Morometii

Tema si viziune
Continuand traditia romanului romanesc de inspiratie rurala, reprezentat de
Rebreanu si Slavici, Marin Preda creeaza un roman realist ce presupune o
viziune noua si originala asupra vietii taranesti. Astfel, romanul Morometii
prezint destrmarea unei familii de rani dintr-un sat din Cmpia Dunrii,
Silitea-Gumeti.
Moromeii este un roman realist obiectiv, aprut n perioada postbelic.
Primul volum apare n 1955, iar la distan de doisprezece ani, n 1967, apare cel
de-al doilea volum, diferit ca problematic i stil de primul.
Compoziia primului volum utilizeaz tehnica decuplajului. Volumul este
structurat n trei pri, cu o aciune concentrat. Prima parte, de smbt seara
pn duminic noaptea, conine scene care ilustreaz monografic viaa rural:
cina, tierea salcmului, ntlnirea duminical din poiana lui Iocan, hora .a.
Partea a doua se deruleaz pe parcursul a dou sptmni, ncepnd cu plecarea
lui Achim cu oile, la Bucureti. Partea a treia, de la seceri pn la sfritul verii,
se ncheie cu fuga feciorilor.

Intoarsa de la camp, la inceputul verii, intr-o seara de sambata, familia lui

Moromete sta la masa. (Expozitiunea) Astfel sunt prezentate personajele si
relatiile dintre ele. Atmosfera este tensionata, este evidentiata lipsa banilor, care
constituie intriga actiunii. Moromete sta in capul mesei, mai sus decat toti
ceilalti. Pe una dintre parti, spre usa, stau cei trei baieti din prima sa casatorie:
Achim, Paraschiv si Nila, iar pe cealalta stau copiii lui Moromete si ai Catrinei:
Ilinca, Tita si Niculae, care nu are scaun. Intre ei sta Catrina. Romanul este
predominant descriptiv, alcatuit din scene semnificative , care cuprind
desfasurarea actiunii: scena secerisului, scena foncierii, fuga baietilor la
Bucuresti, taierea salcamului etc. Exista mai multe planuri narative secundare
care nu se intersecteaza dar prezinta destinul celorlalte familii din sat : Polina si
Birica, Tugurlan, Balosu, Botoghina. Punctul culminant il reprezinta plecarea
baietilor la Bucuresti, cand Moromete traieste o adevarata prabusire suleteasca.
Deznodamantul il prezinta pe Moromete tacut si insingurat.
Ca formul estetic, proza lui Marin Preda se ncadreaz n realismul postbelic
i marcheaz sfritul romanului doric(tradiional) . Caracteristicile realiste din
opera sunt: ilustrarea vietii unei comunitati rurale, construirea de personaje
credibile, crearea eroului central se face dup un model (Ilie Moromete il are
drept model chiar pe tatl scriitorului, Tudor Clrau). De asemenea, alte

elemente realiste sunt: reperele spaiale exterioare, anume satul natal al lui
Preda, Silitea-Gumeti, din judeul Teleorman; faptele sunt redate cronologic,
perspectiva narativa fiind obiectiva, de relativa neimplicare ; naratorul este
omniscient, auctorial . Perspectiva narativ este asociat cu perspectiva
personajelor-reflector, Ilie Moromete, n primul volum, i Niculae n volumul
al doilea, dar i cu cea a personajelor-martor (informatorilor) care aduc
lmuriri suplimentare despre ceea ce se petrece dincolo de prim-planul aciunii .
(de exemplu: Parizianu, care relateaz vizita lui Moromete la bie i, la
Bucureti).
Romanul se incadreaza in traditionalism prin urmatoarele trasaturi: sursa de
ispiratie o reprezinta viata unei comunitati rurale si mai ales viata familiei
Moromete; lumea infatisata este omogena, pastreaza valorile perene, timpul e
cronologic, iar actiunea are loc prin succesiunea evenimentelor. In acelasi timp,
opera are si trasaturi moderne: existenta retrospectivei, a naratorului-martor si a
realismului psihologic. Alte tehnici mai moderne folosite de Marin Preda :
alterneaza focalizarea zero cu cea interna si vorbirea directa cu stilul indirectliber.

Tema este una sociala, cea a familiei, elementul vital al spatiului satesc. Familia
este ilustrata ca una patriarhala, dar se degradeaza pe parcursul romanului.
Supratema trecerii timpului este ilustrata in raport cu cea familiara, astfel incat
ritmul timpului degradeaza familia si satul romanesc in esenta sa. Familia
Moromete devine un simbol ilustrativ pentru tot satul romanesc, astfel
evidentiandu-se caracterul monografic al romanului. Romanul prezinta de
asemenea subteme moderne, discutand problematica singuratatii si a crizei de
comunicare intre generatii (creionata in relatia dintre Ilie si Niculae), tema
paternitatii, tema relatei individului cu istoria.
O secven epic care sustine tema operei este aceea a tierii salcmului. Ilie
Moromete taie salcmul pentru a achita o parte din datoriile familiei, fr a vinde
pmnt sau oi. Tierea salcmului, duminic n zori, n timp ce n cimitir femeile
i plng morii, prefigureaz destrmarea familiei si prbuirea satului
tradiional. Salcamul este de fapt, un alter-ego vegetal al lui Moromete. De
atunci, Moromete isi pierde din autoritatea familiara, iar familia sa se
degradeaza.
O alta scena semnificativa mai ales pentru caracterul monografic al romanului
este cea de la Fieraria lui Iocan. In sat oamenii obisnuiau sa se stranga la fierarie
si sa discute pe teme vaste. Moromete este sufletul acestui obicei, citindu-le
celorlalti ziarul. Aceasta scena ilustreaza realitatea vremii, obiceiurile si traditiile

satului si il creioneaza pe Moromete ca fiind inteligent si bun narator. El poseda

calitati remarcabile pentru clasa din care face parte.

Conflictele din opera sunt vaste si bine dezvoltate. Astfel, un conflict de natura sociala are loc
intre Moromete si Catrina (el dorea sa vanda pamantul ei, ea dorea casa pe numele ei pentru
garantie). Alte conflicte exterioare sunt intre Moromete si fiii cei mari datorita autoritatii
acestuia, ntre Moromete i sora lui, Guica, care i-ar fi dorit ca fratele vduv s nu
se recstoreasc, intre Guica si Catrina datorita geloziei Mariei, dintre Moromete si
vecinul sau, Balosu. Mai mult, conflictul de mentalitate este prezent intre Moromete si
Niculae, care doreste sa mearga la scoala. Un conflict intern ia nastere in sufletul lui
Moromete, care incearca sa rezolve problemele cu datoriile. Toate aceste conflicte duc la
destramarea familiei. Conflictul mare al crii se stabilete ns ntre rbdarea
aparent a timpului i presiunea istoriei .

Atat spatiul cat si timpul sunt conturate in mod veridic, ceea ce incadreaza romanul in realism.
Actiunea operei se desfasoara in mod cronologic. Timpul este un element crucial pentru
supratema, primul roman avand o compozitie circulara creeata pe baza motivului timpului.
Astfel, timpul apare in incipit ca avand cu oamenii nesfarsita rabdare . Axa timpului
strabate primul volum intr-un mod lent, mare parte a actiunii petrecandu-se de sambata seara
pana duminica seara. Astfel, se creioneaza iluzia libertatii prin dilatarea timpului. La sfarsitul
primului volum imaginea vietii tihnite de la inceput se rasroarna. Trei ani mai tarziu,
izbucnea cel de-al doilea razboi mondial. Timpul nu mai avea rabdare
Perspectiva spatiala prezinta un spatiu real, acela al satului Silistea-Gumesti, un sat din
campia Dunareana. Este imprimata veridicitatea spatiului prin obiceiuri traditionale specifice.
Exista si alti indici de spatiu precum Bucuresti.
Incipitul romanului plaseaz aciunea n Cmpia Dunrii, n satul Silitea-Gumeti cu 3 ani
naintea celui de-al Doilea Rzboi Mondial (1936), cnd se pare c timpul avea cu oamenii
nesfrit rbdare. Acesta are rol introductiv pentru personaje si relatia dintre acestea,
prezentate in scena mesei.
In finalul primului volum timpul nu mai e rbdtor i tolerant. Se impune un ritm alert, prin
inceperea celui de-al doilea Razboi Mondial.
In cocluzie, Morometii este un roman de factura realista care urmareste degradarea vietii
satului, a nucleului familiar. Mai mult, creioneaza problematica unui timp istoric care nu
asteapta pe nimeni.
Caracterizare- Ilie Moromete

Continuand traditia romanului romanesc de inspiratie rurala, reprezentat de

Rebreanu si Slavici, Marin Preda creeaza un roman realist ce presupune o
viziune noua si originala asupra vietii taranesti. Astfel, romanul Morometii
prezint destrmarea unei familii de rani dintr-un sat din Cmpia Dunrii,
Silitea-Gumeti.

Moromeii este un roman realist obiectiv, aprut n perioada postbelic.

Primul volum apare n 1955, iar la distan de doisprezece ani, n 1967, apare cel
de-al doilea volum, diferit ca problematic i stil de primul.
Ilie Moromete este personajul principal si eponim al primului volum din romanul
Morometii de Marin Preda. Personaj complex, exponential, dinamic si rotund, acesta este
portretizat prin tehnica detaliului semnificativ. Moromete este un personaj reflexiv, in cautarea
propriului sau rost. Acesta este construit n manier realist, ilustrnd tipul ranului
patriarhal.

Din punct de vedere social, Moromete este capul unei familii numeroase, cu
dou rnduri de copii, din cele dou cstorii ale sale. El este exponential pentru
intreaga taranime, fiind un taran liber. Acesta este stpn pe dou loturi de pmnt,
unul al lui care i-a fost dat in urma participarii la Primul Rzboi Mondial i altul al
celei de-a doua soii, Catrina. Cu toate acestea, situatia lui financiara este uneori

precara
La nivel psihologic, Moromete este un personaj mult mai complex decat clasa din care face
parte. Este un bun cunoscator al artei disimularii si un bun orator, fiind sufletul discutiilor din
sat. Mai mult, acesta este reflexiv : are o constiinta bine dezvoltata si isi pune intrebari legate
de propria existenta. Astfel acesta are multiple conflicte interioare in incercarea de a gasi
atitudine potrivita in raport cu situatiile la care este supus, dar este de asemenea credul,
alegand sa amane rezolvarea conflictelor, sperand ca timpul il va astepta.
Din perspectiva morala, acesta are niste principii solide care nu se modifica in roman,
principii care ii determina acestuia caracterul autoritar. Este consecvent si categoric, sustine
familia patriarhala si autoritatea masculina. Nu crede in ideologia comunista, dorindu-si ca
pamantul sa reprezinte libertatea sa individuala.
Conflictele din opera sunt vaste si bine dezvoltate. Astfel, un conflict de natura sociala are loc
intre Moromete si Catrina (el dorea sa vanda pamantul ei, ea dorea casa pe numele ei pentru
garantie). Alte conflicte exterioare sunt intre Moromete si fiii cei mari datorita autoritatii
acestuia, ntre Moromete i sora lui, Guica, care i-ar fi dorit ca fratele vduv s nu
se recstoreasc, intre Guica si Catrina datorita geloziei Mariei, dintre Moromete si
vecinul sau, Balosu. Mai mult, conflictul de mentalitate este prezent intre Moromete si
Niculae, care doreste sa mearga la scoala. Un conflict intern ia nastere in sufletul lui
Moromete, care incearca sa rezolve problemele cu datoriile. Toate aceste conflicte duc la
destramarea familiei. Conflictul mare al crii se stabilete ns ntre rbdarea
aparent a timpului i presiunea istoriei .

Atat spatiul cat si timpul sunt conturate in mod veridic, ceea ce incadreaza romanul in realism.
Actiunea operei se desfasoara in mod cronologic. Timpul este un element crucial pentru

supratema, primul roman avand o compozitie circulara creeata pe baza motivului timpului.
Astfel, timpul apare in incipit ca avand cu oamenii nesfarsita rabdare . Axa timpului
strabate primul volum intr-un mod lent, mare parte a actiunii petrecandu-se de sambata seara
pana duminica seara. Astfel, se creioneaza iluzia libertatii prin dilatarea timpului. La sfarsitul
primului volum imaginea vietii tihnite de la inceput se rasroarna. Trei ani mai tarziu,
izbucnea cel de-al doilea razboi mondial. Timpul nu mai avea rabdare
Perspectiva spatiala prezinta un spatiu real, acela al satului Silistea-Gumesti, un sat din
campia Dunareana. Este imprimata veridicitatea spatiului prin obiceiuri traditionale specifice.
Exista si alti indici de spatiu precum Bucuresti.

Perspectiva narativa este obiectiva, de relativa neimplicare ; naratorul este

omniscient, auctorial . Perspectiva narativ este asociat cu perspectiva
personajelor-reflector, Ilie Moromete, n primul volum, i Niculae n volumul
al doilea, dar i cu cea a personajelor-martor (informatorilor) care aduc
lmuriri suplimentare despre ceea ce se petrece dincolo de prim-planul aciunii .
(de exemplu: Parizianu, care relateaz vizita lui Moromete la bie i, la
Bucureti).
Ilie Moromete este construit prin tehnica perspectivelor multiple, acesta fiind un personaj
complex, bine dezvoltat. In mod direct, naratorul ii face portretul fizic : cu zece ani mai n
vrst dect Catrina, un brbat ntre tineree i btrnee. Tot naratorul afirm
c Ilie Moromete avea ciudatul dar de a vedea dincolo de lucruri. Cei din jur nul pot nelege, ei nu vd ceea ce vede el. Acesta se autocaracterizeaza in roman,

facandu-si singur portretul moral si psihologic in raport cu evenimentele traite. Astfel aflam
ca a dus o viata independenta ghidata de principii puternice. ( Domnule eu intotdeauna am
dus o viata independenta ! ) Direct il caracterizeaza si sotia sa, reprosandu-i placerea de a
discuta. ( Toata ziua stai de vorba si de tutun ) In mod indirect, portretul sau este alcatuit
prin fapte (este inteligent dar evaziv, amana totul), prin vorbe (disimulator, manipulator) sau
prin atitudini (ironic).
O secven epic care sustine constructia personajului este aceea a tierii
salcmului. Ilie Moromete taie salcmul pentru a achita o parte din datoriile
familiei, fr a vinde pmnt sau oi. Tierea salcmului, duminic n zori, n timp
ce n cimitir femeile i plng morii, prefigureaz destrmarea familiei si
prbuirea satului tradiional. Salcamul este de fapt, un alter-ego vegetal al lui
Moromete. De atunci, Moromete isi pierde din autoritatea familiara, iar familia sa
se degradeaza.
O alta scena semnificativa este cea de la Fieraria lui Iocan. In sat oamenii
obisnuiau sa se stranga la fierarie si sa discute pe teme vaste. Moromete este
sufletul acestui obicei, citindu-le celorlalti ziarul. Aceasta scena ilustreaza
realitatea vremii, obiceiurile si traditiile satului si il creioneaza pe Moromete ca
fiind inteligent si bun narator. El poseda calitati remarcabile pentru clasa din care
face parte.

In relatiile cu membrii familiei isi manifesta adesea autoritatea si fata de copii, si

fata de sotie, incercand sa aplaneze conflictele dintre ei. Pe Catrina o
apostrofeaza pentru interventiile necugetate: Fa! Fa! Fa! Pune, fa, mancare si
mai trage-te pe falcile alea ca te-or fi durand de cand tot vorbesti. Pe fiii cei mari
ii va pedepsi din cauza refuzului lor de a mai asculta. Fata de Niculae manifesta o
aparenta raceala si indiferenta. II raspunde ironic cand acesta ii spune ca vrea sa
faca studii liceale. Stangacia in relatia cu fiul cel mic iese la iveala in secventa
serbarii de sfarsit de an, cand Moromete demonstreaza ca nu-si cunoaste
suficient copilul. (credea ca va ramane repetent, insa el ia premiul I)

Desi un personaj controversat la nivel familiar, care isi pierde progresiv autoritatea si a carui
familie se degradeaza, Moromete este un personaj atipic cu un set de principia bine stabilite.
Acesta este un personaj reflexiv, are constiinta faptelor proprii si dorinta de schimbare in bine.
Este un ran inteligent, cu o via interioar bogat, cu un fin sim al
umorului i al ironiei. O trstur fundamental a lui Ilie Moromnete este
duplicitatea, capacitatea de disimulare. Dialogul convenional pe care l
construiete cu interlocutorii, vorbirea n paralel sunt dou modaliti prin care se
realizeaz disimularea.