a fost nimicit n 33 e.n., pe par

cursul celei de-a 70-a saptamani de ani (Daniel 9:24, 26). Vezi cartea Sa acor
dam aten tie profe tiei lui Daniel!, capitolul 11, si enciclopedia Perspicacitate

pentru n telegerea Scripturilor (engl.), volumul 2, paginile 899-901, publicate de Martorii lui Iehova.

Isus Cristos,
promisul Mesia

PENTRU a ne ajuta sa-l identificam pe Mesia, Iehova Dum



nezeu i-a inspirat pe multi profeti ai Bibliei sa astearn
a n

scris informatii
serviciul sacru si
detaliate despre nasterea,

moartea promisului Eliberator. Toate aceste profetii


sunt



Ce ne nva ta n realitate Biblia?

200

PROFETII
DESPRE MESIA
EVENIMENTUL

PROFETIA

IMPLINIREA

S-a nascut n tribul lui Iuda

Geneza 49:10

Luca 3:23-33

A fost nascut de o fecioara

Isaia 7:14

Matei 1:18-25

A fost un descendent al regelui David

Isaia 9:7

Matei 1:1, 6-17

Iehova a spus despre el ca este fiul sau

Psalmul 2:7

Matei 3:17

Nu au crezut n el

Isaia 53:1

Ioan 12:37, 38

A intrat n Ierusalim calare pe un magar

Zaharia 9:9

Matei 21:1-9

A fost tradat de un prieten apropiat

Psalmul 41:9

Ioan 13:18, 21-30

A fost tradat pentru 30 de argin ti

Zaharia 11:12

Matei 26:14-16

A tacut n fa ta acuzatorilor

Isaia 53:7

Matei 27:11-14

Hainele i-au fost trase la sor ti

Psalmul 22:18

Matei 27:35

A fost batjocorit pe stalp

Psalmul 22:7, 8

Matei 27:39-43

Nu i s-a zdrobit niciun os

Psalmul 34:20

Ioan 19:33, 36

A fost ngropat cu cei boga ti

Isaia 53:9

Matei 27:57- 60

A nviat nainte de a se descompune

Psalmul 16:10

Faptele 2:24, 27


S-a nal tat la dreapta lui Dumnezeu

Psalmul 110:1

Faptele 7:56

exacte si
s-au mplinit n cel mai mic detaliu n persoana lui

Isus Cristos. Pentru a exemplifica, sa analizam cateva profe


tii
referitoare
la
na
sterea
si
copil
aria
lui
Mesia.

Profetul Isaia a prezis ca Mesia avea sa fie un descendent

al regelui David (Isaia 9:7). Isus a fost ntr-adevar un descendent al acestui rege (Matei 1:1, 6-17).

Apendice

201

Mica, un alt profet al lui Dumnezeu, a prezis ca Isus avea

sa se nasca n Betleem Efrata si


ca urma sa devina un con

ducator (Mica 5:2). Pe timpul cand s-a nascut Isus, n Israel

existau doua orase


cu numele Betleem. Unul era situat n

nordul t arii, langa Nazaret, celalalt, n Iuda, aproape de Ie

rusalim. Betleemul aflat langa Ierusalim se numea n trecut

Efrata. Isus s-a nascut n acest oras, exact asa


cum fusese profetit
(Matei 2:1).

Potrivit altei profetii


biblice, Fiul lui Dumnezeu avea sa

fie chemat . . . din Egipt. Cand era copil, Isus a fost dus n

Egipt, iar dupa moartea lui Irod, a fost adus napoi. In felul

acesta s-a mplinit profetia


biblica (Osea 11:1; Matei 2:15).

In tabelul de la pagina 200, n coloana intitulata Profe


tia,
vei gasi mai multe versete care contin

detalii despre Me

sia.
cele din coloana intitulata
Compara aceste versete cu

Implinirea. Aceasta analiza ti va ntari credinta


n Cuvantul lui Dumnezeu.

In timp ce examinezi versetele din tabel, aminteste ti ca

profetiile
au fost scrise cu sute de ani nainte de nasterea
lui

Isus. El a spus: Toate lucrurile scrise despre mine n legea

lui Moise, n Profeti si


n Psalmi trebuie sa se mplineasca

(Luca 24:44). Daca vei verifica n propria Biblie, vei vedea


ca toate aceste profetii
s-au mplinit pana n cel mai mic detaliu.

Ce nvat a Biblia despre

Tatal, Fiul si
spiritul sfant

CEI CARE cred n Trinitate (Treime) spun ca Dumnezeu este

format din trei persoane: Tatal, Fiul si Spiritul Sfant. Ei con



sidera ca to ti trei sunt egali, atotputernici si fara nceput.

Conform doctrinei Trinita tii, Tatal este Dumnezeu, Fiul este

Dumnezeu, Spiritul Sfant este Dumnezeu, si totu si este un


singur Dumnezeu.

202


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

Mul ti adep ti ai Trinita tii recunosc ca nu stiu sa explice

aceasta doctrina. Cu toate acestea, ei cred ca Trinitatea este o


nva tatura biblica. Insa este demn de remarcat ca termenul

Trinitate nu apare deloc n Biblie. Dar exista oare n Biblie

un verset care sus tine ideea de Trinitate? Pentru a raspunde


la aceasta ntrebare, sa analizam un verset folosit deseori de

cei care cred n Trinitate.

CUVANTUL ERA DUMNEZEU

In Ioan 1:1 se spune: La nceput era Cuvantul si Cuvantul

era cu Dumnezeu si Cuvantul era Dumnezeu (Cornilescu,


1996). Intr-un alt verset din acela si capitol, apostolul Ioan
ara

ta cu claritate ca Isus este Cuvantul (Ioan 1:14). Intrucat

Cuvantul este numit Dumnezeu, unii au ajuns la conclu

zia ca atat Fiul, cat si Tatal sunt ipostaze ale aceluia si Dumnezeu.


Sa ne amintim ca aceasta por tiune a Bibliei a fost scrisa n


greaca, iar mai tarziu a fost tradusa n alte limbi. De si unii

traducatori folosesc expresia Cuvantul era Dumnezeu, al ti

traducatori redau diferit aceste cuvinte. De ce? Folosindu- si

cuno stin tele de greaca biblica, ace sti traducatori au n teles ca



textul original trebuie redat diferit. Cum? Iata cateva exem
ple: Logosul [Cuvantul] era divin (A New Translation of the

Bible), Cuvantul era un dumnezeu (The New Testament in

an Improved Version), Cuvantul era cu Dumnezeu si era de

aceea si natura cu el (The Translators New Testament). Potri

vit acestor redari, Cuvantul nu este Dumnezeu.1 Datorita po

zi tiei sale nalte printre creaturile lui Iehova, Cuvantul este


numit un dumnezeu. Termenul dumnezeu, scris cu lite

ra mica, este folosit aici cu sensul de puternic.

CAUTA DOVEZI SUPLIMENTARE

Majoritatea oamenilor nu cunosc greaca biblica. Atunci

cum po ti sti ce a vrut sa spuna Ioan? Gande ste-te la urmato


rul exemplu: un profesor le explica elevilor un anumit su1 Pentru mai multe informatii
referitoare la Ioan 1:1, vezi Turnul de veghe din 1 noiembrie 2008, paginile 24, 25, publicat de Martorii lui Iehova.

Apendice

203

biect, nsa elevii n teleg n moduri diferite explica tia. Ce pot

face ei n aceasta situa tie? Ii pot cere profesorului mai multe


informa tii. Fara ndoiala, cu cat cunosc mai multe lucruri

despre subiectul predat, cu atat l pot n telege mai bine. In


mod asemanator, pentru a n telege semnifica tia versetului

din Ioan 1:1, cel mai bine este sa cite sti Evanghelia dupa Ioan.

Aici vei gasi mai multe detalii despre pozi tia pe care o are Isus.

Dupa ce vei aprofunda acest subiect, vei putea trage o con


cluzie corecta.

De exemplu, iata ce a scris Ioan n capitolul 1, versetul 18:

Niciun om
a pe [Atotputernicul] Dum nu l-a vazut vreodat

nezeu. Insa oamenii l-au vazut pe Isus, Fiul lui Dumnezeu,

a sa cum reiese din cuvintele lui Ioan: Cuvantul [Isus] a devenit trup si a locuit printre noi ( si noi am privit slava Lui)

(Ioan 1:14, Cornilescu, 1996). Cum ar putea Fiul sa fie nsu si

Dumnezeu?
Ioan mai spune despre Cuvant ca era cu Dum
nezeu. Insa cum poate fi cineva cu o persoana si totodata sa


fie acea persoana? Mai mult decat atat, n Ioan 17:3, Isus face

o distinc tie clara ntre el si Tatal sau ceresc.


l nume ste pe
El

Tatal sau singurul Dumnezeu adevarat. In ncheierea evangheliei sale, Ioan conchide: Acestea au fost scrise pentru ca

voi sa crede ti ca Isus este Cristosul, Fiul lui Dumnezeu (Ioan



20:31). Observa ca Isus este numit Fiul lui Dumnezeu, nu
Dumnezeu. Aceste informa tii suplimentare din Evanghelia


dupa Ioan ne ajuta sa n telegem semnifica tia versetului din

Ioan 1:1. Isus, Cuvantul, este un dumnezeu n sensul ca are


o pozi tie nalta, nsa el nu este Dumnezeul Atotputernic.

VERIFIC A DOVEZILE

Sa revenim la ilustrarea prezentata mai nainte. Sa presu

punem ca unii elevi au ndoieli chiar si dupa ce profesorul le

da explica tii suplimentare. Ce pot face ei? Pot ntreba un alt

profesor. Daca acesta confirma cele spuse de primul


profesor,

majoritatea elevilor nu vor mai avea ndoieli. In mod asema

nator, daca nu e sti sigur cu privire la ce a vrut sa spuna


evanghelistul Ioan despre rela tia dintre Isus si Dumnezeul Atotputernic, po ti apela la un alt scriitor biblic pentru

204


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

informa tii suplimentare. Analizeaza, de exemplu, ce a scris

Matei. El a citat cuvintele lui Isus referitoare la sfar situl aces


tui sistem: Ziua si ora aceea nimeni nu le stie, nici ngerii

din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatal (Matei 24:36). Cum con

firma aceste cuvinte ca Isus nu este Dumnezeul Atotputernic?


Isus spune ca Tatal stie mai multe lucruri decat Fiul. Insa,

daca Isus ar fi Dumnezeul Atotputernic, ar sti si el tot ce stie

Tatal. A sadar, Fiul si Tatal nu pot fi egali. Totu si, unii ar pu

tea spune: Isus a avut o natura umana si una divina. Aici el

vorbe ste ca om. Dar, chiar daca a sa ar sta lucrurile, ce putem

spune despre spiritul sfant? Daca si el este Dumnezeu, de ce

nu a spus Isus ca si spiritul stie ce stie Tatal?

Pe masura ce vei studia Biblia, vei gasi multe alte versete

despre acest subiect. Acestea confirma adevarul despre Tatal,

Fiul si spiritul sfant (Psalmul 90:2; Faptele 7:55; Coloseni


1:15).

De ce crestinii
adevarati


nu folosesc crucea n nchinare

CRUCEA este venerata de milioane de oameni. Enciclopedia

Universala Britannica spune despre


cruce ca este un principal simbol al cre stinismului. Insa cre stinii adevara ti nu folo
sesc crucea n nchinare. De ce?

Un motiv important este acela ca Isus Cristos nu a murit pe


cruce. Termenul grecesc tradus de obicei prin cruce este

stauros. Sensul principal al acestui cuvant este par sau stalp

vertical. The Companion Bible arata: [Stauros] nu se refera

niciodata la doua buca ti de lemn a sezate una peste cealalta

ntr-un anumit unghi . . . Textul grecesc [al Noului Tes

tament] nu sugereaza n niciun fel ca ar fi vorba despre doua

buca ti de lemn.

In mai multe pasaje, scriitorii Bibliei au folosit alt cuvant

grecesc, si anume xylon, pentru a se referi la instrumentul pe

Apendice

205

care a fost executat Isus (Faptele 5:30; 10:39; 13:29; Galateni

3:13; 1 Petru 2:24). Acest cuvant nseamna pur si simplu


lemn sau par, ciomag ori copac.

Intr-o lucrare se explica de ce era folosit un singur stalp pentru execu tii: In locurile alese pentru execu tiile publice nu


erau ntotdeauna copaci. De aceea, se nfigea n pamant un
simplu par. Pe acest par, proscri sii erau fie lega ti, fie tintui ti

cu mainile deasupra capului si, uneori, le erau legate sau tintuite si picioarele (Das Kreuz und die Kreuzigung, de Hermann Fulda).

Totu si, cea mai convingatoare dovada este cea din Cuvan
tul lui Dumnezeu. Apostolul Pavel a spus: Hristos ne-a ras

cumparat din blestemul legii, facandu-Se blestem pentru noi

fiindca este scris: blestemat e oricine este atarnat pe lemn

[sau stalp] (Galateni 3:13, Cornilescu, 1996). Pavel citeaza

aici Deuteronomul 21:22, 23, care, n ebraica, se refera la un

stalp, nu la o cruce. Avand n vedere ca omul executat n acest


mod devenea un blestem, ar fi nepotrivit pentru cre stini

sa- si mpodobeasca locuin ta cu imagini ale lui Cristos pe


cruce.

Nu exista nicio dovada ca n primii 300 de ani dupa moar


tea lui Cristos, cei care
ca sunt cre stini ar fi folosit
spuneau

crucea n nchinare. Insa, n secolul al IV-lea, mparatul pa


gan Constantin s-a convertit la cre stinismul apostat si a intro
dus crucea ca simbol al cre stinata tii. Indiferent care au fost

inten tiile lui Constantin, crucea nu avea nicio legatura cu Isus


Cristos. De fapt, ea este de origine pagana. Iata ce se spune n



New Catholic Encyclopedia: Crucea poate fi ntalnita atat n

culturile precre stine, cat si n cele necre stine. Si


alte lucrari


de referin ta asociaza crucea cu ritualuri sexuale pagane si cu
adorarea naturii.


Atunci de ce a fost adoptat acest simbol pagan? Dupa cat

se pare, pentru a-i atrage pe pagani la a sa-zisul cre stinism. Dar


Biblia condamna n mod
clar nchinarea la un simbol pagan
(2 Corinteni 6:14-18). In plus, Scripturile interzic toate formele de idolatrie (Exodul 20:4, 5; 1 Corinteni 10:14). Prin

206


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

urmare, cre stinii adevara ti au motive ntemeiate sa nu folo



seasca crucea n nchinare.1

1 Pentru mai multe informatii


despre cruce, vezi paginile 92-96 ale car

tii
Sa aducem argumente din Scripturi, publicata de Martorii lui Iehova.

Cina Domnului, o comemorare

care l onoreaza pe Dumnezeu

CRESTINILOR
li s-a poruncit sa comemoreze moartea lui

Cristos. Aceasta comemorare este numita si


cina Domnu
lui (1 Corinteni 11:20). Dar de ce este ea atat de importan

ta? Cand si
a?

cum trebuie tinut


Isus Cristos a instituit aceasta sarbatoare n noaptea Pas-

telui evreiesc din 33 e.n. Pastele


se tinea
o data pe an, n a

14-a zi a lunii evreiesti


nisan. Pentru a calcula data acestei


sarbatori, evreii asteptau
echinoctiul
de primavara, cand zi

ua este egala cu noaptea. Cea mai apropiata luna noua de

echinoctiul
de primavara marca prima zi a lunii

calendaristice nisan. Pastele


ncepea 13 zile mai

tarziu.

Isus a celebrat Pastele


mpreuna cu apostolii

sai, iar dupa plecarea lui Iuda Iscariot a insti


tuit Cina Domnului. Aceasta a nlocuit Pastele

evreiesc si,
a o data

prin urmare, trebuia tinut


pe an.

In Evanghelia dupa Matei se spune: Isus a luat o

paine si,
dup
a
ce
a
rostit
o binecuvantare, a frant-o si

le-a dat-o discipolilor, zicand: Luati,


mancati!
Aceasta

reprezinta corpul meu. Apoi


a luat si
un pahar si,
adu
cand multumiri,
li l-a dat,

zicand: Beti toti din el, caci

acesta reprezinta sangele lega-

Apendice

207

mantului, sangele meu, care trebuie sa fie varsat n folosul

multora pentru iertarea pacatelor (Matei 26:26-28).

Unii cred ca Isus a transformat literalmente painea si


vi


nul n carnea si
s
angele
s
au.
Totu
si,
c
and
a
oferit
aceast
a pai

ne, Isus era nca viu. Au mancat apostolii carnea lui Isus si

i-au baut sangele? Nicidecum, deoarece acest lucru ar fi fost



un act de canibalism si
o ncalcare a legii divine (Geneza
9:3, 4; Leviticul 17:10). Potrivit cu Luca 22:20, Isus a spus:

Paharul acesta reprezinta noul legamant, pe baza sangelui

meu, care trebuie sa fie varsat n folosul vostru. Era acel pa


har noul legamant? In niciun caz, ntrucat un legamant

este o ntelegere,
nu un obiect.

Asadar,
atat painea, cat si

vinul sunt simboluri. Painea

simbolizeaza corpul perfect al lui Cristos. Isus a folosit o pai

ne ramasa dupa masa de Paste.


Aceasta era o paine fara pla


madeala, sau drojdie (Exodul 12:8). In Biblie, plamadeala

simbolizeaza deseori pacatul sau coruptia.


painea re Asadar,

prezinta corpul perfect pe care Isus l-a dat ca jertfa. Corpul


sau a fost fara pacat (Matei 16:11, 12; 1 Corinteni 5:6, 7; 1 Petru 2:22; 1 Ioan 2:1, 2).

Vinul rosu
reprezinta sangele lui Isus, cu care a fost vali

dat noul legamant. Isus a spus ca sangele sau a fost varsat

pentru iertarea pacatelor. Astfel, unii oameni pot sa devi

na curati din punctul de vedere al lui Iehova si


sa intre n


noul legamant cu el (Evrei 9:14; 10:16, 17). Acest legamant,

sau contract, a facut posibil ca 144 000 de crestini


fideli sa

mearga la cer. Aici, ei vor fi regi si


preo
ti
spre
binele
ntre

gii omeniri (Geneza 22:18; Ieremia 31:31-33; 1 Petru 2:9;


Revelatia
5:9, 10; 14:1-3).

Cine are dreptul sa se mpartaseasc


a din paine si

din vin,

care sunt folosite ca embleme la Comemorare? Dupa cum

am vazut, numai membrii noului legamant, adica cei care

au speranta
de a merge la cer. Spiritul sfant al lui Dumne

zeu le da acestora convingerea ca au fost alesi


pentru a

domni ca regi n cer (Romani 8:16). Ei sunt, de asemenea,


inclusi
n legamantul pentru un Regat cu Isus (Luca 22:29).

208


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

Dar ce se poate spune despre cei care au speranta


de a trai

vesnic
n Paradis pe pamant? Ei respecta porunca lui Isus si

asista la Cina Domnului ca observatori plini de respect, dar

nu se mpartasesc
din embleme. O data pe an, n ziua de 14

nisan, dupa apusul soarelui, Martorii lui Iehova comemo

reaza Cina Domnului. Desi


numai cateva mii de persoane

de pe pamant sustin
ca au sperant a cereasca, aceasta come
morare este foarte importanta pentru toti crestinii.
Este o

ocazie n care putem medita cu totii


la iubirea imensa de

care au dat dovada Iehova Dumnezeu si


Isus
Cristos
(Ioan

3:16).

Care este semnificatia


termenilor
suflet si
spirit?

LA CE te gande
sti
cand auzi cuvintele suflet si
spirit?

Multi cred ca ambii termeni se refera la o parte invizibila si


nemuritoare din noi, care paraseste
corpul la moarte si
con

tinua sa traiasca. Numerosi


oameni sunt surprinsi
sa afle ca

aceasta doctrina, atat de raspandita, nu este n armonie cu


nvat aturile Bibliei. Ce nvat a, de fapt, Cuvantul lui Dumnezeu despre suflet si
spirit?

TERMENUL SUFLET IN BIBLIE

Pentru nceput, sa vedem ce nseamna cuvantul suflet.

Dupa cum probabil ti amintesti,


cea mai mare parte a Bi

bliei a fost scrisa n ebraica si


greaca. Pentru termenul su
flet, scriitorii Bibliei au folosit ebraicul nephesh si
grecescul

psykhe. Acesti
doi termeni apar de peste 800 de ori n Scrip

turi, iar Traducerea lumii noi i reda prin suflet, fie n tex

tul principal, fie n notele de subsol. Analizand contextele

biblice n care apare cuvantul suflet, la singular sau la plu

ral, vei vedea ca, n majoritatea cazurilor, el se refera la:


1) oameni, 2) animale si
unei persoane sau a unui
3) viata

Apendice

209

animal. Sa analizam cateva versete care pun n evident a

aceste trei sensuri ale cuvantului suflet.

Oameni. In zilele lui Noe, . . . putini,


adica opt suflete,

au fost salvati prin apa (1 Petru 3:20). Este clar ca terme


nul suflete se refera aici la oameni:
Noe, sotia
sa si
cei trei

fii ai sai, mpreuna cu sotiile


lor. In Exodul 16:16 sunt men

tionate
unele instructiuni
date israelitilor
cu privire la stran

gerea manei. Lor li s-a spus sa o stranga dupa numarul

sufletelor pe care le avea fiecare n cortul sau. Asadar,


can

titatea de mana pe care trebuiau s-o stranga depindea de nu

marul membrilor familiei. Alte versete n care cuvantul


suflet, la singular sau la plural, este folosit cu referire la
oameni sunt: Geneza 46:18, Iosua 11:11, Faptele 27:37 si
Romani 13:1.

Animale. In relatarea biblica despre creatie,


se spune:

Dumnezeu a mai zis: Sa misune


apele de o puzderie de

suflete vii si
sa zboare creaturi zburatoare deasupra pa

mantului, pe fata
ntinderii cerurilor! Si
Dumnezeu a mai

zis: Sa dea pamantul suflete vii dupa specia lor: animale

domestice, alte creaturi care se misc


a si
animale salbatice

ale pamantului, dupa specia lor! Si


asa
a fost (Geneza

1:20, 24). Pestii,


animalele domestice
si
cele salbatice sunt

numite n aceste versete suflete. In Geneza 9:10, Leviticul



11:46 si
sunt nu
Numerele 31:28, pasarile si
alte vietuitoare
mite suflete.

Via ta unei persoane. Uneori, cuvantul suflet se refera


la viata
unei persoane. Iehova i-a spus lui Moise: Au mu

rit toti cei care cautau sa-ti vaneze sufletul (Exodul 4:19).

Cu sigurant a, dusmanii
lui Moise doreau sa-i ia viata.
Intr-o

alta relatare biblica se spune ca, Rahela si-a


dat sufletul n

timp ce l nastea
pe
Beniamin
(Geneza
35:16-19).
S
a
ne
g
an

dim, de asemenea, la cuvintele lui Isus: Eu sunt pastorul

cel bun. Pastorul cel bun si


da sufletul n folosul oilor

(Ioan 10:11).
Isus si-a
dat sufletul, sau viata,
n folosul ome

nirii. In toate aceste pasaje biblice, cuvantul suflet se re


fera la viata
unei persoane. Termenul suflet este folosit cu

210


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

acelasi
sens si
n urmatoarele texte biblice: 1 Regi 17:17-23,
Matei 10:39, Ioan 15:13 si
Faptele 20:10.

Daca vei face si


alte cercetari n Cuvantul lui Dumnezeu

pe marginea acestui subiect, vei observa ca nicaieri n Bi


blie nu se spune despre suflet ca ar fi nemuritor sau


vesnic.
Dimpotriva, Scripturile arata ca sufletul moare

(Ezechiel 18:4, 20). Prin urmare, Biblia numeste


orice per
soana care a murit un suflet mort (Leviticul 21:11).
CE ESTE SPIRITUL?

Sa vedem cum este folosit n Biblie termenul spirit.

Desi
unii cred ca este sinonim cu suflet, Biblia arata cu

claritate ca spiritul si
sufletul nu se refera la acelasi
lucru.
Scriitorii Bibliei au folosit cu referire la spirit termenul


ebraic ruach si
ne ajuta sa n cel grecesc pneuma. Scripturile

telegem
care este sensul acestor cuvinte. In Psalmul 104:29

citim cu privire la Iehova: Dac


a le iei spiritul [ruach], pier

si
se ntorc n t arana lor. In plus, n Iacov 2:26 se spune:


Corpul fara spirit [pneuma] este mort. Din aceste versete


reiese ca spiritul da viat a corpului. Fara spirit, corpul este

mort. Prin urmare, n Biblie cuvantul ruach este tradus nu

numai prin spirit, ci si


prin fort a sau fort a de viat a.
Dumnezeu a spus despre Potopul din zilele lui Noe: Eu voi

aduce potopul de ape pe pamant ca sa nimicesc orice car

ne de sub ceruri n care este fort a de viat a [ruach] (Geneza

6:17; 7:15, 22). Asadar,


spiritul se refera la o fort a invizi

bila (scanteia vietii),


care anima toate creaturile vii.

Sufletul si
spiritul nu sunt unul si
acelasi
lucru. Corpul
are nevoie de spirit asa
cum un aparat de radio are nevoie

de curent electric pentru a functiona.


Gandeste-te
la un ra

dio portabil. Daca i pui baterii si


l pornesti,
curentul elec


tric din baterii da viat a aparatului. Fara baterii, radioul
este mort. Acelasi
poate spune si
lucru se
despre un apa

rat de radio scos din priza. In mod asemanator, spiritul este

forta
care da viat a corpului. Dar, asemenea curentului elec-

Apendice

211

tric, spiritul
nu gandeste
si
nu simte. Este o fort a imperso

nala. Insa, fara acest spirit, adica fara forta


de viat a, corpul


moare si
se
ntoarce
n
t
ar
an
a,
a
sa
cum
a
spus
psalmistul.

Eclesiastul 12:7 arata ce se ntampla cu omul cand moa

re: T arana [din care este facut corpul lui] se ntoarce n pa

mant, cum a fost, iar spiritul se ntoarce la adevaratul

Dumnezeu, care l-a dat. Cand spiritul, sau forta


de viat a,


paraseste
moare si
corpul, acesta
se ntoarce n pamant, din

care a fost creat. In mod asemanator, forta


de viat a se ntoarce la Dumnezeu, de unde a venit (Iov 34:14, 15; Psal

mul 36:9). Aceasta nu nseamna ca forta


de viat a merge

literalmente la cer. Ideea transmisa de acest verset este ca

orice sperant a ca o persoana care a murit sa revina la viat a


depinde de Iehova Dumnezeu. Cu alte cuvinte, viata
unei

persoane care a murit este n mainile lui Dumnezeu. Nu


mai prin puterea lui i poate fi redat acesteia spiritul, sau

forta
de
via
t
a,
pentru
ca ea sa traiasca din nou.

Cat de mangaietor este sa stim


ca Dumnezeu va face lu

crul acesta pentru toti cei ce se odihnesc n mormintele

de amintire! (Ioan 5:28, 29) La nviere, Iehova le va crea

un corp nou celor care dorm n moarte, va pune n el spi

rit, sau fort a de viat a, si


ei vor trai. Ce bucurie va aduce nvierea!
Pentru mai multe informatii
despre sensurile cu care sunt

folositi n Biblie termenii suflet si


spirit, vezi brosura

Ce se ntampla cu noi cand murim? si


cartea Sa aducem argumente din Scripturi, paginile 357-361 si
383-388,
publicate de Martorii lui Iehova.

212

Ce sunt Seolul
si

Hadesul?

IN TEXTUL biblic original, cuvantul


ebraic sheohl si
echiva

lentul sau grecesc haides apar de


peste
70
de
ori.
Ambii
ter

meni au legatura cu moartea. In unele traduceri ale Bibliei,


ei sunt reda ti prin mormant, iad sau groapa. Insa, n

majoritatea limbilor, nu exista cuvinte care sa transmita cu

exactitate sensul acestor termeni din ebraica si greaca. De


aceea, Traducerea lumii noi foloseste
si Ha cuvintele Seol

des. In continuare vom vedea care este semnifica tia lor si

cum sunt folosite ele n cateva pasaje biblice.

In Eclesiastul 9:10 se spune: In Seol,


locul unde te duci,

nu este nici lucrare, nici plan, nici cunostin


ta, nici n telep

ciune. Sa n telegem din acest verset ca Seolul


se refera la

un mormant n care este ngropata o persoana draga? Nu.

Cand face referire la un anumit loc de nmormantare, sau

mormant, Biblia nu foloseste


termenii sheohl si haides, ci
alte cuvinte ebraice si grecesti
(Geneza 23:7-9; Matei 28:1).

Biblia nu ntrebuin teaza cuvantul Seol


nici cu referire la

un mormant n care au fost ngropate mai multe persoane,

cum ar fi un mormant de familie sau o groapa comuna (Geneza 49:30, 31).

Atunci la ce se refera termenul Seol?


Cuvantul lui Dum

nezeu arata ca Seolul
sau Hadesul fac referire la ceva

mult mai mare chiar si


decat o groapa comuna enorma. De

exemplu, n Isaia 5:14 se spune ca Seolul


si-a
largit sufle

tul si si-a
deschis larg gura, peste masura. Desi,

figurativ

vorbind, a nghi tit deja nenumara ti oameni, Seolul


vrea me
reu mai mult (Proverbele 30:15, 16). Spre deosebire de un

mormant literal, n care ncape un numar limitat de mor ti,

Seolul
nu se satura (Proverbele 27:20). Seolul
nu se umple

niciodata. Nu are limite. Asadar,


Seolul,
sau Hadesul, nu este

un loc fizic, situat ntr-o anumita zona. El reprezinta mor


mantul comun al omenirii, un loc simbolic unde se odih
nesc n moarte majoritatea oamenilor.

Apendice

213


Inva tatura biblica despre nviere ne ajuta sa n telegem
mai bine sensul termenilor Seol
si Hades. Biblia asocia

za aceste cuvinte cu moartea din care va fi o nviere (Iov

14:13; Faptele 2:31; Revela tia 20:13).1 Scripturile mai arata

ca printre cei afla ti n Seol,


sau Hades, se numara atat sluji

torii lui Iehova, cat si mul ti oameni care nu i-au slujit lui


(Geneza 37:35; Psalmul 55:15). Astfel, Biblia ne nva ta ca va

fi o nviere atat a celor drep ti, cat si


a celor nedrep ti (Faptele 24:15).

1 Biblia spune ca mortii


care nu vor fi nviati se afla n Gheena, nu

n Seol,
sau
Hades
(Matei
5:30;
10:28;
23:33).
Asemenea
Seolului
si

Hadesului, Gheena este un loc simbolic.

Ce este Ziua Judecatii?

CUM ti imaginezi Ziua Judeca tii? Mul ti cred ca sufletele a

miliarde de oameni vor fi aduse pe rand naintea tronului lui

Dumnezeu ca sa fie judecate. Ei spun ca unii vor fi rasplati ti

cu via
a
fericit
a
n
cer
c
a
al
vor
fi
condamna
la
chin
ve
si
tii
ti
s t

nic. Insa, n Cuvantul lui Dumnezeu, Ziua Judeca tii este des

crisa ntr-un mod diferit. Potrivit Bibliei, ea este o perioada


de speran ta si de restabilire, nu o perioada nspaimantatoare.

In Revela tia 20:11,12, apostolul Ioan descrie astfel Ziua Ju

deca tii: Am vazut un tron mare si alb si pe cel ce statea pe


el. Pamantul si cerul au fugit dinaintea lui si nu s-a mai gasit

loc pentru ele. Si


am vazut mor tii, mari si mici, stand n pi
cioare naintea tronului si au fost deschise ni ste suluri. Dar a
fost deschis si un alt sul: sulul vie tii. Si
mor tii au fost judeca ti

dupa cele scrise n suluri, dupa faptele lor. Cine este Judecatorul prezentat aici?

Iehova Dumnezeu este Judecatorul Suprem al omenirii. Cu

toate acestea, el a numit pe altcineva sa judece. In Faptele 17:31,

apostolul Pavel a spus ca Dumnezeu a stabilit o zi n care ur



meaza sa judece cu dreptate pamantul locuit, printr-un om pe

214


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

care l-a numit. Cel desemnat sa judece este nviatul Isus Cris

tos (Ioan 5:22). Dar cand ncepe Ziua Judeca tii si cat va dura?

Cartea biblica Revela tia arata ca Ziua Judeca tii ncepe dupa

razboiul Armaghedonului, cand sistemul lui Satan de pe pa

mant va fi distrus (Revela tia 16:14, 16; 19:1920:3).1 Dupa Ar

maghedon, Satan
demonii
s
ai
vor
fi
nchi
n
abis
pentru
si
si

o mie de ani. In aceasta perioada, cei 144 000 de como steni


tori cere sti vor fi judecatori si vor domni ca regi cu Cristos
o mie de ani (Revela tia 14:1-3; 20:1-4; Romani 8:17). Ziua

Judeca tii nu va dura 24 de ore, ci o mie de ani.

Pe parcursul acestor o mie de ani, Isus Cristos i va judeca pe


cei vii si pe cei mor ti (2 Timotei 4:1). Cei vii sunt marea mul time care va supravie tui Armaghedonului (Revela tia

7:9-17). Apostolul Ioan a vazut, de asemenea, mor tii . . . stand

n picioare naintea tronului de judecata. A sa cum a promis

Isus, cei din mormintele de amintire vor auzi glasul sau [al

lui Cristos] si vor ie si afara, adica vor fi nvia ti (Ioan 5:28, 29;

Faptele 24:15). Dar dupa ce criterii se va face judecata?


In viziunea apostolului Ioan se arata ca au fost deschise

ni ste suluri, iar mor tii au fost judeca ti dupa cele scrise n

suluri, dupa faptele lor (Revela tia 20:12). Con tin aceste suluri faptele lor din trecut? Nu, oamenii nu vor fi judeca ti

dupa faptele pe care le-au facut nainte de a muri. De unde


stim acest lucru? Biblia spune: Cine a murit a fost absolvit

de pacat (Romani 6:7). Cu alte cuvinte, cei nvia ti vor nce

pe o via ta noua, pacatele din trecut fiindu-le anulate. A sadar,

sulurile trebuie sa reprezinte noi cerin te divine. Pentru a trai

ve snic, atat supravie tuitorii Armaghedonului, cat si cei nvia ti

vor trebui sa respecte poruncile lui Dumnezeu. Printre acestea

se vor numara noile cerin te pe care Iehova le va dezvalui pe


parcursul celor o mie de ani. Prin urmare, fiecare va fi jude

cat pe baza faptelor pe care le va face n timpul Zilei Judeca tii.


1 Pentru mai multe informatii
despre Armaghedon, vezi Perspicacitate

pentru n telegerea Scripturilor (engl.), volumul 1, paginile 594, 595, 1037,

1038, Sa aducem argumente din Scripturi, paginile 32-37, si


Sa ne nchi

nam singurului Dumnezeu adevarat, capitolul 20, publicate de Martorii


lui Iehova.

Apendice

215

Pe parcursul Zilei Judeca tii, miliarde de oameni vor avea


pentru prima data ocazia sa nve te despre voin ta lui Dumne


zeu si
s
a
o
nf
aptuiasc
a.
Aceasta
nseamna ca va avea loc o


lucrare de instruire la scara mondiala. Da, locuitorii
paman

tului . . . vor nva ta dreptatea (Isaia 26:9). Insa nu to ti vor

dori sa nfaptuiasca voin ta lui Dumnezeu. In Isaia 26:10 se


spune: Daca i s-ar arata favoare celui rau, el tot nu va nva
ta dreptatea. In tara drepta tii, el va ac tiona nedrept si
nu va

vedea mare tia lui Iehova. Acesti


oameni rai vor fi distrusi

pentru totdeauna n timpul Zilei Judeca tii (Isaia 65:20).

La sfarsitul
Zilei Judeca tii, supravie tuitorii vor reveni la via

ta n sensul deplin al cuvantului, adica vor deveni perfec ti


(Revela tia 20:5). Astfel, pe parcursul acestei perioade de jude

cata, omenirea va fi readusa la starea ini tiala de perfec tiune


(1 Corinteni 15:24-28). Apoi va avea loc un test final. Satan

va fi eliberat si
i se va permite pentru ultima oara sa ncerce


sa induca n eroare omenirea (Revela tia 20:3, 7-10). Cei care

i se vor mpotrivi vor trai mplinirea deplina a promisiunii bi


blice: Cei drep ti vor mosteni
p
am
antul
si

vor locui pentru

totdeauna pe el (Psalmul 37:29). Intr-adevar, Ziua Judeca tii

va fi o binecuvantare pentru to ti oamenii fideli!

Anul 1914, un an important

n profetiile
biblice

CATIVA
cercetatori ai Bibliei au anuntat

cu aproape patru

decenii nainte de 1914 ca n acest an aveau sa aiba loc evenimente importante. Despre ce evenimente este vorba si
ce

dovezi avem ca 1914 a fost cu adevarat un an important?

In Luca 21:24, Isus a spus: Ierusalimul va fi calcat n pi

cioare de natiuni
pana se vor mplini timpurile fixate ale na
tiunilor.
Ierusalimul fusese capitala natiunii
Israel, unde

au domnit regii din dinastia lui David (Psalmul 48:1, 2).

Acesti
regi s-au deosebit de toti ceilalti conducatori deoarece



Ce ne nva ta n realitate Biblia?

216

au stat pe tronul lui Iehova, ca reprezentanti ai sai (1 Cronici 29:23). Astfel, Ierusalimul a fost un simbol al domniei
lui Iehova.


Cand si
cum a nceput sa fie calcata n picioare de na

tiuni
domnia lui Dumnezeu? Aceasta s-a ntamplat n

607 .e.n., cand Ierusalimul a fost cucerit de babilonieni. Pe


tronul lui Iehova nu a mai stat niciun rege, iar linia rega

la a lui David a fost ntrerupta (2 Regi 25:1-26). Avea sa du

reze la nesfarsit
aceast
a
situa
tie?
Nu.
Profe
tia
lui
Ezechiel
a

spus despre Zedechia, ultimul rege care a domnit la Ierusa


lim: Scoate turbanul si
da jos coroana! . . . Ea nu va mai fi


a nimanui pana va veni cel ce are dreptul legal, si
lui i-o voi
da (Ezechiel 21:26, 27). Cel care avea dreptul legal la co
roana davidica era Cristos Isus (Luca 1:32, 33). Prin urma

re, ntronarea lui Isus avea sa marcheze sfarsitul


perioadei

n care Ierusalimul a fost calcat n picioare.

SAPTE
TIMPURI

2 520 de ani
606 ani si
3 luni

607

din octombrie 607 .e.n.


pana n 31 decembrie 1 .e.n.

& .e.n.

Ierusalimul va fi

calcat n picioare
de na tiuni

1913 ani si
9 luni
din 1 ianuarie 1 e.n.

pana n octombrie 1914
e.n. )

1914

Venirea celui ce are


dreptul legal

Apendice

217

Cand urma sa aiba loc acest eveniment remarcabil? Isus

a aratat ca natiunile
aveau sa domneasca o perioada deter


minata. Relatarea din Daniel, capitolul 4, ne ajuta sa calcu

lam aceasta perioada. Aici se vorbeste


despre visul profetic

al lui Nebucadnetar,
regele Babilonului. El a vazut un copac

foarte nalt, care a fost taiat. Trunchiul lui nu putea sa mai

creasca deoarece era legat cu lanturi


de fier si

de bronz.

Un nger a spus: Sapte


timpuri sa treaca peste el (Daniel

4:10 -16).

In Biblie, copacii simbolizeaza uneori domnia (Ezechiel


17:22-24; 31:2-5). Taierea copacului reprezinta ntreruperea

domniei divine exercitate prin regii de la Ierusalim. Insa,

potrivit viziunii, Ierusalimul avea sa fie calcat n picioare

doar o vreme, adica o perioada de sapte


timpuri. Cat urma

sa dureze aceasta perioada?

Din Revelatia
12:6, 14 reiese ca trei timpuri si
jumatate

echivaleaza cu o mie doua sute saizeci


de zile. Sapte
tim

puri nseamna de doua ori mai mult, adica 2 520 de zile. Insa

natiunile
nu au ncetat sa calce n picioare domnia lui Dum

nezeu dupa numai 2 520 de zile de la caderea Ierusalimului.

Este evident ca profetia


se referea la o perioada mult mai lun
ga. In armonie cu versetele din Numerele 14:34 si
Ezechiel

4:6, care vorbesc despre o zi pentru un an, putem spune ca

cele sapte
timpuri aveau sa dureze 2 520 de ani.

Cei 2 520 de ani au nceput n octombrie 607 .e.n., cand


Ierusalimul a fost cucerit de babilonieni, iar regele din linia

davidica a fost ndepartat de la tron, si


s-au ncheiat n oc
tombrie 1914. Atunci au luat sfarsit
timpurile fixate ale

natiunilor,
iar Isus Cristos a fost ntronat n cer de Dum
nezeu (Psalmul 2:1-6; Daniel 7:13, 14).1


1 Din luna octombrie a anului 607 .e.n. pana n luna octombrie a anu

lui 1 .e.n. sunt 606 ani. Intrucat nu exista anul 0, din luna octombrie a


anului 1 .e.n. pana n luna octombrie a anului 1914 e.n. sunt 1914 ani.

Adunand 606 cu 1914 obtinem


2 520 de ani. Pentru mai mult informatii

despre caderea Ierusalimului n 607 .e.n., vezi enciclopedia Perspicacitate

pentru n telegerea Scripturilor (engl.), cuvantul-titlu Cronologie, publi


cata de Martorii lui Iehova.

218


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

Isus a prezis ca prezenta


sa ca Rege ceresc urma sa fie

marcata de evenimente mondiale dramatice, precum razboaie, foamete, cutremure si


epidemii
(Matei
24:3-8;
Luca

21:11). Acestea constituie dovezi convingatoare ca Regatul

ceresc al lui Dumnezeu a fost instaurat n 1914, an care a

marcat si
nceputul zilelor din urma ale acestui sistem rau
(2 Timotei 3:1-5).

Cine este arhanghelul Mihael?

IN BIBLIE exista doar cateva pasaje n care se vorbeste


de

spre o creatura spirituala numita Mihael. Ori de cate


ori se

face referire la el, este prezentat n plina actiune.


In cartea

biblica Daniel se spune despre Mihael ca se lupta cu nge

rii rai, n scrisoarea lui Iuda, ca are o divergent a cu Satan,

iar n cartea Revelatia,


ca poarta razboi mpotriva Diavo

lului si
a
demonilor
s
ai.
El
sus
tine
guvernarea
lui Iehova

si
Sai. Astfel, Mihael traieste
lupta mpotriva dusmanilor

la

naltimea
numelui sau, care nseamna Cine este ca Dum
nezeu?. Dar cine este Mihael?

In Biblie, unele persoane au mai multe nume. De exemplu, patriarhul Iacob este numit si
Pe Israel, iar apostolului

tru i se spune si
Simon (Geneza 49:1, 2; Matei 10:2). In mod


asemanator, Biblia arata ca Mihael este un alt nume al lui

Isus Cristos, purtat atat nainte de a veni pe pamant, cat si

dupa ce s-a naltat


la cer. Sa analizam cateva dovezi biblice

care sprijina aceasta idee.

Arhanghel. Cuvantul lui Dumnezeu l numeste


pe Mi

hael arhanghelul, care nseamna capetenie a ngerilor



(Iuda 9). Observa ca Mihael este numit arhanghelul, nu ar

hanghel, ceea ce arata ca exista un singur nger care ocupa

aceasta pozitie.
De
fapt,
termenul
arhanghel
apare
n
Biblie


numai la singular. In plus, Cuvantul lui Dumnezeu arata ca


exista o stransa legatura ntre Isus si
de arhanghel.
pozitia

Apendice

219

In 1 Tesaloniceni
4:16 se spune despre Domnul Isus Cris

tos: Insusi
Domnul va cobor din cer cu un strigat porun
citor, cu glas de arhanghel.
Din
acest
verset
reiese
ca Isus

are glas de arhanghel. Intelegem


de aici ca Isus nsusi

este
arhanghelul Mihael.

Comandant. Potrivit Bibliei, Mihael si


ngerii lui s-au

luptat cu balaurul . . . si
12:7).
[cu] ngerii lui (Revelatia

Deci Mihael este Comandantul unei armate de ngeri fideli.

De asemenea, cartea Revelatia


spune ca si
Isus este Coman
dantul unei armate de ngeri fideli (Revelatia
19:14-16).

Apostolul Pavel aminteste


si
el despre Domnul Isus si
n
gerii sai puternici (2 Tesaloniceni 1:7). Prin urmare, Biblia

vorbeste
despre Mihael si
ngerii lui, precum si
despre

Isus
si

ngerii
s
ai
(Matei
13:41;
16:27;
24:31;
1
Petru
3:22).

Intrucat nu exista nicio dovada n Cuvantul lui Dumnezeu


ca n cer ar exista doua armate de ngeri fideli, una condu

sa de Mihael si
alta, de Isus, este logic sa tragem concluzia

ca Mihael este, de fapt, Isus Cristos n pozitie


cereasca.1

1 Pentru mai multe informatii


privitoare la faptul ca Mihael este un
alt nume al Fiului lui Dumnezeu, vezi enciclopedia Perspicacitate pen
tru n telegerea Scripturilor (engl.), volumul 2, paginile 393, 394 si
cartea

Sa aducem argumente din Scripturi, paginile 177, 178, publicate de Martorii lui Iehova.

Ce este Babilonul cel Mare?

CARTEA biblica Revelatia


multe simboluri (Revela contine

tia
de exemplu, despre o femeie care are
1:1). Ea vorbeste,

scris pe frunte numele Babilonul cel Mare


care sta pe
si

multimi
si
(Revelatia

17:1, 5, 15). Intrucat nicio fe natiuni


meie nu poate face acest lucru, Babilonul cel Mare este un

simbol. Ce reprezinta aceasta prostituata simbolica?

In versetul din Revelatia


17:18 se spune ca aceasta feme
ie simbolica este cetatea cea mare care are un regat pes
te regii pamantului. Termenul cetate face referire la un

220


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

grup organizat. Intrucat cetatea cea mare are autoritate


peste regii pamantului, femeia numita Babilonul cel Ma

re trebuie sa fie o organizatie


interna
tional
a influenta, care

poate fi numita un imperiu mondial. Ce fel de imperiu? Un

imperiu religios. Sa observam cum ne ajuta alte pasaje din

Revelatia
s
a
ajungem
la
aceast
a
concluzie.

Un imperiu poate fi politic, comercial sau religios. Femeia

numita Babilonul cel Mare nu este un imperiu politic de

oarece n Cuvantul lui Dumnezeu se spune ca regii pa


mantului, sau sistemul politic al acestei lumi, au comis

fornicatie
cu ea. Ea comite fornicatie
ncheind aliante

cu

regii pamantului si
face orice este necesar ca sa aiba putere

si
influent a asupra lor. De aceea este numita marea prosti
tuata (Revelatia
17:1, 2; Iacov 4:4).
Babilonul cel Mare nu poate fi un imperiu comercial


deoarece, cand va fi distrus, negustorii . . . pamantului,

adica sistemul comercial, l vor jeli. De fapt, se spune ca regii si


negustorii vor privi Babilonul cel Mare de la distan
t a (Revelatia
18:3, 9, 10, 15-17). Prin urmare, putem trage

concluzia ca Babilonul cel Mare nu este un imperiu politic


sau comercial, ci unul religios.


Mai exista o dovada ca Babilonul cel Mare este un impe

riu religios: despre el se spune ca induce n eroare toate


na
prin practicile sale spiritiste (Revelatia

18:23).
tiunile

Intrucat toate formele de spiritism au legatura cu religia fal

sa si
cu demonismul, Biblia numeste
pe buna dreptate Babilonul cel Mare locuinta
18:2;
demonilor (Revelatia

Deuteronomul 18:10-12). Despre acest imperiu se mai spu

ne ca se opune religiei adevarate, persecutandu-i pe profeti


si
(Revelatia
18:24). De fapt, Babilonul cel
pe sfinti


Mare uraste
atat de mult religia adevarata, ncat i persecu

ta cu cruzime si
chiar i omoara pe martorii lui Isus (Re

velatia
17:6). In concluzie, aceasta femeie numita Babilonul

cel Mare reprezinta imperiul mondial al religiei false si


cu
prinde toate religiile care i se mpotrivesc lui Iehova Dumnezeu.

221

S-a nascut Isus n decembrie?

BIBLIA nu spune cand


s-a nascut Isus. Totusi,
ea ofera do

vezi convingatoare ca Isus nu s-a nascut n luna decembrie.

Cum era vremea n aceasta perioada a anului n Betle

em, orasul
unde s-a nascut Isus? Luna evreiasc
a chislev

(noiembrie/decembrie) era rece si


ploioasa. In luna urma
toare, tebet (decembrie/ianuarie), se nregistrau cele mai

scazute temperaturi din an, iar n regiunile nalte chiar nin


gea uneori. Sa vedem ce spune Biblia despre clima din zona
Betleemului.

Scriitorul biblic Ezra arata ca luna chislev era o luna rece


si
ploioasa. Dupa ce men tioneaza ca mul timea s-a adunat

la Ierusalim n luna a noua, n a douazecea zi a lunii [chis


lev], Ezra spune ca oamenii aduna ti acolo tremurau din
cauza ploilor toren tiale. Ei au zis despre vremea din acea

perioada a anului: A venit vremea ploilor toren tiale, nu

In noaptea n care s-a nascut Isus,

pastorii erau cu turmele pe camp

222


Ce ne nva ta n realitate Biblia?

se poate sta afara (Ezra 10:9, 13; Ieremia 36:22). Nu este


de mirare ca pastorii din aceasta parte a globului nu sta


teau cu turmele sub cerul liber n luna decembrie.

Potrivit Bibliei, n noaptea n care s-a nascut Isus, pasto


rii erau cu turmele pe camp. De fapt, scriitorul biblic Luca

arata ca atunci, n tinutul Betleemului, pastorii traiau sub

cerul liber si
. . . faceau noaptea de straja langa turmele


lor (Luca 2:8-12). Este demn de remarcat ca pastorii tra

iau sub cerul liber, nu doar mergeau pe camp n timpul zi

lei. Ei si
tineau turmele pe camp si
noaptea. Daca luna

decembrie este atat de friguroasa si


ar
ploioasa la Betleem,

fi putut sa stea ei sub cerul liber? Binen teles ca nu. In con

cluzie, dovezile arata ca Isus nu s-a nascut n decembrie.1

Cuvantul lui Dumnezeu spune cu exactitate cand a mu

rit Isus, nsa da pu tine informa tii despre perioada n ca

re s-a nascut el. Acest lucru ne aminteste


de urmatoarele
cuvinte ale regelui Solomon: Mai mult face un nume

bun decat uleiul bun si


ziua mor tii decat ziua nasterii


(Eclesiastul 7:1). Asadar,
nu trebuie sa ne surprinda ca

Scripturile ne ofera numeroase informa tii despre serviciul


pamantesc al lui Isus si


despre moartea sa, dar numai ca

teva detalii despre perioada n care s-a nascut.

1 Pentru mai multe informatii,


vezi paginile 335-338 ale cartii
Sa adu
cem argumente din Scripturi, publicata de Martorii lui Iehova.

Trebuie sa tinem
sarbatorile?

SARBATORILE religioase si
laice care se tin n multe par ti
ale globului nu sunt biblice. Dar care este originea lor?

Daca ai posibilitatea sa faci cercetari, vei vedea ce spun lu

crarile de referin ta despre sarbatorile bine cunoscute n

zona n care locuiesti.


Sa luam cateva exemple.

Apendice

223

Pa stele. In Noul Testament nu exista nicio men tiune cu


privire la sarbatorirea Pastelui,


se spune n The Encyclop


dia Britannica. Atunci cum a aparut aceasta sarbatoare? Ea


are origini pagane. Desi
celebreaza n se spune ca Pastele


vierea lui Isus, obiceiurile legate de aceasta sarbatoare nu

sunt crestine.
Iata ce scrie The Catholic Encyclopedia des

pre iepurasul
Iepurele este un simbol pagan si
de Paste:

a simbolizat ntotdeauna fertilitatea.

Anul Nou. Data cand se celebreaza Anul Nou si


obiceiu

rile legate de aceasta sarbatoare difera de la o tara la alta.

Iata ce se spune n The


Book Encyclopedia despre ori World

ginea Anului Nou: Imparatul roman Iulius Cezar a decis

n anul 46 .e.n. ca ziua de 1 ianuarie sa devina prima zi a

anului. Romanii i-au dedicat aceasta zi lui Ianus, zeul por

tilor, al intrarilor si
al nceputurilor. Numele lunii ianuarie

provine de la Ianus, care avea doua fe te, una ndrepta



ta nainte, iar cealalta napoi. Asadar,
obiceiurile de Anul


Nou se bazeaza pe tradi tii pagane.

Halloweenul. The Encyclopedia Americana afirma: Ele

mente ale obiceiurilor legate de Halloween se regasesc si


n
ceremoniile druidice [druizii erau preo tii cel tilor] din timpurile precrestine.
Cel tii aveau doi zei importan ti: zeul-soa

re si
zeul mor tilor . . . , care erau sarbatori ti la 1 noiembrie,


cand cel tii celebrau Anul Nou. Sarbatoarea mor tilor a fost

inclusa treptat n ritualurile crestine.


Alte sarbatori. Ar fi imposibil sa analizam toate sarbato

rile care se tin n lume. Totusi,


sarbatorile care glorifica oameni sau organiza tii omenesti
nu sunt aprobate de Iehova
(Ieremia 17:5-7; Faptele 10:25, 26). De asemenea, nu uita

ca, pentru a sti


daca o sarbatoare religioasa este sau nu

aprobata de Dumnezeu, trebuie sa analizezi originea ei

(Isaia 52:11; Revela tia 18:4). Principiile biblice amintite n


capitolul 16 te vor ajuta sa n telegi cum considera Dumne


zeu participarea la sarbatorile laice.

Pentru mai multe informatii,


accesati site-ul

www.jw.org sau luati legatura cu Martorii lui Iehova.

Оценить