You are on page 1of 8

+

Materii prime si material din cauciuc

Iustin Badiu
Profesor:
Cohal Marian

Pentru realizarea bunurilor de larg consum materializate in produse de imbracaminte,


incaltaminte, articole pentru sport, articole pentru uz casnic, articole tehnice, etc, industria de
confectii utilizeaza o gama diversa de materiale textile si netextile, acestea constituind, in
ansamblu, baza de materii prime pentru acest domeniu de activitate. Practic, notiunea de materie
prima si material au semnificatii asemanatoare datorita elementelor comune de definire si utilizare
a acestora in sfera productiei materiale.
Materiile prime reprezinta produsele naturale sau semifabricatele ce se pot constitui in
materiale de fabricatie. Conform acestei definiti materiile prime reprezinta o prima etapa de
evolutie, o faza incipienta de realizare a diverselor bunuri materiale. Ele se obtin, in general, prin
diverse procedee specifice, mai mult sau mai putin complexe si mai mult sau mai putin costisitoare
din punct de vedere al cheltuielilor de productie.
Vulcanizarea: Fabricarea benzilor transportoare presupune dou etape importante: confecia i
vulcanizarea. n etapa de confecie se realizeaz depunerea cauciucului pe un
suport textil sau metalic. n faza de vulcanizare se realizeaz trecerea
cauciucului din stare preponderent elastic n stare preponderent plastic avnd
rolul de a mbunti rezistena mecanic, duritatea i modulul de elasticitate
precum i rezistena la oboseal i abraziune.
Operaia de vulcanizare presupune meninerea benzii transportoare la o
temperatur ridicat 150-200 C i la o presiune ridicat 100-180 barr, un anumit
timp, condiii ce sunt asigurate de presa de vulcanizat
Cauciucul sintetic: Cauciucul sintetic este un compus macromolecular cu
proprietati asemanatoare celor ale cauciucului natural, care se obtine prin polimerizarea
izoprenului sau prin polimerizarea butadienei ori prin copolimerizarea lor cu stiren sau cu nitrilacrilic etc. Vulcanizarea cauciucului sintetic se face analog cu a cauciucului natural. Fabricarea
cauciucului sintetic comporta doua operatii:

Prepararea monomerului: ca monomeri se pot folosi: izoprenul, butadiena, stirenul metilstirenul, acrilonitrilul, cloroprenul etc.;
Polimerizarea sau copolimerizarea monomerilor enumerati.
Ca procedee de polimerizare se utilizeaza astazi:

Polimerizarea termica in prezenta de sodiu metalic;

Polimerizarea in bloc (masa) si in emulsie.

Cauciucul natural: Cauciucul natural se extrage din sucul laptos al unor arbori tropicali de
genul Hevea brasiliensis, Ficus elastica, ori din sucul unor plante care cresc in zona temperata,
cum sunt: tau-sacazul, coc-sacazul, si cram-sacazul, in care latexul este depus in radacini.

Cauciucul brut are o culoare slab galbuie, este insolubil in apa, alcool, acetona, dar solubil
in benzen, benzina, sulfura de carbon etc. Cea mai importanta proprietate a cauciucului este
elasticitatea, care este optima intre 0 si 300.
Cauciucul brut prezinta o serie de inconveniente: elasticitatea sa variaza cu temperatura, si
anume peste 300 el se inmoaie (curge), iar sub 00 devine casant. Sub actiunea oxigenului cauciucul
'imbatraneste', adica devine sfaramicios si inutilizabil.
Prin vulcanizare, la dublele legaturi ale catenei se aditioneaza sulf, ceea ce duce la o
cuplare intre molecule, prin punti de sulf. Vulcanizarea transforma cauciucul dintr-un material
plastic intr-un material elastic modificandu-si comportarea la actiunea dizolvavare.

Materia prim: Materia prim este materialul de baz din care


sunt produse sau fabricate: mrfurile, produsele finite i materiile intermediare. Termenul de
"materie prim" este utilizat pentru a desemna materialul aflat ntr-o stare neprelucrat sau
prelucrat, minim, de exemplu, latex, crbune, minereu de fier, lemn, aer sau apa de mare.
Utilizarea de materii prime de specii non-umane, este observabil la psri care folosesc nuiele i
obiecte pentru a construi cuiburi.
Procesul tehnologic necesar pentru prelucrarea si transformarea materiilor prime in
produs.
Operatia tehnologica este o etapa in care se produce o transformare fizica sau chimica
a materiei prime.
Omul este un mare consumator si utilizator de resurse; acest consum s-a accentuat pe
masura evolutiei umanitatii si tehnologiei.

Multe dintre aceste resurse, cum ar fi lemnul, minereurile feroase si


neferoase, carbunii, petrolul, rocile de constructii considerate materiale
traditionale, sunt astazi mai mult ca oricand imaginea modernitatii, datorita
noilor tehnologii de prelucrare si asociere intre materiale.
Resursele reprezinta totalitatea elementelor mediului natural
pe care omul le poate valorifica pentru satisfacerea nevoilor sale.
Resursele utilizate de oameni pot fi: resurse de apa, resurse
forestiere, roci de constructie, resurse minerale (foto).
Din resurse se extrag materiile prime necesare in industria de
prelucrare.
Dupa importanta in procesele tehnologice, materiile prime pot fi:
materii prime de baza (se regasesc in produsul final, exemple:
lemn, metale);
materii prime auxiliare (contribuie la desfasurarea proceselor
tehnologice, exemple: lacuri, vopsele).
Dupa provenienta, materiile prime pot fi :
naturale
- vegetale (ex: cereale foto)
- animale (ex: lana)
- minerale (ex: nisip)
sintetice si industriale.

Dupa capacitatea de a acoperi necesarul oamenilor, materiile prime pot fi:


materii prime epuizabile (ex: petrolul, carbunele);
materii prime inepuizabile (ex: apa).
Dupa compozitia chimica, materiile prime pot fi:
materii prime organice de origine vegetala, animala;
materii prime anorganice (ex: sare, minereuri).

Dupa domeniul de utilizare, materiile prime pot fi:

materii prime pentru constructii;


materii prime pentru industria de prelucrare a metalului;
materii prime pentru industria de prelucrare a sticlei;
materii prime pentru industria chimica.
Materiile prime cu un grad ridicat de prelucrare, din care se confectioneaza produse, se
numesc materiale
Dupa gradul de prelucrare, materialele pot fi:
brute se utilizeaza in stare naturala (ex: lemn brut, piele bruta,
minereuri, petrol, gaze naturale 9;
semifabricate sunt supuse anterior unui
proces de fabricatie (ex: materiale textile (foto), tabla de cupru, tuburi din
material plastic (foto),fibre de sticla);
secundare pot fi recuperate din diverse deseuri (ex: aschii metalice,cioburi).
Materialele se clasifica in materiale metalice (ex:otel,aluminiu) si materiale nemetalice (ex:
sticla, material plastic, cauciuc).

Cauciucul regenerat rezulta prin


transformarea produselor uzate din cauciuc ,ca
anvelope si camere de aer,in materiale cu plasticitate
buna,care se pot apoi prelucra. Totodata se mai
utilizeaza si alte tipuri de materiale:
a) materiale textile sub forma de
tesaturi,fire,fibre,tricotaje, care pot fi din
bumbac,matase artificiala sau fibre sintetice;ele
constituie elementul de rezistenta principal pentru
curele de transmise ,benzi transportatoare,tuburi de
cauciuc,articole de imbracaminte etc.
b) materiale metalice sub forma de pulberi,fibre sau
cabluri metalice etc.,folosite pentru
confectionarea diferitelor tipuri de
furtunuri,benzi
transportatoare,bandaje,garniture
etc.
Diversele
din deseuri de

tipuri de cauciuc regenerat,obtinute


articole tehnice

incaltaminte,anvelope si camere de,tesaturi cauciucate,furtunurile sunt caracterizate din punctual


de vedere calitativ si de anumite proprietati superioare:plasticitate buna,rezistenta la
rupere,densitate potrivita aspect exterior placut,grad de omogenitate adecvata .In tara noastra
exista o sectie de obtinere a cauciucului regenerat la S.C Artego S.A Targu Jiu,destinata
valorificarii deseurilor proprii rezultate in procesele tehnologice de fabricare a articolelor tehnice si
a deseurilor de cauciuc achizitionate de la alte firme.Deseurile utilizate la obtinerea cauciucului
regenerat sunt deseuri din anvelope de cauciuc cu insertie metalica,textile,melcii(banda de rulare a
anvelopei), sapa (pudreta de granulatii mari rezultata in urma operatiilor de desapare a anvelopelor
si care sunt aprovizionate de la alte firme) si deseuri interne rezultate din sectiile de fabricatie sub
forma:margini si capete de banda cu insertie textile,cauciuc recuperate din benzile cu card de otel
uzate dupa smulgerea insertiei de cablu de otel,margini de placa tehnica rezultata din
finisare,bavuri si produse neconforme din garniture presate,amestecuri prevulcanizate din sectia
dozare.
Produsul obtinut se prezinta sub forma de baloti de foi netede,obtinuti prin rafinare,cu
grosinea de maxim 0,2mm.Rezistenta la rupere este de minim 40kgf/cm patrati , iar alungirea la
rupere este de minim 220%.Cauciucul regenerat obtinut se utilizeaza la fabricarea amestecurilor de
cauciuc,inlocuind partial cauciucul sintetic.
Cauciuc regenerat - totodata se mai utilizeaza si alte tipuri de materiale:a)materiale textile
sub forma de tesaturi,fire,fibre,tricotaje, care pot fi din bumbac,matase artificiala sau fibre
sintetice;ele constituie elementul de rezistenta principal pentru curele de transmise ,benzi
transportatoare,tuburi de cauciuc,articole de imbracaminte etc.
Materii prime: Element de compozitie al capitalului circulant, rezultat al proceselor economice
anterioare si constand din bunuri intermediare care servesc prin consumare la obtinerea altor
bunuri, destinate vanzarii si aducatoare de avantaje economice, de profit.
Din punct de vedere contabil, materiile prime constituie un element de compozitie al costului de
productie. Acestea participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral
sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata.
Exist i materiale plastice care au drept component de baz o rin, adic o substan
organic solid, cu aspect sticlos.

Materii prime de origine animala


1. Carnea
In unitatile de alimentatie se utilizeaza carnea provenita de la:
-

porc,vita,oaie (carne de macelarie).

Structura carnii: carnea este formata din urmatoarele tesuturi:


-

tesut muscular-muschiul este format din mai multe fascicole iar fascicolele sunt
formate din fibre musculare legate prin tesut conjunctiv

tesut epitelial-pielea/are rol de protectie

tesut nervos

tesut conjunctiv care poate fi propriu-zis, osos, adipos.

Compozitia dinamica a carnii:


-

apa

substanta uscata, proteine clasa 1 solubile, mioalbuline si mioglobuline, miogen.

Partial solubile: miozina, actina

Insolubile : elastina si colagenul

2. Lipide (grasimi) 0-40% in functie de rasa, sex, de ingrasare, daca grasimea este repartizata intre
fibre, carnea se numeste peselata. Daca este repartizata intre fascicule, marmorata. Din punct de
vedere chimic grasimile din carne sunt grasimi gliceride ale acizilor grasi saturati, fosfolipide si
colesterol.
3. Glucidele: in cantitate mai mica de 1%-glicogen
4. Vitaminele: A,D,complexB, C
5. Saruri minerale: Ca, Fe, K, Zn, Na
6. Substante extraactive: se numesc astfel deoarece imprima preparatelor din carne gustul specific
placut.
a) azotate: creatina, fosfocreatina, creatinina
b) neazotate: acid lactic
Conditii de calitate ale carnii proaspete de macelarie:

Aspect: carnea este acoperita cu o pelicula foarte uscata. In sectiune este slab umeda, nelipicioasa.
Consistenta: ferma, tare, prin apasarea cu degetul revine la forma initiala.
Mirosul: placut, caracteristici specifice.
Culoarea variaza de la roz(carnea de porc) la rosu(carnea de vita).
Oasele: curate, lucioase, articulatiile sunt mobile.
Maduva este lucioasa, elastica, cu miros placut, umple complet canalul medular. Supa obtinuta este
limpede cu insule de grasimi la suprafata.
Caracteristici ale prospetimii la carnea de pasare:
Aspect: este acoperita cu o pelicula foarte uscata, in sectiuni este slab umeda, nelipicioasa,
ochii sunt limpezi si umplu bine orbita, ciocul este inchis si lucios.
Consistenta: carnea este tare, elastica, urma apasarii cu degetul dispare repede. Oasele sunt
lucioase si goale in interior, supa obtinuta este limpede, aromata, cu insule de grasime la suprafata.
Carnea de peste:
Pestele este acoperit cu o cantitate redusa de mucus transparent dens, cu miros placut. Corpul
tinut in mana nu se indoaie. Introdus in apa, nu pluteste; ochii sunt limpezi si umple bine orbita.
Solzii se detaseaza greu, branhiile sunt roz-rosii, cu miros placut.
Consistenta: carnea este tare, dar elastica, urma apasata cu degetul dispare repede, abdomenul
este tare, supa obtinuta este limpede.
Operatii pregatitoare la carne:
Spalare, sortare, transare, tocare, batere cu ciocanul(bat snitel), bartare, acoperire cu felii de
slanina pentru carnea slaba, inainte de prepararea termica la gratar sau cuptor.
n conditiile in care solicitarile de acoperiri si decoratiuni industriale sunt tot mai sofisticate si
necesita realizarea de unicate sau serii scurte, flexibilitatea producatorului de lacuri, baituri si
vopsele a trebuit sa fie impinsa la maxim.
Acest lucru s-a putut realiza prin crearea unor semifabricate, ce dau posibilitatea aplicatorului sa
finalizeze produsul, cu destul de multa usurinta, apoi sa-l nuanteze si in final sa-l personalizeze,
functie de solicitarea primita!
Productia semifabricatelor ramane o activitate industriala de serie, iar personalizarea si nuantarea
produsului de catre aplicator scade simtitor costurile indirecte care ar fi trebuit sa fie incluse intrun produs finit dedicat!
materii prime-fier,argint,aur,lemn,ceramica,argila
materii prelucrate folosite in bucatarie-linguri,scaune,mese,farfuri,castroane din argila,