You are on page 1of 4

Asigurarea calitatii mediului prin gestionarea eficienta a deseurilor

Autor: Duta Constantin Viorel, Universitatea de Vest Timisoara


Coordonator: prof.dr.ing. Mircea Georgescu, Universitatea din Petrosani
Niciodata nu a existat o preocupare atat de mare pentru viitorul mediului inconjurator la nivel
global ca in present. Probleme ca despaduririle sau degradarile de teren , poluarea apelor marine si a
apelor dulci, subtierea stratului de ozon, si mai presus de toate incalzirea climatica datorata efectului de
sera sunt privite cu o justificata ingrijorare, atat de oamenii de stiinta cat si de publicul larg. Datorita
intensificarii activitatii umane si revolutiei industriale temperatura a crescut in ultimul secol cu 0.6 C.
Omul utilizeaza constient, in favoarea sa, imense cantitati de resurse din mediul ambiant,
depozitand adesea deseurile la intamplare.
Dezvoltarea urbanistic i industrial n ritmuri tot mai nalte i, odat cu aceasta creterea populaiei,
ridicarea nivelului de civilizaie i asigurarea nevoilor de consum din ce n ce mai mari conduc la
diminuarea i epuizarea surselor i rezervelor naturale de materii prime, materiale i combustibili,
energie, cu consecinele penuriei pe piaa mondial.
Pe de alt parte se constat influenarea negativ a echilibrului ecologic prin care, asigurndu-se i aazisele deeuri ce rezult din toate activitile vieii cotidiene, se accentueaz pericolul polurii mediului
ambiant.
Gospodrirea deeurilor oreneti este una din problemele de mediu majore cu care se confrunt
autoritile locale. Orict de grea ar fi rezolvarea sa, problema impune un nalt nivel de cooperare din
partea locuitorilor att n ceea ce privete alegerea sistemului ct i modul practic de realizare.
n prezent, situaia gospodririi deeurilor variaz deosebit de mult n Europa, n funcie de
mrimea autoritii locale, de faptul dac aceasta este situat n zone urbane, rurale sau turistice, precum
i de contextul geografic sau climatic. n modul de abordare al problemei au intervenit schimbri
considerabile, n sensul c de unde pn de curnd soluia adoptat aproape universal era de evacuare n
gropi de gunoi, n prezent apar soluii alternative referitoare la evitarea producerii gunoaielor, pn la
valorificarea deeurilor sau diferite modaliti de evacuare a acestora.
Comunitatea Economic European a dispus de o politic comunitar de gospodrire a deeurilor
ncepnd din 1975, ceea ce s-a concretizat n diverse reglementri i programe de cercetare dezvoltare.
Acestea vizeaz n special:
- Reducerea volumului deeurilor;
- Valorificarea deeurilor;
- Optimizarea evacurii finale.
Reducerea volumului deeurilor:
Prevenirea producerii de deeuri poate avea diverse aspecte:
- dezvoltarea de tehnologii curate adecvate. Tehnologiile curate sunt procese de fabricaie care
permit o reducere a emisiilor de poluani n mediu.
- folosirea de produse curate. O astfel de msur i vizeaz pe consumatorii care, n general, sunt cei
care genereaz deeurile, dar ea ar trebui s aib pe termen lung un impact nsemnat asupra compoziiei
cantitii de gunoi menajer care trebuie ndeprtat de ctre autoritile locale.
- raionalizarea sistemelor de producie i consum existente prin reducerea, de exemplu, a consumului de
materii prime, prin dezvoltarea reciclrii interne prin prelungirea duratei utile de serviciu a produselor.
Prin deseu se intelege orice substanta, material sau obiect care prin el insusi nu mai poate fi
utilizat, iar detinatorul are obligatia de a-l arunca in spatii special amenajate. Gestionarea deseurilor
inseamna colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deseurilor.
Depozitele se clasifica in functie de natura deseurilor depozitate, astfel:
a) depozite pentru deseuri periculoase;
b) depozite pentru deseuri nepericuloase;
c) depozite pentru deseuri inerte.
Deseurile care nu se accepta la depozitare intr-un depozit sunt:
a) deseuri lichide;
b) deseuri explozive, corozive, oxidante, foarte inflamabile sau inflamabile
O categorie importanta de deseuri sunt deseurile provenite de la populatie. Acestea pot fi menajere si
stradale.

62

Rezidurile menajere rezulta din activitatea zilnica a oamenilor din locuinte si localuri publice. Cantitatea
acestor deseuri este in continua crestere; daca in trecut se elimina aproximativ 0.5-1.0 kg pentru fiecare
locuitor pe zi, astazi in unele tari a ajuns la 1.5-2.5 kg.
Din compoziia acestor reziduuri fac parte resturile cele mai diverse: alimentare, cenusa, sticla, hartia,
ambalajele, tesaturile, masele plastice etc. Odata cu creterea cantitatii s-au produs si modificari in
compozitia lor. Au scazut astfel resturile alimentare si cenusa, crescand hartia, materiile plastice, sticla si
altele.
Reziduurile stradale. Reziduurile de strad cuprind resturile cele mai variate care se gsesc pe strzi, n
parcuri, n piee etc. Cantitatea lor se consider a fi egal cu 0,2-0,3 kg pentru fiecare locuitor pe zi.
Atat deseurile menajere cat si cele stradale pot fi nedegradabile sau biodegradabile.
Deseurile menajere care nu sunt supuse procesului de degradare sunt ambalajele. Acestea pot fi
confectionate din: hartie/ carton, mase plastice, sticla, aluminiu, diferite metale.
Dintre ambaljele din plastic, 50% sunt sticle PET. Pentru valorificarea ambalajelor PET s-au
infiintat fabrici care produc fulgi de plastic, acestia fiind folositi la fabricarea diferitelor obiecte din
plastic (spre exemplu jucarii).
Metodele de tratare utilizate pentru deeurile menajere sunt urmtoarele:
-reciclare
-valorificare energetica
-depozitare.
Inainte de aplicare oricarei dintre metodele prezentate mai sus, trebuie sa avem in vederea prevenirea
aparitiei deseurilor.
Strategia nationala privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile cuprinde masuri referitoare la
colectarea selectiva, reciclarea, compostarea, producerea de biogaz si/sau recuperarea materialelor si
energiei, astfel incat sa conduca la realizarea urmatoarelor obiective:
a) reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea totala,
exprimata gravimetric, produsa in anul 1995, in maximum 5 ani de la data de 16 iulie 2001;
b) reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea totala,
exprimata gravimetric, produsa in anul 1995, in maximum 8 ani de la data de 16 iulie 2001;
c) reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totala,
exprimata gravimetric, produsa in anul 1995, in maximum 15 ani de la data de 16 iulie 2001.
Operatorii economici generatori de deseuri industriale care opereaza propriile depozite evidentiaza
separat in registrele contabile costurile prevazute pentru organizarea, exploatarea si inchiderea depozitului
de deseuri.
Operatorii depozitelor de deseuri industriale care ofera servicii de depozitare pentru terti vor lua masuri ca
atat costurile prevazute pentru organizarea si exploatarea depozitului, cat si costurile estimate pentru
inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitului sa fie acoperite de pretul practicat de operator pentru
depozitarea fiecarui tip de deseu in acel depozit.

RECICLAREA
Reciclarea reprezinta operatiunea de prelucrare intr-un proces de productie a deseurilor.
Deseurile a caror aparitie nu se poate evita trebuie recuperate si valorificate, preferabil ca materii
prime secundare, in scopul de a reduce consumul de resurse naturale. Reciclarea se poate face la deseurile
de ambalaje, care daca sunt colectate separat pot fi folosite ca materii prime secundare ( ex. PET- urile).
O categorie speciala de deseuri care trebuie sa fie colectate separat atat pentru a putea fi valorificate unele
componente cat si datorita gradului de periculozitate pe care il reprezinta unele dintre substantele
continute, sunt urmatorele:
-bateriile si acumulatorii uzati, care pot contine PCB- bifenili policlorurati-substante cancerigene
-echipamente electrice si electronice uzate
-autovehicule uzate
VALORIFICAREA ENERGETICA (INCINERAREA)
Industria cimentului din Romania privatizata cu capital strain este interesata in utilizarea unor
combustibili alternativi in vederea reducerii consumului de combustibili clasici. Un astfel de combustibil
alternativ se dovedesc a fi anvelopele uzate si uleiurile de motor uzate.
Deseurile menajere sunt incinerate in instalatii omologate, fiind interzisa arderea deseurilor pe
halde sau in spatii libere. De asemenea este interzisa arderea resturilor vegetale, a miristilor. In Romania,

63

inca nu este posibila functionarea instalatiilor de incinerare de capacitate mare din cauza costurilor foarte
ridicate si din cauza compozitiei deseurilor, care inca au un continut mare de apa.
Odat ce un reziduu, deeu, a fost produs cea mai bun cale de reducere sau eliminare a
impactului su negativ asupra mediului este revalorificarea sa. Valorificarea poate fi fcut n dou
moduri: prin recuperarea materialelor sau prin recuperarea de energie.
n cazul deeurilor oreneti, valorificarea diverselor tipuri implic sortarea acestora:
n gospodrii, adic sortarea la surs prin organizarea colectrii selective ori prevederea
de recipieni sau de centre de colectare;
de ctre autoritile locale, prin folosirea de benzi transportoare mecanice pentru
separarea diferitelor tipuri de produse (deeuri de metal, hrtie, sticl, materiale plastice,
materii organice, etc.).
n cazul valorificrii energetice, incinerarea cu recuperare de energie sau producerea de metan,
sortare este de asemenea necesar n anumite cazuri.
Dup separarea de gunoiul menajer, aceste deeuri trebuie trimise la reciclare. Att n organizarea
sistemelor de sortare ct i n restituirea produselor spre recirculare este esenial cooperarea cu industria.
Depozitele de deeuri trebuie s ndeplineasc condiii stricte n ceea ce privete:
- alegerea amplasamentului;
- modul de pregtire al amplasamentului;
- exploatarea amplasamentului;
- prelucrarea prealabil a deeurilor;
- tipuri de deeuri ce pot fi admise n depozite;
- monitorizarea dup nchiderea amplasamentului;
Compoziia medie, n greutate a deeurilor menajere, n Uniunea European, este urmtoarea:
o 26% hrtie / carton;
o 36% resturi fermentabile;
o 7% materiale plastice;
o 10% sticl;
o 5% metale;
o 16% altele.
Evoluia arat o scdere a fraciunii organice n favoarea materialelor de ambalaj (carton, sticl,
materiale plastice) fapt care conduce la o scdere a densitii relative, concomitent cu o cretere a puterii
calorice nete.
n fiecare ar a Uniunii Europene sunt utilizate mai multe metode de tratare a deeurilor, din
analiza acestora putndu-se trage urmtoarele concluzii:
- 71,5% din deeurile menajere sunt evacuate n gropi amenajate sau n
depozite deschise, reprezentnd aproximativ 75 milioane tone/an i un volum
care, n linii mari, este similar n amplasamentele de evacuare;
- 18 20% din deeurile menajere sunt recuperate n instalaii de tratare prin
reciclare, fabricare de combustibili derivai din gunoaie, compostare sau
incinerare cu recuperare de energie (11 13%);
- ntre diferite ri exist diferene semnificative att n ceea ce privete
rapoartele de utilizare n instalaiile exploatate, ct i n privina metodelor de
tratare a deeurilor;
Avnd n vedere faptul c realizarea unei scheme de tratare trebuie s in seama de tipul
deeurilor ce urmeaz a fi tratate, o importan deosebit o are colectarea separat a acestora. Colectarea
separat a deeurilor are o serie de avantaje n funcie de materialul colectat, astfel pentru:
o sticl: - abraziune mai mic a utilajelor, preselor i dezintegratoarelor; reducerea fraciei nebiodegradabile;
o hrtie / cartoane: - reducerea factorului de propagare a incendiilor;
o materiale plastice: - reducerea fraciei nebiodegradabile; - reducerea factorului de
propagare a incendiilor;
o gunoi compostabil: - cantiti reduse de scurgeri; - lipsa mirosurilor urte; reducerea polurii organice; - ndeprtarea animalelor; - nu se va forma biogaz;
o deeuri toxice: - reducerea eliminrii de poluani minerali toxici;
o deeuri voluminoase anvelope: - limitarea spaiilor goale; - eventuala
gospodrire separat dac nu se recupereaz; - balotare i dezintegrare uoar.

64

DEPOZITAREA
Pe termen scurt si mediu principala optiune de gestionare a deseurilor in Romania va fi in
continuare depozitarea. Ca solutie de eliminare, depozitarea trebuie utilizata doar pentru deseurile care nu
se pot recupera sau a caror reciclare nu este eficienta din punct de vedere economic.
Pana in 2017 vor fi inchise toate depozitele existente si vor fi construite depozite ecologice. Noile
depozite vor fi prevazute cu sisteme de control a tuturor emisiilor (inclusiv valorificarea energetica a
biogazului, in scopul de a contribui la reducerea efectului de sera) si vor fi incadrate in mediul
inconjurator astfel incat sa nu constituie o noxa pentru peisaj.
Deseurile biodegradabile intra in procese de fermentatie, proces in urma caruia este eliminat
biogazul. Acesta este utilizat in instalatii de incalzire, sau de producere a energiei electrice.
Nevalorificate, aceste gaze vor contribui la accentuarea efectului de sera, fenomen ce sta baza
procesului de incalzire si modificare a climei.
Pentru facilitarea scaderii cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate se vor pune in functiune
in urmatorii ani instalatii de compostare. Materiile prime pentru functionarea acestor instaltii vor fi
asigurate in principal de catre firmele de salubritate/ serviciile de colectare a deseurilor organice si de
catre statile de epurare a apelor uzate.
Deoarece cererea de compost este relativ scazuta pe piata romaneasca, este necesara gasirea de
noi utilizari, cum ar fi:
imprastierea pe terenurile reconstruite ecologic, inainte de inierbare;
folosirea ca fertilizant organic in parcuri si pe spatiile verzi;
acoperirea periodica a deseurilor depuse in depozite.
Pe langa inconevenientele pe care le ridica depozitarile necontrolate de deseuri prezentate mai
sus, mai apare o problema deosebit de mare: pericolulul reprezentat de germenii patogeni. Provenienta lor
poate fi diferita, iar pe rezudurile menajere degradabile acestia gasesc suportul nutritiv, si ca atare pot
supravietui timp indelungat. Pe langa germeni sunt gazduite aici si un numar mare de insecte, rozatoare,
toate fiin bine- cunoscuti vectori ai unor boli infectioase si parazitare.
Desi este evident ca in ultimii ani cetatenii au devenit mai interesati de problemele referitoare la
mediu, este totusi necesara o schimbare in gandirea si in comportamentul individual si colectiv. Aplicarea
efectiva a legilor si standardelor reprezinta fundamentul pentru o gestionare a deseurilor eficienta
economic si ecologic. Fara aceasta este probabil, ca celelalte actiuni si masuri de imbunatatire a
metodelor si instalatiilor destinate gestiunii deseurilor sa nu aiba efectul scontat. De aceea cunoasterea
legislatiei, mai ales a obligatiilor ce revin cetatenilor in pozitia de producatori de deseuri si totodata
participanti activi la gestionarea acestora va fi tema de baza a programelor educative adresate intregii
populatii.
Omul trebuie sa constitue un partener intelept al naturii si nu un stapan al ei. Trebuie gasite cai
rpin care omul sa conlucreze cu natura si sa nu actioneze impotriva ei.
BIBLIOGRAFIE:
Octavian Valentin Bold
Gelu Agafiel Maracineanu

-Managementul deseurilor solide, urbane


si industriale, Bucuresti, MATRIX ROM
2003.

65