Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Director General
.............
Data: ...................
1. Informatii generale
Amplasamentul
Locatia santierului
se
afla
pe
teritoriul administrativ al
.
.
Proiectant
Data inceperii lucrarilor
..
..........
.........
.....................
...................
TERMINOLOGII
Beneficiar, Investitor
- Persoana juridica pentru care se executa lucrarea si care asigura fondurile necesare.
Manager de proiect
Responsabilitatile angajatorului
Antreprenorul General, Sef santier, Beneficiar, angajatorul are obligatia sa respecte
legea 319/2006 care prevede la cap.III Obligatiile angajatorului Sectiunea 1.
ART. 6
(1) Angajatorul are obligaia de a asigura securitatea i sntatea lucrtorilor n toate aspectele legate de
munca.
(2) n cazul n care un angajator apeleaz la servicii externe, acesta nu este exonerat
de responsabilitile sale n acest domeniu.
(3) Obligaiile lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munca nu aduc atingere principiului
responsabilitii angajatorului.
ART. 7
(1) n cadrul responsabilitilor sale, angajatorul are obligaia sa ia msurile necesare pentru:
a) asigurarea securitii i protecia sntii lucrtorilor;
2.
NR.
CRT
1.
2.
CATEGORIA DE
LUCRRI
Lucrari de defrisare ,
decopertari si inierbari
Lucrari de terasamente ,
decolmatari, recalibrari
(excavatii , umpluturi ,
compactari )
3.
4.
Lucrari de constructii
hidrotehnice
(canale, subtraversari, podete,
gabioane , caderi din beton ,
podete , etc.)
DOCUMENTAIE
TEHNICA DE
REFERINA
PROIECT
LSC PTE -05 CS SI
PROIECT TEHNIC
LSC PTE-02 CS SI
PROIECT TEHNIC
LSC PTE -03 CS SI
PROIECT TEHNIC
LSC PTE-06 CS SI
PROIECT TEHNIC
CERINTE SPECIFICE
PRIVIND SECURITATEA SI
SANATATEA
IN MUNCA
Se va vor respecta IP privind
transportul
si
turnarea
betonului
Se vor respecta prevederille
instructiunilor proprii de
SSM pentru lucrari de
consolidari maluri de rauri.
Se vor respecta prevederille
instructiunilor proprii de
SSM pentru lucrari de
terasamente.
Se vor respecta prevederille
instructiunilor proprii de
SSM pentru lucrari de
terasamente
Daca acest lucru nu este posibil trebuie prevazute bariere sau indicatoare de avertizare pentru ca
vehiculele sa fie tinute la distanta fata de instalatii.
In cazul in care vehiculele de santier trebuie sa treaca pe sub aceste linii trebuieprevazute
indicatoare de restrictie corespunzatoare si o protectie suspendata.
3. Influente atmosferice
Lucratorii trebuie sa fie protejati impotriva influentelor atmosferice care le pot afecta securitatea si
sanatatea.
4. Caderi de obiecte
Lucratorii trebuie sa fie protejati impotriva caderilor de obiecte de fiecare data cand acesta este
tehnic posibil, prin mijloace de protectie colectiva.
Materialele si echipamentele trebuie sa fie amplasate sau depozitate astfel incat sa se evite
rasturnarea ori caderea lor.
In caz de necesitate trebuie sa fie prevazute pasaje acoperite sau se va impiedica accesul in zonele
periculoase.
5. Caderi de la inaltime
Caderile de la inaltime trebuie sa fie prevenite cu mijloace materiale in special cu ajutorul
balustradelor de protectie solide suficient de inalte si avand cel putin o bordura, o mana curenta si
protectie intermediara sau cu un alt mijloc alternativ echivalent.
Lucrarile la inaltime nu pot fi efectuate in principiu decat cu ajutorul echipamentelor
corespunzatoare sau cu ajutorul echipamentelor de protectie colectiva cum sunt balustradele platformele
ori plasele de prindere.
In cazul in care datorita naturii lucrarilor nu se pot utiliza aceste echipamente trebuie prevazute
mijloace de acces corespunzatoare si trebuie utilizate centuri de siguranta sau alte mijloace sigure de
ancorare.
6. Schele si scari
Toate schelele trebuie sa fie concepute, construite si intretinute astfel incat sa se evite prebusirea
sau deplasarea lor accidentala.
Platformele de lucru, paralelele si scarile schelelor trebuie sa fie construite dimensionate, protejate
si utilizate astfel incat persoanele sa nu cada sau sa fie expuse caderilor de obiecte.
Schelele trebuie controlate de catre o persoana competenta astfel:
a)
inainte de utilizarea lor;
b)
la intervale periodice;
c)
dupa orice modificare perioada de neutilizare expunere la intemperii sau cutremur de
pamant ori in alte circumstante care le-ar fi putut afecta rezistenta sau stabilitatea
Scarile trebuie sa aiba o rezistenta suficienta si sa fie corect intretinute. Acestea trebuie sa fie
corect utilizate in locuri corespunzatoare si conform destinatiei lor.
Schelele mobile trebuie sa fie asigurate impotriva deplasarilor involuntare.
7. Instalatii de ridicat
Toate instalatiile de ridicat si accesoriile acestora inclusiv elementele componente si elementele de
fixare, de ancorare si de sprijin trebuie sa fie:
a)
bine proiectate si construite si sa aib o rezistenta suficienta pentru utilizarea careia ii
sunt destinate;
b)
corect instalate;
Pag. 10
c)
verificate si supuse incercarilor si controalelor periodice conform dispozitiilor legale in
vigoare;
d)
manevrate de catre lucratorii calificati care au pregatirea corespunzatoare.
Toate instalatiile de ridicat si toate accesoriile de ridicare trebuie sa aiba marcata in mod vizibil
valoarea sarcinii maxime.
Instalatiile de ridicat precum si accesoriile lor nu pot fi utilizate in alte scopuri decat cele pentru
care sunt destinate.
8. Vehicula si masini pentru excavatii si manipularea materialelor
Toate vehiculele si masinile pentru excavatii si manipularea meterialelor trebuie sa fie:
a)
bine concepute si construite tinandu-se seama in masura in care este posibil de principiile
ergonomice;
b)
mentinute in stare buna de functionare;
c)
utilizate in mod corect.
Conducatorii si operatorii vehiculelor si masinilor pentru excavatii si manipularea materialelor
trebuie sa aiba pregatirea necesara.
Trebuie luate masuri preventive pentru a se evita caderea in excavatii sau in apa a vehiculelor si a
masinilor pentru excavatii si manipularea materialelor.
Cand este necesar masinile pentru excavatii si manipulatoarele materialelor trebuie sa fie echipate
cu elemente rezistente concepute pentru a proteja conducatorul impotriva strivirii in cazul rasturnarii
masinii si al caderii de obiecte.
9. Instalatii, masini, echipamente
Instalatiile, masinile si echipamentele inclusiv uneltele de mana cu sau fara motor trebuie sa fie:
a) bine proiectate si construite tinandu-se seama in masura in care este posibil de principiile
ergonomice;
b) mentinute in stare buna de functionare;
c) folosite exclusiv pentru lucrarile pentru care au fost proiectate;
d) manevrate de catre lucratori avand pregatirea corespunzatoare.
Lucrari de terasamente
In cazul excavatiilor trebuie luate masuri corespunzatoare:
a) pentru a prevenii riscurile de ingropare prin surparea terenului cu ajutorul unor sprijiniri taluzuri
sau altor mijloace corespunzatoare;
b) pentru a prevenii pericolele legate de caderea persoanelor materialelor sau obiectelor de
inundare;
c) pentru a permite lucratorilor de a se adapostii intr-un loc sigur in caz de incendiu inundatie sau
cadere a materialelor.
Inainte de inceperea terasamentelor trebuie luate masuri pentru a reduce la minimum pericolele
datorate cablurilor subterane si altor sisteme de distribuite.
Trebuie prevazute cai sigure pentru a intra si iesi din zona de excavatii.
Gramezile de pamant, materialele si vehiculele in miscare trebuie tinute la o distanta suficienta
fata de excavatii eventual se vor construii bariere corespunzatoare.
Lucrari de demolare
Cand demolarea unei cladiri sau a unei lucrari poate sa prezinte pericole:
a) se vor adopta masuri de prevenire precum si metode si proceduri corespunzatoare;
b) lucrarile trebuie sa fie planificate si executate sub supravegherea unei persoane competente.
Constructii metalice sau din beton, cofraje si elemente prefabricate grele
Constructiile metalice sau din beton si elementele lor cofrajele, elementele prefabricate sau
suporturile temporare si schelele trebuie montate sau demontate numai sub supravegherea unei
persoane competente.
Pag. 11
CATEGORIA LUCRARII
OBSERVATII
2.
3.
4.
DENUMIRE ANTREPRENOR
/ SUBANTREPRENOR
SEF SANTIER
RTE
Nr.
Crt.
Pag. 12
10.
6. Identificarea riscurilor i descrierea lucrrilor care pot prezenta riscuri pentru securitatea i
sntatea lucrtorilor
Lucrri de
betonare
Risc identificat
Neutilizare mijloace de protecie
Cdere de la acelai nivel - dezechilibrare, alunecare, mpiedecare
Cdere de la nlime - pire n gol, dezechilibrare, mpiedecare
Efort dinamic
Cdere liber de materiale, scule
Surpare, prbuire
Temperaturi ridicate sau sczute ale aerului
Suprafee sau contururi periculoase
Pag. 13
(2)
Lucrri de terasamente
(3)
Lucrri de cofraje
i dulgherie
(4)
Lucrri de
excavaii
Lucrri executate
la malul apei
Risc de Electrocutare
ECHIPAMENTE DE MUNC - EM
n principiu, la utilizarea EM, pot fi
identificate urmtoarele pericole,
dup natura lor:
pericole mecanice;
pericole electrice;
pericole termice;
pericole generate de zgomot;
pericole generate de vibraii;
pericole generate de radiaii;
pericole generate de materiale
i substane;
combinaii de pericole
ECHIPAMENTE DE MUNC EM
riscuri majore:
-pornire neateptat, suprasarcin/
supraturaie;
- imposibilitatea opririi mainii n
cele mai bune condiii posibile;
- variaia vitezei de rotaie a sculelor;
- defectarea alimentrii cu energie;
- defectarea circuitului de comand;
- erori de montare;
- rupere n timpul funcionrii;
- cderi sau ejectri de obiecte sau
fluide;
- pierderea stabilitii / rsturnarea
mainii;
- datorate sistemului de comand;
- provenite de la manevrarea mainii;
- datorate surselor de energie i
transmisiei energiei,
- de la / la o ter persoan (pornire,
utilizare neautorizat);
- instruciuni insuficiente pentru
operator;
7.
-
Pag. 18
Incaltaminte de protectie
Pag. 19
Msuri de protecie
individual
Pag. 20
Utilizarea i instruirea
pentru
utilizarea
echipamentelor individuale
de protecie specific i
certificat,
gen
centuri
complexe de siguran,
casc de protecie legat cu
nur, salopet, bocanci
protecie, mnui
Pag. 21
Utilizarea i instruirea
pentru
utilizarea
echipamentelor individuale
de protecie specific i
certificat,
gen
centuri
complexe de siguran,
casc de protecie legat cu
nur, salopet, bocanci
protecie, mnui
Utilizarea i instruirea
pentru
utilizarea
echipamentelor individuale
de protecie specific i
certificat,
gen
centuri
complexe de siguran,
casc de protecie legat cu
nur,
salopet,
bocanci
protecie, mnui
Lucrtorul
care
primete materialul trans
portat
cu
elevatorul,
aflndu-se la una din
ferestre ale imobilului
trebuie s foloseasc n
mod obligatoriu centura i
frnghia de securitate,
crligul de ancorare a
frnghiei fiind bine fixat de
un punct fix (perete, urechi
de prindere, grinzi)
Zona de primire a
materialului de la diferite
niveluri ale imobilului va fi
semnalizat cu panouri de
avertizare i obligativitate:
pericol de cdere n gol,
purtarea obligatorie a
centurii de siguran i a
ctii de protecie
Transport n incinta
antierului, utilaje n lucru,
auto
Pag. 22
9.
Utilizarea i
instruirea pentru
utilizarea EIP specific i
certificat, gen centuri
complexe de
siguran, casc de
protecie legat cu nur,
salopet, bocanci
protecie, mnui
Dotri asigurate
Nr.
crt.
Numr de
persoane pentru
care se asigura
VESTIAR MUNCITORI
38
WC ECOLOGIC
Observaii
Trebuie sa existe vestiare separate sau o utilizare separat a vestiarelor pentru brbai i femei.
ncperile pentru acordarea primului ajutor trebuie echipate cu instalaii i
dispozitive indispensabile pentru primul ajutor i trebuie sa permit accesul cu brancarde.
Nu se vor depozita materiale pe caile de acces, acestea trebuie sa fie pstrate n permanenta libere;
Materialele periculoase vor fi depozitate separat, cu semnalizare corespunzatoare;
Se va avea in vedere eventualele contraindicatii la depozitarea diferitelor materiale periculoase
pentru prevenirea unor posibile incendii, explozii, emanatii de gaze, etc.
Se vor incheia contracte cu firme autorizate pentru valorificarea / eliminarea deseurilor
10. Masuri de coordonare
11. Masuri ce decurg din interferenta activitatilor din perimetrul santierului si din afara
acestuia
Intregul personal trebuie instruit pentru a cunoaste riscurile asociate lucrarilor executate si masurile
de protectie
Semnificatia panourilor de semnalizare se va respecta in mod obligatoriu
Toti muncitorii trebuie sa poarte echipamentele individuale de protectie adecvate operatiilor
executate ;
Lucrul la inaltime necesita masuri de protectie, utilizandu-se cu prioritate masuri colective de
protectie
Toate incidentele, evenimentele, accidentele trebuie raportate imediat sefului de punct de lucru
/ sefului de santier / lucratorului desemnat
Zona de lucru trebuie mentinuta in stare de curatenie iar caile de acces trebuie sa fie libere;
Nu este permisa intrarea in santier sub influenta alcoolului, a drogurilor sau a medicamentelor ce
contin substante halucinogene
Cabinele WC trebuie mentinute in stare de curatenie
Inanite de utilizarea sau depozitarea materialelor care contin substante periculoase, trebuie sa existe
la seful de lucrare o copie a fiselor tehnice de securitate
Nu este permis persoanelor neautorizate sa modifice, sa mute echipamentele tehnice, utilaje,
instalatii, mijloace de semnalizare.
Masuri generale pentru asigurarea mentinerii santierului in stare de curatenie si ordine
Indepartarea din zona de lucru a tuturor materialelor rezultate din demolari sau din procesul de
lucru
Toate caile de acces in situatii de urgenta trebuie sa fie clar marcate si libere
Pag. 25
Imprejmuirea amplasamentului trebuie sa fie in buna stare, pentru a nu putea patrunde in santier
persoanele neautorizate
Drumurile de acces catre amplasament nu trebuie sa fie blocate cu materiale rezultate din
demolare.
Se vor stabili locuri de fumat in incinta santierului, ce va fi amenajat si semnalizat corespunzator
MASURI PROPUSE DE SECURITATE SI SANATATE
ZONE / CAI DE DEPLASERA (CIRCULATIA PE ORIZONTALA)
Caile de acces spre lucrare vor fi drenate si mentinute curate pe toata durata de derulare a santierului.
Toate intrarile, scarile, rampele cu balustrada si drumurile spre lucrari vor fi mentionate in
permanenta degajate de orice materii si materiale.
Traficurile principale ce se vor lua in considerare sunt:
- fluxul de intrare a materialelor necesare constructiei;
- fluxuri pietonale intre locurile de munca, la inceputul si finalul lucrului, intrari si iesiri din santier.
Principiile de punere in practica sunt:
- alegerea de preferinta a sistemelor de transport mecanizate, in fata celor manuale si continue mai
curand decat discontinue;
- evitarea incrucisarilor diferitelor fluxuri;
- evitarea sau limitarea manevrelor in special a camioanelor;
- amenajarea intersectiilor pentru a usura vizibilitatea;
- dimensionarea corecta a cailor de rulare a suprafetelor de garare si de manevra;
- parcari;
- panouri de reglementare a vitezei( max 5km / h ) ;
- panouri de obligativitate a purtarii EIP;
INSTRUCTIUNI PENTRU UTILAJELE FOLOSITE FRECVENT IN CONSTRUCTII
REGULI DE BAZA
Conducerea utilajelor trebuie incredintata numai salariatilor calificati si autorizati de conducerea
persoanei juridice ce exploateaza utilajele pe baza de scolarizare si verificare a cunostintelor.
Conducatorul utilajului trebuie sa cunoasca:
- normele de securitate si sanatate in munca in vigoare;
- reguli ale circulatiei rutiere in vigoare;
- domeniul de utilizare al utilajului.
Se interzice curatarea sau repararea in timpul functionarii.
Lucrarile de reparatii la utilaje trebuie efectuate numai de catre personal calificat.
Este interzisa conducerea utilajului sub influenta alcoolului sau a medicamentelor care slabesc atentia
sau capacitatea de coordonarea pe timpul lucrului sau in stare avansata de oboseala.
Se interzice circulatia utilajului sau pornirea de pe loc a acestuia cu bena sau cupa ridicata- acasta
poate conduce la agatarea sau ruperea liniilor electrice de orice fel si torsionarea sasiului masinii.
Se interzice parasirea utilajului de catre mecanicul desemnat in timpul functionatii acestuia.
Alimentarea cu carburanti se face numai cu motorul oprit.
Nu porniti motorul inaintea efectuarii plinului cu combustibil si fara sistemele de evacuare fara ulei
sau racitor sau in caz de scurgeri de combustibil.
Nu fumati si nu apropiati utilajul de o flacare daca rezervorul de benzina este deschis sau pe timpul
umplerii acestuia.
Reparati imediat orice reparatie chiar daca nu pare sa prezinte importanta.
Nu indepartati strangeti sau largiti nici o conexiune nici un furtun sua componenta hidraulica atunci
cand sistemul se afal sub presiune.
Pag. 26
Trecerea utilajelor pe sub liniile electrice de inalta tensiune este permisa numai atunci cand distanta
dintre acestea si partea cea mai ridicata a utilajului este minim;:
-3,00 m pentru linii de pana la 35kV inclusiv;
-4,00 m pentru linii de pana la 110kV inclusiv;
-5,00 m pentru linii de pana la 220kV inclusiv;
-6,00 m pentru linii de pana la 440kV inclusiv;
Toate utilajele vor fi dotate cu extingtor
BULDOZERUL
Orice reparatie inclusiv curatarea lamei de pamant se va face cu lama sprijinita de sol.
Se interzice intoarcerea buldozerului in panta intrucat o manevra gresita poate conduce la rasturnarea
lui:
- manevrearea si intretinerea utilajului pot fi facute numai de catre un personal instruit si autorizat.
- Atunci cand se efectueaza manevrele sau se intretine utilajul este obligatorie respectarea regulilor
de securitate si sanatate in munca precum si respectarea instructiunilor din cartea tehnica.
- Atunci cand se lucreaza cu un alt operator sau cu o persoana dintr-un santier cu trafic greu asigurativa ca tot personalul intelege toate semnaleel manuale care se vor utiliza.
- Operatorul trebuie sa se informeze despre existenta eventuallelor linii de cabluri subterane.
Echipari de siguranta:
- toate aparatoarele si capacele de protectie se afla montate corect la locul lor iar daca acestea sunt
deteriorate trebuie imediat reparate
- este interzisa demontarea sau scoaterea echipamentelor de siguranta.
Imbracamintea sau articolele de protectie a personalului:
- nu purtati imbracaminte larga si accesorizata;
- parul lung trebuie legat sub casca;
- se poarta totdeauna casca dura de protectie si bocancide protectie;
- verificati daca tot echipamentul functioneaza corect inainte de utilizare.
Urcarea si coborarea:
Nu sariti niciodata din utilaj si nu va urcati sau coborati daca acesta este in miscare;
Daca utilajul s-a pus singur in miscare nu sariti inauntru pentru a incerca sa-l opriti;
Pentru a preveni ranirea personalului datorita alunecarii sau caderii e pe utilaj se va proceda astfel:
- coborarea si urcarea in sau din cabina se va face numai prin fata masinii;
- manetele si scarile se vor folosi atunci cand va urcati sau coborati in sau din utilaj;
- nu va urcati si nu coborati in sau din cabina prin lateral sau prin spate;
- nu va tineti de manetele de comanda la urcarea sau coborarea in sau din utilaj;
- inainte de a va urca sau cobora in / din utilaj verificati daca manerele si scarile sunt murdare de ulei
unsuroase sau noroi pe acestea;
- nu va urcati sau coborati in / din utilaj avand scule in mana.
Prevenirea oparirilor
Pentru prevenirea oparirilor cu apa fierbinte sau vapori care tasnesc atunci cand verificati sau scurgeti
lichidul de racire, asteptati mai intai ca apa sa se raceasca pana la o temperatura la care puteti pune mana pe
busonul radiatorului si apoi porniti operatia. Dar chiar si pupa racire slabiti incet busonul pentru a
depresuriza sistemul si apoi scoateti busonul.
CILINDRUL COMPACTOR
Cilindrul compactor trebuie sa fie in perfecta stare de functionare si sa aiba montate toate
dispozitivele de protectie prevazute in constructia masinii.
Cilindrul compactor trebuie prevazut cu semnal acustic.
Se interzice curatarea sau repararea cilindrului compactor in timpul functionarii.
Pag. 27
MACARALELE
Macaralele se vor incredinta persoanelor in varsta de cel putin 18 ani care au absolvit o scoala
elementara au promovat examenul medical au lucrat neintrerupt cal putin 150 de ore ca ajutor de macaragiu
conform instructiunilor CR 5/77, si au promovat examenul in vederea obtinerii autorizatiei de macaragiu.
Toate macaralele si instalatiile de ridicat prevazute cu cabina vor avea o scara de acces care incepand
de la inaltimea de 2 m, va fi prevazuta cu imprejmuiri in forma de inele.
Macaraua trebuie prevazuta cu carlig de siguranta care sa impiedice dislocarea accidentala a
incarcaturii.
MOTOPOMPA
Este interzisa folosirea motopompei in locuri neventilate.
Este interzisa stropirea sau udarea motopompei cu lichide sau lasarea afara in cazul in care sunt
intemperii.
Este interzis fumatul sua producerea de scantei in timpul alimentari cu carburant.
Este interzisa alimentarea cu carburant in timpul functionarii.
Motopompa trebuie prevazuta cu stingator de incendiu.
Nu se atinge motorul sau esapamentul in timpul functionarii motopompei.
PLACA VIBRANTA
Placa vibranta trebuie sa fie in prefecta stare de functionare si sa aiba montate toate dispozitivele de
protectie prevazute in constructia masinii.
Alimentarea cu carburanti se face numai cu motorul oprit.
Se interzice curatarea sau repararea placii vibrante in timpul functionarii.
Este interzisa stropirea sau udarea placii vibrante.
Este interzis fumatul sau producerea de scantei in timpul alimentarii cu carburant.
Nu se atinge motorul in timpul functionarii placii vibrante.
SEMNALIZAREA LUCRARILOR
1. Semnalizarea rutiera
Pentru a face cunoscute lucratorilor natura si importanta obstacolelor, semnalizarea cuprinde
3 niveluri:
Pag. 29
Politia
Pompierii
112
112
Pag. 30
Salvarea
112
Furnizati urmatoarele informatii:
Unde este localizat santierul
Ce s-a intamplat
Cate persoane necesita ajutor
Pentru evenimente minore (taieturi, intepaturi) va trebui sa existe in santier trusa de prim-ajutor.
Masuri de prim-ajutor:
Medicul de medicina muncii, periodic face instruire de acordare a primului ajutor cu persoanele
care au fost nominalizate ca salvatori in cadrul societatii santierului si cu restul lucratorilor. Poate fi
utilizata ca material didactic cartea Primul ajutor la locul accidentului MMPS Departamentul Proteciei
Muncii si INCDPM Bucureti..
In cazul producerii unui accident, pentru intervenia imediata, este bine de reinut urmtoarele
etape :
Pansamente si bandaje
Pansamentul este un invelis protector, aplicat pe o rana, pentru a controla sangerarea, a absorbi
sangele si a preveni contaminarea si infectarea acesteia.
Primul pansament facut la locul accidentului nu va fi decat un pansament provizoriu, destinat sa
protejeze plaga in perioada de timp care se scurge intre momentul accidentului si cel in care rana este
vazuta de un specialist.
ATENTIE ! Nu se pune niciodata vata direct pe rana !
Nu se atinge si nu se sufla peste partea de pansament care va veni in contact direct cu rana. Se va acoperi
complet rana si se vor intinde marginile pansamentului dincolo de limitele ranii.
NU indepartati de pe rana pansamentul deja facut. Daca singele a trecut prin pansament, lasati
pansamentul neschimbat si acoperiti-l cu pansamente suplimentare, vata sau alte materiale, fixate cat mai
bine.
Bandajele (fesi triunghiuri, rondele etc.) sunt materiale folosite pentru a fixa un pansament, a
mentine compresiunea pe o rana, a sprijini un membru sau o articulatie, a imobiliza parti ale corpului si a
fixa atele.
Aplicati bandajul suficient de strins pentru a va asigura ca sangerarea este controlata sau ca
imobilizarea este bine realizata. Daca fasa este prea larga cade de pe rana, daca este aplicata prea strins
produce durere si impiedica circulatia sangelui.
Plgi. Hemoragii
Prin plaga (rana, leziune) se nelege orice ntrerupere a continuitatii unui esut (a tegumentelor, mucoaselor
sau a esuturilor mai profunde).
Principalele obiective ale acordrii primului ajutor in ngrijirea plgilor sunt urmtoarele:
combaterea hemoragiei
prevenirea infeciei
combaterea durerii
prevenirea si combaterea socului.
Desi contaminarea pielii are loc imediat, odata cu ranirea, infectia propriu-zisa se manifesta dupa cca. 6 ore
si este complet instalata in 24 ore. De aceea, dupa acordarea unui prim ajutor eficient si corect, tratarea
calificata a plagilor trebuie realizata in primele 6 ore.
Inainte de aplicarea pansamentelor este necesara curatarea (toaleta) plagilor: se curata zona cu ajutorul unei
comprese sterile pornind de la marginile plagii spre pielea sanatoasa din jur (NU se utilizeaza vata la aceste
manevre); se dezinfecteaza plaga prin turnarea de apa oxigenata care, prin spuma pe care o produce,
antreneaza eventualii corpi straini; corpii straini care nu pot fi indepartati cu apa oxigenata (ex. aschie
infipta, cutit in rana, etc) se lasa pe loc din cauza pericolului de singerare; doar corpii straini superficiali se
vor extrage cu ajutorul unei pensete sterile sau cu degetele, dupa o buna dezinfectare.
Prin hemoragie se intelege revarsarea sangelui in afara vaselor sanguine, ca urmare a ruperii, taierii,
inteparii sau zdrobirii acestora, la orice nivel al sau.
Orice hemoragie constituie o urgenta medicala!
Metode de realizare a hemostazei in hemoragiile externe:
a.
Pansamentul compresiv: folosit in hemoragiile capilare si venoase mici, dar NU se utilizeaz
daca in rana se afla corpuri strine ascuite.
b.
Compresiunea manuala: se realizeaza prin apasarea arterei afectatepe un plan osos situat
intre inima si artera (presupune pregatirea corespunzatoare a salvatorului) cu varful degetelor, cu
ajutorul unuia sau mai multor degete sau chiar cu ajutorul pumnului
c.
Compresiunea circulara a tesuturilor: reprezinta compresiunea realizata prin strangerea
circulara a membrului care sangereaza, cu ajutorul unui garou, pana la oprirea hemoragiei. Garoul se
utilizeaza numai in cazul ranirii membrelor; garoul nu se aplica direct pe piele, ci peste un invelis
Pag. 32
textil (pinza); garoul trebuie folosit doar in ultima instanta sau pe timpul curatirii si pansrii plagii.
Garoul NU se aplica la antebrat sau gamba!
Masuri de prim ajutor in funcie de tipul plgii si localizarea acesteia
Contuzii, vnti: produc o patrundere a sangelui in tesuturile inconjuratoare. Primul ajutor consta in
aplicarea de comprese reci sau a unei pungi de gheata (in reprize de 15 min). Nu aplicai punga cu gheata
direct pe piele!
Plgi minore cu sngerri: pot fi splate cu apa daca sunt murdare, apoi vor fi terse cu tifon steril si
acoperite cu pansament.
Plgi grave cu sngerare abundenta: necesita o apasare continua si directa. Daca rana este mai mare si
marginile sunt desfacute, poate fi necesara apropierea marginilor sale inainte de a apasa.
Plgi cu un corp strin nfipt: necesita o atentie deosebita pentru ca acel obiect poate sa comprime vasele
de sange retezate in adancimea ranii. Nu modificati pozitia si nu scoateti obiectele ce sunt adanc infipte in
rana; bandajati rana de jur imprejurul obiectului pentru a impiedica deplasarea lui, si pentru a impiedica o
ranire suplimentara.
Plgi prin nepare: este posibil sa nu prezinte singerare externa abundenta, dar ele pot provoca sngerare
interna. Se va controla sangerarea si se da primul ajutor pentru rni.
Plgi prin strivire: esuturile sunt distruse pe ntindere mare iar organele interne pot fi rupte, pot fi
agravate si prin fracturi. Plgile grave prin strivire pot produce complicaii grave, ajungnd pina la soc si
insuficienta renala. Chiar daca rnitul nu prezint semne si simptome de soc la scoaterea de la locul
accidentului, primul ajutor trebuie acordat imediat pentru a mpiedica instalarea si agravarea socului, astfel:
protejati victima fata de alte circumstante posibile de accidentare, opriti singerarea (singerarile), aplicai
pungi de gheata pe zona ranita, tratai mpotriva socului.
Transportul accidentailor
Nici un accidentat nu va fi transportat nainte de a fi adus in starea de a suporta in bune condiii
transportul, adic nainte de a fi examinat si a i se fi acordat, efectiv, primul ajutor.
Momentele cele mai importante ale transportului si anume scoaterea victimei de la locul
accidentului, ridicarea ei de la sol, transportul ei, aezarea ei in pat trebuie executate in mod difereniat, in
funcie de circumstanele in care s-a produs accidentul, de gravitatea si tipul leziunilor (vatamarilor)
provocate, cat si de numrul salvatorilor prezeni.
Tehnica de intervenie pentru transport trebuie subordonata ideii de a nu agrava si a nu complica
vatamarile produse de accident.
Pentru aceasta, mobilizarea accidentatului va trebui astfel executata incat segmentul format din capgat-trunchi-bazin, sa ramana nemicat, ca un bloc rigid.
In orice situatie salvatorii trebuie sa dea dovada si de inventivitate pentru a asigura securitatea
victimei.
Transportul accidentailor se face astfel:
a. cu brancarda
Preferabil sa fie folosit ori de cate ori este posibil, chiar daca la prima vedere starea accidentatului nu pare
sa fie ngrijortoare. Victima va fi aezata ntotdeauna cu capul ctre direcia de deplasare pentru a putea fi
permanent supravegheata de salvatori. Indiferent de obstacolele ntlnite in cale trebuie meninuta poziia
orizontala a trgii. Cnd victima este agitata sau cnd transportul se face pe un teren foarte accidentat,
bolnavul trebuie fixat de targa cu 2-3 chingi speciale sau improvizate.
b. fara targa
Este obligatoriu sa se foloseasc o targa improvizata cnd starea generala a bolnavului o impune. Poate fi
improvizata din doua bare trecute prin mnecile a doua vestoane aezate in oglinda
Pag. 33
Tehnicile de transport fara targa se vor folosi numai atunci cnd starea generala a accidentatului este buna,
leziunile fiind cantonate evident, numai la periferia corpului sau cnd victima trebuie deplasata prin spatii
foarte nguste sau ntortocheate (scri de bloc, etc.), unde brancarda nu poate ptrunde.
Pana la sosirea echipei de specialitate se vor urmri :
semnele vitale ale victimei : prezenta respiraiei, a pulsului, starea de contienta si se va supraveghea
in continuare efectele primului ajutor acordat: restabilirea respiraiei si circulaiei, oprirea
hemoragiilor, starea pansamentelor, imobilizarea fracturilor, poziia de sigurana, etc.
se vor asigura interveniile necesare daca survin modificri in starea victimei;
se va nota pe cat posibil, datele importante privind: accidentul; evoluia strii victimei; alte informaii
despre victima.
La sosirea echipei de specialitate si a autosanitarei se vor comunica medicului toate informaiile
obinute despre accident si despre starea victimei.
13. Modalitati de colaborare intre antreprenori, subantreprenori si lucratori independenti
privind securitatea si sanatatea in munca
Atat antreprenorul, cat si subantreprenorii trebuie sa intocmeasca planuri proprii de securitate si
sanatate, care trebuie sa contina in mod obligatoriu :
analiza proceselor tehnologice de execuie care pot afecta sntatea i securitatea lucrtorilor i a
celorlali participani la procesul de munc pe antier;
riscurilor posibile identificate initial in prezentul Plan de securitate si sanatate si in Planurile proprii de
securitate si sanatate ale Antreprenorului General si ale Subantreprenorilor, precum si a riscurilor
potentiale identificate pe parcursul executiei lucrarilor.
Prin grija Managerului de Proiect si a Antreprenorului General, se va realiza evaluarea riscurilor previzibile
legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de echipamentele de munc folosite, de utilizarea
substanelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea personalului, de organizarea antierului;
Prin grija Managerului de Proiect si a Antreprenorului General se vor stabili msuri pentru asigurarea
sntii i securitii lucrtorilor, specifice lucrrilor pe care antreprenorul/subantreprenorul le execut pe
antier, inclusiv msuri de protecie colectiv i msuri de protecie individual si vor instala panouri de
semnalizare a riscurilor.
Lucratorii vor fi informati asupra riscurilor si masurilor ce trebuie luate privind securitatea si sanatatea lor
pe santier.
Lucratorii tebuie sa comunice imediat personalului de conducere si supraveghere al Antreprenorului si
Subantreprenorilor orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol
pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie.
Lucratorii trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea lor, precum si cu
instructiunile primite din partea personalului de supraveghere al Antreprenorului si Subantreprenorilor,
astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare atat propria persoana , cat si alte persoane care pot fi
afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
Lucratorii trebuie sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, mijloacele de
transport si alte mijloace de productie.
Lucratorii trebuie sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat.
Coordonatorul de securitate si sanatate in munca desemnat de beneficiar va efectua vizite de control in
amplasament cu o frecventa saptamanala si la schimbarea tehnologiilor sau introducerea de noi tehnologii
(inclusiv atunci cand se intentioneaza a se utiliza echipamente tehnice care nu au fost prevazute initial).
Toate constatarile, neconformitatile si recomandarile vor fi documentate in rapoarte ale vizitelor de control.
In cazul constatarii de neconformitati, se vor efectua vizite de control suplimentare, pentru a verifica modul
de aplicare a remedierilor stabilite.
Vizat,
Intocmit ,
BENEFICIAR
SEF SERVICIU SSM
MEDIC MEDICINA MUNCII
Pag. 35