'

DICTIONARUL
ENCICLOPEDIC ILUSTRAT

CARTEA ROMANEASCA"

4,1

PARTEA I

-.

DICTIONARUL LIMBII ROMANE

DIN TRECUT SI DE ASTAZI
DE

LAUREL CANDREA
PROFESOR LA FACULTATEA DE LITERE DIN BUCURESTI

PARTEA II

DICTIONARUL ISTORIC SI
GEOGRAFIC UNIVERSAL
DE

GH. ADAMESCU
PROFESOR, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

EDITURA CARTEA ROMANEASCA" S. A.- BLICURESTI

BULEVARDLIL REGELE CAROL I, No. 3-5 (lost Academies)
V

www.dacoromanica.ro

.r`

DICTIONAR
1STORIC-GEOGRAFIC
DE

GH. ADAMESCU
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE.

Gh. Adamescu.Diclionar Enciclopedic Ilustrat.

1.473

www.dacoromanica.ro

93

--

'-',-

\.

.k-'"):' -`-,,,,,,- /---'1,

,-)*

1,-N,

1\11,.1

II

t(1-11

IIIIKeiLil: II

l'ii

- -,-

1<

, .- 0,
7L-) y
41.:1,', ,/-,./ , ,
_-11 -) 4.
'1

..._, ........1_, j

- 11 m )1 , I n

/---...

, )

I 'I- 7
-1.

\v1

',

-)1.)

..

'` j),

,t).-I .., ..
,,, ,,

1,Jii '

4,

,,

pp,

'

i)

T.--___

..:-

.,...

....7..

ls111111;jsek ..,

li ..,1\

=ppippliiptpuu.1 [Mu,

.,

F'

:1 jai;

If'

11t

411

..,,_

III

'

.: t.'.....( :All.

lit,

I LIT

...".1.',11 i'..

I
1,

L'3; ."1:}.7,.

IL li

11

ii p p ii

ii4

_i..,

.,
i

it

Mt*

11).

011111,
ICADLSRAD ; PAVILTONUL DE cuRX

KADEISI ABDUL4R, delegatul Turciei la tratatul din Giurgiu pentru armistitiul Intro RI* $1

Turd (1811), care a Yost urmat de pacea dela

Bucure$ti (1812).
KADLEC KAREL, profesor la Universitatea din

Praga, specialist In istoria dreptului slay. A scris

o carte Romtinii $i dreptul romdnesc in Virile slave

$i ungure$U (1916), avind concluzii inadmisibile
pentru noi. E membru corespondent al Academiei
Romane (1919).
KAINDL RAIMUND (1866), profesor german
In Cernauti, istoric 5i folklorist. A publicat multe

luerari despre locuitorii Bucovinei (Die Huzulen,

1894, Geschichte der Deutschen in der KarpathenWider, 3 vol. 1907). despre trecutul acestei provincii (Geschichte der Bukovina, 1896) $i dcspre
poezia populara germana (Deutsche Volkslieder aus
der Bulcowina, 1909).

KALAHARI, desert mare in Africa de sud.

KALIDASA (sec. I a. Chr.) poet indian, a
compus In sanscrita mai multe scrieri, Intro cari
acest cuv.).
drama Sacuntala

KALINDERU LOAN (.1840 t 1913), jurist roman.

A Post consilier Ia Curtea de Casatie. In 1881-82

a Post insarcinat de guvern sa tratcze la Berlin

rriscumpararea cailor ferate construite de compania Strussberg. In 1884 i s'a Incredintat organizarea domeniilor Coroanei: a facut clhdiri $i
tot felul de instalatiuni necesare unei gospodarii
model, a Infiintat $coale primarc, pentru earl a
facut localuri speciale, a clhdit biserici in diferite
sate, a Inflintat ateliere $i biblioteci populare $i a
tiparit numeroase brosuri cu cunostinte folositoare pentru sateni. Ales membru al Academiei
Romane (1893), a daruit acestei institutii mo5tenirea lui I. Otetelisanu, pentru care fusese lasat
legatar universal. Kalinderu a publicat studii de
drept roman (Droit pretorien et reponse des prudents, 1885; Consiliul Impdrafilor la Roma $i
Constantinopol, 1887; Studii asupra celor 12 table;
Les sources du droit romain), de istorie roman&
(Via(a municipald la Pompei, 1890; Doi antagoni$ti romani, 1892; Viimialttra $i re$edin(ele de
yard' la Roman i, Romanii caldlori, 1895), studii

de drept roman $i international facute cu ocaziva

nea misiunei sale In Germania $i cu ocaziuneprocesului ce a sustinut pentru mo,tenirea lul

Oteteli$anu; In fine diferite chestiuni economice,
sociale, etc. $i o colectie de discursuri (Patric,
education et travail, 1896).'IDiscursul de receptie
In Academie a tratat despre viata Episcopului
Melehisedec.

KALINDERU NICOLAE (.1835 t1902), medic

roman. A Post medic primal' de spitale (Colentina,

BrIncovenesc), profesor de Unic& medicala la

facultatea de medicina din Bucure$ti (1887), mem-

bru corespondent al Academiei Romane (18891.

A publicat scrieri despre

(curd, tuberculozd,

epilepsie, mielita sifilitted, $. a. Amator de arta,

a lasat o colectie important& de tablouri.

KALLAY BENIAMIN ('18391-1903), om politic

maghiar. A lost $ef de sectic In ministerul de

externe, ministru de finante, guvernator al Bosniei $i Hertegovinei, membru al Academiei din
Pesta.

KALNOKY GUSTAV conte ( *f8321'1898), om

politic maghiar. A Post ministru de externe al

monarhiei, min. plenipotentiar la Roma, Copen-

haga, Petersburg.
KALUZNIACKI EMIL ( *1845 t1914), filolog
austriac. S'a ocupat de filologia slava $i de istoria
Slavilor. A Post profesor Ia Universitatea din Cernauti (1875), Tnembru corespondent al Academiei

Romane (1390); a calatorit prin Moldova $i a

publicat o culegere de documente despre Mol-

dova $i Muntenia din arhivele polone (1878), apoi

$i altemanuscrise de la man. Neam(u (1907).

KAMEHAMEHA, numele mai multor regi ai

insulelor Havai sau Sandwich. Cu K. v (pe la

1865) s'a stins aceasta familie $i peste citeva decenii arhipelagul a Post anexat de Statele-Unite.
KAMENSKI Plr CAMFNSKI.
KANITZ AUGUST ( *1843 t1896), botanist WI-

gur. A fost profesor la Universitatea din Altenburg, apoi IaUiiiversitatea din Cluj (1872); a redactat o revista de specialitate In Cluj dela 1877;
a studiat flora Ardealului $1 a lost membru corespondent al Academiei Romane (1882).

1711

www.dacoromanica.ro

KANSAS, riu all. al lui Missuri; lung ca. 1000

KAN- km.,
din can 340 km. navigabil.
KAY
KANT IMMANUEL *1724 t1804 , filozof german.

Profesor de logic& $i metafizica la Konigsberg.

Filozofia lui e criticismul in opozitie cu dogmatismul si scepticismul. Mo-

rala lui e bazata pe ideea

obligatiunii imperativul categoric , de ad libertatea morata si conchide la existenta
lui D-zeu si la nemurirea sufletului. Op. pr. Critica ra-

liunii pure, 1781; Critica

raliunii practice, 1788; Critica judecd(ii 1790 . In romaneste s'au tradus: Pedagogia (de C. V. Butureanu,
f. a. Bibl. p. 104 Spre pacea eternd (de Ion Gorun,
1918), Prolegomcne la orice

turceiti care a venit In Muntenia In 1821 ca sa

combat& pe eteristi.
KEKAVMENOS (pe la 1070), scriitor bizantin,
a arid vials e putin cunoscutli. A lasat un mann-

1.66

Motru, 1924), Critica puterii de judecatd (de I.

Gherincea, 1927), Intemeierea metal izicii moravitrilor (de Traian BrSileanu, 1929).
KARA, mare formata de Oceanul Inghetat de
N. intre Noua Zembla si continent.

KARAGHEORGHE GEORGE ( *1752 t1817),

seful insurgentilor sirbi contra Turcilor, care stabili in principiu independenta troll.
KARAGHEORGHEVICI ALEXANDRU ( *1806

t1885), print sirb, fiul lui George Caragheorghe. A

lost proclamat dornnitor In 1842 $i a Yost rasturnat
in 1858 de catre partizanii f anailiei Obrenovici. A

trait In Romania si in Ungaria, unde avea proprietati.

KARAGHEORGHEVICI PETRU, rege al Ser-

biei oar PETRU. .

KARAGICI vtar STEFANOVICI

1787 t1864),

scriitor slrb. S'a ocupat cu reformarea limbii

literare sirbesti si cu literatura poporana. A trait

mult& vreme in Viena, uncle a publicat lucrari de

gramatica, colectii de folklor, un dictionar,
etc.
KARAISKAKIS GEORGIOS (*1782 t1827), erou

grec. S'a distins in luptele pentru independenta

patriei. A cazut In batalia de la Atena.
KARAKORUM, munti In Asia centrala, Intre
$i

tuatia In afara, a cedat cavalerilor teutoni Pomerania; ca sa Inlature pretentiile Boemiei la

coroana poloneza, i-a cedat Silezia $i Plock; dar
a luat In sta.panire Rusia Rosie (1341). A desvoltat comertail interior, a deschis scoale, a fondat o Universitate (1361), a reformat administratia, a Intarit ordinea In stat, a reorganizat
armata, a micsorat din privilegiile nobililor
s'a shit a Imbuna.tati soarta taranilor.
KEAN chin) EDMUND (*1787 11833), actor
englez. Vestit In roluri de tragedie, mai ales in
piesele lui Shakespeare.
KEHAIA BEG, unul din comandantii armatei

meta f izica viitoare (de Mihail Antoniade, 1924),

Filozofia cre$tinismului (de Adrian Sulcina, 1912),
Religia in limitele ra fiunii (de C. Radulescu-

Himalaia

rege al Poloniei dela 1333. Ca s& -si asigure si-

Kuenlun.

KARAMSIN NICOLAE MIHAILOVICI (

ca. 1766

t ca. 1826), istoric rus. Op. pr. Istoria Rusiei. 0

citeaza. M. Kogalniceanu In fairnosul .sau discurs
introductiv la Cursul de istorie national& din 1843,
zicind ca e unul din izvoarele sale.
KARAVELOF PETKO (*1845 t1903), om politic bulgar. A Post prim-rainistru (1880, 1884,
1901), regent In 1886.
KARKALEKI pr CARCALECHI.
KARLOVY VARY pp CARLSBAD.
KARLSBAD ow CARLSBAD.
KARLSRUHE PIP- CARLSRUHE.

scris intitulat Strategicon, publicat In 1896 la

Petersburg, in care vorbeste si despre Romani
din Peninsula Balcanica.
KECSKEMET [checTchemet], oral In Ungaria; 82.000 loc.

KELLY HOWARD, membru al Academiei de

still* din statul Uniunii americane Maryland,

cu sediul in Baltimore; membru corespondent al

Academiei Romane (1921).

KELLOGG FRANK B. (1856), om politic american. Este autorul pactu/ui facut In Intelegere cu

Briand, prin care se osindeste once rtizboiu de

agresiune In interes national. Nu se prevad sane-

tiuni speciale, ci se mentioneaza ca In contra agre-

sorului se vor pune In milcare toate mijloacele

cuprinse In pactul Societatii natiunilor. Aceasta
conventiune s'a semnat de toate statele Europei
si de multe din celelalte continente Ii a intrat In
vigoare la 24 Dille 1929. In 1930 i s'a decernat
premiul Nobel pentru pace.
KEMAL-PAA MUSTAFA ( *1881), general si
om politic turc. RasturnInd monarhia, a Intocmit
(1923) o republic& dictatorial& al carei sef este el.

In 1919 a condus lupta contra Grecilor, pe cari

sensul occidental, intre cari Inlaturarea fesului,
desfiintarea obiceiului ca femeile s& -si acopere
fata, le-a dat chiar un fel de drepturi politice, a
introdus cu forta alfabetul latin.
i-a Invins. A intreprins o serie de mari reforme in

KEMPIS (HEMERKEN) TOMAS ( *1379 t1471),

scriitor german. Lui se atribue opera atat de

raspIndita Imitatio lesu-Christi.
KENIA, munte In Africa

(pr. acest cuv.).

KENYON FREDERIC, istoric englez. Membru

onorar al Academiei Romane (1924). In timpul

razboiului mondial, el a format la Londra o societate anglo-romans pentru propaganda In favoarea
idealurilor noastre.

KEPLER IOHANNES ( 1571 t1630), astronom ger-

man. A Yost profesor la Graz,

la Linz. A descoperit clteva

legi ale miscarilor corpurilor ceresti (cari Ii poarta numele): 1)

planetele se misca pe nilte elip-

KARNABAT, judet $i oras in Bulgaria.

se cari au soarele la unul din

A Post mult timp prim redactor la Figaro".

focare; 2) ariile descrise de razele vectorii sint proportionate

multe romane. La not mai cunoscut a Post Sous les

tilteuls" (1832).

lui miscarilor planetare este

KARR ALPHONSE r 1808 t1890 , scriitor francez.

A redactat o publicatie satirica: Les Guepes" $i

KASAN, oral In Rusia (Statul Tatarilor) a-

proape de Volga; 175.000 loc.

KASSAI, affluent al fl. Congo (Africa Pr. harta),

lung. ca. 2.000 km.

KAULBACH WILHELM (1804t1874), pictor
german. A Yost director al Academiei din MIlnchen.

KAUNITZ ANTON Print (1711 t1794), diplo-

mat austriac. A lost cancelar al imperiului; a

organizat coalitia contra lui Frederic cel mare
(1756), a participat la prima Impartire a Poloniei,
lulnd Galitia; autorul principal al tuturor intrigilor prin cari a Post rapita Bucovina (1774).
KAZIMTR III zis cel Mare ( *131011370),

cu timpul; 3 patratul timpu-

proportional cu cubul marilor

axe ale orbitelor.
KERSON (scris pi EMERSON)

Kepler Iohannes

me- BERSON.

KETTNER RADOM:ft, geolog ceh. Profesor la

Universitatea din Praga. A calatorit In Romania.
E secretarul sectiunii cehoslovace din Asociatia
geologilor Carpatilor. Membru corespondent al
Academiei Romane (1928).
KAYSERLING [carzerling] HERMAN CONTE

( 1880), filozof german. Op. pr. Das Ge five der Welt

(Structura lumii), Jurnalul de calatorie al unui

(Reisetagebuch eines Philosophen). El nu
urmareste sa dea un nou sistem de explicare
filozof

a lumii, ci s& preschitnbe filozofia, cultivata pin&

1712

www.dacoromanica.ro

Ileum pentru ea Insa.si, Intr'o stiinta anitnatoare

de progres sau intro art& binefacatoare pentru

omenire.
KIAJNA ( = DESPINA), fiica lui-Petru Rare $i
sotto. lui Mimeo. Ciobanul (de aci nurnele de lam-

cioATA). A fost o femeie de o tar& energie $i foarte

ambitioasa. Prin intrigele ei, prin trecerea ce izbutise a avea la Poarta, grade mai ales ajutorului
ce -i (Mean femeile din haremul Sultanului $i al
marilor demnitari, a izbutit s in pe fiii ei,
Alexandru (vitrig) $i Petru Schiopul, multi ani pe
tronurile tarilor romanp.
KIEL [chil], oras In Germania; 216.000 loc.
De aci porneste Cana lul Kid care taie peninsula
Iutlanda pina la gura Fluviului Elba, forrnind
legatura Intre marea Baltic& $i marea Nordului.
KIEPERT [chipert] HEINRICH ('1818 t1899),
geograf $i cartograf german. A fost profesor la
Berlin, a publicat atlase geografice Intrebuintate
In toate tarile, asetnenea $i la noi. S'au Mout $i
preluerari dupa ele.

KIEW, oras In Rusia (Ucraina) pe Nipru;

400.000 loc.

KIKINDA VELMA KIKINDA.

KILIMANGIARO, munti In Africa (or acest
cuvInt).

KIPLING RIJOYARD (1865 , romancier $i poet

american. A luat premiul Nobel. Din scrierile lui

s'au tradus In rorn.: Amintiri din pension (de

Radu Fl. Soreanu, f. a., Bibl. Luceafarul), Sinu-cigasul (de Ion Pas f. a. Bibl. Lectura), lstorioare
1de Olimp Stefanovici) $i parti din Cartea Jun-

olei (de N.. Rusu In Ritmul vremii" $i I. Foti

In Propilee").
KIRCHHOFF GTJSTAV ROBERT (.18241-1887),

fizician german. A fost profesor la Heidelberg. A

Mut studii asupra spectrului solar, descoperind

(Cu Bunsen) analiza spectrala.
KIRI4C DIMITRIE G. ("1866 t1928), compozitor
roman. Dup& ce
luat licenta In drept, a Ince-

put a se ocupa de muzica. A facut studii la Paris

(1892) sub directiunea lui Vincent d'Indy. Intorclndu -se In
tarn (1899), a cercetat folklorul
romanese $i s'a ocupat de muzica bisericeasca, compunind o
iiturgie orientald. A fost numit
profesor de teorie si sollegii la
Conservatorul din Bucuresti. In

1901 a Infiintat societatea co-

ral& Carmen", cu care a colindat orasele din Transilvania

$i Bucovina, IntretinInd, prin Kiriac Dimitrie
puterea cintecului, necontenit
vie ideea nationals. El este autorul Imnului
de slavd, cintat Ia Alba-Iulia la serbarile Incoronarii prirnului rege al tuturor Romanilor. A fost
membru al Ateneului Roman.

KIRIAZI GHEORGHE (*1829 t1893), medic grec

Stabilit In Romania (1855); a Mout Casei scoalelor

o important& donatie $i a construit In Bucuresti

spitalul zis Xenocrat" cu fondurile ce-i lasase

acesta.

KIRILOF ALEXANDRIT N. ('1819- 1881), comer -

ciant roman. Mostenind de la tatal sau o avere insenuma, n'a continuat comertul de lipscanie, care,

se vede, i se parea putin potrivit cu educatia ce

prirnise $i cu studiile facute In streinatate. ci s'a
Mout bancher, unul din pricnii bancheri roman.
Viata luxoasa cc ducea $i, de sigur, oarecare neglijent& In conducerea afacerilor au facut sa se
piarza Inceputul facut de el. Amesteclndu -se In

politica, a luat parte la revolutia din 1848 $i a fost

arestat dupa caderea ei.

KIRILOF NICOLAE ( 1775 11849), comerciant

roman. Se numea Chiru, nume schimbat dupa influenta ruseasca.. A Inceput prin agriculture, tin ind In arenda mosia Valenii-de-Monte $i mosii
din Basarabia; dupa aceea s'a ocupat Cu comertul
de blanarie, care i-aduse elstig Insemnat; In fine,
cu lipseania, ajungind pe la 1830 eel mai mare ne-

gustor In aceasta ramura din teat& lama. *I-a

Glt. Adamescu. Diclionar enciclopedic ilustrat

cumparat vii, mosii, a devenit foarte bogat, a KIA-'

luat in arenda vamile $i salinele Munteniei.
KISFALUDY KAROLY (*17881-1830 , poet ma-

ghiar. A scris drame, nuvelP, etc.

KISSELEFF PAVEL DIMITRIEVICI (*1788 t1872),

general rus. A fost adjutant al Imparatului $i a

luat parte la razboiul contra Turcilor (1828) si
la 1829 a fost numit comandant al armatelor de ocupatie

din principatele romane $i apoi

guvernator general al lor. Sub
guvernarea lui, s'au facut Regulamentele organice $i s'au
organizat diferitele servicii de
.idniinistratie. La 1834 s'a retras in patrie, a lost ministru,

apoi ambasador la Paris. In

amintirea lui s'a numit soseaua Kisselef din Bucuresti.

KTSSINGEN, oras In Germania (Bavaria);7946 loc. Sta-

Kisseleff Pavel
tiune balneara.
Dimitrievici
ICI5INAU w emsnau.
KITCHENER [chicener] HERBERT lord ('1850
t1916), general englez. A luat parte la expeditiile
In Egipt (1884), In Sudan (1888, 1898 , In Africa
de Sud (1900); fiind ministru de razboitt, a organizat armata engleza Ia inceputul razboiului

dial.

KIUCIUC KAINARGI pv- cucruo.

KLADDERADArsca, foaie umoristica In Berlin,
Intemeiata in 1848.
KLAPKA GEORG ('18201-1892), general ungur.
A comandat armata In revolutia contra Austriei

In 1848-49.

KLEBER JEAN BAPTISTE (*17331-1800), general francez. A comandat armatele revolutionare,

a luat parte la expeditia lui Napoleon In Egipt $i a
Post asasinat acolo de un mameluc.

KLEIN [elan] FELIx (-1925), matematic german. Profesor la Universitatea din GOttingen. A
fost initiatorul unei publicatii enciclopedice de
matematicS, presedintele unei comisii internationale pentru Inviitamantul matematicilor. Membru
onorar al Academiei Romane (1913).
KLEIN IOAN /NOCENTIII Pr- MICE.
KLEIN SAMUEL ow MICE.

KLEINWECIATER [clainvehiter] FRIEDRICH

(t1927), scriitor german. A fost profesor la Universitatea din Cernarti. S'a ocupat de sociologie

$i economie politica. Op. pr. Lehrbuch der Voiles-

wirtschaftspolitik. A lost membru onorar al

Academiei Romane (1921).
KLEIST [claIst] HEINRICH (*1777 -r1811), dramaturg german. Unul din reprezentantii de frunte

ai romantismului. Opera cea mai cunoscuta:

Prinz Friedrich von Homburg, drama alegorica
patriotica.
KLENCK ROBERT (*1850), violonist german

stabilit In Romania. Profesor la Conservatorul

din Bucuresti.
KLONDIKE, regiune In Alasca. Mine de our
descoperife In 1897.

KLOPSTOCK FRIEDRICH GOTTLIEB

(*1724

1 1803), poet german. Op. pr. Mesiada (1773),

epopee mareata a vietii lui Isus lIristos.
KNEIPP [cnalp] SEBASTIAN (*1821 (1897),
preot catolic $i medic naturalist. S'a stabilit la
Warishofen, unde a Infiintat un fel de sanatoriu
In care toate boalele erau tratate prin Cura de
apd. Cartea lui, In care Isi desvolt& teoriile, s'a
tradus In multe limbi $i In romaneste.
KNOX Ham ('15051-f572), reformator religios; unul din rntemeietorii presbiterianismului
In Scotia.
KOCH ROBERT ( "184311910), medic german.

A fost profesor la Berlin, director al Institutului

de igiena. A Mout studii asupra tuberculozei, holerei, etc. A c&latorit In India, In Africa, unde a
studiat boala somnului. A luat premiul Nobe
In 1905.

KOCHANOWSKI LOAN ('153011584), poet

1713

www.dacoromanica.ro

toe

KOC

K06- polon. A scris drama, elegii, s. a.; a tradus in versurf psalmii. Aceasta din mint lucrare a Post moKOR delul matropolitulut Dosoftem pentru psaltirea
sa versificatt. In anal 1930 Polonia a serbat 400
de ani de la nasterea acestui poet si a organizat
marl festivittp, intre cari si reprezentarea dramei
1Ui Refuzul dat solilor greci".
KOGALNICEANU (scris si Koa/...) maul
(1817t1891), om politic si istoric roman. A fost
trimis Impreunt cu 'iii Domnitorului Moldovei

La 26 lanuarie 1865 Kog&Iniceanu, In urma unoj

nelntelegeri cu Doninul, se retrage. Atunci Weep

luptele partidelor (conservator $i liberal) contra

lui Cuza si se sfirsesc prin abdicarea din 1866. Ko-

galniceanu, desi membru al partidului liberal, Ti

leaga, Intrucitva, soarta de a lostului Domn, Melt
zice odato.: slut omul de la 2 Maiu, slut Invinsul

acolo un articol In limba ger-

de la 11 Februarie". De accea, in primii ani ai

interne In 1868 In guvernul conservator al lui
Dim. Ghica si tocmai In 1876 ministru de externe
in guvernul de transilie al lui M. Costache-Epureanu $i 1877 In guvernul liberal prezitlat de I.C.
BrAtianu, care a facut rtzboiul pentru independents, $i ramIne pint. in 1880. In acest timp el a
avut rol important In tratarile diplomatice si In

romdnd (1837) $i o brosurt In

I.

Mihail Sturdza la Berlin pentru

studii superioare. A avut profesori pe cltiva Invatati vestiti

al epocei (1834-1838) $i, dupa

Indemnullor, a scris si a publicat

noei domnii, sty la o parte. II vedem ministru de

conducerea administratiei tarii si a reprezentat, cu

man& despre limba si literatura

limba francezt despre Tigani

(1837), asemenea a Inceput o
lucrare mare despre is toria poporului roman, darnumai un volum

a aptrut (Histoire de la Vala-

chic, de la Moldavie et des Valaques Transdanubiens, 1837). Mihail Kogainiceanu,

IntorcInd-se In tarn, a lost

ofiter (a inaintat pint. la gradul de major) si

adjutant al Domnitorului; a Infiintat o revista

popularliFoaiasaleasca (1839-51), $i alta destinat&

societritii culte Dacia literarti (1840) si a publicat o

colectie de documente: Arhioa romdneaseil. Director at teatrului, Impreunt cu Alecsandri si C.

Negruzzi (1840), a tradus si a localizatcIteva piese.

In 1843 a Post numit prolesor do istorie la Academia Mih&ileann", dar cuvintul de inaugurare
tinut la 26 Noembrie a lost socotit de guvern ca
avind idei prea inaintate si cursul a Post inchis.
Acest cuvint a rtmas ca un monument In felul sat
si se citeste oricind cu interes. In 1845 a Inceput

a tiphri Letopisefele Moldovei In 3 volume, pe cari

le-a terminat in 1852, dind astfel cercetttorilor un
bogat material, care pint. atunci se 'Astra numai In
manuscrise. In 1848 a redactat un proect de constitut1e, care reprezenta dorintele partidului national, a suferit $i elpersecutii din partea Guvernului
lui Mihail Sturdza, cu care intrase In conflict. In
epoca aceasta a vizitat Parisul. In timpul domniei
lui Grigore Ghica (dupa 1849), el a avut prilej do
a lucra la studii istorice, fiind amic cu Domnitorul, el insusi un spirit liberal. De atunci si-a Inchinat activitatea mai mult political. In 1855 in-

fiinteazt ziarul Steaua Dunarii, care a avut un

rol important In propaganda pentru unire, acea-

sta find atunci preocuparea principal& a lui Kogalniceanu. Bolul lui In perioada electoralt a divanului ad-hoc a Post hottritor: gratie lui s'au
casat primele alegeri Si s'au Stout allele, cari au
dat numai doi deputati anti-unionisti; tot asemenea In desbaterile divanului a rostit cuvintrtri cari

vor rtmInea In istoricul oratoriei romane. De

acea a Post natural ca In ziva de 5 lanuarie 1859,

dup& proclamarea votului aduntrii elective, el
s. salute pe Alexandru loan Cuza prin acel discurs
faimos: la legi noun, om flour Inainte do unirea

definitive, el a Post prim-ministru In Moldova

(1860), dar a sfirsit ridictridu-si un curent ostil si
avind a se apara fain de propunerea de dare In
judecatn. Dupa unire, s'a semnalat ca orator parlamentar, mai ales in timpul desbaterilor proectului de lege prezentat de Ministerul Barbu
Catargiu pentru imbunatiltirea starii titranilor
(1862), cind a rostit clout marl discursuri. Domnitorul Cuza nu promulgt legea votata si, chemind
la guvern pe Kogalniccanu (1863), face faimoasa
laviturd de stat de la 2 Maiu (1864), disolvind adu-

narea, care daduse vot de blam guvernului, si

cerind corpului electoral st se pronunte prin plctiscit asupra accstui act si asupra statutului, care
modifica organizarca parlamentarn. Atunci s'a
ficut Impropriet&rirea taranilor, s'au decretat codurile de legi civile, penale, etc., s'a Incut legea

Bratianu, Romania la Congresul din Berlin

(1878), rostind discursul prin care apart cu abilitate, dar si cu tarie, drepturile trtrii fatii de pretentille Rusiei. A lost membru a1 Academie' Romane (1868) si cu citeva luni Inainte de a muri
a citit intr'o sedintt Festiva a acestei societtti un
discurs In care a vorbit despre copiltria Si tineretea sa si despre citeva acte marl la earl a participat ca om polltic.
KOGILNIC coormic.
KOLA peninsula In Laponia ruseaset.
KOLCIAK ALEXANDRII VASILIEVICI (1875
t1920), amiral rus. A Post comandantul flotei din
Marea-Neagrn In timpul razboiului; a organizat,
In 1918. In Siberia, o armatt adversary miscarii
bolsevice, care cuprindea si negimeulie de fosti
prizonieri din armatele austriace (Cehi, Romani,
Poloni). In toamna Si iarna anului 1918 s'au dat
lupte importante cu bol5evicii. Romani' 5i ceilalti
soldati din trtrile eliberate de sub stapinirea Austriei si Ungariei, vtztnd et Kolciak nu sprijint
revendictrile patriilor lor, au Inceput st-1 part.seascn; apoi el a fost Invins, arestat de unit din
partizanii sot si predat bolsevicilor, cari 1-au Impuscat la Irkutc.
KOLETTI comm.
KOLOKOTRONIS TEODOROS (*1770 t1843),

om politic grec. S'a distins ire luptele pentru libertatea patriei sale.
KOLOMEA (poi. KOLOMYJA), oras In Polonia

(Galitia); 41.000 loc. Amanetatt. de Regele Polo-

niei lui Alexandru cel Bun. Din cauza aceasta

s'au produs In sec. xvi multe rtzboaie Intro Moldoveni si Poloni.

KONDAKOV Nicormm (t1925), istoric rus.
Specialist In bizantinologie, a studiat arta $i societatea bizantina. A Post membru onorar al Academiei Romaine (1924)

KONIGGRATZ (azi HRADEC KRALOVE), oral in

Cehoslovacia(Boemia); 131151ou.Aci a fost la 3 Iulie 1866 o luptrtvictorinast a Prusiei contraAustriei.

KOPERNIK wr COPERNIC.
KOPITAR BARTOLOMED ('1780t1844), filolog

austriac. Sloven de origine, s'a ocupat de slavistica. A lost bibliotecar In Vicna si censor pentrtt
publicatiile slavonesti si romanesti. A Inceput
se ocupa de limba noastrA pe la 1812; a combatut
ptrerea gramatieilor ardeieni cu s'ar putea curriti
limba de slavisme. A saris recensii asupra gramaticilor lui Roza si Boiarlgi. L.a 1813 a publicat eri-

tica Istorici lui 'Petra Major $i a urmat cu el o

polemica in privinta aceasta.

KORAIS ADAMANTIOS (

17481:1833). gramatic

grec. A saris studii asupra grainaticii limbii grecesti vechi Si not si alto tuella bibliografice.

KORNE ?alum (184/i t1901), advocat roman. A trait in Bucuresti si a avut o mare re-

putatie In specialitea sa. In tinerete a publicat un

volum de poezii.

KORNER TEODOR ( 1790-1813), poet german.

A Lost ()liter $i a cazut trite luptrt. A Post supranumit Tit teal Germaniei, din cauza poeziilor

patriotice rAz:MiniCe.
KOROLENKO VLADIMM

1853t 1921), nu-

velist rus. A scris nuvele cu subject luat din

1714

instructiei care a fixat obligativitatea Inv. primar.

www.dacoromanica.ro

Dobrogea Din operele lui s'au tradus in roma.-

neste: Muzicantul orb (de El. Socor, 1908), Nuvele

siberiene (de I. Hussar, 1908), Doud nuvele: Marea
si Noaptea de Paqti (de G. Carp si Quidam, 1911),

Noaptea (de Roman C. Stare, Bibl. Dimineata),

Fara graiu (de A. Frunza, f. a.), Visul lui Macar
(de N. Dunareanu, Bibl. p. toti).
KOSCIUSKO TADEUS (1746 t1817), patriot
polon $i general. A lust
parte la luptele din America pentru libertal e sub

numit dictator. Invins

de Rusi i i fbcut prize-

nier, ar fi strigat: Finis

Poloniae. Pus in libertate, a trecut In El- ,
/
vetia, undo a si murit. '7:
Kosciusko
Tadeus.
KOSSOVOwcosovo.
KOSSUTH (cosut] LAOS (Ludovic) (*1802
1:1894), om politic ungur. A fost seful misearn revolutionare contra Austrici In 1848. Era advocat in Pesta. In 1837 a lost pedepsit cu inchisoa-

re pentru articolele publicate; acest fapt i-a treat o mare popularitate si, ca deputat in 1847,
a facutparte din guvernul unguresc format sub prezidenta lui Bat(
thyanyi si apoi a faeut ca Adunarea din Debretin sa pronunte incitva timp internat. Liberat, a
trait mai ales in Italia si nu a mai

revenit In patrie nici dupa inte-

,TAI
k,

" VA

meierea dualismului.
Kossuth....
KOTZEBUE cotebuj AUGUST
( "1761 t1819 , scriitor german. A trait multavreme

in Rusia. A publicat opere de istorie si numeroase

mese de teatru. S'au tradus romaneste: Unijorma
feldmaie.sulului Velinglon (de Sam. Botezat, Iasi,
1835), Sleiu nerod (de I. Nitescu, Buc. 1833), Grddinarul orb (de lancu Vacarescu, 1836), Mizantropie
qi 1)0caintd (de Voinescu 11, 1837), Lapeirus (de
G. Asachi, 1837), Pedagogul (de G. Asachi, 1839),

Fiul picrdut (de Asachi, 1839), Crucia(ii (de C.

Lecca, Craiova, 1839 , Rob ii (de lancu Ganea,
Iasi 1842), Don Ranudo de Colibrados (de docto-

lui e descrisa de unul din insotitorii sill si publicata

In 1875.

Ion; a publicat si romane.

KRASSIN L... BoRissovici, revolutionar rus,
maul din sefii miscarii bolsevice. A lost ambasador al Sovietelor la Londra si la Paris.
KREFELD, oral In Germania (Prusia renana);
centru de industrie a matasei; aci a-fost, In timpul
razboiului mondial, un mare lagar de prizonieri
luati de Germani; Intro ei si Romani.
KREMLIN, Cartier din Moscova (a fsst forareata) Aci este acumresedintsa guvernului sovietic.
KREMNITZ MITE (1852 t1916), scriitoare germana stability in Romania, fiind sotia d-rului Kr.

A publicat In colaborare cu Regina Elisabeta:

Rumdnische Dichtungen, 1885; apoi Aus zwei

W ellen, 1886, Astra, $. a. (cu pseudonim Dito si

Ideni). Singura a publicat: Burnanische Skizzen,
1877, Rumanische Marchen, 1882. etc.
KREMNITZ WILHELM (*1841 t1897), medic
german stabilit In Romania. A fost medic primar
la Spitalul Brincovenesc din Bucuresti; a Ingrijit

pe Regale Ferdinand chid - fiind print-a Yost

gray bolnav de febra tifoida (1897).

KRETZULESCU coNsTANTIN (*18091-1884),

am politic roman. A fost ofiter (ajunglnd la gradul

de major); apoi a intrat In administratie si justitie: prefect de Braila, procuror la Inalta Curte;

In 1857 e unul din conducatorii miscitrii unioniste

si devine prezident de consiliu In 1859 sub domnia
lui Cuza. In aceasta. calitate $1 titular la justitie II
aflarri si In 1867. pentru clteva luni. A fost membru onorar al Academiei Romane (1871).
KRETZULESCU EmANoIL ("1836 t1909), di-

plomat roman. Ministru plenipotentiar. A publicat si opere literare.

KRETULESCU MANOLACHE, mare ban al 01teniei, numit in Aprilie 1808.
KRETZULESCU NICOLAE ( "181211900), medic roman si om politic. Dupa studii la Paris, a
practicat In Bucuresti; a luat parte la miscarea
din 1848

si a lost exilat;

s'a !Mors In tarn In 1850;

a fost ministru pe timpul

(de C. Darabant, Gherla, 189S).

lui Stirbei si sub caimacamia lui Alex. Ghica. Dupa

unire, a lost ministru de

rus $i scriitor german. A lost consul al Rusiei In

Moldova pe la 1850 si a trait mai mult time acolo.

apoi prezident de consiliu

roaia Anica Rasti, Buc. 1847),Dulanczeutsdracilor

(de Marius Rosenberg, Craiova, 1889), Calea
dreary),

KOTZEBUE WILHELM ("18131:1887), diplomat

A fost membru onorar al Academici romane (1884).

A tradus In 1. germ. poeziile populare culese de

Alecsandri (1859) si a scris doua lucrari in lega.tura. direct& cu viata si imprejurarile din acel
timp din Moldova: Aus der Moldau, Bilder and
Skizzen, 1860, trad. roue. si tip. In 1884, apoi de
Gala Calaction, Iasi, 1920; Lascar Viorescu, 1863,

trad. de Ana Maiorescu In Conv. literare" 18871889 si In volum, Buc. 1892, retiparit Iasi 1920
cu o introducere de M. Sadoveanu.
KOVACS [covacr] MELETIE (11770), episcop

roman unit al radial.

KOVARY LASZLO (*1820 -1-1907), istoric ungur.

A fundat In Cluj ziarul Ellen6r: a publicat lstoria

Arden/Wu/.

KRAKATOA, insula din arhipelagul Sondelor,

In care se aflA vulcanul cu acelasi nume. La 27
August 1883 s'a produs o grozava eruptie vulca-

nica, chip& care cea mai mare parte din ea s'a

prlibusit.
KRAPQTKIN PETRU Print ( *1842t1921),
geograf si revolutionar rus. A calatorit mult pentru
studiile sale si, din cauza ideilor $1 actiunilor sale,
a fost suit a ULU mai mutt In alte tart. A publicat

KOS-

KRU
s'a lntors In tarn, unde a murit.
KRASINSKI G., nobil polon (podstolnic al
Podoliei) triads In solie la Constantinopol In
1636 spre a se plinge contra lui Vasile Lupu. In
drumul acesta a trecut prin Moldova. Calatoria
KRASINSKI SIGISMUND (*1.8121-1859), poet po-

Of, '^

comanda lui Washington.Venind in patrie a

Yost comandantul armatei In luptele contra
Rusiei (1794)si a fost

depenrlenta Ungariei (1Q48). Dupa

ce trupele unguresti au fost infrinte,
a fugit in Turcia, unde a lost

studii asupra perioadei glaciate, asupra orografiei

Siberiei, etc. Dupa stabilirea republicei sovretice,

internq In guvernul prezidat

de C. Kretulescu (1859),

In mai multe rInduri: 1859,

1862-63 si 1865-66. In

timpul domniei lui Carol I

a fost ininistru de justitie,
de lucrari publice in guver- Nicolae Kretzulescu.
nul prezidat de Lascar
Catargiu (1871), ear de la 1873 reprezentant
al tarn In diferite centre marl: Roma, Petersburg,
Paris. In 1879 a intrat In guvernul lui I. C. Bra.tianu ca ministru de Culte. A fost membru fundator al Ateneului Roman si presedinte al comitetului; membru al Academiei Romane (18711.
KREUTZER RODOLPHE ( '1766 1:1831), violonist si compozitor francez.

KREUZNACH, ora' In Germania (Prusia re-

nana); 124.785 loc.

KRTLOV IOAN ANDREIEVICI ( *1768t1844), fa-

bulist rus. Fabulele lui au servit ca izvor de inspiratie pentru multe din ale lui Al. Donici.

KRUG WILHELM TRAUGoTT (177011842), fi-

lozof german, urmasul lui Kant la Kanigsberg.

Una din lucrarile lui, Manual de filozofie $i literaturd filozoficd, a lost tradusa de A. T. Laurian
In 1847.

1715

www.dacoromanica.ro

KRUGER PAUL ('18251-1904 , prezidentul reKRU- publicei

sudafricane. A luptat lung timp contra
KUT Angliei In faimosul razboiu zis at Burilor.

KRVMBACHER KARL ( 1856 f 1909), filolog

$i istoric german. Membru onorar al Academiei

Romane (1906).
KRUPP ALFRED ( *1812 t1887) $i fiul sau FREDERIC ALFRED, baron ( '1854 t 1902), Intemeietor
si conducatori ai celebrelor uzine pentru arme $i
materiale de rAzboiu de la Essen (Germania).

KRUSEVAT, ora$ In Iugoslavia; 18400 loc.

KVBELIK IAN ('1880), violonist boem. A dat

$i In Cara noastra multe concerte.

KUEN-LUN, munti In Asia Intre Tibet $i

Turkestan. Au Inaltimi pins 1 a 7000 m.

KUHLMANN RICHARD ("1873), om politic
german. A lost delegat la incheierea pkcii de la
Brest-Litovsk (1918) *i de la Bucuresti (1918).
KUHN ADALBERT

( '1812 t1881), filolog

$i

istoric german. S'a ocupat cu mitologia, a formulat teorii pentru explicarea miturilor $i basmelor.
KUHN BELLA, $eful guvernului comunist ma-

nopol, a ajuns mare vizir, numit de Sultana Valide

in timpul minoritatii lui Mahornet IV (1656).

giul Turciei prin reforme interne (realizate cu
cruzime) si prin rAzboaie externe. Cronicarul Neculce ne povesteste o parte din istoria vietii lui.
El ceru puterea absoluta; i se dete $i ridica presti-

A avut doi fii: FAZIL AHMET (*1626 t1676) $i musTAFA (1-1691), cari an ajuns 5i ei marl. viziri.
KUROPATKIN ALEXEI NICOLAEVICI (1848

t1925), general rus. A luat parte la rAzboiul din

1877-78; a fost ministru de razboiu; a comandat
trupele din Manciuria in rAzboiul nefericit cu Japonia; asemenea a avut o important comandA
In rtizboiul mondial.

KURO-SIVO, curent marin intre Filipine

Japonia.
KURZI, popor nomad, locuind la hotarele Turciei $i Persiei, In ambele tari. Ei provoacA dese
incursiuni si turburAri cind intr'o tarn cind in alta.

KU*NTCOV, senator rus, prezidentul divanului domnesc al Munteniei, numit de administratia ruseasca de ocupatie In 1806.
KUTVZ0V-GOLENISCEV MIHAIL MARIO-

ghiar. A pornit in 1918 razboiu contra Romaniei;

dar armatele noastre au lnaintat pe teritoriul Un-

NOVICI PRINCIPE DE SMOLENSK (*1745 f1813), gene-

KUPRULf (sauEOPRILI) MEHMET f..1585 (1661)

(1792); a fost ambasador la Constantinopol; a

ajutat pe generalul Prozorovski In lupta contra
Turcilor, a fost apoi, ca feldmaresal, comandant
al armatei dunarene ping la incheierea pacii de la
Bucuresti (1812), a lost comandantul suprem in
razboful contra lui Napoleon in Rusia (1812)

gariei si au intrat In Budapesta.

mare vizir at Turciei. Albanez de origine, din bu-

clitar la Serai, deveni protejatul vizirului Cara

Mustafa $i fu numit administrator In Damasc, dar,
find revocat, s'a intors In provincia sa, uncle a
stat citva timp pins chid, chemat la Constanti-

ral $i om politic rus. A luat parte la razboiul contra Turcilor, care s'a terminat cu pacea de la JO

1716

www.dacoromanica.ro

[Map(' ..4(11.MVAPAtag
(PP ,/lig4 10
,

glop

///A, '

-I

/,,..
d

`v

Alb/4

,a,111 .0.
7.1k,0/,

:111'

itu

le/40/#/// /A/n.041~ //"'

'may,

re ,-

sh1,0eillti,- 4 In,

Ll'JENI (FARDICA DE ZAIIXR)

LABAN. person, biblic. Unul din patriarlii,

fratele Rebecai, tatal- celor doua fete: Lia (Lea)
si Rachila (Rachela).

Membru onorar at Academia! Roma.ne (1919) si

al Ateneului Roman.

din cari s'au jucat si pe scena Teatrului National

din Bucuresti. Traduceri tiparite putine: Gramatica In revista Familia" 1871.
LABIRINT (LARYFNT), nume dat unor nit diri mari din anticitate: una era in Egipt. palat
cu nenumarate Incaperi, In cari se ratacea omul;
alta in insula Creta, In care a Post Inchis DEDAL
(or acest cuvint.)

Odobasca.

LABICHE [labis] EUGENE ("1815 t1888), autor

dramatic francez. E cunoscut prin comediile sale,

LA BOETIE [boesi] ETIENNE DE (1530t 1563),

filozof francez.
LABOULAYE paboulelEDOUARD (181111883),

jurist si economist francez. Traduceri: Partidul

liberal. Buc. 1876.
LABRADOR, peninsula in America de N.
(pip- harta), supr. 1.380.000 km. p., 18000 loc., din

cari 13000 albi, ceilalti eschimosi si indigeni piei

ro5ii.

LA BRUYBRE SEAN DE ( *1645t1696). filozof

francez. Op. pr. Les caraeteres de Theophraste.
Din aceasta s'a trad. rom. de Ph. Cz. (Bibl. p. toti).
LACEDEMONA Fr SPARTA.
LACHAISE [lasez] PERE, cimitir mare In Paris,
dupa numele iezuitului Francois de Lachaise (duhovnicul lui Ludovic xiv), fiindca. s'a Intocmit pe

o proprietate a lui.

LACKTYNIcoLAE (11369), voevod din Transilvania f acu o expeditie In Muntenia, dar fu invins $i ucis.
LACKFY STEFAN (t1354), voevod din Transilva-

nia in timpul lui Carol Robert, cu care lua parte

la expeditia nenorocita contra Domnului Munteniei
Alexandru Basarab (1330).

LACONIA, regiune din vechia Grecia In Peloponez, cu cap. Sparta.

LACORDAIRE [lacorder] HENRI DOMINIQUE

('1802 11861), predicator francez.

LACOUR-GAYET
[lacur gale] GEORGES
(*1856), istoric francez. A publicat o istorie a Ro-

manilor $1 multe carti si articole de cercetari

supra diferitelor epoce din istoria Romanilor.

LACRIMIOARE w DOINE.

LACUL-CALARASILOR, lac lingo Dunare

spre- V. de orasul Calarasi; supraf. ca. 500 ha.;
legat de Dunare prin bratul Botul.
LACUL DOAMNEI, lac jud. ylacca.
LACUL MARE, lac jud. Rimnic carat corn.

LACUL SARAT, statiune baln. jud. Braila:

sare, pucioasa, magnezie. Statie c. f. la 10 km. de

orasul
LADAY AUGUSTIN (*1815 -1.1893), jurist rom.
din Transilvania, lost magistrat; a lasat averea

pentru ajutorul scoalelor.

LADINA, limb& vorbita. In

Elvetia de o po-

pulatie din cantonul Grisons (Engadina). Unit o

socotesc la 50.000 suflete, altii constata ca se
imputineaza numarul for din ce in ce, adoptind
limba germana. Este un dialect latin izolat si farai

putintii de a se perfectiona ca limbic literara.

LADISLAU I SFXNTUL ( ca. 1040 t1095 , rege al Ungariei 1077-1095. A lost declarat stint

canonizat In 1198. A purtat multe lupte $i a supus

multe taxi vecine.
LADISLAU, voevod al Transilvaniei (1252-60.
LADISLAU IV CUMANUL ("126211290), rege
al Ungariei 1272-90. A donmit Intliu ca minor. A

ajutat pe Rudolf de Habsburg sa Invinga, pe

regele Boemiei; a organizat asezarile Cumanilor

In clmpiile Tisei.
LADISLAU, voevod al Transilvaniei. Dupa

moartea lui Andrei in, regele Ungariei, a ocupat $i stapinit Transilvania In mod independent,

nevoindsa o cedeze lui Carol Robert (1306).

LADISLAU II ('113111163), rege al Ungariei,
1162-1163.

LADISLAU V (1440 t 1458), rege al Unga-

riei de la 1452. A ucis pe Ladislau, fiul mai mare

al lui loan Corvin; a Post urmat la domnic de fratele celui ucis.
LADOGA, lac In Finlanda si Rusia; supr.
18.130 km. p. B In legatura cu fl. Neva.

1717

LAENNEC HYACINTE '1781t1826), medic fran-

www.dacoromanica.ro

LAF rez. A inventat stetoscopul si a stabilit principille

auscultatiei, care a dat rezultate importante In
LAL domeniul afectiunilor plamInului si ale pleurei;
a publicat In 1819 un tratat despre aceasta chestiune. A fast profesor la facultatea de inedicina. din
Paris si la College de France.
LA FAYETTE [f Oat I JOSEPH marchiz ('1757
t1834), general si om politic francez. A luat parte
sub Washington la lupta pentru independentii a
Americanilor (1777-79), a fost comandantul gardei din Paris In 1789, a participat si la revolutia
din 1830.
LAFFONT (t1918), general francez, fost inspector al artileriei In misiunea francez vault&
In Romania In timpul marelui rtizbolu. A murit de

grip& In Iasi si a lost Inmormlintat In cimitirul

Eternitatea".
LA FONTAINE (fonten] JEAN DE (*1621
t1695), fabulist francez. E socotit intro cei mai marl fabulisti
ai tuturor timpurilor. Opera le

sale au Influentat pe scriitorii

nostri din prima jumatate a sec.

xix, unii au tradus, altii au irnitat fabulele (Asachi, He Rade, Gr.
Alexandrescu, G. Sion, $. a.).

N'avem o traducere integral& a

lor, ci douit culegeri cu cele mai
insemnate: de E. Ciuchi, 1920, j. deLaFontaine.
Si de Anghel si Iosif (postume,
1929). Mai notam: Filemon ci Baucis, trad. de
A. Naum, 1890, si 0 rdsbunare din Povestiri de
I4Th. Buc. f. a.
LAFORGUE [laforg] JULES (*1860t1887), po-

et francez. Unul din sefii scoalei simboliste. In

rom. s'au tradus clteva din poeziile lui publ. In

Viata Noua" si In Flacara", de Perpessicius,

G. Raceanu $i Mioara Iliescu.

LAGERLOF SELMA (*1858), "romanciera suedeza. I s'a dat premiul Nobel In
1909. Din operate ei s'au trad.
romaneste: Legendele lui Isus
Hristos (de D. N. Ciotori, 1911,
idem de Victoria Mires Persson,
1914); Nuvele alese (de M. Negru,

1911); Ccildloria miraculoasd a

lui Nils Holgerssan (de Florin

S. Nita, 1919); Pdcatul Astridei (de D. Nanu si P. Valy,
Bibl. Lectura); IGOsta Berlin!,

(1915); Prin(esa Pdcii (de Ione!

Negura, 1926, apoi de St. Toma

si In 1909-1915 de Al. Florescu, P. Ham; s

Em. Lahovari.
LAHOVARI GEORGE EM. (18541-1897), am
politic roman. A functionat cltiva ani In diploma-

tie pint. In 1885, clnd a devenit directorul zia

rului L'Independance roumaine si s'a consacrat
numai politicei. A lost deputat, censor la Banca
Nationala. A murit ucis In duel de N. Filipescu,
pe care-1 atacase Inteun articol intitulat Doua.
politici". A saris o carte despre politica Romdniei
contemporane (1897).

LAHOVARI GHEORGHE I. ( *18381-1909), scrii-

tor roman. Inginer, a lost director al postelor si

Presedinte al Curtii de Compturi (1893). A luat
parte la fundarea Societatii geografice (1875) $i
a fost multi ani secretar general; a lucrat dic(ionarul judefului Argos (1888) si a colaborat Ia Intonmirea mareluiDic(ionar geografic al Romdniei
(1898-1902). Sub pseudonimul Gil a publicat
In Convorbiri literare" si In brosuri o serie de
amintiri si cercetari despre unele chestiuni istorice
(armata romdnd. 1893). A lost membru onorar at
Academiei Romane (1901).
LAHOVARI GRIGORE I. magistrat. A lost pre-

sedinte al Curtii de Casatie. A publicat studii de

drept (De usufructu bonorum, 1858; Psichologia
criminald, 1388; Ce este dreptatear 1901) si studii
istorice (Isvodul SplItarului Clandu, 1861; Cellatoria marelui Logof at Dudescu, 1903).
LAHOVARI IACOB (*1846 1-1907), general ro

man si om politic. Sublocotenent.In 1864, a'facut studii

militare si de matematici in

Franta, a lust parte la raz-

boiul din 1877 si a ajuns general in 1891. A. fost profe-

sor Ia tacultatea de $tiinte

din Bucuresti. Mind numai..._
colonel, a lost ministru de
razboiu In 1891 In guvernul
prezidat de general Florescu

si In col urmator prezidat

de Lascar Catargiu (pin& In
1894). apoi din nou sub G.

(1899) si
P. P. Carp (1900). Mai tlrziu
Gr.

Cantacuzino

9-

Iacob Lahovary

a avut departamentul externelor (1904 sub G. Gr. Cantacuzino).

LAHOVARI LOAN ('1848t1915), om politic

roman. Prate cu Alexandru si Iamb, a Mout ca si

Selma LagerlOf.

In Lectura); 0 calatorie In lumea basmelor (de

Ana Canarache, f. a.); Cintecul de nuntd (f. a.

Bibl. Facia), Pufusor (de Aural B. Luca. Lectura).

LAGRANGE [lagranj] JOSEPH ( *1736t1813),
matematic francez. S'a ocupat de geometria anaUtica si de teoria functiunilor.
LAHARPE (RUM)] JEAN FRANCOIS DE (I*1739
1-1803), scriit or francez. E autorulunui curs de itera-

turd, care a lost foarte mult pretuit In timpul shu.

LAHOVARI ALEXANDRU (*1841 t 1897), om

politic roman. tDupa studii la

Paris, a fost Kurt timp magistrat, apoi a intrat in politica
si a devenit ministru de justitie
la 20 April 1870 In guvernul lui Yi M. Costache Epureanu nurnit 4
olooa on pul, Mudc& toli membrii
erau tineri iar prezidentul mult
mai batrin dealt ei. De atunci a avut totdeauna un rol
de frunte In miscarea politica si
a lost unul din oratorii nostri
cei mai ascultati. Ministru de
justitie sub Lascar Catargiu Al. Lahovari.
(1873 1876), a facut reforma
codului penal. A combatut toate ministerele li11

berale si, dupa retragerea lui Loan Bratianu, a fast

ministru de domenii (1888) si de externe (1889,
1891) In diferitele guverne ale partidului conser-

vator. Discursurile lui s'au tpublicat In 1905

ei studii in Paris. A fost ministru de externe (1899)

si de domenii (1904, 1910, 1912 )in guvernele pre-

zidate de G. Gr. Cantacuzino, P. P. Carp si Titu

Maiorescu.
LAIBACH .- LIUBLIANA.

LAINICI Q trecatoare prin CarpatIL In jud.

Gorj, pe unde intra Jiul. C) schit asezat In trecatoare. zidit de o femee bogata, Paianca.
LAIOTA pr- BASARAB n.

LAKANAL JOSEPH ( *17621-1845), om politic

francez. A contribuit, In timpul Direatoriului, la
organizarea Institutului Frantei.
LAKEMAN [lecmen] STEPHEN BARTLETT, lost

ofiter In armata engleza, a venit In Bucuresti In

1856 cu armata turceasca a lui Omer Pasa. Distin-

glndu-se In diferite Imprejurtiri, Sultanul i-a dat

titlul de Mazar-Pala. Venind mai tirziu In Romania,

s'a casiltorit aci, a ajuns proprietar at unei case

In Bucuresti devenita. celebra prin faptul ca acolo
s'a format asa zisa coalitie de la Mazar-Pala"
(1875) care a r5sturnat guvernul lui Lamar Catargiu.

LALANDE JOSEPH JE.nomE (*1732 t1807) astro-

nom francez. S'a ocupat cu studiul planetelor si al

cometelor. A fost director al Observatorului din
Paris (de la 1768). A publicat foarte multe carts
despre astrononiie, calcule astronomice, cfilatorii,
$. a.

LALANE
$COALA DE PODURI.
LALESCU TRAIAN (.1882-F1929), matematic

roman. Doctor In matematici din Paris, a fost

profesor de algebraisuperioara si teoria numerelor

1718

www.dacoromanica.ro

la facultatea de *Write din Bucuresti si la $coala

politehnica; deputat in mai multe rinduri. A publicat cercetari speciale in Buletinul sectiei stiintifice a Academiei Romane", In ,,Analele stiintifice

ale UniversitAW din Iasi", in Analele Academiei

de stiinte din Paris" si lucrari generale, dintre

earl cabin: Calculul algebric, 1924, Tratat de
geometrie analiticd, 4 vol. 1900-1907, lntroducere in teoria ecua(iunilor, 1911. Cu ocazia disculiilor din conferintele pentru pace, dupa razboiu,

a dat o cercetare etnografica (Probleme ethnographique du Banat, 1919). Ca deputat a facut

raportul general asupra budgetului pentru anul 1925.
LALO EDOUARD (*1823 t
1892), compozitor francez. A

facut opere, balete, bucati p.

muzica de camera, etc. Op.

pr. Le roi d' Is.

LAMARCK JEAN BAPTISTE

oez. Formulind teoria transformismului, a lost precursorul lui Darwin. Multi termeni,

conaissances positives de l' homm e.

LAMENNAIS [lam'ne] FELICITE DE (1782

t1854), scriitor francez. A lost preot catolic si a
sustinut biserica catolica; mai tirziu a lost un
luptator inflacarat pentru democratic. Cunoscuth
e scrierea lui Paroles d'un croyant (1834), care a
servit ca izvor de inspiratie rnultora din scriitorii
nostri din epoca redesteptarii noastre nationale
de la mijlocul sec. xix. S'a tradus In 1848 de 1.
Mani din Blaj. Alta opera a lui, Gartea poporului
s'a tradus de 2 ore: In 1876 si in 1909 (de Scarlet
Georgescu).
LAMPRECHT KARL ('1856t1915), istoric
german. A lost profesor la Bonn, Marburg, Leip-

BELL (0.- acest cuv.) autorul metodei de Invata-

LA MARMORA ALFONSO DE
( *1804 1.1878), general si orn

mint numito. Inv. mutual. La not gasim introdusa aceasta metoda. In 1831. Se numea, In diferitele acte
oficiale, sistemul lancastric, metoda lui Lancaster.
sau alilodidactzcd sau imprumutata invii(aturd.
LANCIANI RODOLFO, arlieolog, profesor In

politic italian. A lost ministru

de razboiu in Regatul earth-

niei, a luat parte la razbolui

Crimeei (1853) si contra Austriei (1859), a lost prim-minis-

Universitatca din Roma. Amic al Romanilor.

Membru onorar al Academiei Romane (1920).
LANGE SVEN (1868), poet danez, critic dramatic cu spirit muscator; autor dramatic. Opera

tru In 1864. El a sprijinit pe Attts:',

Alecsandri In misiunea lui pe 4 .
linger regele Victor Emanuel,

pr. Samson $i Dalila. Pomul cuno$tinlei.

pentru recunoasterea alegerei

LANGERON [lanyroti] ANDRAULT conte ( '1763

La Marmora.

In Bucuresti pe la 1807.
LA.MARTTNE, ALPHONSE DE

f1831), general rus. Francez, ajunsese colonel cInd

('1790 t1869),

poet francez, care a exercitat o mare influent&

asupra literaturii noastre In prima jumatate a
secolului xix. De aceea avem si
un mare numar de traduceri din
poeziile lui. Primele se datoresc
lui Heliade: Medita(ii poetice,
1830; apoi gasim trad. de G.
Crupenski in Foaia pentru
minte", 1840, de N. Scheletti,
S. Vlrgolici, Miron Pompiliu,
Veronica Miele, Grigoriu In Con -

vorbiri literare" (1867 1877),

de C. Stamate in Muza roma- 4

neasca" 1868, de T. M. Stoenescu si U. Cariadi in Literatorul"

Lamartine.
(1881-1885), de Anton Naum
In vol. de Traduceri (1890), de M. Iorgulescu, C.
Manolache, V. Lascar, I. Singiorgiu In Neangul romanesc
literar" si Samanatorul" (1909

1911), etc. Afars de poezii,

s'au mai tradus: Maarten lui
Sorrate (de G. Sion, 1847),

Istoria lui Cezar (de P. Teulescu, 1856), Graziella (Bibl. ptoti), Amiralul Nelson (ibid.),
Graziella (de I. Pas, Buc. f.
an).
LAMBRIOR ALEXANDRII

LAMBRU ow- FOTIADE.

psihologie socials. A Incurajat pe studentii romani sr a facut sa se publice Intro colectie de

istorii speciale, don& cacti de N. Iorga (Istoria
.Romdnilor $i Istoria Turcilor), In care se exprimau
liber o sums de consideratiuni particulars si generale In legatura cu trecutul si cu aspiratiuntle
poporului roman. A fost membru onorar al Academiei Romane (1913).
LANCASTER Joni? (*1778t1838), pedagog
englez. A rnurit In America. Este, Impreuna on

deveniti azi uzuali In stiinte

naturale, au fost creati de el,
Lamarck.
ca: vertebrat 5t nevertebrat,
anelide, fisipare, etc. Opere celebre: Pltilosophi
zoologique, 1809, Systeme des

LAMARRE consul francez

lui Cipariu, a doua lucrare temeiniea In acest sons.

zig. A soils Istoria Germaniei, $i alte nitrite opere.

A emis teorii personale asupra istoriei,privita ca o

*174411829), naturalist Iran-

lui Cuza.

vorbiri literare") si morfologia (Revista pentru

istorie, arheologie si filologie); cum siistudii despre proverbe $1 despre limba literard. 0 carte de
citire cu texte vechi (1882) e, duph crestomatia

(1846 t1883), profesor si filolog roman. A facut studii la

Paris. A fost citva timp profeLambrior.
sor In Botosani, apoi la liceul
National din Iasi. A publicat cercetari asupra
limbii romane: fonetica (In Convorbiri literare si
In Romania" din Paris), ortogralia (in Con-

a izbucnit revolutia; atuned a fugit in Rusia. A

luat parte la razboaiele contra Suedezilor, contra
Turcilor (1790-91), la Walla de la Austerlitz
(1805); a avut rol important in razboiul cu Turcii inceput in 1806, a venit In principate; a intrat
In Paris cu armatele aliate In 1814: In fine a avut

comanda ear in principate In timpul rhzboiului din

1.828.

LANGLOIS [langloa] ERNEST ('1857 *1924),

filolog francez, profesor la facultatea de litere din
Lille. S'a ocupat mai ales de literatura evului me-

diu, a publicat texte de opere din acel timp, cu

studii si note, Intre can mai cunoscuta este Roman
de la Rose. A colaborat la rev. Romania.
LANGUEDOC. pravinzie a Frantei vechi. Avea
capitals Toulouse.

LAOCOON CD personaj legendar grec. Preot

al lui Neptun In Troia,

s'a opus la introducerea
calului lasat de Ahei dupa
prefacuta for retragere;
de aceea a lost ucis, eu
copiii lui, de doi serpi,
trimisi de zeita Atena.
Episodul e povestit In
,,Eneida" lui Virgil. 1
grup statuar mare reprezentlnd scena navalirii serpilor, descoperit
In 1506 In Italia, datorit sculptorilor din
Rodos Aaesandros, Polydoros Si

Athenodoros.

S,

OO

opera filozofica a lui

Lessing (1763) in care

Laocoon.
studiaza limitele dintre
pictura si poezie.
LAO-TSE (see. vi a. Chr.) filozof chinez. E

1719

www.dacoromanica.ro

LALLAO

LAP intemeietorut doctrinei numite taoisni sau taoteism,

care se bazeaza pe trei virtuti: inactiune, ignoL A V rants, umilinta.

LA PEROUSE JEAN FRANCOIS (*1741 t1788 ,
navigator trance?. A facut calatorii interesante,
dar a pierit ucis de indigoni ?ri insula -Vanicoro
(Melanezia .

LAPERSONNE

(*1853 , medic

FERNAN DE

francez. Cunoscut ca practician si scriitor in domeniul oftalmologiei. Profesor de

clinica oftal mologicti la Paris ; mem-

bru al Academiei de medicine, ales president In 1930.

LAPLACE paplas PIERRE marchiz *1749 t 1827), astronom

francez. Op. pr. Mecanica ce-

Teased. El a formulat un sistem

de explicare a cosmosului care-i
poarth numele
LA PLATA, oral In Argentina;

Laplace.

N. Norvegiei. Suediei, Finlandei si Rusiei. Sint

oameni mici, semi-nomazi, deprinsi a calatori mutt

pe jos. Etnografii spun ca se Imputineaza Incrucisinde-se cu popoarele vecine.

LARGA. corn. rur. jud. Hotin plasa Chelmenti;
4251 loc. Dupa leaea 1929, formeaza o cire. cu
12 sate.
[r osfueo ]

FRAN-

cots (1613 f1680), scriitor francez. E cunoscut

prin Reflexions ou sentences et maximes morales.
Din aceasta s'a tradus: Fitozofia viefii. Cugetdri
(de Claudia Cridim, 1909).
LAROUSSE [larus] PIERRE ( *1817 t1875
gramatic francez, incepatorul dictionarelor can
Yi poarta numele si pari au aparut In numeroase
eddiuni, Incepind din anul 1864.
LASAN GIIEORGEE, profesor grec, la Academia
domneasca din Bucuresti. A demisionat In 1820
ca sa is parte la organizarea eteriei. Duna Infringerea ei, s'a retras In Transilvania, unde a stat
mai mull timp In Inchisoare.
LASCAR VASILE (1854t1907), advocat si om
politic roman. A fost deputat dela 1880, ministru

de interne In 1896. Are o statue In Bucuresti,

Tidiest& In 1908.
LASCAROV, consul rus In Bucuresti pe la
1782. Prieten cu Domnitorul Nicolae Caragea si
un puternic agent pentru strIngerea leghturilor
Intre Rusia si boerimea din principate.

LASKI ALBERT (*1536 t1583), nobil polon aventurier. A ajutat pe Iacob Eraclide sa devie domn
In Moldova, dar curind i-a devenit dusman *i a
contribuit la chderea lui. Mai tlrziu a fost de doll&
on pretendent la tronul Moldovei (1572 si 1579).

LASLAU ow- LADISLAU.

LASSALLE FERDINAND ('182511863). om po-

litic germasi. A fost unul din teoreticianii socialismului german. A Infiintat asocia(iunea generala
a lucrdtorilor gerniani (1863); a fost ucis In duel
de Racovita.
LASTEYRIE FERDINAND CONTE (11879), membru al Academiei de inscriptiuni si bele litere din
Paris. Membru onorar al AcademieiRomane(1871).
LATCU-VODA, fiu al lid Bogdan Vocia, dorm
al Moldovei ca. 1364-1372 (Iorga) sau ca. 13651373 (Xenopol).

LATINIST CURENTTIL, se numeste curentul Inceput

In Transilvania de Intemeietorii scoalei ardelene

(Micu, Sincai si Maior) si raspindit si In principate
Intre 1830-1870).
LATIU, regiune din Italia centrals.

LAURAN

LAURENTIU ARHIDIACON (t258), stint praznuit de biserica ortodox& la 10 August. A fost

arbidiacon al papei Sixt II care avu sa sufere din
cauza persecutiilor Imparatului Valerian. Devotat
stapinului sari si refuzind a da tezaurele bisericii,
to pus la munci: ars pe un gratar intocat. corpul
sau a fost Ingropat la marginea Romei si acolo
s'a zidit o biserica. Suplieiul lui a inspirat pe
multi pietori: Ribera. Rubens, etc.
LAURIAN AUGUST TREBONM ( *1810 t18811,
profesor roman, until din reprezentantii principali
ai curentului Latinist. Originar din Transilvania,

153;243 loc.
LAPONI, populatie de rasa finich; locueste In

LA ROCHEFOUCAULD

pe atunci (1853 si urm.) bei ai insulei Samos. A

luat parte la luptele din Crimeea. In 1857 a servit
cauza unirii principatelor, Inderrmind pe ambasadorul Frantei sa lase jos pavitionut legattei si sa
sileasca astfel guvernul Turciei a anula primele
alegeri din Moldova cari fusese Mcrae sub presiunea antiunionistilor.

AUGUSTIN (*1844), prelat roman In

Transilvania. A fost vicar al episcopiei unite din

Oradea si profesor la Seminariul de acolo.
LAURENgON [loranson], nobil francez emignat In timpul revolutiei celei mars. A venit In
thrile roniane si a fost profesor.
LAURENT [loran], francez, capitan de marina
pe un vas trimis In Arhipelag pentru a ajuta la stIrpirea piratilor din acele parti. Arnie cu loan Ghica,

a publicat la Viena un studiu asupra limbii romane (Tentamen crilicum, 1840), a venit in Bu-

curesti ca profesor de filozofie la Sf. Sava: in

1848 s'a dus In provincia sa pentru a lua parte la

miscarea pentru afirmarea drepturilor Romanilor
contra Ungurilor. Aeolo a avut un rol fuser/mat, a
lost vice presedinte al comitetului de ac(iune, a
fost membru in comisiunea care s'a dus la Imparat

cu petitiunea de drepturi. Dupa terminarea revolutiei, a trait In Moldova, unde s'a ocupat de
organizarea si conducerea scoalelor (1851-1858),
apoi a revenit In Bucuresti, a fost profesor la facultatea de litere, decan 1865-1881, membru si
presedinte al Academiei Romane la intemeiere,
rnembru In consiliul permanent de instructie.
Politica 1-a atras putin: a lost
declteva on ales In parlament si
deputat In Constituanta. (1866).
Laurian a fost un enciclopedist:

s'a ocupat de istorie,

geografie,
cosmografie, filozofie, filologie. A
publicat numeroase manuale de geografie, atlase si harts, Intre can
Harta Daciei mnderne (1868)
intrebuintata multa. vrerne In $coale
ea un sit-Jabot al idealului national;
inanuale de istoria Romanilor,
earls de cosmografie, calendare,

,-7

n.
00T,,
Aug. Treb.

Laurian.
etc. A tradus manualele de filozofie ale lui Delavigne (1846) si Krug (1847); a
redactat cu N. Balcescu revista Magazin istoric
pPrttru Dacia (1845
48), In care s'au publicat

cronicile muntene, documente, monografii, articole de epigrafie, etc. In Academie a avut cuvint

hotaritor In prima epoca si a fost Insarcinat a

redacta on I. C. Massimu proectul de dierionar
al limbii rom ane, aparut In anii 1871-76 si care
a lost culminatiunea curentului latinist In filologie si inceputul caderii lui.

LAURIAN

DIMITRIE A. ( 1846j-1906), profesor si

ziarist roman. A fost profesor de filozofie la liceul

St. Sava. A Infiintat ziarul Romania liberd (1877).

A fost deputat, senator, secretar general al Ministerului Instructiei. A colaborat la revista Transac(iuni literare din Bucuresti In care cornbatea
directia Junimei; mai tirziu a devenit adept at
politicei lui Carp si Maiorescu si a condus ziarul
Constitutionatul,

LAUSANNE (lozan], oral In Elvetia cantonul

Vaud (Waad) pe lacul Leman; 68.220 loc. Act s'a
incheiat pacea Intro Italia si Turcia (10 Oct. 1912)
si Intre Turcia si Antanta (24 tulle 1923).

LAVATER JOHANN KASPAR ( 174111801), scriiLAVEDAN Hurst ( 1859), dramaturg francez. A Infatisat In comediile sale societatea contemporana din Franta. S'au tradus rom.: Inconsolabilii (1919), Duelul (de St. Braborescu, 1907).
LAVERAN CHARLES (.1845), medic francez.
Profesor la Scoala superioarti medico-militara.
tor elvetian. S'a ocupat de tiziognomie.

Hind trimes pentru cercetari In Algeria, a descoperit plasmodiul malariei (1884). Distins cu premiul Nobel. A studiat si malaria din tars noastra.

1720

www.dacoromanica.ro

Membru onorar at Academiei Romane (19141.

LAVISSE [lavis] ERNEST ('184211922). istoric francez. A lost prolesor in Paris; a publicat cu
Rambaud Histoire generale du V siecle d nos fours
(1893-1901), Histoire de France, s. a.
LAVOISIER [lavoazie] ANTOINE LAURENT
(*174311794), chimist francez. A
murit ghilotinat in timpul revolutiei. Se considers ea intemeictorul chimiei moderne. E a stabilit
c4 aerul e un corp compus din dolt&
elemente, a studiat constitutiunea
acidelor, a studiat fenomenele chimice ale respiratiei animalelor, a
rezolvit problema arderii, etc.

LAW [cit. lau, sau: las] IOHN

origine stabilit in Franta. A In( 167111729), financiar englez de

Lavoisier.

temetat o bane& pe actiuni In Paris (Cu sucursale

In provincie) care eniitea bilete si care avu mare
succes, dar, Infiint,ind Campania Indidor si emitind actiuni numeroase, n'a putut raspunde astep-

tarilor actionarilor, a dat falirnent. Law fu silit

sa fuga din Franta.
LAWRENCE florens] THOMAS ( *1769 1.1830),

pictor englez. Renumit mai ales prin portretele

oamenilor celor mai insemnati din vremea lui
din Franta sibAnglia.
LAZA, com. rur. jud. Vasluiu plasa Racova;
1268 loc. Dupa legea 1929, face parte din circ. corn.

Hirsoveni. Aci e o ferma. a Statului.

LAZAR GEORGE 177911823), profesor roman

din Transilvania. Dupa studii la Sibiu, Cluj si

Viena, a Post numit prolesor la seminariul candidatilor de preoti din Sibiu
si predicator. Motive de ordin
personal si politic pricinuira
divergente Intre el si episcopul Moga, superiorul sau, si-1
silira sa piece din oral (1816).
La Brasov deveni profesor al
copiilor unui boer din Muntenia si cu familia aceea veni
In Bucuresti. Aci fu cunoscut
si apreciat de citiva fruntasi
ai vietii noastre politice, can
11 sprijinira pentru a deschide
o Academie romaneasca, alaturi
G. Laziir.
de cea greceasca. Dupa multe
discutii, donmitorul Caragea
se convinse
aproba cererea Eforiei si astfel se
instals In citeva incaperi din man&stirea St-Sava,
unde fusese mai Incite Academia domneasca (en
liniba de predare greceasca . In anul 1818 inaugura cu solemnitate cursurile Academia, avind
o sectie de incepatori. o sectie pentru invat&tu rile zise umanioare si alta pentru specializare.
Intre can era si o grupa special& pentru ingineri
hotarnici. Cursurile acestea furl urmate de multi
tineri roman cars fusese pins atunci elevi ai
Scoalei grecesti si devenira un focar de pregatire
patriotica, astfel ca. Tudor, cind veni In Bucuresti, fu ajutat de Lazar si scolarii sai. Dupa evenimentele din 1821, el mai ramase putin, dar,
bolnav, fu silit ss se intoarch. In satul sau natal
(Aviig), unde si muri. De la el au ramas citeva
manuscrise ale cursurilor, din earl s'au publicat
trigonontetria si aritmetica. 0 statue In Bucu
resti si un monument pe morm intul lui din Avrig
sint manifestari ale recunostintei Romanilor. In
1923 s'a cornemorat centenarul mortii liii $1
s'au publicat, cuacea ocazie, multe scrieri despre
vista si actititatea lui.
LAZAR LOAN (1838 1-1873 , profesor roman
In Nacaud si director al liceului (din 1869.
Op. pr.: Tabele ale coloniilor romane; Despre
liberul arbitru.

LAZI, numple unei populatii turcesti de lInga

Mares Neagra; ei se ocupau cu negustoria in
Moldova: azi servesc de hamali in Dobrogea.
LACAUTUL, virf in muntii Vrancei, Malt
1777 m.

LACULETE, com. rur. jud. Dimbovita plasa LAVcirc. corn. Doicesti. statie c. f. linia Titu- LAZ
Tirgoviste-Pietrosita, la 14 km. de Tirgoviste
Tirgoviste; 1142 loc. Dupa legea din 1929, sat

LA.CUSTA STEFAN (11540 donut In Moldova;

1538-1540. Dupa spusele unor cronicari, era flul

unui Alexandru, acesta fiu al lui Stefan-Gel-

Mare. Numit astfel, fiindca pe vremea lui a Post

o mare invazie de lacuste. A Post ucis de boeri.

LADETI, circ. coin. jud. V ilcea cu 36 sate

(1929).
LAPEDATU ALEXANDRU

(*1876), istoric si

om politic roman. Profesor la Universitatea din

Cluj, membru al Academia Romane (1918). Ca
ministru al Cultelor a Intocmit: legea organic& a
Bisericii ortodoxe romane (1925), 1. pentru infiintarea Patriarhiei romane (1925) si 1. Cultelor
(1928). A publicat: a) atudit de istorie politica ci
bisericeascii(RadU-cel-Frumos, Via(' Cdtugarut Episcopia Strehaei, Damaschin episcoput, MihaiuViteazul, Pierderea Basarabiei, Radu eel Mare,
Mihnea-cel-Rdu, Istoriogralia ardeleand, Tradi(iile originei Tarii-RomdneVi, Antecedentele
independentei romdne, etc);b) Radii monoitralice
asupra vechilor cetati roraanesti ai mannstizilor noastre

(Suceava, Baia, Soroca, Poenari, Dimhovi(a, etc),

cele mai multe In Buletinul Cornisiunii monumentelor istorice, pe are 1-a redactat Intre

1908-1916;c) memoril, redactate flind consilier

din Paris (1919-20),
asupra revendicarilor teritoriale ale Romaniet
(Basarabia, Transilvania, Banatul) si asupra situatiei minoritatilor. Din 1921 conduce, cu I.
Lupas, Anuarul Institututui de istorie na(ionald
din Cluj.
LAPEDATU LOAN ('1844t1878), scriitor roman in Transilvania. A fost prolesor
la liceul romanesc din Brasov; a
colaborat la revista Familia"
(IncepInd din 1866), Albino. Carpatilor" 1878), Orientul latin"
(1874) s. a. publiclnd poezii, nula Conferinta de pace

vele istorice. povestiri, etc.

LAPT; 19 sir de munti In N. V.

Transilvaniei, la N. rlului Somes.

loc. jud. Bacau, unde sint
isvoare de gaz metan neexploatate. corn. rur. jud. Some I. Liipedatu.
plasa Lapus: 3150 loc. afluent
al Somesulni pe dreapta; izvoraste din muntii
Rodnei.

LAPVENA judet In Basa

rabia (fost Chisinau) cap. Chiindu ; 4181 km. p., 395.596
loc. (1922); are 6 plasi, 2 corn.
urb. si 88 rurale (1926); face
parte din circ. Curtii-de-Apel

"'s

din Chi.,inau; are 3 scoale primare urbane (afar& de capital& si 257 rurale (1928---29);

20 de cooperative de aprovi- Sterna jud. Lripuna.

zionare si consum cu capital de
952.000 lei; tine de eparhia arhiepiscopiei din
Cernauti. corn. rur. jud. Lapusna plasa Bujor; 3560 loc. Dupa legea 1929, tine de circ.
corn. Carpineni. afluent at Prutului In Ijud.
Lapusna.
LAPU$NEANU ALEXANDRU IV.
LAPUSNICL, circ. QOM. jud. Severin cu
2 sate (1929).

LAPINICUL-MARE, corn. rur. jud. Caras

plasa Bozovici; 2067 loc.

LAUNELE, circ. corn. jud. Arge$ cu 31 sate

(1929 .

LAZAREA, corn. rur. jud. Ciuc plasa Gheorgheni; 4800 loc. S Statie c. f. Intro Gheorgheni
si Lunca-Bradului.
LAZARESCU ALEXANDRU ('183011876),
ziarist si scriitor roman. A publicat articole de

(Tille& literary si dramatic& s. a. sub pseudonimul

LAERTIU; poezii (Ore de repaos, 1854), piese de
teatru (George,1851;Sanuto, 1851; Masszni, 1858)_

1721

www.dacoromanica.ro

1 lunie, 21 Sept.. 20 Decembrie. I 0 Statie c. f.

linia Ludos de Mures-Bistrita. g 0 corn. rur. Post

LEAH, lac jud. Botosani Maga. corn. Feredieni;

LEA- -upraf.
74 hPct.
LEG LEAKE [lie] MARTIN (*1777 11860), arheolog
englez; a facut studii In Grecia

In Asia mica. Op. pr. Topograia Atenei.

si

LEAR [ha personaj din legendele britanice. Eroul tragediei lui

Shakespeare Regale Lear (so- SHAKESPEARE.

LEBESGUE HENRY, matematic francez. Profesor In Paris la

College de France", membrulal

Academiei de $tiinte. Prin studiile
sale a dat analizei matematice o

In jud. Turda, trecuth la jud. Ntures prin legea 1929;

4' )

Ja

sa

cn

iti t

liRe0 T\

CM

PL.V0

4;

Pl. NISPORE

Bud,Etli

- ...

direcidune noun: integrala lui Lebesgue e cunoscuta de toti specieE membru onorar al Acade-

,...

A ,

I a0erea Si moartea materiei (de V. Anestin, 1912), Psichologia educatiei (de I. 0. Ma-

rinescu, 1920), Psichologia popoa-

...

&

Miraslau s. a.
,LECCA CONSTANTIN (1810 t1887), pictor roman. Dupii studii In Italia $i
77:"`----

Harta jud. I.O.puna (Legea x925).

1225 loc. 1' 0 1.-s1cA. statie c. f. pe linia-Ingusta

intro Tirgu-Mures si Iuda.
LECOCQ CHARLES ( *183211918). compozitor
francez. Cunoscut prin operetele sale (1868 -- 1890).

Mai cunosi ute: Girofle-Girofla, Le petit due, Le

jour et la 1.ait, L'oiseau bleu, Ali-Baba.

Mihaiu in Alba Julia, Para-

LECOMTE DU NOUY ANDRE (.18441-1914),

arhitect francez. A venit In tar& 11875) chemat

r,

pentru a lucra la restaurarea vechilor biserici

si a lucrat la Curtea de-Argeo, la mret-reranii din Iasi,

6:

(*1832

C. Lecca.
1-1883), general roman 'i om politic. Duph studii la Paris, capitan In 1860, maior In 1862 a fost-dintre ofiterii
earl in noaptea de 10 spre 11 Februarie 1866 au intrat In palat si au ,

prezentat lui Cuza actul de abdi-

St. Nicolas din Iasi, s. a. Operele sale i-au adus

marl laude. dar si multe critici.
LECOMTE DE LISLE [lir) CHARLES (*1818
t1894), poet francez, din
scoala zisti parnasiana. Op.
pr. Poemes antiques (1852),

Poinnes barb ares (1862). Poe-

mes tragiques (1884). Mem-

bru al Academiei franceze

(1887). Din volumele citate

s'au tradus un numar de

care. Ministru de razboiu In guvernul locotenentei Donanesti, a Main-

poezii de V. Pogor, A. An-

tat pine is gradul de general, a

luat parte la razboiul independentei, dar In acelasi timp s'a
ocupat si de politica, fiind deputat,
vice presedinte. apoi presedinte

`Z

p'CAHUL si

ge. general al lui Mihaiu \'iteazul. A luat parte la lupta de la

DIBIZERIE

,-

,f; -----

..", ."
"V

ET11

N.,.... i
N,

relor (de VI. Streinu).

LECCA (1550t1619), mare a-

-....

ancesit

/PL HA

alum

, PL.IALOVENI

4/0

Tract.;

LECCA

...

IPL.BUJORU

Las premieres civilisations, 1889.

ale caror copli se gaseau In numeroase case In Bucuresti si

alto orase. A publicat si traduceri din Kotzebue s. a.

PL.BUDESTI

CHISINAU

c ., \

Oujoru

La vie, physiologic hum nine, 1872:

stasul de la .Rdsboeni, Impdcarfa

lui Bogdan cu Radii col frumos,

1...

V"

nei Romane (1923).

LE BON GUSTAVE (*1841), medic si etnograf francez. Op. pr.

Germania. a Post profesor de

desen la Colegiul St. Sava din
Bucuresti. Mare sums au avut
mai ales trei pinze: Intrarea lui

4,tiI

14'"'474'
A

N sporenID

4/

temireanu, D. Nanu In Con- 6:

vorbiri literare" (1873 ,
1906), de Cincinat Pavelescu "40

in Literatorul" (1S93), de
G. D. Pencioiu In Lumea
'iota" (1895), Al. Naum fn

151e

al Camerei si ministru de razboiu D. Lecca.

(1879 801.
LECCA GEORGE (''1844 +1899 / ofiter rom. dis
: ins in razboiul independent ei

vol. de Traduceri, 1904, de

D. Nanu, M. Iorgulescu In

LECCA HARALAMB G. 1.'1873 11920), scriitor ro-

man. A lost 7iarist, subdirector al Teatrului Nalion 1, a Post si actor pentru piesele sale; s'a facut

cunor.cut printr'un volum de versuri (Prima,

1896 a scris drame (Casta diva, 1899; Jucdtorii
de cdr(i, 1900; Suprema fortd, 1901; Ciinii,
1902) si monologuri, recitate de actori la diferite
ocazii. A contribuit mult la imbogatirea tezaurului de traduceri din limbi streine, alegind pe
autorii celebri, ca Shakegpeare (Femeia indaratnicd,
1897; Romeo ;i Julieta, 1907); Corneille (Hora(iu);
Racine (Atalia, 1907): v. Hugo ( Hernani), Moliere

( Tartu' fe); Balsac (Moe Goriot, 1914); Tennyson

(Enoch Arden, 18961,; GriEparzer (Hero si Leandru);

Sudermann (Moara pardsitil); ManDassant (O via(d1 ,

etc. A publicat si nuvele originale si clteva conferinte tinute la Ateneu.

LECHINTA 0 corn. rur. jud. Nasaud, plasa

Lechinta; 2270 loc. BlIciu: 5 Martie, 25 April,

Lecomte de Lisle.

.,Ramuri" si Neamul ronia.nesc literar" (1908 19121, de M. Romanescu In Flacara" (1915), de

1. Cioranescu In Adevarul literar" (1924), de
Al. Naum In vol. Poezii (1915), etc.

LEDOULX. consul francez In Bucuresti pe la

1812. Chuta sa combata propaganda ruseasca.
LEFAUCHEUX [lhfosd] CASIMM (*1802 t 1852)
fabricant de arme. A inventat o pusca nouii, care
se Inoue& pe la baza tevii.

LEFEVRE ANDRE ( 18691-1929), orn politic

francez. chimist. A Post ministru In cab. Millerand

1920); In timpul razboiului a facut diferite in-

/ entli utilizate In apararea tarii.

LEGENDRE [lejandr] ADMEN (*17521-1833),

matematic francez. A studiat functiunile eliptice

si integralele euleriene, a scris Teoria numerelor,
*. a. La not e cunoscut mai ales prin tratatul stiu

de geometric (1794 si apoi numeroase editii), dupa.

care Heliade a prelucrat o geometric In 1S37. .
LEGER [lege] LOUIS ('184311923), istoric

1722

www.dacoromanica.ro

rancez. S'a ocupat mai ales de istoria popoarelor

slave. Profesor la College de France. Membru onorar al Academiei Romane (1904). Multe din cartile

sale au pasagii relative la istoria noastra. Trad.

Istoria literaturii ruse$ti (Bibl. p. toti).

LEGIUNEA xut GEMINA, una din legiunile aduse

de Traian si stabilite In noua provincie Dacia.

LEGOUVE ERNEST (*1807 t1903), scriitor francez. A lucrat In colaborare cu Scribe multe piese de

teatru: Adrienne Lecouvreur. Alta opere: Medeea

(trad. rom. de E. T. Asian, ca. 1893 $i fragmente

de Al. Macedonski In vol. Excelsior"), Pdrin(i

5i copii (trad. D. Stancescu).
LEGRAND EMILE (*1841 t1903), filolog francez.

S'a ocupat in deosebi de greaca moderns. A publicat o aromatic& (1898), un diefionar francezgrec $i greco-francez (18135), cercetari asupra
joilciorutui grec, etc. In colectia de scrieri grecesti
publicate de el shit multe cari privesc de aproape
istoria noastra: Istorialui Mihaiu Viteazul de Palamede, Cintecul lui Mihaiu Viteazul de Vistierul
Stavrinos, $. a. A lost membru corespondent al
Academiei Romane (1877).
LEHLIU, corn. rur. jud. Ialomita, plasa Lehliu; 1892 loc. Dup& legea 1929, formeadt o circ.
corn. cu 12 sate. Statie c. f. pe linia BucurestiCernavoda Intre Buc. si Ciulnita.
LEIBNITZ [lalbnit] GOTFRIED WILHELM (*1646

t1716), filozof sI matematic german. A treat cal -

culul diferen(ial; a formulat

teoria zistt a monad elor , pentru
a explica natura fiintelor, si
teoria armoniei prestahilile,
pentru a explica raporturile
dintre aceste fiinte. S'a ocupat
de metafizicti, psihologie, teodicee.

LEIPZIG [lalptig] p ora$

loc. Renumit prin Intreprindrile de Industrie a earth;
la Universitatea de aci si-au
fault studiile multi tineri rorottni. Era si un institut pentru studiul limbii
romane condus de prof. G. Weigand. Noi Ii zicein
Lipsca. In sec. xvin $i la Inceputul sec. xix de
In Germania (Saxonia), 660.000

aci se aduceau nattriuri de galanterie s. a. Aci originea numirii unei strade din Bucuresti Lipscani.

0 corn. rur. in Romania jud. Cetatea-Alba,

colonie germantt, Intern. 1827.

LEMAITRE [lame Lr] JULES (*1853 t 1914),

scriitor francez. Cunoscut mai ales prin criticile

literare despre autorii moderni. Trad. rom.:
Briseis (Bibl. p. tot!).
LEMBERG (polon. Lwow, . 'attn. LEOPOLIS,
LEOPOL, In vechile noastre texte LIov), ora$ In
Polonia ( Galitia), 219.390 loc. Intre multele biserici

de aci, e $i una romaneasca.

LEMENI KAN (*17801.1861), episcop roman
unit. A studiat In Cluj, Blaj, Oradea mare; a lost
sfintit diacon si numit profesor
In Blaj (1805); apoi protopop la
Cluj, secretar al episcopiei In
Blaj, vicar In 1832; lo acelasi an
fu ales episcop si In anul urma.tor
a lost sfintit si instalat. Ca episcop,
a lucrat mult pentru Imbunatatirea

scoalelor, a marit catedrala din

Blaj, a sustinut drepturile Romanilor prin demersuri la dieta din
Cluj si la Curtea imperial& (1842);
a prezidat Cu A. $aguna aduna- 1. Lemeni.
rea din Blaj 3 Maiu 1848; a facut
parte din delegatia care s'a dus la Viena ca sa
prezinte Imparatului cererile Romanilor, dar, la

Intoarcere, a Post shit s& se opreasca in Cluj, unde

a stat In timpul revolutiei $1 a Post shit s& demisioneze In 1850 $i a petrecut restul vietii la Viena.
LEMNTA, corn. rur. jud. Trei-Scaune, plasa
TIrgul-Sacuesc; 2749 loc.

LEMNOS, insula In Marea Egee, aparline

Greciei; 454 km. p., 21700 loc. Cap. Castro.

LENA, fluviu In Asia (Siberia), se varsa in Ocea- LEGnul inghetat; lung. 4600 km.
LENAU NIKOLAUS, prescurtat din Niembsch LEO
von Strehlenau (*1802 t1850), poet german. nascut

Inteo coin. din Banat, care-i poarta azi numele

(Pr mai jos). Traduceri din poeziile lui s'au publicat In Convorbiri literare" 1870, 1896, 1906
(de Miron Pompiliu, Priscu, Alice Calugaru), In
Lumea nour 1895 (de St. Tomsa), In ,Revista
Olteana" 1889 (de G. D. Pencioiu), In 'Junimea
literartt" din Cernauti, 1904, 1909, 1910, 1911, 1912

(de G. Toma Iorgu), In ,Convorbiri critice" 1907

(de L. Iliescu), In Stuninatorul" 1909Ramuri"

1909, 1910, Neamul romanesc literar" 1910, 1911,

1912 (de C. Seche, I. M. Marinescu, Iorgu Toma,
M. Pricopie, I. U. Soricu), etc. Eminescu a tradus
Foaie vested&
LENAUHEIM, corn. rur. jud. Timi$-Torontal,
plasa Jimbolia; 2552 loc.

LENCALITI p corn. rur. jud. Hotin, plasa

Chelmenti; 2852 loc. Duo& legea 1929, face parte

din circ. coin.Mosaneti.li C) sat. jud. Soroca plasa

Otaci; 1038 loc. Dup& legea 1929, tine de circ.

corn. Otaci.

LENIN VLADIMIR ULIANOV ( *1870t1924), orn

politic rus. A organizat regimul bolsevic In Rusia.
Opere: Statul 5i revolu(ia.
LENINGRAD, nume dat de Bolsevici orasului

PETERSBURG (so- acest cuv.).

LENORMANT FRANCOIS ('1837t1383), istoric francez. S'a ocupat cu arheologia $i a studiat

trecutul Egiptului. Op. pr. Manuel d'histoire
anaemic de 1' Orient.
LENS FILIP, tin politic roman. A Post la 1822,
unul din sustinatorii numirii lui Grigoe Ghica pe
tronul Munteniei. 11 g&sim ministru al controlului la 1833-37. Descendent al unei familii italienesti, ai carol rnembri au lost exilati din Florenta In sec. xvi; au trait In Franta, apoi In Constantinopol si acolo au cunoscut pe dragomanii
greci din can se recrutau In sec. xvin domnii

principatelor. Unul din ei a venit In Bucuresti

pe la 1754 $i a murit aci si de la el Incepe linia
romaneasca a acestei familii.
LENT TI (sau LENCESTI), dou& sate (de sus
$i de jos) In jud. Ceram-0, nu departe de orasul
Cernauti. In Imprejurimile acestora s'a dat la
29 Octombrie 1497 o lupt& mare Mtn Moldovenii
lui *Wan cal Mare, comandati de Vornicul Bolduc, si Intre Polonii lui Albert.
LEON, provincie In Spania. A lost in vechime
un regat, fundat in 913, unit cu Castilla In 1230.
LEON, episcopul. Cataniei (Sicilia), praznuit de
biserica ortodox& la 20 Februarie. Intre alto fapte
se citeaza arderea unui vrajitor Eliodor: episcopul

a intrat in for cu acesta si a stat pint, s'a facut

scrum, iar dlnsul a ramas neatins.
LEON I (t461), al 47-lea papa. al Romei (ales

In 440), stint praznuit de biserica ortodox& la

18 Februarie. Vestit prin struuinta cu care a cornbatut diferite erezii, mai ales a Nestorienilor, a
Arienilor, a Maniheilor, atit prin masuri administrative bisericesti eft sr prin cuvintttri si epistole.
A condamnat sinodul de la Efes din 449 si a con-

vocat un altul In 451. CInd Atila s'a Indreptat

spre Roma, Leon i-a iesit lnainte la Ravenna $i
1-a convins sa Inceteze cu ostilitatile $i sa nu

mearga mai departe. CurInd dup& aceea, Atila s'a

si retras In Panonia. Asernenea
Intimpinil Leon $i pe Genseric, re-

gale Vandalilor, dud veni asupra

Romei: de astadata nu reusi sa.-1

lac& a se Intoarce, dar scuti ora- CI-LT

sul de incendiu $1 devastari.

LEON X (GIOVANI DE MEDICI)

('1475t1521), al 224-lea pap& (de

la 1513), a Incurajat artele.
LEON XIII (Gummi:No PEaci)
(1810 t1903), al 263-lea pap& al

111'
s'

'

tt

Rome!. Insemnat prin lungimea Leon XIII.

pontificatului sau (1878 1903) $i
prin artele sale: a eautat sa rnicsoreze disensiu-

1723

www.dacoromanica.ro

de Apus si cea de Rasarit; a

LEO- nile Intre Inbiserica
ca s& curme propaganda
L ES anticatolica; Germania
a Indemnat episcopatul francez sn

activitatea sa diplomatica; a constituit o socie

tate de studii africane, prin care a ajuns sn
stapIneasca un intins teritoriu In

se Impace cu Republica; a staruit pentru des-

Africa, numit Congo, stat independent recunoscut de puterile

Europei in 1885 si avind ca Suveran pe Leopold. In 1908 acest
stat fu anexat Belgiei.
LEOPOLD DE HOHENZOLLERN
("1835 1-1905), (rate cu Regele
nostru Carol I si tatal Regelui
nostru Ferdinand I. A mai avut

voltarea studiilor biblice; a deschis arhivele Vaticanului pentru toti oameni de *Uinta; s'a silit sn
readucn vechia putere temporal& a Papa litatii si,
suparat pe guvernul italian, a oprit pe catolicii devotati de a fi ale$i sau alegatori; a combatut maso-

neria, a intervenit pentru sustinerea libertatii si

In favoarea claselor muncitoare.

LEON GnEucA, episcop de Roman 1769-86,

niitropolit al Moldovei 1786-88. In timpul lui
s'a produs o miscare contra prelatilor greci cars

Inca dos fii: WILHELM ("1864) si

CAROL (1868).

Belgiei.
LEORDA, statie C. f. jud. Botosani spre Dorohoiu, Botosani si Veresti.

ocupau scaunele episcopale din tarn.

LEON III ISAURICUL (6801741), Imparat roman de Orient (de la 717). In timpul lui, Roma si
exarhatul de Ravenna se separa definitiv de finperiul Oriental.

LEORDENI Pr LEURDENI.

LEORDINA, corn. rur. jud. Maramures plasa

Viseu; 1898 loc. Statie c. f. intre Valea-Viseului
si Borsa.

LEON RADU ,. TOM$A.

LEON TOM$A (1.011M

LEOTETI, circ. corn. jud. Romanati, cu

TOM$A.

26 sate (1929).
LEOVA, corn. urb. jud. Cahul plasa Canternir
pe malul Prutului; 7000 loc.

LEON NICOLAE (*1862t1931), naturalist roman.

Prof esor la Universitatea din Iasi (1899). A publicat multe lucrari de parazitologie.
LEONARDESCU coNsTANnar, lost profesor
de filozofie si etica la facultatea de litere din Iasi
(1873-1907).

LEPANTE, oral In Grecia la golful cu acelasi

nume; 2645 loc. Aci a Post In 1571 o vestita. lupta

naval& In care Don Juan de Austria a Invins pe

LEPE* GEORGE, episcop catolic In Transilvania; a provocat o rascoaln taraneasca In
Turci.

LEONARDO DA VINCI (ow V/NCI).

LEONCAVALLO RUGGIERO (*18581.1919), com-

pozitor italian. Opera mai cunoscuta: Pagliacci.

LEONESCU VASILE ("1866 t1927), actor
si autor dramatic roman. Societar al Teatrului National
(1897)). Op. pr: In timpul
alegerilor,

comedie;

1437.

LVPSIUS CARL RICHARD (18101-1884), egiptolog german; a luatparte la expeditia stiintifica In

Egipt inceputli in 1842. A lost membru onorar a
Academiei Rornane (1875).

Rosa-

LEPA, sat in muntii Vrancei, jud. Putna,

munda, drama; Traian si

Andrada (cu Gr. Ventura),
Ion Vodd cel cumplit.
LEONIDA (t480 a. Chr.),
rege al Spartei. A murit Im-

unde este un schit cu o biserica de lemn.

LERETI, corn. rur. jud. Muscel plasa Dim-

bovita; 2348 loc. Dupa legea 1929, tine de circ.

corn. Pravat,.
LERIA CARLOTTA ZOSIMA, clutareata romana.
De la 1892 profesoara la Conservatorul de muzica
din Bucuresti.

preuna cu 300 soldati la Ter mopile Unkind ca s& lmpiedice trecerea Persilor. A Post

tradat de Efialte.

LERMONTOW WHAM JURJEVICI( 181411841),

Leoncavallo.

e>q

LEOPARDI GIACOMO( 1798

scriitor rus. A Post ofiter; a provocat multe scandaluri prin poeziile sale si prin purtarea sa agresiva ; a Post ucis In duel de un major contra caruia
scrisese o satire. Op. pr. Eroul timpului nostru.
S'au trad. rom.: Fatalistul, nuveln (In rev. Familia
an. x), Un erou al timpului nostru (de B. Marian,

1837), poet italian. S'a ocupat si de filologie.

Poet pesimist, a produs impresie mare nu numai In Italia,

dar si In alte Orli. Din opere

lui s'au tradus In rom. In

ziare si reviste de M. Strajan, N. Basilescu, Duiliu Zamfirescu, Barbu Constantinescu

(Convorbiri literare"), In vol.

Nome (de Al. lacobescu,
1918), si in volumul publicat
de ,Institutul de cultura. ita
Hank".

1909).

LESAGE [lasaj ] ALAIN RENE (16681-1747),

scriitor francez. Cunoscut prin romanele sale influentate de literatura spaniola: Gil -Bias i Diable boiteux, si prin comedia Turcaret. In romaneste

/,

s'au tradus: Gil Bias (de Sim. Marcovici, 1837,

de P. Matsucolu Georgescu, Buc. 1855), Bacalau-

reatul din Salamanca (Craiova, 1847), Dracul

schiop (de Cocoana Simboteanca, Buc. 1835,
idem In Bibl. p. toti, idem In edit. Cultura Na-

LEOPOLD I (16401-1705),
Leopardi.
rege al brigariei (1655) si
Boemiei (1656), imparat alGermaniei (1658). S'a

luptat cu. Pure(' si era sa

piarda Viena, dad. nu -1 ajuta Sobieski; a anexat
Transilvania; a pierdut Lorena, Invins de Ludovic
XIV; a Implicat Germania
in razboaiele pentru sucesiune la tronul Spaniei; a
Incurajat propaganda catolico, printre Romanii din
Transilvania si a putut yedea pe o parte din ei unindu-se cu biserica Romei.
LEOPOLD I (1790

t1865), primul rege al Belgiei,

4/1

Leopold II, reg.

414'

tionala" 1924).

LESBOS, vechiul nume al ins. MITILENE (6.- acest cuv.).

LESPEZI (tirg), corn. rur. jud. Falticeni (1929,

Baia) plasa Lespezi; 2254 loc. Dupa legea 1929

are In circ. 18 sate.
LESSEPS FERDINAND DE
18041.1894), diplomat francez.
El a organizat Intreprinderea
taierii canalului de Suez (1859
1869) si a Inceput lucrarile
istmului de la Panama, dar in
accasta a Post nefericit, cad s'a
produs un proces politic care
a intirziat lucrarea. A lost mem-

of

dupa revolutia de la 1830,

Leopold L
prin care Belgia deveni independents, separindu -se de Olanda (1831
1865).
LEOPOLD II ("1835 t1909), rege al Belgiei
dela 1865. A ridicat prestigiul %arii sale prin

bru al Academiei Franceze.

LESSING GOTTHOLD EFRAIM

("1729 t1781), poet si critic german considerat ca reformatorul

hteraturii germane. Cunoscut
Lesseps.
prin opera Laocoon (1766), studiu de critica .si de filozofia artei, in care cercetea-

1724

www.dacoromanica.ro

za raporturile Intre poezie $i artele plastice (trad.

N.Istrati, 1899). A scris $i Hamburgische Dramaturgie (1768-69)
(.3

$i dram: Minna von Banihelm

4=1

(trad. de Tr. Stoenescu $i 0. Ghieanu, 1907), Emilia Galotli (trad.

I. G. Baritiu, 1873 in Familia"),
Natan Inteleptul (Bibl. p. toti).
Se mai gases bucati trad. In Cre- 4
stomatia gernianci publ. de Casa p.$
\tts
Socalelor 1901. Mai citam: Editeatia omemirii (de A. StrachiLessing.
nescu, 1910) $i Ovreii, comedic
(de A. Pecurariu, 1922). Cea mai veche traducere
pe care am gasit-o e facuta de Aural Ardeleanu:

Sdrutdrile, in Foaie pentru rninte", 1839 .

LESVIU moN. scriitor grec. A scris un elogiu
pentru Domnitorul Nicolae Mavrocordat.
LESZCZYNSKI RAFAEL, general polon, tatal
regelui Stanislaw (1704-1709). El a fost trimis
In 1700 cu solie la Constantinopol $i a trecut prin
Moldova, unde a lost prirnit cu mare cinste. 0
relatie a calatoriei acestuia s'a publicat In 1754
la Paris. Anianunte dup& un manuscris inedit a
flat P. P. Panaitescu In Calatorii poloni" (1930).
Gasim Informatii Interesante pentru sterile de
lucruri din Moldova din aceea epoca.
LETCA 0 statie c. f. jud. Some Intre Dej $i
Jibou. c) L. NouA, com. rur. jud. Vlasca, plasa
Arges; 1820 loc. Dupa legea 1929, face parte din
circ. corn. Ghimpati.

LETEA C) sat jud. Back' plasa Racticiuni;

fabric& de hirtie. Circ. corn. cu 15 sate (1929).

(2) insul& In Dunare jud. Tulcea.

societate pentru fabricare de hIrtie,

fundata In 1881. Sediul e In Bucuresti. Instalatia
In corn. Letea. Are capital de 240 milioane
LETEA,

lei.

LETTONIA (LATVIJA, fr. LETTONIE, germ.

LETTLAND), stat In Europa. Se margineste la N.

cu Estonia, la E. cu Rusia, la S. cu Lituania

$i

Polonia, la V. cu Marea Baltica $i cu Golful

Riga. Supraf. 65791 km. p.; 1.871.000 loc.

Relieful pamIntului este putin ridicat,
cel mult dealuri. Ape
multe, rluri si lacuri, dintre earl:

LEUCTPP (sec. vi a. Chr.), filozof grec. Ar fi

emis Intliu ideea atomilor.
LEUCUSENI, sat jud. Roman corn. Ghergqt,i,
intemeiat In secolul zry.
LEURDEANU STROE, boier roman din Muntenia. A avut un mare rol In conducerea tarii
intre 1660-1670; prin intrigile lui a fost ucis Pos-

telnicul Constantin Cantacuzino de atm Gr.

Ghica, pe care Postelnicul Il sfatuia totdeauna
spre bine: interventiile lui pe de oparte, staruintele Cantacuzinistilor pe de alta au produs dese
schimbari de Domni In aceasta vreme.
LEURDENI CD corn. rur. jud. Muscel plasaPod-

goria; 1357 loc. Dula& legea 1929, tine de circ.

com. Valea-Budistenilor. C) static c. f. linia
Bucuresti-Pitesti Intre Titu $i Golelti.
LEUSENI CD corn. rur. jud. Falciu plasa Drinceni ; 1120 loc. Dupa legea 1929, s'a trecut la jud.
Lapusna. C) c. r. jud. Orheiu plasa Telenesti;
1728 loc. Dupa legea 1929, tine de circ. corn. Telenesti.
LEVADITI CONSTANTIN (*1575), medic roman

stabilit la Paris. A facut studii asupra actiunii

curative a bismutului In tratarnentul sifilisului;
a luat premiul Cornovin, decernat de Universitatea din Edimburg. Lucreaza. la Institutul Pasteur din Paris, avind un laborator personal (1910 ;
a facut cercetari asupra imunitatii, asupra paraliziei infantile, etc. Membru onorar al Academiei
Romane (1926).

LEVANT, nume generic dat Turciei, Greciei,

Siriei $i Egiptului.
LEVASSEUR EMILE ( 1828 t1911), geograf $i

economist francez. Op. pr.: Sistemul lui Law

(1854 , Chestiunea aurului (1858), Alpii i marile
ascensittni (1889 .
LEVENTI, Grec, dragoman al consulatului ru-

sesc din Iasi In 1821. A lucrat pentru a pregati

succesul eteriei.
LEYDEN, oras In Olanda; 68.162 loc. Uni-

versitatea do aci e Infiintata Im 1575.

LEYGUES [leg] GEORGES (*1857), om politic
francez. Pentru prima data ministru In 1894 (guy.

Daugava vine din Rusia $i se yarsa in

ku. j. 5 T 0

golful Riga, dupa ce

se uneste cu Aa;

Gania sau Aa se varsa

In G. Riga; venia unit

cu Abava se varsa in
Marea Baltic& ling&
or. Vindau. Tara. agri-

Co

cola, produce: grin,

ovaz, smirk plante

textile; se crest vite

multe, se exploateaza
sistematic paduri.
Cap. Riga, port,
338.000 loc. Or. pr.
Dangavpils (lost Dunaburg), 41.000 loc.,
Mitau (Jelgava),
28.000 loc., Atepute
(lost Hasenpoth),
3300 loc., Saldus (lost.
Frauenburg)3700 loc.

Liepaja (lost Libau),

61.000 loc.

Harts, Letoniei.

Lettonia a Cost pro-

vincie a Rusiei pin&

In 1918, Ind s'a proclamat republic& independent& $i In 1922 a lost recunoscuta de societatea
Natiunilor.
LET, circ. corn. jud. Trei-Scaune cu 2 sate(i929).

LEU. corn. rur. jud. Romanati plasa Tesluiu;

4720 loc. Dupa legea 1929, face parte din circ.
c im. Radomiru.

Dupuy), apoi In alte guverne pins In 1920, c/nd

a luat prezidentia consiliului; dupa aceea a intrat
In forinatiunea alter ministere.
LHASSA, cap. Tibetului; 20000 loc. Resedinta
lui Dalai-Lama.
LHOMME ABATE, profesor francez venit In
Moldova ca preceptor al lui Mihail Sturdza, vii-

1725

www.dacoromanica.ro

LESLHO

HOL- torul Domn. Mai tlrziu s'a Intors In Franta si

functiona In 1834 ca profesor la colegiul din
LI
Luneville, cind au venit acolo cei doi fir ai lui
Sturdza $i Mihail Kogainiceanu.
LHOM9ND CHARLES abatele (*1727 1.1794),

gramatic francez. E cunoscut prin Gramatica

limbii latine (1779 si alte ed.) si prin be viris illus-

tribus urbis Romae, de care s'au servit multi ani

$i elevii nostri In licee.

LIARD [liar] Lotus (*1846t1917), profesor

francez. A predat filozofia la Bordeaux, la Caen;
a Post multi ani ani directorul InvatamIntului
superior In Ministerul Instrucliei. Mai cunoscuta
la not din operele lui este Logica (1884); apoi
La science positive et la metaphysigue (1879) si
Les logiciens anglais contemporains (1880).
LIBAN, 0 munti In Siria (Asia mica. 0 stat
In Siria, constituit In 1920; 9321 km. p., 598.000
loc. Este administrat de Franta prin mandat al
Societatii Natiunilor.
LEBERALUL, ziar politic, Iasi, 1880-1888.
LIBERIA, stat In Africa (Guinea superioara).
In 1822 s'a fundat acs o colonie de Negri, liberal"

In campania zisa abolitionists. Ea s'a desvoltat

prin protectia americana si s'a constituit ca stat
In 1847. Supraf. 95.400 kilom. p., 1.500.000 loc.
Capitala Monrovia; orase pr. Harper, Edina. Are guvern

republican cu presedinte .$1. 2 Camere. Presedintele

actual este Ch. D. B. King.
LIBERTATEA. ziar politic, 1864, Bucuresti. sub

directia lui C. A. Rosetti.

LIBERTATEA, ziar popular, a aplirut In Orristie,

LIGARIDI PAISIE (t1668), ealugar $i profesor

grec. Doctor In filozofie din Roma, s'a facut catolic, dar, hind trimis, In Orient spre a face propaganda, a revenit la ortodoxie. A lost mitropolit
al Gazei; a venit in Iasi ca profesor la Academia
dorm:lease& pe la 1660; mai tlrziu a trecut In Rusia
$i a murit la Moscova. A scris diferite cart', Intre
sari si unele contra doctrinelor catolice (primatul

papei, filioque, etc.).

LIGNE
CHARLES JOSEPH print (`1735
]
t1814), general austriac, de origine Belgian. A ealatorit in principate *i a publicat scrisori In can
consemneaz& observatiile lui asupra vietii sociale.
A publicat si scrieri militare, piese de teatru, etc.
LITE/MI, frati IOANICHIE (*1633 t 1717) si so-

FRONIE ('16521.1730), calugari greet din Constan-

tinopol, s'au dus In Rusia (1683), apoi au venit

In Moldova $i In Muntenia, au predicat In biseriei.

Se vorbeste despre ei pe vremea lui Serban Cantacuzino.
LI-HUNG-CLANG (1823 .1-1901), om politic
chinez. A reprezentat statul In diferite Imprejurari,

in Incheierea pacii cu Japonia (1895), a ocupat

functiuni de mare importanta.
LIGTJRIA, regiune din Italia cu cap Genova;
5278 kin. p., 1.211.104 loc. Azi e Impartita In
4 circ. administrative.
LILLE [lit], ora$ In Fran% (Nord): 200.952
loc. Are universitate si multe stabilimente industriale. A lost ocupat de Germani dela 1914
pin& la 1918.

LIMA, cap. statului Peru (America de Sud),

LIMAN VON SANDERS ono ('18551.1929),

dela 1901 sub redactia lui I. Motu.

port la Oceanul cel Mare; 250.000 loc.

sub redactia lui Frederic Dame, 1877-1891.

LIBIA (LIBYA), regiune pustie din Africa de
Nord Intre Tripolis si Egipt.
LICINIU ANDREIU, medic grec, a studiat In
Italia, a venit In Moldova pe in 1698 si a Yost
medicul curtii lui Dim. Cantemir. A scris poezii

general german. A fost comandantul misiunei care

LLBERTM (LA) ROIIMAINE, ziar politic, Bucuregi,

grecesti.
LICURG (sau LYOURG) (sec. ix a. Chr.), legis-

lator In Sparta. Dupa ce a Mout legile, a plecat

Intro calatorie, punInd pe concetatenii sal s& jure
cs nu be vor modifica pin& la Intoarcerea lui;
dar nu s'a mai tutors.
LIDO, statiune balneara. lInga Venetia.
LIEBIG [nig] myna ( *iff/31-1873), chimist
german. A Yost profesor la Mlinchen. S'a ocupat
de chimia organica; e autorul extrasului de sup&
care-i poarta. nuniele.
LIEBSNECHT ([libeneht) WILHELM (1826
.1.1900), om politic german. Unul din conducatorii
partidului social-democrat. A protestat contra
rtizboiului din 1870 $i contra anexarii AlsacieiLorenei; a Intemeiat ziarul Vorwarts" (1869).
L/EBLING, corn. rur. jud. Timi$-Torontal,
plasa Ciacova; 4388 loc. 1[ 0 statie c. f. terminus
linia laterals de la Jebel.
LIECHTENSTEIN, principat In Europa, intre Elvetia *i Austria; supraf. 195 kin. p., 11.500
loc. Cap. Vaduz, 1400 loc. Suveranul actual este

IOHANN II (*1840), care dorruieste din 1858.

LIEGE [liej J (flain. MX, germ. LUTTICH), oras

s'a ocupat de reorganizarea armatei turcesti

(1913).

LIMANUL NISTRULUI R NISTRU.

LIMBURG 0 provincie In Belgia spre N. E.

0 provincie a Olandei spre S. E. 2205 km. p.
523.000 loc. Cap. Maastricht, 57.000 loc.
LEVIPEZTUL, lac. jud. Constanta pe teritoriul corn. Rasova; supraf. 250 hect.
LIMPOPO (fluviul Crocodililor), fluviu In
Africa de Sud. Izvorti$te In platoul Pretoriei, trece
prin Transvaal, prin Umzila *i se varsa In Oc.
2408 km. p., 341.00010c. Cap. Hassan, 21.000 loc. 11

Indian In golful Delagoa. Prime$te on mare numar

de afluenti. Lung ca. 1900 km.
LININS CHARLES (11887), arheolog francez.
Membru onorar al Academiei Romane (1871).
LINCOLN [lincan] ABRAHAM (18091-1865),
om politic american. A luptat pentru desfiintarea

sclaviei din 1847; ales presedinte al Statelor din

Nord (1861) a Inceput r&zboiul contra celor din
Sud (de secesiune) si I -a condus cu energie st cu
izbinda. Ales din nou In 1865, a lost asasinat.
LINCOTJRT, profesor francez venit in Mol-

dova, Linea un pension Impreun& cu Chefneu (my a-

cest cuv.).
LINDAU PAUL (*1839 t1919), scriitor german.
S'a dis tins ca director de teatru !Meiningen, Berlin)
5j o lucrare
in care vorbe$te despre Romania (Aus dem Orient).
L'INDEPENDANCE Rourdarm, ziar francez Intel

a saris romane si piese de teatru. Are

In Belgia; 248.000 loc.; capitala provinciei cu

acela$i nume; are Universitate, catedrala veche.
A lost ocupat de Germani In 1914.
LLESTI, corn. rur. jud. Tecuciu, plasa Ive$ti;

meiat in Bucuresti In 1878 de Emil Galli $i Alex.

Ciurcu. Apare si azi.

UNITATEA CULTURALA A TUTUROR ROMANILOR. SCO-

tututui central de limnast led

3226 loc. Dupa legea 1929, tine de cue. coin. Serbaneeti. Statie c. f. Intre Tecueiu si. Barbosi.
LIGA CULTURALA, societate Infiintata la 24
Ianuarie 1891. Numele intreg este: LIGA PENTRU

pul: a cultiva constiinta solidaritatii In Intreg

neamul romanesc $i a intretinea o Mi$CHTO care
sa legitimeze misiunea cultural& a Romanilor
Orient. Presedintii comitetului central al
acestei societati au Post: Alex. Ordscu, Grigore
BrcItianu, V. A. Urechia, Mihail Vladescu, PeIre Gradileanu, Sava Sonidnescu, V. Anion, Pdrintele Vasile Lucaci (1914), N. lorga. In 1929
s'a inaugurat cladirea palatului Ligii In Bucure$ti.
In

LING PER HENRIK (*1776t1839), pedagog sue-

dez. S'a ocupat de educalia fizica. formullnd un

sistem de gimnastic& menit
da vi,goare fizica tineretului.
A lost nuinit director at InstiIniiintat In 1814. A scris $i poezii, drama, etc.
LINNE CAROL (Noi It scrim
LINNEU dup& forma latinizata
LINNAEUS) (*1707 t1778 , naturalist suedez. A calatorit mull,
a trait cltva timp in Franta, un-

de voia sa se aleze ca medic,

apoi a devenit profesor la Universitatea din

1726

www.dacoromanica.ro

IIpsala Si director al gradinei botanice. A pu-

blicat, In latineste, un mare numar de opere si

a Meut nornenclatura binary a clasificarii plantelor.

LINZ, oras In Austria. pe Dunare; 102.081

LIPARE iiisuLE: la N. Siciliei; formeaza o
supr. de 115 km. p. cu 20224 loc.
LIPCANI 0 coin. rur. jud. Hotin, plasa Liploc.

cani ; dupa legea 1929, are in circ. sa 13 sate, Intre

can comunele Lipeani-Tire. 5860 loc. si L.-Sat, 3350

loc. RI 0 static c.

jud. Flotin Intre Larga sf

LIPNIC, corn. rur. jud. Soroca. plasa Otaci;
2965 loc. Dupa legea 1929, tine de circ. corn. Climauti. Statie c. f. spre Mitt $i spre Sulita Nona.
LTPNITA. corn. rur. jud. Durostor plasa Silistra; 3000 loc. Dupa legea 1929. are In circ. sa
11 sate.
LIPOV. circ. corn. jud. Dolj cu 6 sate (1929).
LIPOVA corn. urban.. jud. Timis-Torontal
lingo riul Mures, plasa Lipova; 10.000 loc. 0
statue c. f. linia Radna-Timisoara la 2 km. de
Sulita-noun.

f.

Radna. Statiune balneara: fier si acid carbonic.

O c. r. jud. Vasluiu, plasa Racova: 668 loc. Dupa

-.legea 1929 face parte din circ. corn. Pungesti.

LIPOVENI, sectari crestini originari din Rusia.

Persecutatd de autoritati, s'au refugiat unii In

Siberia, altdi In Virile romanesti, Intliu In Bucovina, undo au dobindit si un2episcopat la FIntinaAlba, apoi In Mol-

BONNE), ora* cap. Portugaliei; la varsarea fl.

Tago: 530.000 loc.
LISIMAH (LysinutcH) (*ca. 361 t281a.Chr.), rege
al Traciei. A lost general al lui Alexandru eel Mare

.si, dupa mutes acestuia, a luat In stapinire Tracia.

F'oarte razboinic, a facut cuceriri marl In Asia.

mica. si In Europa, asa cif la un moment (285)
era oareemn arbitru al situatiei In Orient. Nefericit In luptele contra Getilor, la Incercarile lui
de a trace Dunarea. a pierit Intro lupta cu Seleucus, pe care 1-au ajutat si supusii sai revoltati.
LISNAU, dire. corn. jud. Trei Scaune cu 3

sate (1929).
LIST FREDERIC (.178911846), economist german. A lost profesor la Ttibingen. Op.pr. Sistem
natural de ecorwmtie 1)u/died (1841), In care sustine ideea uniunii vamale a statelor germane.
LISZT FRANZ ('1811 t1886), compozitor si
pianist ungur. S'a distins la

virsta de 9 ani; a Post profesor de piano In Paris (1827), a

trait mai multi ani In Italia

(1835), a Post sef de orhestra la

Weimar, director al Academiei
de muzica din Pesta. A calato-

rit mult prin deferite tari. In

Transilvania a venit In 1846
*i a dat concerte In Cluj, Timisora, Lugoj, Arad si Sibiu.
De aci a trecut In principate

Franz List.

dova si In Muntenia (Dobrogea,

etc.) Ei cred ca re-

prezin ta adevarata
credinta crestina

pi sint adversarii

oricareiinova.tiuni.
Sectarismul lor nu

sty in dogma, ci

In practica religlossa.. Sobri In

mtncare si bautura, se castreaza

pentru a urma exemplul lui Origen.
Originea sectei este

in sec. xvii, and

un patriarh rus
(Nicon,1654)a luat

masura de a curati
cartile de ritual de
uncle erori; atunci
unii credinciosi

s'au revoltat si nu
an priunt cartile
not (de aceea s'au
numit rasealnici).
Ace.sti rascolnici

contra autoritatii
biserices ti s'au Inipartit in grupe mai
marl sau mai tnici,
unii recunosand

I [arta Lituaniei.

nevoia de preoti (popov(i), alti socotind ca n'au

trebuinta de preoti (brz popov(i). apetenia uneia
din grupe se nutnia Flip Pastoviat si de la numele
acestuia a venit cuvintul (fi) ripov-an.

LIPP1VJANN GABRIEL ( 1815 t1921.), fizician

francez. A Yost profesor In Paris, membru al

Academiei de *Uinta; a reusit sa face fotografii
in colori si in relief, a inventat un electrometru,
a stabilit o metoda pentru a masura densitatea
lichidelor, etc. Membru onorar al Acadeiniei Romane (1906).

LTPPE, stat din Germania; supraf. 1213 kin.

5i a dat concerto in Bucuresti si Iasi 1(1847) a

cunoscut pe V. Alecsandri si, prin el, p ezia
noastra poporana; In operate lui ulterioare se
vad reminiscence din cantecele romanesti.
LTTCOV, lac jud. Tulcea] corn. Cara-Orman;
supraf. 30Ihectare.
LITEAN-VODA (4. LYTITON.
I
LITENI 0 corn. rur. jud. Suceava, plasa Bosaneea; 1016 loc. Dupa legea 1929 tine de circ. corn.
Stroesti. corn. r. jud. Falticeni (Baia, legea
1929), plasa Liteni; 3235 loc. Dup/tlegea 1929. are.

p., 166.000 loc. Cap. Detmolt, 17.000 loc.

LIPS CA 00 LEIPZIG.

in circ. sa 14 sate. statue c. f. Intre Dolhasca

si Veresti.
LITERATORIIL, revista Intemeiatil de Al. Mace-

1705 loc. O c. r. jud. Teleorman, plasa Zirnnicea;

1826 loc. Dupalegea 1929, tine de circ. corn. Piatra.
LISABONA (port. LISS-6A, it. LISBONA, fr. LIS-

enescu.

LISA 0 coin. rur. jud. Maras, plasa Cincul;

donski In Buouresti. A aparut, cu Intreruperi,

Intre 1880-1894 si apoi citeva luni In 19113.
Cltva timp a Post sub redactia lui Th. M. Sto-

1727

www.dacoromanica.ro

UNLIT

LITERATURA $1 ARTA RomANA, revista literara,

LIT- Bucuresti
1896 1905 sub redacida lui N. Petrascu.

LON

LITOVOIU, un Jude sau judet

mai puternic sau voevod, care a
stspInit pe la 1280 valea Jiului,
probabil $i Jiul din Transilvania.
Supus Ungurilor, a Incercat ss
scape, dar a lost Invins.

LLOYD O cartier din Londra: centrul afacerilor.

ITO SoGietate de navigalle inaritima $i fluviala con-

stituita in acest cartier In 1727. Dupa aceasta s'au

numit $i alte societati analoge In diferitele taxi:
Norddeutscher Lloyd, Lloyd triestino, etc.

LLOYD-GEORGE DAVID (`1863), om politic

englez. A fost ministru de convert. (1905), al tezaurului (1908 , presedinte al Consiliului In timpul razboiului (1916-1922).

LITTRE EMILE ( t801 f 1881 ,

medic $i filolog francez. Membru
al Academiei franceze; autorul

LOCARNO (germ. LUGGARNS), oral In Elvetia

unui Dic(ionar at limbii fran-

a publicat $i opere de
Littre.
filozofie.
LITUANIA (LIETUVA, Tr. LITHUANIE, ger. LIceze;

TAUEN), stat In Europa. Se margineste la N. cu

Letonia, la E. cu Rusia, la S. cu Polonia, la V.cu

Prusia Oriental& $i cu Marea Baltica. Supraf.

Parnintul este deluros, strabatut de multe ape.

55.659 kin. p.; 2.280.000 loc. Dens. ca. 401a km. p.

Fluvii: Niemen, care o desparte intrucitva de PoIonia; Vindan, care trece In Letonia. Bogatia principal& este agricultura: mai ales secara, ovaz (nu
griu , cartofi multi, plante textile; se crest vita

multe, cal, pond. In lacuri se gasesc multi pesti.

Turba este abundenta.
Cap. Kovno Kaunes) 91.000 loc. Orase pr.

Memel

(Klajpeda , port la Baltica, srauitat (Chavli),

22.000 loc., Panevezys, 20.000 loc.

A fost In vechime un ducat anexat la Polonia

In 1413 $i mai tirziu, cu ocazia impartirii Poloniei,

a devenit provincie a Rusiei pinft in 1919, rind s'a

constituit ca stat independent.

LTTA, cone. rur. jud. Teleorman plasa Turnu:

4100 loc. Dupa legea 1929. tine de circ. corn. 01 teanca.

Static c. f. Intre Rosiori $i Turnu-Magurele.

LIOBA GRUM. ('184511877), advocat si pu-

blicist roman in Banat.

LIVBA SOFRONIE (*1850t1929), scriitor $i Invatator roman In Banat. Luptator nationalist.
A publicat povesti In dialect.

LIUBLIANA (germ. LAIRACS), oral In Ingoslavia Carniolia), 53.306 loc.

LIUMNITA, com. rur. In Grecia, in regiunea

zistt Meglenia (F acest cuvint), lomita de Romani.

LIVADA, corn. rur. jud. Satu-mare
plasa Satumare 2246; loc. Statie c.
f. linia Ingusta de la Gradina Ro-

sc $i care s& se uneasc& educatia intelectualli cu

tea morals, iar educatia fizic& sli urmareasca numai a face corpul apt de a executa ordinele spiri-.

tului. In rom. s'a tradus Citeva idei asupra educa(iunii (de G. Colbuc, 1907, 1910 Ii alto editii).
LOCUSTEANU ALEXANDRII (t1922), fost pro-

fesor la Icoala superioara de medicina veterinary din Bucurelti.

LOGA.NETI, coin. rur. jud. Lapusna plasa
Hincelti; 2373 loc. Dupa legea 1929, tine de circ.
corn. Hincelti.
LQHENGRIN 0 personagiu din epopeele populare
germane. O erou din opera cu acelali nume a lui

Wagner.

LOIRE [boar], fluviu in Franta, se vars5. In

Oceanul Atlantic; lung. 980 kin.

LOMACINTI (sau LonsAcINETI), com. rur. jud.

Hotin plasa Secureni; 3140 loc. Dupa legea 1929,
are In circ. sa 5 sate.

LOMBARDIA, regiune din Italia de N. de In

fl. Po pin& la hotarul Elvetiei Ii Intre r. Ticino $i
Mincio. Astazi sint aci 8 diviziuni administrative.

1866).

LOMBROSO CESARE ('183611909), medic ita-

tarilor. Aci s'a Incheiat conventia de

la 4 April 1877 prin care tarul faga-

duia sa respecte integritatea terito-

LIVERPOOL, oral In Anglia (prov.

Lancaster), mare port $i mare centru
industrial; 803.818 loc.

Destinat sa se faca preot, a devenit medic Ii s'a

ocupat mult de filozofie (Incercare asupra inteligen(ei omului, 1690), de politica (Tratat despre
guverndmintul civil, 1690 , de pedagogie (Cugetari
asupra educa(iei, 1693). El urmareste, In locul
metafizicei, studiul facultatilor spiritului omene-

1i era guvernat de un vice-rege. S'a desfiintat

prin perderea acestor posesiuni cari au revenit
la patria-mama (Lombardia In 1859, Venetia In

LIVADIA, oral In Rusia (Crimeea). Aci era resedinta de vara a

Basarabiei, Inapoiate noua prin tratatul din Paris 1856.

Este antiteza gravel lucrittorilor.

LOCKE [loc] Ram ( 16321-1704 , filozof englez.

LOMBARDO-VENETIA, regat numit astfel

in 1815. Cuprindea posesiunile Austriei In Italia

mei la Bicsad.

riala a Romaniei $i pe care a calcat-o,

rapind din nou cele 3 judete din sudul

(canton Tessin); 5540 loc. Aci s'a Incheiat in 16

Octombrie 1925 pactul de garanfie (ww- Pactul).
LOCH -OUT [loc-aut], cuvint englez care Inseamna concedierea lucratorilor si Inchiderea afacerilor (sau restringerea lor) de catre proprietari.

'

Port din

LIVEZENI, corn. rur. jud. Hu- Liumnija.

nedoara plasa Petroseni; 7020 loc. Static c. f.

Intre Lupeni $i Petroseni.

LIVINGSTONE DAVID (.1813 j-1873), calator
geograf englez. A explorat Africa In vreme de 30
de ani. A contribuit la descoperirea izvoarelor Ni-

lului; a descoperit in 1856 fluviul Zambez. In

lian. S'a ocupat cu antropologia criminals, fondind noua scoald de criminologie. ldeile sale s'au
raspindit in tog& Europa dind naltere la grupari
cari le admiteau 1i altele cari le combateau. Opera
pr.: Geniu si nebunie (trad. rom. ceva 1913 Bibl.
lasilor Nr. 6 ; Ornul delicvent; Nebuni $i anorniali.
In romaneste s'au mai tradus: Hipnotism si spiritism (de Fingal, f. a.); Procesul Steinheil si femeia criminate (1909).
LOM-PALANCA, oral in Bulgaria in jud.
Rusciuc ling& rlul Lom, all. al Dunarii. Aci au
Post lupteimportante in timpul razboiului din 1877.
LONDRA (engl. LONDON , cap. Angliei $i a
imperiului britanir; port la, Tarnisa; 7.506.000 loc.
(cu toate subUrbiile).

LONGFELLOW [Iongfelo] HENRY WADSWORTH

("1807t1882 , poet american. A scris poezii lirice,

1871 nu se mai stia nimic despre el; atunci Stan-

romane, drame. In romaneste s'a tradus putin

LIVID TITU (TITUS LIVIUS (*59 a. Chr. t17 p.

Chr.), istoric roman. A scris istoria Romei dela
Intemeiere pin& la anul 9 dup5. Grist. In romaneste s'au tradus fragmente de N. Pandelea sub
Until Legende eroice, 1911, si opera In Intregime in
editura Academiei, Inceputa de N. Barbu (Cartea

cu adevarat fiul lui Dumnezeu a fost acesta",

el a pornit In, alto provincii predicind noua credinta. Pentru aceasta, Tiberiu a poruncit s5.4

ley a intreprins o calatorie ca sa.-1 caute $i 1-a gasrt

la Ugigi.

I -V I, 188

$i continuata. de Nd. Locusteanu $i I.

S. Petresc 1901, 1907, 1911, 1915.

LIVORNO, oral In Italia; 114.810 loc., port la
golful de Liguria.

prin reviste.
LONGIN SUTA$UL, martir, praznuit de biserica
ortodox& la 16 Octombrie. Acesta a fost de fats
la moartea si la Invierea lui 'sus. Zicind cuvintele:
tale capul. Capul lui a fost gasit de o femeie oarba,
care si-a redobindit vederea 1i care a zidit o biseripS ingropind acolo moaltele sfintului.

LONGIN ('2101273), rotor grec, autor al

tratatutui despre sublim.

1728

www.dacoromanica.ro

LONGINESCU G. G. (1869), profesor de chimie anorganica la facultatea de stiint.e din Bucure,ti (1910). Membru corespondent al Academiei
Romane (1925). Director al revistei de populari-

zare $tiintifica Natura". Publ. In: Annales sci-

entif. de l'Univ. de Iassi, Journal de chimie phy-

sique din Geneva, Bull. de chimie pure et appliquee

din Chisinau, Bull. de la sect. sciPntif. de l'Academie Roum. Cacti: Curs de chimie analitica,
1918, 1929, Cronici Iiinfifice, 1922.

LONGINBSCU STEFAN (*1865t1931), profesor

de drept roman la Universitatea din Bucuresti.

Membru corespondent at Academiei Romane
(1910). Op. Curs de drept roman, 1908, 1920, 1921;
Isioria dreptului roman, 1908; Pravila lui V asile
Lupu, 1912; Medicin a legald, 1924; Dreptul
roman In lit,,ratura romdneascd, 1908.
LONGOBARZI, popor de origins scandinavii;
au distrus imperiul Gepizilor (567), au invadat In

Italia (568) $i au fundat regatul Longobardiei

(Lombardia), pe care 1 -a distrus Carol-cel-Mare

(774).

LONGPERRIER [lo "perie] Amami BE ( *1816

gia, cap. provinciei Brabant, 40.310 loc. Ad e 0 LONveche universitate catolica. A lost ocupat de Germani In timpul razboiului mondial $i monumentele LUC
principals au lost distruse.
LOUVOIS [luvoa] FRANCOIS (*1639 t1691),
am politic francez. Ministru de razboiu sub Ludovic xiv, a contribuit la revocarea edictului din
Nantes si la persecutarea calvinilor.
LOUVRE [luvr], palat vestit In Paris, cladit
pe la 1546. A Yost resedinta regilor Frantei. Dupa
marea rev olutie a fost transformat In muzeu de arta.

LOVRIN, corn. rur. jud. Timi$-Torontal plasa

Periam; 4145 loc. Static c. I. pe linia Arad Jimbolia aproape de Periam.
LOYSON CHARLES zis PERE HYACINTHE ("1827

t1912), teolog francez cu idei moderniste, renumit

ca orator.
LOZNA 0 circ. corn. jud. Dorohoiu, plass Berhornets cu 9 sate (1929). O circ. corn. jud. Dolj
cu 5 sate (1929).
LOZOVA, corn. rur. jud. Lapusna, plasa Vorniceni; 4140 loc. Dupa legea 1929, tine de circ. corn.
Vorniceni.
LUBBOCK JOHN (*1834), scriitor, om de $tiintli

1'1882), numismat francez. Fost conservator la

Louvre; membru onorar al Academiei Romane
(1871).
LOPA.TARI, loc. jud. Buzau. unde slut izvoare de gaz metan neexploatate.
LOPE DE VEGA Plr VEGA.

$i politic englez. S'a ocupat de structura plantelor

1 animalelor inferioare, de preistorie, de inteligenta animalelor. E cunoscut mai ales prin cartea
de filozofie practica The Pleasures of Life (1887),

Frantei, anexata In 1766...- ALSACIA- LORENA.

LORENZ ANTOON HENDRICH ( "1853t1928), fi-

vietii.
LUBECK, oral Tiber, formind o republic& a

care a avut In ativa ani o suta de editiuni. La

LORENA (fr. LORRAINE), veche provincie a

not s'au tradus: Bucuria de a trdi si Intrebuin(area

zician olandez. Profesor la Leiden. Op. pr. Fizica

teoreticd, Premiul Nobel In 1902. Membru onorar al Academiei romane (1913).

Germaniei; 298 km. p., 127.460 loc. A facut parte

din liga hanseauci. (ow- acest cuv.)

LVBLIN, provincie a Poloniei $i oras, capitals

LORRAIN [lore "] ordvumil GELEE ( *1600 t 1682)

pictor francez, supranumit Rafael al pelsaslulul.

LOS .ANGELES, oras In Statele-Unite (California), 664.870 loc.; mare industrie pentru producerea filmelor de cinematograf.
LOT, person. biblic. depot at lui Abraam, este

stramo$ul din care descind Moabitiisi Ammonitii.

LOTI PIERRE, numeth literar at lui JULIEN
vIADD ('1850t1923), scriitor francez. Autor de

romane, mai ales cu subiecte exotice. A vizitat

Cara noastrli $i s'a bucurat
de prietenia Reginei Carmen
Sy lva. Din operele lui s'au tradus: Pescar de Islanda (de C.

faptele apostolilor.
LUCA DE CIPRU, prelat din Muntenia. A lost
episcop at Buzaulur pe la 1587, apoi mitropolit at
Ungro-Vlahiei 1605-1629.
LUCA mom, comerciant din Ploesti. Si-a lasat
Intretinea o coal
averea pentru a se cladi
precum si a se da ajutoare la spitale, etc. Fundstiunea care-i poarta numele se conduce de o epitropie sub controlul Casei Scoalelor.

1887; In velum de G. B. Rams, 1923), Cele din urmd vi-

ndtori (de D. Staricescu In

Tribuna poporului" 1899),

LUCACHE, Grec din Constantinopol, a lost

delegat de Poarta in aplicarea pe teren a cedarii
Bucovinei catre Austria.
LUCACI =LUCAS Mr HIRSCHER.

Pierre Loti

gitele (de C. A. Stefanescu),

Aziade (de Ion Pas), 0 viag, pierdutd (de C. A.
I. Ghica, 1920).

LOTRU Q rlu all. al Oltului ; izvoreste din muntii

Paringului (jud. Vilcea), se varsa. In Olt ling& satul
Golotreni; lung 80 km. If C) statie c. 1. jud. Vlicea

intre Calimanesti si Riul-Vadului.

LOUBET [Tube] EMILE (*1838 t1929), om poli-

tic francez. A Post pre$edinte al Republicei 18991906. In timpul lui s'a Mout in Franta separatdunea

bisericii de Stat si s'au pus bazele Intelegerii cu

Rusia.

LOUISIANA, stat In Statele Unite America

de Nord, la golful de Mexic; 125.625 km. p.,
1.798.510 loc. Or. pr. Baton-Rouse Si New-Orleans.
LOURDES [Turd], ora$ In Franta (depart.
Hautes-Pyrenees), 8805 loc. Acolo e o pesters cu
un izvor, cunoscut din 1858. S'a zidit acolo o
biserica si In fiecare an multa lume se duce In pelerinaj, mai ales bolnavi cari var sa se vindece

prin apa din izvorul miraculos.

LOUVAIN [luven] (germ. LowEN), ora$ In BelGb. Adamescu.

70 p. Chr.), praznuit de biserica ortodox& la 18

Octombrie. A lnvatat $i a practicat medicine, apoi
a devenit cretin. Arnie cu Sf. Pavel, a calatorit
cu acesta, predicind noun credint& $i, dupa
martiriul Sf. Pavel, a continuat opera de propaganda In Italia, Galia, Dalmatia si Macedonia.
Nu se stie exact cum a murit, dar cei mai multi
panegiristi ai lui socotesc ca a lost martirizat In
Peloponez. De la el avem evanghelia ce-i poarta
numele

Sandu Aldea, 1908; de Ion

Pas, 1928), Romanul unui
spahiu (In ziarul Romania"

Spre trecutul mort (de Al. Iacobescu, 1916), lerusalimul

(de C. Buzatu), Doamna Crizantema (de M. C.), Desamd-

ei. Orasul are 94.000 loc.

LVCA EVANGHELISTUL (*ca. 14 a Chr. t ca.

Dictionar enciclopedic ilustrat.

Luc4cru vAsTrz ("1852 t 1923), preot ro-

man In Transilvania, luptator nationalist. Cunoscut ca paroh In

corn. Sisesti. A Post membru at cornitetului national roman, a Post
osindit la Inchisoare de clteva on
pentru articolele sale. In 1914,
dupkinceputul razboiului mondial,
a trecut In Regal aci a luptat
alaeuri de cei can sustineau in-

trarea In ac tune In contra puterilor cestrale.

LUCAN (MARCUS ANNAEUS LU-

Lucaciu.

CARUS) (*39 t ca. 65), poet roman. Op. pr. Phar-

salia, epopee inspirata din evenimentele luptelor civile can s'au Incheiat cu Invingerea lui
Pornpeiu $i cu pregatirea imperiului roman.
LUCARIS MIL (t1638), patriarh al Constantinopolului. A ocupat de trei on scaunul, a lost
deportat de Turd, apoi readus, In fine ucis. lei
facuse studiile la Geneva si era partizanul unei uniri
a Bisericii orientate cu Calvinii. In acest sans a
lucrat mult si acestui fapt se datoreste $i izblnda

1729

www.dacoromanica.ro

109

sai. Ca urmare vedem ca mitropolitul

LUC- adversarilor
Petru Movila alcatueste un Catehism (MoirturiLUD siren ortodoxd) i convoac& un sinod la Iasi In

1642, care a luat cunostiint& de aceasta opera

(mr movir11).
LUCAVAT, statie c. f. jud. Storojinet Intre
Storojinet. i Berhomet.
LUCAVATUL-DE-JOS ei L.-DE-SUS, sate
jud. Storojinet, primul cu 2500 loc., al doilea cu
2876 loc. Tin de circ. corn. Lucavatul pe Siret.
LUCACETI, corn. rur. jud. Bacau, plasa
Taslau-Sarat; 1081 loc. Dup& legea i929, formeaz&

o circ. cu 20 sate.
LT,TCCA, provincie a Italiei. A lost In oval
mediu si mai tlrziu o republics independent&
pine la 1797. Napoleon a facut-o principal Ii a
daruit-o surorii sale Eliza. La 1815 a trecuyn
stripinirea Burbonilor, apoi s'a unit cu Toscana.
LUCE4FARUL, poezie de Eminescu seris& In 1882,
publicatrt (Intliu In ,Almanahul soc. Romania
June" din Viena 1883, pg. 39.
LucEAFAiluL, revista literarli, tip. In Budapesta, apoi In Sibiu, 1902-1920.
LUCERNA (germ. vuzantw), oras In Elvetia,
capitala cantonului cu acelas name. Cantonul are

1492 km. p. Ii 177.073 loc. S'a unit cucelelalte cantoane In 1332. Oralul are 34.240 loc.
LUCHIAN, preot din Antiohia (t ca. 312),
martir, praznuit de biserica ortodox& la 15 Octom-

brie. Om bogat, li -a dkruit saracilor averea; om

Invatat, a dat o editie nou& a bibliei, Indreptind
multe erori. A lost persecutat sr spot martirizat
pentru statornicia In credinth.
LUCHIAN NicoL4E (1821t1893), actor roman. A jucat mai ales pe scena teatrului din last
In timpul dommtorului Mihail Sturdza, a lost
de citeva on arestat, din pricina aluziilor politice
din piesele In cari juca. Dintre tipurile din teatrul
lui Alecsandri a treat pe: Clevetici (1862), Sandu

Napoild (1862), Ion Papwarul, Nasoean din

Vivandiera" (1858), Nicu din Ramasagul"

(1845), Nicu din Piatra din Casa" (1847), Gulifd

din Coana Chirita" (1850), Hagi-Flutur din Doi
mor,i vii" (1851), etc.
LUCHIAN STEFAN (*1868 t 1916), pictor ro-

man. A facut multe expozitii.

Cunoscut mai ales prin flori si
peisage.
LV CIA sf. martira

man. A avut rol de frunte In rrizboiul mondial:

a comandat armata care a ocupat Liejul, mai
tlrziu a Post lelul statului major general.
LUDERS ALEXANDRU

NICOLAEVICI

(*1790

1-1874), general rus. A luat parte la razboiul contra

Turciei In 1828; a comandat armata ruse care a

dat ajutor Austriei contra revolutiei unguresti
In 1849 1i a Invins pe Bern; In 1853 a intrat In
Moldova cu armata de ocupatie, apoi a luptat in
Crimeea; In 1871 a Post numit guvernator al
Poloniei 1i s'a purtat cu mare asprime.
LUDESTI, circ. corn. jud. DImbovita cu 19
Sate.
LVDO, corn. rur. jud. Sibiu, plasa Miercurea;
2384 loc.

LVD0* (sau Lupus) DE 1VIVRES, corn. rur.

jud. Turda, plasa Ludus, pe rlul Mures; 4974 loc.
Statie c. f. Intre Feldioara Ii TIrgu-Mures; de aqi
porneste o linie spre Bistrita.
LUDOVIC I CEL SLAB (7781.840), Imparat al
Occidentului Ii rege al Francilor (814-840). Fiu

al lui Carol-cel-Mare, a moltenit ca parte a sa

Regatul Francilor. A avut sa lupte contra fiilor
sai Lotar, Ludovic Ii Pepin.

LUDOVIC VI CEL GROS ("10811-1137), rege al

Franciei dela 1108. A luptat contra suveranilor

vasali, ajutat de cler si de comune, a Incurajat
ridicarea burgheziei.
LUDOVIC VIII (-1187 t1226), rege al Fran-

ciei dela 1223. In 1216 a Post chemat In Anglia de

baroni si Incoronat ca rege, dar a lost Invins de
loan fara. pamint. A organizat lupta contra Albigensilor.

LUDOVIC IX zis sFIRruL LuDovic ('1215

t1270), rege al Franciei. A organizat administratia
1,tirii; a intreprins cruciada a 8-a, dar a murit de
ciutna., ajungind la Cartaginea.
LUDOVIC I CEL MARE ( *13261-1382) rege at
-Ungariei de la 1342.
LVDOVIC XI ('1423 t1483), rege al Franciei
intre 1461-1483. A luptat pentru a desfiinta sau
eel putin a micsora privilegiile diferitilor suverani mioi din Franta Ii Astfel a contribuit la ridicarea monarhiei si la pregatirea unitatii nationale.
LUDOVIC XII (1462t1515), rege at Franciei

de la 1498, supranumit parintere poponata. A luptat

mull pentru intinderea influentei franceze In

(t304),

pra.znuita de biserica ortodoxa

la 16 Iulie. Apartinea unei familii
bogate din Sicilia. Dorind sa se
consacre practicei credintei, a refuzat stt se casatoreas& Ii a volt
sa Impart& averea la saraci.
AllInd aceasta, tinarul care voia
s'o is In casktorie, o denunts
ca e crestin& Ii biata fath fu supus& la chinuri si batjocorita Ii t. Luchian.
astfel muri.
LTJCIAN (LuinAilos) ( ca. 1301-200), poet 1i
moralist grec. Ounoscut mai ales prin Dialogul
mor(ilor (trad. rom. de N. Pandelea, 1915, Ii de
St. Bezdechi, f. a.). S'au mai tradus din scrierile
lui: Toxaris sauprietenia (de D. Mateescu, 1883,
de G. Popa-Lisseanu, 1924), Dia/oguri (de Stef.
si Elefterie Bezdechi, f. a.).
LUCIENI, circ. corn. jud. DImbovila bu 11
sate (1929).
LucRvTru (TITUS LUCRETIUS CARUS) ( 96
155 a. Chr.), poet roman. Op. pr. De rerum natura,
poem& didactic& filozofica. Pasagii din aceasta s'au

tradus de C. Stoika In Vieata noun" (1917) si In

Fiscal's" (1922) si de Dinu Geoglovan In GM-

direa" (1922-23). 0 mai veche trad. e a lui

Odobescu In Pseudocynegeticos" cap. in.

LUCIA (Lucille Minus LUCULLUS) ('114157

a, Chr.), general roman. A Invins pe Mitridate $i a

cucerit Armenia. Ii places luxul si mIncarile alese,

aprecia Ii proteja pe artisti. Se zice c& el a introdus ciresul In Europa.

LVDENDORPF ERICEI (*1865), general ger-

Italia.
LVDOVIC XIII (16011-1643), rege al Frantei
de la 1610. A domnit Intliu sub regenta mamei sale
Maria de Medici. Cea mai Insenanat& parte a Domniei este aceea In care a avut ca prim-ministru pe
RICHELIEU (or acest cuv.).
LVDOVIC XIV ('1638t1715), rege al Frantei.
numit CEL MARE sau REGELE

SOARE. FiMd minor In 1643,

cind s'a urea pe tron, a

domnit Intliu sub regenta mamei sale Ana de Austria, fiind

prim-ministru Mazarin. Aceast& vreme a lost turburat& de
miscari ale opozitiei, dar In

schimb a lost fericita prin

victoriile din afara, cari s'au
terminat prin pacea de la
Westfalia (1648). Devenind
Ludovic XIV.
major, a luat Insuli conducerea statului (i se atribue
cuvinte/e L'etat c'est moi = eu sint statul); a
cautat sa fac& o bunk adrninistratie, punind pe
Colbert sa Instinatoseze finant.ele, pe Louvois sift
orgamzeze armata Ii pe Vauban sa fortifice
frontierele; a Incurajat agriculture si comertml;
a purtat razboaie fericite, cari au facut s& stralucease& gloria Frantei; a tentralizat In mod
excesivtoate serviciile statului; In dorinta unitat.ii de credinta, a persecutat pe protestanti Ii a
revooat edictul de la Nantes; a Incurajat artele,
literatura Ii stiintele Ii In timpul lui au trait marl
dramaturgi, ca Moliete, Corneille, Racine, marl
poeti ca Boileau Ii La Fontaine, marl oratori si
teologi, ca Bossuet 1i Fenelon, marl moralilti, ca

1730

www.dacoromanica.ro

la Bruyere, marl filozofi, ca Pascal, marl istorici,

ca Saint-Simon, marl pictori, sculptori 5i arhitecti ca Poussin, Le Brun, Mansard (secolul lui
Ludovic my); ins. prin necontenitele razboaie
si-a Instrainat simpatille multor tEtri, iar in interior a produs maxi nemultamiri si o mare saracie
in popor, astfel ca., la moartea lui, multimea i-a
Insot,it cadavrul cu urite blesteme.
LVDOVIC XV ( "171011774), rege al Frantei
de la 1715. A domnit $i el inttiu sub tutela lui

Filip de Orleans; apoi a,chemat In fruntea statului

diferite persoane bine intentionate, dar mai tlrziu
a devenit prizonierul favoritelor su favoritilor ski
si domnia lui a lost rusinoasa, a saracit poporul,

astfel ca, la moartea lui, a lost o explozie de

bucurie obsteasca.
LUDOVIC XVI (17541-1793), rage al Frantei
de la 1774. A lost primit cu bucurie
de popor, fiind cunoscut prin viata
sa onesta. Situatda economic& a

Impiedecat reu5ita bunelor sale

intentii si ale barbatilor de stat
chemati sa guverneze, cum a
lost Necker; a Post nevoit a convoca statele-generale si de aci s' au
desfasurat diferitele evenimente
cari au dus la darimarea Bastiliei
si apoi la arestarea si darea lui In Ludovic XVI.
judecata. Atit el cit si regina
Maria Antoinette au Yost osInditi si decapitati.
LUDOVIC XVII (*1785 f..? ..), Eul regelui
decapitat. Fiind Inchis, a murit dupa toate probabilitatile In inchisoare; unii au pretins c& a
evadat si s'a pus in loc un copil bolnay.
LVDOVIC XVIII ("1755 11824), rege al Frantei -de la 1814. Frate mai mic cu Ludovic xvi, a

fugit din lark Impreuna cu alti nobili, dim&

isbucnirea revolutiei si a trait pribeag pink dupa

caderea lui Napoleon 5i exilarea lui in insula Elba.
Fugit In timpul calor 100 de zile, si-a reluat
tronul dupa Waterloo. Domnia lui a Yost rea prin
nenumarate masuri de persecutare si de Inabusire a libertatilor publice.
LUDOVIC II (1845t1886), rege al Bavariei
de la 1864. A incurajat artele, a chemat peWagner

In Statul sau, a cheltuit sume enorme pentru

muzica; declarat nebun, s'a Inecat.

LUDOVIC FILIP ("177311850), rege al Frantei
intre 1830-1848. Avea titlu de Duce de Chartres;
a trait In pribegie, ducind viata grea; a revenit in
patrie In timpul lui Ludovic xvin $i sub domnia
lui Carol x si-a exprimat idei liberate. Deaceea
dupa revolutda din 1830, a lost proclamat rege si
a dat tarii o constitutie noun. Evenimentele interne si externe i-au Post nefavorabile si revolutia
din 1848 I-a silit sa paraseasca tronul si sa moara
In exit.
LUDVIG EUGEN ("1866 1-1927), profesor

de

chimie la Academia comerciala din Bucuresti, la

facultatea de 'armada, consilier pedagogic la

Casa Scoalelor.
LVDWIG ERNEST (11915), chimist austriac. Profesor si membru al Academiei de *Uinta din Viena.

Spa ocupat mai ales de chimia analitica, Maud

lucrari asupra hidrogenului si altor gaze $i asupra
intoxicatiei cu mercur. A studiat multe surse de
ape minerale, Intre sari si aceea de la Vatra Dornei.
A lost membru onorar al Academiei Romane
(1908)

LUEGER KARL

( "1844t1910),

om

politic

austriac. Seful partidului social- cre5tin; a lost

primar al Vienei; a aratat simpatie pentru
Romanii din Transilvania, de aceea a lost prima

cu mare bucurie chid &Mout o vizita in Bucuresti.

LUBTA, corn. rur. jud, Odorheiu plasa Deland;
3533 loc.

LUGANO, lac In Elvetia (cant. Ticino) si

oral in aceea5i regiune, 14.500 loc.
LUGLI [lull] GIUSEPPE, arheolog italian. A
publicat multe lucrari de specialitate cu privire la
antichitatile Italiei. E secretarul Scoalei romane
din Roma si lucreazli In folosul acestei institutii,

Inlesnind studiul 5i cercetarile specialistilor ro- LUDrnAni. E membru corespondent al Academiei

Romane (1926).
LUGOJ, corn. urbana cap. jud. Severin; 24000
loc. Statle c. f. spre Timisoara, spre Caransebe$, spre Ilia 5i spre Buzias. Are *coal& normal&
de fete, gimnaziu de baeti, liceu de Map si liceu
de fete, *coal& profesionalli de fete, 2 scoale comerciale de baeti si v. de agriculture, cum $i scoale
primare.

LUGOJ, EnsconE greco-catolica, Infiintata

In 1850. Are In eparhia ei jud. Arad, Timis-TOrontal, Caras-Severin, Hunedoara. Lista episcopilor: Alexandru Dobre (1854), loan Ottawa (1870),

Victor Mihalyi (1874), Demetriu Radu (1896),

V asite Hossu (1903), Valeriu Frentiu (191N,

Alexandru Nicolescu (1923).
LUJBNI (Lumu), corn. rur. jud. Cernauti plaga
Sipenit; 3750 loc. Dupa legea 1929, are In circ. sa
4 sate. Statue c. f. spre Cernauti, spre Sadagura, spre Vrinceni si spre Vijnita.
LUKACS [lucacI] BELA (1847 t1901), om po-

litic maghiar. A Post ministru al comertalui In

cabinetul lui Wekerle.

LUKACS LASZLO (LADISLAU) (1850),

ompo-

litic maghiar. A Post ministru de finante (1895),

a lucrat la incheierea pactului economic cu Austria.
LVLLI JEAN BAPTISTE (1633 t1687), muzicant

si compozitor italian stabilit In Franta. A lost

directorul operei din Paris.
LymEA NQUA, ziar politic al partidului social democrat 1894-1900, Bucuresti.

LUMERE [lumier] AUGUSTE ("1862) si LOUIS

("1864), EMI: fiziciaa francezi. Au facut descoperiri si perfectioniiri In fotografia autocromli si

In cinematografie. La 28 Dec. 1895 s'au facut In
Paris primate proeotluni cinematografice publice
cu aparatul tor.

LUMINA, revista a Romanilor din Imperiul Oto-

man, 1903-1906, Bucuresti.

LUMINA, foaie'bisericeasca scolastica, literary $i
economics, Arad, 1872-1875.

LUMINA, ziar politic, Bucuresti, 1894; director

Ad. Macedonski.

LUNCA circ. corn. jud. Putna cu 8 sate

(1929). 11 sat jud. Covurlui, plasa Horincea;
3002 loc. Dupa legea 1929, tine de dm. corn.
TIrgul-Bujor.
LUNCA BRADULUI, statie c. f. jud. Mures,
plasa Toplita intre Gheorgheni 5i Reghin.
LUNCA CERNII-DE-SUS, corn. rur. jud.
Ilunedoara plasa Sarmisegetuza; 2005 loc.
LVNCA-DE-JOS 51 L.-DE-SUS, corn. rur.
jud. Ciuc, plasa Frumoasa, prima cu 4348 loc.;

a doua Cu 2534 loc.

LUNCA -LA-TISA, statie c. f. jud.Maramures,
plasa Cimpulung la Tisa Intre Valea-Viseului si
Sighetul-Marrnatiei.
LUNCAVAT, rlu jud. Vilma afluent pe dreapta
Oltului; lung. 60 km.
LUNCAVITA 0 com. rur. jud. Tulcea plasa Isaccea; 2995 loc. Dupii legea 1929, formeaza o circ.

corn. cu 7 sate. 0 c. r. jud. Severin, plasa Te-

regova; 1121 loc.

LUNEVILLE [llinev11],

oral In Franta pe

r. Meurthe; 25587 loc. Aci s'a Incheiat In 1801

pacea intre Germani $i Francezi. Aci si-a Inceput
studiile M. Kogalniceanu Impreuna cu fiii Domnitorului M. Sturdza, dar consulul rus a socotit Ca

In Franta domneste un spirit prea liberal si a

convins pe Domnitor sa -i trimita la Berlin.

LVNGA, corn .rur. jud. Trei-Scaune, plasa
TIrgul-Sacuesc; 1043 loc. Diva. legea 1929, for-

rneaza o circ. cu 3 sate.

LUNGANI, circ. corn. jud. Iasi cu 22 sate (1929).

LUPAS num ("1880), profesor roman In Transilvania, profesor de istorie modern& a Romanilor

la Universitatea din Cluj, membru al Academiei

Rornane (1916). Fost profesor la Seminariul din
Sibiu (1905), secretar general al resortului Cultelor In Consiliul dirigent 11918), deputat In mai
multe legislaturi, ministru al sanatatii si ocroti-

1731

www.dacoromanica.ro

LUP

LUP- rilor sociale (1926). A publicat articole In revistele

Luceafiirul", Transilvania", Biserica orto-

LUTHER MARTIN ( *14831-1546), reformator re-

ligios. Era cAlugAr augustin. S'a revoltat contra

indulgentelor papale cari se dadeau In schirnbul
unor sume destinate bisericii. Protestlnd, a Post
excomunicat; atunci a ars
bula papalA. pieta de laWorms
-(1521) 1-a socotit gonit din it"
imperiu. Totusi Invataturile
lui (iuteranism) au Post !alba-

LYT doxti", In Revista istorica", ,,Anuarul Institutului de istorie din Cluj", etc. S'a ocupat mai ales
de trecutul Transilvaniei, cercetlnd problems poUtica can culturale: Temeliile trecutului nostru (1912),

Din istoria ziaristicei, Contribu(ii diverse (1915),

Revolufia lui Hcrria, Inceputul neamului romdnesc,

Factorii istorici al vigil nationate (1921) $i
dtnd mai multe biogratii Andreiu aguna (1909
i

tisate de multi

alte ed.), Stefan Szechenyi (1910), G. Bari(

1920) $. a. Cu A. Lapedatu $i S. Puscariu: La

centenarul naafi, lui Petru Maim* (1921). Notam
Ina din operele cu Subiecte reUgioase : I). spre pa-

cain(a (1911), Insemnatatea Bisericii (IV

succes.

LVTIA Ham ("1845), profesor roman in Bucovina. A

M. Luther.
Yost profesor la pedagogiul" din Cernauti $i
translator al Lou i legilor.
LUXEMBURG, mare ducat asezat Intre

S f.

Scriptura in limba romdna (1912) $i cary de

LUPEASCA, sat jud. Illov plasa Domnesti;

scoalA, Intre earl Istoria .Romdnilor (1921).

2081 loc. Dupa. legea 1929, corn. suburbans la

municipiul Bucure$ti.
LTJPENI 0 corn. rur. jud. Hunedoara, plasa
Petrosani; 17600 loc. statie c. 1. terminus de la
Subcetate. ()sat jud. Dorohoiu, plass Herta; 1535

Belgia, Germania $i Franta; Supraf. 2586 km. p.

261.000 loc. Cap. Luxemburg, 490.000 loc. A Post

declarat independent $i neutru In 1867. Aceasta

neutralitate a Post violate In 1914 de Germania
ca $i a Belgiei. E monarhie constitutionala. Re-

loc. DupA legea 1929, tine de circ. corn. SuharAu.

gina actual& este cHARLOTTA ("1896), domneste

din 1919.
LUXOR, oras In Egipt pe Nil. In apropiere sint

corn. r. jud. Odorheiu, plasa Ttrnava de-sus;

1290 loc. DupA legea 1929, are In circ. sa 4 sate.
TI

WPSA corn. rur. jud. Turda plasa Baia;

3938 loc. statie c. L. pe lipia Ingusta. TurdaAbrud. 0 c. r. jud. Mehedinti plasa Motru-de-

sus; 1017 loc. Dupo. legea 1929, tine de circ. corn,

Brosteni.
LUPTA, ziar politic al partidului radical condos
de G. Panu la Ia$i, apoi la Bucuresti (1884-1895).

LVPU, martin, prAznuit de biserica ortodoxA

la 23 August. A Post tAiat din pricina credintei sale.

LUPIT ALEXANDRU, roman

ofiter In armata

austriaca. A luat parte la luptele din Italia (1859),

de la Kbniggratz (1866). a Yost profesor la o *costa

militarA; s'a retras cu gradul de colonel.

LUPU GEORGE (*1832 -t1888), general roman.

Sublocotenent in 1851, avea gradul de general

In 1877; a comandat Intliu trupele de aparare pe
stings Dunarii, apoi a trecut In Bulgaria $i a lost
comandant al cuceritei cetAti Nicopole.
LUPUL, insulA to Dunkre jud. Braila.
LUPUL MONISM ow DIONISIE1 MITROPOLIT.
LUPUL IANCtIL (1836), om politic roman In
Bucovina. A Post deputat In diets trail, pre$edinte al Camerei 5i Milan al Bucovinei (1892),
deputat In Camera din Viena (1891, 1897). A

ajutat toate miscarile nationale romanegi pe

teren cultural $i economic.

LUPULOV PETRU ('180411872), profesor roman In Banat. Op. pr. Istorii morale traduse din
limba italieneascA, Buda 1835, Teologia na-

turals, trad., 1869.

cre$tini In

$i In alte tari.
Propaganda luterana s'a exercitat $i asupra bisericii noastre
In sec. xvi $i xvii, dar Para

Germania

1913), Sava Brancovici (19131, G. Lazar (1915),

. Popea $i I. M. Moldovanu (Discurs de receptie,

ruinele templului din Teba.

LTJZZATTI LUIdI (1841 t 1927 ), economist $i

om de stat italian. A Post profesor la Milano $i

la Padua; deputat $i senator in vreme de peste
50 de aril, ministru In multe rInduri $i prim -ministru (1911); autor al multor reforme economice
5i

financiare.

LYON, oras In Franta pe fl. Ron; 561.590 loc.

Mare centru comercial $i industrial.
LYAUTEY [liote] Loins (*1854), maresal Irancez. A Post comisar general In Maroc (1908), mi-

nistru de rAzboiu In timpul marelui rAzboiu

(1916-17).
LYTTON BULWER EDWARD (*1803 t 1873)
poet englez. Autorul vestitei carti Ultimele zile
ale Pompeii (1834), tradusA In toate limbile $i la
not (Bibl. p. toti). Pentru prima data a tradus
din ea ceva Heliade In vol. Cristianismul la inceputul sau, 1836.
LYTTON BULWER HENRY (.1801 11872 ),

diplomat englez. A lost ministru plenipotentiar

In mai multe capitale, $i la Constantinopol. A
facut parte din comisiunea europeanA care a venit

In Principate In 1857 ca sa supravegheze lucra-

rile divanului ad-hoc.

LYTTON, (Lrrovcatr-voDA), cneaz roman. Su-

veranul unuia din micile state formate In tarile

romane Inainte de descalecare. Tinutul lui a Post,
poate, pe valea Jiului pe la 1220 sau 1230. A
luptat contra Ungurilor, dar a Post Invins.

1732

www.dacoromanica.ro

DIEDIA

MAC ADAM JOHN LONDON (.1756t1836), ingi-

ner scotian, inventa sistemul de a lmpietrui $oselele cu piatra sfarlmatii, udlnd $i batatorind cu o
masina speciala. Numele lui a devenit numele

acestui fel de Impietruire.

MACABEI (mAccABET), familie regal& a Ebreilor,

a luptat contra Sirienilor,

MACAIRE [macher] ROBERT, personaj din po-

vestiri franceze, mai ales din piesa cu acest nume

de Frederich Lemaitre (1834), tip de Inselator

far& scrupule, Intrebuintat de diferiti scriitori si

caricaturisti. La el face aluzie, poate pentru prima

data In literatura noastra, Vasile Alecsandri In satira sa Istoria unui galb en $i a unei parale" (1844).

MACAO, oral pe teritoriul chinez la gura fl.

Canton pe o peninsula; 59.000 loc.; posesiune portugheza, cumparata 1557. Ad. e o grota In care se

zice ca poetul Camoens p1-a terminat Lusiada.

MACARIE, patriarh de Antiohia. A facut In
romane o calatorie pe la 1650 descrisa de
Paul de Alep (pr- PAuL).

MACARIE (t1557), episcop al Romanului.

Egumen la man. Neamtu. Autorul unei cronici
slavonesti scrisa dupa Indemnul lui Petru Rams.
Povesteste evenimentele din Moldova pina la
instalarea lui Rares In a doua domnie. Scrie cu
multa pomp& retorica imitlnd pe autorii bizantini.
Ms. a lost descoperit si publicat de I. Bogdan
(1891).
MACARIE III, mitropolit al Ungro-Vlahiei
In timpul domniei lui Neagoe, ca. 1512ca. 1521.

In timpul lui s'a mutat resedinta mitropoliei

de Ia Curtea-de-Arge$ la Tlrgoviste (1517) $i s'au

adus moastele Sf. Nifon.
MACARIE EGIPTEANIIL (t ca. 390), dint pram-

nuit de biserica ortodoza la 19 lanuarie. Era

pazitor de oi. ContemplInd pe Dumnezeu, s'a
hotarlt s& paraseasca lumea si a trait vre-o 60

de ani In pustie. Renumele lui se raspindi In toate

partite crestinesti si multi credincio$i veneau la el
ca sa. se Intareasca In credinta. Respecta tacerea si
mines numai cIt Ii trebuia ca sa nu moara.
MACARIE IEROMONAH ziS DINTARETIIL (t1836),

.dalugar roman. Originar din jud. Ialomita, a In-

viitat muzica la man. Caldarusani; a Post numit

de mitrop. Dionisie Lupu profesor de muzica;
a Infiintat multe scoale de muzica. prin rase $i
prin manastiri. A publicat: Irmologhion sau catavasieriu muzicese, Viena 1823, Anastasimatar
bisericesc, Viena 1823, retip.
1856, Tomul I at antologhiei
dupre asezdmintul sistimii cci

noud a muzichii bisericesti,

a 2-a ed., Buzau, 1856, Teoriticon sau privire cuprinzdtoare a mestcsugului muzichiei bisericesli, a 2-a ed.
Buzau, 1856.
MACAULAY [mecole] THO-

MAS (1800 t1 859), politic si

mare orator engl.; istoric si

critic literar. Lord In 1859.

Op. pr. Despre Milton (1825), Macane leromonah.

Istoria Artgliei (1848.) Discur-'

surile sale s'au tradus In rom. de Anghel Demetriescu , cu comentarii (1895).

MACAVEI IOAN (*1859 t1894), preot roman
In Transilvania. Capelan Ia Nasaud si paroh; a

colaborat la ziarele romanesti si a Post condamnat

la Inchisoare de J. an pentru articolele sale politice. Din aceasta i s'a tras $i moartea.
MACBETH, rege al Scotiei, mort 1057, devenit

celebru prin tragedia lui Shakespeare cu acelasi

mime (Ca. 1606). pir SHAKESPEARE.
MACDONALD RAMSEY ('1867), om politic
englez. Seful partidului muncitoresc; presedinte
al consiliuli ,ii de ministri In 1924 si In 1929.

MACE [mase] JEAN (*1815 t1894), publicist si om

politic fr., a publicat carti de vulgarizare, din cari e

vestita Istoria unui dumicat de Mine, trad. de

Eniu Balteanu, 1891. Lupta pentru Intemeierea

Listei Innitamtntulai din Franta, societate care se
cup& Si azi cu raspindirea culturii In popor.

MACEDONIA, In anticitate un stat asezat

in N. Grecici. Incepe a fi cunoscut In timpul raz-

boaielor medice (sec. V-a Chr.). Sub regele Perdicas

II Incepe dusmania en Atena. Filip, urmasul aces-

tuia, se amesteca In toate luptele dintre sta-

1733

www.dacoromanica.ro

MAC_ tele grecesti si ajunge la a situatie preporideranta.

Fiul acestuia, Alexandru zis eel Mare, Intinde suMAC prematia Macedoniei asupra Greciei, primind Ina
civilizatia elenica, si de acolo porneste In faimoase-

le expeditii cari 11 lac a stapIni Egiptul si o parte

din Asia occidentals. Murind Alexandru, imperiul se Imparte intre generalii lui. Macedonia pro-

priu zisa (cu Grecia) revine lui Antipater si lui

Crater. Supusa mai tlrziu lui Pirus, regele Epirului, lui Lisimah, regele Traciei, si lui Antigon;
care Intemeiaza o dinastie, e atacata de armatele
romane si transformat& In provincie (146 a. Chr.).

La lmpartirea imperiului, ramlne In Imp. de

Orient. In sec. xur cruciatii Intemeiaza aci, pentru

scurt trup, Imperiul Tesalonlculni. De la 1540, fiind

ocupatil de Turd, face parte din statul lor.

Dupa formarea statului Bulgariei (1878), se Murk

multe revolte contra Turciei, dar numai -dupa

razboiul balcanic din 1912 scapind de Turd, se
Imparte intre Serbia, Bulgaria $$i Grecia prin
paces de la Bucuresti. Dupa razboiul mondial,
apartine Iugoslaviei si Greciei.
MACEDONSKI ALEICANDRU (t1869), general
roman. Ministru de rlizboiu sub presedinta Iui
Const. Kretulescu (1859).

MACEDONSKI ALEX DRU (*I854 1920),

poet roman. A lost ziarist, scurt timp functionar.

A redactat ziarele Oltul" (1873), Stindardul"

(1876), Vested" (1877); a fondat revista Literatorul (1880), Impreuna car mai multi tineri, cari
vedeau In el un reformator al literaturii romane
si-1 socoteau Intemeietorul poeziei sociale". In
1885 revista a Incetat, din cauza ostilitatii publicului provocata de o epigram& scrisa and a inebunit Eminescu. Dupa aceea Macedonski a trait mai

este greu de stabilit, din pricina ea nu s'au Mout recensaminte impartiale. Dna, au voit unit:
scriitori sa-i favorizeze, au ridicat numarul la 2
milioane; iar, data au volt sa scads valoarea a
cestui element etnic, au redus numarul la 100.000..
Care o fi acum, dupa schimbarile
politice petrecute in urma marelui
razboiu, nu se poate ti. Centrele
de populatie mai importante ale
Macedo-Romanilor sint: Scutari,
Berat, Poiana, Muscopole, Curdana, Samarina, Avela, Perivoli,
Minciu (Mezovo), Gradiste, lanina, Tricala, Bitolia, Magarova, Saionic, N 'dnte, Liumnita, Caterina,
Veria, Giumaia, Scopia; In cele
mai multe ei traesc amesteeati cu
alte neamuri ( Greci, Albanezi, Slrbi),

avind adesea cartierele ion speciale. Ocupapile principale ale for

sint: agricultura, eresterea vitelor
si comertail unit cu carausia (caravanarit). Cei din partite pastoresti
duo o viat.a nomads, traind vara
la munte si iarna In sate de ses. Femeie maceConaerciantii mergeau pins la marl do- romans din
departari; astazi activitatea for e Pind,local.cstunn
redusa, dar iscusinta for comerciala
se manifest& In Intreprinderile Ion si

o vederi
foarte bine la cei stabiliti In statul nostru sau'
aiurea. Macedo-Romanii si-au pastrat constiinta
nationals, mult timp vaga, mai lamurita dupa.

1848 i In deosebi dupa 1863, and au Inceput a.

se Infiinta scoale romanesti In diferite centre. Si-

multi ani In Franta. Intorcindu-se In tare, si-a

tuatia for din punct de vedere cultural pare a ft

mai rea dupa razbolu (In privinta $coalei si Bi-

Cartea de aur, 1902; Flori nacre, 1912), a publicat piese de

Op. pr. Principele publ. 1532),

adunat poeziile In volume (Poezii, Buc. 1889, Excelsior, 1895;

teatru (Saul), nuvele, critici

Istoria Florenfei, Discursuri asupra lui Titu Liviu (1531), Man-

literare si polemici. In frantmzeste a publicat: Bronzes, ver-

,/---

dragora, comedie (c. 1513). Acea-

suri, 1897; Calvaire du feu,

sta s'a tradus si s'a jucat in Bucuresti 1924. Traducere rom. Arta de a guverna (de Gr. Han-

Paris 1906. A debutat In 1872

prin volumul de poezii Prima
verba. A ranceput de mai multe

on a redacta Literatorul".

scricii). Mai bun& este a celor din Albania.

MACHIAVELLI meow (146911527), om politic si scriitor ital. (Florenta).

Al. Macedonski.

Dupa moartea Iui s'au publicat mai multe colectiuni de opere ale lui: Poezii
alese, 1920; Pagini alese; Cartea nestematelor,

poezii, 1923; Albine de aur, nuvele, 1924.

mACEDOINTUL MELETIE, calugar roman. A

tiparit Cazania de la manastirea Dealului 1644,
dupil Inderrinul si porunca Domnitorului Mateiu
Basarab si a mitrop. Teofit. In 1640 a Post candidat la scaunul de mitropolit Balgradului (AlbaIulia) la moartea lui Ghenadie.

MACEDO-ROMANI, numele
generic pe care-1 dam Romanilor

din Peninsula Balcanica. Ei se

numesc Aromdni. Streinii le zic
Cufovlahi sau Tinfari. Unii istorici greci spun ca originea lot
e necunoscuta, iar numele cesi
dau corespunde cu acela de Romani= .Romei, exiles ar fi Greci.
Alti scriitori ii consider% ea urmasi ai Tracilor romanizati si
vorbirea for e socotita drept o

doca, f a.).
MACINCA TEODOR (t1900),
profesor in Craiova. A Infiintat
acolo o tipografie (Samitca). A

publ. o gramaticA francez& In

N. Machiavelli.

1866.

MACKENSEN AUGUST ('1849), maresal ger-

man. A avut rot mare In razboiul mondial: a

eomandat armata in luptele din Galitia, a intrat
In Serbia si In Romania. A Post aci comandantul
suprem al ostirilor de ocupatie, dlnd dovada de
mutts severitate. Dupa Incheierea armistitiului
In Franta, a Post silit sifi se retraga cu trupele sale,
dar a Post prins si internat In Ungaria.

MACKENZIE ALEXANDRU ( *1755 f 1820), calator scotian, descoperi fluviul ce se numi: Mackenzie, care uda Canada, se varsa. In Oc. Glacial Antic;

lung. 4620 km.

MAC KINLEY [chinle] WILLIAM (*18431-1901),

politic americ., presedinte al

Statelor Unite In 1897, stabili etalonul de aur, invinse

Spania, luIndu-i Filipinele si

desfiintIndu-i puterea maritima (1898). Reales Iii 1900, /f-

limbd deosebitct. Totusi cronicarul bizantin Chalcocondylas (sec.

lu ucis de un anarhist.

xv) zice ca ei se numm Vlahi

si vorbesc aceeasi Iiinba ca si

DUCE DE MAGENTA

asupra vorbirii for rezulta cs ei nu vorbesc o

meei, luInd cu asalt turnul

Mac-Mahon.
Malacof (1855); la razboiurdin Italia, elstigind batalia de la Magenta (4 Iunie
1859), drips care fu proclamat maresal si duce;
la Alb. franCo-prusian, fiind Invins la Sedan gi

MAC-MAHON PATRICE,
('1808

11893), general francez; lua

parte la luptele din Algeria

Dacii de pe malurile Dunarii; iar

scriitorul grec A. Rangabe declare In 1856 ca Aromdnii shit co- Macedo-roman
Pind in cosloni veniti din Romania. Din dinturn
local.
studiile facute de filologi streini

(1845, 1852); la razboiul Cri-

limbd deosebita, ci un dialect at limbii roman

(11.- gi Meglenia). Numrvul Macedo-Romanilor

1734

www.dacoromanica.ro

facut prizonier (1870); a lost al doilea prezideijt

al Republicei franceze, Intre 1873 -1879.
'
MACPHERSON [mucfers'n] JAMES (1738

membru al divanului ad-hoc $i luptator pentru MACunirea principatelor.

MAI
MAGHIARI or. IINGORI.

nlelor lui Ossian, pe cari pretindea c5 le-a tradus

din original, ceeace constitue un caz celebru de

5848 loc. Statie c. 1. Intre Craiova si Calafat.

Circ. corn. cu 4 sate (1929).

MACRTNA CIIVIOASA (t379), praznuita de biserica ortodoxa la 19 Iulie. Era sora Sf. Vasile eel
Mare $i af. S. Grigore, episcop de Nisa. A Intemeiat
o manastire de barbati si alts de femei, si-a dat
averea saracilor si a trait In manastire in cea mai
deplina. saracie.

scrita, atribuita. lui Vyasa. Subiectul: luptele

Intre Kaurava si Pandava pentru stapinirea rega-

1.1796), scriitor scotian, vestit prin publicarea poe-

mistilicare literara (a. Ossian).

MADACH [modaci] EMERIC (*182311864), poet

maghiar. Din operele lui s'a tradus: Tragedia

omului de 0. Goga in Luceafarul", de Nell Cornea In Viata Nouli", de I. Popovici In Flacara".

MADAGASCAR, insula In Oceanul Indian, la
E. Africei, despartita prin canalul de Mozambic.
Supraf. 592.000 km. p. In partea de Rasarit are
-un puternic masiv muntos: eel mai mare vIrf
Taleajavona (2680 m.). Clima tropicala. Multe cursuri

de ape. Descoperita de Portugezi (1500), a avut

multe stabilimente comerciale portugheze, olandeze si franceze; In 1885 s'a stabilit aci protectoratul francez; iar din 1896 e simply colonie

franceza. Cel mai Insemnat guvernator a lost

generalul Gallieni, sub administratia caruia a
progresat mult.
MADAPOLAM, oras In India; industrie de

ptnzeturi. De aci vine cuv. rom. madipolon.

MADERA, insula In Oc. Atlantic, tine de Portugalia; 815 km. p., 179.000 loc., cap. Funchal.
MADRID, cap. Spaniei, 512.000 loc.; exists pe
la 900 In vremea Arabilor. Edificii vestite: palatul

regal (1737); palatul Congresului (Parlament);

bis. Sf. Francisco, panteon natAbnal; muzeul din

Prado.
MAETERLINCK (materlink] MAURICE (*1862),

poet belgian. A luat premiul Nobel. Din operele

lui s'au tradus In rom.: Via(a albinelor (1906),
Justilia (de Elena Farago, 1910), Femeia si iubirea (de M. Negru, 1912), Steaua (de M. Negru),
Ciclul morrii, Oaspele nepoftit, Interior, Orbii

(de Al. Stamatiad, 1914), Sara Beatrice (de I.

Minulescu, 1914), Timpul, florae si nemurirea
(de H. G. Lecca, 1914), Caii savanN din Eberfeld (1922), Inleligen(a florilor (de H. Lecca),
Nernurirea (de P. Musoiu), Monna Vana (1902).
MAFEKING [mofeching], oras In Africa de
V.'(Colonia Cap.); 3195 loc.

alarm, societate de hoti In Sicilia si In alte

provincii italiene: aveau obiceiu sa. prinza pe
bogatasi si sa-i libereze dup. ce li Se dedeau sume
marl de bani.

MAGAROVA, oral In Iugoslavia aproape de

Bitolia (lost vilaet Salonic); are o important& po\ pulatie de Macedo-Romani.
MAGAZIN ISTORIC PENTRII DACIA, revista de istorie
redactata de A. 'Preb. Laurian si Nicolae Batcescu. Bucuresti 1845-1848.

MAGDALENA, 11. In America de Sud (Columbia); se varsa. In Marea Antilelor; 1700 km.lung.

MAGDEBURG, oral In Prusia, 214.000 loc.

Dateaza din 967, cind s'a ftindat aci un episcopat.

Are o vestita catedralli din sec. xiii.
MAGELLAN FERNANDO DE ( *1470 11521), na-

vigator portughez, facu pentru prima data Inconjurul lumii; descoperi etrImroarea care-i poarta numele $i care
uneste 00. Pacific cu Oc. Atlantic;

MAGNA MARTA, constitutie data In Anglia de

loan far& pa.mInt In 1215.
MAHABARATA, poems indiana, scrisa In 1. san-

tului cu capitala Hastina-Pura. Are 220.000 versuri. Nu se poste stabili data compunerii.
MAHALA, corn. rur. jud. Cernauti, plasa Prutului : 2400 loc. Statie c. f. Intre Sulita Noua si
Cernauti. Circ. corn. cu 3 sate (1929).
MABIVIVD I (169611754), sultan al Turcilor
!Titre 1730-1754. Avu razboiu en Persil, de cari
fu Invins; cn Rusii, cari II Invinsera asemenea
luara Crimea; .cu Austriacii, pe cari h Invinse $i
Incheia pacea de la Belgrad (1739). Prin ticeastik
pace se retrocede Turciei, deci Principatului Munteniei, Oltenia, pe care Austria o ocupase prin
tratatul de la Carlovitz.
MAE:MUD II ('178511839), sultan al Turciei
Intre 1809-1839. Invinse pe Ali -Pala din Ianina;
suprima corpul Ienicerilor; In timpul lui s'a liberat de sub stapinirea turceasoS. Grecia (1830).
MAHOMET (= MOHAKET, MOHAMED) (*571
1632), Intemeietorul religiei mahomedane(= Islamism). Urmas al unei familii din cele mai importante

In Arabia, din care se recrutase multi fruntasi

politici si religiosi,c,altitori mult gi statu cltva timp
lute() sihastrie crestinii din Siria; casatorit cu o
vaduva bogata, el formula principiile unei religii
not monoteiste (E un singur D-zeu si Mohamet
profetul sau"). Pleclnd din Meca, undo era asezat,
se duse la Medina, ai carei locuitori se declarara
Intliu adepti ai nouei religii. Acest fapt se numelte egira (fuga) si de atunci (622 p. Chr.) Incep Mahomedanii a socoti anii.
MAHOMET I (.1374 t1421), sultan al Turciei Intre 1403-1421.
MAHOMET II CEL MARE (1430 t1481), sultanul Turciei Intre 1451-1481,
cuceri Constantinopolul la 29
Maiu 1453; diuta sa. Intinda
hotarele imperiului, luptind fara
slimes cu Ungurii (comandati
de Joan Corvin), cari 0 Invinsera la Belgrad (1456), cucerind
In schimb Grecia si Serbia
(1459), Trebizonda (1462); a-

junse cu armatele pin& In Ungaria, ameninta Venetia, de la

care tub. Scutari (1479). Cu armatele lui s'a luptat Stefan eel Mahomer 11.
Mare la Podul malt si la Razboeni.
MAHOMET III ( '1566 1-1603), sultan al Turciei de la 1595. Fiu al lui Murad III. Crud si iubitor.de placeri. Se zice ca, la suirea pe tron, a ucis
19 frati ai sal. Sub domnia lui s'au Intlinplat razboaiele cu Ungaria $i cu Mihaiu Viteazul.
MAHOMET IV (*16421-1692), sultan at Turciei intre 1648-1687. A domnit Intliu ca minor.
La Inceput mare anarhie, apoi, chip& numirea ca
mare vizir a lui Kiupriuli, se Inregistreaza victorii

ale armatelor turcelti contra Venetienilor, Austriacilor. In timpul viziratului celui de at doilea

Kiupriuli, se obtin marl victorii contra Polonilor,

dar apoi Sobieski bate pe Turd (1676), tot el scapa

Viena de inconjurarea Turcilor, la care partici-

iu ucis In Filipine de salbatici.

MAGENTA, Gras In Italia
(prov. Milano); 6000 loc. Victoria
Francezilor contra Austriacilor, In
Iunie 1859.

MAGLAVIT, corn. rur. jud. Dolj, plasa Calafat ;

$i Domnitorii principatelor romane. De atunci

urmara o serie de InfrIngeri ale Turcilor si pierderi

MAGHERU aurzauuE ("1804

1-1880), general roman. A servit G-ral G. MaIn armata ruseasca (1828); a lost
gheru.
apoi magistrat, prefect, membru
In guvernul provizoriu pus de revolutia din 1848,
a trecut apoi In Transilvania si la Viena; a lost

de provincii, ceea ce produse tarburtiri In stat qi

Sultanul fu detronat.
MAHOMET V (`184411918), sultan al Turciei Intre 1909-1918.

MAHOMET VI (`1861), sultan at Turcilor

1VIAIDAN, corn. rur. jud. Gorj; 1034 loc.
Mina de pirita.
Intre 1918-1922, cind abdica,

1735

www.dacoromanica.ro

VOZFRIED (t1925), ministru

MAI- deMAIEROWETZ
externe al Letoniei, mort Inteun accident de

MAI automobil la Riga.

MAIERU, com. rur. jud. Nasilud., plasa Singiorz-bai. 3228 loc. Statie c. I. lima Beclean
Rodna. Insemnata exploatare de lemne.
MAILAT. corn. rur. jud. Timis-Torontal, plasa
Vinga; 2183 loc.
MAILAT STEFAN or BIAJLAT.

MAINTENON (met'no..] FRANQOISE D'ABBIGNES, marchiza de (*1635 t 1719), nepoata poetului

Agrippa d'Aubigne, sopa poetului satiric Scarron,

mai tirziu sotia morganatic& a Regelui Ludovic

my; devenita prin ordinul acestuia marchiza si

proprietara a Castelului de Maintenon, Internet&

la Saint-Cyr (ling& Paris) o scoala pentru cresterea
fetelor nobililor.
MAINZ (fr. maxENcE), oral In Germania, In
Marele ducat de Hessa, pe Rin ; 77.000 loc.; are o
catedrala din sec. xiv si o statua a lui Guttenberg.
Se pomeneste de el din primul secol al erei orestine; s'a desvoltat mai ales din secolul
MAIOR GEORGB (*18551'1927), economist si
agronom roman. A Post profesor de agricultura la

Seminariul Veniamin Costache" din Iasi, apoi

In Bucuresti la Scoala central& de agricultirra si

la Seminariul Nifon". Op. pr. Manual de agricanna rationale In 4 vol.: Agrologia, 1897, Fitotehnia, 1898, Zootehnia, 1899, Economia rurald,
1900.

MAIOR GRIGORM (*1715t 1785), episcop roman

unit In Transilvania. Se numea din botez Gavril

si calugarindu-se si-a schimbat numele; a studiat

In Cluj si In Roma la propaganda"; venind In

Blaj, a Post profesor si bibliotecar (1754); a avut

neIntelegeri cu episcopul, pentru earl a Post Inchis
de comandantul trupelor imperiale din Transilva-

nia si trimis la Muncaci (1765), dar Imparatul

losif 1-a iertat si 1-a numit censor al cartilor la Viena (1771),
tar peste un an a lost ales episcop i sfintit In Viena, In prezenta Curti si a Imparatului.
Prin staruinta lui s'a Infiintat
seminariul Sf. Barbara din Viena,
unde se Intretineau bursieri romani; el a Intarit scoalele din
Blaj, a trimis multi Linen in
studii la Viena si la Roma. Intrind In conflict cu autoritatile 0
provinciale, a Post silit sti demi- ''

sioneze (1782) si trai retras In Ep. Grigorie Major.

inlinitstirea din Alba Iulia, unde
muri, lasIndu-si averea pentru fundatiuni scolare.
MAIOR prrau (" ca. 1754 t1821), istoric roman

In Transilvania. Dupa studii la Blaj, la Roma si

la Viena, fu calugar, apoi preot si protopop. A
Yost profesor In Blaj, censor de carti In Buda. Aci
stete din 1809 OM la nioarte. E unul din tritemeietorii ecoalei latinfete. A publicat scrieri religioase, mai ales
predici si cuvinidri (1809, 1811).
trei culegen de o mare valoare
oratorica si de fond; scrieri filologice, Intre can un tratat de
ortografie (1819), si scrieri istorice, Intre cart Istoria pentru
inceputul Romdnilor In Dacia
(1812; ed. not 1834, 1883) *i Isto-

ria bisericii Bozndnilor (1818).

Dupa aparitia primei din aceste Petru Major.

doua din urmli, a sustinut 0 po'mica, in limbs latina, cu scriitorul austriac
Kopitar (3 articole). E unul din autorii principal" at marelui lexicon roman, Latin, unguresc,
nemtesc din Buda, 1825. A scris si un dialog intre
nepot si unchiu, tratand chestiunea latinitatii
limbii romane, format& din Latina vulgar& A
tradus pentru prima data .pe Telemac al lui
Fenelon. La centenarul mortar. a lost comemorat
prin sedinte tinute la diferite soCietati culturale
si prin publicatiuni speciale.

MAIORESCU MAN (*18 i 1.1.1864), profesor ro-

man. A venit din Transilvania In Muntenia, 1837,

si a lost profesor la o scoala din Garnett (Mehedinti), apoi la Craiova si inspector scolar. In 1839
a avut un mare conflict cu conduc.torii scoalelor
din pricina unui articol publicat

In Gazeta de Transilvania"; a

Post silit sa paraseasca postul si

se dea mai tlrziu o scrisoare de
retractare. A Post probabil profesor la Seminariul Veniamin"
din Iasi (1842). A luat parte la
revolutia din 1848 In Muntenia
si a lost trimis la Franckfort sa
prezinte dietei Gerinantei un memoriu despre miscarea din principate. Mai tlrziu a Post director
al Eforiei Scoalelor si a publicat
rapoarte despre starea Inyajamintului. In 1857 a facut o c&1
'Eerie

In Istria si a sons o rela-

loan Maiorescu.

tiune foarte interesanta despre Roma.nii de noloMAIORVSCU TITII-LIVIII ("18401.1917), scrii-

tor roman, critic si om politic. Dupa studii la

Viena, Berlin si Paris, a fost numit profesor de
filozofie In Iasi (1862). Acolo a Intemeiat societatea Junimea" cu P. P. Carp, I. Negruzzi, s. a(1865) si prin aceasta revista Convorbiri Literare"

(1867). A lost profesor la Universitatea din Iasi

pin& In 1871; atunci, devenind deputat, a Yost silit

a p.rasi profesura si s'a ocupat cu advocatura

si cu politica. Ministru de instructie In 1874, clnd
a prezentat un proect se reform& a invatamintului; apoi In 1888 In guvernele prezidate de '1'.
Rosetti; ministru de justitie (1900), de externe
(1910) In guy. prez. de P. P. Carp; in 1912 devine
Insusi prezident de consiliu si conduce Cara
In timpul razboiului din 1913 si prezideaza conferinta de pace din Bucuresti
(1913). De atunci nu mai revine.
Moare In timpul ocupatiei In
Bucuresti. Alaturi cu activitatea politica, a continuat profesoratul fiind numit la Universitatea din Bucuresti In 1883 la
catedra de logica si istoria filozofiei moderne, pe care o ocupa
pin& In 1909. La Intemeierea
Acaderniei (1866), el a lost Intre mernbrii fondatori ca reprezentant al Moldovei si de atunci a desvoltat si o Insemnata Titu maioreecur_
activitate literara, publicind In Canvorbiri Literare" articole de critica, in can s'a ocupat de ortografie ( Scrierea limbii romdne), de panda In
genera si de operate poeplor (Poezia romdnd;
Poeziile populare adunate de Alecsandri; Eminescu; Naum), de chestiuni Juridic (Contra fcoalei
Bamutiu), precum si o serie de directive stabilinci

punctele de program al grupului Junimei (Direc(ia north). Multe au aparut si deosebit In broSun. Mai shit cunoscute si polemicile Cu altereviste,

Intre can Baia de cuvinte, 1873. In domeniul filozofiei a publicat Logica (1876 $i alte ed.), Pro gresul adevdrului, Din experienfd. Ca om de
scoal& a publicat citeva anuare (al Ginznazirthri
din la$i, 1863, al $coalei normale, 1864, al Universitd(ii din Bucuresti, 1893) si un raport general
despre stares Invatamintului (1867). A publicat In
Analele Academiei multe rapoarte despre carts;
(Bratescu-Voinesti, Goga, s. a.). In 1897 a Inceput
a publica In citeva volume discursurile porta-

mentare rostite de el In cursul timpului (de la 1866)

si Insotind fiecare volum cu o introducere asupra

evenimentelor cars au prilejuit cuvIntarile. Aceste

introduceri au Post mai tlrziu adunate singure

Intr'un volum de istorie contemporand. Maiorescu

a tradus din Schopenhaner (Aforisme asupra in(elepciunii), din H. Spencer (In contra socialismului, 1893), din Ibsen ( Copilul Eyolf, 1895), din
Bret-Harte 51 Alarcon (Nuvele). El a adunat si a
publicat Intliu In volum poeziile lui Erninescu.

1736

www.dacoromanica.ro

MAIOTA GHEORGHE, preot grec din Creta, pre-

dicator in Constantinopol. A Post profesorul fiilor

lui Constantin Brhicoveanu.

MAISONNABE [mezonab] a., doctor, profesor francez in Iasi la Academia Mihailearat.

Dupa documentele timpului, el preda literatura
Malta (ca. 1835-40).
1VIAISTRE XAVIER DE ('1763t1852), scriitor
francez. Pr. op.: Cd/atorie imprejurut eamerei
mete (1794), trad. de C. D. Aricescu, 1856, de Alex.
A. Sturdza, In B. p. toti, de I. B. Hetrat, 1910.
S'a mai tradus: Tindra Siberiand (Buc. 1908, $i
de Vasile Sadoveanu, Buc. 1910).
Kam 2, lovitura de scat de la (8.- CUZA 0 M.
HOGALNICEANU).

MAJLATH STEPAN, (t1551), voevod al Transilvaniei, roman de origine. In 1534 numit voevod
al 'Pransilvaniei de Zapolya, dar trecind de partea
Imparatului Ferdinand, e prins In Fagaras (1541)
de Turd si de Petru Rare*, dus la Constantinopol,
unde moare dup& 10 ani de robie.
lvLAJORCA (sp. MALLORCA), insula in Medite-

rana, din arhip. Balearelor; apartine Spaniei; 3400

km. p., 250.000 loc.; a format un regat separat

In 1262, far In 1344 s'a unit cu Aragonia.
MAKAROV STEPAN OSSIPOVICI (*1.848 t1904),
general rus; participa la razboiul ruso-japonez $i
muri In lupta de Ia Port-Artur.
MAICART HANS (*1840t1884), pictor austr.
sarbatorit In timpul vietii sale atlt In Austria cit
si In alte tari, mai ales In Franta.
MALACCA, peninsula. In Asia de S. E. la S.
de Indochina (ow- harts Asiei); supr. 192.000 km.
p.; ca. 2.000.000 loc. Cuprinde state tributare Sia-

mului, altele .sub protectla Angliei. Orase pr.:

Sinew Georgetown, Malacca.

MALAGA, ora$ Spania si port Ia Mediterana;

125.000 loc.; vinuri vestite. Vechimea lui se poate

poezia franceza, combattnd teoriile Pleiadet. A M A Iimpus regule stricte $i pentru expresiunea gramaticala. $i pentru versificatie; de aceea Boileau MAN .
In Arta poetica" zice scale vestite cuvinte: En fin.
Malherbe vint...".
MALBSIA, mare arhipelag asezat la S.
Indochinei, cuprinzind ins. Sonde, Sumatra, Java
si altele mai mid, apoi Borneo $i Celebe, In fine
Moluce, Filipine $. a. (w- OCEANIA).

MALINTI, com. rur. jud. Hotin, plasa Cli$caut,i;

3079 loc. Dup& iegea 1929, face parte din cm.

corn. Grozinti.
MALLA.RMt STtPHANE (-1842 t 1898), poet

francez. De$i parnasian, se consider& ca initiator at simbolismului. Opera mai cunoscuta:

L'apres-midi d'un fauna (1876).
MALMAISON [malmezo' ), castel ling& Reuil

(Fronta), re$edinta Imp. Josefina; din 1904 e

musen naaoleonlan. Principala cazarma din Bucuresti

a primit acest nume ca un omagiu pentru armata

franceza, care a trimis o misiune pentru a organiza

pe cea romans In timpul lui Cuza.
MALNAS, st. balneara jud. Trei Scaune, plasa
Sf. Gheorghe. Statie c. f. Intre Sf. Gheorghe $i
Miercurea Ciucului.
MALPIGHI MARCEL (.1628 t1694), med. ital.
(Bolonia), descoperi glandele de sub pieta cars Yi

poarta numele.
MALTA, insula In Mediterana, la S. de Sicilia;
250 kmp.; 180.000 loc. Stapinita de Fenicieni, de
Greci, de Cartaginezi, de Romani, de Bizantini,
de Spanioli, de Napoleon I, apartine Englezilor
din 1800. Aci Inflori ordinul religios cavaleresc
al cavalerilor loaniti, care lupta contra Turcilor, $1
fu distrus de Napoleon. La ei face aluzie Baiazid
Yn Scrisoarea iu-a a lui Eminescu: s'a'mbracat
Yn zale Well cavalerii de la Malta".
MALTHUS THOMAS ('176611834), economist

englez, autorul teoriei care-i poarta numele si

dupe care mizeria omenirii vine din excesul po-

urmari pine in timpul Fenicienilor. Are o catedrala si o promenada cu o Rutin& din sec. xvi.
MALAIA, vlrf de munte jud. VIlcea, alt. 1095

pulatiei fats de mijloacele de hrana. (maithusianism).

MALAKOF, fortificatie Ia Sevastopol (Crimea), vestita prin luptele ce s'au dat aci In timpul
razboiului Crimeei, cucerita de generalul francez
Mac-Mahon (8 Septembrie 1855) sub comanda general& a generalului Pelissier (care fu
Inaintat mare$al si prini titlul de duce de Malakof). Cu acest prilej Mac-Mahon, cind i s'a dat
sfatul sa se retraga, raspunse: j'y suis, j'y reste.

poporane. Flint& rea cu puteri supranaturale, persecuta pe unii oameni $i uneori Ii manInca.

m.

Luarea Sevastopolului decise de soarta razboiului.

MALAMTJC, sat jud. Prahova, plasa Drag&nesti; 765 loc. Dupii legea 1929 tine de circ. corn.
Draganesti. Aci a Post odinioara o case de nebuni
(mutate Ia Marcuta) $i de aceea
dupe parerea
unora
prin schimbarea formai s'a zis balamno
oricarei case de nebuni.
MALASPINA, nuntiu papal trimis de Andreiu
Bathori In tabara lui Mihaiu Viteazul spre a Impiedica lupta de la Selimber.

MALCZEWSKI [malcevski] JACEK (* ca. 1854

t1929), pictor polonez. A Post profesor la Academia

de Bele-Arte din Cracovia, Primele lui tablouri

shit inspirate de suferintele poporului sau (dupo.
InfrIngerea Incercarilor de liberare din 1863);
mai tlrziu a utilizat mult figurile simbdlice; In
totdeauna a Post un stapin al desenului la a carui
exactitate Linea cu deosebire.
MALDIVE, insule In Oceanul Indian, 300 km.
p.; 70.400 loc. Apartin Angliei.
MALEBRANCHE [mal,bran$] NICOLAS (1638
t1715), filozof francez. Cant& sa arate ca nu este
dezacord Intre cartezianism *i religia cre$tinit; avu
multe dispute cu alti scriitori, cum a Post Bossuet

$1 Arnauld, fu acuzat chiar de ateism. Public&

opere de filozofie, de religie, de fizicii. Fu membru

at Academiei de *Uinta (1699). Op. pr. La recherche de la verite, aparuta anonim, 1674, Meditations, 1667, Conversations chreliennes. 1676.
MALHERBE [malerb 'FRANCOIS ( *1555 t1628),
poet francez. Avu situatie oficiala In timpul lui
Ludovic xiii ca poet al Curtli. El a reformat

MALU, corn. rur. jud. Vla$ca, plasa Dunarea;

3003 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Arsachi.
MALUL-CU-FLORI, circ. corn. jud. Mused!,
cu 15 sate (1929). O M.-SPART, corn. rur. jud.
Ilfov, plasa Bolintin; 2018 loc. Dupa legea 1929,
sat din circ. corn. Bolitineanu.

MAMA PADURII, personagiu din povestile noastre

!fume $i comm., ziar de duminica, Bucuresti

1865 i866, directoare: Maria .Rosetti.
MAM.AIA, sat jud. Constanta ling& orasul
Constanta; aci este plaja unde se duo zilnic vizitatorii can 1$i au locuintv. in oral. Static c. f.
la 8 km. de Ia Constanta.
MAMANT, stint praznuit de biserica ortodox&
la 2 Septembrie. A suferit martiriul, a lost pus In
foe, dat fiarelor $1 In fine spintecat.
MAMELVCI, militari din Turcia $i din F.gipt,
formind corp puternic; Napoleon ti bath la Piramide (1798) si Mehmet Ali Ii extermina (1811).
MAMORNITA, corn. rur. jud. Cernauti, plasa
Cosmin; 830 loc. Dup& legea 1929, tine de circ.
Plaiul-Cosminului.

MAMUL, fosta manastire, jud. VlIcea pe Olt

aproape de Dragosani. Biserica e zidita de Brincoveanu In 1696.

MAN mar, nobil roman din Transilvania.

Mut o bun& administratie, a ajutat Asocia(ia
Comite suprem al Maramure$ului (1860-1875) a

romana pentru cultura. din Maramure$.

MANA, fosta manastire de maid jud. Orheiu,
desfiintata. In 1811.
MANAGUA, capitala Statului Nicaragua,
America Central/1. ow- AMERICA, NICARAGUA.

MANASIA, corn. rur. jud. Ialomita, plasa Urziceni; 2343 loc. Dupa legea 1929, com. suburban&
la orqul Urziceni.

MANASSE, pers. bibl., fiul mai mare at lui

losif.

MANASSE, piesatn 5 acte de Ronetti Roman (1900),

1737

www.dacoromanica.ro

MAN- a dat nastere- Ia multe polemici In legatura cu

antisemita.
MAN chestia
MANCHESTER [mericestr], oral In Anglia;

si a lucrat la stringerea legAturilor Intre studeutii

romani, slrbi si slovaci din capitala Ungariei. Ales
deputat In Camera ungara. {1906), a lost un sus-

italian. Luk parte la miscarea din 1848, fu prof.

de drept la Turin, amic al lui Garibaldi, ministru
de externe In 1881, clnd sustinu campania ital.
In Africa.
MANCIVRIA, regiune In Asia Oriental& (a.-

la tratativele cu contele Tisza In 1912; dupA Unire,

730.550 loo. Mare centru industrial.

MANCINI PASQUALE (1817 t1889), om politic

harts Asiei); 942.000 km. p., 7.500.000 loc. Populatie de rasa galbena. Ora$e pr. Muoden, chirin.

MANDICEVSCHI EUSEBIU, compozitor roman.

A studiat la Viena, unde a Post maestru de cor, apoi

profesor de muzica. A publicat cintari liturgics,

mise pentru cor si orga, a prelucrat cintece popo-

rane.
MANDINESCU IoAN (*1833 t1863), profesor
roman. A predat istoria la Seminariul de Ia Socola.
A serfs o istorie universal( (tip. 1870), care multa
vreme s'a Intrebuintat In scOalele nostre secundare.
MANDL Lours DOCTOR, agent confidential al
prezidentului republicei Franceze Lamartine, tri-

tinator al activismului" In politica Romanilor

ardeleni $i al drepturilor Romanilor; a luat parte

a lost presedintele Consiliului dirigent din Antes/

si apoi deputat in Camera Romania: In toate

legislaturile. Presedinte al Consiliului de Ministri

in 1928.
MANW V AS1LE ( *182411901), scriitor si om

politic roman. A venit din

Banat In Bucuresti (1847), a
luat parte la rni*carea din
1848 atit In Muntenia ea si
In Transilvania. A lost advocat in Bucuresti, deputat in

multe legislaturi(1876-1888).
Membru al Academiei '1876)

si al Ateneului Roman. A scris

piese de teatru (Ameeia, 1849:
Proscrisul, 1880, ..Vonumentul,

mis In Principate In Iunie 1848 ca sii studieze

situatiunea politica. El recomanda. pe Ion Ghica
Generalului Aupich, ambasadorul francez la

de la Calugdreni, 1871; Conjura(iunealui Catilina,1872),

studii istorice si o serie de
V. Maniu.
rapoarte si dari de searna
despre istoriografia contemporanA.

roman. A construit liceul internat din Iasi, se-

venit In Bucuresti din Transilvania. Cartile sale

didactice de limba roman& (Incepind de la 1870)

Constantinopol.
MANDREA GEORGE (185511916), arhitect

minariul central din Bucuresti si mai multe $coale

primare din acest ora$.
MANDREA NIOOLAE (11910), magistrat romAn. Fost presedinte de sectie la Latta Curte de
Casatie (1904).

MANES (ca. 240t ca. 274), fundatorul manicheismului In Persia, dup& unit preot, duple altii

MANLTU LOAN ( *1841 t1917), profesor roman

all Post In curs de vireo 30 de ani utilizate In scoa .

lele noastre secundare Si primare.

no.N.Lrus TORQUATUS, consul roman (337 a.

Chr.), osbndi la moarte pe fiul sat], fiindca. nu 1-a

la Socola (Iasi) venit din Transilvania In 1820.

ascultat In timpul unei lupte.

MANN HORACE (1796t1859), advocat $i om
politic american. Cunoscut prin organizarea educatiunii populare In Statele-Unite americane.
A inceput Intliu In statul sail natal Massachussetts, unde a avut si o situatie politica importanta;
a Intemeiat acolo un birou at educa(iei, a publicat
conferinte si rapoarte importante despre: prega-

MANGALIA, corn. urb. jud. Constanta, plasa

Mangalia; 3000 loc. Statiune balneara.. Lingle

tare, arhitectura feolard, a. a.

MANN THOMAS (1875), poet german. A luat
premiul Nobel In 1929. A debutat ou romanul

medic.
MANET [mane] EDOUARD (1832t1883), pictor

francez; marinar In tinerete, apoi elev al lui Couture, mai ttrziu realist.
MANFI LOAN, profesor roman la Seminariul de

MANFRED, poem dramatic de Byron (18O) (ppacest auv.).

ea se gases te un lac sarat maritim. Aci s'au descoperit In 1923-24 ruinele unei cetati antice

MANGIN CHARLES ( 1866 t1925 ), general fran-

cez. S'a distins, In razboiul mondial, la apara,rea

Verdunului (1914) si la Compiegne (1918).

1VIANGIUCA srmioN (*1831 1.1890), avocat ro-

man in Transilvania. A trait In Timisoara $i In

Oravita; a publicat In Concordia", Albino.",
Familia" articole de filologie (etimologii bdndfene), de folklor (Baba Dochia), a. a.
MANGQP, ora$ in Rusia de Sud (Taurida).
MANICATI SAFRANO IOAN (t1787), medic
grec stabilit in Romania. A lost medic al Scoalei
de la Sf. Sava (i se zice si MANICATU).
MANICATIDE MIHAIL ( *1867), medic roman.

Profesor de patologie si clinic& infanta& la facultatea de medicinA din Bucuresti (1920), transferat aci de la Iasi, unde functiona din 1904.
A publicat In Romania medicala", Revue des
maladies de l'enfance" din Paris, Zeitschrift Mr
Hygiene" din Leipzig $i In Analele Academiei Ro-

mane. Dintre volume citam: Punctia lombard

(1899), Terapeutica infantild (cu dr. Cajal), 1928.

MANICHEI, elur BOGOMILI.

MANILA, oral In insula Lugon (Filipine),

fund. 1571, pe o lagunA la gura fl. Pasig; 285.000

toe; are o Universitate.
MANTU AUREL 183311894), advocat roman
In Transilvania. A Post deputat, judecator, notar

public; a luptat pentru drepturilc Romanilor $1

.pentru despartirea bisericii ortodoxe de ierarhia
slrbeasett.

MANIU IULIU (*1873), advocat $i om politic

roman. Nascut In Transilvania, a fAcut studii la
Blaj, Cluj, Viena $i Budapesta; a participat la
congresul studentilor romAni din Roman (1892)

tirea pro f esionald a invdfatorilor, bibliotecile scoBuddenbrocks (1901). DupA rilzboiu a scris Rejlec(iile unui om care nu face politicd (1918), Muntele
ferrnecat, a. a. Este un pacifist convins si propagandist al ideii Infratirii popoarelor europene. S'au

tradus din operele lui: Copilul minune (de Otilia

Gbibu, Bibl. Dimineata"); Micul damn FriedEman. Cerbu, Bibl. Dimineata"); Moartea la
Venetia (de Camil Baltazar. Buc. 1930).
MANOILEETI, corn rur. jud. Lapusna, plasa.

mann (de D. Mihail, Bibl. Lectura"); Tristan (de

Hincesti; 2070 loc. Dupii. legea 1929, sat din circ.
com. VAsieni.

MANOLE (mesterul), arhitect legendar al ma.

nastirii Curtea de Arges, pomenit de mai multe
balade poporane. Odobescu credea ca Manea,
arhitectul real al mAnAstirii Hurezului, a devenit prin legend&
autor al manastirii lui Neagoe.
MANOLESCUGRIGORE ( *1857
t1892), 'artist dramatic roman.
Societar al Teatruluj National,
a Great, intre alts, rolurile lui
Hamlet, Gallus (din FIntana Blanduziei), DT agomir (din NApasta).
M A N OL E S C U NICOLAE
(118861, om politic roman. A Post

senator, primar al Capitalei.

MANOLESCU NICOLAE ( *1850

t1910), medic roman. A fast pro- Grigore Manolescu.

r esor de clinical oftalmologicA la
Universitatea din Bucuresti (din 1885), a fundat
revista .,ApArAtorul Sanatatii" (1890). A publicat,
pe ling& lucrAri de specfalitate, un studiu despreHygiena (dranului roman (1895).
MANOLESCU - RiMNICEANU OORNELIU
(t1930), magistrat roman. Consilier al Curtii-de-

1738

www.dacoromanica.ro

Casatie (1901); prezident de sectie (1909), primprezident 1917-1919.

MANOR LESCAUT [manor lame], roman de Abate le

.Prevost, 1731 (or- acest cuv.). Dup& ea s'a facut si

-o opera comics: libretul de Malibu Si G1 Ile, muzica

de Massenet (1884). S'a clntat de multe on pe

scenele teatrelor noastre de trupe roma.ne Si streine (Mann).
MANSARD [mansar) FRANCOIS ( *1598 t1666),

arhitect francez. De la numele lui a ramas de se

.nice mansards, fiindca el a generalizat construirea
acestei Vali de edificiu.
MANSBURG, circ. corn. jud. Cetatea-Alba cu
15 sate (1929).

MANTA BANUL, general al lui Mihaiu Viteazul.

MANU IORDAOBE (1726t1777), a venit fn

Moldova cu Domnitorul Constantin Racovita, MANcare 1-a numit mare age 1749; apoi a venit In MAN
Muntenia cu Constantin Mavrocordat si-1 vedem
Intre boerii lui; In 1766 e mare postelnic si caimacam at Craiovei. II gasim participind la tratativele pentru incheierea pacii
de la Cuciuc-Cainargi, ca delegat al Turciei.
MANU MANOIL ( ca. 1721

t1786), unul din boerii lui

Constantin Mavrocordat; mare
logoffit al patriarhiei (17701781).
MANU MIHAIL (1762t 1835)7

MANTEGNA ANDREA (1431t1506), pictor

italian. Op. pr. Triumiullui Cezar. A lucrat multe

boar roman. A lost mare vornic (1802), caimacam al Cra-

veehiu legislator In India.

MANU: Familia aceasta stability la Constantinopol se considers. originara din Italia. Mai multi
din membrii ei din sec. xvm au ocupat functiunea

a 'limas In Bucuresti In tot

lresce In diferite biserici.

MANU (sec. xu a. Chr.), pomenit drept eel mai

de mare logotat al patriarhiei, altii au venit Cu dife-

rill domni greci In principate si unii din ei s'au

stabilit aci Inrudindu -se cu familii princiare sau
loeresti vechi sau asezate mai dinainte aici, iar
-urmasii acestora nu s'au mai intors In Constantinopol dealt In mod exceptional, formInd ramuri
laterale.
MANU ALEXANDRU (1755 t1813), mare spatar

si mare ban, In Muntenia ; apoi mare logafat al

patriarhiei din Constantinopol. A lost persecutat
de Turd din pricina political sale filo-ruse si i s'a
-confiscat averea.
MANU DIMITRIE ( ca. 1755 t ca. 1825), mare

dragoman al Portii (1782), apoi a venit In Bucuresti si a ocupat functiuni importante (mare
postelnic, mare splitar) atlt In Muntenia cIt si In

Moldova.
MANU OHEORGRE (1833 11911), general $1 om

politic roman. A facut studii In Germania, a

servit ca ofiter In armata prusiano. .(1853), apoi

a continuat serviciul In cea romans, InaintInd
pin& la gradul de colonel si a dernisionat (1869)
pentru a se ocupa de politics: a lost ministru de
razboiu (1869, 1870). Reintrind In 1877, a luat
parte la campania din Bulgaria si a primit supunerea cetatii Vidin, a Post inspectorul artileriei pin& la retragerea In 1888 cu gradul de general. Ministru de razboiu In cabinetul lui Th. Rosetti (1888) (i
al lul L. Catargiu (1889), a format el guvernul la 5 Noembrie
1889, ocupind internale, apoi domanilla In cabinetul de concen- 1,4
-trare conservatoare prez. de L. tar ) 1Catargiu (1891), finantele In gu- G-ral G. Manu.
vernul lui G. Gr. Cantacuzino din
1899 si din 1904. In acest interval a Post ales de

mai multe on presedinte al Camerei. G. Mann

s'a ocupat si de materpatici, a
publicat un tratat de algebra,
. a.
MANU ORM= N. (*1843
1.1903), functionar roman. A [QV
Post director al Regiei monopolurilor statplui, a organizat
serviciul maritim roman. S'a
ocupat cu numismatica.
MANU IOANM. ( 18041874),
om politic roman. A lost prefect de judet., director al ministerului de interne sub Al.
'
Ghica, prefect de politie sub loan M. Mann.
G. Biliescu dm' a organizat corpul pompierilor;
ministru al afacerilor streine sub B. Stirbeiu;
membru al caimacamiel In 1858. S'a mai ales In
parlament dupa 1866. A lost unul din Intemeietorii societatii filarmonice cu Heliade Radulescu
si ceilalti.

iovei (1805), membru In caimilcamia Munteniei (1821-1822);

timpul turburarilor eteriei ;

membru al divanului domnesc

sub Grigore Ghica. El a cia- Manu. Mihail

dit la mosia Leurdeni (loath
de zestre) o biserica cu o interesanta !resat".
MANU SAVEL 182411906), general roman In
Moldova. A Mout studii miMare In Franta, a lost adjutantul Domnitorului Grigore
Ghica, prefect al jud. Tutova,
prefect de politie In Iasi. A
Post unul din luptatorii pentru
unirea principatelor; ministru

de razboiu In 1864, Inguvernul

lui M. Kogalniceanu, si de ex-

terne. S'a retras dupa abdicarea lui Cuza si a mai Post deputat In 1871 si 1875.
MANU SOARLAT (1752
f1804), a ocupat functiuni importante In Muntenia si Moldova. A Infiintat pe mosia sa

G-ral Savel Manu.

din jud. Suceava o fabric& de sticlarie.

MANUEL I COMNEN (.1122 t1180),

Imp.

bizantin Intre 1143-1180, purta multe razboaie

cu Turcii, cu Normanzii din Sicilia, $. a.; supuse
Serbia (1151), lull de la Unguri Dalmatia si

Sirmium (1168), domin& Siria, se amesteca In

luptele din Italia; In ultinni ani fu Invins de Turci.
MANT,TZIO ALDO (latinizat
MANUCCI) llor ALDO.

MANZTR, corn. rur. jud. Ti-

ghina plasa Sturzeni; 3297 loc.

Circ. corn. cu 20 sate (1929).
M A N Z O N I ALESSANDRO
(1785 t1873), poet si romancier
italian. Reprezentant de lrunte
al romantismului In Italia. Op.
pr. Promessi sposi (= Logodnicii), 1827 (trad. rom. de D.
Tomescu, 1911); Discurs asupra
istoriei Lombardiei, 1822. La
moartea lui Napoleon I a saris
oda Cinque Maggio, trad. rom.
de N. Tine.
MARA, Mu afluent al Izei, In
nordul Transilvaniei.
MARAMORES, jud. In N.
Transilvaniei, cap. Sighet; 3381
km. p., 151.342 loc. .11923); are

4 plasi, i corn. urb. si 56 rurale

(1926);

face

parte din circ.

Curtii -de -apel din Oradea; are

5 $coale primare urbane $i 73

4`

rurale (1928-29); 9 cooperative Jean Paul Marat.

de aprovizionare eonsum cu

capital 436.000 lei si 2 coop. pentru exploatare

de paduri (1925). Am afostinvechime unvoivodat

romanesc.De aci s'a produs In sec. XIV emigratiunea, care a dat nastere principatului Moldovei.

MARAMURES, fosta episcopie

(pr Vad aplacopie Si Peri).

1739

www.dacoromanica.ro

ortodox&

M4RCU ISIDOR (-1858), scriitor roman din

Transilvania. Studii In Alba-Iulia, Blaj, Viena:
prolesor la institutul teologic din Blaj: secretar al

MARAT [man] JEAN-PAUL ('17431.1793), om

MAR- politic
francez, medic, unul din conduclitorii marei
MAR revolutii franceze, fu asasinat In baie de Charlotte

Mitropoliei. canonic. Op. pr. Catehismul religiunii

crestine p. gimnaziu, 1905, Alcoolismul (in colab.),

Corday.

MARATON, oral In Atica (Gracia) la 18 km.

de Atena; aci s'a dot In an. 490 a. Chr. o yestit& batalie Intre Atenieni si Persi, In care acestia furA invingi. Vestea fu adusA In Atena
de un soldat, care d'abia putu sA ajungA
si

sti. spunA Bucurati-v6.1 am Invins", gt

cAzii mort.

cant si compozitor italian. Op. p. Romeo fi Julieta (1865), Buy -Bias

CEHO- SLOVACIA

.t.

mpulung NI Tisa

\ LA TIM% .........1
f.

.-.

`...;-....3

t.P

(1869). A lost profesor

de ant la Roma. E autorul muzicei pentru
Cintecul gintei latine.
fesor roman. A lost directorul $coalei Normale din

Liturgica, 1906.

7-----------IGHE --..._%..
"Nclutime
L

MARCHETTI FILIPPO (*1836t1902), muzi-

MARCHI ANTON, pro-

1907, Teologia pastorald, I Didactica. 1902, II

1,...,

PL.

+4

".-..

.....0"-.

.....

MARCHIAN, glut praznuit de bisede magie Impreuna cu Lucius, apoi s'au conve,tit. In timpul perseculiei lui Decius (250) au
suferit amindca martiriul, fiind arsi In foc.
MARCO POLO OW POLO.
MARCONI GUGLIELMO (*1875), electrician ita-

lian, autorul telegrafiei fitra fir.

Primate experiente In 1897; In

1900 s'a stabilit legatura aerian&

'r/4
t

\...'
tel

\\

PL . I Z A

so

/"."

%S.

V.....;

ii"to Oralorkl

rica ortodox& la 25 Octombrie. S'a ocupat

PL.VI S EU

.,,.. 1

4rES

CernAuti (1874); a publicat carti didactice: aritmeticA, gramatica, muzicA.

/t

Ocna $ugi.tik

5 GATAV

Maramure.

'

Vifeld de Sus

'pe

Sterna jud.

...

,4
O

i
.-/

--.......- 1-

J NASAUD

e%

...

iV.

i,
cp

Harta jud. Maramure.g.

MARDARIE COZIANIIL, ctilugar roman de la

Cozia, autor al unui lexicon slavo-romanesc saris

In 1649, publicat de Gr. Cretu, 1900. Mss. la

Academie Nr. 4E,0.
MAREA-BRITANIE Mr ANGLIA.
MAREA NEAGRA, Nor NEAGRA.
MARENGO, oras. Italia (prov. Piemont), 2500

Intre Europa si America. Pre-

loc.; vestit prin lupta dela 14 Junta 1800, in-care

Bonaparte a Invins pe Austriaci. Lin tablou vestit
de Langlois aminteste aceasta.

medic roman.
DupA studii la Paris, e numit

fiziologist francez. Profesor de stiinte naturale la

miul Nobel In 1909.

MARCOVICI ALEXANDRII

MAREY [mare] ETIENNE JULES (*18301. 1903),

(*1835 I. 1885),

College de France (1867), director de studii la

$coala de Hautes-Etudes (1874), membru al
Academiei de medicinA (1872); a studiat circulatia singelui, miscarile inimei, s. a.; a perfectionat
aparatele grafice pentru studiul fenomenelor fi-

medic al polipei sanitare (1864),

medic primar la Spitalul Coltea,
profesor de clinic& medical& si
terapeuticA.

MARCOVICI srmioN (*ca.

1802 t 1877),

profesor

G. Marconi.

ziologice.
MARGARETA, pers. din Faust al lui Goethe.
MARGARETA DE VALDEMAR (.13531.1412),

roman.

Dupti studii la Paris, a lost numit profesor de limbs francez

si retoricA la colegiul Sf. Sava
din Bucuresti (1830), efor al
scoalelor (1849, 1861); a lost
primar al Capitate' (1855), director al telegrafelor (1858). A publicat un curs de relorica (1834)
si multe traduceri din 1. fran-

regina Norvegiei, Suediei si Danernarcei.

MARGHILOMAN ALEXANDRII (.1854 t 1925),

om politic roman. A lost deputat sau senator

dela 1884 In multe legislaturi; ministru de justitie

In cabinetul lui Th. Rosetti (1888) 0 In guvernele conservatoare, avand lucrarile publice (Th.
Rosetti, 1888, General Manu, 1889), justitie (L.
Catargitk, 1891, P. P. Carp, 1900), internele (P.
P. Carp, 1910), finantele (Maiorescu, 1912). Ca

cezA (marmontel: Velisarie, 1834; Sim. Marcovici.

Loam: Gil Bias, 1837). din 1.

italian& (Alter, Filip, Oreste,

ministru de luerari publice a terminat litigiul

Intre stat gi compania Lemberg-Cernauti-lasi: ca

ministru de justitie a Mout legea judecatoriil or de
pace. La Inceputul rAzboiului mondial, a lost de

Francesca della
Rimini, 1840), din I. englezA
(Young: Nop(ile, 1835).
MARCU AURELIII (*122
1181), Imp. roman, avu multe
rAzboaie, Intre cari stela cu
barbarii de la DunAre (in care-0 gasi moartea), dar e yestit mai ales prin Invatatura
1847: Bt10111:

pArere ca Romania sA ramlie aliata Germaniei

sau neutrA. A format guvernul In momentul in
care Romania a Post silith sA incheie pace separate (5 Martie 1918). Guvernul lui, sub ocupatie
streinA, a cerut si a obtinut de la Parlament
darea In judecatrt a cabinetului care Mouse rAzboiul. Printr'o hotArlre ulterioara a Parlamentului, toate actele facute de acest guvern au

sa gi prin Cugeldrile ce a lasat

(12 card salsa In greceste).

Desi filozof si umamtarist a
'bat sA fie persecutatl crestinii
sub domnia sa.

Post Emulate.

Marcu Aureliu.

M4RCU EVANGHELISTIIL (t ca. 68), dint pritznuit de biserica ortodox& la 25 April. Era de neam

iudeu; unii zic c& s'a convertit dupil Inalterea

Mintuitorului. Sigur este c& a venit in Roma si
acolo, dim& cererea credinciosilor, a saris evanghe-

lia care prescurteaza pe a lid Mateiu. dar adaogA

fapte not. A Yost episcop hi Alexandria, apoi s'a

retras si a cAlAtorit flialnd prozeliti. CInd s'a

Intors, a Post plins si martirizat. Se zice oh moa.gtele sale slnt In Venetia, care 11 are ca patron.

MARGHITA, corn. rur. jud. Bihor, plasa Marghita; 5910 loc. Statie c. f. linia lateral& Secueni-Sarmasag. Tlrg la 5 Ianuarie, 27 Sept.
MARIA YERIOARA, mama lui Isus, fiica lui
loachim si a Anal. Amintirea ei se sarbatoreste de

biserica ortodoxA de mai multe on pe an si In

deosebi la 8 Septembrie (Nasterea Maicei Domnului, zisa. Sf. Maria cea mica) si la 15 August

(Adormirea Maicii Domnului zish Sf. Maria cea

mare).
MARIA (11529), prima sotie a lui Petru Rareg

A avut un singur fiu: Bogdan.

1740

www.dacoromanica.ro

MARIA (11697), fiica lui Const. BrIncoveanu,

sotia lui Duca-Vocal..

MARIA PUTOIANA, femee roma.ncil eroica. A

aratat deosebitO. vitejie In luptele cu Turcii, pe

vremea lui Mihaiu Viteazul si, fiind prinsa, a
manifestat un mare curaj in rata Sultanului. Intimplarea e povestita de N. Balcescu In Istoria lui
Mihaiu".
MARIA. REGINA ROMANIEI (*1875), film du-

celui de Saxa-Coburg-Gotha, nepoata reginei

Victoria a Angliei; casatorita la 26 Decembrie

1892 cu Principe le Ferdinand, atunci mostenitor
al tronului. Primita cu mare bucurie de toate
straturile societatii, s'a identificat repede cu aspiratiile poporului. Devenita regintl In cele mai
grele Imprejurari (1914), a Incurajat avintul general la Inceputul razboiului. a Impartasit cu toath
Cara suferintele InfrIngerii, fare a pierde Inerederea In izbinda, a mlngliat pe raniti si a Incurajat
pe luptatori, dar a avut fericirea sd intre, alaturi

de marele sau sot, triumfatoare In Bucuresti in

1918 si sa fie Incoronata regina a tuturor Roma.nilor la Alba - Julia. Dupa moartea Regelui Ferdinand, s'a consacrat operelor de
binefacere si In deosebi societatii pentru protectiunea copiilor numita Principe le Mircea, duph numele copilului pe
care 1-a pierdut In 1916. Regina
Maria este si scriitoare. A publicat ludari In limba englezil
si in limbs francezh., multe traduse In romaneste. Prima este
Crinul Watt. 1913; apoi au ur4/ It_
mat : Visdlorul de vise, 1914,
L'enf ant du soleil, 1915, Ilde-

Maria, Regina

rim, 1915 (dupil care s'a Mut

o adaptare pentru seenh. de I.
Peretz), Mino la, histoire d'une petite reine mal-

heureuse (In Revue des deux mondes, 1915), Patru anotimpuri din via(a unui om, 1915, Pavestea
unei inimi, 1915, Regina cea

rea, 1916, Tara mea, 1917,

Ginduri f i iroane din vremea
rdzboiului, 1919, Din inima
mea la inima lor, 1917, Saminia infelepciunii, 1923, Povesti, 2 vol. 1921-25, Dinainte
si dupd rdzboiu, 1925, Quand
acne reine reaarde la vie, 1925.
In ultirnii ani a publicat
multe articole in revista Propilee literare".

MARIA STUART ( *154211587),

regina Scolici si a Frantei, fiica

lui Jacob v, regele Scotici, si a

Mariei de Lorena, sotie a lui

Francisc n: dupa moartea ace stuia (15C0), se Intoarse In patrie si domni In mijlocul unor
marl turburkri publice si fami-

Hare. Slaa sa. fugti In Anglia,

fu osinditil la moarte si execu-

tata cu invoirea reginei Elisabeta. Viata acestei nefericite fe-

Maria Stuart.

mei a dat subiect mai multor tragedii vestite:

una de Schiller (1800), alta de Lebrun (1820), 5. a.

MARIA TUDOR (1516 t1558), regina Anglie.i,

fiica lui Enric viii si al Caterinei de Aragon.

si avu o domnie sIngeroasa, cad din ordinul ei
pierira peste 300 de persoane, Intro cari si Jane
Luind tronul (1553) se castitori cu Filip de Spania

Grey, vara 4.i.

MARIA -ANT ONETTA (*1755t1793), regina
Frantei, sotia lui Ludovic XVI, fiica Imparat. Germaniei Francisc I si a ImparAtesei Maria Tereza.
Muri pe esafod Impreuna cu sotal sau la Inceputul
revolutiei franceze (16 Oct.).

MARIA-TEREZA ("1717 t1780), Imparateasa

Austriei si a Germaniei, regina a Ungariei si.
Boemiei, fiica lui Carol vi, care-i asigura succesiunea tronului prin insigniaUna sanctions. Avu o domnie agi-

tate si In genere nefericita unii

Ii disputara coroana, Frederic cel
mare Ii lua Silezia, pe, care ea In-

cerca zadarnic s'o is Inapoi In

rasbolul de 7 ani, far ministrii sai
o silira A participe la prima
Impartire a Poloniei (1772). In
timpul ei ministrul Kaunitz puse
la cale.si execute rapirea Bucovinei (1775), care pricinui o mare
durere patriotilor moldoveni si
avu de urmare uciderea de catre
Turd a Domnitorului Grigore

Maria-Tereza,
Imparitteasa.

Chios (1777), care protestase contra acestui rapt

politic.
MARTA-TEREZA ('163811683), regina Frantei, fiica lui Filip iv al Spaniel si al Elisabetei,

MARIA (BIARIOARA) ( *1899),

Regina Iugoslaviei, Idea Regelid Ferdinand si Reginei

Maria, Regina
Maria. Castitoritli cu Regele
Ingoslaviei.
Alexandra al Iugoslaviei; are
trei fii.
MARIA - CRISTINA (1858), regina. a Spaniel,
fiica arhiducelui Ferdinand Carol de Austria, soda

lui Alfons xn si mama lui Alfons XIII, care se

nascu duptt moartea tatalui lui (1886). Ea a Yost
regent& In timpul minoritapi fiului sau, pina
in 1902. Fu o femee virtuoasa si o regenta corect
constitutionaltl, dar avu nenorocirea se lupte cu
miscari republicane (pronunciamentul generalului
Villa Campa) si sa piarda Antilele si Filipinele.
In razboiul cu Statele-Unite,

MARIA DE MEDICI ( *1573 t 1642), regina Fran-

tei, fiica lui Francisc I ducele Toscanei, sotia lui

Henri VI. Trait ran cu el, profits de uciderea

regelui de catre Ravaillac si deveni regenta a
fiului sau Ludovic xm, pe care voi sa-1 conducil
si dupa ce se film major; se produse atunci tin
adevarat rhzboiu intre mama si flu, fu trivinsa,
dar isbuti se puie pe duhovnicul ei Richelieu
ministru. Socotind ca nu e destul de docil, voi
sa.-1 rastoarne, dar nu isbuti si fu silita a-si trki
ultimii ani ai vietii In exil.

biserica ortodoxa la 22 Iulie. Filnd tamliduith de MARIsus de o grozave boalli, i s'a devotat si a stat
lInga el si chid se afla restignit. Ea a dus aposto- MAR
lilor vestca Invierii lui.

MARIA DIN MANGO?, soya lui Stefan eel mare.

MARIA MAGDALENA, mironositil, prOznuita de

soda lui Ludovic xiv. Din pricink ca tatill ei nu

dadu zestrea cuvenita, se isca razboiul zis de devolutiune, care avea de stop a stabili drepturile
ei de succesiune la coroana spaniola (la cari renuntase In schimbul zestrei stabilite). Fu o femeie

virtuoasa, dar foarte nenorocita In casatorie, pe

de oparte fiind parasitil de sotul ei, pe de alta
vazind cu ochii moartea a cinci din case copii ce
avea.
MARTA-LUIZA ( '1791 t1847), Imparateasa
Frantei, fiica Imparatului Austriei Francisc I, soils.
lui Napoleon I. Duptt detronarea sotalui sau, vent

lInga tatal sau, Minn principatul de Parma, se

casatori In secret cu Neipperg, apoi cu Francezul
Bombelles; fu o femeie frivola si lipsits de simt,
politic. Caracterul ei e bine Infa.tisat In piesa lui
Rostand L'Aiglon".
MARIAN ioAN (t1846), profesor roman In
Transilvania. A Post profesor la gimnaziul din
Blaj, inspector al scoalelor din tinutul graniteresc
al Nashudului, vicar episcopesc.
MARIAN GEORGE, publicist roman. A Post ad,

Vocat, ziarist si critic literar. A publicat povestiri, recensii, s. a. In Revista contimporanh"

Presa", si alte ziare din Bucuresti (18731885).
MARIAN BENIGN FL. ( * 1847 1'1907), folklorist

roman. A Post preot In Bucovina (1874), membru

al Academiei Romane (1881). El a cules, ca i

predecesorii sti i, poezii poporane (1869, 1873 ,
satire poporane (1893), bore fi chiuituri (1911 ,

1741

www.dacoromanica.ro

MAR_ dar s'a ocupat si de alte ramuri ale folklorului,

MAR pink atunci prea putin .cercetate: Crarnaticapoporuluz, 1882,
Ornitologia poporand, 1883, Insectele, 1903: a Intreprins studiul vietii Intregi a poporului

demiei RomAne (1905), corespondent al Academiei

de medicine din Paris, membru at Academiei din

Baltimore si al multor societati de specialis f din

'

diferite tari. In afar& de articole In revistele

dupa evenimentele principale

ale ei: Nafterea, 1892, Nunta,
1890, Sdrbdtorile, 3 vol. 1898,

speciare de la not si de aiurea, a publicat In Analele

Academiei noastre cercetAri asupra problemelor

cari intereseaza si pe marele public: Limbagiu

fi afazie, 1905, Scrierea, turburdrile ei, 1905, In-

Inmormintarea,
1890. A adunat si clasificat traditiunite (1878, 1895), descintecele (1893, 1904) si diferite le1899,

Profesor de climca boalelor nervoase la faculta

tea de medicine din Bucuresti; membru al Aca-

1901,

(ale Maicii Domnului, Sim. FL Marian.

un tezaur indispensabiLpentru cei ce vor sa studieze In amknunte sau comparativ manifestarile
felurite ale vietii poporului nostru. Marian a publicat si citeva cercetari istorice: inscriptiuni si

gende

1904). Acest imens material este

documente, descrieri de biserici, s. a.

MARIANSKE (lost MARIENBAD), oral In Cehoslovacia; 6910 loc. Localitate balnearli vestita.

pentru boale de intestine, stomac, pentru gait,

MARIE PIERRE, medic francez, profesor la
facultatea de medicine din Paris, set de la-.
borator la Institutul Pasteur, membru al Academiei de medicink (1911), membru onorar al
Academiei Romane (1912). A publicat lucrliri
de anatomic, istologie, patologie.

gravelii, etc.

MARIENESCU ATANASIE M. ( *18301'1914 );

scriitor roman. Advocat In Lugoj (1862), magistrat
In Oravita, Jude In Pesta (1880) si In Oradea (1891)
membru al Academiei Romane (1881). A publicat

fluenta tutunului $i alcoolului, 1912, Mecanismul

katrinetei, 1913, Hipnotismul, 1923, cum si studii
mai speciale: Nevroza traumaticd, 1907, Nature $itratamentul paraliziei generale, 1914, Autoscopie,
automatism Osomnambulism,1915, Biologia celulei
nervoase, 1920. Avem si citeva biografii de savanti:

Pasteur, 1923; Santiago Ramon y Cajal, 1924;

Charcot, 1925. In anii din urmA a Post chemat
de mai multe Universitati din Europa si America
pentru a Linea cursuri si conferinte.

MARINI GIOVANI BAT TISTA ( *1569 t1625), poet

ital., vestit mai ales prin poezitle sale satirice. Avu

o Watts plink de aventuri. Stilul sAu pretios, plin
de jocuri de cuvinte si de metafore indrasnete, In-

tlmpinA multe Impotriviri si cuvintul marinism

deveni sinonim cu stil artificios.
MARIOTTE EDME (*1620 1- 1684), preot, fizician francez; membru al Academiei de stiinte;

se ()cup& cu idrostatica; stabili legea, privitoare la

presiunea gazelor, care-i poartA numele.
1VIARITA, fluviu In Tracia, surge prin Bulgaria.
formeaza limita Intre Turcia si Grecia, se varsA In
Marea Egee; lung. 490 km.

MARIUS CAIUS (156 t86 a. Chr.), general si

poezii, povestiri, nuvele, Incepind din 1855 (In

Foaia p. minte", Transilvania"); s'a ocupat de

politic roman; soap& statul de nkvalirea Cimbrilor

$i Teutonilor; se luptA cu rivalul sAu Sylla, de care

legaturile Intre faptele istorice

si traditiile poporului (Cultul
pdgin $i crestin, 1884, Craisori

reveni In Roma sr pedepsi cu cruzime pe toti

titer's veohe a Romenilor, cercetind

inimicii lui si lAsA pe soldati sA prade orasul Yn voie.

MARK TWAIN... TWAIN.

romani in Dacia pe timpul

MARKI SANDOR (ALEICANDRII) ( *1853 t 1925),

Sarmatilor, 1890, Caucaland In

Dacia, 1890, Ilirii, Macedoromanii $i Albanezii, 1903, Ne-

istoric ungur. A Post profesor de istorie universalA

Ia Universitatea din Cluj. Unele din operele lui

trateaza somata linuturilor din Transilvania

gru-Vodd $i epoca lui, 1909,

Tara Severinului sau Oltenia,
1910; de treontal bieerioeso el cul-

tural al Tranellvaniet (Petru Ma-

fu Intliu Invins si gonit In Africa, dar mai tlrziu

ior, 1882, Luteranismul, calvi- At. Marienescu.

nismtit $t introducerea limbii
roman In bisericd 1902) lsvoare pentru istoria
bisericeascd, 1911); elteodata si de !Haloes (Dialectut romdn bdrultean, 1902, Articot $i declinatiuIle, 1902). Cele mai multe In Analrle Academiei.
MARIN FILIP ('186511928), sculptor roman,

profesor la Scoala de arhitectura din Bucuresti.

MARIN ALEXE ( *1814 t1895), profesor roman.
A fast institutor In Slatina (1826), Craiova (1832),
Bucuresti (1834); a facut studii de fizica si chimie

la Paris si a Post numit Ia colegiul Sf. Sava profesor de fizica ggi chimie, apoi In 1868 a trecut Ia
univerSitate, filnd primul profesor de chimie. A
publicat carti didactice pentru Inv. primar qi se-

cundar (CunoVinte p. $c. prim, 1858; Fizica,

1863; Aritmetica, 1871; Desen, 1876) si *blteva
carti de specialitate, In genere prelucrkri dupli
autorii streinii (Astronomie, 1837; Geometrie,1839;
Mecanica, 1840; Fizicd, 1852; Chimie, 1853).
MARINA MARTIRA, stint& prliznuita de biserica ortodox& la 17 lune. Se crestina la virsta de
12 ani si cind avea 15 ani a Post chinuita ca sa renunte la credinta, dar statornicia eia lndemnat pe
multi sit se crestineze chiar atunci. Eii s' a taiat capul.
MARINESCTJ coNSTANTIN, istoric roman. Pro-

fesor la Universitatea din Cluj; membru corespondent al Academiei RomAne (1928). Op pr.:
Infiintarea mitropoliilor, 1924; Compte rendu
du premier congres des etudes byzantines, 1925;
Legaturile Moldovei cu Polonii, 1925; Le Danube
at le littoral occidental a septentrionel de la Mer

noire, 1926.
MARINESCU GEORGE (1864), medic roman.

(Fekele-KOrds es videlte= Crisul Negru si Imprejurimile lui) sau momente importante din Istorla lor,
cum shit: Revolutia lui Doj a, revolutia lui Horia.
E autorul mai multor harti murale si atlase istorice.
MARMARA (EAREA DE) InchisA Intre Bosfor
si Dardanele; supraf. 11.500 km. p. In vechime se
numia Propontide. (ear Europa).
MARMONTEL JEAN FRANooIs (`1723t1799),

literat franc., autor de tragedii (Cleopatre, 1750 ,

de povestiri (Contes moraux), de romane (Belisaire, 1767), de critici literare (Elements de, litterature, 178'7). Traduceri In romaneste: Aneta
fi Luben (de Gr. Plesoianu, 1829), Bdrbatul bun,

Femeia buna (de Heliade, 1832), Velisarie (de

Sim. Marcovici, 1834), Istorisire moralicd (de M.

Mavrodi, 1838).

1VIARNA, riu In Franta, afluent al Senei; 525

km. lung; In parte navigabil. In timpul razboiului

mondial, Francezii au repurtat pe malurile ei

douti victorii: una in 1914, sub comanda lui
Joffre, alta In 1918 sub comanda lui Foch.
MARQC (Fr Africa), regiune IntinsA la
N. V. Africei; limitele spre Sahara nu i se pot

stabili; supr. ca. 800.000 km. p. Siruri pr. de munti:

Atlas, Anti-Atlas; Inaltimea cea mai mare 3000 m.;
rluri marl :!Muluia,. a.; p op ulatia, p oate 10.000.000,

cuprinde: Berberi, Negri, Evrei. In timpul Ro-

manilor erau aciprovinciile Mauritania, TinOtana;

supusa mai tlrziu de Vandali, de Bizantini, de

Visigoti, de Arabi, de Spanioli, aceasta regiune a

lost des framIntata de lupte interne, cad Sultanul

cu resedinta la Fez n'are stApinire peste tot. In

secolul xix au patruns Francezii si apoi Spaniolii
In diferite tinuturi ale tArii. Alecsandri a vizitat
N. Marocului In 1853 si a povestit ,aceasta In
relatiile lui de calatorie.
MARONTII, sect& crestina din Siria, Interneiata In sec. vii de Maron. Erau monofisiti pink In

1742

www.dacoromanica.ro

1182 cind se supuser& patriarhului din Antiohia.

Vorbesc limbs arab& $i traesc azi sub protectoratul francez. Se ()cup& cu agricultura $i cresterea
vitelor. Preotii for se casatoresc ca $i ai nostri.
MARSALA, ora$ Sicilia (prov. Trapani); 40.000
loc; renumit pentru vinurile de pe wolf); aci de-

om politic span. Ca militar participa la luptele din

Maroc (1859), din Cuba (1868), fu adversar at MARCarlistilor, ajunse mare$al, ministru de rlizboiu MAS
$i prez. de consiliu (1879), apoi prezident al Senatului. $eful gruparii liberalilor dinastici.

bar& Garibaldi cu cei 1000 In 1860 (11 Maui).

MARSH SAKES ( *1789 t1846), chimist engl.,

MARTINI (= SCRWARZENDORF I. P.) (*1741

t1816), german de origine, stabilit In Franta. niuzicant, compozitor. 0. pr. Plaisir d'amour, romanta.

cit de mici.

serica ortodoxa la 13 Februarie. A trait retras In

pustie de la virsta de 18 ani 5i s'a mantuit prin

conte (*1658 t1730), militar $i scriitor italian. In-

locuri $i a murit In Atena.

MARTINICA, insula In Oceanul Atlantic, din

invent& aparatul prin care se poate constata, In

substantole organice, cantitatile de arsenic on
MARSTGLI (sau MARSILI) LITIG/ FERDINANDO

trind In serviciul Imp. Leopold al Austriei, a

fost ofiter, ambasador, a luat parte la razboaiele
acestuia cu Turcii, a fost
prizonier. Mai tirziu s'a
473'
Intors In Bologna, patria
sa, unde a Intemeiat o Academie, careia i-a daruit
o sumo. de carts adunate
In cursul lungilor sale ca.-

latorii. In cursul acestor

crilatorii a trait multa vreme In Banat $i In Tran-

silvania $i a vizitat de
multe on Muntenia, fiind

In legator& cu Constantin
Brincoveanu, ca ambasador, $i amic cu Stolnicul
Constantin Cantacuzino.
Intre operate ramase de la

suferinte de multe ispite: a ratacit prin multe

arhip. Antilele mici; 988 km. p., 244.000 loo.
Apartine Frantei. Descoperita de Columb In a
4-a ealatorie. Cap. Fort-de-France. Are vulcani.
Unul din ei Pelbe a distrus In 1902 orasul Saint-Pierre.

MARTINUZZI GEORGE ( "148211551), nascut

In Croatia, clilughr, om politic In Ungaria. Ajutli
pe loan Zapolia ca sti is tronut Ungariei; fu ministru al acestuia; mai tirziu Wa partea adversaru,
lui Ferdinand, dar intrind In negocieri cu sultanul
Soliman II, care se gasea In lupta cu protectorul
sau de acum, Ferdinand, fu ucis de ofiteri chip&
Indeninul Imparatului.
,
MARTONNE EMMANUEL DE, geograf francez. Profesor de geografie is Sorbona. Membru onorar al Academiei Rotating (1919). Afar& de lucrarile generale, Intre cars Traile de

L. Marsigli.

el, cea mai importanta

pentru not este Lexicon latinum-valachicumungaricum, ms. pastrat In Bologna scris pe la

1700. Opera s'a publicat, Insotit& de studii, de

C. Tagliavini, 1930.

MARSTL SULTANA (11871 ), Mantrap& rom Ana. A

donat satenilor In 1864 toata despagubirea ce i se cu-

venia la exproprierea de atunci; a lasat prin

testament o soma Insemnata pentru Aziful ElenaDoamna.

MARSILIA ( =fr. MARSEILLE), oras, port,
Franta, la gurile Ronului; 500.000 loc.; mare oen-

tru comercial; are institutii culturale ($coalti de

medicink de belle arte, de muzick gradina botanick muzee); are un palat comunal din sec. xvi
$i clo.diri marl din sec. xix, din can e vestit palatul de la Longchamps. Legends spune di a fost
lntemeiata de Foceeni; sigur e ca a fost rival& a
Tirului $i apoi a Cartaginei, a ajutat pe Romani
contra lui Anibal $i a trecut sub diferite stlipiniri
in timpul evului medith, pentru a avea apoi o
serie de vicisitudini ca ora$ al Frantei.
MARSILLAC [marsilac] ULYSSE DE (*1821
11877), profesor $i ziarist francez. Stabilit in Romania (1854). A facut cursuri la liceele Statului,
la $coala militark la 5coale particulare $i la Universitate. A redactat ziarele Voix de la .Roumanie

( t861 - 66), Moniteur roumain (1868 - 70),

Journal de Bucarest (1870 771, publicind
articole variate $i destinate a informa streinatatea despre fapte sistari de la noi. Avem de la el
un curs de literatura (1859), un ziar de calatorie
(De Pesth d Bucarest, 1869) $i un studiu asupra
armatei (Histoire de Vann& roumaine; 1871).
MARSY, CONTE DE (t 1900), arheolog francez. Prezidentul societa.tii franceze de arheologic. Membru onorar al Academiei Romane
(1894). Op. pr. Du mouvement des etudes sur l'architecture religieuse du moyen age, 1894.

MARINTTA, sat jud. Hetin, plasa Sulita;

3348 loc. Dupalegea 1929, tine de circ. corn. Sulita.

MARTIN PAPA ROMEI, sf Int (t655) praznuit de

biserica ortodox& la 14 Aprilie. Nascut in Italia,

s'a Mout diacon $i a fost trimis ca nunciu apostolic
in Constantinopol, apoi ales papa In 649.

MARTIN REarar (1810* f1883), istoric $i politic franc. Membru al Academiei de $tiinto morale (1871), al Academiei franceze (1878). Op. pr.
Histoire de Prance (1833 $. a.).

MARTINIAN (sec. v), stint praznuit de bi-

MARTINEZ CAMPOS ARSENIO (*18311- 1900),

geographic physique (1920), a publicat rezultatele

cercettirilor sale Monte mai ales In muntii Roma-

niei: Les tremblements de terre de la Rournanie

(1902), Les anciens glaciers des Carpathes (1905),

Sur les reliefs de Paringou et de Soarbele (1907),
La Dobroudj a (1918), cum $i clteva scrieri e propaganda In favoarea tarii noastre: Choses vues en
Bessarabia (1919), La nouvelle .Roumanie clans la
nouvelle Europe (1922).
MARTIAL MARCUS VALERIUS (*43f104), poet

satiric latin, vestit prin. Epigramele sale.

MARTIAN monism ( *182911865), primul sta.,tistician roman. Originar din Transilvania, studio.

la Viena, terminind In 1857, veni In-Bucuresti,

unde organiza serviciul statistic. A publicat:
Studii de economie politica, 1858, $i Anale economice $i statistice, 1860-64, 1860-69; a reprezentat Cara la un congres international de
statistic& din Berlin, unde a prezentat un raport.
MARWITZ GEORG ("1856), general german.

A avut un rol Insemnat In

razboiul mondial. A comandat

Intliu In Rasarit, reu$ind In

1915 sa sparga frontul oriental, apoi In 1917 In Apus, QInd
a avut o victoria la Cambrai,

dar In 1918 a fost batut la

Compiegne.
MARX CARL (*1814t1883),

sociolog german, om politic.

Fugit din Germania, se stabili
i'
la Paris, unde public& scrieri
Carl Marx.
socialiste; expulsat, se refugia la Bruxelles, unde publica Manifestul partidului comunist (1848). In timpul miscarilor din
1848 se mai Intoarse In Prusia, dar fu expulsat;
se stabili pentru restul vietii la Londra. Op. pr.
Observariuni critice asupra economiei politice,
Capitalul. Uncle stilt scrise In colaborare cu Engels.
Traduceri romanesti: Capitalul (dupli rezumatul
lui Carlo Cafiero, de D. Fabian, 1919), Muncd,
mar fa, b ani (de A. Luca, 1910), S alariu, pr et, profit (de I. Sion, 1922), Muned salariatd $i capital
(de I. Brani$teanu), Manfestul comunist (de P.
Mu$oiu, 1892, apoi de Ion Sion, 1913 5i anti ed)-.
MARYLAND, stat din Statele-Unite; cap.
Annapolis; vestit prin cultura tutunului; 31.926
km. p., 1.449.660 loc.
MASACCIO TOMAS() (1401 t 1428), pictor
italian; lucra In Florenta, In Roma. Sint vestite
frescele din Florenta. E un reprezentant de frunte
at $coalei florentine.

1 "t4 3

www.dacoromanica.ro

MAS- MASANIELLO ( =-TOMASO ANIELLO) (1623

luptator contra dominatiunii spaniole In
MAT 1:1647),
Neapole, reusind (1647) sa rastoarne pe vice rege

si sa Incerce organizarea unei not ordine de lucruri. Fu ucis In timpul acestei

miscari $i nutnele lui ramase
neuitat in acele tinuturi.
MASARYIC THOMAS ('1850),

om politic ceh. E presedintele

republicei Cehoslovaciei din

1918. A Post profesor In Praga,

preglitit prin propaganda sa 11- er,1

bertatea patriei sale. A publi--N
cat, intre altele: Die Weltrevolu-

gramatica denied (1850), o

gramaticd romdnd elementard
(1854 $. a.), o gramaticd macedo-romand, 1862.

MASSINTSSA (*ca. 2381ca. 148 a. Chr.), rege al Numidiei, intliu aliat cu Cartaginezii

contra Romanilor, apoi arnic

al acestora, deschise drumul
influentei romane In Africa.

a lust parte la luptele politice

din imperiul austro-ungar F,%i a

Membru al Academiei (1867), a lost colaboratorul lui A. T. Laurian la Dic(ionarul si Glosarul

Academiei. A mai publicat o

lion 1914-1918, Berlin 1927;

Gesterreich and der Balkan, Th. Masaryk.
Munchen 1914; Sur le bolchevisme, Geneve 1921. In rom. s'a tradus: Idealurile umanitatii, Despre bo4evism (de P. Can-

MASSON FREDERIC ("1847

1-1923), istoric fr. specializat mai
ales In studiul epoceinapoleo-

1. C. Massimu.

niene. Op. pr. Napoleon et les femmes (1893),

Napoleon inconnu (1895), Napoleon et sa famille
(1900).

cel, 1923).

MASTACANI, corn. rur. jud. Covurluiu, plasa

Prutul-de-jos; 3489 loc. Dupa legea 1929, tine de
circ. corn. Fartaneiti.

lien, director a mai multor institutii musicale din Italia. Op.

Corod.

MASCAGNI PIETRO (1863), compositor ita-

pr. Cavalleria rusticana (1890),

Arnim Fritz (1891). Cea dinttiu
s'a jucat de multe on pe scenele
noastre de trupe romane $i stritine. A lost In Bucuresti $i a dirijat orchestra pentru aceasta In
1902. A mai vizitat tara noastra.
in 1907 si In 1927 (Cluj, Bucuresti).
MASCARON RILES (1634
1-1703), mare predicator fr. vestit

MATCA, corn. rur. jud. Tecuciu, plasa Nico

resti; 3788 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.

MATCETI, circumscriptie corn. jud. Valeea

cu 27 sate.
MATEEVICI ALEXE ('188811917), preot ro-

man In Basarabia. Profesor la seminariul din Chi-

P. Mascagni.

prin discursuri funebre i prin predici. Episcop

de Tulle $i de Agen.
MASPERO GASTON (*18461-1916), egiptolog

fr., prof. la College de France (1874); ca director

al Muzeului din Bulak, facu cercetari In Egipt,
descoperi numeroase sarcorage, scoase la lumina
templul din Luqsor, curati Sfinxul. Membru al
Academiei de inscriptiuni (1883). Op. pr. Istoria
untied a popoarelor orientale (1875), lncercare

sinau. In timpul rhzboiului mondial, a Post cu

trupele rusesti pe frontul din Galitia. A venit apoi
In Romania si a Post pe frontul de la Marasesti.
Nationalist propagandist pentru ideea unirii, a
scris poezii patriotice; a colaborat la ziarul
Cul/lit moldovenesc". Irnboinavindu-se de tifos
exantematic. a murit In Chisinau.
MATEIA$ O munte jud. Muscel in fata Na-

maestilor. Virful se chiama Sturul sau Platra Minasenior. Cariere de plata de var. Act a lost In timpul
marelui razboiu, o mare luptil In zilele de 17-29
Octombrie 1916. O munte In jud. Neamtu aproape de corn. Cracaoani.

MATER]. EVANGHELISTIIL, apostol, praznuit de

asupra inscripeiunii din ternplul de to Abydos

biserica ortodox& la 16 Noernbrie. Era vames pe

malul lacului Genesaret, cind a venit Isus .acolo
prediclnd, a ascultat chemarea lui $i s'a dus duph

Essling; phrasind pe Napoleon,

fu guvernator al Parisului dupii.
Waterloo.
MASSENET [mas'ne] JULES

Inaltarea MIntuitorului, Mateiu a facut calatorii

In Orient, prin Persia, Etiopia, Egipt, sia cortvertit
multk fume. Se zice ca a suferit martiriul $i a
murit In anul 70. Dupa. cererea ludeilor crestinatii
din Palestina, a scris (pe la an. 40) evanghelia,
facInd anume genealogia lui Isus spre a stabili
Implinirea profetiilor despre Mesia. Se zice ca
originalul era in dialectul siro-caldeian sau ara-

(1869), Arheologia egipteand (1887 , Basmele

populare ale vechiului Egipt (1889), Istoria veche
a popoarelor din Orientul clasic (1900).
MASSENA ANDRE ("17561-1817). general fr.,
marasal, duce de Rivoli, print de

(1842t1912), compositor fr., pro fesor la Conservatorul din Paris,

membru a] Academiei de belle
arte (1878). Autor foarte fecund.
Op. pr. Marie Magdeleine; Le roi
de Lahore (1877); Marion (1884);

Le Cid (1885); Werther (1892);

La Navarraise (1894); Sapho

dlnsul, ramlnIndu-i totdeauna devotat. Dupa

mean, dar s'a pierdut $i a ramas o traducere greceasca.

MATEIU BASARAB (1-1654), dome al Tarii-

Romanesti de la 1632, confirmat de. Turci in

primele zile ale anului 1633. Era aga $i unul din
J. Massenet.

(1897) ; Griselidis (1901); suite de orchestra, poeme,

scene corale, 5 volume de melodii diverse, etc. etc.
MASSILLON [masilon] JEAN BAPTISTE (.1.663

1-1742), prelat $i orator fr. Episcop de Clermont

(1.717), membru al Academiei (1719). Avu curajul

In predicile sale, tinute In fata Curtii, sa predice

morals sever& $i sa precizeze Indatoririle celor
mart Op. pr. Petit Carerne (10 predici, In fata

tinarului rege Ludovic xv): Mort du pecheur

(Moartea pacatosului), Petit nombre des aus.
Traduceri rom.: Cuvintari bisericefti (de loan
Gent, Oradea 2 vol. 1898, 906), Despre micul numar at celor alefi (de Inocentiu Ploesteariu, In

conducatorii partidului boeresc national, care

Incepuse lupta contra Grecilor In 1630. Refugiati
In Transilvania, boerii nemultumiti 13i facura
oaste $i atacara pe Leon Von., dar fur& invinsi.

Chad veni la tron Radu In 1631, Il atacara $i pe el,

se dote o crincena lupta. ling& Bucuresti, In care
pribegii fur& victoriosi si proclamara. Domn pe
Mateiu Aga, care pretindea ca descinde din vechii
Basarabi. Domnia lui, destul de lungs, ar fi Post
foarte folositoare tarsi, dad) n'ar fi lost turburat

de douI on de rhzboaie cu vecinul damn Vasile

Lupu al Moldovei. Ambitiunea arestuia, care vroia
sit puie In Muntenia pe fiul sau, dorinta de rhs-

Biserica ortodoxa" 1885).

bunare a lui Mateiu: au Post cauzele acestor

rhzboaie. In 1639 Lupu infra In Muntenia, dar
este invins la oJorpor(Prahova). Dupa aceasta ei
se Impacara si, ca semn vazut al acestui fapt,

A lost institutor In Braila (1847), a Mout studii

la Paris ca bursier al statului (1856 60), a Post
numit (1862) profesor la liceul Mateiu-Basarab,
la liceul Sf. Sava la catedra de limbs latinit.

tale de Mateiu, care ajuta pe rivalul lui Vasile,

Gheorghe Stefan, dar tot Vasile intra. In Mun-

MASSIMU mita ('182511877), profesor roman.

Vasile zidi In Tirgoviste biserica Steles, iar Mateiu

o alta In satul soveia din Moldova, cu inscriptii
amintitoare. In 1653 al doilea razboiu, pus la

1744

www.dacoromanica.ro

tenia si inainta pin& la Finta (Ialomita) : aci

fu Invins In ziva de 17 Maiu 1653

$i silit sti fuga si dup& aceea sr'

piarza $i tronul. Bucuria lui Mateiu fu de scurta durata, cad sei-

t11",

Revista )1iterara.", ,,Viata lite-

rul ti potoli, dar necazurile, rana

dobindit& In lupta de la Finta si
batrinetea Yi grabira sfIraitul
vietii In Apri lie 1654. Domnia
lui Mateiu e Insemnata pentru
desvaltarea noastra cultural&:
s'au tiparit multe carti religioase,
pravila dela Govora (1640), pra- Mateiu Basarab.
vita de la Tirgoviate zisii Indreptarea legii

(1652).
MATEIU (MATTHIAS) coavirr ('14431-1490),

rege al Ungariei, hut lui loan Corvin Huniade.

A Post ales rege In 1458, prin sprijinul unchiului
sau Mihail Szilagy. A purtat multe rlizboaie cu
Turd', cu Boemii, cu Polonii, cu Germanii si cu
Stefan eel Mare. In contra acestuia porni o expeditie In iarna anului 1467, treclnd prin partite
Bacaului si ajungind la Baia,
unde era capitala Moldovei.
Ad 1-a atacat Stefan In noaptea de 15 Decembrie. ai a dobindit o mare victoria. Croni-

,()I1

pat cu fuga, caci altfel ar fi A

lost prins de Moldoveni. Acea- /- -..eta Infringere nu i-a sca.zut .--,........,..------,,_

prestigiul de care se bucura
printre supuaii sal. cad a lost Mateiu Corvin.
,

(-

un bun administrator si un sprijinitor at culturii: el a fundat Universitatea din Buda ai a Interneiat biblioteca numita si azi corvinlanti.
MATEIU DIN GANONORE, profesor grec la

Academia domneasck din Bucuresti pe la 1790.

MATEIU AL MIRELOR, arhiereu grec. A trait
In Tara-Romaneasca prin anii 1611, 1621, a scris

Ingreceate o cronico. a Domnitorilorcontemporani.

A Post egumen la man. Dealului.

IVIATEOTI, corn. rur. jud. Orheiu, plasa
Rezina; 2180 loc. Dup& legea 1929, sat din dm.
corn. Rezina-tirg. Statie c. f. linia lateral&
Balp-M.-Rezina.

MATITA 0 lac jud. Tutees aproape de Chiba-

Veche; supraf. 300 hect.; mult paste. ,r! 0 rlu

jud. Prahova, se varsa In riul Lopatna.
MATORET, culme In jud. Mehedinti ling&
Turnu-Severin; se termina aproape de Dunare.
MATRONA MARTIRA, Vint& praznuita de bi-

serica ortodox& la 27 Martie. Fiind servitOare

Yn casa unui puternic In Tesalonic, a Post descoperita c& a creatin& si martirizata.

MATUSALEM, pers. bibl., patriarh evreu, ar

fi trait paste 900 de ani.

MAUNOURY [monuri] 74ICHEL JOSEPH (*1847

(1923), general francez. S'a distins In timpul razboiului mondial: victoria de la Ourcq, Sept. 1914.
MAUPASSANT [mopasa^] GUY DE (*1850
t 1893), romancier ai nuvelist francez. Naturalist,
observator fin, stil sobru. A murit nebun. Principalele lui opera s'au tradus In romaneste, unele de

mai multi traducatori. Dintre volume darn: Pe

apd (de A. Savela, 1910), Sapho (de E. Girleanu
si D-na Voiculescu, 1908), Bel Ami (Bibl. p. toti,
f. a.), Domni.oara Fili (Bibl. p. toti), 0 riatit (de
H. Lecca, Bibl. p. toti, de E. Glrleanu, 1911),
Duminicile unui burghez (Bib]. p. toti), Tare ca
moartea (Ibidem), Nevestele artistilor (de E. Glrleanu, 1908), Mica Roc (de Corneliu Moldovanu,
1912), Petre si Ion (de N. N. Beldiceanu, 1908),
Inima noastra (de C. Apostol, 1912), Pe coastele

Afrieei (de A. Mlndru, f. a.), Cei dintliu fulgi

de N. N. Beldiceanu, 1909 Bibl. Minerva), Yvette
(de D. Nanu, 1909), Nuvele alese (de I. :Warn),
Povestiri alese (de M. Sadoveanu, 1907). NuGh. Adamescu.

Vatra", Lumea noun ilu-

strat&"Convorbiri literarP",

menii, ostaaii sal, facura o revolt&

$i "miser& cltiva boeri. Domnito-

carii poloni vorbesc de 10.000

Unguri pieriti; ei spun c& Mateiu a Yost gray 'lira si a soli-

mernase traduceri gasiin In ziare si reviste Re- MAT_

mania libera", Romanul", EpoMAV
ca", Romania" .,Lumea ilustra-

Dictionar enciclopedic ilustrat.

rary $i artistica", Revista idealista", Vieata Noua ", Convorbiri critice", Sernan&torul", Tribuna din Arad", Neamul romanesa literar", Junimea literary ",
Gindirea", a. a. Cele mai multe
farli nume de traducatori: cele G.de Maupassant.
semnate slut (acute de C. Rarnurh, M. Pricopie, G. D Mugur, E. Ene, 0. Lazarescu, Irene Mohor, Radu Rosetti, Lucia Caracostea. Zavalide, M. Stroescu, B. Marian, etc.

M.AURI se numesc, In cursul istoriei, Intliu

locuitorii din Mauretania (Africa) cart poart& razboiu cu Romanii, avind ca rege pe Jugurtha; apoi

cei cari navalirli in Spania (712) $i o stliptnira,

avtnd centrul la Cordova, multi secoli (1492);

du pa aceea locuitorii de limb& arab& din Barbaria

(Africa): in fine Maurii din Sahara, foarte raz-

boinici, 5i cei din Ceylon.

MALTS91., rege al Cariei, *377-353 a. Chr.,
protector al artelor, caruia vaduva lui i-a ridicat
un monument iunerar, una din cele 7 minuni ale
lumii antice. De la numele lui a rarnas sy se zic&
mausolea oriclirui mare monument funerar.Aceasta
lucrare a Post stricata In 1522 de atm cavalerii
din Rodos, cari Intrebuintar& materialul la all&
constructie, dar Englezii luar& $i depusera. In
Muzeul Rritanic sculpturile monumentului.
MAVROCORDAT ALEXANDRU

ZiS

EICAPO-

Rum (t1709), dragoman al Portii dih 1673. Era

fiul unui bogat negutator Pantiris Mavr. si avea un
Irate loan. Facuse studii de filozofie $i medicinit
la Pavia. El a lost trimis In rnulte misiuni diplo-

matice, Intre cari vain pomeni:

Incheierea pacii de la Carlovitz
Sutra Turcia deoparte $i Austria, Polonia, Rusia $i Venetia

de alta. parte (1669). Aceasta

i-a crest si inmicitil, cari s'au
manifestat la schimbarea Sultanului si i-au pus chiar viata
In primejdie. Mavrocordat a
dobindit $i titlul de ExaPoRIT

(Mick zice cronicarul: tai-

din launtru la Impa- b

care se bucura, a reusit s& Mavrocordat Exadobindeascli numirea fiului slur poritut biserictt).
(pictura dinteo
Nicolae in locul sau A avut

nicul

ratie"). Gratie prestigiului de

trei fii: Joan, Scarlat si Nicolae, dintre cari doi

au lost domni In principate. A lasat si scrieri de
istorie 5i de gramaticli, $. a., dintre cari una
( Istoria sf Pia) a lost Updraft (greceate) de fiul
sau Nicolae in Bucuresti, 1716.

MAVROCORDAT ALEXANDRU, domn al Mol-

dovei 1782-85. Era fiul lui Constantin $i fusese

pus pe tron prin staruintele ambasadorului Rusiei.
Socotindu-se indatorat litre aceasta Putere, lull
m&suri sup&r&toare pentru Austria $i cip& scurt

timp, nu mai avu nici sprijinul

Rusiei $i fu mazilit.
MAVROCORDAT ALEXANDRU ziS FIRARU, damn al Mol-

dovei 1785-86. Fiul lui loan

Domnitorul, era dragoman la
ConstantinopoI. El urma pe varul sau la tronul Moldovei: avu

o politica conciliant& fat& de Austria, ca al fat& de Rusia, cari ('l

erau mon In bun& Intelegere,

pregTitind razboiu contra Portal.

In acest coniplot intr.& si dom-

nitorul, care find mazilit, fugi Alex. Mavrocordat.

In Rusia, unde pregati spiritele
pentru ideea de liberare a Orecilor.
MAVROCORDAT CONSTANTIN (*ca. 17111-1769)

1745

www.dacoromanica.ro

ITO

mAv_ domn in Muntenia de 6 on si In Moldova de 4,ori.

RA A , Fiul lui Nioolae (e..- mai jos). Era foarte tInar (unit
Pm-% v zic 19 ani) clad fu numit Domn In Muntenia(1730),

dar, dup& o luna, venind [a tronul Turciei Mahmud

I, i se NA domnia. dar i se redete In anul urmator

(1731): aci statu 'Ana In 1733, clnd fu mutat In

Moldova. In acest timp se casatori cu o Moldoveanca, Ecaterina, fiica Vornicului C. Ruset,
In Moldova ramase pin5 In 1735, chid reveni In
muntsnis si astfel trecu de pe un tron pe altul fara
intrerupere: in Muntenia 1735.41, In Moldova
1741-44, In Muntenia 1744-48, In Moldova 1748
1749. Prestigiul de care se bucura la Poarta si
sumele de bani ce versa ii asigurara situatiunea.

se bucura la Turci pentru a ajuta pe cei acuzati pe nedrept de a fi partizans ai Rusilor; se amt.& tot a.sa
de binevoitor rata de masa contribuabililor, micsorInd unele biruri, desfiintInd altele. Cind

bawl tarii no ajung, da din aluau

verea sa particular& si
neobisnuit pins atunci
prezinta boerilor marl In fiecare an
semi ale visteriei. Scriitor si om
Invatat, el ajuta desvoltarea cub-

turiigrecesti. se intelegeprin

In acest timp el Mat reforms agrara care-i

reorganizarea Academiei din Iasi ;

dar da mare protectie calugaril or

tarani liberi pe persoana si munca lor, iar boerilor

proprietari le acorda un num &r de scutelnici (lo-

Filar Inchinate. Pretait mult de Turci pentru

servidile ce &Imes politicei lor, fu mutat In

poarta numele: desfiinta vecinataten si lass pe

cuitori scutiti de dari catre stat si lucrind numai
pentru proprietari). Pornind de la- un principiu
democratic, facu o legiuire nefolositoare, filndca
satenii, apasati de biruri (pe cari el le marl si le

ingreuna) parte fugira peste hotare, parte reintrara de bunavoe In starea de iobagie de mai
Inainte. Turburarile produse.
de mutarile lui Ii micsorara
mult crediful la Poarta,
dupa mazilia din Moldova, rarnase multi ani farm
domnie: reveni numai In
1756-58 In Muntenia, In 1761

63 In burnouts. De asta data

nu se mai ocupa sa face re-

Nicolae Mavrocordat.

greci veniti pentru a se ocupa de averile manasti-

Muntenia, unde situatia era Brea din pricina re-

latiilor cu Austria. Aci el gaseste un partid puternio

de boeri amid ai Austriei sb procedeaza fat& de ei

cu multa asprime, arestind chiar pe mitropolitut

Antim, pe care-1 trimise la Constantinopol sl

care fu ucis pe drum probabil din prdinul lui.
Boerii fugiti in Ardeal navalesc In Bucuresti, 11
aresteaza 0-1 inchid In Brasov. Poarta nu-1 inlocueste formal, ci numeste caimacem pe fratele lui,
loan, iar, dupa incheierea pacii cu Austria, Nicolae

isi reia domnia (Ianuarie 1719) s/ conduce trebile

cu aceeasi onestitate ca si In Moldova, cu aceeasi

Incurajare data culturii si bisericii grecesti. A

forme, ci sa stringh. bani. So-

murit in ziva de 3 Sept. 1730 si a lost Inmormintat

In manastirea Vacaresti, A tiparit carti romanesti
si grecesti prin Indemnul si cheltuiala sa.

turcesti, el fu trimis din non

dru, a lost terziman la Poarta si apoi a ocupat

cotit ca devotat intereselor

MAVROCORDAT SCARLAT, fiul 1111 Alexan-

In Moldova In 1769, clnd In-

eepu razboiul ruio -turc. Se

puse pe munca, aduna pro-

Const. Mavrocordat.

vizii, dar Ru5ir intrara. In

lark Mavrocordat fugi spre Galati, dar fu prins
si mini din pricina ranilor dobindite
MAVROCORDAT LOAN (t1719), fiul Exaporitului, dragoman al Portii. A lost caimacamul
Moldovei In 1711 pina la venirea fratelui sau:
asemenea a administrat Muntenia cit timp a
lost titularul Inchis la Brasov (1716-1719). In
aceasta vreme a avut o iscusita duplicitate, aratindu-se devotat Turcilor, dar fiind In realitate

made al Nemtilor si urmarind pentru el domnia

Munteniei, -contra fratelui sau. ba stiu sa stoarca
si de in boerii adversari Nemtilor importante
sume de bani sub pretext ca trebue sa le dea odor
de la Poarta spre a nu ceda Austriei toe& Mun-

tenia. Evenimentele nu 1-au ajutat si a murit

zice-se otravit In Bucuresti cu citeva zile
Inainte de a sosi Nicolae salt reia tronul. A
Post ingropat in biserica Sf. Gheorghe.

MAVROCORDAT ioAN, domn In Moldova

1143-47, fiul lui Nicolae si Prate cu Constantin.
A avut o domnie rea : traia In petreceri si desfa-

tad. punea biruri marl. A plecat urmat de

blestemele saracilor si vaduvelor.
MAVROCORDAT NICOLAE, 1680 *1730), fiul
lui Alexandru, domn In Moldova de 2 on si In
Muntenia de 2 ori. A lost In vreme de 10 ani mare
dragoman la Constantinopol si cu el Incepe obiceiul Turcilor de a da tronurile principatelor mai
ales dragomanilor. Avind mai putine relatii cu
Romanii, nu stia limbs lor 5i se servia de talmaciu. Numit IntIiu In Moldova In 1709 (domnie
Inceputa la 25 Ianuarie 1710), a adus cu el multi
Greci si, Ca sa micsoreze autoritatea boerilor/ a
Incurajat pe tarani In reclamatiile lor, a pedepsit
cu asprime pe cei vinovati si a cautat sit se arate
fare Iacomie de bani si Ingaduitor in adunarea
birurilor de la saraci. Mazilit in 1711, el si-a pastrat
totusi situatia preponderanta ce avea la Constantinopol si astfel revine dupa scurta domnie a lui
Dim. Cantemir In acelasi an si dcfmneste pina In
1716. Mum nu mai are aceeasi atitudine f AA de
boeri, ha chiar se serveste de trecerea de care

functiuni importante In Muntenia. A luat In casatoile pe Ilinca, flies lui Constantin Brincoveanu,
si au Post cununati de Dositei Patriarhul din Ierusalim.
MAVR9DI EIIGENIU ( *1859t1915), diplomat
roman, ministru pleaipotentiar. Intrat In carter&
In 1885, a reprezentat tara la Bruxelles, a lost director In Minister.
MAVRODIN 0 sat jud. Dimbovita corn. Gher-

ganii loc istoric: diferitelc lupte intre Mihaiu si

Turd Intre 1595-1599. corn. rur. jud. Teleorman, plasa Alexandria: 2228 lee. Dupa legea
1929, sat circ. corn. Buzescu.
MAVROGHENI NICOLAE (11790), domn al
Munteniei 1786-1790. Grec din Arhipelag (nu
din Fanar) cu o situatie foarte modesta, a reusit
sa is domnia Munteniei prin sprijinul amiralului

Hasan-Pala, de si era combatut de Fanarioti,

cari socoteau ca numai lor li se cuvin tronurile

principatelor. Aprecierile istoricilor stint foarte

deosebite: unit II consider& un fel de nebun, alibi
II socotese ca un om iscusit care lucra cu sinceritate pentru interesele Turciei si pentru Imbogatirea sa. Despre administratia lui se spune, intre
altele: a stilt pe preot1 salt lac& regulat slujbele, a
poruncit ca credinciosii sa mearga la biserica. In
tiecare sarbatoare, a pedepsit aspru pe negustorii
inselatori, a spinzurat pe hoti. Jafurile lui motesugite loveau si pe boeri si pe tarani. In timpul
Domniei lui s'a Inceput rtzboiul Turcilor cu Rusii,
apoi cu Austriacii. Mavrogheni a cerut sa fie numit

seraschier si, pe lingA ostile trimese din Turcia, a organizat si

el o armata de Romani (oaste
de tara cu capitanii si steaguri
frumoase"). El repurteaza cu armatele sale (turceascli si romaneasca) doua victorii importante

contra Austriacilor (1788 1789),

dar, dupa ce Turcii sint batuti de
Rusi In Moldova, nu mai poate
Impiedeca pe Prmtul de Coburg
de a ocupa Bucurestii. Cu tot de-

votarnentul aratat, Turoii 1-au

Nicolae Mavro-

gheni.
mazilit si 1-au pedepsit cu moantea. El a zidit In Bucuresti o biserica asezatti

1746

www.dacoromanica.ro

Tanga Soseaua Kiselef. In jurul bisericii shit

morminte interesante : Principesa Bagration nks-

cutk Vkckrescu; Aleru Filipescu, Heliade Rd-

dulescu, etc.
MAVROGERNIPETRE(*1819t1887), om politic

roman. Incepind prin a fi prefect In Moldova

(1847), a devenit ministru de fi.-..--nante In timpul Domniei lui Mihail Sturdza. A mai fost ministru
sub Alexandru Ghica. A Yost candidat la domnie 1859 si In timpul
lui Cuza nu s'a ocupat de politick.
La 15 Julie 1886 Il vedem ministru

9,1

de finante In primul guvern al

Domnitorului Carol, apoi, In timp
de patru ani, a avut tot portofoliul
finantelor In lungul minister al- lui
Lascar Catargiu (1871-75) si a- Petre Mavrogheni.
tunci a lucrat mult pentru organizarea finantelor ckrii. In timpul guvernkrii liberate a lui I. C. Brktianu a reprezentat Ora la
Roma, la Constantinopol si la. Viena.
MAVROGHENI PETRU P. (*1849 t 1916), di-

plomat roman, ministru plenipotentiar. Intrat

In carierti. In 1872, a reprezentat Cara la Bel-

grad, Constantinopol, Viena si Odesa (consul general).

MAVROID NICOLAE (t1788), predicator grec.
Chemat din Constantinopol In Iasi si In Bucuresti.
A stat aci peste 20 de ani. A tipkrit In Iasi 1756 o
carte de predici In greceste: Mreajd apostolicd,
adicd cuvinte folositoare. (Exemplar In Bibl.
Acad. Nr. 302, carti vechi).
MAVROS NICOLAE ( ca. 1782t1868), general
In armata rusk, grec de origine,
nascut In Romania. Pe vremea lui
Kiselef a fost inspectorul general
al carantinelor.A lksat o colectiune
de antichitati care a format Inceputul muzeului nostru din Bucuresti.
MAWR BARKER JON (1815
t1892), medic englez stabilit In
Romania (1858). A fost medic al
spitalului Brincovenesc; specialist N. Mavros.

In boale de copii, era foarteiubit

In Bucuresti. Ii ziceau Doctoru Englezu". A
scris o carte despre ingrijirea copiilor mici.
MAX EDUARD DE ( t1924), ar.ist dramatic

In Paris. Originar din Romania. A avut marl

succese si a fost membru al Comediei franceze.

MAX PRINT DE BADEN 1867t1929), om politic

german. Mostenitor al coroanei ducatului de Baden,

a fost ofiter in armata germana, a luat parte la

razbdiul mondial, dar, fiMd rknit, nu s'a mai Intors
pe front, ci s'a ocupat de Cruces Rosie. Numit cancelar al imperiulul In 1918, a fost silit sk ceark lui

Wilson (4 Octombrie) Inceperea discutiilor pe

baza celor 14 puncte formulate de presedintele
Americei si la 8 Noembrie a fost pus In situatia
de a cere Imparatului Wilhelm sk abdice. Acesta
Intlrziind cu raspunsul, Cancelarul a anuntat
abdicarea Imparatului si a numit cancelar pe
Ebert, care a proclamat republica. A fost deci
ultimul cancelar al imperiului german si de Ia
1918 a trait retras.
MAXIM MARTURISITORUL ('5801' 662), stint
prkznuit de biserica ortodoxk la 21 lanuarie. Descendent dintr'o famile bogatk, a avut o educatie
si instructie deosebitk, a fost numit de Impkratul
Eraclius secretar al statului. Iscindu-se atunci
lupta religioask Intre secte. mai ales In chestiunea
celor douk firi ale lui Cristos si monotelitii avind
la Constantinopol mare trecere, chiar si la Impkratul

Constantin, se nkscu o mare discutiune intre

Roma si Bizant. Maxim se duse Ia Roma si de aci

urniara pentru dinsui riaari nemulturniri si persecutii, exil si Inchisoare, Inclt muri.

MAXIM PELOPONISIUL, scriitor bisericesc grec

sec. xvin. S'au tipkrit In Muntenia clouk carti ale

lui: una In greceste (Bucuresti, 1690): Manual In
contra schismei papistasilor, alter tradusk roma.-

neste de Antim Ivireanul (Snagov, 1699): Carte rsA ow.

sau tumind asupra desghindrii papistasilor.
MAXIM (t1516), mitropolit al Ungro-Vlahiei MAD
(ca. 1507ca. 1512). A venit cklugkr din Serbia,
unde se zice ck a refuzat titlul de despot; a Impacat pe Radu-cel-Mare cu Bogdan, domnul Moldovei. Duple moartea lui Radu, venind la Iron
Mihnea (zis turcitul), el a pkrksit Cara si s'a Intors
numai la Inceputul domniei lui Neagoe.
MAXIMILIAN I (9.4591.1519), Imparat german. A avut lupte cu Ludovic xi al Frantei, au
Flandra si cu rasvratildi din Olanda; a gonit pe
Turd pink In Bosnia (1492).
MAXIMILIAN II ('1527t1576), rege al Boemiei si Ungariei, Imparat german.
MAXIMILIAN FERDINAND ( *1832 t1867), arhi-

duce austriac, fratele lui Frantz losef ; Imparat al

Mexicului (1864), ucis la Queretaro (1867).
MAYER IONATZ (1800 t 1870), medic german

stabilit In Romania (1834). A fost chemat de

Domnitorul Alexandru Ghica: a fost medic al
palatului, al armatei si la un spital din Bucuresti.
A publicat c/teva scrieri, Intre
cari :Du progres dans les principautes de Valachie at de Motdavie.

MAZARIN JULES ( *1602

t1661), om de stat fr., cardinal
(dar nu preot), prim-ministru
al Anei de Austria (1643), regenta Frantei In timpul minori-

0,

tatii lui Ludovic xiv. Cu toate ete

defectele ce i s'au atribuit, el

j. Mazarin.
conduse politica asa ca. Intinse
Franta pink Ia Rin si pink la Pirinei si potoli crizele interne foarte acute si provocatoare de
turburkri.
MAZEPPA IVAN STEPANOVICI 16441-1709), hat-

man al Cazacilor. Crescut la curtea Regelui Po-.

loniei; surprins de un nobil In flagrant delict de
adulter, fu legat pe un cal nabadados, care-1 duse
In Ucraiha: ad fu ales hatman de cktre Cazaci.
Aliat cu Petru cel Mare contra lui Carol xii, 11 trkdk

apoi si se inchise cu noul sku prieten la Tighina,

unde se sinucise duple InfrIngerea si fuga lui Carol.

Viata lui inspirk multe bpere de arta si de litera-

tura; Intre acestea, poema lui Lord Byron Mazepp a.

MAZZARINO Fr MAZARIN.

MAZZINI orusEPpE (*1805 t1872)., revolutionar ital. Intemeia la Marsilia, cu Bianca si Santi,
partidul zis Jana-Italia; exilat, arestat, ratlieind
prin. diferite tari, lncercind prin comploturi si
miscari revolutionare sk introduck republica, el
aduse mari servicii ideei de unitate a Italiei.
MA.CARTI, corn. rur. jud. Lapusna pe
Prut, plasa Nisporeni; 2175 loc. F, anterioark

sec. xvi; are o bis. constr. de Grigore Sturdza

la 1808. Duple legea 1929, sat din circ. corn. Bolduresti.

MA.CELAR ILIE (*1822 t1891), om politic roman In Transilvania. A luptat In 1848-49 si, prins
de Unguri, a fost condamnat la moarte, dar gratiat.

Duple aceste evenimente, a fost magistrat, apoi

deputat In Camera din Pesta (1867); a luat parte
la toate congresele nationale politico si a colaborat la Infiintarea bkncei Albino.", fiind presedinte mai multi ani.

MACRU-DE-JOS p corn. rur. jud. Dolj,

plasa Blrca; 2028 loc. Duple legea 1929, tine de
circ. corn. Macesu-de-sus. M.-DE -SUS, c. r.

tot acolo: 3314 loc. Circ. corn. cu 5 sate (1929).

MACIN, corn. urb. jud. Tulcea, plasa Macin;
port la Dunkre In fata Brailei; 5000 loc.
MA.CIVCA, circ. corn. jud. Vilma cu 39 sate
(1929).

MADARJA

p com. rur. jud. Bihor, plasa Sa-

lonta; 1291 loc. c. r. jud. Ciuc, plasa Centrala;

2336 loc. Mink de Fier. Statie c. f. intre Miercures Ciucului si Gheorgheni. p c. r. jud.
Mures, plasa Band; 2884 loc. p c. r. jud. Satu-

mare, plasa Arded; 1947 loc.

1747

www.dacoromanica.ro

corn. rur. jud. Arad, plasa Siria;

MAD- MADERAT,
Statie c. f. tutus Slntana si Ineu pe
MAR3300
linia loc.
de la Arad spre Brad.

MAGARUL, schit calugari jud. Tutova corn.

Zorleni.

MAGHERV-IEU, st. c. T. jud. Nasaud intre

Dej si Borgo Bistrita; de aci porneste linia spre
Ludo de Mures.

MAGIRETI, circ. corn. jud. Bacan cu 16

sate (1929). In corn. central& petrol.

MAGURA 0 corn. rur. jud. Vlasca,plasa Cilnistea; 2494 loc. Circ. corn. cu 6 sate (1929).
static c. f. pd. Buzau linia Buzau-Nehoias. In
Satul Magura lignit. 0 vIrf In masivul muntos
Grinties, 1509 in. alt.
MAGURA CALULUI, virf In masivul muntos
Grinties alt. 1230 rn.
MAGURA OCNEI, mantistire de calugari jud.
Bacau, asezat& inter, pozitie incintatoare linga
Tirgu-Ocna. Se zice ca a Post intemeiata de domnitorul Constantin Racovit& pe la 1756.

MAGURLE sat jud. Ilfov. Aci este in-

stitutul de fete I. Otetelisanu" proprietatea Aca-

bovita la 4 km. de Tirgoviste; Intern. de'Radu

V eel Mare la 1499. Reparata de Voda Bibescu pe

la 1844; a Post lagar de prizonieri turci In timpul

razb. din 1877-78, mai ttrziu a lost aci o scoala

de subofiteri, apoi depou de arme. Azi este o frumoas& *coal& militara. In biserica manastirii se

pastreadt craniul lui Mihaiu \iteazul si al lui

Radii intemeietorul.
MANASTIREA DINTR'UN LEMN, man.
de maici, jud. Valcea pe Vales r. Otasau, aproape
de Rlinnicul Valcii. Nu se *tie anul intemeierii,
dar exista la 1579.

MANASTIREA HUMORULUI, corn. rur.

jud. CImpulung,plasa Humorului; 2015 loc. Circ.

corn. cu 4 sate (1929).

MANASTIRENI0 corn. rur. jud. Cluj, plasa

Calata; 2380 loc. C) circ. corn. jud. Botosani
cu 15 sate (1929).
MANATIIR 0 corn. rur.jud. Timis-Torontal,
plasa Veriga; 1790 loc. Statie c. f. Intro Ilia
1 1.ndn.t. corn. rur. jud. Cluj, plasa Galata.
IVIANESCU AIIREL ( 1859 .11919), lost profesor

de calcul integral si diferential

la facultatea de stiinte din Iasi

(1890).

MANETI, sat jud. Dimbo-

vita; 1112 loc. Mine de lignit.

IVIANEVTI, corn. rur. jud.
Radauti, plasa Dornesti; 2650 loc.

tY, O

40

61

MARACINEANU VALTER

('1840 }1877),

Vi s is
151111 Alt Alafaqi
;

Q4:4111,44,

Castelul dela MAgurele (My).

demiei Romane (sent& normall1). Circ. tom. cu

3 sate (1929). 11 O c. r. jud. Teleorman plasa
Turnu; 4345 loc. Dupa. legea 1929, corn. suburban&
la orasul Turnu- MSgurele.

MAGURENI, corn. run. jud. Prahova, plasa

Prahova; 2640 loc. Dupli legea 1929, sat circ. corn.

Floresti.

MAICANE$TI, circ. corn. jud. Rimnic Sarat

cu 13 sate (1929).
MALAETI ciro. corn. jud. Dolj, Cu 19 sate

(1929). 'ff C) statie c. f. jud. Prahova intre (Plo-

esti) Buda si Sltinic.

MALDAENI, corn. rur. jud. Teleorman, plasa

Rosiori-de-Vede; 3785 loc. Circ. corn. cu 2 sate
(1929).

MALDARESCU GEORGE (1838 t1896), colonel rom. distins in razboiul independentei.

MALDARESCU NICOLAE Dr. ( *1844 t 1927), me-

dic roman. Profesor la faeultatea de medicina. din

Bucurefli (1876), decan (1894-1906).

MALINESCU VASILE (1817t1866), om polite roman. A Post secretarul Arhivelor statului
In Iasi; Domnitorul Sturdza 1-a silit s& se expatrieze din cauza ideilor lui politice; membru al
divanului ad-hoc, ministru de culte in 1861.
MALTNI, corn. rur. jud. Falticeni (lost Suceava, Baia dupa legea 1929) plasa Malini; 1732

loc. Scoala de meserii. Ciro. corn. cu 9 sate (1929).

MANIAE*TI statie c. f. jud. Cernauti intre

Cernauti si Lujeni. C) M. -NOT, c. r. jud. Cernauti, plasa Sipenitului; 4596 loc. Dup& legea 1929,
tine de circ. corn. Lujeni. 0 M.- VECHI, corn. r. tot
acolol 3500 loc.
MAMALIGA, corn. rur. jud. Hotin,plasa Lip-

cani 1934 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn.

Costiceni. statie c. I. intro Larga si SulitaNou5.
MAMALIGA VODA, porecla lui Grigore CALMAR (or acest cuv.).
MANASTIREA, corn. rur. jud. Ilfov; plasa
Oltenita; 2082. loc. circ. corn. cu 5 sate (1929).
AO este o proprietate a Regelui Carol II.
MANASTIREA DEALULUI, man. jud. Dim-

ofiter roman. A

murit eroic, avInd gradul de ca.pitan, In asaltul de la Grivita In

fruntea companiei sale in ziva Valter M
de 30 August.
cineanu.
MARANDENI, corn. rur. jud.
Balti, plasa Falesti; 2387 loc. Dupa legea 1929,
tine de circ. corn. Slobozia-Balti.
MARAESTI, corn. urban& jud. Putna plasa
Mara.sesti; 4000 loc. Statie c. I. pe linia principal& Bucuresti-Cernauti, de aci se desparte
lints care merge spre Vaslui-Iasi-Chisinau, linia
spre Galati si lima lateral& On& la Paneiu.
In jurul acestei comune s'a dat, In cursul marelui razboiu, cea mai mare Mane, care a tinut
14 zile (6-20 August 1917) si s'a terminat cu victoria Romanilor. Atacul, bine pregatit, din partea
armatei germane, avea de stop sa sdrobeasca rezistenta de aci, ceea ce le-ar fi dat stapinirea Intregei Moldova. Batalia se compune din o serie de
atacuri ale inimicului si de contra-atacuri ale noastre, toate dovedind pricepere in conceptiune, Indtrjire In executiune, un avint eroic $i un spent de
jertfa din partea comandantilor si a soldatilor. Un
publicist german zice ca batalia aceasta a devenit
mindria armatei romdne In rdzboiul mondial".
In amintirea acestor fapte s'a hottuIt a se ridica
In localitatea aceasta un mare mausoleu.
IVIARATI sat jud. Putna, plasa Mara$ti,
corn. Racoasa. Dup& legea din 1929, tine de arc.
corn. Soveja. Asezat la N. de confluents r. Susita

cu piraul Racoasa. In jurul acestei localitati a

Yost, In cursul marelui razboiu, una din marile 00Ulla din anul 191T. A tinut de la 22 Iulie pIna. la
1 August: dupo. ce trupele inimice au Yost respinse
din pozitiile for si silite a se retrage, Romanii le-au
urmarit timp de 4 zile si au reoucerit 30 de localitati. Ofensiva aceasta a Yost opritS, din pricina ca

atunci Incepe debandada pe frontul rusesc din

Bucovina, care influenteaza pe col din Moldova
si slabeste puterea de ofensiva a frontului romano-rus. statie c. f. jud. Tutova intre Zorleni

si Prut.

MARATEI, corn. rur.jud. Suceava, plasa Dragomirna; 2000 loc. Circ. corn. cu 2 sate (1929).
MARCAVTI, corn. rur. jud. Hotin, plasa Briceni: 2546 loc. Dupa legea 1929, tine de dm. corn.
Cepeleuti.

MARCETI, ciro. corn. jud. Dimbovita,plasa

MAACULETI elm. corn. jud. Ialomita,
pfasa Slobozia, cu 8 sate (1929). 0 xe.-x1F.9,
Bilciuresti; cu 8 sate (1929).

1748

www.dacoromanica.ro

corn. rur. jud. Soroca, plasa Floresti; 2807 loc.

Dima legea 1929, sat circ corn. Floresti.1 O statie
C. f. linia Balti-Mateuti.
MARCUTA, sat jud. Ilfov corn. Pantelimon.
Aci a Post multa. vreme spital de alienati. Era si o
veche manastire, din care a ramas biserica, ziditii
In 1587 de Dan vel-logofat.

MA.RDARVSCU GEORGE (91866), general roman. Sublocotenent 1888, general de brigada 1916,

tubs (wr acest cuv.). Locuitorii trAesc din corner- MAR1.111 ce fac cu nenumaratii pelerini. Ca construclie
e vestitA moscheea cadrilaterti cu arcade, In jurul MEG
Ca abei.

MECNA CAWS MINIM (969 -1-8 a. Chr.), po-

litic roman, amic al lui August, abil seducAtor

al inimicilor acestuia, protector al poetilor si
artistilor. Viata privatA cam usuratich. Numele
sau a devenit sinonim cu protector al Artelor..

de divizie 1918, de corp de armath 1927. Retras

din ostire, e senator de drept. A lost set' de statmajor al armatei a 2-a In 1916 $i 1917. Numit
comandantul fnrtelor romane din Transilvania la
12 Apri lie 1919, el porneste ofensiva In contra
Ungurilor la 16 Apri lie, avind de rezultat gonirea
armatelor unguresti peste Tisa $i ocuparea Budapestei.
MARGARIT APOSTOL 4'1834t1903), profesor roman In Macedonia (de la 1862 cu Intreruperi), inspector al scoalelor romane din Turcia.

MECKLENBURG-STRLITZ, mare ducat

In Germania; 2930 km. p.; 112.000 loc. Cap.:
Nen-Strelitz, 12.000 loc.
MECICLENBURG-SCHWERIN, mare ducat

studii istorice despre Romanii

din Macedonia. (Etudes histori-

si marl rSzboaie si negocieri, pedepsind cu cruzime

pe inimicii Invinsi si servindu-se de intrigi ca sA

1881; Les Grecs, les Valaques et

pus sA se construiascA marl lucrari de cai de comun Ogle.

MEDICI GIOVANNI (*1498t1536), general italian, sef de trupe de condotieri, luptlnd pentru di4eri(1 suverani. Murind In urrna unei rani, trupele
lui purtarA doli>7 $i se numirA de atunci bandele

A publicat scrieri despre situatia scoalelor si

ques sur les Valaques du Pinde,

In Germania; 13.127 km. p.; 688.000 loc. CapitalA:

Schwerin ; 50.000 loc.

MEDI.O.$, corn. rur. jud. Tirnava-mare, plasa

Medians; 14.000 loc. Static c. f. linia principalA Bu-

curesti-Cluj Intre Sighisoara $i Copsa-alica. Ora

vechiu, are o bisericA sAseascA din 1460.

MEDICI COSIMO ("151921574), prirpul mare

duce de Toscana, Is! stabile domnia dupA multe

reuseasca. Ca domnitor, a Incurajat artele si a

les Albanais et ]'empire turc, 1886).

A Post membru corespondent al

Academie' Romane (1889).

MARGAU, corn. rur. jud. Cluj,
plasa Calata; 2320 loc.
MARGE4LA. STEFAN, Roman
basarabean, a publicat In 1827 la Ap. miirgfirit.

negre.
MEDICI LORENZO MAGNIFICUL ( *14481-1492),

Petersburg o pramaticft rnao-ronittnit.

In 1829 se gasea la stud! In Paris. A Post func-

yonar In Ministerul de instructie din capitala

periului.
MARGINEANU ALEXANDRU (1871 t1930),

general roman. Sublocotenent In 1891, a intrat In

rAzboiu colonel. General de brigada 1917, de di-

vizie 1919. S'a distins In luptele de la Marasti

$i Varnita.
MARGINENI 0 corn. rur. jud. Neamt, plasa
Razboeni; 2003 loc. Dupa legea 1929, sat tine de
circ. corn. Dochia. O circ. corn. jud. Bacau cu
17 sate (1929). 0 man. jud. Prahova corn. Haimanale, fundatA de familia Cantacuzino pe la
1554. A Yost $i Inchisoare politica pe la 1840. Aci
au stat Nicolae BAlcescu si altii.
MARTINENI, circ. corn. jud. Trei-Scaune, cu
3 sate (1929).

MARTINV, circ. corn. jud. Odorheiu cu 3

sate (1929).
MACATTTI, corn. rur. jud. Orheiu, plasa

Criuleni; 5911 loc. Circ. corn. cu 12 sate (1929).

MATASARU, static c. f. jud. Dlmbovita Intre
Titu si Golesti (linia Buc.-Pitesti-Craiova, etc.).
MATRICI, corn. rur. jud. Mures, plasa Eremitul; 1038 loc. Statie c. f. linia Ingusta TIrguMures-Sovata-Praid.
MATAU 0 corn. rur. jud. Muscel, plasa Dimbovita; 2018 loc. DupA legea 1929, sat din tire,.
corn. PravAt. 0 vIrf de munte jud. Muscel, alt.
1050 m.

MAXINENI, circ. corn. jud. Rlinnic-Sarat,

plasa Maicanesti; cu 8 sate (1929). Aci a lost o

mAnAstire, din care a rAmas o bisericA, ziditA de

Mated!-Basarab In 1638.

MAZANATI. circ. corn. jud. Suceava cu

6 sate (1929).

1VIAZAREANUL VARTOLOMEIU (t ca. 1800),

cAlugAr si scriitor bisericesc in Moldova. A avut

ranguri bisericesti importante. A tradus multe

scrieri religioase si a sores o relatie a unei calatorit
In Rusia. Lui i se atribue Panegiricul lui Stefan
eel Mare, o frumoasA compozitie retoricb. reli-

gioasa. $1 istoricA, publicatA de Kogalniceanu In

1841; altii cred cA e o opera. tbrzie care imitA felul
de seriere din sec. xviii.
MECA (sau MECCA), oral In Arabia ( PW Asia),

60.000 loc., este locul de pelerinaj an Mahomeda-

nilor: fiecare credincios e dator sA meargo. cel putin

odatA In viatA la Meca, sA ocoleascA de sapte on

duce de Florenta, vestit mai ales prin sprijinul acordat artistilor $f literatilor.
MEDIE*-AURTT, corn. rur. jud. Satu-Mare ,
plasa Seini; 3449 loc.
MEDTNA, or In Arabia; 20.000 loc.; aci
mormintul lui Mahomet.
MEDITERANA MAMA ( ow Europa) Intre
Europa, Asia si Africa, comunica cu Oc. Atlantic

prin strtmt. Gibraltar; a doua comunicare s'a

stabilit prin tAierea Canalului de Suez. Supraf.

total& 3 milioane km. p. to cari intrA si Marea
Nengra. (424.000) si Adriatica (135.000).
MEDJIDTA, corn. urb. jud. Constants plasa
Medjidia lInga balta Carasu; 9000 loc. Static
c. f.pe linia Cernavoda-Consstanta; de aci porneste

linia spre Babadag si linia spre Bazargic. Are 1

gimbayiu de bAeti. Numele Ii vine dela Sultanul
Abdul Medgid.

MED9C, regiune In Franta (Gironde); vinuri

vestite.
MEFISTQFELE sau MEPHISTO, numele dracului In uncle scrieri germane. de undo a trecut
si In alto literaturi.
MEGRELV$ (ungureste MAGYAROS), munte

In Carpati, tntre satele Bretcu si Oituz. Aci a

lost, In cursul marelui rAzboiu, o mare luptA,
victorioasA pentru Romani, In zilele de 11-13
Octombrie 1916, cu care Incepe seria de lupte ce
formeazA trails batalie a trecatorilor.
MEGISER HIERONYMUS (t1616), filolog germ.,
publicA (1592) o colectie de sped.mene linguistice, Intro
can e si un Tatal nostru
romanesc, frisk zice cA
este in limba chinezd.
MEGLEN (sau MEGLENIA), regiune din Grecia
asezata la V. de rill'. Var-

dar, numitA si Caragiova.

intro parte din acesl tinut locuese $i Romani.

Ei se deoscbesc de ceilalti
Romani (Aromdni) din

peninsula balcanica prin

lap tn1 Munn au Imbratisat

Tipuri de Meglenezi

islamismul i prin vorbi(Dupii: Weigand)

rca for care este ca un
subdialect, a7tii zic un dialect particular. Numele
ce-si dau er 100 este VIcqi. In cercetArile etnografice $i linguistice s'a obisnuit sA li se zicA Me-

1749

www.dacoromanica.ro

M EH- glenezi sau Megieno-romilni. Asezarile for slnt cuprinse Intr'un ores mic (Ntnta) si In clteva sate:

MEK sant, Wesley, Lo-

paduri cu cap. 1.730.000 let (1925), 317 biserici,

tine de eparhia Rlmnicului
MEHEDINTI maim (*1868), geograf si scrii-

tor roman. Dupo studii In Germania, a lost

primul profesor al catedrei de
geografie la Universitatea din
Bucuresti (1901). Membru al Academiei Romane (1915). A
Post ministru de instructie In
1918. A publicat studii de ape[dentate In legatura cu cursul

mita, Hums, Liamana, Cepa, Timereca, Barovita, M-

eads. Vorbirea for

se caracterizeaza
prin aceea cA

schimbarea labialelor este altfel

decIt a Macedoromanilor, sunetele a Si 1 shit

confundate In-

sau: Problemele geografice con temporane, 1900; Eterogeneitatea

celor patru sfere, 1900; Obiectul si definitiunea geografiei,

jud. Me1901; Antropogeografia, 1904; A- Sterna

hedinli.

tr'un singur su-

net, d final cade

In grupa nd, etc.
MEHADIA 0
corn. rur. jud. Severin, plasa Or-

plicari antropogeografice, 1909;

Vechimea poporului roman qi

legdtura cu elementele alogene, 1925; apoi carti

didactics pentru curs secundar (In multe editiuni

Incepind din 1911). IncepInd din 1893, a publicat

sova; 2233 loc.

aproape de st.
bain. Bane Heronlane; st. c. 1. linia
Bucuresti - Tirni-

articole

soara. rlu, afluent al r. Cerna.

MEHADICA,
corn. rur. jud. Severin plasa Teregova: 2200 loc.

Harta regiunii Meglen.

(Dupti.: Weigand)

MEHEDINTE.1.1.NTJ LHPII (t1618), boer roman.

Era paharnic. A Post Intre conducatorii unei

miscari contra Grecilor Si In special contra Dornnitorului Alexandru Inas. Nereusind, a fugit In
Ungaria, dar mai tlrziu a lost prins de urmasul
lui Alexandru si predat Turcilor, can 11 ucisera.
MEHEDTNTI, jud. In Oltenia; cap. TurnuSeverin; 5320 km. p., 287.000 loc. (1915); are 9
plasi, 3 corn. urb. .7i 204 corn. rur. (1926); face
parte din circ. Curtii-de-apel din Craiova; are 10

In Convorbiri literare" cu subiecte

diferite de politica, organizare $colara., educatie

populara, etc., iar Intre 1907-1920 a Post directorul revistei. Cu aceleasi preocupari, a Intemeiat o
revista pentru popor (Duminica poporului) 0 a
scris carti cu privire la biserioa (Pentru biserica
noestra, 1911, Poti fi om lard a fi creftin? f. a.),
la swat (Indardt spre scoala, 1907, $coala poporului, 1918, Alta crectere: fcoala muncii, 1919),
la adman% In genera $i la pregatirea tineretului
pentru viata (Catre noua gerteratie, 1912, Olensiva nationals 1912), la literature (Primavera
literard 1914). Notam Inca: o biografie a dui
Titu Maiorescu (1915) Si o opera de culture gene-

rata.: Ce trebue sa cugete un Roman despre tare fi

na(ia romans, 1921. Discursul de receptie la Aca-

demie a tratat despre Caracterizarea unui popor

prin munca qiuneltele sale (1920).

MEH1VIET ALT PAU (* A.8271-1878), general

turc, de origine german& (KARL DETROIT), a luat

parte In razboiul Crimeei (1853), In razboiul
contra Rusilor si Romanilor (1877), a reprezentat

statul la congresul din Berlin (1878), a lost asasinat In Albania.

MEIDANCHIOI, corn. rur. jud. Tulcea, plan

HUNEDOARA

Isaccea; 2120 loc. Dupti. legea 1929, sat circ. corn.

Nicolitel.
MEILHAC HENRI (* 1831 t 1897), autor dramatic
MIA ILA% \

PL.CLOSAMI

francez. Membru al Academiei' franceze (1888).

Op pr. La vertu de Celimene (1861), Decore
(1888). Asemenea, In colaborare cu Halevy, libretele operetelor lui Offenbach: Belle _Helene
(1864), La Perichole (1868), Les Brigands (1869).
In colaborare cu A. Millaud: M am'zelle Nitouche
(1883). Multe din acestea s'au jucat pe scenele
teatrelor noastre.
MEILLET (mere] ANTOINE (1866), filolog

4
PL.

PL.

N.

\ M TRU SESU

Crigul144

%;.osu STEP, \

PL.00OLITC'''
T

Bruited

francez. S'a ocupat de gramatica comparatb.

(Introduction a l'etude comparative des langues

indo-europeennes, 1903), de teoriile generale ale
linguisticei (La linguistique, 1915, Linguistique
historique et I. generale, 1921), $i a studiat istori-

-4",t,
0
IPL.MOTRU

VLRIM

Till
freakotruh,

pi

ceste desvoltarea citorva limbi din Europa (greed!,

1920 latina, 1928, polona, 1921, serbo-croata,
1924). A vizitat tare noastra $i a tinut conferinte.
E membru onorar al Academiei Romane (1923).

PL.DUMBRAVA

FL.

011min

/PL.BALT1CJTAI

Min,

BLAHNITA
brow

r--

**3

,t)

PL. C MPUL
ujInIr

R A

Harta jud. Mehedinti.

$coale primare urbane $i 335 rurale (1929), 102

cooperative de aprovizionare $i consum cu capital 3.898.0001ei (1925), 55 coop. p. exploatare de

MEISSONNIER [mesonie] ERNEST (`1815

11891), pictor fr.. Dupe ce dete pretioase scene
de interior Si de viata intima, Insoti statul-major
al lui Napoleon ui In Italia si facu tablouri
istorice; deasemenea In timpul razboiului din
1870 Incepu o serie, pe care n'o termina.
MEITANI GEORGE ( "1840t1909), advocat $i
jurist roman. A publicat Studii canstitutionale,
1878, Si o lung& cercetare asupra constitutiei din
1866 In multe fascicole (1880 Si urm.), lucrare
premiata de Academia Romans. In tinerete a publicat $1 un volum de versuri (Cinturi intime,
1860)..A Post deputat si senator In multe legislaturi.
MEICHONG, fluviu In Asia, lung 4500 km.

1750

www.dacoromanica.ro

episcop de Husi (din 1803), apoi de Roman MELMEN

MELETIE MACEDONUL Fr- BIACEDONUL.

MELANCHTON FILIP SCHWARTZFILD ("1497

t1560), unul din intemeietoriiprotestantismului si

luptator neobosit. Lui se datoreste Con fesiunea
de la Augsburg. A 'goat numeroase scrieri.
MELANESIA, regiune din Oceania (pIr harta
OCEANIA), cuprinde grupele de insule de la Noua
Guinee pin& la ins. Figi; 145.892 km. p., 642.300

(din 1826).

MELETIE, mitropolit al Proilaviei pe la 1644.

MELETIE KOVACI (t1770), episcop roman-

unit at diecesei Oradia-mare, dar supus episcopului

catolic din acelasi oras. Originar din Macedonia,

era preot, cind a lost numit de guvernul din Viena
(1748); a staruit, fara succes, sa-si valorifice drepturile, sa devina realmente conducator al diecesei.
MELIDON GEORGE (*1831 t1897), profesor

loc.
MELANIA ROMANA (sec. V), sf

praznuita
de biserica ortodox& la 31 Decembrie. A trait pe
timpul lui Onoriu. Era dintr'o familie bogata...si
nobrla. Duna ce s'a casatorit $i a pierdut copra,
si-a vindut averea si a Infiintat o manastire,
unde a murit dupa o viata pioasa.
MELBOURNE, oral In Australia, capit. Coloniei Victoria; 491.000 loc.
MELCHISEDEC, pers. biblic (Vechiu Test.),
preot si rege In lerusalim (2000 de ani a. Chr.).

roman. A fost profesor Ia colegiul din Iasi, director

la ministerul Cultelor din Moldova, director general al scoalelor, inspector scolar. A publicat
clteva carti didactice si un curs de Pedagogie(1874).
MELILLA, oral In Maroc pe coasta N. a Africei,

port la Mediterana; 2000 loc. Aci a lost o veche

colonie romana.
M.ELINE JULES (*1838), om politic francez,
ministru, prez. al Camerei, prez. de consiliu, seful

MELCHISEDEC rprEFAbrEscu ("18221-1892),

prelat si istoric roman. A invatat la Seminariul din

Iasi (Socola), s'a calugarit (1843), a lost hirotonit ierodiacon si numit inspector al Seminariului. A Mout studii superioare teologice la Kiew (1848
s. u.). Intorcindu -se, a lost
profesor si rector al seminariului din Iasi, rector al celui
din Husi, arhimandrit, arhiereu, conducator al episcopiei
din Ismail, Husi, episcop titular la Roman. A Yost mem-

bru al divanului ad-hoc si

luptator neobosit pentru unire. Ministru In primul cabinet al lui Kogalniceanu (1861),

a demisionat, fiindca un nu-

IVIEMFIS (MEMPHIS), oral In Egiptul antic, In-

temeiat, dupa legends, de Menes, primul rege din

prima dinastie tinita; prin sec. xi p. Chr. se ruins.
Prin sapaturile arheologilor s'au descoperit multe
statue si parti din templul lui Phtah.
MEMNON C) pers. legend. Grecia antics: unul

din eroii de la Troia, omorlt de Ahile. C) rege

al Etiopienilor S'a socotit ca una din statuele

colosale din necropola tebana (Egipt) II repre-

(N

zinta pe el.

\XN

MEMORANDUM AL ROMANILOR DIN UNGARIA,

Ep. Melchisedec.

mar de membri ai Adunarii nu admiteau ca

un oalugar sa fie ministru. Membru al Academiei

Roman (1870), el a, Imbogatit si literatura special bisericeasca (Liturgic& 1853; Tipic, 1854;
Teologie dogmatic& 1855; Catehismul ortodox,

1857; Teologia pastoral& 1863; Euhologiu, 1873)

*i istoria bisericeasca (Cronica HuOlor $i a episcopiei, 1869; Cronica Romanului $i a episc., 1874;
InsCriptiile bisericelor armenesti din Moldova,

1881; Inscripfia de la mdneistirea Rdsboieni,

1882; Viata Mitrop. Filaret 11, 1883; Via(a lui
Grig. Tamblac, 1884; Not* istorice adunate de
la 48 de mandstiri i biserici, 1885; Biserica
romeind in luptd cu protestarttismul, 1890; Istoria
bisericii Trei lerarhi, s. a.), prin acestea a adus
contributli pretioase si istoriei generale Si istoriei
literare; a tradus cuvintdrile Sf. loan Hrisostom,

1883, a editat didahiile sau predicile lui Antim

Ivireanul, 1889; a tratat diferite chestiuni de
actualitate, cu privire Ia organizarea bisericeasca
(lerarhia i institu(ia sinodald in his. ortodox&
1803; Papismul i starea actuald a bisericii in
Rorndnia, 1883; Memoriu despre starea preo(ilor,
1888) sau la cea scnlara (Facultatea de teologie,
1882; Cuvint pentru $coala i biserica romdnd,
1885), sau cu privire la diferite amanunte In legatura cu viata si activitatea preotilor, *. a.
(Cintdrile bisericesti, 1882; Editarea cdr(ilor
bisericesti, 1882; Biserica $i Calcndarul, 1881;
Despre cinstirea si inchinarea icoanelor, 1890).
MELEDIC, st. balneara, jud. Buzau corn.
Lopatari. Ape sarate cu iod, brom, sulf.
MELETIE ARHIEPISCOPUL

(t381), glut, praznuit de biserica ortodoxa la 12 Februarie.

A Post patriarh al Antiohiei,
detronat si gonit de trei on
si iarlisi chernat, dupa cum
imparatul era amic sau adv ersar al arienilor. El a Incercat
sa aduca pacea In biserica.,

a-

dresat Imparatului Frantz Iosef In Maiu 1893,

urma sa-i fie prezentat In Viena de o delegaVune speciala. ; guvernul Ungariei a convihs pe
suveran sa nu primeasca pe delegali si sa
Inapoieze memoranda] In plicul nedesfacut.
Acest act, prin care Romanii Isi aratau suferintele din cauza legilor si practicilor unguresti, a
a Yost publicat. Guvernul Ungariei a socotit
aceasta fapta ca o tradare si a dat In judecata,
pe membrii comitetului; Dr. I. Ratiu, G. Pop de
Base$ti, luliu Coroian, Vasile Lucaciu, Dim.
Com?a, T. Mihaly, Aurel Suciu, s. a. Curtea
cu jurati din Cluj i-a condamnat (Mai 1894)
in Inchisoare (Intre 5 ani si 2 luni). Unii au
trecut in Romania, altii au Post Inchisi la Seghedin si la Vat si gratiati In 1895, Aceste Imprejurari au InAsprit mult relatiile dintre natdonalitatile Ungariei si guvernul tarii si a prilejuit manifestari de protestare In Bucuresti si
In alte rase ale regatului roman.
MENAM, 11. Siam, se \Tars& In golful Siam;

1370 km. lung.

MENCPCOV ALEXANDRU SERGREVICI ( "1787

t1869), general si polit. rus, participa la razboaiele

cu Turcii; fu ambasador la Constantinopol In

vremea evenimentelor din 1853 si precipita, prin

purtarea lui, deslantuirea razboiului.
MENDEL iosAN cIREnoR (1822 t 1884), bo-

tanist austriac. Fiind calugar saugutin, a -stn-

diat biologia plantelor din gra.dina manastirn,

mai ales fenomenele de creditate; s'a ocupat si
de hibrizi. A stabilit o serie de legi ale ereditafii
cari arata In ce chip se transmit caracterele
parinlilor In cursul mai multor generapi.
MENDELEJEFF ramrmiz IVANOVICI ("1834

f1907), chirnist rus, prof. la Univ. Petersburg;

facu studii asupra petrolului, compresiunii gazelor,

etc.

MENDELSSOHN BARTHOLDY FELIX

(*1809t1847), compozitor german. Op. pr. V isul

unei nop(i de yard, Edip la Colonna, Antigona.

dar muri chiar In timpul

sinodului ecumenic de Ia Constantinopol.
Mitropolitul Meletie.
MELETIE BRANDABURUL,

partidului progresist, sustInator a1 tarifului protectionist (1892); ultima data ministru de agricultura In 1915-16.
MELPOMENE, muza Tragediei.

mitropolit al Moldovei 1844-1848. A lost Intaiu

MENDES CATULLE (1841 t1909), poet si autor

dramatic francez. Traduceri romanesti: Sanguine

(de Bonif. Florescu. 1889); Nihilists (f. a.); Arta
de a iubi (de I. S. Spartali, Buc. 1903); Romanul
rosu (de V. Trifu, Buc, (1912); Nuvele (Iasi 1913);

1751

Matra casdtorild (de L. Danon. Buc.

www.dacoromanica.ro

1918).

Mm

MENDOZA HURTADO DE (1503 t1585), poet

EN- span.
Op .pr. Lazarillo de Tormes (1554); .RdsET boiul Grenadei. Povesteste fapte la cari a luat

parte.
MENELIK (*184211913), negus al Abisiniei, deveni. si Imparat al Etio-

piei (1889). Dupa un tratat cu

Italia (1889), interpretat de aceasta ca acordindu-i protecto-

ratul, isbucni razboiul (1895),

Incheiat cu Infringerea Italiei si
Cu recunoasterea i independentei

ria de azi. Aci erau dour" provinci romane: M. SU-

(1896).

MENENIUS AGRIPPA, Pr A- ,

PERIOR Cu cap. Sardiea I H. INFERIOR, can an suferit

modificari In cursul timpului pin& au Post stapinite de barbari.

ORIPPA.

MENTON [wanton], oras In

Frant,a, la 21 km. de Nisa; 9000

loc.; renumit pentru clima dulce,

tionale In Franta (chip& numele lui Merovee),

Incepe cu Clodion (428-448) $i se sfineste cu
Dagobert II (673-679).
MESALINA (sauXESSALINA) (*1.5 t 48), Imptirateash romans, fiica lui Valerius Messala, sotia
lui Claudiu, vestit& prin desfrinarile vigil ei.
Cruda si tacoma de bani, fttcu s5 piar& multi
barbati si femei; dar fu si ea ucisti din indemnul
sgului ei.
MESIA (= MOESIA sau E<ISIA la scriitorii nostri
vechi), regiune din peninsula Balcanica, corespunzind aproximativ cu Bosnia, Serbia $i Bulga-

Menelik H.

care atrage mai ales iarna suferinzi din toatii

Europa. Apartine Frantei din 1860.
MENUMOHCT, duce al unui mic stat ro-

MESLTN, insult" In Dunare jud. Tutees In

bratul China.
MESMER FREDERIC ANTONIU (*1734 t 1815),

medic german, a descoperit magnetismul animal.

MESOPOTAMIA, In anticitate numele re-

manesc, care se gAsea prin partite N. V. ale Transilvaniei pe la anul 888; era vasal al Imparatului

giunii cuprinse Intre Eufrat 9i Tigru. Aci an lost

regatul Ninivei, at Babiloniei, al Caldeei, al Asi-

MERA mu; T. (*1864 t 1909), preot $i Invatator

roman In Transilvania. A publicat povestiri $i basme culese din popor, Intre cari un vol. Din lumea

toarea de Messina; 176.000 loc. Are Universitate,

bu lgaresc.

basmelor, 1906.

MERA (sau mum), 'lost& manastire, jud. Putna,

pe Milcov, IntemeiatLge la 1686 de un Motoc din

Odobesti, terrninata si Inzestrata de Constantin

Cantemir (1689) gi de fiul situ Antioh (1706). Azi
e bisericA de mir.

MERA.N, oras In Italia, provincia Tirol; 23.000

loc., st. balneara.
MERCIER [mersie] DESIRE (1851), cardinal

beigian. A avut o atitudine demnA sub ocupatia

germana In timpul marelui razboiu: a publicat
memorabile scrtsori pastorale.
MERCUR (NERcuRiv), zeu roman fiul lui Jupiter, mesagerul zeilor, zeul
elocventei, al comertului si
grec. Hermes.

MESTECANIS, munte In muntii Bistritei

(1100 m.), pe acolo si trecatoare.

MVOTA IOAN (*183711878), profesor roman.

A Post director al liceului roman din Brasov (1870);

a publicat un curs de istorie universala adaptat

chip& Paz (1867-80), care s'a Intrebuintat mult
timp gi In scoalele din Romania; cIteva studii si
articole asupra istorici Romanilor si articole
despre pedagogie si organizarea scolara. A Post
membru corespondent al Academiei RomAne

(1877).
METASTASIO TRAPASSI PIETRO (*1698.t 1782)1

de A. Beldiman, ms. 1784.

METCHNICOV [meclnicov] ILIE ILICI (1845
11916), naturalist rus de origine romAnA. Cu Di-

(* 1866

11929), scriitor rus. Trad.

rom: Moartea zeilor (de V

Demetrius,1916), Leonardo

da Vinci (de V. Deme-

trius, 1920), lnvierea zeilor

(de V. Demetrius, 1921),

Pecru eel Mare (de V. DeMercur.

metrius, 1923), lubirea
mai tare ca moartea (de Al. Iacobescu, f. a.).

MERENI 0 corn. rur. jud. LApusna plasa

Budesti; 4800 loc. Circ. corn. cu 20 de sate.

0 H.-DE-JOS, corn. rur. jud. Vlasca, plasa C11nistea; 2539 loc. Dupli legea 1929, sat circ. corn.
Crevenicu.

MERESTI, corn. rur. jud. Odorheiu, plasa

Ocland; 2731 loc.

MERIMEE PROSPER ( 18031.1870), scriitor fran-

cez; membru al Academiei de inscripfiuni (1843),

al Academiei Franceze (1844); starui pentru a fi

cunoscute In Franta literature streine, mai ales

cea rust". Traducer' romanesti: Carmen (de Radu
Baltag, Buc, 1908), Colomba (de Natalia Iosif,
Buc. 1909), Noaptea de urgie i macel (de G.B.
Rams, 1920), Amantul Venerei, nuvele (de D.
Karnabat, 1918), Dama de pied (de S. Panteli).
1VIERISANI, corn. rur. jud. Teleorman, plasa
Balaci; 2182 loc. Circ. cow. cu 6 sate (1929).
MEROPA, pers. mitol. grec., fiica lui Atlas si
sotia lui Sisif. Vista ei date subiect tragediilor

Scrise de Euripide (greceste), Maffei (ital. 1713),

Voltaire (fr. 1743) Aceasta din urma a Post tradusa
In romaneste de Grigore Alexandrescu, pub'.
1847.

timpuri foarte vechi. In 1908 a lost distrus de un

grozav cutremur.

rom. Ahilevs la Schiro, trad. din greceste de

Iordache Slatineanu, 1877; Milosirdia lui Tit,

MEREI, circ. com. jud.

Buzau cu 17 sate (1929).

MEREJICQVSIKI DISERGEVICI

MESSINA, oras In Italia (Sicilia) la strimmuzee si o catedrala din sec. xi. Dateaza din

poet ital.; trai mutt In Viena, scrise tragedh, poezii

ocazionale, studii literare. Op. pr. Catone, Semiramis, Alessandro, La clemenza di Tito. Trad. In

al hotilor. Echivalent cu

MITRIE

riei.

MEROITINGIENI, numele primei dinastii na-

mitric Cantemir a trecut In Rusia (1711) $i un

boer pe care Rusii I-au namit Iurie Stepanovici si
care avea rangul de spatar (ruseste: meanie).
DAruindu -i Petru eel Mare o mosie In tinutul
Harkov, a ramas acolo cu fostul sAu Domn si
fin! gm a primit supranumele din care $1-a format
un nume de familie. Un urmas al acestuia a lost
Ilie mei. El a condus cltva timp institutul bacteriologic din Odesa, apoi s'a stabilit la Paris
(Intre 1886-96), unde a lucrat sub directia lui
Pasteur $i apoi a condus Insusi lucrarile. Dintre
operate sale, mai cunoscute sint: Fagocitoza si
Imunitatea. A lost membru onorar at Academiei
RomAne (1911).
METES STEFAN (*1887), preot si scriitor roman.

Director all Arhivelor din Cluj. Membru corespon-

dent al Academiei RomAne (1919). A publicat

scrieri asupra unor chestiuni speciale din treoutat Transilvaniel (Istoria bisericii, 1918, Rela(iile
cu Tara- Romdneascd, 1920, Via(a agrard, 1921,
Voevozii romdni, 1922, Rela(iile lui Saguna cu
Ronzdnii din Principate, 1925, Pastori ardeleni
in Principate, 1925, Mociile Domnilor boerilor
din Principate in Ardea' l, 1925); a studiat bibUogratis scrierilor lui N. lorga (1913, 1921) $i ca
lucrAri mai generale, a publicat o monografie
asupra Regelui Ferdinand (1925) si un prim volum din Istoria neamului romdnesc (1922).
METODIE, anise. al Buzb.ului 1740-1749, a
restaurat multe biserici din eparhie.
METODTSTI, nume dat, In sec. xvii, puritanilor englezi (In Anglia) si doctrinarilor catolici
(In Franta); astazi sint diferite secte crestine,

1752

www.dacoromanica.ro

raspIndite In toata lumea, pornind toate de la

protestantism.

METTERNICH CLEMENT WENCESLAS PRINT

(*1773 t1859), om politic $i diplomat austriac,

vestit prin aqiunea sa sustinutrt contra preponderantei lui Napoleon, desi In aparenta Ii era antic
(el a negociat casatoria cu Maria Luiza $i alianta
contra Rusiei In 1812). Incepind de la congresul
de la Viena (1815), autoritatea lui deveni asa de
mare Inc It de cuvintul lui asculta nu numai Austr ia, dar *i Europa. Prin aceasta asigura prestigiul Austriei. Revolutia din 1848 Il sili so. demisioneze $i sa Pugh chiar din tar& pina clnd se
lini$tira lucrurile, dar rolul sau 'meta.
METIANU IOAN ( 18281-1916), _rni tropolit ortodox roman In Transilvania.
Preot, 1858, protopop, 1860,
vicar episcopesc, 1874, episcop

al Aradului, 1875. Aci a reorganizat InvtitamIntul teologicpedagogic, a Infiintat o tipografie diecesana, a instituit un

cu celelalte state. Capitals este: mexto, 335.000

loc.

la S-V. cu Oceanul Pacific. La N.-V. este Golful Si

Peninsula California; la S. E. peninsula Ynkatan,
unite prin istmul Tehnantepek. In mijlocul tarii este

un podis Malt (Poaigii raexionini) lnchis la E. de

Siera-Madre, la N. $i la E. de prelungirile Muntilor

Stincosi $,zi de Siera-Madre de Eat, la S. suit alte $iruri

de munti cu vlrfuri Inane $i vulcanice: Popocatepel

(5452 m.1 $i Orizaba (5.555 m..

Orase pr. Guadalajara, Puebla, Merida, Vera Crux, Orizaba, Queretarof Acapulco, La Paz, Carmen, Chihahua,
Saltillo, Zacaticos, Durando.

Fluvi $i rluri: Rio Grande del Norte, parte din Colorado, care vine din Statele-Unite $i se varsa. In Golful

Californiei.
MEYER-111MM WILHELM

german, profesor la Iena. la Viena. Op. pr. Neutrullatin in lirnbile romanice (1883), G'ramatica

, 10

fond pentru ajutorarea preotilor, a reusit sa despartb. de- -;,) .

finitiv de icrarhia slrbeasca
,W.,
comunele cu populatie roma.- IA
neasca. In 1898 a fost alesy/-A
mitropolit $i s'a stabilit In Si- MitrOp. Melianu.

( *1861 ), filolog

limbilor rornanice (1900). E mem-

bru onorar al Academiei Romane (1906).

'

MEYERBEER GIACOMO (LIEBMANN BEER) (*1.791t1864), corn-

bill), In 1899.

METOVO (matcru), orasel, In Grecia (Epir);

8999 loc. Mufti Aromard.

METZ [mes], ora$ In Franta (Lorena) pe Mo-

selle; 60.000 loc. Are o catedrala Inceputa In

sec, xiv, o primtuie din sec. xvin. Dateaza din

timpul RomanilOr. Dintre evenimentele mai importante, notam asediul

din timpul razboiului franco-prusian si capitularea
lui Bazaine (27 Oct. 1870).

pozitor german. Op. pr. Fiica

lui JephU (1813), Robert le Diable
(1831, cu libret de Scribe, reprez. la Paris), Hugueno(ii (1836),
Proletul (1849), Africana (re- Meyerbeer.
prezentata dim& moartea lui).
MEYER [meier] PAUL (1840t1917), filolog
francez, prof. de limbi romanice la Hautes Etu-

MEUMANN ERNST

(*1862t1915), pedagog german. A fost profesor la

universitatea din Zurich,
Intemeietorul pedagogiei

experimentale; a publicat
mai multe lucrari $i a Intemeiat o revista de. specialitate. La not trad. Sistemul esteticii (de I. Ga-'
brea, 1928).
MEURTHE,rfu In Franta, aft. al 11. Moselle, lung.
170 km.
MEUSE, fl. ud& Franta,
Belgia It Olanda; lung. 950
km.; se varsa In Marea

Nordului prin mai multe

trate, din cart unul la Roterdam.

MEXIC (ESTADOS UNIDOS

MEXICANOS), republic& fede-

rativa compusa din 27 de

state In America de N.
(pr-

America); supraf.

1.987.201 km. p. ; 13.605.000

loc. La E. $i V. are don&

siruri marl de munti (cele
mai marl Inaltimi 4000 $i
5000 m.) Inainte de descoperirea Americei, a avut o civilizatie desvoltatti; Cortez a ocupat Cara In 1519 pentru Spania ; In sec. xix au Inceput (1808).
rascoale on Incercari de a deveni independenta.
In 1822 un general spaniol, tradindu-$i statul,
proclama independenta Mexicului *i deveni linparat, dar fu rasturnat (1823) $i se proclama republica, dupa modelul Statelor-Unite. Dup&
multe razboaie $i turburari grave interne, fu
cltva timp imperiu sub protectia Frantei (Maximilian), dar redeveni republic& $i avu aceleasi
turburari, dar sub prezidenpa lui Porfirio Diaz Isi
restabili prosperitatea economic& al legatmile

MET-

Se margineste la N. $i N-E. cu St.-Unite, la E. MEY

cu Golful Mexicului, la S-E cu Honduras, la S $i

Hartz Mexicului.

des (1882), prof. de limbi meridionale la College

de France (1876), director al $coalei de arhivari

Ecole des chartes" (1882), membru al Academiei de inscriptduni (1884). Op. pr. Les derniers troubadours de la Provence (1872), La

Chanson de la croisade contre

les Albigeois
(1879), Contes moralises de Nicole-Bogin (1889).
MEYER GUSTAV (1850 t1900), linguist ger-

man, prof. la Gotha, la Praga, la Graz. Op. pr.

Studii albaneze (1897), Dic(ionar albanez
(1891).
MEYNIAL B., istoric $i jurist francez. Profesor de istoria dreptului roman $i francez la

1753

www.dacoromanica.ro

m Ez_ Universitatea din Paris. Membru onorar al AcaMI

demiei Romane (1919).

MtZItRES [mezierj ALFRED ( 1826 t1915),

profesor francez la Sorbona de literatur& generala.

Membru al Academiei franceze (1874). Om politic:
deputat, senator, ziarist. Presedintele Asociatiunii

ziaristilor parizieni. Surprins de Germani lntr'un

oral ocupat fu tinut ca ostatic $i muri In captivitate. Op. pr. Shakespeare. ses oeuvres et ses

nic, 1909), Femeia (de E. Dela$urpa, 1915), Romania, Roma, Piza (f. a.).

MICHIGAN, lac America tie Nord; supr.

58142 kin. p.

MICKIEWICZ [mischlevicl] ADAM ( 1798

t1855), poet polon, profesor la
gimnaziul din Kowno. Amestecat In mi$cdrile pentru libera-

critiques (1861), Dante et l'Italie nouvelle (1865),

rea Poloniei de sub jugul rusesc, fu adus In Moscova, iar

dinal italian (Bolonia), poliglot: se zice cii vorbea

58 de limbi.
MIASTKOWSKI VOICIECH, sol trimis de re-

revolt] Oa din 1830, dar 0 dn-

Petrarque (1867), Goethe (1873).

MEZZOFANTI GIUSEPPE (.17741-1849), car-

gale Poloniei Vladislav iv la Constantinopol In

1640. Cu apest prilej a trecut prin Moldova.
Calatoria a lost descrisii de secretarul soliei $i
de alt,ii.
MIAULIS ANDREIU ( *1768t1835), om politic

grec. A luptat pentru libertatea patriei la Patras

Spezzia (1822).
MIAZA NOAPTE, personaj din povestile popo-

rului; el personifics momentul mijlocului noptii;

el aleargii. dup& Zorila.
MICA FLORIAN (.1876), advocat roman In
Transilvania. A luptat In 1848, a Post arestat de
Unguri; liberat, s'a refugiat In Bucovina, de unde
s'a Intors dup& sfirsitul revolutiei.

MICESTI, corn. rur. jud. Alba, plasa Ighiu;

1245 loc. Dupti. legea 1929, e Com.
suburban& a orasului Alba-Iulia.
MICHEIA, profet din vechiul
Testament, praznuit de biserica
ortodox& Ia 14 August. A trait
pe la 758 a. Chr.
MICHEL-ANGELO BUONARRO-

TI (1474t1564), unul din cei mai

marl artisti ai omenirii, sculptor,
pictor, arhitect, poet italian. Cele
mai vestite din operate lui slut: Michel-Angelo.
Statua lui Moise. Hristos cu cruces, picturile de pe bolta Capelci Sixtine, mormintul papei luliu II.

MICHELET [mi$'1e] JULES (*1.798 t1874), isto-

ric $i politic francez, prof. la Scoalallormala superioarit, membru al Academiet de stiinte morale,
prof. la College de France. Persecutat din cauza
ideilor liberale, pe cars le expunea In cursurile
sale, 1$i pierdu catedra In 1852, dar continua sti
lucreze $i sa publice. Muri Intristat de Infrtngerea
suferitti de patria sa In 1870 $i revoltat de exce-

sele Comunei. Lucrarile Jul shit foarte numeroase si

foarte variate. Incepind cu clteva studii generale

asupra istoriei moderne $i asupra istoriei .Romanilor (1828-1831), el se consacra cercetarilor
speciale asupra istoriei Frantei. Dupii. Originile
dreptului francez (1837), do. la lumina primele sase

volume din opera sa capital& Histoire de France

(1833-1846). Evenimentele politice si nevoile
sale personale 11 Intrerup, dar reia publicatia
ultimelor zece volume, ajungind pin& la Ludovic
xvi (1855-67), dun& ce daduse o istorie a Revoluriei
(1853). 'Pe ling& acestea, scri-

eri de polemicA, scrieri filozofice $i morale: L' Oiseau

(1856), L'Insecte (1857), La

a fn versuri Infl&carate. Ne
mai putlndu-se Intoarce, fu

a
profesnr la Lausanne $i la Pa'0
U
ris (College de France, 1840).
In 1848 organiz& In Italia le- A. Mickiewicz.
giunea poloneza. Muri la Constantinopol, unde-1 trimisese Napoleon ui cu o
misiune diplomatica. Is'a ridicat un monument
In Paris lucrat de Bourdelle.
MICLE STEFAN ( * 1 8 2 0 t 1 8 7 9 ) ,

profesor roman.

Originar din Transilvania; a venit In Iasi ca prof.

de chimie $i stiinto naturale la liceu, apoi (1860)
prof. de fizica. $i chimie Ia facultatea de stlinte
de acolo.
MICLE VERONICA ( 1853t 1889), scriitoare roma-

ns. A publicat In diferite reviste poezii, nuvele,

etc. si un volum de poezii (1887).
MICLESCU CALINIC w Calinic.

MICLESCU DIMITRIE (*1820f1896), om politic roman. A lost amestecat In miscarea politic&

de la 1848 In Iasi, a Yost magistrat In timpul lui

Grigoro Ghica, a lost luptator pentru unire $i

membru al divanului ad-hoc (1857). Sub domnia

lui Cuza, a Post deputat, ministru

de lucrttri publice, finante, justitle. A Post un propagandist

pentru Improprietarirea taranilor
uneori excesiv In cuvIntari $i acte.
Mai tlrziu a redactat diferite /
ziare $i a publicat $i neva piese
de teatru.
MICLESCU SOFRONIE (1790 (
11863), prelat roman. A lost episcop de Husi (1826-1850), mitropolit al Moldovei (1851). La 1860

cind Cuza a Inceput a lucra pen-

Mitropolitul

tru organizarea bisericei romane Sofroole Miclescu.

a Yost silit s& se retraga la manastire.

MTCU (KLEIN) INOCENUU DE SAD ( *1692 t1768),
episcop roman unit In Transilvania. Nascut In
corn. Sad a studiat In Tirnavia (Ungaria) si apoi
Inteo manastire din Muncaci, unde se si alugari,

schimb1nd numele de loan. Ales episcop In 1728,

fu consacrat In 1730 si se instal& tocmai In 1732)
a luptat In dieta Transilvaniei si In congrese
pentru drepturile bisericii si poporului roman; a
obtinut schimbarea domeniului episcopesc de la

Sambata de Jos cu un altul In Blaj $i astfel, In

1737, $i-a mutat re$edinta In Blaj, unde a Inceput
cladirea manastirii $i alter edition. Aceastit continua lupta a facut s& se ridice acuzatiuni contra
lui, pentru cart a lost chemat la Viena (1744), de
unde a fugit la Roma $i In 1751 a demisionat din

episcopat $i a trait In saracie pin& la moarte.

A Yost Ingropat In biserica Madonna del Pascoloi

Femme (1859), La Mer (1861),

etc. De$1 studiaza serios izvoarele, are stilul unui apostol, urmiirind totdeauna idea-

lul sau democratic si umanitar. In sufletul lui generos

au gasit ecou glasul natiunilor supuse can doreau sa
sib& $i ele locul sub soare. In
cursul evenimentelor de la

dup& publicarea poemei Konrad

Wallemrod (1827) fu silit sA
fug& din Rusia. Nu lua parte Ia

MICU SAMUEL (*1745 11806), istoric roman In

Transilvania, unul din Intemeietorii scoalei latiniste. Se numea mireneste Maniu, calugarit 1762,
a Mout studii la Blaj $i la Viena. A Post director

de studii la institutul Sf. Barbara din Viena,

apoi censor de carti la Tipografia din Buda.
J. Michele.

1848 $i dup& aceea, a Post amicul Polonilor $i al

Romanilor. Drept recunostin(it Camera roman&
1-a proclamat ce.tiitean In1.866. Traduceri roma-

nest": Dorzmna .Rosetti ide D. Munteanu Rim-

A lucrat, cu $incai, gramatica roman(' serfs& latineste, tip. 1780. A publicat o traducere a Bibliei,
tip. Blaj 1795, $i cIteva aril de filozofie (Logics,
1799) $i de teologie, Intre cars explicarea calor 7
taine (Blaj 1E01-1802). A colaborat la Lexiconub dela Buda $i a publicat In Calendarele din

1754

www.dacoromanica.ro

Buda capitole din istoria Romani lor. A lasat

multe manuscrise.
MTCULA, corn. rur. jud. Satu-Mare plasa SatuMare; 1985 loc. Statie c. f. Intre Satu-Mare si Halmei. St. balneara: pucioasa.

MICULVSCU CONSTANTIN (*1863), profesor de

fizica molecular% (acustico. $i opticA) la facultatea

de stiinte din Bucuresti (1894). A publicat articole de specialitate In Bulletin de la Societe

des sciences" din Bueuresti.Membru al Ateneului
Roman, este viceprezidenl, al comitetului.
MICULI CAROL, muzicant roman In Bucovina.
Elev al lui Chopin. In 1850 a calatorit In Muntenia
si Moldova si a cules melodii populare pe cari le-a
publicat pe la 1854. Alecsandri vorbeste despre

aceasta colectie In Romania literara".

MIDAS, pers. legend. grec. Rege al Frigiei.
Din povestile despre el: Zeul Dionisos i-a dat
puterea de a schimba In aur tot ce va atinge, dar
Ii fu imposibil sa se hraneasca; atunci se scald&
In rIul Pactol, care de atunci ramase cu aur In
undele sale.
MIDEALT PAM (1824* 11884), orh de stat turc,
autorul constitutiei din 1876, care-ipoartft numele.
Aceasta punea oarecari principii democratice, dar

in.sirind provinciile Turciei trecea intre ele si

Romania. De aci protestul guvernului roman $i

hotarirea lui de a a.juta pe Rusi In speranta

dob Indira independentei.

MIERCUREA-CIUCULUI (Inainte de unire

i se zicea Sereda-Ciucului, ung. CSIK SZEREDA),

corn. urban& cap. jud. Ciuc, 3800 loc. Statie
c. f. linia Brasov-Sf. Gheorghe-Petru Rares. Are
I gimnaziu do b&eti si 1 de fete. Statiune balneara: fier, acid carbonic. Ora vechiu. Se vorbeste

de el In sec. xi.
MIERCUREA SIBIULUI, corn. rur. jud.
Sibiu,plasa Miercurea, 2192 loc.Scoala de meserii.
Statie c. f. linia Sibiu
Alba-Iulia.
MISREA-B/RNICII, circ. corn. jud. Dolj cu
49 sate (1929).
MIERLESTI. statie c. 1. jud. Olt linia BucurestiTimisoara titre Costesti si Slatina.
MIGNE JACQUES ABATE (*180011875), preot si
scriitor fr. autorul unei mari publicatil asupra
sfintilor: Petrologine curses completus: pair.
Latina, pair. graeca (1844-1866).
MIHAIL, Sf. Arhanghel, praznuit de biserica
ortodox& la 8 Noembrie. Cultul lui a fost intarit
In timpul lui Constantin eel Mare, care a zidit
aproape de Constantinopol o biserica. Inchinatft
lui.
MIHAIL I, flu legitim al lui Mircea, Domnul
Tarii-Rom. 1418-1420. Ucis de Dan II.
MIHAIL II VITEAZIIL wr- mniartr
MIHAIL II, episcop al Rimnicului pe la 1492.
MIHAIL IERODIACON, scriitor bisericesc rom.
A colaborat la traducerea cartii
Pogribania preo(ilor 51 a tiparit-o

MIHAIL OBRENOVICI (1825

t1868), print al Serbiei de doua.

on (1839-42, 1860-68). A trait

In tara noastr& pin& cind a lost
chemat s& is tronul
dupa ce a
fost silit a-1 parasi din pricina luptelor cu partizanii familiei Cara- ipa-4e
georgevici. In 1867 a vizitat pe "e
Domnitorul Carol si a convent
Mihail
cu el c& trebue sa se pregateasca Obrenovici.
pentru a putea sa-si libereze tarile de sub tutela turceasca. A murit asasinat.
111,

it s'a dat titlul de Mare

Voevod de Alba - Julia.

IVIIHAILT

RADII

( *1840

t1894), ofiter roman. A lost

prefect al jud. Braila (1876),
prefect al politiei Capitalei

(1878) ministru de lucrasi

-(1887). A avut gradul de
publice (1885) si de imerne

general de brigada In rezerva.

1VIIHAIU-BRAVUL
corn. rur. jud. Braila, plasa

ar e Voevod
Viziru; 1572 loc. Dupa legea Mihai,de. , Alba
Julia.
1929, tine de circ. corn. Bertestii-de-jos. O c. r. jud. Vlasca, plasa
gareni; 2730 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn,

Comana. Stolle c. I. linia BucurestiGiurgiu.

MIELAIU-vrrEazuL (*ca. 15581.1601), domn al

Munteniei, apoi al tarilor romanesti. Era fiul lui

Patrascu cel Bun $i irate cu Petru Cercel. Mania
lui (Teodora) era sore Cu lane Cantacuzino, care
devenise Ban al Craiovei $i avea Inc& legaturi
cu oamenli de frunte din Constantinopol, hind
reprezentant al domnitorulni muntean pe ling&
Poartti. Ca sa elute pe nepotul
sau, Ii ceda bania Craiovei si-i
pregati calea la tron. Domnitorul Alexandra dete in judecata pe Mihaiu si-I oslndi la
moarte, dar fu nevoit sa-lierte;
atunci acesta fugi la Constantinopol si reusi sa is domnia

(1593). El se hotarl de la Inceput sa rupa cu sta.pinirea turcease& si sa nitre In liga crestina,

care se pregatea atunci. Farli MihaiutViteazul,
s& astepte o deplina. Intelegere
cu suveranii can reprezentau ideea, el macelari
pe Tune!! aflati In capital& ca creditori pentru
urmarirea sumelor datorate de domnitorii anteriori si de el insusi. Dupli aceasta trecu Dunarea
prada citeva orase turcesti. Poarta trimise trupe
mid contra lui, dar vazInd c& nu-1 poate invinge,

hoar' o expeditie mare si dete comanda vizirului Sinan -Pala, renumit prin iscusinta sa de
general. El vine In tar& cu o ostire de peste 100.000
5i se intlIneste. la Clilugareni cu Mihaiu, care avea

vreo 13000, Intro cari $i mici ajutoare din partea

lui Sigismund Bathori, printul Transilvaniei. Lupta de la Calugareni (13 August 1595) e o victorie

pentru Romani, dar ei nu pot profita, se retrag

si las& pe Sinan sa coupe
Bucurestii, apoi TIrgovis-

tea, pe taxi nu le poate

In TIrgoviste 1650.

MIHAIL PAVEL episcop

Aceast& situatiune a Incetat In ziva de 8 Iunie MIC1930, chid, dupa anularea actului de la 4 Ianuarie
1926, Parlamentul a proclamat rege pe princi- MIH
pele Carol. De atunci a ramas mostenitor al tronului

Pavel.

MIELAILID, medic si profesor grec. Doctor In

medicin& de la Paris, a fost elev al lui Neofit

Duca si profesor de elineste al lui Ion Ghica.
MIHA1 ("1921), fiul regelui Carol II si al
sotiei sale Elena, fosta principesa a Greciei. Tatal
sau renuntInd la drepturile de principe mosteni-

tor prin actul de la 4 lanuarie 1926, a fost proclamat mostenitor si a devenit rege In 1927, sub regenta instituita de mosul situ, regele Ferdinand.

nici el stapini mult timp,

caci Mihaiu Impreuna cu
Sigismund Bathori IF silesc a se retrage peste
Dunare. Lasat In pace de
Turci, el iota In Moldova
$i Invinge pe Ieremia Movillt, care-i era adversar,
dar nu poate stapini efectiv tara. In acest timp

Sigismund Bathori renunt& la tronul Transilvaniei, ff

pe care-1 cedeaza. lui Ru-

dolf, Imparatul Austriei.

Peste putin el se Intoarce,
Isi reia tronul si cauta sa
se Impace cu imparatul,
Pecetea lui Mihai
foarte suparat de aceasta; ca domn al tuturor
Romanilor. .
dar deodat& renunta din
nou la tron, de est& data In favoarea varului sau
cardinalul Andreiu, exilat In Polonia $i prieten
on Turcii. Schimbarea aceasta, In vremea Itl

1755

www.dacoromanica.ro

NH_ care Turcii purtau rasboit In Ungaria, primejI

3053 loc. I 31.-DE-8178, c. r. tot acolo; 3923. DupA

!ages 1929, tin ambele de circ. corn. mulAtm,

care are 3 sate.
MIHAILEA.NU STEFAN (.1859 t 1900), profesor
roman In Bucuresti. Venit din Macedonia, el a
Post unul din luptatorii pentru ideea de a se ajuta
RomAnii din peninsula balcanicA spre a.gi pastra
nationalitatea contra actiunii Grecilor si Bulgarilor. Campania aceasta devenind, la un moment,
violenta, un Bulgar 1-a asasinat in Bucuresti.
MIHAILENI 0 corn. urb. jud. Dorohoiu, plass

duia situatia lui Mihaiu; el se prefacu ca vrea sA -i

fie devotat, dar fat& cu pretentiile cardinalului
se Invoi cu Imparatul, trecu In Transilvania, Invinse pe Andreiu si cuceri provincia, intra triumfator In Alba-lulia (1 Noembrie 1599). Apoi trecu

In Moldova, goni pe Icremia si puse In capitala

un reprezentant al sau. Atunci is titlul de domn
al Intregii Ungrovlahl1 Si Ygi face pecete (1600) cu

acest titlu si cu sterna color trei tari romanesti.

Faptele lui nu conveneau Imparatului; relatiile lor
se rupsera, armata imperial& comandata de Basta

Berhomete; 40001oc Intemeiata la Inceputul sec.

xix gi numitA astfel printr'un hrisov al lui Mihail
Sturdza din 1837. DupA legea 1929, are si 2 corn.

Yl invinse la MiraslAti, Polonii intrar4 In Moldova si

miser% pe tron pe Ieremia $i pornira spre Muntenia,

unde vroiau s& aseze pc Simion, fratele acestuia.

Mihaiu se duse la Praga, se Intelese cu Imparatul,

suburbane FIrInl-Negru gl VIAdeni. Aci a fost, 1I1 a

treia fazA a razboiului nostru cu puterile centrale.

In ziva de 15 Ianuarie 1918, o luptA Intre trupele
noastre si cele rusesti, cari din aliate devenise inimice. Rusii au fost Invinsi, dezarmati si, dupA

apoi cu Basta si amlndoi pornira contra lui Sigismund Bathori, care venea cu ajutor polon, sali
is tronul parasit de bunavoie. Il Inving, dar
Basta ucide miseleste pe tovarasul sau. Astfel
se sfIrseste cariera atlt de stralucita a acestui
domnitor, care reusise a Indeplini pentru o clip&
visul neamului romanesc de a trai sub acelasi
scentru.
MIHAIU-VITEAZUL 0 circ. corn. jud. Ia-

aceasta ultimA Incercare a lor, au fost siliti a se

retrage In Cara lor, conform dispozWilor comandamentului roman pe cari voise sA le InfrInga. y
0 c. r. jud. MO, plasaRa.scani; 5105 loc. DupA le4
gea 1929, tine de circ corn. Rascani. 0 c. r. jud.
Cetatea Alba, plasa SArata; 2122 loc. DupA legea

lomita, plasa Lehliu cu 8 sate(1929). 0 corn. rur.

1929, tine de circ. corn. Tatar-Bunar. 0 c. r.

jud. Turda plasa Mihaiu Viteazul; 2412 loc.

static c. f. cap. linia Ingusta care pleaca dela

jud. Ciuc, plasa Frumoasa; 2867 loc. o e.. r. jud.

Odorheiu, plasa Cristur; 4431 loc.DupA legea 1929,
sat circ. corn. Cobittesti.
MIHAILESCU STEFAN a. ('184611898), pedagog roman. A lost profesor la liceul Lazar In

Bandul-de-CImpie.

MIHAIU-VODA, fosta manastire In Bucuresti

zidita prin sec. xv, rezidita de Mihaiu Viteazul la
1594. Pe ruincle ei s'a cladit localul Arhivelor Statului.
MIHALCEA BANUL, unul diu generalii lui
Mihaiu Viteazul.
MTHALCEA, corn. rur. jud. Cernauti, plasa

BucUresti; inspector general al InvallimIntulut,

secretar general al Ministerului Instructiei. A publicat carti didactice p. cursul primar (Carte de
shire, Aritmeticd) gi eel secundar (Elemente de
m ineralogie), citeva lucrari de popularizare stiltin (elor naturale, InPIMA (Convorbiri asupra
troducere in psihofizica) gr un studiu interesant
asupsa chestiunilor scolare ( Incercdri critice asupra invd(dmantu/ui primar).

Cosniin; 3482 loc. circ. corn, cu 2 sate (1929).

MIHALI GRIGORE (*1803t1872), cleric roman
unit In Transilvania. A fost profesor la scoala
normala din Blaj (1828), protopop la Bistra
(1836), canonic In Blaj (1862), rector al seminariului de acolo (1864).
MIHALI ioAN (t1914), istoric si filantrop
roman din Transilvania. A adunat documente
maramuresene si a cl&dit un camin pentru student! In Sighet. Membru corespondant al Aca-

MITIAILVTIO corn. rur. jud. Buzau, plasa

Glodeanuri'a; 2019 loc. DupA legea 1929, tine de

circ. corn. Glodeanurile. 0 c. r. jud. Vlasca, plasa
ArgP5: 2500 loP. Circ. corn. cu 8 sate (1929).

MIXALA$ENI, circ. corn. jud. Botosani cu

10 sate (1929).
MMA.LESCU SCARLAT, boer roman. Il gasim

demiei Romane (1C01).

In apnea Regulamentului Organic ministru departamentulul bisericesc In Muntenia (1835 51

urm.).
MIHALCESCU ION (1874), preot roman.
Profesor la facultatea de teologie din Bucuresti
(1904), avInd catedra de doginatica si simbolica.
A publicat articole In revista Biserica ortodoxA ",
carts didactice pentru liceu si seminarii, cercetari
asupra unor probleme filozofice-religioase (Cosmogonia, 1906) si lucrari de propaganda crestineasca, mai ales In biblioteca numiiA Ia si citaste" (Cea din urma spovedanie, Catechismul ortodox, etc.) cum gi traduceri, din Flammarion,
Bernardin de Saint-Pierre, Bettex, etc.

MTHALI TEODOR' (' 1855), advocat si om politic

roman in Transilvania. A lost ntembru al comitetului national roman; a fost oslndit la Inchisoare
In protwsul Memorandului si Incarcerat un an
Ow MEMORANDUM).

MIHALI DE APA VICTOR ('1841 t1918), prelat roman. Mitropolit unit de Atha-Iulia si Maras.
DupA studii la Roma, unde a luat doctoratul In
teologie (1863) si a lost sfintit preot, a lost numit
profesor la Seminariul din Gherla; apoi a treeut
la Blaj, unde a fost secretar si referent consistorial, asesor la tribunalul matrimonial (1864),
protopop (1873); In 1875 episcop al Lugojului,

In care calitate a organizat In

1893 primul pelerinaj roman la
'Roma, In 1895 mitropolit. Ca
episcop gi mitropolit, s'a ocupat de progresul bisericilor din
diecesA si de buna indrumare
a chestiunilor administrative,
a ajutat tinerimea studioas&
printr'o fundatiune cu un fond
de. 5250 florint; a fost onorat
de Papa cu titlul de ,conte roman" (1888), a lost mernbru
onorar al Academiei RomAne
(1894); In 1900 s'au facut ser- Mitrop. V. Mihail.
bari marl in Blaj pentru Implinirea a 25 de ani

de In instalarea lui ca episocp.

MLT:14.LT 0 corn. rur. jud. Alba, plasa Talus;
2624 loc. Static c. f. linia principal& Intro
Blaj si TPius.

MIBATI 0 st. 0. f. jud. Muscel. linia Go-

lesti-Cimpulung, In 18 km. de CImpulung. 1 A

M.- DE -JOS, corn. rur. jud. Olt, plasa Draganesti;

MIHNEA I cm Rau (-1510). domn al Munteniei

de la 1507 (sau 1508) dupA moartea lili Radu eel
Mare. Era, probabil, flub lui Ylad Tepes. A luat
tronul sprijinit de Turci, avind de adversar pe un
boer sprijinit de Unguri. Pe ace.stia i-a Impacat,
acordind privilegii catolicilor; dar pe boerii cari
II combAtuse i-a pedepsit cu mare asprime, tAind
pe cei mai multi (1E09), dar a lost mazilit si shit
sA fug& In Sibiu, 'uncle a fost ucis.
MIHNEA II ZIS TURCITUL, domn al Munteniei

de douA on (1577-83 si 1585-91). Era fiul lui

Alexandru, fiul lui Mircea Ciobanul. Este ajutat
la luarea tronului de cAtre bunica lui Doamna
Chiajna. Prima lui domnie e turburatA de intri.

gibe boerilor si de o rAscoalA, pe care el o reprimii

Cu mare asprime, dar e mazilit. La rindul but, reu-

sesta sA provoace mazilirea lui Petru Cereal, sA

la a doua oar% tronul si chiar sA -i vazA moartea;
dar cheltuind cu toate acestea multi bani, fu scos
din scaun si (WO aceea, ducindu-se la Constantinopol, trecu la religia mahomedana.

1756

www.dacoromanica.ro

Petri' $chiopul (1564), Intre Mihaiu Viteazul MIHsi Simion Movilit, pretendent la tronul Munteniei

MIHNEA III, domn al Munteniei, 1658-1659.

Se zicea fiu al lui Radu Mihnea, dar era cunoscut

In Constantinopol sub numele de moan -bei. A venit

(1600). 0 circ. corn. jud. Putna cu 7 sate (1929).

MILESCU NICOLAE (ca. *1625 t ca. 1714), om
politic si scriitor moldovean. Uneltind ritsturnarea
lui Stefanita-Voda., fu descoperit de acesta i i se

la tron pus de Turci $i cu sprijinul rezidentului

german de pe linga Poarta. Amenintat de Racqii
Post principe al Transilvaniei depus de Turci, si
de Constantin Serban, focrul
dome al Munteniei, el se in-staleaza cu ajutorul Tatarilor,
ceeace produce marl nenoro-

tale nasul. De act porecla de etrimr. Cronicarul

Neculce spune ca. s'a dus dupit aceea In Germania si s'a operat si astfel d'abia s'a lost cunoscind
nasul

ciri In tart.. Se pare ca. ac-

tele lui, de la un moment

mult prin Europa, a Yost profesorul lui ,Petru

au Post acte de nebunie, caci

chip& ce ceru Turcilor

recunoasca, de

eel Mare $i agent al Rusiei In China. El si-a scris

operele mai ales In limbi streine 5i cele mai multe

s& -I

all ramas manuscrise. Em. Picot a publicat o

bibliografie a lui. Cele mai multe citrti shit In
slavoneste, putine In latine5te. Afar& de aceasta,
se alit In bibl. Academiei (ms. 494) un manus-

Principe al

Transilvaniei, se uni cu Racoti contra Turcilor $i, ffind

descoperit, denunt& el ca tradatori pe denuntatori si-i pedepseste cu moartea, apoi tri-

mite o armata In Moldova

Mat". A lost agent diplomatic al

Dortmului Grigore Ghica pe la 1660; a calatorit

scris romanesc: Cartea cu intrebdri foarte de folos

pentru credinta, 1661. Citittoria In China i-a dat
ocazia s& fact o descriere interesanta, tradusa In
ruseste (1882) $i. In grece5te, dun& care Sion a
tradus-o romaneste (1888). 0 editie modern& s'a

Mihnea III.

contra Turcilor $i ucide pe Turcii din TIrgovi5te,

arde Braila si Giurgiul (cetati turce5U). Invins,
cum era si firesc, fuge peste munti, unde moare.
MIHUTIIJ fm hut] IOAN (t1835), profesor
roman in Transilvania. A lost director al scoalelor nationale din cercul Caransebe5 $i Lugoj.

publicat de E. Grigoras 1926.

MILESI BIANCA ( 179)-1-1846), scriitoare ita-

ocupat si cu pictura. A cunoscut-o

G. Asachi In Milano $i i-a dedicat unele din

liana.

poeziile sale.

MTICRELSON IVAN rvANovici (*1740 t 1807),

MILE*TII-MARI 0 corn. rur. jud. Lapusna,

plasa Nisporeni; 2618 loc. Dupa legea 1929, sat
din circ. corn. Boldureoti. M.
c. r. jud.

general rus. A venit In Iasi cu armata. in 1806 In

epoca ritzboiului cu Turcii. A murit In Bucuresti.
MTKLOSICH FRANZ (*18131-1891), filolog au-

Lapu5na, plasa Ialovni; 1748 loc. Dupa legea

striae, profesor de slavistica. la 5coala super. din

Viena. Op. pr. Lexicon paleo-slovenico- graecolatinum (1865), Gramatica comparatd a limbilor
slave (1874), Elemente slave in 1. roman(' (1861),
Elementele slave in 1. maghiard (1884), Cercetari
asupra limbii romdne (1882), Dictionar etimologic
al limbilor slave (1886). A Post membru onorar at
Academiei Romane (1888).

1929, sat din circ. corn. iaioveni.

MILET, oras In Asia mica.. Aci fu o republic&

vestith mai ales prin sec. vi si vu a. Chr. cu o

mare desvoltare culturalt, artistica $i comercialt.
Astitzi e fitrit Insemnatate $i mai mult ruinat.
MILICESCU coNsTANTDi (' 1810 t 1868), of iter
roman. General In 1859, a Post ministru de razboiu

In ambele principate.

MTLAE, oral In Sicilia, azi Milaazo, unde fu In-

vinsit flota lui Sextus Pompcius de catre armata

lui Octavian August (36 a. Chr.).
MILAN (MILANO), ora.5 In Italia (Lombardia),
491.460 loc., industrial $i cultural. Catedrala
vestita (il duomo), Inceputa In 1386 $1 terrain. In

1813; biser. Sant 'Ambrogio din sec. ix, Santa

Maria delle Grazie (unde e eclebra Cina cea de
taind a lui Leonardo da Vinci), Galeria Brera
(unde shit tablouri de Rafael). Fundat pe la 603

MILIE, corn. rur. jud. Storojinet, plasa Ras-

toace; 2103 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.

Ispa5. Statie c. f. linia laterala Vijnita-Grigore Ghica.

MILIUCOV PAVEL NICOLAEVICI (1859), istorlc

rus. A Post profesor la Universitatea din Moscova.

A avut rot de frunte In partidul constitutional-de-

mocrat $i a Post ministru de externe in guvernul

Kerenski. Astitzi locueste in Paris. Op. pr.: Istoria

a. Chr. fu cucerit de Romani in 222 a. Chr. (Mediolanum).

culturii rusesti (1895), Istoria celei de a duoa

apoi rege al Serbiei. Ntscut In Iasi, a facut studd

la Paris, a Post adoptat de Printul Mihail, proclamat print In 1868, fiind minor $i sub regents. In
1872 Incepu domnia realit; In 1876 avu un.ritz-

lozof englez. Fiu al unui filozof $i istoric, a do-

MILAN IV OBRENOVICI ( *1854 t 1901), prini,,

boiu nefericit cu Turcii, terminal printr'o pace

care pastra situatia anterioara; (WO caderea
Plevnei, In 1877, reluit armele si trPcu pe teritoriul turcesc, dar fu oprit de Incheierea pacii de
in San Stefano urmat& de tratatul de la Berlin,
care, recuno5tea independenta Serbiei, dar nu-i
dadea satisfacatoare compensatiuni teritoriale.
De aceea Milan Incepu o politica antirust. $1
austrofilit; dar poporul avu deziluzia sit vaza
Bosnia $1 Heitegovina puse sub administratia
austriacit. Proclamat rege (1882), fu Indemnat a
declara rtzboiu Bulgariei (diva ce aceasta anexase Rumelial, dar armata sirbeascitfu Invinsti in
Slivnita si rerzele silit a Incheia paces de la Bucuresti (1886). In 1889 abdica In favoarea flului situ, instituind o regentt.
MILCOV rtu, izvora5te In jud. RlmniculStrat, despOrtind judetul acesta de jud. Putna,
apoi trace In jud. RImnicul-Sarat, apoi In jud.
Putna 5i se varsit In riul Putna. Multa vreme trecea
chiar prin millocul ora5ului Foc5ani al era, pint.
in unire, lotarul Intre ccle dout principate.
De aceea zice cintecul: Hai la Milcov cu grabire,
sa-1 secdm dintr'o sorbire. Pe malurile lui au
lost $i citeva lupte vestite: Intre Stefan cal Mare
5i Radu cal Frumos (1473), Intre Stefan Tom5a 5i

revolutii rusesti (1921).

MILL JOHN STUART ( *1806t1873), celebru fi-

bindit o instructiune extraordinarit, putind sit

scrie la virsta de 6 ani un rezumat al istoriei
romane. A calatorit de inulte ori In Franta; s'a
ocupat de politica, a avut o interesant& carierit
parlamentara. A publicat multe articole prin re-

vista $i o scrie de arid de economie politica (1848),

de logica (1843), de politica (Libertatea, 1854,

Guvernul reprezentativ, 1861), de f ilozofie general('
(Filozofia lui Hamilton, 1865), de morala, de

sociologic. De mare prat, este $i autobiografia lui.

Traduceri romane5ti: Robia femeii (de M. Stern

5i M. Schonberg 1895), Libertatea (de Teodor

Pacatianu, 1899), Libertatea de cugetare si de
discu(ie (de P. Musoiu, 1900), Diserta(ie asupra
liberta(ii (de Carola Ungarth, Buc. 1902).
MLLE CONSTANT/N (*1861 t1927), ziarist 5i om
politic roman. A condus ziarul ,Adevarul" din
Bucuresti de la 1897 pint la 1926.
MILLERAND [mirran] ALEXANDRE (' 1859),
om politic francez luptittor socialist, ziarist si o-

ratorrenumit ; ministru In cabin. Waldeck Rousseau

(1899-1902), f&cu legi pentru protectia munci-

torilor; ministru de razboiu (1912-13

$i In

1914-15), comisar general at Alsaciei (1919),

Prezident do consiliu (1920), Prezident al Re-

publicei (1920-24).
MILLET FRANCOIS .(1815t1875), pictor fr.,
expune Intliu In 1840, duce 0 viata On& de
greutati; dupa 1848 se retrage in Barbizon. Foarte

1757

www.dacoromanica.ro

MIL

MIL- mnbatut la Inceput, se impuse ca peisagist si

pictor de scene taranesti. Op. pr. Le Semeur (1850),

IR Les Glaneuses (1857) capo d'twera, Bergere avec

son troupeau (1864), La gardeuse d'oies, L'Angelus, etc.
MILLET GABRIEL, istoric si arheolog francez.

Profesor de estetica si istoria artei la College de

France; director de studii la Scoala des hautes
etudes",- unde face lectii despre crestinismul
bizantin si arheologia crestina. Membru onorar al

Academiei Romane (1921)si al Academiei din Bel-

grad. Dintre operele lui citam: Portraits byzantins, 1911; L' ancien art serbe, 1919.
MILLO MATEIU (t ca. 1801), poet moldovean.
A lasat un ms. cu poezii, netiparit Inca, studiate de Tanoviceanu, Iorga, 0. Densusianu.
MILLO MATEIU (1813t1896), actor roman si

autor de opere dramatice. A

Imbratisat cariera In contra

tiuni economice si politice, dar n'a ajuns la Inteterminat cu paces de la Adrianopol.

MINCU LOAN (1852t1912), arhitect roman.
A studiat la Paris In scoala de
arhitectura si In cea de bele-arte.
A lurcat, Intre allele: Palatul
justi(iei din Bucuresti, &pact
central4 de fete, Casa Vernescu,
Monterou, etc. Fost profesor la
$coala de arhitectura din Bucuresti.

legere si In curind s'a facut razboiul care s'a

MINCU MIHAIL (`181511887),

artist dramatic roman. A jucat

mutt timp In trupele lui Millo.

MINERVA, zeita Intelepciunii
In mitologia roman& echivalenta.
cu -Mena a

Grecilor. Legenda spune

ca a iesit destivIrsita

opozittei crincene a familiei; a

treat cele mai Insemnate roluri
din comediile lui Alecsandri:
Mama Anghelusa, Coana Chi-

rita, Barbu Lantern', Paraponisitul, Millo director; a scris

comedli, vodeviluri, fermi din
cari Un poet romantic (1850),
Baba Hirca, 1851, Apele de la
V dcaresti, 1872, s'au jucat cu
mare succes; s'a ocupat si de

chestiunile de organizare a teaOdor si a lost de mai multe Mateiu Millo (txsg6).

on director de teatru; la 9 Ianuarie 1869 Camerele
i -au votat o recompense. nationals.
MILO, insula In arhipelagul Cyclade; 148[km.
p., 5310 loc. Cap. Kastro-Plaka. Aci s'a gasit celebra
statue a zeitei venue. (ow acest cuv.).
MILORADOVICI KRASNO MIHAIL ANDREJEVICI

CONTE (1771 t1825), g-ral rus. A luat parte la expeditia lui Suvarof; la razboiul In contra Turcilor,
1-a Invins In luptele de la Obilesti (1808); la lup-

tele contra Francezilor (1812); a Post guvernator

militar al Petersburgului. In Bucuresti la poalele dealului Mitropoliei e o truce ridicata de el.

MILO* OBRENOVICI (1780
t1860), Intemeietorul dinastiei 0brenovici, care a domnit In Serbia
InlaturInd pe Karageorgevici. A
lost comandant In luptele pentru
eliberare din stapinirea turceascil
(1815); proclamat print In 1827,
a abdicat In 1839, dar 5i-a reluat
tronul In 1858.
MILTIADE (t489 a. Chr.) ge-

neral atenian Invingatorul Persilor

la Marston.

Inarmata

I. Mincu.

din creerii lui Jupiter. E Inflitisat& adeseori cu o bufnita.

MINGIR, com. rur. jud. Falciu, plasa Stalinesti; 5633 loc.
Dupa legea 1929, a trecut la jud
Cahul. Circum. corn. cu 8 sate.
MINI/3.T ILIE (pe la 1700),
teolog grec. A lost profesor la o
scoala teologica din Venetia, mai
tirziu predicator la catedrala patriarhiei din Constantinopot --si episcop In Morea; a lost
In leglituri de prietenie cu
Dimitrie Cantemir. Dintre
operele sale s'a tradus roma.ne,te: Cazaniile de prdznuire, Bucuresti 1742.
MINIS, cora. rur. jud.

Arad, plasa Radna In regiunea podgoriei; 1136 loc.

Scoala de viticulture.

Zeila Minerva.

MINORCA [span. MENORCA], insulli din Baleares 683 km. p., 37.500 loc. Cap. Mahon. ; I

MINOTAUR, personal mitologic; avea corp

de om si cap de taur; pazea lahirintul din insula
Crete; acolo a lost ucis de Tezeu.
MINOVICI MINA (184011902), economist roman. A lntemeiat In Bucuresti, In 1874, un ziar
financier, Curierul financiar, sells romaneste si
frantnzeste, In care se ocupa de economia politica, finante, industrie, comert, bursa.

MINOVICI burro ( 1858), medic roman. A

lost profesor la facultatea de medicinti din Bucuresti (din 1899) si decan In clteva rtnduri (1919Miltiade.

MILTON [miltn] JOHN ( *1608

t1674), poet englez. Debuts cu

don& poeme filozofice si cu doua
comedii. Dupe ce calatori prin
Europa, reveni In patrie si lua
parte la luptele politice si religioase publicind scrieri In earl
sustine pe puritani si combate
pe catolici. Arnie at lui Cromwell, fu secretar al Consiliului
de stet, dar orbi. Opera sa caJ. Milton.
pital& este Paradisul pierdut,
epopee religioasa. unica In felul
ei. Traduceri romanesti: de Ciomac (ms, Acad.
697), de G. Sion (parti, 1851) si de Lazureanu
(1889).
MINA., sfInt,praznuit de biserica ortodox& la
11 Noembrie. Era egiptean de origine si ofiter
Id oastea Imparateasca, dar a lost martirizat In

1921, 1923). Elev al prof. Brouardel din Paris,

s'a specializat In medicine legala si a organizat
institutul medico-legal din Bucuresti (care-i
poarta numele) cum si serviciul antropometric.
Este medic legist. A publicat scrieri de strict&
specialitate (asupra mor(ii subite, asupra intoxica(iilor, asupra simula(iilor) si studii generale
In legatur& cu ea (Antropologia criminald, Evo-

lufia medicinei leg ale), cum $i rapoarte si memorii

despre invdtdmintut medicinei, despre lucrarile

diferitelor congrese la cari a participat, etc.
MINOVICI $TEFAN (.1867), chitnist roman.
Profesor de chimic organica la factrItatea de stiinte

din Bucuresti (1899). Membru corespondent al

Acaderniei (1925).
MINULESCU IoAN (*1881),

poet roman.
Unul din reprezentantii simbolismului la noi. A
luat premiul national de poete In 1928. A debutat
in rev. Vieata noull', 1905. Opere pr. Bomante
pentru mai tirziu, 1908; De vorbd cu mine insumi,
1913.

MIORCANI, corn. rur. jud. Dorohoiu plasa

timpul edictului lui Diocletian (304).

Lascar; 2870 loc. Dupa. legea 1929, tine de tire.

corn. Radauti.

la 10 Decembrie. A Yost martirizat In timpul Impa-

("174911791), politic franc. si mare orator. Duplt o

tinerete plina de scandaluri, se amesteca In mi$ca-

MINA., dint, praznuit de biserfca ortodox&

ratului Maximian.

MINCI4KI, consul rus In Bucuresti In 1824,

A lost Inslutinat a trate cu Poarta diferite ches-

MIRABEAU [mirabo] HONORE RIQUETI CONTE

rile revolutionare si avu prilej s& rosteasca la 23

Iunie 1785 ca deputat al Starii a treia (tiers etan,

1758

www.dacoromanica.ro

stele faimoase cuvinte: Spuneti regelui cil stntem

aid prin volute. poporului $i nu vom 1esi declt

prin puterea baionetelor".
MIRAMARE, castel imperial
zidit pe malul Adriaticei, la 6
km. de Triest, pe o stinca. Aci
se semn& conventia prin care

Franta se oblig& sa ajute pe

Maximilian, fratele lui Frantz

loser, a deveni rege In Mexic.

MIRASLAU corn. rur. jud.
Alba, plasa Aiud; 1.190 loc.; loc
'=\
istoric: luptalui Mihaiu cu Basta
(Sept. 1600), In care eroul ro'sm....man a fost Invins. 11 statie o. f. jud. Alba,

Intre Teius *i Razboeni.

MIRBEAU rmirbo] OCTAVE (18481-1917), ziarist si romancier francez. A scris $i piese de teatru,

Intre cari Mauvais Bergers, In rom. s'au tradus

citeva nuvele prin reviste $i: Junta/tit unei cameriste (f. a.). Nebuna (de C. A. I. Ghiea), Victima
justWei (f. a.), Un am sensibil (de Julieta Blazian), Divortul meu (de C. A. I. Ghica, 1925).

MIRCEA cEL MARE sau cEL BATRix, domnitor al

Tarii-Romanesti Intre 1386-14.18, In zilele caruia

Principatul a avut cea mai mare Intinciere: de la

Severin pina la Dunarea

de jos, partea de S. V. a

Basarabrei (de unde si numele, Mircea fiind din familia Basarabilor), gurile
Dunarii si Dobrogea pina
la Silistra; Mircea mai era
si duce al Amlasului si Fagarasului. A luptat singur
sau Impreuna ca altddomnitori crestini In contra
Turcilor: la cosova (1389)

MIRCESCU LuDolna ('187211930), general ro-

man. Sublocotenent In 1893, colonel In 1916,

general In 1917. A lost ministru de razboiu In
guvernul prezidat de Generalul Averescu (1926);
inspector general al cavaleriei.
MIRCESTI, corn. rur. jud. Roman, plasa
Vasile Alecsandri; 720 loc. Dupa legea 1929, sat
circ. corn. Vasile Alecsandri.
MIRCOVICI, general rus. vice-prezident al
divanurilor principatelor dupa plecarea lui Kisselef In Main 1834.
MIREA GEORGE D. (1852), pictor roman.
Dap& studli in Paris (unde a obtinut medalii
importante), a venit In Bucuresti si a fost numit
profesor la scoala de bele-arte (1892) si mai tlrziu
si director. E membru al Ateneului Roman din
Bucuresti si presedintele sectiunii artistice a
acestei societati. Premiul national In 1924.
MIREILLE
Mirelo In provensala), poem&
vestita a lui Frederic Mistral In dialect (1859).
(Pr' MISTRAL).
MIRESU 0 sat jud. Prahova, plasa Podgoria;
1296 loc. Dupa legea 1929, In tiro. corn. SInger.11

statie c. f. jud, Satu-Mare linia ClujBaia-

Mare.
MIRINESCU MIHAIL (t1927) medic roman. A

Impreuna cu Sirbii, unde

cre5tinii au fost invinsi;

in jud. Dolj
(1394), unde Baiazid a
la Bovine

fostbatut;laNieopore(1396)
Impreuna cu Unguri, Fran-

cezi, Germani, s. a., unde

crestinii au lost iarasi invinsi ; In 1416 Mircea pier-

cel mare
du Dobrogea, pe care i-o (pietMircea
ura la man. Cozia).
lua Sultanul Mahomed I.
Situatda cea mai arnica a fost In 1395, clnd Sul-

tanul Baiazid,, intrind In tarn, Inainta pin& la

Arges, punind pe Vied domn In local lui Mircea,

care se refugiase In Ardeal. Curind insa Mircea,
aliat cu Sigismund, regele Ungariei, Isi lua tronul.
Mircea s'a amestebat In luptele interne ale liilor
lui Baiazid, sprijinind pe unul din el MOM, care
cup& citva timp tronul, dar fu mind Invins de
Mahomed. Mircea a zidit si lnzestrat manastiri,
dintre cari cea mai insemnata este Cozia, unde
este si mormintul lui.
MIRCEA III CIOBANUL (-0.559), domn al

Munteniei de 2 on (1545-1553 $i 1558-15591.

Era probabil fiul lui Radu eel Mare $i a venit la
tron, Inlaturind pe fratele sau Radu. Ambele lui
domnii au fost agitate din pricina luptelor cu
unii boeri can fugise In Transilvania si venise cu
osti. Se mai pomeneste
si de o ecatombil teribilii
de boeri adversari (unii
cronicari socotesc la 200
pe cei ucisi). Mazilit In
1553 din pricina ca nu se
aratase destul de devotat

Turciei, is a doua oar

lovitura a boerilor, $i ( c/)
mdare, lasInd In loc pe, t
fiul sau Petru sub epi- `-)\
s,1

Post medic primer la spitalul de copii din Bucuresti, vice-presedinte al societatii ,,Principele
Mircea" (de la Intemeierea ei).
MIRMIDQNI, pcpor din Tesalia. Au participat la rilzboiul Troiei comandati de Ahile $i Ajax.
MIRON, stint praznuit de biserica ortodoxa
la 17 August. A lost preot In Ahaia, martirizat
pentru c& a refuzat sa jertfeasca idolilor (pe vremea lui Decius 249-251).
MIRON BARNOVscHI por- BARNOVSCHI.

MIRON CRISTEA Pr- CRISTEA.

MIRON RoMANIIL mitrop. er RorsANIIL.

MIRON COSTIN, circ. dom. jud. Roman cu

21 sate (1929).

MIRONESCU CONSTANTIN ( *1850), inginer

roman. A lucrat la construirea lintel ferate Mara-

$estiBuzau; a lost membru In consiliul tehnic

si profesor la $coala de poduri si sosele din Bu-

curesti (1882).
MIRONESCU GEORGE G. (.1874), om politic

roman. Profesor de enciclopedia dreptului la facultatea juridica din Bucuresti. A lost ministru
de externe In guvernul nrezidat de Iuliu Mania
(1929), iar in 1930-31 prezident de consiliu.

MIROSLAVTI, corn. rur. jud. Falticeni

(lost Suceava, Baia dupa legea 1929) plasa Pascani; 2036 loc. Dupib legea 1929, formeaza o circ.

cern. cu 8 sate.

MIROI, corn. rur. jud. Teleorman, plasa

Balaci; 2105 lot. Dupil. legea 1929,sat circ. corn.
Caldararu. Statde c. f. linia CostestiTurnu
Magurele. Are scoala de meserii.
MISAT.L. episcop al Buzaului 1732-1740.
MISERABLES LES, roman francez, de V, Hugo
(1862), foarte cunoscut si tradus In multe limbi
(P.- HUGO).

MTSI, popor ce lucuia in peninsula balcanlett

spre Duniire, pe vremea lui Alexandra cel Mare;

-dotrmia, Incercind o-nourt

tropia sotiei sale Kiajna.

In cursul zilelor tragice ale retragerii auto- MIR_

ritatilor din capitals. In amintirea lui s'a bitemeiat In Bucuresti o societate pentru proteetia MSS
copilului sub prezidentia M. S. Reginel Maria,
care Intretine dispensare In diferite prase, a infiintat o $coalii de Ingrijitoare de copii, etc.
MIRCEA-VODA 0 corn. rur_ jud. Braila,
plasa Ianca; 1687 loc. Dap& legea 1929, tine de
circ. corn. lanes. corn. rur. jud. Ialomita,
plasa Ciocanesti; 2281 loc. Dupil legea 1929, sat
eirc. corn. Calarasii-vechi. Statie 0. f. Intre Cernavoda si Medgidia (linia Constanta).

",c(

,
)

de la ei s'a numit si provincia mist& sau MOESIA.

MISIODAX IOSIF, savant grec, a fost profesor

de filologie $i filozofie la Academia Domneasea

MIRCEA PRINTALRO- Mircea Print al Romaniei.

MANIEI ( *1912t1916,) fiul

Regelui Ferdinand si al Reginei Maria A murit

din Iasi pe la 1769 si director. A scris o carte despre

$coalele grecesti.

MISLEA, sat jud. Prahova, plasa Prahova;

1759

www.dacoromanica.ro

MIS- 3175 loc. Dupa legea 1929, tine de circ.cbm. Scor-

mr,,, teni, IA apropiere e penitenciarul de minori In

cla.direa fostei manastiri Mislea, ziditil. de Radu

Voevod pe la 1534.
MISSAL, GHEORGHE ( *1835 t 1906 ), advocat si

publicist roman. A Post magistrat, director Ia

Ministerul Justitiei. secretar general al Minist.
Domenilor, a Yost membru al Ateneului Roman;
a publicat numeroase articole in diferite reviste
si ziare si carti tratind chestiuni juridice (Originile legislafiuniiromane, 1865, No(iuni de. drept
pozitiv dupe codicele romdne, 1866), sau epoce
din istoria noastra. (Epoca lui Vasile Lupu $i
Mateiu Basarab, 1866) sau biografii (Locotenentul
C. Jornescu, 1864, Constantin Negri, 1877). A

lost In comitetul Societatii pentru Invatatura poporului si a donat Scoalei normale biblioteca sa.
MISS rEt PETRE ( *1856 t1929), jurist roman. A

Post profesor la facultatea de drept din Iasi, apoi

la cea din Bucuresti pina la 1927; membru onorar
al Academiei Romane (1926). Ca om politic,
lucrind mai mull In gruparea junimista, a Yost

deputat, senator, vice-presedinte al Senatului.

A publicat In Convorbiri literare" art icole despre

chestiuni juridice si dad de seams despre diferite

publicatiuni literare, politice, etc. (1882-1906).

MISSIR VASILE (*ca. 1845t 1929), advocat si om

politic roman. A Post deputat, senator si ministru

de domenii (1901-1902).
MISSISSIPI, 11. America de N., izvoreste din
lacul Itasca (descoperit In 1832), uda StateleUnite si se varsA In golful Mexic; lung. 6610 km.

MISSOLONGIII, oral In Grecia; aci Grecii

au sustinut marl lupte cu Turcii (1822, 1826);
aci muri lord Byron (1824).
MISSVRI. fl. In America de N., all. al Mississippului: 4600 km. lung.
MISTRAL FREDERIC ( *1830 t1914), poet Iran-

cez. A scris mai mult In dialectul provensal; a lntemeiat cu J.

Roumanille Societatea felibrilor,
care a unit reprezentanti ai latini-

pentru Cintecul gintei latine; a

MITROFAN, stint prAznuit de biscrica orto'

doxA la 4 Iunie. A lost episcop al Constantinopolului In vremea lui Constantin cel Mare, care
1-a pretuit si 1-a onorat mult. In timpul lui s'a
'put primul sinod de in Nicea (325).
MITROFAN (t1703), tipograf de profesie,
calugAr amic cu marele mitropolit Dosofteiu;
episcop al Husilor Intre anii 1687ca. 1690. Demisionind, fu chemat de Brincoveanu In Bucuresti ea colaborator la Biblia lui Serban; episcop al

Buzaului 1691-1703. A Infiintat prima tipografie In Buzau (1692); a tipArit un Triod (1697),
un Mineiu (1698, 1700), un Molitvelnic (1699).
MITROFANOVIcru vASILE (1831 t 1888 ),
profesor roman in Bucovina. A lost preot si profesor Inthu la institutul teologic din Cernauti,
apoi (1875) la Universitatea Infiintata acolo in
onoarea lui Frantz-lesef; a lost decan, rector al
UniversitAtii.
MITROPOLII avem astazi in tar& 5 ORTODOXE :

1. Mitrop. Ungro-Vlahiei, Intemeiata ca. 1359

cu resedinta la Curtea-de-Argeih de unde s'a mutat

In Trtgoviste (ca. 1517), apoi In Bnouresti (ca. 1659).

De ea tin episcbpiile: Rlmnic Noul Severin, Bu-

zau, Arge$, Tomis.

2.

Mitr. Moldovei $i Sucevei, Intern. ca. 1399

cu resedinta In &looms, apoi In Lull (1564). De ea

tin episcopiile: Roman, HILO,. Dunarea-de-jos.

3. Mitr. Transilvaniei, Inhmtata de Mihaiu Vi-

teazul In 1599 In Alba-Inlia Si desfiintata In 1700,

cInd mitrop. Atanasie a prezidat sinodul care a

proclamat unirea cu Biserica catolicA; de atunci
mitropolia n'a mai Post ortodox& si nici n'a mai
Post mitropolie, ci s'a redus la episcopie, recuno-

tatAi din Europa. S'a fAcut celebru

prin poema Mireio (1859), tradusti

In frantuzeste si Ittudata mult de

Lamartine. A publicat si alte lucrAri, Intre cari un Die(ionar provensal. Premiul Nobel In 1904. A
legat prietenie cu Vasile Alecsandri, care fusese premiat In 1878

1999 loc. DupA legea 1929, tine de circ. com. Han

testi.
MITOCUL-DRAGOMERNEI, corn. rur. jud.
Suceava, plasa Dragomirna; 2585 loc. Circ. corn.
cu 3 sate (1929).
MITRIDATE VI zis cel Mare (*120t63 a. Chr.),
rege al Pontului, luptA contra Romanilor, dar fu
Invins lIngA Eufrat de Pompeiu; oslndit la moarte
de fiul sau Farnace, proclamat rege In locul sau,
rugA pe un soldat gal sti-1 strApunga cu sabia.

sand suprematia episcopului catolic din Strigoniu. Romanii ortodocsi au devenit supusi mitropoliei slrbesti din Austria, dobindind Intliu
episcop cu resedinta In Sibiu, apoi In 1859 un
mitropolit cu resedinta In Sibiu. De aceasta tin
azi episcopiile din Arad, C aransebe$, Cluj si Oradea.

F. Mistral.

4. Mitrop. Bucovinei, Infiintatil. In 1873, cu re-

scris o frumoasa. poezie adresatit poporului roman. Centenarul nasterii sale a Yost sarbatorit In
Franta si In alte tari latine; asemenea si la not
prin conferinte, publicatii, etc. Din operele lui
s'au tradus elteva nuvele, clteva poezii si clteva
clnturi din Mireio. Trad. principali: Anton Naum
si Alexandru Naum.
MICA 0 corn. rur. jud. Arad, plasa Chisinau;

2075 loc. corn. rur. jud. Bihor, plasa Marghita;

1425 loc.
MTU NICOLAE (.18581'1825), diplomat roman. A

intrat In cariera In 1886. Ministru al Palatului.

A reprezentat Romania la conferinta pacii. Ministru de externe In 1919 In guvernul prezidat de
general A. Vaitoianu.

MITAU Po- JELGAWA.

MITELRNE (MrrILINI), fnsulA stapinita de

Grecia, ling& tarmul Anatoliei; 1750 km. p.,

125.000 loc. In antic. se numia LESBOS. Cap. mitiIfni Sall Hastroo.

METILINEU CAROL (1866), diplomat roman.

Incepind cariera In 1889, a reprezentat tars la

Belgrad, Bruxelles, Petersburg, Paris, Haga,

Viena, Stocholm. Retras la pensie In 1930.

MITILINEU mruaiL (*183611903), diplomat
roman. A lost secretar general al Ministerului de
externe (1871, 1880), ministru plenipotentiar la

Bruxelles (1880), la Belgrad (1882), iar la Bruxelles

(1885) si la Constantinopol (1889). A publicat

o colec(ie de tratate (1874).
MITOC, corn rur. jud. Dorohoiu, plasa Lascar;

sedit.
5.

in

Cern/incl.

itrop. Basarabiei, Infiintata. In 1929, cu

resedinta In chisinliti. De ea tin episcopiile zise de

Bali si Cetatea Alba Ismail.

Avem si o mitropolie uNITA numitA de AlbaJulia $i Fagara$, cu resedinta In Blaj, Infiintata

In 1853, prin ridicarea la rangul de mitropolie a
episcopiei unite. De ea tin episcopiile din Oradea,
Lugoj, Gherla (mutat& la Cluj) si Satu-Mare.

MIZT.L, com. urb. jud. Buzau, plasa Tohani;

7500 loc. statie c. f. linia principalA de Ia Bucu-

resti spre Galati, Cernauti, Iasi. Are 1 liceu de bileti.

MiNDIC, corn. rur. jud. Soroca, plasa Tlrnova;

2886 loc. Dupe legea 1929, sat circ. corn. Tlrnova.

MINDRA, vIrf In Carpati Yn muntii Lotrului

si Sehesului, malt 2530 m.

MINDRETI corn. rur. jud. BAI.i, plasa

Pep eni ; 4400 loc. DupA legea 1929, tine de ciro. corn.

Chiscareni. 0 corn. rur. jud. Botosani, plaga Bu-

cecea; 1055 loc. DupA legea 1929, tine de ciro. corn.

Bucecea
IVITNECEI OANALIIL ( = fr. LA MANCHE), canal

Intro Franta si Anglia; lhrg. 34 km.

MTNECIU-PlimtNTENT, corn. rur. jud. Prahova, plasa Teleajen: 2614 loc. Dupti. legea 1929,

sat circ. corn. Izvoare. In apropiere statie c. f.

MIneciu, capul liniei Ploe.stiValeni.

MINJTNA, com. rur. jud. Covurluiu, fosta proprietate a lui Costache Negri. Act se tineau aduniiri ale tinerilor Moldoveni si Munteni cari au
pregatit unirea principatelor.

1760

www.dacoromanica.ro

MIRLEANUL, lac, jud. Constanta lIngA satul

Mlrleanul.
MIRSA, circ. corn. jud. Vla.sea Cu 9 sate (1929).

MiRSANI, corn. rur. jud. Do lj, plasa Secuiu;

5451 loc. Circ. corn. cu 6 sate (1929).

MARZESCU GHEORGHE ( *18341.1901 ), advocat

si om politic roman. A Post profesor de drept civil

in Universitatea din Iasi (1869),
apoi in Bucuresti (1896); mi-

nistru de culte In guvernul prezid. de Dim. Ghica (1868) $i In

eel urmator prez. de Al. Golescu
(1870) ; a luat parse la coalitia
de la Mazar-Pala, care a rasturnat pe L. Catargiu; ministru

de culte In 1896 sub prez. lui

P. S. Aurelian. A publicat lucrari de specialitata (Introducerea codului civil, 1865; Copiii

roman In Banat; s'a. ocupat $i de politica, hind MIRde citeva on deputat.

MOCSONYI PETRII (*1807 t1858), om poli- MOI
tic roman in Banat. A fost membru al congreselor
bisericesti, can luptau pentru independenta Bisericii ortodoxe romane; a participat la actiunea
diferitelor delegatiuni can cautau sa valorifice
drepturile Romanilor pe linga guvernul din Viena;

a murit asasinat In Budapesta.

MODENA, ora$ In Italia (prov. Modena). A
lost In antichitate ora$ etrusc, apoi ocupat de
Romani; dupa caderea imp. roman fu stapInit de
Goti, de Longobarzi, de Greci; prin sec. mu provincia Intreaga deveni o parte din posesiunile
familial Este; In 1815 se forma ducatul de Modena,
dependent de Austria; In 1859 se proclarna unit
cu regatul Italiei. Azi orasul are 76.000 loc.; universitate ; e patria lui Tassoni.

G Mirzescu.

MOECIUL-DE-JOS, corn. rur. jud. Brasov,

1870; Casdloria, 1883) scrieri de polemics politica

(Fdrii-de-legea S f Sinod, 1873; Regimul con-

plasa Zirnesti; 2079 loc.

MOERIS, lac fn vechiul Egipt, pomenit de Erodot ca opera minunata dupa porunca unui faraon.

leanu, 1884; Asupra legii Clerului, 1893).

MOFTIIL ROMAN, ziar satiric, redactat de I. L.

Caragiale. Bucuresti, 1893, 1901, 1902.
MOGA DIIMITRII ('181211879), advocat roman

naturali, 1865; Testamente si dona(iuni intre vii,

rup(iunil si al terogrel sdu guvernul lui I. C.

Bratianu, 1891) si discursurile sale rnstite In parlament sau aiurea (Apdrarea lui Calistrat OrMARZESCU GEORGE GR. (1.1926), advocat si om

politic roman, Eul precedentului. A lost ministru

de domenii In govern. prezidat de Ion I. C. Bratianu, care a declarat razboiul In 1916; apoi ministru de interne in 1018, de munch, 1922, $i de
justitie In 1923.
MOACSA, circ. corn. jud. Trei-Scaune, cu 3
sate (1929).

MOARA-DE-PIATRA, corn. rur. jud. Balti,

plasa Slobozia; 2265 loc. Dupa. legea 1929, tine
de circ. corn. Slobozia-Balti.
MOCANU, instil& In Dunare jud. Vlasca, su-

praf. 330 ha.

MOCEANU GEORGE (183811909), gimnastic

roman. A Post profesor la mai multe scoale din

Bucuresti si a calatorit mult In diferite tari cu
elevii siii, dlnd reprezentatii de jocuri nationale.

MOCHIE, stint praznuit de biserica ortodox& Is 11 Maiu. A lost preot In Amfipole pe vre-

mea lui Diocletian. A lost supus In groaznice

chinuri si apoi i s'a Mat capul.
MOCTRLA, statiune balnearli jud. Maj. Ape
minerale: pucioasa, Fier.
MOCIU, corn. rur. jud. Cluj plasa Mociu;
2482 loc.
MOCSONYI [mocloni] ar.xxarmitu ("1841
1-1909), advocat si om politic roman In Banat. A
lost de multe on deputat In Camera ungara si a
avut importante succese parlamentare, ca suspnator al cauzei nationale romanesti. A lost primul
presedinte al bancii Albina".
MOCSONYI ANDREW ( *18121.1880), om poli-

tic roman In Transilvania. Cel mai

Insemnat membru al acestei familli de nobili romani din Banat

care din 1780 a purtat In titulatura ei gi numele DE roEN, dupa
domeniul ce li se daduse de Imparat. Arnie al Casei de Austria, a
propus In 1860 organizarea imperiului pe baza naponalitatilor, avind toate popoarele drepturi agate cu institutiuni autonome. A
luptat pentru Infiintarea mitropoliei ortodoxe romanesti, inde-

lit pe Gheorghe Lazar sa piece din

Sibiu la Brasov si deacolo in Muntenia.
MOGOSANI, corn. rur. jud.
Dimbovita, plasa Gliesti; 2049 loc.

Dupa legea 1929, tine de circ.

corn. Cojocaru.

Ep. V. Moga.

MOGOSESTI, manastire jud. Dorohoiu corn.

Buda, aproape de Herta si de Mamornita, fundata
de Stefan Holban pe la 1818.
MOGOOATA, sat jud. Ilfov, plasa Baneasa,
aproape de Bucuresti; 1950 loc. Dupli legea 1929,

tine de circ. corn. Chitila. Statie. c. I. linia Buc.

Constanta.
MOHU, statie c. f. jud. Sibiu linia Piatra 0.Rfmnicul VilceiSibiu, aproape de Sibiu.
MOIGRAD, corn. rur. jud. Salagiu, pl. Zalau;
716 loc. (1919).

MOINESTI corn. urb. jud. Bacau, plasa

Taslau-Sarat; 5500 loc. Statie c. f. capul liniei laterale de la Comane$ti. Exploatare de petrol, rafinarii. Societatea Steaua Romana.", $. a. Statiune balneara. $i climaterica.
MOISE, personaj biblic, legislatorul Ebreilor; i-a scos din robia
Egiptului pe la 1320 a. Chr. Intre

lui, e vestita statue fa-

mita de Michel Angelo,

pe mausoleul lui Iuliu II

4,

la 1869, vazand ca Ungurii dobln-

desc egemonie In monarhie, s'a retras din luptele politico. A Post membru al Academiei RoMOCSONYI ANTONIII

Trairisilvania. A lost mult timp magistrat

In Alba-Iulia, deputat in dieta din Sibiu.
MOGA VASILE (*177411845), episcop roman
ortodox In Transilvania. A lost
preot, s'a calugarit drip& ce a lost
ales episcop, a lost sfintit la Carlovit (1811); a lasat o sum& de
29.000 florini, care alcatueste o
fundatiune pentru ajutorul tinerilor studen4i. Persecutiile lui au siIn

diferitele reprezentliri artistica ale

pendent& de biserica sirbeasca. De Andreiu Mocsonyi.

mane de la Infiintarea ei.

MOESIA me- MISI.

( *181611890), ofiter

roman In armata austriaca. RetragIndu-se, s'a

ocupat de agriculture si apoi de politica, fiind
ales deputat de multe oh, si a ajutat la fundarea
bancii Albina".

MOCSONYI EUGENIC (.1844t1901), advocat

Gh. Adamescu.Dictionar enciclopedic ilustrat.

(Roma).
MOISE (1.1530), domn
al Munteniei 1529-1530;
fiul lui Vladislav III: ucis

de boerii revoltati.
MOISE DRAGOSI
( *1787 ), episcop roman
unit al Oradiei. E primul
episcop unit independent
Moise
al acestei diecese, numit
(de Michel Angelo).
la 1776 si sfintit In 1777,
fiind sufragan al arhiepiscopului de Strigoniu.
MOISEI, c. rur. jud. Maramures, plasa Viseu;
5000 loc. Statie c. f. linia Vales protestor Borsa.
MOISIL CONSTANTIN (*1876), profesor de isto-

1761

www.dacoromanica.ro

III

MOJ- rie la liceul Spiru Haret" din Bucuresti, conservatorul colectiei numismatice a Academiei Rol- mane, director general al Arhivelor Statului membru corespondent al Academiei Romane (1913).
A publicat studii asupra monetelor si medaliilor

JUDETELE MOLDOVEI
Dual D.

Dna

Cantemir

eatagrafla
din 1809

oa. 1714

noastre vechi (Monetele tut Mircea, 1911, Medaliile

lui Brincoveanu, 1914, Efigiile numetare ale Doranilor romdni, 1915, etc.), o lucrare general&

x. Akkerman
I. Bacau
2. Bacau
a. Bender

conduce Buletinul Societatii num.ismatice romdne.

3. Bugeac

(Cumitrebue inteleasd istoria Romdnilor, 192o);

3. Botogani

4. Cauani,
Akkerman,
Chilia

OP. MINNA, corn. rur. jud. TIrnava-Mare plasa

Medial; 2188 loc.

MORA, oral In Arabia, port la marea Rosie,

(golful Aden); 5000 loc; cultur& mare de ca lea.

In sec. xvm In orasul principal din Yemen.
MOLDOVA p Hu, afluent al Siretului, izvorliste In Bucovina uda jud. Cimpulung, Falticeni,

Neamt. $i Roman, trace pe ling& orasele CImpulung,

$i mai multe sate. Primeste

mai multi afluenti, Intre sari: Sadova, Moldovita,
Humora, Neamtn. corn. rur. jud Cetatea-Alba,
plasa Palanca; 2141 loc. DupA legea1929, tine de
circ. corn. Iviinestii-vechii. sat, jud. Hotin
Gura Homorulnt, Roman

ling& Nistru plasa Chelminti; 2105 loc. DupA legea

1929 tine de tiro. corn. Tanauti.

MOLDOVA-NOUA comuna rural& judetul
Caras, plasa Moldova-nouli; 4246 locuitori.
MOLDOVA-VECHE, 2011 locuitori. In apropiere se gAsesc zaciiininte de hull/
MOLDOVA-SULITA, circ. comunala judetul
CImpulung cu 2 sate (1929,
MOLDOVA, principat Intemeiat pe la finale
sec. xin si prima jumatate a sec. xiv de voevozi
veniti dip Maramures, unde se &eau In lupta. cu
Ludovic, regale Ungariei, care voia sa aiba sta.-

pthire asupra acestui tinut. Mica Dragof e socotit ca Intemeietorul principatului, se pare ca.
Bogdan e cel care a asezat definitiv domnia Moldoval. Unele povestiri populare au facut din
amAndoi o singura persoanti (Bogdan Dragos).
DupA el au Inceput lupta Intre pretendenti, de
regula frati sau rude Intre ei, asa cA domniile for
au lost scurte yi turburate. Alexandra eel Bun
e eel dintiiu care reuseste sa se mantilla paste

30 de ani (ca. 1400-1432), sA alba relatii strInse

cu vecinii, sa organizeze statul $i sA -i dea $io ierar-

hie bisericeascA. DupA alta serie de domni, vine

epoca lui .Stefan eel Mare (1457-1504), vrednica
de tinut minte prin lungimea si InsemnAtatea ei.

Dna regula- Buletinul alemental Organic gerilor D. div.

4. Cernauti
5. Chilia
6. Cirligatura

5. Clrligiitura

6. Codrul
7. Covurluiu 7. Covurluiu
8, Dorohoiu 8. Dorohoiu
g Ei
9- E.1
zo. Falciiu
to. Falcii
II. Greceni

xr. Hirlau
12. Hotin
13. Ismail

14- I.itpu2na
15. Neamt

Orheiu
17. Putna
18. Roman
x9. Soroca
no. Suceava
21. Tecuciu
16.

22. Tutova
n3. Vasluiu

In. Herta

1881

adboo 1857

I. Bacau

I. Bacaul

a Botoani

2. Botoeni

3. Cahul
3. Cirliga-

tura

4. Covurluiu
5. Dorohoiu
6. Iasi
7. Falciu

4. Covurluiu
5. Dorohoiu

6. Iaaii
7. Falciiul

8. Herta

13. Hirlau
9. Hirlau
14. Hotarniceni
15. Hotin
16. Ismail
x7.
18.
19.

Neamt
Orheiu

8. Ismail

to. Neamt

Putna
ix. Putna
12. Roman
21. Soroca
22. Suceava
13. Suceava
23. Tecuciu
14. Tecuciu
24. Tomarova
25. Tutova
15. Tutova
26. Vasluiu
16. Vasluiu
no. Roman

9. Neamtul
xo.

Putna

ix. Romanul

In. Suceava
x . Tecuciul
14. Tutova
15. Vasluiul

STRUM DOMNILOR MOLDOVEI dupa

Xenopol si Iorga. Deosebirile dela Iorga shit

aratate cu [ ]. Semnul (?) arata a& anii slnt
date nesigure.
Dragon, Sas Si Bale 1288-1348 [Dragos ca.135253, Sas ca. 1360].
(?) [ca. 1360].

Bogdan 1 1348 -65

Latcu 1365 (?) -74 [ca. 1364 - ca. 1372].

Inga Coriatovioi 1374-75 (ca. 1372-77].

Petro Bluest 1375-91 [Stefan 1377- ca. 78, Petru
I.

ca. 1378 - ca. 93].

Roman Murat (prima domnie) 1391-94 [ca. 1393

- ca. 94].

Stefan Mutat 5i till Stefan $i Petra 1395-99 [Stefan

Sub el Incep luptele cu Turcii; dupA el se stabileste

1394-1400].
Roman (a doua domnie) 1399-1400 [Iuga 1399-

domnii se urcli pe tron cu ajutor turcese, cad si

prin luptele interne, dar $i prin ingerintele Turciei.

Digs 1400-1401.
Alexandra eel Bun 1400-1432 [1400-1432].

un fel de protectorat al Turcilor, care, cu vremea,

se transformA intr7o adevarata suzeranitate, cAci
0 clip& Moldova face parte din stapinirea lui Mi-

haiu Viteazul (1600), ea parte din Intregul piimIntului rornanesc; apoi lucrurile Isi reiau cursul,
politica Virii fiind In legAturA cu Polonia. $i cu

Turcia. La Inceputul sec. xviu, cu ridicarea puteril

Moscovei, se IncearcA o scApare de sub Tura, dar
farli succes. Statul moldovenesc se mantilla, Isi
urmeazil traditia, dar de pe la rnijlocul acestui se-

col Incep luptele Intre Rusi $i Turci pentru stapinirea Wilor romAne, In cari lupte se amestecA
uneori.si Austria. In acest Limp Austria rapeste
Bucovina, si Rusia, Basarabia. Ocupatii streine Si
Incercarea Grecilor eteristi turburA viata locuitorilor ei in primele decenii ale sec. xix. DupA
acest eveniment, !neap Domniile nationale si In
timpul for Incepe s& patrunda spiritul nou occidental, sustinut mai ales prin tinerii cad se Intorc
de la studii din Occident; se Inceard. Introducerea

unor idei mai liberale, se !neap apropieri ultra

tineretul cult din ambeleprincipate si ideea unirii

Intre ode doua principate prinde rAdAcini din ce
In ce mai puternice, politica ambelor state se In-

1400],

rhe (prima )1433 [Bias 1432-34].

Stefan in (prima) 1433-35 [1434-35].
Ille (a doua) yi stet= III (a doua) 1435 - 44
[1435-43],

Stefan, Roman II Si Petra 1444-47 [Stefan 1443-47].

Roman II 1447-48.

Petra (a doua) si Alexandra (prima) 1448-49.

Bogdan II 1449-51.
Alexandra (a doua) Si Petro (a treia) 1451-55.

Petra (a patra) 1455-57.

Stefan cel Mare 1457-1504,

Bogdan Inoruoleatul 1504-1517.

Stefan oel Unar (StefanitA) 1517-1527.

Petro Rare; (prima) 1527-1538.
Stefan Laoosta 1538-40.
Alexandru Cornea 1440-41.

Petra Rarei (a doua) 1541-46.

Ilia 1546-51.

Stefan Rarer; 1551-52.

Alexandra Lapu9neann (prima) 1552-61.
Iacob Braolid 1561-63.

pun Europa Occidental& In cunostimta de aspiratiile poporului roman $i astfel In 1859 se realizeaza unirea personal& a Moldovei cu Muntenia,

Stefan Tama 1563-64.

LApueneanu (a doua) 1564-68.
Bogdan Pi 1568-72.
Ion Armeanul xis eel Cumplit 1572-74.
Petrn Schiopul (prima) 1574 - 79. [ Ion Potcoava

naste ROMANIA. (..- MUNTENIA $i ROMANIA).

lance Basal 1579-1582.

drepteazA spre aceleasi teluri; emigratii de la 1848

prin Cuza, iar la 1862 unirea definitiva. $i astfel se

1762

1577, Petru Schiopul 1578-79].

www.dacoromanica.ro

Petru Schiopul (a doua) 1582-91.

Aron Emanoil zis Tirana' (prima) 1591-93 [1591-92,

Counatia mseasali 1808-1812.

Alexandru eel Rau 1592, Petru Cazacul 1592].

Aron Tiranul (adoua) 1593-94 [1592-95].

Stefan littsvan 1594-95 [1595].

uremia moviut 1595-1606 [Mihaiu Viteazul 1600].

Tarburarile eteriei 1821.

Ocupatia tarmac& 1821-22.
Ion Banda Sturdza 1822-28.

1607].
Constantin Movila 1608-1611.
Stefan Tomes. (prima) 1611-15.
Alexandra mama 1515-1516.

Grigore Al.

Simian buena 1606 08 [1606-07, Mihail Movila

Coupatia ruseasca 1828-34.

Mihail Sturdza 1834-49.
Grigore Al. Chloe 1849-53.
Oannatia ruseaseS 1853-54.

Rada manna (prima) 1616-19.

Caimacami St. Catargiu, V. Sturdza Si A. Palm 1858-59.

Alexandra Ilia* 1620-22 [1620-21].

Stefan Twists (a doua) 1622-23 [1621-23].
Nadu mihnea (a doua) 1623-26.

Alexandra Than Cues 1859-1862 (la aceastA data se

prociamit unirea definitive).

taILDOVEL (MITROPOLIA) a Infiintata, dupe unii

Miron Barnovsohi 1626-29.

Alexandra Coconut (prima) 1629-30.
Main Movild (prima) 1630-31.

sub Alexandru cel Bun, dupe altii chiar mai lnainte.

Ea a avut resedinta In Suceava, apoi In Iasi; de

aceea astAzi ea poarta titlul de Mitropolia Moldovel

ei Suoevel. Dupa ultimate Intocmiri, de eparhia ei in
judet.ele Botosani, Dorohoiu, Pillticeni (Baia), Iasi
ei Neamtu. Late lista mitropolitilor, dupa. C. Erbi-

(a doua) 1631-32 [Alexandru

Ilia$ 1631-33, Miron Barnovschi 1633].

Alexandre coconni

Mots. moetie. (a doua) 1633-34.

Vasile Lunn 1634-54 [1634-53].
Gheorghe Stefan 1654--58 [1653-1658],
Gheorgheelhica 1658-59 [Constantin Basarab 1659-

ceanu, cu anul sau anii de functionare, pe cIt se

1661].
Stefan sau $tefAnita 1659-61.

Enstratle Dahlia 1661-66 [1661-65],

Gheorghe Duca (prima) 1666-67 [1665-66].

mile 1667-69 [1666-681.

Gheorghe Dnoa (a doua) 1669-72 [1668-72).

Stefan Patricide 1672-74.
Damara:jou Cantacuzino (prima) 1674-75.
Antonia Itnset 1675-78.
Gheorghe Duca (atreia) 1678-84.
Damitragau Cantacuzino (a doua) 1684-1685 [Stefan
Petiiceico 1684, Dimitrie Cantacuzino 1684-85].
Constantin Cantemir 1685-93.

--

constant's' Duca (prima) 1693-96 [1693-95].

Antloh Cantemir (prima) 1696
1700[1695-1700].
Coast. Duca (a doua) 1700
1704[1700-1703].
Mihail Bacovitli (prima) 1704-05 [1703-05].
Antioh cantemir (a doua), 1705-07.

Mihail Raooviti (a doua) 1707-09.

Nicolas Mavr000rdat (prima) 1709-11 [1709-10].
Dim. Cantemir 1711 [1710-11].
Nicolas mavrocoraat (a doua) 1711-16.

Teofan II a doua oars, 1564-1570, Gheorghie V. ca.

1570, Anastasia U Ca. 1572, Tenth 1 Ca. 1575, Anastasia II

a doua arts ca. 1577, Eftlmie Munteanul (?) 1578,

Grigorie rn ca. 1580, (theorem VI (Movila) ca. 1581,
Nicanor ca. 1582, Gheorghie v, a doua oath, ca. 1584,
Anastasia III ca. 1590, Teodosie n (Barovschi) ca.
1605, Anastasia iv (Crimea) ca. 1609, Teofan III ca.
1617, Anastasia IV a doua oara, ca. 1620, Atanasie
ca. 1631, variaam III ca. 1632ca. 1655, Ghedeon
n, ca. 1655-4660, save I, 1660 ca.-1673, Dositein,
1673-1674, Teodosie III, ca. 1674, Dositein a doua
oara, 1675-1686, loan, Taman Iv, Sava xi, ca. 1691,
Kigali Ca. 1702, Ghedeon III Ca 1708, Gheorghie VI
ca. 1723, Nichifor ca. 1729, Antonia, Nichilor a doua

1758, Leon 1786, Ambrosia 1788. Gavrill II 1792, Iwo')

rigors Mika (prima) 1727-33 [1726-33].

Constantin Mavr000rdat (prima) 1733-35.

Grigore Ghica (a doua) 1735
41 [1735-39. ocupatie ruseasca 1739, iarasi Ghica 1741].

Cont. Mavr000rdat (a doua) 1741-44 [1741-43].

loan Mavrocordat 1744-47 [1743-47].
angora Ohica (a treia) 1747-48.

1753-56.

cunosc: Ioasaf, Calistrat, Macarie I, Mame n, Varlaam I,

Maratha I, Eftimie Munteanul, Stefan Munteanul, Teootist I
ca. 1399, Iasi! I ca. 1402, Grigorie I ca. 1435, Damian,
Teoctist II 1454-1477, Piloteiu, Teofan I, Gheorghie I,
Teodosie I, Ghedeon I, Pahomle, Varlam II, David Ca.
1478, Teoctist III 1509-1528, Neofit, Mitrotan II,
Gheorghie II, Gheorghie III, Anastasia I ca. 1541, Grigorie
II, Ca. 1551, Gheorghie IV, Ca. 1552, Grigorie II, Ca 1558,
Teofan II ca. 1561, Macarie III ca. 1562-1564,

oars 1740, rune I 1750-1758, Gavriil I (Calimah)

Mihail Racovita (a treia) 1716-27 [1716-26].

?Satoh' Ohica

Chloe 1854-56.

Caimacam T. Bale, apoi N. vogoride 1856-58.

Gaspar Gratiani 1619-20.

Coast. Madrocordat (a treia) 1748-49.

Coast. Racoviti (prima) 1749-53.

MOLMOL

Scarlet Calimah (a treia) 1812-1819.

Mihail Situ 1819-1821.

n (Stamatie) 1792
1803, veniamin (Costache)
1803-1808, Guerin II, a doua oar*, 1808-1812,
veniamin, a doua oars, 1812-1842, Locotenen

1844, Meletle 1844

1848, Locotenen
1851, Sotronie (Miclescu) 1851
1860,
Locotenenta 1860
1863, c.aiinio (Miclescu)
1842
1848

provizoriu 1863 1865, slink definitiv 18651875, tow( Naniescu) 1875-1901, Partenie (Clinceni) 1902-1908. Plmen ( Georgescu) 1909.

MOLDO-VALAHIA, nume dat de streini prin-

Coast. Racoeiti (a doua) 1756-57.

cipatelor In epoca dupA 1848 In vremea cind

rigors slime (prima) 1761-64.

roman In Transilvania. S'a ocupat cu exploa-

Scarlet Ghica 1757-58.

Ion Cain:ash 1758-61.

Grigore Al. Oblast (prima) 1764-67.

Grigore Calimah (a doua) 1767-69.
const. Mavr000rdat (a patra) 1769.
Ocupatia ruseasod 1769-74.

Grigore Al. Chloe (a doua) 1774-77.

Coast. Monist 1777-1782.
Alexandra Mavrocordat (prima) 1782-85.
Alex. Mavrocordat (a doua) 1785-86.
Alexandra Ipsilanti 1786-88.
Canpatia anstriaott 1787-91.
Oenpatia ruseasoil 1787-92.
Alexandra Moruzi (prima) 1792-93.

Mihail Bata 1793-95.

Alexandra Calimah 1795-99.

RomAnii faceau propaganda pentru unire.

MOLDOVAiN DIMITRIN ('181111889), inginer

tarea de mine; a luat parte la revolutia din 1848,

Rind ales In comisiunea care avea sA due& ImpA-

ratului petitiunea de drepturi. Dupa revolutie, a

ocupat functiuni In Transilvania $i fn Viena.

MOLDOV4N BILVESTRII ( 186111915),publicist

roman In Transilvania. A publicat sorierl pentru

Donor (Pdcald fi Tindald, 1884; Fiica a noud ma-

me, 1885, Povestea dui Ignat, 1885) $i o serie

de Dablicatinni geogralioe asupra diferitelor regiuni

ale Transilvaniei (sub titlul de Tara noastrd, 1894,
1898, 1911, 1913), apoi un Dictionar geografic (cu
N. Togan), 1909.
MOLDOV4N STEFAN ('181311900), profe-

Constantin Ipsilanti 1799-1801.

sor $i preot roman In Transilvania. A lost profesor In Blaj, protopop In Medias; vicar episcopeso In Lugoj. A publicat documente In revista
Transilvania".

Alexandra Hangerli 1807.

litic roman In Transilvania. A lost prefect de

legiune" In revolwtia din 1848, a luat parte la

Alexandra Bata 1801-02.

Alexandra monusi (a doua) 1802-06.
Scarlet Calimah (prima) 1806.
Scarlet Calimah (a doua) 1807.

MOLDOVALN VASILE (1824-11895), om po-

1763

www.dacoromanica.ro

multe lupte, s'a retras In muntii Apuseni, unde s'a

( Economia stupilor, 1785, Sporirea stupila r, 1808);

distins In luptele contra lui Hatvani. Dupil re-

a publicat un dictionar german-roman (1788), o

istorie universald tradusA (1800), si un curs de

MON volutie, a ocupat functiuni administrative (vicenotar, vice-comite).

MOLDOVANU -MICU LOAN

retorted (1798 .
MOLOVATA, corn. rur. jud. Orheiu plasa Suslent; 3417 loc. Dupa legea 1929. sat din circ. com.
Susleni.
MOLTKE HELMUTH corrrE (*1800 t1891), feld-

18331.1915), cle-

ric si pro resor roman. A studiat la Blaj, Pesta si

Viena, a lost profesor In Blaj,

preot (1859), canonic (1879), director al gimnaziului; mai tirziu

vicar capitular $i a condus arhidiecesa In lipsa unui titular (1892

maretal prusian. Ajuta pe Sultanul Mahmud II sa-si reorga-

nizeze armata ; participa la campantile contra Danemarcei, Au-

-1895). Ca scriitor, a fost ales

prezident al Asociatiunii transilvane" si membru al Aeademiei
Romane. Op. pr. Dic(ionar la-

striei si Frantei (1870), ca sef

de stat major.
MOMTIA, deal In jud.Putna,

dominind valea rtului Susita.

Aci au fost trei marl lupte, In
cursul marelui razboiu: a. la
8 Ianuarie 1917, cind Germs-

tin-romdn, 1864; Acte sinodale ale

bisericit de Alba Julia si Fdg liras. 1869-1872; Istoria Patriei,

1875.

MOLDOVEANUL, yid In

nii au luat toata Inaltimea,

I. Moldovanu-

Carpati In mun(,i Fagarasului;

Micu.
!Malt 2550 m.
MOLDOITTIA ID corn. rur. jud. Clmpulung
plasa Moldovita; 6290 loc. circ. com. cu 2 sate
(1929). In satul Moldovita-Flertiatrlin e capul liniei
ferate laterale de la V ama. 1 manastire jud.
CImpulung In circ. com. cu aceleasi nume. Zidita.
de Alexandru eel Bun pe la 1401. Manastirea s'a
desfiintat, dar cladirile au rams. Cele mai multe
slnt ruinate. In biserick se pastreazk obiecte de

Invingtnd trupe rusesti si la 9

Ianuarie clnd trupe romano-ruse au atacat si

contra-atacat, dar dealul a ramas Impartit Ibtre
cei doi beligeranti; b. la 28 Februarie 1917, ctnd
Romani! au Incercat, fora succes, sa. ocupe dealul Intreg: c. la 24 Julie 1917, clnd, In desfa$urarea bataliei de la Marasti, trupe ruso-romane au
cucerit Inaltimea.

MOIVLMSEN THEODOR (18171.1903 , istoric ger-

man. Profesor la Aitona, Leipzig, Zurich, Breslau,

Berlin (1858); ziarist si politic
-

mare pret, uncle din vremea lui Stefan eel Mare.

O riu afluent al Moldovei pe stInga.

militant contra Frantei. Cunoscut In toata Europa prin

studiile sale asupra istoriei

MOLEST/, com. rur. jud. Lapusna plasa Ia-

loveni; 2120 loc. Dupti legea 1929, sat din circ. corn.

MOLDOVEANU ruuu medic roman. Profesor de igiena si igiena sociala la Facultatea de

MOLIERE [moiler] JEAN BAPTISTE POQUELIN

(16221-1673), actor si autor dramatic francez, cu-

noseut In toate tarile. In rom. s'au tradus princi-

palele lui opera si uncle de mai multe ori: Precioasele (de I. Ghica, 1835) si Pre(ioasele ridicole (de

N. A. Bogdan, 1925), B iidaranul (de Capitan I.

Voinescu II, 1835), Am f itrion
(de Heliade, 1835), Vicleniile
lui Scapin (de C. Rosetti, 1836,
al tit tract. In B. p. toti), Domnu
Pursoniac (de Grigore Gradisteanu, 1836), Sgircitul (de I.
Ruset, 1836, alta de Erdeli, 1840,

alta de I. Stroja, 1911, alta de

Mefisto,

1902), Ski/jam/ (de

I. Burchi, 1836), Don Juan (de

M. Costiescu,1846), Misantropul
(de 0. Sion, 1854, alta de B. Florescu, 1875), Amorul doctor (1872

Moliere

si alta 1895 de I. Sccopul), T artuf (de Chirculescu, 1873, alta de S. Virgolici, 1879, alta de- H.
Lama, f. a.), Bolnavul inchipuit (1. a.), &wain
barbaiilor (de Alexandrescu-Dorna, I. a.), Doctoral
lard voie (1906), Sganarel (de I. Stroja, 1911),
$coala femeilor (de G. Gesticone, 1922).
MOLINARI GUSTAVE (' 1819 t1911), economist

belgian. A sustinut principiul liberului-schimb

afirmind ca legile economice stilt tot ass de stricte
ca si cele fizice. Membru al Institutului Frantei
1874. Op. pr. Curs de economic politica (1855),
1880), Morals economics (1888), Teoria progresului (180).
MOLIVDOS COMNEN LOAN (t1719 , medic grec
stabilit In Romania. Doctor de la Padova (1686),
a fost profesor la Academia greceasca din Bucure.$ti 1689-1700; apoi a devenit mitropolit al
Dristrei (Silistra) cu numele icroteru.
MOLNAR DE MULLERSHEIM roAN Inainte
PluAriltr ( '1749 t ca. 1815), medic roman In Tran-

silvania. A fost tnobilat si atunci si-a modificat

numele. A publicat carti de specialitate interesante si pentru chestiunea terminologiei medicale
'ornanesti. S'a ocupat si de chestiuni economice

Romanilor: Sistemul monetar

Cost ecti.

medicina din Cluj. Membru corespondent al Academiei Romane (1920).

H. Moltkc.

(1850), Cronologiaromana Ono

la Cezar (1860), Testamentul
lui August (1865), Digestele lui

Justinian (1866), Istoria romans, trad. In mai toate limbile. A fost directorul publicatiei monumentale Corpus in- Th. Mornmsen.
scriptionum latinarum a Academiei din Berlin. Membru asociat at Academiei
de inscriptiuni din Paris (1895). Membru onorar
al Acad. Romane (1879). Premiul Nobel 1902.
MOMULEANU PARIS BARBU ('179411837),

scriitor roman. A publicat mai multe volume de

poezii (1822, 1825). Laudat de Heliade, ridiculizat

de alth, e pomenit de Eminescu In Epigonii":

Mumulean glas de durere", aluzie la poezia Putn.i tinguirea Patriei.

gerea

MONACO, principat pe tarmul francez al Mediteranei; supr. 157 hectare, 15.000 loc.; are un
port frurnos, un oras vechiu (Monaco) st unul nou
(Monte-Carlo). Guvernat de un print si de un consiliu de stat. La Monte-Carlo e un casino vestit,
unde yin, iarna mai ales, vizitatori din toate
din cauza climei calde si cgale si vegetatiei bogate

chiar cu plante tropicale. Orasul e vechiu: ar fi o

colonie feniciana.

MONASTIR 25

BITOLIA.

MONET cuaroE ( '1840 1-1926), pictor francez.

Unul din reprezentantii scoalei zise impresioniste.
MONGE [monj] oAspARD ( '1746 1.1818 , ma-

tematic francez. A participat la expeditia lui Napoleon In Egipt; prof. la scoala politehnica, membru al Academiei de stiinte; pierdu toate situatiile
in timpul Restauratiunii. Este creatorul geornetrial descriptive; a publicat studii asupra ecuatiunilor, etc.
MONGOLIA, regiune din Asia, parte din China
(pm- Asia); supraf. 2.787.600 krn. p.; ca. 3.000.000

loc. budisti. ParnIntul putin fertil, china neegala;

tarn sSraeli.

MONITEGA DU PNTROLE ROUMAIN, ziar, Bucuresti,

Intemetat In 1904.
rdolaroRur, OFICIAL, organul In care se publics
actele de stat: Iegi, decrete, deciziuni, etc., precurn
si desbaterile Corpurilor legiuitoare. A fost Infiintat In Moldova (M. o. al Moldovet) In 1858 sub con-

ducerea lui Teodor Codrescu, In Muntenia (M. o.

1764

www.dacoromanica.ro

al Tiiril"Romanesti) In 1859; de la 1862 s'a numit

M. O. al Priacloatelor unite; de la 1866, Monitorni lnrnal

afloial al Romanist, de la 1884 numai Monitorni Oticial.

MONLAU FELIPE (t1871), scriitor spaniol.

S'a ocupat de filologie si de gramaticti. Are si o
scriere despre idioma valaco o romance oriental
(1868). A fost membru onorar al Academiei Ro-

organizeze serviciul special din Chili; a scris /In MONAnalele institutului meteorologic roman: La Rou- An=
manie et la Bessarabie sismique. A fost membru
corespondent al Academiel Romane (1913).
MONTEVIDEO, cap. republicei Uruguay
(we. AMERICA) pe Rio de la Plata; 448.000 loc.

MONTGOLFIER JOSEPH (1740t1810) si

ETIENNE (1754t1799),fiziciani gi mecanici francezi.

mane (1870).

MONOFISITI, eretici crestini din Orient, carl

.admiteau ca Iisus a avut o singura natura: tea

omeneasca.
MONROE [monro] JAMES (*1759t1831), al
5-lea prez. al State lor Unite (1816); autorul faimoasei dcclaratiuni (doctrina lui M.) de la 2 Decambric 1823: continentele americans nu pot

admite nici o colonizare europeana; orice intervenine a vreunui stat european ca s& supuna vreun
stat din America sau sit-1 lnfluenteze soarta se VA
onsidera ca o manifestatie ostild Statelor Unite.

Au inventat aerostatul care le-a purtat numele.

MONTPELLIER [monpeliel, oras In Franta
(N.- Franta), 83.000 loc.; are o Universitate si alte
scoli superioare; %Mut bogat, multe industril. Are

un arc de triumf din timpul lui Ludovic XIV, o

catedrallt din sec. xiv, palat de justitie din sec.
xvii. Vechimea lui se poate urmari pina la 1141.
MONTREUX, oras In Elvetia (cantonul Vaud)
pe lacul Leman; 18.000 loc.; statiune climaterica
de iarna; In jur plantatil importante de vii.

MONTYON AUGET BARON (1733 t1820), eco-

MONSIGNY PIERRE ALEXANDRE (1729-1-1817),

nomist si filantrop francez, lash. prin testament

arta (1813). Op. pr. Dezertorul (1769), Belle Arsene

(1775), L'enf ant trouve (1777).
MONTAIGNE MICHEL DE (1533t1592), mo-

an se premiaza carts si din care se da un premiu

faptei celei mai virtuoase din cursul anului (prix

compozitor fr.; membru al Academiei de belle-

Academiei un capital important, din care In fiecare

ralist francez. autorul cunoscutelor Essais (1580).

MONTANDON ARNOLD (.18521.1922), naturalist francez. A venit In tar& In 1877 In admini-stralla Dorneniilor Coroanei si apoi a fost numit
administrator al Domeniului de la Sinaia pin& In
1886. A publicat nurneroase memorii asupra plantelor si insectelor din Cara noastra In diferite re-

viste de specialitate din Franta, Italia, Viena,

Bucuresti, Pesta. In 1887 a serfs o carte: Excursion en Dobrodoia. A fost membru coresp. al Academiei Romane (1905).
MONTE-CARLO, oral In principatul Monaco,
3000 loc., iarna vin vizitatori multi.
MONTE-CRISTO CONTELE DE, roman de Alexandru

Dumas tatal 1841-45. Trad. WEI rom. ( .- DIIAIAS).

MONTECUCCOLI RAYMOND CONTE ( 1609

-x1681), general austriac, participa la campaniile din

1645, 1646, 1647 contra Suedezilor, contra Turcitor In 1664, contra Francezilor In 1672.
MONTEGOT EMILE ( 1825t1895), critic francez colaborator la Revue des deux mondes" Intro
1847-18'70.
MONTEL PAUL, matematician francez. Profesor de mecanica rationata de facultatea de stiinte

din Paris. A publicat un studiu despre

nits convexe In Bule1inul Societatii romane de
$tiinte" (1927). Membru corespondent al Acade-

miei Romane (1929).

MONTENEGRO (Si MIINTENEGRU; In limba

tor: CERNA-GORA), principatin Peninsula Baleanicli

pe malul Adriaticci; supr. 9080 km. p.; 227000 loc.

capitala: Cetinie. Tara. muntoasa ri saraeli, locui-

tori razboinici. Ea facu parte din vechia Serbia,

car duph Infringerea de la Kossovo (1389) si distrugerea statului sirbesc, reusi s & -si pastreze o relativa independenta; lua parte la toate rhzboaiele
din peninsula; dim& razboiul mondial fu alipita
in statul merit al lugoslavici.
MONTEORU, statie c. f. jud. Buzau lInga.
crasul Buzau (11 km.). In corn. Monteoru e o scoa-

la de meserii- Exploatare de petrol.

de vertu).

MOORE [mur] THOMAS ("1779 t1852), poet

englez. Mai cunoscute din operele lui slnt: Lala

Rooch, poem oriental (1817), Irish melodies (1817).

La not s'a tradusputin din operate lui: In Convorbiri literare" an. II (Melodit irlandeze) de C.
Negruzzi si In Literatorul", 1880 (Maria).
MORARIU corrszarirnr (.1854 t1927), preot gf
scriitor bueovinean. Unul din Intemeietoril foil
populare Desteptarea" din Cernauti. A publicat
articole In Biserica ortodoxa" din Bucuresti, In
Patric" gi Junimea literara" din Cernauti, at
carti tratind caestivor retigioase (Ciliti ce poate
credin(.a in Dumnezeu, 1907, Virtufea crestind,
1907; Ceva despre minuni, 1921; Fara lumina
1 egii lui IIristos nu este mintuire, 1921; etc.), de
istor:e nationala (Par(i din istoria Romdnilor buco-

vineni, 1893, 94), traduceri din operele S f. loan

Crisostom (1889), din Goethe $i Schiller.
MORARIU VASILE (1850), jurist bucovinean.

Fiul mitropolitului Silvestru. A fast magistrat to

Bucovina si in Galitia, a fost deputat In Camera
legislativa a Bueovinei. A contribuit la fundarea
soc. muzicale Armonia" (1881).
MORARIU ANDREEVICI CONSTANTIN ( 1835

1-1875), profesor gi preot In Bucovina. A predat

limba roman& si relight in gimnaziul din Suceava,

apoi morala la Institutul trologic din Cerntiuti.

A publicat manuale de religie pentru cursul secundar.

MORARIU ANDREEVICI SILVESTRO

Nur

SILVESTRU.

MORAT (germ. MORTEN), ora5 In Elvetia (cant.

Fribourg) pe lacul cu acelasi nume; 2400 loc.

MORAVA rlu, aft. al Dunarei; lung. 319

km.; izvoraste din muntii Sudeti si se varsa lingti

Pressburg (Bratislava). 0 rlu, aft. al Dunarii
format din M. sirbil si M. bulgara; 240 km.

statie c. f. linia Ilia si llanul mare.

MORAWIA, fosta provincie a Austriei; azi face

parte din Cehoslovacia. Duna Implirtirea adrni.nistrativa actual& formeaza un singur despartl-

MONTESQUIEU CHARLES SECONDAT BARON

mint cu Silezia (Morava a Slzko) avind 26.738 km.

p., 3.335.000 loc. Cap. Brno (fost Brann).

starui In aceasta cariera, ci se devota studiilor

Peloponez ).; 22.101 km. p., 936.370 loc.

MOREAS JEAN ( = PAPADIAMANTOPULOS)

*1689 t1755), scriitor francez. Fu magistrat, dar nu

istorice si filozofice; membru al Academiei Franceze (1727). Op. pr. Lettres persanes (1721), satira
contra societatii franceze contimporane; Considerations sur les causes dela grandeur desRomains

et de leur decadence (1734); L'espril des lois

(1748). Scrierile sale avura mare influenta asupra

spiritului public si contributr& la pregatirea marei
drimea Romarevolutii. Traduceri romanesti
nilor (de Stanciu Capatlneanu, 1830), Firea legilor
(In Foaia pentru minte" 1842, fragmente), Seri-

sorile persiene (de I. G. Diamand In ziarul Rotrianul", 1880).

MONTESSVS DE BALLORE FERNANDO

CONTE (t1923), sismolog francez. A fost chemat sa

MOREA, peninsula In Gree,ia (In anticitate

("15561.1910), poet fr until din Intemeietorii simbolismului. S'au publicat putine traduceri din poe-

ziile lui In rev. Vieata nou5." de G. Duma, I. G.

Teodorescu, etc.
MOREAU [moral HEGESIPPE (.1810 1.1838),
poet fr., mort Ural' ducat o vista saraca. Poeziile
aparurti sub titlul Mvosolis; ccle mai bune skit
tole idilice gi melancolice. Traduceriputine. Mem:
Turturica de Grigoriu In Convorbiri literare",
1880.

MORVNI, com. rur. jud. Prahova pe valca Cricovului plasa Filipesti; 4214 loc. Circ. corn. cu 6
sate (1929). Mari exploatari de petrol ale soc. Con

1765

www.dacoromanica.ro

MOR.,ccirdia, Astra, Creditul mincer, Forajul, Steaua

romand, Redeven(a, Romanti-americand etc. Ca111100 pul unei linii de c. I. laterale care pleac,11 de la
BAicolu.

MORF mac ("18181'1921), filolog german. S'a

ocupat cu studiul limbilorromanice. Opera pr.: Aus

romanischen Sprachen and Litteraturen, 1905;

Geschichte der franzosische Litteratur, 1914.
viMOEFVU, pers. mitol., zeul somnului,
selor si al nop%ii.
MORGAN [morghen] JOHN PIERPONT (*1837

t 1913), financiar american, Vestit prin organizarile puternice de carteluri si trusturi, Intre cart
trustul ofelului.
MORISENA, fosta capital& a fostului ducat
din Banat, pe unde e azi localitatea Cenad.
MORITFELD, com. rur. jud. Timis-Torontal
plasa Warn; 2076 loc.
1VIOFtLACI, locuitori din Dalmatia, mai ales
In Zara si Spalatto si In insule. Parte catolici,
parte ortodocsi. Dupli unii scriitori, sint Slavi
(Serbo-Croata), dup& altii, Romani cari si-au
pierdut limbs si In acest caz Morlaci sau MorMavro-Vlahi, Valahi negri. Nuratirul for
lahi
e socotit de unii la 80.000.
MORMONI, sect& relig. America; Intemeiata
1830 de Josef Smith; admite poligamia. Traiau
pe un teritoriu rezervat In Statele-Unite, dar, interzicIndu-se poligamia, au emigrat In Maxie.
MORQIU CONSTANTIN, jurist roman. A Post
profesor la colegiul Sf. Sava din Bucuresti. A publicat o colectie de legiuiri. A tradus: V dduva vicleand, dup& Goldoni (1836).
MOROZENI, com. rur. jud. Orheiu, plasa lsa-

cove ; 2350 loc. Dup& legea 1929, sat din circ. corn.
Isaco va.

MOROZEWICZ rosEv, naturalist polon. Profesor la Varsovia, membru al Academic! din PoIonia, director at serviciului geologic. Starueste
pentru colaborarea tarilor din jurul Carpatilor la

studiul geologic al acestormunp. E membru on orar

al Academies Romane (1928).
MORSE [mors] SAMUEL (1791 t1872), fizician
american, invent& telegraful electromagnetic si
alfabetul care-i poart& numele.

MORTEN', corn. rur. jud. DIrnbovita, plasa

Gaesti; 2536 loc. Dupii legea 1929, tine de circ.
corn. Puntea-de-Greci.
Tacoma EST, poezie de M. Eminescu, scrislt Intr'o prima forma In 1866, apoi refacuta si publicat& Intliu In Convorbiri literare", 1 Mania 1871.
MORTVN mum G. (1860 t1919), om politic
roman. A lost unul din organizatorii partidului

socialist In Romania; mult timp deputat; mai

t&rziu s'a raliat cu mai toti conducatorii socialist'
In partidul national-liberal si a Post ministru in

1907 (D. A. Sturdza), 1908 (Ion I. C. Bratianu),

1909 (idem), 1914 .(idem), presedinte al Carnerei
In timpul retrageru la Iasi. Mortun (cu Joan Nii/ dejde) a lost directorul revistei Contemporamil"
(1881 si urm.); a publicat piese de teatru (Zu/nia Hincu, 1891, Stefan Hudici, 1891) si multe

din cuvintarile rostite In Camera sau In Intruniri publice.

MORN-GHIOL, lac jud. Tulcea corn. Mornghiol ; supral. 200 hectare; comunic& cu Dunarea
printr'o gIrlii.

MQRUS TOMMAS ( *ca. 1480f 1535), mare can celar

al Angliei, decapitat de Henric vns, fiindca nu i-a

aprobat reformele si faptele. Op. pr.: De optimo
reipublicae statu deque nova insula Utopia (1515
Basel). De la aceasta scriere a ramas vorba utopie:
idea sau plan nerealizabil.
MORVZI ALEXANDRII, down de doua on In
1806), si de dour'.
93, 1802
Moldova (1792

on In Muntenia (1793 96, 1799-1801). Era

fiul domnitorului Constantin. Se deosebia de acesta prin faptul c& era lacom de bogatii si nu se
gindea la interesele tarii. Incepind sirul color 4
domnii In Moldova nu sta dealt opt luni si trece
In Muntenia, pe care a glisit-o saracita, bIntuita de

ciuma s de lacuste, a speculat asupra grlului

si

porumbului, facind un fel de monopol at sau personal din cumpararea al apoi vinzarea cAtre public

a acestor produse. Suntind ca intrigue au sa-1

doboare, parliseste tronul. Ravine dupa cltva timp
si st& doi ani, cautInd s& adune bani, avind in acelasi
timp si mart dificultati din
pricina incursiunilor lui Pasvanoglu, pe care Sultanul 11
iertase Si -i daduse car titlul
de pass. In acel timp orasul
Tlrgu-Jiu a lost pustiit si
Craiova pradata si arse. Pie -

cind din Bucuresti, el is ohiar

In anul urmator domnia Moldovei, pe care o tine patru ani,
dar fu shit a o parasi din pricina greutatilor politicei ex- Alexandru Moruzi.
Larne a Turciei, pe care o conduces fratele sau dragomanul Dirnitrie, si din pricina ch duceau o politic& de duplicitate, cautInd
a Ii amid si cu Turcii si Cu Francezii si cu Rusii.
MORVZI coNsTarrrnr, down al Moldover1777
1782. Era dragoman al Portii
si uneitise on Grigore Ghica

sa fie pedepsit cu moartea.

In politica extern& a servit
interesele Turciei, cliutind

sa
impace cu Rusia in
contra Austriei, dar si pentru
a-ai asigura, prin aceasta,

tronul. In politica intern&

s'a aratat bun administrator, Mtn altele, Impiedeclnd
intrarea rachiurilor din PoIonia pentru a proteja industria national& a fabricilor
de rachiu (velnite).

MORUZI DIMITRIE

JJ .11!

Constantin Moruzi

(1'1812), fiul lui Constantin (dupe o stamp. din

VOdA, mare dragoman, Irate

cu Alexandru domnul. A fost

col. Academiei).

delegatul Turciei In timpul tratativelor de pace

cu Rusii, can s'au lncheiat la Bucuresti In 1812
prin rapirea Basarabiei de catre Rusi. Guvernul
sau, socotind ca a tradat interesele statului, I-a
decapitat.
MORVZI DIIMITRII P. (.1847 t1916), colonel
roman. A lost prefect de politic multa. vreme In
timpul guvernarii lui Ion BrAtianu (1881), mai
tlrziu a devenit membru al partidului conserva-

tor si a reprezentat In Parlament judetul sau

Dorohoiu.
MORUZI DIMITRIE (*1860 t1914), scriltor ro-

man din Basarabia. A lost ofiter In armata ruse.

Trecind In Moldova, a lost cltva timp subprefect
In 4ud. Tulcea. A publicat citeva studii sociale si
politica (Basarabia fi viitorul ei, 1905, Problema
jidoveascd fi poporul roman, 1914), o colectie de

poezii (Cintece basarabene, 1912) si citeva romane

(Instrdina(ii, 1910, Pribegi in (aril rapitd, 1912,

Moartea lui Cain, 1914).

MOSCICKI IMAM! (" 1867), fizician si chimist

polonez. In timpul cit patria sa era sub stApinire

streina, el a locuit In Londra, In Friburg, unde a

lost pus In situatiuni stiintifice importante. In

1913 s'a treat pentru el catedra de electrochimie la
politebnica din Lemberg si de atunci a lucrat In

domeniul specialitatii sale si dupa ce patria a lost

liberata, facind descoperiri si aplicatiuni de mare
interes. In 1926 a lost ales presedinte al republicei.
MOSCQPOLE sau vont:mom, oral In Gracia.
Era centru aromAnesc foarte puternic.
MOSCOPOLVNI, Aromani din Albania, locuesc In Pleasa de cos 5i Pleasa de sus, Disnita,
Poeni, comune pur romanesti. Numele vine de la
orasul Moscopole.

MQSCOVA (rus. MOSCWA ; ital: =SCA ; fr. MOBCOU ; germ. mossau), oral In Rusia, capitala actual&

a republicei sovietice; 1.772.000 loc.; pomenit&

IntIiu pe la 1147; vestita prin bisericile sale si prin
cartierul zis Kremlin.

1766

www.dacoromanica.ro

MOSELLE (germ. mosErz), riu afluent al Ri-

nului; izvoraste In Vosgi, udil Frants. $1 Germania

si se varsa In Rin la Coblentz; lung. 540 km.
MOSSO ANGELO (1846 t1910), fiziologist ita-

Ilan. A studiat circulatia singelui si fenomenele

cerebrale. Op. pr. Frica (1884), Oboseala fizica
vi inte/ectuaid, Educalia fizica a tinerimei.
MOSTAR, oral In Iugoslavia (Hertegovina);
16.390 loc.

.MOSTISTEA, rlu, izvoraste la nordul jud.

Ilfov, curge spre S se varsa In lacul Cu acelasi
nume si de aci In Minnie In fata insulei Albina.
MOSTA, ora$ In Asia mica, pe Tigru, In regatul Irac; 60.000 loc.; mare industrie de tesetorie.
MO$ TEAC.A, jurnal Civil si cazon (umoristic), Bu-

-cure$ti, 1895-1901, director: Anton Bacalbasa.

BlIOAIsTETI, elm. corn. jud. Hotin, plasa Chelmenti cu 9 sate (1929).
MOSI (T/RGUL nwsrLoA), veche sarbatoare In
amintirea rnortilor, care se face la not In Bucuresti.
A devenit un simplu bllciu, care Incepe Joi Inainte

de Rusalii. Dupa unii, Infiintata de Alexandru

Voila Mircea, dupe lupta cu Ion Voda eel Cumplit.

1VIOOINIA, dm. corn. jud. Arges cu 24 sate

(1p29).

Mc:0SM statie c. t. linga Cernaull (3 km.) pe

linia spre Balti.
MOSINOAELE, manastire de cillugari, jud:
Putna.
MOSNA, corn. rur. jud. Falciu, plasa Raducaneni; 2749 loc. Dupa. legea 1929, face parte din
elm. corn. Rilducaneni.
MOSNITA, corn. rur. jud. Timi$-Torontal, plasa Chisoda; 2125 loc.

moporu TRALIN ('1868), general roman. A

comandat grupul celor patru divizii reunite sub
conducere unite, la 24 Decembrie 1918, pentru a
ocupa Transilvania. Clnd a Inceput razboiul contra Ungurilor cart atacara Transilvania, a Yost
numit comandant al grupului de Nord (16 Aprilie
1919). A lost ministru de razboiu de la 2 Martie
1920 In guvernul prezidat de Vaida-Voevod si de
comunicatii In cel prezidat de Ion I. Bratianu,

1922.
MOTAS CONSTANTIN (*1869f1931), lost profesor

la Facultatea de medicine veterinara; seful Serviciului veterinar din Directia sanitary. A publicat

articole in Revista de medicina veterinara si

zootehnie", In Bulletin de la section scientiSigne de l'Academie Roumaine", s. a. Op. pr.
lngrijirea pasarilor 1922, Importanfa politicei

sanitareveterinare 1924,Profilaxia febrei aftoase,

1922, Boalele parazitare la animate cari se tree
la om.

MOTRU, rlu afluent al Jiului pe dreapta; se

varsa In Jiu lInga comuna Gura-Motrului.
MOTATVI 0 corn. rur. jud. Dolj plasa Giubega; 5594 loc. O statie c. f. linia CraiovaCalafat. Circ. corn. cu 5 sate (1929).
MOTI, nume dat locuitorilor din Muntii Apuseni ai TransilVaniei. Dupli

unii, acest nume s'ar cuveni

numai celor din clteva sate
(Vidra, s. a.). Se ocupa cu
tb.ierea lemnelor din paduri si
.cu lucrarea vaselor. Au luptat cu. energie In 1848. Din
satele acestea a pornit revolutia lui Horia.
MOTQC vonmoun, boer
moldovean. A avut mare rol
in schimbarile de domnie ce
s'au Merit In Moldova de la

pusneanu) 0 In piesa lui Alecsandri (Despot- MOSV oda).

MOUNET [mune] PAUL ( 1847 t1922), actor MOV
fr. a jucat cu mare succes piese de V. Hugo $i de
Corneille.

MOUNET SULLY JEAN ( '1841 t1916), actor

francez vestit prin rolurile din piesele lui Corneille
Victor Hugo si Shakespeare.
MOUREU [murii] CHARLES, chimist francez,

Membru al Academiei de medicing. din Paris. A

studiat diferite probleme ale sintezei In chimia organics, ale gazelor nobile si ale corpilor antioxi-

geni. E membru onorar al Academiei Romane

(1925).

MOUTON [MUt01 ETIENNE mtutrus ft 1831),

consul al Frantei In Iasi; a lost profesor de limbs
franceza la Gimnaziul Vasilian din Iasi; Linea si
o baciinie.

MOIIVEMENT ECONOMIQUE, revista lunar* Into-

meiata. de N. Xenopol, Bucuresti, 904-1916.

MOVILA-MIRVSEI, corn. rur. jud. Braila
plasa Ianca; 3153 loc. Circ. corn. en 8 sate (1929).
Aci e un lac sarat cu acelasi nume.
MOVILA ALEXANDRII v, domn at Moldovei

1615-1616. E fiul lui Ieremia si irate cu ConInlatura pe rivalul sau Stefan Tomsa dar are o
domnie scurtil, fiindca Radu Mihnea din Muntenia
vine cu osti $i-1 Invinge. E nevoit sti fugit la
stantin, a carui moarte vrea s'o rilsbune. In adevar,

Constantinopol, unde Imbratiseazy religia mahomedana.

MOVILA CONSTANTIN (t1612), domn at Moldo-

vei 1608-1611. E fiul lui Ieremia. Domne$te sub

tutela mamei sale Melania (sau Marghita); se men-

tine prin sume de bani date unor persoane pu-

ternice din Constantinopol, dar e Inlocuit de Turd

gi stilt sa se refugieze In Polonia; de unde vine cu
armata, dar este Invins in lupta de la $tefanesti (pe
.Jijia) si ucis.
MOVILA GAVRIL, domn al Munteniei 1618-20.

Era fiul lui Simion. A domnit scurt timp, fiind

Inlaturat prin intrigi si dare de bani de catre Radu

Mihnea.

MOVILA. cmoRoHn, mitropolit at Moldovei de

dont'. ori: In 1581, a stat putin, caci vazInd propa-

ganda anti-ortodoxii a. Domnului Iancu Sasu, a

parasit scaunul si Ora; In 1584, a revenit si a

protestat contra Incercarii de a se schimba ealendarul dupe Indemnul Papei Grigore xur.
MOVILA IEREMIA (11606), domn at Moldovei 1595 1606. Vine la tron cu

ajutorul Polonilor, rasturnind

pe Razvan, amicul lui Mihaiu
Viteazul. Razvan vine cu oaste
din Ardeal, Ieremia fuge In PoIonia, se Intoarce cu oaste de
acolo si Invinge pe adversarul
sau al-1 ucide. El este atacat de
doll& ori de Mihaiu: In 1596,
cind acesta sta. putin In Moldova; In 1600, clnd se socoteste

stapin, pune un caimacam si

se Intituleaza domn al Munteniei, Moldovei $i Ardealului, dar

4,7

Ieremia Movila
(picturS man.
Sucevita).

$i aceasta izblnda e trectitoare, astfel co. Ieremia

ramlne pe tron piny la moarte.
MOVILA rdnum, flu at lui Simion, a Post proclamat domn al Moldovei In 1607, dar a lost Inlaturat de varul sau Constantin.
MOITTLA. MOISE, domn al Moldovei de doll& on

1552 cu Lapusneanu, DespotVoda, Tomsa. Cronicarii spun

ey la venirea cu a doua dom-

nie a lui Lapusneanu s'a retugiat cu Tomsa in Polonia

$i a Post ucis awl. Alte izTip de Mot
voare zit ca a pierit In Iasi. iucator de vasede lemn.
El este unul din eroii principali In nuvela lui C. Negruzzi ( Alexandru La-

(1630-1631 si 1633-1634). Era fiul lui Simion.

Numit chip& ce daduse o mare sums de bani la
Constantinopol, e rastumat prin acelasi mijloc de
Alexandra Coconul. Revine iara$1 pentru un an,
In care timp Insala pe Turd In folosul Polonilor si
aduna o tnsemnata avere.
MOVILA audios (t1607), domn al Munteniei
1600-1602 si al Moldovei 1606-1607. E fratele
lui Ieremia. Dupo. ce Mihaiu Viteazul se retrage
din Moldova si este biitut de Poloni la Teleajen,
el intra cu armata In Muntenia si ocupa tronul.

Striclnd tot ce Mouse marele sau predecesor, Isi In-

1767

www.dacoromanica.ro

'

MUV_ streineaza simpatiile beerilor $i, dupa ce Mihaiu

piere, este gonit. La moartea fratelui siiu Ieremia,
MUN Ia tronul Moldovei, pe care-I tine cu mare greutate un an, murind poste
otravit de cumnata sa.
MOVILA PETRII ('1597
11647), mitropolit In Rusia
(al Kievului, Haliciului $i a

toata Rusia"). Fiul lui Simion, fost domnitor In principate. Este autorul unei
vestite carti Marturisirea
ortodoxd, tradusa In rom. de
Radu Greceanu (Pravoslavnica marturisire, 1691). A

ajutat pe Vasile Lupu la

);0Pti.

simion movia

gaseste la un boerna$ Aprodul Pa-

Academiei Romane (1875). Op. pr. Rig Veda, editiune (1849-1875), Lec fiuni asupra stiintei limbit
(1861),

Stiinfa comparata a religiilor

(1874).

MULLER OTFRIED ( *1797 t1840), filolog ger-

MULLER ANDREAS ( *1811 t1890), pictor german...A fost profesor la Dusseldorf.

MULLER-GUTTENBRUNN ADAM (*1852),

scriitor german din Banat. A publicat romane

cu subiecte din viata Germanilor din Ungaria. A fost directorul unui teatru din Viena.

MVNCA, organ social-democrat, Bucuresti, 1890--

1894, red. I. Nadelde, C. Mille, I. Catina, P. Musoiu, Al. lonescu.

MUNCEL Cl) piss In jud. Falticeni fost Suceava (azi Baia).7 statie c. f. intre Roman $i Pas-

cani. 0 circ. corn. jud. Roman cu 8 sate (1929).

sat jud. Putna, Intre apele Susita si Zil-

MUNCHHAUSEN CAROL FREDERIC BARON

( *1720t1797), fost ofiter In armata rush, devenit

proverbial prin cuvintele si faptele sale lndrasnete.

Mitrop.

Petru Beads.

(ow Africa).
MOZART WOLFGANG AMEDEU ("17561.1791)9

muzicant $i compozitor austriac. Geniu precoce:

dadea concerte la 6 ani. A scris

foarte mutt: simfonii, opere,

concerte, sonate, etc. Mai cunoscute: Rdpirea din Serai
(1782), Nunta lui Figaro (Ii-

Aventurile" lui s'au soils Intliu In englezeste

(1758), apoi s'au tradus In nemteste si In alte limbi..

In rom. avem o traducere din 1855: Istoria si int/mph/rile baronului de Miunhausen.

MUNCHEN (fr. MUNICH), oral In Germania,

cap. Bavariei pe Isar; 671.000 loc. Istoria lui se

poate urmhri pin& In sec. xi. Are universitate,
gradina botanica, academie de arta si muzee vestite, scoli $i importante monumente de arta.
MUNKACSY [muncaci] MIHALY ('184411900),.

pictor ungur, trhi mai mult In Paris. Op. pr.

Ultima zi a unui osdndit la moarte (1870), Milton

dictind fetelor sale Paradisul pierdut (1878), Grist
lnaintea lui Pilat (1880), Ecce homo (1897).
MUNTEANU GAVRIL (*1812 t1869), scriitor
roman din Transilvania. A lost profesor la seminariul din Buzau $i la
eel din Rimnic, apoi la Brasov profesor $i director al givanaziului romanes. Membru al Academiei nu- 3.1
mit In 1866. A publicat carti didactice (Carte de lecturd, 1857, Grama-

bretul dupa piesa lui Beaumarchais), Fluerul fermecat, Don-

Juan.

MOZACENI 0 sat jud. Te-

leorman; are o scoala de meserii. Circ. corn. cull. sate (1929).

0 circ corn. jud. Arge$ cu

8 sate (1929).

MRAZEC LIIDOVIC ("1867 ),

sor la Facultatea de stiinte

inscriptiuni din Paris (1869). Membru onorar al

lele de 1 si 3 Septembrie 1917, o mare lupta Intre trupele romane si cele germane. Desi ofiterii
$i soldatii nostri au dat dovezi de netagaduite
calitati militare, n'au putut castiga victoria, s'au
Intors cu mari pierderi. In luptele acestea a cazut si sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu (macest cuv.).

'ntliu, o istorie universal& pin& la 1489, imitath

dupa istorici bizantini.
MOZANLBIC, posesiune portug. pe coasta de
R. a Africei; supr. 1.300.000 km. p., 300.000 loc.

naturalist roman. Este profe-

parata (1850-1869). Asociat al Academiei de

brauti. In apropiere de acest sat s'a dat, In zi-

rice de pe vremea lui Stefan eel

Mare (ow ruargE).

let& De 'nceputul lumiei de

Strassburg de Iimbi moderne $i de gramatica cora-

man; prof. de arheologie la Breslau, Goettingen;

Ilia parte la sapaturi In Orient. Op .pr. Manual dearheologie (1830); Istoria literaturii eline (1840).

raspIndirea cartilor biseri- (dup. o perdea de la

cesti, trim etindu-i mesteri si
man. Sucevita).
material tipografic.
MOVILESTI, familiz boereasca din Moldova
care a dat mai multi domnitori
In ambele tart In vreme de 40
de ani de la 1595. Dupa cronicarul Neculce originea ei se
MOVILTTA, corn. rur. jud
Putna, plasa Zabraut,i; 2045
loc. Dup& legea 1929, sat circ.
corn. Zabrauti.
MOXA zis si MOXALIE
murrAu. (sec. xvu), ciilugar $i
scriitor roman. A tradus Pravita de la Govora (tip. 1640) $i
a scris In 1620 o cronica Intitu-

MULLER MAX ( *1823t1900), filolog el-10m

de origine germane. Profesor la Oxford, apoi la

Rcaad.

din Bucuresti de cristalografie

si petrografie (1894), membru al Academiei Romane (1905). A publicat articole In: Analele Academiei Romane, Buletinul Soc. de Stiinte, Mo-

niteur du parole roumain, Anuarul Institutului

geologic, Zeitschrifft der Internationalen Bohr-

techniken, Archive des sciences physiques et naturelles din Geneva, Bulletin de la section Scientifique de l'Acadenue Roumaine. S'a ocupat mai
ales de zacamintele de sulf, asbest, minereuri
aurifere, de zlic. petrolifere $i industria petrolului, de structure geologic& a catorva regiuni ale
Comunicari la congresele internationale ale

petrolului. A fost ministru de industrie In guvernul prezidat de I. Bratianu (1927).

MIXDEN, ores In China (Manciuria); 280.000

loc.; industrie de matase. Aci a fost o lupta vestita
Intre Rusi si Japonezi In 1905.

MUILTAR PA$A, general $i diplomat turc. A luat

parte la razboiul Crimeei, a obtinut victorii importante In razboiul din 1877-78, a pacificat Candle
In 1878, a fost comisar al Portii In Egipt In 1884.

tied ronidnd, 1860-61, Geografie,

1864), un dictionar german-roman

may

cu G. Baritiu, 1853-54, $i mai multe

traduceri (Werther de Goethe, 1842,
Odele fi epodeleluiaoratin,1868, Ope . Gay. Munteanurele lui Tacit, 1871).

MVNTELE -MARE, yid In muntii Bihorului,

!nail 1827 m.
MUNTBNI 0 statie c. I. jud. Vasluiu Intre

Crasna 91 Vasluiu. 0 c. r. jud. Tecuciu, plasa

Nicoresti; 2246 loc. Dupa legea 1929, sat circ. coat.
Ungureni.

MUNTENI-BUZAU, corn. rur. jud. Ialomita,

plasa Cazanesti; 2348 loc. Dupli legea 1929, tine
de circ. corn. Caztine$ti.

MUNTENIA, nume care se dadea principatului cuprins Intre Carpati, Dunare, o linie conventionala care II desp&rtra de Moldova. Polonii

11 ziceau rdnuany, alti streini li ziceau vaiahia (sau

vrahia Nor acest cuv.), In documentele interne slavone$ti se gliseste numele de Ungrovlahia (Pr acest

cuv.), In documentele interne romane$ti gasim

expresia Tara-Romfineasolt. In alt Inteles Muntenia este

numai partea din spre Rasarit de Olt, send cea din

1768

www.dacoromanica.ro

spre-Apus e numitli' Rents. In uncle texte sau

docurnente gksim $i Muntenia mare spre deosebire de

Muntenia micA ( = Oltenia). Nu se $tie cu preciziune

cari au Yost inaprejurkrile in cari s'a format acest

-stat nici tine au Post intemeietorii. Probabil ca
au existat stktulete conduse de luzi, apoi de voe-vozi si dupa oarecari lupte until din ei a supus pe
ceilalti. Dupk unii istorici, primul domn care $i -a

intins domnia peste tinuturile celorlaltl este &-

Imlay $i apoi fiul situ Ivanco sau Tihomir; dupit altii,

-este Real Negro. Dupa unii, lupta pentru suprematie a pornit din Oltenia $i de acolo a trecut pe deo-

parte In tlnutul Fagitrasului, pe de alta In tinutul

Argesului; dupit altu, puterea de stitpinire a venit
din Fagkras spre Arges. Ori cum sa fie, acest stat,
odatit Intemeiat, la 1290 sau la 1320, a avut sit
lupte cu Ungurii, cari doreau sit pastreze o supramatie realk asupra lui, desi cea formala nu le era

refuzatit. In timpul lui Mircea, a ctruilungi.domnie

de paste 30 de ani formeazk un moment de capetenie In desvoltarea statului,incep luptele cu Turcii
se de $i victorios de multe ori, el e nevoit sk gaseasci un mijloc de intelegere cu ei. Duna moartea
lui, !neap lupte Intre pretendenti, toti urmasi ai
primilor domnitori, cari in (Jou& veacuri (ler Drtli-cpLE$Tt $i DANE$TI). Aceste lupte se complicit prin

tendintele de expansiune ale Turcilor In aceste

pkrti $1 de aci urrneaz5 $i amestecul for In condu-

-cerea tariff ajutindpe unii contra altora.Secolul xvi

se inchee cu figura mkreatk a hid Mihaiu, care In-

cearca nu numai a se libera de suprematia tureeascit, dar a uni toate tarile romanesti sub un
singur sceptru. IzbInda lui este trecatoare, dar ea
las& un ecou statornic In sufletele RomAnilor. Epo-Ca de desvoltare cultural& din timpul, lui Mateiu

Basarab e turburata prin luptele lui cu Domnitorul Moldovei; dar la finale secolului xvil $i In
primele decenii ale celui de al xviii vedem straincita domnie a lui Brincoveanu, insotita Ins& de o
luptk uneori surds, alteori pe fatli hare familiile
sau Tractiunile de familii cart
sustin pretentiile
Ia tronurile calor doutt principate. Schimbitrile domnilor dintr'un principat in altul se continutt $i in sec. xviii. Poarta trimite aici numai
.oameni pe cari li crede devotati ei, dar unii din
acestia !neap a unelti contra protectorilor for Intelegindu-se uneori cu Austria, alteori cu Rusia,
adversarele Turciei. In acest limp o parte din pit mintul Tkrii-Rornanesti trace In stkpinirea Au.striei (Oltenia, 1718), dar numai pink in 1739, clod
ravine la patria mama. Deaici Incolo evenimentele politics se desfhwark ca $i In Moldova. Razboaie

pe teritoriul lor, ocupatit rusesti sau austriace,

eteria, toate aduc mari devastari $inenorociri, dar,
(WO. ale, In 1822 reincep donmiile pamintene.
Miscarea din 48, 1112i-inn'. mai ales dupit staruinta
Rusiei, pune pe oamenii politici din Occident In
curent cu faptele din aceste tinuturi $i, dupe
ritzboiul Crimeei, prin voturile divanurilor ad-hoc
alegerea lui Cuza se ajunge la unireaprinci-

-si prin

patelor (pp- MOLDOVA).

JUDETELE MITNTENIEI
DupA peoetea

Dna

Condloil lui

Geogratia lot
Canine 1835

Caragea 1818

x. Arge

2. Buzau

Dimbovita
4. Doljiu
5. Gorjiu
6. Ialomita
7. Ilfov
8. Mehedinti
9. Muscel
to. Olt
.,1

ix. Prahova

12. Romanati

i. Arges

2. Braila
3. Buzaul
4. Dimbovita
5. Doljul
6. Gorjul
7. Ialomita
8. Ilfovul
9. Mehedintiul

zoo Muscelul
xx. Oltul
Ia. Prahova
13. Romanati

DnpA buletinul
alegerilor pentru

div. adhoc 1857

x. Arge

2. Braila
3. Buzau
4. Dimbovita
5. Dolji
6. Gorji
7. Ialomita
8. Ilfov

de la Onciul cu [a ], de la Nasturel cu [** ].)

Redo Negro 1290-1310 [Seneslav 1247) [*Basarab

I 1310-1330], [*Tugomir 1288-1310].

Ivanou Basarab 1310-1320? [Ivanco sau Tihomir

1330] [**Ivanco 1310-1331].
Alexandra I Basarab ca. 1320-1364 [Basarab I Ca.

1330 -1340, Nicolae Alexandru ca. 1340 1364) [' Alexandru I 1330-1364] [**Nicolae
Alexandru 1331-1364].
Vladislav I Basarab 1364-ca. 1375, [Vladislav zis
$i Vlaicu 1364-1380] ['Vladislav I 1364 1374] [ *Vladislav I 1364-1374].
Radn 1375-1385 [1380] [1374 - 1385] (**1374

-1384).

Dan I 1385-1386 [Ca. 1386] [**1384-1386].

Miroea eel Mare 1386 -1418 Di Vlad I In acelasi
timp cu Mircea 1394-95].
Mihaiu I 1418-1420.

Dan II 1420-1431 ['Dan II 1420-1424, Radu

II 1427, Dan II, a doua, 1427-1431.] [ "Radu
II 1419-1421, Dan II 1421. Dan III 1421,
Alex. Aldea 1427, Dan III 1428-30).
Alexandru Aides 1431 - 35 [Radu Plesuvul 1422
-27 cu Dan, Basarab II Laiot 1431, Alexandru Aldea 1431-35].
Vlad Draeui 1435-39 [1435-46].

Dan fir (prima domnie) 1439-41 [1446-1447].

Vied Dracut (a doua domnie) 1441 - 46 [o singurk domnie, vezi mai sus].
Dan III (a doua) 1446-1449 [o singura domnie,
vezi mai sus].
Vladislav II 1449-56 [1447-56].
via Tepee (prima) 1456-62.

Radii cal Frumos 1462-72 [1462-74].

Laiot Basarab 1472-76 [1473-77].
Vied Tepee (a doua) 1476 [Nu e la Iorga].
Basarab eel Omar 1476-1481 [1478-82] ['Basarab

III 1476-77, Tepelus 1477-1482] [*Vlad II

(a doua) 1476, Basarab IV 1178].

Vlad Calugarul 1481-94 [1482-95].

Radu eel Mare 1494-1507 [1495-1508].
Mihnea eel Rau 1507-10 [1508 -10].
Vlad eel TinAr sau VIM* 1510-1512.
Neagoe Basarab 1512-21.

Teodosie 1521-1522 [1521].

Radn de la Atumali (prima) 1522 -23 [Vlad Dra-

gomir 1521, Radu Badica 1521 - 24, Radu

de la Afurnati 1521-29].
Vladislav 1523-26 [1523-25].
Redo de la Alum* (a doua) 1526 - 29 [o augur&
domnie, vezi mai sus].

rdo tee 1529-30

Vlad Inecatul 1530-32.
Vlad Vintild 1532-35.

Redo Faisie 1535-45.

Mircea Ciobanul (prima) 1545-54.

Pittman eel Bun 1554-58 [54-57].

Mircea Ciobanul (a doua) 1558-59.

Petra Sobiopul 1559-67 [1559-68].
Alexandra 1567-77 [1568-77, Vintil& 1574].

Mihnea II (prima) 1577-83.

Petru Ceroel 1583-85.

Mihnea (a doua) 1585-91.

Stefan Surdul 1591 - 92 [Ilie 1591, Radu 1591,
Stefan 1591-92].
Alexandra eel Rita 1592-93.
Mihaiu Vitamin' 1593-1001 [In timpul domniei lui
e

Si

Nicolae Patrascu 1599-1600 $i Simion

xi. Olt
ra. Prahova

Movila 1600],
Simion Movild 1601-02.
Radn 3erban 1602-11.
Radu Mihnea (prima) 1611-1616.
1616].
Gavril Movild 1618-1620.

9. Mehedinti
It). Muscel

13. Romanati

13. SAcueni
x4. Slam-Rimnic

x4. SAcueni

x5. Rimnicul

x4. Rimnicul-

Teleorman
Vilcea
17. Vlaca

x6. Teleormanul
r7. Vilcea
x8. Vlasca

x5.
x6.

x5.
x6.

q1BUL DOMNILOR MUNTENIEI, (dupkeaM UNXenopol $i Iorga. Pentru primele timpuri am

IM UN
notat $i sirul stabilit de Onciul $i General N1istu- "1
rel. Deosebirile de la Iorga slut aratate cu [ ],

SArat

Teleorman
Vilcea
17. Vlasca

Alezandru Was (prima) 1616 -18 [Gavril Molina

Radn Mihnea (a doua) 1620-1621
Alexandra Coconut 1523-26 [1523-27].
Alexandra Dias (a doua) 1627-29.

1769

www.dacoromanica.ro

MUR Leon TOMfa 1629-1633 [1629-32, Radii 1632].

Matein Basarab 1633-54 [1632-54].

MURAT 9RI LODOVICO (1672t1750), arheolog

italian. Ca preot, avu un mare proces de erezie;

apoi orbi. Op. pr. Anecdofa graeco-latina, Rerun

R Constantin Serban 1654-58.

[1654-58. Cons,antin Cirnul]

Mihnea in 1658-59.

italicarum scriptores, colectie de extrase din vechii

Gheorghe Ghica 1559-60.

Grigore Gbica (prima) 1660-64.
Radn Leon 1664-69.
Antonia din Popeeti 1669-72.

Grigore Ghica (a doua) 1672-74.

Gheorghe Duca 1674-1779 [1674-7Ci.
$erban Cantacnzino 1679-88 [1678-1688].
Constantin Brincoveanu 1689-1714 [1688-1714].
Stettin Cantaonzino 1714-16 [-15].
Nicolas Mavr000rdat 1716-30 [1715 - 16, Ion Mav-

rocordat 1716-19, Nicolae 1719-30,

Constantin Mavrocordat 1730].
Mihail Racoviti (prima) 1730-31.

scriitori italieni (1709-1738).

MURAVLEANCA, corn. rur. jud. Ismail, plasa
FIntlna Zlnelor: 2039 loc. DupA legea 1929, sat
din tire. corn. GIslita-Dunare.
MVRE*, riu, izvora$te In muntii rasariteni ai
Transilvaniei; trace prin Alba
Julia, Arad,. prirneVe pe dreapta

Arieenl, Ampoinl, pe stinga Tirnava

micA un.tA Cu TIrnava mare la Blaj,

apoi Sebesul, StreMl. Se varsa In

Tisa In lata ora$ului ungurese

Seghedin.
MURE (lost MIIRE$-TURDA),

jud. In Transilvania, cap. TIrgnMures ; supraf. 4203 km. p.,

245.941 loc. (1923); are 11 pia*, Sterna jud. Mures.

Constantin Mavr000rdat (prima) 1731-33.

Grigore Ghioa (prima) 1733-35.
Coast. Mavrocordat (a doua) 1735-41.
Mihail Racovita (a doua) 1741-44.
Coast. Mavr000rdat (a treia) 1744-48.

3 coin. urbane, 237 corn. rur.

(1926). Tine de circ. Curtii-de-apel din Titrgu-

Grigore Wm (a doua) 1748-52.

mama awes 1752-53.

Constantin Racoviti (prima) 1753-56.

Coast. Mavr000rdat (a patra) 1756-1758.

Scarlat Ohica (prima) 1758-61.

Constantin Mavrocordat (a cincea) 1561-63.

Constantin Racovith (a doua) 1563-64.
Stefan Racovita 1764-65.
Soarlat Ghlca (a doua) 1765-66.
Alexandra Ghica 1766-68.
Grigore Alex. Ghica 1768-69[Emanoil Ruset 1770711.

Ocupatia rnseascA 1769-74.

Alexandra Ipsilante (prima) 1774-82.

Mures ; are 12 $coale primare urbane $i 187 rurale

(1929): 36 cooperative de aprovLiionare $i minim
cu capital 624.000 lei, 1 coop. p. exploat. de paduri
cu can. 1.602.000 lei (1925).
MURE-OORIIEFU ar TIRGUL MIIRESIILIJI.
MURE4NU ANDREW (18161.1863), poet ro-

man din Transilvania. Este autorul poeziei Basunetul, cuno-

scut& sub numele de Manut

anului .1848, scrisa In mijlocul
evenimentelor de la 1848. Il

prquim ca $i Francezii pe Rou-

get -de -l' Isle, autorul Marseillesei, pentrucA, dupo. expresia lui
Eminescu (Epigonii), a scuturat

lantul robiei. A lost ziarist In

Bra$ov, apoi functionar al guvernului in Sibiu dupA 1848. A Andreiu Idureganu
publicat $i o carte de educatie

Nicolae Caragea 1782-83.

Mihail Butt' (prima) 1783-86.

Nicolas Mavrogheni 1786-88 [1786-90].
Calmat la anstriaolt 1789-1791.

( lcoana crefterii rele, 1848), afara de volumul de

Mihail !Mtn (a doua) 1791-93.

poezii (1862).

Alexandra Moruzi (prima) 1793-96.

Alexandra Ipsilante (a doua) 1796-97.

MUREANU AIIREL (1847t1.909), ziarist 91

om politic roman In Transilvania. Era fiul lui

Constantin Hangerli 1797-99.

lacob ; a condus Gazeta Transilvaniei" din 1878.

Alexandra Moruzi (a doua) 1799-1801.

Mihail Sulu (a treia) 1801-1802.

Villa In 1900.

Alexandra Satn(prima) 1802.

Constantin Ipsilante (prima)1802-1806. [Alexandru

Sutu (a doua), 1806 Constantin Ipsilante (a

doua) 1806].

Compatie rnseasca 1806-1812,

loan Camel' 1812-1819 [1812-18].

Alexandra Wu (a doua) 1818 -182i [a treia], [Scarlat Calimah 1821].
Tudor Vladimiresou 1821.
Oonpatia turosasok 1821-22.

Grigore Ghioa 1822-28.

()cupola ruseasoa 1828-1834.
Alexandra Ghioa 1834-42.
George Bibesou 1843-48.
Guvern provisorin 1848,
.
Calmacamia 1848.
Constantin Cantaouzino caimaoam 1848-49.
Barba $tirbein 1849-53.
Ommatia 'Imam% 1853-54.
Ocnpatia anstriaoli 1854-56.
Alexandra Ohica Caimacam 1856-58.
I. Mann, E. Baleann Si I. Filipescu eaimaoami 1858-59.

Alexandra loan Ma 1859-62 (clnd se proclamA

unirea definitivA).

MURAF4 ANDREW (t 1927), preot roman din Ba-

MURE$4.NU moos ( 1 8 1 21 1 8 8 7 ) , ziarist roman In Transilvania. A lost, de la 1850 la 1877,

directorul Gazetei Transilvaniei", a publicat

diferite articole Si poezii In acest ziar 5i In Foaia
pentru minte". Membru onorar al Academiei Romane (1877).
MUREV.LNU IACOB ( '1857 1.1917), profesor de

muzicA In Bra5ov 5i diriginte de cor, apoi In Blaj.

A publicat In revista muzicalA Muza romAnA ",

multe compozitii originate; piese corale, balade,

etc. Op. pr. Mandslirea Arge8ului, balada corala.

1VIUREI4NUI SEVER ( 1.858), pictor, profesor

de istoria artelor gi esteticA la $coala de bele-arte

din Iasi (1889).
1VIURFATLAR, corn. rur. jud. Constanta,
plasa Medgidia; 1425 loc. Statie c. f. Intro Medgidia $i Constanta. Are o 5coalli de agricultura.
MURGENI, statie c. f. jud. Tutova tins B WadZorleni-Basarabeasca. Circ. corn. cu 13 sate (1929).
MURGER [mtirge] HENRI ( '1822 t 1861), scrii-

tor 5i ziarist francez, cunoscut mai ales prin Scenes de la vie de boheme (1848), prefAcutA In pies&

(cu BarrAre) (1849): dupA ea s'a fAcut opera

cunoscuta a lui Puccini.
MURGESCU IOAN (*1846 11913), ofiter de

sarabia. Luptator nationalist, a colaborat la dife- marina roman. Sublocotenent in 1866, era In 1877
rite ziare din Chi5inau, prediclnd iublrea de tar& .maior; In timpul rhzboiului pentru independent&
gi respectul institutdilor ei. Opera sa: Dorurisfinte. a reu5it sA scufunde un monitor turcesc In fata
MURAT [mOra] IOACRIM C*1767:1-1815), ofiter BrAilei; a inaintat pina la gradul de contra-amiral
francez. Fiu de agricultor, destinat a Ii preot, ajun- $i a lost inspector general al marines romanesti.
MURGE$TI, circ. corn. jud. Rimnic -SArat cu
se ofiter in armata lui Napoleon, se distinse In
multe bAtSlii 5i luind In cAsAtorie pe sora Impara- 17 sate (1929).
MUMMA, erou din povestirile poporului nostru.
tului, fu numit mare5a1; apoi rege al Neapolului
(1808-1814). DupA ce fusese detronat, Incercind PersonificA amurgul serif.
1VIURGOCI
(bIUNTEANO) GEORGE (1.872t1925),
sal1 reia tronu], fu Impu5cat.

1770

www.dacoromanica.ro

35 058 km. p., 141.719 loc. (1915); are 6 pla$1, i muR.

corn. urb. si 81 corn. rur. (1926); face parte din RA us

naturalist roman. Specialist In geologie. A publicat rapoarte si dari de seamd asupra lucriirilor
Institutului Geologic din Bucuresti; un studiu

circ. Curtis de apel din Bucuresti; are 6 $coale

asupra zdedmintelor de petrol de la Balteni (1910),

studii hidrologice (1912), Cercetari geologice In Dobrogea (1914), Kristallographische Bestirnmun-

gen (Viena f. a.). A lost membru corespondent al Academiei

Romane (1923).
MURGU EFTIMIE ("1805
1'1870), scriitor si om politic
roman din Banat. A lost pro-

primare urbane si 153 rurale (1929) ; 23 cooperative de aprovizionare si consum cu capit. 2.063.027
lei Si 31 coop. pentru expl. de paduri cu capital

rr

-SQ

fesor de filozofie In la$1 (1834)

la Academia Mihaileanii; la
Bu curesti a dat lectii particulare
(1836), and a lost sj profesorul

.....

tut N. Balcescu; stabilit ca advocat In Lugoj (1840), In 1848

a voit s& lupte contra Austriei
In numele ideii democratice $i
a proclamat unirea tuturorRo-

Nr.'

L
I

PL

I L,Fticiu\
.-..-t

originea limbli si poporului roman (1827, 1830) Si una despre

e-

cn

cum si prospectul materiei pro-

ct

puse de el In Iasi (1835). I s'a

ridicat un bust In coin. Bozovici pe valea Almajului.

PL .R

%.....

.''

\--......

N. ..

Sgvala

qRI. 41- M Hi El RRACIU,R,E As .1..e''

'BAND!

Ni Miercurea;
PL.M\ RCS1
BE J 0 S

1 e-'"

/..-....._...1....i"

MURILLO BARTOLOMEO ESTEBAN ("1617i-1682), pictor spa-

c,

1 JOS /PL.ESEMITUL ', A

'Eremitul ---- 'XN.
....,

ngbsryyuld

..

HIM

Ba rid

// Meresen
1

A..

.s-i..--\--..L.....o.Hodosa........_so,:ta
PLe.

4,

TOPLI

:>

PL.OURG VI I U

t-

....

congresul slrbesc (1865); pre-

IN

06urglniu
lerifuteni

Raciurs..

.....'`.

cts

ACA

C./

manilor; mai ttrziu s'a stabilit la Pesta. A sale In limbs

german& doull lucrari despre

Lip,

Mures,
R

I._

./

PL. To

A.,)

Teaca

i
1

'2,:ist.\

0 cloC

T'ARNAVA MICA
niol, elevul lui Velasquez. Op.
pr. Adoratiunea pdstorilor (In
Harta jud. Mure (Iegea 1925).
muzeul din Madrid), Inmultirea
Ttini/or (bis. Sf. Gheorghe).
MURNU GEORGE ("1868), scriitor roman. E 15.666.313 (1925); tine de eparhia mitropoliei
doctor In litere de la Manchen, profesor de arheo- Ungro-Vlahiei, are 135 biserici si 2 mantistiri.
MUSEUM DIONISIB, prelat grec. A lost de
logie la Universitatea din Bucuresti (1910), membru al Academiei Romane (1923). A publicat patru on patriarh In Constantinopol si a venit In
poezii In rev. Arhiva", Vatra", Ovidiu", Fla- Muntenia, adapostindu-se la Constantin Brincocare, etc. $1 In volume (Ginduri si vise, 1898; veanu (1690). Prin stiiruintale acestuia, a reu$it
Alme Sol, 1925), articole si dull de specialitate s& ocupe a 5-a oar& scaunul (1693), dar nu pentru
(Monumentele entice din Roma, 1908; Portretui mull Limp, caci iar a Post caterisit si iar a venit In
elfin, 1908; Arheologia clasicd, 1908; Atena Si Tlrgoviste, unde a si murit.
ruinele ei, 1910; Vase pictate greeesti, 1910; MoMUSICESCU GAVRIL ("1347 f1903), componumente din colectia de la Adam-Clisi, 1913; De zitor si muzicant roman. Orila cetatea Tropaeum, 1913), studii asupra Romani- ginar din Basarabia, a stulor Macedoneni (Vlahia mare de la 1204-1259, diat la Iasi si la Petersburg.
1907; lstoria RoA Post profesor de armonie
mdnilor din
la Conservatorul din Iasi
JS
FAGARAS
Pind, 1913; Aro.
(1872), diriginte al corului
so
Indnii In primejmitropoliei (1876). A compus
die, 1913; Pentru
coruri religioa'm $i patriotice
4t)1" "4-\2-2, PuLt '944

QZ4

Romdnii din peninsula balcanied, 1920); a tradus In versuri

Blade (1916),
Odisea, 1924, si
din Pinder.

MURRAY

fmtire), fluviu In
Australia, izvorli$te In statul
Victoria rise var-

Bran /.

1RL
RAVI,BOAMNED DAMBOV
w

{,

'

)0

gto

ximatp
%

,
.Bo

ammtl
50.

GI

f"

jivezeniiI

\ cy-

II: tramp
L.......

facInd studii de literatura comparata. (Legendele Maicii Domnului,

Semnul crucii, etc.).

4,PL. ,..,,

MTJSSET [M]SO] ALFRED DE

4si..*..I D.OTOgRc.I.Ac..

(1810 t1857), poet francez, reprezentant al romantismului; duse

*.'
9 ef
Sterna jud. Mused.

vista agitata, pasionata $i vaga-

Harta jud. Mussel.

sa In laguna Alexandrina, lung. 1630 km.

OCEANIA).

G. Musicescu.

unele dialecte ale limbilor romance

(vechea spaniola, Malaria, etc.) si
de diverse legende din evul mediu

'

re

ESTI

/(

t 1910), filolog austriac. A lost profesor la Universitatea din Viena $i membru al Academiei de
stiinte din aces oral. S'a ocupat de

co

..,.,

t.....
/`e'4;;"
w

MUSSAFIAADOLF (*1835

.....,

,.. :

-1

Si profesor (pe la 1785).

cl

..../ s)

\ ARGEekLie

RI;

ii.PL.R

73

lis

muzicale In diferite orase ale

tarn.
MUSPINIQTI ANASTA81E filolog grec. A venit In

Iasi, unde a lost predicator

ragaslajale
UN

L.,/

dr

si a dat multe productiuni

.01,

Pa2u}a

;,,Ezerui

(p..

MUSOVL, jud. In Muntenia; cap. Cimpu-lung;

bonda. Generatii numeroase 1-au A. de Mussel.

citit cu nesat ca poet al amorului.
Autor al seriei de poezii Les nulls, s. a. Din scrierile lui s'au tradus multe, mai ales poezii, publicate
prin reviste (Curierul romanesc, Convorbiri literare, Revista contemporana, Familia, Revista lite-

1771

www.dacoromanica.ro

MUS- rara si stiintifich, Literatorul, Revista literal*

Revista noun, Tribuna poporului din Arad, Re-

MU, Z vista idealista, Ramuri, Neamul romanesc literar,

Drum drept, Mtwara, etc.) de Petre Teulescu, Al.
Macedonski, Colonel G. Boteanu, N. Nicoleanu,
I. P. Cerkez, S. Vlrgolici, P. Gritdisteanu, N. Volenti, N. Tine, T. M. Stoenescu, Th. $erbanescu,
T. Naum, Traian Demetrescu, Grigoriu, Gh. Arghiropol, C. Manolache, $. a. In volume sau bro-

deem& particularitatile vietii Armenilor dinr_partile acelea.

muzEta, ASTREI" DIN slam este asezat In cltidirea ridicata de vechea Asocia(iune transilvand.._
(Pir acest cuv.). Este un muzeu etnografic, menit

suri: Petro si Camilo (trad. de Zulnia Iorga,

1875), La ce viseazd fetele (de T. M. Stoenescu,
1888), Sd nu zici vorbd mare (de Bonifaciu Flo-

rescu, 1889), Mimi Pinson (de N. Tine si Al.

Sterescu), Picdturd de iubire (de I. Massim,

1894), Noaptea de Decembre (de N. Tincu 1895),

Emelina, .Margot (de M. Iftodiu, 1914), Cele doud
iubite (de M. G. Ionescu, 1916), Spovedania unui
indrogostit (de Sotir Nassa, 1921, de G. B. Rare$,
1928), Fiul lui Titian (de I. Nestorescu, 1924, de
D. Nanu, f. a.), Frederic 0 Bernereta (de C. Bel-

cot, f. a.), Mierloiul alb (de Profira Sadoveanu,

f. a.), Andreiu del Sarto (de A. Florescu, f. a.).

MUSS OLTNI BEarro ( '1883 ), om politic italian.

A fost Invatator, socialist militant, ziarist (Avan-

ti"); a Intemeiat partidul fascist, care, organizindu-se militareste (ca semn distinctiv ccimasa
neagra), a obtinut dela Rege puterea In urma marsului asupra Romei (1922). De atunci Mussolini
conduce politica Italiei, a schimbat constitutia,
formlnd un parlament pe profesiuni, introducind
numeroase reforme In toate ramurile actkvitatii
publice.

MUSTAFA. CARA Par CARA MUSTAFA.

MUS T.A T A NICOLAE ( 1339), om

politic

roman In Bucovina. Ca membru In consiliul comunal In Cernauti, ca deputat In diets Bucovinei

Ca consilier In directia fondului religionar, aphrh
interesele poporului roman si ale preotimei,

MUSTEA FILARET ( 1839 t1930), arhiereu, ales

episcop de Caransebes In locul lui N. Popea la 21

Septembrie P08, dar neconfirmat de guvern.

MUSTEA NIcULAE, cronicar roman. Cronies
lui, care merge de la Istrate Dabija pink la Mihaiu
Racovita, s'a publicat de M. Kogtilniceanu in
colectia Lelopisefilor vol. in (ed. 1-a $i 2-a).

MUSA MARE 0. MUSA MICA, munti jud.

MUATESTI, circ. corn. jud. Arges cu 20
sate (1929).
MUTSU-HITO (*185211912), Imparat (micado) al Japoniei dela 1867. In timpul lui s'a introdus culture europeana In Japonia si statul sau
a devenit o putere cu autoritate mondialti.
MTJZACHIARI, Aromani cari locuesc In Albania In jurul orasului Fearica (Fieri) si In yelarde Berat)si In satele din jur. Se ocupa cu agriculture. Numele vine de la tinutul Muzachta.
M;TZE, fiinte din mitologia greaca, trecute la
Romani. Ele erau divinitatile
inspiratiei poetice sub diferitele
eimanifesthri. Erau 9: Clio, muza
istoriei,Calliope, a poezieiepice,
Polimnia, a pantomimei,
Buzau corn. Minzalesti.

TerEuterpe, a poezieibachice,
Erato,
psicara, a poeziei Brice,
Melpoa poeziei ditirambice,
inena, a tragediei,
Talia, a co-

Muzeul Astrei" din Sibiu.

a adaposti obiectele din cari sh se vaa. caracterele

specifice ale poporului roman din Transilvania.

In aceeasi Mire este si biblioteca.

MUZEUL BATTHYANEUM din Alba-Iulia (cetate),

Infiintat In 1792 de episcopul Ignatiu de Batthyani_

Cuprinde desenuri, gravuri si mai ales manuscrise

vechi cu pretioase erdundnures". E si o sectieeclesiastica.

MUZEUL BANATEAN DIN TIMISOARA, infiintat In

1872 de o societate numita a Muzeului". Turburat In organizarea lui si cu colectiile micsorate,.

In timpul revolutiei duph razboiul mondial, a fost
Intemeiat din nou prin grija.,,Societd(ii de istorie
si arheologie" in 1922, datoritil sthruintelor lui
acest cuv.). Societatea
Emanoil Ungurianu
aceasta 1-a cedat municipiulul Timisoara. Directorul actual este loaltim !%liloia.
MUZEUL BIBLIOTECII V. A. UREMIA" din Galati

(In localul liceului). Are documente, monete,

medalii. S'a format printr'o donatiune a Begelui
Carol I $i alte donatiuni particulare.
MUZEUL BISERICESC din Valenii-de-Munte, Inte-

mciat de N. Iorga, cuprinde icoane, cruel, vesminter

etc.
MUZEUL BRUCKENTHAL DIN SIBIU, Intemeiat de

Baronul Bruckenthal (..- acest cuv.), are si o galerie de tablouri, deschish publicului In 1817. Ea
cuprinde opere de valoare, fiind bogat reprezentatti scoala flamanda (Jan van Eyck. Hans Memling, Jacob Jardaens), arta romanica si germanicb
mai slab rerpezentate. E si un tablou de 7'izian.
MUZEUL DE ANTICHITATI, In Bucuresti, In localul

mediei,Urania, a astronomiei.

Universitatii, infiintat In 1864, cind generalul N.

Mavros a dhruit Statului o bogath colectie de

Conduchtorul lor era Apollon (nu-

mit de aceea si Musagetul), care

era si zeul soarelui si zeul productiei artistice.

MUZEU NATIONAL, gazette Mere-

rte, redactor I. Eliade Rdclulescu,Apollon Musagetul.

Bucuresti, 1836-1838.

MUZEUL AMAN, In Bucuresti, strode. C. A. Ro-

setti, Infiintat In 1908, duph. ce Statul a cumptirat

case pictorului si a adunat In ea, pe ling& ce a aflat
acolo, si alte opere ale lui. Directorul actual este

pictorul Mihail Teisanu.

MUZEUL ARMENESC DIN GHERLA, Infiintat In 1904.

Are obiecte felurite vechi si noi. E menit sti oglin-

obiecte vechi. Cuprinde mai multe sectii: preistorich, eclesias tick romans; mai multe tablouri vechi,
pietre cu sculpturi din monumentul de la AdamClisi, card si manuscrise vechi romanesti si slavone$ti. Prirnul director a fost Grigore Tocilescu,
apoi V. Pirvan, astrizi e I. Andriesescu.
MUZEUL DE ARME AL ORASULUI SIBIU, Infiintat In

1872. Pastreaztt arme, coifuri, platose, stindarde,

etc. din sec. xv si xvi gasite In Transilvania.
MUZEUL DE ARTA NATIONALA CAROL I". Infiintat

In Bucuresti In anul 1906. A fost instalat Intiiu

In vechiul local al Monetariei Statului, apoi Intr'o

cash particulara. In 1912 s'au Inceput clhdirea unuf

1772

www.dacoromanica.ro

local propriu asezat pe Soseaua Kisselef, care nu

s'a terminat. Este destinat sa reprezinte arta romaneasca din toate domeniile si din toate timpurile. In aripa de Suds'au putut deschide acurn trei
sectiuni (ceramics., lemn, tesatorie, mai ales covoare si costume). Depozitul e bogat, multe obiecte
au fost expuse la diferite expozitii In streinatate
(Roma, Berlin, Geneva, Paris, Barcelona). Director de la Infiintare este Al. Tzigara-Samurcas.
MUZEUL DE ARTE PLASTICE DIN BUCURE$TI (8...Pinacoteca Statului
MUZEUL DE ARTE PLASTICE (Pinacoteca Statului

Intaiu In localul prefecturii, apoila gimnaziul, MUZIn fine in tr'un local propriu In gradina publics. Infiintarea lui (In 1894) se datoreste staruintelor de- M UZ
puse de $tefulescu, Rola Piekarski si Iuliu Moisil,
profesori, si inginerul Diaconovici. Cuprinde
obiecte de etnografie, tesaturi, ceramica, documente.

MUZEUL INDUSTRIAL DIN TIRGUL-MURES, Infiintat

In 1874 de Asociatia .culturala si econornica sacuiasca". Are obiecte de olArie, metalurgie, de

lemn, etc.
MUZEUL moan DIN TURNU-SEVERIN, instalat in

din Iasi e In Wahl( Scoa lei de bele-arte din acel

oral.

corpul cladirii liceului, cuprinde obiecte de pre-

In 1904. Are mobile, covoare, ornamente de gips,

cusaturi, lucrari In lerrin si piatra, etc. produse ale
industriei nioderne. Are si sali speciale In cari se
organizeaza diferite expozitiuni.

de o societate istorica din jud. Hunedoara. A

MUZEUL DE ARTE $1 MESERII DIN CLUJ, Infiintat

MUZEUL DE ISTORIE NATURALA, In Bucuresti, $o-

seaua Kisselef, Infiintat In 1838, In timpul domniei lui Alexandru Ghica, prin staruintele lui Mihalache Ghica, fratele domnitorului si ministru de
instructie. Asezat Int liu In cuprinsul colegiului

Sf. Sava, a lost Instalat de italianul Fererati, a

avut apoi ca director pe pictorul Wallenstain; mai
tlrziu a fost mutat In cuprinsul Universitatii si a
avut director pe (irigore tefanescu din 1866.
Colectiile au fost distruse aproape complet printr'un incendiu In 1885, S'a Infiintat din nou In
1906 sideschis In localul actual In 1908 sub directda lui Gr. Antipa. El este numai muzeu zoologic; are animale de tot feint impaiate, asezate
in vitrine si In salt dupa clasificarea stiintifica,
precum si un numar de diorame In can se afla
animale grupate dupa mediul zoologic si botanic.

istorie, istorie romans si istorie veche romaneasea.

MUZEUL JUDETEAN DIN DEVA, hifiintat In 1880

adapOstit, In primul rind, antichitatile gasite In

judet. Sub stapinirea romaneasca s'au asezat colectiunile, devenite proprietatea judetului,inteun
edificiu mai potrivit. Are si o sectie etnografica.
MUZEUL JUDETEAN DIN ORADEA, Infiintat In 1872,

e instalat Inter) cladire proprie special construita.

Mare parte din obiecte au fost transportate In

1916 si 1918 In Budapesta. Cu ce a ramas, el a
Post redeschis In 1921. Are resturi preistorice, tablouri si sculpturi din diferite epoce, obiecte de
arta industriala din see. NITIXVIn $. a. In aeelasi
local e si o biblioteca.

MUZEUL KALINDERU, In Bucuresti, strada Re-

nasterii, Infiintat In 1913, and mostenitorii lui

au vindut Statului cladirea cu toate colectiunile
Pi de sculpture, pictura, gravure, etc.

MUZEUL LIMBII ROMANE, Infiintat in Cluj In

1919: o biblioteca filologica specials, o colectiune

de file bibliografice despre tot ce se public& cu

1886. Cuprinde monete, bancnote, caramizi, arme.

sculpturi, etc., cele mai multe aflate cu ocazia di-

privire la limbo. romana $i materialulnecesar pen tru lucrarea Dietionarului Academiei si pentru alte
eercetari, toate sub directiunea lui SentilPuscaliu.
MUZEUL MILITAR, In Bucuresti, parcul Regele
Carol I, Infiintat In 1923, ca o continuare a sectiei

ranzEux, DIN RIBINICUL-V/LCII, instalat In cuprin-

Si albe, uniforme. tablouri, gravuri, Yn legatura cu

diferitele epoce ale istoriei noastre.

sculpture. S'a Inceput printr'o donatiune parti-

localul Ministerului Agriculturii) cuprinde tot ce

MUZEUL DIN ALBA-MLIA (oral) al Societatii isto-

rice si arheologice a judetului Alba, Infiintat In

feritelor sal)a.turi facute prin apropiere. Inchis

dupa razboiu, s'a redeschis In 1920, deli multe
obiecte au lost transportate la Pesta.
sul cladirii liceului local, are obiecte de pictura si
culara.

MUZEUL DIN TURNU- SEVERIN, instalat In cladirea

Teatrului National, facuta de o Societate dupa

initlativa profesorului T. Costescu. Are ca prim
fond colectia Dr. C. Istrati. In acelasi local
este si Biblioteca I. G. Bibicescu ".
MUZEUL ESARCU, In palatul Ateneului Roman In
Bucuresti, cuprinde toate operele de pictura si
sculptura. donate de el acestei Societati culturale

militare a muzeului national infiintata In 1914.

Cuprinde: drapele, piese de artilerie, arme de foe
MUZEUL NATIONAL DE V/NATOARE din Bucresti (In

Ora produce ca vinat" Infatisat In grupuri biologice, apoi miniaturi de amenajari pentru vtnaWare etc,

MUZEUL NATIONAL DIN CtElIfillati are o sectie de

geologie, alta care cuprinde flora si fauna Basara-

biei, alta pentru industria casnica (covoare, cu0027411m0On.018

fisn

cum si o alm& de relicvii interesante.

tll

MUZEUL ETNOGRAFIC DIN CLUJ, Infiintat In 1923,

ca urmare a unei dorinte a actualului rege Carol II.

Destinat se serveasca studiilor asupra etnograliei

Transilvaniei, s'a deschis pentru public In Iunie
1927. Dup& programa de la Infiintare, el trebue sa
cuprinza urmatoarele 5 sect,' tint : romaneasca; a
minoritatilor din Rbmania; a popoarelor vecine
Intruclt au Inriurit poporul roman; a popoarelor
Inrudite prin singe cu Romanii; internationala.
Directorul lui, de la Infiintare, este R. Vuia.
MUZEUL FALTICENILOR. Infiintat In orasul Fhlticeni din initiativa lui V. Ciurea, care-1 conduce

astazi. A lost cliva timp adapostit in corpul liceului. iar de la 1929 s'a asezat In local propriu.

Cuprinde trei despartituri marl: istorica si preistorick etnografica, stiintifica. Are colectie de docu-

mente, de fotografii, carti vechi. monete si medalii, etc.

MUZEUL FUNDATIUNII AMAN DIN CRAIOVA, !ritemeiat Impreunti cu Intregul asezamInt, In 1908,
prin donatiunea lasata. de Alexandru si Aretia
Aman. Cuprinde mai ales opere de artisti roman!
vechi si noi, pe ling& copii dupa tablouri clasice
italiene. Conducerea o are scrilioarea Elena Farago.
MUZEUL ciourmur, In orasul Targu-Jiu, asezat

Muzeul National din Chi}inhu.

saturi), o colectie de modele ale portului moldo-

vean din Basarabia. Director a lost Paul Gore;

azi este Florov.

MUZEUL NATIONAL DIN CLINT, Infiintat In 1859,

reorganizat dupa Unire. Cuprinde mai multe sectiuni: antichitati. numismatics, etnografie botanica, zoologie, mineralogie.
MUZEUL NATIONAL SACIIESO din SI. Gheorghe, In-

fiintat In 1875. Are antichitati, obiecte etnografice, preparate de stiinte naturale, cum si obiecte
de arta. Mare parte din averea muzeului, destinatik

1773

www.dacoromanica.ro

M Z- a oglindi particularitatile vietii poporului sacuesc,

a Yost transportata la Budapesta.
M

RALE din Sibiu, Infiintat In 1851: zoologie, bota-

nick etnografie, etc.

MUZEUL ORA$ULUI SIGHI$OARA, Infiintat 1n1898,

MUZEUL SOCIETATII DE MEDICI SI NATURALL$TI DIN

tontine mai mult obiecte privitoare la trecutul tinutului.

LAU (se- Societatea de. .) cuprinde colectii de pasari $i animate marl Imp&iate, fosile, minerale, etc.
S'a deschis publicului la 14 Februarie 1834. Este

MUZEUL PALATULUI CULTURAL DIN ARAD, Infan-

ta In 1848, a Post instalat In cladirea special&

legat, printr'o Imtlmplare, $i de istoria noastr&

contemporana. In sears de 3 Ianuarie 1859 s'au
adunat mai multi deputati din Adunarea elective
la Costache Rolla, care locuia In localul cabine-

terminate In 1913. In acelasi local este $i o biblio-

teca. Autoritatile romanesti s'au ocupat de aproape de aceasta institutie. Muzeul cuprinde:

antichitati, relicvii, monete $i medalii, o colectie

etnografica, etc.
MUZEUL PALATULUI CULTURAL DIN SIGHET, Infiin-

tat In 1837 de o asociatiune particulars, instalat

mai tlrziu In localul palatului cultural. De la 1921
e pe tale de reorganizare.
MUZEUL PALATULUI CULTURAL DIN. TIRGU- MURE$,

Infiintat In 1913, este asezat Intr'un etaj al palatului, care mai cuprinde un Conservator de muzica,

o biblioteca publics, o sal& mare de serbari, o

sal& mai midi pentru conferinte $i concerte. Edificiul a Post Inceput In 1911 $i terminat In
1913.

MUZEUL PEDAGOGIC AL CASEI $COALELOR, Infiintat

In 1910 (azi Inchis pentru a se reface). Cuprinde

exemplare de'mobilier $i material didactic, colectii

de diapozitive pentru conferintepopulare si o biblitee& special& cu carti $i reviste de pedagogie

$i cu o sectie de carti didactice streine $i roma.nesti vechi $i noi. A publicat ai un &Wain cu

articole de specialitate.
MUZEUL REGIONAL AL OLTENIEI, Infiintat In
Craiova pe la 1910. La Inceput avea numai colectiuni pentru stiintele naturale. Dupe razboiu are
$i obiecte de geografie $i arheologie. E instalat In
localul Prefecturii judetului. E condus de Marin
Dimitrescu $i N. Plopsor.

Muzeul Simu din Bueureoi.

tului de istorie naturals al Societatii, $i acolo, In

sala zisa Elef ant (sau a Elefaniului. fiindca era
un schelet al unui asemenea animal) s'a semnat
procesul-verbal prin care cei prezenti se leaga a
sustinea candidatura lui Alex. Cuza.
MUZEUL $COALEI PRIMARE No, 8 DIN GALATI,

Intemeiat de institutorul PautPasa. Are colectii

de stiinte naturale medalii, monete, obieecte

MUZEUL SASESC AL TARII BIRSEI din Brasov. In-

fiintat In 1908 de cItiva particulari, cuprinde o

sectie preistorica, una istorica, alta etnografica $i
alta de stilt* naturale. Obiectele slut, In genere,
adunate din Imprejurimi.
MUZEUL SIMU din Bucuresti Intemeiat de Anas
tasie Simu (ow acest cuv.) In 1910 $i daruit Statului roman In 1927. Cuprinde opere de pictura
$i de sculptur& datorite mai ales artistilor din a

diverse.

MUZEUL TOMA STELLAR, In Bucuresti, soseaua

Kisselef. Infiintat In 1926 In conformitate cu, te-

stamentul lui Stelian (wr acest cuv.). Cuprinde

opere de pictura $i sculptura. Directorul actual e

profesorul G. Oprescu.
MYLLER TEODOR, scriitor roman. A colaborat
la diferite reviste lit erare din Bucuresti (1872-76),
publiclnd nuvele, piese de teatru $. a.

doua jum&tate a sec. xix.

MUZEUL SOCIETATII ARDELENE DE $TIINTE NATU-

Li
---

14,
'Hot. ha,i-j:411111114".'....

11011111NA

1774

www.dacoromanica.ro

AZIIVS

11

1217:1.14117rmamgoilam=7:241:

teittti

rl

I itegrira,:a4111MX"Prini;_elellageure0A\

IIIII

el NNW

44,
%.001

i will

NEUOIA: TUNICLUL CIILOR FERA1

NABOB, ofiter superior la curtea sultanilor musul-

mani din India.

NABONED w BALDASAR.

NABUCODONOSOR I, regele Caldeei ca. 1240

a. Chr.
NABUCODONOSOR II, regele Babiloniei *i
al Ninivei, vestit prin razboaiele sale; el cuprinse
Ierusalimul si-1 &trim& (587 a. Chr.); f ticu multe

constructii In Babilon.

NACU CONSTANTIN ( 1844 t 1920), om politic

roman. A studiat dreptul la Paris, a Post magistrat
(1870-1876), deputat, vice-presedinte al Camerei,
ministru de finante (1885), de interne (1888), profesor de drept civil la Universitatea din Bucuresti
(1879) si a publicat mai multe carp de specialitate.
. NAGASAKI, orasJaponia, ins. Kiu-Siu ; 107.000

loc.; industrie de portelanuri; comert cu paste.

orez, ceaiu.
NAGY MIHAIL ( *18181-1879), prelat roman In
Transilvania. A lost preot unit, profesor la semi-

nariul din Oradea, la Beius, secretar episcopesc

la Lugoj (1857), vicar capitular (1873) si arhimandrit (1875). A lasat averea pentru un fond destinat
ajutorului preotilor.
NAGY-VARAD PP- ORADIA.

NAID.O.S (sau tillwagi), corn. rur. Jud. Cara$,

plasa Racasdia; 2456 loc.
NAMUR (flamand Namen),
oras In Belgia; 330001oc. Are o

catedrala si muzeu; industrie,

oteltirie, distilerie. In sec. xvii
era oras tntarit si avu rol important In diferite razboaie.

NANA, corn. rur. jud. Ilfov,

plasa Budesti; 2198 loc. Dupe
legea 1929, sat circ. corn.
Curcani.

NANIES CU iosrF (1820

1.1902), ierarh roman. A lost
egumen al man. Gaiseni, profesor la seminariul din Bucuresti, arhiereu (1865), episcop

/.

'/

tilor si calugarilor. A Post membru onorar al Academies Romane (1888).

NANKING, oras In China pe 11. Iantekiang;
300.000 loc.; vestit In sec. xvu. Centru industrial.
NANSEN FRIDTJOF ( 1861
1'1930), naturalist $i explorator
norvegian. Vestit prin calatoria

spre polul nord (1893-96), facuta Intliu cu -vaporul Fram"

(pIna. la 844), apoi pe jos cu
Johansen (pint la 8614). Descrierea calatoriei a publicat-o
tntr'un volum (Spre pot, 1897),
trad. In mai toate limbile. La
not s'a tradus de N. Pandelea,

'

.0%

Nsneeu
1909, $i de B. Marian, 1924. In
timpul razboiului mondial s'a ocupat cu protectiunea prizonierilor.
NANTES [nant), ora$ In Franta pe rlul Loire;
132.000 loc.; are o scoala de medicin &, o cate-

drala sec. xv, un castel al fostilor duct ai Bretaniei. Vechimea lui se poate urmitri pint. In vremea

Galilor. Cunoscut In istorie prin edietul de la

Nantes, dat In 1598 de Henri iv pentru a stabili
drepturile protestantilor In Franta, revocat In

1685 de Ludovic my.

NAPO CA, cetate roman& In Dacia, unde este
astazi orasul Cluj.
NAPOLEON I ( 17691-1821), Imparat al Frantei. Dupa cariera military neregulata, turburata $i de miscarile
revolutiei celei marl (In 1793 era
capitan),ajuta. pe Barras sa sdrobeasc& reactiunea contra Conventiunii, fu numit general al armatei trimise In Italia (1796) si
avu numai triumfuri, cars li asi-

gurara un mare prestigiu In o-

1. Naniescu.

de Arge$ (1873), mitropolit al Moldovei (1875). A

dus viata calugareasca. i a impus disciplina preo-

pinia publica $i 0 mare dragoste

a soldatilor (Ii ziceau: micul ca- Napoleon I.
poral). General al Directoriului,
facu o expeditie In Egipt (1798). Dupe ce disolvit
acest guvern (lovitura zisa. dela 18 Brumaire), fu
proclamat consul (1800), apoi prim-consul.ai consul

1775

www.dacoromanica.ro

viata (1803), In fine Imparat (1804). Politica de

NAP pe
expansiune $i de anexiuni pe cari o practica, pro-

NATIONALIIL, gazeta politica, a aparut In Bucu-

(dar far& sa fi domnit efectiv). Dupa ca.derea imperiului, fu crescut de bunicul sau Imp. Austriei

despre Niniva.
NAUM RIMNICEANU PROTOSDIGHEL ( ca.
17641 ca. 18381, scriitor roman. A fost calugar la

re$ti, In August 1848. Redactori: P. Cerndtescu

NiklD voce contra lui multe coalitiuni ale statelor eu-*i T. Strimbeanu.
ropene, pe cari le sdrobi; dar Incepind a fi Invins
NATIONALIIL, ziar politic al partidului liberalIn Spania(1808), steaua sa pall In expeditia contra
conservator, a aparut in Bucuresti, 1889-1896,
Rusiei 1812). Astfel ajunse la InfrIngerea din sub directia lui I. N. lancovescu.
1814, care 11 sili se abdice $i sa se retraga In inNATIVNEA, ziar politic, .aparut In Bucuresti,
sula Elba. In Martie 1815 Incerca sl 5i reia tronul, 1882-1891, reprezentlnd ideile grupului liberal
veni pe neasteptate In Franta, dar, dupa o domnie sub prezidenta lui Dimitrie Brdtianu.
de 100 de zile, fu Invins la Waterloo $i silit a doua
NAUHEIM, oras In Germania Massa , 10439
oara stt abdice. Englezii II facura prizonier 51-1 loc.; statiune balneara.
diner% In insula Sf. Elena, unde muri. Acolo scrise
NAULIN ( 1870), general francez, comanMemorialul sau, In care 1$i explica $i comenteaza
dant suprem al trupelor cari au luptat In
toata activitatea politica.
Maroc (1925); a luat parte la razboiul mondial,
NAPOLEON II (1811 t1832), fiu al lui Napoa fost comandant al trupelor aliate in Silezia de
leon I $1 al Imparatesei Maria-Luiza (pe care tatal sus, In timpul aplicarii tratatului (1921), $i cosau o lua In casatorie dupa ce se desparti de lose- mandantul armatei franceze din Levant (1923).
NAUM, profet din Vechiul Testament, praznuit
fina. de Beauharnais, prima sa sotie), numit dela
nastere Rege at Romei, proclamat Imparat In 1815 de biserica ortodox& la 1 Decembrie. A prorocit

Francisc I, purtind titlul de duce de Parma 0

duce de Reichstadt. Viata lui inspire poetului fr.

Edm. Rostand piesa L'Aiglon, care, deli nu e In
totul conform& cu adevarul istoric, dar e foarte
mi$catoare.

ROSTAND).

NAPOLEON III (1808 t1873), Imparat al

Frantei. Flu al lui Louis Bona-

parte, (fratele lui Napoleon I, rage

al Olandei), $i al Hortensiei, se

stabili, In 1819, In Elvetia; dupa

moartea ducelui de Reichstadt,
publica o expunere a doctrinelor
sale politica, cari se rezumau In
doua puncte: principiul nationalitatilor si grija de masele populare.
Dupa citeva Incercari nereusite
de a provoca o schimbare politica

scriitor roman. A fost profesor

de literature franceza la Universitatea din Iasi, membru al

Academiei (1893); a publicat
multe traduceri, mai ales din
Napoleon III.

republica, In fineproclamat Imparat (plebiscitul din

1852). Citeva razboaie Sericite li asigura un mare

prestigiu In Europa, mai ales prin proclamatla ca

voeste sa ajute nationalitatile a se libera de sta-

piniri streine: ajuta pe Italieni contra Austriei,

pe Polonezi contra Rusiei, pe Romani contra Ru$ilor $i Turcilor. Razboiul cu Prusia (1870) aduse
infringerea Frantei $i abdicarea lui (1871). A
nturit In Anglia.
NAPRADI DEMETRII, episcop catolic al Transilvaniei, numit de Sigismund Bathori In 1580,
dupa ce scaunul fusese neocupat mai bine de un
secol; persecutat $i destituit tot de Bathori, care
desfiint,s $i episcopatul (1601).

NARUTOVICI (11922), om politic polon.

Ales prezident al Republicei, a fost asasinat.
NASLAVCEA, 0 corn. rur. jud. Soroca, plasa
Otaci, 2549 loc. Dupa legea 1929, sat tire. corn.

Otaci. Static c. f. linia laterala Lipnic-Atachi.

NASSAU, ducat In Germania, Incorporat In

Prusia la 1866; formeaza provincia Hessen-Nassau.

famine princiara gerNASSAU (CASA DE)

mania, datind din sec. xn, desparlita In 2 ramuri,
cari au dat suverani statelor germane $i Olandei.
NASTASA.CHI, st. baln. jud. Bacau corn.
TIrgul Ocna.

NASTRATTN-HoGEA, numele romanizat al lui

NASR-ED-DIN, fabulist turc din sec. xiv, caruia i
s'au atribuit o sum& de snoave, cari se gasesc In
diferite literaturi occidentale $i orientate $i unele

isi au izvor in povestiri indiane sau chineze.

In 1. francez e cunoscutift colectia facuta de Deoonrdemanche (Plaisanteries de Nasreddin Hodja,

1876); In rom. e colectia lui Anton Pann (Nazdravd-

niile lui Nastratin Hogea, 1853.)

NATAL, colonie engleza. In Africa de S. Supr.

70.890 km. p., 920.000 loc. Cap. Pietermaritzburg.

NATAL, ora$ In Brazilia; 7000 loc.
NATIONAL GALLERY, VCStit Muzeu de arta_ din Lon NATVRA pp- IBIS.

abecedar greco-roman (1805), istorie bisericeascd

(1834).
NAUM ANTON ( 18351-1917).

In Franta, profit& de revolutia

din 1848 si fu ales deputat, apol presedinte de

Ira, fundat In 1824.

man. Hurez (1784), a emigrat In Transilvania;

mai tirziu Il gasim protonsinghel In Buzau, In fine
calugar la Cernica. C. -Erbiceanu, care a scris
biografia lui, Citeaza un mare numar de manuscrise, cele mai multe grecesti, putine roma.nesti.
Din acestea din urma notam: psallichie (1788),

autori francezi, $i poezii originate ( Traduceri, 1875; Aegri

Somnia, 1S76; Veisuyi, 1890)
precuin $i o poema. eroi -comios Povestea Vulpei, 1903.
NAUSTCAA, pers. legend.

grec. Se vorbeste de ea in 0disea; era fiica lui Alcinoos,

Anton Naum.

regale Feacienilor ; tip de fata

simpla, bunil $i plin& de dragala.$enie.
NAVARRA, fost regat cuprinzind parte din N.

Spaniel $i S. V. Frantei. Azi provincie a Spaniel, 10506 km. p., 330.000 loc.

NAVARTN ora4 In Grecia (Pelopones), 2000

1oc. In fata aeestui ora$ s'a dat hip ta (20 Oct. 1827)

Intre flota turco-egipteana $i cea Franco -ruse, In

timpul clnd Creel se rasculase contra Turciei
pentru a-si asigura independenta.
NAZART [turc. EN EAsnr.4], ora$ In Palestina
(Asia mica); 7500 loc. Aci a lost resedinta tamrlieilui Iisus; In timpul cruciatelor a fost un episcopat.
NAZARIE CONSTANTIN ( * 1865 t 1926), preot ro-

man. A fost profesor la fadultatea de teologie din

Bucuresti. A publicat carti de teologie dogmatics,

scrieri de propaganda contra adventistilor, cu.

vIntari bisericesti, etc.
NAZIANZA, In vechime oras In Capadocia
(Asia mica). Era resedinta unei episcopii crestine.
NADA.B, corn. rur. jud. Arad, plasa Chisineu;
2054 loc. Static c. f. Intre Arad $i Salonta-Mare.
NAD.4, corn. rur. jud.
Arad, plasa Spineni. 2447 loc.
Static c. f. Intre Ilia $i Rodna
spre Arad.

NADEJDE IOAN ('1854t

1929), om politic roman. Organizatorul $i unul din principalii conducatori ai partidului

social-democrat, a fost ales
de multe on deputat; mai tir-

ziu a intrat Impreuna cu alti

tovarasi In partidul liberal, a
lost deputat $i redactorul ziarului oficios Vointa Nationale". A lost director al re-

04loan Nadejcle.

vistei Contemporanul (1881) $i al diferitelor ziare

1776

www.dacoromanica.ro

si reviste socialiste (Drepturile omului, Munca",

NEAGRA-$ARULUI sat jud. Neamt.

NEAGRA, com. rur. jud. Turda plasa Cimpeni;
3355 loc.
NEAGRA MAREA (Pontul Euxin al celor vechi),

Critica social. ", Lumea noun.", s. a.). Om cu o

cultura enciclopedic., a fost profesor la scoalele
secundare din Iasi, fiind destituit din cauza propagandei politice socialiste; a fost, dup. razboiul
de Intregire, jurisconsult la Curtea de Casatie
pentru dreptul rusesc. A publicat scrieri felurite,
intre cari: Istoria limbii si literaturii romdne,

asezata. Intre Rusia, Turcia, Bulgaria, Romania,

comunica. cu Mediterana prin Dardanele si cu
Marea de Azov prin strlmtoarea Ienicale; supral.
423.939 km. p.

NEAJLOV, riu, afluent al Argesului, In jud.

1887, Botanica, 1889, Geologic, 1890, O. un dic-

tionar latin-roman, 1894; traduceri comentate

Vlasca. Pe malurile acestui rlu, si pe ale Argesului,

s'a dat, in timpul razboiului pentru tnteegire, marea

ale diferitelor legiuiri rusesti: procednra comercialk

batalie numita de la Neajlov i Argq sau pentru

Bueuresti. Inceputa. In ziva de 29 Noembrie 1916
$i condusa. (sub comanda suprema a generalului
Presan) In mod victories In primele ei faze, a
devenit nenorocita In urmil (si prin refuzul
trupelor rusesti de a intra In luptli. cind si unde
trebuia) si s'a terminat cu InfrIngerea In ziva de
2 Decembrie, dupa care a urmat si caderea Bucure$tilor.
NEAMT 0 jud. In Moldova; cap. Piatra; 3977

codul penal, comerciai i civil, 'ogee oamblilor (19181921).

NADRAG. corn. rur. jud. Severin. Mari uzine

metalurgic,e.

NADUSITA, corn. rur. jud. Sonora, plasa NA-

d.usita ; 2680 loc. Dupa legea 1929, corn. cu 22 sate.

NAMAETI, manastire, jud. Muscel In satul

cu acelasi nurne aproape de Cimpulung, pe malul
drept al Argesului. Nu se stie data Intemeierii,
poate prin sec. xvi.
NAMOLOASA, sat jud. Putna, Infiintat 1818
de Logof. Costache Conachi. Aci au lost fortificatii

km. p.. 176.025 loc. (1915); are 6 plasi, 3 corn. urb.

si 60 corn. rur. (1926); tine de circ. Curt,ii-de-Apel

importante. In timpul marelui razboiu, aci s'a

petrecut un caz de tradare a Buqi lor. Se pre-

din Iasi; are 28 scoale primare urbane si 201 sc.

ruralc (1929); 20 de cooperative de aprovizionare si consum cu capital 2.575.000 lei si 25 coop.
p. exploat. de paduri cu cap. 6.496.24$ lei (1925);
al.]'e 191 biserici ortodoxe si 9 mtinastiri, tine de

gatise de catre armatele ruso-romane o mare ofensiva, care a Inceput sub cele mai bune auspicii prin

bombardamentul din zilele de 23, 24 si 25 Julie

1917, dar In seara zilei a treia soseste ordinul de
la comandamentul general rus dare trupele for

eparhia Mitropoliei din Iasi. pirau format

din Nemtisor si Ozana, se vars11. In Moldova pe
dreapta, In jud. Neanyt. manastire de calugari, una din cele mai vechi si mai importante.
0 traditie spline ca s'a fundat de trei calugari In

prin care li se poruncestesh. stea pe We in pozitiile

ocupate fart nici o miscare. Constituirea iron-

tului rusoroman era asa Intemeiata Melt ideia

ofensivei a trebuit sit fie parasita.

1392. Document sigur despre Intemeiere nu avem.

NANESCU PETRE, tunctionar roman

la Spitalul BrIncovenesc In 1848. A luat

parte In revolutie si a fost exilat,. Dupa

afirmatia lui Ion Ghica, a lost elev al
lui G. Lazar si pe Ghica 1-a invatat sa
serie romaneste.
NANTE (sau NONTE, turc. NOTIE),
orasel in Meglenia, 5.59,9 loc., cei mai
multi Aromani (ow Meglen).
NAPADENI, corn. rur. jud. Balti,
plasa Cornesti 2385 loc. Dup. legea
din 1929, sat circ. corn. Comesti.
NASAUD 0 jud. Transilvania, cap.
Distri(a; 4332 kin. p., 131322 loc.

f1923); are 6 plasi, 2

ri PL \%
\MOM)!

idna

/*

ageorr

-o

...)

L.5AN6 EORZ

N siud
oco.

Lit inta,
e
Pi
\LECRINT

.... .

tie c. f. linia lateral. BecleanRodna-

Bilj

ye

1rbndel Bargiu 1.....\,......

----0,

PL.BARGAULUI
..

BISTRITA

PL.SIEU

ti

..... ....... Ay'

.4

4.

.)

I'

iieu

/
tt.

J CLUJ

Veche.
NASTUREL UDRISTE sau IIRIIL, boer

Harta jud. NSsSud.

roman. Crunnatul lui Mateiu-Basarab; era protectorul scriitorilor, ajuta tiparirea ciirtilor. A
tradus Insusi Povestea lui Variaam i loasaf
(1648) ramasa. In ms, $i tip. de generalul P. Vasiliu Nasturel In 1904.
NASTUREL - HERESCU
HERESCII.

Stim ceva mai bine cladirea bisericilor: cea mare,

Intaturea, e facuta de Stefan cel mare In 1497;

nu se stie; bis. Sf. loan de Alexandru eel Bun
In 1402. Are carti si odoare
de mare pret. Intre alto morminte, este al lui $tefan-Voe-

bis. Sf. Gheorghe, poate In 1392; bis. Vovidenia,

vod, fiul luiAlexandru eel Bun.

A fost aci la Inceputul sec. xix
o tipografie In care s'au tiparit

No-

IV

(t1521), domn al Tarii-Roma-

nesti din 1512. Suveran pacific,

vestit prin cladiri de biserici,

Intro cari manastireaArgesului,

gi printr'o scriere Invataturile" catre tint sau Teodosie, Neagoe liasarab.

ce i se atribue (Pr- acest Guy.).
El a adus moastele Sf. Nifon de la muntele
(our NIFON),

Gh. Adamcscu.

co.

\/'

cap 766.051 lei (1925).

1 corn. urb. jud.Stemn jud. NAsSud
Nasaud; 3107 loc. Sta-

Atos

sin\

%"*"......

Curtii- de - Apel

NASTUREL VAS= P.
PABILIII NASTURVL.
NEAGOE BASARAB

NA

rn

din Cluj; are 2 scoale

primare urbane si 123
rurale (1929); 26 cooperative de aprovizionare si consum cu

......

...

',Pl.

corn. urb. si 110 corn.

rur. (1926); tine de
circ.

P MARAMU RE S

,Dictionar enciclopedic ilustrat.

multe carti biserice$ti. In anii

din urrna s'a instalat iarasi o
tipografie, din care au csit la
lamina un numar Insemnat de

lucrari. Aci a functionat un

Sterna jud. Neamt.

seminariu teologic de la 1855

pin& la 1862, cand s'a fnlocuit printr'o *coal&

primara. Dintre profesori clam pe: Ghenadie

Popescu, doctor in teologie, Policarp Popescu,

1777

www.dacoromanica.ro

112

NADNEA

Climent Nicolau, Nirhifor Meson. 0 statiunr

NEA- climaterica.
IWO Tirgul-Nearntului;;440 m. altitu -

NEG dine. E si un izvor de apa sulfuroasa neexploatat.

NEAMUL ROMANESC, ziar politic
sub directia lui N. lorga, spare

jud. Dolj; supraf. 80 hectare; comunic& cu alte

balti verine (Circa, Zglavociu).
NEDELCU ALExaNnau, filantrop roman din

In Bucuresti din 1906.

NEAPOLE (ital. NAPOLI, fr.

NAPLES, germ. NEAPEL) (:) oras In

Italia, ling& Vezuviu; 900.000

loc. (recens. 1929). Are o cate-

drala din sec. xur si multe castele

si palate. Fundarea lui se datoreste vechilor Greci, a avut rol

Insemnat In timpul Romanilor,
earl 11 luara de la Samniti In
327 a. Chr. 0 golf In Italia
la Mama Mediterana. 0 lost
regat, care cuprindea provincia
Neapole si Sicilia, fundat pe la
1130 si Incorporat la statul Italiei In 1860.
NECKER JACQUES (*1732
t1804), financiar francez, nascut
In Geneva. Dup& sfaturile lui au

lost convocate statele gene-

''' ....,

oC)

Brosten

1--..../

-.

C-

,,:\

NECTARIE MORAITUII

'6,6 .

.4)1

ST Eil:1.1-1\C ErTlaTraEA N EA
i
s \aiititarti:cada:4;

\.

/.- -

...i

iCaZ

.4

......"AN,..... i '

Pangarat/

IATRA

Jo

\
C-^
C

4:9

NEAMA *

- -Join ,

nesti

\1Pt.BISTRITA

`--/

13,,

ks

umPra.sva ROp.il,

PL.PIATRA

Is,

("1825), prelat roman, de origine greceasch.. Episcop al Rimnicului 1792-1812, apoi Mitropollt, al Tariff-Romanesti intre
1812-1819.

Ear igi

B it-itaRiaBoEtl%
n

.y!

jAVropenti

eio-- Hangur

Tug es /

40

TG NEAMT?

Pb..

PL.CEAHLA

P L.

NECTARIE COTLARCMC, mi-

Noembrie 1924.

0 P/Pirg

rale" de catre regale Ludovicxvi.

tropolit al Bucovinei, ale'; la 28

FALT/Ce N

1,;,

\\(,)

,--

BUHUS

----------

J BACAU

Harta jud. Neamt (legea 7925).

Transilvania. A liisat averea lui de 100.000 coroane bisericei ortodoxe din Lugoj pentru o fundatiune bisericeasea, scolara si de binefacere.
NEDELCU CHERCEA, corn. rur. jud. Braila

plasa Viziru; 5175 loc. Dupa legea 1929, circ. corn.

cu 8 sate.
NEGEL PILULE (t1923) medic roman. A lost
profesor la Universitatea din Iasi (1888) si medic
primar al Epitropiei Sf. Spiridon.
NEGOESTI, fast& manastire In jud. Ilfov,
fondat& In 1650 de Mateiu-Basarab. De la 1884
e bisericti de mir.
NEGOIU 0 corn. rur. jud. Dolj, plasa Badlesti; 2422 loc.; dup/i legea 1929, sat circ. corn.
Rastu. 0 vlrf de munte jud. Arges ; alt. 2547
m. De aci izvoreste rIul Arges.
NEGOSTINA, corn. rur. jud. Radauti plasa
Ora.5u1 Neapole.

NECULCE ION ("1672 t ca. 1744), cronicar mol-

dovean. Boer mare, a ocupat functiuni importante

sub diferiti domni, iar Dumitru Cantemir 1 -a numit
mare hatman si astfel a luat parte in luptele contra

Turcilor in alianta cu Petru-cel-Mare. Dupti Invingerea acestuia, Neculce a fugit In Rusia cu

Cantemir si a stat acolo refugiat pin& In 1719, cind

s'a Intors; a stat retras cItva timp, a Post numai

dat& vornic sub Constantin Mavrocordat. Cronica lui povesteste evenimentele Moldovei de la
1662 (Dabija Vocla) pin& la 1743 (loan Mavrocordat); are la Inceput O seama de cuvinte", povestirea diferitelor traditii despre diferiti Doinni
si oamenii lor. Opera lui Neculcea a Post publicata
de Kogalniceanu In Letopiseti", vol. D.
NECULE (sau NACULE), vlrf de munte jud.
Rlmnic Sarat; alt. 1293 in.

Siretului; 2062 loc. Dupalegea 1929, circ. cam. cu

3 sate.
NEGREANU DUMITRU (" 1858 t1908), om de

stiintli roman. A Post profesor de fizica la Universitatea din Bucuresti; membru corespondent
al Academiei Roma.ne (1893). A publicat studii
generals despre gravitate, caldurd ti electricitate,
In legatur& an cursurile sale, precum si cercetari
speciale despre fuziune, rezisten(a specified electried, separarea electrostaticd a minereurilor, . a.
In Analele Academiei" si In Bulletin de la Societe des sciences de Bucarest".
NEGRENI 0 corn. rur. jud. Cluj plasa Crisului; 2318 loc. Statie c. f. linia Ingustil Ban dul-de-Clmpie Mihaiu Viteazul. 0 corn. rur.
jud. Vlasca plasa Glavacioc; 2014 loc.; dup& legea
1929 sat eim. corn. Seism.

NEGRESTI 0 corn. rur. jud. Satu Mare, plasa

Oasiu; 4130 loc. p statie c. f. jud. Vasluiu linia

resti, unde a condus concertele Filarmonicei'

(1920-1923). S'a sinucis In Zagreb.
NEDEIA 0 corn. rur. jud. Dolj, plasa Gin -

lateral& RomanBuhaesti.
NEGRI CONSTANTIN (t1822), Boer roman.
Dupii isbucnirea revolutiei din 1821, Alexandru
Calimah a Post numit de Turci Demn In ambele
principate, dar nelndrasnind a se prezenta, numi
caimacami: In Moldova pe Stefan Vogoride, In
Muntenia pe Costache Negri. Acesta fu ucis de
Turd dupa. unii, In timpul turburarilor din Bucuresti dupit altii, oslndit pentructi ar fi tradat

Gingeova. 0 lac ling& corn. cu acelasi nume

NEGRI CONSTANTLN ("18121.1876), om politic

NEDABATTI, corn. rur. jud. Hotin, plasa Cliscauti; 2613 loc. Dup& legea 1929, sat circ. corn.
Rucsin.
NEDBAL OSKAR ('1874t1930), muzicant ceh.
Cunoscut ca dirijor de orchestra, a functionat In
Praga, In Viena. A Post de mai multe on In Bucugeova; 2366 loc. Dup& legea 1929, sat circ. corn.

interesele Portii.

1778

www.dacoromanica.ro

roman. Unul din cei mai Inflacarati luptatori pentru unire. In timpul domnieilui M. Sturza, el aduna
la mosia lui Minjina (Moldova)pe patriotii munteni
si moldoveni stabilind astfel legaturi amicale Intre ei. La 1848
In ziva Sf. Stefan, /Mid la Paris,

a rostit In mijlocul emigratilor

un discurs In care a vorbit despre unirea tarilor. In timpul di- \
vanului ad-hoc si dupa aceea a
facut acte de mare devotament
pentru cauza nirii, iar dupa &
votul de la 24 Ianuarie 1859 s'a
dus 1a Constantinopol spre a )
starui pentru recunoasterea lap- \
tului Implinit. Mai tlrziu a lost 7

etc. Vol. II cuprinde poezii lirice, balade, satire si NEGo poem& Miron si Florica. Vol. III are romanul
Mihaiu Vereanu si relatii de calatorie. Volumele NEN
urmatoare cuprind piese de teatru ant originals (Nu

to jucacu Dracu, lmpacare, Amor si viclenie, 0

alegere la Senat, s. a.) clt si traduoeri din Schiller
(Ho(ii, Conjura(ia lui Fieschi, Cabala si amor,
Don Carlos, Maria Stuart). Cu succes s'au jucat
revistele Nazat (1886) si Zeflemele (1888), sense
In colaborare au D. R. Rosetti. In colaborare cu
I. L. Caragiale a scris Hatmanul Baltag, opera
bufa. (1884). Negruzzi a publicat multe articole In

Convorbiri literare, Intre can amintiri despre

activitatea societatii Junimea" $i a Convorbirilor literare".

NEGULESCU PETRE P. ( *1872), scriitor si pro-

un bun ajutor al lui Cuza In

fesor roman. Licentiat al fac. de litere din Bucuresti cu teza Critica apriorismului si empirismu-

chestiunea secularizarii averilor C. Negri

(t1876).
manastiresti, publiclnd la Constantinopol In limba franceza un memoriu despre manastirile Inchinate. Dup& aceste evenimente, a stat retras din politica. El a publicat
prin reviste si citeva scrieri literare, cari au lost

adunate si publicate de E. Glrleanu In 1909.

NEGRO RIO, rlu In America de S., uda Columbia, Venezuela, Brazilia., se varsli In Amazon; lung.
2500 km.

NEGRU-VODA

opt RADII I.

NEGRU-VODA. sau RADU-VODA, lost schit jud.

Muscel corn. Badeni. Cladirea lui se atribue lui

lui (1892), a debutat prin articole In Convor-

birii literare" (1892), continulndu-si colaborarea

phia pe la 1906. Profesor la universitatea din Iasi
de istoria filozofiei 5i logic& (1899), apoi In Bucure5ti de istoria 5i enciclopedia filozofiei (1910).
Ministru de instructie In guvernele prezidate de
generalul Averescu (1920 si 1926), apoi prezident

la Camerei; a alcatuit proiecte de legi pentru

reforma InvathmIntului (publ. 1922). Dintre lucrarile sale de specialitate, citam: Psichologia
stilului (1896) si cele clou& volume despre Filozofia renasterii (1910-14). E membru onorar al

NEGRU-VODA (CETATEA ma), ruinele unui ce-

Academiei Romane.
NEGULICI IOAN (*1817t1852), pictor roman.

NEGRUT FEKETE IOAN ( *1854), cleric si pro-

Cornesti.

Radu-Negru. Biserica a Yost refacuta. In 1859.

A facut studii la Paris. Pe la 1845 s'a ocupat si de

literatura. A luat parte la revolutia din 1848 0 a
Post exilat.
NEGURENI, corn. rur. jud. BAIIi, plasa Miscani; 2500 loc. Dup5. legea 1929, sat dm. corn.

tat/ vechi jud. Muscel pe malul DImbovitei lInga

satul Badeni, com. Stoenesti plasa D/mbovita.
NEGRUT FEKETE marl ( '1817 t1888), paroh
sf protopop In Cluj; inspector scolar, canonic.
Autor de carti didactice.

fesor roman In Blaj; autor de dull didactice, 5i de

vulgarizare, mai ales In domeniul agriculturii.
NEGRUZZI CONSTANTIN ( *ca.1808t1868), scriitor

roman. Nascut In Iasi, 5i-a Mout studiile numai In

tail. In timpul zaverei (1821) a fugit cu familia

In Basarabia, unde a facut cu.
nostinta cu poetul Puschin. A
ocupat putine posturi politice:
deputat in obsteasca obi5nuita adunare si, mai Urzin, In
timpul lui Cuza; la 1840 a Post
director al teatrului din Iasi
cu Alecsandri si Kogalniceanu.
N'a luat parte la mi5carea din
1848. E Insemnat ca traducator din V. Hugo (Balade, 1845 ;
Maria Tudor, 1837; Angelo,
1837), din Antioh Cantemir ( S a

tire, cu Al. Donici, 1844), din

pusohin ( $alul negru), etc; mai

Const. Negruzzi.

Insemnat ca prozator (Intemeietorul prozei In

Moldova. Operele sale originate au lost rinduite de el, sub titlul general de Pacatele tineretelor,
In 4 grupe: Amintiri din copildrie (Intre earl:
Cum am inva(at romaneste), Fragmente istorice
(Intre cart: Alexandra Lapusneanu, Sobieski si
Romdnii), Neghind si palamidd(poezii si teatru,
si clteva traduceri), Negru pe alb (treizeci de
scrisori, can pastreaza In genere mare interes).
A lost membru al Academiei Romane (1868).
NEGRUZZI IACOB ( '1842), scriitor roman. Fiul

lui Constantin N. Dupa studii juridice la Berlin, a

lost numit profesor de drept comercial la Universitatea din Ia5i, apoi transferat In Bucuresti. S'a retras In 1897. A Post unul din lutemeietorii soc. Junimea" sl directorul Convorbirilor" In timp de 28 de ani. A facut parte din
gruparea politica a lui Carp si Maiorescu; s'a
ales de mai multe on senator si deputat. Membru
al Academiei Romane (1881), a lost ales de mai
multe on presedinte. In 1894-96 au aparut operele sale complete In 6 volume. Dintre ele, mai
cunoscute shit: Copii de pe natura, mici scrieri

satirice In versuri sau prozit, In forma de epistolli,

NEHOIAS, static c. f. jud. Buzau, capul liniei

BuzauNehoias.
NEHOIU (:) coin. rur. jud. Buzau, plasa Buzau; 3180 Inc. Duph. legea 1929. sat tire. corn.
Nehoias. I statie c. f. linia BuzauNehoias. If
-0 plrau jud. Buzau, izvoraste din m. Monteoru
si se vars5. In r. Buzau.

NEIPPERG ADALBERT CONTE ( *1775 t 1829 ),

ofiter austriac, lil& parte in multe razboiae; diplomat, lucra pentru Intretinerea urii guvernelor
europene contra lui Napoleon I. Sot morganatic
al Mariei Luiza, fosta sotie a lui Napoleon.
NELSON HORACE ( 1758 t 1805 ), amiral en gl.

vestit prin luptele contra lui Napoleon I, a ciirui

flota o distruse la Abukir (1798), si prin victoria
contra flotei franco-spaniole la Trafalgar (1805),
cu care prilej fu ucis.
NEMES mArt (t1848), Invatator roman In
Transilvania. A luat parte la revolutia din 1848,
a lost prins si spinzurat de Unguri.
NEMROD ( = NEMBROD ), pers. biblic, nepotul

lui Ham, care ar fi Intemeiat imperiul Babiloniei.

NEMTEANU BARBU, numele literar poate si
oficial al lui BENJAMIN DEUTSCH ( *1887 t1919), scrii-

tor roman. A debutat cu poezii In Viata noua"

(1907) sub pseudonimul Luca Zimbru, a colaborat
la Convorbiri cHtice" $i alte reviste si ziare; a
tradus din Tolstoi, Andersen, Bernstein, $. a. 0
eulegere din operele lui s'a publicat de Mihail
Dragomirescu In editura Casei Scoalelor, 1926.
NEMTISORUL, plrau, se varsa In rlul Neamtu.

NENCIULESCU ALExittMail, Boer roman din

Muntenia. Il gasim Mare Vistier In 1833-34 si

madular Inaltului Divan In 1837.

NENITESCU DIMITRIE a. (t1930), orn politic
roman. A lost ministru de industrie si comer In
guvernul lui P. P. Carp (1910) $i al lui Maiorescu
(1912); a lost membru al Ateneului Roman. A
publicat scrieri de politica, economie politica 5i un
studiu asupra Dunarii.
NENITESCU IOAN (*1854 .1.1901), publicist
roman. A luat parte la razboiul independentei ca
oliter, a lost ranit la Grivita. A facut studii de

1779

www.dacoromanica.ro

la Berlin si Lipsca; a fost revizor scolar,

NEO- filozofie
profesor de istorie si pedagogie la Swals de insti-

NESTOR (10561.1114), calugar si eronicar

rus. Probabil cs cronica lui e o compilatie dim&

prefect. A intemeiat revista economic& si literara

Tara noud. A publicat poezii (Flori de primavard,

NESTOR (*ea. 1770t1838), jurist roman. A

dobindit ranguri boeresti si a ocupat functiuni

N I C tutors din Bucuresti, inspector scolar, deputat,

1880; $oimii de la Rdsboeni, 1882; Pui de lei,

1891), o carte pentru scolari (Tatal nostru in islorioare, 1894) si un volum In care relateaza calatoria
lui la Macedo-romani: De la Romanii din Turcia,
1895. A lost membru corespondent al Academiei
Romane (1896).

vechi anale. Vorbeste si despre Romanii din Dacia-

importante de pe la 1800. A sutinut pe Gh. Lazar

In 1816 ca s& deschida Academia sa; a luerat Ia.
Condica lui Caragea; acesta 1-a numit in eforia
scoalelor si poate a fost si profesor de drept la Sf.
Sava. S'a bucurat do deosebitii consideratie din
partea lui Grigore Ghica. A fost deputat in Ob-

al Ungro-Vlahiei 1738-1754. A Incurajat tiparirea

de carli bisericesti.

steasca Adunare care a ratificat Regulamentur

Organic. 11 gasim in Adunare si mai tirziu, prin
1836, si in sfatul do justitie in 1837. In scricrile

apoi si loctiitor de Mitropolit

al tarii, iar Mitropolit In 1840

Dupa studiul lui Andreiu RAdulescu, numele lui

Intreg a fost .Stefan Nestor Craiovescu.

NEOFIT I CRETANUL sau AL MIRELOR, mitropolit

NEOFIT, episcop al Rtmnicului 1824-1829,

sub numele de Neofit II. A

dernisionat In 1849. In timpul miscarilor din 1848, a
fost Intaiu In capul guvernului revolutionar, dar, dupa
caderea ei, 11 vedem sprijinind reactiunea. In 1845 a
trimis cltiva tineri In strai-

nAtate ca sa.-si des&viAeasca.

studiile.

NESTORIENI, eretici crestini; sustineau ca.

In Iisus shit don& firi: cea omeneasca si cea
dumnezeeased. Eresul for a lost osindit prin conciliul de la Efes (431). Fundatorul este Nestorius
(t ca. 440) patriarh al Constantinopolei 428-431.

NEOFIT CAVSOCALIVITUL

NESTOROVICI STEFAN (-I. 1825), inspectorul

,
$

Mitrop. Neofit II.

to cAvSOCALIVITUL.

NEONIL (t 1853), &IWO'. roman. A fost staret

la manastirea Neamtu (1834, 1838, 1843), candidat la mitropolia Moldovei dupe retragerea lui
Veniamin. A trait clitva timp la man&stirea Barboiul si la mitropolia din Iasi.
NEPAL, stat din India (Himalaia), 140.000 km.
p., 5.600.000 loc. E stApInit de un maharajah sub
protectia Angliei. Cap. Katmandu, 80.000 loc.
NEPOLOCACITI, corn. rur. jud. Cernauti,
plasa Sipenitului; 1489 loc. Dupa legea 1929, elm

corn. cu 4 sate. Statie c. f. linia VijnitaGrigoreGhica.

NEPOS muumuus (*ea. 95 t ca. 28 a. Chr.),

istoric roman. Opera 111i: De viris illustribus, tradusa In rom. de mai multe or! In total si in parte :
de Andrea Liviu (Lugoj, 1863),
de AI. Stoicescu (Buc. 1916, Bibl.
Minerva), de Vasile Green (Bib!.

NEPTVN, pers. mit. rom.

echivalent cu Poseidon al Grecilor; zeul miirilor.
NERA, rlu, afluent al Duntirii
jud. Severin; se varsa ling& Ba-

NEWTON [nlut'n] ISSAC ('1642t 1727), matematic si fizician englez. A

descoperit legile gravitatiunii
universale; a explicat fenomenul mareelor, descompunerea

LUCIUS DOMI -

nu era un ram administrator.

Poporul 11 acuza si de incendiul
Rome!, dar zic istoricii ca nu
e lucru dovedit.
NERUSAI, corn. rur. jud.
Ismail, plasa Cismele, 3463 loc.
Intern. 1822 In locul unui sat

a Romaniei.
NEUVILLE ALPHONSE (.1836 t1885 , pirtor
rnilitar francez. A infatisat, in operele sale, multe
episoade din rAzboiul franco-prusian din 1870.
NEVA, fluviu in Rusia, se varsa in golful Finlanda, trece prin Petersburg; lung. 75 km.
NEVADA, munti In Spania, cu virful mai Inalt
Mulahacen Inalt 3534 m.
NEW-YORY [n/uforc], oral In Statele-Unite
(statul N. Y), la Oceanul Atlantic;,43.800.000 loc.;
1718.

zia.5.

TIUS NERO) (37 t68), imparat

roman, vestit prin cruzimile si
prin crimele sale de ordin privat
(Britannicus, mama sa Agrippina, s. a.), dar istoricii spun ca

scoalelor greco-orientale din Ungaria. Prin siltruintele lui s'au intemeiat mai multe scoale pedagogice pentru Romani.
NEUCHATEL, [nOsatel], ora$ in Elvetia (canton cu acelasi nume); 20.000 loc.; se poate urrn&ri
vechimea lui din sec. xi; are cladiri vechi, Intre
cars un castel din sec. my.
NEUSCHOTZ [noisot] IACOB (18091.1889),
,banrher din Iasi. A zidit un templu israeiit in
Iasi si a lasat un fond Acadeiniei Romane ca ss
ajute pe studenti.
NEUWIED [nolvid], oras In Germania (Koblez) pe Rin; 16.800 loc. In apropiere e castelul
Mon Repos, locul de nastere a Reginei Elisabeta

dateazs din sec. xvi.

NEW ORLEANS, oral In Statele-Unite, cap.
stat. Luisiana; pe Missisipi; 287.000 loc.; fundat

p. toti).

NERONE (

contemporane e numit de obiceiu Logotatul Nestor.

luminii, echinoctiile.
NGAMT, lac In Africa de S.
ow AFRICA.

NIAGARA, rlu America de

Nord Intre Canada si Statele
Unite, trece prin lacurile Erie
si Ontario; are o ciidere de apa
vestita In lume.

Zeul Neptun

I. Newton.
NIASSA (NYASSA), lac In Africa de Sud (or AFRICA).
NIBELUNGII (germ. NismumEN), chip& mitol.

tataresc distrus de Rusi la 1770.

germ., popor de pitici, stapin al unor comori, pen-

N E R V A MARCUS COCCEIUS

Intelege si o poemd poporand germand scrisii pe la

1200; ero!i principali: Siegfried, Krimhilda, regale

tru cars s'au dat lupte mart Sub acest nume se

Dup& legea 1929, corn. cu 5 sate.

(.221-98), Imp. roman dup& Do-

mitian; a adoptat pe Traian.

NESFOAIA, corn. rur. jud.

Nerone

Hotin, plasa Lipcani; 2167 lo;. Dup& legea

1929, sat Dire. corn. Stanilesti.

NESSELRODE CAROL CONTE ( *1780 t 1862),

politic rus; diplomat, semn& multe conventil inbernationale, participift la Congresul de la Viena
(1815); lndemn& pe Tar s& dea ajutor Austriei In

1848 contra Ungurilor, voi s& Impiedece rAzboiul

Crimeei si reusi s& convoace congresul din Paris
(1856).

Gunther. De ad s'a inspirat Wagner pentru seria

de opere ale sale. Trad. rom. de V. A. Trifu (tipPiatra Neamt.).
NICARAGUA, republics In America Centralli,
cap. Managua. Supraf. 123.950 km. p.; 63811910c.
NICEA, ora$ In Anatolia (Asia mica); In locul

ei este orasul Isnik. S'au dat aM multe lupte In

antichitate; tot acs s'au Unlit doll& maxi sinoade
ecumenice: In 325 (I-iul) In care s'a osIndit arianis-

mul si s'a compus simbolul credin(ei (Crezul); In

787 (II-lea), In care s'au osindit iconoclastii. In

1780

www.dacoromanica.ro

evul mediu a lost aci un imperiu gr. c, fundat de

Imparatii din Constantinopol cari au lost siliti sa

lase oraaul for lalinilor cruciati; a tinut de la

cz EOktiaiikorp HATA -Rind CHAtirlaro-1140
.ino4,4 per p utfAarnKEA,4cXiftli VirilizririTrii

de iconocla$ti si a suferit toate cu resemnare, apaNICrind ortodoxia.

NICHITICI QHEDEON (1-1788), episcop roman

ortodox in Transilvania. E primul autorizat de

imparat la 1783 cu sediul la Sibiu. S'a ocupat de

progresul scoalelor.
NICHOLAS PRANCISC, me mbru al Academiei

de *tante a Statului Maryland (Statele-Unite).

Membru corespondental Academiei Romane (1921.)

NICOARA MOISE ("1785 t1862J, profcsor ro-

man In Transilvania. A Post $i

capitan In armata austriaca. Profesor al imparatului Ferdinand
V. Prin staruinta lui s'a Infiintat
o scoala romaneasai In Arad $i

,6f."'sfk-S,

s'a schirabat episcopia ortodox&

de aci din sirbeasat In roma.-

neasca. Persecutat de Stria, a

trecut In Muntenia $i a lost profesor in Bucu2esti.

NICODIM SFXNT (t ca. 1372),

praznuit de biserica ortodox& la

26 Decembrie. Ruda cu cneazul

...it
_ 'Mt _ "WA.,
11.111111.11101111.
1111111.11111.11
sinlimmallataw,Allimisini&
I

.4.1Imiltinall

Li.

*Oa

MI
viLt

Muise Nicoard.

slrb Lazar, a plecat la muntele Atos, unde s'a

allugarit. A venit In Serbia $i a dada o manastire
la Cladova, de aci a trecut in Muntenia si a Intemeiat mai multe manostiri: Vodi(a (jud. Mehedinti),Motru $i Tismana (jud. Gorj). Se zice ca
relicvlile ce se pastreaza la aceasta man. ant ale
sfintului.

Primul Sinod deIla Nicea.

(dupd. Indreptarea Legii" 1652).

1204 pina. la 1261, and Imp. Mihail Paleaogul a

reintrat In Constantinopol.

NICHIFOR MARTIRUL (t ca. 260), praznuit de

biserica ortodox la 9 Februarie. Avea un amic,
$i stela tot crestin, pe care Il suparase cu ceva $1
nu putea sa dobIndeasca iertare cu toate umilintele

si cu toga citinta ce arata. Acel amic hind prins

$i obligat a sluji zeilor, ajunse In momentul in

care trebuia st fie jertfit, dar se Intoarse spre

paglnism, Atunci Nichifor, care se tot ruga a fi

iertat, se declarii. crestin 3i pieri In locul lui. Cartile
spun al el a dobIndit trei cununi: a credinfei, a
gi a dragostei.
NICHIFOR PATRIARHUL (158 t828), praznuit
de biserica ortodox& la 2 Lunie. Era fiul unui mare

demnitar Imparatesc, el insusi mare demnitar

$i om invatat. In 806 ajunse Patriarh al Constantinopolului $i armui diecesa cu mult zel *i autoritate. In timpul lui Leon Armeanul, care Linea
cu iconoclastiii el lua cu multi tarie apararea
icoanelor si, dupa multe Incercari de a i se schimba
ciedinta, fu depus In 815 4i trinris In exil. Muri
exilat si corpul sau fu adus In Constantinopol
dupa porunea imparatesei Teodora.
NICHIFOR, mitropolit al Moldovei In doull
rinduri (dept lista Erbiceanu) : Intliu In 1729, apoi
Inure 1740-1750. Era calugar la man. Neamtu,

om Inviltat, se zice ca a Post profe4;orul lui (rigore

Ghira, domnitorul.
NICHIPERCEA. ziar satiric redactat de N. Ora-

sanu, Bueuresti 1859-1879. Fiind de multe on

suspendat, aparea sub diferite numiri ca ai cum ar

fi lost ziar nou: Coafnele lui Nichipercea, Coada
lui Nichipercea, Ochiul Dracului, Ghiarele Dracului, etc.
NICHITA (t372), martin, praznuit de biserica
ortodox& la 15 Septembrie. Calendarele noastre ii

dau de obiceiu numele de Romdnul"; sigur este

ca era ilinteo tart stapinita de Got.i si In timpul
nersecutiilor lui At'tnaric contra crestinilor din
tinuturile sale acest Nichita a pierit prin foe.
NICHITA EGIIMENDL (1824), praznait de biserica ortodox la 3 Aprilie. Crescut de mic in

practica virtutilor crestinepi, s'a idea calugar

Intr'o manastire din Bitinia, unde a devenit egumen. In timpul lui Leon Armeanul a Yost persecutat de iconoclasti $i exilat Intro insult pint cind
urmatorul Imparat 1-a liberat. De atunci Nichita
a trait izolat Intr'un mic schit ling& Constantinopol.
NICHITA, EPISCOP AL CALCEDONIEI, praznuit
de biserica ortodoxii la 28 Maiu. A Post persecutat

NICODIM MUNTEANII, Yost episcop de

Hu$i

1912-1923. Retras la mankstirea Neamtului. E

membru onorar al Academiei Roma.ne (1918)

NICOLAE ARHIEYISCOPUL (t ca. 342), stint ierarh praznuit de biserica ortodox& la 6 Decembrie.

A lost calugar Intro manastire din Lida (Asia

mica) *i apoi egumenul ei. In Mira, capitala acestei

provincii, Bind o arhiepiscopie, el fu ales $1 conduse diecesa cu mult zel $i virtute $i lua parte la
sinodul intliu ecumenic In care a Post oandit arianismul.Moastele sale au lost aduse in orasul Bari
(Italia) In anul 1087 $i se pastreaza 011 multa cinste. Sf. Nicolae era patronul Rusiei.
NICOLAE BALAN, mitropolit ortodox al Transilvaniei din 1929. Membru onorar at Academiei
Romane (1929).
NICOLAE IOAN (*1827 1.1877), maior roman,

distins In razboiul independentei, mod In lupta

de la Grivita.
NICOLAE NICOLAEVICI (*1831 t1891), mare
duce rus, fiul Imptutatului Nicolae Pavlovici. In
razboiul din 1877 a avut comanda generals a armatei de la Dunare, dar n'a Yost fericit In actiunea sa $i a lost oarecum disgratiat.
NICOLAENICOLAEVICI ( *1856

r),

t1929), mare duce rus. La Inceputul razboiului mondial a Yost

ht,
numit generalisim al armatelor.
In Sept. 1915, and tarul a luat
'
comanda, vice rege In Caucaz.4-'
In Martie 1917, and a abdicat
tarul, i s'a transmis lui comanda, Marele duce

dar guvernul provizoriu nu 1-a Nicolae (t 1891).

admis; s'a dus In Franta, unde

a ramas. In 1924 ernigratii 1-au ales $ef al natiunii, dar fara nici o urmare posibila de realizare.
NICOLAE sau NICHITA PETRO-

VIC' ( *1841 t1921) print al Muntenegrului, apoi rege (1910), a pa-

rasit tronul dupa razboiu (1918),

iar statul sau s'a Incorporat la

Iugoslavia.

NICOLAE II ALEXANDROVICI

(18681-7 1918), tar al Rusiei, fit-icaok..441/

suit pe tron 1894, casatorit cu
printesa Alice de Hessa. Avind Tara) Nicolae II.
tendinte pacifice, Incheia (1897)
alianta franco-rusa; Indemna la Infiintarea con-

ferintei de pace de la Haga (1899). In interior

1781

www.dacoromanica.ro

MC

MC- pastra autocratia. In 1914 spre a Impiedeca

de a sdrobi Serbia, mobilize intra
NIH Austria
in razboiu. Conduse razboiul cu slabiciune, se
zice ca ar fi vrut sa Incheie pace separate lm-

A fost prim presedinte at Curtii de Casatie,

1927-1930.

NIEBUHR [nibur] BARTHOLD ("17761-1831),

istoric german. A scris Istoria .Romanilor, cu yepartind Moldova cu Austria. A fost silit a abclica deri not si originale. A fost si reprezentant diploin 1917 si, Mout prizonier de bolsevici, a lost omomatic at Prusiei $i ministru de finante. S'atradus
rlt cu familia sa In Siberia.
putin din operele lui: ctteva extrase: Povestiri cu
NICOLAE I PAVLOV= ("1796 11855), tar al eroi greci (tr. I. Corbu, 1923).
Rusiei Intre 1817-1855; Invinse pe Persi, apoi
NIEMEN, fluviu In Rusia europeanti, trece In
pe Turd, cu cari Inchei& tractatul de la AdrianopoL Prusia, unde e numit Memel. Lung. 830 km., mare
(1829); reprima revulutia poloneza (1833); ajuta. parte navigabil.
Austria sa scape de revolutia Ungurilor (1849);
NIETZSCHE [nice] FRIEDRIM ("18441'1900),
sili Turcia sa Incheie tratatul de la Balta-Liman filozof german; prof. de filologie la Basel; de la
(1849) prin care se definea dreptul de protectie 1889 a fost nebun. Autorul teoriei supra-omului.
asupra principatelor romane; muri In timpul Opera pr. Asa a vorbit Zaratustra, tradusa de G.
razboiului Crimeei, vazInd dezastrul.
E. Bottez, 1916.
NICOLAE II PATRASOII, domn al Munteniei
NIFON, schit de calugb.ri jud. Buzau corn.
("1599 t1600), fiul lui Mihaiu Viteazul. A fost, Mkgura, fundat In 1811 de ierodiaconul Nifon.
oarecum, numai loctiitor de Domn In timpul cit Ling& schit e o sta(iune balneard.
tatal sau avea resedinta In Transilvania.
NIFON SFINT (t1508), praznuit de biserica orNICOLAE, PRINCIPE AL ROMANIEI (1903), fiul
todox& la 11 August. Era din Dalmatia: a plecat

regelui Ferdinand si al reginei

Maria. Este inspectorul general
at armatei de uscat, at marinei
si al aeronauticei si are gradul
de vice-amiral. A fost membru
al Regentei dela moartea regelui Ferdinand pin& la suirea
pe tron a regelui Carol n.
NICOLAENI, corn. rur. jud.
Tighina, plasa Sturzeni: 2527 loc.

Dupa legea 1929, sat circ. corn. lit

Manzar.
NICOLAIDE PANAIT (11829),
medic grec stabilit In Romania. Principele
Nicolae
al Rom&niei.

Doctor de la Halle (1799), a

practicat In Craiova, apoi In Bucuresti

NICOLEANU NICOLAE ("183311871), poet
roman. Originar din Craiova, fost director al unei
scoale din Iasi, functionar In Bucuresti. A murit nebun la spit alul
Pantelimon. A lost redactor la ziarul
cu Hasdeu si altii
(1866).
',Satirul"
A publicat un mic volum

aproape copil cu un calugar $i s'a Mout lnsusi

calugar la o man. din muntele Atos, devenind si
preot. A fost mitropolit in Tesalonic si apoi patriarh la Constantinopol. Acuzat c/i ei-a Insusit pe
nedrept averea fostului patriarh Simeon, a fost
destituit si exilat la Adrianopol. De aci 1-a chemat
Radu-Voda, domnul Munteniei, si 1-a Merit mitropolit. In aceasta calitate s'a ocupat de reorganizarea manastirilor si a eparhiilor. Atunci s'a
desfiintat mitropolia de la Severin si s'a constituit
episcopia Rimnicului numita si Noul Severin".
Produclndu -se un conflict Intre el si domnitor (din
pricink ca naitropolitul n'a voit sa pronunte divortul unui Boer care urma sa is In clisatorie pe
sora domnitorului), a lost gonit din scaun. Adapostit citva timp de Neagoe, a plecat din tarsi,
blestemlnd pe Radu, si s'a dus In muntele Atos,
unde se spune ca a stivIrsit multe minuni. Murind,
a lost declarat ghat, si Neagoe, deveninddomnitor,

i-a adus moastele cu mare cinste. 0 parte din ele

se aflii la manlistirea Argesului, ziditti. de Neagoe.

NIFON ("17971-1875), mitropolit at Ungro-

NICOPOLI, oral In Bulgaria, pe Dunare peste

Vlahiei. C6lugarit la 1809,

arhiniandrit (1836), egumen la Cozia (1839), vicar
al Mitropoliei (1841), arhiereu (1842), loctiitor de
episcop la Rimnic (1848),
de mitropolit In Bucuresti
(1849), mitropolit (1850),
dobindind pentru prima
oara titlul de Prinaat al
Romaniei In 1865. A lasat

polis, fundat de Traian.

NICORENI, corn. rur. jud. Belli, plasa Ras-

vere din care s'a Intemeiat

si se sustine Seminariul

de Poezii fare, numele intreg (1865),

pe cari le-a tiparit din nou Iacob

Negruzzi cu o prefata. Este precursorul lui Eminescu ca poet pesimist.
NICOLINA, statie C. f. jud.

N. Nicoleanu.
Iasi ling& 'Drawl Iasi.
NICOLITEL, corn. rur. jud. Tulcea, plasa Isac-

cea, 4204 loc. Dupa. legea 1929, circ. corn. cu 4 sate.

drum de Turnu-Magurele; 500 loc. Aci a fost Nico-

cani ; 3562 loc. Dupti legea 1929, sat circ. corn. Rascani.

NICORESTI, corn. rur. jud. Tecuciu, plasa Nicoresti; 953 loc. Dupa legea 1929, circ. corn. cu
18 sate. Regiune renumita de vii. Are o ooalii de
meserii.

), medic militar colonel. A Intemeiat pe o proprietate a sa

o scoal& primal* Inzestrind -o
cu toate cele necesare si in11\
stituind lin fond pentru Intretinerea ei pe care-1 admi\
NICULESCU IoAN, ("18411

R.

nistreaza Casa $coalelor.

NICULESCU IOUS (1824
t1878), filantrop roman. Proprietar agricultor, senator si

a ajuta studenti si scolari In

timpul studiilor, s. a. Fondul

numit Nifon Mitropoli-

Ni ton
tul" din Bucuresti, care da
anual un numar de preoti cari servesc In diferite
biserici ale tarii.
NIFON NrounEscrr
1923), prelat roman.

Episcop al Duntirli-de-jos de la 1909 pin& la 1921.

A lost gray rant cu ocazia atentatului cu bomb&

de la Senat In 1920.
NIGER, fluviu In Africa (pp acest cuv.); 4160
km. lung.
NIGERIA, colonie engleza In Africa Intre Golful Guineei si lacul Ciad. Englezii s'au asezat act
In 1879. Supraf. 870.000 km. p., 18 milioane loc.
Oras princip. Kano (ow Africa).

NIGRA CONSTANTIN CONTE (.1828 t 1907), di-

plomat italian. Lucre cu Cavour; reprezinti Italia

la Paris, Petersburg, Londra, Viena.

deputat de mai multe ors. A

lasat prin testament averea sa
pentru a trimete tineri roman -sa-si desavIrseasca In streinatate studiile superioare, pentru

prin testament o mare a-

NIHILISTI, sectari politici a caror doctrina

Fr-

losif Niculescu

se administreaza de Casa $coalelor.

NICULESCU OSCAR ("1860), jurist roman.

este distrugerea societatii actuale fara a propune

Yn locu-i aft& organizare. .E protestarea individului contra oricarii constrIngeri a mediului sau a
societatii, cerInd libertatea absolute. S'a desvoltat
Intilu In Rusts (In timpul lui Alexandru II) prin
cugetatori si scriitori ca Kropotkin, Cernisevski,
s. a.; apoi si-a fixat centrul In Elvetia si a adoptat

1782

www.dacoromanica.ro

ca metodli de actiune teroarea (executat& mai

NISPORENI, corn. rur. jud. Lapusna, plasa

ales prin aruncAri de bombe.) Tarul Alexandru a

pierit astfel. Dup& citeva asemenea crime, organizatiile s'au risipit cu Incetul.
NIL, 11. In Egipt (Pr Africa), lung. 6500 km.
Multa vreme nu s'au cunoscut izvoarele: azi se

Nisporeni; 5624 loc. Dupli legea 1929, sirs. corn. NILNOB

cu 13 sate.
NISTOR IOAN (.1876), istoric $i om politic roman. Profesor in Suceava, apoi In CernAuti, numit
In 1911 conferentiar la Universitatea din Viena

ucla. Sudanul si primeste o serie de afluenti, int%

in Egipt trecind pe linga un mare numar de orase
marl sau midi. Primul este Assuan, pin& unde vine
lima ferat& de la Cairo, apoi Luxor, Keneh, As-

vinei Impreun& cu Iancu Flondor; apoi In a-

consider& lacul Victoria-Nianza ca izvor. Revarsarea lui anuala educe fertilitatea regiunilor
prin cari trece; de aceea se zicea In anticitate:
Egiptul e un dar al Nilului"; vechii Egipteni )I
adorau ca pe un zeu si-i ridicau statue. Dupti ce

siut, Beni-Suej, Cairo; de aci se despart cele

cloud brate (in vechime erau sapte), cari formeaz&
delta. La varsarea fiec&rui brat In Mediterana, se
ail& orasele cari dau si numele bratelor: Damieta

(la E.) si Rosetta (la V.). La punctul de unde se

despart este un mare baraj, destinat a& Inalte nivelul fluviului ca sa alimenteze trei canaluri. Lucrarile acestora au limit 20 de ani (Incepind de la
1805) si au costat 1.200.000 livre egiptene (1 livr&

eg. = 25 franci fr.). Pe malurile Nilului sau In

apropiere de ele se gasesc resturile vechii civilizatii egiptene alaturi de centre mod erne de populatie.
NIJMEGEN (ft. NIMEGUE), oral In Olanda;
44000 loc. Are cllidiri din sec. xui. Aci se incheia

pacea Intre Franta si Olanda (1678), urmat& de

diferite tractate, cari asigurar gloria lui Ludo vie xiv, numit de atunci cel mare.
NINIVE, capitala Asiriekpe malul sting al Tigrului; aci se gasira resturile unei biblioteci de
cardinal; in 608 a. Chr., cazu In mina Mezilor;
mai tlrziu deveni colonie romank oras arab, turcesc. La inceputul sec. xix era cu totul distrusa.
De la 1848 se fac exploriiri si studii arheologice.

NIOBE, pers. mitol. grec. sotia lui Amfion, avea

vre-o 12 copii si se 15.uda cu ei, sfidlnd pe zeita

Latona, care avea numai doi; de aceea acestia

(Apolon si Artemis) Ii uciser& cu sagetile toti copiii

si ea, de durere, se prefacu In stIncii.

NIPPON (sau HONDO), cea mai mare din insulele cari formeazil arhipelagul Japoniei; 226.579
km. p., 35.460.0001m E si numirea indigen& pentru Intreaga Japonie.
NIPRU (rus. DNIEPR, In anticitate BORYSTENES),

fluviu In Rusia europeank se varsti In Marea Neagra.; 2265 km. lung.

NIRVANA, recompense final fagaduita de

budism drept credinciosilor. Nu se poate stabili
frisk dupli textele acestei religii, dada se Intelege
distrugerea total& sau o altd vzapl fericita.
NISA (fr. NICE), oral In Franta, la Marea Mediteranift; 105.000.1oc ; are cladiri din sec xvu;

si in 1912 la cea din Cernauti. Membru al Academiei Romane (1915). S'a dus in Basarabia,
chip& unirea ei, ca propagandist pentru ennui%
romaneasca. A intrat In primul guvern al Romaniei Intregite de la 29 Noembrie 1918 sub prezidente lui I. I. Briitianu, ca reprezentant al Buco-

ceeasi calitate In guvernele prez. de General VAitoianu (1919), de Vaida-Voevod (1919), de G-ral

Averescu (1920), de I. Bratianu (1922), apoi ca

ministru de lucrari publice In 1926. A fost Intre
fondatorii revistei Junimea literara." (1904). Primele sale opere scrise In limbs germana. (Intre
1910-1914) trateaz& chestiuni privitoare la istoria Moldova', mai ales In raporturile ei cu vecinii (Chestia Pocutiei, Comerful ,si vdmile In sec.
XIVX vi) si o cercetare asupra scoalelor din Bucovina. Apoi studiaz& problemele specials ale Bucovina': Bucovina sub raportul politic $i administrativ, 1915; .Romdnii si Rutenii, 1915, Istoria
bisericii din Bucovina, 1916; iar mai tlrziu In
limba germanA aerie pentru cunostiinta streinatatii: Der nationals Kampf in der Bukovina, 1818.
Alte opere: unele asupra problemelor provinoiale

(Pondul bisericesc din Bucovina, 1921; Istoria

Basarabiei, 1923), altele asupra chestiunilor din 18toria areneralli a patriei (Pomenirea lui Cantemir,
1924), cum 4i o lucrare despre consecintele razboiului pentru independent& din 1877 asupra Bucovinei (conferinta. In ciclul organizat In 1927 de
Universitatea libera din Bucuresti).
NISTRU (rus. DNIESTR, In anticitate TYRAS),

fluviu care desparte Rusia de Romania. Se vars&

in marea NeagrA; lung. 1371 km. E navigabil p ina
aproape de Soroca. Afluenti principali pe dreapta:
Rdutul, Bleu', Botna. La varsarea In Dunhre formeaz& un mare golf care se numeste Limanul Ntstrului.
NI, oras In Iugoslavia, provincia .Nisava,

28.000 locuitori. Oras insemnat Inc& pe timpul

Imparatilor Bizantului. Era la raspintia drumurilor ce legau Europa de Constantinopole. Ast.zi

e nodul cailor ferate BelgradSkoplieSalonic

Atena, BelgradSofiaConstantinopole, Nis
ZaiecearPrahova (pe Dunare), deci in curind
al

liniei BucurestiNisSkoplieSalonicA-

tens. A fost reluat de la Turd la 1878. De vreo

dou& on sediul Adunarei Nationale sirbesti sub
ultimii Obrenovici.
NTSCOV, rlu, izvoreste In corn. Laposul, se versa
In r. Buzau.
NITCHIDORF, corn. rur. jud Timis-Torontal,
plasa Buzias, 2300 loc.
NITULSCU NICOLAE (1837 ti904), teolog
roman. A fost profesor de limbs ebraic& la facultatea de teologie din Bucuresti (1892)si decan (1893-

1896). Opere pr. Istoria Bisericii, 1875, Gramatied ebraicd, 1877.

NIVELLE [nivel] ROBERT (18561.1924), ge-

neral francez. S'a distins in razboiul mondial la

Douaumont (1916), la Chemin-des-Dames (1917).
NQA, statiune climat. jud. Brasov la 5 km. de
rapt Brasov.
NOAILLES [noel] ANNE ELISABETH CONTESA DE

( ' 1876), poet& francezii, de origine romanii, nascuta

Brtncoveanu. S'a Mout cunoscutA prin volumele

de poezii Le coeur innombrable si L'ombre des jours

(1901, 1902). A publicat apoi romane (Nouvelle

esperance, 1903, Le visage (merveille, 1904) si apoi

alte poezii.Prin acestea 4i-a inscris numele inisto-

Nisa.

dim& duke, care atrage In toate iernile mil de

dilator' streini. Zidita. de Fenicieni, fu stlipinit&
In timpurile moderne clnd de Franta, cind de
vreun stat italian; In 1860 printr'un plebiscit se
anexA Frantei.

ria literaturii franceze. E membra onorar& a Academiei Romane (1925).

NOBEL ALFRED (1833t1896), chimist suedez.
Flicu utilizabila nitroglicerina, invent& dinamita
si pulberea far& fum; las& prin testament averea
pentru instituirea a chici marl premii inter-

1783

www.dacoromanica.ro

NOC- rationale pentru stiinth, lite-

si unul pentru pace. Pe

NOS ratur&
acest din urma
II acord& Dieta

norvegiank pe

celelalte Academia suedeza.

NO CERA

UMBRA, oras
In Italia (Perugia); 7545 loc.
minerale
vestite.
Ape

/'''
Nobel

NODIElk [nodie] CHARLES

(*1780 t1844), literat francez.
A Post membru al Academiei
Franceze. S'au tradusputine din
operele lui:nuvele, prin ziare, si
un volum: Povesti $i nuvele (de

N. N. Rautu 1915, Bibl. Minerva).

NOGHT MARESIICA

(*1849

t1912), maresal japonez. S'a

distins In razboiul cu Rusia. A

vizitat Cara noastr& In 1911.
Chid a murit Imparatul, s'a
sinucis, facInduli harachiri.

NORDAU MAX(*1849t1923),

scriitor austriac, locuindmult la

Paris. Op. pr. Minciunile con ven(ionale hle civilizatiei noastre (1883), Degenerarea (1893),
traduse In principalele limbi

europ. La not prima s'a tradus

In 1895 de M. Canianu, apoi de
B. Marian si M. Negru; a done

de R. Vermont .5i H. Streitmann

In 1894.

NORDENSKJOLD NILS

ADOLF (*1832 t1901), naturalist

suedez, venit din Finlanda; iscu

multe caliitorii (la Spitzberg

1858, Groenland 1870, .. a.), pe

cari le descrise In cacti, dintre

cari e mai cunoscut& Calatoria
pe Vega. A, Post membru al
Academiei de stiinte din Paris.
NORMANDIA. prov. veche
a Frantei in Nord (1.- Frantal.
NORM4NI (NoRmarizi), pornind din Scandinavia, unii ( Varegi sau .Rusi) Mouth incursiuni

Harta Norvegiei.

In Rusia si ajunsera pina la

Constantinopol (941 p. Chr.); altit (Vikingi)

pornirii spre Oc. Atlantic, atacars imperiul lui

$i rlun: multe, dar scurte; mai Insemnat: Gtom.

Sint si multe lacuri, unele In leglitura Cu fior-

din Nordul Frantei, de unde navalira. si In Paris.

Mare parte din pamintul ei este neproductiv;

industria cea mai Insenanata este pescaria cu

Carol eel Mare .5i, chip& moartea lui, ocuparil parti

Un rege al Frantei le-a dat tinutul care se numeste si azi Normandia. De aci pornirk si cucerira.
Anglia prin Gulielm Cuceritorul.

NORVEGIA (NORGE), stat In Europa (weEuropa) In partea de V. a penins. Scandinaviei.

Supraf. 3,22.987 km. p.;

2.330.000 1QC.; densitatea
populatiei 8,2. Se margineste la N. cu Oceanul

Inghetat Arctic, la E. cu

Rusia .5i Suedia, la S. cu

Marea Nordului .5i strlm-

toarea Skagerrak, la V. cu
Oceanul Atlantic.

Toga coasta din spre

Ocean este Mat& de un
mare numar de fiorduri

(Dorntheim, Sogne,H ardanger, s,. a.), Si In fata for shit

o swat de insule mari si

N orvegian

(Costum Nalional).

rnici. dintre cari MagerO, Hamer /est, Tromso,

Vesteralen, Lofoten.
Parnintul Norvegiei este muntos: Dealungul
tarii se Intind muntii scandinavici cu putine virfurl Inane. Intre car! Galdhopig (2560m ). Fluvii

durile.

diverse ramuri; alt produs important este lemnul

din paduri.
Capitals: Oslo (lost Cristiania). Orasepr Bergen,
Drontheim Kristiansand,Tromso, Larvik, Narvik.
Istoria Norvegiei se poate Incrpe din sec. yin,
cind t rau acolo mid state, dar In sec. ix se unificil
acestea, In sec. x se introduce crestinismul. PM&
In sec. xiv ea traeste independentk dar units, prin
suveranii ei, chid cu Suedia, cind cu Danemarca,
intl.& In uniune cu aeeste doull state (1397) si are
epoce de via liber& $i prosper& si epoce de ade-,

varata vasalitate fata de Danemarca. In contra

acesteia se unesc cele dou& state ale peninsulei
Scandinave, se separ& de ea si formeazA numai
ele o ricotta. uniune (1814), care cu Incetul, dupA
multe lupte politico interne, se transform& In
uniune personalA, pentru a ajunge In 1905 la
separatie totalA, chid Norvegia doblndeste nu
numai un guvem al sail, dar gi un rege deosebit.
NOSIEVICIU STEFAN (*1833 t 1869), profesor

roman In Bucovina. S'a ocupat cu matematicile

.5i cu muzica: a Mout citeva compozitii foarte
apreciate In timpul lor.

NOSTRADAMUS MICHEL ( *150311566), me-

1784

www.dacoromanica.ro

dic $i ocultist francez, Cam multe profetii si ramase ca tip al ghicitorului.

NOTARA DOSITEM ( 16411.1707), prelat grec.

A Post sfintit ierodiacon din vIrsta.foarte tuners de

catre mitropolitul din Corint. In 1675 a venit la

Constantinopol, unde a gasit pe Paisie, patriarh
din Ierusalim, si cu el a Mout multe calatorii, a
servit apoi ca arhidiacon al lui Nectarie, patriarh
al Ierusalimului (dupe moartea lui Paisie), cu
el a calatorit asemenea vizitind Muntenia $i Moldova. In 1666 a Post hirotonisit mitropolit al Cesareei (Palestina). Mai tirziu a devenit patriarh In
Constantinopol .si In aceasta calitate a calatorit
mult prin Sud-Estul Europei si prin Asia. In tarile
romane a venit de mai multe on $i a stat mai mult

timp fiind bine primit de loan Dues, de Serban

Cantacuzino $i de Constantin BrIncoveanu. El a
tiparit in principate mai multe carp grecegi, unele
lucrate de el on traduse, alte lucrate de altii $i
editate de el. Dintre primele: Manua/contra ratacirii calvine, Bucuresti 1690, Manual contra lui
loan Karyopylles, Iasi, 1694, Tomul dragostei
asupra latinilor, Iasi, 169s. Dupa
moartea lui s'a tiparit Istoria patriarhilor Ierusalimului, 1715. Notarn ca. In Biblia din 1688 se gasesta o prefata semnata de el, in
care zice ca opera e destinath Rurna.nilor, Moldovenilor .si Ungrovlahilor".
NOTARA HRISANT, prelat grec.

Nepot al patriarhului Dositeiu, a

10)U
Mout studii Initalia si Franta Hrisant Notara
Venind In Bucuresti, si-a facut
profesia de credinta ortodox& printeun discurs
In biserica Mitropoliei; a Post profesorul copiilor
lui Const. BrIncoveanu. Incepind ca diacon, a
Inaintat In ierarhia bisericeasca si a devenit patriarh al Ierusalimului. A tiparit In greceste o
carte despre Deninitatile bisericestt (Tirgoviste,
1715) si Cuvini despre preolie (Buc. 1702).

NQTHNAGEL HERMANN ( * 18411-1905), medic

din Viena, profesor la Universitate. A studiat boa-

lele cerebrate. A vizitat des Cara noastrh.

NOTTARA CONSTANTIN (1859), artist drama-

tic roman. A creat roluri In multe piese streine si

romb.nesti; e profesor la Conservator si director de
scene la Teatrul National din Bucuresti; membru
at Ateneului Roman.
NOIIA REvisTA PEDAGOGICA, organ al societatii

corpului didactic primar din Romania, apare In

1901, In locul altor don& reviste: Invardmintul
primar si Convcrrbiri didactice, cars reprezentase
doua grupe de institutors deosebite prin oarecari
idei, apoi Impacate. A Incetat In 1903.
DRAM REVISTA ROMANA, pentru politica, literature,

*Uinta. si arta, Bueuresti 1900-1902 sub directia

lui C. Radulescu-Motru.

NQUA SULITA, corn. rur. jud. Hotin plasa

Sulita pe malul Prutului aproape de gura plraului

Rachitna; 5432 loc. cf. leg. 1929, circ. corn..
cu 5 sate.
NQUA ZELANDA, numire ce poarta 2 insule

marl ale Oceaniei, despartite Intre ele printr'o

strimtoare zisa a lui Cook; asezate la S. E. Australiei. Supr. 270.935 km. p. Locuitori indigeni zisi

NOVACOVICI DIONISIE, episcop sirb In Buda.

Dupa ce Mitrop. Transilvaniei Atanasie p&rast NOTbiserica ortodox& pentru a deveni capul bise- NYS
rich unite, el a Yost numit In 1759 de Imparat
administrator al eparhiei romanesti ortodoxe
(zisa: greco-orientala), dar s'a aratat mai mult

favorabil unirii si peste eitiva ani a paPasit aceasta

sarcina.
NOVAKOVICI STOIAN (*1842t1945), om politic si Invatat slrb. Profesor universitar, membru

al Academiei de stiinte din Belqrad. A surfs numeroase studii istorice,literare $1 filologice, Intre
cars: Bibliogralia generald sitho-croald, Istoria
literaturii sirbesti. A propus ca sub auspiciile Aca-

demiei sa se adune material lexical de prin toate

tinuturile locuite de Slrbi sau Croati, pentru pregatirea dictionarului limbii slrbo-croate. A lost
seful partidului progresist, ministru, prezident de
consiliu, reprezentant al tarii In streinatate. Ca
prieten al Romanilor si partisan al unei conlucriiri
cit mai strinse, a scris la 1878 un articol foarte
violent la adresa Rusiei pentru luarea Basarabiei,
pentru care lucru s'a cerut de prietenii Rusiei
scoaterea lui Novakovici din invatamint, lucru ce
nu s'a facut.
NOVALIS numele literar al lui FREDERIC DE
acest cuv.).

HARDENBERG (No-

NOV4RA, oral In Italia (Pie-

mont), 33.000 loc.; are un dom

din sec. v. Aci armata regelui Carol Albert al Sardiniei fu Salvias&
de cea austriaca, comand. de Radetzki (25 Mart 1849).

NOVELLI ERMETE ( * 1851

t1920), artist dramatic italian cu
reputatie europeana. A jucat pe
scena Teatrului National din Bu-

curesti In 1903.
NOVGOROD, numele a 2 orase

E. Novelli

In Rusia: unul aproape de lacul Ladoga, 25.000

loc.; altul In partea de S. V. 40.000 loc. (Frharta Rusiei).
NUBIA, regiune In Africa de Est la S. Egiptului. 250.000 km. p. (or- harts Africei).

NUCET 0 corn. rur. jud. DImbovita; plasa

Nucet; dupe legea din 1929, circ.
corn. cu 10 sate. Are o stoats inferioar& de agriculture. Aci este
o herghelie a Statului, 0 statie a. I. lima TituTIrgoviste-Pietriosita, la 16 km. de Tlrgovista. I corn. rur. jud. Sibiu
plasa Nocrich; 880 loc.
NUMA POMPILIU ("714

rfg:,

1'671 a. Chr.), al doilea rege al

Romei antice, caruia legenda Tip de locuitor
atribue organizarea statului.
din Nubia
NUMTDIA, regat In antichitate, In Africa, pe teritoriul Algeriei de azi; apoi
provincie romans; devastate de Vandali In sec. v.
NUMITQR, pers. legend. roman; rege alAlbei,
tatal Reei Sylvia (sec. viii a. Chr.).
NUNEZ DE BALBOA Pr BALBOA.
NURNBERG (fr. Nuremberg), oral In Germania (Bavaria) pe r. Pegnitz; 384.272 loc.; are

Maoriti 40.000; colonisti 822.000. Capit. Wellington

o catedrala din evul mediu vestita.; patria lui

Albert Dtlrer; renumit pentru fabricele de jucarii.
Partea central& a orasului pastreaza aspectul
stradelor din sec. xvu si xvm.

NOUL-NEAMT, manastire numita si CHITCANI (Pr acest nume).

leul- Silvanici; 2487 loc.

NYANZA sau NIANZA, doua lacuri (Victoria i

haiu-Viteazul. A lost ucis de Unguri In Transilvania. Este si unul din eroii baladelor poporane
Infatisat ca viteaz cu marl puteri luptl nd Im-

Africei).

pe insula din N. (pr. harta Oceaniei).

NQUA ZEMBLA, grupa de insule In Oceanul
Inghetat arctic la N. Siberiei.
NOVAC sau BABA NOVAC, general al luiMi-

NU*FALAU, corn. rur. jud. Salaj, plasa 5im-

Albert) In Africa centrala (pr. Africa si harta

NYIREGYHAZA, oral In Ungaria; 43.340 loc.

NYROP CHRISTEF (ERISTOFFER) (*1858 t 1931),

preun& cu fiul sau Gruia contra Turcilor (Colectia Alecsandri, Bibicescu, G. Dem. Teodorescu si
Materialuri folkloristice).

filolog danez; profesor la Copenhaga de limbile

romanice. Op. pr. Istoria epopeei franceze (1883),
Gramatica istoricd a limbii franceze. A publicat

serii.

gramaticale ale limbilor romanice. A Post membru

onorar al Academiei Romane (1926).

NOVACI, statue climaterica jud. Gorj, plasa

Novaci: 600 m. altitudine. Are o $coala de me-

multe studii de amanunt asupra chestiunilor

1785

www.dacoromanica.ro

NYS ERNEST ( 1851'1'1920), jurist belgian. A Post

NYS profesor
la Universitatea libel% din Bruxelles; a

studiat mai ales dreptul international si a publicat

multe lucrltri speciale. (Dreptul .Rdzboiului, 1882;
Rozboiul pe mare, 1881; Teoriile politice in

Franta, 1891; in Anglia 1892). A lost unu Min

directorii Institutului de drept international *i

al revistei Cu acelafi nume; a lost membru corespondent- al Academiei Roma.ne (1903).

1786

www.dacoromanica.ro

)11

ri,

COIL."7- 63
1

.,

tlha

1111111PRo..."...

012:0TIE : LIOEUL

OANCEA, cam. rur. jud. Covurluiu, pe Prut,

plasa Prutul-de-jos; 2780 loc.; are vechime departata; se vorbeste de ea tntr'un document de
la Stefanitii-Voda 1521. Dupalegea 1929,formeaza
o tire. cora. cu 5 sate.
OAR, com. rur. jud. Satu-mare, plasa Satumare; 2056 loc.
OA$ = TARA ompLui, tinut romanesc asezat
Intre Tisa si Someg, la apus de Sighet gi la rasarit
de Satu-mare. Sint acs 14 comune locuite numai
de Romani (Negresti, Certeze, Bicsad, Boinesti,

Cdlinesti, Cdmarzana, Lecinta, Racsa, Prilog,

Tirso i( , Trip, Tur,Vama, Moieni). Vorbirea for
prezinta interesante particularitati dialectale, pe
can le-a studiat A. Candrea.
OBEDEANCA, Hu, izvoragte din jud. Mehedint", trece In Do lj si se varsa In Jiu pe dreapta,
In comuna Breasta.
OBEDEANU coNSTANTIN, boer din Oltenia.
A Post consilier imperial pe vremea ocupatiei
austriace (1732), caimacam (1740); a zidit biserica din Craiova care-i poarta numele, o scoala
gi un spital.
OBEDEANU Nicoi4E, ban at Craiovei la 1716.
OBEDEANU PETER, Boer roman din Oltenia.
Capitan a lui Brincoveanu, si capichehaia la

Poarta, a Post unul din conducAtorii revolutiei

oltenesti care a prins si a arestat pe Nicolae Mavrocordat (1716).
OBEDEANU PETBE, boer

muntean; a lost logofat al

tele de In Balaklava, g. a. A terminat *costa de

cavalerie de la Saumur (Franta). A avut rol
politic important In luptele pentruunire; a Yost

profesor la scoala military; a lust parte si la

razboiul independentei. Ca om politic, a lost senator in 1864 si In multe legislaturi ma; tIrziu ca
membru at partidului liberal.
OBEDENARU-GEORGIADE ?Gam, ('1839
t1885), medic, diplomat $i scri-

itor roman. A Post agent si

apoi ministru at tarn in Ro ma, Constantinopol, Atena.
A Post membru corespondent
a] Academiei Romane (1871),

clireia i-a lasat averea. A publicat studii medicale despre

febre si In deosebi despre frigurile palustre (1868, 1871,
1873), studii economice (La

taL--

Roumanie economigue, 1876), ,t`c

cercetari privitoare la Romani Dr. Obedenaru

!acute la Roma (1885), Si citeva articole filologice; a adunat texte macedoromdne publicate dupti moartea lui de I. Bianu
(1891).

OBERAMIVIERGAU, sat In Germania (Bavaria), vestit prin serbarile populare ce se dau

data. Intr'un deceniu in timpul saptiima.nei
Pastilor (Passionsspiel), cars atrag numerosi vizitatori streini.
OBERLAND, masiv muntos Elvella (cant.

dreptatii membru at Obstegtei Adunari Intre 1836-1855.

Berna); vIrful cel mai malt Finsteraarhorn (4275

m.).

t1914), pictor roman. Studii

speciale la Munchen ca bursier
at Regelui Carol I. Intre alte
lucrari: Begele Carol in jata

mediu. Acestea au dat material epopeei luiWietand

(1780) gi operei lui Weber (1826).
OBI, 11. In Siberia; lung. 4300 km. (..- Asia).

OBERON, personaj din mitologia nordica. Il

gasim in diferite productiuni poporane din evul

OBEDEANU OSCAR ( *1868

Grivi(ei, Mamandni(ilor, Mihaiu Viteazul, Stefan cel Mare

dupd bdtalia de la Bacova.

OBEDEANU VASILE (1834

OBQR, cartier In Bucuresti; gar& pentru linia

Oscar Obedeanu

t1902), colonel roman. A lust parte la rSzboiul

Crimeei In arrnata turceasca si a participat la lup-

BucurestiOltenita.
OBORITE, statie c. f. la hotar, capul liniei
MedgidiaBazargic--Oboriste.

OBRADOVICI RosiTEru, scriitor sirb. Cele

mai insemnate scrieri ale sale slut: 0 colectie de

1787

www.dacoromanica.ro

ab
1788; S faturile intelegetil cei sanatoase,
OBR- tula
1802; Adunare de lucruri moralicesti, 1808. Prima
ODO si a treia au fost traduse de Cichindeal.

OBRADOVICI GRIGORE, profesor roman In

Banat. A fost director al scoalelor din Caransebe5

si apoi din Timisoara. A publicat o carte despre

lucrarea cimpului, cresterea vitPlor $i pasdritor,
tradusa din slrbeste.
OBREGIA ALEXANDRII (.1860), medic roman.

Profesor la facultatea de medicina din Bucuresti

de istologie (1893) apoi de psihiatrie (1910), director al ospicinlui de boale mintale din Bucuresti. A fost director al Serviciului sanitar (1900),
senator. E membru al Ateneului Roman din Bucuresti 5i multi ani a lost vice presedinte. A colaborat la revistele Spitalul", Romania Medica-

la", Revista stiintelor medicale"; a publicat

rnulte lucrari de specialitate, studii clinice In legaturA cu alienatia si cu boalele mintale, cum si
comunicari la societatile savante din streinatate.
E unul din propagandistii contra alcoolismului;

a publicat multe brosuri de vulgarizare si un

proect pentru vinzarea bauturilor spirtoase. Ca

director al serviciului sanitar, a publicat rapoarte
despre situatia sanitara a lath.
OBREGIA ANASTASE (*1864), profesor de
chimie organics la Universitatea din Iasi (1892).
OBREJA corn. rur. jud. Alba, plasa Teius;
2032 loc. sat jud. Gorj, plasa Novaci: 302 loc.
c.
Dup& legea 1929, tine de circ. corn. Novaci.
r. jud. Severin, plasa Caransebe5; 2038 loc. 9 0.

VECHE, c. r. jud. Balti, plasa Fale5ti1498 loc. Dupa.

legea 1929, sat circ. corn. Falesti.

OBRENOVICI MILAN (* ca. 1775 t1810), voe-

vod slrb, devotat lui Caragheorghe In rascoala

contra Turcilor (1801). Venind In Bucuresti pentru o misiune politica pe ling& Rusi, muri se
zice
otravit de un compatriot.
OBRETIN, lac jud. Tulcea corn. Cara-Orman,
In legatura ctr bratul Sulina. Supr. ca. 6 km. p.
OBSERVATORIULII, ziar politic sub redactia lui
G. Baritiu, a aparut In Sibiu Intre. 1878 si 1885.
OCEANIA, cell mai nou descoperit continent
de pe glob, asezat la S. E. Asiei. Se compune dintr'o

mare insula numita Australia si dintr'un mare numar de arhipelaguri. Unii autori numesc Oceania
numai arhipelagurile fara Australia. Altii deosebesc Australia Impreuna cu insulate mai apropiate

la S. E. si S., faclnd din toate un grup numit

Australasia.
Australia (numita si Noua Otanda) are o suprafata de ca. 7.631.513 km. p., ca. 5.500.000 loc.

ApartIne Angliei ca Dominion. E Impartita In 6

regiuni: Australia Occidentals, A. Septentrionala,
A. meridionald, Queensland, Noua Galie de Sud,

Victoria. E muntoas& mai mult In partea de E.

spre tarmul marii. Fluviul principal este Murray.
Orase pr. Melbourne Sydney, Adelaida, Perth,
Brisbane. Organizatia de guvern este republic&
rederativ/t. La S.E. este insula Tasmania cu cap.

Georgetown. Mai departe Noua Zelandit, compusa.

din 2 insule: deNord si de Sud.

Numeroasele arhipelaguri slut grupate In 4

diviziuni: maiesict (ins. Sonde, Borneo, Celehe,

Moluce, Filipine), cu o supraf. de 1.995.930
km. p.; Melanesia (Noua Guinea, Arhipelagul

Bismarck, s. a.) cu o supraf. de 953.848 km. p.;

Micronesia (Arhipelagul Magellan, s. a.) cu o
suprafata de 3.540 km. p.; Polinesia (Noua Zelandcl, Insulate Sandwich, etc. cu o suprafata de

305.475 km. p. Acestea ne dau total de peste

2.250.000 km. p. Ele apartin Angliei, Frantei,
Japoniei 5i Statelor-Unite americane. Uncle
insule au o parte a for sub o stapinire, alta
sub alta. sta-pinire.

OCEANU P. (t 1919), fost profesor la $coala

superioara de medicin& veterinara din Bucuresti.
OCHIUL-ALB, com. rur. jud. Balti, plasa Ra5cani ; 3036 loc. Din 1929, sat In circ. corn. Ra5cani.

OCINA-DE-SUS, sat jud. Prahova, plasa Pele5; 2103 loc. Dupa legea 1929, sat In circ. com.
Provita.

OCNA com. rur. jud. Cernauti, plasa Nistru

2002 loc. Dup& legea 1929, formeaza circ. corn. cu

8 sate. 0.-DEJULIII, c. r. jud. Some5, plasa Dejului; 2895 loc. Min& de sare. Statiune balnearift:

bai de sare. 0.-DE-SUS, corn. rur. jud. Odorheiu, plasa Praid; 2170 loc. o.-muRzsuLtri,
c. r. jud. Alba, plasa Ocna Muresului; 5119 loc.
Mine de sare. 0.-sraruun, c. urb. (1926) com.

rur.(1929) jud. Sibiu, plasa Ocna Sibiului; 5000 loc.

Statiune baln: sare, nomol. Static c. f. Intre Sibiu

$i Coma-mica.
OCNELE MARI, corn. urb. jud. Vulcea; 5493
loc. Salina foarte important& si penitenciar; stati-

une balneara: bai de sare, iod, .s. a.; static c. f.

linia secundara. Rtureni- Ocnita.
OCNITA com. rur. jud. Dimbovita, plasa
TIrgoviste; 2913 loc. Dupe, legea 1929, formeaza
o circ. corn. cu 6 sate. sat jud. Hotin, plasa

Secureni; 3525 lee. ID sat jud. Soroca, plasaOtaci;

2313 loc. Dupli legea 1929, tine de circ. corn. Otaci.

Static c. f. fost sat jud. Valcea, alipita la

com. Ocnele-Mari.

O'CONNEL DANIEL (*17751-1847), politic irlan-

dez, luptiltor pentru independenta Irlandei si pen-

tru catolicism. Membru In Camera comunelor

din Londra, forma un curent puternic pentru ideile
sale si avea o mare popularitate In provincia sa.
Persecutat de guvernul englez pentru regionalismul sau, criticat de compatrioti ca nu destul
de 1ndrasnet, fu silit sa se expatrieze si muri In
Italia.
OCTAVIAN or AUGUST.

DAM, com. rur. jud. Teleorman, plasa Turnu;

2492 loc. Dula& legea 1929, corn. suburban& la
Turnu-Magurele.

ODEON nume dat unor teatre din vechia

Grecie. numele unui teatru din Paris, fundat

1797 si reconstruit de mai multe ori; apartine
Statului.
ODER, fl. In Germania, izVora.ste din muntii

Sudeti (Moravia), uda Frankfurt, Stettin si se

varsa In mares Baltica; lung. 864 km.

ODESA oras In Rusia (distr. Kerson), port
la Marea-Neagra; 405.000 loc.; fundat 1795 de
Imp. Caterina II. sat jud. Cetatea-Alba,plasa
Volintiresti; colonie germana.
ODESSOS, ora$ antic la Marea Neagra, colonie
a Miletului. Azi Varna.
ODHNER a. T. (t1904), istoric suedez. A lost
director al Arhivelor regale din Stockholm; membru corespondent al Academiei Romane (1890.)
ODIN, zeu mitol. scandinav ( germ. WIIOTAN)
In liter. noastra e pomenit de Eminescu In StrigoiP'.
onrsvit, a doua poem& omerica. Povesteste peri-

petiile prin cari a trecut Odiseu (Ulise), unul din

sefii expeditiei contra Troiei, pleclnd de la Troia
pina sit ajunga In patria sa (Itaca). Fir OMER.
OD 0.4CRU (t 493), seful Herulilor, ajunse
comandantul gardei pretoriene din Roma, rasturnil pe Romulus Augustulus, Imparatul, $i se proclama rage al italiei (476-493).
ODOBESCU ALEXANDRU ( *1834t1895), scrii-

tor roman. A rant studii la Paris si a debutat prin

si articole In revista Romania literara", a lui Alecsandri

poezii

(1855). A fost magistrat, me nbru

In comisiunea d mumentala,. direc-

tor al ministerului nstructici (1861),

ministru de culte (181;3). A demisionat din pricina chestiei secularizarii manastirilor in privinta

careia se deosebea In pareri de

colegii sai si a publicat o carte
despre aceasta (sub pseudonim
Agaton Otmenedeo). ouprt ce a fost
membru In consiliul (Iv stat, i s'a

Al. Odobescu

dat sareina de a organiza aeel iunea romanii la expo-

zitia din Paris (1867) $i atunci a scris In colaborare cu P. S. Aurelian: Notice sur la Roumanie
Ales membru al Acadernici (1870), s'a alaturat
de aceia cari an combatut curentul latinist, ma-

1788

www.dacoromanica.ro

nifestat prin Dictionariul lucrat de Laurian $i

Massimu. In 1874 a tinut curs de arheologie la
facultatea de litere din Bucuresti (tip. In /sIoria
arheologiei,1877). In 1876-77 a publicat In Romanul" mai multe articole sari pledau pentru
intrarea Romaniei In razboiii. Stabilindu-se la

perit electro-magnetismul, a sustinut ideia identi- ODOtatii fortelor naturii.

OFELIA, personaj .din tragedia Hamlet a lui 0 I T
Shakespeare. Ea personifica iubirea sincera $1
admirativa, dar neinteleasa: moare nebuna.

iroasa, 1889-1900); apoi a venit In Bucuresti, a

rete cari au avut mare sueces. Op. pr. Orfeu in

Intern (1858), Cintecul lui Fortunio (1861), F71.1.;masa Elena (1864), Perichola (1868), Frumoasa
parfumcireasa (1873), Povestirile lui Hof fman;

OFFENBACH JACQUES ( 1819t 1880), compozi-

Paris, ca secretar de legat1e $i Inslireinat-de-afaceri (1882-85), a lucrat studiul sau (In 3 volume)
despre a$a numita closed cu pui (Le tresor de Pe-

tor francez de origine german; Intemeietorul teatrului Bouffes-Parisiens din Paris; autor de ope-

continual cursul de arheologie (1887) $i a lost numit membru In Consiliul permanent de instructie,

apoi director al Scoalei normale superioare. A

murit sinucis. Odobescu a fundat Revista Romind (1861-63) la care au colaborat scriitorii
nostri cei mai de seamy .$1 In care el a publicat interesante articole de folklor. De la at avem doua
nuvele istorice: Mihnea Vodd (1857) $i hoamna
Chiajna (1860); dolt& conferinte: loin. $i Curcanii
(1878), In can studiazt revolutla lui Iloria $i un

pe teatrele din Bucure$ti $i alto

()rase din tara.

OGLINZI, sat jud.

OGREZENI, corn. rur. jud. __

Ilfov, plasa Bolintin; 2613 loc.
Duna legea 1929, sat circ. corn.
I3olintineanu.

OHIO rlu In America de

N., se varsa. In Misisipi; lung.
1600 km. stat din St. U.

J. Offenbach

loc.; admis In uniune In 1802.

OHNET [one] GEORGES (`1841811918), roman-

cier francez, foarte popular, dar ram aperciat de

unii critic! din Franta. Traduceri romane$ti: Con tesa Sarah (In ziarul Romania libera ", 1883),
Cinlecul lebedei (de G. Iorga, Bibl. Minerva, de

G. Costescu. Bibl. Lecture, In ziarul Tribuna

poporului" 1903), Jale $i bucurie (de G. lorga),
Sergiu Pannine (de V. Radovitz, 1883), Hot*
(ca. 1892), Lama In Flame sure (de M. Gaspar,
1907), Prin(ul fatal (de C. A. Ghica, Buc.
1925).

OHRIDA, ora$ to Iugoslavia, ltnga lacul cu

acela$1 nume; 9.000 lac. Aci locuesc $1 AromAni

ODORHEITJ jud. In Transilvania; cap.

Odorheiu; 2939 km. p., 122697 loc. (1923);
are 6 plasi, I corn. urb. $i 140 corn. rur.
(1926); face parte din circ. Curtii-de-apel

OISE [oaz], rlu In Franta, isvora$te In BelI

din TIrgu-Mures; are 2 $coale primare urbane $i 92 rurale; 2 cooperative de consum

cu cap. 345.200 lei
(1925). corn. urb.

rt.N

';',

..,

co,

l. S

'

,. Prald (
l's i'.'"..."ii) L. MO

_./P L .

..A...,

.e .-- SS n g ea rg iu I cle--'c'-.

c3,

....z 1EnAENI 61 DO uR Re U/ L., 1 r a d

ure\

,i

.,,,..-

de acest ora$ s'a dal

olupta importanta intre Sterna jud. Odorhci
armata romana. $i cea
ungara, Inceputa In ziva de 16 Septembrie 1916 $i terminal& cu victoria RomAnilor, can au intrat In ora$ In ziva
de 18 Septembrie.
OECONOMU [ec....] emu (`1848

',
'sGrist
....

1
4-.1

I
1N

-7

Fe item
TAR N A VA DJ)

7.4 b.

zeclean

00j)RH

/6.

)..,,

TARIM DEsus

lk y

t
PL

,PL.CMSTLIM

),C
09

r4

A. (,w America N.); supr. 106.340 km. p.; 4.157.000

1929, sat din circ. corn. Titu.

Sighi$oara
Odorheiu.
Statiune balm sare, sulf.

FILM-

(Baia); 1593 loc. Statie

haln.: sare, pucioasa, Fier.
eeni

coy; 9200 loc. Podgorie Insemnata. Static c. f.

FocsaniOdobesti $i de aci linie ingusta la Cucueti. Are gimnaziu, $0. secundara de fete, $c.
de meserii, $e. de viticultur. (1929). c. r.
jud. Dimbovita, plasa Titu; 2109 loc. Dupa legea

Bliciuri; 15 Maiu, 18
lunie, 1 Octombrie, 18
Decembrie. In apropiere

moartea liii).

Multe din ele s'au reprezentat

episod din razboiul pentru independents: avem o

biografie a lui Petru Poenaru (1889), carp didactice
de curs primar (In colaborare) $i Pseudocynegeticos, studii asupra operelor de arta din toate vremile cu subiect vinatoresc, opera unica. In felul
ei In literature noastra
ODOBESCU LOAN (`1793 t1857), ofiter roman. A servit In armata ruseasca in timpul razboiului contra Turcilor (1828) $i a trecut In armata
roman& cu gradul de colonel sub Regulamentul
Organic. A lost $ef al ostirii (1846 $i urm.) $i a
arestat in ziva de 19 lunie pe menabrii guvernului provizoriu (1848), dar dupa pleearea Domnitorului Bibescu s'a retras si el.
ODOBESTI corn. urb. jud. Putnaplasa Mil-

cap. jud. Odorheiu, pe

valea riului Tirnavamare; la 535 in. altit.
Statie e. f. linia laterals

dupa

(reprez.

Ng

%.`

PL. 0 GLAND

v..

Ocland

A,

74RE

11910 , magistrat roman. A lost procuror

la Curtea-de-apel din Bucuresti (1876),
secretar general al Ministerulul Justitiei
{1579), procuror general (1882), procuror la
Curtea-de-Casatie (1884), apoi consilier. A publicat lucrbri de specialitate ( Istoria dreptului
romdn... 1882; Vechile asezaminte judecdtore$ti,
1891; Apele de domen public, 1893) $i de literatura: poezii (in Convorbiri literare" $. a.) $i
romane (Fiica lui Sej an, Rdsbunarea lui
Anastase).
OERSTED IOAN CRISTIAN ( * 1777 11851), lizi-

clan $i chimist danez. A Post profesor la Universi-

tatea din Copenhaga $i la $coala politehnica,

a experimentat pile electro-magnetiea; a descosecretar al Academiei de stiinte. A publicat mult ;

J TREI

SCAUNE

Harta Jud. Odorheiu

gia, se varsa In B. Sena; lung. 300 kin. E In buns

parte navigabil.
OITUZ 0J rtu, afluent al Trotu$ului. Izvora.ste

In Transilvania, udh jud. Putna gi Bacau si se

varsa In Trotu$, la satul One$ti. masiv muntos

jud. Bacau, cu mai multe culmi, strabatut de trecatorea cu acelasi nume la o Inaltime de ca. 850
m. circ. comunala jud. Bacau, plasa Trotu$
cu 10 sate. Julianne de la Oiluz din vremea
razboiului pentru Intregirea neamului, date prin

trecatoare sau pe culmi sau pe malurile rluIui,

sint trei: a. 10-27 Octombrie 1916, atacurile
date de o armata german& ca sa intre In Moldova

1789

www.dacoromanica.ro

prin trecatoare, se terrain& cu completa InfrinOJD,

gere a navalitorilor; b. 10-18 Noembrie 1916,

0 I- I

non&

Incercare de patrundere odat& cu atacul de

la Jiu, sfIrseste %Iasi cu victoria Romani lor;

c. 8-22 August 1917, lupte provocate de AustroGermani concomitent cu lovitura de la Mara$esti.

$i de astadata, dugs ofensivele du$mane urmars
contra-ofensive romanesti gi sfirsitul a fost victoria Romanilor. Pierderile noastre au lost Ins&
foarte marl: se socotesc la 14.000 de
oameni. Inteuna din aceste lupte $i-a

corribiile for $i dobindirli multe colonii. Astazi

imperiul colonial al Olandezilor se compune din
1) India olandezd (In Asia) cu 1.483.892 km. p.
gi 50.000.000 loc. (insulele lava, Sumatra, Riau,
Borneo, Celebe, parte din Sonde, etc.) cu cap.

Batavia, 53.000 loc. In insula lava; 2) Noua Guiloc.; 3) Guiana olandezd (In America) 129.100

nee de Vest (In Australia) 416.260 km. p. $i 200.000

km. p.

gi

140.000 loc., cu cap. Paramaribo, 46.000

gasit moartea sergentul grdnicer Musatt

care pierduse mai inainte un brat $1

refuzase de a fi reformat, cerInd s& fie
Wails pe front ca sa arunce granate
cu mina ce-i ramasese.

OJDULA, corn. rur. jud. Trei Scaune,

plasa TIrgul-Silcuesc; 3020 loc. Dupti

legea 1929, are In circ. sa 3 sate.

OJVA, sat jud. Hotin, plasa Se-

cureni ; 2135 loc. Duptilegea 1929, tine

de circ. corn. Lomacineti.
OKOTC (= OKHOTSK) marea, In
Oceanul Pacific (8.- harta Asiei), intre
rg
Siberia, Camciatca $i Sakalin.
M

OLANDA (= NEDERLAND; fr. PAYS -

BAS, germ. NIEDERLANDE, ital.PAESIBAS-

SI), stat In Europa. Se margineste la

N. cu Marea Nordului, la E. cu Germania, la S. cu Belgia, la V. cu Mares Nordului. Supraf. 34.208 km. p.;
7.642.000 loc. Dupik cum arat& $i numele, parnantul Olandei este $es, In-

clinat spre tsrmii msrii $i In unele parti

este chiar sub nivelul apei, astfel ca terenurile acelea se spar& prin diguri a-

nume (acute. Un mare golf numit

Zuidersee face o larg& spartur& In teri-

toriul Iaric, fiind Inchis prin don& peninsule cari formeaz& provinciile Friza
$i Olanda septentrionald . La ie$irea
golfului sint insulele numite Friaice:
Ameland, Terscheling, Vielend, Tenel.
Numeroase cursuri de apii, legate Intre
ele prin o sum& de canaluri, brazdeadt
pamIntul Olandei. Intre acestea, Wats
SI Hegge $i mai ales Rinul cu afl. Meuse.

Rinul vine din Germania, intra In tar&

aproape de crawl Niemegen 9i-5i desparte apele
In trei fluvii: Ijssel, care severs& In G. Zuidersee,
Lek gi Vaal, care se van& In M. Nordului prin

numeroase guri ce formeaz& mai multe delte.

In apropiere de gurile Rinului shit multe gol-

furl gi insule mici; far ceva mai la S. este viirsarea

11. Eecant, care vine din Belgia $i care formeaz&
mai multe insule prin gurile lui, Intre cari Schuwen, Beveland, $. a. Olanda produce putine cereale $i legume, dar culture plantelor industriale

e foarte desvoltatA; se crest multe vite marl $i

mici, cal, porci; pescuitul e o ramur& de activitate foarte productiv5.. Are $i multe fabrici.
Comertul interior e ajutat de numeroase canaluri. Cap. Hasa. Ora$e print. Amsterdam, Rotterdam, Utrecht, Haarlem, Leiden, Maastricht,

Dordrecht, Leeuvarden, Groningen, Zwolle, Niemegen, Vlissingen.

Dup& ce a (scut parte din imperiul lui Carol

eel Mare, Olanda a Post supuss diferitelor case
domnitoare din Germania, apoi casei de Austria.
Persecutati de stapinitorii lor, mai ales dupe introducerea reformei, locuitorii se revoltara. Dup&
multe gi grele Incercari se form& uniunea de la

Utrecht (23 Ianuarie 1579) sub domnia lui Gulielm

de Orange cu titlul de Statholder, recunoscut& de
Europa In congresul de la Westfalia (1648). Cucerite de armatele franceze form& Republica Batavd
(1795), transformat& de Napoleon in .Regatul Olandei (1801); se liber& In 1813 $i In congresul de la

Viena (1815) fu recunoscut Regatul Tarilor de

jos, unindu-se cu Belgia. Aceasta din urn& se
desp &rid In 1830_

Incli din sec. xvi Olandezii se av1ntara pe marl cu

I-Tarta Olandei.

loc.; 4) insula Curacao (In arhip. Antilelor), 1130

km. p. $i 59.000 loc. cu cap. Willemstad, 18.000 loc.

OLARIU MID (.1859), teolog roman. A Post

profesor la institutul teologic din Caransebe$ $i
director. Op. pr. Introducere In cdrfile Vechiului
$i Noului Testament, 1891; Tipicul bisericii ortodoxe, 1897.

OLANTI 0 corn. rur. jud. VlIcea, plasa

Cozia; 2100 loc. Dup& legea 1929, sat. circ. Pau$e$ti-Magla$i. Statiune balnearh: pucioask cod,
sare, etc. e. r. jud. Cetatea Alba, plasa
Volintire$ti; 3573 loc. Dupli legea 1929, sat circ.
corn. Purcari.

OLIMP (oLymP), munte din Tesalia pe care

vechii Greci Ii socoteau drept locuinta zeilor.

OLIMPIADA, SFINTA (*ca. 368 t ca. 410), prrtz-

nuit& de biserica ortodoxa la 25 Iulie. Apartinea

unei farailii foarte bogate $i nobile, In leg&turi cu
Curtea imperial& din Constantinopol. RamInInd
vaduva, a refuzat o noun caslitorie gi $i-a risipit
averea In binefaceri $i milostenii. Amestecindu-se
In luptele religioase gi luind partea Sf. Joan Hrisostom, a lost persecutata de urma$ul acestuia $i
de prietenii lui.
OLINESCU DIONISIE, scriitor roman bucovinean. A lost $i profesor In Romania. A scris bro$uri

$i articole istorice; a (scut cercetari arheologice

in Bucovina.
OLINT (oLyNTH), ora$ In Grecia antic& (pen.
Calcidic&). Rival cu Sparta $i Atena, se uni cu
Filip II al Macedoniei (343 a. Chr.). In chestiunea

aceasta tinu Demostene trei discursuri vestite

(Olintiace).
OLICANI, corn. rur. jud. Orheiu, plasa Ras

1790

www.dacoromanica.ro

popeni; 3701 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn,

Raspopeni.
OLIVARES GASPAR DUCE (1587f1645), om
politic spaniol. Ministru al lui Filip IV (1621), guvernti cu mare autoritate, dar, fiind Invins Yn razboiul de treizeci de ani, fu rasturnat (1643).
OLLANESCU CONSTANTIN ("1845 t 19X), in-

giner roman, a Mout studii la Paris. Inner set

al concesiumi Strussberg pentru linia Bucuresti
Craiova ; deputat, ministru de lucriiripublice (1891)
In guvernul prezidat de G-ral Florescu *i In cel
prez. de L.Catargiu; de interne In guvernul lui
P. P. Carp (1900).
OLLANESCU DIMITRIE C. (1849 f 1908), diplomat si scriitor roman. Sef de divizie In minist.
de Externe (1876), secretar
general (1885); a reprezen-

tat Cara ca secretar de legatie apoi ca ministru la

Constantinopol, la Viena,
la Atena; a fast comisar al

vesti; 2690 loc. Dupa legea 1929, are In Circ. sa 7 OLIsate.

OLTENIA, regiune a Romaniei cuprinsti Intre OME
Carpati, Duntire si rtul Olt. In partite acestea au
lost In sec.

si xm
mid state
xLI

Jo

nurnit e jude(e si sta.-

pinite de
juzi, cei
mai multi
regilor un-

guri. Probabil ca

/ vats

OUMITRESTI'

C"

rn

7
i

intindeau

Pill oava

vales Mpoe Noua

dincolo

SLAT219%

de Carpati.

Mai tlrziu

i(0 LIU

Oltenia lu-

tra ca par-

te inte-

trelor (1884, 1897). A debutat (sub pseudon. Asca-

grant& a

nouluistat
al Munte-

nio) cupoezii In Convorbiri

literare" (1878); a fondat cu
N. Petrascu revista Lite- if Dim. C. 011Anescu.

ratura si arta" (1896); a

publicat piese de teatru (Pe malul girlei, 1879;

Pribeagul, Fanny, Primul bal, 1893, *. a.), poezii

(Satire, 1896; Poezii, 1891), cercetari asupra teatrului ( Teatrul la Romani, 1897, 1898); rapoarte
despre expozitia din Paris (Buc. 1901) si despre

carts prezentate la premiile Academiei; In fine

traduceri din Catul si din Horatiu (aproape Intreaga opera).
OLLIVIER (olivib) Minim (1825f1913), politic fr. cunoscut ca ministru presedinte al lui
Napoleon m (Ianuarie 1870), Incurajind pe partizanii rEtzboiului cu Prusia; fu rasturnat dupa. pri-

mele InfrIngeri si criticat ca unul din cei raspunzlitori de dezastru. Fu *i scriitor, membru

al Academiei franceze (1870). Pr. Op. Imperiul

liberal (1895-1901).
OLMUTZ ( ceh. Lome), oral In Cehoslovacia (Moravia); 20.000 loc. Universitate din sec.
xvi. De acs a dat Imparatul Austriei Ferdinand I
proclamatia de abdicare In 1848.
OLOGENI, sat jud. Dlmbovita, plasa Bilciu-

resti; 2019 loc. Dupti legea 1929, tine de circ. corn.

Cojaca.

OLT, rlu ailment al Dunarii pe stinga; lung.

600 km.; izvoraste In muntii rasariteni ai Transilvaniei, strabate Transilvania spre V., trece muntii
ci desparte Oltenia de Muntenia; trece pe linga.
Miercurea Ciucului, Sj'. Gheorghe, Fagdras, Rim-

nicul Vileii, Drdgasani, Slatina; se varsa In

Dunare la V. de Turnu Magurele. Afluenti pe

dreapta: Vdrghiasul, Omorodul Mare si 0.-Mic,

Cornd(elul, Lotru, Rimnicul, Luncava(ul, Olteful;

pe stings: Mu/ Negru, Birsa, Topologul.
OLT, jud. In Muntenia; cap. Slatina; 2863 km.

p., 179.593 loc. (1915); are 4 plasi, i corn. urb.

*i 109 corn. rurale (1926); face parte din circ.
Curtii-de-apel din Craiova; are 5 scoale primare
urbane si 176 rurale (1929); 25 cooperative de
aprovizionare si consum cu cap. 4.632.824 lei, 3

'coop. p. exploat. de pliduri cu cap. de 277.951 lei

(1925); are 240 de biserici, tine de eparhia episcopiei de Arge*.
OLTEANCA, corn. rur. jud. Teleorman, plasa
Tumu: 2107 loc. Dupa legea 1929, are In circ. sa
6 sate.
OLTEANU LOAN (183911877), episcop gr. cat.
roman al Lugojului In 1870, apoi al Oradei In 1873.

OLTENESTI, static a. f. jud. Motu linia secundara CrasnaHusi.

OLTENI, corn. rur. jud.Teleorman, plasa Sla-

niei; dar
ea a pas-

trat tot-

deauna o
situatie
privilegiatfi, avind

AA

!pi. POT

cestora se

guvernului la expozitia din

Paris (1900). Membru al
Ateneului Roman $i al
Academiei Romkie (1893),
membru al comitetului tea-

cP

cOumllres7n5PinAl% r

hotarele a-

Si

,PLSPINENI /

sub suze-

ranitatea

PL.

: PL VEDEA
Cra mpoat

Ahmgait

OrAnies

.7

-4
rn

\ r0

%.

,3

PL.\ \ 1 %

I"
\r;,:-. Z

ORAGANESTi\

fgt.)

un guvernator spe-

cial,un ban

(care era
Harta jud. Olt.
titlul de
boerie eel mai mare, pe chid In Moldova era un
titlu mac). De atunci soarta ei a fast una cu Mun-

tenia; flume Intre 1718-1739 a lost sub stap Inirea Austriei. Azi ea are 5 judete: Mehedin(i, Gorj, Dolj, Vil-

cea si Roman*.
OLTENITA, corn. urb. jud.

Ilfov, plasa Oltenita la confluenta

Argesului cu Dunarea; 8000 loc.
Static a. f.capul liniei care pleaca

de la Bucuresti; alta statie la

port. Are liceu de baieti*i sc. de

meserii (1929).
OLTET, riu, afluent al Oltului Sterna jud. Oh.
pe dreapta; uda. jud. Gorj, VIlcea
si Romanati; lung. 150 km. Afl. principal : Cerna.

OLTINA 0 corn. rur. jud. Constants plasa

Traian, 2618 loc. 11 0 lac. jud. Constanta pe teritoriul corn. Oltina, Satul-Nou Si Lipnita; comuni-

at cu Duntirea prin 2 brate mid; supraf. 70.000

hectare. Se scoate mult peste. In apropierea acestuilac s'au dat In zilele de 12-14 Septembrie
1916, marl lupte Intre Romani si Ru*i, alaturi de
can an luptat si regimente sirbesti, deoparte, si
Germano-Bulgari de anti parte. Desi au avut ateva succese, Romanii an fast siliti a se retrage
In fate fortelor superioare.
OMAN 0 golf sau mare In Oceanul Indian
(1.- harts. Asiei), comunica cu golful PersieilT 0 stat

la Sudul Arabiei (sub protectie engleza); 150.000

km. p., 500.000 loc. Cap. Maskat. 25.000 loc.

OMAR ( c. 5811644), calif al Arabilor 634-

644, mare luptator pentru raspindirea islamismului, supuse Siria, Palestina, Egiptul.
OMEIAZII, califi domnitori In Damasc; au

avut epoce de mare stralucire cu deosebire In

timpul lui Abd-ul-Melik I (685-705) care reuni

sub sceptrul lui toatalumeamusuhrianti. Un urmas

al lui s'a dus In Spania, unde a fundat un calif at
care a tinut pin& In 1031.
OMER (saris st HOMER), poet grec, a carui exis

1791

www.dacoromanica.ro

olviE_ tent& a contestat& de unii critici, ar fi trait, dupti

ORA

El a fost trimis sa duct. Colosenilor epis tola sfintului

spusa lui Erodot, pe la 850 a. Chr. El se consider&

autorul marilor epopei lliada $i Odisea (pp- aceste
cuv.) si al epopeei cornice Batracomyarnachia. Operate acestea s'au tradus In intregime in rom. Prima

apostol. In timpul lui Domitian a pierit ca. martin.

ONICANI, corn. rur. jud. Orheiu, plasa Bra-

vicea ; 2192 loc. Dupa legea 1929, formeaza o circ.

corn. cu 9 sate.

traducere din lliada, neterminata, e facia& de C.

Aristia (1837,1868), apoi de Chr. I. Suliotis
(1876); Intreaga s'a tradus In versuri de G. Murnu
In 2 vol. (4906. 1912) cu alte editii ulterioare.

ONITIU [writ] VIRGILIII ('1864t1915), profesor roinan In Transilvania. A Post profesor $i

directorial ginmaziului roman din Brasov; membru corespondent al Academiei Romano (1902).
A publicat citeva lucrari beletristice (De toate,
1908, Clipe de repaos, 1901, In sat la TInguoti,
1912), Carte de cetirepentru diferite clase, diferite
editiuni (1893 si urrn. , Limb a romans, Iiinta, rudeniile $i istoria ei, 1894, etc.

Odiseea $i Batracomyomachia In proza. de I. Cara-

giant, (1876), Odiseea singura de Sim. P. Simon

(1880), de G. Murnu in versuri (1924) si de Cezar
Papacostea In versuri (1929).
OMER PA$A (*ISO t1871), numit inainte MI-

HAIL LATTAS, originar din Croatia:

general turc, participa la pacificareaAlbanieisi a Kurdistanului ;

comanda armata de ocupatie In
principate (1848-1850); comanda
apoi In diferite expeditii $i razboaie.
OMSK, ora$ In Siberia pe rlul
Irtici; 37,470 loc.; Fundat 1716;

ONORIU (FLAVTUS AUGUSTUS HONORTUS) (.384

1-423), Imp arat roman, fiul lui Teodosiu. Duparnoar -

tea tatalui sau (395), imperiul s'aimpartit in doll& :

Arcadiu a luat Rasaritul Ii Onoriu Apusul, care
cuprindea Italia, Spania, Africa, Galiile, Iliria

occidentala. In timpul lui a inceput desmembrarea imperiului. Meritul lui este a a protejat erestinismul.
ONTARIO, lac In America de N., unul din cele
5 mars lacuri intre Canada si St. U.; supraf. 18750

statiune important& pe transsibe- rian.

OMTJI, yin! In mun(ii Bucegi,
jud. Prahova si Dlmbovita; 2508 Omer Pap.
m. Inaltime. Are 3 virfurl.
ONCIUL DIMITRIE (.1856 t 1923), istoric roman. Nascut In Bucovina, a devenit profesor de
istoria Romemilor la facultatea de litere din Bu-

km. p.

ONUFRIE EGIPTEANUL (t ca. 400 , praznuit de

biserica ortodox& la 12 Iunie, A trait ca sihastru

in pustie timp de 60 de ani hranindu-se cu smochine $i rugindu-se necontenit.
OP.A.CI, corn. rur. jud. Tighina,plasa Sturzeni;
3243 loc. Dupa legea 1929, sat In corn. Causani.
OPINTA, ziar conservator, apare in Iasi din 1897..
OPINIVNEA, organul Romanilor din strainatate,

curesti (1895 , director al Arhivelor statului (1900),

membru al Ateneului Roman (1904), membru al

Academiei Romani. (1905); a lost presedinte al
Acaderniei, decan al facultatii (1919-1923). .1
publicat Intliu In limbs german& citeva lucrari

a aparut In Paris, in 1857, sub directia lui V. A,

Urechid.
OPINITINEA NATIONALE, ziar politic, aparut In

Bucuresti, In 1865, sub redactia lui N. Ord$anu.

OPORTO, oral In Portugalia, port Ia vArsarea

despre Bucovina (1887, 1899) siMaramures (1850);

apoi a Imbratisat istoria RomAnilor In genera,

ocupAndu -se cu uncle chestiuni controversate, mai

11. Douro In Ocean; 203.199 loc. (Se zice si PORTO).

OPPERT JULES (*18251-1905), orientalist fran-

ales C11 lnceputurlle prineMatelor.

( Originile principatelor,

1899;

cez de origine germand. Lua parte la o expeditie

In Mesopotamia. Profesor la College de France

Tradi(ia istoricti in

(1874), membru al Academiei de inscriptiuni

(1881). Op. pr, Inscriptiile cuneiforme (4859),
Gramatica asiiand (1860), Inscrintiile asiriene
(1860). lstoria Caldeei (1866), Babilonul (1869).
OPRISENI, corn. rur. jud. Radauti plasa Siret ; 2227 foe. Dupa legea 1929, formeaza o circ.
corn. cu 3 sate.
OPRISOR, corn. rur. jud. Mehedinti plasa Balacita; 3670 loc. Dupd. legea 1929, sat aim com.

chestiunea originitor romdne,

1907; Biserica domneascd
de la Aram 1916); arfieole In

Convorbiri literare": luga

V o rid $i Bogdan, R adu Negru,

T itlul lui Mircea,Filia(iunea

lui Basarah, Papa Formo-

sus); a scris si despre uncle

perioade marl
Cnn elnii din
Dacia traiana nand la lute-

meierea principatelor, 1902);

D. Onciul.
pe ling& acestea, citeva opera
de sinteza (Epocele istorici romanc $1, Impartirea

ei, 1906; Ideea latinila(ii $i a unita fii na(ionale, 1913; Fazele desvoltdrii istorice a poporului roman, 1920). A scris si un rezumat al !afresh istorti nationale (1906, In multe editii) si priviri
asupra unor persoane si momenta marl din trecut
( Zece Motu, 1899; $tefan eel Mare $i Mihaiu
Viteazul, 1904; Domnia Regelui Carol,1914; Mi-

hail Kogcllniceanu, 1918 ;Mircea eel bdtrin, 1918).

ONCIUL ISIDOR ('18341-1897), preot si teolog

roman din Bucovina. A lost profesor In Institutul

teologic. din Cernauti (1867), apoi la Universitate

(1875) de limbs ebraica si exegeza vechiului Testament.

ONEGA fluviu In Rusia de N., lung 428 km.
C) golf la Marea Alba, supraf. 16387 km. p.
(g) lac, supr. 9751 km. p. C) oras In Rusia. (Arhanghel), 3000 loc.

ONESTI, com. rur. jud. Bacau, plasa Trotus;

2498 loc. Dup& legea 1929 circ. com. cu 7 sate.
Statie c. f. Intre Adjud si Tlrgu -Ocna.

ONISTPOR, sf. martir, praznuit de biserica

ortodox& Ia 9 Noembre. Marturisind c& e crestin

In timpul unor persecutii, a Post chinuit, fiind pus
pe un gratar de her ars, apoi a Yost legat de coada
until cal salbatic si asa a pierit.
ONISIM (t95), praznuit de biserica ortodox&
la 15 Februarie. A fest ucenirul Sf. Pavel la Roma.

BAlAcita.

(DRAMA (lost 0.-MARE), municipiu cap. jud.

Bihor, 90.000 loc. Static c. f. de undo pornesc
trenuri in diferite directiuni: 1) spre SintanaArad; 2) spre Cluj deoparte si spre Episcopia-Bihorului de alta; 3) spre Holod-Vascau; 4) spre
Cheresig; 5) spre Secueni $i Careii mars si de acs,
trecind pe teritoriul Cehoslovaciei, la Sighet si
Valea Viseului.
ORADEA, episcopie greco-catolica intemeiata de

Maria Tereza In 1776. fat& lista episcopilor pink

azi: Moise Drago$ (1776-1787), Igna(iu Darabant
(1788-1805), Samuil Vulcan (1806-1839), Vasile Erdelyi (1842-1862), losif Papp Szilagyi

(1862-187.), Than Oltean (1873-1877), Mihait

Pavel (1879-1902), Dintitlie Radu (1902-1920),
Roman Ciorogariu 1920.
011.171N, ora$ In Algeria; 146.156 loc. Fundat in

see. x.

ORANGE foranji ora$ in Franta In sud;

11.087 loc. Multe monumenteromane si un teatru
din timpul lui Adrian, in care se dau citeodata reprezentatii: prima In 1869. 1 stat In Africa de
Sud (or Africa.): supraf. 131.070 km. p. ; 207.503 loe.

Capitala Bloemfontein. Fundat de Buri t836, supus Angliei, apoi stat liber (1854), In fine anexat
de Anglia In urma razboiului (1900).

ORAVITA corn. urb. cap. jud. Cara plass.

Oravita; 6823 loc. Stat. balneara; In jut podgorii Insemnate. Static c. f. linia Berzovia-Anina
si spre Iam.

1792

www.dacoromanica.ro

non $i al Clitemnestrei; amic devotat al lui Pila- ORAde; ucise pe Clitemnestra $i pe Egist, omorltorii
tatalui sau. Alte legende spun ca, dupe aceasta, ORH

ORASCU ALEXANDER (*1817 t1894), profesor

de matematici

$i

arhitect roman. A fost profesor

de geometric la facultatea de stiinte din Bucuresti (1865), rector al Universitatii (1885-92).

a fost persecutat de Furii, can i-au luat mintile.

Faptele lui, diferit prezedtate, se gasesc In multe
piese antice $i moderne: Andromaca de Euripid,
Coeforele $i Eumenidele de Eschil, Electra de

Dintre lucrarile lui de arhitecturA

se citeazapalatul Universitatii din

Bucuresti (azi In completa retacere) inceput In 1857 $i care a

Yost atunci un monument maret
In capitala. A fost $i ministru
de culte In 1876; presedinte al
Ligei Culturale (pp- acest cuv.).

Sofocle,

OREZ ow- HOREZ.

ORFEU, pers. mitol. grec., poet $i muzicant.

Legendele 11 consider& ca originar din Tracia

si

fiu al muzei Calliope. Faptele lui au inspirat pe

diferiti poeti din anticitate (Virgiliu, Ovidiu $. a.)
$i din timpurile noastre, pe compozitori (Gluck

ORAA.NU NICOLAE T. (*1833

11890), ziarist $i satirist roman In

I figenia in Taurida de Euripid, An-

dromaca de Racine, If igenia de Goethe, $. a.

Bucuresti. Dupa ce a debutat cu

un volum de versuri (Floricele de Al. Orascu
primcivard, 1854), a publicat brol
*uri umoristice (Buletinul Cimigiului, 1857,
C din(a lui Filfilson, 1857, $. a.), a colaborat
la diferite ziare $i a redactat Insusi: Nichipercea,

$. a.).

ORGANULU LUMINARII Si ORGANULTJ NATIONALE,

reviste politice din Blaj sub conducerea lui T.

Cipariu 1847-1818.

ORGHIDAN RUDOLF (*1797t1862), negustor

roman din Brasov. Dupa comertul de Meanie, Inceput In 1826, $i -a murit operatiile, infiintind in cursul anilor
trei fabrici de hartie, o fabrics de

Ghimpele, Daracul, $. a., In timpul lui Cuza, dup&

lovitura de stat din 1864, fiind de multe on Inchis, apoi In timpul guvernului lui Lascar Catargiu
(1870-76), cind a scris satire In contra Domnitorului Carol, care totusi peste eitiva ani 1-a de-

otet, o fabrics de lucrat iasca,

corat cu bene-merenti. Temperament combativ $i

nedisciplinat, a ocupat citeva functiuni (In politia
Capitalei, In administratia Regiei Monopolurilor
$i director al Monitorului Oficial), dar nu s'a
fixat $i uneori a trebuit sale paraseaSca din cauza

primii subscriitnri ai fabricei de

superiorii sai. A Mout $i o lucrare serioasa: a tradus Istoria Moldovei $i .Romdniei de Carra (1857).
ORAANU $TEFAN ( *1869t1903), scriitor roman. A publicat (sub pseudonim Polit $1 Z. Miron)
diferite articole, recensii $i critici literare. In brosura: Cronicarii moldoveni din sec. al 18-lea,
1899; lstoria Romdnier contimporane, 1900; etc.
A fost bibliotecar la Academia Romana.

sericii sf. Nicolae din Brasov In

1835 (sau 36) o scoala. la care au chemat ca profesor pe G. Baritiu. Cu cheltuiala lui Orghidan

spalatorii de Ilnit ($i export mare

de lIna); el a lost, In 1856, Intre

hirtie de la Zirnesti. Pe linga

afacerile acestea. el a ajutat in

multe imprejurari desvolt area
cultural& a Romanilor transitvaneni. Prin colaborarea lui s'a
Infiintat de catre comitetul bi-

spiritului rnuscator cu care se adresa unora din

Rudolf Orghidan.

s'a tiparit revista popular& Foile dt duminica"

ORAENI, corn. rur. jud. Cernauti, plasa Si-

penit ; 2493 loc. Dupa legea 1929, sat. circ. corn.

Nepolocauti.

Oq

ORA.TTE corn. urb. jud. Hunedoara, plasa

biblie (vechiuj testam.) In romAneste: Palia de la

fla,pulm.i\RePziLnar

Ordstie. Statie c. I. linia TeiusAradCurtici.

Are 1 liceu de MeV, 1 gimnaziu, 1 coals de meserii inferioara. (pr. frontispiciul literei 0).

%...Ls/ PL.

Soma).

ORBEASCA-DE-JOS 0 corn. rur. jud.

Teleorman, plasa Slavesti; 2293 loc. It 0.-DESUS, tot acolo ; 3025 loc. Dupa legea 1929, ambele
slut sate din circ. corn. Olteni.
ORBTC, sat jud. Neamt, plasa Bistrita;
1443 loc. Aci a fost In 1457 o lupta Intre Petru

/...PLISRA

s'ctiO'

Capadocia. In timpul persecutlilor lui Diocletian,

a fost Mut, apoi legat de un cal stilbatic $i asa

a pierit.

OREST (sau IOREST), mitropolit roman de Alba-

Iulia, numit In 1640. Fost ieromonah la man.

Putna. A tiparit un catehism II o cazanie In spirit calvinesc. A lost depus In 1643 prin hotar/rea unui sinod, acuzat ca duce vista desfrinata.
ORESTE, pers. mitol. grec. fiul lui AgamemGh. Adarnescu. Diclionar enciclopedic ilustrat.

ORMEI

IP/

i'

,,pie,-eem;

PL CRIULERI

4P

*,

SN4

PERINEA, Male politica, aparuta In Bucuresti, In

la 10 Noembrie. A lost doctor Intr'o cetate din

\ PL.SUSLENI
*Susi ni

'' ''', s.,

Harta jud. Orheiu, (legea 1925)

1866-67, condusa de un comitet: Lascar Catargiu, G. Costaforu, Dim. Ghica, Aristid Pascal,

se vars& In Oceanul Atlantic; 2800 km. lung.

OREST, stint, praznuit de biserica ortodox&

coil3e

(56 la numar); supraf 973 km. p.; 32.000 loc. Insula centrals: Mainland.

ORENOC, fluviu In America de S. (Venezuela),

ticNhve

HP

.. Bravicea..TITISACO

ORBIT, sat, jud. Tecuciu, plasa Podul Turcului;

vechtul Testament (Deuteronom).

2763 loc. Dupa. legea 1929, tine de circ. corn. Gohor.

ORCADE (engl. ORCNEYS),insule la N. de Scotia

OREB (noREB), nume al muntelui SinaiIn

v3
.. .,

.rieleneqti
IPL.TELENE
,.." ,..-.

Aron, domnul Moldovei, $i Stefan, care 11 invinse $i

cup& tronul.

Manolache Costache, $. a.

IfiEZINA

IRA

RATH, munte jud. Muscel (se numeste $i

r."'"1.

Orastie; 8000 loc. ; acisetipari In 1582 cea maiveche

(1837) $i 0 gramatica romaneasca $i nemteasca"

(1838), precum $i traducerea lui

mie $iuna de nopti". In 1858 s'a

I. Barac din 0

mutat In Bucure$ti, unde a $i

murit.
ORHEIU 0 jud. In Basarabia; cap. Orheiu; 4246 km. p.,
342557 loc. (1922); are 8 plasi, 1

corn. urb. $i 117 corn. rur. (1926);

face parte din circ. Curtii-de-ap el

din Chisinau; are 11 $coale primare urbane $i 227 rurale(1929);

16 cooperative de aprovizionare
Ri consum cu cap. 730.786 lei $i 3

Sterna

jud. Orheiu.

coop. p. exploat. paduri cu cap.

377.200 lei (1925); tine de eparhia mitropoliei
din Chisinau. corn. urbane cap. jud. Or-

1793

www.dacoromanica.ro

ir3

ORI- heiu; 16119 loc.; are scoalti normal& de baeti,

de b&eti si liceu de fete, *coal& profesional&
ORT liceu
de fete. Oras vechiu; unii II consider& din sec.
xm. Are o biserica zidittl de Vasile Lupu.
ORIGEN (185 t254), teolog. Proles& la Ale-

mergeau si la biseric& cu de; In ultimii 40 de ani

ele au devenit cu totul rare.
OROS (sau RUSSU) /0AN, functionar roman In
Transilvania. A luat parte la revolutia din 1848

este absolut si are trei fete: Ott'', care are plenitudinea divinitatii, fiul, subordonat tatklui,
care este organul creatiunii, sfintul duh, care
depinde de tatal si de fiul. Teoriile lui au lost

soya; 4560 loc. Statie c. f. Intre Turnu-Severin

si Caransebes. Asezat& pe Dunare aproape de
gura Cernei. Nu departe se afla muntele Alionul.
Aci s'au dat lupte mari la Inceputul razboiului
din 1916, armata noastr& fiind comandata de
Generalul Dragalina. Aci a lost inchis grupul zis

xandria, apoi la Cesarea, muri In urma torturilor

suferite de Ia persecutorii crestinilor. S'a ocupat
cu comentarea bibliei, afirmand c& Dumnezeu

osindite de al doilea conciliu ecumenic din Constantinopol (553).

ORIENTULULATINU, ziar, care a ap&rut In Brasov

Intre 1874-75, fondat de Aron Densusianu.

10% ORLAT, corn. rur. jud. Sibiu, plasa Sidiate;
2200 loc. Statie c. f. Intre Sibiu si SMiste. Aci
s'a dat, in ziva de 22 Septembrie 1916, o lupt&
a unei brigade romane cu Germanii, nenorocit&
pentru noi.
ORLEA, corn. rur. jud. Romanati, plasa Dunatrea; 2883 loc. Dup.Iegea 1929, sat circ. corn.
Gura Padinei.
ORLEANS [orlean ], oras In Franta, pe Loire;
67.311 loc. Catedral& vestita sec.XVI; palat comunal sec. xv. Aci e casa In care a locuit Joana
d'Arc. Dateaza din sec. v, construit pe ruinele unui
oras roman (Genabum).
ORLEANS LOUIS-PHILIPPE, DUCE DE

(*1747

t1793), om politic francez. Deal rucl& de aproape

cu Regele Ludovic xvi, era rau Want la Curte si

avea idei liberale. In timpul revolutiei a avut o

atitudine anti-regalistk din gradina lui au pornit
uncle grupe de rasculati cari au darimat Bastilia,
a votat pentru moartea regelui, dar a devenit suspect unora din tovarasii sai cari avurti la un moment puterea, fu osindit la moarte si decapitat.
A Yost numit Philippe-Egalit fiul sau a devenit
rege al Frantei In 1830.

si a luptat contra Ungurilor, avind titlul de

prefect de legiune.
ORSOVA corn. urb. jud. Severin, plasa Or-

de la Cerna, dup& ce Germanii au trecut In

tar& pe la Jiu *i au ocupat Oltenia. El s'a retras
pe marginaa Duniirii dar n'a reusit s& trate&
Oltul.
ORTISOARA. (lost cocoTA), corn. rur. In-

jud. Timis-Torontal, plasa Vinga, 2192 loc.

ORTIZ RAMIRO (1879), profesor italian, stabilit In Romania. Doctor in filozofie, a Post numit
profesor de limba si literatura italian& la facultatea de litere din Bucuresti (1913). Membru corespondent al Academiei Roma.ne (1920). Primele sale
lucrari, tiparite In Neapole (1900-1910), se cup&

cu chestiuni speciale din istorialiteraturii italiene.

Mai tlrziu, pe linga aceste, dii cercetari despre
legaturile dintre literatura Italian& si cea romana,
Intre cari: Metastasio fi poe(ii Vdcdre?ti, 1914,
Istoria culturii italiene In .Romdnia, 1916, con tinulnd studiile sale de literatur& italiank mai ales
asupra lui Dante, cum si de literatur& comparata.
(Manzoni si Stendhal, 1923, Leopardi Si Spania,
1924). Toate acestea slnt redactate in 1. italiana;
dar are si luertai scrise romaneste, intre cari Cro-

nici italiene, 1921, Renasterea la Florenta In

timpul lui Lorenzo de Medici, 1922, cum si o cuvintare festiv& la Academic cu ocazia comemo-

rani! lui Dante (1922). In anii din urma a cola-

ORLOV ALEXEI GRIGORIEVICI ( *1737 t 1808), mi-

borat la publicarea traducerii Comediei divine de

G. Cosbuc, facind comentariile necesare. Au apa-

Ia 6 Julie 1770; dim& aceea a Yost numit Cesminski;

Bisericii crestine, care se numeste si de Rdsdrit.

Ea s'a despartit de cealaltA de Apus, numit& de

litar *i om politic rus. A comandat ca amiral flota

In lupta cu Turcii la Ceme (pe tarmul Asiei mici
In fata insulei Chios) si a repurtat o mare victorie
a treat rasa de cal care-i poart& numele.
ORLOV ALEXEI ( "1787t1861), general si om

politic rus. A avut comanda, In razboiul contra

Turcilor (1828-29) *i a Yost delegatul tarii la Incheierea tractatului de Ia Adrianopol (1829) prin
care s'au stabilit drepturile Rusiei asupra principatelor si In deosebi acela de a face regulamente
organice. (my acest cuv.).
ORMUZ, divinitate din Avesta (religia MedoPersilor, mazdeism). Zeul creator a tot ce e bun In
univers, In lupta cu Ariman, zeul a tot ce e ram.
pe care-1 va Invinge la sfir*itul veacurilor atunci
va domni numai binele.
ORODEL, corn. rur. jud. Dolj, plasa Plenita;
2702 loc. Dun& legea 1929, sat circ. corn. Caraula.
OROLOGHION (dupli greceste), carte care corespunde cu Livre d'heures a catolicilor, este aduna-

rea de rugaciuni ce trebuesc citite In diferite ore

de zi si de noapte. Intre acestea slut multi psalm!.
In genere, In vechia noastr& literaturik s'a dat car-

tilor acestora numele de Ceaslov sau Ceasoslov

(de la ceas); numai una din 1764 poart& numele
de Orologhion (tip. Blaj.) Aceste carti au aparut
si la noi ca *i In tarile catolice cu mult In urma
cartilor de fond si de ritual, utilizate In serviciul
religios sau diferitele slujbe ale preotilor. In Apus
ele ajung a fi In mlna laicilor prin sec. xm. La noi
probabil c& credinciosii cari doreau sli citeasca
acasil rugliciunile la anumite ore se serveau

ca si

in apus C de colectia psalmilor; numai In 1685

gasim un Ceaslov propriu zis (Ceaslovet, Balgrad,

1685, trad. din slavoneste). De aci Incolo numarul

for se mareste treptat mai ales In sec. xviii si la

Inceputul sec. xrx. Mai tlrziu s'au pierdut ant
numele slavon eft si cel grecesc si operele acestea

au dobindit titlul de Carte de rugaciuni. Multe

vreme c &rtii acestea au Post In uz; credinciosii

rut: Infernul si Purgatoriul.

ORTODOXA (BISERICA), numele uric! pilxtI a

obiceiu catolica pentruca episcopii (asa aveau

la Inceput titlul) din Roma pretindeau a fi cap! ai

Bisericiicrestine din toata lumea si nu voiau sa admit& egalitatea cu ceilaltiepiscopi. Discutiile acestea au tinut citeva secole, In care timp s'au stabilit
deosebiri mai ales de functionare intre Biserica
din Roma si cea din Constantinopol si uncle de
dogma. Sinodul din 691 numit Quinisext, tinut Ia
Constantinopol far& adesiunea episcopului din

Roma este Inceputul separatiunii Bisericilor,

care se incheig. definitiv In 1054, chid trimisii de la
Roma, aruncar& anatema asupra patriarhului Mi-

hail Cerularius, iar acesta raspunse printr'o an&

anatem& asupra papei Leon X si credinciosilor

sal. Incerc&rile de Impacare Monte Yn Conciliul de

la Florenta In 1439 nu reusira Si cele dour!. Biserici
rilmaseril desplinite, fiecare socotind schismatic&

pe cealalta. Conducatorul Bisericii din Roma do-

bindi suprematie asupra tuturor episcopilor si

mitropolitilor din Virile apusene (numele de papa

fu interpretat ca Insemnlnd pater patnim); iar cel

din Constantinopol (patriarh), doblndi Intlietatea asupra celor din Rasarit, fu mentinut In
aceeasi situatle si drip& ce orasul cazu in mina
Turcilor. De dogtnele *i regulele acestei Biserici
in credinciosii din Grecia, Bulgaria, Romania,
Serbia, Georgiasi Rusia. Ea admitea de la Inceput
un fel de egalitate Intre patriarhul din Constantinopol si cel din Antiohia, Alexandria si Ierusalim,

cari formau un fel de Sinod suprem prezidat tie

patriarhul din Constantinopol; cu timpul se admise independenta unora dirt Bisericile cre*tine
ortodoxe cari fur& decretate autocef ale. Autoce-

falia Bisericii romane a Post recunoscut& de sinodul din Constantinopol In Aprilie 1885 (PrOrganizarea de azi a Bisericii rom. la Romdnia).
ORTOLAN JOSEPH ("1802 t1873), jurist fr.,

1794

www.dacoromanica.ro

studia dreptul roman $i institutiile evului-mediu;

prof. la fac. de drept. Op. pr. Institute le lui Justinian (1827), Dreptul constitutional in evul-mediu
(1831), Drept penal (1856).

OSAKA ora$ In Japonia In insula Nippon;

1.252.983 loc.; port, scoala de medicine.. Streinil

fl numesc Manchester al Japoniei.
OSCAR II ( *1829t1907), rege al Suediei $i
Norvegiei din 1872 pia. In 1905, clnd s'a separat
Norvegia; de atunci numai al Suediei. A lost protector al artelor, el Insu$i a scris poezii $i carti de
istorie.
OSTCA-DE-SUS, corn. rur. jud. Romanati
plasa Oltu-de-Sus; 3589 loc. Dupa legea 1929, are
In circ. sa 19 sate.

OSIE, profet pomenit de Vechiul Testament,

praznuit de biserica ortodoxa la
17 Octombrie. Prorocia lui se gasesta In Testamentul vecbiu (Ed.
Sf. Sinod 1914 pg. 1052).
OSTRIS, zeu egiptean; adorat
In tot Egiptul. El personifica
Soarele sau Lumina $1 era In lupta

OSTROV C) corn. rur. jud. Tulcea, plasa To-

polog; 1512 loc. Dupa legea 1929, sat In circ. corn.

Daeni. op sat jud. Romanati, plasa Oltu-de-Sus;
1512 loc. Dupit legea 1929, tine de corn. Osica-de-

sus.1 10 corn. rur. jud. Hunedoara, plasa Sarmisegetuza;852 loc. 0 c. urb. jud. Durostor plasa

Silistra; 2486 loc. manastire de calugliri

jud. Arge$.

OSTROVUL CORBULUI, insula In Dunare

jud. Mehedinti; supraf. ca. 1200 ha.

OSTROVUL MARE, insula In Dunare, jud.

Mehedinti; supraf. ca. 2200 ha.
oswiEcrm STANISLAV, dilator polon. A vi-

zitat multe ora$e din apusul Europei $i a sods

despre ele In memoriile sale. Prin t &rile noastre a
trecut In 1643.

0E.TILIB, corn. rur. jud. Cernauti, plasa Sepenit; 2000 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.
Ivancauti.
9ORBEI corn. rur. jud. Bihor plasa Tileagd;
2763 loc. Statie c. f. In apropiere de Oradea.
OTACI-TIRG, sat, jud. Soroca, plasa Otaci;
3580 loc. 0.-SAT, tot acolo; 2487 loc.
OTELO (OTHELLO), tragedie de Shakespeare

cu fratele sari Seth, zeul Intu-

loc. A purtat acest nume plot

(1604), In care se arat& pasiunea geloziei. Dupa

aceasta s'a Mout libretul operei cu acelasi nume si
cu muzica de Rossini (1816) $i altul cu muzica de
Verdi (1887).

general turc. A reprimat o ras-

tor al Conservatorului din Bucure$ti. Premiul

national pentru muzica 1928.
OTETELIB4NU BARBU, boer oltean, a fost

nerecului sau al Noptii. Lupta for

se repeta In fiecare zi.
OSLO, cap. Norvegiei; 256.227

OTAS4U, rlu jud. Vilcea, afluent al Bistritei.

In 1624, apoi s'a numit Cristiania

$i de la 1925 1 s'a dat numele eel
vechiu.
OSMAN PASA (1837 t1900),
coala In Greta (1867), a comandat
o armata In contra Slrbilor (1876);

OTESCU NONNA I. compozitor roman. Direc-

Osiris.

dupti ce Rush trecura Dunarea,

el a repurtat o victoria contra lor, dar a fost silit
sa se Inchida. In Plevna, unde s'a aparat cu barbatie contra atacurilor armatei ruse$ti unite cu cea
roma.neasca, sub comandasupram& a Domnitorului Carol.
Incercind o esire, a fost ranit
$i s'a predat IncredintInd
sabia colonelului roman Cerchez. A fost prizonier Ins
Romania $i dupa. Incheierea
pacii, a avut rol mare In

consilier In timpul administratiei austriace.

OTETELIBANU ILIE (11733), vornic, Intemeietorul bisericii Sf. Ilia din Craiova.
OTETELIANU IORDACHE, boer oltean. A
Intemeiat o tipografie la Craiova pe la 1830.
OTETELI*ANU LOAN ( *17951-1876), om politic

$i filantrop roman. A fost Vornic al orasului Bucure$ti (Primar), minis. de finante In 1866 (sub
Cuza). A lasat prin testament averea sa pentru o
institutie de cultura $i Ion Kalinderu, executorul

testamentar, a daruit-o Academiei Romane $i

astfel s'a infiintat $coala de fete de la Magurele
(jud. Ilfov.).

organizarea armatei, apoi a

fost comandant general In raz-

boiul contra Greciei (1897).

Osman Pap.
Sultanul Abdul Hamid II
tines In mare onoare $i-1 daduse titlul de Gazi.
OSSIAN, personaj legendar scotian, sec. DI p.
Chr., erou razboinic $i poet. Ar fi scris 'mead,
pe can Macpherson le-a publicat In 1760, dar era
o mistificare, caci poeziile vechi can ar fi putut fi
scrise de el s'au publicat cu traducere Latina In
.1807. Publicatia lui Macpherson a fost aceea care

a influentat literatura romantics In Franta

$i

alte tari. La not Heliade a scris Fingal (N.- acest

cuv.). Traduceri: Dargo.(de G. Mavrodoliu, 1886),

Trathal (de Costia Rovine, 1914), Poeme gaelice
(de Costia Rovine, 1915).
onAgn NOSTRI, colectiune de poezii ale lui V.
Alecsandri, 1878. Cuprinde poezii cu subiecte

relative la rSzboiul pentru independents.

OSTENDE, ora$ In Belgia, port la Marea

Nordului. Statiune balnearS cu renume european;

45.268 MO. Dateaza din sec. x.
OSTQVCINA, insult). In Dunare la gura bratmlui Chilia.
OSTRITA, corn. rur. jud. Cernauti plasa
Cosmin; 2543 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.
Mahala.
OSTROGOTI, ramurS a Gotilor. Au avut a$ezari In regiunea Niprului, apoi la Dunare. Chemati

de Imparatul Zenon (489) ca sS apere Italia de

Heruli, s'au stabilit acolo $i, cu regelelor Teodoric,
au format un stat, care a tinut pint). In 553, clnd
au lost Invin$i de un general al lmparatului
Justinian.

OTHON I cm, MARE ('9121973), Imparat german Intre 936-973; purta. multe $i marl razboaie
In Apus $i In Rasarit; Invinse pe Unguri (955) $i
fund& Marca Austriei, intra In Roma $i fu Incoronat Imparat de papa Man xtr (962). Este Intemeietorul imperiului roman german care tinu p Ina
In 1806.

OTHON I (*1815 11867), fiul regelui Ludovic

al Bavariei, rege al Greciei Intre 1832 $i 1862, clnd

fu detronat.

OTLACA, statue c. f. jud.Arad; cap. lintel AradSIntana-Nadab-Otlaca.

OTOPENI, corn. rur. jud. Ilfov, plasa Ba.-

neasa; 1863 loc. A Mout parte din linia de fortificatii a cetatii Bucure$tilor, fiind un punct cu
instalatii de aparare.
OTTAWA, cap. Canadei, pe r. cu acelasi nume; 119.000 loc.; industrii Infloritoare.
OTWINOWSKI ERASM, scriitor polon. A Insotit o soli e polona. trimisa In Turcia de regale
Sigisrnund $i, trecind prin Moldova In 1557, desorie calatoria
aceasta. A tradus In limb a polona
poeme persane.

OUBORUL, munte neted In

apropiere de Vatra Dornei.

OVTDIU PUBLIIIS OVIDIUS NASO

(*43 a. Chr. 116 p. Chr.), poet

latin, renumit In tot imperiul,
atrase ura lui August $i fu
exilat. Muri la Tomis (cam unde
e azi Constanta). Din operele
Ovidiu.
lui s'au tradus multe bucati
raslete prin diferite reviste de Hasdeu, St. VIrgolici, V. Bumbac, G. 0. Garbea, S. Noac, etc.
(In Convorbiri literare, Junimea literary, Epoca,

1795

www.dacoromanica.ro

OSA-

0 VI

OVR- Foals p. minte, etc.), iar In volume si brosuri:

(bucati alese, 1898), Arta iubirii
OZU Metamorlozele
(de Manolescu-Silva,1899, de D. Stoicescu, 1915),

Elegiile (parti, de St. Bezdechi, 1928), Scrisori

din Tomis (de St. Bezdechi, 1930). Are o status
In orasul Constanta.
oviDru, revista literara, a aparut In Constanta.
sub directia lui Petru Vulcan Intre 1898-1906,
Omni, piesil. In 5 acte de V. Alecsandri, jucata
pe soma Teatrului National din Bucuresti la 9
Martie 1885. Tip. 1890.
OVREI w EBR1I.

OWEN [oen] ROBERT (* 1771 t1858), reformator

engl. Lulnd conducerea fabricelor de filatura. din

NewLanark de la socrul sau, organiza acolo un
sistem de vista comunista. Dora el se Mara si alti
citiva In America si Europa, dar Coate orga-

nizatiile se deshintara; rarnase doar ideea cooperaliunii, care se desvoltai pe alte cal.
OXENSTIERNA [osensern a J AXEL corm
( *1583t1654), om politic suedez, canceler al lui
Gustav Adolf IL

OXENSTIERNA GABRIEL THIIRESON CONTE

(1641 t1707), om politic si scriitor suedez. A ocupat functiuni Insemnate sub Carol xi si Carol xii,

dar In curs de cniva ani a Yost silit a se exila. A

publicat In limba franceza Pensees sur divers
sujets avec des reflexions morales". 0 editie din
1825 a servit unui traducator roman (necunoscut
ping azi) pentru o traducere ce se gaseste In ms.
la Biblioteca din Iasi, studiata de Al. Lambrior In
Convorbiri literare" (An. vii).
OXFORD, oral In Anglia, 57.052 loc., vestit
prin Universitatea fundata pe la 1249.
OY.E.LMA ivtio (*1843 t1916), maresal, om po-

litic japon. Fhnd In Franta In 1870, studia me-

todele de lupta europenesti si be Introduse In tam

sa. In timpul razboiului cu Rusii (1904) comandai

un corp de armata si avu victoria de la Port-

Arthur.
OZVN, corn. rur. jud. Trei Scaune, plasa Ozun;
2075 loc. Statie c. f. Intre Brasov si Sfintu Gheor-

glie.

1796

www.dacoromanica.ro

..111411(4,- ..",11#40

4.

vo.4 u2

------ximNkJLLIYVJW

1/41Trixer. ,-.1.-. ma

----.--,--1--wgirigii

.._..,.

.-.1o..,,,,i0

,,._,,,,or.,.
kL,

mk.,-------,

PATNA NANASTIILEA).

PAAPA VASILE (* ca. 1819 t 1884), filantrop ro-

man. A lasat intreaga sa avere pentru diferite fundatiuni scolare $i a construit chiar In timpul vietii
sale scoale la diferitele sale

proprietati. II gasim inginer

In Bucuresti In 1846. A Post
ministru interimar in cabinePACE ow- TRATATE DE PACE.

PACIFIC OCEAN, se Intinde

druid Americi,

Intre cele

c.

160.000.000 km. p. Anticii

nu-1 cunosteau ; d'abia la
finale evului mediu diferiti
navigatori au descoperit parti

PACVVIUS MARCUS ('220t130 a. Chr.), poet

latin, a scris numeroase tragedii, cari s'au pierdut.
PADEREWSKI IGNATIII ( 1859), pianist si
compozitor polon. S'a facut
c""4,915
cunoscut la Paris In 1887 $i
apoi a devenit celebru In toata.

Europa. Op. pr. Fantezie polonezd. Patriot, lua. parte la

manifestatii contra asupririi

tul directorilor In 1861.

Asia si Australia; supr.

...

__ ._.._

V. Paapa.

din el si de atunci pin& la Inceputul sec. xix s'au

facut cercetari pina a fost deplin cunoscut.

PACTJIUL MARE, - MIC, - MIJLOCIII, -LUI SOARE,
insule iii Dunare jud. Constanta.
PACIURE DIMITRIE, medic In Bucuresti; Il
gasirn hirurg al oraptlui In 1837-1840.
PACIVREA D., sculptor roman. I s'a dat premiul national In 1927.

PACTUL DE SIGURANTA. DE LA LOCARNO

(PACTE DE secummt) Incheiat Intre Germania,

Franta, Anglia, Italia, Belgia, Polonia $i Ceho-'

slovacia, se compune din 7 tratate semnate In ziva

de 16 Octombrie 1925 $i anume: 1) intre Germania,
Belgia, Franta, Anglia si Italia, 2) Intre Germania

ti Belgia, 3) Intre Germania $i Franta, 4) Intre

Germania si Polonia, 5) Intre Germania $i Cehoslovacia, 6) Intre Franta si Polonia, 7) Intre Franta
si Cehoslovacia. Acestea formeaza, un singur corp
pe baza urmatoarelor puncte: se garanteaza men/inerea statului quo teritorial zi inviolabilitatea

germane. Dupa. renasterea Poloniei a Post presedinte de consiliu si presedinte al Republicei

in 1921.
PADINA, corn. rur. jud.
Buzau; plasa Clinpu; 429 loc.
PADOVA, oras In Italia

PADU (fr. Po, ital. PO), fluviu In Italia, lung

652 km.; strabate N. Italiei de la V. la E. si se
varsa. In Marea Adriatica printr'o delta.

PAFNUTIE, EPISCOP AL TEBAIDEI, praznuit de

biserica ortodoxii la 25 Septembrie. A luptat contra arianismului In Sinodul de la Nicea 325. Venind
In sinodul de la Tir din 335, a Infruntat pe parti-

zanii arianismului, can formau majoritatea si a

parasit adunarea.
PAGANINI NICCOLO (*1784 t1840), violonist
italian, geniu precoce: la 9 ani
dete primul concert, la 15 Incepu

turneuri In Europa. Vestit prin

abilitatea de a cInta pe o singuilt coarda. Fu si compozitor:
concerto, sonate, capricii, etc.
PAGINI ALESE, culegere de bucat,i din diferiti autori roman,

frontierelor fixate prin tratatul de la Versailles;

se is angajament a nu se face vreun atac sau invaziune si a nu se recurge In nici un caz la raz-

Insotite de biografii, note cHtice,

etc. publicat& saptarninal de soc.

intelegere care nu se va putea deslega prin tratative diplomatice directe se va supune unei comisiuni de judecata fat& de care partile contractante declara ca se vor sunune.

rara, a aparut In Bucuresti 1899

boiu, afar& de cazul de legitima aparare; orice ne-

I. Paderewski.

(prov. Venetia) 91.000 loc. Universitate, biserica din sec. xiii, catedrala dup&
planurile lui Michel Angelo ; baptisteriu din sec. xiv.

4,^0-

Cartea Romaneasca".

PAGINI LITERARE, revista. lite-

li

N. Paganini.

1900, avind colaboratori pe V. A. Urechia, G.

Cosbuc, Dr. Urechia, Artur Stavri, *. a.

1797

www.dacoromanica.ro

PAHLEN [palen] PETRU PETROVIC/ CONTE ('1778

PAH- -11864),
general rus. A participat la toate razboaPA, iele tarli sale In primele decent' ale sec. xix. A co-

mandat armata de ocupatie In principate In 1828

$i a luat parte la razboiul cu Turcii.
PAHOMIE CEL MARE (* ca. 292 t ca. 348)
praznuit de biserica ortodox& la 15 Maiu. Este Intemeietorul vietii calugaresti In manastire, a scris
o serie de regule ale vietii monahale. In manastirile Intemeiate de el, se pa.stra tacerea absolute.
A murit In timpul unei epidemii de holere impreun& cu o mare parte din calugari.
PAILLERON [paleron] EDOUARD (*1.834 11899)

autor dramatic francez. Membru al Academiei

Franceze (1882). S'au publicat putine traduceri:
de N. Tine In vol. Comedii si monoloage", 1892.
S'au jucat din piesele lui pe scena Teatrului National din Bucuresti: Scinteia, Soricelul, Parazitul, Lumea in care (i se ura. te, In timpul balului.
PAINLEVE [p en leve ] PAUL ("1863), matematic

$i om politic francez. A Post ministru de instructie

1 815-16), ministru de razboiu (1917) $i prasedinte de consiliu.
PAIS ETTORE, istoric Italian, profesor la Uni-

versitatea din Roma. Opera pr.: Storia critica di

.Roma durante i primi cinque secoli (In curs de
publicatie de la 1913). Cartea Roma e la Roma-

nia nell' antichita (1915) ne priveste In mare

parte. E membru onorar al Academiei Romane

$i om politic, partizan al unei constitutii federale

a Austriei si adversar al dualismului din 1867.
PALADE TE0voR, pictor roman. I s'a dat premiul national pentru picture In 1926.
PALADI TE0DoR, profesor In scoala lui Gheor-

ghe Lazar In Bucuresti dupA 1823. A lost Intre

cei dint!' (UrechiA zice: primul) can au introdus
metodulide Invatamint lancasterian.
PALA1VLED, erou din mitologia greaca. Participa la rAzb. Troiei, fu ucis cu pietre ca tradator.
Traditia Yi atribue inventia calendarului, a masurilor, a monetei, etc.
PALANCA 0 vIrl de munte jud. Neamt corn.
Hangul $i Baltatesti. statie c. f. linia Ga-

latiMarasestiGhirnesTIrgu-Mures, la 3 km.
de Ghimes. II (zi) c. r. jud. Cetatea-Alba plasa Palanca; 2115 loc. DupA legea 1929, formeaz& circ.

corn. cu 6 sate.

PALATINAT, stat vechiu In Germania. Au

lost douA: Palatinatul .Rinului i Palatinatul

de sus; s'au impartit Intre diferite state germane.

PALEOLOGUE MAURICE ("1859), diplomat

francez. A Post ambasador In Rusia In timpul

razboiului mondial. A publicat articole cu importante destainuiri din acele vremuri; a vorbit pe
larg $i despre situatiunea tarii noastre.
PALERMO, oras In Italia (Sicilia); 400.348
loc.; universitate, monumente vechi vestite. Aci
,

(1924).

PAISIE, primul episcop al Buzaului, 1496-

1526.

PATS= VELICIOVSHI (t 1794), calugar malorus.

A Invatat la Kiev, a trait cltva timp In man.

Poiana-Marului (jud. Rlmnicul-Sarat), apoi s'a

Casa din Palermo unde a murit Balcescu.

(Colectia Academiei)

In otelul numit atunci Trinacria a murit istoricu)

*i marele luptAtor national Nicolae BAlcescu In
ziva de 16 Noembrie 1852.
PALESTINA, tinut In Asia micA(Siria); apartine Turciei; supr. 25124 kin. p.; 650.000 loc. Aci
a locuit poporul ebreu: cele 12 triburi, cele 2 regate Iuda si Israil; ad a lost leagAnul mozaismului $i al crestinismului; aci e Ierusalirnul.
PALESTRINA GIOVANNI

PIERLITIGI

(*1526

t1594), compozitor italian, creatorul muzicei religioase la Catolici.

PAPA DE LA ORA$T1E, text tiparit In orasul Ora-

V. Paisie.
(Din cartea: Adunare a cuvintelor, 1817)

(its la muntele Atos; de acolo s'a Intors In Mol-

dova i In 1763 a lost numit egumen la man.

Dragomirna, unde, cu scolarii sai, a talmacit carti
din slavoneste si greceste. In 1775, ctnd Bucovina a Incaput pe mina Austriacilor catolici, s'a
refugiat cu toti elevii sai In Moldova la man. Secul. Aci a stat trei ani ca egumen si apoi a trecut

la man. Neamtu, unde fu facut arhimandrit gi

unde -$i sfirsi zilele. Aci, cu elevii a tradus $i a tiplait din Vie(ile slinfilor; a lAsat si o opera originala: Adunare a cuvintelor calor pentru ascultare, tip. Neamt, 1817. In aceasto. carte se WIsesta Si biografia lui.
PALAFTTE, clAdiri de locuit ale oamenilor
primitivi In mijlocul lacurilor.

PALAC.ICY MARGIN ('1798 t1876), istoric ceh

stie In 1582 si cuprinzind traducerea Vechiului

testament (incomplet), facut& de: Tordq Mihaiu,
episcop, Herce Stefan, preot, Zacan Eirem, dAscAl,
Peti.7el Moise, preot, $i Achirie, protopop.

PALICARI, soldati ai unei militii nationale

grecesti, cam neregulatA, cars luarA parte la razboiul independentei Greciei (1821); azi nurne dat
Yn batjocurA Grecilor.

PALISSY BERNARD ( ca. 1510 t ca. 1590), scrii-

tor, savant, ceramist francez. S'a ocupat de

fizica, geologie, chimie, agronomie. In muzeul
de la Sevres $i In altele se pAstreazA multe din
operele lui artistice: vase, farfurii, etc.
PALLADE GHEORGHE (*185811903), om poli-

tic roman. Deputat In multe legislaturi, Incepind

din 1884, redactor la ziarul Ronatinul" al lui

C. A. Rosetti gi la Naldunea" a lui num. Bratianu, director al Gazetei Poporului" (1895).

1798

www.dacoromanica.ro

ministru de domenii In cabinetul lui Dim. Sturdza

(1895), de justitie (1898), de finante (1898 si 1901),

de interne (1902). A murit In Blrlad, orasul sau

natal, In cursul unui banchet politic In momentul
cind rostea discursul.
PALMERSTON HENRY LORD (1784 1-1865),

cm politic englez, reorganize finantele militare

11825); regula chestia Egiptului contra Frantei
1840), totusi se alia cu Franta contra Rusiei
1853) si sprijini politica europeana a lui Napoleon in (1859). )
PALMESUL, munte jud. Falticeni (fost Suceava), alt. 1258 m.
PALMIRA sau PALMYRA, oral In Turcia asia-

Intre Damasc si Eufrat (Pr harta Asia).

Ruinat si rezidit de multe on In cursul secolelor,
a fost vestit prin gloria lui Odenat si a sotiei sale
Zenobla (sec. in p. Chr.), rezistlnd puteriiromane.
Cucerita si dezarmata de Turci In 1519, a ramas
asa si de multe on a citata de soriitori ca simbol
al ruinei dupe o mare glorie.
tic&

PANIFTLE TUDOR (t1921), folklorist roman.

A fost ofiter superior. Cele mai multe din lucrarile lui au fost publicate de Academia Romanti.
El a cules mai ales material privitor la credinte

si datine (Sarbatorile de yard, 1910; Sflrsitul

lumii, 1911; Crdciunul, 1914; Sarbatorile de loamna, 1914; Diavolul, 1914; Cerul si podoabele lui,

1915; Dusmani si prieteni ai omului, 1916; Comorile, 1916). A mai publicat Cimilituri (1908),
Jocuri de copii (1909), Ghicitori, Colinde, etc.
Are si citeva schite si nuvele (Noaptea Sf. Andreiu), o comedic popular& (Cuiul lui Pepelea,
1920) si o expunere istorica despre Hotin in 1817.
PAMIR, platou In Asia centrala (mrharta Asia)
marginit la S. cu muntii Karakorum; supr. ca.
70.000 km. p., 20.000 loc. Turci. Aci ar fi leaganul

civilizatiei indiene, prin migratiunile In India si

In Iran.
PAMPA, regiune In Argentina, vestit& pentru

pasunile Intinse; supr. 144.919 km. p., 40.000 loc.

PAMPER AMVRQSLE, calugar grec. A calatorit
prin principatele romane (mijlocul sec. xvur).
PAMPER DIMITRIE PROCOPIE, medic grec, poate

roman macedonean de origine. A fost secretarul

lui Nicolae Mavrocordat si profesor la Academia
domneasck din Bucuresti. Dupe alte informatii,
a fost si preceptorul lui Constantin, hint lui Nicolae.

PANATU-NOU, com. rur. jud. Arad, plasa PAL-

2037 loc.

PANCA, corn. rur. jud. Storojinet, plasa DumDrava Rosie; 2239 loc. DupEt legea 1929, sat circ.

corn. Jadova. O statie c. f. linia AdtncataBerhome te.

PANCIOVA (PANCEVO), oral in Iugoslavia

(Banat); 19.000 loc.

PANCIU, corn. urb. jud. Putna, plasa Za-

brauti: 3000 loc. DupA legea 1929, are5 corn. sub-

urbane. Are 1 gimnaziu si o scoala de meserii

(1929). Statie c. 1. capul liniei laterale de la Mara-

sesti. Act s'a dat o lupta in ziva de 12 August

1917 In care frontul rusesc a fost Invins.
PANDACLTA, corn. rur. jud. Cahul, plasa
Traian; 3900 lot. Dupe legea 1929, s'a trecut la
jud. Cetatea Alba.
PANDORA, personaj mitologic grec. Zeus i-a
dat o cutie, in care Inchisese toaterelele,cas'o dea
lui Prometeu (care furase focul din cer), daracesta
nu deschisecutia; Inschimb fratele lui, Eyrimeteu

lua de sotie pe Pandora, deschise cutia si de

atunci toate nenorocirile se raspindira peste nefericita omenire.

PANDEOTELE ROMANE, repertoriu de jurispru-

denta, doctrine si legislatie sub red. lui C. Ha-

mangiu. Apare In Bucuresti din 1921. Sub aceeasi

directie, Pandectele sdptdminale, revista fun-

data In 1923:
PANGRATI ERMIL ( *1864t1931), inginer roman. Profesor de geometria descriptivo. la Facultatea de stiinte din Bucuresti (1894), profesor si
director al Scoalei de arhitectura. A fost profesor
la Scoala de arte din Iasi, inspector general al
Invata.mIntului secundar, decan al Facultatii de
stiinte, ministru de lucrari publice (1912), deputat,

senator, rector al Universitatii.

PANGRATI I., profesor In Iasi, mernbru In
Comitetul de inspectiune al Scoalelor din stInga
Milcovului, 1861 - 1864..
PANN ANTON (ca. 1794 t1854), scriitor roman.

Originar din Bulgaria, a trecut cu familia In Ba-

sarabia la 1806, apoi a venit In Bucuresti cu mama

sa; a fost paracliser, cintaret, tipograf, profesor

de muzica In Bucuresti si la Rlannicul-Vilcii;
din pricina unei aventuri amoroase a fugit la Brasov, In fine a trait In Bucuresti ca profesor de
muzica la seminariu. S'a ocupat cu muzica bise-

PAN, personaj mitologic grec, zeul pastorilor,

reprezentat cu picioare de tap
si cu cornice In cap. Era muzicant : invent& un instrument'
care seaman& cu naiu/ nostril.

riceaseti si a tiparit multe carti necesare scolarilor

si preottlor (Axion, 1819, Bazul
teoreti,c si practic at muzicci

de aci expresia de teroare paWed" sau panied".

diile cintecelor de stea (numeroase editiuni de la 1821, pin&

1829), apoi : Anastasimatar,
1847, Paresimiar, 1847, Tipic,
1851, Antifoane, 1853; a scos
calendare In timp de peste zect
ani, Incepind de la 1821; a tra- Anton Pann.
dus din greceste Noul Erotocrit
si Hristoitie sau scoala moralului, a scris satire

Obisnuia O. sperie pe locuitori;

PANAGHTA. virf demunte,

cel mai Irian al Ceablaului, jud.
Neamt; alt. 1908 m.

PANAITEANU GHEQRGHE

('1816t1900), pictor roman.

PANAITESCU scdunaT

(1865), general roman. Membru

corespondent al Academiei Romane (1919). A publicat articole

bisericesti, 1845,

lrmolog hion

1846, Noul doxastar,1841, Epi-

taful, 1846); a ordonat melo-

glumete despre betie ( Indreptatorulbetivilor, 1832,

Ctntdtorul be(iei, 1851, Triumful be(iei, 1852), a

Pan.

In Buletinul Societatii geogra-

publicat o colectie de poezii erotice ironic Intitu-

lice", ,.Revista infanteriei", Revista armatei"

lath Spitalul amorului, 1850-52; dar cele mai

1914 Stiinla fortifica(iei in Romania, 1923),

0 sezdtoare la lard, 1851 (un fel de epopee comica.

In care Mos Albu 1st povesteste ratacirile lui prin

si, In volume, diferite studii de tehntoa militara

(Curs de topografie, 1909: Istoria fortificatiei,
de tsIorle mintari (Rolul Romdniei in rdzboiul mon-

dial, 1919; Turtucaia, 1924), de istorie (Valurile

lui Tralan din Basarabia, 1926) si de eeonomle
general t (Industria lemnului, 1919).
PANAMA 0 republic& In America Centrala

(Fir AMERICA); 74.522 km. p., 446.200 loc. Capitala

Panama, 59.458 loc. golf In Oceanul Pacific.

0 istrn Intre Marea Antilelor si Oceanul Pacific,

unind cele douk Americi, Mat printr'un canal,

a Ann canstructie a Inceput In 1881, a tinut multi

ani, a dat nastere la maxi procese si agitatii polltice In Franta si a Inceput a fi utilizat In 1914.

Insemnate lucrari ale lui shit cele cari reprezinta

latura folkioristica a activitatii lui: Fabule, 1839,

sate si In care se intercaleaza povesti, ghicitori,

anecdote, etc.), Nastratin Hogea, 1853 (colectie de
anecdote despre, acest erou comic al literaturii
orientate) si cu deosebire Povestea Vorbei, 1851,
anecdote si proverbe (lor Nastratin si Povestea).
Operele lui au fost foarte pretuite In vremea tor;
uitate cltva timp ele atrag din nou atentia cititorilor prin umorul special si prin morale Ingliduitoare, dar serioasii, ce se degajeaza din ele.
PANONIA sau PANNONIA, tinut In Europa cen-

tral& cuprinzInd parte din Ungaria de azi, Sla-

1799

www.dacoromanica.ro

PAN

PAN_ vonia, din Bosnia, Croatia, Istria si Austria de

jos. Locuitorii erau Celti si Iliri. Apartinu Mace PAP doniei, apoi imperiului roman (33 a. Chr.), mai
tirziu Hunilor (sec. v), Ostrogotilor, Lombarzilor, Avarilor (568), lui Carol cel Mare, In fine

ctunl nostru (Alm Mavroeordot,1884, Gheorghe

Stefan, 1886. isselaf, 1887, Domni(a Olena,
Anal. Acad. 1895'.
PAPAHAGI FERT0LE (*1782), profesor roman

originar din Macedonia. Director al gimnaziului din

Silistra. A studiat folklorul
$i dialectul Aromanilor, ocu-

Ungurilor (893).
PANTAZI EMANUEL (*1870), advocat roman.
Membru onorar al Academiei Romane (1929).

pindu-se de literatura poporan& In genere, In deosebi

de basme, de proverbe, de
etnografie si de scriitorii aromani din sec. xvin. E

PANTELIMON, sf. martir, pra.znuit de bilntr'un mediu paginesc, fiind si medic a] unui

serica ortodox& la 27 Iulie. Era crestin, dar traind

Imps rat roman, parasi religia. Influentat Ins& de un

zelos amic incepu sa aiha remuscari $i, revenind

la crestinism, Isi Imparti averea la saraci $i primi
martiriul In timpul unor persecutii (poate sub Galeriu ?). In multe tar! el este patronul medicilor.
Asa se explic& de ce spitalul zidit ling& Bucuresti
de Domnitorul Ghica, poarta numele acestui stint.
PANTELEMON, sat jud. Ilfov, azi comuna
suburban& a municipiului Bucuresti. Aci este
spitalul si biserica zidite de Grigore Ghica (terminate 1750), care se afla Inmormantat in biserick
O statie c. f. aproape de Bucuresti pe
linia care merge spre Fetesti-Cernavoda.
PANTEON, templu consacrat tuturor zeilor,
41-

apoi cladire In care se depun mortii celebri ai

unei natiuni. Sint vestite: Panteonul din Roma,
cladit pc la 28 a. Chr., cel din Atena, construit de
Adrian, cel din Paris, Inceput ca bisericaln 1764,

decrrtat ca local din urma pentru oamenii marl

de catre Revolutia franceza.
P.O.NTU coNsTANTD/ (1824t1885), advocat roman In Transilvania. A lost magistrat; deputat In
dieta Ardealului 1863-65.
PANU ANASTASE (181011866), om politic roman. A fost magistrat In Husi,
functional' In Iasi; loctlitor de
ministru de justitie In timpul lui
Mihail Sturdza; deputat In divanul ad-hoc, luptatox pentru unire;
membru al ckimacamiei de trei
In 1858, a fost onorat de Adunarea electiva din 1859 cu o medalie pentru purtarea patriotic& pe
care a avut-o impreunti cu co14t, gr

legul sau V, Sturdza; deputat

sub Cuza $i presedinte al Camerei.

A. Panu.

membru corespondent al Academiei Romane (1916).

des Tiganci) se Imbraca foarte sumar si se gatesc

cu frunze, flori, ramurele, astfel colinda pe la lo-

cuitori cintInd un cintec traditional, care este

invocatiunea ploii: Paparudd rudd, vino de ne
udd".
PAPAZOGLU DIMITRIE (18111-1892), ofiter

roman. Intrat In armata In 1830 s'a retras cu

gradul de locotenent colonel. A publicat numeroase

ilustratiuni prin cars a popularizat figuri si mo-

mente mars din istoria noastra $i vederi din trecut,

PAPAU, vIrf al muntelui Gheazera jud. Muscel.

Alt. 2094m.

PAPE CARPENTIER [pap carpantio] MARIE

(*18151-1878), pedagogy franceza. S'a ocupat de
organizarea azilelor de copii mici $i de raspIndi-

rea educatiei $i instructiei In popor. Rolul ei a

Yost important pe la 1848, clnd a creat o scoala.
normal& pentru scolile de copii mici (pe cars le
numim not grddini de copii), apoi pe Ia 1867-78,
rind publicatiile ei dobindira premii acadeinice_
PAPFALVI (PAPUCIU) CONSTANTIN ( 180&

t1892), preot si profesor roman In Transilvania_

A fost paroh In Hunedoara si mai tirziu canonic la
Blaj.

PAPIN DENIS (16471.1714), fizician franca_

FiMd protestant, a trecut In
Anglia (1680), a trait acolo
multa vreme, a fost $i profesor la Marburg. A inventat
marina cu vapori; s'a ocupat

de marina pneumatics, de

P4NU GHEORGHE ( 1848

t1910), ziarist si om politic roman. A Inceput ca
din Iasi *i a fost remarcat
redactor la
Rosetti. Deputat
de Costache ',Liberalul"

praful de pusca, $. a.
PAPINIU IOAN (*1853),

a tinut discursuri interesante

In chestiunea reformei electorate, propunlnd sufragiul

matic, cancelar, secretar de

legatie, consul, ministru In

In Camera de revizuire (1884),

diplomat roman. A reprezentat Ora, ca agent diplo-

Salonic, Constantinopol, Bu-

universal si s'a retras chid

Nk\\.

PAPARUDE, obiceiti popo- Papridopol-Calimach

ran : in timp de seceta, femei si fete tinere (mai

Denis Papin.

da-Pesta, Sofia, Belgrad; a fost $i secretar general al ministerului de externe In 1891.

s'a votat articolul privitor la

libertat ea presei, care i se 'Area putin democratic. Atunci

P.APIU tom, scriitor roman teolog. A fost profesor la Nasaud, inspectorul $coalelor din diecesa

grupare politic& radicald; a

ch. p,,_
combatut cu violent& guvernul liberal si scriind articolul
Omul periculos, contra Regelui, a lost osIndit la

istoric roman. Originar din Transilvania; a luat

parte, ca student, la miscarea din
1848; a studiat dreptul la Padova
si In 1855 a lost numit profesor de
legi la Academia Millaileanti din Iasi
si jurisconsult al Moldovei. Dupa
unire, procuror la Curtea de Casatie,
ministru de justitie In guvernul lui

a Intemeiat ziarul Lupta"

(1886 1891) si a format o

Inchisoare, dar a plecat din Cara. Peste putinli

vreme Suveranul 1-a gratiat. A continuat activit itea sa politic& $i ziaristick dar gruparea lui s'a
d solvat .5i el Insusi a revenit Ia partidul liberal.
In ultimo ani a redactat o revista politica si literara Sdptdmina, (1902 - 1910).
PAP IOAN (t1925), episcop al Aradului de la
1903.

PAPA, statie c. f. jud. Teleorman Intre Costesti

si Rosiori.

PAPADOPOL-CALIMACH ALEXANDRE, (t

1898),

scriitor $i om politic roman. A fost mi-

nistru de culte clteva zile In cabinettil prezidat de

Dim. Ghica In 1868. Membru al Arademiei (1876),

a publicat scrieri istorice despre difrrite

orage

(Tecuci In Cony. liter." 1885,Bo(n*ani, Analele

Arad. 1886, Birlad, 1889) $i personagli din tre-

Gherlei.
PAPIU-ILARIANU ALEXANDRU (1828 t1873)

M. Kogalniceanu 1863. A publicat

revista Tezaur de monumente istorice (1862) si diferite cart! dintre
cars: Istoria Romdnilor din Dacia Papiu Ilarianu.
Superi oard, 1852, Viafalui Sincai,
1868. A fost membru al Academiei Romane (1868).
PAPP SZILAGY IOSIF (*1812 t1873), episcop
gr. cat. al Oradiei. Dupa ce a fost vicar episcopesc,

a lost numit episcop In anul 1862 $i instalat In

1863. A luat parte la conciliul ecumenic din Vatican (1869).
PAPURA-VODA, porecla data de popor lui ?tefanita, fiul lui Vasile Lupu (..- STEFANITA).

1800

www.dacoromanica.ro

PARACELS, numele lui rum. BOMBAST TOE

HOHENREIM ('1493(1541), medic elvilian, celebru

prin peregrinatiile $i prin teoriile lui. A calatorit

prin Italia, Franta. Germania, Spania, Anglia,

Polonia, Egipt, Turcia; a avut epoce de mare celebritate, a Post profesor la Universitatea din
Basel (1526), dar $i epoce de persecutii, de mizerie. Se zice ca a Post ucis de inimicii lui. A pretins sa reformeze medicina, a introdus, pe Eng.
.cercetarile stiintifice, practice ascunse asemanatoare cu ale vratitorilor $i ale magiei. A publicat
foarte mult. Unele opere shit scrise Intr'un stil declarnator $i Englezii le-au dat epitetul de bombasti-

.ce dupe numele lui $i acest calificativ a trecut In

toate limbile.
PARACHIOI, corn. rur. jud. Constanta, plasa
Traian; 2102 loc.
PARADISIIL PIERDVT, epopee de Milton (ow acest

cuvant), tradusa In principalele limbi europene.

PARAGUAY fluviuln America de Sud, izvor.
In Brazilia, uda Bolivia, Paraguay, Argentina, se

varsa in Parana pe dr.; lung. 2500 km., din cari

1500 navigabil. j O republics. In America de Sud

few America); supr. 253.100 km. p., 700.000 loc.

Capitala: Asuncion. Climacalda $i salubet. Descoperita 1527 de Sebast. Cabot,a apartinut Spaniei,
apoi Argentinei; independents In 1814.

PARANT Louis, diplomat francez. Numit In

1796 cancelar al consulatului francezi din Principate, apoi vice-consul In Iasi.
PARASCHTVA, sflnta, praznuita de biserica
noastra la 14 Octombrie. Era fiica unor bogatasi
din Tracia; si-a parasit familia $i a calatorit In
iocurile sfinte, a intrat tar' o manastire de calugarite din partea locului, apoi a trecut la Constantinopol $i a murit Intr'un sat, fiind Ingropata
In biserica de acolo. Moastele ei au Post duse mai
tlrziu (pe timpul imperiului romeno- bulgar) la
TIrnova, la Belgrad, la Constantinopol $i de acolo

sante din lume, avInd o viata artistic& proprie, PAR.

avind o mare miscare ponied, flind un centru
stiintific de prima ordine. Romanii au avut de PAR
la sfirsitul sec. xviii legaturi cu acest oras; acolo
s'au dus si se due necontenit serif de tineri cari
Isi lac studiile, far viata socials are numeroase raporturi cu cea deacolo. De aceea s'a zis In glurna:
Cind Bucuregii strdnutd, Parisul are guturaiu.
PARIS GASTON (.1839 t1903), filozof francez,
profesor la College de France (1869 , membru al
Academiei de inscriptiuni (1876). Studia vechia
limn franca* literatura medievala si dete solutiuni pentru multe probleme de romanistica. A
Yost unul din Intemeietorii revistei de filologie
Romania"; a publicat articole de morfologie,
fonetica etc., texte din literature veche franceza
lnsotite de comentarii (Les romans de la table
ronde, La chanson du pelerinage de Charlemagne,

$. a.) cum $i studii generale (La litterature /rangaise an moyen-doe).

PARTS, corn. rur. jud. Cetatea Alba, plasa
Decebal; colonie germana; 1850 loc. Dupa legea
1929, sat din circ. corn. Arciz. Statie c. f. Intre
Basarabeasca $i Cetatea-Alba.
PARLAMENT, veche institutie medievala.: nobili

cari ajutau pe rege In anume actduni, mai ales In

Impartirea justipei (Fran%) sau earl votau subsidiile necesare curtii regale (Anglia). De acs esira
adunarile reprezentInd unele clase ale societatii,
mai tltrziu vointa generala a poporului. La not a
existat din vechi timpuri un divan domnesc, adica
o mica adunare de boeri si clerici cu cari se sfa-

tuia Domnul, dar o forma de parlament gasim

numai de la Regulamentul Organic (1832). Atunci
se institue o obgeascd Adunare, care este Intliu
extroordinard $i are de stop sa revizuiasca $i sii.
aprobe Regulamentul (1831), apoi obiqnuitd, care
se aduna anual $i discuta proectele de legi $i alte

chestiuni ce i se supun de domnitor. Aceasta a

tinut Ono. In 1857, cind s'au adunat Divanurile

au Post luate, cu aprobarea Sultanului, In anul

1641 $i aduse de Vasile Lupu la Ia*i, unde se afla
si acum. Sf. Paraschiva este patroana Iasilor.
PARCE, persoane din mitologia greaca $i romana. Trei surori : Clotho. supraveghia nasterea,
Lachesis, tortes firul vietii omului, Athropos,
taia firul. (.'- PLUTON).
PARCHES, lac jud. Tulcea In corn. cu acelasi
nume; supr. 115 hectare.
PARCUL CAROL, linfiintat In Bucuresti In 1906
(In rnahalaua zisa a Filaretului, aproape de gara

modificata In 1864 prin statut, clnd s'a crest $i

un Senat. Dupa constitutia din 1866, cu modificarile ei ulterioare, am avut si avem sistem bi-

a regelui Carol I. In cuprinsul acestui pare se

de N. anexat la regatul Italiei In 1859.

PARMENTIER [parma^tie] ANTOINE (*1737
t1813), agronom francez, introduse In Franta cultura cartofilor. Membru al institutului (1795).

cu acelasi nume). Aci a lost expozitia organizatil

cu prilejul serbariijubileului a 40 de ani de domnie

ells Muzeul armatei.

PARH9N CONSTANTIN I. ( * 1874), medic roman.

Profesor la Universitatea din Iasi de clinica boalelor nervoase $i mentale. A publicat lucrari asupra endocrinologiei si diferite alte memorii In

specialitatea sa. Membru corespondent al Academiei Romane (1928).

PARIBENI ROBERTO, istoric italian, directorul
muzeului national din Roma $i membru al Aca-

demiei dei Lincei. A studiat, Intre altele, epoca

lui Traian $i deci originele poporului nostru. Membru onorar al Academiei Romane (1926).

PARING, culme din Carpati jud. Vilma cu

Briota, Chindia, Naururul, etc.
PARIS, personaj mitologic. Erou troian, fiul
virfurile: Parirujul 2076 m. alt., Balota, Cocorul,

lui Priam $i Ecubei. Chid pazea turmele pe muntele Ida, aplirura zeitele Hera, Afrodita $i Atena
deters un mar ca sa -1 ofere celei mai frumoase.

El It dete Afroditei. Venind In Grecia, raps pe

Elena, sotia lui Menelau, regele Spartei. De aceea

se porni razboiul troian.
PARTS, cap. Frantei; 2.906.472 loc. Asezat pe
Sena, Isi poate socoti Inceputul In vremea luptetor lui Cezar pentru cucerirea Galiei. Pe atunci se

numia Lutetia Parisiarum; mai tlrziu Clovis a

ales-o de capitalii. Dupa ce a scapat de devastarile Normanzilor, s'a merit $i s'a infrumusetat necontenit. Azi e unul din orasele cele mai intere-

ad-hoc $i dupe ele adunarile zise elective (1859),

apoi legiuitoare (In fiecare principat). De la 1862
a lost o singura Adunare In Bucuresti, care a Yost

cameral: Camera $i Senat.

PARMA, oras In Italia (ow- Italia), 58.255 loc.

Universitate fund. 1512; catedrala sec. xi. In

apropiere fabrici de brine'. vestita (parmezan).
PARMA SI PIACENTA, mare ducat In Italia

PAR9DI ERNESTO GIACOMO (.1862 t-1923), fi-

lolog Italian. A studiat vechile traduceri italiene

din Eneida, dialectele italiene (Toscana , Latina
vulgar& $. a., a Mout cercetari asupra studiilor
privitoare la Dante $i In urma s'a ocupat de istoria literara.
PAROS, insula In Marea Egee, arhipel. Cicladelor ; suprab. ca. 200 km. p., 12,171 loc. Capitala:

Paros. Vestita prin marmora ce se extrage.

PA.FISIFAL, epopee medieval& germana.; din
care s'a inspirat R. Wagner ca sa scrie opera sa
In 3 acte cu acest nume (1882).
PARTENIE EPISCOPUL LAMPSACULIII (Anatolia),
prilznuit de biserica ortodox& la 7 Ianuarie. A
trait pe timpul lui Constantin cel Mare. A Inceput prin a fipescar. Devenind preot $i apoi episcop,
a savIrsit multe fapte bune si vindecari miraculoase.
PARTENIE, episcop al RImnicului In 1764,

nu se tie clnd a Vaasa seaunul. Poate a Yost scos

In 1771 In timpul turburarilor razboinice. Acesta

e poste $i anul mortii, caci In 1772 e trecut ca

decedat.
PARTENIE craNcaart ( *1847 1.1.91o), episcop
al eparhiei Dunarii-de-jos; apoi mitropolit al Moldovei de la 1902 pin& la 1908, clnd a demisionat.
PARTHXNIE.Mitropolit al Proilaviei pela 1803.

1801

www.dacoromanica.ro

PARTHENON Mr ACROPOLE.
PAR
PARTA, corn. rur. jud. Timi$-Torontal plasa
PAT Chi$oda; 2500 loc. Statie c. f. Intre Timi$oara
$i Cruceni.

PARTI, semintie seitica, stabilit& In Hircania

(Coasta de S. E. a Marii Caspice); au format un re-

gat puternic pe la 260 a Chr. sub regele Arsaces.

PASAREA Ct mlinlistire de maici jud. Ilfov
pe girla Pasarea, Intemeiatti 1813 de Arhimandritul Timoteiu. Biserica nouli e din 1846. 0
statie c. 1. linia Bucure$tiFetesti. plau
jud. Ilfov, se vars& In riul Dlmbovita.
PASCAL ARISTIDE (*1827 t1900), jurist $i om

politic roman. A lost profesor de drept civil la

Universitatea din Bucure$ti, decan al facultatii ju
ridice 1880-1899; a lost deputat $i senator In
multe legislaturi, a redactat ziarul Tara" cu P.
P. Carp $i N. Blaramberg (1867-1869).
PASCAL BLAISE (*1623 -1'1662), matematic, fi-

zician $i filozof francez; geniu

precoce: la 12 ani descoperi sin-

gur principalele teoreme ale

geometriei, la 16 ani compuse un
tratat despre sec(iunile conice;
s'a ocupat de chestiunea vidului
In natura, $. a. In 1646 a imbratisat doetrinajansenista (mracest cuv.), $i In directia filozofica religioash a scris mai
multe opere, intre cari vestite

cunoscut In toga lumea $i-i asigura recuno$tinta

omenirii Intregi.
PASTRAMAGT, insulk In Dunare jud. Constants, supr. 120 hect.

PASVANOGLIJ OSMAN ( *1758 t1807 ), revolu-

tionar turc pe la finele secolului xviii. Cuceri Rusciucul $i malul Dunarii pink la Belgrad, facu marl
incursiuni In Muntenia. In 1798 Sultanul, ca s&-I

Impace, i-a dat titlul de pasd. Poporul nostru li

zicea $i Pasvantoglu, iar soldatilor lui Pasvangii;
de atunci a ramas $i expresia pasvant: om rau,
crud. lark milli.

PACANI corn. urb. jud. Rliticeni (lost Su-

ceava ) azi Baia ; 10.000 loc. statie c. f. linia

principal& Bucure$tiCern&uti; de aci porneste

$i o linie spre Ia$i. Mari ateliere ale c. f. r. Are
un gimnaziu (1929). In apropierea Pa$canilor
s'a dat In ziva de 25 Ianuarie 1918 o lupta Intre
trupele romanesti $i cele ruse$ti cari veneau din
muntii Neamtului $i urmareau IntIlnirea cu alte
trupe din Bucovina $i apoi pornirea spre Ia$L
Ru$ii slut dezarmati si siliti sli se retraga spre

Nordul Basarabiei cum era stabilit de marele

comandament.
PASCANU MIHAIL (.1879 t 1927), advocat ro-

B. Pascal.

sint: Pensees, Les provinciales.

PASCALI MIHAIL (* ca. 1829'1'1882), artist
dramatic roman. A jucat in 1848 Intr'o pies& (Pa.blirnicia de trei zile) a lui I. Dumitrescu, In 1853

a Yost angajat de .Millo la Teatrul National din

Bucure$ti. In 1877 a Yost Intre primii membri ai
Societdlii dramatice din Bucure$ti. A jucat $i la
alte teatre $i a lost totdeauna apreciat cu deosebire
de public.

PAS-DE-CALAIS [pad'cale] strlmtoare Intre

Franta $i Anglia, prin care Marea MInecii comunick cu Marea Nordului.
PASKEVICI rvAN ( *1782t1856), gen. rus, particip& la luptele de la Borodino (1812), comanda
In Caucaz armata contra Per$ilor (1826), cuprinse
Armenia (1829), sdrobi revolta Polonilor $i ocupa
Varsovia (1831), conduse expeditia de ajutor Au-.
striei (1849) $i primi capitulatia de la Vilagos; In
1854 intrti in Moldova.
PASSAROVITZ (POJAREVATZ), ora$ in Iugoslavia, la varsarea Moravei In Dunare; 13.620 loc.

Aci se Incheitt tratatul din 1718 Intre Turcia $i

Austria, prin care Austria ocup& Serbia de N.,
Banatul $i Oltenia.
P4SSAU, oras In Germania (Bavaria), 20.541
10e. A$ezat pe Duntire; aci e punctul pin& unde
acest fluviu e navigabil.
PASTELIIRI, colectie de poezii ale lui V. Alecsan-

dri, publicate In Convorbiri literare" intre 186774, apoi adunate $i publicate In al treilea volum al
editiei de opere complete 1875. Sint In total 40.
Se consider& de multi critici drept cele mai bune
opere ale lui. Cele mai multe infati$az& privelisti
din 'Ora, putine sint exotice.
PASTEUR Louis (1822 t1895), chimist francez. A Post profesor la liceul din Dijon, la facultatea de $tiinte din Strasbourg
(1852), director de studii la Scoala
Normal& Superioar& (1857), membru al Academiei de $tiinte, al Aca-

Intorcindu-se din Elvetia, unde studiase ingineria,

a intrat In politic& formInd
partidul radical. In 1886 a Yost

gonit din ark de guvernul re-

gelui Milan $i din Bulgaria s'a

refugiat in Romania, unde a

gasit adapost pink dup& abdicarea lui Milan, and a putut s&
reintre in tart.. Ajucat un mare
rol politic sub regele Petru, a
lucrat pentru reorganizarea administratiei $i armatei $i a pu-

tut vedea victoria patriei sale

In luptele cu Turcii $i apoi cu
Bulgarii; a suferit In timpul
N. Pa.2ici.
rlizboiului mondial, dar a avut
multumirea s& lucreze la organizarea t &rli marite.
A sustinut ideea prieteniei Intre Romani, Greci $i
Sirbi.
PATAGONIA, tinut In S. Argentinei. Ora$:
Santa Cruz.
PATAPIE, stint praznuit
de biserica ortodox&

la 8

Decembrie. A lost calugar In

Egipt, a trait In pustiu $i a

ri.lurt
1

sb.vir$itvindecari miraculoase.

PATERCULUS vELLErus

cArus (* ca. 19 a. Chr. t ca.

31 p. Chr.), istoric roman, au-

torul unei istorli romane pink 0/

In epoca lui.
Patagon.
PATERNO EM.,
chimist italian. Profesor la
Universitatea din Roma, membru al Academiei

dei Lincei. S'a ocupat de chimia organicii, studiind,

Intre altele, derivatii exigenati ai azotului.
Membru onorar al Academiei Romane (1925).
PATRAS, on In Grecia (Mores), 52.147 loc.
PATRIARHIA ROMANIDI, Infiintat& la 17 Februarie
1925.

demiei Franceze de medicina. Lucrarile sale despre fermentatiunea

lactic& $i alcoolica demonstrara ca

fermentatiunea este un fenomen

determinat produs prin desvoltarea unei fiinte specifice. Studiind
mai tlrziu vinul, otetul, berea $i

man. Profesor la Facultatea de drept $i la Academia Comercial& din Bucure$ti. A publicat

o dramtt: Moartea Cleoscrieri de specialitate
patrei (1920) reprezentata pe scena Teatrului,
National.
PAGIGI NICOLAE ( *184511926), om politic slit.

PATRIE (LA),

ziar politic liberal, aparut in Bucu-

re$ti 1892-95 sub conducerea unui comitet: D. A.

(pasteurizarea). TrecInd la studiul maladiilor con-

Sturdza, Eug. Stdtescu, M. Pherechyde, C. Nacu,

. a.
PATROCLE, personaj mitologic grec. Amic al
lui Ahile, particip& la razboiul Troiei; elnd Ahile
sta retras, el hi& armele amicului sau *i se avInta
In contra Troienilor. Fu ucis de Hector. Ahile Il
rasbuna omorind pe Hector, apoi ii lam funeralii

de vindecare a turbarii (1885), care-i facu numele

PATTI ADELINA (1843 t1919), vestita einta-

boalele

lor,

descoperi

metode

pentru a be saps de anume boale

L. Pasteur.

tagioase, descoperi, dupa multe altele, metoda

solemne.

1802

www.dacoromanica.ro

reap italiank cutreera. Europa $1 America. La

noi a dat reprezentatii In 1885-86.
PAUL pr PAVEL.
PAUL DE ALEP, arhidiacon al patriarhului

PAVLICHIENI sau PAULICIENI, alt nume dat sectei

bogomililor
acest cuv. pentruca socoteau pe

mane pela 1653, calatorie a carei descriere a flicut-o

sau bogomili $i c& initiatorul dootrinei for este un

Constantin, care a trait pe la 660, clnd a Infiintat

Macarie din Antiohia (Siria), care a Mout o ciliatorie de la Alep la Moscova prin Principatele ro-

arhidiaconul In limba araba. Trad. rom. In Arhiva istorica a Romaniei" a lui Hasdeu, (Tom. I,
Partea 2-a, 1865), in volum de Emilia Cioranu,

1900, de Popescu-Ciocanel, 1909.

PAUL I PETROVICI ( 1754 t1801), imparat al
Rusiei Intre 1796-1801. Fu adversarul revolutdei
franceze. Cind Francezii =mar& Malta, el trimise

trei armate contra lor, dar nu reusi. Chid Malta

trecu la Englezi, el se uni cu Napoleon contra
acestora. Muri asasinat.
PAUL /GAN (1837 1-1926), profesor roman la
Caransebes, Slatina, Iasi, apoi din 1919 Ia Uni-

versitatea din Cluj, de estetica.

PauL 8I VIRGINIA, roman de Bernardin de St.Pierre (1787) (or trad. la SAINT-PIERRE).

Universitate din 1360. Catedralli sec. xv.

Sf. Pavel ca adevaratul Intelegator al evangheliei.

Unii istorici cred ca sint deosebiti de manichei

o comunitate religioasa. Ap lost persecutati in

tars, de vreme ce avem o localitate numita Popedi-Pavlichieni jud. Ilfov.
imperiul bizantin. Probabil ca au venit $i Ia noi In

PAVLOVCA, corn. rur. jud. Cetatea-Alba, plasa Cogilnic; 2183 loc. Dupe, legea 1929, sat circ.
corn. Arciz.
PAVLOVICI DIMITRIE (t1930), patriarh sirb.

PAVLOVICI DRAGOLIUB ( '1866 1-1920), istoric

$i om politic slrb. Profesor de istoria modern&

la Universitatea din Belgrad. A publicat multe
opere de specialitate. A lost deputat si prezident
al Adunarii Nationale dupa unirea Jugoslavilor.

PAYS ROUMAIN (LE), revista politick aparuta In

PAULVSCU NicoLAE (" 1869 t 1931), medic

Bucuresti 1867-1869; redactor!: N. Blaramberg,

Arid. Pascal, P. Carp 5i Ulysse de Marsillac.

Journal de medecine" din Paris, Journal de

tura teologica pentru tinerimea catolicii In Pesta,

infrintat pe la 1635 de cardinalul ungur Pazmdny.
PAZVANTOGLU, PASVANOGLU.
PACALA, ziar umoristic aparut In Bucure$ti In
1860 sub red. lui Pantazi Ghica.
PACURETI, sat jud. Prahova, plasa Podgorla.
Exploatare de petrol.

roman. Profesor de fiziologie la Facultatea de

medicina din Bucure$ti (1905). A publicat articole
In revista Spitalul", Revista $llintelor medicale", Buletinul soc. de *tiinte" din Bucure$ti,
physiologie" din Paris. Dintre volume citam: Panalite. Ame et Dieu, 1908; L' hypophyse du cerveau,

1908; Fiziologie filozolia, 1910-1921; Train de

physiologic medicate, 1919-22--28; Jidanii fi
alcoolismul, 1927.

PAULIAN ooNsTANTM (1874t1919), general

roman. A murit in lupta cu Ungurii bolsevici in
ziva de 17 Aprilie 1919 In Valea-Crisului-Alb, In
momentul In care a pornit la atac cu trupele.
PAUSANIAS (sec. Ii p. Chr.), scriitor grec, autorul Descrierii Greciei In zece carti: descrie tinuturile, operele de arta, tradipile locale, etc. Carte
putin rasp indita.
PAVEL sFINTur, (tca. 65), praznuit de bis. ortodox& la 29 Iunie. Evreu numit Saul, persecutor al
crestinilor. Pe cind intra In Damasc, Ii aparu Isus
si-I Intreba de ce-I urmareste. El cazu Ia pamInt

$i se ridica orb, dar In acela$i timp convins de

divinitatea lui Isus. Botezat, isi redoblndi vederea
$i deveni un propagandist cretin cu numele de
Pavel. Cntreera prin Asia mica, Grecia, Macedonia;
pieri In Roma ca martir. El a lasat $i opere, cunoscutele Epistole: Catre Filipiseni, Coloseni. Romani, Corinteni (dotal), Galateni, Efeseni, Tesalonicheni (doua), Evrei, catre Timoteiu (doua),
catre Tit $i catre Filirnon. Se gasesc In colectiile
complete de traduceri din Noul Testament.

PAZMANIAN COLEGIU (Pazmaneum), institut de cul-

PADUREA-NEAGRA.(SCHWARTZWALD),munti

in Germania (Baden $i Wartemberg), de uncle

isvoraste Dun&rea $i Neckar.
PADURENI com. rur. jud. Arad, plasa Chi$inau ; 2564 loc. Statie c. I. Intre Nlidab $i Otlaca
(de la Arad).

PARNESTI, sat corn. Duda jud. Mein; loos-

Mate cunoscut& pentru vinuri.

PALTINI$ (germ. HORS-nnniB), statiune climateric& in jud. Sibiu, la 30 km. de rap' Sibiu;
1400 m. alt.
PALTINOASA, corn. rur. jud. Clmpulung,
sa Humorului; 2100 loc.

PAN4DE, statie c. f. jud. Ttrnava-mica a-

proape de Blaj.
PANCV$TI, com. rur. jud. Putna plasa Sascut;
2867 loc. Dup& legea 1929, sat circ. corn. Sascut.

din timpul lui Decius, se duse In pustie, dar se

deprinse cu viata de acolo $i nu mai reveni. A

PAPUA 0 lost schit. jud. VlIcea Intre man.

Mateiu Basarab. 0 yid al muntelui Gheazera
jud. Muscel; altit. 2326 m.
PA.RHA.VTI corn. rur. jud. Suceava. Are o
biserica din 1522 Mout& de logof. Trotu$anu. Statie c. f. ling& Darmanesti pe linia spre Vama
Clinpulung.
PARTESTI 0 statie c. f. jud. Suceava linia
DarmanestiVamaCtmpulung. 0 P.- DE -1OS,
corn. rur. jud. Suceava plasa Arbore; 4000 loc.

PAVEL MARTURISITORUL, praznuit de biserica

PATIRLAGE com. rur, jud. Buzau; statie. c. f.

PAVEL TIBEUL (942), praznuit de biserica ortodoxa la 15 Ianuarie. Ca sa scape de persecutiile

trait acolo pin& la virsta de 113 ani $i In ultimele

zile a lost hranit de un corb.

Bistrita. $i Arnota, Intern. probabil in timpul lui

0 P.-DE-SUS, c. r. tot acolo; 2505 loc.

PAC.ANU MIHAIL sir PA$CANIT.

linia BuzauNehoia$; are un glmnaziu qi o

ortodox& Ia 6 Noembrie, arhiepiscop la Constantinopol; a luptat contra Arienilor, a lost la un moment scos din scaun, instalat din nou, dar in cele
din urma a lost iarasi persecutat $i a murit, se zice,
ucis de Arieni.

$coalii de meserii (1929)

PATRASCU or NIcoLAE II.
PA.TR4.*CU GEORGE (1872), pictor roman.

catolic roman Ia Oradea din 1879. Inainte de a-

brauti. Aci a Post In ziva de 8 August 1917 o luptil,

PAVEL MIHAIL ( ca.1827 1-1902), episcop greco-

ceasta a Post preot (1852), notar In Gherla (1856),

vicar In Maramure$ (1860), deputat dietal (1871),

episcop la Gherla (1873). A avut titlul de conte

roman, de prelat domestic al Papei,de consilier
intim al Imparatului. A tnfiintat fundatiuni importante pentru ajutorul tineretului, a cla.dit localuri de social& $i case canonicale In Oradea,
$. a.; totalul binefacerilor sale se socote$te la 3
milioane coroane.
PAVELESCU ononiAT (*1873), poet roman.
E cunoscut mai ales prin epigramele sale. A lust
premiul national In 1927.
PAVIA, ora$ In Italia (Lombardia), 42.042 loc.

Premiul national pentru arta In 1925.

PA.TRASC4NI, sat jud. Putna, plasa Za-

In care portiunea de front tinuta. de Ru$i a lost

Infrinto. de Austro-Germani.

PATRAUTII SUCEVEI 0 corn. rur. jud.

Suceava, plasa Dragomirnei; 3632 loc.; biserica

dada& de Stefan eel Mare 1487. 0 P.-PE-SIRET,

statie c. I. pe linia lateral& CarapciuCiudei. 0

P.-DE-JOS, c. r. jud. Storojinet, plasa Siretelului;
250 7 loc. 0 P.-DE-SUS, tot acolo; 3782. Dupa

legea 1929, ambele shit sate din circ.

corn.

Patrautii-pe-Siret.
PATROAIA, lost& manastire jud. Dlmbovita,
fundata. In 1715 de catre un Cantacuzino $i un
Greceanu.

1803

www.dacoromanica.ro

PAUP AT

PAT- PATULELE, corn. rur .jud. Mehedinti plasa

Blahnita; 4173 loc. Dupa legea 1929, are In circ.
PEI sa 9 sate.

PEIPUS, lac In Estonia; supr. 3513 km. p.

PE-KIANG, rlu In China, afluent at 11, Sikiang; lung. 380 km.

oin politic roman. A Post magistrat (1866), ajungind procuror la Curtea-de-Casatie (1868); apoi

na pe fluviul Peiho, capitala imperiului; ca.

PEUCS CU GRIGORE (* 18421-1897), advocat si

deputat (prima data 1875) In multe legislaturi,

vice-prezident al Camerei, ministru de domenii
sub prezidenta lui L. Catargiu si a Gener. Mann
(1889); ziarist, a condus Timpul" si Epoca".
A fundat, cu altii, revista de specialitate Dreptul"
(1873). A publicat un studiu asupra Obligafiunilor
(1878) si altul asupra chestiunii agrare.
PAULEN', corn. rur. jud. Cetatea-Alba. plasa

Volintiresti; 2768 loc. Dupa. legea 1929, sat circ.

corn. Frumusica-Veche.
PAtILT corn. rur. jud. Arad, plasa Radna;
2207 loc. Statie c. f. Intre Radna sr Arad.
PAUN ioAN (PiNcio) (18681.1895), scriitor roman. A publicat poezii In Contemporanul" (1890
$. u.), Evenimentul literar" (1894). Dupa.moartea
lui s'a publicat un volum: Versuri si proza (1896).

PAUN VASILE ( *1 850 t1908), profesor si scriitor

roman. A Post profesor la liceele Sf. Sava" si

Gh. Lazar" din Bucuresti; a dat lectiuni de limba
roman& fostului Rege Ferdinand. A publicat poezii,

studii de literature (Fic(iune, imagine *i compara(iune, 1896; Inradirea poeziei Cu celelalte arte,
1898) si multe articole diferite In diverse ziare la
cari a colaborat.
PAUNESTI, corn. rur. jud. Putna plasa Adjud;
5400 loc. Dupa legea 1929, are In circ. sa 6 sate.
PECENEGI (sau Pacnwri), popor barbar de
rasa mongols, dupe unii, resturi ale vechilor Huni.
Au trait In regiunea fl. Volga, apoi au vent pin&
la gurile Dunarii (sec. ix), au trecut In Wile ro-

PEKING (azi se numeste PEIPING), oral In Chi-

harta Chinei). Are ca port Tientsin la golful Pecili .

PELAGHIA CUVIOASA (sec. v), praznuit& de
biserica ortodoxa la 8 Octombrie. Era comediana
si avea succese mari si mari bogatii. Ascultind In1.500.000 loc.

tro zi o predica, s'a convertit, s'a botezat si a

trait phi& la sfIrsitul vietli Intro pesters pe muntele Maslinilor.
PELAGHIA DIN TARS, praznuita de biserica

ortodox& la 4 Maiu. A trait pe timpul lui Diocletian; era logodnica fiului imparatului. Con-

vertindu-se la crestinism, logodnicul ei s'a sinucis,

iar Pelaghia a Post omorlta. In chinuri.

PELASGI, poporul primitiv al Greciei. El

locuiau si In insulele din marea Egee, Ionics, si
unii se stabilira In Italia.
PELEE, munte In insula Martinica; 1330 m.
Vulcan stins, dar In April 1902 a izbucnit si a.
acoperit orasul Saint-Pierre.

PELES, Oran In jud. Prahova. Se varsii. In

r. Prahova, trace pe ling& Castelul zis Pales din

Sinaia. Apt. repede. Din legendele despre el s'a
inspirat Carmen Sylva ca sa. scrie Poveftile Peteului.
PELES, castelul regal din Sinaia, zidit de Regale

Carol I, Intre anii 1875-1883.

mane si pe la naijlocul sec. x au Inceput navaliri in

imperiul bizantin. Invingatori la Inceput, soarta

se schimbli si prin sec. xu shit distrusi de impara-

tul loan Comnenul. In toponimia noastrA au

ramas urme de la ei, numiri de localitati si ape.

PECESTEA, corn. rur. jud. Orheiu, plasa Raspopeni; 2814 loc. Dupa legea 1929, sat corn. Raspopeni.

to.

PECICA corn. rur. jud. Arad; plasa Pecica;

9149 loc. Statie c. f. capul liniei laterale care

pleats de la Arad.
PECTLI, golf In Marea Galbena (Asia de E.)
Pm- Asia si harta.
PECINEAGA sau PECENEAGA (J) corn. rar. jud.
Tulcea plasa Topolog; 2040 loc. O numele a
doua pirae din Dobrogea, se varsa In Miriam.
PECIUL NOU corn. rur. jud. Timis-Torontal

plasa Giulvtiz; 2504 loc. Statie c. 1. linia laterals TitnisoaraCruceni.

PECS [peel] (germ. FUNFKIRCBEN), oral in Ungaria: 47.560 loc. Are o catedral& zidita pe la 1064.
PEDAGQGII

( = Scoli pentru pregatirea Invata-

torilor) in Transilvania: Blaj,1nfiintat 1833, Arad,

Inc. 1811, Nasaud, Inf. 1859.
PEDRO D'ALCANTARA ('1798 1.1834), fiul re-

gelui loan vi at Portugaliei, declara Brazilia independent& si se Incorona ca Imparat (1822),

PEEL [pit] ROBERT ('1788 t1850), om politic
englez. Deputat la 21 de
ani, apart actele partidului conservator, fu secretar
al lrlanclei st comb&tu pe
0' Connel ; ministru de interne (1822 si 1828), de
finantm (1834), prezident
de consiliu de douA on
(1841, 1846), facu multe re-

.1.17../..4

Castelul Pele.

PELIMON ALEXANDRU ( *1820 t 1881), scriitor

roman. A publicat, incepind de la 1846, numeroase

volume de poezii, piese de teatru, clteva povestiri
istorice (Batalia de la Cdlugareni, 1848, Campania

din Crimea, 1855, Revolu(ia din 1848, 1886) $i

mai multe traduceri din Lamartine, Al. Dumas
(Trei Muschetari), Camile Souvestre, B. de SaintPierre (Coliba Indians), etc.

PELISSIER [pelisie] JEAN JACQUES ('1794

11864 , general francez, lupta in Algeria, supunind triburile din Slid; In razboiul Crimeei, cuceri
turnul Malacof; apoi fu ambasador, guvernator al
Algeriei.
PELLE MAURICE ( *1863 t 1924), general fran-

cez. A Yost, inainte de razboiu, atasat militar la

Berlin. A avut rol important In timpul marelui

razboiu; mai tlrziu a Post trimis In Siria si In 1923

a reprezentat Cara sa la conferinta de la Lausanne.

PELLETIER [per tie] PIERRE ('178811842),

chimist francez, lam descoperiri importante: sulfa tul de chinina (premiat cu premiul Mon tyon

1827) prof. la scoala da farm acie, membru al Academiei: dP *Uinta (1840).

PELLICO SILVIO (*ca. 1789 t1854), scriitor

forme, mai ales in finante.

PEGAS, flint& mitologicli greats. Cal Inaripat
Pegas.
Intrebuintat de diferiti
aro', apoi de poeti cari
voiau sa. se ridice In Olimp ; deveni astfel simbolul
inspiratiei poetice.

italian; profesor. Acuzat cs face parte din socie-

Pecili; lung 556 km.

1892).

PEI-HO, fluviu In China, se varsa in golful

tatea carbonarilor, fu osindit la moarte de tnbunalele austriace (1822), dar ImpAratul ii schimba
pedeapsa $i stete 10 ani Inchis. Liberat, scrise
memoriile mtit. Inchisorile mete (1833), cari avur&
mare succes. In romaneste s'au tradus de Clelia

Bruzzesi (1878) si de N. Pandelea (1910). Alt&

op. tradusa: Datariile omului (de P. M. Georgescu

1804

www.dacoromanica.ro

PELOPONES (PELoPoNEz), penisula a Gre-

ciei, legata prin istmul de Corint. Numele modern:

Moreea (pw. GEEciA).

PENCOVICI EusTATIU, ofiter roman. Colonel

In 1870. Membru In comitetul permanent de pe
linga Statul-major general.Ministru de razboiu

In guvernul lui loan Ghica (1870). Mai tlrziu

Inaintat general.
PENDJAB, provincie In India la N. V.; supr.

258.591 km. p., 20.685.000 loc. (m- ANA). Cap.

Delhi.

PENDIDECA CONSTANTIN, eterist, venit cu

Alex. Ipsilante In Bucuresti. A ramas aci dupe
fuga lui si a dovedit multa Indrifisneala.
PENELOPA, persoana mitologica greaca, sotia
lui Odiseu (Ulise). In timpul clnd sotul ei era dus
In razboiul troian se raspindise vorba ca a murit
si multi pretendentl o cerura In casatorie; ea tot
amIna raspunsul pina va termina de tesut o pInza,
dar ce lucra ziva desfacea noaptea $i astfel trecu
vremea pina se intoarse Odiseu. De aci expresia
pinza Penelope!, o afacere care nu se mai ispra-

veste.

PENES CURCANUL, poezie de V. Alecsandri, scristi

In 1877 (tiparita In Convorbiri literare" 1878).

E o povestire a unui soldat din bare reese firea
ostasului roman.

PENINSULA BALCANICA, ziar al interese1or Roma.-

nilor macedoneni, aparut In Bucure$U In 1894 sub

directia lui $te an Miltaileanu, care 1-a condus

pin& rind a fost ucis de un Bulgar; apoi a continuat

pin& In 1901.
PENTATETJCUL, numele primelor 5 carts din
Vechiul Testament: Geneza (Facerea , Exodul
(Esirea), Lcviticul,Numerii,Deuteronomul (A doua
lege). S'ar fi scris de Moise prin sec. xv a. Chr. La

not s'a tradus intliu In parte in Palia de la Ord$tie (Pracest env.) si complet In Biblia lui $erban $i
alte traduceri ulterioare, Intre cari citAm, editia
Sf. Sinod din 1914.
PENTELEU, munte jud. Buzau corn. Goide$ti, 1753 m. alt. Pe aici multe turme de of cari
dau un lap te bun si Intr'o vreme erau pe aici cele
mai vestite casarii (la Viforita, $. a.).

PEPENI, corn. rur jud. Balt!, plasa Pepeni;

PERA, cartier din Constantinopol, locuit din
vremuri vechi mai ales de Europeni de diferite
nationalitati (Peroti).
2365 loc. Dupa. lege. 1929, sat circ. corn. Singerei.

PERCIN [persin ] ALEXANDRE (*1846 t1928),

general francez. A comandat In luptele dinAlsacia,

la Inceputul operatiilor militare. A publicat scrieri
asupra rAzboiului.
PERECOP, istm, uneste Crimeea cu continen-

tal.

PERESCHTVUL, plrau jud. Tutova, se varsa.

In riul BIrlad.
PERESECINA, corn. rur. jud. Orheiu, plasa Isacova; 5075 loc. DupA legea 1929, are In circ. sa
8 sate.
PERET, corn. rur. jud. Teleorman, plasa Ro$iorii-de-Vede; 5924 loc. Stalie c. f. linia Ro-

$ioriZimnicea.

PERGAM, ora$ In Asia Mica, fondat de un pers.

legendarPergamos; cucerit de Alexandru eel Mare,
deveni capitals Regatului cu acelasi nume; dupA

Attal III fu declarat provincie roman& (138 a.

Chr.). Vestit In antidtate printr'o biblioteca de
200.000 volume si prin fabricarea pergamentului. In evul mediu a fa cut parte din imperiul
bizantin $i apoi din imp. turcesc.
PERI, manastire In Transilvania, jud. Maramures. Aci a fost resedinta unui episcopat ortodox pe la 1620, Infiintat nu dupa. norme canonice, caci episcopii erau alesi de cAtre preotii din
partea locului. Principii Transilvaniei au recuno-

scut-o si unii episcopi s'au hirotonit de Mitropolitii

Moldovei. S'a desfiintat In 1733.
PERIAM, corn. rur. jud. Timis-Torontal, plasa

Periam; 5265 loc. Gimnaziu de MeV.. static c. f.

Intre Timisoara si Vllcani.
PERIBECAVTI. corn. rur. jud. Cernauti, pla-

sa Nistru; 2574 loc. Dupe legea 1929, sat din PELcirc. corn. Nepolocauti.
PERICEIU, corn. rur. jud. Salaj, plasa Simleul PER
Silvaniei; 2534 loc.

PERICLE ("499 t429 a. Chr.), om politic atenian, mare orator. A guvernat Atena In Limp de
30 de ani $i a obtinut maxi succese In lupte cu unele
state ale Greciei, mArind prestigiul patriei sale, a organizat dupe
principii democratice conducerea
puterilor publire. a 1nfrumusetat
Atena cu constructiuni marete si

cu opere de arta de mare valoare,

a Incura,iat pe artisti si pe poetl,
astfel ca epoca guvernarii lui s'a
numit secolul lui Pericle". In timpul razboiului peloponeziac a Inceput a pierde din autoritatea sa,
a lost chiar inlaturat pentru Maya
Pericle.
vreme de la comanda armatei. A
murit In timpul vestitei chime, care a adus mars
nenorociri asupra Atenei si despre care vorbeste
inimieul sau Thucidide.
PERIDE AR. ("1848 t1906), medic roman,
originar din Basarabia. A Yost profesor la facultatea de medicine din Ia$i (18851. A publicat o
carte despre reumatism (1868 $i la Paris despre
oase, probabil teza de doctoral, 1874.
PERIENI, corn. rur. jud. Tutova, plasa Simila;
2430 loc.
PRIER [eerie] CASIMIR JEAN PAUL (*1847
t1907), om politic francez. Ministru In mai multe
rInduri, prezident de consiliu (1893), a fost ales
prezident al Republicei dupe ucideren lui Carnot
(1894), dar un curent ostil s'a format In Camera
si el a socotit nernerit sa demisioneze (1895) $i sa
se retraga din viata politick.
PERIETI. corn. rur. jud. Ialomita, plasa Slobozia; 2216 loc. DupA legea 1929, are In circ. sa 8
sate.
PERTS, static c. I. jud. Ilfov corn. Cocioc, linia

BucurestiPloesti.

PERNICE ANGELO, istoric italian. S'a ocupat

cu istoria bizantina si cu istoria statelor balcanice.
Membru corespondent al Academiei Romane
(1926).

PERRAULT [p ern] CHARLES ( '1628 t1703),

scriitor francez. Membru al Academiei franceze

(1670); fu adversarul clasicismului si sustinatorul
modernismului In ass numita cearta. dintre antici
si moderni; dar renumele ii sta in colectia de basme publicate pentru distractia copiilor lui (1697)
si cari devenira celebre In toga Europa. La not
trad. Povestile (de I. Rascanu, Bibl. p. t.).
PERRIN JEAN, chinaist francez. Profesor de
chimie si fizica la facultatea de stiinte din Paris,

distins cu premiul Nobel. S'a ocupat de chestiunea

atomului, de problems fluorescentei, etc. A vizitat
tara noastrA si a tinut conferint.e. Membru onorar
al Academiei Romane (1930).
PERRONCITO EDUARDO (*1852), medic italian. Profesor la $coala veterinara din Torino; Interneietorul still-10i veterinare moderne. A lucrat

cu Pasteur si altii la studierea boalelor special

ale animalelor $i a boalelor microbiene cari se
transmit omului prin animate. Membru onorar al
Academiei Romane (1922).

PERROT[pero] GEORGES ( *1832 t1914), arheo-

log francez. A fAcut calatorii In Grecia si Asia

mica $i a publicat opere de arheologie si epigrafie.

El a dat textul Testamentului lui August, cunoscut

sub numele de monumentum ancyranum.

PERSHING [persin] JOHN (*1860), general

american. A comandat trupele In razboiul cu

Spania cind a ocupat Filipinele (1899-1903), si

In 1917 a fost $eful armatei arnericane din Franta.

PERSIA (mAmAL1E-I MAHRUSSEH-I IRAN), stat In

Asia. Se margineste la N. cu Caucazia, Marea Cas-

pica. $i Turchestan, la E. cu Afganistan $i Belucistan, la S. si S.-V. cu Golful Oman $i G. Persic,

la V. cu Turcia si Irac. Supraf. 1.645.000 km. p.,
9.000.000 loc. Dens. pop. 5,5 loc. pe km. p.

1805

www.dacoromanica.ro

PER-1 Cuprinde cea mai mare parte din podisul Ira-

PE

!mini, care are o inaltime de 1500 pin& la 2500 m.

deasupra nivelului maril, iar muntii earl II Inchid
spre N., N.-V. V. si S. au Inaltimi cari ajung phia

la 5000 m. Acesti muuti pe de o parte pornesc

din Muntii Armenia, merg pe ring& M. Caspica
sub numele de Elburz si

pop. 4,3 loc. pe km. p. Tara muntoasa, straba-

tut& de Cordilieri(Anzi). Virfuri mai importante:

Cuzco (6153 m.),Huascan(6721 m.).

Din cauza. ea fat& de Wile din E., Peru are munti

Inalti pina spre Ocean, fluviile si Muffle pornesc

din aceastA tar& si tree spre E. spre a se varsa in

continua In regiunea Korasan, pe de alta coboara

tot din spre Armenia si

merg pe ling& golful Persic prin provincia Lztri-

CALI CAr,

RC

stan pin& In Kirman; la

E. shit alte siruri cari fac
hotarul spre Afganistan
si Belucistan. Virfuri prin-

cipale: Demavend (5670

m.), Korasan (4360),
S attend

(3550),

5670

\\ LURISTAN
Burarthrd 0

Gurgan (In M. Caspica),

Heri, Bud, Murgab, Is-

KUHISTAN

Oiras

CN31....14 riz

0)

Obrahlo

2
0
-

dnu,

tri

t-fiC;

end Aids

Sic

1.B2Arn

In golful persic striplneste insulele Bahreim.

Persia se Imparte in 20
de provinicii, din cari mai
importante shit: Azerbeid j an, Kurdistan. Irak-

FARSISTANN

acestea

Dead
6.0

e,

tic
74-4

CMAM

Harta Persiei.

Adjemi, Luristan, Korasan, Kuhistan, Farsistan.

Cap. Teheran. rase pr. Tabriz (Twirls), Ispahan
Kirman, $iras, Abadeh, Bender-Busir (Bushir),
portul cel mai important in G. Persic, Buru-djird,
$uster (Chouster), Hamadan (vechia Ecbatana),
Mesed (Meched).

Persia e un stat foarte vechiu. Scapind de suprematia Asiriei, deveni prin sec. vi a. Chr. un
regat puternic, care cuprinse Egiptul (548 a.Chr.),

invinse pe Macedoneni si armatele ei ajunsera

in Dunare; dupit Incercari zadarnice de a supune Grecia, regatul
Insusi fu cuprins de Alexandru
eel Mare, apoi cazu sub Parti. In
sec. ni si iv Persia se lupta cu
Turd', cu Arabii; prin sec. xi, fu
cucerita de Seleucizi, de Mongoli;
apoi se ridica prin sec. xvi, formind noul regat persan, dar iar
decazu, fiind silita In sec. xix sa
cedeze Rusiei unele din provinciile sale. In 1906 $ahul Muzafered-Din proclama o constitutie,
Person
pe care succesorul lui o desfiinta.
In timpul rhzboiului mondial a
Post atacata si de Rusi si de Turci; iar In anii din
urma e turburata de misearl bolsevice.
PERSU GEORGE A.
(t1903), medic veterinar
roman. A Post profesor in
$coala superioara de medicina veterinara.
PERU (REPUBLICA DEL

Oceanul Atlantic. Astfel shit: Maraj7on cu Hua-

laga, Ucayali, lsanas, Rio Madre de Dios, Rio

Purus.

Cap. Lima. Orase pr. Callao, Arequipa, Cuzco,

Ayacucho, Catacaos.
Aci a Post Inainte de descoperirea Americei (ca.

1021), regatul Incasilor, In care se desvoltil o

important& civilizatie. Cucerit de Pizaro (1532),

fu provincie spaniolA pina In 1824, chid deveni
independent prin luptele lui Bolivar.
PERUGIA (fr. PEROUSE), oral in Italia (Um-

bria); 72.995 loc. Are un palat municipal care

dateaza din sec. xiv.
PERUGINO vANuca PIETRO
1446 t1524),
pictor italian. A lucrat in Umbria, in Florenta, In
capela SixtinA la Roma. El face parte din prima
generatie a renasterli italiene. Opere mai cunoscuf,

te: Sfinta familie (Paris, Louvre), Schimbarea

la tatd (Perugia), Punerea in mormint (Florenta).
PES.AC p com. rur. jud. Timis-Torontal piasa
Periam; 2889 loc. C) statie c. I. linia AradJimbolia Intre Periam si Lovrin.
PESTALOZZI Branum ( * 1746 1.1827), pedagog elvetian. A dus o viata agitata,

a Incercat o sum& de Intreprinderi si In toate a Post nenorocit.

DupA ce a voit sA facA gradinarie

si crestere de vite, a deschis o

f}coala. pentru copii saraci, ca sA

le des si invata.tura si pregatire

pentru viata (baietii, agricultura;
fetele, gospodArie si gradinarie),

cunoscuta sub numele de scoala de

in Neuhof (cantonul Argovie).

Ideile sale au devenit cunoscute H. Pestalozzi.

prin neva carti, Intre cari Leonard

;4 Gertruda (tip. in Berlin 1781) si In timpul revolutiei franceze s'a vAzut numit cetatean de onoare

'

Cu Chili si Oceanul Pacific, 41 Locuitor din Peru

la V. cu Oceanul Pacific.

-n

JPJA670

In nisipuri sau se varsa

In lacuri Inchise (Urmia
Hamun, Niriz). Cel mai

PERU), stat In America de

sud. Se margineste la N. cu
Equador si Columbia, la E.
tu Brazilia si Bolivia, la S.

K 0 R ASAN

IRAK -ADJEMI

.7

tarab (In M. de Aral), Karun (care se varsa In $atel-Arab si astfel In Golful

Persic). In centru shit
rluri cari isvorasc din
munti si nu ajung la vreo
apt). mai mare, ci se pierd

este Helmend.

'

.Teheran

(5180 m.)
vinviisirturi Lar, Atrek,

important din

31.7.1,

xtur

Demavend

Zagros

(indigen)

Supraf. 1.355.054 km. p.; 5.850.000 loc. Densit.

al Frantei si a stat cltva timp in Paris. Intorcindu-se In Elvetia, a continuat sA Incerce aplicarea
ideilor sale prin diferite institutiuni, Intre cari

1806

www.dacoromanica.ro

cea din Yverdon, cu Inceputuri fericite, dar part).-

sita dupa marl deceptiuni. A publicat atunci si

car i importante si a avut satisfactia sa vada ca
Fichte, In discursul seu dare natiunea germane,
a dat metoda lui Pestalozzi drept model pentru
compatriotii siii. Trad. rom. Cum fsi Invafd Gertruda copiii (de E. B.lteanu, 1898),
Leonard $i Ghertruda (de I. A. RA-

non (Franta), unde cunoscu pe Laura, careia li Inchina sonetele sale. Trad. rom. putine: de G. Panu

PETRESCU CEZAR (*1892), ziarist si scriitor

roman. Premiu national p. proza 1931. S'afacut cu-

dulescu-Pogoneanu, 1909).

PE$TERA 0 schit jud. Dimbo-

vita, fundat In 1819 de than Baltac.

E ascuns ca Intr'o pester% Intre
munti. P lost schit cu bisericii. zidita In 1675 de plrcalabul Bosie pe
malul r. Rant, jud. Orheiu.
PE$TISANI, com. rur. jud. Gorj,
plasa Vulcan. $coaltt de mesern

(1929).
pETAIN HENRI PHILIPPE ( '1856),

maresal francez. A comandat In 1915

armata de la Verdun, a Post apoi,

Intre 1917 1919, comandantul armatelor de N. si N.-E.; In 1922 inspector general al armatei franceze.

PETCOVICI VLADIMIR, naturalist

<

slrb. Profesor la Universitatea din

Belgrad. A Mout 'tercet/Ili si In Romania, e membru In asociatia geolo-

gilor carpatici si a lust parte la re-

uniunea din Bucuresti. Membru corespondent al Acaderaiei Romane

(1928).

PETELEA corn. rur. jud. Mures

plasa Reghin de jos; 2100 loc. Statie c. f. Intre Reghin si Tlrgu-Mures.

PETERSBURG, oral In Rusia,

zidit de Petru eel Mare (1703). A Post

capitalalkusiei WO. In 1918. In timpul razboiului mondial si-a schimbat

numele In Petrograd, iar dupa insta-

larea regimului bolsevic s'a numit

Leningrad.
PETICA STEFAN (*1877 t1904),

ziarist si scriitor roman. A publicat

lntr'un volum trei Poems (1902), iar
postum a .aparut Cintecul toamnei
(1909).
PETIT DE JULESVILLE [p'ti...
LOUIS
(1841t1900) scriitor francez, profesor la scoala
normalk superioara. Op. pr. Istoria limbii si a liter aturii franceze In 8 vol. (Inceputli. 1896).

PETLIURA (t1927), general rus. In timpul

miscarilor revolutionare ce au urmat dupe rasturnarea regimului tarist si-a organizat o armata

de rezistenta. In Ucraina, a Post chiar prezidentul

republicei din aceasta regiune, dar a Yost Invins
de armatele sovietice si silit a se expatria.
PETOFI SANDOR (ALEXANDRII)

Austriei. Autor al imnului revolutionar maghiar din 1848. Din

operele lui trad. rom. bucafi alese in diferite reviste (Literatorul", 1880, Familia", Ramuri", 1908 s. u., Convorbiri
critice", 1908Neamul romanese literar", 1'909Junimea
literara", 1907. SamLatorul",
1910) de 0. Goga, I. Vulcan, I.
U. Soricu, V. Stoica, N. Vulovici, P Dulfu, V. Loichita., I.
Brosu. In volume: Apostolul (de \\
St. 0. Iosif, 1896), Poezii alese
(de St. 0. Iosif, 1897), Punia \
ca/au/ui (de I. R. Dietrich si C. ,
Ghiteanu, 1909, de V. Mircea,

Harts. Statului Peru

noscut prin vol. de nuvele Scrisorile unui razes

(1922) si Drumul cu plopi (1924). A publicat alte
culegeri si nuvele si apoi mai multeromane: Intunecare (1927), Aranca stima lacurilor, Comoara
regelui Dromichet, Omul din vis,
PETRESCU DIMITRIE (t1896), Yost profesor
de astronomie si geodezie la Facultatea de stinte
din Bucuresti (1863).
PETRESCU GHEORGHE, jurist roman. A Yost
prezident de sectie la Curtea de Casatie.

PETRESCU VANGHELI CRUSOVEAND scriitor

roman din Macedonia. A publicat Mostre de

(*1822 t1849), poet ungur, ucis

In lupta de la Sighisoara, In timpul revolutiei ungare contra

dialectul macedo-romfln (basme, poezii), 1881.

PETRESCU ZAHARIA ('1841t1901), medic ro-

man. A fost profesor de terapeutica in facultatea

din Bucuresti (1870); medic militar, a ajuns Ia

gradul de general si a Yost inspector medical.

Membru corespondent al Academiei Romane

(1885). Opera pr. Elements de f arrnacologie, 1870;

Elemente de terapeutica, 1884; memorii si rapoarte

prezentate la diferite congrese.

PETRESTI 0 corn. rur. jud. Atha, plasa Sebes; 2490 loc. 0 coin. rur. jud. Iasi, plasa Co-

S. Petcifi.

f. a.).
PETRARCA FRANCESCO F. Petrarca.
("1304 t1374), poet italian, studia dreptul si teologia, trai mai multi ani la Avig-

IDE.

(Conv. lit. vii), A. L. Bolcas (Familia", xxxii), PET

T. M. Stoenescu (Literatorul", II, partea I).

pou ; 2155 loc. St. c. f. Intre Vasile-Lupu si Balti.

PETRIVABILE,pedag. roman In Transilvania, directoral scoalelor graniteresti, profesorla pedagogiul din Days. A dat directive not In activitatea corpului didactic primar: carp didactice (Abecedar,
1864, Legendar) si carti de metodica (Scriptolegia,
1872, Plan de lec(iuni). A condus revista $coala
romdna de Ia 1878 WWI la 1881.
PETRICEICU STEFAN, domnitor al Moldovei
1672-1674. Avind Turcii razboiu cu Polonii, cer
boerilor sa aleaga pe unul din ei In locul lui Duca
eel mazilit si pus la inchisoare. Clucerul Petri ceicu,

1807

www.dacoromanica.ro

PET. lulnd astfel domnia, servi intereseleTurcilor,fara a

prejudicia pe ale tarii; dar mai tirziu se hothrl a
PET parasi pe Turd si a trece In partea Polonilor(contra
I

parerii boerilor si In special a lui Miron Costin).

Se intelese cu Grigore Ghica din Muntenia si

amindoi tradara pe Turci si Inlesnira Polonilor
o mare victorie sub zidurile Hotinului (10 Noembrie 1873). Aceasta politick nu le-a Post de mare
folos, fiindca Polonii nu i-au putut ajuta In deajuns si si-au pierdut tronul. Petriceicu a fugit In
Polonia si acolo a ramas.

PETRICENI, corn. rur. jud. Storojinet, plasa

Durnbrava-Rosie; 4427 loc. Statie c. f. intre Dornesti si Adincata.
PETRTCU iotor (t1902), Post profesor de chi-

mie anorganica. la Facultatea de stiinte din Bucuresti (1895).

PETRTLA, corn. rur. jud. Hunedoara, plasa

Petroseni; 10.926 loc.

PETRTNI PAUL (1847 -1-1924), medic roman.
Doctor de la Paris si intern al spitalelor. Profesor
de anatomie la facultatea de medicina din Bucuresti (1888), medic primar al Asezamintelor Brin-

covenesti. A infiintat muzeul de anatomie la facultatea din Bucuresti. A Post de mai multe on
senator. Op. pr. Des injections hypodermiques de
chlorhydrate de narceine, tezk, 1871, Paris;
La lepre en Roumanie, 1897.
PETRINI - GALATI M. (1846t1926), medic
roman. Profesor de clinic& dermatologica Ia facul-

tatea de medicina din Bucuresti, director general

al Serviciului sanitar. A publicat articole in rev.

Romania medicala ", Spitalul" s. a. Dintre volume, cithm: Le traitement de la syphilis, 1889;
Lec(iuni de clinicd dermatologica, 1891; Lec(iuni
asupra boalelor de piele, 1892.
PETRINQ ALEXANDRU (18241-1898), om po-

litic roman In Bucovina. A Post

deputat In Dieta Bucovinei si In
Camera din Viena, a Post si ministru in 1870; a staruit pentru
curentul autonomist $i a ajutat

miscarea economica roma.neasca,

InfiintInd o banca In fruntea careia
a stat el insusi.
PETRINO DIMITRIE ( 1846
t1878), scriltor roman din IBucovina. Dupll o viat& aventuroasa,
a Post nevoit sa vie In Iasi (1875),

PETRU, sf int din Lampsac, praznuit de biserica

ortodoxh Ia 18 Maiu. Pe timpul imparatului Decius

martirizat, fiindca n'a vrut sa jertfeasc&

idolilor si a staruit In credinta.
PETRU SFINTUL ( ca. 10 a . Chr. t ca. 67 p.
Chr.), primul din cei 12 apostoli. Se numea Simon
Inainte de a fi ehemat de Isus. A trait aproape de
el si evangheliile povestesc multe din faptelesale.
A asistat la schimbarea la MO a lui Hristos. CInd
trupa de soldati a inconjurat pe 1-Iristos ca sa-1
aresteze dupa tradarea lui Iuda, Petru a scos saa Post

bia si a taiat urechia unui alter. Atunci i-a zis

Isus :

Pune sabia in teaca I tine scoate sabia, de

sabie va pieri". Precum Ii prezisese Isus, In noaptea

judecatii. cuprins de frica s'a lepadat de trei on de

Invatatorul sau, lucre de care s'a cait toata viata.

Dupa. inviere, Mintuitorul s'a aratat apostolilor
si le-a poruncit sa mearga. In toath lumea pentru a
predica evanghelia. Petru Incepu Intliu In loeurile unde traise Domnul, apoi calatori In Antiohia
si In alto tar! si apoi la Roma, unde In timp de 25
de ani lucre pentru organizarea bisericii; de aceea
este socotit drept primul papa. A avut so, sufere
mult din pricina c& a combatut pe Simon Magul,
care dobindise admiratiunea lui Neron. Instiintat
ca va fi arestat, a plecat din Roma. In drunl i-a

iesit inainte Domnul Isus si cud I-a Intrebat

Petru: Quo vadis, Domine? (unde to dud, Doamne?)

i-a raspuns: Ma cluc la Roma ca scl fiu rastignit

a doua oar& Apostolul a Inteles, s'a Inapoiat si
s'a predat autoritatilor. A murit ca martir, dupa.
unit In aceeasi zi cu Si. Pavel. De aceea biserica
crestina Ii sarbatoreste pe amlndoi In aceeasi zi.
PETRU I ALEXEIEVICI zis CEL MARE (1672

t1725), imparat al Rusiei. Incoronat tar la virsta

de 10 ani (1682) Impreuna cu fratele sau Ivan, care

muri dupe scurt timp, se instrui singur cu ajutorul

m.

unde a lost numit prin sprijinul membrilor ,Junimei", bibliotecar. A murit in Bucuresti. Multe

din poeziile sale au Post publicate in Convorbiri literare" si In volume: Flori de mormint (1869), Lumini si umbre (1870), Raul (1875). A Post membru
corespondent al Academiei Romane. (1877).
PETROGRAD or PETERSBURG.

PETRQNIUS ARBITER cArus (t ca. 66 p. Chr.),

p oetla tin, avu mare trecere la curtea lui Neron, care

Insa ii porunci sa se sinucida. ceea ce facu In mijlocul unui somptuos banchet. Lui i se atribue frag-

mentul de roman Satyricon, transmis din antichitate. Trad. rom. de G. Popa-Liseanu In rev.
Flacara", 1921-22, de I. M. Marinescu in volum, 1923, si sub titlul Orgia romand, 1918.
PETROANI (sae PETROSENI) com. urb.
jud. Hunedoara plasa Petroseni; 14.000 loc.; aci
shit vestitele mine de carbuni. Are un gimnaziu
de fete si un liceu de baeti. In apropierea acestei
comune s'au petrecut fapte importante la inceputul razboiului pentru Intregire Duptt luptele din
zilele de 14-22 Septembrie 1916, localitatea a
lost ocupata de armata inimica; armata roman&
o reia in ziva de 24 Sept., dupa o puternica
contraofensiva; dar nu se poate folosi mult de
acest succes, caci o pierde din nou In ziva de
2 Octombrie si de atunci Incep miscarile de retragere dincoace de vechile hotare. q statie c. f.
linia laterala de la Subcetate la Lupeni.
PETROITA Imp PIETROSITA.

PETROVA, corn. rur. jud. Maramures, plasa

Viseu; 3972 loc.

om politic. Profesor de filozofie la facultatea de

litere din Iasi. A Post rninistru de instructie In
guvernele prezidate de G-ral Averescu (1920 si
1926). Membru corespondent al Academiei Ro mane (1927). A publicat poezii( 1901-1910), articole biografice (Amintiri universitare, 1920, Figuri dispdrute, 1924), studii filczofiCe (Cercetdri filozolice, 1907, Introducere in metafizica,
1924), discursuri (Momente solemne, 1927), relat1uni de calatorie (Raita prin (ara, f. a.).

PETROVICI WAN (1882), scriitor roman si

mai multor streini din Moscova si Incepu sh organizeze

o armata dupe modelul euro -

pean si s& pregateasca flota

(lucra el insusi la construe-

tia vaselor). A facut doll&

calatorii In Europa occidentals: Intiiu, cu nume de
simplu lucrator, In Germania, Olanda si Anglia (1697);
apoi

In Franta (1717); tot

timpul 11 Intrebuinta ca sa.

studieze organizatia si viata

/-

Petru I.

din orasele vizitate. Pentru

a asigura tarii sale o esire la mare, a Intr eprins
razboaie numeroase. mai ales cu Suedia si cu
Turcia si a ajuns sa ocupe teritorli importante
la Marea Baltic* A introdus cu forta toate formele
externe ale civilizatiei occidentale, luptind cu
Impotrivirea clasei boeresti, care provoca mai
multe revolte, dar el be reprima cu mare cruzime;
pint si costumul occidental 1-a introdus si a silit
pe Rusi sa-si taie barbile. S'a ocupat de organizarea
administrative si financial* de progresele instructici; a Intemeiat orasul Petersburg, unde
si-a mutat capitala, a supus puterea eclesiastica
celei politica, desfiintind partiarhatul si instituind
sinodul, care avea In smut sau un procuror reprezentant al tarului. Autoritatea lui a Post imensa:
i s'a dat titlul de imparat si numele de mare. Pen-

tru istoria noastra, el are mare insemnatate, de la

el au Inceput legaturile mai apropiate cu princi-

patele. In 1711 Dim. Cantemir, Domnul Moldovei,

s' a aliat cu el si a suferit consecintele Infringerii
comune. De atunci Sultanii au Inceput a trimite

1808

www.dacoromanica.ro

ca domni pe difenti Greci din Fanar. In privinta

testamentului" politic (prin care se urmarea cuCerirea Constantinopolului) cercetarile istorice au
ajuns la Incheierea ca nu apartine lui Petru, ci
este inventat la Inceputul sec. xix spre a da un
fel de justificare necontenitelor razboaie ale Rusilor contra Turcilor.
PETRU zis ARON, fiu nelegitim al lui Alexan-

dru eel Bun a domnit In Moldova sau o singura

data (lorga) Intre 1451-1457 sau de trei patru ori
(Xenopol) Intre 1444-1457, fie in unire cu fratele
sari Stefan apoi cu nepotul sau Alexandru, fie
singur. El ucise pe fratele sau Bogdan $i, la rindul

lui, fu gonit de fiul acestuia Stefan (devenit eel

Mare); se duse In Polonia sperind ca, prin ajutorul de acolo, sa reia tronul; dar interesele Polonilor hotarlra altfel $i do aceea fugi In Transilvania. Prinait bine de regele Mateiu Corvin, care
voia sit aiba un mijloc de amenintare rata de
Stefan. el Insoti se zice armata ungureasca
In expeditia In Moldova, dar, lupta de la Baia
terminIndu-se cu victoria lui Stefan, se intoarse
In Transilvania, unde mai tirziu (pe la 1569) fu
ucis de oamenii lui Stefan.

PETRU zis CERCEL, mr- Ceroel.

PETRU ERMITIIL (t ca. 1115), considerat ca

initiatorul prirnei cruciade prin predicile cart stirneau entuziasmul rnultirnilor. Dunmezeu voeVe!"
erau cuvintele pe cari le repeta.
PETRU II ALEXEIEVICI (1716-1730), Imparat
al Rusiei 1ntre 1727-1730, Mau un tratat de delimitare cu China

PETRU HARAGHEORGREVICI ( 1846 t 1921 ), print

Orb, fiul lui Alexandru K. A trait mult timp in

streinatate, a servit In armata
franceza In timpul razboiului
din 1870; a fost proclarnat rege
al Serbiei In 1903, a suferit nevoile Inceputurilor nenorocite
ale razboiului din 1914, dar s'a
putut bucura de izbinda finals.
PETRU III zis

CEL MARE

meietorului Bogdan printr'o femee numita. Mu? at a ;

dupa altii (Xenopol) apartinea unei familii din

Muntenia, a Musetestilor, poate 1nrudita cu Basarabii. Dupa Grigore Ureche, a domnit 16 ani.
A cautat sa mentina prietenie $i cu regele Poloniei si cu al Ungariei.
PETRU II, fiul lui Stefan Mu.at, sidomnit In
Moldova, dar data e nesigura (Xenopol: 1395-99,
Iorga: 1448-49). Se pare ca a donmit cltva timp
Impreuna cu fratele sari Stefan, apoi s'au despartit $i an luptat pentru tron, ceeace a adus o
expeditie a Polonilor spre a ajuta pare-se
PETRU I zis PATRA4CII CEL BUN

In 1878 veni Alexandru Potcoava $i lucrurile se Intimplara la fel. Dar paste un an

$i citeva luni Turcii 11 mazilira. ,;,
'4--,
Ii.-1 trimisera In exil la Alep. -----,\:,4142
De aci isbuti sa scape $i sa
;*/___44t,

vie din nou In 1582 la tron.

un nou sprijin prin legaturile
ce stabili cu Papa Sixtus $i
deci si cu Polonii. Incurajind
cultul catolic, hind laudat In
scrisorile ce primea, incerca
sa dobindeasea prin Turci tronul Poloniei (la rnoartea lui
Stefan Bathori. 1586), lard a
Acum cauta sa -$i doblndeasca

A
/11;

!./
Petru chiopul.
m'

izbuti. Soarta ins& nu-i surise mult timp. Se ivira

mai multi pretendenti $i unii venire chiar cu o$tiri
streine. De aceea, temlndu -se poate ca va pierde
bunavointa Turcilor, fugi din tara In August 1591
si, dupa ce rataci prin citeva state apusene, muri

la Innsbruk clndva dupa 1593 (cad la aceasta

data e pomenit ca fiind in viata).

PETRU zis CAZACUL, domn al Moldovei clteva

luni In anu11592. Venind cu o$ti cazacesti, rastoarna pe Aron Tiranul, dar este gonit de o armata

trimisa de Sigismund Bathori dupa. cererea Tur-

ciei.
PETRU zis BARES (t1546), domn al Moldovei

1527-1538 $i 1541-1546. Era fiu natural al lui

Stefan cel Mare $i nazula la tronul Moldovet Inca

din timpul lui Bogdan, dar nu-si realiza. dorinta

('1236t1285), rege al Aragonului (din 1276 $i al Sieiliei

(din 1282 .
._
PETRU I XII$AT, domn al
Moldovei (ca. 1375ca. 1391), Petru I arSerbiei.
dupa uciderea lui Iuga Coriatovici. Dupa unii ( lorga) se tragea din familia Inte-

pe Stefan.

tira ca dupa 6 ani, sa dea fiului sau de asta data PETtronul Moldovei. Acum Petru, In virsta matura,
urma o politics personala, sprijinindu-se pe ele- PET
mentul boeresc. Poate ca de aceea a fost putin
iubit de tarani: ei au ajutat navalirile pretendentilor cari Il rasturnara de dougt ori: In 1577
veni Nicoara Potcoava, Ii Invinse, dar nu putu
'Astra tronul, fiindca Turcii reintronara pe Petru;

(f1557), domn

al Munteniei Intre 1553-1557. Era fiul lui Radu

Calugarul $i tatal lui Mihaiu Viteazul $i al lui
Petru Cercel. A domnit putin. A fost invitat de
Turci sa tread]. In Ardeal ca sa-i ajute In sta.phiirea acestei tari. A fost otravit de un boer Socol,

care voia sa devina domn.

PETRU zis SCHIOPOL, domn al Munteniei (1559-

1568) $i de trei ori al Moldovei (1574-1577, 1578

1579, 1582-1591). Era fiul lui Mircea Ciobanul

$i al Doamnei Kiajna. A domnit Intliu In Muntenia

sub regenta mamei sale, cu greutati marl, fund In

mai multe rinduri atacat de boerii pribegi din

vremea lui Mircea $i ar fi putut sa continue, data

nu ar fi intervenit cearta Intre mama -sa $i Slihail
Cantacuzino, om influent la Constantinopol, care

voia sa is In cgtsatorie pe sora lui Petru $i to refuzat.

De aci urma nu numai mazilirea acestuia, dar $i

trimiterea In exil. Dar iscusinta Kiajnei $i cadourile

afla In drum cu un convoiu de care cu peste. Rare$

a faurit planuri indrasnete. Murind regele -Unga-

riei Ludovic, se ivira doi competitori: loan Za-

polia, principele Transilvaniei, $i Arhiducele Ferdinand. Bares, care stapinea In Transilvania ce-

tattle Ciceul $i Cetatea de Balta $i sustinea un

episcop la Vad, fu Intliu partizanul lui Ferdinand, dar apoi, chid. Turcii voira sa dea tronul
Ungariei lui Zapolia, Rare$
trecu In partea lui. Aceste
(IP
imprejurari Ii dadura ocazie
sa faca mai multe incursiuni
In Transilvania, sa dobindeasca.
cetatea Bistritei $i sa obtingt
victorii contra Sailor din Brasov $i Bistrita; In felul acesta
ajunse la un moment sa staplneasca de fapt o mare parte
din teritoriul Transilvaniei, cu
glndul de a avea $i o staplnine de drept. Somat de Zapo-

It

l..

lia $i amenintat cu intervenirea

Petru Rare,
Turcilor, renunta la planul (dupa o fresca de la
Probota).
sau *Psi Intoarse privirea spre
Polonia, eerInd restituirea

Pocutiei. Refuzat de Poloni, ocupa provincia,

dar o pierdu In urma Infringerii de la Obertin (1531 ; dupa aceasta urmara incursiuni de
o parte $i de alta, far& sti. se 'mat& ajunge la un acord. Polonii intervenira la Sultan, care Incepu nti-

jlociri pentru aceasta. In acest stop fu trimis yenetianul Gritti, dar, tentlndu -se de vreo cursa,

nu se duse In Moldova; mai tIrziu se duse In

Transilvania ca sa reguleze afacerile de acolo, In
urma incheierii pall dintre Turci $i Ferdinand.
Acolo Gritti fu ucis de Unguri $i capul lui trimis
lui Petru, Impreuna cu doi fii, pe care el Ii ucise.

TemIndu-se de urgia Turcilor, facu alianta cu

Ferdinand; dar clnd Soliman porni cu armata

contra lui, nu dobindi nici un ajutor. Parasit $i de

14
1809

bogate ce stia sa faca la momentul potrivit, izbuGh. Adamescu. Dictionar enciclopedic ilustrat.1

(teat la moartea lui Stefanitt. (1527), clnd boerii

pribegi 11 proclamara Domn. Legenda spune ca
era pescar $i a primit vestea alegerii sale clnd se

www.dacoromanica.ro

PET_ boeri si de trupe, fu silit sa fuga peste munti si sa

PIE

PIACENZA, oras in Italia; 431.717 loc. (p.- rrA-

se Inchizli In cetatea Ciceului. Aci ramase pin& In

1540, clnd se duse la Constantinopol si reusi prin
iscusintli si dare de bani s& is din nou domnia In
1541. In aceasta domnie urmareste un joe dublu:
se aliaz& In ascuns cu loachim, marchizul de Bran-

LIA .

PIANUL-DE-SUS, corn. rur. jud. Alba, plasa

Sebes; 2003 loc.

PIARISTI, congregatie de calugari fundatA In 1607

la Roma avind de scop educatia copiilor.

deburg, In vederea unui razboiu contra Turcilor,

der, dup& ce razboiul e Inceput, ajuta pe Turci si,
clnd vede c& puterile crestinilor shit Infrinte de
pagini, ramlne de partea Sultanului. Rare a murit In scaun in Septembrie 1546. Intre alte ecouri
ale vietii lui In literatura noastra citim: Visti/ lui
Petru Rare?, poezie de V. Alecsandri, Luceaf drul,
dram& de Barbu Delavrancea.

PETRU Q1 ASAN (secol. xn), frati din pelor la Imparatul Isac II Angel; ei rasculara po-

PIATRA 0 corn. rur. jud. Romanati, plasa

Oltul de-sus; 2380 loc. Are o scoala de meserii

(1929). La 3 km. e statia c. f. numit& Piatra -Olt,
Craiova; de aci
pe linia principalk Bucuresti
porneste linia RImnicul-VIlciiSibiu si linia spre
CaracalCorabia. 0 c. r. jud. Teleorman, plasa
Zimnicea; 5656 loc. Dup& legea 1929, centrul
circumscriptiei cu 4 sate.
PIATRA ARSA, pisc jud. Prahova, alt. 2120

ninsula Balcanied, trimisi ca deputati ai Romani-

m.

porul romanesc din partile acelea si, uniti cu Bugarii, tntemeiarli imperiul romano-intlgar.

muntii Fagarasului (jud. Muscel). La S. E. este

pasul Bran. 0 statie c. f. aproape de Ciucea
(9 km.) pe linia principal& BucurestiOradea.
PIATRA DIN CASA, comedie de V. Alebsandri, salsa In Italia In 1847, reprezentatii. pentru prima
data in Iasi la 3 Maiu 1847 In folosul arsilor" din
Bucuresti (In focul eel mare, cintat de Anton

PETRUSZEWICZ A. s. CANONIC (t1913), isto-

ric polon, lost membru onorar al Academiei Romane (1890). A editat cronici, a publicat monografii din cari unele intereseaza trecutul nostru:
Torturarea dornnitorului moldovean loan Pot-

coavd, 1876; Cine au lost Cnejii valahi, 1877;

Regele Poloniei loan in si Moldova, 1898.

PEUCER GASPAR ('1525 t1602), savant ger-

man (matem. medic.), profesor la universitatea

din Wittenberg. Elev si ginere al lui Melanchton,
s'a ocupat si de propaganda. religioas& (calvinA),
pentru care a suferit si cltiva ani de Inchisoare.
PEUPLE ROUMAIN (LE). ziar politic aparut In Bu-

curesti 1885-86 sub directia lui N. Blarambe7g.

PEUTINGER co NNAD ( *1465 t1578), savant

german. Sub numele lui s'a publicat o hart& a

drumurilor din imperiul roman Mout& prin sec.
III si pastrata. Intro copie de la 1264 (Tabula peutingeriana). Originalul se gaseste la bibl. din

Viena.
PHEREKYDE MIHAIL (*1842 1-1926), om po-

litic roman. A lost advocat; deputat (1875) si senator In multe legislaturi, vice-presedinte si pre-

sedinte al Camerel si al Senatului; ministru de

justitie In guvernul de concentrare prezidat de
M. C. Epureanu (1875), de lucrAri publice In guvernul lui I. BrAtianu In 1878, de justitie In guvernul lui Dim. BrAtianu In vremea IncoronArii
(1881), apoi In guvernele prezidate de Ion C.
BrAtianu pin& la 1888, avind portofoliul justitiei
si al externelor, cu o Intrerupere de citiva ani cit
timp a Yost ministru plenipotentiar la Paris; ministru de interne In 1897 (cab. D. Sturdza) si In
1909 (cab. I. I. BrAtianu). ministru de stat In
guvernul concentrat al razboiului (1916), In fine
min. de externe in 1918 (cab. BrAtianu).
PHEREKYDE scARLAT (18411-1914), jurist
roman. A Yost prim-prezident al Curtii de Casatie.
PHILIPPIDE ALEXANDRU (1859), filolog roman. A Post profesor la un liceu din Iasi si apoi

(1896) la Universitatea de acolo. S'a Mout cunoscut prin o lucrare bibliografic& si biogratiea

( lntroducere in istoria limbii $i literaturii romdne,

1888); a publicat articole de Grilled in Convorbiri
literare" si In Viata romAneascA ", cercetAri asupra elementelor limbii si diferite etimologii (Altgriechische ElemPnte, 1897, Rumanische Elymolo-

gien), o gramatica elemental% a limbii romane

1897) si primul volum din Istoria limbii romane,
(cuprinzind Principii de istoria limbii (1894 . In
anii din urm& a dat la lumina douA marl volume
despre Originea Romdnilor: I. Ce spun izvoarele
istorice 1923. 11. Ce spun limbile romana si

PIATRA CRAIULUI p vlrf de munte In

Pann).
PIATRA-[NEAmTu],com.urb. cap. jud. Neamt.;

26.000 loc. Statue c. f. capul liniei laterale de la

BacAu. Statiune climatericA, 300 rn. altitudine.
Are liceu de baeti, sc. secundarA d fete, sc.
profesionalA de fete si sc. de meserii.
PIATRA RO,SIE, numele a doll& dealuri din
jud. Tulcea (1Inga corn. Cerna si Iing& orasul Isac-

cea).
PIC [pica] IOSIP LADISLAU, istoric ceh, profesor la

Universitatea din Praga. Op. pr. Veber die Abstammung der Rumtinen, 1880; Der nationale
Kampf gegen das ungarische Staatsrecht, 1882;
Die rumanischen Gesetze und ihr Nexus mit dem
byzantinischen und slavischen Recht, 1885 (trad.
In 1. francezA, Buc. 1887); Zur rumanisch -ungarischen Streitfrage, 1886.
PICARD [pieta') EMILE (*1856), matematic
francez. Fost profesor la Sorbona. Membru onorar
al Academiei Romane (1911).
PICK BEHRENDT, numismat german. Conserva-

torul cabinetului numismatic ducal din Gotha.

Membru onorar al Academiei Romane (1914).
PICO DELLA MIRANDOLA IOAN ('1346
f149/4, filozof italian vestit prin eruditia sa: In

1486 anunta cd va sustinea In public la Roma 900

de teze despre cele mai variate subiecte (de omni

re scibili). Osindit de autoritatile bisericesti, se

refugia. In Frant,a, de unde mai ttrziu se Intoarse
si se aseza la Florenta.
PICOLO NICOLAE, medic grec In Bucuresti. A

ocupat si functiuni publice: seful censurii, director al eforiei scoalelor (pe la 1836 si urm.).
PICOT [pico] EMILE (*1844 1.1918), filolog

francez. A Post secretar al Domnitorului Carol In

1866; vice-consul al Frantei In Timisoaramaimuni
ani de la 1869; profesor de limba roman& la $coala

de limbi orientale din Paris. Membru onorar al

Academiei (1879). A publicat (In colab. cu G.
Bengescu) un studiu asupra lui Alexandra eel
Bun (1882), o colectie de poezii poporane ale Romdnilor din Serbia (1889), o Bibliografie comeliana (1875), textul si traducerea Cronicei lui
Grigore Ureche (1878), Biogra(
\N.N\Y
fia 0 bibliografia lui Nicolae
's.NIAtA

albaneza, 1928.

Milescu (1883).
PICTET [picte]oAormr 1842
t1929), chimist elvelian. A reusit sa, lichefieze idrogenul si azo-

gendare despre viata animalelor. Ede origine bi-,

zantin& si, de prin sec. v dupA Chr., s'a raspindit
traduclndu-se In diferite limbi (etiopica, armeanA,
siriana, etc.). Ecouri din aceasta gasim In Invd(d-

dune methode generale de syn- C4ir

PRYSIOLOGUS, culegere de povestiri populare le-

turile lui Neagoe, apoi multe parti cuprinse In

cartea noastrA de literatura poporana serisa numit& Flo area darurilor, care s'a tipArit prima oar&
In 1700 (Snagov).

tul; a construit o masina pentru producerea frigului pe tale

ihdustriala. A scris si o opera
de filozofie a stiintei: Essai
these chimique.

PIEI-ROII. nume dat Tip de Piei-Roii

unora din locuitorii primitivi
ai Americii, pe cari Europenii i-au gasit acolo si

1810

www.dacoromanica.ro

1-au numit In primate timpuri Indieni. Ei tootles

mai mult In State le-Unite si In Maxie si se Im-

putineazii treptat.
PIELEqTI, statie c. f. jud. Do lj Intre Piatra01t si Craiova.
PIENIQNT, regiune din Italia, supr. 29.349
km. p. (Turin, Alexandria, Novara. Coni). Pin&
In sec. xi erau aci multe state mici; de atunci Incep
a se grupa pentru a forma In sec. xv un singur stat.

Acesta a fost simburele unitatii Italiei.

PIERRON ALEXIS (*1814 t1878), profesor
francez; traduse multe opere din elineste (Meta fizica lui Aristotel, Teatrul lui Eschil) si publics
Istoria literaturii elene (1850) si a literaturii latine (1852).
PIETITI, adeptii unui partid religios care s'a
produs In sinul protestantismului german pe la
1670, avind drept centru Universitatea din Leipzig, apoi pe cea din Halle. Ei n'au format o sada,
ci au urmarit numai o prefacere a cadrelor servitorilor bisericesti. Cu oarecare Inclinare spre ascetism, ei ostndeau teatrul, dansul si chiar plimbarea recreative. Pe la naijlocul sec. xvui miscarea

a Inceput a pierde din influenta sa.

PIETRELE-DOAMNEI, masiv stincos intre

jud. Falticeni (azi Baia) si jud. Suceava. Prezint&

o frumoasti priveliste si despre el circula In popor

diferite legende. Carmen Sylva s'a inspirat din

ale si a saris povestea Pietrele Doamnei.
PIETRELE-FETEI, munte jud. RImniculSarat corn. Jitia, alt. 1280 m.
PIETRICICA, munte jud. Neamt In rata orasului Piatra.
PIETROA.IA, statie c. f. jud. Dimbovita, In
tre Titu si Golesti linia BucurestiPitesti.
PIETROASA, p culme de munti jud. Bacau.
40 corn. rur. jud. Bihor; plasa Vascau; mine de
mangan.
PIETROASA-DE-JOS, corn. rur. jud. Buzau

pe coasts muntelui Istrita; plasa Tohani; 2456 loc.

Aci s'a gasit tezaurul zis de la Pietroasa sau Cloaca
cu pui. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Stirateanca.
PIETROIU, corn. rur. jud. Ialomita, plasa Fetesti ; 2740 loc. Dupa legea 1829, sat circ. corn. Cocargeau a.

PIETROSUL, yid In masivul zis muntli Rodnei

alt. 2300 m.
PIETROSANI, corn. rur. jud. Vlasca, plasa
DunArea, 4894 loc. Are o scoala de economie
casnica (1929).

PIETROMA, corn. rur. jud. DImbovita

plasa Pucioasa, pe malul Ialomitei; 2839 loc. Are
izvoare de apti. mineralii. Statie c. f. linia TituTIrgoviste. Dupa legea 1929, are In circ. sa 9 sate.
PIGNIALION (PYGMALION), rege legendar din

Cipru, care sculptase o statue de tildes reprezenttnd o femee si se Inamorase de ea.

PILAT DIN PONT (PONTIUS PILATUS) (t ca. 39),

guvernator al provinciei Iudeea, In timpul procesului lui Isus. Nefiind convins de vinovatla lui
si neavind curajul sit-1 scape, isi spat& mlinile si
zise: Sint nevinovat de singele acestui om. Actul
lui a devenit simbolic, spre a arata pe un om
onest, dar lipsit de energie pentru a opri un fapt dm.

PILAT CONSTANTIN ( *1838 t 1922), ofiter roman.

Sublocotenent In 1858, capitan In 1865, a luat

parte la miscarea de la 11 Februarie 1866, fiind
Intre cei cari au prezentat lui Cuza actul de abdicare; s'a angajat In armata franceza si a luptat In
razboiul din 1870, a reintrat In armata romans
In timpul razboiului din 1877; a Inaintat apoi pin&
la gradul de general de divizie.

PILSEN (ceh. PLIZEN), oral In Cehoslovacia

(Boemia); 88.416 loc.; vestit prin berea ce se fa-

bric& acolo.

PILSUDSKI iosiF (*1867), om politic si milltar polon. A trait pin& la razboiul mondial In PoIonia stlipInitil de Rust si a lost, chiar ca student,

un element de agitatie nationalists, a suferit si

5 ani de Inchisoare In Siberia. La Inceputul razboiului 1914 el formeaza un corp de soldati cu cari
lupt& in rIndurile Austro-Germanilor contra Ru-

siei. Dupa ce Polonia ruseasell e ocupat& de acestia, PIE.

el Incepu agitatia contra lor, Impiedicind recruttlrile si rechizitiile si contribui la crearea statului 1-11%
polon. El fu ales presedinte al comisiunii militare

si apoi la 14 Noembrie 1918 sef al statului si al

armatei. In aceasta calitate duse lupta contra
armatelor sovietice cari nu voiau sti primeasca liberarea Polonilor de sub jugul rus. Momenta grate
avu maresalul In 1920, cind Rush inaintase pin&
aproape de Varsovia, dar dobIndi o victoria strtilucitil contra for si stabili hotarele din spre Rasarit.
A fost presedinte al Republicei pIna. In 1922, clad

s'a retras, raminInd numai sef al statului-major.

In 1926, socotind ca siguranta tarii e periclitata
din cauza luptelor politice, rasturn& t,u ajutorul
armatei, pe presedintele si guvernul de atunci si
In guvernul format sub noul presedinte al Republicei, primi portofoliul afacerilor militare si
al celor externe si de atunci el a rilmas, ocuptnd
diferite situatluni lnalte, arbitrul vietii politice,
bucurindu -se de lncrederea deplins a poporului.
A vizitat de multe on Cara noastrA.
PILLTL, corn. rur. jud. Arad, plasa Chisinau;
2047 loc.

PIMEN GlIviosuL (t ca. 451), praznuit de biserica ortodox& la 27 August. S'a retras In pustie si
a trait In post si rugaciuni, formind o comunitate
cu mai multi frati Intro pustnicie.
PINIEN GEORGESOU (1853), prelat roman.

Episcop al Dunitrii de jos (1902); mitropolit al

Moldovei (1909); membru onorar at Academiei
Romane (1918). A fost profesor de teologie dogmatic& si simbolica la facultatea de teologie din
Bucuresti.
PINACOTECA STATULUI (Inf. 1864), asezatit In
palatul Ateneului Roman din Bucuresti. Cuprinde
tablouri vechi si noi de pictori romani si streini si o
colectie de sculpturi. Director: pie torul G. Potra$ru.

PIND sau rluNTll PINDULUI, sir de munti In

Grecia, Incep In Albania si se desvolta In Grecia

paralel cu Adriatica. Inaltimea cea mai mare o

atinge virful Moon al m. Smolica, 2575 m. Pindul are mai multe ramuri.
PINDAR ( ca. 521 t ca. 441 a. Chi.), poet grec
lirie. Autorul vestitelor ode, adresate mai ales Invingatorilor In jocurile olimpice. Trad. rom. puputine de Artur Berar, V. Bogrea, G. Murnu,
I. Al. George.
PTNI, consul rus In Bucuresti In 1821. La instalarea domnitorului Grigore Ghica (1822), el s'a
dus la Sibiu si de acolo a uneltit prin boerii nemultumiti mai multe revolte, unele destul de serioase, sperind sa justifice o interventie a armatei
rusesti care sta Bata la Prut. Nereusind, a Yost
shit sit se retraga.
PINTEA VITEAZUL, erou din poeziile noastre po-

porane.
PINZGAU, regiune din Austria (Salzburg), renumi ta pentru frumoasele bovine ce se erase acolo.

PIONUL cEAHLAu.
PIPRA corn. rur. jud. Ilfov, plasa Bkneasa.
Statie c. f. ling& Bucuresti linia spre FetestiCon-

stanta. Aerodrom si garage p. aeroplane.

PIPIRTG, corn. rur. jud. Neamt, plasa CetateaNeamtului. Dup& legea 1929, sat din circ. corn.
VInatorii-Neamtalui. Vorbeste de aceasta. localitate Creang& In Amintiri si Vlahutli In Schitele
de calatorie. E acolo si un plrau cu acelasi nume.
PTPO$ roax ("18221-1888), magistrat si om politic roman. A luat parte la lup tele din Transilvania In 1848; apoi sub regimul austriac a fost magistrat, prefect si In 1865 membru In Camera magnatilor. A lucrat pentru interneierea gimnaziului
roman din Brad.

PIPO PETRU, magistrat roman din Transilvania. A fost membru la tribunalul din Tlrgul
Mures. In 1858-63 a fost functionar In canoelaria consular& austriaca din Bucuresti.
PrPO POMPILIU (1857 t1893), ziarist roman
din Transilvania, stabilit In Cernauti. (1891), unde
a lucrat la Gazeta Bucovinei".
PIR, corn. rur. jud. Salaj, plasa Tasnad; 2540 loc.

1811

www.dacoromanica.ro

P 1 R..
PAD, rx

cad se atribue regilor: Cheops, Chefren $i MicheTinos. Cea mai mare e Inalta de 146 m. In launtrul
for sint mormintele regilor.

papa al Romei, intre 1458-1464; cauta sa fach o

coalitie a statelor crestine contra Turcilor. Lash si
scrieri sub numele de Aeneas Sylvius.
PLUS VI (1717 t1799), al 258-lea pap& al Ro-

lian. Director la Teat? o d' arte la Roma. Tract. rom.:

Austriei; lull sub protectia sa pe preotii goniti de

revolutia din Franta; Napoleon, venind Cu armata

PIRAMIDE (PYRAMIDE), vestite In Egipt sint trei

PIRANDELLO Luiar (*1867), dramaturg ita-

$alul negru (de A. Marcu), Datoria doctorului,

Fiul lui Cain (de A. Marcu), Enric IV (de A.

Marcu), Livretul rosu, nuvele (de V. Rodan),

Ornta, bestia $i virtutea (de P. I. Sturza). Pe scena

Teatrului National din Bucuresti s'au jucat piesele: ease persoane In cautarea unui autor, Smochine de Sicilia, Enric IV, Este a$a cum fi se
p are.
PIRNNE HENRI (1862), istoric belgian. Cunoscut mai ales prin lstoria Belqiei. Profesor
la Universitatea din Gand. Membru onorar al
Academiei Romane (1924).
VIRUS, oral In Grecia (Atica), portul Atenei.

PIRUS (PYRRHUS , erou din povestirile epocei

eroice a istoriei Grecilor. Era fiul lui Ahile.
PIRUS (3191-272 , regele Epirului. A luptat
contra Romanilor vemind In Italia in ajutorul
Tarentului.
PIRENEI (fr. PYRENEES), munti Intre Franta
si Spania, lungime 435 km.
PIRON (PYRRHON), filozof grec (t 288 a. Chr.).

Unul din Intemeietorii scepticismului.

PISA, oral In Italia (Toscana pe Arno; 67.752

lee. Aci e un vestit turn Inclinat.

PISARAVA, sat jud. Caliacra, plasa Sf. Dumitru; 3718 loc.

PISCU corn. rur. jud. Braila, plasa Silistraru ;

2160 loc. Duph legea 1929, sat circ.com. Brailita
statie c. f. intre Barbosi si Tecuci.
PISCUPESCU STEFAN V. (*1775 t

), medic

roman. Numele tatalui era Manega. A invatat la

Viena. Opere. Mijloace si leacuri de ocrotirea
ciumei, 1824; Oglinda sandtafii si a frumusefii
amenesti, 1829; Doctorui de casa.
PISISTRAT ( ca. 605 t 527 a. Chr.), tiran al
Atenei pe la 560.
PISTYAN (PIESTANY, ung. POSTYEN), oral In
Cehoslovacia perlul Waag; 5661 loc. Statiune balneara renumita.

PISCOLT, corn. rur. jud. Shlaj, plasa Valealui-Mihaiu; 3476 loc.

PITAGORA (prramionAs) (ca. 570 a. Chr.),

filozof grec, intemeietorul matematicei; credea in

migratiunea sufletelor. Unii istorici punla indoiala
chiar esistenta lui.

oral, cap. jud. Arges; 25.000 loc.

statie c. f. linia principal& BucurestiPiatra

Craiova, etc. De aci pleat& si linia lateral& pin& In

Curtea-de-Arges. Are liceu (int emeiat 1866), scoala
secundarh de fete, sc. profesionala de fete, 2 scoale
de comert si una de meserii (1929). E oral vechiu:

se vorbeste In documente de la finele sec. xiv.

PITT WILLIAM (.1759 t1806), om politic englez.

Sef al guvernului In timp de 17 ani (1784-1801),

me! (1775-1798); avu diferende cu Iosef II al

In Italia, 11 sill sh semneze un acord, fu totusi

arestat si dus In Franta, unde muri. Senumea mireneste Giovanni Braschi.

PIUS VII CHIARAMONTI (17421.1823), al 259 -

lea papa al Romei 1800-1823; semna Concordatul cu guvernul Frantei; Incoron& pe Napoleon
la Paris; dar nevoind sh adere la faimosul blocus
continental, Isi vhzu atacat statul, apoi ridicat el
lnsusi si adus la Fontainebleau si silit a semna un
act de adeziune, pe care-1 dezaprobli. 1ndata ce
putu. RaminInd In dusmanie cu Napoleon, null
reluti scaunul dealt duph chderea lui.
PIUS IX, mireneste: MASTAI FERRETTI CONTE

(1792t1878), al 263-lea papa al Romei 18461878. Incerca sh dea statelor sale o constitutie
intrucitva liberalh; In 1848 fi silit sh fug& din
Roma la Neapole, dar fu restabilit de armatele
franceze; in 1859 teritoriul statelor sale fu ocupat

de Italieni, dar ramase Roma ca resedinta; In

1870 convoch un conciliu care stabili infalibilitatea

papei ca dogma; cind (Dec. 1870) se declarh Roma
drept capital& a Italiei, se inchise In Vatican (care-i

fu lhsat de statul italian) si de atunci papii s'au

considerat prizonieri si n'au voit sh las& din cuprinsul proprietatilor for pink in 1930.

PIUS X, mireneste GIUSEPPE SART() (*1835

-lea pap& al Romei (de la 1903). Pios,
modest, adversar al tendintelor moderniste.
PIUS XI, mireneste ACHILLE RATTI (*1857),
papa al Romei, ales In 1922. A lost inainte cardinal si episcop la Milano.
1914), al

PIZARO FRANCISCO ( 1476 t1541), militar spa-

niol, cuceri, in unire cu Almagro, statele americane Peru $i Chili.

PICLISANU ZENOBIE (*1886), director In Ministerul Cultelor; membru corespondent al Academiei Romane (1919). A publicat studii despre

organizatia bisericilor prin articole In revista

Transilvania" $. a. si prin Volume, unele In Analele Academiei": Alegerea arhirreilcff, 1920; Din
istoria bisericeascd a Romdnilar ardeleni. 1923,
s. a.
PTNCOTA corn. rur. jud. Arad, plasa Siria;
5724 loc. Statie c. f. Intre Sintana si Ineu pe linia

AradS1ntan aBrad.

PINGARATI Oran jud. Neamt,, trece prin

corn. si man. cu acelasi nume. p mhnhstire jud.

Neamt corn. cu acelasi nume, Inceputa pe la 1461

de calugarul Simion de la Bistrita, dar zidith cu

tot rostui de Alex. Lapusneanu 1560.
PIRJOL, sat corn. Birsanesti, jud. Bacau, plasa
TazISu. Exploatare de petrol.

PIRLITII-TIRG, corn. rur. jud. Iasi, plasa

PIRSCOVNI corn. rur. jud. Romanati, pla-

refacu finantele, inlesni desvoltarea comertului

exterior, reorganizh administratia Indiei, dobindi
vot pentru unirea Irlandei cu Anglia, sustinu pe
emigratii din Franta In timpul Revolutiei si de
aceea lua parte la razboaiele ce urmarh.
PITTARD [pitar] EUGENE, naturalist si antropologist elvetian. Profesor la Universitatea
din Geneva; membru corespondent al Academiei Romane (1919). A vizitat de multe on tars
noastra si a facut studii de antropologie In dilerite regiuni. A publicat: La Roumanie, Valachie,

ling& Piatra.
PARVAN VASILE (1882t1927), istoric roman.
Profesor de istorie antica la

articole In Bulletin de la societe roumaine des

sciences" si In Buletinul soc. geografice".

tat prin studii asupra istoriei

Romanilor (Familia Cuza,

Copou; 2847 loc. Are un gimnaziu (1929).

sa Oltet; 3060 loc. Dupli legea 1929, sat circ. corn.

Osica-de-sus. Static c. f. linia Piatra-OltCorabia,

facultatea de litere din Bucuresti (1910), director al Muzeului national de antichithti.

Moldavie, Darroudja, 1917; Les peuples des Balkans, 1920; Les races et l'histoire. 1924; precum si

membru al Academiei Romane

(1913), director la Scoalei romane din Roma 1920. A debu-

PITUSCA, corn. rur. jud. Lapusna plasa Vorniceni; 3840 loc. Duph legea 1929, sat corn. Galesti.

1904, Stefan eel Mare, 1905),

PITJA-PTREI, coin. rur. jud. Ialomita, plasa

Tandarei; asezat pe stinga Dunarii, la confluenta

lalornitei cu acest fluviu, 1151 loc.Dupli legea 1929,

formeaza o circ. corn. cu 7 sate.

PIUS II PICCOLOMINI (1405 t1464), al 218-lea

.,

mr.,"

apoi s'a ocupat de istoria antica (Aurelius Verus, 1909), T E. -0 ,mg,

dar curind si-a fixat atentiuV. Parvan.
nea asupra epocei romane In
leg6tura cu istoria poporului roman si a Inceput
cercetari asupra resturilor din aces epoch aflat

1812

www.dacoromanica.ro

In Romania: Cetatea Tropacum (1912), Ulmetum

(1912), Castrul de la Poiana (1913), Calatis
(1920). A Inceput sapaturi cari au condus la descoperirea fostului oral Histria (ow acest cuvint),

ceea ce 1-a Indemnat a studia raporturile Intre

Greci *i Romani: Ginduri despre lume si viata
/a Greco-Romanii din Pont (1920); Inceputurile
vie(ii romane /a gurile Dundrii (1923); La penetration hellenique dans la vallee du Danube
(1923). Ca discurs de receptiune la Academie, o
biografie a lui C. Erbiceanu (1914). Ca lucrari
generale sau de sinteza: Ida $i forme istorice
(1920), Pomenirea impdratului Traian (1922),
Memoriale (1923). Pentru a face cunoscuta activitatea Scoalei romane din Roma a Inceput a publica In 1923: Ephemeris daco-romana, un anuar

cu lucrarile membrilor scoalei. Ultima opera:

Getica, protoistoria tinuturilor noastre (1926).

PYRVU, statie c. f. jud. Arges, intre Pite5ti si.

Cosfe5ti.
PLACE [plas] VICTOR ( *18181-1875), agent diplo-

matic francez la Ia5i In timpul divanurilor ad-hoc.

A functionat de t Mar In serviciul consular (Madrid,
Cadix, Neapole, San-Domingo, Mosul, Iasi, Adrianopol, Tananariva, Calcuta, New-York). In Iasi a
stat de Ia 1855 pin& Ia 1863. Aci n'a Yost numai un
reprezentant diplomatic constiincios, ci un pasionat sustinat or al unirii principatelor, legat personal
cu partizanii unirii, Incurajlndu-i, IndemnIndu-i si
afirmlnd Increderea sa In viitorul statului roman.
Arnie cu domnitorul Cuza, i-a Yost colaborator la
proectele de organizare a Orli. Dupa ce s'a retras

din serviciu, a revenit ca simplu particular In

Moldova si a murit aici. A scris si o lucrare de
arheologie: Ninive et l'Assyrie, 1867.
PLATEN-HALLERMUND AUGUST

("1796

frantnzeste Aneta $i Luben de Marmontel (1829), P I RGenoveva de Brabant (1838); a publicat si cart' didactice: Abefedar greco-roman, 1825. Abecedar, PLU
1828, Gramatica franfezd, 1830, Abetedar (rantezo-romdn, 1833, si un fel de manual general pentru Incepatori:
Cele dintfiu cunostinte.

PLESUL, munte jud. Falticeni

sau Baia (lost Suceava) corn. Bogdane5ti, 915 m. alt.

PLEVNA (PLEVEN , oras In Bul-

garia; 27.780 loc. Era cetate Int&rita pe vremea star) Inirii turcesti;
In razboiul din 1877 78 se Inchisese aci Osman -papa $i a rezistat cu mare vigoare ulna In ziva Gr. Plepianu.
de 28 Noembrie 1877, clnd, Meercind sa iasa., a Post Invins si prins de stile romanesti si ruse5ti de sub comanda Domnitorului
Carol.

PLINIU CEL BATRIN (CARTS PLINITIS SECIINDUS)

(*23-t79), istoric si naturalist latin, cunoscut mai

ales prin Istoria naturald, mort in vremea eruptiunii Vezuviului, dupa unii In virful vulcanului,
unde se dusese sa studieze, dup& altii In Stabia,
unde se dusese sa ajute la salvarea sinistratilor.
PLINIU CEL TINAR (CAMS PLINIO'S CAECILIIIS

sEcurmus) (62 -tea. 120), scriitor latin, amic al lui

Traian. Op. pr. Panegiricul lui Traian, Scrisori

catre Trojan.
PLOESTI, municipiu,
cap. jud. Prahova; 98.000
loc. Nod important de c.
f. : 1 ) statie linia Bucure5ti

Brasov, 2) statie linia

BucurestiBuzau, 3) cap
4) cap linia laterals spre
V &leni Mineciu, 5) cap
linia lateral& spre Buda

11835), poet austriac. A trait mai mult In Italia.

linia laterals spre Slob ozia,

al lui Socrat, calatori mult dupa

Slanic. Are 2 gari: de Nord

pentrulinia V aleni

A scris ode, sonete, balade *1 drame.

PLATON (* ca. 4291-347 a. Chr.), filozof grec,
muzicant si matematic In Atena; amic 5i discipol

moartea acestuia, iar la Intoarcere

(389) lncepu a raspindi ideile sale
In gradinile zise ale lui Academos,
de unde teoriile lui primira numele
de scoald Academic& Op. pr. Apologia lui Socrate, Criton, Fedon,

si de Sud pentru

to ate celelalte. Are

hour de baeti,
*coals secundars

Banchetul, Republica, Leone. Trad.

rom. Apologia lui Socrat (de To- -,

routiu, 1910; de Cezar Papacostea, j
1919); Criton (de C. Papacostea,
1919); Fedon, (de C. Papacostea,
Platon.
1919); Banchetul, de P. Musoiu,
f. a.; de A. Luca, 1910; de V. Green, f. a.); .Re,

publica (de V. Bichigean, 1923); Gorgias (de Th.

Simenschy, 1920); Dialoguri (de St. Bezdechi,

1922).
PLATON, martir, praznuit de biserica ortodoxa la 18 Noembrie. Marturisindu-si credinta, a
Yost pedepsit si s'a sfirsit In mijlocul chinurilor.
PLAUT (TITUS MACCIIIS PLAUTUS) (*ca. 250

t184 a. Chr.), scriitor latin, autor de comedii. Din

operele lui s'au pastrat: Amphitruo (dupa care

s'a inspirat Moliere Ina saAmphitrion),Aulularia
(idem In L'avare), Menecmi, Captivi, Casina,

Miles gloriosus, Poenulus. Toate au Post traduse

In rom. de T. Dinu si P. Paltanea (Buc 1912)..
PLATA.NBSTI, culme de munti In jud. VlIcea,
In stinga Lotrului. Vlrful eel mai Malt e Malaia:
996 m.
PLATARESTI fosta man. jud. Ilfov, zidita
de Mateiu Basarab, 1646. Azi e penitenciar pentru
femei. Statie c. f. linia Bucure5ti Oltenita. @corn.

rur. jud. Cetatea-Alba, pl. Sarata; 8706 loc.

PLENITA, corn. urb. jud. Dolj, plasa Plenita;
8000 loc. Are un spital, un gimnaziu si o *coal&
de meserii (1929) ; e resedintm plash; regiune de vii.
PLESOIANU DUMITBU (*1811 t1880), inginer

roman. A lucrat pentru Infiintarea unei scoale

normale In Tlrgu -Jiu.

PLESOIANU GRIGORE (*1808 t1857), profesor roman. A functionat In Craiova, a tradus din

de fete, sc. proleMonumentul Vanatorilor.

sionala de fete, 5
scoale comerciale, *coals de meserii, 5i mai multe
scoale primare. Are 23 biserici ortodoxe, din

cari una zidita. In 1827 si alta cladita de Mateiu Basarab pe ruinele unei vechi biserici din
1535. Orasular fi zidit pe la finale sec. xvi. Daruit
de Alexandru Ipsilante unui Moruzi, a avut In
curs de multi ani procese pentru a -si revendica
libertatea, astigind definitiv In timpul Domniei
lui Barbu Stirbeiu. Aci a Yost cartierul general
al armatei

ruse5ti

1877.

In

timpul razboiului din

PLOMBIERES [plombier], oral In Franta

(Vosges), 1830 loc. Statiune balneara (sulfuroase, sodice, feruginoase, bicarbonate).
PLOPI, corn. rur. jud. Soroca, plasa Tlrnova;
2280 loc. Dup& legea 1929, sat circ. corn. Tlrnova.
PLOSCA corn. rur. jud.Teleorman, plass Alexan-

dria ; 3985 loc. Statie c. f. linia RosioriZimnicea.

PLOTIN (*205 tea. 270), filozof neoplatonic,
Roman de origine, traind In Egipt. In operele sale,
din cari s'au pastrat o parte, Incearca a face o sinteza a tuturor sistemelor filozofice din anticitate
Impreuna cu cre5tinismul. S'a bucurat de mare

prestigiu In timpul vietii sale, nu numai prin

Inaltimea Mellor ce Impartasea discipolilor ssi, ci

si prin Malta demnitate moral& a vietii sale.
PLUMBUTTA, sat jud. Ilfov corn. Colentina,
pe malul drept al rlului Colentina. Aci a Post lupt&

intre Mateiu Basarab si Radu, fiul lui Iliac, la

26 Oct. 1623, Invingtnd Mateiu Basarab.
fosto. manastire In acelasi sat Intemeiata de un
Petru (poste Schiopul), refacuta. de Mateiu Ba
sarab si rezidita, duptt un cutremur. In 1804 de
mitrop. Dositeiu Filitti.

1813

www.dacoromanica.ro

PLU- PLUTARH ( ca. 501-125), scriitor grec, trai

In Atena, vizita Egiptul si Italia $i fu amic
P
cu oamenii de frunte din Roma, unde locui
cltva timp. Lass multe scrieri de moral& practica,

de filozofie si de teologie, de studii sociale; dar

celebru deveni prin biografiile (Vie(ile paralele).
Trad. rom. Viefi paralele (de C. Aristia, 1857;
de P. M. Georgescu, 189f ; Pericle (de N. Bilnescu, 1907); Licurg (de P. Musoiu, f. a.)
PLVTON, personaj mitologic grec. Zeul Infernului si al mortilor. Unele Compozitii 11 reprezinta Inconjurat de Parce $i de Furii.

lui", 1900, Tribuna" Arad, 1904,1908, Vieata

flour', 1907-1912, Luceafarul", 1909, Sam&nlitorul", 1909, Flacara", 1915-1916) de Faur,
d'Artanian, Iosif Popescu, J.
B. Hetrat, P. Paltanea, R. Pal-

tin, Luca I. Caragiale si In brosuri: Povestiri extraordinare

(de I. Schiopul, 1909; de N.

Dascovici, 1912), Nuvele (de

I. Achimescu, 1912), Nuvele

extraordinare (de Barbu Constantinescu, f. a.), Fantezii humoristice (1924).

POENARI, sat jud. Arges.
Aci shit ruinele cetatuii lui Te-

E. Po,

pes-Vocla.
POENARU CONSTANTIN (*1842 t1912), general

roman. A lost ministru de rilzboiu In cabinetul

prezidat de Lascar Catargiu (1891).
POENARU PETRE (1799t1875), profesor si
scriitor roman. Studii In cars si In Viena si Paris.
A lost profesor de greceste la scoala Mitropoliei
din Bucuresti (1820), secretarul lui Tudor Vladimirescu (1821), a redactat legiuirea instructiei.
publice sub Regulamentul Organic (1832), a lost profesor $i
director at colegiului Sf. Sava
(1832-47), deputat In Adunarea obsteasca (1841), director
al Ministerului de externe (1850),
membru al comisiei documentelor (1857), membru al Consiliu-

lui de stat (1864), membru al

aft:.

Academiei Romane (1870), prezident al Societatii pentru Invatarea poporului roman. In area-

Pluton.

PLUTUS, zeul bogattei In mitologia greats.

PNOM-PENH, cap. regatului Gamboge, pe

POARTA, statie c. 1. jud. Severin, !litre Me-

fluviul Mekong; 62.288 loc.

hadia

$1

Caransebes, linia Bucuresti-Tinaisoara.

POBRATA PI' PROBOTA.

POCIATSKI SOFRONIE, ieromonah rus trimis

de mitropolitul Petru Movila ca profesor la Scoala

de la Trei- lerarhi din Iasi (1640).

POCVTIA, o parte din provincia Galitta,

1211 km. p., cap. Colomea. A fost amanetata de

Regele Poloniei lui Alexandru eel Bun.

PODCARPATORVSIA, regiune din CehoPODENII-NOI, sat jud. Buzau. Exploatare

de petrol.
PODGORIA, corn. rur. jud. Arad, plasa Stria; 3598 loc.
PODOLENI, com. rur. jud. Neamt,, plasa
Bistrita; 2654 loc. Dupa legea 1929, formeaza
o circ. cu 22 sate. Statie c. f. linia BacAu-Piatra Neamt.
PODQLIA, Posts provincie din Rusia S.-V.
Avea cap. Kamenetz-Podolsk. Astazi face parte
din Ucraina.
PODUL ILOAIEI, corn. run. tlrg jud. Iasi,
plasa Bahluiu; 3611 loc. Dupti legea 1929, circ.
corn. cu 14 sate. Statie c. f. linia Pascani-lasi.
PODUL YNALT, localitate jud. Vasluiu unde
s'a dat lupta lui Stefan eel Mare cu Turcii (ca.
10 Ianuarie 1475). Xenopol situeaza punctul principal at luptei ling& un pod peste un plrau, care
azi n'are nume, ci se numeste numai ptraul de la
podul de pialrd. Crede ca acela se numea in vechime Racovd(ul. Batalia aceasta se numeste de
istorici si b. de la .Racova.
PQDUL TVEICULUI, com. rur. jud. Tecuciu
plasa Podul Turcului; 1173 loc. Are scoala de
meserii, spital. Dupo. legea 1929, centrul unei
circ. cu 19 sate.
slovacia; 12.639 km. p., 605.000 loc.

Petre Poenaru.

sth din urma calitate, deli bittrill, a luat parte la miscarea contra generalului
Tell, care, ca ministru de instructie, voia sa desfiinteze scoalele normale. Poenaru a publicat un
curs de algebrd (1841), cuvintari tinute de diferite ocazii, o biografie a lui George Lazdr (discursul lui de receptte la Academie, 1871) si un
diclionar francez-romdn In colaborare cu Florian
$i Hill (1840).
POETASU STAN ( 1870 t1919), general ro-

man. A intrat In razboiu cu gradul de colonel

S'a distins In luptele de la

Topraisar, Neajlov $i Mara*esti. In Ianuarie 1919, clnd

bEmde de bolsevici treceau
din Ucraina, el, hind coman-

dantul unei divizii care opera contra lor, a lost ucis

de un bolsevic pe clnd inspecta trupele In comuna Badiceni, ctireia i s'a dat numele
lui.
POESII POPULARE culese de

,cske

Gen. St. Poetau

V. Alecsandri, prima colectie de acest fel. A aparut Intliu In doua brosuri: 1852, 1853, apoi Intr'un
volum: 1866.

POGACEAUA, com. rur. jud. Mures, plasa

Rlciu; 2536 loc. Static c. f. linia Ingusta Bandulde-CImpie--Mihai-Viteazul.

POGOANELE, corn. rur. jud. Buzau, plasa

Chnpu; 5600 loc. Dupii. legea 1929, circ. com. cu

8 sate.
POGOR VASILE (1833
) om politic roman. A fost deputat, senator In multe legislaturi,

primar al orasului Iasi. Colaborator la Convorbiri literare", a publicat traduceri din diferiti autori. In volum a publicat: Faust de Goethe (trad.
cu Schelitti) 1862.

POGRADET, orilsel In Albania, la marginea

POE jpol EDGAR ALLAN (18o9 ti849), scriitor

de S.-V. a lacului Obrida; 3425 loc.

POHORLAVTI, corn. rur. jud. Cernauti, plasa

1885, Revista literara", 1887, Tribuna poporu-

POIAN, corn. rur. jud. Trei-Scaune, plasa TIrgu-Slicuesc; 2000 loc. Statiune climaterica, 610
m. altit.

american. Vestit mai ales prin povestirile sale cu

IntImplari fantastice si producatoare de groaza.
S'au tradus multe din ele prin ziare reviste (Independents", 1862, Literatorul", 1881, Epoca",

Nistru; 2005 loc. Dupa legea 1929, sat In circ. corn.

Ocna.

1814

www.dacoromanica.ro

POIANA, p sat In corn. Comarnic, jud. Prahova, plasa Pele$; 2107 loc. Statiune baln.7 0 corn

barii Pastilor. In tiinpul lui Alarm Aureliu In- P 01cepura persecutii contra crestinilor $i atunci pieri,

aci turme de oi. corn. rur. jud. Soroca. p1. Cotiugeni; 2355 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.
Cotiugenii-Mari. fosta man. jud. Prahova, in

POLICIORI, sat jud. Buzau, plasa Saratelul;

zacaminte de petrol.

rur. jud. Sibiu, pl. Miercurea; 5124 loc.; se crest

Rita Clmpinei. S'a lntemeiat In 1688 de spatarul

Toma Cantacuzino. Biserica actuala e recladito.
In 1840. P.-DE-SUS, corn. rur. jud. DImbovita,
pl. Ghergani; 2307 loc. Dupa. legea 1929, sat circ.
corn. Slobozia-Moara. P.-DE-SUS, corn. rur.

jud. Doll, p1. Filiasi; 2053 loc. Dupa legea 1929,

sat. circ. corn. Filia$L tot acolo P.-DE-JOS, sat
jud. Dolj. 0 P.-MARE, corn. rur. jud. Dolj, pl.
Calafat; 10462 loc. Are o coal de agricultura
(1929).

POIANA-LUI-MIFIAIU, munte jud. Gorj,

trecatoare In Transilvania.
POIANA- MARULUI corn. rur. jud. Brasov
plasa Zarne$ti; 2812 loc. schit jud RImniculSarat la hotarul jud. Buzau aproape de corn. Vintilli-Voda., fundat In 1810 de staretul Teodosie. E
$i o biserica veche, zidita In 1464.
POLANA-T.APULUI, sat jud. Prahova, Intre
Sinaia Se Buiteni. St. c. 1. linia Buc.Ploesti
Brasov, etc. Statiune climaterick. 880 m. alt.

POINLLE-DE-SUB-MUNTE, corn. rur. jud.

Maramure$, plasa Viseu; 5000 loc.

POINCARE HENRI JULES (18541-1912), matematic francez. A fost profesor de mecanica la facul-

tatea de $tiinte din Paris

(18S1), membru al Academiei de stiinte (1887). A

POLIEUCT (t ca. 250), martir praznuit de

biserica ortodox& la 9 Ianuarie. Era ofiter In armata imperial& In Armenia. Pagtn, avea un amic
crestin, pe Nearc; acesta II convinse $i In curind
suferi martiriul $i muri. Viata lui a dat subiectul
tragediei cu acelasi nume a lui Corneille.
POLINESIA 8. POLYNESIA, una din cele patru
parti ale Oceaniei, compusa din un mare numar
(cam. 300) de insule (de aci si numele) mari si mici.
POLTZU GEORGE (*1819 t 1886), medic roman.

A fost profesor la facultatea de medicina din Bucuresti $i decan Intre 1869-1880; membru onorar
al Academiei RomAne (1871). Op. pr. Mica chirurgie, 1859, Prescurtare de anatomie descriptivd,
1859, Acidul salicilic, 1875.
POLIZU-MICSUNESTIMIEIAIL (.1846 t 1916 )

autor dramatic roman. Unele

din piesele sale au lost jucate
pe scena Teatrului national din
Bucuresti. S'a ocupat si cu
pictura si cu muzica (aria pentru Somnoroase pdsdrele de
Eminescu este facuta de el).
POLO mule ('1256t1323),
cantor italian. A callitorit pe

aceasta Intr'o lucrare intere-

Post membru onorar al Academiei Romane (1909).

POINCARE LUCIEN Among]; ('186211920), fi-

zician francez. A fost profesor la liceul Louis be

Grand" $i la facultatea de stiinte din Paris. A publicat articole In revistele de specialitate. A fost
director al InvatamIntului superior, membru onorar al Academiei Rornane (din 1919, clnd a vizitat Romania cu misiunea universitara) $i al Ateneului Roman.
POINCARE RAYMOND (*1860), advocat $i om
politic francez, mare orator.

Dupa ce fu de mai multe on

ministru, vice-prezident al Camerei, prezident de consiliu, a

devenit prezident al Republicei

S.

la 1271 1295 In Asia prin

Mongolia si China si a povestit

publicat cercetari speciale,

contribuind la descoperirile
matematice cele mai importante ale secolului (ecuatiunile diferentiale, functiunile
fuchsiene, $. a. In aritmetick mecanica cereasca, fiHenri Poincare.
zica matematica, etc.), cuprinse In peste 300 de memorii inserate In diferite reviste si buletine. A

santa.

s,j.

'UN '

Marco Polo.

POLONIA (RZECZPOSPOLITA POLSKA, germ. PO

LEN)2 stat constituit In 1919 prin reunirea pro

vincrilor supuse, In cursul timpului, Austriei, Ru
siei si Prusiei. Se margineste la N. cu M. Baltica $i
cu statul fiber Danzig, Prusia, Lituania si Letonia,

la E. cu Rusia, la V. cu Prusia, la S. cu Cehoslo-

vaciasi Romania. Supraf. 388.390 km. p. ; 30.408.247

loc. (1 Ian. 1929).

Parnantul e In mare parte ses; la S. se Intind

Muntii Carpati (Beschizi si Carpa(ii pddurosi),
cari 1$i Intind dealurile spre centrul tarii. Principale fluvii $i riuri: Warta, Vistula, cu ail. Pilica,
Bugul si San, Pripet care curge printr'o regiune
foarte mlastinoasa, Niemen. Clima e mai mult
rece. Se cultiva cereale, slut pasuni Intinse. Muntii

au bogatii importante, mai ales In prov. Silezia

de Sus: carbuni, petrol, Fier, zinc. Industrie foarte

desvoltata.
Cap. vereoria (Warszawa) 937.000 loc. Ora$e
pr. Lodz, 452.000 loc., Lemberg (Lwow, vechiu
Leopole), 219.000 loc., Poznan, 185.000 loc., Cracovia (Kracow), 184.000 loc., Wilno, 129.000 loc.,
Katowice, 104.000 loc., Lublin, 94.000 loc., Bydgoszez, 88000 loc., Sosnowiec, 86.000 loc., Przemysl,

Kolomyja, Thorun, Grodno, Tarnow, Tarnopol,

Pluck, Pinsk, Wieliczka, Neavind port la mare, s'a
treat un mic stat liber Dantzig In jurul orasului cu
acela$i nume, cu o suprafata de 1950 km. p. pentru ca portul acestuia sk serveasca Poloniei. Ea
Ins& a Inceput constructia unui al doilea port la
Gdinia pe teritoriul polonez.

In epoca razboiului mondial

(1913-1920). Dupa expirarea
mandatului sau, si -a reluat si
activitatea politica $i profesiunea de advocat. A fost iar prezi-

dent de consiliu de mai multe orb.

POJARNA, pirau, izvora$te

In jud. Balti, uda $i jud. Chisinail, se varsa In Bleu.

dupa multe chinuri, $i Policarp.

Istoria Poloniei Incepe prin sec. ix si primul rege

R. Poincare.

POJON (ung. POZSONY) Pir BRATISLAVA.

POJORTTA, corn. rur., jud. Cimpulung, plasa

Moldovei; 2700 loc. Statie c. 1. linia Darma-

nestiVamaDornisoara.

POLA, ora$ In Italia (Istria), port la Marea Adriatica; 49.960 loc.

POLIBIU (POLYBIU) (* ca. 210 t ca. 125 a. Chr)

istoric grec. A scris o istorie universal& In 40 carti
de la 220 la 146.
POLICARP EPISCOPUL SMIRNEI (t ca. 166),

praznuit de biserica ortodox& Ia 23 Februarie.

Hirotonisit episcop de Sf. Joan Evanghelistul, a
pastorit In diecesa sa cu mare cucernicie; a lost

Ia Roma ca sa. se Inteleaga cu Papa In privinta ser-

cu titlu $i situatie regulata se consider& a fi Boleslas cel Viteaz (992-1025). El si urmasii lui cei
mai apropiati largira hotarele Statului si impuserk
respect vecinilor; dar alti suverani urmatori nu
continuara pe aceeasi tale $i deter& prilej unor ne-

contenite rivalitati unele manifestate prin razboaie civile Intre conducatorii diferitelor provincii.Pe la sfirsitulsecolului xin Polonezii 1ncep a
Intelege caaceste tendinte centrifuge shit un pericol
pentru frisk* existenta natiunii Tor. 0 noull Indru
mare se vede mai ales prin luptele lui Cazimir eel
mare (1333-70), sub care Polonia cunoscu o epoca de
mare prosperitate material& $i cultural/1. El Iona,
In 1364, Universitatea din Cracovia. Murind far&
copii, desemna ca urma$ pe Ludovic al Ungariei.

Fiica acestuia, ocuptnd tronul, se casatori cu

1815

www.dacoromanica.ro

POL

lagelan, print pagin din Lituania, crestinat sub

P 0 L_ numele
de Vladislay. Prin aceste Imprejurari puPOnn terea catolicisrnului crescu, dar unitatea statului
nu citstiga mult, ba chiar se ridica din ce In ce
puterea feudalilor,proprie.ari de paminturi (boiari
in Lituania si panz In Polonia) si se forma cu
Incetul o oligarhic a
nobililor care reduse
pe de oparte puterea
regala si pe de alta
apasa pe muncitorii
de pamInt. Situatiunea aceasta era si
mai rea din pricina
ca Polonia era mereu atrasa. In lupte
cu vecinii sai si tot
ea o lmpiedica de a

(1815), iar Incercarile de revolta din 1830 is din

aratara nurnai eroismul *i patriotismul
polon, dar nu dadura nici un folds pentru reinvierea Poloniei.
Statul polon s'a renascut, de fapt, In Noembrie
1918 cind autoritatile streine au parasit teri1863

profita de Imprejura-

rea unirii a trei coroane (Polonia, Ungaria si Boemia) pe

fruntea lui Vladislav,

fiul lui Cazimir (ca.

1471). Stinglndu-se
dinastia Iagelonilor
(1572) si noul rege
ales, printulf francez
Henric de Valois,
parasind tronul, vine
Stefan Bathori, care
d& statului o incontestabilk stralucire

militara: dar regii

urnaatori, din familia

suedeza Vasa, aurazboaie chiar cu Suede-

zii, unul din ei cedeaza electorului de

Brandeburg provin-

cia zisti Prusia du-

cald. In sec. xvir PoIonia are clteva epoci

de stralucire, dar
pierde si multe tarttorii. Ridicareapute-

Harta Poloniei.

rii rusesd aduce pericole not In exterior, iar puterea nemarginita a nobililor (liberum veto: dreptul unui singur deputat de a opri, prin opunerea
sa, votarea unei legi) slabeste din ce In ce coeziunea interne. Confederaliunea de la Bar (1768)
incearca zadarnic sa impiedece decadenta: In
1772 se produce prima Imparlire a Poloniei,InIre

toriul. Alegerile Ontru Adunarca nationala s'au

facut In Ianuarie 1919 si deschiderea solemn& a
Post la 10 Februarie. Constitutia s'a votat la 17
Martie 1921 si de atunci a suferit clteva modificari. Statul polon e republica, cu un presedinte
ales pe 7 ani si cu sistem bicameral (Sejm = Camera si Senat).
POLOVRACI (sau POLOVRAGI), corn. rur. jud.

4#Th.

Gorj, plasa Novaci; 1895 loc. Aci a si man. cu

acelasi nume Intemeiatii de Jupinul Donciu PIrlianu si Postelnicul Stan In a. 1640. In apropiere
e o pester& cu stalactite si stalagmite. Era si o

mina de fier numith. Baia de Fier, care se exploata

pe la 1718. Dupe legea 1929, sat circ. corn. Novaci.

Statiune climaterica 660 m. altit.

POLZER AUGUST ( *1862t 1915), chimist roman. A lost expert la Institutul central de chimie, mai Urziu sub-director. Profesor la scoala de
farmacie, apoi la facultatea de medicina. Op. pr.
Petrolul nostru de luminat, 1908; Ch.imia si analiza alimentelor si bduturilor, 1914.
POMTRLA, corn. rur. jud. Dorohoiu, plasa Berhometele; 550 loc. Aci se afla un liceu Infiintat In
1838 de Marele Logofat Anastasia Basota. Dupe
legea 1929, sat In circ. corn. Hiliseu.
POMERANIA (PorartERN), provincie din Pru-

la Marea Baltica; supraf. 30.186 km. p.;

POMPEI, ora$ In Italia (Campania) la S. de

sia,

1.789.216 loc. Cap. Stetin.

Imparlirea Poloniei (dupti. Moreau).

Prusia, Austria si Rusia si nici o interventie serioasa nu se ridica din Occident pentru a o Impiedeca. In 1793 a doua tinplirtire si In 1795 a

Neapole, la 24 km. departe de Vezuviu; distrus

de eruptia vulcanului In anul 79. Sapaturile, Incepute in 1860, au dat la lumina doua treimi din
oras, arlitInd In toate amanuntele viata In vremea

se sflgeste curind prin Congresul de la Viena

om de stat roman. A format primul triumviat cu

treia si ultima: statul polon este desfiintat. Marele

ducat at Varsoviei, Intemeiat de Napoleon (1807)

catastrofei.
POMPEIU (arms POMPEIUS) ( *107f48 a. Chr.),

1816

www.dacoromanica.ro

Cezar si Urassus toy), s'a luptat cu Kezar, a Post

Invins In lupta de la Farsala $i a murit In Egipt.

se lupta cu Prusienii alaturi de Kosciusko (1794 . POMCind Napoleon institui Marele-ducat al Poloniei,
el fu numit seful armatei $i dupa ce organize un POP

mare numar de regimente, lua parte la diferite

Kpmht

lupte, ajuta. pe Napoleon in carnpania din Rusia,

fu numit maresal al Frantei 5i avu o purtare eroic5.
In marea lupth de la Leipzig, In care si muri.
PONIATOWSKISTANISLAS "1677 t 1762 , ofi-

ter polon, a luptat alaturi de Carol xn contra Rusilor, apoi a ocupat functiuni importante In patria
sau sub August in.
PONSARD [ponsar] FRANCOIS ('1814 11867),
autor dramatic francez. Prin piesa lui Lucrece
(1843) a Post proclarnat seful scoalei care lupta
contra romantismului. A scris si alte tragedii, dar
far& succes. Mai cuuoscut s'a flout el prin comediile sale, Intre cari Onoarea banii (1853), trad.
de I. C. Lerescu, 1855; de A Naum, 1890. Alta

traduceri: Ora(iu $i Lidia (de T. M. Stoenescu,

1885), Dragoste de poet (de N. A. Bogdan, 1925).
PONTBRIANT RAOUL DE, profesor francez
stabilit In Romania. A predat la liceele din Bucu-

resti. A publicat un dictionar roman-francez

Casa din Pompei.

POMPEIU DIMITRIE D. (1873), matematician

roman. Doctor in matemeici din Paris. A Post

institutor. Azi e profesor de mecanich la Univer-.pd.sitatea din Bucuresti (1912),
-Y
transferat de la Iasi (unde lune/
tiona din 1907). Membru corespondent al Academiei Romane (1916). A publicat articole
In Bulletin de la section scientifique de l'Acadeinie Roumaine",Annales scientifiques"
din la5i, Bulletin de la Societe
des sciences" din Bucuresti; in/_e
volum: Les singularites des Me
fonctions analitiquesuniformes, Cneius Pompeius.
1929; $i carp de scoala: geometrie, algebra, etc. Presedinte al Camerei De-

(1862), o gramatica franceza (1867) $i un metod

practic pentru a invata o limba In case luni (1870).

PONT-EUXIN w MAREA NEAGRA.

PONTOPPIDAN HENRIC ("1857), scriitor da-

nez. A publicat romane, nuvele; i s'a decernat

premiul Nobel In 1917.
POP GAVRIL (*1818 11883 , scriitor roman In
Transilvania. A Post preot unit, canonic la Lugoj;
membru corespondent al Academiei Romano
(1871).

POP GEORGE, financiar roman In Transilvania.

A Post functionar de finante In diferite orase, a

avut titlul de consilier regesc (1897). Op. pr.
lndreplar practic in toate afacerile financiare
(1878).

POP GEORGE ("1864), profesor roman din Tran-

POMPILIAN JOACHIM ( "183511907), pictor

roman. A Yost profesor de desen la liceul Gh. Lazar" 'tin Bucuresti.
POMUT GEORGE ("1828 t 1882), Roman din
Transilvania refugiat In Statele-Unite dupa revo-

silvania. A propus limba romana si germana la

liceul din Brasov; dar, din cauza unui discurs cu
coloare prea nationalists, a Post destituit de guvern si a trecut in Romania. A profesat in Bucuresti la liceul Mateiu-Basarab, a tinut un curs liber
la Universitatea din Bucuresti. A publicat multe
carti didactice pentru limba german& (Gramatica
p. diferite clase, Pova(uitor).

1878. Acolo a si murit.

limba franceza. E numit In 1831 la Colegiul Sf.

Sava din Bucuresti, chid s'a introdus In mod obligatoriu studiul limbii franceze. A publicat, In
1847, o carte de exercitii pentru acest curs, tradus
dupa Buvelot.

putatilor (1931).

lutia din 1848. A luat parte la razboiul de secesiune (1861 5i urm.) si a Post Inaintat pina la gradul de colonel, iar, duph. cltva timp, a Yost numit general In rezerva. A Yost trimis apoi consul
general al Statelor-Unite la Petersburg piny In
PONDICHERY [pondiseri), ora$ in India In

Golful de Bengal, 46.849 loc., cap. provinciei franceze Cu acelasi mime.

PONI MATILDA tratSCIltrt CMGLER) (1852 t1931),

scriitoare romana. A publicat poezii In Convorbiri literare (1867-1890) si in alte revi,te, un

volum de poezii (1871) si diferite povestiri.
PONI PETRE (1841 t1925), om de stint& si
politic roman. Profesor de chinaie In Universitatea

din Iasi (1875), decan al Fac. de

stiinte (1881), membru al Academid Romane (1879) si de mai
multe on prezident; ministru de
instructie In 1891 (guvern. prez.

POP DNiN, unul din primii profesori romArii de

POP NICOLAE (1840t1888), profesor roman in

Brasov. A publicat carti didactice de istorie si

geogra fie si o istorie a Brasovuliti.

POP $TEFAN ("1845 t1890), profesor roman. A

functionat Intiiu la Blaj la scoalapedagogica, apoi

(1882) a trecut In Romania, unde s'a ocupat cu

stiintele agricole si a Post profesor la scoala de
agriculture. din Bucuresti.
POP VASILE, preot roman unit. A Post vicar a
Maramuresului pe la 1808.
POP VENIAMIN (1846 t1897), profesor roman

Polonez, ofiter austriac, apoi luptator pentru in -

In Blaj. A Post si protopop. A scris 0 Istorie a

Transilvaniei.
POP-CICIO $TEFAN (1865), advocat si om
politic roman In Transilvania. Membru In comitetul de conducere al partidului national-roman,
a lost de multe on ales deputat In Camera din
Budapesta, sustinlnd drepturile Romanilor. A lost
vice-prezidentul Adunarii nationale din AlbaIulia (1 Decembrie 1918), In care s'a proclamat
unirea cu vechiul regat. Duptt unire, a lost ministru de stat din partea Transilvaniei In guy.
prezidat de Ion I. Bratianu (1918), In eel prez. de
G-ral Vaitoianu (1919), ministru de externe si
prez. de consiliu interimar (1919-20), prezident
al Camerei (1928-31).

fu apoi chemat In Polonia, se lupta cu Rusii (1792),

politic roman in Transilvania. A lost deputat dietal (1872 si urm.); a Post Intro initiatorii formarii

general Florescu), 1895 (guy. D. A.

Sturdza), 1918 (guy. G-ral Coanda).

El a Intemeiat Casa Scoalelor. A

publicat carp didactice (Fizicd,

1874, Chimie, 1887) tiparite In numeroase editii si servind multor

Petre Porn.

generatii de scolari. A facut studii

asupra mineraletor din Romania 5i mai ales asupra
petrolului nostru. A soils si o cercetare istorica.
asupra r dzesilor.
PONIATOWSKI JOSEF ANTON ("1762 t 1813),

dependenta patriei sale. Colonel *i adjutant al

Imparatului loser II (1787), se lupta cu Turcii;

1817

POP DE BASESTI GEORGE ("18351.1919), om

www.dacoromanica.ro

pop. partidului national roman In 1880; a stat un an

la Vat dupa procesul Memorandului; vicePOP Inchis
presedinte al partidului national; presedinte al
Adunarii nationale din Alba-Iulia (1 Decembrie
1918), care a proclamat Unirea Transilvaniei cu
Regatul Romaniei.
POP RETEGANUL IOAN (*1853), scriitor $i

invatator roman In Transilvania. Distins mai

ales ca autor de carti pentru popor: Leonat cel
tin& (1893), Povegi ardelenesti (5 vol., 1868),
Povesti din popor (1895), Trandafiri $i viorele
(1891), Pi lde i sfaturi (1900).
POPA GEORGE ( '1841 t1897), profesor roman

In Transilvania. A lost referent scolar in Oradea

si In Arad. S'a ocupat cu organizarea Invatlimintului (Nome pentru administra(iunea invd(dmintului, 1877) si cu lucrAri de educatiune (Robinson
Crusoe dupd Campe, 1783; Merinde de la scoald,
1888) A fost redactorul revistei Lumina (Arad),
1872-73.
POPA-LISSEANU GEORGE ('1866), profesor
de limba latina la liceul G. Lazar" din Bucuresti,
lost deputat, membru corespondent al Academiei
Romane (1919). A debutat printr'un studiu asu-

pra Tablelor cerate din Transilvania (1890); a

publicat studii In specialitatea sa: Poezia populard
la Romani, Metrica lui Hora(iu, Versifica(ia Latin& Gramaticd latind, etc.; studii de mitologie
populara: Flora si Floriile, Sarbdtori pagtnesti,

etc.: traduceri din autori latini: Eutropius, Cicero,

Apulejus, Lucian, etc., cum Si monografii istorice:
Cetatea Dristor, Ora$e greco-romane In noul teritoriu al Dobrogei.

POPASU LOAN ('1808 t1889), episcop roman de Caransebes din 1865. Inainte (din 1837) a
trait ca profesor in Brasov si a lucrat pentru progresul *coalelor de acolo. In diecesa sa a urmarit
desvoltarea scolilor si a prestigiului preolllor.
POPAITI lost schit de calugiirite jud. Orheiu, desfiintat In 1816. pa sat In jud. Botosani, In care e o biserica zidita de Stefan-eel-Mare.
POPE ALEXANDRU (*1688 t1744), poet englez.

cunoscut mai ales prin studiile asupra anticitstii, prin traducerile Iliadei si Odiseei si mai ales
prin poema Incercare asupra omului (1734) trad,
rom. de Conache (Poezii, vol. II).
POPE WILLIAM JACKSON, chimist englez. Pro-

fesor la Universitatea din Cambridge, membru al

Academiei Regale de stiinte. A facut cerceltri

asupra fizico-chimiei si In deosebi asupra structurii moleculare. Membru onorar al Academiei

Romane (1925).
POPEA IOAN ('1839), profesor roman In Bra-

sov. Aci a servit la gimnaziu 35 de ani pin& In

1900. A publicat carti didactice (Carte de cetire,
1885 si urm., Religie) si pedagogice (Gre$eli in
crefterea copiilor, ldealele studentulut roman.
POPEA NICOLAE ( *1826t1908), episcop roman
In Transilvania. A fost secretar al mitrop. *aguna,

protosinghel, arhimandrit,
In fine episcop de Caransebes In 1889. S'a ocupat

si de politica, a fost deputat in dieta Transilvaniei si in senatul imperial.

A lost prezidentul comi-

1849, a fost institutor In Birlad, apoi profesor la

liceu si la scoala normal& de acolo, fiind peste 20
de ani director al acestei *coale. Amestecat In luptele politice Inc& din epoca unirii principatelor, a

avut mai tlrziu o activitate importanta, fiind de

cIteva on ales deputat. Membru corespondent al
Academiei Romane (1877). A publicat: ,Scoala poporald ,1875; Carte de lecturd, 1879; Psihologta
empiricd, 1881.

POPESCU-CANDIANO MIHAIL ow- CANDIANO.

POPESCU NICOLAE D. ('1834t1921), scriitor

roman. Cunoscut prin Calendarele, pe cari le-a

tipiirit (de la 1866) In timp de 30 de ani, In cari
a publicat efemeride foarte pretioase, relatiuni
istorice si povestiri populate inspirate din istoria
sau din viata socials. Scoase si In brosuri, ele au
avut numeroase editiuni, mai ales vietile haiducilor (Jianu, Tunsu, Miu, Bujor, Radu Anghel,

Codreanu, Grozea). Alte op. Istoria resbelului romano-ruso-turc, 1879, Amoral $iDorul, eclectic de

clntece (multe editiuni).

POPESCU NICOLAE M. (*1881), preot roman.

Profesor de istoria Bisericei romane la facultatea
de teologie din Bucuresti; membru al Academiei
Romane (1923). A publicat articole In Biserica
ortodoxli" (din 1908), studii biografice asupra cltorva persoane importante din trecutul Bisericii:
Macarie leromonahul (1908), Dionisie Mitropolitul (1914), Nifon Patriarhul (1914), cum si cerearl istorice asupra lui Brincoveanu (1914). In
discursul de receptie a tratat despre Dimitrie Onciul (1925). In 1931 secretar general al Ministe-

rului de Culte $i Instructie pentru conducerea

cultelor.
POPESCU RADII ("ca. 1650tca. 1729), cronicar

roman. Boer muntean, a ocupat functiuni importante: mare vornic si ban. S'a calugarit In 1723
luind numele de Raf ail. Cronica lui, publican In
Magazin istoric" vol iv, povesteste ultima parte

a domniei lui Brincoveanu (de pe la 1699), domnia

lui Stefan Cantacuzino $i, mai amanuntit, despre
Nicolae Mavrocordat.
POPESCU SCARLAT, jurist roman. A lost pro-

curor general al Curtii de Casatie.

POPESCU snsirox, (.1848. . ..) teolog roman.
A fost profesor si protopop In Sibiu, apoi (1888)
a trecut In Romania si a predat religia la Scoala
normal& de institutori, apoi la liceul Gh. Lazar"
din Bucuresti. Retras 1917. Opere: Morala cre$tind. 1898, Istoria bisericii rifmulne, 1903.
POPESCU STEFAN (*1873), pictor roman. A
luat premiul national in 1928.
POPETI-LEURDENI, COM. suburban& jud.
Ilfov la municipiul Bucuresti cu toate satele ei.
POPE$TI-PAVLICRENI, sat jud. Ilfov, plasa Pantelimon; 2056 loc. Tine de corn. PopestiLeurdeni.

POPFIU JUSTIN ('1841t1882), preot si scriitor

roman. A lost profesor la gimnaziul catolic din
Oradea (1864), spiritual si profesor in seminariul
de acolo; paroh In corn. Lita mare (1879), a redactat revista Amvonul" (Pesta, apoi Oradea,
1868-1881) si a publicat un studiu asupra ceremoniilor de la Inmormintare, precum si scrieri
liter are.

tetului national format in

1881. Membru al Arademiei Romilne (1899), a
publicat o istorie a MitroN. Popea.
poliei din Transilvania
(1870), o biografie a lui
.$aguna (1873) si un Memorial, culegere de acte
din trecutul Romanilor (1889).
POPESCU EUFROSINA /15.SCUIrt VLASTO, artist&

dramatic& romana. Pe la 1845 a fost cintareata

si s'a produs In Milano, Palermo, Venetia. Mai
tirziu veni In Bucuresti.

POPESCU GABRIEL, desenator si gravor roman.

A luat premiul national pentru gravur& In 1929.

POPESCU LOAN ( 1830 t 1901), profesor ro-

map din Transilvania. Refugiat in Moldova In

POPINA 0 lac jud. Ialomita corn. Bordusani.

balta jud. Tulcea. insula In laculRazim.
POPINA -MARE, insul& jud. Tulcea In balta
cu acelasi nume.
POPLACA, corn. rur. jud. Sibiu, playa Turnison; 3040 loc.

POPOCATEPELT, vulcan In Mexic; 5420

m. Inait.

POPORUL. ziar politic, aparut In Bucuresti 1871

-1892 sub directia lui N. Bassarabescu (1875-81).

POPORUL, loae economics, aparut& In Pesta din

1893 pin& dupa 1906; redactat& de D. Bombay $i
Gh. Alexi.
POPORUL SIIVERAN, ziar politic redactat de Dim.

Bolintineanu, Bucuresti 1848.

P9POVICI ALEXANDRU (*1866), profesor de
botanic& la Facultatea de stiinte din Iasi (1904).

1818

www.dacoromanica.ro

A publicat articole
Murales scientifiques de
l'Universite de Ia$i" (mai ales contributiuni la
studiul florei din Romania).
POPOVICI ANDREW A. (1856t1925), industrias roman. Originar din Brasov, s'a stabilit
In Bucuresti, unde a lntemeiat o moara cu aburi;
a Post propagandist at ideii nationale, consilier
comunal In Bucuresti.
POPOVICI AUREL 0. (.8631.1917), ziarist ii
scriitor roman din Transilvania. Studiase medicina, dar s'a ocupat mai mult de filozofie $i de politica. El a redactat Replica tinerimei romane la

raspunsul studentimii maghiare (Fir MEMORANDUM),

pentru care a Post oslndit la Inchisoare. Atunci a

trecut In Romania, unde a Post ziarist $i profesor
de limba germana.. A publicat Principiul de nationalitate (1894) $i o mare lucrare Wereinigsten
Staaten von Gross-Oesterreich (Leipzig, 1906),
desvoltlnd proectul unei constitutii not a Austriei

In care poporul roman din Ungaria ar avea o

situatiune potrivita cu num&rul $i forts sa. Aceasta

idee era sprijinit& de Arhiducele Franz-Ferdinand
(cel omorit la Sarajevo), care ar fi avut s'o aplice

la suirea sa pe tron. Popovici a lost cltva timp $i

director (pentru partea politica) al revistei S&manatorul" din Bucuresti.
POPOVICI DUMITRU (*18611-1927), cIntarot ro-

man de opera. S'a distins cu deosebire la Beyreuth

In operate lui Wagner. Mai tirziu a venit In tarn $i a Post pro-

cursuri la Academia Mihaileana p Ina in 1860, and poP-

a trecut la Universitate, avind catedra de geometrie analitictl, fiind primul profesor de aceasta r OR
materie.
POPP VASILE LADISLAU (1819f1875), jurist
roman In Transilvania. A Post profesor de matematica. la Blaj (1842);
magistrat In Bistrita, In Sibiu,
Consilier la instant,ele superioare In
Viena si Pesta, In 1863 a Post rant

PORCIUS FLORIAN ( *1816 t1906), botanist ro-

fesor la Conservatorul din Bucuresti $i directorul acestei

institutiuni. In ultimii ani a lost
director al operei din Cluj, pe
care Incepuse s'o organizeze,
dar 1-a suprins moartea.

man transilvanean. A Post Invatator, profesor la scoala militara din

t1922), teolog roman din Buco-

Nasaud. A Post membru al Academiei

Romane (1882).

Nasaud, a ocupat dupa. 1848 functiuni

administrative $i st Ind retras In Rod-

na veche s'a ocupat de botanica,

descoperind specii not cari Ii poartri
numele. A studiat In deosebiflorajud.

POPOVICIU EUSEBIU (.1838

vina. A Post profesor la Universi-

tatea din Cernauti; membru Dumitru Popovici.

onorar al Academiei Romane

(1908). A publicat Istoria bisericeasca universal
In limba germana, tradus& In rom. de Atanasie
si Gherasim.
POPOVICI GEORGE (1863 t1905), jurist $i
poet roman. Era fiul lui Eusebiu. A publicat poezii
sub pseudon. T. Robeanu (1885-1892) $i studii
asupra dreptului romAnesc vechiu. A lost membru
corespondent al Academiei Romane (1905).
POPOVICI GH.EORGHE (18621-1927), protopop

roman. Dupa studii la Cernauti $i la Viena, este

numit profesor la seminariul teologic din Caransebes (1886); a Post deputat al Lugojului In Pesta.
Dupa unire, a Yost senator, vicepre$edinte al Sena-

tului, membru corespondent at Academiei Ro-

ma.ne (1909). A scris despre Uniunea cu biserica

romano- catolie4 (1901) si Istoria Romdnilor bdnd(eni (1904).
POPOVICI IOSIF (18761-1928), filolog roman.
Dup& studii In Viena $i la Paris (cu Rousselot), a
Yost profesor de limbi slavice in Universitatea din
Cluj. Acolo a Infiintat un laborator de fonetic&

experimental& (prima catedra In Romania). A

publicat cercetari despre dialectul istro-roman,
Palia de la Ordstie, fiziologia vocalelor, Ortoepie
$i lonetied.
POPOVICI-BANA.TEANUIOAN(*1869t1893),

uvelist roman. A publicat In

!I

baron. A Post prezident al Asoriatiunii Transilvane 1867-74.

POPP MIHAIL (18271.1892),
pictor roman din Transilvania. A
venit dupa 1848 in Romania $i a
rc=c4.%
lucrat cu alti pictori la zugravirea
mai multor biserici. In 1855 s'a Vasile Popp.
tutors In Transilvania. A lost profesor de desen la gimnaziul din Brasov. Era fiul
unui pictor $i irate cu profesorul din Iasi loan.
POPP SABIN ( ca. 1896 t1928), pictor roman.
A murit la Viena. Intre lucrarile lui se citeaza tripticul Sdrutul lui luda.
POPRICANI, deal jud. Iasi pe dreapta Jijiei.
Aci a lost o lupta Intre Stefan Tomsa s1 fiul lui
Ieremia Movila In 1612..
PORCESTI, corn. rur. jud. Roman, plasa Miron
Costin; 1780 loc. Are o scoala de meserii (1929).
Dupk legea 1929, sat dm. corn. Aprodul- Puriee.

,-.;-

PORFIRIE, martir praznuit de

jq,

f'*
,

biserica ortodoxa la 4 Noenabrie. A

/
trait pe timpul lui Aurelian. Era actor F. Porcius.
$i, juclnd trite comedie rainl unui

episcop, s'a convertit la cretinism $i a murit ca

martir.
PORFIRIE EPISCOPTJL GAZEI (t420), praznuit

de biserica ortodox& la 26 Februarie. Nascut in

Tesalonic, s'a retras la vIrsta de 25 de ani In F.gipt

In pustie, apoi s'a dus la Ierusalim, $i -a vindut

averea $i a Impartit banii saracilor. Murind episcopul din Gaza (Palestina), a Post chemat In Cesarea

$i acolo hirotinisit de arhiepiscopul locului. Ca

episcop a reusit, prin faptele lui, sa atrag& la erestinism mare parte din locuitorr $i sii desfiinteze
templele pagine.
PORFIROGENITUL, supranumele lui coxSTANTIN VII, Imparatul Bizantului (*905 t959). A

lost asociat la imperiu de clitre tatal sau Leon vi

in vlrsta de 6 ani $i a domnit de atunci pins la finale vietii, fie sub tutel& ca minor dupa moartea

tatalui sau, fie asociat cu un coleg, fie singur.

Generalii sai au repurtat succese contra Ungurilor $i au Intins influenta bizantina pin& In Rusia;
el Ins& s'a ocupat mai Inuit cu studiul, a Incurajat
pe scriitori $i a compus lnsusi diferite opera, mai
ales istorice $i de protocol administrativ.
POROLTSSUM, cetate romana pe locul unde
e azi corn. Moigrad jud. Stilagiu.

ConvOrbiri literare" nuvele Din

-via(a meseriafilor, remarcate $i a.0.10-2.-z
TTF

PORT-ARTHUR, oras In China (Manciuria),

stapinit de Japonezi; 22.649 loc.

adunate apoi In volum.

(dep. Seine-et-Oise), fondata In 1204; desflintata

In 1710. Aci au locuit mai multi Invatati (Pascal
$. a.) cari se unira cu jansenistii (ow acest cuv.).
PORTITA w RAZIM.

PORT-ROYAL, fosta manastire In Franta

elogios apreciate de T. Maiorescu,

POPOVICI-HATEGVALERIII

(1868t1929), naturalist roman.

A Post subdirector at Institu-

tului geologic roman.

POPP IOAN (*182911865),
profesor roman originar din PopoviciBAnateanu.

Transilvania. Luind parte la revolutia din 1848, a scapat de moarte refugiinduse In Moldova. A facut studii superioare la Viena.
Chemat In Moldova, a venit In 1858 $i a Mout

PORTOFOLIUL ROMAN, revista literara, red. Boni-

f aciu Florescu, aparuta In Bucuresti 1881-82

PORTO MAURIZIO, oras In Italia (Liguria);
20.259 loc.; port la Mediterana.

PORTORICHE [portorill

GEORGES (*1849

t1930), scriitor francez. Cunoscut mai ales prin

piesele sale. Membru al Academiei franceze. Din

1819

www.dacoromanica.ro

poR_ scrierile lui s'au tradus putine In vol. Comedii

,nonoloage (de N. Tine, 1899).
POT PORTSMOUTH [portsmOt], oras In Anglia
In insula Portsea; 24.7343 loc.; port militar.

PORTUGALIA, (REPUBLICA PORTUGUESA), stat

In Europa In peninsula Iberia. Se margineste la

N. cu Spania, la E. cu Spania, la S. cu Oceanul

Atlantic, la V. cu Oceanul Atlantic. Supraf. 88740

km. p., 5.622.000 loc. Dens. pop. 63.

mune $i in ultimii ani s'a retras la manastirea

Putna.

PORUMBESCU CIPRIAN (*1854 t1883), corn-

pozitor roman bucovinean. A studiat teologia,

apoi muzica la Viena cu prof. Krenn $i Schlosser.
In 1881 a fost numit profesor de muzica la liceul
din Brasov $i diriginte al corului bisericii Sf. Nicolae. Imbolnavindu-se de piept, s'a dus la Nervi

la km. p. E strabatuta de citeva

ramuri ale muntilor din Spania, Intre

cari: Serra da Gerez, Serra Cabreira
la N.; Serra da Estrella, Serra Guardunha In centru; Serra do Malhao
nesc din Spania $i strabat teritoriul

la S. Fluvii $i rluri sint cele cari por-

Portugaliei pentru a se varsa In Ocean:

Minho, Duero (Douro) cu Tamega $i
Tuella, Tapp cu Zezere, Nabao, Ponsul,
Zatas, $.a., Guadiana la hotarul cu Spa nia; Sado, isvorelte chiar In Portugalia.
Cap. Lisabona (Lisboa). Ora$e pr.
Porto, Coimbra, Brag anza, VillaReal,
Portalegre, Badajoz, Beja, Fabo.

Portugalia i i Incepe viata proprie

In timpul luptelor contra Maurilor
(pe la 1109) $i cu Incetul Isi stabiles te
frontierele, devine regat (1143), Isi
organizeaza viata interioara, avind
deseori lupte cu regatul Castiliei din
cauza pretentiunilor de suprematie
ale uneia $i ale alteia. In sec. xv $i
xvi navigatori portugezi facura descoperiri importante In Indii $i In
America $i de atunci statul stabili
multe colonii ( Intre cari Brazilia) gi
lul parte la multe razboaie. La Inceputul sec. xix Portugalia fu arnica
Angliei $i lupta contra lui Napoleon. In 1822 pierdu Brazilia, care se
declara independents. De la 1910,
dupli rasturnarea regelui Manuel. s'a
proclamat republics; dar luptele Intro
particle fac sa se produca lovituri de

stat sau revolutii militare cari in

pe locuitori Intr'o stare de necontenitli neliniste.

PORTILE DE FIER 0 defileu

Intre Carpati $i Balcani prin care trece

Dunarea, jud. Mehedinti. p statie

c. f. Intre Caransebes $i Subcetate.
PORUMBACUL-DE-JOS, statie
a. f. jud. F1igaras, liniangarasSibiu.
Intre corn. Porumbacul de Sus $i cel

de Jos s'a dat, In ziva de 30 Septembrie 1916, o lupt& In care Romanii au obtinut o important& victoHe, de care, lnsa, nu s'au putut

folosi In miscarile ulterioare. Aici au

clizut colonelul lacobini $i maiorul

Harta Portugaliei.

Porumbaru.

PORUMBARU RADU C., inginer roman. A

publicat studii de geologie $r paleontologie, Intre

cari: Etude geologigue des environs de Craiova,
1881; Studii de paleontologie asupra tertiarului

din Oltenia.
PORUMBARU (aniiiscu) Eramou, (11921),
advocat $i om politic roman, deputat sau senator
In diferite legislaturi (de la 1882),
ministru de lucrari publice In guvernul prezidat de P. S. Aurelian
(1896), apoi In cel prez. de D. A.
Sturdza (1903), ministru de externe
in guy. de la 1914 prezidat de I.
I. C. Bratianu, a fost stela care a
trlmis declaratia de razboiu Austro-

Ungariei la 14 August 1916. Membru

al Ateneului Roman. a fost vice- C. Porumbescu.

prezident $i apoi prezident.
PORUMBESCU IRACLIE, numele literar, apoi
oficial al lui I. Gomminovssi (*182311896), preot
roman din Bucovina. A lost paroh In mai multe co-

In Italia (1882) $i, dups un an, s'a Intors In satul

sau de nastere, Stupca, unde a murit. Porumbescu
a lasat vreo 260 de compozitii felurite: muzica de
dans pentru piano $i diferite instrumente, quintete de coarde, coruri barbatesti, romance, muzica religioasa, un manual didactic de muzica., o
opereta Craiu-Nou (1382). Parte din ele s'au tiparit, parte stilt Inca In manuscris. Cea mai popular& din cornpozitiile lui este aria poeziei Pe-al
nostru steag (a lui A. Birseanu). In amintirea lui
s'a Intemeiat un muzeu care-i poarta numele.
POSADA, sat jud. Prahova, plasaPeles; 1848

Statie c. f. intre Clmpina $i Sinaia. Dup&

unii istorici, aci s'a dat faimoasa batalie a lui
loc.

Basarab contra regelui ungur Carol Robert.

POSEN (pol. POZNAN), oras In Polonia pe r.
Wartha; 169.793 loc.

POSLUSNICI PP" scununci.

POTAISSA, cetate roman& In Dacia pe locurile unde se ail& azi orasul Turda.
POTCOAVA lac. jud. Tulcea. O statie c. f,

1820

www.dacoromanica.ro

jud. Olt Intre Costesti si Slatina, linia Bucuresti

Giobanii din Arcadia, Moise sedpat din apd, Ju- POTdecata lui Solomon.

Craiova, etc.

POTCOAVA, numele mai multor pretendenti

la tronul Moldovei, probabil frati dupa mama cu

POVESTEA NIIME3ELOR, carte de literature popo-

rank care explica fiecare numar, In form& de dia-

log versificat Intre dascal si ucenic. Un studiu

asupra ei a facut Hasdeu in Cuvente den batrani

Ioan Voda eel Cumplit. In timpul domniei lui

Petru Schiopul navaleste in Moldova Nicoard
Potcoava si-1 goneste In 1577, dar peste putin el
este Invins de Petru cu aliatii sal si ucis; apoi navaleste Alexandra In 1578, are acelasi succes si
aceeasi soarta; apoi in acelasi an navaleste Constantin, care a respins. Unii istorici zic ca cal dintliu dintre ei, ocupind tronul si-a luat numele de
loan iv.

vol. n.
POVESTEA VOR3E/, culegere de proverbe alc&-

tuita de Anton Pann; prima lucrare de acest fel

In 1. romana. Autorul a clasificat proverbele dup.

ideea la care se refer& si fiecare grupa a urmata de

o anecdote In versuri care ilustreaza si explica,

prin Intrebuintarea lor, unul sau mai multe proverbe din grupa.

POTECA EDFROSIN ( "1786+1859), calugar $i

profesor roman. A Post Intre primii bursieri trimisi

POWEL BADEN (BADEN POWELL [bedn pallet])

de stat ca sa face studii In scolile din Apus In

1822. Inainte fusese profesor de religie la Academia greceasca din Bucuresti
(1816). Intors din streinatate
(Italia, Franta), fu numit profesor de filozofie la Sf. Sava

ROBERT ("1857), general englez. A luat parte la

razboiul cu Burii In Africa. Pe la 1908 a Intemeiat
cercetasia. Op. pr. In aceasta. privinta.: Scouting
for boys, 1908.

PRADO, loc de preumblare ling& Madrid; un

muzeu In Madrid, vestit pentru colectiile de picturi (mai ales spaniole si italiene).

In 1825. In 1828, fiind Inchisa

scoala de Rusi, se duse la

PRAHA (PRAGA, PRAG) capitala Cehoslovaciei,

Viena, unde tipari cursul de

filozofie si apoi In 1830 fu

pe rlul Moldau; 737.000 loc. Are un pod vestit

terminat la 1507, un palat zidit In 1353 (unde s'a
petrecut scena istorica din 1618 zisa defenestra(iunea de la Praga), o primarie zidita Intre 18381858, o biserica inceputa. In sec. x si terminate
In al xin.
PFt4HOVA ("_) rlu, afluent al Ialornitei, lzvoraste din Bucegi. Principali
afluenti: Doftana i Teleajen.
0 static c. f. jud. Prahova linia
BucurestiPloesti.
PRAHOVA, jud. In Muntenia; cap. Ploesti; 5040 km. p.,
413.390 loc. (1915); are 10 plasi,
7 corn. urbane, 149 corn. rur.
(1926); face parte din circ. Curtiide-apel din Bucuresti; are 46
scoale primare urbane si 344 ru- jud. Sterna
Prahova.
rale (1929); 68 coop. de aprovizionare si consum cu cap. 8.741.307 lei si 27

numit egumen la manastirea

Motru, unde ramase pin& la
moarte. Cursul lui este o traducere dup& traducerea gre- Eufrosin Poteca.
cease& facuta de Banul Grigore Brincoveanu a carpi lui Heinecke (pp- acest
nume). Poteca a la.sat prin testament toe& averea
sa pentru ajutarea elevilor saraci. Acest fond se
administreaza azi de Casa Scoalelor.
POTELU, lac jud. Dolj.
POTEMKIN [patTamchin] GRIGORII ALEXANDROVICI ( "1739t1791), general si om politic
rus, favorit al imp. Caterina II, vestit prin arta
cu care stia sa salveze aparentele. Se zice ca In
timpul unei calatorii a imparatesei prin tinuturi
nelocuite a format sate Intregi de scinduri ca s
para de la distant& c& slat adevarate. De atunci a
,k,

ramas ca expresie proverbialii: satele lui Po-

temkin". In Iasi se pomeneste ca a Post

InmormIntat la manastirea Golia.
POTLOGI, corn. rur. jud. DImbovita
plasa Ghergani, 3200 loc. Dupa legea
1929, are In circ. sa 9 sate.
POTOCKI IOAN ("1761 t1815), istoric
polon: calatori mult si scrise (in fran1uzeste): lstoria primitivd a popoarelor din
Rusia; $. a.
POTOP, pirau jud. Dimbovita, izvo-

I---, 4

11:..P\ %........,

I. raga
II:

rliste din corn. Clndesti si se varsa In

piraul Rastoaca.
POTSDAM, ora$ In Prusia (Brandeburg) la 20 km. de Berlin; 59.469 loc. Are
un palat regal si alaturi parcul zis de la

B RASOV

....." ....i

,1

iv

NtAei:

l''L.PELES i

'`.

e_

))71.11_170,.:AL PR:: \

4i,

PL. TELEAJEN \

-,-

k
PL
,,
ears dAlii RBI'.

CA

G.

....,.....,

r-t _.,.

"7
1
Teleg?
4, --.6Yefle il 4' PTLIPOOGORIA \ e
AMP1140:''s
\
, r4
Poi dean Yeah/
PL P HO VA
0 ...i
i)
t
Imo.
,

Sans-Souci.

POTT PERCIVAL ("1713 +1788), medic

englez; membru al Societatii Regale;

stadia si caracteriza pentru prima data
maladia vertebrelor care-i poarta. numele.
POTTIER [potie] EDMOND ("1855),
arheolog francez. A Mout sapaturi si cer-

,..%

I4FILIPESTIK

ksfl.FILIPttTli

cetri In Grecia si In Asia Mica, a Post

profesor la Rennes, la Toulouse, apoi In
Paris, membru al Institutului. A lucrat

la dictionarul de anticitati cu Daremberg

si Saglio; a publicat studii asupra vaselor
antice si un catalog al muzeului Louvre,

In prefata caruia se &este un studiu

aprofundat asupra picturii si desenului
In anticitate. Este membru onorar al

LENI,DE MUNTE

--( PL.CRICOV \
Bucovt

<'"\,)q

Tiivirou

e'PL.TARBSOR

-"1

---- -----

ug areasel

omosnehi

l'....

Liit, TI'-.........," C
PL eL VI:ARES/I \...;.:;
rjgane4ti
..."

1
I

\,

oURLATI

OGhe 9 ita /

Iai
41,

ta

JD

Academiei Romane (1926)POWADE EUGENE, diplomat francez.

1110 v'

Harta jud. Prahova.

A fost consul general la Bucuresti /rare

1849 si 1856.
POUSSIN [pusell] NIOOLAS (*1594+1665), pictor

francez. Reprezentantul eel mai Insemnat alclasi-

cismului francez. Operele lui s Int rasp Indite In eel e

coop. p. exploatare de paduri cu cap. 4.702.772

lei (1925); tine de circ. Mitropoliei din Bucuresti,
are 330 biserici si 6 manastiri.

mai Insemnate muzee din Europa. Mai populare:

PRA:LID, (ung PARAJD), corn. rur. jud. Odorheiu

1821

www.dacoromanica.ro

PRA

PRA_ plasa Praid; 2787 loc. Statie c. f. cap linia Ingusts de laTIrgu-Mures. In apropiere mink de
P R sare,
dind ca. 8.000 tone anual. Intre aceasta
comuna si statiunea balneara Sovata s'a dat, In
zilele de 27 Septembrie-4 Octombrie 1916, o
mare lupta Intre armata romans de Nord comandata de generalul Presan si cea austro-ungara
comandatii de feldmaresalul Fabini. Desi victorioasa, armata romans a trebuit s& se retraga
din cauza situatiei pe alte fronturi.
PRALEA, sat corn. Caiut, jud. Bacau. Aci a
lost, in ziva de 14 Ianuarie 1917, In cursul retragerii pe Siret, o lupta serioasa Intre Germani $i
Romani.
PRALEA ION (17691-1847), scriitor roman. A

Mout o traducere In versuri a Psaltirei (1827).

PRAPORGESCU DAVID (*186511916), ofiter

roman. A intrat in razboiu In

1916 cu gradul de general. A

murit In ziva de 13 Octombrie,

cind inspecta pozitiile de paza de

pe frontiera.

PRAJILA, corn. rur. jud. So-

roca, plasa Floresti ;3467 loc. Duple

legea 1929, sat circ. corn. Floresti.

PREAJBA p sat jud. Dolj.

Are douA biserici, una ziditA de

Hagi Stan Jianu In 1778. ()

statie c. f. jud. Gorj Intre TirguJiu si Bumbesti.
,IbtrO
PREDEAL p tom. rur. jud. ANt
Prahova plasa Peles; 2173 loc. NN, 0

PREOTESTI, mAnAstire de calugari in jud.

Suceava.

PRESBURG pp- BRATISLAVA.

PRESA MEDICALA, revista de specialitate (roma-

neste si frantuzeste) aparuta In Bucuresti 18941903 sub redactia unui mare numAr de medici:

Demosten, Leonte, Petrini- Gala(i, Stoicescu, s. a.

PRESAN CONSTANTIN (*1861), maresal roman

Sublocotenent In 1880, general de brigada In

1907, era general de divizie In 1916, mai tlrziu

general de corp de armata. In timpul marelui

razboiu a Yost comandant al armatei a 4-a, mai
tlrziu sef al marelui stat-major, comandant al
armatelor de Sud In tine generalisim al armatei
romane In 1917. In aceasta calitate el dA, In Ianuarie, proclamatia catre locuitorii Basarabiei,
artitind scopul pentru care generalul Brosteanu
trece Prutul. Trecind In retragere, i s'a acordat
dreptul de a pAstra toate prerogativele gradului
ca ofiter activ, a devenit senator de drept si, In
1930, cind s'a treat gradul de maresal, a lost
Inaintat ImpreunA cu Generalul Averescu.
PRESSA, ziar politic al partidului conservator din
Romania. A aparut In Bucuresti Intre 1868-76
si 1877-1881. Redactori: P. V iareanu, C. Esarcu,
G. Meitani.
PRETORIA, cap. coloniei engleze Transvaal
(Africa), 18.000 loc. (pa- harts Atricel).
PREVESA, oral In Grecia; 11.000 loc.
PREVOST ANTOINE ABATELE (.16971-1763), scrii-

tor fr., vestit prin romanul Manon Lescaut (1731),

Duple legea 1929, tine de elm. ,0

corn. Busteni. Statiune climate- D. Praporgescu.

rick, 1050 m. altit. Are o scoala

normal& (1929). Statie c. f. Intre Ploesti si Brasov
Aci s'a dat, In cursul marelui razboiu, lupte marl
intre Romani si Austro-Germani In zilele de 1323 Octombrie 1916, cars s'au terminat cu Infringerea Romanilor. AtIt gars cit si satul au Yost
prapadite prin atacurile puternice ale nurneroaselor tunuri germane. 0 mAnAstire asezata la
poalele muntelui ClAbucetul Taurului, fundatA de
Ieromonahul Ioanichie In 1774. Biserica actual&
e zidita In 1819 de mai multi crestini din
Sacele.

PREISTORIA, o parte din *Uinta istoriei universale, care studiazA evolutia raselor si civiliza-

tiilor omenesti Inainte de descoperirea scrierii.

ConstituitA d'abia Yn sec. xi; ea lam progrese
importante prin studiile lui Thomsen, directorul
muzeului din Copenhaga, care Intrebuinta pentru
prima data diviziunea timpurilor preistorice In
trei virste: a pietrei (cioplite si lustruite), a bronzului si a fierului. La noi s'au descoperit resturi
din epocele preistorice In mai multe localitati:
Cucuteni (Iasi), Sultana (Ilfov), In jurul Brasovului, In Dobrogea, In Nordul Basarabiei etc. Au
lost cercetate de N. Beldiceanu, Gr. Butureanu,
I. Andriesescu, Radu Vulpe, Roska, N. Morosan.
PREJMER, corn. rur. judetul Brasov, plasa
$Irsa de jos; 4645 lee. Statie c. f. Intre Brasov
si Sf. Gheorghe.
raEhiruL NATIONAL s'a instituit la noi In 1924
si s'a acordat urmatoarelor persoane: 1. poezle: 0.
Gaga (1924), M. Codreanu (1925), G. Topirceanu
(1926), C. Pavelescu (1927), I. Minulescu (1928),

Al. Davila (1929), N. Crainic (1930); 2. antra:

G. Bogdan-Duied (1925); 3. proati: M. Sadoveanu

(1924), Al. Brdtescu-Voinesti (1925), Ion Gorun
(1926), I. Agirbiceanu (1927), N. Iorga (1928), L.
Rebreanu (1929), I. A. Basarabescu (1930), Cezar
Petrescu (1931) ; 4. plasticil: G. D. Mirea (1924),
Gh. Pdtrascu (1925), T. Palady (1926), D. Paciurea (1927), $t. Popescu (1928), Gabriel. Popescu
(1929), L Al. Steriade (193o); 5. =area: G. Dima
(1925), G. Kiriac (1926), T. Brediceanu (1927),
-Nona Otescu (1928), A. Castaldi (1929), G.

Georgescu (1930 ). El se decerne pentru fiecare

grupA de titre o comisiune prezidata de ministrul
artelor si compusa din laureatii respectivi (literature, arte plastice, muzica).

tradus In mai toate limbile Europei. La noi de

St. Hr. BAjescu, 1857; de I. S. Spartan., apoi de

L. Daus.
PREVOST (prevo) MARCEL (1862), romancier
francez. Traduceri rom.: Intre fermi (de Fulmen,
1913), Un roman pasional (1918), Fecioarele nebune (de L. Rebreanu, 1928), Bdrbatul candid (de
B. Madeleine), Eu si amanta lui (de B. Madeleine),
Flacdra innabusitd (de D. Nanu), Scrisori de femei (de B. Madeleine), Virsta primejdioasd (de
V. Sava).
PRIAM, personaj legendar, grec, ultimul rege
al Troiei, tatAl lui Hector, fu ucis de Pirus.
PRIBOENI, corn. rur. jud. Muscel, plasa Podgoria; 3185 loc. Dupa. legea 1929, sat In circ.
Valea Carcinovului.
PRICOPAN (DEALIIRILE PRICOPANDLIII), culmi

de dealuri In jud. Tulcea. Punctul eel mai Inalt e

Sulucul, 364 m.
PRICIILICIIIL,

ziar umoristic apArut In Pests

1872-1875, sub. red. lui Iulian Grozescu.

PRIESSNITZ VINZENZ (*179911851), idroterapeut german. A inventat un bandaj cu cirpe

umede, care-i poartA numele. Intiiu a lost pedepsit (1829) pentru practica Regal& a medicinei;
apoi i s'a permis sa aibA un stabiliment de idro-

terapie.
PRIESTLEY [pristlel] IOSEF ('173311804), chimist si filozof engl.; Merl studii asupra aerului *i
descoperi fenomenulrespiratiei plantelor, descoperi
idrogenul, azotul. Se ocupA si cu studii teologice

si fu un militant In chestii politice si religioase.

Partizan al revolutiei franceze, Oral Cara si se
duse In America.
PRILEP (= PERLEP), oral In Iugoslavia (Macedonia); 19.000 loc.

PRINCIPELE MIHAIU, corn. rur. jud. Tul-

cea, plasa Babadag; 2306 loc. DupA legea 1929,

are In circ. sa 8 sate.
PRIPET, rlu In Rusia, lung. 810 km., curge prin-

tre imense bAltoace. Aci a lost In 1916 o lupta mare

Intre Germani si Rusi.

PRISACA, sat si pAdure in jud. Putna. Aci

a Yost In ziva de 1 August 1917 o lupta singeroasA

Intre Romani $i Germani In cursul marei MUIR

de la Marasesti.

PRISACANI-MORENI, corn. rur. jud. Iasi,

plasa Codru; 2635 loc. DupA legea 1929, Prisacani are In circ. sa 4 sate.
PRISCUS (t 471 p. Chr.), istoric bizantin. Op.
pr. Istoria imperiului bizantin si a lui Atila.

1822

www.dacoromanica.ro

PRISLOP 0 munte In jud. Muscel. 0 maiiastire In jud. Hunedoara In valea Hategului,

Intemeiata probabil de calugarul devenit Sf. Nicodim (ow acest cuv.) pe la 1370. Rezidita si
inzestrat& cu averi de Zamfira, fiica principelui
Moise din Muntenia, decedata In 1580 si ingropat& In biserica. Fusese casatorita cu un nobil
ungur, apoi cu un nobil polon. Aci a fost centrul
episcopiei Silvasului (ow acest cuv.).
PRISTINA, oral In Jugoslavia (Serbia veche),
15.000 loc.
PRIZREN, ores In Iugoslavia (Serbia veche);
18.000 loc. A fost capitala vecbiului regat slrbesc
sub Dusan si Uros (1340 - 1362'.
PROBOTA, fosta. manastire In jud. Falticeni
(lost Suceava, azi Baia). Numele vechiu era Pobrata ; a fost zidita probabil de Stefan Voevod pe
la 1390 si refacutit de Petru Rares, care a Inceput-o
In 1528 si a terminat-o In 1532. Intre alte morminte, este si al lui Petru Rams $i al sotiei sale
Elena (tca. 1551). Cladirile manastirii slut ruinate;
se pastreaz& biserica lui Rams, care serva ca biserica de mir a satului cu acelasi nume.
PROBOTESTI, sat jud. Dorohoiu plasa Herta

2302 loc. Dup& legea 1929, tine de coin. Hiliseni.

PROCA GEORGE (*1867), medic roman. Profe-

sor de patologie general& la Universitatea din

Bucuresti; fost la cea din Iasi de igienti. A publicat
articole In revistele speciale Spitalul, Butetinul
Soc. de $tiink din Bucuresti $. a. si un vol. de
poezii Rindunel cu pseudonimul 0. Carp.

PROCLU ARRIEPISCOPUL CONSTANTDIOPOLUL17I

(t447), praznuit de biserica ortodoxa la 20 Noenab.

A intrat de Mar In serviciul bisericesc, a fost uce-

nicul sf. loan Guth de aur, s'a fault cunoscut prin

predicile sale; a combatut pe arhiepiscopul Nes-

toriu (429), care este Incepatorul eresului ce-i

poarta numele (ear acest cuv.) si In 427 fu ales arhiepiscop. Este cunoscut din predicile si scrierile
sale contra diferitelor eresuri ce circulau In acel
timp. Lui i se atribue Intrebuintarea cintarii zisit
Trisaghion $i o reform& a liturghiei.

PROCOPIE, martir (t303), praznuit de bise-

rica ortodox& la 8 Iulie. A fost In serviciul bisericii

ca lector si exorcist; om Invatat; a pierit in timpul
persecutiilor lui Diocletian.
PROCOPIU DIMITRIE PAMPER, medic grec,
poate roman macedonean. A fost secretarul lui Ni-

colae Mavrocordat si profesor la Academia domneasca din Bucuresti.

PROCOPOVICI ALEXIE (.1.884), profesor de
limba si literatura roman& la Universitatea din

Cernauti (din 1922), membru corespondent al

Academiei Romaae (1919). A publicat studii despre nazalizare gi rotacism (1908) si diferite monografii linguistice extrase din Daco-Romania s. a.;

a editat cu S. Puscariu Cazania lui Coresi din

1581; a Intemeiat Revisla filologied (1927).

PROCOPOVICI TEOFAN (1681 t1736), arhiepiscop la Novgorod, scriitor rus.
PROCOPOVICI, teolog bucovinean. Il gasim
profesor de exegez& si de limba ebraicti la Seminariul din Socola In 1841.
PROC9V, schit al man. Neamtului jud. Neamtu, asezat Intr'o pozitie foarte pitoreasca.

PRODAN, unul din comandantii trupelor lui

Tudor Vladimirescu, cu cari a venit In Bucuresti.

PRODAN IOAN (18441-1910), jurist roman.

A fost consilier al Curtii de Casatie.

PRQDROMOS TEODOR, scriitor bizantin din
sec. xii. Foarte ecund in multe genuri literare.
PROGRES (LE), ziar financiar si politic, aparut in
Bucuresti, 1896-1897, sub red. lui I. I. Skupievski.

PROGRESUL MEDICAL, gazetti de medicina, far-

macie si medicina veterinary, aparuta In Bucuresti Intre 1879-1906 sub red. d-rului B. Vietdescu $i apoi a d-rului C. Chabudianu.
PROILAVIA: MITROPOLIA PROILAVIEI, independent& de ierarhiile din Moldova si din TaraRomaneascti, tinind de patriarhia din Constantinopol; cuprindea linuturile: Braila, Ismail, Reni,

Chilia, Cetatea-albs, Tighina, Hotin. Resedinta P R Ieparhiei era In Braila. Cel mai vechiu Mitropolit
citat este Meletie, pe la 1644. Desfiintata de Rusi PRO
In 1771. a lost relnfiintata de Turci In 1774. Acelasi
lucru se petrece In 1787 si 1791. Dupa. luarea Ba-

sarabiei de catre Ru$i In 1812, mare parte din ti-

nuturile depedente de aceasta eparhie trecura.

In stapinirea Rusilor. Prin tratatul de la Adrianopol (1829) mitrop. se desfiint& pentru totdeauna.
PROKESCH-OSTEN ANTON CONTE (*1795

t1876), ofiter si diplomat austriac; autor de memorii si opere istorice.

PROKESCH-OSTEN ANTON CONTE, fiul pre-

cedentului, scriitor austr. publics, Intre altele:

Depe$ile inedite ale cavalerului de Genz cdtre
principii Valahiei.
PROMETEU, personaj mitologic grec. A furat
focul din cer si 1-a adus oamenilor; pentru aceasta
Zeus II oslndi sa fie legat
pe muntele Caucaz si un

vultur sa-i manince ficatul care sa se relnolasea mereu pentru ca

tortura s&-i fie vesnica.

iI

2;5116",

PROPAGANDA ME (Con-

gregMla de), Interneiata de

papa Clement viii (1597)

si organizat& de Papa

Grigorie xv (1622), trimite misionari in toata

lumea, tipareste carti In
toate limbile, are si un
colegiu, unde invata
preotii din %Arne necatolice. Acolo au studiat

Sincai, Petru Maior s. a.

PROPASIREA, revista li-

terara Iasi 1844. Censura

i-a suprimat titlul si i-a

lasat numai subtitlul
Prometeu.
Foaie stiintifics si literara". La finele anului censura a oprit-o. Redactorii principali: M. Kogdlniceanu, V. Alecsandri,
Ion Ghica.

PROPERTIU (SEXTUS AURELIUS PROPERTIUS)

('ca. 52t ca. 15 a. Chr.), poet latin, Visa 3 carti de

poezii erotice (adresate Cyntiei) si una de legende
istorice. Din poeziile lui trad. rom. de VIrgolici
(Convorbiri literare), de Fl. Stoenescu ( Convorbiri critice, 1907, 1908), de Dinu Volbura (Neamul
rom. literar, 1911), de D. Teodosiu (Ibidem, 1912).
PROPILEELE (colonada In fata unui edificiu mare)

construite pe Acropole In timpul lui

Pericle de arhitectul Mnesicles, pe la 435 a.

ATENEI,

Chr. (..- Acropole.) Au existat pina. In sec. my,

chid ducele Atenei a flout acolo un castel, apoi
Turcii au facut un depozit de munitii, distrus In
mare parte printr'o explozie In 1656.
PROPILEE LITERARE, revisth culturala, artistica,

polities, economics, apare In Bucuresti din 1925;

directori: Romulus Voinescu 0 I. Foti.
PROPONTIDE, numele antic al Wall de Marmara.

PROSTA, titlul unei scrisori a lui Ion Ghica ctitre

V. Alecsandri. Aci autorul descrie o tars Inehi-

puita In care se vad foloasele aplicarii principiilor

economiei politice moderne.
PROTAGORA (* ca. 4851-411 a. Chr.), filozof grec, las& carti de retorica (figurile, verbele,
numele, specii de propozitiuni). I se atribue invatatura sofistic& dup& care se poate sustinea pentru

si contra despre once subiect, fn logics precum

si fn morals.
PROTESTANT', nume generic dat sectantilor ere-

stini cari shit contra bisericii catolice.

PROTEU, personaj mitologic grec. Era fiul lui
Poseidon, pazea turmele de monstri ale tatalui

sau si avea darul de-a prezice viitorul, de a-si

schimba forma dun& vointa.
PRQTICI ANDREI, director al muzeului din
Sofia. A facut studii asupra artei bulgare. Membru corespondent al Academiei Romane (193o).

1823

www.dacoromanica.ro

PRO- PROTICI P. (t 1881), medic de origine bul-

PSE gars, venit In Bucuresti, unde a Post profesor la

pa care Grigorescu a facut o copie ce se gascste In

pinocoteca Statului din Bucuresti.

PRUN4RU, sat jud. Vlasca, plasa Cilnistea.

Aci s'a dat in ziva $i noaptea de 26 $i 27 Noembrie 1916 o lupta. Intre Germani $i Romani, In
care regimental 2 de rosiori a dat dovada de un
curaj eroic, dar fara succes, fiind Invins si distrus
In mare narte.
PRumut, ROMAN, ziar politic In Bucuresti 1848.
Redactor C. A. Rosetti.

It

fl
M.

mun

L-4

fa S1111,1tI

-rdift

""`1,,

1ff
k

Mr

PRUNDU, corn. rur. jud. Ilfov plasa Vidra;

PHUNDUL-BiFIGAULUI, corn. rur. jud.
Nasaud plasa Birgau; 2508 loc. Statie c. f.
linia DejBorgo-Bistrita Intre Borgo-Suseni $i
2564 loc.

4 Arit iNTr
.

vivo amain

B.-Bistrita.

rr%

PRUNIOR, statie c. f. jud. Mehedinti Intre

Filiasi $i Turnu-Severin, linia BucurestiCraiova

Timisoara.

mut..

PRUSIA (germ. PREUSSEN, fr. PRUSSE), stat din.

Germania (ew- meat env.), capit. Berlin; 292.755 km.
p., 38.265.00010c. (131 loc. pe km. p.); alcatuita. din

14 provincii. Prusia a Post la Inceput un stat teo-

110111111111161..

IP

W.
aid
../

Propileele din Atone.

facultatea de rnedicina si dupa reInvierea tarii sale

s'a stabilit In Sofia, unde a Post membru In Consiliul medical.
PROTOPOPESCU-PAKE EMANOIL (1843
1-1893), advocat $i om politic roman. A Post profesor de drept la scoala comerciala din Bucuresti;
a Yost deputat, prefect al politiei Capitalei, primar

al Capitalei (1888). In aceasta calitate a lucrat

pentru Infrumusetarea orasului, deschizlnd bulevardul de la Coltea spre Obor $i spre Cotroceni.
Numele lui s a dat unei parti din acest bulevard,
si acolo i s'a ridicat o statue.
PROUDHON PIERRE JOSEPH (*1809 t 1865 ), so-

ciolog francez; publics ziare $i carti In cari sustinea reforma societatii printr'un federalism sau
mutualism. A lui e afirmatia ch proprietatea e o
ho(ie (1840). Op. pr. Creallunea ordinei in omenire, Filozofia mizeriei (1849), Principtul federally (1863).
PROVENTA (fr. PROVENCE), regiune din Sudul

Frantei, care, In cursul secolelor, a lost stapInita

de dderiti suverani, pine s'a unit definitiv cu

Franta. Vorbirea din ace) tinut se numeste langue d'oc, cuprinzlnd mai multe dialecte. A avut
o literature. Infloritoare din sec. x piny In sec.
xiv. Acolo a Inflorit poezia epica si poezia lirica.
0 reinviere a acestei limbi ca limbs literary s'a
facut prin 1 elibri (w acest cuv.).
PROVITA, riu jud. Prahova, izvoraste din
muntii corn. Talea si se varsa In Cricovul-dulce;
trece Intre altele, $i prin com. Provita de jos.

PROZOROVSKI ALEXANDRU ALEXANDROVICI

PRINT (*1732 1-1809), general rus. A Yost coman-

dantul suprem al armatei rusesti In razboiul cu

Turcii (1808 $. u.). Invins la atacul Brailei, a trecut Dunkrea, a ocupat Isaccea, Tulcea si Babadag, dar a murit In lagar la Macin.
PRUDHOMME SULLY imr STILLY PRUDHOMME.
PRUD'HON PIERRE (*1758t1823), pictor fr.,
avu o viate plina de greutati, mai ales In timpul
revolutiei. Op. pr. Adevarul cobortndu-se pe pamint (plafond la St. Cloud), Rdpirea Psicheei
(Louvre), Justi(ia urmarind crima (Louvre), du-

cratic, treat de Cavalerii teutoni, cari intrara In

tinuturile acestea ca sa introduce crestinismul si
sa-1 intareasca. Acest stat era mai mutt un conglomerat de mici organisme, cari se luptau Intre
ele si cari aveau momenta de solidarizare si deci
de cre$tere $i altele de desbinare si deci de decadent.a. In fats for aveau pe Lituani $i pe Poloni.
In sec. xv suzeranitatea Poloniei asupra ducatului Prusiei este deplin stabilita. In sec. xvii Incepe ridicarea acestui statsub Frederic Wilhelm
(1640-1688, care reuseste sa fie recunoscut ca
suveran independent $i de regele Suediei $i de
regele Poloniei (profitind de luptele $i rivalitatile
dintre ci . Succesorul acestuia Frederic III seproclam& re9e si fu recunoscut de Casa de Habsburg.
Frederic Wilhelm I organiza armata prusiana si
administratia tarii (i s'a zis regele- serpent). Frederic cel Mare facu din Prusia o mare putere europeana, cuceri Silezia si provooa Impartirea Poloniei.
PRUT. riu, izvoraste In Galitia. Infra In Romania taind Bucovina $i apoi formeaza limita din
spre Basarabia. Pine la 1812 el trecea prin migocal mai multor judete, cum se vede in harta lui
D. Cantemir. Primeste afluenti pe dreapta: ceremngul, Basen, min cu Meletinul, Jijioara, Bahluiu, Prntetni si Elannl etc;. pe stInga: Larga,
Velia, Lopatnic, .Racovq, Ciuhurul, Calmd(uiul,
Girla mare, Delea, Tirnova, Leipusna, Sarata, Tigheciul, etc. Trace pe linga Cernauti, Mamornita,
Radauti, Sculeni, Husi, Cahul, Falciu, Rani $i se

varsa In Dunare linga Galati dupa un curs de

725 km.
PSALTIRI ROMANE$TI lculegerea psalmilor lui
David). Primele traduceri de psaltiri sInt manuscrise din sec. xvi (poate copii dupa texte mai
vechi) $i anumP Psaltirea scheiand si Ps. vorone-

teana. Cea mai veche tiparitura e a lui Coresi

(1560) $i tot ale lui alte doua (una tip. Brasov

1574, alta cu text slavo-romdn 1577). Dosofteiu

a tiparit prima psaltire In versuri (Uniev 1673) $i
una in proza cu text roman $i slavon (Iasi 1680).

In sec. xvii mai avem o psaltire tip. la Belgrad

1651, In Bucuresti 1694 (de Antim Ivireanul).
In sec. xvm s'au tiparit In Bucuresti 7, In RImnic
5, In Buzau 2, In Iasi 6, in Blaj 3, In Sibiu 3, In
Viena 1. E s. un text in versuri ms. de Teodor
Corbea (ca. 1725). In sec. xix s'au tiparit multe.
dar mai toate reproduc textele anterioare.
Claim Psaltirea lui Veniamin Costache tiparita
dupa moartea lui (Iasi 1850, 1862), psaltirea In
versuri a lui Pralea (tip. Brasov 1827). Cea mai
noun trad. e In publicatia Sf. Sinod din 1914.
PSEUDOCYNEOETICOS (tFEaSolonriteuxelc), scriere
vestita a lui Alex. Odobescu (tip. 1874), Are forma

de epistola, adresata lui C. Cornescu, care-i ceruse sa scrie o prefata la cartes sa Manualul VInatorului". Faclnd un fats tratat de vindloare"
Infatiseaza vInatoarea din anticitate pine In vre-

1824

www.dacoromanica.ro

mea lui cum se gaseste exprimatri in opere de

sculpture, picture, poezie, muzica. Aci este intercalat si un basm iraitat dupa cele poporane Feciorul de Imparat cu noroc la vinat".
PSICHARI JEAN V18541-1929 , filolog fran
cez. Era grec de origine, nascut In Rusia *i stabilit In Franta. A Post profesor la Scoala de limb:
orientate si la Scoala de studii inalte. A publicat
scrieri In frarrtuzeste si In greceste.
PSOM4CHI corrsrmani, profesor grec, a functionat in Bucuresti pc Ia 1818.
PTOLEMEU (it. TOLOMEO, fr. rroLtratE), nu-

bularul greco-latin). Opera principal& este Lep- P S Iturariu (Carte de citire in 6 volume 1862 65 ,
care cuprinde bucati alese din autori si biografii cu PUS
apretieri In genera elogioase $i pentru cei mai
nelnsemnati scriitori. La moartea lui a scris Eminescu, care-i fusese scolar, o poezie, una din primele lui opere.

PUNGETI, corn. rur. (tIrg , jud. Vasluiu,

plasa Racova. infiintat In 1834; 1256 loc. Dup&
legea 1929, dm. corn. cu 19 sate.
PUNICE RAZBOAIE, se nurnese razboaiele intre

ajutat pe scriitori si ar fi pus se traduce biblia In

greceste (Septuaginta sau septanta). Cel din urma
P. XVI, fiul lui Cezar si al Cleopatrei (Intre 42-30

Romani si Cartaginezi: 1-ul 264-241 a. Chr. se

terminli cu stapinirea Siciliei de catre Romani;
2-lea 218 201 a. Chr. se terming eu luarea Cartaginei de catre Romani, In acest razb. se drstinge Anibal, cornandantul Cartaginezilor, ajungind la portile Romei; 3-lea 149-146 a. Chr. se
terrain& cu darimarea Cartaginei. In timpul preacestui razboiu, Caton repeta mereu cu-

Actium.
PTOLEMEU CLAUDIU (sec. n p. Chr.), astronom grec, a ca rui viat& e putin cunoscuta, alcatui

Volintiresti; 2923 loc. Dupa legea 1929, are In circ.

mele mai multor regi ai Egratului, Incepind cu

P. I. Soler Lagas, care a Intemeiat dinastia Lagi-

zilor (306-285 a. Chr.). Cel mai Insemnat este P.11

Philadelphul (intre 285-247 a. Chr.), care a

a.

Chr.), ucis de Octavian dupa victoria de la

o expunere a sistemului lumii (care-i poarta numole si o geogralie, s. a.

PUCCINI GIACOMO ('18581-1924), cornpozitor si muzicant italian. Op. pr. Manon, opera
dup& romanul Abatelui Prevost (1893), Boema,
dupe. povestirea La vie de boheme a lui H. Murger

(1869), Tosca, opera dupe drama lui V. Sardou

(1900), Madame Butterfly. Toate acestea s'au
reprezentat de foarte multe on pe scenele din
Bucuresti.
PUCHENI, numele mai multor corn. jud.
Prahova (P.-MARI, P.-MICI, P.-mmosLAvEsTr) si
al unei corn. jud. Muscel.
PUCIOALSA, com. urb. jud. Dlmbovita, plasa
Pucioasa; 4500 Ice. Statiune baln. : surse sulfuroase
si iodurate, 860 m. altitudine. Are un gimnaziu
(1929). Dupa legea 1929 are In circ. sa si satele
Bela, Diaconesti, Glodeni, Maluri, Miculesti, Podurile, ScIrlentea, Strimbu, Serbanesti. Static c.
f. linia Titu-Tlrgoviste Pietrosita, la 21 km.
de Tirgoviste.
PUCIOSU Pe- IACOBENI.

PUCIOSUL 0 izvoare minerale de sulf, satul

Tazlau, jud. Neamt. pIrau In jud. Suceava,
se vars& In Bistrita.

PUFETI corn. rur. jud. Putna, plasa Adjud

vintele: Ceterum censeo C arthaginemecse delendam,

ramase celebre.

PURCARI, corn. rur. jud. Cecatea-Alba, plasa

sa 5 sate.
PURCARENI, corn. rur. jud. Brasov, plasa
Sacele, 2:',00 loc.
PURITANI see La crestina In Anglia, care pretindea ca interpreteaza mai bine biblia si ca apnea

In practica zilnicd precep tele ei morale. S'a desvol-

tat In sec. xvi si a avut ca reprezentant tipic pc

Cromwell. opera In 3 acte de Bellini, libret
de Pepoli, reprezentat& la Paris la 25 lanuatie
1835.
PURKINE CYRIL, naturalist ceh. Profesor la
Politechnicum din Praga, director al serviciului
geologic din Cehoslovacia. A participat Ia Intrunirea geologilor carpatici In Bucuresti In 1927.
Membru onorar al Academiei Romane (1928).
PUSCARIU Emu, ( *1859t 1929), medic roman.
Profesor de istologie la facultatea de medicin& din

Iasi (din 1893), director at Institutului de anarului Instructiei (1899).

tornie din Iasi. A Post secretar general al Ministe-

PUSCARIU ILARION (1842.t1922 , scriitor si

teolog roman din Transilvania. Diacon (1869)
arhimandrit (1886), vicar arhiepiscopese (1889 ,
a lost profesor de istorie biserieeasca, a lucrat in
Sibiu pentru propasirea Asociatiunii", a colaborat
la multe revisit, si ziare (mai ales la Telegraful ro-

Speia.

rodn), a publicat un tratat de pedagogic (1880),

carti de scoala pentru cursul de religie (Istoria bisericeascd, Istoria
), o colectie de documente
interesante pentru limba si pentru istorie (18891897) si un istoric al Ivlilropoliei ortodoxe din

veni; 2962 loc. Dupa legea 1929, sat circ. com. Mereni.
PULHERIA IMPARATEASA (399 t453), praz-

ric roman din Transilvania. A luat parte la revolutia din 1848. Sub regimul
r'-

2900 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Donanesti.

Static c. 1. intre Marasesti si Adjud.

PUGOCENI, corn. rur. jud. Tighina, plasa Bulboaca; 2219 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.

PUHOIU, corn. rur. jud. Lapusna, plasa Ialo-

nuitit de biserica ortodoxii la 29 Iunie. Era filer:

traparatului Arcadiu. La moartea acestuia (408
a rarnas mostenitor Teodosiu, in vIrsta de 8 ani.

La 414 Pulheria a Post asocia.a la domnie si a

Ingrijit de educatia fratelui sau. Ea a condus mutt
timp imperiul, a Post disgratiata si s'a retras Intr'un sat. Chemata din nou si asociat& la domnie,
ea s'a ocupat de Intarirea Bisericii si de corn baterea ereziilor curente.
PULTAVA (POLTAVA), oral In Rusia (Ucraina)';

88.000 loc. Aci Carol xn a Post

Invins de Petru eel Mare, 8 Iulie

Ungaria (1900 .

PUC.A.RrU LOAN CAVALER (.1824.1.1911 , isto-

austriac a lost subprefect, capitan suprem at districtului Fa.garas. Mai tirziu a host magis trat In Budapesta. A Post membru al Academiei Romane (1900)

si membru de onoare al Ateneului Roman. A cercetat tre-

DIY

004-1!

Lutul familiilor nobile romanesti

si a publicat 2 volume cu date 4.

istorice pretioase (1892, 1895,E
1904); a publicat si citeva scrieri

despre biserica romaneasca si

roan' Pucariu.

PUMNUL ARON ('1818t1866 ,

profesor si filolog roman. Originar

despre momente si persoane din trecutul departat (Statutul organic, 1889; Istoria bisu
ceased, 1903;
Ugrinus, 1901, Ion Circa de

rea analogiei Ia toate neologismele Aron Pumnul.

si formarea termenilor tehnici

PUSCARIU msEF, advocat roman In Transilvania. A redactat fOaia umoristia Cocosul rop.
PUSCARIU SEXTIL (1877), filolog roman.
Originar din Transilvania, a Mout studii In Viena
si In Lipsca. A lost profesor la facultatea de litere
din Cernauti si clnd s'a romAnizat Universitatea
din Cluj, a trecut ad (1919) ocup1nd catedra do

1709.

din Transilvania, se refugia in

Bucovina in 1848 si ramase aeolo,
fiind profesor de limba roman& la
gimnaziul roman din Cernauti. El
stiu sa fanatizeze pe elevi pentru
ideile-i curioase filologice (aplica-

Gambutz, 1901 .

din materialul limbii fart imprumut din vocaGh. Adamescu. Dictionar enciclopedic ilustrat.

limba si literatura romans. Afars de clteva lu-

182 ").

www.dacoromanica.ro

n5

pus. crari literare de tinerete (Schi(e, 1896, Juvenilia,

py ir

"

156 $c. rurale (1929); 21 cooperative de aprovizio-

1898), el s'a ocupat de istoria literaturii romane si

de filologia roma.neasca. Multi ani a redactat In
colectlunile germane partea relative la rnirarea
literara romaneasca, a publicat bropri ai. volume:
Cinci ani de mifcare literard (1909), Literatura
romdnd (1925), Istoria literaturii romane. Epoca
veche. Ca filolog, s'a Mout cunoscut prin Dictio-

nare $i consum cu cap. 3.866.577 lei si 10 coop.

p. exploatare de paduri cu cap. 746.466 Id; tine
de eparhia episcopiei Romanului, are 219 biserici.

,J

narul etimologic (Etymologisches WOrterbuch) tip.

o!

la Heidelberg, care nu cuprinde Inss declt prima

parte: elementele latine. Aceasta si alte hicrari
(Studii si not* filologice, .Rurritiniselie Etymologien, Rumanische Diminutivsufixe, Lateinisches ti and ki, precurn si numeroase articole In
Convorbiri literare") precedara opera pe care a
Inceput-o In 1907 din Insarcinarea Academiei

u)
,,,,

1884, Flacara", 1922, Lamura", 1924).

PUTILA, corn. rur. jud. Raclaut,r, plasa Putila;

Dupa legea 1929, are In circ. sa 3 sate.

2600 loc.

PUTINEIU 0 sat In jud. Teleorman, plasa

Calmataiu; 2184 loc. 0 corn. rur. jud. Vlasca,

pl. Dunitrea; 2700 loc. Dupa legea din 1929, circ.

cu 6 sate.
PVTNA p rlu afluent al Siretului. ifd& judetul

Putna, facInd deoparte hotarul Intre el si jud.

Trei Scaune; primeste pe dreapta apele Milcovului. p jud. In Moldova; cap. Foc$ani; 3340 km.
p.. 189.465 loc. (1915); are 8 pla$i, 5 corn. urb. si
7U com. run (1926); face parte din circ. Curtii-deapel din Galati; are 20 $coale primare urbane $i

PL.ADJU

N.

PL \ P's

\ 405'Er.

V RAW CEA \

MARASTF`,ZABRANTI

Is*

z/

/t----1....-----....

- \A

'',',,

Oliaruja)

PL.ZABALA

,./..: PL.MI
I. ...,0:10011ET;

lierfju, i

%%

,)

lAtC1

_,.-1

""1/4.........,...

AR

ESTI

FO SARI
Sala

Joe
1144-0

J R. SA.RAT

Harta jud. Putna. (Legea 1g25)

0 c. r. jud. Radauti; 2327 loc. (1919). manastire Intemeiata de Stefan cel Mare 1465; aci
shit Inmormintati: Stefan eel Mare, Doamns
Maria, Maria din Mangop, Mitrop. Teoctist, Bogdan. fiul lui
Stefan, Stefanita. static c.
f. capulliniei laterale de la GuraPutnei.

PIMICIN ALEXANDRUSERGHEIEVICI (*1799t1837)

Giteva trad. prin reviste $i ziare (In Romania",

.-- ?

LC

.s.

1.

ca

riguroase

ca. 1900), bubrovski (de Vladescu, Al. Pukin.

1909), Haremul (de G. Carp, 1910),
Dama depiccl (de Constantinescu-Delabaia, 1915).

j ,,r."le \

1/4/

color can se intereseaza de chestiunile privitoare

la limba romana.) $i ca buletin al acestuia editeaza
din anul din 1921 Dacoromania, culegere de articole de diferiti autori, mai ales studii filologice,
recensii, note biografice $i bibliografice, etc. Ca
discurs de receptie In Academie rostit In 1920
(ales 1914), a vorbit despre locul limbii romane
Intre limbile romanice, Inthrind ideea lui Hasdeu
despre fizionomia limbii noastre, a card latinitate
se manifest& In mod neindoelnic prin cercetari

apoi In bro$urti. Buc.

...!""\''6,...

3 volume (1925). Asupra gramaticei a publicat memorii despre gramatica istoricci. Pe IMg . catedra
sa de la Cluj a Infiintat Muzeul limbii romane (care
este $i un local cu biblioteca si un loc de Intrunire al

Familia

%
N.

Dictionarul limbii romane, Intrerupt In 1914,

reluat dupe ritzboiu si care este In curs de tiparire.
Alte probleme can 1-au preocupat au fost : dialertologia $i gramatica. Asupra dialectului istrian a publicat o culegere de texte (1906) $i

poet rus. A publicat romane $i nuvele, piese de

teatru, poezii lirice $i epice. Pe la
1820 fiMd exilat In Basarabia
pentru ideile sale politice, a fricut
cuno$tinta cu mai multi Romani,
Intre can $i Cortstantin Negruzzi.
Din operele sale s'au tradus: Salul
negru (de C. Negruzzi), Tiganii
(de Al. Donici, 1837), Fata cdpitanului (de Grozescu In rev.

.9

PVTNOICY NICOLAE (1852),

profesor maghiar. A functional

la gimnaziul din Sibiu $i la Lugoj. A publicat carti didactice
n eces are $colildr romanestipentru
invatarea limbii maghiare, un Sterna jud. Putna.
dictionar roman-unguresc si unguresc-romanesc (mai multe editiuni) si un studiu
despre poeziile lui Alecsandri cu subiecte rnaghiare.

PUTUROASA, numele mai multor localitati

cu izvoare de ape minerale sulfuroase In: jud.
lafi corn. Baiceni, jud. yucca corn. Calimane$ti,
jud. Buzdu corn. Gura-Saratei.
PUTURQSUL, 0 numele mai multor localitati
cu izvoare de ape sulfuroase: jud. Arges corn. Bra-

det, jud. Bacdu com. Gropile, jud. Bacdu corn.

Manastirea Casin, jud. Bacdu corn. Botesti, jud.
Buzau corn. Chiojd, jud. Bacdu corn. Groze$till

0 munte Mg& Tupad, cu o pe$tera In care e

acid carbonic $i hidrogen sulfurat.

PUVIS DE CHAVANNES ipuvis de $avan]
PIERRE ('1824t1898), pictor francez, $eful scoalei

de picture decorative murala.

PYLARINO IACOV D. ("1659 t1719), medic
grec. A invatat la Venetia $i la Padova. A sons
despre vaccinare (1688); a practical In Muntenia

de pe la 1695 ping pe la 1706. A lost consul al

Venetiei la Smirna

1826

www.dacoromanica.ro

riurni

103.2111

IrtOy

JP"

Auidoiarage.re
. .....

1,2r2'

'43'

uanivujuu%jv

portilovitiorn

gallilliefignit

ICT,

0:19111.//9r

a;;;;77 7 )

xlgrzi7"

QUIRINAL (ROMA)

QUAI D'ORSAI [che d'orse], nume sub care

se Intelege ministerul de externe al Frantei (dupe

numele stradei pe care e asezat).

QUAKER', partizanii unei secte crestine In

America, fondata pe la 1650 de George Fox. Ei
disprquesc formele externe bisericesti, refuza juramIntul, combat luxul. Unul din sefi (Penn) dobtndi In 1681 un teritoriu In care se aseza cu amicii

sai (numit de atunci Pennsilvania).

QUARNERO, golf la N. malt Adriatice, la E.
peninsulei Istria.
QUASIMODO, personaj din romanul Notre-Dame

din Paris" de V. Hugo : surd, cocosat, chior, cu pi-

cioarele strimbe, cu cap mare, cu gura strimba,

dar cu un suflet plin de cele mai nobile sentimente.

QUEBEC, oras In Canada pe fluviul St. Laurentiu ; 95.193 loc.; fundat In 1608 de un explorator francez.
QUERETARO, oral In Mexico; 33.000 loc.
Aci a Post ucis Imparatul Maximilian In 1867.
QUESNAY ene] FRANCOIS ( *1694 f1774), me-

dic si economist francez; Intemeietorul economiei

politice zisa ortodoxa, prin opera sa Fiziocra(ia

(1768), si al scoalei liziocrafilor, care avea ca
maxima neinterventiunea sub nici o forma a statului, exprimata prin formula: Laissez faire, laissez passer.

QUIETIST' [kietisti], partizanii doctrinei

quietiste (quietism). Aceasta doctrine s'a nascut
IA la mijlocul sec. xvn, avInd fare reprezentantii

eiprincipali pespaniolulMolinos. Ea zibea ca omul

se poate ridica printr'o rugaciune mistica extraordinary ptna la adevarata iubire de Dumnezeu
$1, data ajuns mi, nu mai are nevoie de a se Ingriji de corp si nici a face fapte bune, de oarece
sufletul este purificat si Inaltat la Dumnezeu.

OsIndita de biserica cat ilea, a disparut foarte cu-

rind, fare sa face multi adepti. Bossuet a combatut-o puternic.

QUINETEDGAR [kine] (1803t1875), filozof, istoric $i om politic francez. A Post profesor la Academia din Lyon (1838), la College de France (1842).

Cursul de aci a lost Inchis In 1846, restabilit de

Revolutia din 1848, dar dupe lovitura de stat

de la 2 Decembrie (1852) din nou Inchis. Exilat,

s'a dus In Belgia, unde s'acasatorit cu Hermiona,
tiica lui George Asachi. El a Post

In toate Imprejurkirile un amic

sinner al Romanilor si a pledat
pentru drepturile lor. Ca recunostinta, a Post proclamat cetatean de onoare al Romaniei In
sedinta Camerei din Bucuresti la
10 Martie 1867. S'a Intors In patrie dupa stabilirea regimului republican. Operele lui shit foarte
numeroase. Mai cunoscute: A-

hasverus, 1833, Napoleon, 1836,

Prometeu, 1838, poeme. A Post
membru onorar at Academiei Romane (1869).
QUINET HERMIONA

1821 t1900), sotia lui

Edgar Quinet, fiica lui George Asachi.

QUINEZU (scris si Kinez) ErdANon, (. ca. 1817

t1878), advocat si om politic roman. Cu ocazia

ocupatiei rusesti din 1853, a Yost arestat $i trimis

In Rusia. A Yost deputat (1859), consilier la Curtea

de apel $1 primar al Craiovei. A publicat studii

asupra tratatului de la 1856, asupra instructiunii
publice si diferite brosuri de politica. militants:
Revolu(ia din anul 1848 (1859); Cum sa se dea
Romania pe ?liana Romelnilor (1869); Adevdrul
asupra cdderii ministerului Bratianu (1871), In
Paris a publicat: Lettre d'un paysan du Danube
a un Russe (1878) In chestia Basarabiei si Les
prinripautes danubiennes devant le droit public.
QUINTESCU NICOLAE (t 1913), profesor ro-

man. A avut catedra de limba si literature latina

la facultatea de litere din Iasi (1869), a Post

transferat la Bucuresti (1881). Teza lui de doctorat din Berlin se ocupa cu diminutivele romanesti (_1876). Articolele publicate In Convorbiri
literare" si rapoartele si cuvIntarile din Analele
Academiei (al carei membru era din 1877) trateaza subiecte din specialitatea sa sau recensii de
carti si mai ales chestiunea orto5rafiei. El era sus-

tinatorul lui u scurt (U amenin(at cu decapitarea, 1885).

QUINTILIAN = MARCUS FABIUS QIIINTILIANII8

1827

www.dacoromanica.ro

QUI- (sec. I dup5. Chr.), retor roman, cunoscut prin

opera sa Ins Willi oratoria, in
se gaseste
QUI stiinta retorter', pedagogiel st care
gramattean. a
epocei.

QUINTUS CIIRTIITS RUFUS Per CIIRTIIIS.

QTJIRIN4L, maret, palat in Roma, inceput In

1574 si terminat tocmai In sec. xvm. Dupr" ce

Roma deveni (1870) capitala Italiet, se instalii act

resedinta Regelui.
QUO VADIS, titlul unui roman celebru de Polonezul Sienkievicz (1S95). Tradus In toatc limbile.

ow- trad. rom. la SIENKIEVICZ.

1828

www.dacoromanica.ro

EXUTUL (VALEA RAUTULUO

RAAB (ung. GyOr), oral In Ungaria la confl.

riului Raab cu Duntirea; 56.036 loc.

RABAGAS, comedie de V. Sardou (1872), In care

se ridiculizeaza tipul politicianului demagog si

ambitios.
RABAT, oral in Maroc; port la Oc. Atlantic;
3.714 loc.
RABELAIS [rab' le] FRANQOIS '
(* ca. 1500 tca. 1553), icriitor Iran-

RACOVAT 0 pirhu, udh. jud. Hotin si se

vars& In Prut la N. de satul Corpaci. sat
testi. 0 corn. rur. jud. Muscel, plasa Golesti.
Are o biserich zidit& In 1786 de Arhimandritul
Daniil de la Rinch.ciov si de Dumitrascu Bratianu.
RACOVITA ALExammu, boer muntean. Il gh-

Rabelais.

pro testan te.

RACASUL-DE-JOS sau RACOSUL (legea 1929),
com. rur. jud. Tlrnava-Mare, plasa Rupeni;

2.145 loc. Statie c. f. intre Brasov siVInatori, pe

linia principal& Bucuresti Curtici. Cariere de
bazalt.

RACHEL [easel], nume de teatru purtat de

Elisa Felix (1820 1858 , tragediand franceza.

RACINE [ruin] JEAN (`1639
f1699 , dramaturg francez, unul
din principalii reprezentanti ai clasicismului modern. Tragediile sale

s'au tradus In toate limbile. In

romaneste avem pe cele mai insemnate: Britannicus (de Iancu

Vaciirescu, 1827; de Alfred Mosoiu), Fedra (de G. Sion, 1875; de

1). Nanu, 1929 , Andromaca (de
D. Nanu, 1907 , Irnpricina(ii (de
Racine.
Edg. Asian, 1901), Estera (de I. I.
Cioranescu, 1923 , Atalia (de G. Sion, 1875; de
H. Lecca, 1907).
RACIU, munte In jud. Dimbovita.
RACIT,ILA, man. de maid jud. Orheiu, Intern.
1797 de niste preoti. Are 2 biserici: cea mai

veche din 1822.

RACOVA i PQDUL- IN4LT.

jud. Soroca; 2336 loc.

RACOVITA C) corn. rur. In jud. Arges, plasa
Oltul de sus. Dupti. legea 1929, sat circ. corn. Ti-

cez, preot, apoi chlugar benedictin si medic; cunoscut grin opera

sa Gargantua si Pantagruel (1532

pin. la 1542), o satin violenth a

ideilor timpului si In special a filozofiei scolastice, a spiritului de
aventuri cuceritoare si contra unor forme a bisericii catolice si

natin In Bucovina. Functionar al guvernului In

Cernii.uti si In Galitia. A scos In 1820 un fel de revista Crestomaticulromanesc, In care se publicau
bucati din diferiti autori traduse.

RACOCEA TOADER (1780t1822), scriitor ro-

sim In 1836 clrmuitor al jud. Dolj; In 1840 cu

rang de mare postelnic director al departamentului Marei logofetti.
RACOVITA CONSTANT4N (t 1764), domn .al
Munteniei (de douil ori) si al
Moldovei (de douh. ori). Fiul
fostului domn Mihail R. El is
intliu domnia Moldovei In 1749
si sta pin& la 1753, chid reu*este, prin daruri si fagadueli de
bani, s& treach. In Muntenia, socotith. ca tar& mai manoasa. Aci
stii trieniul obisnuit, Ora la
1756, avind mari dificultati din

cauza opozitiei unor boeri cu

amid puternici la Constantinopol; se Intoarce iar In Moldova, Insh numai pentru un an
(1757). De astadata e nevoit sa
astepte mai mult, lulnd d'abia
In 1763 tronul Munteniei, dar
C. Racovita.
moare In scaun duph un an, otra.vit, se ziec. Ca si tathl shu, a pus mari biruri,
si a provocat mari nemultumiri. Este interesant
ca in timpul domniei a doua din Moldova a desfiintat vachritul si a obtinut o carte de afurisenie semnath. de 4 patriarhi pentru eel care 11
va mai relnfiinta.
RACOVITA DIMITRIE, boer muntean. It ghs

1829

www.dacoromanica.ro

in 1836 cutitlul de Dvornic,memnru in DivaC- sum

nul judecatoresc criminal.

RR AAD

RACOVITA DIMITRIE ('1868t1892), ziarist,

public& cronici teatrale $i critici literare mai ales
In Romdnia liberd $i In Revistanoud, multe sub
pseudonimul Sphinx.
RACOVITA EMIL ("1868), naturalist, lost sub-

director al laboratormlui Arago" de la Bonytatea din Cluj, senator, membru al Academiei

als, anexa a Sorbonei (Paris), profesor la Universi-

Romane (1920). Pe lIngit articole de specialitate

prin diferite reviste romane $i streine, a publicat
dari de seamd despre activitatea Institutului de
speologie de la Cluj, pe care-1 conduce, a expus
principiile generale $i metodele specialitat,ii sale
(Speologia, discurs de receptie, 1926, Speologie,
1927), a propus o reforms a studiilor secundare
(Lieeuinationalstiin(ifie, 1928) $i a dat olucrare
de sinteza (Evolu(ia si problemele ei, 1929). A
participat cu Belgica" la cercetarea polului sud.
E unul din conduca.torii revistei Archives de
Zoologie expo rinnentale" din Paris. A Infiintat
in 1905 Intreprinderea stiintifica Biospeologia".

RACOVITA MmAIL, domnitor In Moldova

(de trei ori) si In Muntenia (de doua ori). Boer
moldovean, ajunge domn In tara sa prin staruintele lui Brincoveanu, care voia s& Inlature pe Antioh Cantemir; domneste pu-

tin (1704-5) $i e rasturnat

tocmai de Cantemir, pe care

pare a-1 fi combatut mai putin

Brincoveanu. Reusind s& is a
doua oath tronul in 1707, se in
telege cu Brincoveanu pentru

RADIANU BOICEA (*ca. 1822 t1873), om politic

roman. A avut rol important In miscarea de la

1848 In Oltenia. A fost prefect In 1866, apoi de
mai multe on deputat.
RADICEVICI BRANKO ("1824 t1853),

poet

slrb. Primul poet JUNG romantic al Sirbilor. A

lasat un volum de poezii lirice $i satirice. Multe
au fost puse pe rnuzick $i se chit& $i azi.
RADICI STEFAN ("186611928), om politic
Groat. A fost conducatorul unui grup, In Scupcina
si afara, care urmarea o politica regionalists.
RADNA, corn. rur. jud. Arad, plasa Radna;
2345 loc. Cariera de piatra; mine de maugan.
Statie c. f. de unde linia merge spre Arad, spre
Ilia, spre Timisoara. E $i o manastire catolica.
RADOMIRESTI, sat jud. Olt, plasa Draga.nesti; 2341 loc. Circurnscriptie comunala cu 7 sate
(1929). Are scoala de meserii.
RADONIC IOVAN, istoric slrb, profesor la Uni-

versitatea din Belgrad. Intre scrierile sale, slat

unele In legatur& cu trecutul nostru, Intre cari
unul asupra politicii externe a lui Saban Cantacuzino $i a lui Brincoveanu. E membru corespondent at Academiei Roma.ne (1914).

RADOSLAVOV VASIL ( 1856 .1- 1929), om po-

litic bulgar. Prezident de consiliu, 1913-1918;

sustinatorul aliantei cu puterile centrale.
RADOVAN, corn. rur. jud. Ilfov, plasa BuRADOVICI ALEXANDRU ('186011918), om po-

voia s& fug, $i dus la Constantinopol (1709). Darurile boinvazie german& este gonit& cu

RADIAN LOAN ("186411896), profesor de chi-

mie la scoala de farmacie din Bucuresti.

desti; 5672 loc.

a face o politica rusofila, dar

este denuntat de Insusi tovarttsul sau, e prin de Turci, cind
gate ce risipeste la cei In drept
II soap& de vre-o pedeapsa, ba
li redau $i tronul In 1716. 0

lano, batu pe Carol Albert, cuprinse Venetia ; fu

guvernatorul provinciei Lombardo-Venetia.

Mihail Racovita
o frescit din
b19. Cotroceni).

(Da pa

ajutorul Tatarilor, dar acestia nefiind platiti de

domnitor lac multe jafuri cu Invoirea lui Racovitli. Uneltind pentru detronarea lui Mavro-

cordat din Muntenia, este Invins In aceasta lupt&

de intrigi $i mazilit, ba chiar Inchis $i amenin1at
cu moartea. De atunci nu se mai Intoarce in Moldova, dar reuseste sti is tronul Munteniei In 1730
numai pentru citeva luni (1731) $i cazInd iar In
disgratie este exilat In insula Mitiline. 0 non& fa-

litic roman. Unul dintre Intemeietorii partidului

socialist in Romania; mai tlrziu, a trecut In partidul national-liberal. A fost deputat In mai multe
rInduri, primar al orasului Ploesti, ministru de industrie In 1914.
RADOVICI iomi ("1869 t1908), medic roman
$i om politic. Fiind student la Paris, a intrat In
miscarea socialista, ceea ce a urmat $i dupe. Intoarcerea sa In tara, pina. In 1900, and toti conducatorii partidului au trecut la partidul nationalliberal. Deputat, fundatorul Institutului pentru
tuberculosi din Bucuresti (Filaret). Suferind de
o boalli care nu iarta, s'a sinucis aruncIndu-se In
Marea Mediterana..

RADU I (dupa unii fiul, dup& alt.ii fratele lui

Alexandru Basarab), domn al Tarii-Romanesti
dupa 1380. Se pare ca pe acesta primii cronicari
1-au supranumit Radu Negru 5i 1-au socotit ca Intemeietor al principatului, punlndu-i Ins& domnia

voare ii db. Inca data. tronul Munteniei peste pe la 1290. A zidit manastirea Tismana.
10 ani, In 1741, $i de asta data izbuteste so. ImpliRADU II zis PRASNAGLAVA (PLE$VVITL), domn
termenul de trei al Titrii-Romanesti, flu nelegitim al lui Mircea, a
neasca
cu mari sacrificii
ani fixat de Turd pentru domnitorii principatelor purtat lupte contra lui Dan 11 $i a reusit chiar, prin
$i In 1744 este mazilit. Cronicarii strut de acord anii 1422-1427, s& ocupe intermitent fie toat& tars
s& afirme ca domniile lui Racovita au lost rele: fie parte din ea; dar a fost Invins si gonit.
biruri mari au fost puse pe mari $i pe mici $i calaRADU DE LA AFUNLATI, domn al Muntemitati ale naturii auvenit samareasca In sufletul niei in doua rInduri. Cind
poporului, ca *i al clasei boeresti, ura pentru el. Mehmet-Bei venit sa ajute pe
Top 1-au socotit mai rau declt domnitorii de Teodosie (p.- acest cuv.) voi
neam strein din acea epoca.
s& se fac& el domn, atunci Radu
RACOVITA MmAIL, boer muntean. Il gasim se ridica contra lui $i, dup&
cu titlul de Mare logofatmembru al Inaltului Di- grele lupte, cind Invins, clnd Invan $i Efor al Spitalelor (1836, 1837).
vingator, reusi sii ramlie $i sa fie
RACOVITA NICOLAE D. ( '1820 t 1896), mirecunoscut de Turci (1522). Fiind
nistru cultelor In cab. N. Kretulescu 1862.
Ins& combatut de alti pretenRACOVITA NICOLAE GE. ("1838 t1894), mi- denti, pierdu tronul In 1523 $i
nistru de culte In cabinetul loan Ghica, 18 Dec. nu-1 recapata, de asta data ajutat
,
p
1870. A lost membru al Ateneului Roman.
de Turci, declt In 1526 $i-1 pat I
RACOVITA. STEFAN, domn al Munteniei Intre stro. Wit& In 1529, clad muri. In R---a
u ea Afumati
1764-1765. Fiu al lui Constantin, numit indata timpul domniei a doua el s'a cadupa tathl sau, cu sprijinul unui Grec Stavrache, satorit cu fiica lui Neagoe Basarab ca. sa. Impace
foarte puternic la Constantinopol, nu reusi sa se . partidul draculesc (de care Linea) cu partidul Bamentie dectt un an, fiindc& sprijinitorul lui fu ucis. sarabestilor sau Danestilor, dar $i -a atras ura
R4CUL, statie c. I. In jud. Clue, ling& Petru- fostilor sai partizani. Intre alte fapte, se citeazit
Rares spre Gheorgheni.
Imbunatatirile aduse bisericii de la Arges, unde
RADETZKY IOSEF CONTE ("1766 t1858), ge- este InmormIntat.
RADU III zis CEL MUMS (-I- ca. 1472), domn
neral austriac, feldmaresal, comanda armatele
austriace In luptele din Italia (1849) $i ocupa Mi-

al Munteniei de la 1462. I% tronul, dupa fuga fra-

1830

www.dacoromanica.ro

telui sau Vlad Tepee. El a lost In du*manie cu

Stefan eel Mare, a Mout incursiuni In Moldova,
dar a Yost batut la Soci (sat azi disparut, dupa
unii In Muntenia, dupe altii In Moldova) *i la
Cursut-Apei (sau Vadul-Apei) *i la Bucure*ti *i
scos din domnie, dar el se Intoarce cu ajutor turcesc 51 gone*te pe Laiot Basarab, pus de Stefan,
dar nu amine mult pe tron, caci moare dupa
unii In 1472 (Xenopol), dupa. altii In 1474
(lorga).

RADU LEON, domn al Munteniei, 16641669. Era fiul fostului down Leon Pomp. In
unele documente Il gasim numit Stridie. Domnia
lui a Post lini*tita din afara, ar fi putut fi buna
Inlauntru, dacd Radu nu s'ar fi Inconjurat de
Greci cu ajutorul carora strIngea avere mare.
Omul sau de Incredere era Stroe Leurdeanul.

Cantacuzinestii urmarind reabilitarea memoriei lui

Constantin Cantacuzino, doblndira dovezi de vinovatia acegtuia (pp- LEURDEANUL) si cum% domnului sa-lpedepseasca. Domnul se servi desprijinul

for ca sa dobIndeasca prelungirea domniei dupe

trei ani, dar nu se tinu de fagaduiala, caci ram
un act prin care recunostea vinovatia lui Stroe,
dar nu-i dete nici o pedeapsa. De aci, staruintele
Cantacuzine*tilor de a-lscoate din dorm-lie, ceea ce
se *i Intlmpla In Martie 1669,

Inlocuit hind cu Anton din

Pope*ti.
RADU IV CEL MARE
(t1508), domn al Munteniei
de la 1494. Ca sit se asigure
de un sprijin contra Turcilor,
el s'a aliat cu Ungurii $i cu

)4Dli-"--,
c
tt

tendent *I luptind atlt contra fratelui sau Radu RADdela Afumati cIt $i contra lui Vladislay.
RADU PAST (dupil. altii PETRE), domn al RAF
Munteniei, 1535-1545. Dup& unele izvoare s'ar
fi numit din botez Petru; intrind In calugarie s'a
numit Paisie *i a ajuns egumen la manastirea Arge*ului; urcat pe tron de partizanii sai, a lust numele de Radu. Inceputurile domniei au Yost grele,

a avut de sustinut multe lupte cu adversarii std

Basarabe*ti (Craiove*ti). Amestecindu -se In luptele din Transilvania Intre Turci $i Austriaci, a
pierdut domnia $i a Post exilat In Egipt.

RADU SEEMAN, down al Munteniei Intro 1602

1610 $i 1611. Era nepotul lui

Neagoe Basarab; is tronul ajutat de armatele imperiale contra lui Simion Movila. Politica

lui a Yost Inclinata. spre Germania, Mudc& vedea ca Turcii slit

mai slabi. Chad ins& vazu ca si-

tuatia se schimba, se Intoarse

spre Turci, cari II recunoscura ca

domn *i astfel urmli o perioada

de liniste de 5-6 ani, dar In

1610 Gabriel Bathori, domn al Radu Serban.

Transilvaniei, partizan al Tur- (fresca la Hurez)
cilor, trecu In Muntenia *i, Invinglnd pe Radu, 11
sili sa se refugieze In Moldova la Constantin Movila, cu care se gasea In buns 1ntelegere. hi reia
curInd tronul, dar nu pentru mult& vreme, fiindca

pe de o parte Bathori, pe de alta o*tiri turcesti

De aci se duce la Viena.
RADU DEMETRIU ('186111920), episcop gr.
cat. roman. A facut studii In Blaj *i la Roma; a
functionat (1886) la Arhiepiscopia catolica din
Bucuresti, hind *i profesor la seminariul catolio,
*i tatare*ti 11 Inving 5i-1 silesc sa fug& In Polonia.

Polonii. Domnia sa nu e important& prin fapte politico.

El dobindi Invoire de la Sultan sa. adaposteasca In tar& Radu eel Mare.
la Curtea
pe fostul patriarh Nifon, eel (fresca.
de Arge)
detronat de Turci, Salami mitropolit, dar se certa cu el *i 11 sill O. se retraga
In muntele Atos (1.- NIFON).
RADU MLHNEA (t1626), domn al Munteniei
de trei on $i al Moldovei de dot& ori. Era fiul lui
Mihnea Turcitul, dar el nu Imbrati*ase islamismul,
hind ascuns de mama sa Intr'o manastire de la Sf.
Munte. Crescuse la Venetia *i devenise om Invgitat,

cunoscind limbile latink grecease& *i. arabli. El a lost desemnat de domn al Munteniei
din timpul decadentmi lui Mihaiu,
dar nu reu*i sii. Inlature pe Radu

Sorban, sustinut de boeri, nici

pe Simion Movilk pe care-I
sustineau Moldovenii, astfel ca
domnia lui din 1601 nici nu
este Inregistrata de told istoricii.
Efectiv el domni dupe Radu
Serban Incepind In Octombrie Radu Mihnea.
in biserica
1611. Radu Mihnea veni In-(Pictura
conjurat de multi Greci, urma Radu-Voda)
Intliu o politica filoTturca dar vazInd ca imparatul
s'a Impacat cu Sultanul, alit& s& intro In prietenie
cu Germanii. Turcii aflind, 11 mutara In Moldova
In 1616. Aci ramose pin& In 1619, chid fu mazilit,
dar In 1620 lua din nou tronul Munteniei *i pina
In 1623 aduna maxi sume de bani, pe can le depuse

la bancile din Venetia. In 1623 trecu din nou In

Moldova, dar izbuti sa pule pe tronul muntean
pe fiul sau Alexandru Coconul, minor, sub tutela
cltorva boeri; astfel ch., de fapt, domnea In ambele principate. El muri In scaun, recomandind
boerilor pe Miron Barnovschi, generalul sau.

RADU NEGRU 0 com. rur. jud. Braila,

plasa Silistraru; 2275 loc. Dupgt legea 1929, sat

circ. Nedelea-Chercea. 0 corn. rur. jud. Ialomita, pl. Ciocane*ti; 2024 loc. Dupli legea 1929,
sat circ. corn. Roseti. O statie c. f. jud. Arge$

Itriga Curtea-de-Arge* pe linia Pite*tiCurteade-Am*.

RADII zis BADTcA, dupa unii istorici,domn In

Muntenia Intre 1521-1524; dupaaltii numai pre-

apoi rector. In 1896 a Yost numit episcop de Lugoj, consacrat In 1896; In 1903 la Oradea. A lost
ucis prin bomba care a explodat la Senat In ziva
de 8 Decembrie 1920.

RADU ELIE, ( *18541931 ),inginer roman, intrat

In carieril. In 1877. Prezidentul consiliului tehnic

superior, profesor la *coals politehnica din Bucure*ti. A conduslucrarile pentru conceperea *i exe-

cutarea mai multor linii ferate: Tlrgu-OcnaPalanca, CraiovaCalafat,TIrgovi*tePucioasa $. a.

A studiat alimentarea cu ape a Bucurestilor.
Membru onorar al Academiei Romane (1926).
RADU-VQDA, fosta. manastire In Bucure*ti,
azi biserica de mir. Intemeiata de Alexandru
Voda pe la 1570 cu numele Sf. Troiltl; darlmata
In 1595 de Sinan, chid a intrat In Bucuresti dupe
lupta de la Calugareni, rezidita de Radu, nepot de
fiu lui Alexandru, In 1614. Acolo este Ingropat
ziditorul ale carui ramasite au Post aduse din Moldova, undo a murit, hind domn acolo (1626).
RADZIEJOVSKI IERONIM (11667), om politic

polon. A lost trimis ca sol la Constantinopol, ca

sa. tears sa nu mai acorde Poarta protectde Cazaciior din Ucraina revoltati contra Poloniei. Cu
aceasta ocazie a trecut prin Moldova (1667). Calatoria aceasta e povestita In mai multe relatii.
RADZIWILL CAROL BTANISLAS ( *1734 t1790)

om politic polon, reprezentant

al partidului aristocratic litua-

'

no-polon.

RAFAEL SANZIO ( 1483

t1520), celebru pictor italian.
A lucrat Intliu In Urbino, pa-

tria sa, apoi In Florenta, la

Roma. Intro operele sale e \Testa& Schimbarea la fald, pe

care unii o numesc productdrine supraomeneasca". Asemenea Madonele sale slut neln- Rafael Sanzio.
trecute.
RAFAIL, episcop al Buzaului, 1753-1764.

RAFAILA 0 statie c. f. jud. Vasluiu, pe linia

lateral& RomanBuhae*ti. 0 Schit jud. Vaslui, lInga comuna cu acela*i nume.

1831

RAFFET [rare] DENIS AUGUSTE

www.dacoromanica.ro

18041.1860)

RAG_ desenator si litograf francez; a ilustrat un mare

00 A c, dnumiir. de opere originate *i de editiuni sau trauceri; luind parte la expeditia lui Denudof In
Orientul Europei si In Principatele romane, a
publicat un album cu desene dugs naturd, foarte
interesante pentru noi.
RAGAZ, statiune balneard. In Elvetia (cant.
St. Gall Intro Rin $i Tamina; 2000 loc. IVIonumen-

tul poetului Sche lling, mort acolo.

RAGUSA srb. DUBROVNIC , ora* in Iugoslavia

(Dalmatia , pe un golf la Adriatica, zis Venetia

Slavilor; 14.241 loc.
RAHOVA, ora* In Bulgaria, la Dundre, fats
de Bechet. Lupte grate 7-9 Noembrie 1877
pink' ce a lost luata cetatea de trupe romane.
RAIACICI IOSIF ( *1785t1861), prelat slrb.
Episcop In Dalmatia (1829 , in Vir*et, (1834), mi-

tropolit in Carlovit (1842 , mai tirziu patriarh.

A ajutat pe $aguna ca s5 ajunga episcop.
RAICEVICH, consul austriac In Muntenia.
(1782 1787). Nicolae Caragea, venind dome In
1782, protesteaza contra numirii
lui, artitindu-1 Turcilor ca om periculos pentru interesele tor. El /
locuia de mai mull timp in
1
tars ca doctor si secretar al lui

/-

Ipsilante.
RAIFFEISEN FRIEDERICH

dentia Marchizei de R. AdunSrile acestea au stirnit

imitatii cari au cazut In exagerare si art justificat

Intr'o niasura satira lui Moliere din Pretioasele
ridicule".
RA.MEAU [ramo] JEAN PHILIPPE ( *1683 t 1764),

muzicant francez. A Post compozitorul lui Ludovic xv.

RAMNA, c. r. j. Cara*, pl. Boc*a; 2375 loc.
RAMON Y CAJAL SANTIAGO ( *1853). medic
spaniol, profesor la Universitatea din Madrid.
S'a ocupat cu istologia sistemului nervos si a studiat amanuntit structura celulei nervoase, aducind

fapte noi dups cercetdrile sale. I s'a ridicat o

status fir Saragoza. Premiul Nobel. Membru onorar al Academiei Romane (1923).

RAMONTIAI [ramontai] mum (t1844), medic roman. A practical In Moldova; mai tirziu
s'a retras la Viena, unde a si murit. A lasat toas
averea pentru ajutorul studentilor romani.
RAMPOLLA MARIANO ( *18 43 -1-1913), cardinal
italian InsSrcinat cu mune misiuni, a Post scoretarul de stat al Papei Leon xin *i a sustinut politica acestuia. La moartea lui (1903), ar fi avut
majoritate ca sa fie ales papa., dar reprezentantul
Austriei si-a exercitat dreptul de veto, fiindcdI
credea prea amic al Frantei.

RAMSAY [remsi] WILLIAM ('1852t1916), cl !mist englez. A Post profesor la Univ. din Bristol,
apoi la cea din Londra. Celebru prin descoperirea

WILHELM 1818 1.1888), economist

german. Autorul unui sister de

banal populare pentru centrele
mici care-i poarta numele, introdus si la noi in primate timpuri

RAMBOUILLET, palat In Paris, In care, In sec

xvn, se Intruneau scriitori si artists sub prezi-

heliului i argonului. A lost membru onorar al

Raiffeisen.

ale mi*carii cooperatiste.

RAMIS IAHNIS (t1929 , poet leton. In operele

Academiei Romane, 1913. Premiu Nobel 1904.

RAMSAY WILLIAM MITCHEL (*1851), istoric

lui se vede iubirea pentru poporul

si arheolog englez. Profesor la Edirabourg. Membru corespondent al Academiei de inscriptiuni din

luptator politic pentru independenta patriei.

(1924 . A lost In Bucure*ti la Congresul international de bizantinologie.

Paris, membru onorar al Academiei Ronaine

sau si pentru cei nevoiasi. A Post si

RAKOCZY FRANZ II ( *1676

t1735 , print al Transilvaniei, 1707

RAMSES II (grec. SESOSTRIS , rege al Egiptului

ca. 1388-22 a. Chr.; a persecutat pe Israeliti.

pins la 1710, mort exilat In Ro-

Rcaamu, revista literary; apare in Craiova din

Decembrie 1905.

dosto Asia Mica.).

RALET CONSTANTIN, boor mun-

RAMZIN, lac pp- RAZIM.

RANETTI GEORGE ('1875 t1928), scriitor umo-

tean. II gasim prezident al epitropiei sarmanilor cu rangul de Mare

Rakoczy Franz.
agd (1836, 37).
BALLET DIMITRIE, boer moldovean. II gasim membru In sfatul
consultativ la depart. Dreptatii,
cu rangul de Mare logoldt (1837).

A lost In comitetul care a organizat propaganda pentru unirea

principatelor.
RALLET IOAN (' 18511-1916),
profesor de algebra si teoria funcAiliOP la Facultatea de *Uinta din
Iasi (1892).
RAW DOMNITA, fiica mai mica

rist roman. A colaborat la diferite ziare si reviste

umoristice, a fundat insu*i (cu N. D. 'Manor) revista Furnica (1904). Primul lui volum este: De
inimd albastrcl, 1899, poezii cari persifleaza pe
G. D. Pallade. Apoi: Strafe si apostrofe, 1900,
Ahturi si ofuri, 1901; o eolectie de tabula (1907
si 2 comedii: Borneo si Julieta la Mizil, Sdracu
Dumitrescu. Pentru multe din publicatille sale se
servea de pseudonim. Cyrano s. a. In timpul razboiului a scris poezii patriotice, in cari strabate si

arta lui special& ; In volum :D'atunci$i d'acolo,1921.

RANGABE ALEICANDRII (1-1819 t1892), om po-

a lui Ion Caragea, care a dom- Ilimitrie Rallet.

nit In Muntenia de la 1812.
Era buns muzicanta sbi placea teatrul. Dupa Indemnul ei s'au jucat mai multe piese traduse In
greceste de catre elevii de la Magureanu; ea a
trim's la Paris pe Aristia ca sa Invete arta dra-

matted; ea a cladit un teatru In Bucure*ti, la

Ci*meaua rosie" (calea Victoriei, colt cu strada

Fintinei), care a ars In 1825.
RAMBAUD [rambo] ALFRED ('18421.1905 ,
istoric francez. Profesor la facultatea de litere din
Paris, senator, ministru, membru al Academiei de
stiinte morale *i politice (1897 , membru onorar
al Academiei Romane (1895 . Dup& o serie de ar-

ticole *i de volume In cari a tratat diferite chestiuni din istoria medie si moderns (L'empire grec
an x-e si e cle, 1879; La .Russie epique, 1876; Busses et Prussitns, 1S95, etc.), a publicat Histoire de

la citilisation si, in colaborare cu Lavisse, His

toile generale du iv-e sitcle a nos jours In mai
n ulte volume, 1893 *.u.
RAMBOUILLET [rambule , oras In Franta;

litic si scriitor grec. Consilier la ministerul de instructie, profesor de arheologie, ministru de externe, ambasador In mai multe orase. Membru.
al Academiei de inscriptduni din Franta. Op. pr.:
.Repertoriu do inscrip(iuni (1842 1855 , Istoria
literary a Greciei moderne (1877 tradusd In Irantaize*te.

RANGABE ANDRONIC (t1692), savant grec

din Constantinopol. A Post functionar al Patriar-

hiei. Casatorit cu Elena, fiica lui Anton Roset,

domnul Moldovei.
RANKE LEOPOLD (*1795 t1886), istoric ger-

man. Profesor la Universitatea din Berlin (1825 ,

autorul marei luerari Istoria universald, din care

a aparut numai antichitatea *i parte din evul

mediu (1881 -1888.

RARAU 0 munte In jud. Falticeni (Yost Suceava). 0 schit in apropierea muntelui cu acela*i nume, Lidit de Petru Rams. Dup& uncle traditii, schitul actual nu ar fi eel zidit de Petru,
Gaol pe acela 1-au stricat Austriacii cind au luat
Bucovina In 1777, ci este ridicat mai tlrziu de
ieromonahul Sisoe si sfintit in 1800.

6.500 loc. Un castel din sec. xv apartine Statului.

1832

RARES PETRIT w PETRII BARES.

RASCOLNICI, partizani ai schismei care CP

www.dacoromanica.ro

declare In Rusia, In 1654, cind patriarhul Nihon

indrepta unele pasagii din traducerile Bibliei
si modifica liturgia.
RASIDESCU STEFAN (t1881),
tipograf roman. Infiintaza in1862
.,Tipografia Nationala"; In 1877
se asociaza cu C. N. Radulescu si
Infiinteaza Nona tipografie Nationale", care tine pans la 1880.

Fiul sau IOAN ST. RASIDESCU (.1864

t1916) a lost colaboratorul $1 apoi
suecesorul lui Carol GObl in conducerea tipografiei. (mroob0
RASTY 10AN, medic in Bucu- (84
resti. Doctor din Paris, 1814. In Stefan Rasidescu.

1837-40 Il gasim medic la yapseaua verde' .

RASTIGNAG, personal din operele lui Balzac. tip reprezentativ

Sinoc si Chituc) si altele mai mid. Toate impreuna.

numita Portia si altele dou/i mai mid. Pe aici,

mai ales In 1. Razim, pescarii foarte importante.
In vremuri departate va Ii lost ad un mare golf
cu o mare deschidere care s'a astupat inset prin
nisipurile trimise de Dunare.

RABTIA, movila in jud. Palciu, la 600 m. de

satul Rise.sti.
RACA (RICA), corn. rur. jud. Teleorman, plasa
Slavesti; 2.282 loc.
RACARI 0 statie c. f. jud. Dolj Intre Craiova si
Filiasi. 1 0 corn. rur. jud. Dambovita, pl. Ghergani ;
2.975 loc. Circumscriptie corn. cu 13 sate (1929).

RACACIVNI, static c. f. jud. Baal] pe linia

principals Intre Adjud $i Bacau.

din inalta soeietate franceza. In

epoca lui Louis Philippe.
RASTU, corn. rur. jud. Dolj,
plasa Railesti; 3.704 loc. Circumscriptie corn. cu 3 sate.
RATISBONA (REGENSBURG),
oral in Germania (Bavaria) pe
Dunare; 52.000 loc. Are 0 cate- loan St. Rasidescu.
drala inceputa. in 1275.
RATISBONNE iratisbon] LOUIS ( " 182 71-1900)1

scriitor francez. Op. pr.: Traducerea Divinei Go-

medii (1845-59), Studli despre Heine (1855),

Fiquri tinere, poezii (1865); dar e cunoscut mai

ales prin culegerea de fabule si povestiri morale

Comedie entantine (1860).

RAT GHEORGHE, general al lui Mihaiu Viteazul

si al lui Radu $erban. Distins In luptade la Brasov contra lui Moise Szekely (7 Iulie 1603).
RATIU [cit. rat] IoAN ('1828t1902), om politic roman In Transilvania. Stu-

dii in Blaj, Cluj, Budapesta; a

participat la miscarea din 1848,

Citva timp magistrat, advocat in
Buda, Cluj, Sibiu, Alba-Iulia, Tur/
da, a fost intre intemeietorii Aso- (6 Nad
ciatiunii transilvane, a fost deputat in dieta din Sibiu, a mers In
delegatie la Viena in 1866 ca a
due& imparatului petitia Romanilor. Unul din Intemeietorii parti- Joan Ratiu.
dului national In 1880. A prezidat
conferinta politica a Romanilor din 1892 si a
mers iarasi la Viena in delegatia de 300 (Fr Memorandum) si, la Intoarcere, a lost atacat de Une.

R.4CADTA (RACAJDIA), corn. rur. jud. Cara$

plasa Racasdia; 2.696 loc. Statie c. 1. Intre Oravita si barn.

RACARIA, sat jud. Balti, plasa Rascani;
2.144 loc. Tine de corn. Rascani (1929).
RACEA (RAcEA) plrau, izvoraste din dealul
Stroesti, jud. Falticeni (lost Suceava) si se varsa
in plraul Bahluetul, jud. Iasi. Formeazti mai
multe iazuri.
RACHTTA, statie c. f., jud. Severin, intre
Ilia Si Lugoj.

RACHIT4i$, munte in jud. Putna. Aci s'a

dat In zilele de 20-22 August o batalie Intre
armata german& si cea romans, farti un susses
hotarltor pentru vreuna din parti. Aci a clizut
locotenentul de rezerva C. Constantinescu, artist
al Teatrului National din Bucuresti.

RACHITOASA, manastire in jud. Tecuciu

nicul si sotia sa Teofana, pe la 1687.
RACIU 0 schit de maici In jud. Orheiu, In-

la NV. de satul cu acelasi nume, zidita de Ilie Stol-

temeiat In 1797; are clout. biserici. 0 Statie c. f.

in jud. Mures Intre Bandul-de-Cimpie si luda pe

linia ingusta. TIrgu-MuresIuda.

RACIULA, corn. rur. In jud. Lapusna, plasa
Vorniceni; 2.096 loc.
RADA4NI, corn. rur. In jud. Falticeni (lost
Suceava, azi Baia), plasa Malini, 2.475 loc. Aci
ar fi fost o swath. vecbe pe la inceputul sec. xvu.
cotaisn`,

\`\

guri $i casa lui devastate.

RATIU LOAN (*184111900), profesor si cleric
roman. A studiat In Blaj $i In Viena; preot (1864),
profesor In Blaj, asesor consistorial (1875), pro-

72.023 loc., vestit prin monumentele sale din epoca

bizantina.
RAWLINSON [ralinsn] HENRY ('1819t1895),
arheolog englez. Studia inscriptiunile cuneiforme

si fu unul din fundatorii asiriologiei.

RAYLEIGH [mil] JOHN WILLIAM STRUTT ( 1842

t1919), fizician englez. S'a ocupat de optics, acustied, electricitate. A fost profesor in Londra; a
lucrat cu Ramsay. Premiul Nobel 1905. Membru
onorar al Academiei Romane (1914).
RAZIM ($i RAZELM), lacul cel mai important
din grupa lacurilor maritime din jud. Tulcea, asezate la S. de bratul Sf. Gheorghe, cu care comunice. Sint 5 lacuri marl (Razim, Golovi(a, Smeica,

J STOROJINET

2K

ET

N../

PL PUTILEI

topop, secretar al mitropoliei, canonic. Op. pr.

Etica crestind, Institufiile dreptului bisericesc.
RATIU VASILE ('1783t1870), cleric siprofesor
roman. A predat la liceul din Blaj. Protopop, canonic. Op. pr. Istoria bisericeascd, (1854). A Mat

un legat pentru stipendii.

RATIU VASILE 1837 t1902), cleric si profesor
roman. A functionat In Blaj, In Reghinul Sasesc
si a fost Rector al Seminariului din Blaj. A lasat
legate pentru scoale.
RAVENNA, ora$ In Italia (prov. Emilia),

RA s

au o suprafata de 112.500 ha. (cu stufarisurile).

Razim singur are 36.000 ha. Toate acestea comu- RADnicEt Intre ele, iar cu marea printr'o deschizatura

elet n
potele-

krjeav

Vicovul d s.)-

odnew

iPL VICOV
A

\ ........,...^.-+I

tr

4.4

pA%

ARMES

SUCh7Vel

.44

cr

is

......S.

NI

4, %

J CAMPULUN S

1-0

l'''

....

G.0,1

Harta jud. Rtidau0 (legea 'gas)

Despre sat se vorbeste in docu-

mente Inca din sec. xv (1434

si u.)

01.

RADAUTI, jud. in Bucovina,

cap. Radau(i; it plasi, 2 corn.
urb., 67 corn. rur. (1925) are 11

scoale primare urbane si 90 de

scoale rurale (1929); tine de
cparhia Mitropoliei Cernauti;
de sirs. Curtii de apel Cernauti;
are 7 cooperative de aprovizioSterna
nare si consum cu cap. 154.919 jud. Radauli
lei si 2 coop. p. exploatare de
psduri cu cap. 156.750 lei (1925).
RADAVTI, corn. urb., cap. jud. Rddauli;

1833

www.dacoromanica.ro

RAD-25.000 loc.; 3 bis. (ort., cat., evang.); i sinag.;

liceu. scoalli inf. de meserii, sc. de agric., 6 c. priRA-, L mare; jud. ocol; statie c. I. linia Dornesti-Seletin.
RADENTI-VCHI, corn. rur. jud. Iasi, plasa

RAPEDEA C) deal In jud. Iasi. ling deal

In corn. Bucium, aproape de Iasi, a fost un stabiliment de bhi (idroterapie) si statiune climaterica.

RAD041A, corn. rur. jud. Balti, plasa Pepeni;

Balti.
RADUCANENI, corn. rur. (tirg), jud. nicht,
plasa Raducaneni; 2.997 loc., Infiintat In 1830 de
hatmanul Rliducanu Roset. Circ. corn. cu 11 sate
1 929).
RADULESCU ANDmu (' 1880), jurist roman.
Consilier la Curtea de Casatie; profesor la Aca-

RASCATI, corn. rur. jud. Cetatea-Alba.

plasa Volintiresti; 2.790 loc. Dupa. legea 1929, sat
circ. corn. Purcari.
RAST0.4CE, corn. rur. fn jud. Storojinet, plasa
Rhstoace; 2.937 loc. Circumscriptie corn. cu 4 sate.
RASTOCIU, statie c. f. linia Cluj-Baia-

Copou; 3.002 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn.

Bivolari.
3.075 loc. Dupa legea 1929, sat Giro. corn. Slobozia-

demia de studii comerciale; membru al Academiei

Romane (1920). A publicat studii asupra veohilor
larisconatilti romani (Andronache Donici, LogoMut Nestor, Flechtenmacher), asupra
dreP-

tuba nostru (Invatamintul dreptului, Cultura juTidied, Saizeci de ani de cod civil) si asupra
unor ohestiani aotnale de organizare, doctrina, etc.
(Falimentele, Organizarea judecatoreasca in Do-

trrogea, imparteala prin atributiune, Registrul de

proprietate, Dreptul de moctenire al sotului supravietuitor).
RADULESCU ELI4DE PM' HELM&
RADULVSCU-IVI9TRU CONSTANTIN (*1868),

profesor si scriitor roman. Doctor In filozofie, e

profesor la facultatea de litere din Bucuresti din
1900, azi cursul sttu e de psihologie. logics si teoria

cunostintei. Prima sa lucrare este teza de licenta.

(Realitatea empiricd si condi(iunile cunostintei,
1889), urmata de cea de doctorat la Leipzig (1893);

data cu aceasta Incepe a publics articole de

tilosofie, pedagogic Si oritioa literara, In Convorbiri
literare" (1893-1906), in Convorbiri critice"
(1907), In Noua revista romilna", care spare
sub directiunea sa In Bucuresti (1900-1902), In
Ideea europeana", fondata de el (1919), cum si
alte reviste romanesti si strcine. Din anul 1897
spar o serie de Stan Iilosotioe (Silogismul, 1897;
Problemelepsihologiet, 1898; Rolul social al filozof iei, 1899; Stiin(d .i energie, 1907 ; V aloarea ;Wu-

tei, 1907; Psihologia martorului, 1907; Puterea

sufleteasca, 1908); cercetari asupra unor probleme

In legAtura cu politica si cu viata socials (Cultura
romana i politicianismul, 1904; Dortrina conservatoare, 1909; Psihologia ciocoismului, 1911;
Nafionalismul; Reforma electorald, 1914; Psiho-

logia revolu(ionarului, 1919; Conceptia conservaloare si progresul, 1923; etc.), cum si o serie de
studii desvoltate (Elemente de metafizica, 1912;
Nietsche, 1916; Curs de psihologie, 1923). Litera-

RASBOIENI Ns- RAZBOIENI.

RAssonm, ziar politic, a apitrut In Bucuresti
Intre 1877-1902.

Mare, Intre Dej si Jibou.

RASTQJNEA, afluent al Muresului, aproape

de muntii Calimanului. Aci s'a dat o lupth In zilele

de 24-28 Septembrie 1916, chid armatkromana

a respins pe mimic si a luat cu asalt reduta de pe
muntele Salasel din apropiere.
RASUCNII-DE-SUS, corn. rur. jud. Vlasca,
plasa Cllnistea; 2.224 loc. Dupa legea 1929, sat
circ. corn. Draganesti.
RASVAD, circumscriptie comunala In jud.
Dtmbovita, plasa Tirgoviste, cu 4 sate, Intre can
Rasvadu-de-Sus; 2.728 loc. Exploatare de petrol.
RASV4N STEFAN (t 1595), domn al Moldovei

in 1595. Se nice ca era neam de Wigan. A intrat

de Unto In armata polona, a Inaintat repede; venind In Moldova, i s'a dat rang boeresc si a fost
trimis de catre Aron Voda sot la Sigismund Bathori; a devenit comandantul gardei de Unguri
si,

dupli Indemnul lui Bathori, a rasturnat pe

Aron si i-a luat tronul. A lucrat In Intelegere cu

Mihaiu-Viteazul contra Turcilor. Atacat si gonit
de o armatti polona care voia sa -1 Inlocuiasca. cu
Ieremia Movilh, revine cu ajutor din Transilvania. dar e din nou batut, prins de Ieremia si ucis
ItAsvAN SI VIDRA, drama. de B. P. Hasdeu, reprezentata Intlia mos pe scena Teatrului National
din Bucuresti la 17 Oct. 1877 si publicata In 1867.
RAC.4117I (Rise .NI), corn. rur (tirg) jud.
plasa Rascani; 4.855 loc. Circurascriptie comunala cu 39 sate (1929).

RASC4.NU PETRI; ( *1846 1.1913), profesor ro-

man de istorie. A Lost institutor, profesor secundar si profesor de istorie antics la facultatea de litere din Iasi (1893), inspector scolar. A tiparit un
curs complet de istorie universald In mai multe
volume (1890-1902), un istoric at invd(dmintului
secundar (1906), mai multe conferinte si, ca inspector, un raport despre situatia scoalelor secun-

dare In 1895-96.
RAMA rir RMITA 0 MITA.
RA*I1sT4RI, corn. rur. In jud. Sibiu, plasa

Infiintat Revista de filozofie. Ales membru al Aca-

Turnisor; 5.200 loc. Aci e mormantul mitropolitului Andreiu Saguna.

RATVSTI, schit de maid In jud. Buzau, MO
satul cu acelasi nume, zidit In sec. xvn si refhcut

Bucuresti. Director al Seminariului pedagogic universitar. A fost profesor de etica la aceeasi facultate. Membru corespondent la Academiei Romane

VInatorii-Neamtalui, trecut din jud. Falticeni(fost

Suceava si Baia) prin legea 1929. Sat vechiu Intemeiat Inainte de 1711, clnd 11 gasim citat Intr'un act de Inchinare al lui Dim. Cantemir.

cercetari asupra lui Eminescu (In Convorbiri

biserica cladita de Stefan-eel-Mare In amintirea

uciderii tatalui situ Bogdan, 1455.
RATJT, rlu afluent al Nistrului, uda jud. Soroca, Balti si Orheiu.

turii poetioe 1-a dat dour piese: Par de sup, drama,

1911, si Domnui Luca, comedie. In anul 1923 a

demiei Romane (1923), a tinut ca discurs de receptie: Andreiu Birseanu fi nationalismul. A
Post director al Teatrului National din Bucuresti,
1918-19; de elteva on senator.
RADULESCU-POGONE4NU IOAN ('1870),
profesor de pedagogie la facultatea de litere din

(1919). Apublicat studii de etica (1911), o biografie a lui Conta (1902, la Leipzig), rnai multe

literare"), a tradus Leonard si Ghertruda de Pestalozzi, cu un studiu biografic (1909), o gramatica

istoricd a limbii romdne (1902). A colaborat si

la dictionarul Academiei Romane.
RADULESTI, statie c. f. jud. Vlasca, pe linia
Giurgiu-Videle.
RAI:F.4U corn. rur. jud. Alba, plasa Sebes;

2.097 loc. static c. f. la 2 km. de satul cu

acelasi nume pe linia Sibiu-Alba-Iulia Intre
Saliste si Vint.
RAILE4NCA, corn. rur. jud. Cetatea-Alba,
plasa Palanca; 2.652 loc. Dupa legea 1929, sat
circ. corn. Bairamcea.

la 1844 de episcopul Chesarie.

RAT1JNDA, corn. rur. In jud. Romanati,
plasa Ocolul; 3.309 loc. Dupa legea din 1929, sat
circ. corn. Redea.

RAUCVTI, sat In jud. Neamt, circ.

corn.

RAUSNI, sat jud. Falticeni (lost Suceava);

RAZBOIENI 0 sat In jud. Neamt; schit si

tirea bataliei. static c. f. jud. Turda, intre
biserica zidith de Stefan -eel -Mare In 1495 In amin-

Tells si Chnpia-Turzii pe linia principala Brasov-

Cluj, etc. De aci porneste linia spre Ludos,cleRAZENI (aEzsm), corn. rur. jud. Lapusna,
plasa Ialoveni; 5.384 loc. Dupa legea 1929, sat
circ. corn. Costesti.
RAZO.A.RE, statie c. I. jud. Putna, pe linia
Panciu-Marasesti. Padure aproape de Marlisesti
Mures si TIrgu-Mures.

1834

www.dacoromanica.ro

In care s'a dat o lupta, care face parte din lunga

batalie de la Marasesti. Germanit au cautat sA
ocupe gara, dar n'au reusit.
RAZVAD or- Wisvh.o.

RAZVAN Nur RASVAN.

mama fratilor Romulus si Remus. In literatura

noastra. legenda acesteia a servit ca subiect
tragediei lui N. Scurtescu (cu acelasi nume, 1873).
REAUMUR [reomur] RENE ANTOINE (1683

t1757), fizician si naturalist francez, membru al Academiei de

stiinte la 25 de ani. Vestit prin ter-

REBREANIT LIvw (*1885),

scriitor roman originar din Transilvania, colaborator la Lucea-

farul", Falanga", Sburatorul",

Miscarea literary ", etc. A publicat

Int liu nuvele (Golanii, 1916), apoi
romane: Ion (1920),Pddurea spin-

(4'1655

i Eva

lui Moliere. In romaneste s'a tradus Democrit,

de D. Scavinski, tip. de C. Negruzzi In 1840.
REGULAMENTUL ORGANIC, legiuire Intocmita In
timpul ocupatiunii rusesti. A Post lucrat de o comisiune de Munteni si alts de Moldoveni, avind
discutata de Obsteasca extraordinard adunare de
revizic In fiecare principat_

lJ
Reaumur.

1929.

REBRICEA, statie c. f. lInga Buhaesti, spre

REBRISOA.RA, corn. rur. jud. Nasaud, plasa
Nasaud; 4.002 loc. Statie c. f. pe linia Beclean
Rodna-Veche.
RECAS, corn. rur. In jud. Timis-Torontal;
4.200 loc. Statie c. I. Intre Lugoj li Timisoara, la
36 km. departare de Lugoj.
RECEA 0 corn. rur In jud. Lapusna, plasa
Iasi.

Vorniceni; 2.553 loc. Dup& legea 1929, sat circ.

corn. Galesti. C) statie c. f. In jud. Olt, ling& satul

cu acelasi nume, aproape de Slatina. 0 lost

schit In jud. Orheiu c,j1 o biserica zidita In 1894.

Desfiintat in 1825.

RECITA por RESIT&

RECLUS [recIft] Eusft (18301-1905), geograf
francez, autorul Geograliei universale (18751894). A calatorit mult; a luat parte la luptele
Comunei din Paris si a Post exilat, asa cti a -trait
mai mult In alte tari, In deosebi In Belgia, fiind
profesor la Universitatea noun din Bruxelles.
REnREATil suniTureE, revista fondata de N. Culianu, C. Climescu, 1. Melic $. a. Iasi, 1883-1888.

REDCLIF, ambasador englez in Constantinopol. Arnie cu Ion Ghica, a sprijimt pe Romani In

epoca de dupa 1848 pentru a-si face cunoscute
drepturile lor.
REDEA, corn. rur. jud. Romanati, plasa Ocolul;
3.628 loc. Circumscriptie cu 6 sate.

statie c. f. In jud. Iasi, pe lints. Iasi

Dorohoiu, la 4 km. de satul cu acelasi nume.

REDNIC ATANASIE we- ATANAS1E.

In sec. xvi In con-

tra bisericii catolice. Primii revoltati au Post

mai important

lath numele deputatilor din aceste Adunari:

Mitropolit: Veniamin Costache,
Episcopi: Meletie, Sofronie, Egumeni: Varlaam,
Filaret, Isaia, Vornici: Lupu Bals, $t. Catargiu,
C. Conachi, Sandu Crupenschi, Gr. Ghica, V.
Hrisoverghi, I. Luca, Mihalache Sturza, Costache
Sturza, Vistieri: Cantacuzino, Iordache Catargiu, Iordache Roset-Rosnovanu, Al. Sturza,HatIn Moldova :

Rdluiala (1919), Catastrola (1921), Norocul. Si

citeva piese, Intre cart: Cadrilul (1919); traduceri
din Cehov si din Kellerman. Premiul national In

REFORMA, miscarea Inceput

calatori mult, fu prins de pirati, rascurnparat.

A scris relatii de calatorie $i multe comedii. can

au avut succes si unii critici 1-au socotit urmasul

generalului Kisselef li acesta a trimis-o sii fie

(1925), Ciuleandra (1927). Alte colectii de nuvele:

Luther,

dupa care urmara Zwingli, Calvin, Knox (or ace-

ste nume). Doctrinele reformate s'au raspindit

mai ales In Germania, Elvetia, Suedia, Danemares, Anglia_ Glands, Franta. La not au Post

multe Incercari de a se introduce diferite doctrine

reformate, dar n'aureusit. Mai multi adepti printre
Romani a avut calvinismul In Transilvania. Prin

propaganda for s'a Inceput si In tarile romane

tiparirea de carti bisericesti traduse In romaneste

(sec. xvi). 0 lupta conga for s'a produs In principate In sec. xvir (Fr Sinoade). Dupa unii istorici,

li Husitii au avut influentA; for s'a datora primele manuscrise de texte religioase romanesti.

REFORMA, ziar politic, a aparut In Bucuresti,

In anal 1848, sub red. lui Alexandru Cretescu.
REFORMA, ziar politic, fondat de N. Coculescu,
condusa apoi de I. Coindneanu$i In urma de J. G.

V alentineanu, a aptirut In Bucuresti Intre 18591888.

JEAN FRANCOIS

parti comune si parti deosebite. Apoi s'a prezentat

mometrul care-i poarta. numele.

Wide! $i Hus, apoi

REGNARD [renal.]

t1709), poet comic francez. Mo$tenind avere mare,

REA SYLVIA, fiica lui Numitor, regele Albei,

zuralilor (1922), Adam

de-sus; 9.608 loc. Statie c. f. Intre Gheorgheni $i RAZTIrgul-Mures. Gaz metan neexploatat.

REGRIN, corn. urb. jud. Mures, plasa Reghin-

mani: T. Ball, C. Bals, Nastasache Basota, Alex.

Ghica, Al. Roset, Logo f eli: T. Ball, C. Catargiu,

Grigoras Sturza, Agi: Enache Crupenschi, G.

Ghica, Iordache Iarnandi, G. Racovita, Miha-

lache Veisa, Postelnici: N. Canta, I. Cantacuzino,

lorgu Ghica, Ion Racovita, Petrache Roset,

Spdtari: V. Alecsandri, G. Ball, V. Beldiman,

M. Cantacuzino, D. Canta, Iordache Gana, C.

Negri, I. Ralet, Alecu RhIcanu, T. Silion, V. Veisa,

Alecu Virnav, Prezident al dep. pricinilor streine

Alecu Ball, Colonel Iordache Latescu-Costachi.
In Muntenia : Episcopi: Neofit, Ilarion, Chesarie, Egumeni: Dositeiu, Partenie, Nectarie, Bani:
Const. Balaceanu, Grigorie BrIncoveanu, Grig.
Baleanu, Const. Cretulescu, Vornici: Grigore Fi
lipescu, Mihail Ghica, Iordache Golescu, Alex.

Sc. Ghica, loan Stirbei, Dim. Racovitli, Const.

Cimpineanu, Nic. Ghica, Alecu Cretulescu, Barbu

Stirbei, Spatarti: Alex. Ghica, Logojefi: Miha-

lache Racovi(h, Manolache Arghiropol, Alex. Filipescu, Nestor, Atanasie Hristopol, Scarlat Mihaescu, Mihail Cornescu, Dim. Hrisoscoleu, Ma-

nuil Baleanu, Pans Costescu, Hatmani: Stet.

Balaceanu, Const. Ghica, Nicolae Filipescu,

Alexandru Vilara, Dim. Sc. Ghica, Costache Cornesru Vistieri: Alex. Nenciulescu, Postelnici:
Filip Lenj, Agi: Const. Balliceanu, Const. Cantacuzino, Manolache Florescu, -Cluceri: Dina Brat-

loiu, Paharnici: Gh. Cotofeanu, Ion Slatineanu,

Stolnici: Nic. Hiotu, Serdari: Grig. Taut, Iordache Otetelisanu, Medelniceri: Ienuta Craciunescu, Dim. Urianu, Slugeri: Costache Petrescu,
Pitari: Ionith Gigirtu.
lath principalele dispozitiuni. In fruntea fiecarui principat se afla un domnitor ales pe viata
de o adunare obsteasca extraordinary si compusa
din reprezentantii clerului, ai boerilor mart, ai
boerilor mai mici, ai judetelor, ai comertului si
un reprezentant al Academiei ($coala superioarti).
Chid tronul devine vacant, conducerea domniei o
is o caimdcamie de trei (marele logofat, ministrul

din launtru si prezidentul divanului domnesc),

care pregateste alegerea domnului. Domnitorul,

confirmat de cele 2 Curti (suzeranh li protectoare),

guverneaza. cu un slat administrativ, compus din
miniltri (al chror numhr variaz& si de In un prin-

cipat la altul si In cursul timpului). In Moldova

sint eel putin trei: din launtru, de finante, marele
postelnic (relatitle cu strainatatea), la can s'a
adhugat leful militiei. In Muntenia shit eel putin
patru: din launtru, al dreptatii, al credintei, a.1
finantei, la cart se adauga leful militiei, secretarul
Statului si seful controlului. Fie-care principat
are la Constantinopol un reprezentant. Puterile
au consult In fie care principat. In fiecare 1.arti
e o oblteascd adunare obisnuitd, care reprezinta
clerul, boerii si districtele. Adunarea examineaza
darile de seams ale veniturilor si cheltuelilor, ea

1835

www.dacoromanica.ro

REG

REG- stabileste si impozitele, arata dorintele ei In once

administrativa si discutgt proectele de
REU chestiune
legi $i regulamente. Justiia se distribue de tribunate judetene, de divanurile de apelgie, de

Inaltul divan; exist& sectiuni civile, comerciale,

criminale. Administrafia se face de ocirmuitorii
districtelor cu subalternii tor. Orasele au un slat
administrativ. Exist& un serviciu al carantinelor.

Ann ata e conduggi de un stab (stat major) si e formath din mai multe polcuri (regimente). Biserica

$i scoula au mari legaturi, ministrul bisericesc

are si grija $coalelor, iar conducerea efectiva a
bisericii o are mitropolitul cu episcopii, a
scoalei o are epitropia (In Moldova) sau eforia (In
Muntenia). Mai exist& o epitropie sau eforie

a sarmanilor si a caselor facatoare de bine, alta

a spitalurilor. Poste le, ocnelesi vamile se arendeaza.

REGULUS, general roman (sec. m a. Chr.),

vestit prin curajul sau patriotic: fiind prins de
Cartaginezi, a fost trimis la Roma ca s& mijlo-

RENI, corn. urb. In jud. Ismail, plasa Reni;

13.878 loc. St. c. f. pe linia Galati TighinaChi-

sinau.
RENI Pr- GUIDO
RENOIR [rOnoar] PIERRE AUGUSTE (*1841
t1919 , pictor francez. Unul din principalii repro-

zentanti ai impresionismului.

RENOUVIER [rOnuvie] CHARLES ( '1815 t 1903)

filozof francez. A Intemeiat criticismul In Franta.

REPEDEA w RAPEDEA.
REPEY [rope] LUCIEN, profesor francez Ia

Academia Milailean5. din Iasi pe la 1835-40.

Avem de la el discursul solemn pronuntat la examen (1836), un manual didactic (Les rudimens de
l'histoire a l'usage de la jeunesse moldo-valaque) si
un volum de poezii (Pdquerettes... 1840).
REPTA VLADIMIR ("1841 t1926), mitropolit
al Bucovinei. Dupgt studii la Mtinchen, Bonn $i

ceased pacea, dar el a sfatuit tocmai din potriva pe

comnatriqii sal si, Intorclndu -se, a pierit In chinuri.

Zurich, deveni profesor la seminariul clerical

din Cernkuti (1872), la Institutul de studii teologice (1873), la noua Facultate teologicgt (1875);
de mai multe on decan $i rector al Universitgii,

REIN WILHELM (1847 t1929),Pedagog german.

RESTAURATIVNEA, aducerea la tronul Frantei a

din astiei Burbonilor, dup& ckderea lui Napoleon I
(1814, 1815) pink la 1830.

REICHSTAG, parlamentul Germaniei.

REIMS [re's], ora$ fn Franta; 115.200 loc. Catedralii vestita Inceputit In sec. xm, distrus5, de
Germani, In timpul razboiului mondial. Despre
acest ora$ se vorbeste chiar din timpul cuceririi
Galiei de Romani (Durocortorum, capitals asa
numitilor Remi).

Profesor la Universitatea din Iena $i director al

seminariului pedagogic. Opere pr.: Teoria $i practica invafamintului popular; Enciclopedia pedagogic&
REINACH [renac] SALOMON (*1858), arheolog si

filolog francez; director al Muzeului de Ia SaintGermain, membru al Academiei de inscriptruni.

Op. pr. Manual de filologie clasica (1880), Gramatiod latind (1885 , Epigrafie greacd, (1885).
Oripinea Arienilor (1892), repertorii ale statuelor
$i vaselor grecesti, romane si etrusce(1897, 1899)
$i un manual pentru scoli (dupaGow): Minerva,
folosit mult $i la noi.
REIS EPENDI, om politic turc. A fost dintre cei
cari au sustinut cererea Romitnilor In 1822 de a
avea domni pamtnteni.
REJANE = GABRIELLE REJU ( *1836 t1920), ar-

lista dramatic& franceza. A jucat $i In Bucuresti.

REMBRANDT = HABMENSZOON VAN RYN (*1606

t 1669), pictor olandez. Din operele lui mai cunoscute : Rondul

denoapte, Lec(iunea de anatomie.
REMETEA corn. rur. jud.
Bihor, pe valea Crisului-repede;

(-Or

7.000 loc. Mine de bauxitgt $i

aluminiu.
REMETEA-GERMANA, statie c .1. jud. Titni$-Torontal, pe

inspector scolar; cklugkr (1875), ieromonah

(1885), arhimandrit (1890), vicar general (1896),
episcop de Rad5.14i (1898), mitropolit al Bucovinei $i Dalmatiei (1902). Retras in 1924.
Membru onorar al Academiei Romane (1919).

RECA, corn. rur. jud. Romanati, plasa Oltul-

de-jos. Are o biserica, Sf. Nicolae, din 1781.

REEID PASA, om politic turc. A fost vizir; pe

la 1852 a lost disgratiat, apoi a fost ministru de
externe In momentele in cari Turcia a rapt relatiile cu Rusia, incepindu-se astfel rkzboiul Crimeei. Amic bun cu Ion Ghica, 1-a decis sk primeasck a se duce ca guvernator In insula Samos,
fag5.duindu-i sprijinul Turciei pentru realizarea
dorintelor Principatelor.
REEINARI Pr. RA$1NARI.
REITA (sau REcrrA), corn. urb. jud. Caras,
plasa Resita; 14.159 loc. Se compune din dou5,
:
comune R.ROMANA si R.- MONTANA. Asezata pe Hui

Berzava. Statie c. f. capul liniei de la Timipara,

sInt 3 gad. Pe la 1740 erau aci niste uzini de

her particulare, cari au lost luate de Stat pe la
1767 si In 1771 s'au inaugurat noile constructii

dup5, ordinele Imparatesei Maria Tereza. Instalatiunile se perfectioneaza necontenit cu fabric& de

arme, poduri metalice, vagoane, locomotive, etc.
In Imprejurimile Resitei se aflk localitkti nainiere:

Steierdorf-Anina, Oravita, Ciclova, s. a. Aci se

gasesc ckrbuni, Fier, aur, argint, cupru. In multe
parti sint instalatiuni mari pentru exploatare.
Toate acestea shit proprietatea unei societati (nu-

1#'

mit& Resi(a), care posed& si Intinse paduri, vii, etc.

linia RadnaTimisoara.

REMETEA-TIMIEANA, statie c. f. jud. Timis-Torontal, pe R embrandt.

linia principal& Intre Lugoj $i Timisoara.
REMINGTON PHILO ( "18161-1889), inginer
american. A inventat pusca ce-i
poart5, numele si marina de scris.
RENAN ERNEST ("1823

RETEZATUL, masiv muntos si pisc In Carpati, In muntii Fagaraplui. Piscul propriu zis
are 2.477 m.

RETIVOIU, munte In jud. Prahova; 1.718 m.

altitudine.
REUCHLIN JoHAN (*1455 t1522), savant german, unul din promotorii renasterii studiilor
clasice. PublicA studii asupra limbii ebraice, cari
lurk socotite ca eretice $i avu procese, cari pentru

pentru studiile $tiintifice. Pro-

alte carti ale lui. Op. pr. Vocabular pe scurt,

Scrisorile oamenilor vest*, Oglindd pentru ochi.
REUNION, insul5. In marea Indiei; suprafata

membru al Academiei Franceze

tala St.-Denis.

t1892), istoric francez. Invattt In

seminariu teologic, dar 11 parttsi

fesor la College de France (1862),

2.500 km. p.; 173.000 loc. Colonie franceza. Capi-

(1879). Op. pr. Via(a lui isus'

(1863), tradusgt In diverse limbi
(rorn. de B. Marian, 1918; de
Nic. Damian, 1921 . Din alte Ernest Renan.
screri ale lui s'a tradus putin:
Ontu/ i Universul si Pagini alese de N. Pandelea (Bibl. Minerva").

RENASTEREA, miscarea artisticgt, literark $i fi-

Inceputil In Italia prin sec. xiv si desvoltan. ping]. In sec. xvi, caracterizataprin Intoarcerea
lozofic&

la spiritul clasicismului elfin si latin.

REUNIUNEA FEMEILOR ROMANE DIN BRASOV,

In-

terneiat5. in 1850, pentru ajutorarea fetelor orfane

si p. Infiintarea de scoale. Initiatoarea afostMaria
Nicol au.

REUNIUNEA FEMEILOR ROMANE DIN smiu,Intemeia

Hi In 1880, pentru Intretinerea de scoalesi p. desvol-

tarea industriei casnice. Initiatoare a fost Maria

P. Cosma,
REUSS, principat In Germania, despartit In
doua: R. vechiu, 316 km. p., 72.612 loc., cap.
Greiz, 39.000 loc.; R. nou, 286 km. p., 156.765 loc.,

1836

www.dacoromanica.ro

capitala Gera, 83.000 loc. Astazi fac parte din

statul Turingia.
REVTGA, corn. rur. jud.
plasa Rovine; 3.108 loc. Circumscriptie corn. cu 7 sate

(1929).
REVISTA AGRICOLA, organ al proprietarilor, aren-

dasilor si al cultivatorilor In genere, a aparut In

Craiova Intre 1883-1902, sub conducerea lui

I. Pdsdreanu, S. P. Radianu s. a.
REVISTA ARhIATEI, organ de specialitate, a aparut

In Bucuresti din 1883 pin& In 1914.

REVISTA ARTILERIEI, organ de specialitate, apare

In Bucuresti din 1887. Acum e director Generalul Referendaru.

REVISTA CONTIMPORANA LITERARA $1 STIINTIFICA,

a aparut in Bucuresti in 1876, continuind Revista

contimporand (1873-76) si Revista literard si

tiintifica (1876). Polemiza cu Convorbirile literare".

REVISTA DE CEIRIIRGIE, apare In Bucuresti din

1897. Director la ntemeiere Tama Ionescu. Acum:

dr. I. BcIlacescu si dr. N. Gheorghiu.

REVISTA DE MEDICINA VETERINARA, apare In Bu-

curesti din 1888 ca organ al Societatdi medicilor

veterinari.
REVISTA GENERALA A INVATAMINTIILIII, Interne-

lath. de Spiru Haret, apare In Bucuresti din 1905.

REVISTA INFANTERIEI, apare In Bucuresti din

1897. Azi director G-ral V. Economu.

REVISTA NOVA, revista literara sub directia lui

B. P. Hasdeu, Bucuresti 1887-1895.

REVISTA PADERILOR, organ al Soc. Progresul

silvic", apare in Bucuresti din 1886.

REVISTA PENTRII WORM, ARHEOLOGIE $1 FILOLOGIE, fondata iu Bucuresti de Gr. G. Tocilescu,
a aparut de la 1882 pina. la 1922.
REVISTA RomANA, litere, stiinte, arte, a apArut

in Bucuresti Intre 1861-63 sub conducerea lui

Al. Odobescu.
REVISTA sniairricA V. Adamachi, apare In Iasi

de la 1910 condush de P. Bogdan, I. Boicea, I.

S im ionescu

REVOLVTII vestite In istorie: revolu(ia francezd

1789-1804 (de la Intrunirea statelor-generale

pine la proclamarea imperiului); revolu(ia din
Julie 1830 (rasturnarea Burbonilor); revolu(ia din
Februarie 1848, care proclama republica; revo-

lutia englezd 1648-1649 (rasturnarea si uciderea

lur Carol I si instalarea la guvern a lui Cromwell);
revolu(ia englezd 1688-1689 (rasturnarea lui Iacob I I si aducerea la tron a lui Vilhelm III); revolu(ia

din .Rusia 1917 (care rastoarna dinastia Romanov

si aduce regimul bolsevic); revolu(ia din Germania
1918 (care rastoarna dinastia Hohenzollern); revolu(ia greceasca din 1821 (care se terrain& cu independenta); revolu(ia din Turcia a junilor Turci
din 1908. La noi: revolu(ia lui Horia contra Ungurilor, 1784; revolu(ia lui Tudor Vladimirescu din

1821; revolu(ia din Iasi, Marne 1848; revolu(ia

din Bucuresti, Iunie 1848; revolu(ia din Transilvania contra Ungurilor, 1848.
REYMONT WLADISLAW STANISLAW

(*1870

t1925), scriitor polon. Premiu Nobel 1924.

REYNOLDS JOSHUA (1723 t1792), pictor englez. Studii In Italia, cercetari asupra compunerii
colorilor; a Post un mare colorist si s'a specializat

mai ales In portrete. A fdst intre Intemeietorii

Academiei regale de picturd (1768), i s'a dat un
titlu de nobleta, a adunat o avere iraportanta.

REZINA (sau RAEANA), Yost schit de male! In

jud. Soroca, Intern, In 1779, desfiintat In 1829.

REZTNA-TIRG, corn. rur. jud. Orheiu, plasa
Rezina; 3.688 locuitori. Circumscriptie corn. cu
20 sate.
RHODES [rod's] CECIL (185311902), colonizator englez. Imbogatit prin minele de diamant
din Kimberley (Africa de Sud), fu promotorul

Invinsi. In cinstea lui s'a dat numele de Rhodesia REVunui teritoriu din Zambezia (or H. Africa), supr.
1.604.480 km. p. si 1.600.000 loc. capit. Boulou- R I E

wayo.

RIBOT [ribo] ALEXANDRE (1842 -f1923 , om

politic francez, seful partidului republican-conservator; prezident de consiliu 1893, puse la tale
alianta cu Rusia; idem 1895, porni expeditia In

Madagascar.
RIBOT ARMAND ("1839 j-1916), filozof francez.
Se ocupa mai ales de psihologie si, afar& de traduceri (Spencer) si studii asupra diferitilor filozofi
(Schopenhauer), publica: Maladiile memoriei
(1881),
aladiile voin(ei (1883), Maladiile perso-

nalitd(ii (1885), Psihologia atenliunii (1888),

s. a. Lui se datoreste legea degen6.drii memoriei.

RICARDO DAVID ("1772 t1823), economist en-

glez; a formulat teoria valorii, a salariului natural, a rentei funciare.

RICHARD [riser] HENRI, ofiter francez din
trupele venite la noi In timpul marelui razboiu,
cazut pe frontul roman.
RICHARDSON [ricerds'n] SAMUEL (1689
t1761), romancier englez. Op. pr. Pamela, Clarisse Harlowe (1748), cea mai Insemnata.
RICHELIEU [rislId], ARMAND DU PLESSIS, cardinal de (158511642), om politic
francez. Prim-ministru al lui Ludovic xm (din 1624); a Intarit catolicismul, ruinind pe protestanti,
a slabit puterea Austriei, a stabilit absolutismul regclui, a urnilit
pe nobili, a facut reforme Infinante
si In leg!, a incurajat artele si lite-

rele si a infiintat Academia Iranceza.

RICHEPIN [rispen ] JEAN (1849

t19:6 , poet francez. Debuta prin Richelieu.

Cintarea calicilor (Chanson des
gueux, 1876) si fu osindit la o luna inchisoare
din cauza unor versuri licentioase. Temperament
violent si dezordonat, impresioneaza prin puterea inventiunii pp
si prin Infatisarea anomaliilor it
psihologice. Traduceri romanesti
prin diferite reviste si ziare (Convorbiri literare, 1884, Romania,
1899, Literatorul, 1893, Lumea

noun literara, 1895, Revista literara, 1896, Cony. lit., 1916) de

V. Pogor, Gh. Adamescu, Cinc.

Pavelescu, N. Tine, D. Nanu s.

a.; iar In volume: Povestire din
Richepin.
lumea noud (de B. Marian), Milioanele (de A. B. Luca), Mor(i bizare (de D.

Botez), Steaua (de R. Rosetti, 1896), Taina

fatald (de Sonia Vladimir, 1925), Martira (de

M. Codreanu, 1907), Desirtnata (de N. Apostolescu), Cezar Borgia (de B. Marian). Membru
at Academiei franceze. A vizitat Cara noastra si a
tinut conferinte.
RICHET [rise] CHARLES ( '1850), fiziologist
francez. Profesor la Universitatea din Paris, membru al Academic! franceze. Premiul Nobel, 1913.
Membru onorar al Academiei Romane (1926).
Citam din operele sale: Physiologie des muscles et
des nerts, 1882, L' homme et l'intelligence, 1887,
Physiologie generale, 1891, Dictionnaire de pity-

siologie, 1895. Trad. rom. Omul stupid (de VI.

Streinu), Stiin(a metapsihied (de M. Draganescu
si P. Musoiu).

RICHTER lEAN PAUL (176311825), scriitor

german. Influentat de Rousseau si avind mult de
luptat In viata, el Isi facu o atitudine de dispret
ironic fat& de realitatea vietii. Op. pr. Hesperus,
Quintus Fixlein.
RIEGLER EMIL ( 1854 -1-1929), Post profesor de

ideii imperialiste engleze pentru acele regiuni africane. Prim ministru al Coloniei Capului, lucrii In

chimie organica. la Facultatea de medicine din Iasi

(1886). Membru corespondent al Academiei Ro-

Cairo la Capul Bunei Sperante. El provoca 1.62boiul Angliei cu Rurii si avu satisfactia s& -i vaza

premii.

acest sens si propuse facerea liniei ferate de la

mane (1904). A lasat Academiei un fond pentru

RIENZI NICOLA (1313t1354), om politic ita

1837

www.dacoromanica.ro

RIP- Tian. Soap Ind Roma ae tirania nobililor, deveni

Rh A tribun, dar nu putu pastra autoritatea ce i se In' WI credinta, deveni la rindu-i tiran, fu rasturnat si
omorlt. Viata lui a servit ca subiect multor opere
poetice si muzicale.
RIFANI, locuitori In Maroc, In preajma muntilor Rif.
RIG-VEDA, una din cartile sfinte din vechia
Indie; cuprinde mitologia si cosmogonia branmanic&.
RIGA, golf In marea Baltica.
RIGAS CONSTANTIN (*ca. 1757 tca. 1798), poet

grec. Venit In Tara-Romaneasca, a lost secretar

al boerului Brincoveanu; apoi, prieten cu Mavrogheni, fu numit, guvernator la Craiova. Fu unul din
initiatorii Eteriei, scrise imnuri patriotice, fu prins
de Turci si ucis (dupli unii) la Belgrad. 0 colectie

de imnuri si ode (grecesti), sub numele de Riga

Velestenli, s'a publicat In Iasi In 1814.
RIGHI, munte In Elvetia (cantonul Schwyz Si
Lucerna); Walt. 1800 m.
RIGNANO EUGENIO (18701-1930), filozof $i

naturalist italian. Profesor la Milano, a publicat

studii despre transmiterea caracterelor dobindite,
psihologia rafionamentului, memoria biologics,
sfirqitul omului. A Post membru corespondent al
Academiei de stiinte morale din Paris si al Academiei din Madrid. Cunottea tam noastra si era
un convins filoroman.
RIGOLBQS (RIGOLBOCITE) MARGUERITE BEDEL,

dansatoare excentrica, vestits pe la 1855-1860.

De ea vorbeste cu admiratie nail/ Coana Chirita
In monologul lui Alecsandri: Chirifa la Paris.

RIGOLRTTO, opera In 4 ante de Verdi, libret de

Piave (1851), dupe drama lui V. Hugo Le roi s'amuse, cintata de multe on pe scenele din Romania.
RICHARD INIMA DE LEU (*1157 t1199), regele Angliei de la 1189; participa la cruciada a treia.
RILKE RAMER MARIA ('18751 1927),scriitor

ceh. Nascut In Praga, a trait In Rusia, unde a

scris unele opere ale sale, $i In Elvetia, unde a si

murit. Poet mistic, patruns de credinta crestina.
Trad. rom. Povestiri despre bunul Dumnezeu (de
Nichifor Crainic).
RIMINI, oral In Italia (Umbria); 50.852 loc.;
port la Marea Adriatica.
RIN (RHEIN), fluviu In Europa, lung. 1.225 km.,

izvortiste In muntele St. Gothard (Elvetia), trece

prin lacul Constanta si dupe ce iese are o mareata
cascade (Schafhausen), str4bate Germania, trechid pe lInga siprin multe orase, apoi uda Olanda

$i se varsa In Marea Nordului prin mai multe

brate, formand o mare delta.
RIO DE JANEIRO [riu de janeiru], oral cap.
Braziliei, la Oceanul Atlantic; 1.157.873 loc.
RIO NEGRO, rlu In America, afluent al Amazonului; 2.299 km. lung.
RIPERT G., jurist francez. E profesor la facul-

tatea de drept din Paris. A vizitat tam noastra.

In 1930 si a tinut conferinte In Bucurelti $i Cluj.
RISIPITI, corn. rur. jud. Dolj, plasa Plenita;
4.739 loc. Dupa legea 1929, sat circ. com. Caraula.
RISTICI iovu (.1831 t1899), om politic sirb.
A avut rol important sub domnia Principilor Milos,
Mihail si Milan Obrenovici; a obtinut de la Poarta

retragerea trupelor turcelti din cetatile slrbesti

(ceea ce Romania obtinuse In 1829); a Post membru In consiliul de regenta In timpul minoritatii
lui Milan 1i a fiului acestuia Alexandru; a condus
afacerile statului In timpul razboiului nefericit

contra Turcilor In 1876; a sustinut In fata congresului din Berlin interesele tariff sale si a avut durerea sa vada Bosnia si Hertegovina puse sub ad-

ministratia Austriei. S'a retras din politica chiar

In momentul In care regale Alexandru a facut lovitura de stet In 1893. A publicat lucrari asupra
istoriei contemporane a Serbiei.
RISTORI ADELAIDE (.18211.1906), tragedians
italiana.
RIVERA PRIMO DE (f1930), general spaniol si

om politic. In urma unei miscari militare, a devenit prezident de consiliu In 1923 si a guvernat

Cara farts constitutie $i farts parlament. S'a retras

In 1930 si a plecat la Paris, unde a murit.

RIVIERA, nume dat coastei golfului de Genova (Italia),de la Spezzia pants la Nisa.
RIZO EMANUEL ANTON, medic de origine greaca,

stabilit In Bucuresti. Era doctor de la Padova

(1795). A publicat la Paris u studiu asupra doctrine) lui Brown, dedicat domnitorului Alex. Ipsilanti (1797).

RIZU NERBLOS IACOB, scriitor grec, naseut la

Constantiopol, a venit In 1799 In Moldova In

serviciul lui Constantin Ipsilanti, apoi a ramas cu

Alexandru Sutu la 1801 $i sub alti domnitori, fiind

sau reprezentant la Poarta sau Inalt functionar

In lath. Dupft 1821 s'a refugiat In Geneva, unde
a Post profesor. A scris o carte despre eterie.
RIFOV, sat In jud. Prahova. Are o biserica. zidita In 1724 de Chivu Caplescu.

Ettio4sA, com. rur In jud. Teleorman, plasa

din timpul lui Constantin Mavrocordat. Dupa.
legea. 1929, sat circ. corn. Olteanca.
RIMNA, plrau, izvoraste In jud. RtmniculSarat, trece In jud. Putna si se varsa In Atli
Putna.

Turnu; 2.497 loc. Sat vechiu, II gasim Intr'o lista

RTNINIC (EnsconA) cu titlul: Episcopia Rimnicului Noul Severin, Infiintata In 1496 de Raducel-Mare, ca continuare a Episcopiei Severinului.
Cuprinde jud. Mehedinti, Gorj, Dolj, Vilcea, Romanati, cu reledinta In orasul Rlinnicul-Vhcii.
Lista episcopilor (dupil monografia specials):

Ilarion I; loasaf; losif I; Prohor; Grigorie I;

Sava; Onufrie; Mihail I; Daniil; Luca; Grigo-

rie II; Leontie, ca. 1530; Paisie, ca. 1535; Mihail

II, ca. 1577; Efrem I, ca. 1591; Teofil I, ca. 1593;
Efrem 11, ca. 1606; Teofil II, ca. 1619ca. 1636;

lgnatiel, 1637ca. 1653; Dionisie, on 1654ca.

1656; Ignatie II, ca. 1659ca. 1667; Sera fim,
1668 . ? .; Varlaam, ca. 1671ca. 1672; $telan,
1673-1693; Ilarion II, 1693-1705; Antim Ivireanul, 1705-1708; Damaschin, 1708-1725;
Stefan II, 1726-1727; Inochentie, 1728-1735;
Climent, 1737-1749; Grigorie, 1749-1764; Partenie, 1764ca. 1771; Chesarie, 1773-1780; Filaret, 1780-1792; Nectarie,1792-1813; Galactiort,
1813-1824; Neofit, 1824-1840 (Intre 18291840 a condus provizoriu $i Mitropolia Ungro-V1a-

hiei); Arhiereu Nifon (provizoriu), 1840-1850;

Calinie, 1850-1865; Atanasie I, 1865; Arhimandrit Inochentie (provizoriu), 1865-1873; Atanasie I, 1873-1880; Arhiereu Teodorit (provizoriu).
1880; Iosif II, 1880-1886; Ghenadie, 18861898; Atanasie II, 1898-1909; Sofronie Vulpescu, 1912; Antim Petrescu, 1918, Vartolomeiu
Stanescu, 1921.

RIMNIC -DERE, pIrau In jud. Talon, se

varsa In Wrath Casimcea.

ROMNICEANU GRIGORE (*184511915), medic roman. Profesor de chirurgie in Facultatea de
medicina din Bucurelti (1880); membru corespondent al Academiei Romane (1890).

ROMNICEANU MIHAIL (* 1852t1915 ), inginer

roman. Profesor la scoala de poduri $i sosele, subdirector al tailor ferate romane. A lucrat, Intre al-

tele, linia ferate de in RImnicul-VIlcii la RlulVadului $i Birlad-Vasluiu-Iasi. A Post profesor

de tai ferate la $coala de Podurisi $osele. Membru
corespondent al Aeademiel Romane (1904).
RIMNICEANU NAUM Pr NAUM.

ROMNICEANU VICTOR (*1856), jurist roman. Magistrat, lost prim - prezident al Inaltei
Curti de Casatie $i Justitie. E membru onorar al
Academiei Romane (1923).

RYMNICUL-SARAT, riu afl. al Siretului pe

dreapta. Izvoraste In jud. Buzau, luta jud. Rim-

nic, trece pe Unga. orasul RImnicul-Sarat, udlijud.

Putna si Tecuciu si se varsa In Siret hingA satul

Fundeni. Lung. ca. 150 km.
RIMNICUL-SARAT, jud. In Muntenia; cap.

.Rimnicul-Sdrat; 3.324 km. p., 173.668 loc. (1915);

are 7 plasi, 1 com. urb. si 103 corn. rur. (1926);

face parte din circ. Curtii-de-apel din Galati; ar

1838

www.dacoromanica.ro

8 scoale primare urbane si 198 rurale; 12 cooperative de aprovizionare consum cu cap. 2.572.269
lei si 2 coop. p. exploatari de paduri cu cap. 213.000

RIUREANIT zoAN M. (18321-1904), profesor

si scriitor roman. A fost director de internat IIf RIMBucuresti si a publicat numeroase carti pentru ROD

copii si adolescenti, incepind din 1859, multe din

J

cis

.PL.COTES

-"IPL.DUNIETSEILT:i

"4

-"

cw,
a

ere traduse sau adaptate dupti. scriitori streini

(Bunele exemple, Familia crestind, vale Pastilor,
Emigran(ii la Brazilia, Cristolor Columb, Rosa
de Tanneburg, etc.), toate aparute In numeroase

a.107

editiuni. Casa Scoalelor a Inceput s& be retip&-

; .M
IIN
ll kreN/
AIN
PUPLAINESTI,

reasca.

CG

RiURENI, corn. rur. jud. ylIcea. St. c. f. linia

Piatra-0.RImnicul-V.Sibiu. De aci porneste

Mintleati

si o linie secundark la Ocnita.

ROATA-CATVNTJ, sat jud. Vlasca, plasa

PL.14ICANESTI

Neajlov; 2.550 loc. Dupe. legea 1929, tine de circ.

corn. Mirsa.
ROBERT II oucERfficuL (*ca. 970t1031), rege
al Frantei 996-1031. A avut domnie agitatti is
murit mihnit, dupe. ce vkzuse ridicIndu-se contra
sa pe doi din fiii ski.
ROBERT I zis DusoLim (11035), duce al Nor-

V1L.ORASU

\ Plevna

.SAPAT

.6.1.1%; AR;

t."

\ PL.
S,

actin

PL.

VALBENU\

-"\

GaIbenus,..

rnandiei. A ridicat prestigiul OM sale prin lupte

victorioase; a Intreprins un pelerinaj la Ierusalim
dar la Intoarcere a murit pe drum.

ROBERTSON WILLIAM ('172111793), istoriD

englez. A fost pastor presbiterian, rector al Universitatii din Edimburg membru al societtitilor de In-

Harta jud. Rimnicul-Sarat (legea 1925).

lei (1925); 149 biserici si 4 mtmastiri; tine de epar-

vatati. Opere pr.: Istoria Scoriei 1759 ; Istoria

RIAINICUL-SARAT, com. urb. cap. jud.

Rimnicul-Sdrat; 15.000 loc. Statie c. f. pe linia
principal& BucurestiCern&uti.
Mai multe biserici, Intre cari:
biserica Domneascd, zidita de
$tefan.cel-Mare la 1474, dupti
razboiul cu Radu-cel-Frumos;
bis. Adormirea, zidita de Con-

ROBESCU CONSTANTIN F. ( *1839t1919), profesor roman si om politic. A predat stiintele naturale la liceul Mateiu Basarab din Bucuresti; a fost

1697; bis. Sf Toma, ziditti de

Dumitrascu Bagdat In 1753.

orn politic francez. A fost unul din conducktorii

marii revolutii. Au fost momente In cari el a avut
cuvIntul hotkrltor si multi 1-au acuzat ck vrea sk
devie dictator. A trimis sau a lasat sk fie trimisi
la moarte pe multi revolutionari tovarlisi de lupta
si unii amici ai lui, Danton In primul rind; dar s'a
format in contra lui o coalitie care 1-a acuzat si
1-a ghilotinat.

hia episc. Buzau.

stantin 13rIncoveanu si Sp&tarul Mihail Cantacuzino in

Are liceu, sc. secundara de fete,

Sterna

Se. profesionalti, sc. de meserii, jud. Rimnicul-Sarat.

*c. de agriculturti. In apropiere

de o.as s'a dat, In zilele de 22 27 Decembrie

1916, una din cele mai mari lupte din epoca
retragerii armatelor romane. Gerrnanii au atacat
aci cu toate trupele for dela munti si au shit sk
dea Inapoi frontul romano-rus.
RTIVINICUL-VILCIL corn. urb. cap. jud. VI1cea; 19.000 loc.; statie c. f. linia Piatra-OltSi-

biu. Gras vechiu. E pomenit In 1290. Are o catedrat& si 7 biserici. Episcopia e zidit& pe la 1504,

dar a ars si s'a refacut mai tlrziu. Biserica ac-

impdratului Carol V, 1769.

deputat In multe rInduri (prima dat& In 1870),

director general al postelor, consilier comunal, ajutor de primar, primar al Capitalei (1896), viceprezident al Camerei (1901) si din nou primar
(1902). A lost membru corespondent al Academiei
Romane (1871).
ROBESPIERRE MAXIMILIAN ("175811794),

ROBINSON CRUSOE [CMS ], croul romanului cele-

bru al lui Defoe (ow. acest cuv.). A trait singur Intr'o insult). pustie. Inspirat din Intimplarea mari-

narului Selkirk (11721), care a trait 5 ani (din

1704) In insula Juan Fernandez.
ROBOAIA, schit In jud. Arges. Zidit din ye-

Ciumeghiul-Nou.

chime (nu se stie clnd), dar refacut de episcopia de

Arges, ckreia Yi servk de metoh.
ROCHDALE [rocIdel], oral In Anglia; 90.807
loc. Celebru prin Infiintarea societafii cooperative
de consum In 1844 de cktre lucratorii de acolo.
ROCHE [ros] (DE LA), Francez emigrat In Wile

Suceava, azi Baia), zidit& (dupti o inscriptie) de

Petru Rare In 1540 sau (dup& Cronica lui Ureche)
de Macarie episcopul de Roman (mort In 1558 si
Ingropat acolo). Duptt cercetarile Arh. Narcis
Cretulescu, este continuarea unei man. mai vechi

Oceanul Atlantic. Monumente interesante din sec.

tual& e zidita In 1856, biserica bolnitei e zidita Yn

1745. Are liceu de btieti, scoala secundar& de fete,
scoala de meserii.

RIPA, statie c. f. jud. Bihor, Intre Holod si

RICA p man. calugtiri jud. Flilticeni (lost

ce se numea Bogddnefti, ziditit de un Bogdan Voda

pe la 1350. Numele actual vine de la plan' Biqal.

CI plan In acelasi judet. Se varsa In riul Moldova. O fost schit de monahi In jud. Orheiu, cu
0 biserica din 1776. Desfiintat.
FOCOVA, sat In jud. Orheiu, plasa Isacova;
3.969 loc. Dupti legea 1929, circ. corn. Perescina.

RINOV, corn. rur. jud. Brasov, plasa BIrsade-Sus ; 5.332 loc. Statiune climaterica. Statie c. f.
Intre Brasov si Zlrnesti.
FITSNOVA, statiune balnear& jud. Prahova,
com. Predeal; 1.050 m. alt.; ape descoperite in
1859 de dr. Davila.
RIUL DOAMNEL riu afl. al Argesului pc
stInga, se varsa aproape de Pitesti.
Brom v4DuLui, st. c f. jud. Vllcea, linia

Piatra-0.Sibiu.

romkne. A fost secretar al mai multor domnitori

si al lui Nicolae Caragea, care-1 Intrebuinteaza
pentru a supraveghia cele ce se petrec la granitele
austriace ca sa dea de tire Portci.

ROCHELLE [rosel], oral In Franta, port la

xvi si urm. Fiind un centru protestant, a avut sk

sustie lupte cu puterea centrala; acestea au servit
de subiect unor opere literare cunoscute si In alte Lori.
R9 CKEFELLER JOHN (*1839),
financier american. A reusit sk alb&

In mina sa intreaga industrie a

petrolului, InfiintInd in 1870 Standard Oil Company, care deveni
trust (din 1882). A cLstigat avere

mare, a fondat asezaminte culturale

cari-i poarttinumele, Intre cari si un

institut pentru cercetkri medicale.

Multi medici romani au facut studii John Rockefeller.

In strkinktate din fondul R.

ROD EDOUARD (1857 t1910), romancier elvetian. Profesor In Geneva de storia literaturii.

1839

www.dacoromanica.ro

ROD- Trad. rom.: lertarea (de D. Nanu), So(ia ideala

Marin I. Mantu).
ROM deRODENBACH
GEORGES (1855 t1898), poet
belgian. Stahl lit In Paris (1887), a publicat multe

volume. Cea mai cunoscuta opera e Bruges la morte.

S'a tradus putin rom. In reviste (Convorbiri critice, 1907, de G. Durna , iar In vol. In exit, roman
(de I. Gr. Perieteanu, 1925) $i o nuvela Mutarea.

RODIN AUGUSTE (*1840 t 1917), sculptor Iran-

cez. A Inoit mijloacele de executiune prin procedeul original de a lucra din blocul de piatra numai
atit cit trebue ca sa reias& ideea pe care voe$te s'o

exprime, lasted restul numai indicat sau chiar

neatins. Opere pr. Virsta de bronz (1877), Balzac,
Poarta Infernului.
RQDNA, corn. rur. jud. Nasaud, plasa Singiorgiu-Bai; 4.616 loc. Mine: plumb amestecat cu ar-

gint $i aur. Mine de pirit. RODNA-VECHE, static c. f.

In apropicre; cap liniei laterale dela Beclean.

RC/DOS (RHODOS sau RODI), insula In M. Egee;

1.404 km. p., 41.600 1. Cap. Rodos. Apartine Italiei.
ROENTGEN WILHELM CONRAD (*1845 t1923),

fizician german. A Post profesor

la Strasburg, la Giessen, la Wilrzburg; apoi director al unuiinstitut
special la Munchen $i la Berlin.
Celebru prin descoperirea razelor

pf

si

apoi a lupta pentru doblndirea drepturilor.

Cu aceste lupte trecem la epoca Istorici. Ele se urmeaza mutt& vreme, cu succese schimbatoare, dar
on progrese mai marl sau mai mici pentru plebei,

pina. In anul 300 a. Chr., cind plebeii nu mai au

nirnic de revendicat. In acela$i timp, $i mai ales
dupa acest an, Roma 1$i Intinde influenta In afara.,

dobIndind o adevarata egemonie fall de cetat,ile

italiene din centru $i din sud. Aceasta situatie pro-

gelozia $i teama unei cetati din Africa,

ajunsa la o mare prosperitate materials $i la influent& politic& st&ptnind Sicilia $i Spania. Cu
anul 264 a. Chr. se Incep razboiaele Intre Cartagina $i .Roma (trei la numar, terminate fiecare cu
victoria Romei, iar cel de al treilea cu chiar distrugerea cetatii, 146 a. Chr.). De actun Roma nu
mai are rival; puterea se Intinde afar& din Italia:
In Spania, In Nordul Africei, apoi cu Incetul in
Grecia, In Bizant $i In Egipt, In peninsula baleanick In Asia mica $i pe de anti parte In Gallia
voac&

$i In N. Europe! pina. In Germania $i In Britania.

Aceste marl succese militare excitara marl ambitiuni ale generalilor, rivalitati $i chiar lupte Intre

ei. Ultimul secol a. Chr. este epoca luptelor interne $i a celor doua. triumvirate. De minune este
faptul ca In aceasta vreme puterea romans In
afara de Italia nu a slabit deloc, din contra, chip&
schimbarile politice Incepute cu Octavian August
(cu pastrarea formelor $i numirilor republicane),
stapinirea imperiului devine $i mai Intinsa, ba
se vede chiar urmarit un sistem de romanizare a
provinciilor supuse, care In multe din ele a reu$it
pe deplin. Paralel cu desvoltarea politic& se pro-

zise x sau ale lui R. Ele strabat

diferite corpuri opace; prin ajutorul for s'a crest radioscopia $i
radiografia $i specialitatea medicala radioterapia.
ROGER [roge] NOELLE, numele w. Roentgen.
literar al d-nei Pittard, scriitoare

elvetiana. A publicat nuvele cu subiecte din Cara

noastra.

ROGOJENI, static c. f. jud. Soroca, pe linia

lateral& Balti Mateuti.
ROGOZ, schit jud. RImnicu-Sarat, fundat la
1825 de Constantin G. Robescu si sotia sa.
ROHOZNA, corn. rur. jud. Cernauti, plasa
Prutului; 4.000 loc. Dupti. legea 1929, corn. suburban& la corn. Sadagura.
ROJNITA GEORGE, (t1910) profesor de igien& la

Facultatea de medicina din Ia$i (1893).

ROLAND, erou din timpul lui Carol cel Mare,
mort Intro lupta. cu Bascii, pe cind se Intorceau
dintr'o expeditie In Spania (778). Inchipuirea
poporana. a Mout din el un erou legendar, nepot al

lui Carol, care figureaz& In numeroase povestiri

si cu deosebire In cunoscuta epopee Chanson de
Roland (sec. xi), In epopeile italiene Orlando inamorato de Boiardo, Orlando furioso de Ariosto, etc.
ROLAND ROMAIN(*1868), romancier $i drama-

turg francez. Opere pr. Jean Christophe In mai

multe vol. Premiul Nobel 1915. Trad. rom. Colas Breugnon (de Alex. Hodos, 1923), Via fa lui
Beethoven (de A. de Herz, 1918), Antoaneta (de
I. Vinea), Umila viatd eroica (de ? 1924).

ROLLA CONSTANTIN, om politic roman din

Moldova. A Post membru al comitetului unionist
din Iasi In 1857.
RQMA, ora$ cap. Italiei, 867.000 loc. Cladirea
ei se datoreste, dup& legends, lui Romulus (mr acest

cuvint) $i s'a desvoltat In cursul timpului, devenind capitals republicei $i a imperiului roman, a
suferit pierderi mart. prin invaziunile barbarilor,
sari au distrus on au stricat multe monumente,
s'a refacut In timpurile moderne fiind eapitala
statului papal $i apoi a regatului Italiei.
Istoria romans Incepe printr'o epoc& legendara:

micul ora$ Intemeiat de Romulus a fost Intliu

guvernat de regi (Romulus, Numa Pompilius,
Tullus Ilostilius, Ancus Martius, Tarquinius
Priscus, Servius Tullius, Tarquinius Superbus);
apoi (cam pe la 510 a. Chr., 224 de la fundarea
Romei) a devenit republics, flind guvernata de
doi consuli, alesi pe un an, $i de un senat. Constitutiunea aceasta era aristocratica, attic& drepturi po-

litice aveau numai patricienii, iar plebeii erau

lipsiti de ele. Se vede ca patricienii cam abuzau de
situatia lor, de aceea plebeii Incep a dorl, a cere

duce $i o Insemnata propasire cultural& $i artistica..

Roma $i alte ora$e se Impodobesc cu marl constructii, ale caror ruine exist& $i astazi. Primii imparald sint din familia lui Octavian: Tiberiu, Cal ligula, Claudiu, Neron, ucis In anul 68 (p. Chr.),

apoi este proclamat Galba, Impotriva caruia se

ridicii legiunile din provincie $i nu rareori In diferitele puncte ale imperiului se proclam& diferiti
In persoana generalilor $i ramlne efectiv eel ce triumfa. In lupta; apoi urmeaza sistemul adoptiunii $i In fine sistemul unei Impartiri
a imperiului Intre doi sau trei. Astfel vedem o
perioada. turbure (WO uciderea lui Galba $i proclamarea lui Othansi a lui Vitelius; dar Vespasian
(69) stabileste a$a zisa dinastie a Flaviilor cu
Titus, Domitian, dupa care urmeaza Nerva, care
adopts pe Traian, acesta pe Adrian; apoi Antoninii : Antonin, M arcu Aureliu, Commodus; dup&
el turburari, potolite prin puterea unui Imparat
de origine africana numit Septimiu Sever. Fiul
sax Caracalla (212) Intinse dreptul de cettitenie
romans la told locuitorii imperiului. Iarasi turburani $i asasinate, $i In acest timp se distinsera.:
Alexandru Sever, Filip Arabul (care celebra prin
marl serbari mileniul Romei), Decius (care Incepu
persecutiile sistematice contra cre$tinilor), Claudiu (268 (care Invinse pe barbarii cc Incepuse a
patrunde In imperiu), Diocletian (care nu mai
considera Roma ca unica rezident& imperial&
$i dete o nou& organizatie a provinciilor . Dupe el

numarul Imparatilor se mareste, dar se produc

lupte Intre ei, ceea ce slabeste puterea de rezistent& a statului fat& de navalirile barbare; numai
mina sigura a lui Constantin (306-337), introducatorul crestinismului ca religie oficiala, opreste
aceasta alunecare. Curind Teodosiu imparti imperiul Intre fiii sal (Arcadiu, Orientul ; Onoriu,
Occidentul). Viata urmatoare a acestui imperiu
de Occident este o continua lupta cu barbarii
pin& In 476, cind Odoacru, regele Herulilor, detroneaza pe Imparat $i trimite la Constantinopol
insernnele imperiale.

In evul mediu si in timpurile moderne Roma

a mai avut epoci de stralucire $i s'a Impodobit
cu multe monumente, Intre cart. Castelul Sant-

Angelo, basilica Si. Petru $. a.

ROMAGNOSI GIOVANNI (*1761 t1835), savant

Italian, observ& pentru prima data deviatiunea

acului magnetic prin actiunea electricitatii.

1840

www.dacoromanica.ro

ROMAL9

student roman

GRiGQRE ('1849),

Sava III, 1714 ; Georgie II, 1718 ; Atanasie II, ROM1724; Daniil, 1730; Atanasie II, a doua oara, 1733;
Ghedeon , 1734; Theofil , 1746 ; loaniehie, 1747 ROM

partizan al revolutiei din 1848. t$i Meuse studiile

.',....\,

,,,T1

Leon, 1769; Iacov, 1786; Antonie, 1787: Veniamin

'a

c,

Strung

Costachi, 1796; Gherasim, 1803; Meletie, 1826:

Veniamin Roset, 1844; Atanasie III, 1865; Istria
Vicot, 1868 ; Melchisedec, 1879; Inochentie Moisiu,

1892; leronim lonescu, 1895; loanichie Flora.

1897; Gherasim Safirin. 1900; Teodosie Alanasiu, 1912; Lucian Triteanu, 1923.
ROMAN, unul din primii domnitori at Moldovei
(ca. 1391-94). Era irate cu Petru Mu$at. Din
caslitoria cu Anastasia, avu 6 copii, Intre cari $i
Alexandru, domnul de mai tlrziu cu supranume
de eel bun. A fost rasturnat de fratele sau Stefan
$i a mai domnit clteva luni In 1399-1400.

/.
7.p

CuIlloa \ Y i
V

Mir lti

("\fs,

S.,......

PL.

\\\

\ ,......

ars

ALEXAI4 OR

IA

AfiranCostm

Trifestf
PL.141
Po

ste0
tt`

).'

RpMAN
Poenar

ROMAN II, domrr al Moldovei. A domnit Intliu 3n unire cu Stefan $i Petre Intre 1446-1447
$i apoi singur, puina vreme, 1447-1448. El ucide
pe Stefan, unchiul sau $i ucigapl tatalui sauIlie;
dar este alungat de armata trirnisa de loan Huniade $i moare In Polonia.

6wrgient

to

PL.ROMAN VODA

narmonesn ,

,A

(s..

ROMAN

r BAC AU

profesor la Beiu$, la Oradea,

translator In Buda, profesor

la Universitatea din Pesta

Harta jud. Roman (legea 1925).

la Paris In aceea$i vreme cu Ion Ghica $i luase

parte la mi$carea din Ia$i. Exilat la Brusa dupa
1848, a murit la Constantinopol $i a fost Inmormintat acolo. Atunci V. Alecsandri a soils o poezie
(publieata In grupa Suvenire).
ROMAN, martir, praznuit de biserica ortodox&

la 18 Noembrie. A trait pe timpul Imparatului

Maximian $i, facInd propaganda

contra Inchinarii la idoli, a lost

chinuit, taindu-i-se limba, $i
apoi fu ucis.

ROMAN, judet, In Moldova;

cap. Roman; 1.880 km. p.,
132.388 loc. (1915); are 4 pla$i,
1 corn. urb. $i 52 corn. rur.
(1926); face parte din circ.
Curtii de apel din Ia$i; are 7
$coale primare urbane $i 181
rurale (1929); 21 cooperative

de aprovizionare $i desfacere

ALEXANDRII ('18261-1897), publicist

roman din Transilvania. Membru al Academiei Romane de

la Intemeiere (1866). A fost

.....

(1862);

a Infiintat In Pesta

ziarul Concordia (1861), apoi

Federafiunea (1868) $i a avut
procese de presa, suferind

uneori $i Inchisoarea. Multa

vreme deputat In parlamentul
Ungariei (-1865-1888).
Al. Roman.
ROMAN IoAN N. (1866
1'1931), advocat $i scriitor roman. A debutat ca
ziarist la Tribuna" din Arad; mai tlrziu a venit
In Ia$i (Drapelul") $i In Bucure$ti
( Adevarul"). Stabilindu-se In Con-

stanta, a fost advocat, prefect,

deputat, senator. A publicat $1
poezii.
ROMAN iosIF, advocat $i ziarist roman In Transilvania. A

debutat In publicistica In 1849.

In 1866 s'a stabilit In Oradea.

ROMAN RoNETTI (* 18531-1908),

Sterna

jud. Roman.

cu cap. 1.300.916 lei $i 14 coop.

p. exploatare de paduri cu cap. 974.220 lei (1925);
122 biserici si 1 manastire; tine de eparhia episc.

de Roman.
ROMAN, corn. urb., cap. jud. Roman; 25.000
loc. Statie c. f. linia principal& Bucure$tiCernauti. Intre biserici, mai .Insemnate: Catedrala,
zidita Intre 1542 $i 1550 Inceputa de Petru Rare$
$i terminata de fiul situ Ilia$; Precista, zidita la
1569 de Doamna Ruxanda, fiica lui Petru Rare*

scriitor roman. A publicat o poema

Radu (1878) $i o drama Manasse R. Roman.
(1900), care a dat na$tere la multe
discutii, fiMd pus& chestiunea asimilarii Evreilor.
J VALCEA

\ I L. 0 LT TPL0

sotia lui Alexandru Lapu$neanu; Bis. Albd, tidita la 1695 de Spatarul Vasile Cantacuzino; Bis.
ai

Al.

Armeneascd e zidita in 1609. Ora$ul a fost poate In-

temeiat de Roman Voda, care vorbe$te despre el

Inteun document din 1392. Are liceu, $coala,

secundara de fete, $c. normala, $0. de meserii, $c.

de agricul tura.
ROMMULIII (EPISCOPIA), Intemeiata (dupa. Grig.
Ureche) de Alexandru eel Bun. Iata lista episcopilor (dupa Melchisedec) cu anul urcarii In scaun :

Calist, 1444; Visarion, 1456; Tarasie (cu titlul

de mitropolit), 1466; Vasilie, 1488; Macarie I,

O
CI

?.."
..PL.TESLUI
rat

ARACAL

1
A Nei')

PL OCOLU

Rabic

Amarastd1/..;

DEJOS

PL.DUMAR A

1595; Agaton, a doua ()ark 1597; Anastasiel I

Gh. Adamescu. Dictionar enctclopedic ilustrat.

O.

DLTU

ti

1514; Dorothei, 1528; Macarie 11, 1531; Anastasie I, 1558; Georgie 1, ca. 1572; Eftimie (7 ); Efstatie, 1577; Nicanor (? 1; Agaton, 1584; Grigorie,

Crimea, ca. 1606; Mitrof an I, 1612; Pavel, 1643;

Atanasie 1.1616; Dionisie, ca. 1630; Mitrofan II,
ca. 1633; Venedict, 1641; Evloghie, 1642; Anastasie III, 1651; Sava /, 1658; Dosofteiu, 1659; Teodosie, 1672 ; loan, ca. 1674; Sava II, ca. 1685;
Misail, ca. 1693; Lavrentie, 1701; Pahomie, 1707;

ropi to en

CORABIA

/ha

U LGARIA

Harta jud. Romany.

1841

www.dacoromanica.ro

It6

RQMAN VISARION (t1885), scriitor roman In

ROM- Transilvania.
A lost membru corespondent at
ROM Acadermet Romane
(1877). A publicat calendare

pentru popor (Amicul poporului) In curs de mai

multi ani si un tratat de geografie (tradus).
ROMAN CIOROGARIII, episcop roman al Oradiei.

Fost profesor la Seminariul telogic-pedagogic

din Arad. A publicat articole in diferite revista. A fost 'Ana cu ocazia atentatului de

la Senat. E membru onorar at Academiei Romane

(1921).

ROMANATI, jud. In Oltenia; cap. Caracal;

are 6 plasi 3 corn. urb. si 130
corn. rur. (1926); face parte din
circ. Curtii-de-Ape] din Craiova;
are 14 *coale primare urbane si
3.560 km. p., 264.396 loc. (1915);

207 *coale rurale (1929); 53 cooperative de aprovizionare si

desfacere cu cap 2.735.033 lei
*i 7 coop. pentru exploat. deptiduri cu cap. 796.529 lei (1925);
299 biserici si o manastire ;
tine de eparhia episcopici Rimnicului.

(*1854 1.1918 ), artist& dramatics romana. Societara

a Teatrutui National din Bucuresti. Profesoara la

Conservatorul de muzica si declamatie din Bucuresti. A debutat la Iasi In 1873, si In 1874 a venit

In Bucuresti. Dintre rolurile mai importante:

Getta (din FIntlna Blanduziei"), Ofelia (din
Hamlet"), Clara (din Mlndrie si Amor"), Toinon (din ,ScInteia"), Desdemona (din Otelo"),

Julia (din Ovidiu"), Vidra (din Rasvan si

Vidra").

ROMANVSCUNicoLAN( 1855t 1931), om politic

roman. A lost mult timp deputat, primar al

Craiovei, mai tarziu senator de drept. A publicat

scrieri politice si discursurile sale tinute In Parlament si In diferite Intruntri.
ROIVLANO ammo (14921-1545), pictor italian

elev al lui Rafael. A lucrat cu el mai multe din

frescele vestite din Italia. S'a ocupat si de arhitectura.
ROMANO-CATOLICI, nume dat catolicilor propriu
zisi din Austria si Ungaria spre a fi deosebiti de
greco-catolici = uniti, adica ortodocsi uniti cu
Roma.

ROMANQV, dinastie care a domnit In Rusia

de la 1613 pin& la 1917.

ROMANUL mntoN (*1828 t1898), mitropolit

roman. Calugiirit in 1857, protosingel In 1864,

vicar episcopesc (1870), arhimandrit (1871), episcop de
Arad (1874), arhiepiscop si
mitropolit at Romanilor onto -

docsi din Transilvania si Ungaria (1874). A fost profesor

In Arad, a publicat articole In

ry

diferite ziare, a participat la

congresele nationale biseri-

vaniei) si de aci s'a Intins spre Est, Nord si NordVest, In legatura cu tinuturile de la Sudul Dunarii,

unde erau provincii romane mai vechi. Dupe

multe informatiuni, se poate afirma ca influents

roman& se siintea In regatul Dacilor Inainte de a
se produce razboiul si cucerirea. Asa se exotica
faptul c& noua provincie s'a ronianizat atit de
repede si de temeinic. Din sec. in Incep navalirile
Gotilor de la Nord si forta military roman& nu
mai poate apara provincia, de aceea Imparatul
Aurelian retrage legiunile din Dacia In Moesia
tntr'o parte care se numi Dacia aureliand (pentru ca sa nu existe marturie oficiala ca imperiul
a pierdut o provincie bogatil.). Locuitorii Daciei,
parasiti acum de stapitirea oficiala romans, se
Impacara cum putura. cu diferitele neamuri barbare navalitoare, ca oameni fara organizatie de
aparare; unii barbari crestinati traira In pace cu
crestinii mai vechi din Dacia, ba chiar se !nous-

crira cu dInsii, altii au stapinit si an pradat In

Sterna

jud. Romanaji.

ROMANESCU ARISTIZZA

toata organizarea statului dac si a Infiintat ati

o noun provincie romand. Centrul ei se gases In
tinuturile In cars fusese centrul puterit Dacilor
(Banatul de azi, Oltenia si Sud-Vestul Transit-

cesti, a fost deputat dietal. Ca

k
membru In Camera magnatilor, a protestat contra tuturor
legilor facute de Unguri can Miron Romanul.
loveau In drepturile politice,
bisericesti sau scolare ale Romanilor.
ROMANA, static c. I. jud. Mures, ling& Bandul-de- C Impie pe linia Ingusta TIrgu-MuresIuda.
I,

ROMANETI 0 corn. rur. jud. DImbovita,

plasa Ghergani; 2.171 loc. Dupa. legea 1929, sat

circ. corn. Potlogi. corn. rur. jud. Tighina,

plasa Cogllnic; 5.500 loc. Circumscriptie corn. cu

9 sate (1929). corn. rur. jud. Severin plasa

Marginea ; mine de Fier.
ROMANI, popor de rasa latina, format din
colonistii adusi de Traian In Dacia si din locuitorii autohtoni.
Nu se poate stabili cu siguranta cars au fost limitele teritoriului pe care s'a desvoltat poporul
roman. Traian, InvingInd pe Decebal, a distrus

trecere spre Apus, dar, desi suferinta poporului de

bastina a fost mare, influenta for a lost de nimica.
Duo& Imprastierea Hunilor, Inmaratii romani Incepura a se interesa mai de aproape de tinuturile

dunarene si facura constructii In diferite puncte

ale peninsulei balcanice si la Nordul Dunarii.
Astfel nu s'a pierdut legatura Intro locuitorii romanizatI din N. si din S. Venind Slavii si asezIndu-se atlt In fosta provincie Dacia cit si In Sudul
Dunarii si amestec/ndu-se cu locuitorii mai vechi
s'a pastrat aceeasi legaturo. ca mai Inainte, si In
epoca aceasta (sec. vi-ix) a inceput a se forma
un popor nou care avea sa fie poporul romdn.
Neamurile navalitoare de mai tlrziu au lost stap Initori vremelnici, laslnd urme In toponimia pamtntului romanese si In vocabularul romanesc.
Dintre acestia cei mai Insemnati au fost Bulgarii

si Ungurii. Cu Ungurii poporul roman a avut

multe legaturi diva ce acestia coborlra din Panonia si patrunsera in Transilvania si chiar In

unele 01'0 ale Moldovei si ale Munteniei. Micile

state roma.nesti existente au fost unele distruse,
altele an lost supuse si de atunci au ramas oarecari
drepturi de suzeranitate pin& tlrziu, ceea ce a pricinuit adesea lupte Intro regii Ungurilor si Intre
domnitorii Munteniei, mai ales c& acestia aveati
posesiuni si In Transilvania. Bulgarii, patrunzInd
In peninsulabalcanica, s'au organizat si an format

un stat puternic In loot& cu imperiul bizantin.

Inaintlnd pina. la Dunare si chiar treclnd la Nordul
ei, an venit In legatura cu Romanii de la Nord
si de la Sud si, Intr'un moment greu and erau supusi imperiului bizantin, s'au unit cu Roma.nii
din Sud si au format on ei un stat puternic (imperiul romano-bulgar). Din aceasta epoch. dateaza influenta for In Intocmirea organizarii bisericesti a Romanilor. Pe la Inceputul sec. xiv
unii din Voevozii roman I i Intinsera stapanirea
asupra altora, cautara a se libera de dominatiunea streina. si a dobindi oare-care neatlrnare.
Astfel se formara tole doua principate Muntenia si Moldova. iar ceilalti Romani urara a
trai In Transilvania (mraceste trei cuvinte).
ROMANIA, stat In Europa. Se margineste la
N. cu Cehoslovacia si cu Polonia, de care se desparte mai mult prin fl. Nistru; la E. on Rusia
(Ucraina) si cu Marea Neagra; la. V. cu Ungaria,

despartita printr'un hotar conventional (fixat la

conferinta de pace chip& marele rSzboiu), care trace
pe la Apus de Satu-Mare, Oradea si Arad, si cu
lugoslavia, de care se desparte printr'o lime conventional& care tale Banatul pe la mijloc; la S.
Cu lugoslavia de la Bazias pin& la Vidin, si cu
Bulgaria, de care se desparte prin Dunare pane
la Turtucaia si printr'o linie conventionala (stability prin tratatul din Bucuresti 1913), care merge
de la Dunare pans la capul Ecrene.

1842

www.dacoromanica.ro

TABELA LXXXII

i866

1. Arges

2. Bachu

.11JDETELE ROMANIEI

1878

1913

1. -kites
2. Back('

1. Aries
2. Bacau

1919

1. Alba de los
2. Arad
3. Arge$
4. Bac Au

3. Bolgrad

5. BAlti

6. Bihor
4. Botosani

3. Botosani

3. Botosani

5. Brills

4. Braila

4. Brills.
5. Buzitu

6. Buzku

7. Cahul

5. Buzitu

6. Callum

7. Bistrita Nis.

8. Botosani
9. Brasov
10. Braila
11. Buzitu
12. Cabal
13. Caliacra
14. Caras-Severin
15. Cem Auti

16. Cetatea-Albl
17. ChisinAu
18. Clue
19. Cimpulung
20. Culocna

6. Constants

7. Constants

8. Covurluiu
9. Dimbovita
10. Doll
11. Dorohoiu

7. Covurluiu
8. Dimbovita
9. Doll
10. Dorohoiu

8. Covurluiu

21. Constants
22. Cotman
23. Covurluiu

10. Doll
11. Dorohoiu

25. Doll
26. Doroholu

1.2. FAlciu

11. FAlciu

13. Maki

13 God

12. God

14. Gorl

9. Dimbovita
12. Durostor

24. Dimbovita
27. Durostor

28. Maras

29. FAlciu
30. FAlticeni
31. God
32. Gura-Humor

33. Hain
14. Ialomita
16. Iasi
16. 'Roy
17. Ismail

13. Ialomita
14. Taal

15. My

15. Ialomita
16. Iasi
17. Iliov

18. Mehedinti

16. Mehedinti

18. Mehedinti

19. Mussel

17. Mussel

19. Mussel

20. Neamt.

18. Neamt

20. Neamt

21. Olt

19. Olt

21.O11

22. Prahova
23. Patna

20. Prahova
21. Patna

22. Prahova

22. R.-SArat
23. Roman
24. Romanati

24. R.-SArat
25. Roman
96. Romanati

24. RAmnic-SArat
25. Roman
26. Romanati

23. Patna

34. Hunedoara
35. Ialomita
36. Iasi
37. Ilfov
38. Ismail

39 Maramures
40. Mehedinti
41. MurevTurda
42. Muscel

43. Neamt
44. Odorhelu
45. Olt.
46. Orbeiu
47. Prahova

29. Teleorman

25. Suceava
26. Tecuciu
27. Teleorman

27. Suceava
28. Tecuciu
29. Teleorman

30. Tulcea

31. Vasluiu

29. Tutova
30. Vasluiu

31. Tutova
32. Vasluiu

82. VAlcea

31. Vilcea
32. Vlasca

33. Vilma

30. Tutova

33. Vlasca

34. Vlsra

5. BA lti

6. B&W

6. Bihor

7. Bihor

7. Botosanl
8. Brasov

8. Botosani
9. Brasov

0. Brills

10. Buzau
11. Cabul
12. Caliacra
13. Caras
14. Cernitut.i

67. Trei Scaune

68. Tulcea
69. Turda-Arles
70. Tutova
71. Vasluiu
72. Vitscituti
73. Vijnita
74. Vilma
75. Vlasca
70. Zastavna

1843

www.dacoromanica.ro

10. Britt la
11. Buzfiu

12. Cahul .
13. Caliacra
14. Cara,
15. Cerniuti

15. Castes Alba

16. Castes Alba

16. Clue
17. Cimpulung
18. Cluj

17. Chic
18. Cimpulung

19. Constants

19. Cluj.
20. Constants

20. Covurluiu

21. Covurluiu

23. Doroholu

23. Doll
24. Doroholu

21. Dimbovila
22. Doll
24. Durostor
25. FitgAraa

26. FAlciu
27. Ffilticeni
28. God

22. Dimbovita

25. Durostor
26. Fitaftras
27. FAlciu

28. Gori

29. Hotta

29. Hotln
30. Hunedoara
31. Ialomita
32. Iasi
33. Ilfov
34. Ismail

3f Litpuma

35 LA p usua

36 MaramureS
37. Mehedintl
38. Mures
39. Muscel
40. NasAud
41. Neamt
42. Odorheiu
43. Ott
44. Orhem

40. NA.sAud

30. Hunedoara
31. Ialomita
32. Iasi
33. Iliov
34. Ismail

47. RAdAuti
48. R. -SArat
49. Roman

58. Soroca
59. Storolinet
60. Suceava
61. Tecuciu
62. Teleorman
63. Tighina
64. Timis
65. Tirnava-Mare

1. Alba
2. Arad

3. Aries
4. Bacau
5. Baia

50. R.-Sarat

51. Roman
52. Romanati
53. Silliti
54. Satu-Mare

1929

3. Arge3
4. BacAu

45. Prahova
48. Patna

49. Rfidituti

66. Tirnava -MIcA

28. Tulcea

1. Alba
2. Arad

48. Patna

55. Sibiu
56. Siret
57. SolnocDobta

27. Suceava
28. Tecuciu

1925

50. Romanati

51. SAW
52. Satu-Mare
53. Severin
54. Sibiu
55. Somas
58. Soroca
57. Storolinet.
58. Suceava
61. Tecuciu
60. Teleorman
61. Tighina
62. Tim.-Torontal
63. Tirnava-Mare
64. Tirnava-Mica

65. Trei Scaune

66. Tulcea
67. Turda
68. Tutova
69. Vasluiu
70. Vilma
71. Nissen

36. Alaramures
37. Mehedinti
38. Mures
39. Muscel

41. Neamt
42. Odorhelu
43. Ott
44. Orheiu
45. Prahova

46. Patna

47. RAdauti
47. R.-SArat
49. Roman
50. Romanati
51. Sitlaj
52. Satu-Mare
63. Bavaria
64. Sibiu
55. Somas
us. Soroca
57. Storolinet.
58. Suceava
59. Tecuciu
GO. Teleorman

61. Tighina
62. Tim.-Toronta
63. Tirnava-Mare
64. Tirnava-MicA
65. Trei Seaune
66. Tulcea
67. Turda
68. Tutova
69. Vasluiu
70. Vilma
71. Vlasca

Supraf. 294.000 km. p. (ceva mai mare decit

ROM- Italia
care are 286.000 km. p., ceva mai mica
ROM

(Bucuresti, Brasov, Cernauti, Chisinau, Cluj,

Constanta, Craiova, Galati, Iasi, Oradea, Timi-

decit Anglia, care are 314.000 km. p.; teritoriul

ei ar cuprinde Olanda, Belgia, Elvetia, Austria,
Ungaria si ar mai ramlnea ceva . Dupa datele
provizorii ale recensmIntului din 1930 populatra
este de 18.025.237 loc., cari locuesc Ir, 3.570.399
case. Densitatea populatiei e in medie: 61,1 loc.
pe km. p. Cea mai rare e In Bucovina (81 .
apoi urmeaza Muntenia (76,8), Basarabia (64,5
Moldova 1,3,5). Crisana-Maramures 62,6), Transilvania 52,2), Banatul 51,2), iar cea mai mica
e In Dobrogea (34,7
PamIntul Romaniei e asezat ca un amfiteatru:
In mijloc muntii Carpati, *i muntii apuseni, cari
aproape lnchid podi*ul Transilvaniei; apoi e o
regiune de dea/uri, unnata de o regiune de sesuri,
cari se intind spre Tisa, spre Dunare, spre Nistru,
spre Marea Neagra. Clima Romaniei nu e potrivita cu asezarea ei pe glob. Partile de S. ale tarii
shit pe acelasi paralel cu Nisa si Crimeea si totusi n'avem ierni ca acolo. Aceasta din cauza vIntului din spre E. (Crivd(ul , de care nu sintent
aparati de vre-un sir de muntr. Regimul ploilor
e foarte capritios; de aceea avem adesea seceta.
Muntii Romaniei shit Carpatii. Ei se Impart In

soara, Tlrgu-Mures , 72 tribunale, 519 judecatorii.

Statistica populatiei ne arata Ca, In privinta ra-

pina In Bucovina, C. meridionali de la cotul Buzaului plea la Dunare, C. occidentali (sau muntii Apuseni) de la Dunare pine In Valea Somesului. Prelungirile acestor trei ramuri se Intind In
Transilvania, care este, astfel, regiunea cea mai
ridicata din Romania formInd podisul sau platoul
Transilvaniei (ca. 500 m. deasupra marl! Negre).
Hidrografia Romaniei are ca temeiu Dunarea.
Toate apele tariff se scurg, direct sau indirect, In
Dundre (or acest cuv.). Minde& muntii slut asezati In mijloc, rlurile pornesc mai mult spre S. on
SE, unele In Transilvania merg spre V. Principalii afluenti ai Dunarii. shit: 1. TISA, care izvoraste din muntii Romaniei, dar cursul ei se urmea-

bauxite, crom, pinta, mercur, asfalt, chihlibar,

ozocherita, sare.
In Romania existrt libertatea religioasa. Orice
cult care nu este contra ordinei publice si contra bunelor moravuri este autorizat si se bucura
de protectia legilor. Cultele cari au cel putin

trei ramuri: C. orientali, de la cotul Buzaului

za In Ungaria si lugoslavia. Ea adun& toate

apele din Transilvania, dintre cari mai Insem-

portului Intre natalitate si mortalitate, avem un

excedent at natalitd(ii, care creste anual; astfel
In 1919 aveam 365.562 nasteri si 327.755 morp,
adica un excedent de 37.807, in 1925 aveam
605.655 nasteri si 361.995 morti, adica un excedent de 243.660; in 1930 am avut 625.337 nasteri
si 346,515 rnorti, adica un excedent de 278.722.
Romania are un total de 11.348 km. linii de
tale ferata, din cari 6.989 km. proprietatea statului si 4.358 proprietate particulars.
PamIntul Romaniei este socotit la 29.400.000
hectare. Din acestea, terenuri arabile: 12.276.807
ha., //neje si pasuni: 4.156.155 ha., culturi de
arbori *i arbu*ti: 556.127 ha., pdduri: 7.248.987
ha. Clddiri, drunturi, mine, etc. 5.251.124 ha
Pe terenurile arabile se cultiva cereale, mai ale
grin si porumb, apoi ovdz, orz, mazdre, Weld de
zandr, etc. Se mai produce in Romania: spirt si
here. Se cultiva tutun. Vinzarea tutunu lui,
saris,

a chibriturilor shit monopoluri de stat-

Productiunea miniera a Romaniei se compune din:

gaz mepetrol brut, lignita, huila, antracita;
tan; aur, argint, plumb, cupru, bier, manganez,

200.000 de credinciosi cetateni roman shit recunnscut e si au reprezentanti In Senat. Bisericile roma-

noti slut: crestina ortodoxa si greco-catolica, cea

ortodox& e dominants, far cea greco-catolica are
intlietate fat& de celalalte biserici crestine.
Biserica ortadoxi (sau greco-orientala) e organizata In 16 eparhii si anume: ep. Ungrovlahiei
(Bucuresti), a Moldovei si Sucevei (Iasi), a Rimnicului-N out everin (RImnicul-Vlicii), a Born a -

6. ROL, care primeste pe

Bistrita, Gilortul, Motru si Amaradia. 7. maul,

nului (Roman), a _Buzaului (Buzau), a Huilor

)(
i ( CCuhrti*ean-ddue-luAi r ge(Ch a
nTam)ii
s(uHluusi Cao nArtaneml)u, a Chisindului
Cetd(ii Albs $i Ismailului (Ismail), a Hotinulu
(Balti), ep. de Alba-lulia Si Sibiu (Sibiu), ep
Aradului (Arad), a Clujului (Cluj), a Caransebe
it/ ui (Caransebes), a Oradei (Oradea) si un vita

Mut Doamnei, Dimbovita. 10. IALOMITA cu afl.

Prahova, Teleajen, Cricov. 11. MEWL cu afl.
nueini, unit cu Bisca mica *i B. mare, Rimnicul,

Biserica greco-eatolled (unite) e organizata In

5 eparhii: ep. Alba-lulia qi Fdgdra* (Blaj), ClujGherla (Cluj), Lugoj (Lugoj), Oradea (Oradea),
Maramure* (Satu-Mare), au fost si 2 vicariate:

nate: Vi Sul, Iza, Someeul, format din S. mare *i

S. mic, Crisul format din Bereteul, Cr. repede, Cr.
negru, Cr. alb, Moroni, care primeste pe Ariecul,
Tirnava mare *i T. mica. 2. TIMM 3. CARAS.
4. NERA. 5. CERRA.

cu all. Cibinul, Lotru, Olte(ul, Topologul. .8 VEDEA

unit& cu Teleormanul. 9. ARGESITL, care primeste

Plana, Trotugul, Bletrlta, Moldova, Suceava, Birladul.

12. PRUTUL cu putini afluenti, mai Insemnat

Jijia. La hotarul din spre Rasarit surge NISTRUL
care se varsa In Marea Neagra printr'un lac lunguet zis limanul Nistrului, dupe ce primeste pe
Rdutu si Botna. Mai notarn Cogilnic, care se varsa
In Mare tot printr'un liman.
Lacuri: 1. L. -de- mute; 2. L.-dp.platon In jud. Balti,

Botosani, Dorohoiu, Iasi; 3. L.-de-steott: L.- Sdrat,

Amara, Beata-Alba *. a.; 4. L. de Dunare: lalpug,
Catalpug, Chihli; 5. L. de mare: Mangalia, Techirghiol, .Razim, Golovita, Sasic *. a.
Provinciile istorice ale Romaniei slut: Oltenia,

Muntenia, Moldova, Transilvania, Banatul, Cri*ana*i Maramure*. Dupa rapirea de catre Austria
si de care Rusia a doua parti importante din Moldova, acestea au dobindit nume speciale In organizarea statelor cotropitoare si aceste nume s'au
pastrat si dupa Intoarcerea for la patria murna.:
Bucovina *i Basarabia.
Pentru administratie, Romania este Impartita,
In judete. Dam (pg. 1843)un tablou de lista lor In
cursul timpului dela 1866 pina azi.Astazi slut 71.
Romania are 20 municipli, 51 corn. urb. capitale de j udet, 102 corn. urb., 108 corn. suburbane,
12.628 sate (1930).

Justitia se Imparte de o Malta Curte de Casatie si Justitie (In Bucuresti), 12 Curti de Apel

riat la Timipara.

la Siret (greco-catolic rutean) si la Cernau(i.

Biserica romano-catolied are un arhiepiscopat la
Bucuroli si altul la Cernauti si 5 episcopate:
Alba-lulia, Satu-Mare, Timipara, Oradea *i
Iasi. Celelalte rituri crestine: episcopia unitaid
eparhia evangelica-luterand la Sibiu ;
la Cluj ;
eparhia reformats la Cluj si la Oradea.
Pe Mug& crestini, traesc In tar& cu organizatii
subventionate de Stat mozaici si mahomedani.

InvatamIntul In Romania se cla In scoale de

Stat si In scoale particulare.
$coalele de Stat au cele trei grade de Invatamint : primar, secundar si superior.

InvAtAmIntul primer cuprinde yrddini de copii (In-

fra 5 si 7 ani), scoale elementare (de la 7 ani, cu

4 ani de curs), scoale complementare (Cu 3 ani de
curs). Obligativitatea se aplica pin& la 16 ani.
Alaturi de acestea se fat cursuri de adulti *i sezdtori ,*cot are spre a complete cunostintele celor ce

n'au putut termina clasele regulate, obligatorii

pin& la 16 ani si facultative dupa aceasta vIrsta..

InsdralmIntul secundar cuprinde un ciclu inferior *i

altul superior, ambele putlnd fi teoretice sau prac-

tice, avInd un curs de 3 sau 4 ani. Ciclul inferior

teoretic cuprinde gimnaziile de baeti si mixte,

scoalele medii, scoalele secundare de fete gr. I;
eel practic: scoalele de comert,, de meserii, prolesionale de fete, de menaj, de agricultur& si viti-

1844

www.dacoromanica.ro

infanterie si cite una de cavalerie, artilerie, geniu, ROMintender46., aviatie si navala; pentru pi egatirea
of iterilor de rezervd slut 3 scoale de infanterie si ROM

culture, scoale de ucenici. Ciotti' superior teoretic

cuprinde liceele si scoalele secundare de fete gr. II,

seminariile teologice, scoalele normale; iar eel

practic: sc. de comert, de arte si meserii, profesionale de gr. II, scoale de menaj, de agricultura,
viticultura si horticultura, scoale pentru preghUrea functionarilor, conservatorii de muzieh si declamatie, scoale de belle-arte, scoale de puree-

cite 1 de cavalerie, artilerie, geniu, navalh, intendenta si aviatie; pentru perfectionarea of iterilor activi slut scoale speciale de infanterie, Cavalerie, artilerie, geniu, marina, intendenAh; pen
tru pregdtirea o f i(eritor de stat-major este o scoala

superioara de razboiu.

thine pentru meseriasi. - InvatimIntul superior cuprinde, ca teoretic: Universitatile (pir acest cuv.)
si ca. practic: Academia de cornert si industrie,)
scoalele politehnice (Pir acest cuv.), scoala superoar& de arhitectura, scoala superioarii de agronomie, scoalele militare.

Ministerul oomunicatiilor are 4 scoale pentru impie-

ga(ii de miscare la G. f., 4 scoale pentru impiegatii

serviciilor de Intretinere. Casa Munch are pentru

copiii personalului C. 1.: 7 gradini de copii, 20

scoale primare, 1 liceu de bhiell, 1 gimnaziu, 1

$coalele particulare sint de diferite grade de

Invatamint, afarh de eel universitar. Uncle au
programe proprii, altele au programul Statului si,
daca Indeplinesc anumite conditiuni, au dreptul

*coal& profesionalIt.
Ministerul agrioulturii are 10 scoale element are de

de a libera certificate valabile ca si scoalele Statului.

Scoalele de Stat in de diferite ministere. Le
vom clasifica din acest punct de vedere, dind si

date statistice (pentru cele ce depind de ministerul Instructiei pe anul 1928-29, pentru celelalte pe anul 1926-27).

primar: 1. Grddini de copii: 1.665 scoale, 98.874

copii, 1.944 conducatoare. 2. $coale primare elementare: 14.780 scoale, 1.787.055 elevi si eleve

Inscrisi, 37.773 invatatori si institutori. 3. Pentru clasele complementare n'avem date. 4. Cursurile de adulti au avut 161.622 ascultatori Inscrisi.
bdie(i: 77 cu 9.565 elevi si 615 profesori. 2. Gimnazii mixte: 33 cu 3.986 elevi si eleve si 266 pro-

fesori si profesoare. 3. Licee de bdiefi 123: cu

27.941 elevi si 2.507 profesori. 4. $coale secundare

de fete gr. I: 38 cu 3.697 eleve cu 336 profesoare.

Ministerul 8fnbtdtil gi al Muncii are: 1 scoalli de

agenfi sanitari; 9 scoale de mow; 5 scoale de

Administratia Didurilor Statului are 2 scoale pentru

5. $coale secundare de fete gr. II: 80 cu 15.133

eleve si 1.528 profesori si profesoare. 6. $coale
medii (numai In noile provincii In 1927-28):
43 cu 5.987 elevi sau eleve si 340 profesori si profesoare. 7. Scoale normale de invaidtori: 60 cu
15.487 elevi. 8. $coalenorrnaledeinvd(dtoare: 41 cu
9.923 eleve. 9. 6coale pro fesianale de gr. I si II
(fete): 69 cu 12.417 eleve si Cu 1.314 profesoare

si maestre. 10. $coale element are de comer(: 53 cu

8.133 elevi si 432 profesori. 11. $coale element are

de comer( p. fete: 14 cu 1.890 eleve si 127 profesoare. 12. Cursuri serale comerciale: 18 cu 2.812

elevi si 94 profesori. 13. $coale superioare de comer(

(MeV): 40 cu 7.558 elevi si 518 profesori. 14 $coale

superioare de comer( (fete): 15 cu 1.696 eleve si

5I

Inalte studii comerciale si industriale; i scoala de

conductori ra finori si sondori; 2 scoale de mineri;
5 scoala de sericiculturd; 2 sc. de industrie casnica; 14 ateliere de industrie casnica; 3 scoale de
meserii.

infirmiere; 92 scoale industriale pentru lucrhtori

cu 11.114 elevi si 623 profesori; 25 scoale industriale pentru lucriitoare cu 2.421 eleve si 171 profesoare; 8 scoale comerciale; 7 scoale speciale,
5 scoale mimic; 4 ateliere.

Inv ii(iimintul secundar: 1. Gimnazii de

195 profesori

1 scoala superioard de agricultura cu 184 elevi

si 46 profesori.
Ministerul de industrie gt comert are o Academie de

Ministerul Instructlei gi cultelor : A. Invcifebnintul

- B.

agriculturh. cu 148 elevi si 21 profesori; 18 scoale

de economic casnicd cu 732 eleve si 96 profesoare;
37 scoale inferioare de agriculturh (si ramuri secundare) cu 2.172 elevi si 137 profesori; 3 scoale
medii de agricultura cu 262 elevi si 43 profesori;

prOfesoare. 15. $coale element are

de meserii: 67 cu 3.188 elevi si 269 profesori si

maestri. 17. $coale inferioare de meserii: 116 cu
11.274 elevi si 1.237 profesori si maestri. 18. $coale
superioare de meserii: 4 cu 795 elevi. 19. $coale de

menaj: 17 cu 1.273 clove si 266 profesoare si

maestre. - C. Invd(dmintul superior: 1. Univer-

sitd(i: Bucuresti, Iasi, Cluj, Cernauti (Pir Universitati). 2. Academia de drept din Oradea si Fooltatea de teologie din Chisindu:
Direetinnea cultelor gi artelor : 1) Seminarii teologice:

16 cu 4.594 elevi si 323 profesori. 2) Institu(ii teologice: 5. 3) Conservatorii de muzica si declama(ie: 5 cu 1.800 elevi si 124 profesori. 4) $coale
de belle-arte: 3 cu 507 elevi si 34 profesori.
Ministerul de interne : 1 scoalh pentru o f iferii de po-

litre cu 80 elevi ; 1 sco pregatitoare.p entru agen(i

de polifie cu 60 elevi; 1 *coals pentru pregdtirea

elevilor de jandarmerie rurald; 1 seoalh pentru

pregdtirea suboliferilor de jandarmerie cu 250
elevi; 3 scoale pentru notari de sat cu 140 elevi.
Ministerul armatei are o scoalh inferioard pen-

tru lucratorii de geniu cu 60 elevi si 14 profesori;

6 licee militare; pentru pregdtirea subofi(erilor activi are 2 scoale de infanterie si cite una de arti-

lerie, geniu, marina, intendenth, aviatie, piloti;

pentru pregdtirea subofi(erilor de rezervd are 2

scoale de infanterie, 2 de geniu si una de artilerie;

pentru pregdtirea of iferilor activi sint 2 scoale de

brigadieri silvici, 3 pentru gardieni silvici si

pentru pridurari.

:Ministerul lucriirilor publice are 2 scoale polite/mice

(r.-_acest cuv.1 si o scoala de conductori de poduri

si sosele.

Statul roman de azi s'a format din unirea color

daub, principate, Muntenia si Moldova, intliu

unire personalh. (24 Ianuarie 1859), apoi unire
departh recunoscuta de puterile garante (11 Decembrie 1861) numai pentru timpul domniei lui
Cuza. La 24 Ianuarie 1862 s'a format eel dintliu
minister unitar sub prezidentia lui Barbu C at argiu
care a prezentat Adundrii (de astildata una singurh la Bucuresti) un proect de lege rurald.
Proectul a fost votat In ziva de 11 Iunie, dar
Inainte de aceasta primul-ministru Barbu Catargiu a fost omorlt In ziva de 8 Iunie chid iesea de in
sedintele Aduntirii. Domnitorul n'a sanctionat
legea votathsi a chemat la guvern pe Nicolae Krefulescu (24 Iunie 1862). Sub acest guvern s'a fhcut

primul pas spre secularizarea averilor manastiresti: s'au Inserts In budgetul Statului veniturile
manastirilor Inchinate; dar conflictul Intre majoritatea Adunarii si guvern si unirea Intre extremii conservators si extremii-liberali (ceea ce
s'a numit atunci coali(ia monstruoasd) a adus
retragerea lui N. Krettilescu si venirea lui Kogdlniceanu la 12 Octombrie 1863. Rau primit de
Adunare, ca devotat al Domnitorului, contra caruia Incepuse a se forma un curent, acuzindu-1
ca vrea sh introneze dictatura, Kogalniceanu reu*este sa formeze unanimitatea fate de proectul
secularizcirii averilor mdndstiresti, care se voteaza In ziva de 11 Decembrie 1863. Dar de la
prezentarea proectului legii rurale (13 Martie
1864) atitudinea Adundrii devine mai dusmanoash
si conflictul se termina prin lovitura de stat de la
2 Maiu 1864. Prin Statue s'a infiintat un nou corp
legiuitor (Senatul) cu membri de drept nwniti de
domn si s'a Ihrgit dreptul de vot, fricind doua
colegii: alegdtori primari si alegdtori direcei. Ministerul loviturii de stat era astfel compus: M. KogdIniceanu (prezident, interne si lucrari publice),
L. Steege (finante),N..Rosetti-BdIdnescu(externe ,
D. Bolintineanu (culte), y. Orbescu (justilie)

1845

www.dacoromanica.ro

General Savel Manu (razboiu). Pentru a-si asiROM- gura

recunoasterea de catre puterile europene a
ROM noel star' de lucruri, domnitorul a facut o c&Ititorie

dificultati guvern&rii lui I. Bratianu. Retragln-

Parlament, linistea nu se restabileste. Kogalniceanu se retrage Ia 25 Ianuarie 1865 $i In locul

lui se formeaz& un cabinet C. Bozianu, care in
14 Iunie cedeazti locul lui Nicolae Kretulescu,
ultimul prim-ministru al lui Vodil Cuza. Sub
guvernul lui se petrece miscarea din Bucuresti
de la 3 August 1865 (contra domnitorului, care
lipsca din tarti), miscare reprimatti cu severitate
de guvern; se discut& idem abdictirii, pe care el

1891. ctnd veni Lascar Catargiu pentru o guvernare de 4 ani. De atunci alterneaztt guverne liberale (D. A. Sturdza, P. S. Aurelian, Ion I. C. Bratianu) $i conservatoare (G. Gr. Cantacuzino, P.
P. Carp, T. Maiorescu). In acest timp se Intimpi& rb.zboiul balcanic, intrarea armatei romane In
Bulgaria, pacea de la Bucuresti (1913), alipirea
Dobrogei noi. Venind la guvern partidul liberal

la Constantinopol (25 Main). Cu adunarea noului

Insusi o confirm& prin faimoasa fraz& din mesa-

giul de la 14 Decembrie am primit Indoita

alegere numai ca un depozit sacru"; In fine,
se pune la tale un complot politic, la care se

asociaza $i mai multi ofiteri, $i astfel In noaptea

spre 11 Februarie cltiva delegati ai organizatiei
patrund In palat $i cer lui Voda s& semneze abdicarea, ceea ce fLicu Mr& Impotrivire. Chiar In
acea noapte se forma locotenenta domneasca (General Nicolae Golescu, Lascar Catargiu $i Colonel
Haralambie) $i noul minister prezidat de loan
Ghica. Adunarea chiar In ziva de 11 Februarie
aproba faptul $i alege domn pe Conte le de Flandra.

Acesta refuza. Locotenenta declar& Senatul Inchis $i Adunarea disolvatA. Se face atunci un
plebiscit prin care se alege Principe le Carol de
Hohenzollern-Sigmaringen. Pentru negocierile In
strainutate este trimis Ioan l3rtitianu.
Efectuandu -se alegeri noi, Adunarea

cea

noun. s'a Intrunit In ziva de 28 Aprilie. Ea a

ratificat rezultatul plebiscitului, apoi a Inceput

a discuta un proiect de constitutiune. In fata ei
s'a prezentat noul domnitor $i a depus jurOmintul.
Apoi a numit primul guvern : Lascar Catargiu
(prezid. $i interne), I. C. Bratianu (finante), I.
Cantacuzino (justitie), P. Mavrogheni (externe),
C. A. Rosetti (culte), General Ioan Ghica (r&z-

boiu), D. A: Sturdza (lucrriri publice). Domnia cea

nou& a Inceput cu greut&ti marl: In afar% opozitia

Austriei $i a Turciei, ba chiar amenintari cu interventia armata; In launtru o rniscare separatist& moldoveneascti, avind In frunte pc mitro-

politul Calinic. Luptele Intre partide au fost aprige.

Dupa schimbOri dese de ministere (loan Ghica,

C. Kre(ulescu, Stefan Golescu, Nicolae Golescu,
Dim. Ghica, Alex. Golescu, M. Costache-Epureanu,
loan Ghica) se forma guvernul lui Lascar Catargiu

(11 Martie 1871) care ramase pin& In 1876.cind

opozitia partidului liberal $i chiar a unora dintre
conservatori (coali(ia dela Mazar- Pa ?a), luptele
violente In alegeri $i atacurile antidinastice ma-

nifestate de multe ori, toate silirti pe domnitor

sti primeasa demisia guvernului Catargiu $i dup&

don& foarte smote guvernari (General I. Florescu
$i M. Costache Epureanu), veni la guvern parti-

dul liberal sub prezidentia lui loan C. Bratianu

(24 Iunie 1876) $i conduse tare. IAA. In 1888.
In acest timp s'a produs razbolul Intre Turci si
Rusi. Romania s'a proclamat independent& $i a
intrat In rh.zboiu contra Turcilor allituri de Ruli,
dar n'a putut 'Astra judetele de Sud ale Basarabiei, pe cari Rusia, de $i ne garantase integritatea
teritoriului, reusi s& le rapeascrt, chiar cu aprobarea Congresului din Berlin; s'a alipit Dobrogea
care a dat Romaniei iesire la mare; s'a proclamat
regalitatea $i s'au Incoronat primul rege $i prima
regin& a Romaniei; s'a regulat succesiunea in
tron prin proclamarea ca mostenitor a principelui
Ferdinand, nepotul regelui Carol (1889); s'a Infiintat Banca National& on institut de emisiune,
etc. Tot acum, din cauza inimicitiei Rusiei,
politica noastrit extern& s'a orientat spre Germania $i Austria (aliate In 1879), ceea ce s'a continuat $i sub guvernele urmtitoare. Dar opozitia
conservatorilor, ajutat& de unii liberali, retrasi
din partid, cari former& Intliu un grup zis at
liberalilor-sinceri: G. Vernescu, Pache Protopopescu, $. a.. apoi un partid zis liberal-conservator con
dus de Lascar Catargiu $i G. Vernescu, aduse

du-se la 14 Martie 1888, urmar& o serie de guverne

de scurt& duratii ( T. Rosetti, L. Catargiu, General
0. Manu, General I. Florescu) pin& la 27 Noembrie

sub prezidentia lui Ion I. Brdtianu (4 Ianuarie

1914), el are liniste numai clteva luni, clici In
August Incepe rilzbolul eel mare. Romania se declara neutra.
Dupti putine zile de Ia aceasta, regele Carol muri
$i la 27 Septembrie 1914 veni in tron Ferdinand I.

La 15 August 1916 Romania intr.& In razboin,

care se sfirsi, dupti grele suferinte, cu Implinirea
visului de veacuri: unirea tuturor RomAnilor Intr'un singur stat. Dupti rnoartea regelui Ferdinand
(20 Iulie 1927), urm& domnia principelui Mihai
sub regentti, iar la 8 Iunie 1930 se urc& pe tron,
regele actual Carol II (p.- Cuza, Kogdlniceanu,
I. C. Bratianu, Carol I, Ferdinand I, I. I. Brdtianu, Mihai, Carol II).

Statul ronidn de azi repsezint& deskvIrsirea unei

marl evolutii istorice a poporului roman (care se

arat& In art. Romdni, Romania, Moldova, Muntenia). Pentru a fixa grafic aceastn. evolutie dam
In plansele xxxxi Infatisarea teritoriala politick
din citeva momente istorice:
1. Dacia-Rcmtand arat& Intinderea provinciei
romane In primele timpuri, dun& cari s'a 'gaga
spre Miaza-Noapte $i spre Rtisarit, dar limitele nu
se pot fixa declt cu multn. aproximatie;
2. Primele state romdnesti sunt asezarile ce se
pomenesc de diferiti autori ca existIndln cu prinsul
fost,ei Dacii romane Intre 890-1240. Fireste c&

hotarele acestor Intocrniri politice shit nu numai

aproximative, ci chiar ipotetice. Ele sInt : Ducatul lui Glad, a lui Menumorut, al lui Gelu (pomenite de cronica notarului anonim al regelui Bela),

Ducatul lui Kean, Principatul Biriadului, po-

menit de un document admis de unii, contestat de

altii, Voivodatele lui Lythuon $i Seneslau, a cilror
esistent& e mai bine documentata. Scriitorii
bzantini Nicetas Choniates $i Ann. Cinamus vorbesc
de o organizatie de stat a unor Vlahi, care ar fifost,

dup& oarecari probabilitati, In regiunea Bacaului.

3. Epoca lui Mircea-cel-Batrin arat& cele doun.
principate In prima for form& (liniile continue shit
hotarele sigure, cele punctate sInt hotarele aproximative);

4. Tdrile romdne sub Mihaiu Viteazul arata

ceeace a realizat pentru un scurt timp Voevodul
ucis Ia Turda;
5. Principatele la inceputul secolului xviii arat&
situatia for on state de sine stat&toare sub suzeranitate turceascrt;
6. Principatele in 1718 aratOsituatia drip& tratatul de la Pasarovici (1718) prin care Austria deveni stapIna Olteniri;
7. Principatele romdnesti in 1775 arata situatia
dupo. ce Oltenia a revenit sub vechia stapinire roma.neasca prin pacea de la Belgrad (1739), iar
Moldovei s'a rapit Bucovina de ctitre Austria, 1775;

8. Principatele in 1812 arat& situatia duptt r&pirea Basarabiei de Rusi prin pacea de la Bucuresti (1812);
9. Unirea principatelor arata situatia chip& tratatul de la Paris (1856) care Inapoiase Moldovei
trei judete din Sudul Basarabiei $i [drip& pro
clamarea uniril definitive In 1861 (data din hart&
1856 arat& numai anul In care s'au redat Moldovei judetele din sudul Basarabiei, dar In acel
an principatele nu erau Inca unite; ar fi trebuit
pus; 1856-1861);
10. licmdnia in 1878 arata situatiadup& rlizboiul

pentru independents si dupa alipirea Dobrogei

conform tratatului din Berlin (1878);

1846

www.dacoromanica.ro

PLAN $A

4,/

EVOLUTIUNEA TERITORIALA POLITICA A TARILOR ROMANETI

XXXXI.

,,
(

-'0UCATTIL

4.
I

a.

...

896

d'.

1/4...,

4,

-.

,---

e-----

N.11

./

Il

,,

01

....

I.4

564\

a.,

NI

f,

...

SEC. IX

E 0,5C

R V.

AP'itr.

14

130.i

44

---.

Idem. pose*.
Volvodalul Tarn MoldoVm
'dem, powwow

.---z

PRIMELE STATE ROMANESTI

,..

NA.

\Isaacs-

....Volvodolul Tarn Rom4aell$

Cinamus

S
44

S'

,..

Nicetas si

00

LEGENDA

RomAnli lui

\\
04

At?
c../4

1 ROWNEsn 1

DOP'

174,13

DACIA-ROMANA

lle

C.A1

1161- 1167

c..

'

.:

'1-001/E

cf*

14

41,

4.

ivaaa,Dada Tra lona

Imperial Roman

0 i104

4 '

LEOVIDA

p F OA*

et;

4P4414

AlJt.

tt,

VC) V004;(4

..

LUI

GELU 898

,----

dir
411,:lig

\-,

VOCATUL

i.

MENUMORUT

.......

LE6EMDA
Tare Romaneasca yl

!Sale emerge de MINN

Tara Moldovel

-u-

TARILE ROMANE 1394

1599 TARILE ROMANE,

-1

EPOCA LUI MIRCEA CEL-BATRAN

Xj1-1.0.

'

EPOCA LUI MIHA1 VETEAZUL

,-

---r-

is,

/*\

/34, 1,

Neo.

_ICY p

'1/4

1-04

tr.

04,,

i.

C.

CAI

1,4./

4104 c,

S
e3,

,n,

C.

ei

4al

.."

UeA tOE34'e

6saTENIEI

INC1PAT
Q

ii

ii

,,

iCAPA1131-

.,.41.9,

bosi

..)

I;

if

1-

40Zo

0,

're/

.s

Es'

'

MUNTENIE1

PR

--"'`

'2-------

NcI

\.1
i

`.4-4_(

Moldova

nom Mummies

...,_
PRINCIPATELE ROMANEVI 1718

PRINCIPATELE ROMANESTI, 1710

nue

Muntenia

-======
-.,-,

,----...7_

PRINCIPATELE ROMANESTI 1775

PRINCIPATELE ROMANE$TI 1812

i
_r'

c ,n.
cal
4,

'

.,.

.,,,4211,

N4

=__----,.

cal b

(.1,,

4 Vi

I*

01:44.70

8 14

cal

l''
.

1,41

...

n41

'4.1444

so,

'''-* mi

or,

mi

41/

-N.

ea.

c as, '.

...,

.0.4r4

1/4.,

C...

% v.

LEOEIIDA
Moldova

Minium

%
it,

00d4f"Y'''
L
e

4.

?it'

_.._

dot

c N
CA,

\,.

6r

MUNTENIE1

0C. Vi'

LEGENDA
Moldova

.-

Moldova
Muntenia

--

-r--

.1

10

4.:.

1 i. lk

Alb

14

Ci

4 i. %
(it

--,-.-- 7

r)
=

2,.
UNIREA PRINCIPATELOR, 1858

ROMANIA-MARE, 1919

ROMANIA, 1913

ROMANIA, 1878
-....

Dictionar Enciclopedic Ilustrat

www.dacoromanica.ro

Pr,

---

ROMANIA

PLANA XXII

26

22

48

0
0

('I

'

NJ:1i b I es

Al.Ftodnerit:."1\

\;fdeseecariisu

<3?"

pusul,

14'

-1...

'1-

- Ivac '7

(ss.

;fed

.,,8 1r!..: i u 1

mar,

'6
^ ' 5

11

}4:8C711:!Pr7

I,,

0 d i S ll
C

?).1

.,.

:and_

'(// if---11 :4:

.1.

c a I,

shines

Muntelut

Transikaniel

scp

CaTIIP

-vaT2,

\lesu'tut 3(7

--`,
, \A-131%i'
r J V\ . '
'".'
-,- + WAetezat
\ /,9,4
Paran9ut C,
__--- -,,,__,

s.------ ,-,

Pdefiel

....

tocea

_-,,

'Pei

\ c,al` I ainici

Godeanul

"u4:1,10

t4%

-..

'r

cF'

Rcle Tier

,b

''sr

<3'

Pad) su

i-ls,-e

nisi

440

22.

26

www.dacoromanica.ro

Dictionar enciclopedic ilus trat.

ROMANIA

Impartirea Administrative ei Calle de Comunicatie

PLAN*A XXIII
A

u.

0- -6

1 Jud. Cernauti
Hotin

3
4

,,

Soroca

,,

Satu-Mare

19

20

"

22

Ciuc
Neamt

23

26
27

28

29
30
31

PP

,
,
,

Tarnava Mica

11

35
36

4.

istri

^-,--

....

`la

L,sit441j----`,,,,f8urd a--

reni
limbo /mod

;44.1

...

,, "--,--

..,

;75dtan2a7

.oral
cv.

..-...

fimisoara

Belgred -POO

,,,,,
-a.-

,,,,,_

4--;:"`-' .-.- 01
,f :::,

Brd'Izisdt>asfluelv31

Ilia

._

Deva

'

"dlugoj

er10,:n'

Relisoair

' Alba tuUa

-.

'lc

2g

Welton'

--- _:-._

Sights

app Mica '

in tuld.,7.

-,,
ra
3g

Sibi ,,,'

,merle

36

38

"11111-4-0

1 raranskes

'Ns

Reap

\Clung

7.;

etroiit

0Anin

T.Jiu

52

Bat'

iaf

T.Severin %.

Sk\\

Rkalcea

"

53

-----

55lr,1

'

I loft

431.. r

61

Linii norma/e

Bacau

inguste
in construct/8

ale fat

57

BUCURES11\

."
ea

1?

Tecuci

44

Cahul

45

I/

Cetatea Alba

46

//

Cara

47

11

Severin

48

.11

Brasov

49

11

Covurlui

50

11

51

.11

68

Ciulnita

Calarri

esti

41C

69

dgidi

,,

Valcea

54

55

Pt

Arges
Muscel

56

99

Prahova

57

/1

Buzau

58

I/

R.-Sarat

If

Braila
Tulcea

61

Doij

62

Romanati

63

Olt

Silistra
70

t"'s

64

Dambovita

65

Teleorman

CC

Constanta

C.D

66

.11

CC

Lei

Mehedinti
Gorj

k-T3

Ismail

53

60

Oltemt

Giur

43

59

Putna

60

59

re'ure, %

dale

-ttA

Tulcea

labciv

66

aI

`,

.
,r.-r-__,_-,_ -- .........1

65
orabia

.rtitrciz

%so
sled

67

ar

er,

4.9 "-

--Z-=-7.

ila

I!

Cetatea Alba .

tot

,1-_-

Titu

63

afros/art/

op

42

52

ia,sarabeasea

I o e s'1,i

--J. 64

Tatra

Craiova

Trei Scaune

Spre Odesa

Tighilla .

,8

Nehoiassi\

deee Mi.`

ovitte,

Stab

, '=-

Cahul ;As-

4546
A
3

un

filia.fA

51

0\

Crasrl

13k:_iallaC11

vfja pane;

ea

\
Slinic,
I-

Po

fah

6"'usti,"

46.-

`dre ,

----,
56

11

TeCuci

Bso
ra

-11-7 ,,0

= tOravita

-\ /

..-

'

ortenith.,

...---7:

Bretcu
eorgh

'\

.1

41

1
C

Bacau

we.

Ciucult

--agars`

-- -

.. -

''-ls-i Chisinau

025

criieurecuisictea%31

Odorh

roKit
' _,:-,...._
26 ',.

gpsileL ,

1]

-;

Orhe

..- ,

tuhi fil

t,

30

Su b cetate I

tz4i,

C.

--...

or- ,
A -..

. 't

Iasi

`..,

c,,,

Mad alai/

"leiltSi4"- ..6NPr_at

,i-

,.

35

28 ;0,

NeaN

sna
2

\ 7 .<

'"".

Piatea;

"S

13

%.,2-,

Z3

".-- .

c.eni,,-

Fa

18

Tg

___'''

pahtdae___z

Chi'

restlti

erglivi'ltrita
*--

',

.......

Odorhei

Vlasca

Ilfov
lalomita

67

68
71

69

,,

Tighina

70

Constants
Durostor

Timis Torontal

71

Caliacra

FAIclu

fie

4ree"
B5Iti

*Bata,

ca

Fagaras

41

Spre Olviopol

i5

lffb

TarnavaMare

Oorotiot

\yak

dU

',Lut3g.
neva/

//v

'%,2alau

19
Sambasag

=1=1111:2-

34

Rodn7,44

15

Simon

Tutova

33

---__,,__
- -. _.a.,

Soroca

_A,

11

40

Atachi

Ocm'ta

jell CC: ;a 4.

..

'fir

7A:t. e/

______

7MINZSMIOIC

32

'''

..:-'

/Oradea

Lapusna
Arad

1---

....,

Borsa

Baia Serie

Budap tp

Budapest.

Vaslui

Turda

E)

C.?

Roman

(Lapasna
e

,,

Softwata

4;r

Campu-Lung

Mures

25

<t"

757

21

24

Debretin

Some

Cluj

3 far
are'l,

ss.

Orhei

Bihor

11

o Coicaa
4
erinaiuti
H ein

39

Spre Kiev

L.N.jrffirga

/snip

,<Vs.

Ocaa 8

Suceava

Baia

C lome e a ,44:-,T

5,(

Sig&0
Mare .

Nasaud

,
,

'4

; 7-

Salaj

16

18

Sibiu

38
o Camenez Podolsk

'Orb' i

Iasi

14

17

'4

P 0 LO NIA

Praha

Botosani

12

15

Radauti

11

13

84 0 1,

Maramures

9
10

N.,

Storoilnet
Dorohoi

37 Jud. Alba

\.

Balti

CEN0

Hunedoara

Bazargic

Balcic

BU LGAR i

Dictionar enciclopedic ilustrat.

www.dacoromanica.ro

TABELA LXXXIII

REOEN8AMANTIIL POPULATIEI DIN 1980

,

De oarece dictionarul a fost lucrat Inainte de facerea recensamintului si toate datele relative la
populatie slut duptt informatiunile anterioare $i nu s'au putut face schimbari la toate numele
de provincii, judeIe, rase, etc., ditm aci rezultatele (provizorii) ale numarittoarei din 1930 (asa
cum s'au publicat de Directiunea recens&mtntului, Octombrie 1931):
(ORASELE CU POPULATIE PESTE 30.000 LOCUITORI AII NUMERE DE CLASIFICARE).

35. Calirasi-Ttrg
36. Ciliminesti

POPITLATIA PROVINCIILOR ISTORICE :

Oltenia . . . .

Muntenia
Dobragea .

.
.
Moldova . .
Basarabia .

1.516.472 loc.
4.026.005 .,
811.332 .,
2.413.123 ..
2.865.506

.
.
.
.

Bucovina . . .
TransUvanta .

845.903
8.217.149

Baneul

. . .
942.072 L.
Crisana-Maramures .
. 1.387.675

POPULATIA JODETELOR :

1. Alba
2. Arad
3. Arges

4. Basin . .
5. Bala (Filth:mil
6. Bilt1
7. Blhor
8. BotoSani

9. Brasov
10. Brills
11. Bualtu
12. Cahul
18. Caitacra
14. Caras

It. Cerniuti

. .

16. Cetatea-AIbS
17. Ciuc
18. Ctmpulung .
19. Clut

20. Constants
21. Covurluiu
22. Dimbovita
23. Dolt
24. Dorohoiu .

25. Durostor .
26. Figitras .

27. Motu .

.
.
.

.
.

.
.

28, God
29. Hotin
30. Hunedoara
31. Ialomita .
32. Iasi
33. Ilfov
34. Ismail
35. Lipusna .

...

.
.

.
.

36. Maramures

213.795
423.754
258.305
260.615
156.030
388.474
508.159
216.611
184.948
219.932
309.393
198.030
136.588
201.390
301.937
340.459
146.584
95.174
333.545
249.914
211.216
310.310
487.355
209.230
211.439
86.461
99.267
208.356
395.345
331.650
295.500
276.230
992.416
224.229
421.857
162.050

37. Mehedinti
38. Mures
39. Mused
40. Nistiud
41. Nearnt
42.0dorheiu
43. Olt
44. Orhetu
45. Prahova

46. Patna
47. IttninIc

47. Radial
49. Roman
59. Romanati
51. SAW
52. Satu-Mare

53. &vertu
54. Sibiu

. .
.

55. Somes
56. Soroca

57. Storonnet
58. Suceava .

.
.

59. Tecuciu . . .
60. Teleorman . .
81. Tighina . . .
62 .Timis-Torontal

63. Ttrnava-Mare .

84. Tirnava-Micit
65. Trei-Scaune .
66. Tutees

.
.

67. Turda
68. Tutova
67. Vasluiu
70. Vilma

.
.

. .

71. Vlasca

303.098
289.717
150.008
145.423
198.482
130.646
182.345
277.709
478.045
193.947
185.110
161.865
151.679
271.254
345.576
293.712
240.266
193.309
220.535
315.774
185.917
121.010
156.691
348.027
307.629
500.416
148.493
148.340
136.358
183.391
181.953
144.267
138 858
246.409
296.614

POPULATIA ORA$ELOR :

1. Abrud
2. AdJud

3. Mud
4. Alba-Iulia
6. Alexandria

. .
.
. .
. .

.
.

.
6. Arad (x)
7. Babadag
.
8. Bacau (astir) . .

9 Baia-Mare .
10. Baia Sprie.
11. Balcic
12. Bats
13. BasargIc

. .

14. Billesti . . .
15. Bin( xx iv)
18 Beius

.
.

17. BistrIts .

. .

2.456 18. Rirlad

6.643 19. Blaj
9.478 20. Bolgrad . . .
12.457 21. Botosani (xxi)
19.387 22. Brasov (xvi)
77.225 23. Braila (xi) . .
4.607 24 Bucuresti (1)
31.264 25. Buhugd . . .
13.882 26. Buzliu (xviu)
4.149 27. Cahul
6.323 28. Calafat . . .
5.570 29. Caracal . . .
29.938 30. Caransebes . .
13.271 31. Carel
30 887 32. Carmen-Sylva
. .
4.294 38. Cavarna
13.251 34. CAlirasi . . .

.
.

.
.
.

.
.

26.189
4.716
12.821
32.107
50.234
68.310
631.288
8.681
90.115
10.133
7.705
14.789
8.838
18.085
871
6.211
17.890

4.736
2.883
6.459
37. CernavodA
38. Cernitutl (in) . . 111.122
39. Cetatea-Albli(xm) 33.495
40. Chilia-Noui . . 17.050
41. Chislniu (n) . . 117.016
42. Chnpina . . . 17.104
43. Chnpulung (Mold) 10.124
44. Orrtpulung(Muscel) 13.454
45. Cluj (vi) .
. 98.550
46. Comrat . . . . 12.359
47 Constants lint) 58 258
48 Corabia . . . . 9.381
49. Comment
. . . -5.015
50. Cralova (zit)
. 63.063
51. Curtea-de-Arges.
6.831
C2. Darabani . . . 10.538
.
. .
.

53. Del
54. Deva
CS. Dicio-Shunartin.
56. Doroholu . . .
57. Driglisani . . .
58. DumbrAveni . .

59. Firltras .
60. Filticeni

. . .
. . .
81. Filipesti-Tfrg . .
62. Focsani (xx) . .
63. Galati (v) . . .
64. Giesti . . . .
65. Ghaorgheni. . .
66. Gherla . . . .

67. Glurgiu (xxv) .

68. Govora . . . .
69. Gura-Humorului

70. Haag
71. Herta
72. Hirlau
73. Hirsova .

1C.311
10.593
6.355
15.375

6.923
3.827
7.928
14.347
1.917
32.799
101.148
6.540
10.948
6.659
30.348

..

1847

www.dacoromanica.ro

105. Pascani .

. . .
. . .

106. Petrosant
107. Piatra-N. (xxvi).
108. Pitesti . . . .
109. PlenIta . . . .
110. Ploesti (lx) . .
111. Pucloasa . . .
112. RAdAuti . . . .
123. Reghin . . . .
114 Rent
11.

. Resits

. . . .

116. Rtmnicul-Sirat .
117. RtmniculVtices
118. Roman . . . .
119. Rosiori . . . .
120. Sadagura . . .
121. Salonta . . . .
122. Satu-Mare (xiv)
123. Savant . . . .
124. Sebes . . . . .
125. Sfintu-Gheorglie
126. Sibiu (xv ) . .
127. Sighet . . . .
128. Sighisoara . . .
129. Silistra . . . .
190. Sloala .
. . .

131. Suet
132. Slatina
133 Manic

. . . .

134. Slobozia .
135. Soles

186 Soroca

. . .

911 138 Strehaia .

. .
5.977 138. Storojlnet .
3.401 139. Suceava . . .

8.368
9.060
3.603
15.287
74. Hotin
75. Huedln . .
5 469
76 Hunedoara
4.629
16.792
77. Bust
78. Iasi (iv) . . . 102.595
79. Isaccea . . . .
4.566
80. Ismail
26.123
81. Leova
6.438
82. Lipova . .
6.069
83. Lugoj
23.674
84. Mangalia .
2.778
85. MUM . .
5.459
86. Mirisesti .
4.478
87. Medgklia . . .
5.791
88. Medias
15.244
89. Attercurea-Ciuculut 5.014
90. MihAlleni. . . .
3.699
91. Mail
6.449
92. Monied! . . . .
6.635
93. NAsAud . . . .
9.527
94. Ocnele-Mart . .
7.255
95. Odobeoti . . .
7.974
96. Odorbeiu. . . .
8.592
97. Oltenita . . . . 10.396
98. Oradea (yin) . . 82.355
99. Oravita . . . .
9.646
100. Oristie
6.857
101. ()Mehl . . . . 14.805
102. Orsova . . . .
8.428
103. Ostrov . . . .
3 127
. .
.

104. Panelu

140. Sulina . . . .
141. Stmleul-Silvaniel
142. Stefinesti . . .
143. Techirghlol . .
144. Tecuciu . . . .
145. Tighlna (xra) .
146. Timisoara (vu)
147. Ttrgoviste . . .
148. Ttrgu-Frumos .
149. TIngunTia . . .
150. TR.-Mures lxvii).

151. Ttrgu-Neamt .
152. Ttrgu-Ocna . .
155. Ttrgu-Sitcuesc .
154. Tulcea . . . .
155. Turda
156. Turnu-Migurele
157. Tumu-Severin 158. Turtucata . . .
159. Tunis,

160. Urlati
181. Urriceni
162. Vama

. . . ,
. . .

163. Vasluiu . .
164. Vatra-Domei .
165. Vitlenii-de-Munte
. . .

166. VAscAntt

167. Vibilts .
168. Vticov
169. ZalAu

. . .

. . . .

170. Zastavna. .
171. Zimnicea

. .
. . .

6.910
13.750
15.377
80.211
19.630
7.784
77.325
6.779
16.808
9.182
11 955
20.008
15.013
15.162
28.948
11.443
9.005
15.176
49.914
4.738
9.213
10.942
48.013
27.046
13.096
17.415
3.906
10.025
11 010
6.274
7.605
2.926
14 661
7.999
8.611
17.101
5.924
7.496
8.886
1.005
17.259
31.698
01.866
22.482
4.929
12.944
88.116
9 127
12.592
5.147
20.108
20.057
17.351
18.337
11.103
3.137
5.421
8.705
6.311
15.388
9.878
4.227
6.354
8.806
7.404
8.154
6.038
10.933

ROM- if. .Romdnia in 1913 arata situatia dupa razbalcanic si dupa pacea de la Bucuresti
R 0 S boiul
1913 prin care s'a anexat Dobrogea-Noutt;

RONCIEBE CHARLES DE LA, istoric francez.

$eful sectIunii imprimatelor la Biblioteca natioflair). din Paris. A publicat studii despre istoria
marinei franceze. A aratat In timpul marelui razboiu simpatie pentru cauza noastra. Membru onorar al Academiei Romane (1919).
RONSARD [ronsar] PIERRE (*1524 t1586)
poet francez. Entuziasmat de frumusetea litera-

12. Romdnia in 1919 arata situatia de azi dupa

tratatul de la Versailles.

Millie No. 1, 3, 4, 5 shit luate dupa Atlasul

istoric' de Natalia Turbure (1926 , harta No. 2

dupti A. Xenopol; iar celelalte dupa hartile din
fiecare epoca.
RomANIA, societate de navigatiune maritime,
fondata In Bucuresti In 1913. Are capital de 20
milioane lei.
ROMANIA, ziar politic, stiintific, literar si de in-

formatii, a aparut In Bucuresti Intre 1837-38,

condus de F. Aaron si G. Hill.
ROMANIA, ziar politic al partidului liberal-conservator, a aparut In Bucuresti Infra 1884-1892.
ROMANIA IDNA, societate studenteasca romans

In Viena, Infiintata In 1868.

nortaula LrrEn4nA, revista literara, Iasi, 1855
sub redactia lui V. Alecsandri.

ROMANIA MARE, p nume ce s'a dat citva

timp partii din Principatul Munteniei Intro Olt,
Carpati, Milcov si Dunare. 110 nume dat regatului
roman Intregit cu provinciile unite.

ROMANIA MEDICALA, a aparut In Bucuresti din

1893, condus la Inceput de dr. V. Babe$, N. Manolescu, M. Petrini-Galatz.

RPMANT.A. MICA, nume dat Inteun timp

Olteniei.
ROMANIA virroARE, ziar politic tiparit la Paris
In 1850 de mai multi refugiatt roman: C. Bdlcescu,
N. Bdlcescu, D. Bratianu, N. Golescu, G. Magheru

s. a.
ROMANO-RULGAR (ImPvRruL) se numeste
organizaliunea politick Inceputa pe la 1185, clnd
pastorii romani din muntii Balcani se ridicara con-

tra lui Isac u Anghel, Imparatul din Bizant.

Conducatorii acestora, Petru si Asan,.fiind ajutati

si de Bulgari, cari Isi reaminteau de fostul imperiu
bulgaresc distrus de Basiliu Bulgaroctonul (1013).
Ei Invinserti armatele bizantine si apoi armatele

imperiului latin stabilit la Constantinopol. Urmasul si fratele color doi Incepatori, Ionia, Isi
marl si mai mult stapinirea, nazuind chiar a se
Incorona la Constantinopol, dupft ce Papa Ii recunoscu titlul de Imparat. Urmasul acestuia,
loan Asan, avu o domnie mai linistita si puterea
lui a Post recunoscuta de toti vecinii. Acest im-

turii antice, pe care a studiat-o

cu mare rivna, si-a propus sa Inceapa o era noun In poezia patriei

sale, cautind sa transpue In Irantuzeste toate frumusetile din. poezia greaca si latina. El gasi sapte
amici cu aceleasi convingeri si tendinte $i formartt Pleiada (R., Ball,

Bellay, Tyard, Jodelle, Belleau si

Dorat), In jurul careia se adunara
si alti scriitori si astfel In timp de 4,
35 de ani Ronsard fu seful acestei
scoale.

RONTGEN pp- ROENTGEN.

ROOSEVELT TEODOR (*1858

Ronsard.

f1919), om politic american. A Post president al

Statelor-Unite, 1901-1909; a mijlocit pentru Incheierea pacii Mtn Rusia si Japonia; In 1909 a facut o mare vina.-

toare In Africa; a vizitat oficial

Germania In 1910; In razboiul
mondial s'a aratat adversar al
Germaniei.

ROPCEA, com. rur. jud. Stenojinet, plasa Dumbrava-Rosie; 3.800

lee.

ROQUE-FERRIER [roc-ferie]

ALPHONSE, filolog francez. A stu- T. Roosevelt.

diat dialectele si subdialectele din

Sudul Frantei. A lost membru al soc. felibrilor,
a scris asupra activitalli ei (1877), a luat parte
la Infiintarea publicatiei Revue des langues romanes (Inceputa la Montpellier, 1870), a studiat
poezia din Sudul Frantei (1892). A scris o poezie
In onoarea lui V. Alecsandri (1879), care i-a rilspuns prin poezia Ronsard la Tuluza" (1882). Are si
lucrari cari ne privesc de aproape: La Roumanie
dans la litterature du Midi de la France (1881)
si La poesie populaire de l'Escriveta en provengal,
en languedocien et en macedo-roumain (1883', cu

ocazia aceasta a cercetat particularitatile dia-

periu s'asfIrsit dup6.1250. Capitala lui era Tirnova.

nomANuL, ziar politic sub redactia lui C. A. Ro-

lectului macedo-roman.

tragedie de Shakespeare
ROMSTORFER KARL (11917), istoric austriae. Fost inspector al scoalelor profesionale din
Viena si consilier ministerial. A studiat vechia
noastra arhitectura si In deosebi cetatile Sucevei
si Neamtului, pentru cari a Mout sapaturi si cer-

popsies, Paris, 1855), a tradus in frantuzeste poezii

romanesti (Legendes et doines roumaines, 1864),
a scris si romaneste comedii (Casatoria lui Eduard
1875; 'In bra(ele lui Mon feu, 1876) si drame (Constantin Brtncoveanu, 1872; Elena, 1876); a tiparit

setti, apoi sub conducerea lui Vintila Rosetti.

Bucuresti, 1857-1905. Avea ca deviza: Voeste
si vei puteal Lumineaz'd-te si vei fil
ROMEO EH JULIETA,

(trad. ow- in avast euvInt).

cetari la fata locului. A Post membru corespondent

al Academiei Romane (1914).

ROMULA 0 cetate romans In Dacia, ale

carei ruine, numite de popor Antina, se gasesc In

cuprinsul satelor Recica si Hotarani, jud. Roma-

nati, la departare da o ore $i jumatate de orasul

Caracal. 0 statie c. f. linia Piatra-OltCo-

rabia.

ROMULUS, Intemeietorul si primul rege al

Romei (dupa legends); ar fi trait pe la 753-716
a. Chr.
RON (ital. RODANO, fr .RHONE), fluviu mare In

Europa; lung. 812 km. din cari pe 559 navigabil.

Izvoraste In Elvetja, strhbate lacul Leman si la
iesire primeste rlul Arve, trace In Franta si se versa.
In Marea Mediteranh.

RONA-DE-JOS (tlrg), corn. rur. jud. Maramures, plasa Clmpulung -la -Tisa; 2 517 loc.
R.-DE SUS, corn. rur. tot acolo; 2.847 loc. Ambele

shit statiuni c. f. pe linia Ingusta de la SighetulMarmatiei la Costini.

ROQUES [roc] ANTONIN, profesor francez sta-

bilit In Romania. A Post profesor la Colegiul Sf.

Sava In Bucuresti. A publicat poezii si piese de
teatru In limba franceza. (Pieces dramatiques el

si o crestomatie pentru uzul scoalelor (1856). A

murit In Franta.
ROQUES MARio, filolog francez. Profesor la
facultatea de litere din Paris, la Scoala de Inane
studii si la scoala de limbi orientale, undo preda
limba romans. A vizitat de 'mite on Cara romaneasca pentru cercetari. E membru corespondent
al Academiei Romane (1914 Intro alte lucrari
citam cercetarile despre conjunc(iunile conditionale romanesti (1907), despre Evanghelia lui Coresi si despre Palia de la Ordstie. Conduce revista
de specialitate Romania.
.

ROSA SALVATOR ('1615t1673), pictor, graver,

poet $i muzicant italian. Duptt o tinerete plina de

greutat1 si aproape de mizerie, ajunse mai tlrziu
sa fie cunoscut, glorificat si trai In mare bogatie
ROSEBERRIC ARCHIBALD (*1847), om po-

litic angles. Membru de drept In Camera Lorzilor (1868), castitorit cu fiica unui Rothschild,
avu un rol important:, ca ministru de externe
(1886 a urmarit o alianta cu Germania, a Intarit
dominatiunea angles& In Egipt, a combatut pe
Rusi In afacerile orientale; sal de guvern In 1894

1848

www.dacoromanica.ro

a avut nenorocul sa se formeze In contra lui o

puternira opozitie, care 1-a silit sa se retraga si sa
paraseasca chiar conducerea partidului liberal.
ROSET VENIAMIN (t1851 , ptclat roman. A fost
episcop d'e Roman de la 1844.
ROSETTI 0 corn. rur. jud. Ialomita, plasa
Crocanesti; 4.799 loc. Circumscriptie corn. cu
5 sate (1929 . 1 C) statie c. f. linga Faurei, pe
linia BucurestiGalati.
ROSETTI CONSTANTIN A. ("1816 1885), our
politic roman. A inceput prin a fi ofit.er (praporcic, 1836), apoi a parasit cariera milliard, a lost
politai In Pitesti, procurer in Bucuresti, librar $i

tipograf in Bucuresti. In 1848 a fost Intre conducatorii miscarii, secretar al guver-

nului provizoriu; arestat cu ceilalti colegi, a fost exilat. Stabilit

la Paris, a fundat ziarul Rotrillnia
viitoare (1850 , apoi Republica
remand (Bruxelles, 1853). Inters
In tarn, a lost deputat In divanul
ad-hoc $i partizan st5.ruitor al
unirii principatelor. Ministru In
1860 $i deputat in tiinpul domniei lui Cuza, a devenit adversarul lui, 1-a combatut prin ziarele
ce redacta, a fost arestat, a lost C. A. Rosetti.
dintre sefii conspiratiei de la 11
Februarie; ministru In guvernul locotenenter
domnesti $i in primul guvern al domnitorului
Carol, el a- fost dupa aceea deputat, a facut parte
din coalitia de la Mazar-Pqa $i a fost ministru in
guvernul prezidat de I. C. Bratianu in 1878 $i
In 1881. A fost primar al Capitalei $i prezident al
Camerei. In 1884 cind s'a facut revizuirea Constitutiei, socotind ca. reforma electorala sustinuta de
Bratianu este prea putin democratica, s'a despartit
de vechiul lui tovara$ de lupta si amic $i a format
o disidenta liberals puternica. Rosetti este unul
din marii nostri ziaristi. La 1848 a Infiintat Pm/1cul roman, pe care In 1857 1-a schimLat in /10manu/ (ow .acest cuvint). In tinerete s'a ocupat $i
de literature; a publicat un velum de poezii Ceasuri de mul(umire, 1840) $i o critics asupra poezfilor lui V. Alecsandri (In Steaua Dundrii i In
Romanul, 1856, 1857). Fiind el ministru de unto
In 1866, s'a Inflintat Academia Roman& $i a lost

membru activ de la Intemeiere. In 1877 a lost

director al Teatrului National. In arnintirea lui
s'a Inaltat o statue In Bucuresti.
ROSETTI MARIA (*1819 t1893), sotia lui C. A.

Rosetti. Nascuta Grant, a lost o femeie instruita

$1 devotata patriei romane $i ideilor politica ale

sotului sau. In 1848 a reusit, cu un curaj admirabil,

sa scape de la moarte pe Rosetti, 1-a urmat in exil,

1-a ajutat in redactarea ziarului. a scos insasi un

ziar de educatie Mama si copilul 1865-66.

ROSETTI MIRCEA C. A. (*1859 t1882), scriitor

roman. A publicat in limba franceza $i In romaneste diferite scrieri sociale si literare.

ROSETTI RADII ('1822t1868), om politic ro-

man. A lost magistrat, prefect in mai multe judete,

prefect al polittei Capitalei (1855, 1866), director

al Inchisorilor. A colaborat la Nichipercea, San-

sailcl, Tin(arul, etc., adesea cu pseudonimul

Udar.
ROSETTI RADII (*1853 -1-1926), istoric $i ern

politic roman. Afacut studii In Elvelia $i In Franta

(Scoala politehnica din Paris . A fost prefect de

Roman. Braila $i Bacau, director general al inchisorilor, deputat in mai multe legislaturi, director al frontierelor In Min. de externe $i, ca stare,
rnernbru in delegatia pentru delimitarea Iron tierelor cu Ungaria, Austria $i Bulgaria. A publi-

cat studii In ,Revista Nona", Viata Roma-

neasca" $. a., in Analele Academiei Romane, pre cum $i in volume speciale. Chestiunile cu cari s'a
ocupat cu deosebire au lost: Inceputuille poporului si
statelor romftne (Invaziunea Slavilor, 1b89; Conti-

nuitatea elementului roman, 1916; Succesiunea

Doninilor Moldoveni piny la Alexandra (celBun, 1923); chestiunea agrarA si a claselor soda%

(Clasele agricole in Moldova, 1889; n ans for- ROSstdpinitoare, 1906; Pcntru ce

s' au rdsculat (dranii, 1907; Pdmintul, sdtcnii ROS
si stcipinii in Moldova, 1907; Cunt se caulau
snosiile in Moldova la inceputul scc. xix, 1909;
Teoria lui Giurescu dcspre rumdnie, 1921; Cum
s'a ndscut si a disparut boerimea, 1925); genealogie
Familiile Buhu.i si Rosetti, 1906 , probleme
speciale din viata sociallt trecuta (Censura, 1907;
Ocupalia ruseascd din 1806-12, 1909; Un conflict intre guvern si mcindstirea Neam(ului, 1910 ;
povestiri (Cu palosul, 1905; Pdcatele Sulgetului,
1912; Povesti moldovenesti, 1920; Alte povesti,
1921; Antirairi, 1922 .
ROSETTI RADII R. ('1877), general roman.
Fiul istoricului Hosetti. Sublocotenent In 1899,
major in 1914, colonel in 1917, general In 1924;
mari/e clasei

azi in retragere. A fost In 1916 seful biuroului opera-tiller in Marele Cartier General, apoi a comandat

regimentele de infanterie 55, 6 $i 47; a fost ranit

la Marasesti. Membru corespondent al Academiei
Romane (1927). A publicat articole In Romania

military ", Revista infanteriei ", Anuarul Institutului de istorie nationala", Analele Academiei",
etc. $1 in broiuri, tratind chestiuni In legatura ru
actuala organ izat ie miiitard (N NV iga fia aeriand,
Agen( ii de legatura, Durata serviciului militar
Ofi(erii de rezerva) $i studii de istorie military, In
deosebi asupra luptelor lui Stefan cel Mare cu
Turcii, asupra rAzboiului dintre Vasile Lupu $i
Mateiu Basarab, asupra rdzboiului din 1877 (inn
bratisind si latura politica. $i dlnd la lumina
material docurnentar ca: note ale ofiterilor streini,
publicatii streine, corespondenta generalului Ion
Ghlea, relatiile anglo-romane $. a.) Despre ulti
mul nostru razboiu a scris citeva studii de detaliu si o lucrare amanuntita asupra actiunii regimentului 47 do infanterie.

ROSETTI SCARLAT (CAROL) CONTE (' 1802

1.1872 , om politic roman. A ocupat diferite func-

titini publice: it gasiin In 1836

secretarul societatii de agricultura, judecator, primar al Capitalei. A lost unul din membrii
cei mai devotati ai Ateneului
roman: a fost $i prezident al
comitetului, a lasat mostenire
acestei societati biblioteca sa.

s)
'

ROSETTI TEODOR C18341-1923 ,

om politic roman A lost magistrat,

ajungind prezident al Curtli de

Casatie. A fost ministru de lu-

crari publice in guvernul prezidat Scarlat Rosetti.

de Lascar Catargiu (1875 76

$i numai In 1888 a reintrat in viata politica,
fluid chemat in 1888 a prezida un guvern
de destindere dups caderea lui loan C. Bratianu. Dupa aceea a mai lost ministru de justitie sub prezidenta generalului Manu (1889) $i de finante
sub prez. lui T. Maiorescu In 1912.
Guvernator at Bancii Nationale
(1891 -95)s director al Bancii Agricole ; Intemeietor at societatii Junimea $i colaborator al Convoibirilor

literare. Membru onorar al Aca- ,

demiei Romane (1891).

ROSETTI viNTILA C. A. ("1853
t1916 , ziarist roman. A condus T. Rosetti.
ziarul Romanic/ dupa moartea tatalui
sau. A lost director al Imprimeriei Statului.
ROSETTI-BALANESCU NICOLAE ('1829

t1884 , em politic roman. A lost magistrat, prefect la Galati, ministru de externe In guvernele din
1863 1865 cu Kogalniceanu $i N. Krettilescu.
ROSETTI-SOLESCUGEORGE "ca.1852t1916),
diplomat roman. A inceput cariera In 1880, trecind

prin toate gradele, ajungind pina la eel de nunistru plenipotentiar; a reprezentat Ora la Peters-.
burg, Paris, Viena, Belgrad. S'a retras in 1911.

ROSLER ROBERT (*1840 t1881 , scriitor german (Sas) Cunoscut la not $i in cercurile de spe-

1849

www.dacoromanica.ro

ROS- eialisti prin opera sa Bumdnische Studien, Leip1871, In care reia teoria lui Sulzer si Engel,
ROS zig
sustintrid cll. nationalitatea roman& s'a format
la Sudul Dun.rii si poporul roman a venit foarte

din Blrlad: Gl3EORGHE (1805t 1837), lost ofiter

in militia Moldovei (1830), retras din cauza de

boala In 1832, a murit la Viena. A lasat prin testament mosia sa Valeni ca sa. se Infiinte4 o scoala.
Fiindca venitul nu ajungea, mai ales c& executorul testamentar compromisese averea, s'a jnfiintat numai o clasa zis& reald pe ling& scoala
primal% din Blrlad, In
1846.NICOLAD (*ca. 1808
t1854), agricultor, interesindu-se de miscarile politice si culturale. In 1853 a
Incercat, far& a reusi, sa
Infiinteze un serviciu de

tlrziu In provinciile de la Nordulfluviului, adica el

tdg adueste continuitatea vietii Romdnilor in Dacia.
Teoria aceasta, Imbratisata mai ales de scrlitorii
unguri, a lost combatut& de diferiti istorici $i filologi streini si romani.
ROSNOV, corn. rur. jud. Neamt. St. c. f. linia

laterala BacauPiatra-Neamt.

ROSNOVANU GHEORGHE (1832 t .), ofiter

si om politic roman. si -a Inceput cariera militara.

In armata ruseascii. Trecind in armata roman&

navigatie pe Prut si pe
Siret. Si-a lasat averea Statului ca sil. se Infiinteze o

In 1857, a ajuns la gradul de colonel In 1859. A

luat parte la razboiul pentru independents, (1877)
si a luptat la Nicopole, Opanez si Plevna; a Post
prefect si deputat In multe rinduri. Era partizanul
unei apropieri de Rusia In epoca In care politica
noastra se orienta spre Germania.
ROSNY [roni] LEON DE (.1837t1914), etnograf
francez. S'a ocupat mai ales cu istoria Orientului ;

scoala de fete, s& se adaoge

la clasa zisa a fratelui sau

un curs de limba italiana
si sa. se Intretina un spital.
Dupa diferite transactiuni

orientate. A lost membru corespondent al Acade-

de fete. Liceul poarta numele de familie al calor

doi frati.
RO'CANI CD localitate In Basarabia, lInga
lacul Cahul (dupa indicatia cronicarilor), unde
In anul 1547 s'a dat o lupta Intre Ion Voda eel
Cumplit si armata turceasca, terminata cu predarea lui Joan Voda, fapt cunoscut In istorie sub
numele de capitularea de la Roscani. Nu putem
preciza aci ce sat de azi corespunde celui vechiu.

miei Romane (1877) si onorar al Ateneului Roman.

!fie intereseaza mai ales cartes lui Les popu-

lations danubiennes, 1882-85.

ROSSETTI DANTE GABRIELE (.1828t1882),
pictor si poet englez. A Intemeiat cu doi amid soeietatea zisa Pre-raphaelite Brotherhood; ei corn-

ale lui Shakespeare.

CD corn. rur. jud. Hunedoara, plasa Dobra; 777 loc. ;

mine de Fier.

ROSIA, com. rur. jud. Bihor, plasa Beius;

ROSIA-MONTANA, com. rur. jud. Alba.

2.959 loc. Mine: aluminiu, bauxit.

Mine : aur, argint. Statie c. f. linia Ingusta Turda

Abrud, lInga Abrud.
ROSIE MAREA, asezata Intre Africa si Asia.
La N. e Inchisa prin istmul de Suez, care acum e

-Strabatut de un canal, iar la S. comunica cu Golful

Aden prin strlmtoarea Bab-el-Mandeb. Sppr.

495.000 km. p.
ROSIORI, com. rur. jud. Braila, plasa Ulnatui ; 2.173 loc. Dupli legea 1929, sat circ. corn. Nicole$tiJianu.

ROSSINI GIOACHIMO ('1792

t1868), compozitoritalian.Opere
mai cunoscute: Barbiere di Seviglia (dupa piesa lui Beaumar-

chais) 1815, Tancredi (1813),

Otello, Guglielmo Tell, Semira-

G. Rossini.
mida (1823). Prima s'a cintat
de multe on pe scenele noastre de diferite trupe

romane sau streine.

ROSTAND [rostan EDMOND (1868 t1918), autor dramatic francez. S'a facut cunoscut prin comedia Les romanesques (1894), a sells apoi Princesse lointaine (1895), Samaritaine (1897) si a
dobtndit o adevarat& glorie universal& prin Cyrano de Bergerac (1897), despre care zice un critic

ca a Post unul din cele mai marl succese ce se cunosc

In istoria teatrului. Fireste, la aceasta a contribuit si interpretarea

lui Coquelin - aine. Pentru piesa
urmatoare L'Aiglon (1900), a gasit
o interpret& tot asa de mare, pe
Sarah Bernhardt, dar ca constructie
de teatru este inferioara fata de
Cyrano. Chanteclair a avut mai
mult un succes de curiozitate prin
faptul c& personagiile sint pasari
si animele at ourte. In timpul raz-

boiului mondial a scris poezii

,
(
.44
RoFa-Codreanu.

In cursul anilor, s'a Infiintat In Blrlad un gimnaziu

(1858), azi liceu, si o scoalaprofesionala-secundara.

a Post profesor de limba japonez& la scoala de limbi

bateau si arta academia (oficiala), pe care o gaseau imobilizata de procedeuri conventionale, si

arta anecdotic& a altor pictori, pe care o socoteau
simply negustorie; ei urmareau, prin studiul sinter al naturii, mijloacele de a exprima un ideal superior de gindire sau simpre. Miscarea for a avut
rol important In evolutia artei In Anglia.
ROSSIERNEsTo (*ca. 1829 t1896), artist dramatic Ration, vestit prin interpretarea rolurilor de tragedie.
A lost si In Bucuresti (188889) unde a jucat clteva piese

r.C.

-611.

ROSIORII-DE-VEDE, com. urb. jud. Teleorman, plasa Rosiori; 12.000 loc. St. c. f. linia Co-

stestiTurnu-Magurele, de unde Incepe linia

RosioriZimnicea. Are liceu, scoala secundara
de fete, scoala de meserii (1929).

ROSIU rdmAru (.1750 1.1822), preot si profesor

roman In Banat. A publicat carti cu continut religios si pedagogic.

RQru PELAGHIA ( *1800t1870), taranca ro-

manca din Muntii apuseni, care a luptat alaturi

cu barbatul ei In timpul revolutiei din 1848. In
Martie 1849 a organizat o companie de femei sub
comanda ei si a respins atacul honvezilor unguri

la muntele Grohot. A luat parte si la Fintinele

(6 Iulie 1849), batalie In care Ungurii au lost sdro-

bni si Vasvari, comandantul tor, ucis.

ROSU, lac In jud. Tulcea.
ROTARIU PAVEL ("1849 ), publicist si economist roman In Banat. A luat parte la miscarilepolitica ale Romanilor; a Post director al insti-

tutului de credit Timisana".

ROTH $TEFAN (t1849), preot si profesor sas

nostima.

patriotice pline de avant. Membru al A_cademiei franceze. Principalele lui piese

sint traduse In rom. Romanliosii (de Mircea
Radulescu, 1913), Prinlesa indepartald (de M.
Codreanu, 1907), Samariteanca (de G. V. Botez,
de I. Gr. Perieteanu, 1927), Cyrano (de Barbu

Creanga, 1908, de M. Codreanu, 1920), Puiul de

vultur (de I. C. Asian, 1920, deC. Manolache, 1924)

ROSTOCK, orris In Germania (Mecklemburg);
67.979 loc.; Universitate din 1419.

R9SCA-CODREANU, doi frati proprietari

In Medias. La 1848 a lost In comitetul zis de pacifi-

catiune. Dupace trupele lui Bern ocuparli Transilvania, a Post arestat si Impuscat In Cluj.
ROTH VICTOR, istoric sas din Transilvania. E
pastor In Sebes. S'a ocupat de arta connationalilor

stri, publicInd, Intre altele, un studiu asupra argintariilor bisericesti. Membru onorar al Academiei romane (1926).
ROTHSCHILD, familie de comercianti, bancheri si oameni de afaceri, can din Frankfurt-peMain s'au raspIndit In Germania, In Franta, In
Austria, In Anglia, fundlnd case marl de bane&

1850

www.dacoromanica.ro

cu rol important In desvoltarea economic& a diferitelor state.

ROTISLAVOVICI ivAxco, principe al unui
stat slavon In Moldova. cu re$edinta In Birlad.
Se cunoaste un document de la el din anul 1134.

ROTTERDAM, oras In Olanda pe fluviul

Maas; 536.838 loc. Port maritim, de mare Insemnatate. Escala important& pentru vasele romanesti.

ROTVNDTJL, numele a dour). lacuri (jud. Ismail $i Cetatea-Alba) $i al unei girle In Valea
Prutului (jud. Ismail).
ROUGET DE L'ISLE [ruje de Ill] CLAUDE
JOSEPH (*1760 t1836), ofiter francez, celebru prin
compunerea clntecului La Marseillaise (Marsilieza), compus In April 1792, devenit sub republic& imnul oficial al Frant,ei.

ROUGON MACQUART, numele familial a Garai

istorie o face E. Zola In seria de romane, Incepatoare cu Assomoir si Incheiata cu Docteur Pascal.

ROUMANILLE [rumanil]

JOSEPH

( *1818

1'1891), poet provensal. A luat parte la mi$carea

Ielibrilor (pp- acest cuv.) A publicat, Intre altele,
o introducere la o scriere a lui Gabriel Azais.
ROUMIEUX [rumiti] Lours ('182911894),
poet provensal. Cu ocazia sarbatoririi lui Alecsandri la Montpellier (1882) a flout un sonet care a
lost gravat pe statueta Caliopei (oferita poetulul
roman) si Alecsandri i-a raspuns printr'o poezie

Felibrului L. .R." (publ. Cony. Lit." 1883).

ROUSSEAU [ruse) JEAN -JACOUES ( *1712
t1778), scriitor francez, vestit ca filozof $i ca peda-

gog. Nascut In Geneva, duce, de la virsta de 16

ani, o viata ratacitoare si ajungind la Paris, se face cunoscut
prin lucrarea pe care otrimiteAca-

demiei din Dijon pentru un subleat de premiu: Davi stiin(ele

si artele au contribuit la curd(irea

sau la stricareamoravurilor. Susti-

giunea Venetia), 19.000 loc.

ROVINARI, corn. rur. jud. Gorj, plasa Jiu;

are o scoala de tesatorie.

BOVINE, com. rur. jud. Arad, plasa Pecica;

7.262 loc.
ROXOLANI, popor sarmatic, -a$ezat prin sec.
a. Chr. In partile dintre Don si Nipru. Ei au

Inaintat pin& la Dunare $i s'au luptat cu Romanii.

ROYAT [male], statiune balneara. In Franta

(Centru, dep. Puy-de-Dome); 2.000 loc. Aci regale

nostru Ferdinand facuo cur& dupa boala din1925.
ROYER COLLARD [male colar] ALBERT PAUL

('179711865), jurist francez. A fost profesor de

dreptul gintilor la Facultatea de drept din Paris
(1829), decan; a publicat diferite articole In reviste de specialitate $i In enciclopedii. Arnie al
Romaniel, a consimtit (pe la 1860) s& fie corespondentul Eforiei Scoalelor pentru supravegherea b ur-

sierilor romAni aflatori la studii In Paris.

ROZAVLEA, corn. rur. jud. Maramure$, plasa
Iza; 2.818 loc.
RVBENS PETER PAUL (' 1577 .1-1640), pictor

flamand. Vestit prin valoarea

si multimea operelor sale. Co-

lorit splendid 5i fantazie puternica.

RUBICON (lat. RUBICO), rlu

Intre Italia si Galia

Azi Rugone. In anul 48 a. Chr.
Cesar ajunglnd aci cu armata
lui, contra hotaririi guvernului
din Roma, avu o ezitare $i apoi
rosti cuvintele: alea jacta est!
(sortii au lost aruncati) si trecu.
Aceste cuvinte au devenit pro-

nInd ca tiintele $i artele sint cauza

coruptiunii moravurilor, Isi atrage

P. Rubens.

verbiale.

RUBTNI GIOVANNI BATTISTA ( *1795 11854), te-

dupa publicarea studiului

multe critici, dar $i oarecari simpatii. Alte lucrari date la lumina

nor italian.

RUBINSTEIN [rubinstain]

(Noua Etoizd, 1761 $. a.) 11 Incurajark sa publice cele dour) opere J.-J. Rousseau.
capitale: Contractul social $i Emil.

Aceasta din urma, a fost osIndita. de Parlament

$i

al Acadendei RomAne (1911). A inventat trata- ROTmentul difteriei prin serum special.
ROVTGO, ors In Italia (prov. Rovigo, re- RUD

el silit sa fuga. din Paris; In Elvetia afla

a a fost arsti $i acolo; de aceea a trait cltva timp

In Neuchatel (care Linea de Regatul Prusiei) $i
apoi a lost silit sa se refugieze In Franta, unde a
trait In casele cltorva nobili, de acolo In Anglia,

In urma iar In Franta, unde a $i murit dupli

unii lovit de femeia cu care trills. 0 mare parte
din amanuntele vietii le-a povestit cu o sinceritate desavirsita In Confesiunile sale, In can Ins&
ataca pe multi contimporani. Desi foarte irascibil,

din pricina unei forme de boala mintala. (dupa multi

biografi), a lost totusi foarte admirat In timpul

vietii, iar dupa moarte i s'au dat marl onoruri: in
1794 ramasitele pamIntesti au lost transportate
la Pantheon. Din operele lui s'au tradus putine In
romaneste: lulia sau Noua Eloiza (1837); Con tractuf social (de P. Borsiu, f. a., de N. Dascovici,
1916), Pagini alese (In biblioteca Lumen" de A.
Luca, 1919), Emil (de Gh. Adamescu, 1914 $i
urm.).

11894), compozitor rus si pianist

cu minima international. Direc-

ANTON

('1830

tor al Conservatoriului din Petersburg. A compus opere, simfonii, lieduri. etc.

RTJCAR, corn. rur. jud. Museel, plasa Dlmbovita; 4.405 loc.

Circumscriptie comunala cu 5
sate. In apropiere, pe linia RuPo dul - DImbovicioarei,
car
s'a dat In ziva de 13 Octombrie

1916 0 lupta Intre trupe ro-

mane $i austro-germane, dupit

care trupele romanesti au lost

silite a parasi pozitia In ziva

A. Rubinstein.

urmatoare.
RUCKERT FRIEDRICH (1788 t1866), poet
german. S'a tradus din opera lui prin reviste ( Convorbiri literare, Convorbiri critice, Neamul romanese literar, Drum drept) de M. Pompiliu, Radu
Rosetti, S. C. Polyzu, V. Tempeanu $. a.
RUCKMAN PETRII IVANOVICI BARON, agent al

Rusiei la Bucuresti pe la 1836.

RUDA, corn. rur. jud. Hunedoara. Mine de our

ROUSSELOT [rus'lo] PIERRE ABATE ( *1846

11924), filolog francez. A lost profesor la institutul

$i argint,
RIJDARI, corn, rur. jud. Dolj, plasa Giubega;
2.138 loc. Dupa legea 1929, sat (Arc. corn. Motatti.
RUDARIA, corn. rur. jud. Cara% plasa Bozovici; 2.385 loc.
RUDESHEIM, ora$ In Germania (Wiesbaden,
pe Rin), 4.111 loc. Vii, caH dau un vin renumit.

mentala (a publicat 2 volume asupra acestei

1777, are o biserica Inceputa de Duca Voda.

ROUSSEAU JEAN BAPTISTE ( *1670 t 1741), poet

francez. A scris Ode si Satire.

catolic (1887), sal al laboratorului de fonetica de

la College de France, apoi profesor (1920), a dat
o baza stiintifica cercetarilor de fonetica experi-

$tiinte, 1897-98); s'a ocupat cu dialectologia,

a Intemeiat Revue des patois gallo-romans (cu
Gillieron).

ROUX [ru] PIERRE EMILE ( *1853), medic francez.

Bacteriolog, subdirector al Institutului Pasteur,

membru al Academiei franceze, membru onorar

ROM, fost schit jud. Soroca, intern. pe la

RUDINI ANTONIO ( *1839 t 1908), om politic

italian. A fost ministru de interne in 1869 $i apoi,
de la 1891 pina la 1898 de mai multe on prezident
de consiliu.

RVDNA, statue c. f. jud. Timis-Torontal, pe

linia TiraisoaraCruceni.

1851

www.dacoromanica.ro

RRUU D-

RUDOLF DE HABSBURG ('1218t1291), Imparat

german de la 1273. Invinse pe Ottocar, regele Boe-

True', pe Enric, duce de Bavaria, devenind astfel

stapinitor peste Austria, Carintia, Carniolia $i

Stiria, pe cari le 16311 fiului sail Albert, preparind

astfel marirea casei de Austria.

RUDOLF II ( '1552 t1612), Imparat german

de la 1576. A lost $i rege al Boemiei (1575-1609)

*i al Ungariei (1572 1608). Pentru istoria noastra
domnia lui este foarte impor-

tanta, fiiridc& atunci s'au petrecut marile evenimente cari

adusera pe Mihaiu s& devin&
principele celor trei tari rornAnesti. Voevodul roman 'a avut
cu el nu numai raporturi prin
corespondent& $i prin soli, dar
$i personale. Este cunoscutil
Intrevederea de la Praga (1
Marne 1601), pe care o imorRudolf II.
talizeaz& oarecum tabloul lui
Frantz Franken, reprezentlnd o serbare la Curte
si punInd Intre oaspeti $i pe Mihaiu Viteazul.
RUDOLF ARHIDGCE (1858 t1889), fiul lui
Frantz-Iosef, mostenitor al tronului Austriei.

Era casatorit cu *tefania, fiica regelui Leopold

RUMELIA, numele unei p&rti din statul Tur

ciei (cum era pin& la 1878) care corespundea Intru

citva cu vechea Tracie $i Macedonie. Prin tratatul

de la Berlin o parte din ea (R. orientala) a Post

declarata provincie autonorna $i a ramas a*a. pin&
In 1885, clnd a Post ocupata de Bulgaria. Restul
Rumelief a continuat sa Each parte din imperiul
turcesc cu numele cam impropriu de R.-Occiden-

talk formlnd trei vilaete: Adrianopole, Salonic

$i Monastir. Dupa schimbitrile IntImplate In vre-

mea razboiului din 1913 (cu pacea de la Bucure$11)

$i ale marelui razboiu, din cele trei vilaete: Adria-

nopol a ramas Turciei, Salonic e al Greciei, Monastir al Iugoslaviei.

RUNC, munte In jud. Bacau ;Muscel ;Buzau.
RUPENI, corn. rur. jud. Tlrnava-Mare, plasa
Rupeni: 3.127 loc.

RUSANESTII-DE-JOS, corn. rur. jud. Ro-

manati, plasa Oltul-de-Jos; 3.359 loc. Dupa. legea

1929, sat circ. corn. BAbiciu.
RUSCALA VEGEZZI no- VEGEZZI R.
RUSCIVC, ora$ in Bulgaria pe Dunare, In fata
Giurgiului; 41.574 loc. Aci e un consulat al Romaniei.

RIISCOVA, com. rur. jud. Maramures, plasa

al Belgiei. A murit la Meyerling In mod misterios:

sinucis, dun& uncle versiuni, asasinat, dupa altele.
WI/DOW WILHELM ( 18581.1897), scriitor ger-

Vi*eu; 3.026 loc.

RUSENI, corn. rur. jud. Soroca, plasa Tlrnova;
2.164 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Tlrnova.
RUSETII -NOI, com. rur. jud. Lapu$na,

toarea Lucretia Suciu. A scris despre literatura roman& : studii asupra poeziei poporane (Verslehre
and Stil der rumanischenVoll.slieder, 1886,.Rumiinische Volhslieder, 1887, Geschichte des rumanischen Schrilttums, 1892). A redactat, Impreuntt cu
sotia sa, revista Foaie literard In Oradea (1897).

RUSET IANCU, ofiter roman In vremea Regulamentului Organic, unul din tinerii progresisti cari
se adunau In casa lui Clmpineanu pentru a organiza mi$carea de reform& politick, pe cari i-a des-

man. A trait In Transilvania; casittorit Cu scrii-

RUFFIN, Insarcinat de afaceri al Frantei la

Constantinopol pe la 1806, a avut un rol important
In desfti,urarea evenimentelor de atunci, susti-

nind pe Turci contra Ru$ilor.

RtTGEN, insula a Germaniei In Marea Baltica;
968 km. p. 50.704 loc. Statiune balneara.
RUGINOASA, corn. rur. jud. Falticeni (lost
Suceava). A lost proprietatea familiei Cuza. Aci
a Post InmormIntat domnitorul Cuza $i pe piatra
funerary s'a sapat o poezie a lui Alecsandri.
RUMMICORFF HEINRICH ("1803 t1877), fizi-

cian german. A descoperit bobina de inductie.

0C

plasa Hincesti; 2.998 loc. Duptt legea 1929, sat

circ. corn. Vasieni.

coperit $i i-apedepsit Domnitorul Alexandru Ghica.

RTJSIA (S. S. R. SOJUS SOVJETSRICH SOZIALIS

TICESKICH RESPUBLIK, fr. RIMBIE, ital. RUSSIA.

germ. aussLAND), stat in Europa $i Asia. Este

statul eel mai mare din lume. Suprafata total&

este 21.909.000 km. p. (4.670.000 inEuropa,
17.239.000 in Asia) cu 146.220.000 loc.(114.368.000
1nEuropa si31.832.000 In Asia). Densitatea popu

latiei In total: 6,7 loc. pe km. p. (In Europa 24

loc., In Asia 1,8).
Rusia europeana se margineste la N. cu Oceanul Inghetat de Nord, la E. cu Muntii Urali, fl.

Ural $i Marea Caspica, dincolo de cari se Intinde

EA NU L

tk 6 Nk 1-1.1.:1
,

DE "RD

HpA

IN./kr

In

.."'t.$

Hart a Rua' et

RUHR, afluent al Rinului In Vestfalia $i Renan ia. 235 km. lung. In parte navigabil.
RUISDAEL [iosisdal] IAKOB ('1630t1681 ,
victor olandez.

Rusia Asiatica, la S. cu Marea Neagr6, Marea de

Azov $i Muntii Caucaz, dincolo de cari sint iarasi
citeva provincii rusesti, la V. cu Polonia $i Rorngnia. Afar& de Urali $i Caucaz, mai slnt prin

1852

www.dacoromanica.ro

centrul tarn citeva siruri de munti, Intre cari:

V aldai $i Eghen. Numeroase cursuri de apa ud&
pamIntul Rusiei; ele se tin de 4 basinuri: 1. al
Oceanului Arctic: Peciora, Mesen, Dvina, Onega;
2. al Wail Baltice: Neva, Duna, Niemen; 3. al
Mardi Negre: Nistrul, Niprul
Caspice : Uralul

$i

Donut; 4. al M.

Volga. Lacuri mai marl : Ladoga

($i In Finlanda), Onega, Peipus (si In Estonia),

Ilmen.
Rusia este o uniune de state, formlnd 6 grupe: I.

Republica ransack socialistd federativa savietica,

alcatuith din 23 de teritorii, fostele guvernb.minte
din timpul imperiului cu unele modificari In in-

tindere si In raporturile cu centrul. Aceste teritorii cuprind parte din Rusia europeana. $i Siberia. Cap. Moskva. Orase principale Leningrad
(Petrograd), Arhanghelsk, Vologda, Novgorod,
Nijni-Novgorod, Iaroslav, Viatca, Tver, Caluga,
Cazan, Mohilev, Minsk, Tambov, Samara, Saratov, Astrahan, Rostov (In Europa), Omsk, NowoSibirsk, Ircu(Ic, Tomsk, Cita ( Tschita), Iakufh,
Nilcolajevsk pe Amur, Ohofk, Tobolsk, Berezov,

Petropavlovsk (in Siberia).

II. Republica socialist& sovietic& heraina, cuprinzind 5 subdiviziuni,
Intre cari $i Republica moldoveneascd. Cap. Har-

lan). Orase principale Odesa, Pultava, Cherson,

Cernigov, Moghilev, Tiraspol.III. Republica so-

cialist& sovietic& a Rusiol Albe (Bielorosia) cuprinzInd

11 departamente. Cap. Minsk. Orase principale

Vitebsk, Gomel, Reci(a. IV. Republica federative

socialist& sovietich a Transoancazier, compusil din

3 republici: Armenia cu 10 cercuri; A serberdjan cu
13 cercuri si 2 state mici autonome; Georgia cu
17 cercuri si trei mici state autonome. Cap. Tiflis.
Orase principale Baku, Erivan, Batum.
V. Republica socialist& sovietica. a Usbeeilor (Usbekistan),
format& din 6 cercuri $i a republic& autonoma. Cap.

Samarkand. Ora pr. Taslcent.

VI. Republica

socialista sovietica Turcomana (Turkmenistan). Cap.

Ciarciui ( Tschardschui). Orase pr. As ab art , Merw,
Kranovodsk.
Statul rus e condus de comitetul

executiv central, In care congresul general al Sovietelor +rimite delegati. Are 597 membri; se Imparte h. douti: sovietul uniunii (451 membri) si al
riationalitAtilor (135 membri).
Duple legends Inceputul organizArii politact

In Rusia s'a Inceput prin sec ix, trod Slavii,

asezati In diferite grupe printre al te popoare, chemar& pe Varegi s& -i guverneze. Dup&unii istorici,
aceitia ar fifost Scandinavi. ConducAtorii acestor
Varegi erau trei frati, Intro can Rurzk. Prihsec. xse

formeaza citeva centre politice: unele la Nord,

altele la Sud. Cel din Sud, avind capitala In
Kiew, se desvoltk mai repede, facu expeditdi In
imperiul bizantin $i unul din peincipii de acolo,
Vladimir (980-1015) introduce crestinismul
(oriental) In stele tinuturi; jar altul (Iaroslav)
(1016-1054) stabili legilturi de Inrudire cu di-

ferite state din Occident. Pe la 1150 un alt centru

(cu capitala Moscova) Incepe a se ridica *Lin cu-

rind Rusia cu centrul In Kiew decade; dar In

sec. xin Rusii cad sub stapinirea Mongolilor lui

Gengis-lean. Dup& diva timp ei se tidies formInd
un nou centru (la Volga) numit .Rusia-Mare si

apoi se reculeg $i In jurul Moscovei, sub pu-

ternica influent& a Tatarilor, $1 la finele sec. my

marele principal at Moscovei doblndeste o adevarat& suprematie fat& de celelalte state ce mai
existau In B.usia $i curind, slhbind puterea Tatarilor prin diviziuni si luptP pentru tron, devine
posibila concentrarea st&pinirii efective In mlinile lui Ivan eel Mare (1462 1503 $i apoi In ale
lui Ivan col Groaznic, care se Incoroneazh cu solemnitate In 1547, luind titlul de far. Cu Boris

Godunov (1598 Incepe o perioada non& In istoria

Rusiei, turburatli in Inceput, dar mai linistita de la
proclamarea de tar a lui MihailFeodorovici (1613),
cu care Incepe dinastia .Romanovilqr. Astfel ajungem la Petru zis col Mare (1689 -1725), care in-

troduse cu forta formele de civilizatie occidental& $i prin luptele sale dobindi o mare notorietate In Europa. Intrigile. asasinatele si luptele

Intre pretendenti, venirea la tron a unor femei RUS(mai ales cele dou& Ecaterine', cari se dovedir&
ins& pe cit de depravatesi crude, pe atlt deiscusite
In conducerea trebilor politice interne si In rela-

tiile cu streinktatea, toate acestea nu Impiedecark marirea teritoriala si ridicarea treptatk a

puterii Rusiei, care deveni, mai ales In a dorm
jumktate a sec. xviii $i la Inceputul sec. xix unul
din factorii principali ai politicei europene. In
acea epoch raporturile tarilor romane devin din
ce In ce mai strinse cu Rusia. Sub cuvInt ca doreste a apkra pe crestinii din provinciile Turciei
si din statele dependente de ea, Rusia provoadi
necontenite rAzboaie, de multe on ocupa principatele, clup& pacea de la Adrianopol ocupgia tine

mai multi ani (1829-1834); In genere actiunea.

Rusiei este tolerate, mai rar acceptath, de statele
occidentale. In acea epoch rapeste Moldovei Basarabia gi devine protectoarea principatelor, pregatindu-si cu abilitate anexarea lor. Numai rAzboiul
Crimeei, pornit In 1853 de puterile Occidentului,

din pricin& ca se vedea un mare pericol, reduce

intru Rya marele rol al Rusiei, silita Rind a

inapoia o parte din Basarabia si, prin aceasta,
gurile Dunarii; dar nu trece mult si succesele

rkzboiului din 1877-78, de si obtinute In parte.

prin ajutorul armatei romanesti, ii redau prestigiul pierdut si congresul european de la Berlin
nu are forta de a o opri se I./rease& Romkniei
(aliate) cele trei judete Inapoiate Moldovei In
1856. Domnia Imparatilor In aceast& vreme a
Post In genere absolutk tiranick ajungind sa
reprime orice manifestare de independent& politick, fie si teoretick. Desfiintarea servajului (iobkgie) In 1861 de cktre Alexandrun a Post o m&sun& care a venit, intru citva, In favoarea Oranilor, dar n'a servit in Inlaturarea fermentilor
revolutionari si Insusi autorul ei a ckzut victima
unei bombe a nihilistilor (1881). Alexandru III
(1881-94) si Nicolae II (1894-191'7) nu Intelesera glasul vremii si regimul constitutional nu
se putu introduce nici sub domnia lor. Nicolae
orient& in mod hotarlt politica sa spre a Intelegere cu Franta,
(WO razboiul cu Japenia sfiriit prin victoria japonezb. (1905)
si
astfel se amestec& In razboiul care Incepu In
1914 Intro Austria si Serbia si avea s& cuprind&
aproape Intreaga Europa si p5.rti din alto continente. Actiunea Rusiei In acest rhzboiu, Inceput
cu staruinta si sinceritate, s'a paralizat cu Incetul, pare-se, printr'o cult& influent& german&
(chiar s'a vorbit de Incheierea unei plici separate .

Atunci s'a produs o miscare revolutionark tarul

a Post detronat (1917), s'a proclamat regent marele-duce Mihail, fratele lui Nicolae, si apoi conducerea a Lost luatA. de Kerenshi, care voia sa stabileasca un regim parlamentar si sh continue rkz-

boiul. 0 nouk revolutie dete puterea In mina

comunistilor extremi (numiti bolcevici) condusi

de Lenin si Trotzki. Acestia au Incheiat pace cu
puterile centrale (la Brest-Litowsk , au voit sa
Impiedece formarea noilor state baltice, au purtat
chiar un razboiu cu Polonia $i au stabilit In interior un regim zis sovietic. Armatele rusesti, venite In Cara noastra ca aliate, nu ne-au dat ajutor
cu bunk credintda sub regimul tarist, iar sub regimul nou au voit sh introduch si la not organizarea
lor si astfel s'a ajuns la lupte serioase In diferite
puncte ale Moldovei. Dupa asezarea nouei stari
de lucruri dupla rkzboiu, Rusia sovietick a autat
sh introduca ideile ei In diferite state ale Europei,
de aceea multe din ele au rupt relatdile diplomatice cu ea. In 1929 a Intocmit asa zisul plan de
cinci ani, prin procedarea numit& dumping,
avind de scop s& produce turburari si dezastre
economice oriunde se va putea.
RUSKIN froskin1 JOHN ( *1819t1900), critic
de arta si estetician englez. Profesor la Cambridge.
Trad. tom. putine: COMCff $i grddini (de C. Antoniade, 1914), Regale riului de our (de N. Batzariu
19251.

RVSO ALEXANDRII (*ca. 18171.1859), scriitor

1853

www.dacoromanica.ro

RUS

R us_ roman. A studiat In Elvetaa si, pentru ideile ce ma-

dupe Intoarcerea In Moldova, a Post InRYS nifesta

obis de stapinire la manastirea Soveja (1846). A
luat parte la mi$carea din Ia$i din Martie 1848,
a lost nevoit a trece In Transilvania $i a Post la Blaj In ziva adunarii de la 3/15 Maiu. In timpul

exilului sau a calatorit la Paris

$i

a lost arestat de Unguri In

Transilvania. E cunoscut prin articolele sale de critica (asupra lim-

bii, literaturii, politicei): regret&

ca prefacerile din vremea aceea
au rupt cu trecutul, limba s'a
inapestritat cu streinisme, ca lite-

tuiu; 3.649 loc. Dupti legea 1929, sat circ. corn

Ion I. C. Bratianu.
RUSI, statie c. f. jud. Hunedoara, Intre Sime-.
ria $i Subcetate (linia DevaLupeni).
RUSII-DE-VEDE w ROSIQRI.

RUTENI, populatie slava. din Bucovina (Mai

ales In tinuturile Cotmani, Zastavna, Vijnita).
Plna la 1848 ei aveau o situatie cu totul inferioara $i politica $i numerics. Ei au progresat prin
sprijinul acordat de guvernul imperial austriac.
La ocuparea Bucovinei (1774) la o populatie de

ratura este hranita din imitatii

In loc de a se adresa la isvorul
poeziei poporane. A scris $i inte-

resante amintiri din copilarie si

Al. Russo.

alte memorii (Soveja), a lui este $i

poema Cintarea Romdriei (my- acest cuv.).
RUSS Lunovio- (*18161-1888), medic austriac
stabilit In Moldova pe la 1840. A Yost si profesor
de medicina operatorie la facultatea din Iasi
(1883).

RUSS LIIDOVIC L. (1849 ....), medic roman.

Doctor din Viena. Profesor de clinic& medical&
la Universitatea din Iasi (1887). A Post $i decan
(1892-1900). A luat parte la razboiul independentei.
RUSSO DEMOSTENE (1869), profesor de filo-

bogie bizantina la facultatea de litere din Bucuresti (1915), doctor in filozofie. A publicat articole In., Biserica Ortodoxii" (1906 $i urm.), apoi studii despre elenismul in Romania; critica textelor;
texte de autori emendate $. a. Membru corespondent al Academiei Romane (1919).
RcSSU LOAN ("18161. 1882), profesor roman
In Transilvania. A predat la $coala pedagogics
din Arad.
RVSSU Iomc.canonic mitrop. unita Blaj. A

lost profesor In Blaj $i In Sibiu. Candidat de

mitropolit In 1901. A publicat predici, diferite
carti didactice, Intre cari si o prelucrare dupa
istoria anticd a lui Putz.

RUSU-IFILNMET. IOAN (*1864 t1909), ziarist

^oman. A lucrat $i In Bucure$ti ca redactor la di-

ferite gazete. Activitatea cea mai importanta a

desfa$urat-o In Transilvania, fiMd colaborator la
ziarele de lupts politica ale Romanilor de acolo
(Tribuna, Sibiu $i Arad). A publicat un volum
de nuvele (1894) $i un studiu despre Ronvinii din
statul ungar (1904, Bucure$ti).
RUAVAT, statie c. f. jud. Buzau pe lima
BuzauNehoig.
RUVT'U, corn. rur. jud. Braila, plasa Calms-

Ruteni.

71.750 loc. erau ca. 15.000 Ruteni rata de ca.

52.700 Romani. Aceasta situatie se schimba In
cursul timpului in defavorul Romanilor; astfel

in 1880 statistica arat& 239.000 Ruteni la 190.000

Romani, iar In 1910 la o populatie de 794.000 loc.
erau 273.000 Romani la 305.000 Ruteni. Aceasta
anormala cre$tere se explica $i prin imigrari din

Galitia $i prin rutenizarea unora dintre Romani.

RUXANDA (11570), doamna a Moldovei,fiica
lui Petru Rare$, sotia lui Alexandru Lapu$neanul.
E Inmormintata la manastirea Slatina.

RUT BLAB, pies& de Victor Hugo, 1838. Pentru

trad pm- V. IMO.
RUYTER [roalter] MICRIEL (1607 t1676), ami-

ral olandez. A comandat In 1665 flota tariff sale

contra Englezilor $i a lnvins In 1673 flotele aliate,
engleza $i franceza.

RYSWICK [ralsvaik ], sat In Olanda, unde s'a

incheiat pacea din 1697, cu care se sill* rtizboiul
coalitiunii de la Augsburg.

1854

www.dacoromanica.ro

SIGIIMOARA : TURNUL OROLOGIULUI.

SA4C, fostjudet (se zicea $i Secueni): parte din

Galitia. Traduceri s'au publicat prin reviste (Fa-

jud. Prahova; capitala era Bucov.

SAARBRUCKEN, ora$ In Germania (Prusia
renana) pe rlul Saar; 125.000 loc., unde Francezii
repurtara o victorie contra Prusienilor (1870).
Teritoriul din prejur In Intindere de 1910 km. p.

milia *. a.) $i In bro*uri: Creditoriti, 1910, Buni *1

o comisiune internationals (sir Sarre).

SABAR, riu, afluent at Argesului. format din
Ciorogirla l Rastoaca (unite MO satul Virtejul,

soda $i Buzias.
SADACLIA, corn. rur. jud. Tighina, plasa Cogilnic; 2.514 loc. Dupli legea 1929, sat circ. coin.

SABASA, plrau jud. Falticeni (lost Suceava,

azi Baia); se varsa, In Bistrita.
SABATIER [sabatiel PAUL (*1854), chimist
francez. Profesor la facultatea de $tiinte din Toulouse; membru al Institutului Frantei, laureat al
premiului Nobel. E membru onorar al Academiei
Romane (1925). S'a ocupat de chimia minerals,

SADAGDRA, corn. rur. (Virg), jud. Cernautd,

plasa Prutului; 2.700 loc. Com. urb. legea 1929.

$i 774.000 loc (Saargebtet) este pus sub admistratia

Societatii Natiunilor Orin. la 1935 $i administrat de

jud. Ilfov), se varsa In Arge$ lInga com. Izvoarele.

de sulfurile alcaline; a stabilit legea tumid]. a

citorva hidrati; a studiat cromatii alcalini, vitesa

transformarii acidului metafosforic, a descoperit
reactiunile cataletice cari au mare rol in chimia
industrials. A participat la conferinta internatio-

nal& de chimie pure $i aplicata din 1925 In Bucure$ti.

SABETSM, religie putin cunoscuta $i putin

raspindita: Coranul vorbe$te de ea. Unii istorici
zic ca s'a sties prin sec. xi.

SABINI, popor In Italia centrals (prov. Sa-

bina) In antichitate. Romanii le rapira femeile $i

fatale, avurti rlizboiu cu ei,se Impacara. Supusi
de Romani la 296 a. Chr.

SACALIN, insula In marea de Ochotk (NE.

Asiei), 70.338 km. p., apartine jumatate Rusiei
ci jumatate Japoniei (din 1905). Cap. psrtii japoneze e Kusunkoton.
SACARNENI (RAHAREEM), manastire in jud

Orheiu aproape de Nistru, Intemeie s In 1776 de

calugarul Vartolomeu Ciungu.
SACHER- MASOCH LEOPOLD ( *1836 t1895),

romancier austriac. Fost profesor la universitatea

din Graz $i din Lemberg. Subiectel romanelor
sale sint luate mai ales din lumea evreeasca din

rdi, 1910, Fiul iubitei, 1912 (acestea de Constantinescu-Delabaia), Hadaska (de R. Streitmann),
0 femee si iumeitate (de Marga Dima).
SACQUL-MARE, corn. rur. jud. Timi.*-Torontal, plasa Buzias; 2.700 loc.

SACQUL-TURCESC, statie c. f. Intre Chi-

Cimi$lia.

Infiintata 1770 de generalul Petru Gartenberg Sada-

gurski. Oaminte$te piesalui Alecsandri Iorgu de

la Sadagura". St. c. f. Intre Sulita-Noua ui Cernauti.
SADOVA C) corn. rur. jud. Dolj, plasa Gingiova; 3404 loc. Circ. com. cu 9 sate (1929).
() fosta manastire ling& corn. cu acelasi nume.

@ statie c. f. jud. Suceava Intee Varna $i Pojorlta.

SADOVEANU MIHAIL ( 1880), scriitor roman.
S'a facut cunoscut prin primele sale volume din
1904 (Povestiri, Soimii, roman, Dureri inndbusite,
nuvele), obtinInd un premiu academic alp& raportul lui T. Maiorescu. Pin& la razboiul de Intregire a publicat nuvele, romane $i relatii de cm-

torie. Viata militarli a Infatisat-o In razboiu (Povestiri din rdzboiu, 1905) $i In cazarma (Amintirile

cdprarului Gheroghi(4, 1906); viata satelor $i a

micilor tIrguri moldovene$ti In Crisma lui Moe
Precu, 1905, La not in Vii. oard, 1907, Cintecul
amintirii 1909. Romanele din aceasta epoca au
subiecte istorice (Vremuri de bejenic 1906, Neamul Soimarestilor 1915) on subiecte din viata
contimporanti (Insemndrile lui Nicolae Manea,
1907, Duduia Margareta, 1908, Floare ofititd,
1905, Apa mor(ilar, 1911). Relatii de calatorie $i
descrieri de sate, ora$e etc.: Oameni si locuri,
1908 (din Moldova); Privelisti dobrogene, 1914,
Departdri, 1930 (Memoriul lui Cuconu Ilie Leu
despre o calatorie la Deva; apoidescrieri din Do-

1855

www.dacoromanica.ro

$i povestiri de vinatoare). Dupa razboiu

SAD- brogea
a publicat nuvele cu subiecte din acele vremuri

A,

(Frunze 'n furtunii, 1920; File singerate, 1917) $i

un roman satiric (Strada Laptoneanu, 1920 , dar
$i alte culegeri cu subiecte diferite (Umili(ii mei
prieleni, 1918; timbre, 1920; Cocostircut, albastru,
1921; Ti-aduci aminte, 1923), cum $i romane Cu
subject social ( amen?. din tuna, 1924; V enea o
moard pe Si? et, 1925 sau istoric (Zodia Cancerului,
1929 . In 1931 a aparut romanul Bal'agul. In seria

relatiilor de calatorie: Orhei qi Soroca, 1921; 0Ianda 1928. Povestiri de vInatoaresipescuit: Tara
de dineoto denegura,1926, impardlia apelor 1928.111

colaborare cu D. Paird?canu a dat Inteo redactie

moderna citeva din V iefile slinfilor. A prelucrat
texte vechi populare, unele mai aproape de redactiile vechi (Alexand? is , altele cu multa libertate
(Puiul pddurii, care e Genoveva de Brabant). CIteva amintiri despre Anghel, Creanga, Eminescu,
Pam file 1-au atras Intr'un alt cerc de preocupari.
A tradus din Maupassant, Taine a. Discursul
de recephune ca membru In Academia Romans
prezinta o privire critic& despre poezia populard

(1923 . Dinscrierile sale citeva s'au tradus In limbi

streine, mai ales In italieneste. In 1931 a Post ales
prezident al Senatului.

SADOWA, sat In Cehoslovacia (Boemia) pe

Bistrita; 200 loc. Aproape de acest sat s'a dat o
vestita lupta intre Austriaci $i Prusieni (3 Iulie
1866), In care puterea Austriei a Post infrint& $i
de atunci a Inceput Inaltarea Prusiei.
SADU, corn. rur. jud. Sibiu, plasa Avrig; 2,350
locuitori. Locul nasterii lui Samuil Micu.
SADYK EFENDI MEHMET, om politic turc.
Delegat al tarii sale la incheierea tratatului de la
Adrianopol Ia 14 Septembrie 1829 cu Rusia.
SAFARIK [safarsic PAUL IOSEF ('17951.1861

istoric ceh. A Post bibliotecar In Praga. A scris

despre anticitd(ile slavone (1837 $i despre lite-.
raturile sudslaviee (tip. 1864). El considera limba.
romana ca un dialect slavo-roman.
SAFO (SAPPHO, SAPHO) sec. vn a. Chr.), poets
greaca, a trait citva timp in insula Lesbos, unde
avea o scoala poetica. Ei i se datoreste strofa numita saficd (intrebuintata si in latineste). Viata
ei e putin cunoscuta, iar din operele ei au Minas
prea putine.
SAGASTA PRAXEDES MADEO ('18271.1903), om

politic spaniol. Ministru si prezident de consiliu

in multe rinduri; seful partidului liberal; a avut
durerea sa semneze tratatul din 1898, prin care
Spania pierdea coloniile din Antile $i Filipine.

SAGHIN $TEFAN (*1860), preot $i profesor in

Bucovina. Profesor de dogmatic& special& la

Facultatea teologica din Cernauti.
SAGVNT, ora$ in Spania antica, la Mediterana, distrus de Anibal la 219 a. Chr. Pe ruinile ei
s'a ridicat ora$ul Murviedro.

SAHARA, imensa regiune din Africa de N.,

mai mult lipsita de produchune si plink de nisipuri (w4- harta). Devenit 51 nume comun = pustie.
SAHARNA, man. de calugari, jud. Orheiu,
Intern. de la 1776 de un shimonah Vartolomeu pe
resturile unui vechiu schit. Are o biserica. sfintita
In 1821 si alta zidita. In 1883.

SAIGON, ora$ In Cochinchina (Indochina),

cap. Indochinei franceze; 83.339 loc., din cari
4.000 Francezi.
SAINTE-AULAIFtE [sentoler] Loins DE BEAU-

Dam DE (17781.1854 , diplomat francez. A Post

deputat, ministru la Roma (1831 , ambasador la
Viena, la Londra (pin& in 1848 , membru al Academiei franceze.

SAINTE-AULAIRE AUGUSTE-PELLE DE BEAU-

POIL CONTE '1866 , diplomat francez. Si-a Inceput

cariera In 1894, ajungind la gradul de ambasador;

a reprezentat Cara sa in Chili, Brazilia, Austria,
Romania, Spania, Anglia. In Bucuresti a venit In

1916 $i a 'limas titular pina In 1920. Refugiat

pul un sfatuitor devotat si un izvor de energie
in momentele critice prin cari a trecut Cara; Ia

odata cu guvernul roman in Iasi, a Post in tot tim-

Incheierea armistitiului, s'a dus in Franta pentru

a reveni indata. ce a Post cu putinta. Nurneroase

sint discursurile $i articolele in cari apara cu

eonvingere $i tarie dreptatea cauzei romanesti.

Cu prilejul sarbatoririi din 1929 a victoriei finale,

s'a alcatuit un volum de omagiiu pentru acest amic
al poporului roman (tiparit In 1930), Incepind cu
o scrisoare a M. S. Reginei Maria $i cuprinzind ar-

ticole ale oamenilor politici, scriitori, $. a.

SAINT CYR [se sir], sat in Franta aproape
de Versailles; ca. 5000 loc. Aci a lost In sec. xvu
o scoala de fete nobile fondata de d-na de Maintenon. Azi e o scoala militara.
SAINT-DENIS [se dni], ora$ In Franta pc
Sena (arond. Seine). Aci Enric IV se lepada de
protestantism 'n 1593.
SAINT-EMILION, ora$ In Franta (Gironde);
vinuri vestite.

SAINT-ETIENNE, ora$ In Franta (Loire);

marl uzine pentru fabricarea armelor.

SAINT-GERMAIN-EN-LAYE, [vie] ora$ In
Franta (aproape de Versailles); 20.000 loc. Aci se
Incheiti pacea nitre catolici $i protestanti (1570) $i

pacea Intre aliati $i Austria (10 Sept. 1919).

SAINT-MALO, ora$ In Franta, port la Marea
Minecii, la golful cu acelasi nume.

SAINT-MARC GIRARDIN FRANCOIS ( 1801

1-1873 , literat $i om politic francez. A fost profesor
la facultatea de litere din Paris((1834 , membru al

Academiei franceze (1844). Opere pr.: Tableau

de la litterature frangaise au xvi siecle (1828),
Essais de litterature et de morale (1844), Caurs de
'literature draniatique (1843-1863).
SAINT MIHIEL, ora$ In Franta (Loire); cucerit de Germani in 1914, reluat de Americani,
Sept. 1918.
SAINT PIERRE [se" pier], oral in insula Mar -

tinica, distrus de cutremur $i eruptia vulcanului

Pelee (1902).

SAINT PIERRE BERNARDIN DE ( 17371.1814),

scriitor francez. Autorul romanului Paul ?i Virginia (1787) trad. roan. de Iancu Buznea (1831),

1. Sandulescu (1908 , D. Stancescu, $i al povestird

Colib a indiand (1791), trad. de Leon Asachi (1821),

A. Pelimon (1850), 1. Mihalcescu (1908), E. Bezdechi.

SAINT QUENTIN [se" canten ],

ora5 in

Franta pe riul Somme (Aisne); 37.345 loc. Devastat de Germani in razboiul mondial (1914 .
SAINT-SAENS [se. sans] CAMILLE ('1835

1.1921), compozitor francez. Profesor de muzica religioasa $i organist la biserica Madeleine din Paris,

este autorul inultor poeme lirice, cintece bisericesti, simfonii si opere. Op. pr. Samson $i Dalila
(1877), cantata pe scena operei noastre, Etienne
Marcel (1878). Foarte cunoscut este Dansul macabru. A publicat $i scrieri de critica. muzicala $i
de filozofie.
SAINT-SIMON CLAUDE CONTE DE (1760

1.1825), filozof francez. A luat parte la luptele pen-

tru independenta Statelor-Unite (1779), a calatorit mult, a lost foarte bogat, apoi a saracit.
Op. pr. Esquisse d'unc nouvelle encyclopedie (1809-

1811), Ilistoire de l'homme (1813 , L'industrie

(1817). Teoria lui, cunoscuta sub numele de
Saint-simonism" sustine ca. societatea trebue
s& se organizeze pe baza asocia(iunii, sa se desfiinteze proprietatea ereditara $i aceasta s& revie
unei band centrale, care va organiza si distribui
productiunea, ba chiar sa se formeze o noua religiune. Avu elevi cari luptara vreo 10 ani pentru
rasp Indirea ideilor lui, dar apoi acestea ramasera
uitate.
SAINTE-BEUVE CHARLES (18041.1869 , critic

francez. A debutat prin poezli si printr'un roman,

dar s'a consacrat criticei sj istoriei literaturii; a
facut cursuri In Lausanne, in Liege Si apoi In patria sa, hind numit profesor la Scoala normala superioara (1857 ; la Inceputul carierei sale a Post
fervent sustinator al romantismului; membru al
Academiei franceze (1840); a avut $i un col politic, hind senator. Opp r. Port-Royal, 1840-1860

1856

www.dacoromanica.ro

Causeries de Lundi (cronici din ziare, adunate In

28 de volume, 1849-1861 si 1801-1866).

SALADIN ( 1.137 t 1193 ), sultan al Egiptului ;
a cuprins Siria si a gonit pe crestini din posesiu-

nile lor, Qui:and Ierusalimul.

SALAMANCA, oral to Spania; 32.41410c.; are

o Universitate fondata in 1239, o catedral& inceputti in 1513 si terminat& In 1734.

SALAMINA, insult. In golful Atenei (Grecia
antica), wide Temistocle a Invins pe Persi In
480 a. Chr.
SALCEA p statie c. f. jud. Teleorman, linia
CostestiTurnu-Magurele. corn. rur. jud.
Mehedinti, plasa Cimpul; 3629 loc. Dupli legea
1929, sat circ. corn. Girla -Mare.

SALIGNY ALFONS (*1853 t1903), chimist roman. Doctor din Berlin, a lost directorul primului

laborator teh,nologic din Romania, profesor de

chimie la Scoala de poduri si sosele, director al
Monetariei Statului.
SALIGNY ANGHEL (*1854 11925), inginer roman. A conlucrat la construatia mai multor linii
ferate, a Yost director al liniei
BirladVasluiu; al constructiei
docurilor din Galati, al liniei FetestiCernavoda si al executarii podului peste Dunare; director

tic italian. Juca rolurile marl din tragediile ita- SAL-

liene 5i din dramele shakespeariene. A lost In Bucuresti fn Martie 1880.

SALZBURG, oras In Austria; 36.000 loc. A Post
In evul mediu capitals unui ducat eclesiastic, devenit apoi o provincie a Austriei.
SAMAIN [same"] ALBERT ("1859 t1900), poet

francez. Op. pr. Au jardin de l' Infante (1893),

Aux 'lanes du vase (1898). Trad. rom. s'a publicat Intliu in Viata noua" (1908-1911), apoi
in Neanaul romanesc literar (1911), Drum drept"

(1915), Viata romaneascir (1921), Flacitra"

(1921) de G. Duma, N. Sthnescu, Ion Sin Giorgiu,

P. P. Sthnescu, D. Nanu, C. A. Ghica, si In bro5uri: Xanthis (de M. Carp, 1924) Polyphem (de
I. M. Rascu, 1911).
SAMARCAND, ores 111 Turchestanul rusesc;
ca. 80.000 loc.; a Post. cap. imperiului lui Tamer.
lan, al arui mormlnt se gkseste aci In cripta unei
moschei.

SAMBRE, riu In Franta si Belgia; pe malul

lui a Post victoria Englezilor contra Germanilor
(Noembrie 1918).
SAM:NTT., popor care locuia in Italia antica;
au Post supusi, dupti marl lupte, de Romani si
Incorporati In statul lor.
SAMOA, arhipelag in Polinesia; cuprinde 14

general al color ferate, membru

insule cu o supraf. de 2.787 km. p. si cu ca.

nul prezidat de General Coanda

radelor; 475 km. p., 70 000 loc. ApartIne Greciei.

de Ion I. Brtitianu (1918). Numele lui s'a dat unei statii 0. 1. Ang. Saligny.
pe linia Cernavod&Constanta.
SALINE, statie c. f. jud. Bacliu, ling& TirguOcna, linia lateral& AdjudTirgu-OcnaCorall-

1854-59, pe clnd apartinea Turciei.

SAMSON (*ca. 1155 tca. 1117 a. Chr.), per-

al Academiei Romane (1897), ministru de lucrari publice In guver-

37.000 loc.

SAMOS, insultt In Mares Egee, grupul Spo-

(1918) si in eel urm&tor prezidat

nestr.
SALISBURY [selisbOri] MARCHIZ DE (= LORD

ROBERT CECIL) (*1830 t1903), om politic englez, ad-

versarul lui Gladstone si a.l lui Beaconsfield. Vestit

orator, fu ministru al Indiei (1874), ministru de

externe (1878), prezident de consiliu (dup& 1888
in mai multe rinduri) ca reprezentant al partidului

conservator.

SALLUSTIU (CAMS SALLUSTIUS MISFITS) (.36

t34 a. Chr.), istoric latin. A ocupat functiuni publice si a Post amestecat Yn luptele dintre Clodiu
si Milone; s'a imbogatit ca guvernator al Africei
(46) si a dus o viat& luxoasa, In care timp a scris:
De bello Jugurthino 0 De Conjuratione Catilinae.

Ambele s'au tradus de Dem. T. Dobrescu (pe la

1875), tar a doua de Al. Zane (1840) si de D. Priboianu si N..Besnea (1914),
SALMANASAR I, II, III si IV, regi ai Asiriei
Intre 1280-720 a. Chr.
SALOMEA (t72 p. Chr.), printes& evreica,
vestith prin faptul c& a isbutit sa dobtrideasca
de la unchiul sau regele Irod, capul Sf. loan Botezhtorul.

SALONIC C) golf In Marea Egee. ores in

fundul golfului, In Grecia; 144.000 loc.; dateaza

din antichitate: cucerit de Atenieni in rtaboiul

peloponezian, a lost reconstruit de Casandru, re-

gele Macedoniei, sub numele de Tesalonic. Aci este

un consulat roman.
SALONTA, corn. urb. Yn jud. Bihor, plasa Sa-

lonta; 16.000 loc. SALONTA-MARE, statie 0. 1., pe

linia de la Holod prin Ciumeghiul.

SALSOMAGGIORE, oral In Italia (prov.

Parma), mine de sale 5i ape minerale saline si iodurate; 6.000 loc.
SALVA, corn. rur. jud. Nasaud, plasa N&saud;
2.075 loc. Statie c. f. linia lateral& BecleanRodnaVeche.

SALVADOR, republic& in America central&;

supraf. 21.070 krn. p.; 1.162.000 loc. Cap. San-Salvador. Tar& bogata, cu phduri, cu clmpii In can se
cultivit orezul, trestia de zahttr s. a. Locuitorii sint
urmasi ai albilor cuceritori amestecati cu indigenii

(se numesc ladinos).

SALVTNI Tomelso ( '1829 t 1914), artist drama-

Gh. Adamescu. Dictionar enciclopedic ilustrat.

Aci a Post guvernator loan Ghica intre anii

sonaj biblic. Dltruit de Dumnezeu cu o forth supranaturalli, a scapat pe Israelitl de dorainatiunea Fi-

listenilor si a Post seful lor (judechtor) timp de

20 de ani. Inamorat de Dalila, a desthinuit acesteia secretul forte' (care sta In faptul c&-si phstra
phrul netuns si nu bea bauturi fermentate), aceasta,

pe ctnd dormia, i-a taiat parul si astfel Filistenii

1-au Invins si 1-au luat prizonier. Multe opere
plastice (Verdier, Rubens, Van Dick, Veronese,
etc.), poetice (Eminescu) si muzicale (Saint-Saens)
sInt inspirate din peripetiile vietii lui Samson.
SAMUIL, profet, prhznuit de biserica ortodox&
la 20 August. A Post ultimul judechtor al lui Israil, pomenit In Vechiul Testament. El a sfintit
pe Saul, cu care Incepe sirul regilor.
SAMITRCEk cosTAcTrE, boer roman, caimacam al Craiovei In 1807.
SA/V1LTRCA.$$TI sir cioRoGIBLA.
SAN BERNARD, munte Intre Italia si Elvetia,

loc de trecere foarte frumos la o In&Itime de

2.494 m. Are un lac, ling& care e un vestit schit
de calugari fondat In 962 de chtre St. Bernard
din Savoia. Calugarii acestia crest un soiu de clni
mari pe cari ii dreseaz& s& caute si sh ajute pe
calatorii rtit&citi prin zapezi. Mai e 5i alt munte
mai mic zis: Micul San Bernard.
SANCHO PANZA [sanclo pansa], al doilea
erau al romanului lui Cervantes Don Quijotte".
SANCTIS FRANCESCO DE (*1818 t 1883), om

politic italian. Profesor de literatura. De multe on

ministru de instructie. Op. pr. Studii asupra lui

Petrarca, Istoria literaturii italiene.
SANCTIS GAETANO DE, istoric italian. Opera
pr. Istoria Romanilor. Membru onorar al Academiei Romane (1924).

BANCTIITNE PRAGMATICA, nume sub care se In-

%eleg mai multe acte de implirati sau regi pentru

a regula o chestiune important& de stat: 1. din

Fran(a 1269 se . stabilesc drepturile Bisericii
de la Roma pe teritoriul Frantei; 2. de la Bourges
(Franta) 1438 cu acelasi obiect, a suferit mai
multe modificari in cursul timpului; 3. din Austria 1713, prin care Carol VI reguleaz& ordinea
de succesiune a Habsburgilor In Austria; 4. din
Spania 1759, prin care Carol III reguleaz&
drepturile de succesiune ale Burbonilor In Spania.
SAND GEORGE, pseudonimul AIIROREI DUPIN

(*1804t1876), romancier& francezli. A debutat

1857

www.dacoromanica.ro

157

SAN

cu Jules Sandeau (de la care si-a luat

SAN- colaborind
pseudonimul) la un roman (Rose et Blanche,
SAR 1831), apoi a publicat singura un mare numar de
.i. 1

opere can au fiicut-o cunoscutil na numai In patria sa, ci si In Coate statele civilizate ale Europei,

undo s'au tradus multe. A avut viatti agitata, a

calatorit cu Alfred de Islusset la Venetia (1834), a
terminat prin instalarea unui teatru de papusi
pentru nepotii ei, pentru care a scris mai multe
scene. Traduceri romanesti numeroase: Mete lia
dde D. Moroi, 1847, de Baronzi, 1853), Indiana
e Teulescu, 1847), Secretarul intim (de S. Anonic, 1847), Lavinia (de D. Moroi In Curierul
L
romanesc", 1848), Leone Leoni (de A. Rahtivanu,
1850), Mauprat (de S. Andronic, 1853), Lelia
(de N. Nenovici, 1853, de T. Roman), Mont reveche (de A. Dertman, 1853), Lacul Dracului (de
G. Baronzi, 1855), Maestrii mosaisti (de M. Romalo, 1873), Mica Fadeld (1887), Valentina (f. a.).
SANDEAU [sand()) JULES (1811.1-1883), romancier si autor dramatic francez. A fost ziarist,
bibliotecar la palatul St. Cloud 11859), membru al
Academiei Franceze (1858). Trad. rom. Ma-

rianna (de P. Teulescu, 1855).

SAN DOMINGO ..- HAITI.
SANDFELD-JENSEN Hr., filolog danez. A

studiat limbs romaneasca si prin calatorii In tara.

A publicat articole In Grundriss der romanischen
Philologie" si In Revue de dialectologie romane",
precum si doua lucrari mai marl: Limba romand
si cea albanezd (1895) si Studii romdnesti (1900,
vol. I). Membru corespondent al Academiei Romane (1911).
(18741.1927),

pp SANDU-ALDEA CONSTANTIN

agronom si scriitor roman. A fost profesor si director al *coalei superioare de agriculture; membru corespondent al Academiei Romane (1919).
A publicat lucrari de specialitate: Scrisori cdtre
plugarl, 1901, Cdrticica plugarului, 1907, Seloliunea metodica a cerealelor, 1907, Cubajuri agricole, 1914, Despre semandturi, 1921, etc. Ca lite-

rat a debutat In gruparea de la Stimanatorul",

prin nuvele. Op. pr. Drum si papas, 1904, In urma
plugului, 1905, Ape mars, 1910, Calugdrenii,
1920 (nuvele) $i Doug neamuri (roman), 1906.
A tradus din Sudermann, P. Lou i si Andersen.
SANDWICH jsenduTc1], grupa de insule zisa
si HAWAI (wr acest cuvint).

SANFIRESCU z. (18411.1905), medic ro-

man. Profesor de medicine operatorie la Univer-

sitatea din Iasi (1893). Op. pr. Leg ile si regulamentele sanitare, 1881; Manual de obstetried, 1883.
SAN FRANCISCO, oral In Statele-Unite
Americana (California), asezat In golful cu acelasi
nume; 417.000 loc., fondat In 1776; oral industrial

si port mare.

SANISLAU, com. rur. jud. Salaj, plasa Ca-

rei; 5.150 loc. Statie c. f. Intre Valea-lui-Mihaiu

si Careii-Mari.
SAN LORENZO (Sftntul Laurentiu), fluviu

In America de Nord., uneste lacul Ontario cu Ocea-

nul Atlantic; lung. 990 km.

SAN MARINO, republic& mica In Italia central& (muntele Titano si Imprejurimi); 61 krn. p.,
12.812 loc.

SAN PETERSBURG

ito PETERSBURG.

SAN REMO. oras In Italia (prov. Porto-Maurizio); 16.000 loc. Climb, excelenta; multi vizitatori streini, mai ales In timpul iernei.
SAN SALVADOR, cap. rep. Salvador.

SAN STEFANO, sat ling& Constantinopol.

Aci s'a Incheiat, la 3 Martie 1878, Intre Rusia si
Turcia, un tratat de pace, revizuit prin congresul
de la Berlin.
SANS-SOUCI [sar susi]. castel imperial ling&
Postdarn (Prusia). De el se leaga povestirea cu expresia devenit& celebra: Sint judecdtori la Berlin.
SANT' ELENA, insult& or SPINTA ELENA.

SANTIAGO 0 provincie In Chili. oral,

333.000 loc. oral In
as compostena, oral
Mexic. ora$ In Peru. 0
In Spania; 25.000 loc. oral In Cuba.
SANTONI, medic francez, venit In Moldova
cu misiunea francezti In epoca refacerii armatei
cap. Statului Chili ;

noastre si mort acolo In timpul rilzboiului.

SAPHIR MORITZ (17931.1858), scriitor satiric
german; a trait In Viena, Berlin si Munchen, undo

a ocupat si o functiune la teatrul Curtis. Op. pr.

Scrieri diferite (1832), Noi scrieri diferite (1832),
Prostii, proverbe si sarje (1837).
SARACCO GIUSEPPE ('18211-1907), om politic
italian, senator, ministru cu Depretis si Crispi;
economist; prezident de consiliu In 1900 clnd fu
ucis Umberto.
SARACHINO GHEORGHE zis CRITEANU, medic

grec stabilit In Muntenia pe la 1685.

SARAFOLA, corn. rur. jud. Timis-Torontal,
plasa Periam; 3.574 loc.

SARAGOSA (= span. zaaaaoza,), oras

In

Spania, fosta capital& a fostului Stat Aragon; ca.

114.000 loc., are o veche universitate, un pod din
sec. xv.
SARAJEVO (0 SERAJEVO), oral In Ingoslavia

(Bosnia); 60.087 loc. Acolo au fost ucisi Franz

Ferdinand, mostenitorul tronului Austriei, si sotia

sa In 1914 (28 lunie st. n.), fapt care, prin compli-

catiile ulterioare, a deslantuit razboiul mondial.

SARANDI FROSA 1'1840 ...), artist& dramatics romance. A fost Intre primele societare ale
Teatrului National din Bucuresti, conf. legii din
1877. A treat multe roluri In comediile lui Alecsandri si In multe piese streine. S'a retras In 1897.
SARASATE PABLO ( 18441.1908), violonist
spaniel, cunoscut In Europa si In America.
SARCEY Lsarse] FRANC= (18271-1899), critic
francez. A fost profesor In diferite rase; ziarist

In Paris: 33 de ani a publicat In Le Temps" articole de critics dramatic& (1867-1899), reunite

In mai multe volume dupa moartea lui: Quarante
ans ice theatre (1900-1902). A publicat si clteva
romane.

SARDANAPAL (grec. sARDANAPALLos, asir.

person. legendar, rege al Asiriei
pe la 836 a. Chr., dupa care s'a distrus imperial
lui; povestirile antichitatii grecesti 11 prezinta ca
un suveran foarte bogat si desfrinat.
SARDICA, lost oral roman cam In locul unde
e astazi Sofia (Bulgaria).
SARDINIA (ital. SARDEGNA), insula In Marea Mediterana, despartita de
ASURBANIPAL),

Corsica prin stritmtoarea Bonitacio; apartine Italiei; 24.100km.p.;

853.000 loc; capit. Cagliari. Dupa

cc a fost provincie romana, a

lost stilpInit& de diferiti barbari,

ti

44:4 14;:a.;
4

San Marco (Venetia).

SAN MARCO, biseric. vestita In Venetia ca lu-

crare de arts si cu comori artistice; Inceputa In

932, sfIrsita In 3071.

de Bizantini, do Aragonezi, de
Austria, de Savoie (1720), cu
care a format regatul Piemontului si Sardiniei, In jurul caruia
s'a pregatit unitatea Italiei.
Sardou.
SARDOT.7 [.. .de] VIOTORIEN
(1831 1-1908), autor dramatic francez. Avind o
mare usurint& si mull simt, teatral, a avut mare
succes cu piesele sale, traduse si In alte limbi;

1858

www.dacoromanica.ro

membru al Academiei Franceze (1877). Op. pr.:

Nos intimes, 1861 (trad. rom. Amicii falsi"), La

dea; are 18 scoale primare urbane si 329 scoale

primare rurale (1929); are 16 cooperative de

litia; Daniel .Rochat, 1880; Divorgons, 1880;

Madame Sans-gene, 1893; Patrie, 1869, cea mai
frumoasa din dramele sale; La Haine, 1874;
Fedora, 1882; La Tosca, 1887, dupa care s'a
lucrat opera cu acelasi nume de Puccini. Pe
scena Teatrului National s'a jucat cu mai mare

coop. p. exploatare de paduri cu cap. 550.425

famille Benoiton, 1865; Rabagas, 1872, satires po

p -"S
S
C..7"

succes: Patrie, Nos intimes siDivorcons.

SARICA, podgorie In jud. Tulcea.

It

SARICHIOI, corn. rur. In jud. Tulcea, plasa

Babadag; 3.790 loc. Circ. corn. Cu 6 sate (1929).
SARIGHIOL-DE-VALE, corn. rur. In jud.
Tulcea, plasa Tulcea; 2.495 loc. Du$ legea din
1929, sat circ. Sarinasuf.
SARMISEGETHUSA (sAnrasAGETRuze)
cetatea regal& a Dacilor, se afla In tinutul Hategului, pe linga satul Gradistea. A devenit, dupti
cucerire, o important& colonie romanti. O statie c. f. Intre Caransebes si Subcetate.

aceste mine au Post cedate Frantei, ea compensatie

pentru minele de arbuni din Nordul Frantei

distruse de Germani. Administratia acestui teritoriu a trecut In seama Societittir Natiunilor pe

timp de 15 ani (din 1920), far dup& expirarea
acestui termen, populatia lui va decide prin Wit
direr suveranitati voeste s& apartinti.
SARREGUEMINES, oral In Franta, pe riul
Sarre; 14.000 100.; are fabrici de portelanuri, de
stipun, de fierarie, eto.
SARSINL4R, corn. rur. In jud. Durostor, la
18 km. de Turincaia. In apropiere a Post In timpul
marelui rrizboiu, In ziva de 5 Septembrie 1916, o

lupt& Intre trupele noastre si cele germano-bulgare, terminate Cu infringerea noastra.

SARTO ANDREA DEL (1488*1-1539), pictor Ita-

lian. A lucrat fresce In diferite biserici; a Post che-

mat si In Franta de catre Francisc I.

SASANIZI, dinastie regal& care a domnit In

Persia de la 226 pin& In 651.

SASCA moNTANA, corn. rur. In jud. Carat, plasa
Rtielijdia; 2.000 loc.

SASCHIZ, corn. rur. jud. TIrnava-Mare, plasa

Danes ling& Sighisoara; are biserica-cetate ai ce-

t4uie pe yid de deal.

SASCVT, corn. rur. jud. Putna, plasa cu ace-

lagi nume. Statie c. I. ling& Adjud.

SASUL Loan wr IANCU BAWL.

SASI, colonisti germani chemati In Transilvania de catre regi unguri (Andreiu n k. a.) prin
sec. X11, x111 si urm. Ei au Post graniceri sr au organizat sate si oraae In pantile In can erau asezati.
Centrele for principale shit jud.: Sibiu, Brasov,
Tirnavele, Bistrita.
SATCHINEZ, corn. rur. In jud. Timis-Torontal, plasa Vinga; 2.776 loc.
S4THAS CONSTANTIN (*1842 t 1914), is toric
grec. Op. pr. Documents inedits relatifs d l'histoire de la Grace au moyen-dge (8 volume tip.
Paris) si Bibliotheca graeca medii aevi. Acestea

si alte lucari ale lui ne inte

reseazit de aproape pentru epoca

influentei grecesti asupra culturii noastre.

SATULUNG 0 corn. rur. In

Poi

/4

Hairnets

v...11!

.1

EA i

49

PL 00IU \

wegre)t "

IwvE

'

n-:' PL.
"'LSelBAIA

.../SATLIL MARE
AA reed

BAIA MARE
BAIA MARE

pct..

.1,
),Ecta

PL.ARDED

6H deagl

SM

7 /pi
h 14 siST

SARRALL [sand] MAURICE (t1929), general

francez. A comandat, In cursul marelui rtizboiu,
Irontul aliatilor la Salonic.
SARRE (germ. SAAR), rlu In Franta. si Prusia,

,1 .1:Pr

Of/

MA

&

Harta jud. Satu-Mare.

lei(1925); bisericile tin de eparhia greco-catoliea

side cea ortodoxIi din Cluj.
SATU-MARE, corn. urb., cap. jud. SatuMare. Statie c. f.; 65.000 loc. Are acoall& normalti,
liceu de fete si de bIteti, scoal& profesionalit de fete,

scoala comerciala superioarit sI inferioarti, scoalli

de meserii.

S.O.TU-NOT.7 0 corn. rur. jud. Arad. plasa

Chisineu; 2.215 loc. Ii 0 corn.

rur. jud. CetateaAlbti, plasa

Sarata; 2.378 loc. Dupb. legea

1929, sat circ. corn. Stirata.

corn. rur. jud. Ismail,

plasa Reni; 2.703 loc. Dupb.
legea 1929, sat circ. comunal& Taabunar.
SATURN (grec. memos),
dupii mitologiagreco-romanit,

era zeul timpului. Legenda

spune cIt a mIncat multi din

copiii sbi; altii au scApat:
Intre acestia Zevs. Ca divinitate italica era zeul mina- A' :1
nEiturilor si In amintirea WV' 5
se fhceau serbArile zise sa- (((

turnale (lat. saturnalia). In

timpul acestora, nu se Linea

In seams deosebirea de rang

;Saturn.

social.
SAUL ( *ea. 1115 tca. 1055 a. Chr.,) primul rage

al Israelitilor, care i-a scapat de Ammon*, Moabiti, Sirieni, Filisteni,s. a. A domnit 40 de ani si s'a

sinucis. Deli a avut 7 fii, urmasul situ a lost David,

desemnat de Dumnezeu prin profetul Samuel.
SAUL GHEORGRE, medic grec stabilit In Bucu-,
rest! pe la 1764, a trecut apoi la Iasi (1776), a Post

cltva timp agent al domnitorului Costache Moruzi la Poarta, apoi a trait In Sibiu ai mai mult In

Bucureati. Vorbeste despre el Since In Cronies "sa.

SAUNA 0 bait& In jud. Tulcea. mAnAstire

de calugAri In jud. Tulcea.
SAUSSURE [sosur] HORACE DE (174011799),
fizician sr geolog elvetian. A lost profesor la Aca-

demia din Geneva; a cercetat muntii patriei sale,

urclndu -se Dina la. virful Mont-Blanc; a studiat
ghetarii, a descoperit diferite minerale, a inventat

jud. Brasov, plasa Sacele; 5.991

loc. 11 O statie c. f. In jud.

SatuMare, Intre Jibou si BaiaMare.
SATU-MARE, jud. In Criaana ; cap. Satu Mare; 4.902 km.
p., 368.694 loc. (1923); are 9
pltiai, 2 corn. urb. si 207 corn.

Sir.<

i"1

PL.

t."

q-%

lung. 235 km., se varsa In Moselle. In basinul

acestui rlu pe teritoriul german se all& importante
mine de crirbuni. Prin tratatul de la Versailles

diferite instrumente (ca higrometrul, care-i poartEi

numele, dinamometrul, cianometrul, electromeSterna

Satu-Mare.
judetului

rur. (1925); tine de circ. Curtii-de-Apel din Ora-

SAR-

aprovizionare si desfacere cu cap. 890.217 lei $i 4 S AV

trul, anemometrul). Op. pr. Cdldtorie in Alpi

(1779-1796).
SAUTERNES [sotern], ores In Franta; renumite vinuri albe.
SAVA, rlu In Iugoslavia, afluent al Duntirli

1859

www.dacoromanica.ro

SAV- De dreapta. Se varsa In Duniire ling& Belgrad;

km.
SAL lung.
712 am maim (*439 t532), paznuit de biSAVA
serica ortodox& la 5 Decembrie. Nascut In Capadocia din parinti bogati, a renuntat la avere $i,

vede c& n'a prima cu bunAvointa participarea

Romaniei In r&zboi $i a lost lipsit de sinceritate
In raporturile fat& de ea. S'a expatriat la Ihceputul revolutiei, a reprezentat guvernul lui
Denikin la Paris. A murit la Nisa.
SABAOANI, corn. rur. jud. Roman, plasa Vasile Alecsandri; 3.764 loc. Circ. com. cu 10 sate
(1929).
SACALAZ, corn. rur. jud. Timis-Torontal,
plasa Chisoda; 3.965 loc. Static c. f. ling& Timi-

de$i n'avea 18 ant, s'a retras Intro manastire. Mai

tlrziu, a trait cltva timp In pustiu. Descoperit de
credinciosi, a fost nevoit a face acolo o law& (mica

martestire) $i el deveni staret. Fiind foarte sever,

calugarii se revoltarit, el se retrase In pustiu. Gasit
$i aid, se forma o non& lavra. El a c&latorit si la
Constantinopol de douii on ca s& intervie la Im-

soara.

SACARIMB, corn. rur. jud. Hunedoara;

790 loc. Mine de our $i argint.

parat pentru pacea bisericii. MAnastirile din Orient

in rinduelile fixate de el.

SAVA STRATILAT, praznuit de biserica orto-

Orp sACAI.4.NI, static c. f. jud. Salaj /litre Ca-

lui Aurelian. Denuntat ca e crestin, a m&rturisit

$i a pierit ca martir.

plasa Carbunesti.11 0 corn. rur. jud. Maramures,

plasa Iza; 3.696 loc. Petrol.

BRANCOVICI.
SAVA BRANCOVICI
SAVARY JEAN BENS (*1774t 1833), general
francez. Ministru al Polipei (1809-1814), guvernator al Algeriei, 1831-33. Devotat lui Napoleon,
a doblndit titlul de duce de Rovigo.

cueni; 5.142 loc. Static c. f. pe linia care duce de la

reii-Mari $i SarmAsag.

SACEL 0 statiune balnear& In jud. Gorj,

dox& la 24 Aprilie. A fost general roman pe timpul

SACUENI p corn. rur. jud. Bihor, plasa SaOradea la Careii-Mari prin Episcopia Bihorului.

SAVA (BIMBASA) pir BIMBAFA-SAVA.

O Post judet In Muntenia pm- Saw".

SACTJI (ung. SZEKELYEK, germ. SZEKLER), p0-

por din Transilvania, dup& unii resturi ale Hunilor, dupa altii o ramurti a Ungurilor amestecati
cu alte neamuri. Mai probabil colonii ale Ungurilor trimise de regii for prin sec. xi In valea Muresului, a Tlrnavelor, pentru a al:4ra acele parti
de invaziunile Pecenegilor si Cumanilor. Eilocuesc
In jud. Trei-Scaune, Ciuc, Odorheiu si parte din
Mures. Avind o suma de privilegii din partea
regilor unguri, au desnationalizat In cursul timpului multi Romani.
SAHASTRIA, sehit jud. Boto$ani; are biserie& zidit& de Arhiereul Che-

SAVIGNY FREDERIC CAROL (*1779 t 1861), ju-

rist german. Profesor la Marburg, Landshut, Berlin, a fost unul din Intemeietorii stiintei moderne
a dreptului In Germania. Mihail Kogalniceanu i-a
Post elev la Berlin si vorbeste cu veneratie despre

el. Op. pr. Geschichte des 116mischen Rechts im

Mittelalter (1815-1852).
SAVIN EGIPTEANUL, martir, praznuit de bise-

rica ortodoxii. la 16 Martie. A fost martirizat pe

timpul lui Diocletian $i a pierit dupti groaznice

chinuri.
SAVOIA (fr. SAVOIE), regiune cuprinsa Intre

sarie Sinadon si altii In 1857, si

alta zidita de Arhimandritul Rafail In 1842.

lacul Leman, muntii Alpi $i fluviul Ron. Alipit&

Frantei In 1792, a fost separat& In 1815 si a revenit
In 1860.
SAVONAROLA GEROLAMO ("1452 t1498), ca.-

SALACEA (SALACEA), corn.

rur. jud. Salaj, plasa Valea-lui-

italian, A fost dictatorul Florentei dup& ce

aceasta a fost Invinsa de Francezi si dupe ce Petru
de Medicis-fu gonit. Dlnd o constitutie noun, cu
rrittsuri aspre contra luxului, stImi opozitia unei

Mihaiu. 3.600 loc.

lugEir

SALAJ, jud. In Crisana; cap.

Zaldu; 3.815 km. p., 241.037

loc. (1923); are 10 pla$i, 3 corn.

urb. si 267 corn. rur. (1926); face Sterna jud. Salaj.
parte din circ. Curtii-de-apel din
Oradea; are 3 scoale primare urbane $i 277 scoale

pArti din populatie si, dui:4 retragerea Francezilor, vazu scazIndu-i popularitatea, fu p&rksit de
toti, fu excomunicat de papa $i muri ars pe rug.

primare rurale (1929); 8 cooperative de aprovizionare si desfacere cu cap. 329.968 lei (1925).
Bisericile ortodoxe si unite tin de respectivele

SAX ALTENBURG (BERZOGTUM SAMISEN-AL-

TENBURG), ducat din Germania, 1.324 km. p.,

216.000 loc. Cap. Altenburg.

episcopii din Oradea.

SAX-COBURG-GOTA (HERZOGTUM SACHSEN

KOBURG-GOTHA),

ducat din Germania;

1.977 km. p., 257.000 loc. Cap. Gotha.

SAX MEININGEN (HERZOGTUM SACHSEN-MEININGEN), ducat din Germania;

2.468 km. p., 278.00010c. Cap. Meiningen.

q.

SAX WEIMAR (GROSSHERZOGTUM SACHSEN-WEIMAR-EISENACH), mare ducat din

Germania; 3.617 km. p., 417.000 loc. Cap.

Weimar.
SAXA- COBURG FREDERIC DINE DE

?......-......"
1

N.-

IN.

lik,

...."

("1737 t1815), general austriac. A comandat In razboiul contra Turcilor (In

alianta cu Rusia) si a intrat In Bucuresti
In 1790 Impreunli cu Suvarof. Soldatii
lui au fost numiti de Romani: Nem(ii cu

ea lui Mihai)

APL.CEFIUL

LUI MIHAV

r...,J.
PL.YiSNAtl.k
,,,
... ...,....

mad& (Ijinde& aveau peruci). A luat parte

apoi la razboiul contra Frantei (1793-94).

SAXONIA (sAcssEN), stat din Germania, odinioara regal; 14.993 km. p.;
SAY (se] JEAN BAPTISTE (17671.1832),

/i

Sitnleu

Silvaniei

S LVANIEI

- l1\

ranch

../

`s......f......,
1

5,ptwmi-

3.

SAZONOV SERGEIDIMITRIEVICI('1860

t1927), om politic rus. A lost ambasador,

ministru de externe In timpul razboiului mondial,

,;urarea razboiului. Dup& unele documente se

-..,

-Apdia,

(1803), Cathechisme de l'economie

lique (1815), Lettres a Malthus (1820).

i PL. CRAVVIA>I'L

S.

ocla
\PL. OCSAijit,

./PL.S114

II
4)

economist Irancez, profesor la College

de France. Op. pr. Economic politique

.......

It

PL.SUPURUOI VAHI
/Cehu-

t-

'.,

4.980.00010c. Cap. Dresda; orase pr. Leipzig, Chemnitz, Zwickau.

rind a avut un rol foarte important In desf

A rut
" MA RE

....

Jo

-.....,

G
-.1.

03

Harta jud. Sttlaj (legea 1925).

SA.LJNRD (sALan,n), corn. rur. jud. Bihor, plasa

Salard; 2.600 10c. Stolle c. f. Intre Gheorgheni si

Reghin.

1860

www.dacoromanica.ro

SALATRVC, munte jud. Muscel.

SALAOB, munte In Carpati In Cehoslovacia
la hotarul de N. V. al Transilvaniei.
SALCIILE, corn. rur. jud. Prahova, plasa Dra-

SAULESCU MIHAIL (*18$8 t1916), poet roman. A publicat, IncepInd din 1909, poezii In di-

Ciorani.

A niurit In razboiu In primele lupte de la Predeal.

Acolo i s'a ridicat In 1930 un monument.

ganesti; 2.600 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.

SALCIUA- DE -JOS, statie c. f. jud. Turda,

pe linia Ingusta Turda-Abrud.
SALCTUA-DE-SUS, com. rur. jud. Alba.
Mine de Fier.
SALCUTA p corn. rur. jud. Tighina, plasa
Sturzeni; 3.241 loc. Drip& legea 1929, sat circ. corn.

Tarn lia. 110 statiec.f. jud. Do lj, hula CraiovaCalafat.

SALTTE, corn. rur. jud. Sibiu, plasa Sa liste;

-4.200 loc. Statie c: f. linia lateral& Sibiu-Albaluba. Are gimnaziu, 2 sc. comerciale si 1 se. de
menaj (1929).
SALITEA-DE-SUS, corn. rur. jud. Maramures, plass Iza; 3.366 loc.
SANATAUCA, sat In jud. Soroca, plasa Vascauti; 2.289 loc.
SAPINTA, corn. rur. jud. Maramures, plasa
Cimpulung-la-Tisa; 3.548 loc.
sArrAmlatA, revista politica sub conducerea lui

G. Panu, Bucuresti 1901-1910.

SARATA 0 stage balneara jud. Bacsu. lj 0
corn. rur. jud. Cetatea-Alba, plasa Sarata; 2.393
loc. Circ. corn. cu 6 sate (1929). Statie c. f. Intre
Basarabeasca si Cetatea-Alba. 0 rlu In jud.
Cetatea-Alba; se varsa In lacul Cunduc.
SARATA-IVIONTEORU 0 statiune bath.
jud. Buzau. 0 s.-numarA, com. rur. In jud.
Lapusna, plasa HIncesti; 3.553 loc. Dupa legea
1929, sat circ. corn. Hincesti.
SARARTA, corn. rur. In jud. Cetatea-Alba,

ferite reviste (Stumanatorul", Ramuri", Flacara", Luceafarul" s. a.) si un volum intitulat

Viata. Mai are si o drama Saptamina luminatd.
SAULESCU MIHAIL gar SEULESCII.

SAVENI ID corn. urb. In jud. Dorohoiu, plasa

Baseu; 3.800 loc. Dupa. legea 1929, circ. corn.
cu 3 sate. 0 corn. rur. jud. Ialomita, plasa Tan(irai; 2.623 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.

Tandarei. Aci au fost internati ostaticii romani

sub ocupatiunea germana.
SAVIRTN, statie c. f .jud. Arad, Intre Deva
si Radna.
SBLERA IOAN G. (183611916), istoric roman.
Profesor de limba romana la liceul
din Cernauti, apoi la Universitatea
Infiintata In 1875, membru al Academiei Romttne (1866); a urmat In
parte ideile filologice ale lui Aron
Pumnu. A publicat monografii despre cltiva scriitori (Grigore Creche,
1884, Aron Pumnu, 1889). cercetari .6-

asupra istoriei noastre (Originea

Romdnilor, 1878, Traiul Romdnilor 4. "c.,
inainte de fundarea staturilor na- I Sbiera

tionale, 1890, 0 pagind din istcrria

Bucovinei, 1899, Contribuire pentru o istorie so(ia/d, 1906), asupra literaturii (Miscdri cuiturale
si literare, 1897), si asupra folklorului (Ler
Doamne, 1865. Povesti populare, 1886, Colinde,
cintece de stea, 1888). 0 lucrare de mare interes

este publicarea - cu studii si note-a Codicelui

Vorone(ean, 1885.
snuRATOnuL,poezie de Heliade Radulescu, publi-

plasa Tusla; 4.928 loc. Dupa legea 1929, tine de cum

corn. Divizia.
SARATEANU CONSTANTIN (t 1903), fost pro-

curor general al Curtii de Casatie.

SA.RATE4I.NU CONSTANTIN (' 1862), lost con-

silier la Curtea de Casatie, lost ministru de interne (1918), lost regent (1929-1930).
SARATEL (sau szaErvn), statue c. f. jud. Nasaud Intre Mihaiu-Viteazul si Bistrita.
SARATTCA, corn. rur. jud. Tighina, plasa
Sturzeni; 2.018 loc. Dupa legea 1929, tine de circ.
com. Manzlr.

SARINDAR, numele unei foste biserici din

Bucuresti (Calea Victoriei In fats Cercului Militar), zidita de Mateiu Basarab In 1652, pe ruinele alteia mai vechi. Era a 40-a (de aci numele,
dupa o vorba greceasca), adica ultima din seria
celor 40 ce fagaduise c& va cladi In timpul domniei

sale In diferite Orli ale tarii. S'a darlmat In 1896.

SARINDARUL-DE-JOS, sat In jud. Ilfov,

plasa Fierbinti; 2.386 loc. Dupa legea din 1929,

sat circ. corn. Dridu.
SARMA, corn. rur. jud. Mures, plasa Toplita;
2.800 loc. Statie c. f. linia Ludos-de-Mures-Bistrita.
SARMA.BAG, statue c. f. jud. Salaj pe linia
Careii-Mari si &Hui.
SARMABEL, corn. rur. jud. Cluj. Gaz metan.
Statue c. f. pe linia Ludos-de-Mures-Bistrita.
SARULEBTI, statie c. f. jud. Ilfov, linia Bu-

curesti-Constanta intre Branesti si Lehliu.

SASENI, fosta manastire In jud. Buzau, corn.

Gura-Niscovului. Rezidita de episcopul Chesarie
In 1835.
SATMAR In loc de SATO-MARE (mr acest cuv.).

E o forma mai veche, probabil format& de Unguri In terminologia administrative. Eminescu i-a
dat valoare IntrebuintAnd-o: Din Sdtmar pina'n
Sacele...".
SAULESCU GEORGE (1799t . . . .), profesor si

publicist roman. A trait In Iasi, a publicat carti

didactice (Abecedar, 1832 'si urm., Gramaticd,

1833), poezii In Aibinarraidneascd (1842 si urm.),

fabule (1837) si diferite articole istorice gi filologice.

Se socoteste c& el este autorul mistificarii cu Cro-

nica lui Huru. (pp- acest cuv.).

cat& Intliu In Curler de ambe sexe" Periodul IV.

sczkLA, teatru In Milano, construit In 1776-

1778 ; socotit ca avind una din cele mai bune trupe

de opera din Europa .
SCALIGER rums CESAR (1484 t1558), filolog
si medic italian. A publicat un pamflet Contra lui

Erasm (1528), comentarii asupra operei lui Hippocrat (1538), o Poeticd s. a.

SCANDERBEG GEORGE ( *1414t1464), patriot albanez, care, deli crescut
la curtea Sultanilor si desi Imbratisase islamismul, se revolts contra Turcilor si purta lupte timp de
pest? douazeci de ani, alithdu-se
cu Regale Ungariei si cu than Huniade, voevodul Transilvaniei. Amintirea lui este venerate de Albanezi, cari 11 numesc de obiceiu Arbtk,
George Castriota.

SCANDINAVIA, numele dat

marii peninsula de la N. Europei,

care cuprinde Suedia si Norvegia..
SCARRON PAUL (1610t1660),

poet satiric francez. Op. pr. Re-

Scanderbeg.

man comique.
SCAVINSCHI DANIIL (t ca. 1830), scriitor ro-

man. Era farmacist. A publicat versuri si traducerea comediei Democrit" de Regnard. C. Negruzzi

1-a facut cunoscut prin scrisoarea In care-i povesteste viata.

SCAENI, statie c. f. jud. Prahova, Hula Ploesti-

Valeni

SCAENII-DE-SUS, sat In jud. Soroca, plan

Tirnova; 2.881 lee.

SCARIBOARA 0 com. rur. jud. Romanati,

plasa Oltul-de-jos ; 2.079 loc. Dupit legea 1929,

sat circ. com. Babiciu. corn. rur. jud. Turda,
plasa Ctmpeni; 2.010 lee.
SCARIBOREANU CONSTANTIN (*1869), general roman. S'a distins in luptele de la Topraisar
si Amzacea (19 Octombrie 1916), In luptele de pe
Neajlov (Noembrie 1916) si la Marasesti. Numele

lui s'a dat unei comune din jud. Constanta, care

cuprinde 3 sate (Amzacea, Scarisoreanu si Maior
Chiriacescu).

1861

www.dacoromanica.ro

SAL-

scA

SCESCH

SCEPTICI, filozofi greci, can profesau doc-

trine Indoelii, formulath Int Iiu de Pyrrhon.

SCEVOLA animus, erou roman legendar (sec.

vi a. Chr.). Pe chid patria sa era In razboiu cu

Etruscii, e1 patrunse In tabara inimicii Si cercii sh
ucida pe regele Porsena, dar, nereu5ind Si 'find
prins, 1.5i arse mina dreapta, spunind c& shit altii
sute de tineri In Roma gata s& faca acela5i lucru.

Legenda spune ch Porsena a parasit asediul cetatii.

SCHAFFHAUSEN [Sal...] (fr. SCHAFFHOUSE),

ora' In Elvetia, pe Rin; 18.500 loc. Are o catedraltt

de la 1104, un turn din 1564. In apropiere este o

vestita cascada a Rinului. Alecsandri a descris-o In

poezia sa Caderea Rinului".

SCHAUMBURG-LIPPE, [5aa...] principat In

Germania supr. 340 km. p., ca. 48.000 loc. Cap.
auckeburg. In 1929 s'a alipit in Prusia.
SCHEELE can4(174211786), chimist suedez,
deheoperi clorul, manganezul, glicerina, acidul
arsenios.
SCHELER max [Se...1 (1874 t1928), filozof
german. A lost profesor In Colonia pina In 1918.
Op. pr. Jurnalismul in etica, Eternul In cm.
SCHELETTI GEORGE (1837t1887), compozitor roman. Profesor la Conservatorul din Ia5i;
a compus muzica pentru multe poezii.
SCZMITTTI NICOLAE (18361.1872), outer
roman. A Inaintat pink la gradul de colonel (1869).

Colaborator la Convorbiri literare: trad. Faust Si

Wert her de Goethe, Si diferite poezii de Schiller,
Goethe Si Heine.
scHgLtrem [ e...] FR/EDRICH (17571.1854),
filozof german. A fost profesor la Lena (1795), la
Warzburg (1803), la Erlangen (1820), la Munchen

(1827). El Incepe prin stabilirea principiului ch

eul este singura realitate Si ca obiectul filozofiei este

astabili cum eul se opune lurnii; mai tlrziu ISI trans-

forma teoria Intr'un idealism obiectiv. Op. pr.

Invinga efectele boalei de piept care, totu5i, Ii

multe drame istorice, poezii epice mai lungi Si
vestitele lui, balade. Operele lui slat numeroase5i de mare valoare. El Si cu Goethe stilt Si astazi
socotiti cei mai Insemnati poeti ai Germaniei.
Amintirea lui s'a conservat cu putere Si, In 1859,
s'au facut In diferite tan europene serbari pentru
centenarul nasterii sale. La not asemenea a fost
doborl Inainte de timp. In aceasta epoch sense mai

un,festival Si cu acel prilej a scris Heliade RAdulescu cunoscuta sa poezie La Schiller. Trad. romane5ti foarte numeroase: a) piese

de teatru: Wilhelm Tell (de B.

Marian, 1908, de St. 0. limit,

1913), Hotii (de I. Negruzzi, 1871,

de V. Ghiull, 1908), Cornetul (de
M. Vitlimescu, 1839), Conjuratia
lui Fiesco (de I. Negruzzi, 1871,

de V. Ghiull), Fecioara din Orleans (de S. Grossmann, 1878,

de Maria Cuntan, 1909), Intrigd
si amor (de I. Negruzzi, 1871,
de V. Ghiull, 1910), Don, Carlos

Schiller.
(de M. Locher, 1888, de V. Ghiull,
1908, de G. Co5buc, 1910), Maria Stuart (de I. Ne-

grUZZ1,1887), Zestrea Suzetei (de A. Pelimon, 1872),

Parasitul ( deWinterhalder, 1859), MoartealuiW allensiein (de E. M., 1864), Omagiul artelor (de N.
Quintescu, 1882), Nepotul ca unchiu (de Petra Petrescu, 1880). b) Poezii epice Si lirice prin diferite
reviste: C tntecul clopoului (de A. Stern, 1869, de S.
VIrgolici, 1872, de Rucareanu, 1872, de A. Pelimon,
1872, de Toma Iorgu, 1909), Impdr(irea pdmIntuhit (de I. Many, 1846, de G. M., 1858, de P., 1872,
de Al. Radu, 1882, de D. G. Iamandi, 1899), Ca-

valerul Toggenburg (de Heliade, 1868, de D. G.

Iamandi, 1899), Vindtorul Alpilor (de Z., 1839,
de A. Muresianu, 1851, de V. Tempeanu, 1912),
Vrednicia femilor (de Velia, 1845, de S. Virgolici,

1872, de Toma Iorgu, 1909), Pruneuciga5a (de

Scheletti, 1868, de T. M. Stoenescu, 1883), Spe-

Ftlozofianaturti, 1797 ; Filozotia Si Religia, 1804;

Expunerea sistemului, 1801.
SCHEWITZ [Sevit] ANTONIU ( 181511879),
profesor sas din Transilvania, trecut In Muntenia
pe la 1840 ca profesor In familii boere5ti. In 1847

ran(a (de Velia, 1845, de S. VIrgolicl, 1872, de F.

C., 1888), lnelul lui Policrat (de D. Onciul, 1876,

a Primes singur Si I-a condus p Ina

1875).
SCHINA CONSTANTIN (.1838 t1913), jurist ro-

a deschis In Bucure5ti un pensionat particular autorizat de

Eforia Scoalelor, Impreuna cu
Raoul de Pontbriant. De la 1850

In 1875, clnd s'a asociat cu PLO-

de Gh. Adamescu, 1898), Mfnusa (de M. Eminescu), Florile (de A. Petrinu, 1875, de T Stoenescu, 1881), Copilul la izvor (de ?, 1838, de N.
Schelitti, 1869, de I. Negruzzi). c) alte scrieri:
Istoria rd7boiului de 30 de ani (de G. de Len.5

DENTIN THIERRIN (*18491 1907),

man. A lost prim-prezident al Curtli de Casatie.

profesor In 1872, Si institutul s'a

A fost consilier la Curtea de Casatie.

original' din Elvetia, venit ca

numit Schewitz Thierrin. Noul
director 1-a condus pin& la moarte, tar dupa aceea a lust conducerea fiul sau Gabriel Thierrin,

SCHINA GEORGE (*i844 t 1905), jurist roman.

SCHINA GHEORC/HE, medic grec stabilit In Bu-

curesti pe la 1804.
Schewitz.

care-1 conduce In prezent (la Inceput cu colaborarea lui G. Longinescu). Institutul

a avut la Inceput numai cursul primer; mai tlrziu

s'au deschis Si trei, apoi patru clase gimnaziale.

In primele timpuri ale existentei lui a Implinit un
gol In Invhthmintul nostru, hind 5coale putine,
Si a atras chiar elevi din Virile vecine. Se dadea
mare atentie educatiei Si limba de predare era
franceza, apoi franceza Si germane, mai tlrziu,

fireste, s'au facut cursurile In rornane5te, dar

limbile streine au lost cultivate cu staruinta.

SCHILLER [Siler]FRIEDRICEIDE (1759t1805),

poet german. Dupa o tinerete petrecuta. In servi-

ciul ducelui de WOrtemberg ca medic de regiment,

fuge din acest stet Si ratace5te prin diferite ora5e
germane, scriind piese cu caracter revolutionar Si

cu fond filozofic profund (Ho(ii, 1781; Fiesco,

1783; Intrigd
amor, 1784) Si poezii lirice mai
putin reu5ite. Mai tlrziu e numit profesor la Universitatea din Iena, se casatoreste, se ocupli cu
istoria Si intra In legaturi de amicitie cu cei mai
insemnati scriitori ai epocei, Intre can Goethe,
cu care ramlne legat pink la moarte. Aceste Imprejurilri li dau o Ilona putere de mune& 5i-1 lac

sA lucreze mult, sa publice opere de valoare Si sa-51

SCHITUL Durt4u, statiune climaterica

ail Piatra Neamt, linga manastire a en acela5,nume ;
600 m. altitudine.
SCHITUL GOLF TI, sat, lost schit a jud.
Muscel. Statie c. f.
Cimpulung. Mina de lignit.
SCHITUL-MARE, fosth manastire In Buco-

vina, zidita - dupa I. G. Sbiera - de Cniahi-

ni(ki pe la 1612. 0 biserica a lost zidita de Maria,

files lui Ieremia Movilh. S'a risipit pe la 1786.
SCHLEGEL [slegal] AUGUST =Lamm (1767
11845), scriitor german, profesor la Bonn, susti-

nator al romantismului. Op. pr. Curs de arid si

literaturd dramatics (18111, Observatiuni asupra
limbii si literaturii provensale (1818). FREDERIC
(1772t1829), scriitor, irate cu precedentul. Op.
pr. Istoria literaturilor vechi si moderns (1815),
Limba i filozolia Indienilqr (1808).
SCHLEIERMACHER [51a1.,] FREDERIC ( *1768

11834), teolog Si moralist german, profesor la Universitatea din Berlin (1810), membru al Academiei
de 5tiinte (1811). Op. pr. Expunerea credinfei crestine dupd principiile bisericii evangelice (1821).
SCHLESWIG [51esvig] (fr. SLESVIG), tinut In

peninsula Jutland, fost In vechime un ducat, a

apartinut Danemarcei pin& in 1866, cInd a lost
anexat de Prusia Si s'a relntors In parte la vechia
patrie In urma unui plebiscit (1920).

1862

www.dacoromanica.ro

SCHLrEMANN[shman]BEINR1011(18221-1890),

arheolog german. A studiat ruinele Troiei,facInd

cercetari la fata loculni mai multi ani (de la 1871),
a condus multe saps turi la Micene, la Tirint, In
Insula Itaca. Op. pr. Trojanische Alterthamer
(1874), Mykenae (1878), Mos (1885).
SCHLUMBERGER GUSTAVE LEON (1844
-t1929), istoric francez. S'a ocupat mai ales Cu
Istoria bizantina (Epopeea bizantina la finale sec.
x, 3 vol.; Nicephore Phocas, 1890; La prise de
Constantinople; Byzance et croisades, 1927). A
lost membru onorar al Academiei Romane (1925).

SCHMIT CRISTOFOR CANONIC ( *1768 t1894),

scriitor german, Cunoscut prin cartile pentru

copii, traduse in multe limbi. Dupa acestea a alcatuit I. M. Rtureanu o mare parte din operele

destinate copiilor $i tinerimii.

SCHMIDT WILHELM ( 1830 . . . .). lost prof e-

sor la liceul romano-catolic din Sibiu (1854) $i

apoi la Cernauti (1868). A publicat despre Celatea familial Huniarli (1865), Ge(isi Daci (1857),

uncle Datini ale Romdnitor din Transilvania (1866 ).

SCHNEIDER PAUL HENRI ( *184911898), mare

industrias $i om politic francez. A continuat opera

tatillui sau IOSEPH-EUGENE ( 1895 t1875), Intemeictorul uzinelor metalurgice de la Creusot.

SCHONBRUNN [sOn...], sat In Austria Mgt

Viena: un pare vestit un castel de vinatoare ridicat de Maria Tereza (terminat In 1750).
SCHOPENHAUER [sop...] ARTHUR (1788
f1860), filozof german. A Post profesor la Berlin,

apoi s'a retras la Frankfurt. Op. pr. Impatrita ra-

dacina a ra(iunii sujiciente

(1813), Lumea ca vointa si

reprezentatie, 1819, Incercare

asupra liberului arbitru (1841). t

^ ?r"--"."""

prin principlul asociatiel contra teoriei socialiste

a lui. Lassalle. Op. pr. Curs de economte politica
pentru urul lueratorilirr (1874).

SCHUMANN [vu...] ROBERT ("1810 t1856),

compozitor german. A Post director de muzica In Dresda (1844),
In DCisseldorf (1850); a murit nebun Intr'o casade sanlitate. Dintre
nurneroasele sale opera, se citeaza.
cele 4 simfonii $i 4 uverturi, apoi

mat multe poeme; a lasat si un

volurn de critics muzicale.
SCHUSTER [$a...] FRIEDRICH

scriitor sas
din Transilvania $1 profesor de la
1846. A adunat $i a tradus poezii

WILHELM (1824

Robert

p op orane romanes ti, scriind asupra Schumann.

lor comentarii de mare import anta.
SCHUYLER EUGEN (t1890), scriitor american.

A Post ministru al Statelor-Unite In Bucuresti. A

scris Peter the Great, In care se ocupa de istoric.
Romanilor. A Post membru corespondent al Academic! RomAne (1885).

SCHWARZ [vat] BERTHOLD (ca. 1318tca.

1384), calugar german, considerat de unit ca Inventator al prafului de pusca.
SCHWARZBURG-RUDOLFSTADT, principat In Germania, 941 km. p., 100.000 loc; cap.
Rudoljstadt. S.-SONDERSHAUSEN, 862 km. p.,
90.000 loc.; cap. Sondershausen.

SCHWITZ (gnu acErwrrz), canton In Elvetia;

908 km. p., 58.000 loc. Cap. Schwilz. Impreuna cu

Uri $1 Unterwalden formeaza originca contederatiei elvellene (1144, 1206, 1291). De la el $i numele
german al Intregei confederatii: Schweiz.
SCILLA w CARTBDA.

Din operele lui a tradus in

SCIPIONE (scup)), famine Insemnata In istoriO

romans, din care vestiti shit: LUCIUS CORNELIUS.

limbo. franceza. I. A. Can tacuzino: Lumen ea voin(d...

(1886), Critica I ilozoliei Kanliana (1889), Aforisme (1890),

consul In 298 a. Chr., Invingatorul Etruscilor;

iar In rom. Titu Maiorescu:

Aforisme asupra Intelepciunii

Schopenhauer.
do viata (1890); C. Pestreanu:
Via(a, amoral si mnartea; A.
Luca: Durerile lumei (1910). Alta: Femeea, 1913.
SCHOTT [got] frati ARTHUR ( 181411875) Si
ALBERT, scriitor! german!. Primul a locuit mai

multi ani In Banat, unde a cubes basme romanesti, pe cart le-au publicat Impreuna (1845).
SCHRADER [grader] OTTO (185511919), fiiolog german, Post profesor la Universitatea din
Iena, membru corespondent al Academiei Romane (1891). Op. pr.: Linguistisch-historische
Forschungen zur Handelsgeschichte and W arenkande; Erforschung des indogermanischen Altertums; Frei, eine
sprachaeschichtliche Betrachtunq.
SCHUBERT[W...] FRANZ ( *1797
fi1R28), compozitor austriac. A facut

LUCIUS corm:mos, consul In 259 a. Chr., care a

lust Sardinia din puterea Cartaginezilor; PUBLIUS
CORNELIUS (235t183 a. Chr.), supranundt Africanus, care ocupa Cartaginea si invinse pe Asdrubal, puse capat celui de al doilea rhzboiu punie;
PUBLIUS CORNELIUS AEMILIANUS. ( 185 a. Chr. t129),

distrughtorul Cartaginei in al treilea rhzboiu punic.

SCITHIA MINOR, numele ce purth regiunea

Dobrogei pe vremea imperiului roman de rasarit.

SCITI, popor Insemnat In antichitate, locuitori ai unei regiuni neprecise, pe care Grecii o
asezau la NE. Europei $i la NV, Asiel. Mezii $t
Persii au avut multe razboaie cu ei prin Asia
(Cirus a murit trite expedille de acestea), apoi
prin Europa (expeditia lui Darin). Herodot vorbaste de ei In cartea iv a Istoriei sale, aratind cg
ei se intindeau pint!. la Marea Neagra si la Dunlire.

SCINTBIA, schit de maid In jud. Putna, ling&

corn. Balote$ti.
SCOLASTICI, filozofi $1 savant! cars au pro-

fcsat tcoriile $1 invlittimtntul for In evul mediu.

Epoca scolasticismului Incepe In secolele tx-xu
cu Scotus Erigenus, S f. Anselm, Abelard; ajunge

primate compozitii la 14 ani; a

lasat aproape de 1.200 lucrhri.

SCHUCHARDT [suhard]HuGo
(18421-1927), filolog german. A

la culminatie cu Albert cal mare, S I. Toma,

Duns Scotus; decade cu Roger Bacon, R. Lully

trait citva timp In Elvetia fran-

ceza $i In Italia. Profesor de filo- Schubert.

logic romanica. la Universitatea din Leipzig, la

Halle, la Graz. Op. pr. Wokalismus der Vul.

gttrlateins, 1866; Ueber Hasrleus altrumanische
Texte, 1880; Weltspracheund Wettsprachen, 1894.

Membru onorar al Academiei Romhne (1877).

SCHULLER (suler] JOHANN KARL (179111865)

profesor $i scriitor sas din Sibiu. A studiat trecutul poporului situ $i al Romanilor. S'a ocupat
cu probleme important pentru not: latinitatea
limbii (1831), Inceputul Romanilor si limba for
(1A44), povestea mandslirii Argesului (1858) si cu
folIclorul nostril: Colindele (1860), etc.

SCHULZE-DELITZSCH [suite-della] HER-

MANN (1808 1.1883), economist german. A Post

magistrat, deputat; a format societfi(i pentru cum-

$i prin loviturile luptclor din epoca reformatiunii.

SCOPLIE pp- MOM

SCORTENI p coin. rur. jud. Lapusna, plasa

plasa Prahova; 3.789 loc. Circ. cu 6 sate (1929).
SCOTT arm, general american, venit In Iasi
In 1917 cu misiunea americana. Prima fide
In Parlament.
SCOTT WALTER (1771 11832), romancier englez. Unul din prirnii autori de romane istorice,
vestit si tradus In toate !imbibe europene. Trad.
Vorn!eeni; 2.738 loc. CD corn. rur. jud. Prahova,

rom. Logodnica lul Triermen (de Alex. Minescu,

1856), Richard anima de ten (de G. Baronzi, 1836),.

Vaduva din (ara Highlandzilor (de C. Navarlie),

Fecioara de la Toro (1880), Wanda matu01 Margarita (de Al. Iacobescu, 1919).

pararea In comun de obicete alitnentare, luptind

SCOTIA PO' ANGLIA.

SCRIBA LAZAR (t1767), scriitor grec, originar

1863

www.dacoromanica.ro

scHSCR

Trapezunt. Secretarul lui Constantin MavroSC R- din

cordat, profesor la Academia domneascit din Bu%- wrest. A scris: lstoria pe scurt sau paraleld 'ntre
domnitorii V alahiei si ai Moldovei.
SCRIBAN FELARET (*18111-1873), cleric roman si scriitor bisericesc (mireneste: V asile Popescu Scriban). Calugarit la Kiev, unde a facut
studii. A fost profesor la Academia Mihaileanti,
la seminariul de la Socola si
rector, egumen al manastirn
Socola, arhimandrit, arhiereu
cu titlul Stavropoleos, deputat In divanul ad-hoc al Moldovei, profesor la facultatea
teologica, membru In comisia

domnitorului Nicolae Caragea; a ramas In Bucuresti, dup& plecarea acestuia.

SCULY LEON, medic roman. Profesor de clinic& chirurgical& si oftalmologie la Facultatea der
medicine din Iasi (1886).
SCUMPTA, corn. rur. jud. Balti, plasa Falesti;
2.191 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Flilesti.
Statie c. f. Intre Vasile-Lupu si MAL
SCUP CINA, numele parlamentului Serbiei.
SCUREIU DIMITRIE1 (*18461-1929), profesor ro-

man. Originar din Transilvania, a lost cltva time

institutor In Bucovina, de unde a venit In tar&

(1866) si a lost director al scoalei normale din CImpulung (Muscel).

S CURTES CU NicoLAE ( *1844

documentala.. A publicat cturti

t1879), scriitor roman. Colabo-

tica, 1856, Istaria bisericeascd,

t1885), cleric si scriitor ro-

Rhea Silvia, drama, 1873.

SCIIRTU IOAN ( *1877t1922),
profesor si ziarist roman din
Transilvania, stabilit In Bucu-

(1846), profesor la Seminariul de

1862); arhila Socola (1848

suri si fiicInd mai multe edi(iuni ale poeziilor acestuia. Teza sa, de doctorat
de la Leipzig (1903) trateaza viata si opera In
proz& a lui Eminescu. A fost colaborator la rev.

rator la Columna lui Trojan,

didactice ( Catihis, 1846, Istoria sfintd, 1847, Ermineu-

Ghimpele, Romdnia liberd. Op :

1851).

SCRIBAN NEOFIT (1808 Arh. Filaret Scriban.

man. Calugitrit la 19 ani, a Invatat la Academia

Mihaileana. din Iasi si la Qolegiul Sf. Sava din
Bucuresti; a deschis o scoala de cIntari In man.
Neamtu (1843); a fost director
al scoalei Trei Ierarhi din Iasi

mandrit (1857); deputat In divanui ad-hoc din Iasi, arhiereu

(1861); membru In consiliul superior de instructiune; loctiitor
de episcop Ia Arges (1862). A
lost unul din fruntasii luptelor
pentru unire. Adversar al organizlirii bisericesti Intocmita. sub
Cuza, a combatut-o ca necanonicy prin discursuri si publicatiuni (Nelegalitatea proiectului

resti. S'a ocupat mai ales cu studierea vietii si operelor lui Eminescu, publicind articole si bro-

N. Scurtescu.

Sem&natorul" si cltva timp Intre conduclitorii ei.

SCUTARI (SKUTAEU SHKODRA) orasln Alba-

nia (In vechime Scodra), ca. 30.000 loc. 0 oras

In Turcia Asiatic& (Anatolia), 82.000 loc.

SCUTELNICI, o categorie de Orani, cari erau

scutiti de orice dare catre Stat, dar plateau pro

prietarului mosiei o sum& anuala. Institutia aceast a

Neofit Scriban.

pentru alegerea mitropoli(ilor si episcopilor, 1861;

Rdspuns Guvernului si Sinodului din 1865, 1866;
Apar area adevaruluela(a de episcopatulnecanonic,
1866). A flicut carti didactice (Catihis, 1838, Me-

todd p. studiul limbii elenice, 1861-62; Curs de

istorie, 1851) si cercetari asupra trecutuluibisericii
(Istorisire despremitropolia Moldovei, 1857); a pu-

blicat cuvIntarile sale rostite Ia diferite ocazii

(Intre card: Guy. la alegerea domnului, 1859; la
lnmormintarea ep. Ghenadie, 1861; la moartea
lui Carol Rosetti, 1872; la Paste, 1876; si o colectie de cuvinte bisericesti, 1868), cum si brosuri
de propaganda In epoca luptelor pentru unire
(Unirea fi neunirea principatelor romdne, Foloasele unirii). In 1870 a adunat multe din operele sale Intr'un volum (Incercdri poetice, discursuri, memo are).

SCRIBE EUGENE ('1791t1861), autor dramatic francez .A scris drame istorice, connedii cu sub-

strat politic, cum si librete de opere si opere cornice (Fra Diavolo, 1839; Robert Diavolul, 1831;
Hugheno(ii, 1836). La not mai cunoscuta, afar&
de libretele muzicale, este: Adrienne Lecouvreur
(1849). Trad. rom.: Atricana (1847), Bertrand si
Raton (de I. Vticarescu, 1847), Mo. garul lui Buridan (de N. A. Bogdan In Familia", 1895),
SCRIO4STEA, corn. rur. In jud. Teleorman,
plasa Rosiorii-de-Vede; 2.308 loc. Circ. com. cu
6 sate (1929).
SCRISORI, poezii de Eminescu; patru s'au publicat In timpul vietii lui In Convorbiri literare".
A 5-a e posturna.
SCROB CAROL ( *1856t1913), ofiter roman.
Autor de romante cari au lost lnsotite de muzica
si foarte raspindite. A publicat un volum: Poezii

complete, 1889.

SCLTLENI-TIRG, corn. rur. In jud. Iasi, plasa

Copou; 2.986 loc. In legea 1929: Sculenii-Vechi,

sat circ. corn. Tiganasi. Aci a fost, In timpul

retragerii In Moldova, principals tabAra. a Cercetasilor roman.
SCULTDA GHEORGHE (t1792), medic grec al

a luat Muth In timpul domniei lui Constantin

Mavrocordat (1741-43). Dupli unii autori, s'a
facut spre a da o compensatie proprietarilor pentru desfiintarea rumdniei (iobagie, vecinatate);
dupit altii, n'avea nici o legatura cu reforma lui
si se atribuiau numai boerilor drega.tori si numyrul scutelnicilor era In raport cu Insemnatatea
functiunii. Asernanittori cu scutelnicii erau poslusnicii, dar existents acestora este mult mai

veche (se gaseste Intr'un document din 1387) si-i

aflain mai ales In serviciul m&nastirilor. Deosebirea Intre poslusnici si rumdni, este c& primii
slnt legati prin obligatii de servicii catre persoancr

proprietarului (fie Boer sau manastire), iar ruma.nii sint legati de pamintul pe care-1 locuesc
si se hrtmesc. Iobagia a fost desfiintata. de Mavrocordat, poslusnicii si scutelnicii au lost desfiintati de Regulamentul Organic.
SEALCA, com. rur. jud. Olt, plasa DrAga.nesti;

2.930 loc. Dup& legea 1929, sat circ. corn. Mihaesti.

SEBASTIANI HORACE CONTE (*1772 -1-1851),

maresal sl om politic francez. Avu o stralucita Carierli military In epoca revolutiei si a primului im-

peril; cup& posturi diplomatice Insemnate; fur

ministru sub Louis Philippe. Ca ambasador la
Constantinopol (1806), el a avut un Insemnat rot
in deslltsurarea evenimentelor politice cari intereseaza de aproape tarile romane si can se tenninat.& cu rapirea Basarabiei de Rusi.

SEBE com. urb. jud. Alba, plasa Sebes;

10.000 loc. Statie c. f. linia SibiuAlba-Iulia.
0 munti, ramurti din Carpati, se Intind mai ales
In jud. Hunedoara si Alba. rlu jud. Alba,
afluent al Muresului, se varsa lInga Alba-Iulia.
SVBI, corn. rur. jud. Arad, plasa Sebis ; 2.089
loc. Statie c. f. Intre Ineu si Brad.
SECESIVNE (fr. SECESSION), razboiul ce s'a
purtat Intre statele de N. si cele de S. ale Statelor-

Unite Americana (1860-1865), pornit mai ales

din pricina chestiunii sclavilor, cele din N. hind
pentru desfiintarea sclaviei (aboli(ioniste), iar
cele din S. pentru pastrarea ei. Victoria a fost a
celor din N.
SCU, manastire In jud. Neamt. Intemeiata
ca mic schit cu o biserica de 'emit in 1560 de un

sihastru numit Zosima. In 1595 s'a zidit o biserich

1864

www.dacoromanica.ro

de zid de catre Mare le Vornic Nestor Ureche, care

e Ingropat acolo cu sotia sa Mitrofana. In jurul

mitropoliti, Intre cari mitropolitii Varlaam, Sava,
Ghedeon $. a.
SECUI pp- Mew.
bisericii sInt mormintele mai multor episcopi

SECULARIZAREA AVERILOR MANASTIRESTI, Mout&

prin legea din Decembrie 1863, a trecut In patrimoniul statului roman toate averile manastirilor
Inchinate In cursul timpului catre diferite mamastiri din Orient.

SELIRTE, corn. rur. jud. Hotin, plasa Chetmenti; 2.929 loc. Dupe legea 1929, sat circ. corn. SECSEN
Ionauti.
SELIRTEA-VECHE, corn. rur. jud. Lapu$na,
plasa Nisiporeni; 2.804 loc. Dupa. legea 1929, sat
circ. Bolduresti.
SELLA euniTnio (1827t1884), geolog Italian,
om politic, financiar, membru al Academiei dei
Lincei. Membru onorar al Academiei Romane

(1883).
SESIANATPRUL, revista literal% Intemeiata de A.

SECURENI-SAT 0 sat In jud. Hotin, plasa

Vlahuta $i G. Co$buc. Dupa ei o conduse N. Iorga,

SECUSIGIU. corn. rur jud. Timis-Torontal,

plasa Periam; 2.564 loc.
SEDAN, oral In Franta, ca. 20.000 loc. Ora.,
vechiu (sec. xv), cu multe fabrici. Aci a lost In
Septembrie 1870 o vestita batelie Intre Prusieni

Intre Timisoara si Buzia$.

SEIVIERAIVITDA, personaj legendar, regina a
Asiriei si Babiloniei.

Secureni; 4.418 loc. Tine de circ. corn. SecureniTIrg. 11 0 8.-TIRO, corn. rur. tot acolo; 5.536 loc.
Circ. corn. cu 11 sate.

i Francezi, In care acestia au Post Invin$i si, duph

aceea urma capitularea armatei, cu care se sill*

razboiul.

SEGHEDIN (SZEGEDIN, ung. 'SZEGED), ora$ In

Ungaria, la confluents. Mure$ului cu Tisa; 130.000

locuiton.

SEGHIROARA

Fir SIGHISOARA.

SEGUR [segtlr] SOPHIE CONTESA DE( 179911874),

scriitoare franceza de origine ruse; a publicat povestiri pentru copii $i tineret vestite$itraduse In toate
limbile tarilor culte. Traduceri romane$ti: Pcrvestiri

cu tine (de L. Dau$), Insemndrile unui mdgar

(de Iosif Raranu), Nenarocirile Soliei (de Suzana

Draghici), Hanul cu noroc (de Ana Niculescu-Codreanu), Dupd ploaie vreme bund (de Eufr. Pala),
Bietul Tudorel (de N. R. Niger, 1921), Fetilele cele
bune (de Virginia Palla), Copiii cumin(i (de *tefania L. Caragiale).
SEIGNOBOS CHARLES (1854), istoric Iran cez, Post profesor la Dijon (1879), apoi la Paris la
Universitate (1883); unul din maestrii istoriei critice. Op. pr. Histoire de la civilisation (1884-86);
Histoire politique de l'Europe contemporaine
(1897); La methode historique appliquee aux
.scinces sociales (1901).
SEINI, coin. rur. jud. Satu-Mare, plasa Seini;
.5.600 loc. Statie c. f. Intre Satu-Mare si Baia-Mare.

SELEIVIET, corn. rur. jud. Tighina, plasa 0imi$lia; 3.450 loc. Dupe legea 1929 sat circ. corn.

apoi D. Anghel, St. 0. Iosif, M. Sadoveanu, C.

Sandu-Aldea si I. Scurtu. Bucure$ti, 1901-1910.
SEMENDRIA, oral In lugoslavia (Serbia), pe
Dunare; 7.100 loc. Ocupat de Germani In 1915.
SEMENTC, statie c. f. jud. TimisTorontal

SEMITI, popoare cari descind, dupa legends,

din Sem, fiul lui Noe. Au lost In antichitate Asirienii si Caldeenii, astazi shit: Evreii, Arabi( I
Sirienii.
SEMLAC, corn. rur. jud. Arad, plasa Pecica;
5.280 loc.

SEMLACUL-MARE, statie c. I. jud. Timi$SE.MLIN (slrb. zEsturr), ora$ in Iugoslavia

(Croatia) pe rlul Sava. Aci a Post In 1456 o victorie a lui Ioan Huniade contra Turcilor.
SEMMERING, trecatoare In Alpii din Austria (Stiria), la 1396 m. Inaltdme (dupa altii
2.000 m.). Statiune climaterica foarte cautata.
Torontal.

SENA (fr. SEINE), fluviu In Franla, se varsti In

Canalul MInecei; lung. 776 km.
SENATUL, institutie legislative pe care o gasim

la Romani $i apoi la diferite state In timpurile

moderne. La noi, Regulamentul Organic a instituit un regim parlamentar foarte restrins
monocarneral Ob$teasca obi$nuita adunare"; tot

ass a stabilit si Conventiunea din Paris din 1858.

La 1864 prin lovitura de stat prin statut s'au adus
modificari acestei organizatii si s'a Infiintat pentru prima data Senatul, care a Inceput a function
chiar In acel an, 1864. Constituanta din 1866 a
pus din nou problems si, primind sistemul bica-

SELETIN, corn. rur. jud. Radauti, plasa Pu-

meral, a Infiintat un Senat cu membri de drept

(mo$tenitorul tronului si episcopii) si cu membri
aleg. Noua Constitutie dupa razboiu 1-a pastrat,
dar i-a modificat organizarea, avind mai multi

SELEII*, corn. rur. jud. Arad, plasa $iria;

mente, fo$ti deputati sau senators In multe legislaturi, etc.).

Turcilor Intre 1512-1520). Ajuns la tron prin

a. Chr. t30 p. Chr.], retor $i profesor de retorica la

Roma. A scris o istorie a razboaielor civile, care
s'a pierdut; au ramas un numar de discursuri, cari

Cimislia.

tilei ; statie c. f. linia spre Dornesti.

SELEUCTZI (fr. sELDsonemEs), regi persani
din trei dinastii ce domnira Intre 1060-1308.

2.637 loc. Statie c. f. Intre Slntana si Ineu.

SELIM I caL CRUD ("1467 t1520), sultan al
ajutorul ienicerilor, cari silira pe tatal sau Baiazet
sa abdice. A purtat lupte cu Persia $i cu Egiptul,
Ve care-1 lull. In stapInire. Cu el a Incheiat Bogdan

membri de drept (fo$ti presedinti de consiliu, fo$ti

1nalti magistrati, fo$ti generali cu Inalte comandaSENECA MARCUS ANNAEUS ZIS RETORUL (61

dau detalii despre moravurile timpului $i despre

metodele de inva.tamInt.

oda al Moldovei In 1513 tratatul de Implicare si

Inchinare. Cu acel prilej a calatorit la Constantt-

t66), a debutat ca advocat, bine

pin& acum. Cuprinsul lui 11 da

!Mut profesor de filozofie $i s'a

amestecat In luptele politice si
intrigile vietli de curte si de familie din vremea lui Claudiu si
Neron, caruia II fusese preceptor. Scriind mutt si In multe directii, mai ales carti de filozofie,

nopol logofatul Ion Tautul,

.duclnd Sultanului un dar de
10 pungi. Xenopol spune ca
textul tratatului n'a lost aflat

Nicolae Costin In cronica sa

$i D. Canternir In Descrierea
Moldovei.
SELIM II CEL BEM (*1524

Post pedepsit de acesta ca sa moara deschizindu-si

vinele.

Seri. 0.
gllnic; 5.743 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn.
Ta$11c.

preparat de tatal sau; apoi s'a

In care se arata sustinator al r"

teoriei stoicilor, el ducea In a- Seneca Lucius.
celasi tamp o viata desfrinata..
Compromis Intr'un complot contra lui Neron, a

11574), sultan al Turciei.

SELIM III (*1761 11808),

sultan al Turciei Intre 1789

1807. A introdus organizarea europeanli a armatei;, a
lost rasturnat si apoi ucis.
SELIOGLU, corn. rur. In
jud. Cetatea-Alba, plasa Co-

SENECA LUCIUS ANNAEUS ZiS PILOZOFUL (2

SENEGAL 0 fluviu In Africa de V., care uda

regiunea cu acela$i nume si se varsa in Oceanul
Atlantic aproape de ora$ul St.-Louis; lung'. 1.800
km. 0 colonie franceza In Africa Occidental&
ca. 1.200.000 loc. Parte din litoral a lost descope-

1865

www.dacoromanica.ro

SSEENR- rit

dePortughezi In 1446; explorarea-fluviului sfa

teritoriului a Inceput In sec. xvii, dar stapinirea
SER e! ectivA s'a stabilit la Inceputul sec. xix.
SENEG4MBIA, regiune In Africa V. Intro
Sahara, Sudan, Guineea $i Oceanul Atlantic.
SENESLAV, voevod ce stbpinia valea Arge-

sului In ultiniele decenii ale secolului xm. El traia

In Curtea (domneasc&) de Arge ?. Unii istorici socotesc cik el este Intemeietorul principatallei muntean, (Mil inclin& pentru Tihomir.
SENTINELA ROMANA, poezie de V. Alecsandri, In

care Infatiseaz& Inceputurile natiunii romane, mabolizlnd-o Intr'o sentinetd; =is& In 1848, Iii_timpul exilului siku.
SEPTUAGINTA (fr. SEPTANTE), traducerea
bibliei (Vechiul Testament) din limba ebraidi In
limbs greac& 'lieut.& de 72 de Invillati In Egipt
pe vremea lui Ptolomeu u Filadelful. Dup& altir,
s'ar fi Inceput aceasta traducere pe la 200 a. Chr.
$i s'ar fi sfIrsit d'abia la Inceputul erei crestine.
SERACIN TEODOR (*18361-1901), roman general austriac. A luat parte la luptele contra Prusiei In 1866, a lost profesor la Institutul geografic
militar din Viena.
SERAFINI, episcop de Maramures; 11 aflikm
in documente Intre 1712-1714.
SERAFIM, episc. eparh. Buzaului, 1649-1668;
apoi episc. al RInmicului pin& pc la 1671, chid pro-

babil s'a retras ca sa devie shimonah (ascet). El a

asezat sediul episcopiei In schitul Frasinet, azi

dirlinat, unde este acum gradina episcopiei.
SERAFINI, mitropolit al Ungro-Vlahiei 1577
1584. El a hirotonisit pe Ghenadie ca mitropolit
al Ardealului (1578).
SERAFIM DIMITRIE (186311931), pictor roman. A lost profesor la $coala de bele-arte din
Bucuresti (1901). A Mout studii la Paris: elevul
lui Henner.
SERAI, env. turc., palat In care locuiau printii
au Sultanul.
SERAJEVO N.- SARAJEVO.
SERAO MATILDA ("18561-1927), scriitoare ita-

liana. A publicat romane $r nuvele. Trad. rom.

Despdrfili (1897, in ziarul ,Tribuna din Arad),

Pe stradd (de Lia Mtigurik, 1903), In provincie (de

P. Robescu, 1907), Povestea unor suflete (de Valeriu Dragomir, 1908), Adio iubire (de D. IonescuMorel de Sofia Nndejde), V isul unei nopti de dragage (de Sofia Nadejde, 1915), Mama vitrega (de
Ionescu-Morel), Scinteia sub cenusd (de D. Nanu),

Idila paiefei, nuvele (de Sofia Nildejde), Mina

Maid (de G. Popescu, 1929).
SERAVTII-DE-SUS, com. rur. jud. Cern&uti,
plasa Prutul; 2.893 loc. Dupo.legea 1929, sat circ.
com. Zadobreni.
SERBIA, stat In Europa cuprins ad In. statul
lugoslavia (ow acolo geografia). Aci dam istoria
poporului Orb.
Slrbii au venit din Galitia In peninsula
balcanicii la Inceputul sec. vu, aliati cu Avarii.
S'au crestinat prin sec. ix. Au putut astfel
sli se a*eze In tinuturile cedate de Imparlitia bizantinik Intre Dun&re $i Mares Adriatica. In aceste
timpuri primitive se despartir& In dou& marl ramuri: Sirbi propriu zisi (la Est) $i Croati (laVest).
Mult& vreme n'avura nici un rol important. Trair& Impartiti In state mici, avind In frunte un
jupan, $i ffind In dependents mai mare sau mai
midi de Bizant on de Ungaria. In sec. xiii Incep
sil se amestece In luptele civile din imperiul bizantin, iar In sec. xiv ajunserik In culmea puterii
sub Stefan Dusan (1334-1355), care se proclami
far at Slrbilor ;i Grecilor. In aceasta calitate cuprinse o bun& parte din provinciile bizantine.
Dup& moartea lui imperiul se desfacu $i urma*ii
lui (acum numi i despo(i = printi) avura sa
apere independen a lor fora de Turcii earl intrase
In Europa, dar In 1459 Serbia deveni pasallc
turcesc, iar regatul Bosniei cAzu *i el sub Turci
In 1463, apoi $ i Herzegovina In 1432 si Montenegre In 1499. Tairb. as,,fel asupriti pintitIn 1804,
cind Incepura a se mica, Intliu sub conducerea

lui Gheorghe Petrovici zits Garagheorghe, rnai tirziu sub a lui Milo Obrenovici.AstIel Serbia ajunse
s& se bucure de autonomie, recunoscul& de Sul-

tan, sub domnia unui principe, In 1830. Primul

suveran fu chiar Milos, dar el fu nevoit O. abdice
In folosul fiului sau Milan, urmat de Mihail,
rasturnat de familia cealalt& In 1842, cind vent
la tron Alexandru Caragheorghevici, care avu
aceeasi soartii, cad fu shit a ceda tronul lui Milo;

Obrenovici, pe care-1 urm& Mihail (a doua oars)

In 1860. Flind asasinat In 1868, veni la tron Milan

Obrenovici (nepot de var) Intliu minor sub regents, apoi major. In timpul minoritalii lui s'a
decretat Constitutia (1869). In 1876 Serbia Incearcli a se libera de Turd, dar este Invinsti. In
timpul rAzboiului ruso-turc, ea intra iar In lupta
$i este recunoscuta independent& prin tractatul

din Berlin (1878), allituri de Montenegru, alt stat

slrbesc. In 1882 printul Milan se proclam& rege
$i In 1885 declare rilzboiu Bulgariei (care Isi allpise atunci Rumelia), dar fu Invins $i peste citiva
ani shit a abdica In favoarea fiului situ Alexandru
(1889), minor $i acesta. Proclamindu -se major

Inainte de timpul legal, avu multe greutati interne, iar casatoria cu Draga Main provoca tin
curent ostil In lumea politic& $i, probabil din pricina aceasta, fu asasinat Impreuna cu sotia sa in
1903 de dare un grup de ofiteri. Atunci fu proclamat rege Petra Caragheorghevici, care trikia In
exil. El renunt& la politica austrofila a ultirnilor
regi din dinastia Obrenovici $i intr.& In relatii cu.
Franja $i Anglia. Atentatul de la Serajevo, cInd

a lost ucis nnostenitorul tronului Austriei, a avut

de urmare o nota foarte sever& din partea guvernului austriac $i de aci a urmat declaratia de rikz-

boiu din 1914. Prin intrarea trupelor austriace

In Serbia se Incepe rikzboiul mondial, care a lost
foarte nenorocit pentru ea, teritoriul fiind ocupat
In tot timpul, regele cu armata shit a se retrage din tars; dar sfIrsitul a Yost restauraree.
marita. a statului sIrbesc, care deveni lugoslavia
de azi. (or lugoslavia).
SEREDA CIUCULUI Pr ?MEM:IAEA exuenua,

SERGENT [se*, ] EMILE, medic francez. Profesor la Facultatea de naedicin& din Paris $i membru al Academiei de medicina. A Mout cursuri la
facultiktile noastre In 1927 *i 1929. Membru onorar al Acadenaiei Romane (1930). Cartea lui Tee/in/queclinique medicates lost tradus4 $i publicat&In
Bucuresti (1922).

SERGHIE (mem), martir, prliznuit de bi-

serica ortodox& la 7 Octombrie. Era ofiter roman

pe vremea lui Maximian (285-310). Refuzind a
jertfi idolilor, el $i cu camaradul Vah au lost chi nuiti $i au pierit. Martiriul for a Yost mai tlrziu
sikrb&torit: episcopul Alexandru a zidit o bisericA
In orasul Rasafe $i Imp&ratul Justinian a dat orasului unde au Yost
ucisi numele de Sergiopol. Ceidoi-

sfinti slat patronii unei biserici

din Roma. Moastele for slat ImpartiteladiferitebisericidinPraga,

Paris, iar capetele se gasesc la

m&n&stirea din Curtea-de-Arges
pristrate Intr'un sicriu daruit de
cetatenii orasului Ploesti.

SERGHIESCU mARDT, unui din

Marin
Romanii can au participat la revolutia din Muntenia 1848 $i au Serghiescu.
lost exilati. Ion Glrica relateazit o traslitur& de
caracter a lui. Erau la Constantinopol, la o
masa $i un lautar roman clnta o doink Serghiescu
pe care amicii sEd 11 poreclise Nationalul

Incepu sa piing& $i, la mirarea unui Perot (locuitor

din Pera), raspunse: Perotule, Perotulel to n'af

patrie, nu tii ce e un cintec national.
SERGHIETI, com. rur. jud. Cetatea-Alba,
plasa Strata; 2689 loc.

SERGIU DIMITRIE ("1834 t1891), medic roman. A practicat In Bucuresti, specialist In boale
de copii; a lost profesor la facultatea de nnedicia..
SERRUYS DANIEL, istoric $i economist Iran-

1866

www.dacoromanica.ro

cez. Profesor de trlo logie bizantina'. la Swale de

Inalte studii din Paris. In timpul razboiului s'a

ocupat cu chestiunile economice, apoi a lost numit
director general al Ministerului de comer%. S'a
specializat In tratate de comer(,. A vizitat tam
noastra in Ianuarie 1931.
SERVIUS TULLIUS, dupe legends, al 6-lea rege
al Romei.
SESQSTRIS, numele unui mare rege egiptean
ale carui fapte le povesteste Herodot: organizare

.administrativa, cuceriri de teritorii, constructii de

monumente si canaluri. In realitate e vorba de

Ramses II (..- acest cuv.).

SETON-WATSON R. W., istoric si ziarist englez. Profesor la King' College la Londra. A cal&torit de multe on In tinuturile romanesti si a Yost

unul din sustinatorii drepturilor poporului ro-

Inainte de legea din 1925 era unit cu jud. Cara SERyi

numia Caras-Severin.
SEVERIN, fosta mitropolie a Severinulut. 4n- SFA
temeiatti pe la 1359 de Alexandru Basarab, domnultMunteniei.

Ea a continuat, probabil, pina

In 1496, clnd s'a Intemeiat de
Radu Vodli cal Mare episcopia
din Rtmnic (jud. Vllcea), care
a luat titulatura: Rtmnic-Noul
Seveirn.
SEVERIN EM. (t1893), lost
profesor la Facultatea de medicina din Bucuresti. Ii gasim in

Sterna

1864 la catedra de anatomie patologice $i patologiechirurgicala.

Jud. Sevenn.

SEVERU AXENTE P.- AXENTE.

manes. Articolele sale (sub pseud. Scotus Viator)

Si diferite brosuri au luminat opinia public& en-

gleza asupra situatiei Romanilor din Statul Unamenintati cu desnationalizarea de catre

stapInitorii for vremelnici.
SEULESCU MIHAIL (*1859 t 1929), economist
i om politic roman. A lost profesor de statistic&
M finante la Universitatea din Bucuresti; membru
.al Ateneului Roman; ministru de finante In guvernul prezidat de Al. Marghiloman In 1918.
SEVASTIAN raaaTta (t 288), praznuit de biserica ortodox& la 18 Decembrie. Crescut In Mi-

J ARAD

(...,
-4 r..)
<c.
,_

z.
f',
,_

I,

IA sre,a1

B;;;;;'Th"-.1

PL.BIRCHIS --/

. s. mg '1315-3%4A,

f, FL SALMI)

lano; desi crestin, a devenit soldat si a ajutat pe toti

soldatii crestini. Devenind seful gardei pretorienilor, In timpul lui Diocletian, continua opera sa;
aceasta provoca mania Impltratuluilsi apoi martirizarea lui Sevastian.

k
L.FAGET\1,14 AFRIGI tl A

. ,.;_,
UGOJ

l''

'-'-.
3

-1-

....-

A
n,

'7 \N
_.....

cn
ca

'---1...

'I PL. S

SEVASTOPOL, ores In Rusia (Crimea);

73.070 loc., fondat In 1784. A lost cetafe Intarita.

Cucerirea ei (8 Sept. 1855) a lost episodul hotarltor In razboiul Crimeei, aduclnd Invingerea Rusiei si tractatul de la 1856.
SEVASTOS R CHIMENITITL.
SEVASTOS ELENA (t1929), scriitoare romana.
S'a ocupat mai ales cu folklorul, adunlnd si publiLind open de literatura. poporank (Clntece moidovenegli ,1888; Povegti; Anecdote) Si studiind unele
chestiuni mai generale din viata poporului pe baza
traditiilor (Nunta la Romdni, 1889). A sons si o

Saculri

7,
A

ULI
PL

.s

CARANSEBES

CARANSEBE5
oVarc O'er,

NI

PLTEREG OV A

) Teregov:i

piesii de teatru (Dreptui tdu, 1906) si un studiu

social (Mijloace pentru tmbundtatirea stdrii poporului, 1905).

-II

.cn

SEVASTOS ROMULUS (*1866 t1926), natura-

`PL 0

list roman. Profesor la scoala military din Iasi.

A publicat articole In Annales scientifiques de
l'Universite de Iasi", Analele Institutului geologic din Bucuresti", etc. precum si volume deosebite. A studiat In parte geologia citorva regiuni
ale tgtrii (Coddefti $i Rdducdneni, 1909, Mogosegti,
1911. Sesul Prutulut fi at Jijiei, 1922), a facut
cercettiri mai generale asupra Straturilor post gtaciare In Europa centrals, nordica si oriental&

)ropier
f

s0 VA'

o
4.4

Le

ORSOVA

(1907) si mai speciale asupra unor fosile (gasteropodele pleistocene, 1909).

SEVER (Luaus SEPTIMIUS SEVERUS) (t211 p.

Chr.), lmparat roman. S'a urcat pe tron, proclamat de legiunile sale din Iliria, dupli ce Invinse

pe competitorii sai din Asia si din Gallo.. El a pro-

tejat pe artisti si pe literati. De la el a rams ar-

cut de triumf din Roma, care-i poart& numele.

SEVEREANU CONSTANTIN (*1845 t 1930), me-

dic roman. A Invatat In scoala de medicinti iniiintatil In Bucuresti de generalul Davila, apoi la
Parrs. Intorclndu-se In 1864, a Post medic la spitalul Coltea, profesor la facultatea de medicin&
din Bucuresti. A lost unul din primii nostri chirurgi. Pensiona (1916), a scris memorii. A Post sl

consilier comunal sl deputat (1887), a publicat:

.Medicind populard.
SEVERIN, judet In Banat, cap. Lugoj. Are
9 plasi, 3 com. urb., 224 corn. rur. Tine de circ.
Curtii de Apel din Timisoara. Bisericile ortodoxe
din judet tin de eparhia ep. din Caransebes, cele
unite de eparhia ep. din Lugoj. Are 13 gradini de

oopii, 227 senate primare rurale si 7 urbane.

Harta Jud. Severin (legea !gas).

SEVIGNE MARIE MARCH= DE ( *162611696),

scriitoare Iranceza cunoscut& prin scrisorile adre-

sate mai ales fiicei sale In vreme de 25 de ant.

Ele s'au publicat dup& moartea ei (1726; edit.ie
complete, 1819).
SEVTLLA, oral In Spania, pe Guadalquivir;
205.529 loc. Are o catedrala vestita, universitate
veche, muzee. Ea dateaza din timpul razboalelor
punice.
SEVRES [sevr], ores In Fronts. (lInga. Versailles); 9.465 loc. Vestit prin fabrica de portelanuri (fond. 1756) si prin muzeul special; ad este
o scoal& normal& superioara pentru fete, ale axe'
cursuri le-au urmat si multe profesoare romance.
SEYM, Parlamentul Poloniei.
SPATUL TARII, parlament al Basarabiei, Intocmit

In 1917 pentru a hotarl asupra situatiei viitoare

a Republicei moldovene-gti. Era compus din:

1867

www.dacoromanica.ro

S F E-44 deputati alesi de comitetele ostasesti, 36 alesi

de congresul tartinesc, 58 alesi de consiliile judeSH A tene si comunale, de corporatii, etc. S'a convent
ca 70 0/0 din membri sa fie romani moldoveni, iar

restul neromani

(pp- trxrazA).
SFVTEA CONSTANTIN ( *1864 t1924), comerciant

roman. Originar din Brasov. A debutat ca functionar al librariei Socec; a Post director al institutului grafic Progresul" din Ploesti; a cumparat fondul cornermai al lui Eniu Balteanu si a des-

chis In Bucuresti pe seams sa

Libraria $coalelor' (1891). Mai
tlrziu si-a merit afacerile, tnfiinttnd si o tipografie si litografie, a construit un local propriu

In calea Mosilor; apoi a Inceput a

se ocupasi de editurli : a publicat

pentru prima data volumele de

poezii ale lui Cosbuc, a editat
revista Vatra" ci multe dull.

Co ist.Sfetea.

In 1920 s'a asociat cu alti proprietari de tipografii,

librarii, etc. pentru a Intemeia Cartea .Romdneasca", la conducerea careia a participat ca

director general.
SFINTA-ANA, lac vestit Intr'un crater vulcanic, to apropiere de Tusnad.
SFINTA BARBARA PP' BARBARA.
SFINTA ELENA (engl. SAINT HELENA), insula

to Oc. Atlantic, descoperita In 1502; .122 km. p.,

3.747 loc.- cap. Jamestown; posesiune engleza. Aci

fu exilat (1815) si muri Napoleon (1821). Cadavrul

lui fu adus In Franta In 1840.

SFINTA SOFIA (turc. umtre_soar4), biserica.
vestita In Constantinopol Izidita de Constantin
cel Mare (pe la 327), merit a de fiul sou Constantiu, arse In anul 404, restaurata de Teodosiu II,
arse din nou In timpul lui Justinian I si reedifi-

cat& de el (532), Mout& moschee In 1453, restau-

rata In 1847.

SFINTUL GHEORGHE 0 corn. urb. in

Transilvania (lost SEPSI-SZT-GYORGY), capitals

jud. Trei-Scaune, pe Olt; 12.000 loc. Statie c. f.
linia Brasov-Bretcu. Aproape st. baln. Sugasu.
0 biserica din orasul Suceava Inceputa de Bogdan,

fiul lui Stefan cel Mare (1514-1522), terminate

de $tefanitti, fiul situ. O unul din cele trei brate

ale Dunarii (or DUNAREA). p Post schit jud. Buzau. C) don& biserici in Bucuresti: S j.Gh. Vechiu

r 74)4.1,41110,1011,4,11,0ItildiubeiAfitillililiblt4thumq

461

max_

importante In can Serban Cantacuzino a Infiintat pe la 1680 o Academie domneascd cu limb&

de predare greacii moderns. Aceasta institutie a
luat in cursul sec. xviii, o mare desvoltare, ffind

cunoscuta In tot Orientul. Mutlndu -se mai tIrziu

In alte localuri, chillile manastifii Si. Sava erau
neocupate In 1817, and domnitorul Garages hotart, dupe Indemnul citorva boeri, sa autorize pe
Gh. Lazar, venit din Transilvania, a deschide aci
o Academie cu limbs, de predare romanit, avind.
cursuri pentru cele trei grade de InvatamInt: primar, secundar, superior. Incepind din 1818, scoala
aceasta, cu oarecari Intreruperi provocate de razboaie si epidemii, a continuat si continua si azi,

schimblnd localurile, sub numele de liceul SI.

Sava. Intre 1830-1859 aci se Infiintara o sums
de institute de culture cars cu timpul se desvoltart si, lulndu-si existent& separata, se despartira
de vechia tulpina: Biblioteca Statului, Imprimeria Statului (ambele purtara Intliu numele de
B. si L Colegiului Sf. Sava), Muzeul national deartd, Scoala de bele-arte, Cursuri de inginerie,
Cursuri de drept, de stiinte, de litere (earl. formara,
nucleul Universitatii), Cursuri de agriculture, etc.

SFINTUL SAVA, biserica In Iasi; interesant

tip de arhitectur. bizantina.
SFINX, personaj mitologic, monstru - reprezentat de artistii egipteni si greet Cel mai vestit
monument de acest fel este cel din Egipt, ling piramida lui Cheops.
SF9RZA, familie nobilli italiana, care a dat
mai multi duci ai Milanului, Intre cari: Francesco
(14011 1466), Galeazzo Maria (1444 t 1476),
Francesco Maria (' 1492 f 1535), ultimul duce, dup
care statele lui trecura In stapinirea lui Carol
Quintu.
SGANARELLE [sganarel], personaj comic
din teatrul lui Moliere (Sganarelle. s. a.)
SHAKESPEARE Decspir] WILLIAM (1554
1'1616), actor si autor dramatic englez. Persoana
lui este foarte discutata. Despre existenta actorului cu acest nume nu Incape lndoiala, dar unii
critici, In timpul nostru, cred ca autorul pieselor
nu era el, ci Bacon (I.- acest cuv.), altii zit ca era
un Italian, altii socotesc c& parte din piesele ce-

de V. Demetrius, I. a., de A.

.,..%.T.,.LAV

Stern, 1922, de Mihail Dragomi-

4.,:nrill

rescu, 1925), Hamlet (de D. P.

Econornu, 1855, de A. Stern,
1877 si 1922), Othello (de T.

Slatii
;031
al...,..----,
9-

Bagdat, 1848, de P. P. Carp,

ss

1868, de V. Anestin, 1909, de D.

.i.

Nanu, 1913, de Mihail Drago-

Biserica Sf. GheorgheNou din Bucurevi (forma veche).

zidita, dupti cum spune pisania, la 1492 de Vel

Vornicul Nedelcu si sotia sa Anca, refacuta de
alte persoane mai tlrziu. Picture actual& e de pictorul Pompilian. Pe timpul lui BrIncoveanu a
lost aci o *coal& cu dascal roman si slavon; SI. Gh. Nou, Inceputa de un boer Panaitachi si
terminate de Const. BrIncoveanu In 1709. Am
este si mormintul Domnitorului, multa vreme ascuns, fare inscriptie; numai pe o candela era o
mentiune care a Indrumat pe cercetatori sa afle
aceasta. O biserica zidita de Stefan-cel-Mare In
HIrlau.

SFINTUL ILIE, corn. rur., jud. Suceava; biSFINTUL IOAN, schit de maici jud. Putna

serica cladita de Stefan Gel Mare In 1457.

ling& Panciu, Intemeiat 1812 de calugarDuntiiru.

SFINTUL ION CEL NOU Pp-

we-

SFINTUL -SAVA, Rust& biserica Yn Bucuresti

zidita In sec. xvu, rezidita de Constantin Brincoveanu pe la 1707-1709 (asezata, pe locul unde se
afla statuele Mihaiu Viteazul, Heliade si Lazar), a
fost si manastire, avind In jurul bisericii cladiri

poarta numele sInt de el, parte de altcineva. Trad

rom. numeroase: Machbeth (de $t. Bajescu, 185()
de P. P. Carp, 1864, de C. A. $teflinescu, 1911

'

--',...11-1,1*.,4,4......alitmuiub,,
rr

SFINTUL IOAN DANIASCVNUL

mirescu, 1923), Regele Lear (de

Adolf Stern, 1881, de Margareta
Miller- Verglii, 1911, de L. Daus,

1.911), Romeo si Julieta (de T.

Shakespeare.

Bagdat, 1848, de Dim. L Ghica, 1882, de A.

Macedonschi, 1881, de H. Lecca, 1907, de Mihail

Dragomirescu, 1922), Iuliu Cezar (un fragment

In Foaia pentru rninte", 1840, Intreaga de Capitan $t. Stoica, 1844, de A. Stern, 1879, de Scarlet Ghica, 1896, de Lazureanu, 1892, de D. N.
Ghica, 1908, de A. Stern, 1922), Negutatorul dirt
Venetia (de Scarlet Ghica, 1885, de C. A $tefanescu, 1912, de A. Stern, 1923), Antoniu i Cleopatra (de Sc. Ghica, 1893, de A. Stern, '1922),
Vista unei nopli de yard (de G. P. Sterian,
1893, de G. Toplrceanu, 1921), Femeia Inddrdtnicd (de H. Lecca, 1907), Noaptea regilor (de I.

Peretz), Coriolan (de A. Stern, 1922), Richard III

(de Sc. I. Ghica, 1884).

ToAN.

SHAW [sa] GEORGE BERNHARD ("1856), poet

1868

www.dacoromanica.ro

$i dramaturg englez. Scriitor socialist. Teatrul situ,

avind la baza o puternicti ironie $i Q vadittUt in-

tentie satirica, urmiireste s& distrug& admiratia

general& pentru anume persoane istorice $i sa ridiculizeze o serie de idei admise peste tot In privinta chestiunilor sociale. Premiul Nobel In 1925.
Traduceri romanesti: Medicul In dilem4 (de Al.
Frunzescu, 1918), Pro fesiunea d-nei Warren (de
V. I. Popa).
SHEFFIELD [$efild], ora$ In Anglia; 490.924
loc. Vestit pentru fabrici, mai ales de cutite.

politului $aguna. In timpul marelui razboiu au SHElost aci, In zilele de 26-28 Septembrie 1916,
importante lupte ale armatei romanesti contra S I E

SHELLEY [sell] PERSY BYSSHE ( *1792t1872),

poet liric englez. Gonit din Universitatea din

Oxford pentru publicatia Necesitatea ateismului

(1811), se amesteca In luptele politice, parasi Anglia $i trai In Italia In amicitie cu Lord Byron.
A murit Intr'un naufragiu. Putine traduceri romanesti de I. B. Hetrat, de Buzdugan, de Flynt In

Arhiva", Lumea noun ".

SHYLOCK [safloc], personaj din piesa Negustorul
din Vene(ia a lui Shakespeare; a devenit tipul
creditorului speculant $i nemilos.
SIAM, regat In Indochina (Asia), 518.159 km.
p., 9.831.000 loc.; are $i zone de influents francezti

$i engleza. Prin mijloc curge fluviul Me-nam;

Cara bogatA; cap. Banghok. Regele actual este
Rama VII (1893), dorrine*te din :1925.
SIBERIA, vasta regiune din N. Asiei, staptnita
de Rusia; ca. 9.495.000 km. p., 9.307.000 loc.
(mr- ASIA .
SIBILE, personagii mitologice, femei can aveau darul de a
prevesti viitorul. Legendele antichitatii pomenesc de multe, Intre
cari este vestita Sibila de la Cume, de care vorbeste Virgiliu In
Eneida. Romanii credeau cA ele
au scris niste Orli (sibiline), cele
mai multe pierdute sau arse.
SIBIU, judet In Transilvania; Sterna jud. Sibiu.
cap. Sibiu; 3.619 km p., 192.060
loc. (1923); are 6 plb.si, 2 corn. urb. $i 87 corn.

rur. (1926); face parte din circ. Curtii-de-Apel

) .1 TARNAVA
MICA
,""
,

;:f

1 PL.

/I '

/..

acroch

s's PL.

s OCASibj, Filo

,,

SIBIU

furn;-$:,

Salikte

CRIcHr
,
o

/'"/,*--*

_.,; "c0,1,

iMERCURiA)

,t9

t,

rssi
i,

`.1

''-1/

) GORJ

-i

'
:

.. ' .

Cap. Palermo; alte orase: Messina, Siracuza,

Trapani.
SICILII (AMBELE SICILII), regat Intemeiat de

ditia lui Garibaldi, se uni cu Italia.

SICOC (signs sau SHCOKU, SHIKOKU, SCHIKO) insulA din arhipelagul Japoniei; 18.210 km p.,

co.

3.167.707 loc.
SIDNEY PHILIP ( *1554t1586), om politic $i

scriitor englez; autor de romane.

SIEMIRADZKI HENDRIK ( 1843 t1902). pictor polon. A cAlatorit In Germania $i Italia. Picturile lui se \Tad In biserica evangelic. din Cracovia
(Isus potolind valurile), In palate din Petersburg,

.Nr

4-

PL. AVRIG \ ;
........ .1 ...

In teatre din Cracovia $i Lemberg, In muzeele din

Cracovia ( Tor(ele lui Neron), Hanovra, etc
SIENKIEVICZ [senkievici] HENRYK (*1846

PARGES

J VA LCE A

Harta jud. Sibiu (legea

SICILIA (in antic. greaca :TRINACRIA), mare in-

stil& la sudul Italiei In Marea Mediterantt; 25.740

km. p., 3.500.000 loc. Are un vulcan vestit: Etna.

Neapolului (1721) pinb. In 1860, cind, dupA expe-

cte-.r
CO

PL. SALISTEPL TUR

SICHIANG (siximu), mare fluviu In China

de Sud; 1.150 kin, lung.

tlrziu apartinlnd Spaniei, ducatului de Savoie

(tratatul de la Utrecht, 1713), apoi Regatului

L's

OCNA

Aercurea

"'"(

celei austro-germane cari se terminara cu retragerea Romanilor spre trecatoarea Oltului.

Roger, sef al Normanzilor In Italia 11130), trecut

apoi In stapinirea familiei Hohenstaufenilor, mai

.1 TARNAVA MARE

oaap

Catedrala din Sibiu.

19251

din Brasov; are 7 scoale prirnare urbane $i 82 $c.

prim. rurale (1929); 18 cooperative de aprovizionare $i desfacere cu cap. 1.127.140 lei $i 1

coop. p. expl. de paduri cu cap. 29.140 (1925).
Bisericile ortodoxe $i unite tin de episcopiile respective din Sibiu $i din Blaj.
SIBIU (sau arimu), germ. Hermanstadt, ung.

Nagyszeben. municipiu, cap. jud. Sibiu ; 44.911 loc. ;

static c. I. In legAtura spre Rimnicul VIlcii, spre

t1916), romancier polon. Clt

Limp Ora sa a Post supusti, a
trait mai mult prin stainAtate,
a $i murit 1n Elvetia. Dupti reInvierea Poloniei osemintele lui

au lost aduse In patrie $i Inmormintate cu cinste. Vestit

prin romanele sale istorice ;premint Nobel In 1905. Multe traduceri romanesti: Via(a la sate
(1908), Quo +milts (de H. Lecca,
1907, de G. B. Rares *. a.), Pe
camp de glorie (de Gr. TAusanu,

Sienkievicz.

Copsa-Mica, spre Vintul-de-jos $i Alba-lulia. Are

1907), Valea viefii si valea

rioara de bOieti $i alta de fete, *wais de meserii.

E sediul niitropoliei ortodoxe a Ardealului. Are
o frumoas& catedrala zidit& sub indemnul Mitro-

de, 1910 $i de altcineva In ziarul Epoca", 1901),

Prinsoarea(de Paul Ionescu, 1909), Eterna vie-

scoalil normal& de bOieti, gimnaziu siliceu de b Let' ,

gmnaziui $$i liceu de fete, scoalii. comerciala supe-

morfii (1904), Fdrd credin(d (de Sofia Nadejde),

Potopul (de Sofia Nadejde, 1910), Cavalerii crucii
(de G. B.(llares), Prin foc si sabie (de Sofia Ntidej-

1869

www.dacoromanica.ro

SSE- timd (pe N. G. Rad.-Niger, 1922, de C. A. Ghica),

.. Pentra Nine (de St. Berechet, 1909), Amintirt din

S I P/I viata de artist (de V. Ghull), In zadar (de H. Ciocalteu), Sd-I urmani (de T. Protopopescu, 1903, de
I. Milialcescu, 1927), Bartek invingatorul (de Iosif
Nlidejde),Doamna Elzen (de M. Negru, 1911),Ha-

nia (de 0. L. Pitesti, 1906), Pdzitorul farului (de

St. Berechet, 1920), Amanta (de N. R.-Niger, 1920),

Micul lautar (de N. R.-Niger, 1920), 0 Mild in

savand,1907), Onoapte de Cractun (de At. Ionescu,

1904), Cele doud cimpii (1906), Naturd si viatd

(1903), lazzho Muzicantul (de Sonia Vladimir, de
I.

C. Pantu, 1901, de Bratescu-Voinesti, si de

altii), Sluga batrind (de I. Gramada, 1909, de

I. C. Palatal, 1901, si de C. V., 1911).

SIEYES EMANUEL ABATE (.1748 $1836), om po-

litic francez, cunoscut prin brosura despre St area

a treia (tiers etat) publicata In 1789, care a fost

unul din Indemnurile burghezimei de a-si pretinde
drepturile In conducerea statului.

SIGHET, corn. urb. cap. jud. Maramures;

30.000 loc. St/We c. f. Are scoal& normal& de baieti,

liceu de baieti si liceu de fete.

SIGHIOARA, corn. urb. cap. jud. T irnavaMare; 18.000 loc. Stalie c. f. pe lima principal&
Brasov-Blaj, etc. De aci plead]. linia Ingust& spre

Cornatel. Are liceu de baeti si liceu de fete si

scol primare. Pastreaza aspectul medieval cu zid

de cetate In jur.

SIGISMUND I (1467t1548), rege al Poloniei Intre 1506-1548.

SIGISMUND II AUGUST
(1520 t1572), rege al Poloniei
Intre 1548-1572; In timpul lui
s'au unit cu Polonia: Lituania,
Volhinia si Ucraina.
11, SIGISMUND BATHORY 1.EATHORY.

SIETASTRUL, manastire de ;_,

calugari in jud. Tecuciu, corn.

74

Buciumeni.

:"041, 1-ta`
SLEIASTR.TA, schit In jud.- - ' Sigismund
I.
Neam$, zidit In 1840.
STELLA, schit de calugari In jud. Neam$, cu

doua biserica, una de lemn. Aci e o pestera. In care

- zice traditia - a trait Sfinta Teodora In vreme

de 60 de ani.

STHLEA, corn. rur. In jud. Rlinnicul-Sarat,

plasa Plainesti; 2.000 loc. Statie c. I. Intre Rimnicul-Sttrat si Focsani.

SIRLEANU ALEXANDRU (*1834$1857), poet

roman. A murit tInar. In anal

mortii s'a tiparit volumul Ar-

monii intime.
SIHLEANU STEFAN ('1857
ti923), profesor de zoologie la
Universitatea din Bucuresti
(1888). A lost si director la ministerul de finance (1881), secretar general al rninisterului de
culte (1895), director general al
Teatrelor (1901 - 1905), prese-

jos si de sus), prima cu 26.61e, kin. p. si 3.159.000

loc., a doua cu 9.702 km. p. si 1.372.00010c. Orase
principale: Breslau, Liegnitz, Schweidnitz, Oppeln,

etc. Parte din aceste teritorii au trecut la Polonia

In 1922. O provincie a Poloniei (pol. Slask),
4.239 km. .p., 1.125.000 loc. Orase principale Kat-

towitz. regiune zisa Silezia austriacd, care a

$inut de Austria pina In 1919, clnd s'a Impartit
Intre Cehoslovacia si Polonia.

SILISTRA, com. urb. cap. jud. Durostor;

15.000 loc. Are liceu si scoal& secundarit de fete.

Port la Dunare. In timpul razboiului pentru Intregire se Mouse aci pregatiri importante de rezis tent&

dar, dupli caderea Turtucaiei, s'a socotit c& ar fi

inutila aci o lupta si orasul a fost evacuat In ziva
de 9 Septembrie 1916.

SILITEA -CRT,JCII, com. rur. jud. Dolj,

plasa Bailesti; 2.457 loc. Dupli legea 1929, sat circ.
corn. Urzict4a.

STLITEA-GUMS $TI, corn. rur. jud. Te-

leorinan, plasa Balaci; 3.338 loc. Dupti. legea 1929,

sat circ. corn. Balaci.

SILIUS ITALICUS cArus (*ca. 25 $101), poet
latin. S'a sinucis prin foame. A soils o poem& epica
Punica (al doilea razboiu punic pin& la lupta de la
Zama).

SILLA (Lucius CORNELIUS SYLLA1 (*130$78 a.

Chr.), general roman. A luptat cu Marius contra

lui Jugurta; mai tlrziu a devenit adversarul lui

si Roma s'a Impartit In doua tabere, una cu Marius, alta cu Silla. Dup& lupte cu succes Intilu
al acestuia, apoi al celuilalt, Silla ramase stapin

pe situatie si deveni dictator, pedepsi cu cruzime

pe adversari si dete o constitulie prin care Intaria

puterea Senatului, apoi se retrase In viata par-

ticular& si muri chinuit de o grozava. boalii..

SILVAS, sat In jud. Hunedoara. E numele unei

episcopiz romanesti, cu resedinta In man. Prislop din apropiere I acest cuv.). Intemeiata In
1571, a Iinut pina. In 1585. Primul episcop a fost
Eftimte, venit din Moldova, unde fusese egumen
la Neamt. El purta titlul de episcop al Romdnilor
din toata tara Ardealului
partite unguresti.
In 1574 11 vedem Inlocuit cu Cristo for (socotit de
A. klunea identic cu Cristofor episcopul de la
Geoagiu), care pastoreste pin& In 1579, clnd II
urmeaza Ghenadie I; dar dupa acesta vine In 1585
loan de la Prislop, care se sfinteste la Bucuresti
si-si mut& resedinta la Alba-Iulia.
SILVELA FRANcisco ('1843$1905), om politic

spaniol. Advocat, ziarist, ministru de multe ori,

deveni, dups moartea lui Canovas (1897), seful
partidului conservator si conduse Cara In doll& rInfuri ( Intre 1899-1903), dar, descurajat, se retrase din viata politica.
SILVESTRU PAPA AL ROMEI (t335), stint praz-

nuit de biserica ortodoxa. la 2 Ianuarie. Devine

pap& In 314 (a lost al 33-lea). A combatut pe donatisti si pe arieni; a Intarit mult biserica crestina.
SILVESTRU MORARIU - ANDREEVICI
(' 1818 $1895), mitropolit ro-

,6

' "'

dinte al Ateneului Roman. A

facut si studii de muzica; bun pianist. Opere pr.:
Lacurile Africei ecuatoriale, 1877; 18 ani de
istorie financiard (1870-1887), 1889; Curs de
zoologie medicaid, 1911.

man In Bucovina. Preot (1842),

referent episcopesc (1862), ca.-

lugar (1874), arhimandrit

(1877), deveni mitropolit al
Bucovinei si Dalrnatiei In 1880.

Op. pr. Cuvintari bisericesti

SI-WANG, fluviu In China, lung. 1.150 km.,

ASIA).
se varsa In Marea Chinei de Sud
SILA, dint, praznuit de biserica ortodo di la
30 Iulie. Ucenic si tovaras al sf. apostol Pavel.
A calatorit cu el, a lost persecutat de Iudei.
STLAI ORIGORE ('1836 $1897), profesor roman in Viena, apoi la Universitatea din Cluj la
catedra de limba si literatura roman& (1872).
Membru onorar al Academiei Romane (1877). A

(1860), Tipiconul bisericii ortodoxe (1883), Epistole pastorale.

SIM (SEM), fiullui Noe. Din /el se trag Sernitii.
SIMA AL LUI ION GM- Silvestru Morariu.
GORE ('1856), publicist roman

a fost scos la pensie In 1885. Publ.: Discusiuni

filologice qi istorice rnagiare, 1879; Benasterea
limbii romdnesti in vorbire si scriere, 1879.

luptat cu Bizantinii si cu Ungurii In mai multe

lucrat si In misc&rile nationale romanesti; de aceea

SILEZIA (germ. SCHLESIEN)

dour,. provincii

ale Prusiei Niederschlesien si Oberschiesien (de

In Transilvania. Colaborator la calendare si diferite reviste; a publicat opere In stil popular.

SLMECIN (`893 $927), tar al Bulgarilor. S'a
rinduri si a avut o domnie stralucita, Intinzindu-si
st&pinirea In mare parte din peninsula balcanIc&
trecAnd si peste Dunare In Wile romane.

SIMERIA, com. rur. jud. Hunedoara, plasa

1870

www.dacoromanica.ro

Simeria; 4.200 loc. Statie c. I. Intre Deva $i Petrosani.

SIMINICEA, com. rur. jud. Botosani, plasa

calatoreasca pentru cunoasterea tarn (Excursiile, SIM1912). A scris si pentru cercetasi volumul Pufuri
de pdpddie, 1919. A condus Revisla stiinfilicd SIN

Bucecea; 2.605 loc. Circ. corn. cu 4 sate (1929).

Adam achi din Iasi; conduce publicatia periodic&

t459), glint praznuit de biserica catolica la 5 Ianuarie si de cea ortodox& la 1 Septembrie. Duph
ce si-a dobindit renume prin viata sa pioasa si

legaturA cu scoala a publipat: Scrisoarea unui elev,

1915, Rolul dascalului, 1916, Bacalaureatul, 1925

SIMION STILPNICUL (sau STILITUL) (*ca. 390

prin cuvIntarile sale, a voit s& scape de Intrebarile

$i solicit &rile credinciosilor ca sa se roage In li-

niste pentru aceasta si-a construit o coloanti

malts de 12 metri In care a trait patru ani si apoi
altele din ce In ce mai Inane, pInh la 89 de metri.
De acolo tines cuvIntari cu tot felul de Indemnuri

spre rugaciune, jertfire, rAbdare. Se zice ca eoa asa

de respectat linen a rams neatins In timpul diverselor persecutli contra crestinilor. Era consultat
de episcopi si char de Imparat. Asa a trait 30 de

ani.
SIMION, episcop al Ierusalimului (1107), praznull, de biserica ortodoxa la 27 Aprilie. Era cu vreo
cltiva ani mai mare decit Isus si mama lui era sora

sfintei Fecioare. A trait alaturi de apostoll si,

chip& moartea lui Iacob, fratele sau, a devenit
episcop al lerusalimului. A murit martirizat In
timpul lui Traian.
SIMION, sfint praznuit de biserica ortodoxa
la 21 Wile, A trait patruzeci de alai In pustiu $i
Intorclndu -se In Edesa (azi Orfa In Mesopotamia)

a fAcut multe fapte minunate, uneori prefAclndu-se a fi nebun.

SIMION, episcop In Persia, praznuit de biserictt ortodoxa la 17 Aprilie. A trait pe timpul
lui Sapor (poate S. II pe la 340). Nevoind sA se
supuie unor porunci ale satrapilor, a lost martirizat si i s'a tadat capul.
SIMION STEFAN, mitropolit al Ardealului
(1643-1651). A tiparit_ Noul Testament din 1648,
tradus de Silvestru leromonahul $1 revAzut de el.
In prefata se gaseste declaratiunea cA scrie pentru
ca sA Inteleaga. to(i Romanii $i cA alege cuvinte
bune, adicA Intelese de toti. Lucrarea este un im-

portant document pentru unitatea limbii.

SIMIONESCU IOAN ("1873), naturalist roman.

Studii la Iasi si la Viena; profesor de geologic la

facultatea de stiinte din Iasi (1902), transferat la
Bucuresti (1929); membru al Academiei RomAne
(1911). A lost secretar general al Ministerului de
Instructie (1913-18), rector, senator, deputat. E
prezidentul consiliului de administratie al soc.

Cartea Romaneasca". A publicat articole de

specialitate In Buletinul Soc. de stiinte" din Bucuresti, Analele Acad. Rom., Anuarul Institutului geologic" Annales scientifiques de l'Universite de Iasi", Annuaire de l'Universite de

Grenoble", Verhandl. si Iahrbuch der K.-K. geol.

Reichsanstalt" din Viena, expunind cercetArile
sale asupra geolog. $i paleont. terenurilor mesozoice si tertiare din Romania (80 lucrAri); a scris
In colaborare cu Th. BAdArAu, seria completA de

carti didactice p. $t. Nat. si un studiu despre

didactica stiinklor naturale (ed. II, 1931), un

Tratat de Geologie (1927) $i Introducere in P a-

lecrntologie. Cunoscut In marele public prin lucrarile sale de vulgarizare stiintifica, uncle relative la
risme et animate (Din via(a plantelor 1915, Din

tainele florilor 1919, Din lumea pasarilor, 1920,

Mamiterele noastre, 1920, Pe.tii apelor noastre,
1921, Lecturi but anice,1923, Lecturizoologice,1923,

Plante de primdvard, 1924, Plante de baltd, 1924);

altele la mineralogie ei geologie (Carbuncle de pdmint,
1915, Petrolul, 1916, Sarea, 1919, Lecturi geologice,

1920, Fierul, 1921, Gazurite naturale, 1922);

altele la iseograite (Sahara, 1916, Tara romaneascd,
1919, Cehoslovacia, 1922, Cdtre Everest, 1924,

Bucovina, 1924, Ardealut, 1924). A publicat si cI-

a Cartii Romanesti": Cunostink /olositoare. In

(In Viola romaneasca").

SIMIONESCU-RYMNICE4NU bum, scriitor roman. Critic literar. A publicat un volum de
studii critice Propilee literare (1913). Membru corespondent al Academiei RomAne (1919).
SIMIONESTI, corn. rur. jud. Tighina, plasa
Sturzeni; 2.093 loc. Duph legea 1929, sat circ.
corm Manzir.

SIMMENTHAL, regiune din Elvetia vestitA

pentru rasa de vite cu se rose acolo si prin brinzeturile ce se prepara acolo.
SIMON JULES (1814 t1896), om politic francez. A Post profesor la Scoala normala superioara
si la Sorbona In locul lui Cousin. Adversar al imperiului, isi pierdu catedra, dar, dupa cAderea lui
Napoleon, deveni ministru In guvernul apararii
nationale si apoi prim-ministru In 1876. Ca senator, combatu bulangismul si printr'un pamflet
(Adu -(i aminte de 2 Decembrie), dar, dupA 1890,
nu mai intrA In niciun guvern. A fAcut un proiect
de lege pentru InvatamIntul primar (1849) si a
scris o carte despre reforma InviitamIntului secundar (1874).
SIMON MAGUL, un fel de vrAjitor pomenit
In Faptele apostolilor". Impresionat de minunile
indeplinite de ucenici, a cerut sA se botezesi a
voit apoi sA cumpere dreptul de a Imparti si el
sflntul duh. De acolo vine cuvintul simonie, \tinzare de lucruri sfinte.
SIMONIDI RADUCANU ('1798 t 1878), filantrop
roman. A Yost negustor In Bu-

curesti, apoi s'a ocupat de politick fiind membru al municipalitatii, al trib. de comerciu,

etc. A lAsat averea sa, prin

testament, ca sa. se ajute elevi
In scoalele din tarn si sit se
trimitA bursieri la studii In
al te taxi. Administrarea averii
o face Casa Scoalelor. In cur-

sul anilor s'au trimis si ajutat

din fondul Simonidi student'

pentru stiinte naturale, medicina, inginerie, chimie, pictura, drept, etc. In diferite

Simonidi Rilducanu.

scoale din Berlin, Paris, MCmchen, Geneva, etc.

Din acelasi fond s'au dat ajutoare si pentru Azilul
Elena Doamna $i pentru spitalul de nasteri.
SIMOR [simor) (18131-1891), rritropolit primat al Ungariei de la 1867. Avea si titlul de cardinal.

SIMPLON, trecAtoare prin Alpi, la 2.000 m.

Inaltime, pe unde Napoleon a construit, Intro
1801-1807, o sosea frumoasA. In 1898 s'a Inceput
facerea unui tunel prin care s'a stabilit legAtura
Intre Elvetia si Italia.
SWU ANASTASIE ("1854), filantrop roman. A
ocupat situatiuni politico importante. A clAdit

local pentru un muzAu, In care a adunat un mare

numar de opere de arta plastic& In curs de multi
ani si apoi 1-a dAruit Statului.
SLMVN, vInt care vine din Sahara si ajunge,
slabindu-si intensitatea, pin& In Italia.
SINAI, peninsula In teritoriul care leagA Asia
de Africa, Intre golful de Suez si golful Acaba;
aci grupa de muntl, unul din ei este locul vestit
din Vechiul Testament In care Moise a primit de la
Dumnezeu tablele legii.

SIN4IA, com. urb. In jud. Prahova, plasa

teva, Mogratii (Bernard Palissy, 1919, Oameni .Peles: 4.000 loc. Static. c. I. Intre Ploesti si Brasov.
alesi, streini si romani, 1921 1926); descrierea pi- Aci este un vestit caste] ridicat de regele Carol I.
toreasca a Romaniei (Vol. I Dobrogea) $i rase In cuprinsul orasului e o veche mdnastire zidith
din Romania (1928). prin articole de ziare si re- de Spatarul Mihail Cantacuzino In 1695. Arc $i
viste (o serie in Viitoral") a arAtat frumusetile gimnaziu de baeti.
SWAN rAti4 (1-1596), mare vizir In Turcia (de
tarii, descriind orase, sate, In amnInd tineretul sA
1871

www.dacoromanica.ro

mei ori). Se zice ca a lost porcar In copilarie. A

SI lost
guvema tor al Egiptului; a repurtat mai mulS INS- to victorn: contra Arabi lor
contra Spaniolilor,
contra Ungurilor, dar a suferit
si clteva InfrIngeri, Intre cari
(1570),

care are de obiect constituirea unui stat israelit

In Palestina; ea a Inceput a fi push In practice.
dupe. 1882 prin Infiintarea mai multor colonii prin
subsidiile lui Ed. Rothschild.
SIRACUZA (lat. SYRACUSAE), ora$ vechiu In
Italia (Sicilia). Patria lui Arhimede. Orasul nou

si aceea din expeditia contra

Jul Mihaiu Viteazul. A murit
In virsta de peste 80 de ani
SINDIPA (symnrA), personaj legendar, eroul poves-

tirii din literatura poporana

scrisa intitulata Istoria Syndipii filozofului. Se zice ca.
1i
povestirea e de origine Indiana. La not s'a introdus print
tr'o redactie greceasca: eel
mai vechiu text manuscris
sinan
Pap.
e din 1779, eel mai vechiu
tiparit e din 1802 (Sibiu). Cuprinde multe IntImplari din cari rezulta viclenia femeilor.

SINGAPTJR, oral In Indochina engleze. (Asia),

184.500 loc.
SINGURENI, corn. rur. jud. Vlasca, plasa Calugareni; 2.035 loc. Dupe. legea 1929, sat circ. com.
Calugareni.
SINTA, statie c. f. In jud. Severin, Intre Lugo
si Buzias.
SINOADE (CONCILLI) INSEMNATE IN ISTORIE stilt

Intliu cele tinute In primele secole ale crestinis-

mului pine. clnd s'a format doctrina crestina.

Acestea se numesc ecumenice Ow Concilii). Apoi

yin cele din epoca reformei, adica. a luptelor dintre catolici *i diferitele feluri de reformati on por-

testanti. In %rile noastre avem della sinoade importante. Primul In 1641-42 la Iasi contra calvinismului: el a aprobat marturisirea ortodoxa Manta de Petru Movila ca se. combat& doctrina exprimatil de patriarhul Ciril Lucaris. Au participat
Porfirie, Post mitropolit la Nicea, Ieromonahul
Meletie Sirigul, predicator la Patriarhie, V arlaam,
mitropolitul Moldovei, Evloghie, episcopul de
Roman, Anastasie, ep. de Radauti, Georgie, ep.
de Husi, leremonahul Sofronie, rectorul colegiului
Vasilian din Iasi si egumen la Trei-Ierarhi, Petru
Mavila, episcopul Kievului, lsaia Trofimovici,
egumen al man. Nikolski din Kiev, losif Cononovici, egumen man. Teofania din Kiev, Ignatie
Odenovici, predicator din Kiev. Al doilea sinod
a Yost In Iasi In 1645, la care au participat numai
ierarhii Munteniei si Moldovei, provocat de Cate-

hismul lui Rakotzi. Atunci s'a citit cartea lui

Varlaam: Raspunsuri la Catehismul calvinesc.

SINOE, gIrla In jud. Tulcea Pr- RAZIM.

SINOPEVS PANATT, scriitor grec, a lucrat

In Bucuresti la tiparirea citorva carti Intre anii

1697-1699.
SINTEA-MARE, corn. rur. jud. Arad, plasa

Chisineu; 2.118 loc.

SION, deal din Ierusalim. Unii autori vechi Intrebuinteaza acest cuvInt ca sinonim cu Ierusalim.

SION [germ. BITTEN], oral In Elvetia (cant.

Valais), 5.500 loc. are un edificiu al Primariei din
sec. xvu si un turn, a carui zidire
se atribue lui Carol eel Mare.
SION GHEORGHE (*1821 t1892),

scriitor roman. A luat parte la miscarea din Iasi In 1848, a plecat dupe.

aceea In Transilvania si In Bucovina. Mai tlrziu s'a stabilit In Bucuresti. Membru al Academiei Ro-

4::::IN
/

r ..eal
,

are 64.849 loc.

SIR - DARIA, fluviu In Turchestan, lung. 2.860

km.; se varsh In marea Aral.

SIRENE, personagii mitologice, avind corpul
jumhtate de fernee si jumhtate de peste. Trhind In
ape., atrhgeau pe navigatori In spre locuri primejdioase ca se. piarh.
SIRET, r. all. al Dunarii pe stInga; lung. 470

km.; izvoraste In Bucovina, fiind format din

Siretul mic si Siretul mare. Udh judetele Storojinet, Raclau(i, Dorohoiu, Botosani, Falticeni,
Roman, formeazh hotarul Intre jud. Putna si Tecuciu, Rimnic, Braila si .Covurluiu. Se varsh In
Dunhre la S. de Galati. Uda. orasele Storojinet,
Siret, Pascani, Roman, Adjud, Mdrasesti. Afluenti principali pe dreapta: Suceava, Moldova,
Bistrifa, Trotusul, Milcovul, Rimnicul, Buzdul;
pe stings: Birladul, Covurluiul. Pe malurile Siretului In jud. Putna au Post lupte grele In zilele
de 4-19 Ianuarie 1917, In timpul retragerii armatelor romane si ruse In Moldova.
SIRET, lost jud. In Bucovina; unit cu jud.
Radauti.
SEELET, ors In jud. Radauti, plasa Siret; 10.000
loc.; 3 bis. ort., 1 cat., 1 unite., 1 sinag.; sc. industr.

infer., liceu, 2 sc. prim., 1 spital. Statie c. f. cap.

liniei laterale de la Adlncata. Se zice eh a Post Intemeiat de Sas-Voda. pe la 1360; prima capitalh a
Moldovei; In sec. xiv episcopat catolic; a Post si
o colonie romanh.
SIRET CHARLES (*1769t1830), scriitor francez,

autorul cartii Epitome historiae grecae, 1799, pu-

blicata de I. C. Massimu Intro editie pentru

*coalele romanesti (1858)

SIR.VT'I, corn. rur. jud. Lapusna; 4.506 loc.

STRIA (mu), regiune Intinsh In Turcia asiatich pe marginea Mediteranei; 115.000 km. p.,
Circ. corn. cu 17 sate (1929).

2.350.000 loc. Despre ea se vorbeste In Biblie sub

numele de Aram.
SIRIGOS (sau SYRIGOS) MELETIE (t1664), teo-

log si scriitor grec. Originar din Greta, a venit In

Moldova cu ocazia Sinodului din 1642 si a rhmas In Iasi mult timp, devotat lui Vasile Lupu.
Se zice ch a tradus din latineste In greceste o colectie de leg; de care s'a servit Istrate Logofhtul
ca se. compunii Pravilele imparatesti din 1646'.

Cartea lui Intimpinare la principiile catolice

(greceste) s'a tiphrit In Bucuresti In 1690. Acolo
e si o notith biografich.
SIRIU, sat jud. Buzhu, statiune balneara (bai
shrate aicaline).

STRIU-MARE, grrIll fn jud. Prahova, izvoraste din muntele Thtaru, trece In jud. Buzau si
se varso. In rlul Buzhu.

srsmnrm, lost oral In imperiul roman, prov.

Pannonia (pe r. Sava); distrus de Avari In sec.

Ruinele se vhd ling& Mitrovita (Iugoslavia).
SIRTORI GIUSEPPE ( *1813t1874), ofiter Italian si luptator pentru libertate: Se afla In Paris

In Februarie 1848 si a luat parte la revolutie; a

mane (1868). A publicat poezii

Ceasuri de mulrumire, 1844), fabule
101 fabule, 1869), a tradus din
Lamartine (Moartea lui Socrat,

1847 , Moliere (Mizantropul, 1854), Sion Gheorghe.

Voltaire (Zaira, 1854), Racine (Fedra, 1875, Athalia, 1875), din greceste (Istoria

Daciei de Dionisie Fotino, 1859, Istoria frafilor

Tunusli, 1863); a redactat Revista Carpafilor
(...- acest cuv.), ziarul Ziva (1859), a publicat memorii (Suvenire contemporane; 1888).

SION VASILE ( *1869t1921), medic roman. Pro-

fesor de igiena la facultatea de medicine. din Iasi,

apoi In Bucuresti (1903).
SIONTSTI, partizanii sionisrnului, doctrina

venit In Italia si a lost amestecat In toate miscarile

si rhzboaiele, In multe rinduri a Post silit se. traiasca
In exil; a Post Intre intimii lui Garibaldi.
SISIC [sisicl] FERDO (*ca. 1870), istoric Groat.

Membru corespondent al Academiei Romane

(1930).

SISIF (Kamm), personaj legendar al Greciei

vechi. Osindit de zei sit urce, In eternitate, o piatra

pe un povImis si chid ajunge cu ea sus, sa se rhstoarne piatra. Trecut In proverb: munca de Sisif.
SISMONDI LEONARD (*I:7731.1842), istoric si

1872

www.dacoromanica.ro

SINPETRU-GERMAN, corn! rur. jud. Ti- S I S-

economist elvetian. Inspirat de teoriile lui Adam

Smith, public& un tractat despre boga(ia comerciald (1803). THU. In Geneva si In Paris, facInd
cursuri. Op. pr. lstoriarepublicelor italiene (1818),
Principii de economie politica (1819), Istoria cdderii imperiului roman (1835), Istoria renasterii
iibertdlii in Italia (1832).
SIS9E CEL MARE (t429), stint praznuit de biserica ortodoxa la 6 lulie. A trait In desertul Egip-

mis-Torontal, plasa Periam; 2.658 loc. Statle c. f.

Intre Arad si Periam.
SINPETRU-MARE, com. rur. jud. TimisTorontal, 2.577 loc. In c &mpia de langli acest
sat s'a dat In cursul bilta.liei dela Brasov, In
zilele de 7-8 Octombrie 1916, o lupt& purtata cu
eroism de trupele romanesti.

Acolo vietui In rugaciune si tacere, dar multi eredinciosi si pustnici din diferite parti veniau se -1

lateral& care pleats de la Arad si merge de o parte

tului pe un munte pe unde murise Sf. Anton.

vaze si sit-i cearli sfaturi, astfel deveni un mare

predicator. Numele acestui stint a ramas In unele
legende populare, dlndu-i-se Insusirea de a goni
dracii. Un manuscris din sec. xvi (publicat de
Hasdeu) arata cum el a scapat din ghiarele Dracului pe copiii surorei sale si cu aceasta ocazie
a aflat toate numele Dracului. Lista acestor flume a devenit un fel de talisman. Se obisnueste
In unele paturi sociale sa se scrie lista si sa se
coasa. In seufita copilului, astfel va fi ferit de draci.

Carticica Minunile sfintului Sisoe se tipaxeste

si azi. El e considerat ca protectorul copiilor.
SITALKE, rege al Traci lor, pomenit de unit
scriitori; ar fi domnit pe la 430 a. Chr.
STIJL, plrau In jud. Olt, merge paralel cu riul
Olt ; trece In jud. Teleorman si se varsa In Olt In
dreptul corn. Lita. Lung ca. 55 km.
SIVAS provincie In Turcia asiaticit (Ana-

tolia); 62.000 km. p. In vremile vechi forma o

gubernie importanta condusa de un beglerbei.
oras In aceeasi prow. 58.900 loc.
SIXT (SIxTUS)

/17-lea

(*14141-1484), al 229-lea

papa al Romei, ales In 1471; i se datoreste constructia capelei sixtine din Vatican.
SIXT V-lea, numit Inainte Felice Peretti (*1521

t1590), al 235-lea papa, ales In 1585. A lost porcar.

Unul din cei mai man sustinatori ai catolicismului
ca putere politics, a excomunicat pe Henric n,

regele Frantei, *i a Indemnat pe Filip 11 s& porneasca razboiu contra tarilor protestante.
SI1VIBA*4G-ROGOZ, statie c. f. linia Oradea

Vaseitu.

StMBATA -DE -SUS, corn. rur. jud. Fagaras.

Aci se pastreaza un vechiu castel al lui Br1ncoveanu, In care Ministerul Agriculturii a Intemeiat

un camin al intelectualilor", unde se due, In

serii, scriitori, pictori, etc. ea sa se repauzeze.
Pe frontispiciul cladirii s'a scris: Traiti
caci aveti dreptul la odilma".
SINDOMINIC, com. rur. jud. Ciuc, plasa Centrala; 7.800 loc. Statie c. f. Intre Petru-Rarer si
Gheorgheni. Mine de cupru.

SINGEREI, corn. rur. jud. Belti, plasa Pe-

peni ; 4.260 loc. Circ. corn. cu 34 sate (1929).

SINGIORGTUL-DE-Mt.TRE, corn. rur. jud.

Mures, plasa Mures-de-Sus ; 2.026 loc.

S/NGIORGIUL-DE-PADURE, corn. rur. jud.

Odorheiu, plasa cu acelasi nume; 3.100 loc. Statie

c. f. Intre Dicio-Sinmartin si Praid.

SINGIORGrUL-SASESC, statie c. f. linia
Ludos-de-MuresBistrita.
SINGIORZ-BAI, corn. rur. jud. Nasaud, plasa
cu acelasi nume; 4.326 loc. Statiune balneara.
SINMARTIN, corn. rur. jud. Arad, plasa Sf.
Ana ; 2.942 loc.
SMMARTIN-DE-CLVIPTE, statie c. f. jud.
Mures, Intre Bandul-de-C1mpie si Iuda.
SINMIHAIUL-ROMAN, corn. rur. jud. Timis-Torontal, plasa Chisoda; 2.068 loc.
SiNMIHAIUL-DE-CIMPIE, statie c. f. jud.
Club, linia Ludos-de-MuresBistrita.
SIN1VIIHAIUL-DE-SUS, statie c. f. pe linia

tngusta TurdaAbrud.

SINNICOLAUL-MARE, corn. rur. jud. Timis-Torontal; 10.716 loc.

SINNICOLAUL-MIC, com. rur. jud. Arad,

SINTANA (SFINTA ANA), corn. rur. jud. Arad,

plasa Sflnta Ana; 5.704 loc. Statle c. f. pe linia

spre Nadab, de alta spre Ineu. Are gimnaziu de
baeti (1929).

SINTANDREIU 0 corn. rur. jud. Bihor,

plasa Seleus; 2.025 loc. com. rur. jud. TimisTorontal, plasa Chisoda; 2.691 loc.
STRBU IOAN ( *1865 t 1922), istoric roman.

A lost preot In satul Rudaria (Banat). A scris

despre Mateiu Basarab (In 1. germantt, 1899) si,
dupa Indelungate studii, a Intreprins o lucrare

mare despre Mihaiu V iteazul, din care n'au aparut

declt 2 volume (1904, 1907), premiate de Acade-

mia Romans.

SKVRLICI IORN (*1877 t1914), profesor si isto-

ric sirb. A scris istoria literaturii slrbesti. Ziarist,

deputat, orator.

SKOBELEV LOAN NICHITICI (`1778t1849), ge-

neral rus. A luat parte la razboiul cu Turcii, terminat cu pabea din 1812. A Post Nina la Silistra.
A publicat luerb.ri militare.

SKOBELEV DIMITRII IVANOVICI ( *18211'1880),

general rus. A luat parte la razboiul din 1877.

SKOBELEV MIHAIL DimilmiEviol (*18441882),

general rus. In razboiul contra Turcilor din 1877-

78 s'a distins In luptele de la Plevna si de la

Sipca.

SKOK PETAR, filolog croat. Profesor de filologie rornanica la Universitatea din Zagreb. S'a
ocupat de raporturile dintre limba roman& si
limb ile slavice. Membru corespondent al Academiei

Romane (1929).
SLATINA p corn. urb. cap. jud. Olt; 10.000
loc. Statie c. f. linia principals de la Bueuresti spre

Craiova, etc. izvoare de apa minerals lInga

Tlrgu-Neamt. 0 manastire In jud. Falticeni
(lost Suceava) ling& com. Malini. Intemeiata de
Alexandru Lapusneanu si sfintita In 1558. Aci e
InmormIntat Liipusneanu si Doamna Ruxanda.
SLATINA -MICA, statie c. f. jud. Severin,
Intre Or$ova si Caransebes.
SLAVA, rlu In jud. Tulcea, se varsa In lacul
Razim.
SLAVA-CERCHEZA., sat In jud. Tulcea,
plasa Babadag; 2.004 loc. Tine de circ. Topolog
(1929).
SLAVEIKOV PETKO RA/of0V (*1828), poet bul-

gar. A studiat In Bucuresti; a contribuit la formares limbii literare si la renasterea literaturii

bulgare. A publicat: Proverbele bulgare, 1889;
colectie de poezii populare. A lost ministru de
instructie si prezident al Adunarii nationale.
SLAVI, grup de popoare, socotit azi (dup&
Hickman) la un total de 171milioane, din call:
Rusi 45 milioane, Ucrainieni 38 milioane, Poloni
23 mil., Sirbi, Croa(i fi Sloveni 12 mil., Cehi fti
Slav aci 10.900.000, Bielorusi (Rusi albi), 6.700.000,
Bulgari 5.200.000, Venzi 70.000.

SL4VICI LOAN (`1848t1925), scriitor roman.

Originar din Transilvania, a facut studii la Pesta
$i Viena, a Post profesor In Bucuresti, ziarist In
Sibiu, a avut un rol de frunte In miscarea politica
a Romanilor din statul Ungariei. La un moment
a sustinut o politica dezaprobata de colegii sai si
Sibiu,

a Post Inlaturat. In timpul marelui razboiu si

In vremeaocupatiei dusmane pastrand aceeasi atitudine, afost mult criticat. A debutat In Convor-

biri literare" cu o serie de nuvele pe cari le-a adunat

In 2 volume In 1881. Mai tlrziu a publicat alte navels,

plasa Arad; 3.900 loc.

roman of poreetirt (Vatra pardsitd, 1900, Manea,

Blrsa- de -jos; 2.495 loc. statie c. f. jud. Timis-Torontal, Intre Periam si SInmiclausul-Mare.

areas, 1923). A publicat si piese de teat= (Toane

sau vorbe de clacd, 1874, Gaspar Gra(iani, 1888),

SINPETRU 0 corn. rur. jud. Brasov, plasa

Gh. Adamescu. Diclionarul enciclopedic ilustrat.

1906, M ar a,1 906, Spiru Calin,1908, Cel din urmd

1873

www.dacoromanica.ro

118

SLA

S LAaudit 'stories (Studii asupra Maghiaritor, 1871,

Boindnii din regatul ungar si politica maghiard,
SNY 1892, Ardealul, 1893), cercetari asupra ocoalelor si

unor probleme de edncatie ($coalele noasire sateqti,

1890, Institutul Otetelqianu, 1006, Educa(ia rationald, morald. lizicd, 1909), si carp didactice (Istoria
universald, 1891, Curs de gramaticd romodna,1900).

SLAVONIA, regiune cuprinsa. Intre Dunare,

Sava si Drava. Supr. ca. 23.000 km. p. Compus&
din Slavonia propriu zisa. si Sirmia. A lost supusa
Ungariei, azi apartine Iugoslaviei. Oras pr. Osjek
(lost Eszek).

SLANIC O com. urb. jud. Prahova, plasa

Varbilau; 7.815 loc. Statie c. 1. cap. liniei laterale

care pleats din Ploesti prin Buda. Salina: In 1922
d'au extras 64.426 tone. Statiune balneara si climaterica, 389 m. altitudine; se ail& in lacurile de aci:
hod, brow, her si pucioasa. O glrla in jud. Pra-

hova, se,varsa is r. Vtirbilau ; trece prin com. Slanic,

are multi afluenti can seats vara. 0 statiune

balneara in jud. Bacau, Intro pozitie pitoreasca;

530 m. altitudine; ape minerale bicarbonate clorurate-sodice, izvoare feruginoase, etc.

SLANICEANU GEORGE (.18351-1885), general

roman. Sublocotenent hi 1856, colonel in 18'70,

general In 1880. In razboiul pentru independents
s'a distins in luptele de la Rahova (7 Noembrie
1877). A Yost ministru de razboiu In 1876 si In 1880.
SLATINEANU BARBU ( 1806 -f1867), magi-

strat si om politic roman. A intrat in magistrature

In 1833. A Yost membru at Adunarii elective care
a ales pe Cuza In Bucuresti la 24 Ianuarie 1859
si delegat cu alti colegi sit se duce la Iasi spre a

prezenta Domnitorului rezultatul votului; conslier si presedinte la Curtea de Casatie 1862-67.

SLATINEANU IOAN (*17951-1864), om politic roman. A lost deputat in obsteasca extraordinary adunare care a votat Regulamentul Organic

si apoi deputat In obsteasca obisnuita Adunare

de mai multe oH; cIrmuitor at Brailei; membru at
Curti' apelative (1847), ministru al dreptatii
(1852, 53), al instructiei (1854, 1858). Candidat de
domn In 1859, a votat la 24 Ianuarie pe Cuza. Mai
tlrziu a lost presedinte de sectie la Curtea de Casat1e.
SLATINEANU IORDACHE (t1822), boer ro-

SLOVaCIA, regiune din Statul Cehoslovacia;

48.936 km. p. si 3.000.000 loc. Cuprinde clout. districte :Bratislava 0 N itr a.

SLOVACKI man (*1809 1-1849), scriitor po-

Ion. A trait mai mult In Paris. A sons drame,

epopei, romane cu subiecte din istoria patriei sale

sau cu subiecte orientale.
SLOVENI, popor slay care locueste Yn provinciile Stiria meridionala, Carintia si Carniolia.
Numarul for se socoteste la 1.300.000. Vorbesc un
dialect apropiat de cel serbo-croat.
spur, personagii din basmele poporului roman.
Ei au puteri marl si locuesc Intr'un teritoriu care
e deosebit de al oamenilor, dar se Invecineste cu el.

SMETANA FREDERIC (*1824 1-1884),comp ozi t or

cch, fast sef de orchestra la Teatrul National din

Praga. A publicat poeme simfonice, opera, liedud, danturi, etc.
SMIL, numele vechiu al Ismailului.
SMILES [smalls] SAMUEL (*18161-1904), pu-

blicist englez, cunoscut prin scrierea Self-help

(1859), tradusa In multe limbi.

SMIRNA (SMYRNA, turc. 'ma), oral In Turcia

(Anatolia), cap. provincial cu acelasi flume; 98.850
loc. E resedinta unui arhiepiscop grec si a unuia ar-

mean. Port important la golful cu acelasi nume.

SMITH ADAM (*1723 1-1790), filozof si economist scotian. Op. pr.: Cercet dri asupra naturii
si cauzelor bogdfiei na(iunilor, 1776. tradusa In
multe limbi, In care stabileste principiul ca isvorul
tuturor bogatiilor este munca. El unul din fundatorii economiei politica.

SMYRDAN, sat In Bulgaria, unde s'a dat

lupte Intre Turci si Romani In timpul razboiului

pentru independent& In ziva de 12 Ianuarie 1878.
S1VIIRDIO4SA, corn. rur. jud. Teleorman,
plasa Zimnicea; 2.875 loc. Circ. com. cu 5 sate
(1929). Statie c. f. linia RosioriZimnicea.
SMOLENSK, oral In Rusia pe Nipru; 60.000
loc. A apartinut Lituaniei si a Post anexat la Rusia

In 1686. In 1812 a Post aci o lupta Intre armata lui

Napoleon si Rusi.
SMULTI, com. rur. jud. Covurluiu, plasa Bujor;
3.348 loc. Dupti legea 1929, sat circ. corn. Draguseni.

SNAGOV (unii scriu ZNAGQV) p plrau, izvo-

man. A Post membru In caimacamia de la 1821.

A tradus din greceste piesa lui Metastasio: Ahilefs la Schiro (tip. 1797).
SLATINEANU Niconan, boer roman; a cladit
cu fratele sau Jane, biscrica Adormirea din Slating (1736).
SLATINEANU RADUC4NU (ca. 1723 t1817),
boer roman. A Yost caimacam In 1789 si 1802; a
Infiintat prima fabric& de postav In Romania la
Saftica, linga. Bucuresti (1781).

raste In jud. Dimbovita si trece In Ilfov, se vats

Sibiului; 3.248 loc.

Tepes a facut numai crarecari Imbunatatiri edificiilor, ca si alti domni can i-au facut danii.
In sec. xvi aci era Inchisoare politica (sau poate si
pentru alti condamnati). Aci au Post omoriti Vistierul Udrea, Stolnicul Radu, Jupinul Barbu, Ju -.
ptnul Cracea, frati, ale caror morminte se gasesc
alaturiide al mamei for Jupinita Marga, devenita
Eufrosina monahia. Aci a fast sugrumat Constantin Cantacuzino Postelnicul, In Decembrie 1662,
din porunca Domnitorului Grigore Ghica, pe care

SLIMNIC, com. rur. jud. Sibiu, plasa OcnaSLOBOZIA 0 com. rur. jud. R.-Sttrat. C)
corn. rur. jud. Neamt, plasa Piatra; 2.400 loc.
Dupe legea din 1929, sat circ. corn. Rosnov.
corn. rur. jud. Arges, plasa Dimbovnic; 3.093
loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Mozaceni. I
corn. urb. jud. Ialomita, plasa Slobozia; 7.500
loc. Statie c. f. spre Ploesti direct, spre Braila prin
Tandarei, spre Calarasi prin Ciulnita si tot prin
aceasta legatura cu linia Bucuresti Constanta.
corn. rur. jud. Ismail, plasa Reni; 4.100 loc..
Dupa legea 1929, sat circ. corn. Cismigioi. Corn.
rur. jud. Vlasca, plasa Dunarea; 3.000 loc. Dupa.
legea 1929, com. suburban& la corn. Giurgiu.
SLOBOZTA-BALTI, corn. rur. j. Balti, plasa
Slobozia-Balti; 2.1931. Circ. com. cu 36 sate (1929)
SLOBOZIA-CONACHI, corn. rur. jud. Covurluiu, plass Pechea; 2.093 loc. Dupa legea 1929,
sat circ. corn. Pechea.

SLOBOZIA-GANEASA, corn. rur. jud. Cetatea-Alba, plasa Volintiresti; 2.672 loc.

SLOBOZIA-MiNDRA, corn. rur. jud. Teleorman, pl. Turnu ; 2.773 loc. Circ. corn, cu 6 sate (1929).

SLOBOZIA-IVIOARA, corn. rur. j. DImbovita,

pl. Ghergani; 2.4761. Circ. corn. cu 8 sate (1929).

SLOV4CI, popor slay locuitor In Slovacia.

In lacul cu acelasi nume, formlnd mai multe ba1tt.1

0 lac. jud. Ilfov, de forma lunguiata; primeste

apele p Iraului si se scurge In r. Ialomita.1 0 fosth

manastire, pe o insula. In lacul cu acelasi nume.
Despre trecutul eivorbeste A. Odobescuin scrierea
sa Citteva ore la Snagov" (1862). Traditia local&
atribue zidirea ei lui Vlad Tepes, dar trebue sa fie
mult mai veche, fiindca se vorbeste de existenta ei
Yn documente mai vechi si In inscriptia de pe un
engolpion aflat Intre odoarele manastirii (1438).

el lnsusi II ajutase sa is tronul si -1 sfatuia ca pe un

flu. Aci a Infiintat Mateiu Basarab o tipografie In

1643; aci a Post egumen Antim Ivireanul si a tipaHt multe carti.

SNOBTSM (de la snob, cuvInt englez ce Inseamna om pretentios si vanitos pIna la ridicol)
a devenit cunoscut In Anglia si In multe alte tart
prin opera scriitorului Thacheray, Cartea snobilor

(Snobpapers), care s'a publicat Intliu In ziarul

Punch 0 a avut mare succes (1846).
SNIATIN, oral In Polonia (prov. Galitia) pe
Prut; 12.441 loc. A host amanetat de Regale Poloniei lui Alexandru cel Bun.
SNYDERS [snalders] FRANS (1579t1657), pietor flamand. A studiat In Italia si, Intorcindu -se In
Frandra, s'a facut vestit prin picturile de animate.

1874

www.dacoromanica.ro

SOBIESKI LOAN (1624 -1-1696), rege al Polo-

niei. A servit lntliu ca coman-

dant de o$tiri, luptind contra

Critics sociald (Iasi, 1891-93), Munca (Buc.,

1890-94), Lumea noun (Buc. 1894-1900), iar
In literatures ideile socialiste se sustin prin revista
lui Gherea Literaturd $i $tiinld (1893-94), la
care colaboreazk si scriitori cari nu au legaturi
cu partidul politic. Acest partid se intituleaza la

fj

fu proclamat rege sub nurnele

de Ioan III (1673). Lua parte

la apararea Vienei contra Turcilor, pe cari Ii Invinse (1683).

SOBB.ANIA, numele parlamen-

tului In Bulgaria.

SOCARTCIU, com. rur. jud.

lalomita, plasa Fete$ti; 3.046

Inceput partidul muncitorilor, apoi social-democrat. La un moment dat conducatorii Incep a sprijini pe liberali In lupta contra conservatorilor $i

e
74,NV.'

in 1899 consiliul de conducere hotaraste sa-i

loan Sobieski

Joe. Circ. corn. cu S sate (1929).

SOCEC maN V. (`48301.1896), industria$ $i co-

merciant roman. Originar din Sacele (tinutul Brasovului), a venit In Bucuresti In 1848 si a lost angaj at In libraria lui Gh. Ioauid, pe care 1-a Indemnat sh. Inceapa editarea de carti
didactice si populare. In 1856

deschise magazin propriu de

librarie si de obiecte de arta $i

continua editura, pe care o des-

ef,7---

clstigat pin& acum prin luminarea maselor. Astfel,

In 1900 cei mai Insernnati conducatori ai F.00ia14-

o perioada de inactiune, din care partidul reu$e$te sa

(1875 si urin.) publicate operele

complete: V. Alecsandri, D. Bo-

iorescu, Iacob Negruzzi $. a.;

tional prin internationalism poste Inlesni altor

State cu guverne de tot anti-democratice sa Ingenunche tars noastra si sa distruga si ce s'a

cari faceau acest pas erau told oameni culti si teoreticiani ai partidului socialist; de aceea urmeaza

opere literare ale autorilor cunoscuti, cari 1$i vazura atunci

Inca, Hasdeu, Odobescu, Ma-

schimbe numele In national-democrat. Ei au mai

ales doll& motive: 1. stadiul desvoltarii tarii noastre nu e prielnic pentru raspindirea cu sucees a
teoriilor socialiste; 2. slabirea sentimentului na-

tilor se aliaza cu partidul national-liberal, primind cu prilejul unui banchet (9 Februarie

1900)
titulatura de tinerimea generoasa.". Cei

volta treptat, dInd un mare

numar de carti de scoala si

lin tinean u, Cons t. Negifuzzi, Ion

truniri publice sau restrtnse si astfel se aleg depu-

tati Iilortun si Nadejde. Alte foi spar scum: SOC

Aulaktr.

lui Carol Gustav, regele Suediei,

contra Tatarilor,Turcilor, $i Cazacilor. Murind Mihail Koribut,

gatirea pentru lupta electorala, se fac cluburi, In- SOB-

loan V. Socec.

Mai tlrziu flicu acelasi lucru pentru generatiile mai

tinere de scriitori. Libraria Socec a editat si

cIteva reviste, Intre cari Revista Noua, Convorbiri literare, s. a. Alaturi de librarie, Socec lutemeia siunstabiliment de litografie si de tipografie,
asociindu-se cu S. Sander $i cu D. Teclu, care
s'a desvoltat mai ttrziu, lulnd proporta Insem-

nate. Socec a Yost Intre Intemeietorii primei

fabrici de hIrtie din Cara noastra, care deveni

societatea Letea, mai tlrziu contribui la Inceputurile fabricei lui *tef. Ioanid de la Clmpulung.
SOCETU, cora. rur. jud. Teleorman, pl. Ro$to-

iasa dupa ce se grupeaza In jurul lui DobrogeanuGherea, care nu urmase pe tovarasii sal. Aceasta
non& 'az& a luptei for politice este din ce In ce mai
legata de evenimentele din Rusia, se organizeaza
grove puternice, se Intocmesc sindicate si se graviteaza din ce In ce In afara. Sufletul miscarii In

aceasta epoca dupa 1906 este d-rul Rakowski

(acela care avea ss devie unul din conducatorii revolutiei bolsevice In Rusia), iar dupa razboiu este
Ric Moscovici. Ziarele slut: Viitorul social (Iasi.

Bucure$ti 1907-1914), Romania muncitoare,

(Buc., 1902) $i Social- dcmocra(ia (1a5i,1918-1919,
Buc. 1919-1920).
SOCIETATEA ARRITECTILOR ROMANI, fondata la
26 Februarie 1891, are de stop strIngerea relatumor Intre membri, studierea diferitelor chestiuni
speciale. Cel dintliu presedinte a fost Alex. Ordscu;

rii-de-Vede; 2.132 loc. Sat circ. Scrioa$tea (1929).

azi este Static Ciortan.

Unele povestiri spun ca aci a lost lupta Intre Stefan eel Mare $i Radu cel Frumos (1471).
SOCIALISM doctrina politica clupe care, toate
mijloacele de productiune trebue sit fie socializate
ca si circulatia, schimbul si creditul (our Partea I).
Cuvintul se zice ca s'a batrebuintat pentru prima
data In 1832 de Pierre Leroux, dar mult& vreme
Intelesul lui n'a Yost bine precizat. Teoretic s'a
stabilit planul de organizare al acestei Intocmiri
sociale de catre Carl Marx si adeptii lui (p.- cuv.).
In Cara noastrit o miscare politica socialist& organizata s'a Inceput Intre 1875-1880 pe deoparte
prin ativa socialisti basarabeni venni In tars, pe
de alta prin cItiva tineri roman, cari si-au Mout
studiile In Paris si In Bruxelles $i acolo an intrat
in legatura cu sociali$tii militants. Primul ziar socialist a lost Basarabia, aparut in Iasi (1879), care
a Unut numai cliteva luni; prima manifestaee politica a Post serbarea In amintirea Comunei din
Paris, In 1881, cind au lost arestati organizatorii,

lunie 1919, ca urmare

a consfatuirilor din
timpul razboiului la
Iasi, ale unui grup de

SOLI, loc. jud. Falciu, linga satul Mosna.

SOCIETATEA CARTEA ROMANEASCA", Infiintath. In'

carturari si Infaptuita
prin fuzionarea color
mai vechi firme romane$ti de tipografie si
editura din Bucuresti.
Se ocupa cu editura,

comertul de librarie $i
Cartea RornaneascIL
industria grafica. A Incurajat scrisul romanesc prin acordari de preraii

Insemnate. A Infiintat biblioteci la sate. A editat clasici roman, Istoria lui Xenopol si multe
din operele scriitorilor de seams. Publick brosuri

de difuziune culturala: Cuno?tinle folositoare, Biblioteca agricold $i Paqini alese.

SOCIETATEA COMPOZITORILOR ROMANI, Infiintata

In 1920, are de stop sa cultive muzica romaneasca,

iar cei cari nu erau cetateni romani au lost expulsatd.

sa Incurajeze pe tinerii cornpozitori roman, se

eflorescentit publicistica, prin care slut atra$i mai

ales studentii si scolarii: Emanciparea, Bucuresti,
1883; Lampa, Braila, 1886-87; Desrobirea, condus de Anton Baoalbaaa, Bucuresti, 1887-88; Muncitorul, condus de v. G. moon'', Ia$i, 1887-89,
acestea ca organe de propaganda; Revista sociald,
condus de Ion NMeide, Iasi, 1884-87; Drepturile

RE5TI, infiintatit In participare cu Municipiul, In

anul 1909. Are capital 150 milioane.

Dupe aceste inceputuri se produce o puternica

omului, condus de Coast. Baoalbasa, C. Filitis, Emil

Frnnzesou, 0. Mille, I. Ntideitle, Al. Radovioi $l Paul Soar-

apere interesele profesiunli, sa cultive gustul muzicii In tare prin concerte, etc. Presedinte este de
la constituire George Enescu.
SOCIETATEA COMIINALA A TRAMVAIELOR DIN BIJOU-

SOCIETATEA COMUNALA DE LOCUINTE EFTINE, fon-

data, cu participarea Municipiului Bucuresti, In

1910. Are capital 50 milioane lei.

SOCIETATEA CREDITIILIII PIINCIAR URBAN DIN EU-

Oman, Bucuresti, 1885-1889, acestea ca organe de

atramaTI, Infiintata In Bucuresti In 1873. Idem DIN

IASI, Infiintatit In 1881.

literature spare revista Contemporanul, Ia$i, condusa. de Nadeide el Mortun. Tot atunci Incepe pre-

brie 1919 sub numele de Mormintele eroiloc",

doctrinft, iar pentru formarea unui auxiliar din

SOOIETATEA OULT1IL EROILOR, Infiintata In Septem-

1875

www.dacoromanica.ro

SOC- a 'nat numele actual In 1927. Scopul ei este sit

Ingrijeasca. de .mormintele eroilor. sa comemoreze
SO C pe
oamenii
n can au contribuit la Inaltarea neamului
nostru. Prezidenta de onoare este M. S. Regina

compus dins membri pernianenti si din 4 nepermanenti; Secretariatul, care lucreaza in tot timpul.
La acestea se adauga: Curtea de justi(ie internationald (inaugurate In 1922) cu resedinta la Haga,
Maria; prezident activ. Patriarhul Romaniei. So- avind 11 judecatori titulari si 4 supleanti alesi
cietatea a Intemeiat mai multe cimitire de onoare, pe 9 ani; Organizarea interna(ionald a muncii,
a Inaltat diferite monumente si In fiecare an care are de scop sit asigure si sa mentie conditiuni
organizeaza serbarea de la Ziva eroilor.
de munca echitabile si umane. Pentru mentinerea
SOCIETATEA CULTUL PATRIEI, Infiintata In Bucu- p3011, Societatea urmareste: limitarea armamenrestila 14 Decembrie 1926, urmareste cultivareaiu- telor, garan(ii contra agresiunilor, regularea pabirii de patrie, coordonarea actlunilor patriotice cified a conflietelor intre state, inregistrarea tradin tax* culture traditiilor stramosesti $i Inta- tatelor (un stat nu poste pretinde de la altul resrirea spiritului de ordine si legalitate.
pectarea unui tratat, dacit a lost secret si der& n'a
SOCIETATEA DE CREDIT FUNCIAR RURAL, fondata.
lost Inregistrat la Secretariatul Societatii . NeaIn Bucuresti In anul 1873 pe baza legii speciale vind organizata o -lurid proprie ca sa impuna sodin 17 Aprilie. E prima societate mare la not cu lutiunile sale, ea se margineste a discuta In mod
capital exclusiv romanesc.
public toate litigiile si a convinge pe adversari sa_
SOCIETATEA DE CULTURA MACEDO-ROMANA, fonnu Inceapa un razboiu Inainte de a fi cercat sau
data la 23 Septembrie 1879, are de scop sa men- 1mpacarea pe tale direct& sau judecarea conflictin& lega.turile Intre Romanii macedoneni si Sta- tului de Curtea de justitie sau de Adunare. Cu
tul roman, sa raspIndeasca. Invatatura In limba timpul s'au mat *i alte organe auxiliare earl se
romana In tinuturile din Peninsula balcanica, ocupa de diverse chestiuni, ca: organizarea transisa ajute bisericile $i scoalele de acolo. Initiator a tului, organizarea de igiena, vinzarea opiului si a
lost V. A. Urerhia. eel dintliu presedinte a lost stupefiantelor, tratamentul femeilor si al copiilor,
Mitropolitul Calinic. Azi este hate Va/aori, pro- cooperatia intelectuala. Presedintele Consiliului
fesor la facultatea de litere.
se alege In fiecare an. In ultimii doi ani a lost ales
N. Titulescu, reprezentantul Romaniei.
SOCIETATEA DE MEDICI SI NATURALIST', Infiintata
In 1830, In Iasi de dr. Czihak si M. Zotta. GuverSOCIETATEA ORTODOXA A FEMEILOR ROMANE. Innul Moldovei a aprobat-o In 1833. A adunat fiintata In Bucuresti In anul 1910, are de scop s&
exemplare de fauna si flora, carti; a format un Intretie spiritul de practice religioasa ortodox&
muzeu si o biblioteca. Din 1844 a inceput a pu- In societatea rorztaneasca; *a Infiintat scoale de
blica un Jurnal stiintifie. Din 1858 activitatea fete In Bucuresti (1912), Iasi, etc.
publicistica a Societatii a scazut, dar de la 1886
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN, Ina reluat firul Intrerupt. In Ianuarie 1887 apare fiintata la 4 Oct ombri e 1870 In Transilvania, avInd
Buletinul soc. de med. si nat., In 1915 Bulletin et sediul In Brasov, 5i sucursale In diferite orase.
memoires de la Societe des medecins et naturalistes,
Primul comitet: Prez. losif Horton, vice-prez.
mai tlrziu : Revista medico-chirurgicald, Main Alex. Mocioni, easier V. Babes, secretar losif Vulat Soriettilii.
can, membri: Alex. Roman. P. Mihali $i losif
SOCIETATEA DOAMNELOR ROMANE DIN 'BUCOVINA,
Gall. Adunarile generale se in In fiecare an In
Infiintat& In Cernauti In 1891 pentru sporirea In- alt ores. Cu toate staruintele depuse n'au reusit
vatamIntului feminin si desvoltarea industriei se aiba, cum doreau de la inceput, un local
casnice.
de teatru propriu si o trupli complete de profeSOCIETATEA FILARMONICA ROMANA, Intemeiata
sionisti. Sumele adunate le Intrebuintau pentru
In Bucuresti In 1867, avind de scop a cultiva gus- publicatii de piese originate si traduceri si pentru
tul pentru muzica si a organiza concerte. Ea In- organizari de reprezentatii cu diletanti.
fiinta de la Inceput o orchestra sub conducerea
SOCIETATEA PENTRU INVATATURA POPORULUI RO

lui Eduard Wachmann si multi ani se urmara

concertele In sale Ateneului.

SOCIETATEA FILOSOFEASCA A NEAMULUI ROMANESC

IN MARE- PRINCIPATUL ARDEALULUI, Infiintata In

Transilvania In 1795, a Post oprita de a functiona.

SOCIETATEA LITERARA ROMANA, Infiintata In

1821 de Romanii refugiati In Brasov. A functionat

cltva timp. Poate ca prin Indemnul ei a lucrat

Heliade Gramatica sa publicata. In 1828.
SOCIETATEA NATIONALA ,DE CREDIT INDUSTRIAL

Infiintata In Bucuresti pe baza legii din 1923 pentru a Incuraja industria romaneasca. Capital
500 milioane lei.
SOCIETATEA NATIONALA DE CREME ROSIE, Infiin-

tat& In 1876, In urine aderarii Romaniei la con-

ventiunea din Geneva (1864 pentru a veni In

ajutorul ranitilor si bolnavilor militari In timp de
cainpanie. Cel dintliu presedinte a Post Prin(ul

D. Ghica. A avut rol important In vremearazboiului pentru independenta si In cursul marelui nostru
razboiu. Azi e prezident inginerul George Bals.
SOCIETATEA NATIUNILOR (Se zice pi LICA N. ). Inte-

meiata la 10 Ianuarie 1920, conform cu principiile

puse In tratatele de la Versailles, Neuilly, SaintGermain si Trianon. Are sediul la Geneva. Scopul

este sit stabileascil cooperatia Intre natiuni si sa

garanteze paces. LasInd fie-carui stat toata libertatea In privinta politicei interne, Ii cere sa si-o
limiteze In privinta relatiilor internationale atit
In chestiile politice cit si In cele juridice si economice. Societatea a avut in Infiintare ca membri
42 de state, astazi are 54. Inscrierea si retragerea
din Societate este libel* dar pentru primire se
cal un vot. Organele Societatii sint: Adunarea tuturor membrilor (care se intruneste In sesiune ordinar& in fiecare an In Septembrie); Consiliul,

MAN, IntemeiatkIn 1866 de catre membrii Ateneu

lui Roman din Bucuresti, cu scopul de a Infanta

scoale normale Yn diferite orase ale tarii. de a ras-

pindi culture prin cursuri de edulti si de a coinbate analfabetisroul. Multi ani au functionat scoale normale can au disparut treptat pe masura ce
Statul Insusi a Infiintat scoale normale oficiale.
S'a pastrat numai cea din Bucuresti, care functioneaza si azi, av1nd alaturi si o scoala primer& si o
gradina de copii. Primul presedinte al Soc. a Post
Scarlat Rosetti, apoi : Heliade .Thidulescu, Petru
Poenaru, Scarlat Palcoianu, Costache Bosianu,
General I. Em. Florescu, G. Chi(u, Mitropolitul
Ghenadie, George I. Lahovari. $. a. Azi este

dr. C. Angelescu. Primul director al scoalelor

societatii a Post loan Bddilescu; astazi este Petre

Dirbov ice anu.

SOCIETATEA PENTRU PROFILAXIA TUBERCULOZEI,

din Bucuresti, urmareste sa organizeze dispensare

alte institutii si is masuri cari sa ajute la profilaxia tuberculozei si la Ingrijirea tuberculosilor.

*i

SOCIETATEA PENTRU PROTECTIUNEA ANIMALELOR,

Infintata la 14 Aprilie 1904, dupli initiative luata

de Irina Butculescu siElisa Perieteanu-Buzau, are
de scop a impiedeca purtarea barbarit a omului

si a raspandi idei pentru protejarea animalelor

folositoare Presedinte actual General C. Coandd.

SOCIETATEA POLITEHNICA. lnfiintat& la 18 Octom-

brie 1881de maimultd ingineri rombni cu ocaziunea

inaugurikrii liniei BuzauMarasesti. Membrii sint:
ingineri, arhiterti, profesori de stiinte, de materna-

tic& si ofiteri din arme speciale. Publica un Bulet in lunar, In care sint articole referitoare la lucrarile tehnice de seams facute In Romania, la
stiinta tehnicei. Cel dintliu prezident a Post ('olonelul N. Dabij.a. Astazi e: N. P. $lefdnescu.

1876

www.dacoromanica.ro

SOCRATE (*ca. 469 tea. 399 a. Chr.), filozof

SOCIETATEA ROMANA DE FILOZOFIE, Infiintata In

1910 in Bucuresti, urmare$te cultivarea si riispIndirea studiilor filozofice, prin conferinte publice
$1 prin editarea Revistei de filozo fie, care a ajuns
la volumul xvi. Prezident $i director al revistei e
C. Radulescu-Motru.

SOCIETATEA ROMANA DE GEOGRAFIE, Intemeiata

la 15 lunie 1875. Scopul ei este s5 contribue la

progresul si expansiunea cunostintelor geografice
In general si In deosebi a Indruma studiile pentru
a se face cunoseuta Romania din punct de vedere
geografic, economic. Prezidentul activ este Regele, care o conduce ajutat de doi vice-presedinti

li de un sceretar general. Primii vicepresedinti au

ost Prineul Alex. Cantacuzino si G-ral C. Bacietatea a publicat dictionarul judetelor din vechiul regat (afara. de Do lj), un dictionar geografic
general al Romaniei, un dictionar a Basarabiei
$1 al Bucovinei. Ea tine adunari generale anuale

rozzi, iar secretar general George I. Lahovari. So-

$i conferinte $i este In legatura cu toate societatile

similare din lume. Publics, un Buletin. Vice pre$edintii de azi sunt: g-ral C. Coandd si M. Ormolu.
Secretar general este Al. Tzigara-Samurcas.
SOCIETATEA ROMANA DE NAVIGATIE PE DIINARE,

fondata. In 1914. Sediul In BucureVi. Are capital

de 49 milioane lei.

SOCIETATEA ROMANA DE STIINTE, Infiintata In Bu-

grec. A dus o viata simpla si $1-a intarit corpul prin

exercitli si privaiduni. A lost profesorul lui Platon,
Xenofon, Alcibiade si tines si lectiuni publice.
Din InvatamIntul lui a ramas metoda care-i poarta
numele (prin Intrebhri si raspunsuri) $i ironia zisli.

socraticd. El credea Intro nint&

unica, creatoare a lumii si cam
rldea de zei. Aceasta i-a pricinuit
un proces, do care a iesit osindit

la moarte: trebuia singur sa bea

otrava. A facut aceasta In mijlocul adnairatorilor chi, dap& ce
le-a tinut un lung discurs.
SODQMA, ora$ vechiu in Palestina, pe care Dumnezeu 1-a di-

strus prin foe, fiindca locuitorii

erau vitiosi si desfrinati.

SOFALA, oral In Africa de

SE., port la canalul Mozambic;

Socrate.

2.000 loc.
SOFIA (bulg. SREDEZ, III ante. SARDICA), pe r.

Bogana; 154.431 loc. Capitala regatului Bulgariei.

SOFIA, corn. rur. jud. Balti, plasa SloboziaBalla; 3.756 loc. Dupa legea 1929, tine de circ.
corn. Slobozia-Balti. Statie c. f. Intre HAW $1
Lipnic.

SOFTSTI, duph sensul de azi, slnt oameni in-

curesti In 1890, sub inspiratia d-rului C. Istrati,

struiti can stiu sA susidnii $i sti combat& orice idee.

26 volume); Incepind din 1903 a organizat congresele Asociatiunii pentru desvoltarea si Inamtarea $tiintelor" si o expozitiune. Dupa razboiu

mare prestigiu, fiindea studiau filozofia $i retorica,

a publicat un Buletin" (au aparut pina. acum

cele 4 sectiuni (Matematica, Fizica, Chimie, Stiinte

Nature le) au Inceput a lucra fiecare In direetiunea

sa. Acestea au legaturi cu societatile similare din

alte thri. Regii Carol I $i Ferdinand I au lost prezidentii de onoare, traditie pe care a urmat -o $i
actualul Rege, interesindu-se In special de sectiunea de fizica.

SOCIETATEA Rona/mm-1m, Infiintata In Bucuresti

in 1869, avInd de scop propaganda patriotic& prin

conferinte si publicaii. A editat o revista, care

purta ca titlu numele societatii, 1870-71.
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI, Infiintataln-

Bucuresti In 1909. In Ianuarie 1929 ayes 157 membri activi. Prezidentul actual este : Liviu Rebreanu.
SOCIETATEA STIMENTILOR IN MEDIC/NA, In Bucu-

resti este cea mai veche societate studenteasca.

SOCIETATEA TRANSILVANIA", Intemeiatk In Bu-

euresti In ziva de 3 Maiu 1867, cu scop de a ajuta

pe studentii din provincille subjugate spre a-si

desavirsi studiile In streinatate. Cel dintliu presedinte a Cost Al. Papiu Ilarpn.
SOCIETATI DE PRESA shit IrRomania: In Bucuresti: Sindicatul ziaristilor, infiintat In 1900;
Asociatia generald a presei romdne; Asociatia corespondenfilor streini din Romania; Sindicatul

ziaristilor din Moldova, cu sediul In Ia$1; Cercul

ziaristilor pro fesion.isti din Iasi; Asociafia presei
periodice, In Bucure$ti; Sindicatul presei romdne
din Ardeal si Banat, Infiintat In 1920; Sindicatul
ziaristilor minoritari, In Cluj, Brasov, Arad, Satul-Mare, etc.
SOCIN LELIO (1525 f1562), teolog italian protestant, adversar al lui Luter si al lui Calvin. Din

cauza marei autoritati a acestuia, In nevoit a

semna o declaratie de renuntare, dar tot nu putu'

sa dunitie In Elvetia, ci se duse In Polonia (1559),

uncle fu bine primit. El este fundatorul doctrinei
sociniane, care respinge dogma trinittLtii.

SOCODOR, corn. rue. jud. Arad, plasa Chiinell; 5.354 loc. Statie c. f. linia AradOtlaca.

SOCQLA, sat si tirgusor in jud. Ia$i. Statie c.

I. aproape de Iasi spre Vasile-Lupu. Fosta ma na.stire In care s'a asezat la 1803 primul seminariu
teol. din Moldova, mutat mai tIrziu Inorasul Ia$1.
SOCOR GABRIEL ( 1848 ....), medic roman.
Profesor de fiziologie si clinic& oftalmologica la
facultatea de medicina. din Ia$1 (1897).
SOCOT9RA (soccbTRA), instil& In Oceanul Indian, stapinita de Englezi: 3.372 km. p., 12.090 loc.

In anticitate ei s'au bucurat, In unele epoce, de

cercetau natura; mai tirziu se ocupara de teoria

cunostintei si unii din ei formulary principiul elk
fiecarii afirma(iuni i se poate opune o afirmafiune contrard. Cu timpul s'au discreditat, au Post
acuzati de imoralitate $1 de lips& de convingere,

punInd totul In puterea retoricei.

SOFOCLE (SQPBOKLES) ('4951-406 a. Chr.),

dramaturg grec. Din peste o suta

de luerari, ne-au ramas 7, earl toate

au Post traduse In rom. Edip la

Colon a (de Ed. Asian, de M. Stancescu, 1903, de M. lorgulescu,
1921, de E. Dinescu, 1909), An-

k-

tigona (de Mihail Dragomirescu,

1896, de Ana Codreanu $i C. Niculescu, 1924, de Eug. Dinescu),

Electra (de E. Asian, de G. Murnu,

1910, de Eug. Dinescu. 1909), E-

dip-rege (de P. Siraonu, 1896, de

Sofocle.
E. Asian, 1894, de M. Dragomirescu, 1925, de Eug. Dinescu, 1909), Filoctet, Ajace siTrahinienele (de Eug. Dinescu, 1909).
SOFONISBE, fiica lui Hasdrubal, general cartaginez. Devenind, In a doua casatorie, sotia lui
Masinisa, fu luata ca prizoniera de Romani, dar
se sinucise cu otrava trimisa chiar de sotul sku.
Viata ei a dat subiect mai multor tragedii (Corneille, Voltaire, Alfieri s. a.).
SOFRQNIE PATRIARHUL TERI/SALMI= (i ca.

640), sfint praznuit de biserica ortodoxa. la 11

Martie. Dup& ce a calatorit prin Egipt, prin Siria,

a Post ales patriarh in 634, de $1 nu era nici preot.
A combatut pe monoteli(i, a Mout enciclice contra
for $i a trimis la Roma ca sa roage pe papa sa-1
ajute In aceasta. lupta.

SOFRQNIE, Intemeietorul manastirii Neam-

tului, Impreuna cu eillugarii Pimen $iSiluam, $1 phmul ei stares, ca. 1392.

SOHATU, corn. rur. jud. Ilfov, plasa Budesti;

2.337 loc. Dupli legea 1929, circ. corn. Vasilati.
SOISSQNS [soaso" ], ora.s In Franta pe r.
Aisne; 14.458 loc. In anticitate Noviodunun't. Aci
au avut Germanii o victorie In Ianuarie 1915.
SOKPLI, nume dat asociatiunilor de tineri din
Cehoslovacia, can au de scop a cultiva si desvolta
fortele fizice si sanatatea In Interesul superior al
patriei.
SOLCA, corn. rur. jud. Suceava, plasa Arbore;
3.751 loc. Statie balneara In jud. Gura-Humorului;
fosta manastire ziditli de Stefan Tomsa In 1630.

SOLFERTNO, sat In Italia (Mantua) la S. de

1877

www.dacoromanica.ro

SOCSOL

Garda. In 1859 victoria armatelor francez

SOL- lacul
i31 sarda contra Austriei.
SOR SOLIMAN (t1410), sultan al Turcilor (ca.
1403-1410). Invins In Asia de Tamerlan, s'a asezat In Adrianopol si a Mout un tratat de pace cu
Bizantml. A lost data rasturnat de fratele situ
Musa si, reluIndu-si tronul, a avut lupte cu Venetia, a ntivalit in Bosnia. Duclnd o vial& desfrI-

nata, a lost atacat de fratele situ Musa si ucis.

Dim. Cantemir zice cti. Analele turcesti nu socotesc pe Soliman, Musa si Mahomet (trei frati)
drept sultani titular!, ci numai interimari, Intru

cat nu stapIneau Intreg imperiul.

SOLIMAN II sau I, zis MAGNIFICUL sau, de
Turci, Kama (legislatorul) (1495t1566), sultan
al Turciei (1520-1566). A domnit cu mare stralucire, IntinzIndu-si actiunea si

influents sa din Asia phi& In

Apusul Europei, unde sustinu
pe Francis I (al Frantei) contra lui Carol Quintu (al Spaniei). A purtat multe razboaie.
Cele mai Insemnate slut cele
contra Austriei si Ungariei si
contra Persiei. Obtinlnd contra
Ungurilor o mare victorie la
vins de itmparatul Ferdinand,

ca a cerut concetatenilor sai sti jure di nu vor

schimba nimic In timp de 10 ani si apoi a blecat
In Asia.

SOL9NT, localitate in jud. Bactiu pe apa cu

acelasi nume, unde se gases zacaminte de petrol;

putin exploatate.
SOLVAY ERNEST (1838t1922), industrial bel-

gian. A inventat procedeul de a fabrica soda cu

amoniac.
SOMALIA, regiune In Africa de E. Intre golful
de Aden si Oceanul Indian. Cea mai mare parte a-

partine Angliei si Italiei.

SOME*, rlu afluent al Tisei;
format din Somesul mare, cu afl.
Bistrita, si Somesul mic, for-

mat la rindul lui din Somesul

call $i Somesul rece, cars se Inn preuna la Cluj; trece In Ungaria si primeste ca all. pe stinga :

Almasul, Crasna; trece pe ling&

orasele Dej $i Satu-mare; se varsti

In Tisa ling& hotarul Cehoslo-

Mohaci (1526), puse stlipInire pe

Buda, Incredintind guvernul lui

loan Zapolia. Clnd acesta fu In-

pe care o pierduse. In timpul unor marl turburAri,

fu chemat sy reorganizeze statul si fycu atunci o
Intocraire economics si sociala, cautlnd a stabili
un echilibru Intre clasele sociale. Legenda spune

Sterna jud. Some,g.

vaciei.

SOME,

Soliman II.

facu o norn expeditie, lull din nou Buda (1529) si

asedia Viena, Mr& Ins& a o lua. In aceste Imprejurari se amesteca si Petru Rares, domnul Moldovei,
lucrInd pe fata In folosul Turcilor, dar In ascuns
Inteles cu Ferdinand pregatea pentrli sine domnia
Transilvaniei. Nereu.sind, el a provocat mania lui

jud. In Transilvania,
cap. Dej; 4.147 km. p.; 257.529 loc. (1923); are 8
plasi, 2 corn. urb. si 261 corn. rur. (1926); tine de
-'.....),..,41.4 RA Af un.
" C;
V- I

pie /

..

Soliman, care, Indemnat de Poloni, a 'Avant In

Moldova si a gilt pe Petru s& paraseasca tronul
si tara. Putin dupft aceea a ocupat si o parte din
Basarabia si a zidit cetatea Bender (Tighina). In
Persia a obtinut succese si a Incheiat o pace favorabily pentru sine (1555). Soliman a construit
mai multe cladiri In Constantinopol, Intre cari
mares moschee Suleimanie. A organizat administratia Statului, Impartindu-1 In mai multe guvernaminte; a Intocmit o ordine special& a corpului preotesc (ulema), a reglementat armata ienicerilor, a adunat diferitele hotarlri ale Portii
Inteun complex de leg!.
SQLINGEN, oral In Germania (Dasseldorf);
48.912 loc. Renumite fabrici de cutitarie.
SQLNOC-DOBICA, lost judet. In Transilvania, azi Some (nIr acest cuv.).
SOLOGUB, pseudonimul lui FEDOR cuzana

II

+/

.'C'

..."

\ re

Targul%...,
Lapusulut..., t

.. t

PL. LAPUS 1

t..........

-5I

r*

0.1C

v.

DA}

PL.

col

" r;6arbou

GARBOU

A.

rPL.RETEA(
Releat/

9.

tL.BECLEa

[kiwi)

ej !Di),

landA

\PL.6

PL. 1
HIOCHIE

thloc,75

J
C

TETERNICOV ( *1863), poet rus. A Inceput a publica

prin 1896. Opera pr. Dracut maruntel. Poeziile

sale anta frumusetile naturii, araty c& rosturile
omenesti shit trecatoare; Into, copiii.
SOLOMON (saLoraoN), personaj biblic, rege
al Israilului (977-953 a. Chr.). Era fiul lui David.
A construit templul din Ierusalim. Vestit prin
Int,elepciunea cu care a guvernat. I se atribue
Cintarea cintarilor $i Eclesiastul (w w- acest cuv.].

SOLOMON ALEXANDRII (1832t1875), otter

roman. In 1869 era colonel. A lost ministru In ultimul minister al lui Cuza (1866); general In 1872.
SOLOMON IOAN (*1793 1'1892), colonel roman. A servit Intro trupli auxiliary a Rusilor end

au trecut prin tara. contra Turcilor (In 1810, In

1821); a ajutat cu poterasii pe Tudor Vladimirescu,
dar dupa uciderea acestuia a fugit din tart'. A
servit in armata ruseasca In 1829, luptlnd contra
Turcilor. In 1839 a intrat in militia Munteniei cu
gradul de colonel.
SOLOMON NICOLAE (1820t1875), om politic
roman din Transilvania. A Post prefect de legiune
In revollitia din 1848. Dupti victoriile lui Bern, a
trecut In Muntenia, s'a Intors dupa linistirea lucrurilor, apoi a revenit In Bucuresti, unde a si murit.
SALON (ca. 639 t559 a. Chr.), legislatorul
Atenei. Socotit Intre cei sapte Intelepti ai Greciei.
Grape lui, Atenienii luara Inapor insula Salamina

Hama jud. Someg.

tiro,. Curtii de apel din Cluj; are 5 scoale primare

urbane si 258 scoale primare rurale (1929); 29

cooperative de desfacere cu cap. 472.927 lei
(1925). Bisericile ortodoxe tin de episcopia Clujului, cele unite de episcopia Gherlei.

SONDE sau SONDE, grupti de insule marl Si mid

la S.E. Asiei: Sumatra, Java, Borneo, Celebe,etc.

SONG-KOI (SONGRA) sau FLUVIIIL ROOD, fluviu

In Indochina francezti.
SOPRON [sopron], comitat si oral In Ungaria.
SORBQNA (fr. SORBONNE), Scoala teologicli In Paris,

fundata de R. de Sorbon In 1257. Azi cladirea,

mult refacuta, cuprinde facultatea de litere $i de
stiinte, celelalte facultati avind alte localuri.

SOREL ALBERT ("1842 t1906), istoric francez.

Membru al Academiei franceze si al Ac. de stiinte
morale si politice. Opera pr. Histoire diplomatique
de la guerre Franco- allemande (1875), L'Europe et
la revolution frangaise (1885) s. a.

SORTCA, munte In jud. Prahova, situat Intre

Azuga, p Irani Azuga si muntele Dutca. La poalele

lui s'a cladit o fabrica de postay.

SORQCA, corn. urb. cap. jud. Soroca; 15.000loc.
are sc. normala, 3 licee, o sc. profesionala de fete
si o $c. de meserii.

1878

www.dacoromanica.ro

SOROCA, jua. in Basarabia; cap. Soroca;

4.331 km. p., 381.509 loc. (1922); are 7 plasi, i corn.

Morena, S. Guadarrama, S. Gredos, S. Gala,' S. SORGuacklupa, S. Nevada, M. Cataloniei. Tara In-

parte din circ. Curtii de ape]

strabatut de sirurile acestea de munti, cari Inchid

urb. $i 46 corn. rur. (1926); face

din Chisinau; are 10 $coale pri

unele parti formind podisuri palliate, cum e al

Castiliei. Vlrfuri mai Inalte: Peii as de Europa
(2.665 m.) In muntii Galiciei, Mulahacen (3.481 m)
in Sierra Nevada. Fluvii $i Nuri: Ebro cu Segre,

mare urbane $i 238 $coale primar(

urale (1929); are 13 cooperative

de desfacere cu cap. 150.964 lei

(1925). Bisericele tin de eparhia
episc. Hotinului.

apoi aucar, Segura se varsa spre E. In Mediterana;

Minh, Duero cu aft. Esla si Tormes, Tago 'Cu nu-

SOTIRTU a. A., arheolog grec.

mero$i afluenti, Guadiana tree In Portugalia $i

A studiat istoria bizantina. A

se varsa In Oceanul Atlantic;

participat la congresul debizan-

tinologie din Bucuresti. Mena-( Stema jud. Soroca.

I

I/

Pl. OTACI

r!lv

4
\r7**/..Bid,ce,

NOVA t
arnava

treaga este un puns, cu Inaltimea media de 700 m.,

4'

PL.BAOICENI
sonny-

Guadalquivir

cu

Jenil se varsa la S. In Ocean. Clima In interior

In parte aspra, In parte foarte cald& $i uscata; In

apropierea tarmurilor marii umedh. Se cuttiva plante ca In Europa central& $i multe
din tale sudice (maslin, bumbac, portocal,
lamliu); vii renumite; paste de Nuri $i de
mare (Industrie si comert de sardele); In
munti mine de fier, plumb, anima, sare, etc.
Moneta este peseta. Se Intrebuinteaza sistemul metric. Locuitorii sint de ginte
latina, de religie cre$tini catolici.
Cap. Madrid. Ora$e pr. Barcelona, Taragona, Valencia, Alicante, Cartagena, Mur-

Pt. NAOUSITA

Niduaita

cia, Malaga, Cadiz, Sevilla, Cordoba, Toledo, Aranjuez, Salamanca, Santiago, Bil-

stf

\*CAUTI

bao.

viyauti '` P

PLFLoREsTI \
rest

Provinciile istorice: Catalonia, Aragon,

Castilia, Galicia, Andalusia, Valencia.
Pentru administratie e Imptirtita In 48
departamente.
Spania are colonii In Africa: a) insulate

-pc-citt2,"

'

Canare . a., 7.486 km. p.; b) In Maroc;

4:4.

c) In Sahara 285.000 km. p.; d) In Guinea,

26.659 km. p.
Cele mai yacht cunostinte despre Spania

Harta jud. Soroca (legea 425).

ne spun c& a Post locuita de lberi,cari au dat

bru corespondent al Academiei Romane (1930).

SOUTHAMPTON [sausempt'n), ora$ In Anglai, port la golful cu acelasi nume (canalull La
Manche), pe o peninsula format& Intre confluenta fl. Test $i Itchen; 160.000 loc. In fats e insula

numele peninsulei. Prin sec. u a. Chr. a lost cuceritA de Romani $i a devenit provincie, romanizindu-se cu Incetul. DupA caderea
imperiului roman, multe neamuri de barbari au trecut pe a-

SOVATA, com. rur. jud. Mure$, plasa Miercurea-Nirajului; 3.983 loc. Static c. f. ling&
Praid pe linia BlajPraid. Statiune balneara,
are $i static c. I. linga Praid pe linia Ingusta.
PraidTIrgu-Mure$.
SOVJA, corn. rur. jud. Putna. 11C) fosta manastire jud. Putna, asezatti In munti pe Nut Su$ita. Biserica e zidita de Mateiu Basarab In 1645
ca semn al Impacarii cu Vasile Lupu, care zidise
$i el o biserica in Muntenia (Steles, TIrgovi$te).
SOZQNT, martir, prtiznuit de biserica ortodox& la 7 Septembrie. Intrind Intr'un templu, a
rupt mina unui idol $i, vInzind aurul, a Impfulit
banii saracilor; a Post martirizat si a murit.
SPA, oras In Belgia ; 7.711 loc. Statiune bal-

stilphairti pin& pe la 711; apoi

urma dominatiunea arabd. Pe

Wight.

neara.
SPACU GFIEORGFIE, chimist roman. Profesor
la Universitatea din Cluj, directorul laboratorului
de chirnie anorganica .*i analitica. S'a ocupat de
sdrurile cluble i de aminele acestor saruri; a carcetat structura intim& a benzidinei si tolidinei.
Membru corespondent al Academiei Romane
(1927).

SPALATO (sirb. SPLIT), ora* In Iugoslavia

(Dalmatia), 25,024 loc Aci a lost vechiul oras

roman Solonae.

SPANIA (ESPAGNA, fr. ESPAGNE, germ. SPANIEL,

ita., SPAGNA) stat In Europa. Se margineste la N.

cu Oceanul Atlantic $i cu Franta, la E. cu Marea

Mediterana, la S. cu Marea Mediterana, Africa, de
care e despartita prin strlmtoarea Gibraltar, si Cu
Oceanul Atlantic, la V. cu Oceanul Atlantic $i
Portugalia. Supr. 497.881 km. p. Nit de 2 on Romania); 21.920.000 loc. Dens. pop. 42 pe km. p.

Spania e o tar& mai mutt muntoasa; depresiumle

mai importante shit pe ling& cursul fluviilor$ispre
mare. La N.sunt Muntii Pirenei iM. Cantabrici;

In centru stilt mai multe siruri: lberici, Sierra

colo, mai ales Visigotii, cari

la 1200 statele cari ramasera
nesupuse izbutira s& goneascA
pe Arabi. Cu Ferdinand Cato-

tient, regale Aragoniei, care se

casatori cu Isabela, regina Ca-

stiliei, Incepe unitatea statu-

lui. Dupe{ descoperirea AmeN-

cei, Spania cucereste tad peste

Spaniol.

Ocean $i -$i face un mare imperiu colonial; 15i In-

tinde stapinirea $i In Europa; astfel Carol V putea zice ca soarele nu apune niciodatd In statele
sale. In sec. xix Spania trecu prin marl turburAni
interne, pierdu Ins urma razboiului cu Statele-

Unite (1898) insulate Filipine, Cuba, etc. Regale Alfons xm a avut multe greutati de trecut.
in 1923 s'a produs o revolutie militarA, care a adus
regimul zic directoriu al lui Primo de Rivera,
sfir$it In 1930. Restabilirea regimului parlamentar nu s'a putut face In liniste. Dupes mai multe In-

cercbri ale oamenilor politici chemati In acest

stop, s'a produs un curent republican puternic,
ceea ce a decis pe rage s& paraseasca Spania Impreunti cu toatA familia sa (1931) $i atunci s'a
proclamat republica, dar noul regim nu $i-a luat
Inc& mersul normal.
SPARTA, In anticitate capitala Lacedemcmiei.

In anticitate statul Lacedernoniei sau Spartei

(prov. Laconia) a jucat!un mare rot. Orasul Sparta,

fondat de Dorieni, a Invins pe celelatte orase din

Laconia $i a Intemeiat un stat care a lost mutt&
vreme cal mai puternic In lumea elenicA. Organizarea lui este atribuitA de legend& lui Licurg si e
bazatA pe principii aristocratice, adicA drepturile
de cetatean se transmit prin mostenire $i numarul
acestor cetateni este limitat. Guvernul este exercitat de doi regi, avind ca organ consultativ un

1879

www.dacoromanica.ro

SPA

SPA-r:onsiliu de bartni. Viata Spartanilor era foarte

sobra, educatia tinerilor foarte severs. Clad s'a

S P I ridicat Atena, a Inceput

Intre ele o serie de lupte pentru egemonic, cari

s'au sfirsit cu ruina

Spartei.

SPARTACUS, sclav

roman, conducatorul rti-

scoalei care s'a numit

avea si al doilea titlu Glanneur moldo-valaque")

apiiruta, In Iasi In 1841 sub directda lui G. Asachi.

NILANI

C1

razboiul sclavilor, 17 a.
Chr.

SPARTIVENTO,

cap pe coasta de Sud

a Calabriei (Italia).

SPATAR$TI, sat

Injud. Falticeni (fost Su-

ceava), aproape de orasul Falticeni. Aci s'a dat

In ziva de 28 Ianuarie
1918 0 luptii Intre Romani si Rusi. Trupe din

corpul at u-lea rus voind

sii treats pe aid In Bucovina, Mild oprite de

comandantul roman, ele

au atacat orasul, Ins& au
Yost Invinse si dezarma-

te. In amintirea acestei

lupte s'a ridicat In Fillticeni un monument.

SPENCER HERBERT

('182011903), filozof si
sociolog englez. A aplicat principiul evolutiunii
la societatea omeneascli,

la progres si la civilize-

tie. Opere pr. Primele

principii, Biologie, Psi-

a.

hologie, Sociologie. Trad.

rom. Despre educalie (de

D. Stancescu, de B. Ma-

rian), Autobiografia (de

I. Duscian, 1924), Individul impotriva statului
(de I. 0. Stefanovici,

(de L.
Ghips), In contra sodaLismutui (de Titu Ma-

Str.Gbrallar
c.)

1924), Progres

iorescu, 1893).

SPERANTIATEODOR

('185611929), scriitor
roman. Se numea Nddejde, dar un profesor Latinist i-a schimbat numele pe and era scolar. A Post
institutor, profesor In Bucuresti ($coala normal&
de institutors, liceul Mateiu Basarab), inspector

scolar, deputat, membru al Ateneului Roman,

membru corespondent al Academiei Romane
(1891). S'a Mout cunoscut mai ales prin anecclo-

tele sale. Culegind din popor si din c&rti, le-a versi-

ficat, dtndu -le desvolt&ri cu detalii personale

(multe volume: Anecdote populare, 1889. Atte a.,
1802, Tot a., 1803, A. afumate, 1898, A. impdnate,
1903, A. pipdrate, 1903, A noud, 1909, A de post,

1912, A. cu minuni, 1918, A. cu noroc, 1918, A.

marinate f. a.). A Mout studli de folklor: Miorifa
gt

calusarii, 1914 si diverse articole precum si

lucrari de natura generala., ca Introducere in literatura populard romdnd, 1904. A mai scris piese
p. teatru popular (Ce face Dracu, 1900, De necaz,
1900, Ce poate lenevia, 1908, etc.), rornane (Feighela, Vinovatd, 1922, etc.), nurneroase carti didactice de curs primer si secundar (Abecedar, 1881,

Curs de limba romdna, dif. editii, etc.) precum si

un studiu asupra fabulei si fabulitilor romdni

(1893).

SPETNI, corn. rur. jud. lalomita, plasa Dr-

ziceni ; 3.585 loc. Circ. coin. cu 12 sate (1929).

SPEZIA, oral In Italia (Genova), port la golful
cu acelasi nume; 87.612 loc.
SPICUITQRUL MOLDO-ROM4N, revistli literar& In

dou& limbi, romaneste si frantuzeste (de aceea

Harta Spaniei.

Aci s'au publicat primele poezii frantuzesti ale

lui V. Alecsandri.
SPINAZOLLA.0.,profesor italianstabilit Romania. A predat limbs italiano. la liceele Sf. Sava si
Mateiu Basarab din Bucuresti. Il gasim In 1864.

SPINNI O statie c. f. jud. Romanall, Intre

Piatra-OltCraiova. . corn. rur. jud. Arad,

plasa Spineni; 3.076 loc.

SPINOZA BARUCH (' 1632 t1677), filozof olandez de origine evreeasco.. A dus

o viatii de privatiuni li studiu;

a publicat foarte putin In timpul vietii. Lucrarile cari i-au
stabilit celebritatea, unite sub

numele generic de Ethica, au riimas In manuscris. Ele se ()cup&

de metafizicti, de psihologie, de

morals, de politica, de religie.

Opera lui a exercitat o mare in-

fluent& asupra cugetatorilor contemporani si asupra multora din

84.444.

secolele urmatoare. Ideile desvoltate de el for-

meadi un complex filozofic cunoscut sub numele

de spinozism.
SPIRA (germ. SPEYER, In antic. movionueus),
oral In Germania (Bavaria, Palatinat), 26.000 loc.
Aci s'au adunat 29 de diete, dintre cari cele mai
tnsemnate slut: cea din 15261i cea din 1529. Cu
ocazia acesteia din urmh, partizanii lui Luther au
luat numele de protestan(i.

1880

www.dacoromanica.ro

tradus din greceste Critil $i Andionius, tip. 1794. S P

SPIRIDON EPISCOP AL TRIMITTJNDEI (tca. 347),

praznuit de biserica ortodox& la 12 Decembrie.

Trtda In Cipru, oa proprietar de turme de oi. Pentru credinta si viata lui pioasa a Post ales episcop
al Trimitundei (insula Cipru A luat parte la
primul sinod de la Nicea si la eel din Sardica.

si a tiparit multe carti religioase In tipografia

reinoita a Mitropoliei.
STAMATIADI PETRE, profesor la Academia

greceasca din Iasi pe la Inceputul sec. xix (ca.

1819). Sub numele lui s'a tiparit o carte intitulata:
Atirnare in loc de scrisoare asupra tarafului 0chelistilor, far& an, avind la fine notat: 1791.

SPIREA (DEALUL SPIREI), Cartier In Bucuresti,

unde s'a dat la 13 Septembrie 1848 lupte Intre

armata.turceasca. si pompieri. S'a ridicat acolo un

monument comemorativ.
SPIROPOL, medic grec din Corfu, stabilit In

E traducerea scrierii lui Evg henieVulgaris (P.- acest

Bucuresti pe vremea lui Alexandru Ipsilante

(1774-1782).
SPITTELER KARL (*18451-1924), scriitor el-

vetian. Unele scrieri cu pseud. Felix Tandem.

Premiul Nobel. Op. pr. Prometeu si Epimeteu,
epopee, 1880; Imago, roman, 1906.
SPITZBERG, grupa de insule In Oceanul Inghetat de N.; tin de Norvegia.
SPORADE, grupa de insule In Marea Egee;
in de Grecia, afara de cele cari intr& In Dodecanesul italian.
SPORER IOSIF, medic In Bucuresti. Era In
1837 mamos al orasului. A publicat un tratat despre Mestesugul mosirii, 1839.

SPREA, rlu in Germania, trece prin Berlin,

printr'un canal.

se varsa in r. Havel; lung. 365 km. E unit cu Oder

SPRIE (BAIA SPRIE), corn. urb. jud. Satu-Mare;

4.600 loc. Mine de aur, argint, cupru. plumb. St.

c. f. cap. liniei de la Satu-Mare.
STABAT MATER, cintec bisericesc Acut de Sf.
Grigore eel Mare. Multi compozitori au facut muzica pentru el: Palestrina, Rossini *. a.

STABIA, oral in Italia, distrus de eruptia Vezuviului (79 p. Chr.), descoperit pe la 1749; azi

Castellamare.
STAEL [stal] ANNE LOUISE BAROANA (*1766

t1817), scriitoare franceza.. Fiica ministrului Necker. Persecutata de Napoleon pentru ideile ei liberale. Operele ei au contribuit la formarea spi-

ritului romantic In Franta. Cunoscute slut: De

l'Allemagne, 1810; si romanele Delphine (1802)

si Corinne (1807), aceasta trad. de loan Voinescu,
1846.
STALTII CONSTANTIN (*Ca. 13501-1920), pictor

roman. Profesor la Scoala de belle-arte din Ia$i.

Intre tablourile sale mai Insemnate Regina Elisabetacu (iica sa.
STAHL GEORG ERNST (*1660 1-1734), medic german. Autorul animismului In medicina si al floAsticului In chimie.
STALIN (GIUGA$VILI ZiS) 105W (.1879), -revo-

lutionar rus, originar din Geor-

gia Dupa moartea lui Lenin,

a devenit conducatorul guvernului sovietic.

STAMBTJL, numele turcesc al orasului Con-

stantinopol

acest cuv.). Numele oficial de

astazi este Istambul.

STA.MBULESCU roAN (*1861), magistrat roman. A Yost consilier al Curtii de Casatde (1910),
procuror general (1923), prim-presedinte (1931).
A publicat un studiu asupra Constitutiei actuale
a Romaniei (1924).
STAMBULOV FrEm (18551-1895), om politic bulgar. A trait In Romania pin& la razboiul

din 1877, chid s'a Inrolat

In armata ruseasca. Dupe
liberarea patriei sale, a Yost
prezident de Camera, ministru prezident, membru
al regentei dupe abdicarea
lui Alexandru, prezident de
consiliu sub noul print Fer-

dinand, a orientat politica

Bulgariei spre Austria si

contra Rusiei. A murit asasinat.

STAMORA -MORAVITA, statie c. f. jud. Timis-

Torontal la hotarul Iugo-

Doamna Stanca.

slavici spre VIrset.

STANCA DOAMNA, sopa lui Mihaiu-Viteazul.
STANISLAS I LECZINSKI (1677 1-1766 , rege

al Poloniei, dela 1704 pin& la 1709, sprijinit de

Carol xu, dar silit a fugi dupa ce acesta fu Invins
de Rusi. In 1735, a lost ales
din nou rege, dar August III
11 Invinse cu ajutorul Rusiei.

Silit a Incheia un tratat In

acelasi an in Viena, renunta
la tron, dar i se permise a

purta titlul de rege. Trai restul vietii In Lorena si se cup&

de filozofie. Fiica sa, Maria,
a fort sotia lui Ludovic XV.

-,-STANISLAS HAUGUST Stanislas Poniatovski.

PONIATQVSKI ( *1732 t1798), ultimul rege al Poloniei. A luat tronul In 1764 prin ajutorul tarinei

Caterina si fu devotat Rusiei si Prusiei. Condar el continua sub protectia Rusiei si de aceea
nu putu 1mpiedeca prima impartire
a Poloniei (1773). Protestlnd In

STAMATI CONSTANTIN, di-

curesti cu Infiintarea consulatului In 1796, dar Poarta n'a

s/1-1

sotesc.

federatiunea de la Bar 11 declara. detronat (1770),

plomat grec din Constantinopol.

A Yost consul al Frantei In Bu-

voit

cuv.). E interesanta pentru chestiunea terminologiei stiintifice romanesti $i pentru notele cari o in-

contra Impartirii a doua (1793), fu

lovit si de Rusia si de poporul sau
$i abdica. In 1795.

recunoasca.

STAMATI cosmacsE (ca.

STANLEY JOHN ROWLAND, zis

1799tca. 1869), scriitor roman, Costache Stamati.

cunoscut sub numele de Cavalerul S. Desi traia In Basarabia, unde a ocupat

HENRI MORTON (*18411-1904), ziarist

raporturi dese cu fruntasii politicii

pe Livingstone, care plecase de mai

cltva timp si o functiune administrativa, era In

si dilator american. A facut multe

calatorii, dintre cari trei celebre: a)
1869-71 In Africa, ca se gaseasca

si literaturii din Moldova. A debuts t

mult timp si despre care nu se

In Albina romaneasca" In 1834;

a publicat si citeva volume, Intre
cari: Povestea povestelor, 1834, si
Muza ramdneascd, 1868 (ambele
tip. In Iasi). A Post membru fon-

dator al Academiei Romane, numit

In 1866.

STAMATI mos (t 1803), mi-

John Stanley.

*tia nimic de trei ani; b) 1874-77,

sa urmeze cercetarile lui Livingstone, In aceleasi
regiuni ale Africei ecuatoriale; c) 1887-88 ca sa

ajute pe EminPasa, care, In urma cuceririi Sudanului egiptean de catre madisti, se gasea izolat

Intl o provincie din centrul Africei. El a povestit

in articole si cruii toate Intimplarile din calatoriile

'

tropolit al Moldovei. A lost Intliu

episcop al Husilor, 1782; apoi mi- Iacob Stamati.
tropolit, 1792. A zidit cladiri im-

sale. Trad. rom. Cdldtoria lui St. prin Africa

portante In cuprinsul mitropoliei din Iasi. A

centrald (de Andrei Blrseanu, 1886), In intunecimile Africei (1890), Emin-Pasa ,Si revolta din
Ectanoria.
STANLEY OF ALDERLEY HENRY (*1827

1881

www.dacoromanica.ro

STA

STA-t1903), om politic englez, membru at partidulul

.1-A liberal. Arnie al Romani lor In timpurl grele. A
I fr% publicat o colectae de poezii romanesti traduse sub
titlul: Bauman Anthology, 1856.
STAR-CHIOJD, corn. rur. jud. Prahova, plasa
Teleajen; 3.397 loc._ Dupa legea 1929, sat Giro.
corn. Rincezi.
ST4RA-ZA.GQRA, oral In Bulgaria; 29.000

locuitori.
STATELE -UNITE (UNITED STATES OF AMERICA: U. S. A.), stat In America de N. Se margineste

la N. cu Canada, la E. cu Oceanul-Atlantic, la S.
on Mexico si Golful Mexic, la V. en Oceanul Pa-

de aceeasi latitudme am Europa, In'oApus mai

temperatii. Productiunea pamlntului este foarte
variat& si bogatit: cereale, fructe, petrol, minerale diferite. Se ores animate, cu carnea clirora,
conservata, se face un mare comert.; pescarii nu
meroase. Industril felurite si foarte numeroase
comer(, Intins. Moneta este dolarul.
Locuitorii shit de diferite neamuri, dar predomint eel de rasa anglo-saxona. Tot.1 acestia slht
imigranti. Bastinasii shit de rasa rosie, numiti
impropriu Indieni (Piei rosii). Sint si negri schist
ca sclavi din Africa, In cursul timpului, liberati
mai ttrziu. Intre ei si albi exists pin& azi un mare
antagonism.

cific. Supraf. 7.996.918 km. p., 122.728.873 too, cu

In Statele-Unite locuesc multi Romani emigrati mai ales din tinuturile can au lost stapInite
de Unguri. Cea mai veche mentiune sigurit este
din timpul razbotului de secesiune (1861-65),
and au participat la evenimente $1 cind doi din
ei s'au distins In mod deosebit: Nicolae Dunca,
ajuns capitan si mort In lupta, George Parnell,

1nsule 137.501.561. In partite de E. si V. se aft&

lungi siruri de muntl: M. Alegani, M. Stincosi si
M. Cascadelor sau ai Californiei (Intre can Siera
Nevada cu to .Mimi pins la 4.5401m.). In centru e

o vasta ample care e basinul fluviului Misisipi.

Vlrfuri: Black Dome (200 m.), Blanc (4386 m.).

Fluvii si Hurt: Ralson, Delaware, Potomak se varsa

Harta Statelor-Unite.

In Oc. Atlantic), Alabama, Missizipi cu Misuri,

Arkansas, Red-River si alti ail. (In G. Mexic),

ajuns general (Par acest cuv.). Prirnii Romani emi-

grati au locuit mai ales In Statele Ohio, NewYork, Pennsylvania, Michigam si Indiana, apoi
s'au stabilit si aiurea; -unit au locuit In Canada.

Colorado, Rio Grande del Norte tree In Mexico, Sacramento

13i Columbia (In Oc. Pacific). Lacuri: Mihigam si

parte din L. Superior, Huron, Erie si Ontario.

S'au format cu timpul o seric de centre importante,

In can ci s'au organizat In cercuri amicale, au facut

Republica aceasta se compune din 49 state autonorne federate: Alabama, Arizona, Arkansas,
Colorado, Connecticut, Delaware, Columbia, Flo-

sochdati culturale si pulitice, au Intemetat ziare,

au cladit biserici si scoale. Cetateni fiileli ai statului In care trliesc, ei n'an uitat Ora de origine.

rida, Georgia, Idaho, Illinois, Indiana, Iowa,

California, Kansas, Kentuhy, Luisiana, Maine,

Mississipi, Missuri, Montana, Nebraska, NewHampshire, New Jersey, New Mexico, New York,
Nevada, North Carolina, North Dacota, Ohio,

(In 1928 clad s'au Mut serbarile unirii, ei an

trimis clteva sute de reprezentan(i cart au manifestat act sentimentele icr). Unii no Intorc la

Maryland, Massachussett, Michigam, Minnesota,

Ohlahoma, Oregon, Pennsylvania, Rhode Island,

South Carolina, South Dakota, Tennessee, Texas,
Utah, Vermont, Virginia, Washington, West Virginia, Wiskonsin, Wyoming.

Capitala Washington. Orase pr.: New-York, Chica-

go, Philadelphia, Los Angeles, Cleveland, Baltimore, Boston, Pittsburg, San Francisco, Buffalo,
Rochester, 0 ahland, Birmingham, Nor I olk, Alb any,
Ohlahama, Charleston, San Diego, Galveston, New-

Orleans, Portland.

Clima: In Rasarit mai calda decit In /Arne

vechile for climinuri dupe ce au adrinat oarecare

aver. Numarid for (dupe informatiile din eartea

lui Serban Drutu) era de 87.721 In 1910, de

134.318 In 1920. Se cuprind si cci nascuti acolo

In cursul anilor. Pe la 1902 au Inceput a se Intemcia societati can poarta mime ca: Dacia-Bo-

mand, Ulpia Traiand, Fiii Rometniei, Neamul

Romdnesc s. a. Pe la 1903 au Inceput sa publice
ziare romanesti si reviste dintre can citam:
Romdnal (Inceput In 1905), America (1906),
Desteaptd-te, Romdne (1912). Au organizatii bisericesti numeroase cu preoti si au reusit sa cladeasca frumoase locaturi de trichinare In clteva

1882

www.dacoromanica.ro

ora.$e din State le-Unite $i In Canada. Ca ocupa-

tie, cei mai multi shit lueratori manuali $i meseriasi, dar gasim $i ingineri, arhitecti, literati,
medic!.

Istoria Statelor-Unite Incepe cu Infiintarea coloniilor engleze In tinuturile acelea. Lulnd o desvoltare importantb., metropola voi sa le supuna
la impozite. De aci se porni un razboiu pentru independent& al acestor colonii, ajutate de Franta,
Spania $i Olanda (dupe interventia lui B. Franklin), care se terrain& cu victoria for $i cu declaratia

de independent& (4 Iu lie 1776), pe care Anglia

fu nevoit& s& o recunoasca (1783). Colonille cars

luase parte la acest razboiu se constituiro. Intr'un

stat cu o constitutie republican& federative (1787),

proclamInd pre$edinte pe Washington. Cu fostele
colonii engleze se unir& $i cele franceze $i spaniole

de Sud. Pe la mijlocul sec. xix IncepurA nelntelegeri Intre statele din N. (engleze), cars voiau ss
desfiinteze sclavia (Negrilor) $i cele din S. (latine),
can voiau s'o pAstreze. Acestea duscry la un rAzboiu, Inceput In 1861, numit de secesiune (Iiindca
unele state voiau sa se desparta. de Uniune) si
terminal In 1864; atunci se desfiintil. sclavia $i se

cimenta. unirea. De-atunci puterea politic& $i

economics a Statelor-Unite crescu prin razboaie,
prin actiuni diplomatice, prin prosperitatea financiaro.. Intervenind, In 1917, In ra.zboiul din
Europa, hottirlril victoria $i reprezentantii for
avurA cuvInt hotarltor la Incheierea pacii.
STATIITIIL, modificarea constitutiei (Conventiunea din 7 August 1856) de catre Alex. Cuza prin

lovitura de stat de la 2 Maiu 1864. Se* instituiau

dou& camere, In locul celei stabilite de constitutia

din 1856. Nume Imprumutat din istoria Italiei:

Statutul de /a 4 Mart 1848, promulgat de Carol
Albert regele Sardiniei.

STATuTIIL ORGANIC, prin care s'a format orga-

nizarea Bisericii ortodoxe romane In Transilvania

sub mitropolitul Saguna (pp- acest cuvint).
STATIU (PUBLIUS PAPINIUS STATIIIS) (*ca. 45

STANCESCU DIIMITRU C18661-1899), folklorist roman. A publicat culegeri de basme si snoave

(1892, 1893, 1895), cum $i un mare numar de traduceri din Coppee, Al. Dumas-fiul, Augier i Bandeau, Andersen, Spencer, Theuriet, Genevraye, B.
de Saint-Pierre (ow la aces ti autori) $. a. Cele mai
multe au aparut In Biblioteca pentru to(i, al clirei

director a Yost la Inceputul aparitiei ei In 1892.

STANCULEANU GEORGE ( ti917), medic roman. A Post profesor de clinica $i teoria oftalmologic& la Universitatea din Bucure$ti.
STANESCU BARTOLONEIII (1875), episcop
de Rimnic. A Post profesor la Facultatea de Teologie din Bucure$ti.
STANESTI, corn. rur. jud. Vlasca, plasa Du'Area; 4.549 Mc. Circ. corn. cu 4 sate (1929). Statie
c. f. linia Giurgiu-Videle.

STANESTII-DE-JOS 0 corn. rur. jud. Sto-

rojinet, plasa Ceremu$; 4.410. Dupli. legea 1929,

sat circ. corn. Stamestii-pe-Ceremu$ O S.-DE-SIIS

sat tot acolo; 2.125 loc.

STANILESTI, corn. rur. jud. Hotin, plasa

STANIOARA 0 munte In jud. Suceava. 1

Lipcani; 2.203 loc. Circ. corn. cu 19 sate (1929).

0 man. de calugari jud.Arge$. pe stInga Oltului;

e metoh al Coziei.

STATESCU EUGENIU (1S38 t 1906), om politic

roman. A Post advocat In Bucure$ti. A debutat In

politica In 1868. La 1876 devine pentru prima oars
ministru $i de atunci a facut parte din guvernele
partidului national-liberal (justitie 1877, 1878,

interne 1881, externe 1881, justitie 1882, 1885,

1895, 1902) sau a lost pre$edinte al Senatului.
I s'a ridicat o statull. In sale mare a palatului de
justitie din Bucure$ti.
STANCENI, corn. rur. In jud. Cernauti, plasa
Colacin; 2..381 loc. Circ. coin. cu 4 sate (1929).
STEAUA DIINARII, ziar politic Intemeiat de M.

Kogdiniceanu, condus apoi de V. Alexandrescu

(Urechia), N. Mellinescu $i I. Codrescu. Iasi, 1855-

1856, 1858-1860.

tea. 96), poet 'attn. Op. pr.: Thebaida.

STAVRT ARTUR (*1869 t1928), scriitor roman.
A debutat cu poezii In Contemporanul" (1888);
a publicat mai multe volume: Poezii, 1894; De

calatorit mult ca reporter al ziarului Times prin

diferite ora$e ale Europei; a avut rol important In
timpul razboiului mondial. Dups razboiu a lost

1904; Luminiquri, 1910.

STAVRINQS, scriitor si om politic, grec de

trale la Universitatea din Londra.

demult, 1897; Pe acela$i drum, 1900; Citeva clipe,

STEED HENRI vicsAm (1871), ziarist englez. A

Ins&rcinat sa lac& un curs de istorie a Europei cen-

STEEGE !ammo (1813t1872), om politio

origine, venit In Muntenia, unde a servit ca vistiernic al lui Mihaiu Viteazul. Dupli moartea acestuia,
a lost Indus In ora$ul Bistrita din Transilvania $i
apoi ucis. E autorul unei cronici versificate (In 1.

roman. Dintr'o familie suedezt. stability In Muntenia pe vremea lui Carol xu. A Post medic $i a
publicat o lucrare despre apele dela Slanicul Mol-

Banul. Ea a primit numeroase danii $i egumenul ei

In jurul bisericii s'au facut cladiri de locuinta

t1897), zoolog danez. Director al Muzeului zoologic din Copenhaga; membru onorar al Academiei Romane (1870).

de Inchiriat; la un moment i se zicea Hanul Grecilor. Dupli secularizare, $i-a pierdut averile, a

ra$, plass. Oravita; 10.000 loc

Resits).
STEIN [$lain] HEINRICH BARON ( 1756 t1831.),.

greed.) despre "Vitejiile lui Mihaiu Viteazul.

STAVROPQLEOS, biserictt In Bucure$ti, zidit& In 1724 de arhiereul Ioanichie Stavropoleos,
pe ruinele unei alte biserici mai vechi, care se nice
ca era Intemeiat& pe la 1560 de un boer Ghiorma
loanichie a Inchinat -o unei miin&stiri din Epir.

pentru calugbrii greci ce veneau In tare $i prAvAlii

Post luat& In seama statului, dar s'a ruinat.

Pentru valoarea ei arhitectonick
$i artistica a lost declaratil mo-

nument national $i s'a Inceput

lucrari de restaurare, can nu
s'au sfIrsit Inca.
STAVROPQLEOS, sat jud.
Prahova, plasa Filipe$ti; 3.700

(W91441

ir
CS,

Foc$ani, consilier la Curtea de Casatie, agent diplomatic la Viena, Berlin, Petersburg; ministru
de finante In guvernul prezidat de M. Kogalnieganu (1863-64) $i In 1867.
STEENSTRLTP .I0Hs JAPETUS SMITH (*1813

STEIERDORFANINA. corn. urb. jud. Ca-

om politic german. Intrat In serviciul Statului In

1780, a lucrat pentru aplicarea multor reforme In
finante $i vymi pentru ridicareaPrusiei; a lost ministru In 1807 $i a desfiintat iobagia.
STEINACH [$talnah] EUGEN (*1862), biolog
german. Profesor la Viena. PlecInd de la ideea cy

blitrinetea depinde de stares de functionare a

glandelor sexuale, a afirmat c& ease poste vindeca
Intr'o masura prin anume operatie (ow Brown-

loc. Tine de circ. corn. Moreni.

STANCESCU CONSTANTIN I.

(1837 t1909), pictor roman. Stu-

dii la Paris; profesor la $coala

de bele-arte din Bucure$ti (1865),
mai tlrziu director al acestei

dovei (1854); apoi membru In comisia central& din

$coale. S'a ocupat $i de teatru, Stancescu Const.

a tradus piese, a Post membru In
comitet $i director al Teatrului National din Bucure$ti (1887-88). Membru fondator al Ateneului Ron, a Post mult timp vice-prezident al comitetului.

Sequard).
STELIAN, sfint prAznuit de biserica ortodox&
la 26 Noembrie. A trait din copilArie In sihttstrie
$i se ocupa vindecInd copiii de boale. De aceea este
unul din patronii copiilor.
STELIAN TOMA (*1869 t1925), advocat si om

politic roman. Doctor In drept din Paris, diplom.

$coalei de stiinte politice; profesor de drept comercial la facultatea juridica din Iasi (1885), apoi
In Bucure$ti 1897; ministru de justitie 1907, 1908,

1883

www.dacoromanica.ro

STASTE

E- 1909 In In In In guvernul partidului national-liberal. A

lasat Statului casa sa din Bucure$ti [si cu tablou-

SST
TO rile ce poseda, pentru a se instala

acolo un muzeu (our KIIZEIIL ST.).

irrEwTA, poezie elegiac& de

politic roman din Bucovina. A lost deputat In

dieta Bucovinei $i In Camera din Viena.

STIRCEA VICTOR, BARON (*1840), om politic

cunoscuta prin melodia scrisa de

D. Florescu.

STENDHAL, numele literar

al lui HENRI BEYLE (*I783.1-1842),

scriitor francez. A Post functionar, ofiter In armata lui Napoleon

(campania din Italia $i din RuT. Stelian.

sia), consul In Italia. Trad. rom.
Schitul de la Parma, = La Chartreuse de Parme
(de V. Demetrius), Row negru (de George A.
Dumitrescu), Despre amor (de G. A. Dumitrescu),
Vanina Vanini (de F. Lobodti).

STENO FLAVIA, scriitoare Italians. E re

dactoare la ziarul ,Secolo mac" colaboreaza la

ziare $i reviste din Franta $i din Argentina;
tine conferinte. E o prieten a Romaniei.
STENTOR, erou din poemele omerice. Avea
o voce a$a de puternica. Welt striga tot a.$a de
tare ca 50 de oameni.

STEPANOVICI STEPAN VOEVOD ( *1856t1929),

general slrb. Sublocotenent In 1876, a Inaintat

repede, a luat parte la razboiul din 1877-78, la
cel din 1885 $i la primul razboiu balcanic. General
din 1907, In urma victories (29 August 1914) con-

tra Austriacilor,e numit voevod at armatelor sirbe$ti; In 1918 a participat la ruperea frontului la
Salonic. Dupa. lncheierea pad' s'a retras din vista
active.
STEPHENSON [stiv'sdn] GEORGE(*1781t1848)

inginer englez. A inventat locomotiva cu aburi

In 1814.

STERCA-ULUT ow- SIILITP-STERCA.

STERIAD CONSTANTIN (t1867), om politic ro-

man In Muntenia. S'a ocupat de finante. A Yost

clucer, $ef de sectie In 1846, ministru In 1859.
STERIADE I., pictor roman. Premiul national
In 1923.
STERNE [stern] LAVRENCE (Vint 1768), scri-

tor englez. A Yost pastor anglican. A debutat cu

romanul Tristram Shandy (1759), care-1 Rim deodata cunoscut si afar& din patria sa $i pe care-1
continua. In 9 volume. Alta opera vestitia: Calatorie sentimentald (1768).
STEYR [$taier], ora$ In Austria; 25.100 loc.
Fabrici de arme.
STHEGENS LEON LOUIS (t1929), general Iran-

cez. A venit In Romania ca colonel, a Post

unul din colaboratorii generalului Berthelot $i a

lucrat la refacerea armatei noastre In Moldova, a
lust parte la luptele din vara anului 1917, mai ales
la Namoloasa, la Blehani, la Tecuci, la Marasesti;
a pregatit asa zisul triunghiu al mortii.
STILICON (t408), general roman. Tutorele lui
Onoriu. A aparat Italia $i imperiul de Apus contra barbarifOr, Invingind pe Alaric, pe Vandal!, etc.
STINNES HUGO (* 1870 t1924), industria$ $i
om de afaceri german. S'a ocupat de extragerea $i

vinzarea carbunilor, de instalatiuni electrice, a

lost armator, constructor de vase comerciale, de
ma$ini agricole, de ma5ini de cusut, a avut fabrica de hirtie, a lost proprietar de oteluri, editor
de carti, proprietar a 200 de ziare; s'a amestecat
In comerciul $i industria $i viola. economic& In
timpul $i dupa. razboiu In Elvetia, Austria, Romania, Rusia, Turcia, Spania, Argentina.

STIRIA (STYRIA), provincie din Austria (Steiermark), 17.375 km. p., 979.000 loc. Cap. Graz.

STILPENI, statie c. f. jud. Miiscel, linia Golesti-CImpulung, la 25 kin. de Clmpulung.

STILPU, corn. rur. jud. Buzau, plasa Glodeanurile; 2.258 loc. Dupa. legea 1929, gat circ. corn.

STTNA, statie c. f. In jud. Cluj, Intre Cluj $i

Huedin.

STINIO4RA, culme In Carpatai Moldovei,

jud. Falticeni (lost Suceava, azi Baia). halt&

1.157 m.
STIRCEA EIMENIII, BARON (183511901), om

V. Alecsandri, pusa. In fruntea

gruparii intitulate de el Lacrimioare {1853), devenita foarte

Merei.

STINCENI, statie c. f. jud. Mure$ Intre Gheorgheni $i Lunca-Bradului.

roman din Bucovina. A lost membru In dieta

Bucovinei, prezident al Societatii pentru cultura" din Cernauti.
STOBORU, corn. rur. jud. Cluj; 330 loc.
mine de Fier.
STOCKHOLM, cap. Suediei pe lacul Melar;
453.006 loc.

STOENESCU TEODOR (`1860t1919), scriitor

roman. A debutat In gruparea lui A. Macedonski
la Literatorul (1880-85). Dupa. Incetarea acestei
reviste, a Infiintat Revista literard (1885). A publicat atlt In coloanele revistelor la cars a colabo-

rat at $i In volume poezii (Poezii, 1883, Sofia,

1887, Zile negre, 1888, Decep(ii, 1891, Nop(i albe),

romane $i numele (Nuvele, 1885, Muma cop ilutui,

roman), piese de teatru (Nunta neagra, 1883,

Insurdtoare, 1896) $i multe traduceri din autori

francezi mai ales.
STOENETI O corn. rur. jud. Vlasca, plasa
Calugareni; 2.470 loc. Dupa legea 1929 sat circ.
corn. Ptingale$ti. corn. rur. jud. Romanati,
plasa Oltul-de-jos; 2418 loc. Circ. corn. cu 12 sate.

Pe aid au trecut Oltul armatele germane In ziva

de 24 Noembrie 1916, Inaintlnd spre Bucure$ti.
STOICA rosEF, episcop In Maramures, pe la
1692-1701.
STOICA STEFAN (1808 t1878), ofiter roman $i
scriitor. A avut gradul de colonel. A publicat nuvele $i diferite articole In Foaia pentru minte din
Bra$ov In 1842-43, cum $i traduceri din multi
autori In reviste ale timpului.
STOICANETI, corn. rur. jud. Olt, plasa Dragane$ti; 2.565 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.
Radomiresti.
STOICESCU CONSTANTIN (*1852t1911), advocat $i om politic roman. A Yost magistrat, secre-

tar de legatie, deputat In multe rinduri ales la

Ploe$ti, ministru de lucrari publice (1895), ex-

terne (1896), justitie (1898, 1901).

STOICESCU GEORGE (*1850), medic roman.
Profesor la facultatea de medicina din Bucuresti
(1878), medic primar la spitalul Coltea, membru In

consiliul sanitar, deputat, senator. Opere: Lecliuni de clinicd medicaid, 1888.

STOLBA WENCESLAS (t1930), autor dramatic

ceh.

STQLBERG, oras In Germania (Prusia Re-

nana), aproape de Aachen; 15.855 loc. Fabrics de

sticlarie $i altele.
STQLNICI, statie c. f. jud. Arge$, linia Bucu-

resti-Craiova, Intre Costesti $i Slatina.

STOLOJ.41N AxAsTABE (*1836 t1901), om politic roman. Magistrat, primar al Craiovei, deputat (de in 1869 de multe ors), ministru de justitie (1879), de domenli (1885) In guvernele prezi-

date de I. C. Bratianu, de interne (1896), de domenii (1897)

In guy. prez. de D. A. Sturdza.

STOLYPIN PETRII ARCADIE-

via (`1863 t1911), om politic

rus. A Yost guvernator de provincie, ministru de interne, prezident de consiliu. Mort In urma
unui atentat.
STORCK KARL (-1826 t1887),

artist german stabilit In Romania In 1849 ca gravor, sculptor

In lemn $i In piatra. Devenit ce- Karl Storck.
tatean roman a Yost profesor la
Scoala de bele-arte din Bucuresti de la Infiintarea 'ei (1867). Op ere: B as orelieful de pe
frontonul palatului Universitalii (care se con serva.

Inca); statua micei principese Maria,

1884

www.dacoromanica.ro

fiica Regelui Carol si a Reginei Elisabeta, pe

mormintul ei); Regina ElisabPta, mama ranifilar (palatul regal din Buc.); Dcrmnita BNaa
(In curtea bisericii cu acelasi. nume In Buc.);
busturi ale oamenilor politici: B. Catargiu, G.

Costaforu, M. Kogilniceanu, etc. Ca sculpturi In

Lenin se citeaza mobilierul manastirii Viforita si
al bis. Antim din Bucuresti. Opera lui a fost con tinuatf de doi fii ai lui: Carol (pr. mai jos) si FREDERIC ( *1872), profesor la Scoala de arte frumoase

din Bucuresti
STORCK CAROL ( *1854 t1926), sculptor roman. Opere: Protopopul Tudor, Forta si Prudenta
(la Palatul Justitiei), Statua D-rului Davila (In
fata facultatii de medicine).
STOROBANEASA, corn. rur.

jud. Teleorman, plasa Alexandria;

2.155 loc.
STOROJINET, com. urb. cap.
jud. Storojinet; 12.000 loc. 2 bis.
ort., 1 cat., 1 unite, 1 sinag.; i sc.
Berhomet,

spital.

STRAT LOAN (1836-1-ca. 1876), jurist $i om politic

roman. Profesor de econornie politics la Universitatea din Iasi (1860); membru In Consiliul de stat;

membru In Consiliul superior de instructie; ministru de culte la 9 Iulie 1866 (cabin. Ion Ghica)
si de finance 1871 (cabin. L. Catargi), agent diplomatic la Paris, Constantinopol. Op. pr. Econornia politic&
STRATFORD THOMAS WENTWORTH CONTE

(15941641), om politic englez. A fost adversarul

parlamentului; a fost guvernator In Irlanda, sindit la moarte si executat.
STRATILESCU DUMITRU (1864t1927), general roman. Locotenent In 1886, general de divizie In 1917. A fost profesor la scoalele militare, a
comandat unitati marl In timpul razboiului; dupa
STRAUSS IOHANN, doi compozitori austriaci

STOROJINET, jud. In Bu-

TAM Romanesti, cumnatulsau, si-areluat domnia.

razboiu, avind gradul de general de corp de armata, a lost inspector general de armata, apoi
(1926) senator de drept.

inferioara industrials 1 liceu, 4

sc. prim.; statie c. f. pe linia-

laterals Incata

paste tinuturile Slrbilor. Ajutat de Vlaicu, domn

Sterna jud.
Storojinet.

covina; cap. Storojinef; 4 plasi;

3 corn. urb. 64 rur.; tine de eparhia Mitrop. Carnauti; circ. Curtii de Apel Cernauti.
STORTHING, parlamentul norvegian.

cu acest nume: tatal (1800-1849) si hilt/ (1825

t1899). Amindoi shit autori de valsuri vestite.
Publicul din diferite tari a confundat adesea lucrarile unuia cu ale altuia. Dupii Brockhaus si
Meyer, mai importante slut ale fiului. El a anis:
An der schoene blaue Donau, valsul celebru, si
operetele: Wiener Blutt, Plederrnaus, Lustige
Krieg si Zigeunerbaron, jucate In traducere de
trupe romanesti. Cea din urms mai ales (Voevodul
Tiganitor) a avut mare succes, datorit In primul
rind talentului lui Stefan Iulian, care interpreta
rolul lui Jupan.

STRAUSS RICHARD ('1864), compozitor german. Set de orchestra la Weimar, la Berlin, director

Berhomete
-Swel.

,
)

PL. RASTOACELOR;

general al muzicei. Compozipi pr. Simfonia domestic& Don Juan, Salomea.

STRAVOLCA I. G., fost profesor de fizica. la
Universitatea din Iasi (1879).

;PL SIRETEL

STRAJESCU ToAN (t1873),

Roman din Basarabia. A fost

`....

numit Intre membrii fondatori ai

Societatii Academice In 1866, dar

Crude'

LUI

R AOAUTI

Harta jud. Storojinet.

STOWE MEECH:ER HARIET w BEECHER.

STRABON (66 a. Chr. tea. 24 p. Chr.), geograf grac. A calatorit mult si a scris mult, dar s'a
pastrat numai Geografia (aproape Intreaga).. Vorbeste si despre peninsula balcanica.
STRACHINA, lac In jud. 'alumna.
STRADIVARI (latinizat STRADIVARIUS) Arm-

'no (1644.f1737), vestit fabricant Italian de instrumente cu coarde.

STRAJA, corn. rur. jud. Radauti, plasa VicoVele; 4.443 loc. Statie c. f. Intre Gura-Putnei si

Brodina.
STRAJANU MIHAIL( 1841 .t 1917), profesor si

publicist roman. A predat limba si literatura romans la liceul din Craiova (1873). Autor de aril
didactice pentru cursul secundar.
STRALSUND, oral In Germania (Prusia, Pomerania), 36.396 loc. Fabrici numeroase. Aci a
fost un lagar de prizonieri In timpul razboiului
mondial, unde au murit multi Romani.
STRANGFORD, ambasador englez la Constantinopol. A condus tratativele Intre Rusi sj
Turci In 1822-25 cu privire la organizarea principatelor dupa misciirile din 1821.
STRASBURG, corn. rur. jud. Cetatea-Albii,
colnie germana.
STRASSBURG (fr. STRASBOURG), ora$ In
Franta (Alsacia) pe Ill si Bruche (Breusch). Face
parte din depart. Bas-Rin. 166.767 loc. Catedrala
din 1277, cu turn de 142 m. malt.
STRAW.MIR, domnitor al Vidinului, Inlaturat
de Unguri (1369%, caro voiau sa devie stapini

neputlnd veni la sedintele adunarii, a fost trecut ca membru

onorar (1870).
STRA*ENI, statie c. f. jud.
Lapusna, Intre Vasile-Lupu si
Chisinau.
STRERA/A, corn. urb. jud.
Mehedinti, plasa Motru-de-Jos; Ioan Strajescu.
8.000 loc. Statie c. f. linia Bum-.
restiTimisoara, Intre Filiasi .si Turnu-Severin.
A fost capitala jud. Mehedintr, trecuta apoi la
Cernetd. A fost aici si o episcopie. Are o scoala
infer. de meserii.
STREICHER, ofiter francez venit cu misiunea
franceza, mort In timpul marelui razboiu.
STREIUL, rlu, all. al Muresului pe stinga, jud.
Hunedoara.

STREJETII-DE-SUS, com. rur. jud. Ro-

manatd, plasa Oltul-de-Sus; 2.068 loc. Dupa. legea

1929, sat circ. corn. Plesoiu.
STRESEMANNGUSTAV (1878
t1929), ompolitic german. A intrat

In parlament In 1907. Membru al

partidului national-liberal, a sustinut razboiul si a cerut ca sti se
fact), sacrificiile pentru doblndirea
victoriei, care trebuia sit largeasca
granitele Germaniei si spre Rasa-

rit si spre Apus. Devenind $eful

partidului In 1917, Incepu o campanie contra guvernului si reusi so.

Gustav
vada. Inlaturat pe Bethmann-Hol- Stresemann
weg. Dupa Infringere, Stresemann
fu nevoit sit fundeze un nou partid zis populist,
care combate diferitele guverne republicane si pratesteaza contra tratatului de la Versailles. Numai
dugs ce vede situatiunea critics a statului In urma
.

rezistentei pasive, drip& caderea catastrofala a

1885

www.dacoromanica.ro

STOSTR

(un dolar ajunge 4.600.000 marci In AuST - monetei

gust 1923), prime$te sa formeze un guvern de coaST UR htiune cu reprezentantii centrului, cu democrati,

cu socialisti. In afar& acest guvern Inceteaza rezistenta pasiva, In interior ia mAsuri severe contra

manifestkrilor coinuniste $i institue o noun moneta

(Rentenmarck). Stresemann, ca ministru de externe, ia parte la diferitele conferinte $i conventhin' Internationale $1 se sile$te sa Impace vechea
Germanie cu Germania iesittt din revolutie si astfel

sa asigure paces Europei. Pentru silintole sale In

aceasta directie i s'a decernat In 1927 (odata cu
Briand, Chamberlain $1 Dawes) premiul Nobel
pentru pace.
STREDIE ow LEON.

STRIGOAIA, statie c. f. jud. Suceava !Entre

Darmane$ti si Varna pe linia Darmane$ti-BorgoSuseni.

maw, fiinte Inchipuite despre can vorbesc

basmele $i mai ales superstitiile populare. Se zice

ca oamenii cari mor In anumite conditiuni se lac
strigoi si ies noaptea din morminte spre a persecuta
pe unii $i pe altii.
STRIGONIU (ung. ESZTERGOM, germ. GRAN,

sloven oirrinfosi), comitat $i oras In Ungaria; re$edinto arhiepiscopului primat al Ungariei.

STRTNDBERG AUGUST ( *18491.1912), roman-

cier suedez. A scris rornane, nuvele, drame. Trad.

rom.: Tatdl (1913), Mustrarea de cuget (de J. Botez, 1916), Nuvele (de J. Botez, 1916), Frinturi din
viala arnenirii (de Ion Gorun, 1924), Doi diavoli
t}i Cea mai tare (de P. T. Vally), Dragoste si piine

(de Otilia Ghibu), Nu vd juca(i cu locul (de P.

STRIMBA 0 corn. rur. jud. Ba lti, plasa Slo-

Vally).

bozia-Balta ; 2.800 loc. Dupa legea 1929, sat circ.

corn. Slobozia-Balti. 0 corn. rur. jud. Vla.$ca,
plasa Calugareni; 2.245 loc. Dupil legea 1929, sat
circ. corn. Calugareni.

STRIMBENI 0 corn. rur. jud. Prahova, plasa

Varbilau; 3.814 loc. Circ. corn. cu 6 sate (1929). If

corn. rur. jud. Teleorman, plasa Balaci; 3.326

loc. Dupti legea 1929, sat arc. corn. Caldararu.
STRIMBUL, insula. In Dunare. jud. Constants..

STEM/TURA, corn. rur. jud. Maramure$,

plasa Iza; 3.412 loc.

STROVSCU CONSTANTIN (11928), om politic

roman din Basarabia. Luptator nationalist, a lust

parte activA la nAcarea pentru autonomia Basarabiei $i a Post ministru de razboiu In timpul republicei mthdovenesti.
STROVSCU maim (*18431.1888)-, filantrop
roman din Basarabia. A facut importante donatiuni Casei $ coalelor $i altorinstitutiuni de cultura.

STROESCU VASILE (9844 t1926), filantrop

$i om politic din Basarabia. Membru onorar al
Academiei Romane (1910). A Silent importante

donatiuni pentru societatea cultural& Astra"

din Transilvania. A Post pre$edintele sfatului
tariff In Basarabia, deputat dupa 1918. raportorul legii pentru unirea Basarabiei (1919).
STROE$TI, corn. rur. jud. Suceava, plasa Ili-

sesti; 2.686 loc. Circ. coin. cu 3 sate (1929).

STRQMBOLI, insulA In marea Tireniana

(Lipare), 13 km. p. Aci e un vulcan care a facut
ultima data eruptie In 1921.
STRQSSMAYER IOSIN ( *1815 t1905), episcop

de Diacova. A combatut dogma infailibilitatii

Papei. Nationalist eroat, a Intemeiat Academia
jugo-slava din Zagreb (1867).

STROUSBERG BERTHEL HENRY ( *18231.1884),

neralli asupra literaturii moderne ( Tableau de la

litterature). In 1929 a lost iu Bucuresti la congresul criticilor dramatici $i muzicali.

STRUNGA, st. balneara jud. Roman, cu sor-

gin ti sul furo use.

STRZYGOWSKI ionF, profesor de istoria artalor la Universitatea din Viena. S'a ocupat de arta
bizantina $i in deosebi a studiat pictura bisericease& din vechile manastiri ale Bucovinei. Membru corespondent al Academiei Romane (1914).
STUART sr MARIA.

STUDENA, ferma a statului jud. Romanati.

Statie c. f. linia Piatra-Olt-Corabia.

STULPICANI, corn. rur. jud. Cimpulung, plasa

Homorului; 2.700 loc.
STUPCA, corn. rur. jud. Suceava, plasa Ili$esti;
3.500 loc.
STURDZA ALEXANDRU ( *17911.1854), func

tionar $1 diplomat In serviciul Rusiei, roman de origine. I$1 Incepe cariera In 1809 ca ata$at In Ministerul de externe, apoi la legatiile din Viena, Paris,

In 1828 a venit In Bucuresti ca sef al cancelariei

armatei de ocupatie. In 1843 a lost epitrop al

seminariului de la Socola. Op. pr. Essai sur ies
lois de la nature humaine; Sur la doctrine et l'esprit de l'eglise arthodoxe. A scris un pamf let contra

universitatilor germane (1818). Trad. rom. Enhirid adecd minelnic al pravoslavnicului hristian
(de Eufr. Poteca, 1832), invd(dturi religioase-morale (de Filaret Scriban, 1844); Epistolii despre
datariile sfin(itei diregatorii preu(dsti (de Filaret
Scriban, 1843), Duplul paralel sau biserica In fa(a

papitd(ii (de Neofit Scriban, 1851).

STURDZA MEET= A. (*1833 t1914), om politic roman. Studii In Mrinehen, Bonn $i Berlin.
A debutat In 1857 ca secretar al Divanului ad-hoc
din Moldova; a Post secretar al
caimacamiei din 1858, secretar
particular al Domnitorului Cuza,
mai tlrziu adversar al lui, fiind
devotat politic al lui Ion Ghica;
ministru de lucrari publice In
primul guvern al lui Carol sub
prez. lui Ion Ghica, de finante In
guy. de la 1870, prezidat de aceretras In Martie (Pr Ghica
la.$1,
Ion); apoi In toate guvernele prezidate de Ion Bratianu, la lucrari
publice (1876), finante (1877,
1878, 1879), externe (1882), culte

D. A. Sturdza.

si instr. (1885), finante (1888).

Dupa moartea lui Bratianu a lost proclamat sef a)

partidului national-liberal $i prim-niinistru In 1895,

1897, 1901-1904 (chid s'au Shout marile economil pentru salvarea creditului statului), 1907 (clnd

s'a facut reprimarea rascoalelor tarane$U). In

1908 s'a retras de la $efia partidului si s'a ocupat

de afacerile Academiei Romane. Ales membru al
ei In 1871, a Post In timp de multi ani secretar general, Imbogatind colectia numismatic& a ei prin
donatiuni $i cercetari personale, staruind pentru
publicarea documentelor din col. zisa Hurmuzachi (11.- acest cuv.) st dind la lumina o alta serie de
documente relative la istoria regenerdrii Romdniei.
Prima sa soriere este traducerea carpi lui Colson
despre drepturile Moldovenilor $1 Muntenilor
(1856); de atunci a publicat scrieri de economie
politic& i ?inflate (Banca na(ionalml, 1889, Su-

praf afa si popula(ia regatului Romdniei, 1896,

Cestiunea petrolului, 1905, Memoriu asupra legilor

agrare, 1914), Intre cari trebue sa numkram $i dis-

om de afaceri german. A construit cai ferate In

cursurile tinute In Parlament sau In Intruniri pu-

trance& de origine polonez a. E profesor de literatura framed' la facultatea de More din Paris,
critic literar $1 dramatic. A publicat studii asupra
oltorva autori vechi si editii de ale operator for
(Montaigne, Pascal) vi o interesantA privire ge-

zen and Medaillen des Ffirstentums Rumanien,

1874, Numismatica romelnd, 1878, Bibliografia
numismaticei, 1879); scrieri de istarie national&
(Portretele domnitorilor ramdni, 1874, Rumanien
and der Vertrag von San Stefano, 1878, Europa,
Rusia si .Romdnia, 1890, 40 de ani de domnie ai
Regelui Carol, 1907). Sturdza a Post unul din In-,
temeietorii Creditului funciar rural $1 multi am
directorul institutiunii.

Germania. El a lost In fruntea unui consortiu care

a executat linli ferate In Cara noastra. Falimentul
acestei constructii In 1870 a fist Inceputul ruinei
lui. A murit In mizerie.
STROWSKI FoRTuNAT, .profesor .$1 z iarist

blice; scrieri de numismaticii (Uebersicht der Mun-

1886

www.dacoromanica.ro

STURDZA GRIGORE (1821t1901), fiul Dom-

nitorului Mihail Sturdza. A avut rol politic In

1848, chid a lucrat la Innabusirea miscarii democratice a tinerimii moldovene. A Yost ofiter in
armata otomana, ajunglnd general sub numele de Muklis-Pafa.

A candidat In 1859 la tronul Moldovei. A Yost In multe rInduri se-

nator si deputat. A scris o carte

-despre legile fundamentale ale ur.iversului (1894).

STURZA Km SANDI/ (11842),
domnitor al Moldovei, 1822-1828.
Primul domn parnIntean dun& epoca Fanariotdlor,numit pe 7 ani.

eteristilor. El constata toate a-

1/

49 rur.; tine de eparhia Mitrop. Cernauti; circ.

Curtii de apel Cernauti; are 3 scoale primare ur- `SUS
bane si 74 rurale (1929).
SUCEAVA, 0 corn. urb., cap. jud. Suceava;
10.100 loc. (1919); 6 bis. drt., 1
cat., 1 unite, 4 amen., 9 sinag.;
liccu, sc. industr., sc. inf. agric.,
4 sc. prim.; 1 spital; static c.f.
Intre Veresti si Darmanesti pe
linia principal& BucurestiCernauti. A Post capitala Moldovei
de la Petru Mu at (1374) pin& la
Alex. Lapusneanu (1564); se
vad ruinele cetatii domnesti;
moastele Sf. Joan eel nou In bis.
St. Gheorghe. Bis. Sf. Gheorghe jud. Sterna
Suceava.
clad. 1522; Ms. Sf. Dumitru clad.
Petru Rams; bis. Mirautilor de Alex. eel Bun.%
Fosta cetate linga 'Drawl Suceava, ziditil prin sec.

El avu sa lupte'cu marl greutati

din cauza nenotocitei situatdi economice, rarnas& dupa excesele

569 km. p.; 65.940 loc. (1919); 1 plasa; 1 coat. urb., STU-

))t

cestea Intro plingere pe care o adreseaza Portii In 1826. In timpul Ion Sandu Sturdza.
domniei lui, drepturile Rusiei fat&

de Principate se maresc prin Conventiunea de

la Akkerman. In timpul domniei lui s'au produs

miscari politice importante In sens liberal. In 1822

s'a Mout un proect de constitu(ie.

xiv si refacuta de Stefan eel Mare. A rezistat la

multe atacuri inimice. Parasita de Lapusneanu,
end s'a mutat resedinta domneasca in Iasi ,A
lost reparata. In sec. xvi do Ieremia Movila.

STURDZA MIHAIL (1795t1884), domn al

numit pe viata. Fiul logofatului Grigore, a ocu-

0")\ O

Moldovei, 1834-1849, primul domn regulamentar,

pat functduni importante mai ales In ramura scolarti. A Post membru In comisiunea care a redac-

tat Regulamentul Organic. Ca domnitor, a luat

masuri bune de natura administrativa (sosele, tirguri), a liberat
Tiganii, a Intemeiat o scoala supemart). (Academia care-i purta numele, 1835), o coal superioara de
meserii (1840), dar a provocat multe nemultumiri In rindurile tinerimii liberate, mai ales prin Ingii-

06,

MIRESTI1

0/

Darin'itiesti .0.0"

l'`(fr 41,
GO

su
lisesti
14. SESTI

\
/
..... .

duinta acordata Evreilor din Gall.tia de a se aseza In Moldova, a re-

primat cu severitate inceputurile

de miscari politice, cum a Post aceea de modificare a Regulamentului In Martie 1848. Dripe conventdunea de la Balta-Liman, s'a

,F+

PL.

;Sri-

d'

PL.

eBosan

A.

80

4,1

A NCE

'NO

3 V
Harta jud. Suceava (legea x5%4

Mihail Sturdza.

retras si a trait mai mult In streinatate.

STURDZA vAsna ( *1810t1870), om ,politic

roman. Magistrat (1849), ministru de lucrari publice (1850),
prezident al divanului domnesc
(1856); membru al caimacamiei
de trei din 1858. Cu colegul seu
Anastase Panu, se opune uneltirilor colegului for Catargiu care J,,
voia sa zadarniceasc& unirea
principatelor. De aceea adunarea
electiv& a Moldovei le-a decernat
o mcdalie de reounostinta. Apoi

prezident al Curtii de casatie Vasile Sturdza.

(1862), pensionat la 1868; la 9

Ianuarre 1869 i s'a votat o recompense nationala.

STURDZA-SCHEIANU DIMrrRIE (t1920),
cercetator al istorici Romanitor, a adunat docu-

mente relative mai ales la starea thranitor ro-

maul. A daruit Acaderniei Romane peceti, fotografii, etc. Mernbru onorar al ei (1907).
STURZENI, corn. rur. jud. Tighina, plasa Cu

acelasi mne; 2.517 loc. Dupa. legea 1929, sat circ.

corn. Manztr.

STURZETI, corn. rur. jur. Balti, plasa GloSTUTTGART, oral In Germania (Wurttemberg) pe Nesenbach si Neckar; 337.199 loc.
SIJA.TU, corn. rur. jud. Cluj, plasa Mociu;
2.458 loc.
SUBCETATE 0 corn. rur. jud. Mures, plasa
deni: 3.985 loc.

Toplit.a; 3.600 loc. I static c. f. jud. Hunedoara,

de la care porneste o IMie spre Simeria, alta spre
Lupeni, alta spre Caransebes.

SUCEAVA, jud. In Bucovina; cap. Suceava;

SUCEAVA, riu all. al Siretului, udA jud. Radautd, Suceava $i Falticeni (Baia, lost Suceava).
SUCEVITA, corn. rur. jud. BM/duet; 1.619 loc.
(1919). man. veche (bino populatit In 1560),
refacuta de episcopul G. Movila In 1574 si de leremia Movila In 1586. Are o bisericti foarte interesanta cu picturi pc paretii exteri'ri.
SUCHIER [st4ie] HERIAANN (184811914), 11-

lolog german. S'a ocupat de limbile romanice. A

scris despre limba si literatura provensala. A publicat editiuni critice ale vechilor texte franccze.
SUCIU LUCRETIA ('1859t1900), scriitoare romans. A publicat un vol. de poezii si u traducere a
op. lui Lessing, Laocoon.
SUCIU PETRE, lost profesor la facultatea de

drept din Iasi.

SUCIU VASILE (1873),prelat roman din Transilvania. Mitrupolit al Blajului, ales In 1918. A
lost profesor la Seminariul superior teologic din
Blaj, s'a ocupat de $coale. E membru onorar at

Academiei Romane (1919). Op. pr. Ilipnolism $i

spiritism. 1906: Teologia dogm ailed fundamentold, 2 vol., 1907: Teolog La dogrnatica speciald,2
vol. 1903.

SUDAN, vast& rcgiune din Africa centrals,

care se intinde de la Abisinia (la E.) pin& la occa-

nut Atlantic (la V.) w Africa.

ScDERMANN HERMAN (18571.1928), draimaturg german. Trad. rom. Magda (de Virgil Popescu, 1896), loan Botezdtorul (de I. Chendi si 'C.
Sandu, 1901), Moara pardsild (de H. Lecca, 1908),
Slane de p ialra (de Emil Fagure, 1909), Jolla (de

E. Marghita), In mrejele pdcatului (de B. Madeleine), Nunta YoLantei (de M. Negro).

1887

www.dacoromanica.ro

SUD- suDTTI, coin. rur. jud. Ia lomita, plasa Slobozia; 4.832 loc. Dupa legea 1929, sat cue. corn. MarSU L culesti.
SUE [so] EUGENE ('1804t1857), romancier
francez. Mare succes In epoca sa cu unele din romanele sale sensationale. Prima trad. la not e publ.
In Foaia pentru minte", 1844: Ovreiul neadarmit.

Apoi avem: Crucea de argint (de Eliad, 1858),

Matilda (de G. Baronzi, 1853, de I. Petrescu,

1855), Artur (de Teulescu, 1854), Chernoc Corsarul

de C. Bhjescu, 1852), Comandcrrul de Malta (de

N. D. Raeovita, 1857), Jidovul rdtcicitor (de Iosif
Arhimandrit, 1857), Misterele Parisului.

SUEDIA (SVERIGE, germ. SCHWEDEN, fr. SUEDE,

it. tsvEzia), stat In Europa. Se rnargineste la

NE. cu Finlanda, in E. Cu Golful Botnic si Marea
Baltic &, la S. cu M. Baltick la V. cu strlmtoarea
Kattegat si Norvegia. Supral. 448.460 km. p.;
6.074.000 loc. Insule: Gotland, Oland In Marea
Baltiea.
Tara muntoash spre V. si centru, far spre E. $i
S. seasa. Muntii Scandinavici. Vlrfuri putin Waite:

Sulitelma, 1680 m. Teritoriul Suediei este Oka

prin casatoria Margaretci cu Haakon (1387) si sh

intre In uniunea de la Colmar (1397). Aeeasta unire

n'a fost solida, contra ei s'au ridicat de multe on

partide nationaliste (sec. xv) $i In fine In sec. xvi
cu Gustav Vasa, Incepe seria regilor nationali ai
Suediei, apoi urmeazh luptele contra Poloniei,
Germaniei si Danemarcei, mai tfrziu contra Rusiei, urmate de o puternich expansiune teritorialk
astfel ca In 1660 ea stapinea Finlanda, Estonia,
Livonia, parte din Ingria, parte din Pomerania,
Brema s. a. avind o suprafata de 900.000 km, p.
si o populatie de 3.000.000 suflete. Este epocal ui
Gustav Adolf, a lui Carol Xl si Carol XII; dar In
sec. xvin Suedia fu nevoith a se restrInge pe tarmul apusean al Marii Baltice din pricina ridichrii
din ce In ce mai puternice a Rusier. Dad. Isi pierde

renumele ei de mare putere militarh, se desvolta

pe calea artelor si a stiintelor. Unirea cu Norvegia (1814) fu numai o unire personala, care se
desfhcu si ea In 1905. Suedia In cursul sec. xix
Incerca multe schimbhri In ordinea politica interne $i continua a se desvolta In eivilizatie si
culture.

SVESS EDUARD ( *1831 -1-1914), geolog austriae_

A lost profesor in Universitatea din Viena; a fost

si deputat. Reputatia lui e universala stabilitk

mai ales prin: Das Antlitz der Erde, 1883 (Fata
painintului).

SUETONIU (CARTS SIIETONITIS TRAAIIILLIIS

(*ca. 70 fca. 140) istoric roman. Op. Vitae XII

imperatorum (de la Cezar la Domitian), trad. nom.
de G. Munteanu, Brasov 1867.
SUEZ istm care leaga Africa de Asia, larg
de 112 kin. golf in N. 545.rii-Rosii. C) oral
In Egipt, In fundul golfului cu acelasi nume.
canal care strhbate acest istm, taint duph studiile lui Ferdinand de Lessens, prin lucriirile Incepute In 1859 si terminate in 1869 si executate
cu fondurile unei societati anonime (pe actiuni).
El uneste Mediterana cu Marea Rosie. E lung de
168 km., larg de 80-135 m., adinc de 11-12 at_
A costat 494 milioane franci. Concesiunea e data.
companiei de chtre guvernul egiptean pe timp de
99 de ani (1869-1968), duph care ramlne In
deplina proprietate a Egiptului. Din 1887 e declaret neutru.
SUHAIA corn. rur. jud. Teleorman, plasa

Slavesti; 4.070 loc. Circ. corn. cu 2 sate (1929).

lac In jud. Teleorman, lInga. Dunare, aproape
de Zimnicea, In leghturh cu Dunhrea.

SUHOVRCA, corn. rur. jud. CernAuti, plasa

Sipenit; 2.205 loc. Circ. corn. Cu 3 sate (1929).
SUIDAS (sec. x p. Chr.), seriitor bizantin. A
fhcut un fel de dictionar de vorbe si fapte contemporane, pretios prin detalii, deli are si multe
breseli.

SULTNA eel mai mic brat al Dunhrii prin

Harta Suediei.

de la V. in E. de un mare num&r defluvii can due In

mare $i apele multor lacuri mari: Tornea, Lulea,

Pitea, Umea, lndal, Ljusnan, Ost-Dal si West-Dal
unite, Alvdaten care se versa In lacul Vener si
prin 11. GOta se scurge In mare. Mai slnt doua

lacuri: Vetter si MOlar, aceste In leghtura cu mares.

Cap. Stockholm. Orase pr. Haparanda, Pitea,

Upsala, Falun, Orebro, GOteborg, JanhOping, Helsingbarg, Malmo. Clime asprh In genere; pe lInga

coaste, mai dulce.

Inceputurile istoriei Suediei se confunda cu ale
Norvegiei si Danemarcei. Primele centre politice
ale Scandinavia s'au format In S. Suediei de azi
In jurul lacurilor Vener, Veter, pe la finele sec. x,

far cu timpul s'au desvoltat si altele. Astfel s'a

ttlnehegat statul suedes, alhturi de cel norvegian
si de cel danez. Lupte pentru domnie Intre dilerite. familii Impiedech o desvoltare serioash a lui
prin sec. xiii si xiv. Atacat si de Germani, fu nevoit

sh cearh ajutorul Norvegiei, unita cu Danemarca

Uzina de la Sulina.

care se versa In Marea Neagrh; adincit si largit

prin lucrari artificiale ca sit serve trecerii vaselor
mari din Mare In Dunhre. corn. urb. jud. Tulcea, plasa Sulina; 5.400 loc. Are un gimnaziu de
bAeti.

SVLITA corn. rur. (tlrg) jud. Botosani,

plasa Sulita; 2.808 loc. Circ. corn. cu 13 sate (1929).

corn. rur. jud. Hotin, plasa Sulita; 2.726 loc.
Circ. corn. cu 5 sate (1929).

1888

www.dacoromanica.ro

SULLY- PRUDHOMME RENE ARMAND ("1839

t1907), poet francez. Premiul Nobel 1904. Poet

parnasian. Opere pr. Stances et poelnes. Trad. rom.

In diferite reviste: Convorbiri literare (1873-74),

Literatorul (1884), Lumea noun literary (1895-96),

Luceafarul (1901), Semanatorul (1909-10), Ramuri
(1908), Neannul romanesc literar $. a. de V.

Pogor, Carol Scrob, A. Steuermann, E. Farago,

C. Teodoreicu, *t. Braborescu, C. Manolache, $. a.
SULZER FRANTZ IOSEF (t1791), istoric austriac.

Fost ofiter in armata austriaca. Profesor la curt ea

lui Alexandru Ipsilante, 1776. A murit In Pite$ti.

Op .Geschichte des transalpinischen D aciens,(Viena,

1781- 82), izvor pretdos de informatii pentru noi.

SUMATRA, insula In arhip. Sondelor In Oceanul Indian; tine de Olanda. Cu micile insule din
jur 479.231 km. p., 4 294.000 loc. Mr Asia.
SUPAN ALEXANDER ("1847 11929), geograf ger-

man. Profesor in Breslau. Op. pr. Einnente de geogra fie (toted: Coloniile europcne.

SUPLACUL-DE-BARCkU, com. rur. jud.

Bihar, plasa MargInta; 2.358 loc.

SUPPE [Mac; FRANZ ('182911895), compozi-

tor austriac. Cunoscut prin operetele sale: Fatinita, Borcacio (jucat de de multe ori de trupe romanesti). Poet si Wan.

SUPUR, statie c. f. jud. Salaj, Intro CareiiMari si Sarma.*ag, ling& satul Supurul-de-jos.
SURAIA, corn. rur. jud. Putna, plasa Mara.
$esti ; 3.465 loc. Circ. corn. cu 9 sate (1929).
SURANI, corn. rur. jud. Prahova, plasa Pod-

goria: 2013 loc. Circ. corn. cu 5 sate (1929).

SURDIX, com. rur. jud. Some$. Mine de lignit.
Statie c. f. Intre Dej $i Jibuu.
SURPATELE, fosta rnanastire In jud.
ziditt pe la 1591 de Stefan Surdul.
SURUCEANU IOAN CABMAN (t1897), scriitor

roman (In limba rusa) din Basarabia. A publicat

o colectie de inscriptiuni latine$ti $i greee$ti (1894).

Membru onorar at Academiei Roma.ne (1888).

SURUCENI, man. de calugari jud. Chisinau,
Intern. In 1785 de pitarul Suruceanul; are 2 biserici, una ziditA In 1828. Staretul actual e Arhimandritul Dionisie Erhan.
SURUL, vIrf In muntii Fitgarawlui.

SUSAIUL, munte In jud. Prahova.

SUSANA pr EMMA.
SUSENI, com. rur. jud. Ciuc, plasa Gheor-

gheni; 3.844 loc.

SUSLENI, corn. rur. jud. Orheiu. plasa Susleni;
4.000 loc. Circ. com. cu 14 sate (1929).

SUTESTI, corn. rur. jud. Braila, plasa lance;

3.817 oc. DupA legea 1929, sat circ. Movila-Mireset. Are o $coalti inferioara de meserii.

SUTU ALEXANDRIT (1837t1920), medic roman. Profesor de clinica boalelor mentale la facult.

de medicinadin Bucure$ti (1881), a Infiintat un

institut pentru tratarea acestor boalc. Membru corespondent al Academiei RomAne (1881).

SVTU ALEXANDRII (t 1821), domn al Moldovei

si al Munteniei (de trei ori).

Destituind pe Constantin
Ipsilante In cursul anului
1801, Poarta numeste domn
to Moldova pe Sutu, dar In

dupAfugalui Caragea. AflInd pregAtirile pentru stn._

eteria greceascA $i temtndu -se de a se compro- ouv
mite fata de Turci, luA tot felul de masuri ca sA 43'
Impiedece orice fel de rniseare favorabila In tara.
De aceea eteristii hotarira s/1-1 omoare, dar n'o
puturA face In 1820, rind trebuia sA izbucneascA
revolutia, ci In 18 Ianuarie 1821, clnd fu otrAvit
Sutu de un medic.
SUTU MIHAIL, domn al Munteniei (de trei
ori) $i al Moldovel (de douA ori). Poreclit Dracu,
era dragoman la Constantinopol;*tiindu-1 cu bani
multi, cci interesall de to Pout& fac pc Sultan sA -1
destitue $i so.-1 exileze In insula Rodos cu doi fii.

Dar peste putin - dupa. ce

Meuse marl daruri unde trebuia - este iertat $i In 1783 i

se da. domnia Munteniei. Desi
prin hateseriful din 1784 se
confirma., dupA cererea Rusiei,

ca Domnii nu vor fi schimbati

declt In caz de vina vAditA,

Sutu e Inlocuit In 1786 en Nicolae Mavrogheni. DupA sta.ruinta amiralului Hasan-Pass,

el revine In 1791 dupA ce arrnata

austriaca de ocupatie parttseste

principatele (dupa pacea de la

$istov), dar peste doi ani este

tizA

Mihail Sulu.

trecut In Moldova (1793), uncle

sta. tarasi doi ani (1795), dar este mazilit. In 1801
e nurnit In Muntenia, dar In 1802 fuge la Brasov
cu toate averile si Insotit de numerosi boort $i

negustori, de frica navalirii lui Pasvantoglu, ale

cArui bande intrase In Oltenia, jefuise In jud. Me-

hedinti, ajunsese pe la Tirgu-Jin, pe la Ocne $i

prin jud. Dolj. Din Transilvania Sutu trece In
Austria, de acolo In Rusia si, In fine, In Turcia,
sub garantja ambasadorului rusesc. Se vede ea
nu-si pierduse Inca reputatia de om ponderat $1
iscusit, cAci Turcii 11 trimit domn In Moldova In
1819. Acuin el gaseste o situatie plina. de greutati.

In Rusia se pregatise miscarea contra Turcilor

sub comanda lui Ipsilanti, incurajata pe sub
mina de cercurile politica ruse$ti. Acesta intrA In
relatii cu Sutu, face apel la patriotismul lui grecesc, ii dA dovezi despre sprijinul eventual al
Rusiei $i-1 prinde In capcanii: Moldova devine un
centru de pregAtire pentru miscarea greceascA si

aci izbucneste pe feta. In momentele decizive,

consultil rusesc dezaprobA actiunea Grecilor si
Domnitorul Sutu, gray compromis, se decide sA
NO In Rusia, lAsInd In locullui o cirmuire vremelnica.
SUTU MIHAIL ( 1841), inginer $i numismat ro-

man. Absolvent al Scoalei centrale din Paris

(1864). Membru al Academiei RomAne k1909)5i

al Aterfeului Roman. A studiat monetele vechi

ale Italia (1887), ale Macedoniei (1893), monetele imperiale romane (1899), egiplene (1904,
1909), apoi monetele inedite ale oraselor noastre
ponlice (1913) cum si sistemele de greuta(i din

anticitate, mai ales din Orient( 1884, 1895, 1909),

a publicat lucrari despre originile monetelor (1885,

despre importan(a nurnismaticei pentru

la Academie: Numismatica ronuind (1911).
SVTU NICOLAE ('179911871), cunoscut sub
1919),

istoria Romanilor (1916). Ca discurs de reccptiune

1802 intervine Intelegerea

Intro Rusia $i Turcia, care
recunoaste celei dintliu un
drept de amestec In administratia principatelor, si

numele de Bcizadea Nicolachi, om politic roman.

foarte curand domnitorul

Moldovei primeste a not&

Fiul lui Alexandru Sutu, fostul domn, fugise In

timpul eteriei In Transilvania. A Post secretar de
stat In timpul lui Kisseleff: In timpul domnici lui
Mihail Sturdza ministru al diferite departamente,
postelnic si epitrop al $coalelor In 1842 A retinut

fuga lui Mihail Sutu, Domnul

Munteniei, atunci, In Julie

A fast consilier la Curtea de Casette. Op. Statis-

cu serioase observatii. Cind

sA rAspunzA, se Intimplii

1802, e pus O. conducA $i

Muntenia, dar In Octombrie

pierde ambele tronuri. In

In lasi pe Ion Ghica ca profesor la Academie.

tica Moldovei.

SUTZOS ALEXANDROS 180211863), scriitor

grec. A publicat romane $i o istorie a revolutiei

uanlod

Alexandru Sulu.

Moldova nici nu se mai Intoarce; domneste Insa

grecesti.
SUTZOS PANAGHSQTIB (1806t1868), scriitor

pin& la Octombrie 1806, a doua oara de la 1818,

SE:VENIRE, grupA de poezii ale lui V Alecsandri;

In Muntenia Inca de douA ori: odatA, de la August

Gh. Adamescu - Diclionar encicolpedic ilustrat.

grec. A publicat drame, nuvele, romane.

1889

www.dacoromanica.ro

119

SUW- a treia grupa din colecaa publ. In 1853 si pastrata In editiile ulterioare.

SZM

SUWAROV ALMANDRU ter SUWOROV.

SUWOROV ALEXANDRU VASILlEVICI GRAF RIM-

NrKsxr PRINT rrAmisKr (1729 t1800), general rus.

A luat parte la razboiul de 7 ani; a reprimat revolutia din Polonia (1768); a Invins pe Turci la Turrucaia $i HIrsova, dupa can vic-

torii a urmat pacea de la Kuciuc-Karnargi (1774); a facut

(570;

cruzime o noun revolt& In Polonia

SZABO IOSIF (" 1836 t1874), medic roman din

Iasi, naturalist. S'a ocupat de fauna $i flora Romaniei. A lost membru onorar al Academiei Romane (1872).
SZATMARI-POP CAROL (1813t1888), pictor.
roman.
SZECHENYI BELA CONTE ("1837 t1918), geo-

graf maghiar. A calatorit prin America, Algeria,

India, Japonia, China, etc. si a descris aceste calatorii. Opere: Amerikai utam (Drumul meu In

expeditii victorioase In Crimeea

$1 Caucaz; a repurtat, In unire cu
armata austriaca, comandata de
principele de Coburg, doua victorii contra Turcilor la Focsani

$i la Martine$ti (31 Julie $i 22

Septembrie 1789), car! i-au adus
titlul de graf; a potolit cu mare

SZABO Tom ("1836 11911), episcop roman unit

7r1 Gherla. din 1879.

America), Sz. Bela on) I keletyzsiai Utjanak ludominims ereamenye (Rezultatele $tiintifice ale calatoriei Contelui Sz. B. gprin Asia orientala).

SZECHENYI

isecerui ISTVAN (STEFAN) CONTE

(1791 t18C0), om politic maghiar. Ministru de lucrari publice In 1848. Renumit mai ales pentru ac-

Suworov.

(1794); a luptat, In unire cu Austriacii, contra Francezilor In N. Italic!, atunci i

s'a dat titlul de print. I s'a ridicat un monument

In Petersburg $1 altul In jud. Rfmnicul-Sarat.
SUZANA 0 statie c. f. jud. Tutova, Int,e Zorleni $i Prut. 9 O manastire In jud. Prahova, zidila In 1740.
SVTNITA, corn. rur. jud. Severin, plasa Or$ova; 4.409 loc. Mine de lignit.

tivitatea sa cultural!: a Inflintat Academia maghiara de *tante, pentru care a donat 60.000 fl.; a
contribuit la Infiintarea TeatruluI National din
Budapesta. Prin Indemnul lui s'au organizat: navigatia dunareanil, regularea Portilor de Fier, s'a
cllidit podul dintre Pesta $i Buda, etc. Adversar
politic al lui Kossuth.
SZEGEDIN, ora$ In Ungaria (comitatul Csongrad); 119.109 loc.
SZEKELY MOZES (MOISE) ("ca. 1550 t1603), ge-

SWEDENBORG EMANUEL ('1688t1772), fi-

neral, principe al Transilvaniei. Om de Incredere

tilor sfinte $1 le-a explicat Intr'un spirit mistic

cu totul personal, crelnd un fel de noun religie

Viteazul, apoi, dupa triumful acestuia, a trecut de

partea lui, ca poste putin timp sa-1 tradeze, unindu-se cu Basta.A lup tat $1 Impotriva lui Basta, si
alungindu-1 cu ajutorul Turcilor a lost proclamat

lozof suedez. A trait un timp la Londra si In 0landa. A publicat studii de matematicA $i asupra
metalurgiei. Mai tlrziu s'a consacrat studiului car-

cre$tina, fart Insa a forma o organizatie de sects.

Op. pr. Arcana caelestia, 1749 (secretele cere$U);
Vora christiana religio. 1771, rezumatul doctrinei
sale.
SVIFT [sulft] IONATHAN (* 1667 t1745), scriitor

satiric englez. Opere pr. Calatoriile lui Guliver

In tam piticilor $i In tam uria$ilor. Trad. rom. de

I. Neguiici (1848), Gr. H. Grandea (1879), Hamalamb Lecca (1909), L. Dau$.

SWOITALSKI CASIMIR ( '1886), om politic
polon. Doctor In filozofie, a Post profesor la un
gimnaziu; In razboiul mondial a luptat In legiunile poloneze, a Post deportat pentru ideile sale
anti-austriace; In 1918 si -a reluat postul, far In

1925 a devenit functionar In cancelaria Repu-

blica, apoi director In ministerul de instructie, ministru al acestui departament $i apoi a Post

Insarcinat cu formarea cabinetului.

SYBARIS, ora$ In Italia antic& (Gracia Mare,
aproape de golful de Tarent), distrus In 510 a.
Chr. Locuitorii traiau In mare lux $1 n'aveau alte
preocupari decit petrecerile; de aceea numele for
(Sibari(i) si al orasului au ramas de pomina.

al lui Stefan Bathory, pe care I-a urmat In PoIonia. Relntors In tara., lua parte la toate framlntarile pentru stapinirea Ardealului. A luptat alA
turi de Andreiu Bathory Impotriva lui Mihaiu

In 1603 principe al Transilvaniei; dar Basta cu

ajutorul lui Radu Voda 1-a biruit In lupta de la
Brasov $1 1-a decapitat (17 Iulie 1603). Istoricii
nostri,li zic: Moise Secuiul.
SZELL [sell ROLOMAN (*1845t1915), om po-

litic ungur. Ministru de final* 1875-78, prezident de consiliu 1899-1903, 1904 prezident al
delegatiunilor.

SZEMERE BERTALAN (BARTHOLOMEI) ("1812

t1869), om de stat maghiar. Ministru de interne

1848, prezident de consiliu 1849. Dupft revolutie
a emigrat In Franta Si apoi In Anglia; s'a Intors In

patrie In 1865.
SZEMERE PAUL ( "1785t1861), poet ungur
din $coala lui Kazinczy, creatorul sonetului In literatura maghiarli. A condus mai multe reviste
literare (Elet es Literatura).
SZ.MIGELSKI VICTOR (1858), teolog roman.
Canonic si profesor In Blaj; a publicat carti

didactice; a lasat un fond pentru internatul de

fete din Blai.

1890

www.dacoromanica.ro

-*k

'41

2(

t)I

dte

NW Mu
-um um

491

INCH I
1118181 11

11.91

0[11110 MRII/Willi[11
''
1111.9,pl.

vj

VEDEIIE DIN UUILD (JUL/. Altlig*)

AABNER-TUDURI ALEXANDRII ( -1859 t..

),

medic roman. A studiat apele minerale din tail $i

a publicat despre cele din districtul DImbovita

(1885), din districtul Neamt,u (1890), despre un
izvor din jud. Buzau (1890).
ABA, corn. rur. jud. Cetatea-Alba, plasa Liman; 4.370 loc. Colonie elvetiana Intern. 1823.
Locuitorii au vii Intinse $i gradini de pomi fructiferi. E o localitate renumita mai ales ca podgorie.
Statie c. f. intre Cetatea-Alba $i Bugaz.
ABLA, corn. rur. jud. Caliacra, plasa Cavarna;
2.100 loc. Circ. corn. cu 16 sate (1929).
SAFARIS (ceh. SAFARIK) PAUL IOSEF (*1795

1-1861), filolog cell. Profesor la Petersburg. Unul

din Intemeietorii studiilor de slavistica. In sec. xix.
A publicat studii despre antichitd(ile slavice (1837),

ciatiunii pentru literatura. $i cultura. fondata in

Transilvania In 1861. A publicat multe scricri
pentru propaganda ideii de independents a bisericii roman (Pro memoria despre dreptul istoric
al autonomiei biserice$ti nationale a RomAnilor,

1849, $i In limba germane, urmat de un Adaos

1859; Memorial pentru restaurarea wiitropoliel,
1860, etc.), calif teologice pentru studenti (Dreptul

canonic, 1854, Teologie pastorald, 1857, Istoria

bisericii ortodoxe, 1860, Enhiridion carte manuald
de canoane, 1871), circulari $i instructiuni pentru

profesori, directori, duhovnici; a supraveghiat o

noun traducere a Bibliei, tiparita In 1856-58.
Memoriile sale dintre anii 1846-71 s'au publicat
In 1923.

AMUD, corn. rur. jud. Salaj; 1.175 loc.

(1919); locul na$terii lui G. $incai.

etnograjia slava (1842) $i despre istoria literaturii

Slavilor din Sud (1864).

ANDERNAGOR (cHANDERNAGOR), ora$ In

GAG, corn. rur. jud. Timi.$-Torontal, plasa Chisoda; 2.175 loc.

India franceza; 27.000 loc.

Tusla; 2.640 loc. Dupti legea 1929, sat circ. corn.

Noul-Caragaci.
AGUL, corn. rur. jud. Arad, plasa Arad;

147.800 km. p., 38.000.000 loc. Capit. Tsinan.

ANDRU-MARE munte In jud. Bacau.

AN-TUNG (scauurrum), provincie In China;

AGANI, corn. rur. jud. Cetatea-Alba, plasa

2.106 loc.
AGIINA ANDREW ("1809t1873),

prelat ortodox roman In Transitvania. Macedonean de origine, a

facut studii In Pesta $i In VIr$et si
a Post ales episcop al RomAnilor
ortodoc$L In timpul mi$carilor din
1848 a Post, Impreuna cu colegul
situ unit, In fruntea delegatiunii care
s'a prezentat Imparatului cu petitiunea de drepturi a RomAnilor.

ANTAU, corn. rur. jud. Selaj, plasa Tapad;

3.264 loc.

ANT, corn. rur. jud. Nasflud,

plasa SIngiorgiu-Bai; 2.178 loc.
wk.PCA RADII, preot roman.
A fo.t membru In comitetul revolutionar din 1848, care a subscris
proclamatiunea de in Islaz 9 Iunie
1848.

APTE-BANI, corn. rur. jud.

Balti, plasa Glodeni. Dupe legea

1929, sat circ. corn. Glodeni.

Dupe revolutie a Inceput lupta pen- Andreiu

tru emanciparea bisericii romane de aguna.
cea slrbeasca $i In 1864 a vazut restabilita vechia
mitropolie a RomAnilor $i el a lost primul mitro-

polit, iar In 1868 a realizat statutul bisericesc,

dup& care s'a condus biserica romaneasca neunita
din Trasnilvania pins la unire $i din care s'au
luat multe dispnzitiuni In legea general& a organizarii biseicii romane$ti. El este initiatorul Aso-

ARD-IGHIU, statie c. f. jud.

Alba, Julia Ingusta Alba-Iulia

Zlatna.

ARU-DORNEI, sat jud. Falticeni (lost Suceava).

Preotul
AT-EL-ARAB w TIMID.
Radu apca.
AINEANU LAZAR ( 1859), fi-

lolog. Nascut In Romania. Evreu de origine, a

trait mult timp ad, dar respinglndu-i-se cererea

de Indigenat in 1895, a parasit Cara $i s'a stabilit

1891

www.dacoromanica.ro

CH_ la Paris. In prima parte a activitatii sale (pine laIn cursul marei batalii de la Sibiu (26-28 Sept.
. m 1902) s'a ocupat de filologiaromaneasca; In adoua
1916), a Post o luptii, In care Romanii au doveI INI parte de cea franceza. Dupe ce publicase, Intre
dit vitejie, dar farii succes.
altele, un studiu asupra Iclelor (1886), s'a facut
ENDREA HATMANIIL, general al lui Stefan
cunoscut prin lucrarea Incercare asupra semasio- eel Mare.
logiei romdne (1887), care i-a servit si ca teza de
ENDREA ALEICANDRII C. (t1889). jurist rolicenta. Dupe studii In Germania si Franta, a man. Fost profesor de procedure civil& la Univerrevenit si a Post cltva timp suplinitorul cursului sitatea din Iasi, transferat In Bucuresti (1880).
lui B. P. Hasdeu la facultatea de litere din BuENDREA $TEFAN C. (' 1842 t1907), jurist rocuresti. A publicat articole de specialitate In man. Fost profesor la facultatea de drept din Iasi
Convorbiri literare" si alte reviste; carti de (1867), transferat In Bucuresit. Ministru de juscoala pentru limbs romans, latina si german& stitie In guvernul prezidat de P. S. Aurelian
(Dic(ionar german-romfln, 1890, Gramatica la- (1896).
tind, 1899, Autorii romdni moderni, 1891, ItliEPREV, corn. rur. jud. Arad, plasa Chisineu
tologte clasicd, 1890, etc.), studii filologice generale

(Linguistica contimporand, 1890, Raporturile Intre gramillicd si Ogled, 1891, Istoria tilologiei romdne, 1892) si spectate (Basmele romdne, 1895,
premiat de Academia Romanii; Influen(a HenLaid asupra limbii romdne, 3 volume, Intre cart
si un vocabular al turcismelor, 1900); a Mout asemenea primul Dic(ionar In felul micilor enciclopedii germane $i Iranceze, 1896 si alte ed. DupA
elteva articole si brosuri polemice (Cum se critied un dic(ionar, 1901; 0 ccrrierd filologicd,
1901), urmeaza cartile sale publicate In Paris,
cart au ca obiect folklorul (L'etat actuel des

Etudes du folklore, 1912), vorbirea popular& (L' ar-

got ancien, 1907; Les sources del' argot, 1912; Le

tangage parisien au X IX steele, 1920) si limba yechilor texte (La langue de Rabelais, 1922).

CHIOPNI, corn. rur. jud. Falciu, plasa

Oltenesti; 2.150 loc. Circ. corn. cu 15 sate

(1929).
$COALA DE PODURI $I 00SELE. tnfiintata In Bucu-

rest' In 1857 ca , scoala tehnica" de inginerul francez Leon Lalane (*181111892). El a venit in tar&
to 1853, a construit podurile de pe soseaua Ploesti-

Predeal, s'a ocupat de soselele si de linia ferata

CernavodaConstanta In timpul razboiului Cri-

meet. In 1878 a facut parte din comisia internationalti pentru delirnitarea Dobrogei. Aceasta stoats
a Yost reorganizatii In 1881 de inginerul George

Duca (r acest nume), care i-a lost multi ani director. Pe atunci toate cursurile erau comune.
Din 1920 a devenit scoald politehnica (air acest
cuvint).

4.2:10 Inc.

ERBAN CANTACUZINO DObiN yr- CANTA-

CUZINO.

ERBAN CONSTANTIN or CONSTANTIN BASARAB.

ERBANSCU TEODOR ( *1837t1901), ofiter

roman si scriitor. A Inceput a publica poezii In
Albina Pindului" 1868; apoi a devenit colaborator statornic al Convorbirilor literare" In timp
de 30 de an si T. Maiorescu II citeaza Intre reprezentanlii Direcfici mud. Poeziile lui au Post adunate si publicate tntr'un volum de Tr. Djuvara
(1902). A lost membru corespondent al Academidi RomAne (1894).
ERBANBTI 0 corn. rur. jud. Tecuci,
plasa Ivesti; 2.890 loc. Circ. corn. cu 6 sate (1929).11

0 lost schit In jud. VIlcea, Intemelat pe la 1740

de Mateiu Morunglavu, lInga corn. Stefilnesti. Aci

s'au retras Turcii In 1821 dupe lupta cu eteristii

la Zavideni.
.,SERBS TI, static c. f. jud. Covurluiu intro
Barbosi si Pecuciu. schit In jud. Belli, Infiintat
In 1813.
ERCAIA, statie c. f. jud. Fagaras, intre Brasov si Fagaras.
ERPENI corn. rur. jud. Tighina, plasa Bul-

boaca; 2.600 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn.

Speia.
EVCENCO TARAS GRIGORIRVICI (' 18141.1861),

poet rus, reprezentantul spiritului ucrainian, avtnd

In deosebi subiecte si motive din folklorul pro-

din transformarea $coalel de podurl al aosele (Pe- acest

vinciei sale. Putine trad. morn. prin reviste.

$EzATottnEA, revista pentru literaturii si traditiuni populare, apace In Millicent de la 1892 sub
directia lui Artur Gorovei.
ICHIRLICHITAI, corn. rur. jud. Israeli.

Are 39 profesori titulari si 21 conferentiari, cu

623 studenti (1930-31).

$i SURTI, (loud feluri de sectari ai islamismului.

$ COALA POLITEHNICA DIN BIICURE$TI, rezultata

cuv.) In 1920. Are 5 sectiuni: constructii, electromecanica, mine si metalurgie, industrialet, silvicd.
$COALA POLITEHNICA DIN

THEM/ARA, itnfiintata

plasa Fintina-Zinelor; 4.367 loc. Circ. corn. cu

5 sate (1929). (Azi Regele Carol II).

ILAUTI, corn. rur. jud. Hotin, plasa Clis-

In 1920, are (1930): 23 profesori titulari si 8 con-

cauti; 2.876 loc. Dupii legea 1929. sat circ. corn.

Tr ai an L a leseu.
!KOALA ROMANA, revista Societatii Institutorilor.

plasa Sf.-Ana; 2.614 loc.

Roman chit t i.

laj, plasa cu acelasi nume; 7.800 loc. Statie c. f.

linia SilcueniSarmasag.

ferentiari, cu 408 studenti. Are dotal sectiuni:

electro-mecanicd si mine. Primul ei rector a lost
Apare In Bueuresti din 1902.
EBUTTNTI, corn. rur. jud. Hotin, plasa Secureni; 2.225 loc. Dupii legea 1929, sat circ. corn.

EGARCEA 0 corn. rur. jud. Dolj, plasa Segarcea; 6.451 loc. Circ. corn. cu 19 sate (1929).
Static c. I. linia CraiovaCalafat. Are o scoala de
agriculturii. 5.- DIN -DEAL, corn. rur. jud. Te-

leorman, plasa Turnu; 2.062 loc. Dupa legea 1929,

sat circ. corn. Olteanca. 0 $-DIN-VALE, corn. rur.
tot Recto; P.137 loc.

]pic.ix-MICA, corn. rur. jud. Tlrnava -Mare,

plasa Setea-Mare; 2.071 loc.

EITIN, corn. rur. jud. Arad, plasa Pecica;

4.444 loc.

ELARU, corn. rur. jud. Vlasca, plasa Glavadim 2.2( 0 loc. Circ. corn. cu 14 sate (1929).
jud.ELIMBAR (germ. SCHELLEMBERO), COM. rur.

jud. Sibiu, plasa Turnisor. Statie c. f. linia PiatraOlt-Sibiu. Aci s'a dat lupta Intre Mihaiu-Viteazul
$i Andreiu Bathori (22 Octombrie 1599), In care
acesta din urma a lost tnvins si Mihaiu a devenit
st ap !nut Transilvaniei. In timpul marelui razbotu,

Grozinti.

IMANDUL-DE-JOS, corn. rur. jud. Arad,

SIMIAN, O corn. rur. jud. Salaj, plasa Valea-

lui Miliaiu; 2.784 loc, C) static c. f. ling& TurnuSeverin.

nin.,4T.n.-su.N4NIET, corn. urb. jud. Sa-

$TNCA (vEcHE si NouA), corn. urb. jud. FAO-

ras; ambele, statii c. f. lints BrasovSibiu. In

apropiere de aceste comune, pe linia Persani
Sinca, s'a dat in ziva de 5 Octom-

brie 1916 o batalie crIncenii intre ffw

trupele romane si cele germane,
'

care s'a sfirsit pentru not cu retragere $i mart pierderi.

T1NICAI GEORGE DE $fNCA ('Ca.

17541.1816), istoricroman din Tran-

silvania. A Wilt studii In Cluj,

In Blaj, s'a calugarit cu numele

Intorclndu

de Gabriel, a Post trimis la Roma

In colegiul de propaganda fide $f,

-se, s'a oprit In Vien a

in

(porta%
incest

eorge.

t ubl. de

A.

unde a stat vreo doi ani in colegiul

Sancta-Barbara. Cunoscind aici pe Samuil Micu, a

lucrat cu el o gramatica romana scrisa In lati-

1892

www.dacoromanica.ro

ne$te, publican In 1780. In 1782 a lost numit

director al $coalei normale din Blaj $i al $coalelor rurale dependente de ea. A lucrat In aceastii calitate 12 ani; dar, intrind in conflict cu
episcopul Bob, a Post snit a plirasi functiunea,
a se lepada de calugarie, ba chiar a suferit Inchisoare $i maltratari, de oarece era acuzat ca unelte$te contra Statului. Seal) Ind din Inchisoare In
Iunie 1795, Incepe viata lui de rancitor sarac,
cad postul nu i se mai red& $i e snit a se adaposti
in casa contelui Vass, ca profesor al fidlor lui. Aci
a stat vase ani, In care timp a Inceput a scrie cronica sa. De aci s'a dus la Oradea in episcopul Ig-

natie $i apoi la Buda, unde traia lucrind pentru

un istoric ungur, dar izbuti s& fie numit corector
la tipografia Universitatii. Avind scum mai mult
timp liber, lucreaz& la cro'nica, tipare$te In 1805
a doua editie a gramaticei din 1780. In 1808 pleaca
din Buda $i trae$te cind in episcopul Samuil Vulcan, cind la fo$tii lui elevi, chid la Cluj, unde soUnita aprobarea pentru tiparirea cronicei.Apro-

barea i se refuz& In 1814, i se contisc& chiar exam-

plarul depus vi peste doi ani moare. Sincai a pu-

blicat carte didactic:a (Alf abet, 1783, Gramatica laUna, 1783, Aritmeticd 1785), gramatica (pomenita
mai Inainte) $i a scris cronies (evenunentele de la

anul 86 la 1739). CIt a trait, a publicat putine

fragmente din cronica. Intr'un Calendar din Buda;
dupa moartea lui au aparut clteva editii incom-

plete $i apoi una completil In 18531a Ia.$i din ordinul domnitorului Grigore Ghica.
INTOTSM, religie national& cea mai veche In
Japonia: in primele timpuri admitea o singura di-

vinitate, care personifies Soarele; mai tirziu s'a

format o trinitate, de in care pornea toata creatiunea; In jurul ei se grupeaza o multitudine de
eroi divinizati.
*IPCA, ors $ In Bulgaria; aci lupta vestita Intre
Ru.$i $i Turci (1877) la trecerea unui defilcu prin
Balcani.

IPENIT, corn. rur. jud. Cernauti, plasa Sipenitului; 3.700 loc, Dupa legea 1929, sat arc.

corn. Lujeni.

IPET, corn. rur. jud Timi$-Torontal, plasa

Gataia; 2.233 loc.

*TPOTELE-SUCVEI, corn. rur. jud. Ra-

9NTU GHEORGHE (*1851 t 1877), maior ro-

man. A murit eroic In fruntea batalionului silu

in ziva de 30 August la atacul redutei Grivita.
9DEA, statie o. I. jud. Timi.$-Torontal, Intre
Buzia$ $i Gataia.
OTINGA, corn. rur. jud. Dlmbovita In vales
Ialomitei. Mine de carbuni.

PAN PETRU (*1860 t 1911), profesor roman In

Sibiu. A condus revista pedagogic& Vatra scolard.
A publicat cart' didactice (Abecedar, 1904), de pedagogie, psihologie (Intre can Treptele formate,
1898, $i PoveVile In edvca(ia scolard, 1905).

RAIVIEIC IOAN (* 1870 ), om politic cehoslovac.

$eful partidului populist catolic. A lost deputat

In parlamentul Austriei. Din 1921 a lost de mai
multe ori ministru.
$TEFAN ARHIDIACON (tea. 33), praznuit de
biserica ortodox& la 27 Decembrie. In timpul In
care Isus raspaidea Invatatura sa, el tinu cuvintare In fata Arhicreilor, acuzlndu-i ca nu se
tin de cuvintcle scripturii $i nu recunosc pe Mesia;
de aceea a lost scos afar& din cetate $i ucis cu
pietre.
$TEF.AN GEL NOU (ca. 714 tea. 764), martir

praznuit de biserica ortodox& in 28 Noembrie.

Calugarit la vlrsta de 15 ani, trai Intr'o manastire
din Sf. Munte $i deveni staretul ei. Renumele lui
ajungind la $tirea imparatului Constantin Copronim, care sprijinea pe iconocla$ti $1, voind sa
alba o Invoire a multor stareti, Ii obliga s& semneze incheierea unui sinod adunat la Constantinopol. El refuza, de- aceea fu persecutat, pus la
inchisoare Intro insula $i ucis.
TEFAN I cm. SEINT (*ca. 975 t10381, primul

rage al Ungnriei din 997.S'a botezat, a raspindit

crestinismul In Ungar's. a dat Statului prima of.ganizatie administrativkimpartindu-1 in comitate.

In timpul lui s'a Intemeiat marea aristocratie

ungara. A Post declarat sf Int de papa Benedict ix.
TEFAN IX (t1058), al 159-lea papa al Ito mci Intre 1057 $i 1058, In vremea caruia s'a Mout
despartirea Intre Biserica de Ras&rit vi cea de
Apus.
*TEFAN MU$4T, domn al Moldovei Inainte de

dauti, plasa Putilei; 3.000 loc. Statie c. f. ling&

Seletin pe linia Dorne$USeletin.
IPOTNI, corn. rur. jud. Lapu$na, plasa Vorniceni; 4.271 loc. Circ. corn. cu 19 sate (1929).
Static c. f. Intre Vasile-Lupu $i Chi$inau.
STRIA, comuna rur. judet.til Arad, plasa Siria,;
6700 loc. Statie c. f. linia AradBrad. Regiune

Alexandru cel Bun. Istoricii nu se Invoesc nici

asupra anilor In cari a domnit nici daca a Post
unul sau au Post doi cu acest nume. In docunlente
se vorbe$te de un Stefan (irate cu Roman Veda),
care a avut un fiu: $telan. Acesta sau ace$tia au
domnit citeodata singuri, clteodata In unire cu
competitorii tor, Impartind tars In douii sau chiar
trei parti, iar anii In cari slnt a$ezat4 ace$ti doi

ce$ti.

(Xenopol).

de vinuri. Se vad ruinele unei fortarete turTMAN, Imparat al Bulgarilor pe in 1370-1390.

IMANOV Worn scriitor 0 orn politic

bulgar. A lost ministru de instruct.ie. In calitatea aceasta a vizitat Cara noastra. In anu11902.
Op. pr. Insemndtalea I scopul elnograliei, ca
introducere la publicatia Sbornik" (Colectiune
de folk lor. Wint& $i literatura), 1889.
$T$TOV (svisTov), ora$ In Bulgaria, port la
Dunare In fata Zimnicei; 12.000 loc.
$0I1VIARI, corn. rur. jud. Prahova, plasa Podgoria; 2.726 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn.
Surani.

*OIMUL O munte In jud.

Buzau. p statie c. f. jud.

Teleorman, linia Ro$ioriZim-

TEFAN II (Iorga) sau m (Xenopol), domn at

Moldovei. Fiu al lui Alexandru eel Bun, a ocupat
tronul de mai multe ori, cind singur, clnd cu fratele sau file sau cu Roman $i cu Petru, Intre anii
1433 (ori 1434 $i) 1447.

*TEFAN GEL MARE (t1504), domn al Mol-

dovei 1457-1504. Era fiul domnitorului Bogdan, pe care-1 detronase

ucisese Petru Aron
$i-i luase locul. Ajutat de Vlad-Tepe$, navali cu
oaste In Moldova, Invinse In

doua rinduri pe Petru, Il sill

sa fuga din tan $i lua tronul
in anuli457, dupa ce primi aclamatiunile poporului adunat Intr'un loc zis Direptate. Domnia

ot%

lui Stefan a tinut 47 de ani i

a Post o serie de razboaie, dar

nicea.
OLDA.NA, statie c. f. jud.

Ia$L, linia Ia$iDorohoitk.

C U aTEFAN
$OL DAN
('1863t1903), pictor roman.

(sau unul) stint 1377-1400 (Iorga) sau 1395-1399

$i de buna administratie intern&. Ca sa se asigure de sprijinul

$omcuta-Mare; 3.012 loc. Statie

Polonilor, cari adapostise pa'

rivalul stin, facu act de supunere catre regale for $i atunci
acela trecu In Ungaria. Acolo

2.060 loc.

pe care o staptnea Vlad-Tepe$, aliattuUngurii, $i o

cuprinse. In 1467 Mateiu Corvin Intl% In Moldova

$0MCVTA-MARE, corn.
rur. jud. Satu-Mare, plasa

;LA

C. t. terminus linia Ingusta de ontu Gheorghe.

in Ghilvaci.
*OMOCHE*, coin. rur. jud.Arad, plasa Ineu ;

aaia

Stefan eel Mare

pa o stampa din
col. Academlei).

11 urmari Stefan $i In 1468 reu$i

sa-1 prinza. $i sa-1 tale. In 1462 Stefan atacti Chilia,

1893

www.dacoromanica.ro

este Invins In lupta de la Baia. In 1469 nil.STE- Si

vales
Tatarii, dar Stefan Ii Invinge In lupta de
STE la Lipnie.
In 1470 Stefan intra In Muntenia,

unde domnea acum Radu, pus de Turci, arde

Braila; In 1473 intra. din nou In tars vecink si
ajunge la Bucuresti Si pune domn, In locul lui
Radu, pe Laiot Basarab. De aci du5manie cu
Turcii. Cu ei
Stefan are mai
multe razboaie.
Notam lupta de

Petru, Bogdan (care a domnit dupa el), din ceilalti

pe Petru Rare.. In timpul lui Stefan a Post si o important& desvoltare culturala. care s'a manifestat
mai ales prin opere de arhitecturti. El a pus sa se
zideasca manastirile Putna, Humorul, Vorone(ut
Si biserici frumoase In diferite orase. Toate aceste
liicasuri de Inchinare sint Impodobite cu picturi si
cu sapaturi si Imbogatite cu pretioase odoare. In

la Podul malt

In 1475, In care

Turcii slnt Invinsi; lupta de

la V alea Alba
( Rasboeni )

In

1476, clnd Stefan fu Invins cu

oastca sa de bo-

literatura noastra s'au produs multe opere inspirate din faptele lui Stefan: Aprodul Purice de
C. Negruzzi, Dumbrava rosie de Alecsandri, Apus.
de soare de Delavrancea, Doina de Eminescu
c a. Asemenea Si opere de arta plastica, dintre
cart citrim tabloul reprezentlnd par astasul dupa

eri, dar armata

Invingatoare a
lui Mohamet fu
nevoitii sa se re-

traga faro. nici un

folos. In 1481

dovene In Polonia In 1499, chid se Incheie pa

cea. In 1502 intra In Polonia, ocupit Pocutia,.
pe care n'o poate pastra decit pina In 1503. Deatunci boala 11 slabe5te din ce In ce $i moare piths
de tool& tars. Stefan a Post casatorit de trei sau
patru ori. Evdochia, Maria din Mangop, V oichifcr
sau Maria, flea lui Radu eel Frumos sint numelecunoscute ale sotiilor lui. Din aceste castitorii a.
avut mai multi copii, pe ling& cei nelegitimi. Cunoastem dintre cei dintliu pe Alexandra, Bogdan.

Pecetea lui tefan col Mare.

trecu Stefan din nou In Muntenia, unde. dupa

moartea lui Tepes, domnea Basarab col TInar,
sprijinit de Turci. In 1484 Turcii luara Chilia
Cetatea-Alba. Dup& aceea Ineepura luptele
Si

lupla de la Razboeni al lui C. Lecca, altul, Intimplarea Aprodului Purice de Costin Petrescu, Dumbrava rosie de Costin Petrescu Si mai ales seria de
tablouri ale lui Oscar Obedeanu, care a 1nfati5at

principalele momente din viata lui Stefan, cu

deosebire: ,,Ste fan dupa lupta de la Raeova. Pentru slavirea lui Stefan s'a Wallet o statue In ra-

pt

Iasi Si cu ocazia desvelirii ei a scris Alecsandri

cunoseuta sa oda.

$TEFAN cEr, 'MAR sau 8TEFANITA, domn at

Moldovei (1517-1527). Fiul lui Bogdan, a venit la.

41111111EMIffairmametzt

tron la virsta de 11 ani Si guvernul It avea In

1,01000"'"wilpimaitil

mina efectiv boerul Luca Arbore. La 16 ani, lulnd

Insusi clrma, voi sa urmeze fat& de Polonia o politica de dusmanie Si fiind In dezacord cu fostul
sau oarecum tutore, Arbore, puse 'de -1 ucise. In
1526 Rim o expeditie contra lui Radu de la Afumati. 5i se Intoarsa cu prazi bogate. A lost otravit
de Insasi sotia sa se zice, cip& uneltirile Polonilor. Din IntImplarile vietii lui s'a inspirat Delavrancea ca sa scrie piesa V ilorul.
$TEFAN V zis LikupsTA if ca. 1541), domn

MN In

In Moldova (1538-1541). Primul down numit

direct de Turci, a ocupat tronul Intre prima 5i
a doua domnie a lui Petru Rare5. Prea supus intereselor turce5ti, a Post ucis de boeri.
$TEFAN VI (sau viz) (t1552), domn al Moldovei (151-1552). Fiu al lui Petru Rare*. A
luat tronul sprijinit de Turci In urma retragerii
fratelui sau Ilie. Crud Si desfrinat, el a provocat
asa de marl nemultunuri, Inclt o sum& de boeri
1-au ucis In cort Intro noapte.
Ap.

$TEFAN VIII (sau Tx) RAsv6N, domn al Mol-

st,J;i

dovei w RASVAN.

,41111:111Tio

$TEFAN VII (sau VIII) TQM.gA w TomsA.

111.1\'

11113111111111

TEFAN IX (sau X) TOM we Tom.

$TEFAN X (sau xi) (*ea. 1643 tea. 1660),
domn al Moldovei (1659-1660). Fiu al lui Vasile
Lupu, a obtinut tronul prin staruintele tatalut

'"

5214

sau, dar n'a domnit declt un an si a murit de lingoare.

Steagul lui tefan col Mare

reprezentand pe Sf Gheorghe. Se MIA In Muzeul Armatet din Bucuregti ades dela Muntcle Athos, In jurul lui se
gasegte urmatoarea inscripjie (in 1. slavona : ,:0 mucenice
gi biruitorule, mare Gheorghe, care in nevoi gi in nenorocire egti grabnic ajutor gi cald sprijinitor i celor scirbiti
bucurie nespusA,primegte de la not aceasta rugArninte a
smeritului tau rob Domtlului Ion Stefan Voevod, din mita
lui D-zeu Domn al TArii Moldovei: pastreazA pe el neatins
in lumea aceasta 1i in cea viitoare prin rugAciunile celor
ce

te cinstesc pe tine, ca stt te prosltivim pe line in

veci amin. Yi s'a fAcut aceasta In anul joo8 [Ivo], in al

Domniei lui 43."

lui Stefan cu Polonii. In 1497 regele loan Albert filen o expeditie, care se sfir5i prin faimoasa lovitura datii. de Stefan In Codrul Cosminului Si fu urrnata de trecerea armatei mol-

$TEFAN XI (sau xtr) PETracgicu or PETRI-

MGT.

$TEFAN
$TEFAN

CANTACUZINO PE- CANTACUZINO.

RACOVITA Bar BACOVITA.

$TEFAN I STIRDUL, domn al Munteniei (1591.

1592). Fiu al lui Iancu Sasul, este numit In documente Ilie sau Bogdan sau Stefan Bogdan, iar cro-

nicarii ii zic Stefan Surdul. Se zice ca trate In

Constantinopol ocupindu -se cu comertul de curelarie Si a dat multi bani ca sa is tronul. Scurta
i-a Post domnia, caci dim& un an Post Inlocuit cu
un Moldovean, Alexandru. Unii istorici nu pomenese de acest Domn. (Jorge).
$TEFAN, episcop al Rlmnicului Intre1673
1693, chid s'a facut schimnic (ascot). In tot timpul cat a pastorit s'a tinut departe de intrigile
politice, s'a ocupat de interesele eparhiei si a in-

1894

www.dacoromanica.ro

zestrat episcopia cu multe proprietati, a reparat

sau a construit mai multe schituri.
TER(LIST II, egumen al man. Arnota si Govora,

Episcop al Rlmnicului de la 1726 pin& la 1727,

chid muri otravit. Era In timpul ocupatiunii austriace. Pe el 11 recomandase episcopul anterior
Damaschin ca urmas Si guvernatorul Olteniei a
aautat sa dea ascultare acestei recomandari, astfel
ea a lost ales. La instalarea lui trebuia sa is parts
$i mitropolitul Orb din Caransebes. dar acesta
Lea putut veni si In acest interval s'a produs
moa2tea lui. Lui se datoreste tiparirea cart ii
Intlia Inviipturd pentru tineri (1726, Belgrad).
*TEFAN (t1738), episcop al Buzaului (17201732): apoi mitropolit al Tarii-Romanesti.
'LEFAN zis TIPOGRAFUL, episcop al Buzhului

(1636-1648), apoi mitropolit al Ungrovlahiei

(1648-1668). El infiinta o scoala In Buzau; fu
Indemnatorul si protectorul traducatorilor de carti
bisericesti, cum e Cazania de la Govora (1642)
a lui Uri II Nasturel, Cazania dg la man. Dea-

lului (1644) a lui Meletie Macedonul; el sfatui pe

Domnita Elena, sotia lui Mateiu Basarab. sa tipareasca cu cheltuiala ei Triodul slavoneso (1649);
Incuraja pe Ierodiaconul Mihail sa traduca Pogribania preo(ilor (Tirgoviste, 1650); scrise prefata
carpi Mistiriu sau Sacrament (Tirgoviste, 1651)
gi contribui cu a sa cheltuialli la tiparirea marei
colectiuni de legi tradusa de Daniil Panoneanul
In timpul lui Mateiu Basarab (Tngoviste, 1652),
scriind si o lunga prefatil In care arata importanta
lucrarii.
TEF.E4N-179DA, corn. rur. jud. Ialomita,
plasa Cioctinesti; 2.036 loc. Dupa legea 1929, sat
circ. corn. Calarasii-Vechi

TEFAN-CEL-MARE, comuna rural& judetail Romanini, plasa Dunarea; 2.601 locuitori.

Dupa legea 1929, sat circ. corn. Dabuleni.
*TEFANELLI ruvENAL (mireneste 10AN) ("1834

. . .

.), teolog roman In Bucovina. Protopop si pro-

iesor la facultatea teologica din Cernauti, arhimandrit. A publicat carti didactice pentru InvatamIntul religios (Cateheticd, 1879; Catehese din
lest. vechiu si nou, 1879, 1881; Liturgica, 1886,
sic.).
TEFAITELLI TEODOR V. ('1847t1921), jurist si scriitor roman din Bucovina. Membru al
Academiei Romane (1910). A debutat cu poezii
povestiri In Convorbiriliterare" (1872-1885),
a publicat studii istorice si juridice In legatura cu
probleme ale provinciei sale sub regimul austriac

(Lupta pentru drept, 1911; C hestiuneabisericeascd,

1912) si clteva amintiri despre Eminescu (1914).

A colaborat si la revistele bucovinene.
*TEFANSCU CONSTANTIN 0. ('1840 t1905),

jurist roman. A Post consilier al Curtis de Casatie.

TEFAN-SCIJ GREOROHE (* 1845 t1925), com-

pozitor roman. Profesor la Conservatorul de mu-

zica din Bucuresti (1872); membru al Atencului Roman. A organizat reprezentatiuni de opereta si de opera, contribuind prin aceasta la formarea de clntareti romani. A publicat diferite
compozitii, uncle inspirate din popor (Mlndruli(a,
Flaerasul), multe de anti naturh (dansuri, marsuri, liturgii) si muzica pentru diferite piese ca: Pig:nation (a lui Bengescu), operetele Scaiul Liarbatilor, Ma-

turalist roman. Doctor In still* din Paris, a

Post profesor la liceul Sf. Sava si mult timp

director; profesor de paleontologie la facultatea

de stiinta din Bucuresti (1905); membru corespondent al Academiei Romane (1908). A publicat carti didactice (Biologie, Mineralogie, Geologic, Zoologie si botanicd, Chimie

mineralogie,
Terenurile
tertiare din Romdnia, ca si fauna lor, Notes sur
de la 1891 Inainte), studii despre

t' organisation des molaires et sur la phylogenie

des 6lefants et des mastodontes (Paris, 1927),
Rapoarte ale Societatii geogra lice, ca secretar
general al Soc. de geografie, Discursuri rostite
In Parlatnent cu ocazia discutlei diferitelor legi si
chestiuni privitoare la InvatarnInt.
TEFANTI, corn. rur. (tlrg), jud. Botosani,
plasa $tefanesti; 3.834 loc. Dupa legea 1929, corn.
urb. avind In circ. sa 5 sate.
*TEFANITA 8.- STEFAN.
TEFULSCUALExstrnsu(* 1856 t1910), scriitor roman. A lost institutor In Tlrgu -Jiu. A publi

cat, afara de chili didactice, studii istorice asupra manastirii Tismana (1896) si orasului Tfrot.1iu (1899) si douli volume de documente privitoare la jud. Gorj (Din trecutul Gorjului, 1907,

Documente slavo-romdne, 1908).

TEFI.TREELC STEFAN ( *1845 t1893), profesor

roman din Bucovina. A predat la liceul din Suceava. A publicat carp didactice.
TIRBEI(scrissi STIRBEY) ALENANDRIT B. ( *1836

t1895), om politic roman. Fiu al dornnitorului

Barbu *tirbei. Ministru de lucrari publice In gu vernul prezidat de Teodor Rosetti (1888), apoi de
interne sub acelasi prezident (1888), de finant
sub Lascar Catargiu (1891).
*TIRBEI MINA PRINCIPESA (t1894), flies Principelui

Barbu Stirbei, fosta sotie a

Generalului I. Em. Florescu.

A dAruit Academiei Romane

(1889) o suma important&

pentru a se premia clirti cu
continut patriotic si educativ.

TIFIBI

BARBII

(*1799

11869), Domn a] Munteniei

1849-1856, fiul lui D. Bibescu, deci irate cu Domnitorul Berm, 580ieg.
George Bibescu, dar, fiind
adoptat de unchiul sau (de pe mama) Vornicul

Barbu Stirbei, i-a lust numele. A facut studii

superioare la Paris. In timpulluiAlexandru Ghica

II gasim ministru al trebilor bisericesti (1834), at
dreptatei (1836-42); candideaza In 1842 la tron,

dar fratele sau Bibescu Nine majoritatea si,

In timpul domniei acestuia, II gAsim ministru de
interne (1844-46). Dupti Intibusirea revolutiei,
este numit domnitor conform tratatului de la
Balta-Liman pe 7 ani. Cunostintele ce avea de
administratie 11 lac a fi un bun conducAtor al
afacerilor interioare, dar Imprejurhrile externe
slut nefavorabile. La 17 Octombrie 1853, clnd
armatele rusesti ()cup& principatele, se retrage
la Viena si revine la 3 Octombrie 1854, c1rmuind

tam sub ocupatiunea austriaca. La Implinirea

termenului de domnie, se duse In Franta, unde
si muri. Cu prilejul mortii lui a scris Eminescu o
poezie de Lauda. In amintirea lui s'a ridicat o
statua to Craiova.
*TIRBEI BARBII, om politic si agricultor,
A Intemeiat si a consolidat diferite fabrici la mosia
familiei din Buftea (Ilfov). A lost prezident de

ma soacra. $. a.

TEFANESCU GRIGORE
(*18381-1911), naturalist roman. Profesor de geologie si

mineralogie la facultatea de
%flute din Bucuresti (1864),
decan de mai multe ori (189597, 1899-905), rector al Uni-

versitatii(1897-98);membru

1891, Cdmila fosild In Romdnia, 1905, Observa(ti

geologice In Romdnia, 1905), cuvIntari In Senat,
etc. In 1904 s'a serbat jubileul lui gi s'a publicat
un volum.
TEFANSCI.T SABBA (1857 -I-1931), na-

al Academiei Romane (1876). Grigore tefttnescu

A publicat un manual de geologic (1892), diverse
cumunicari In Analele Academiei si studii diferite
( Existenta dinoteriului in Romdnia, In 1. engleza.

consiliu In 1927. E prezidentul comitetului instituit

de Elias pentru administrarea fondului lhsat Aca-

demiei. Membru onorar al Academiei Romane

(1929)

*TIRBET ELISABETA, sotia domnitorului Barbu

Stirbei. A Infiintat In 1843 o scoala primara, apoi

1895

www.dacoromanica.ro

T(

\t/-3

una secundara, care, dupa diferite transformari,

exist& $i azi.

fault progrese; el Insu$i a lasat t oath. averea pentru

diferite scopuri culturale $i de ajutor.

STIRBEI GEORGE, om politic roman. Fiu al

Domnitorului Barbu Stirbei. Ministru de externe
In uvernul prezidat de Ion Ghica (15 lulie 1866).

SULUT-STERCA LOAN ( *ca 1796t1858), lup-

tator national roman. Tribun In 1848. a condus

operatiile militare In mdlte parti, ca unul ce facuse campanii In armata austriacil.
SULUT-STERCA DIONISIII (1825 t1897)
luptator national roman In 1848. Apoi functionar $i magistrat. Si-a lasat averea pentru scopuri de propaganda nationala.
ULUT STERCAIOSIF *1827
t1911), financiar $i om politic ro- kr- i-7PN
man In Transilvania. A ocupat
4.,,..
functiuni administrative superboare, a Yost deputat, prezidentul
bancii Albino." si viceprezident s;..ft,
al comitetului national $i al comi/
tetului Astral". A publicat biografic lui Avram Iancu $i a mitropolilului Saguna

STIRBEI, corn. rur. jud. Romanati, plasa

Oltetul; 630 loc. 0 numele vechiu al ora$ului
Calara$i de la 1852 pin& la 1881.

STIRBEI-VODA, corn. rur. jud. Vla$ca,

STIUBIENI, corn. rur. jud. Dorohoiu, plasa

plasa Dunarea.

Baseu; 2.015 locuitoti. Circ. comunala cu 15 sate

(1929).

SUBRANETI, corn. rur. jud. Cernauti, plasa

Sipenit.; 2.140 loc. Dupa legea 1929, sat tire. corn.

Zadobreni.

1.7G4G, corn. rur. jud. Alba, plasa Sebe5;

SVGATAG, corn. rur. jud. Maramure$. Ocna

2.228 loc.

de sare. Static c. 1., capul linici Inguste de la Sigbetul-Marmatiei. Bai de sare.

TTML A (Surma), ora$ In Bulgaria; 22.975 loc.

Iosif $0111
T,IRA-MARE corn. rur. jud.
Sterca.
Sibiu, plasa Turni$or; 2.436 loc.
O 8. -MOOS, statie c. f. ling& Sibiu.

pTJLTJ'T-STRCA ALEXAN-

ORLI DE CARPINIS (1794t1867),

mitropolit roman unit. Paroh

418141, protopop, vicar (1836);

ales episcop de Alba-Iulia $i Fagara$ (1850), a ocupat scaunul
medintni din Blajdn 1851. Clnd
(1853) episcopiile romane unite

au incetat de a fi sub juris-

dictia arhiepiscopiei din Strigoniu (primatul Ungariei) $i

s'a Infiintat o mitropolie roMitropolit
maneasca unita, scaunul sau a
alai Sterca.
devenit mitropolitan $i In accost& calitate a lost instalat In Blaj la 28 Ott.
1855. Sub conducerea lui mitropolia din Blaj a

SUSITA 0 rlu afl. al Jiului. (g) rtu In jud.

Putna.
SVABI, coloni$ti germani stabiliti In Banat la
tnceputul sec. xvin. Sincai precizeaza ca In 17.25
Imparatul Carol VI a Inceput a aduce Svabi Cu
droaia"6 Ei slut uriginari de la cursul de Sus al

Rinului; acolo s'au format prin sec. v p. Chr.

din aruestecul Suevilor cu Alemanii. Au avut mai

tirziu un ducat ( Suabia), care a jueatrol important In istoria medieval& a Germaniei.Coloni$tii

adusi In Banat s'au desvoltat raped, grape ajutorului administrattillor publice.

1896

www.dacoromanica.ro

I
p

sal

wIlINAININVESAVA

-_-.

----

,,,,..."--""--;-----------

MIMI

------

10110

Allati

-----;111,
.
-'2,,-..,,L

411111111 111 IIUIIIIi,\

---''174'

410,J.

Mal 4111 \lU'11

itz
-4

"

CETATEA TM/1[MM - DUPA 0 0FLAVIlla DIN ANDY 1789

TAAFFE EDUARD CONTE (.1833 t1895), om po-

litic austriac. Ministru de interne, ministru prezident de mai multe on Intre 1867 $i 1893. Reprezentantul politicei anti-germane.
TABARA, man. maici jud. Orheiu, Intern. 1784
de boierul Gh. Russo.
TABAGO, insula din Antile descoperitil de Columb; 295 km p., 23.378 loc. Apartine Angliei.
TABOR (= TAVOR), munte In Siria, undo s'a
petrecut scene povestita de Biblie a schimbdrii la

AO a lui lsus.
TACIKENT (Tasman), ores In Asia, fosta ca-

pital& a republicei sovietice Usbekistan; 313.600

loc. w Rusia.
TACIT (earns communs Tacrrus) (*ca. 55 tea.

120 p. Chr.), istoric roman. Trad. rom. Opurile

lui T. (de Gay. I. Munteanu, 1871); alte trad.
Annalele (de E. LPvinescu, 1916), Germania (de
I. P. Sachelarie, 1923), Dialogul despre oratori (de
F. 1905, de M. Mihaileanu, 1924).

TADU, sf. apostol, sarbatorit de biserica or-

todox& la 21 August. A lost unul din primii predicatori pentru InvirtAtura lui Isus; botezat chiar
de Loan Botezatorul.

TAFT WILLIAM HOWARD (18571.1930), om po-

litic american. A lost functionar 5i magistrat, guvernator al insulelor Filipine, ministru de razboiu
In 1904, procuror In Cuba In timpul turburArilor
din 1906, prezident al repubiicei 1909-1913, profesor de drept $i advocat.
TAGANROC, oras In Rusia (Ucraina) la
Mama de Azov; 80.697 loc.
fluviu In Italia,
TAGLIAMENTO
iota prow. Udine $i Venetia $i se versa In Mares

Adriatica; lung. 179 km. Pe malurile lui au suferit Italienii o mare InfrIngcre In Noembrie
1917.

TAGLIAVINI CARLO, filolog italian. Profesor

de linguistic& romanica si de filologie romAn& la

Universitatea din Budapesta. A scris articole In

reviste de specialitate italiene $i stieine. A publicat 0 gramatied romdnd (1923) o antologie rorndnd (1923) F:1 diferite lucrari In seria intitulat&
Studi suite .Romania (publ. de Institutul de studii

pentru Europa Oriental& din Roma). Atte opere;

Influenta ungureascd asupra vechit lexicogra ft!

rornanesti; Lexicon Marsilianum, text cu studh

(1930). E membru corespondent at Academiei
Rom:Me (1928).

TAGO sau TAJO [taho], fluviu care uda Spania, treclnd prin orasul Toledo, $i Portugalia (sub
numele Tejo) gi se vars& In Oceanul Atlantic dup&
ce a trecut prin orasul Lisabona. Lung. 900 km.
TAGORE (THAKUR) RABINDRA NATH ('1861),
poet indian. A publicat poezii lirice $i epice.Premiul

Nobel 1913. A facut o c&latorie In Europa. Trad.

rom. In reviste: Vieata nouii", 1915, Re-

nasterea", 1918, Luceaf&rul", 1920, Adevarul

literar", 1924'}. a. de Vincent, Blanca B , Al. T.,
G. Ulieru $. a. $i to volume:
Sadhana (1922), CIntecul ei (de
I. Singeorgiu), Mama si copilul
(de Constantinescu Delabaia,
1926), Na(ionalismul (1922),
Lumina ochilor.
TAHITI, insulti. Oceanul Pacific in arhip. Societlitii (Polinesia); 1.042 km. p., 11.750 loc.

Apartine Frantei. Port princi-

pal: Papeete.
TAIGET sau TAYGET (grec.

TATOETOS), munte In Peloponez

Tahitian

(Grecia antica), Intre Laconia

$i Mesenia; 2.409 m. alt. Azi: Pentedactylon.

TAINE[ten]HyPponrrE('1828

11893), istoric $i critic francez.

Profesor la scoala de bole -arte din

r. ;-

Paris ; membru al A cademiei fran- (#,A;f0.

eeze. Opere pr. Histoire de la 4,

littirature anglaise, La Fontaine,

Les origines de la France con -

4";

temporaine, PhiloSophie de Var.!.

Trad. rom. putine: Producerea

si natura operei de artd (de Mih.

Sadoveanu, 1919), Pictura re na- f a ;..
4
fterii $i Pictura in Tdrile de jos ; Hyppolite Taine.
dar scrierile lui foarte cunoscute
la noi. In 1928 InstitutuL de literatur& din Bucu-

1897

www.dacoromanica.ro

i alte societal' au serbat prin conferinte

TAI- resti
lui cu ocazia centenarului nasterii.
TAR amintirea
TAITA, manastire jud. Tulcea.

TALES (T'HALES) (640t548 a. Chr.), filozof

grec. Unul din eel sante Intelepti; considera apa
ea element fundamental al lucrurilor; fondatorul
scoalei ionice.
TALLEYRAND -PERIGORD [taleran-perig. or] CHARLES MAURICE (1754 1.1838), om politic

francez. Inainte de revolutie, episcop; a jucat mare

rol ca ministru sub consulat $i sub imperiu, print

de Benevent (1806); cazut In disgratie (1809), a

lucrat contra lui Napoleon $i a avut iarasi rol de

frunte In timpul restauratiei; reprezentant al

Frantei In Congresul de la Viena; ministru pleni-

potentiar la Londra.

TALMA FRANCOIS JOSEPH ('1763t1826), artist

dramatic francez. Vestit In rolurile de tragedie.

De la el a luat lectii Costache Aristia, care a jucat
In Bucuresti In teatrul grecesc Infiintat de Domnita Ralu.
TALMAZ corn. rur. jud. Tighina, plasa Camsani; 6.381 loc. Dupti. legea 1929, sat circ. corn.
Ctlusani.
TALMUD, colectie de Inviinturi ale rabinilor.

Intocmit& pe la anul 500 p. Chr., cuprinde lcgiuiri,

regule $i observatii relative la morala., explicari ale
unor texte din Biblie.
TAMPA numin $i TaLPA-B/Teomu, corn. rur.

jud. Vlasca, pe unde trecea odinioar& drumul

postai Intre Bucuresti $i Craiova.
TALPOS, corn. rur. jud. Arad, plasa Chisineu;
2.040 loc. Duna legea 1929, trecut la jud. Bihnr.
TAMERLAN sau TIMIIRLKNG ('133611405),

comandant al Tatarilor, a Invins pe Baiazed In

vestita luptil de la Ancira, a cucerit Asia mica,
Persia $i parte din India.

TAMISA (engl. THAMES [terns], ital. TAMIGI,

germ. THEMSE), fluviu din Anglia, lung. 322 km.,

trece prin Londra *i se varstt In Marea Nordului

Ia, 1913) $t contributitini la istorla natlonalA (Un poet

moldovean din sec. xvin, 1898, Biogra iile cronicarilor, 1905, Spdtarul Ilie Tifescu, 1910),
TANSA, corn. rur. jud. Vaslui, plasa Stefan eel -Mare; 2.789 loc. Dup& legea 1.929, circumscr_

com. cu 12 sate.
TANTAL,personagiu mitologicgrec. A Post pe-

depsit de zei s& sufere de foame $i de sete In eter-

ni ate (supliciul lui Tantal). E reprezentat avInd

la Indemln& fructe 1i op& $i neputlndu-se folosi
de ele.
TAPAE, In anticitate localitate In Banat, In
apropiere de Lugojul de azi. Aci s'a dat o vestita
lupt& Intre Romani $i Daci, In timpul primei expeditiuni a lui Traian, In care se pare ca. Romanii au lost Invinsi.
TARACLTA Co com. rur. jud. Tighina, plasa
Maui; 3.195 loc. Duptt legea 1929, circumscr_
corn. cu 11 sate. corn. rur. jud. Cahul, plasa
Traian; 9.850 loc. Duptt legea 1929, sat circ. corn.

Albota. Statie c. 1. Intre Reni $i Basarabeasca.

TARASIE PATRIARH AL CONSTANTINOPOLULDI

(t806), praznuit de biserica ortodox& la 25 Februarie. Dupe ce a ocupat Inane functiuni civil
la curtea imperialtt, a Post ales patriarh In 784, a
luptat contra iconoclastilor $i a dus o vian plina
de cucernicic $i prin aceasta, ca $i prin severitatea lui, a moralizat clerul.
TARASP, statiune balnear& In Elvetia (cant_
Grison); 1.268 m. altitudine.
TARCALUL (muntii Tare/Wing, jud. Baca',
Intre Bicaz $i Trotus.

TARDE [tard] GABRIEL ( *1843 f1904), sociolog

francez. A Post profesor la College de France, mem-

bru al Academiei de stiinte morale $i politico. A.

publicat studii asupra crimirtalitatii $i asupra legilor penale, asupra evolutlei dreptului, careens'
de sociologic $. a. Cunoscut este mai ales prin formularea unor legi legi ale imita liei (1900), prin
cari a cautatarealiza o conceptieproprie a sociolo-

TAMM TR/MOTT, scriitor german. Membru co-

giei. Trad. rorn. Legile sociale (de M. Hodos, 1924)

TARDIEU ANDRE ( *1876), om politic francez.

?flatten (1891).
TAMMANY HALL, numele dat unei asociatiuni de

borator la Le Temps (1902-1914), profesor la

scoala superioartt de rtaboiu; a luat parte ca ofiter
In mania razboiu; ministru In 1914 In cabinetui

(our ANGLIA).

respondent al Academiei Romane (1891). A publicat Intro altele: Veber den Ursprung der Ru-

oameni de afaceri din New-York, cari Intrebuintau

mijloace neoneste In propaganda $i reclamli.

TANACU, com. rur. jud. Vaslui, plasa Penes-

Curcan ul, 2.177 loc. Dula& legea 1929, sat circ. corn.
Solesti.
TANAGRA,fost oras In Grecia antic& (Beotia).

In ruinele ei s'au descoperit statuctele de pamInt

ars, vestite pentru perfectiunea detaliilor cu care
slat lucrate.
TANAIS, numele vechiu al Donului.
TANANARTVO, capitala insulei Madagascar;

71.000 loc.
TANGANIKA sau TANGANYIKA 0 lac In Africa
centralli; 35.000 km. p. Se varsil in 11. Congo.

Descomril In 1858. lost& colonic germantt,

azi a 11 tainistratti de Anglia.

TANUER, ora$ In Maroc, port la strlmtoarea

Gibraltar. Declarat international In conferinta
de la Algesiras; 46.270 loc.
TANNENBERG, sat In Germania (Prusia
Orientals). Aci a Post In 1914 victoria lui Hindenburg contra Rusilor comandati de Samsonov.
TANNHAUSER, personagiu din legendele antiee ale Germanilor: cavaler poet, in sufletul c&ruia se de o luptA Intre amorul profansi amorul
divin. Titlul unei opere a lui Wagner (1845), clntat& $i la not de trupe streine $i de trupele noastre
de opera.
TANOVICEANU IOAN ('1858t1917), jurist
roman. Profesor de drept penal la facultatea din
fael, apoi In BUcuresti (1901), decan (1915-1917),

membru corespondent al Academiei Romane

(1897). A publicat studii de specialitate, mai ales
asupra dreptalnl penal (Cresterea criminality (ii in
Romania, 1896, Criminalitatea In Romania, 1909,
Curs de drept penal, 1912, Curs de procedurd pena-

A lost In diplomatic, atasat de ambasad& la Berlin, apoi a lucrat In Minister; a lost ziarist, cola-

Clemenceau, apoi In 1926 In cab. Poincare, pre-

zident de consiliu In 1929.

TARNAVSCHI TEODOR (.1859), teolog roman
In Bucovina. Profesor de teologie pastoral& la Uni-

versitatea din Cernauti. Opera pr. Colec(iune de

predici pentru to ate sarbdtorile (cu E. Vuiutchi),
3 vol. 1896-99.
TARNAVSCHI VASILE (1859), teolog roman

In Bucovina. Profesor de exegeza vechiului Testament la Universitatea din Cernauti. Op. pr. Via(a
patriarhilor, 1902.
TARNITA, manastire de ctilug&ri In jud. Putna.
TARPEEA, stifle& In Roma veche pe muntele
Capitoliu. Din virful ei se aruncau uneori condamnatii politici. A trecut In proverb: 1-aproape Capiloliul de stinca Tarpeiand.
TARQUINIUS PRISMS (t578), al 5-lea rege
al Romei. A construit Circus maximus *. a.
TARQUINIUS SIIPERBUS (f494 a. Chr.), a/
7-lea $i ultimul rege al Romei, detronat din cauza
purtarii sale.
TARS, oras In Turcia asiatic& (Cilicia); aci s'a
nascut apostolul Pavel. Azi Tersus; 25.000 loc.
TARTARIN DE TARASCON, roman de Alph. Daudet.

E povest ea unui meridional, care, grape unor linprejurari speciale. are iluzia ca. a devenit vInator
de lei In Africa. E o satire glumeala. w Trad. la
cuv. DAUDET.

TARTU, oras In Estonia; 50.000 loc. Cunoscut

sub numele Dorpat.
TARTIME, comedie vestite a lui Moliere. /rifttisaza pe Inselatorul care sub masts religiozitatii
comite cele mai imorale actiuni. Trad. la cuv. MOLIERE.

TARUTTNO, corn. rur. jud. Cetatea-Alba,

1898

www.dacoromanica.ro

plasa Decebal; 5.379 loc. Dupa legea 1929, circumscriptie corn. cu 8 sate.

TASLAU @ rill In jud. Bacau; se vars& In

Trotus. p manastire zidita de Stefan In jud. Bacau. p culme de munti jud. Bacau.
TASLAUL-SARAT, rlu In jud. Bacau.
TASMANIA, insult la sudul Australiei. Apar-tine Angliei. Supraf. 67.894 km. p. cu insulate
dimprejur can in de ea.
TASSO TORQUATO (1544-t1595), mare poet
Italian. Fiu al unui poet, Tam studii In diferite universitati italiene si callitori foarte
mutt impreuna cu diversi mici su-verani in serviciul carora se afla.
In ultimii ani ai yieldi a Post atins
de mania perseculiei, a stat Inchis
Intr'un spital; reputatia sa a cres-

cut foarte mult, melt In ultimul

an a Post chemat de papa la Roma
pentru a i se decerna coroana poe-

tics In Capitoliu. A scris mult. E

e.
cunoscut mai ales prin poema sa:
.Gerusalemme liberata si prin dra- Torquato Tasso
ma pastoral& Amintas. La not s'a
tradus putin: Heliade din Gerusalemme. Viata
ratacitoare si nenorocirile lui au inspirat opera
lui Goethe; Torquato Tasso.
TASSONI ALESSANDRO (1565 11635), scriitor

italian. Autor al unei poeme eroi-comice La sec chia rapita ((Ciutura rapita), In care satirizeaza
luptele Intre cetatile italiene.

TASAUL, lac maritim In jud. Constanta.

TAS-BUNAR, com. rur. jud. Ismail, plasa

Ialpug; 2.535 loc., colonie bulgareasca. Dupti legea

1929, circ. corn. cu 9 sate.
TACA GEORGE r 1875), jurist roman. Profesor la acultatea de drept din Bucuresti si la Academia cometcialii; membru corespondent al Academiei Romane (1928). Ministru al Romaniei in
Berlin.
TASLTC, corn. rur. jud. Cetatea-Alba, plasa
Cogilnic; 5.062 loc. Dupo. legea 1929, circumscripUe corn. cu 4 sate.

TATANIR, lac in jud. Tulcea.

TATAR-BUNAR, tirg jud. Cetatea-Alba, In
valea rlului Cunduc. Pln& la 1770 a Post un orasel
turcesc si tataresc; pe la 1820 au venit colonisti
bulgari. Azi 7.900 loc. In legea din 1925 i se schimbase numele In Tdtardfti. Dupa legea 1929, circ.
tom. cu 3 sate.
TATAR-COPCE4C, corn. rur. jud. Cahul,
plasa Traian; 6.007 loc. Dupa legea 1929, sat circ.
corn. Taraclia.
TATAR-ENI-GHIOL, lac in jud. Tulcea.
TATINA, insult). In Dunare, jud. Ilfov.
TATRA, munti din Carpati, Intre Cehoslovacia si Polonia. Statiuni balneare si climaterice
recunoscute.
TATIANA MARTIRA (pe la 218), sarbatorIta de
biserica ortodox& la 12 Ianuarie. A trait la Roma
si a Post chinuita In multe feluri, dar ea s'a tamaduit de toate, In fine i-au taiat capul. Caput ei se

afla la biserica episcopal& din Curtea-de-Arges

claruit de Neagoe-Voevod In 1517.

TAUCHNITZ (tnuhnit] CRISTOF (11116t1895),

librar si editor In Lipsca. A tiparit Intre altele o

editie a autorilor englezi (4600 volume pin& la

TAIETURILE, munte In jud. Neamtu.

TALMACTU, corn. rur. jud. Sibiu, plasa Avrig; TASTAU

2.165 Inc. Static o .f. finis Piatra-Olt. Sibiu.

TAMASDA, com. rur. jud. Bihor, plasa SaTAMASENI, corn. rur. jud. Roman, plasa

lonta; 2.234 loc.

Scheia; 2.560 loc. Dupa legea 1929, sat circ. com.

Sabaoani.

TARASAUTI, com. rur. jud. Hotin, plasa

Sulita; 4.288 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.

Sulita.
TARTAN, corn. rur. jud. Bihor, plasa Selects;
2.174 loc.

TARICEANCA-VECHE, corn. rur. jud. Cctatea-Alba, plasa Palanca; 3.765 loc. Dupa legea
1929, sa t circ. corn. Bairamcea.

TARICENI, corn. rur. jud. Prahova, plasa

Tlrgsor; 2.196 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn.

Poenari.

TARITA, schit In jud. Iasi.

TARLUNGNI, corn. rur. jud. Brasov, plasa

Sacele; 3.500 loc.

TASNAD, corn. rur. jud. Salaj, plasa Tlisnad;

6.570 loc. Dupo. legea 1929, se numeste TA4N4D-

BLAJA. Static c. f. linia Careii-MariSarmasag

Zalau.
TATARI, popor barbar care locuia In Mongolia.

0 mare stralucire au avut sub conducerea lui

Gengis Kan (ca. 1206), care a cuprins o bun& parte
din centrul Asiei. Sub fiul sau Batu-Kan au patrims In Europa. Dupii ce au pradat In Rusia,
au trecut prin Bucovina In Ungaria (1241),
au ajuns la Pesta, s'au Inters prin Transilvania,
de unde uncle grupuri au trecut In Muntenia s1
Moldova. Cronicarii timpului spun

ca se Intorsese vremurile Gotilor

si Hunilor. Probabil ca ei au distrus asezlimintele de state ce se

aflau pe atunci In principate si

astfel, In locul tor, s'au Intemeiat

altele dim& retragerea tor. Ei s'au
risipit prin Lituania, Polonia, au
ramas si prin Bulgaria $i prin Basarabia. Azi ti gasim In Dobrogea
/
(In partea de Sud). Numele for vine de la un cuvint chinez tha-ta.
Tame.
Mai tIrziu, In uncle tail, printr'un
fel de comparatie cu Tartarul, li
s'a zis si Tartares [fr.].
TATARU @ corn. rur. jud. Braila, plan Calmatui; 2.800 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn.
Nicolesti-Jianu. op munte Intre Valea-Buzaului si Piatra Craiului. lac In jud. Ilfov. 0 brat
al Dunarii jud. Tulcea.
TATARU-MARE, ostrov In Duntire, jud.
Tulcca.
TA.TARA.STI 0 pr. TATAR-STMAR. ID corn.

rur. jud. Cahul, plasa Ion-Voevod; 2.040 loc.

Dupti legea 1929, sat circ. corn. Romani.

TATARESCU GEIEOROHE M. ( 1818 t1894), pic-

tor roman. Primate Invatatuti, In scoala de pictura bisericeasca Infiintat& de episcopul Chesarle
In Buzau. In 1844 s'a dus la Roma, unde a facut
studii si a expus. In 1852 a venit In %ark a zugrlivit multe biserici. A Post profesor de desen la Sf. Sava, pin&
In 4864, apoi la scoala de bele-

1912).

arte si director. Membru fundator al Ateneului Roman.

TAVERNIER, medic francez, venit In Muntenia pe in 1820. Se zicea ca este agent al consu-

mai ales RenaVerea hominid.

TATARUSI, com. rur. jud.
Falticeni (lost Suceava, azi

TAUTI (mu TAnTr) corn. rur. jud. Arad, plasa

Spineni; 2.689 loc. Mine de tier.

lului rus Wickman. Prin uncle intrigi si acuzatiuni

ale lui a facut sa se disolve prima socictate filarmonica.
TAYLOR [teler] FREDERIC WINSLOW (1858
1'1915), inginer si industrial american, cunoscut
prin sistemul sau de erganizarea muncii (taylorism): economia muncii omului, punlnd pe fiecare lucrator la ce are aptitudine si Intrebuin-

tind masinile cele mai potrivite.

TAZLAU sw- TABIZ.D.

Dintre tablourile lui e cunoscut

Baia), plasa Lespezi; 2.350 boo
Dupa legea 1929, circ. corn. ci

7 sate.

TAUTENI, com. rur. jud.

G. Tautu.

Cernauti, plasa Nistrului; 2.639

loc. Dupti legea 1929, sat circ. com. Cincau.

TAVTU GEORGE (1823t1885), ziarist st nthtor roman. Mai multe volume de poezii (Poezii
diverse 1862; Brindwe romdne, 1868, Secrete pen-

1899

www.dacoromanica.ro

TAU- tru sexrcl frumos, 1869), cltev'a piese de teatru

(On ajutor la limp, drama, 1863; V dauva Carpa1 Ey (ilar, tragedie, 1879) $i canto-

TECLU NICOLAE ( " 1839 j-1916), chimist roman.

A lost profesor la Academia comercial& din Viena

si la scoala de
bele-arte ;chi1%;-.,...
mist al moue-

nete cornice de actualitate.

TA.VTU LOGOFAT (sec. xvi),

boer moldovean. Trimis de Domnitorul Moldovei Bogdan spre a

tarieistatului,

Incheia tratat cu Turcii, a avut,

dupti spusa cronicilor, un raspuns spiritual catre vizir: Fat&
de cei cars vor sane is totul, tre-

( \I PL.

"I
ticole In Anco
.1
1,STANIE5T III
sik und Che- "; / Staniseti 1
mie" din Leip,j
i
zig, .Journal
.o. Giiceana ,... e
i -far praktisPL.GAICEANAjm.

bue sa aparlim ce putem...

TAZLAUANUDIMITRIE( 1859 Logof. Tautu.
t1930), jurist roman. A lost

nalen der Phy-

%.

Consilier la Inalta Curte de Casatie.

TE.O.CA, corn. rur. jud. Mures, Vasa Teaca;

.....

cher Chemie".

2.656 loc.

TEATRIIL

sIs\s.

membru al Academici Romane (1879).

A publicat ar-

Archly for

NATIONAL, institutiune de manifesta-

tiune a artei dramatice. Se poate considers ca Inceput al acestui fel de manifestari initiative Socieldlii I ilarmonice din 1833-34 (ow acest cuv.)
din Bucuresti. Conch's& de Heliade, ea urmarea sa
devie o institulfie a statului si sii alb& un local.
Unele carti ale lui Heliade $i altor membri (mai
ales traduceri de piese de teatru) se vindeau In folosul unui fond special al viitoarei cladiri. Pentru
a marl sumele, Heliade se adreseazti Adunarii obstesti In 1840 $i aceasta face un report catre dornnitor, ruglndu-1 sa faca un proiect pentru cladirea

si tinerea unui Teatru National" cu cheltuiala

Statului. Accasta dorintit s'a realizat sub Vodli
Stirbei, care a pus sa zideascA actualul local, inau-

gurat la 31 Decembrie 11352 (printr'o reprezentatie cu piesa Zoe sau un amor romanesc", muzica de I. Wachmann). Acest local se Inchiria sau
se cede diferitelor trupe de actori ce se formau
!lira destula trainicie, plat In 1877, dud s'a votat
legea teatrelor, care Infiinta o societate dramatica,
dupli modelul celei din Franta. (Comedia franceza).

Aceasta organizatie a suferit In cursul timpului

mai multe schinhbari. De la 1877 si pin& azi directorii au lost: Al. Odobescu (1877), C. A. Bosetti (1877), Ion Ghica (1877-81), Constantin
Cornescu (1881-82), Gr. C. Cantacuzino (18821887), C. 1. Stdncescu, (1887-88), I. L. Caragiale
(1888-89), Gr. C. Cantacuzino (1889-98), Petre
Gradisteanu (1898-99), Scarlat Ghica (1899901), $frfan Sihleanu (1901-905), Al. Davila
(1905-908), Pompiliu Eliade (1908-1911),
Ion Bacalbasa (1911-1912), Al. Davila (191314), I. Bratescu-Voinesti (1913-14), G. Diamandi (1914-1915), Al. Ad avrodi (1915-16),
C. Radulescu-Motru (1918-19), I. Peretz (1919-

,r6ouL1

Kriminal - anthropologie"

rodupurvIdi
s.

din Leipzig,

,.Analele Academiei Roma-

ne", Bulletin
de la section

scientifique de
1' Academic
Roumaine",
etc. cum si volume. Cita m:
Studien Behel/e filr den
Unterrichl allgemeinen und

11.1RCUL,

.3

t1

I --.l

,....

%.. yc

-a

G
-4

Nicore;t 1
g,

P1.111 ri)R 1 SI ; -11 ;i) lo.

e.

'.1.-

ECUCt /

9:\

techn ischen

Chemie,1905;
Ueber den Antimonzinober,

1880; Electricilatea atmos-

!erica; Fla-

c dr a; Strom
Regulator Itir
Gas; Indus-

Jo 11'.

flarta jud. Tecuci. (Legea igas)

tria pigmcmfilor de depins; Insemndtatea chimiei, 1883; Elementele chimiei, 1888; Lucrdrile laboratorului
chimic at Academiei comerciale din Viena,
1884 si urra.

TECVCI, jud. In Moldova; cap. Tecuci; 2.40S

km. p., 149.835 loc. (1915); are 5 plasi, I corn. urb.
si 57 corn. rur. (1925); face par-

te din circ. Curtii de apel din

netiu Moldovanu (1924-26), Al. Hodos (1926-

Galati; are 10 scoale primare urbane si 174 rurale (1929); 9 cooperative de aprovizionare si des-

a exercitat o adevarata egemonie asupra lumii

Tecuci, 21.000 loc. Asezat pe ambele maluri ale rlului BIrlad. jud.Sterna
Tecuciu.
Se pomenestc de el lntr'un docu-

20),

Victor Eftimiu (1920-22), Al. Mavrodi

(1922-23), I. V asilescu-Valjean (1923-24), Cor-

27), C. Moldovanu (1927-28), L. Rebreanu (192830), .V Eltimiu (1930), I. Gr. Perie(eanu (1930).
TEBA (sau THEME) 0 or In Grecia veche
(Beetle), Intemeiat, (Luria legenda., de Cadmos.
A Post capitala unui stet care a avut rol Insemnat
In miscarile politice ale Greciei $i pe la 370 a. Chr.

TECLA, martira, praznuita.

TECUCI, corn. urb. cap. jud.

ment din 1134 (contestat de unii

grecesti. A lost diirlmat de Alexandru-cel-Mare In a. 335.

Azi Thira. 0 ores Insemnat

In vechiul Egipt pe Nil. A lost
aci centrul regatului egiptean
de la dinastia 12 pina la a
20-a. In localitatile Karnak si
Lugsor se vad marl ruine din
acest orris.
TECHIR-GHIOL, lac sarat
si stabilimcnt balnearjud. Con stan(a. Apa e mult mai strata
decIt a marii.

facere cu capit.333.266 lei (1925);

tine de eparhia episcopiei din Roman si are 172 biserici.

istorici); dar sigur este ca se desvoltase pe la

1600 ca un frumos ores de margins. Are 9 biscrici. Cele mai vechi: Maica Precista (refacut& In 1828) si St. Gheorg he, zidit In 1813.
Are liceu, sc. secunder& de fete, sc. profesionala,
2 sc. de comert., una de meserii si scoale primar(
TECVCI-XALINDERU, corn. rur. jud. Teleorman, plasa Balaci; 2.590 loc. Dupk legea 1929,
sat rim corn. Balaci.

TECULESCU JUSTIN, episcop de Cetatea-Albii,

ales In 1924.

Tale.

de biscrica ortodox& la 24 Septembrie. A Post convertit& la credintli de Aposto-

TN DEUM LAUDAMUS, imn religios vestit, facut de

Si. Ambrozie sau de Sf. ',Augustin. CuvIntul Te

lul Pavel (pe la 45); a suferit chinuri, dar a settpat si a murit In retragere. Este patroana catedralei din Milano.

Drum (tedcum) a ramas ca nume comun

Partca I).
TEGA. serie de munti In jud. Buzau.

(war

TEGETTROFF WILHELM (' 1828 t1871), tuni-

1000

www.dacoromanica.ro

ral austriac. Invingatorul flotei italiene la Lissa

TELL CHRISTIAN (*ca. 1807'11.884), general si

om politic roman. A participat la revolutia din TEHMuntenia In 1848, a Post membru at guvernului TEO
provizoriu, exilat la Smirna; membru at divanului ad-hoc, ministru
de culte (1862-63), ministru de

(20 Julie 1866). Status. in Viena.

TEHERAN, ores capitals Persiei; 210.000 loc.
TE1SANI, stalie c. f. jud. Prahova, liniaPloesti-

Valeni.

TEIUS, corn. rur. jud. Alba, plasa Teius;

BrasevCurtici.

4.879 loc. Statie c. f. linia principal& Bucuresti

razboiu (1871), apoi de culte In guvernul prezidat de Lascar Catargiu

si de finante In 1874 sub generalul
Florescu.

TEKIR, pr TECHM.
TELCIU, corn. rur. jud. Nasaud, plasa Niistmd;
3.508 loc.
TELEAJEN, rlu jud. Prahova, alfuent al
Prahovei.
TELEGA, corn. rur. jud. Prahova, plasa Prahova
5.862 loc. Dup& legea 1929, circumscriptie corn.

TEMISTOCLE (THEMTSTOCLE)

(*ca. 527 tca. 461 a. Chr.), om

politic si general atenian. Invingatorul flotei persane la Salamina,
adversar al lui Aristide, pe care a Cristian Tell.
reusit sA -1 vaza gonit prin ostracism, a avut mare glorie, dar a ajuns s& fie. el
Insusi exilat si a murit In Persia.
TEMIS vs- TualS.
TEMPEA RADU, preot si profesor roman In
Transilvania. A lost pe la 1785 director at scoalelor romanesti din Ardeal. In 1817 a trait cltva
timp In Moldova. A publicat o gramaticd tipaxitti
In Sibiu, 1797.
TEMPS (LE) [tan], ziar politic francez, 18291842, relnfiintat In 1861, spare si azi.
TENEDOS, insulA In Mama Egee; supr. 42
km. p., 6.050 loc. Apartine Turciei.
TENERTFFA, cea mai mare din insulele Canare; 2.026 km. p., 180.000 loc. Apartine Spaniei.
TENIERS [tenirs] DAVID (1582t1649) si fiul
sau cu acelasi nume (1610t1690), pictori flamanzi. Mai ales al doilea a lost de o fecunditate
deosebita: peste 800 de tablouri, cele mai multe
marl si de mare compozitie ( Tenta(iunea St. Anton, Con freria archebuzierilor din Anvers s. a.).

cu 2 sate. Aci stabiliment de bai de sare.

TELEGRAFUL ROMAN, ziar politic Infiintat de

Mitrop. Saguna In Sibiu, 1853, sub red. lui Aaron
Florian. Apare si azi.
TELEGRAPHIIL DE BIICURESCI, apoi TELEGRAPHDL,

apoi TELEGRAFUL ROMAN, ziar politic, ap&rut In

Bucuresti, 1871-1892, condus malt& vreme de 1. C.

Fundescu, apoi de 1. Bibicescu.

TELEKI uSzsEr (*1790 t 1855), istoric si filolog ungur. Prezident al Academiei stiintIfice din
Pesta. Op. pr. A Hanyadialc kora Magyarorszdgun
(Epoca Huniadestilor In Ungaria).
TELEmex, personagiu din Odiseea lui Omer. Era
fiul lui Ulise. Din povestirea aceasta s'a inspirat
Fenelon ca sa compuie celebra sa carte Telemaque.
Prima traducere In romaneste a lost facuta (dup&

an text Italian) de Petru Maior (1818), apoi de

Gr. Plesoianu.
TELENESTI-T1RG, corn. rur. jud. Orheiu,
plasa Telenesti; 4,184 loc."Sat circ.Telenesti (1929;
TELEOR, pseudonim, apoi nume oficial at lui
D. CONSPANTINESCU ( 1 8 5 8 t . ..), ziarist si scriitor
roman. A debutat printr'un volum de nuvele

TENNYSON (tenis'n] ALFRED ( 18091-1892),

poet englez. Poezii lirice, idile, dar mai ales elegii.
Din cauza Ingrijirii formei, s'a zis despre el a& e
eel mai clasic dintre romantici. Trad. rom. Enoch

(1883), dupa care au urmat: Scene siperrtrete (1886)

si diverse altele, schite umoristice, epigrame, etc.

TELEORMAN, rlu, izvoraste In jud. Arges si
trece In jud. Teleorman, apoi se uneste cu Vedea
(pp- acest cuv.) la Slid de Alexandria.
TELEORIVTAN, judet In
Muntenia; cap. Turnu-Mdgurele; 4.577 km. p., 315.066 toe
(1915); are 7 plasi, 4 corn. urb.
142 coin. rur. (1926), faCe parte
din circ. Curtis-de-Apel din Bu-

curesti; are 19 scoale primare

Arden (de H. Lecca, B. p. t.)

TEOCLIT moNAHuL (t1777), erudit grec, a

servit ca secretar al mai mutter domni din Vatahia.

TEOCRTT sau maw= (sec. in a. Chr.), poet

grec, cunoscut prin idilele sale, reprezentantul

urbane si 198 rurale (1929);

1
are 46 cooperative de aprovizionare si desfacere cu capit.
4.055.019 lei si 4 coop. p. exSterna
ploatari de paduri cu capit. jud. Teleorman.
778.100 lei (1925); tine de eparhia Ungro-Vlahiei si are 190 biserici.
TELEORMANELUL, plrau jud. Teleorman, se versa. In r. Teleorman tang& corn.
Deparati.
TELVTUL, plrau, jud. Iasi, se versa In

de

tue

ii,.....

it

)I

11, PL. B ALACIs\,s1:st,

,
I Bala?'

-J

I./
PL. obeparatiiKIriesti

i\

s
.....- :.31, AVESTIs

\\\

,...,

(IPL.ROSIORII(

r. Nicolina.
TELIMAN MIHAIL (- 1902), ziarist buco-

DE ADE

\OE VE

1*.

I'

...-."'s
,........"

pio,asic.ra...); ALEX NI A \ A

Pio alcia
I
\CALMATUI ,...)---ti

P E.

u
a9ureleis
,MA

RELE

ov4.Eoxrkoriscotatt

halm

PL
ZI
8s

.IP
C

%.,

urescu ,..e'

Segarcee
-

S...1

PL.

N.

-to

f...

vinean. A publicat articole In Convorbiri

Cervema\

ICEA

be,-

tau" RtA

IMNICEA

BULGARIA

sov-Buzau.
TELL WILHELM (sec. xw), personaglu legendar,eroul national al Elvetienilor. Din legendele despre el a construit Schiller celebra
sa tragedie Wilhelm Tell si chip& aceea opera

lui Russini.

.. ..

1--

J ARGES

.-.

A.

litorare" (1898), In Junimea literara". Dupe

moartea lui, G. Toren a publicat Intr'un volum mai multe din foiletoanele lui, cu prefall de N. Iorga (1906).
TELTTA, pirau In jud. Tulcea, izvoraste
din dealul Nicolitel, se versa. In lacul Babadag; are multi afluenti.
TEMPLIERI, ordin religios-militar, Instituit In timpul cruciatelor (1108). A fostdesfiinta t de papa Clement V In 1312.
1.401
TELIU, coin. rur. jud. Brasov, plasa Birsa-de-Jos; 2.696 loc. Tunelul de pe linia Bra-

eIX

Marta judeolui Teleorman.

I

poeziei pastorale. S'au tradus parte din ele In

rom. de I. Caragiani (In Convorbiri literare".

'1901
www.dacoromanica.ro

TEO- 1874), de Al. Macedonski (In Literatorul" 1882),

de G. Murnu (tot In Cony. lit." 1901). de Al.

T E"
%-; Naum $i de T. A. Naum.

TEOCTIST I, mitropolit al Moldovei la 1399

(dupa catalogul intocmit de C. Erbiceanu).
TEOCTIST II (11477), mitropolit al Moldovei
(ca. 1451). Bulgar de neam, a venit In Moldova,
hirotonisit de mitrop. Nicodim, $i a Intarit legaturile cu mitropolia Ohridei. El a uns la domnie pe
Stefan eel Mare.
TEOCTIST II/ (t1528), mitropolit al Moldovei
de la 1509, Post egumen at man. Neamtului.
TEODOR SICHEOTUL (1-613), sflnt praznuit de

biscrica ortodoxa la 22 April. Dupe ce a calatorit

la locurile slinte, a Mout o manastire In Sicea;

a Post episcop al Anastasiopolei (probabil foslul

ora$ cu acest mime din Mesopotamia. Asia-Mica).

TEODOR STRATILAT, martir, praznuit de bi-

serica ortodoxa la 8 Februarie. Era general al

trupelor lui Liciniu (308-324). A lost ucis pentru
credinta. Moastele sale se gasesc In Venetia In
biserica Mtntuitorului.
TEQDOR TIRON (tea. 306), martir, praznuit
de biserica ortodox& la 17 Februarie. Era soldat
In timpul persecutiilor contra crestinilor $i, marturisind cu Ulric credinta, a Post chinuit In multe
feluri $i ars de viu.
TEODOR TRIHINO, cuvios, praznuit de biserica ortodoxd la 20 Aprilie. A trait In mortificare,

acoperindu-si trupul cu Imbracaminte de par

aspru. Nu se tie epoca vietii.

TEODQRA puma (sec. v), prdznuita de biserica
ortodox/1 la 11 Septembrie. Ca sa se pedepseasca

pentru un pacat de adulteriu, si-a chinuit multi

ani trupul stlnd in clmp sapte ani, vara $i iarna,
apoi a intrat In manastire.
TEODQRA, mama lui Mihaiu Viteazul Nur
TEOFANA.
TEODORENI, manastire In jud. Botosani.
TEODORESCU DIMITRIE (G. DEM.) ( '1849
t1900), profesor roman. A debutat ca satirist, redactor al ziarului Ghimpele sub pseudonimul Ghedem. Dupli studii Ia Paris, prolesor de limbs latina $i roman& la
liceul Mateiu-Basarab (1878), director al Fundatiunii universitare
Carol I, ministru de instructie In
1891 sub prezid. generalului Flo-

TEODORINI ELENA ('18601.1926), entareatil

romana. DupA studii In Italia, a cintat la Milano
(Scala), Barcelona, Paris, Madrid $. a. A venit de
mai multe on In tar& $i a clntat Ia Craiova (1888)
$i la Bucuresti.
TEODOROIU ECATERINA (numele exact: TO-

DEROIU)

( '1898 t1917) supranumita .Pecioara de

la Jiu. Fate timers, originara din satul Vadeni

(Gorj) a luat parte la lupta . contra trupelor

germane can voiau sA intre In orasul Ttrgu -Jiu;
apoi s'a Inrolat In armata, s'a purtat vitejeste,

a Post Inaintata sublocotenent $i a murit In lup-

tele de la Muncelu (23 August). I s'a Inaltat un monument In orasul Tirgu-Jiu.

TEODOROS II (*18161.1867), negus at Abi-

siniei, care a murit luptlnd contra Englezilor.

Ion Ghica erodes ca era un tInar din tars noastra,

plecat In lume dupa aventuri.
TEODQRU DIMITRIE A. ('1866t1910), profesor roman. A Post profesor de istorie la un liceu
In Bucuresti, inspector, apoi secretar general al
Ministerului Instructiei (1907). A Inceput ca militant socialist, apoi a trecut In partidul liberal. A
publicat In tinerete poezii. mai tlrziu studii istorice $i carti didactice de limba franceza.
TEODQSIA FECIOARA, martira praznuitil de
biserica ortodox& la 29 Maiu. Calugarita la virsta
de 7 ani, a facut din averea ei mai multe icoane. In

timpul iconoclastilor, venind un ofiter sa ridice

o icoana din poarta manastirii ei, i-a luat scara

$i 1 -a trintit la plunInt, apoi a provocat o rascoala

In oras. A Post martirizata $i ucisa.
TE0D9SIE CHINOVIARHUL ("4231.529), praznuit de biserica ortodox& la 11 Ianuarie. Nascut
Intr'un mic oras din Capadocia, intra In serviciul

bisericii foarte tlnar. Ducindu -se la Ierusalim,

se puse sub ascultarea unui Lugar ; apoi se retrase
In pustie, unde se adunara multi adepti; melt fu
nevoit sa Infiinteze o manastire In care era o discipline foarte severs; mai tlrziu se cladi acolo 0
biserica, chilii $i trei infirmerii. Prediclnd contra
iconoclastilor, protejati de Imparatul Anastasie,
fu exilat cltva timp, dar rechemat de urmasul lui.
TEODOSIE, fiul lui Neagoe, domn al Munteniei In 1521-22. A domnit foarte putin. RAmas
minor la moartea tatalui sau sub tutela lui Preda
Vornicul, a lost atacat $i Invins de un pretendent
din ramura Draculestilor. Acesta Insa, numit Radu
Clilugarul, n'a putut lua tronul, fiindcA MehmctBei, In fruntea unei armate turcesti, 1-a Invins $i

rescu. S'a ocupat de folklor $i a

publicat o colectie depoezii (1885)

1-a omortt. Pe ttniirul Teodosie $i mama sa i-a

trimis la Constantinopol, cu glnd se zice
ca el sa ocupe tronul, fiind un Roman renegat,
ceea ce nu s'a Intlmplat.
TEODQSIE (t17081, prelat roman. Originar

$i studii despre proverbe (1877)

$i colinde (1879); a publicat carp
didactice (Prosodia, 1879, Metrica, 1889), $i ca auxiliar pen-

tru studiul autorilorlatini 0 tigo-G.Dem.Teodorescu.

rie a filozofiei entice (1893); apoi
din Transilvania, s'a calugarit In manastirea Cozia,
o biografie $i bibliografie a lui Anton Pann (1891, .unde a lost egumen. Ales mitropolit al Ungro-V1a1893).
hie' In 1668, cu ocazia instalarii sale a spussimboTEODORESCU EMANUEL C. ("1866), profesor lul credintei In romaneste (unii istorici zic di el a
de botanic& la facultatea de stiinte din Bucuresti Post eel dintliu care a face aceasta; ceilalti 11
(1907); doctor In *tante naturale din Paris; mem- spuneau In slavoneste). Destituit de Grigore
bru corespondent at Academiei Romaine (1909).
tithes In 1672, a revenit to 1079 $i a ramas In
A publicat articole In Annales des sciences natu- scaun pina Ia moarte. Bun gospodar, a reusit sa
relies" din Paris, In Annales scientifiques de dobIndeascli mosii In patrimoniul mitropoliei, a
l'Universite de Iassi", etc., precum $i In volume. Incurajat tiparirea de cart! bisericesti, a hirotonit
Citilm: Flora algologicd a Romdniei; Asimtlarea pc mai multi mitropoliti din Transilvania.
azotului si a fos /orului nucleic de cdtre algele inTEODOSIU I (sau THEODOSSIU)CEL MARE ("346
ferioare; In fluen(a temperaturei asupra nucleasei; 1.395), ImpArat roman de la 379. Ultimul care a
Rolul (inutului Liberian In eirculafia substan(elor domnit peste imperiul Intreg.
organice la vegetalele superioare.
TEODOT SF. MARTIR (tea. 303), praznuit de
biserica ortodox& la 7 Iunie. Locuia In Ancira
TEODORESCU FLOREA (t1907), medic roman.
A trait In Bucuresti, unde era cunoscut ca prac- (Asia Mica). In timpul persecutiilor lui Diocletian,
a ajutat pe crestini, a contravenit dispozitiilor
tician.
TEODORI IULIU (1834 t1919), medic ro- luate de guvernator, de aceea a Post prins, martiman. A lost inspector general al armatei (1883), rizat $i ucis.
TEOF4N II, lost de dotal. on mitropolit al Molinspector general al serviciului sanitar al armatei,
pro fesor de patologie $i terapie gencrala la Faculta- dovei: a) In 1561, In timpul lui Despot-Voda, end,
opunlndu -se propagandei luterane a acestuia, a
tea de medicine din Bucuresti (1869).
TEODORIC sau THEODORIO (t451), rege al Vi-

sigotilor 419-451, pieri In luptA contra Hunilor.

TEODORIC ( *454t526), rege al Ostrogotilor
a distrus regatul lui Odoacru In Italia.

Post silit a parasi scaunul $i a fugi In munti;

b) In 1564-70, In timpul lui Lapusneanu, pe care
1-a calugarit Inainte de moarte, iar In timpul lui
Joan VodA ccl Cumplit a lost iar nevoit sA fugli.

1902

www.dacoromanica.ro

TEOPAN III, mitropolit al Moldovei In 1617

Sc stie putin despre el.

TEOFANA, numele calugaresc al Teodorei,

mama lui Mihaiu-Viteazul. E /nmorrnIntata In
manastirea Cozia, jud.
TEOFIL, episcop de Alb a- Julia, hirotonit In Bu-

cure$ti In 1692, este autorul declaratiunii de unire

cu biserica papal& din 21 Martie 1697 (INP- uNTREA).

TEOFIL I, episcop al Rlmnicului, pe la 1593

si In timpul domniei lui Mihaiu-Viteazul.
TEOFIL II, episcop al Rlmnicului pe in 1619.
Fusese lnainte egumen al manastirii Bistrita $i
adapostise pe mitropolituj grec Mateiu al Mirelor.
In 1637 e ridicat la treapta de Mitropolit al Ungro-

Vlahiei, In care a stat ptna. la 1646. A publicat

multe carti, Intre cari Pravila dela Govora", 1640.
TEOFILACT, episcopul Nicornidiei, praznuit

de biserica ortodox& in 8 Martie. Persecutat pe

timpul lui Leon Arineanul, partizanul iconoclastilor, a Post Inchis Intr'o insula, uncle a $i murit,
iar moastele lui s'au ridicat din ordinul Impart.tesei Teodora $i au lost duse In cetatea undo slujise altarului.
TEOFRAST sau THEOPHRAST (ca. 390 t286 a.

Chr ), filozof grec, elev al lui Aristotel. Autor al

scrierii: Caracterele morale.

TEQNA, arhiepiscopul Alexandriei (t300),

stint praznuit de biserica ortodoxa. Ales In 282,
a condus cu demnitate eparhia sa, a compus o
epistola, In care da sfaturi de purtare crestinilor
cari traesc in Curtile imperiale, $i alte lucrari.
TEPLITA, corn. rur. jud. Cetatea-Alba, plasa
Cogilnic; 2.439 loc. Dupa legea 1929, se numeste
Toplita, sat circ. corn. Arciz.

TERAPONT EPISCOPUL SARD1EI (Lidia), martir

praznuit de biscrica ortodox& la 27 Maiu. Din cauza

a facea propaganda, a lost arestat de Imparatul

Iulian (361-363) $i dupa multe chinuri a Post Injunghiat.
TEREBLECEA, corn. rur. jud. Radar*, plasa
Siretului; 2.956 loc. Statie c. f. linia Adincata
Sire t.

TEREBNA, corn. rur. jud. Dorohoi, plasa

Baser' ; 2.923 loc. Dupa legea 1929, jud. Balti,

sat circ. corn. Zabriccni.
TEREGQVA, corn. rur. jud. Severin, plasa
Teregova; 3.882 loc. Statie c. f. Intre Orsova si
Caransebes.
TEREMTA-MARE, corn. rur. jud. Timis-To-

Girondinilor pina la 9 Thermidor (Main 1793 TEOIulie 1794).

TERRAIL [teral] PONSON DU (t1871), romancier T

popular francez, autor de romane sensationale.

Trad. rom.: In rev. Familia" 1870, Cavaleriinopfii (de Iosif Vulcan), In vol. Amor pi dincolo de
mormint (de N. Negrutiu, 1877, Cluj), Dramele
Parisului (1878, Buc.), Regina 7'iganilor (1385,
Buc.), Rocambole (de Ion Gorun, 1926).

TERRANOVA (NEUFUNDLARDI, lnsula In Ocea-

nul Atlantic, lInga. Golful San-Lorenzo (Americade-Nord), 110.670 km. p., 259.000 loc. Posesiune
britanicii. Cap. St. John.
TERTULIAN (QUINTUS SEPTIMIUS FLORUS TER-

TULLIANUS) ( .160 1-240), unul din parintii Bisericii.

A scris Apologetica $. a. Trad. rom. Despre pocainla (de Nic. I. Popescu, 1907), Despre rugdciune $i Despre mintuirea sulletului (de Dim. Gr.
Popescu, 1908).
TESALIA. sau THEssaLIA, regiune din Grecia.

A apartinut Tumid pIna. In 1913.

TESLA NICOLA ( *1856), inventator iugoslav,

traeste In America. A descoperit curentii de inductie (numiti curen(ii lui Testa) $i a inventat un
motor.

TESLVIU, rlu, afluent al Oltului, jud. Ro-

manati.
TESTAMENT vechiu si nou BIBLIA.
TEST:LA, corn. rur. jud. Prahova, plasa Pele$;
2.214 loc. Dupa. legea 1929, circumscriptie corn.
cu 3 sate.
TETUAN, ora$ In Maroc pe coasta marl! Mediterane; 30.412 loc. Despre el vorbe$te Alecsandri intr'o relatie de callitorie.

TETC.I.kNI =scam), corn. rur, jud. Bactiu.

Exploatare de petrol. Circ. corn. cu 24 sate.

TEULESCU PETRE (1-1885), publicist roman.

Debuteaz& cu articole In Curierul romanesc"

1847. A tradus Indiana de George Sand (1847),
a publicat o colectie de documente (Arhiva romand, 18(0) si un studiu istoric politic In 2 volume: Revolu(ia si revolu(ionarii, 1878, 1882.

TEUTON' popor care, In antichitate, a

navalit de la marea Baltic& In Galia $i a lost
sdrobit de armata roman& comandata de Marius
(102 a. Chr.) ordin cavaleresc Infiintat In
1190 In locurile sfinte, ca sa ajute pe saner $i pe
bolnavi. In sec. xiii au venit In Germania $i In

rontal ; 3.081 loc. Static c. f. linia Lovrin $i Nerau.

1809 a Post desfiintat.

TEUTSCH FRIEDRICH ('1852), episcop $i isto-

todoxa la 28 Octombrie. Impreuna cu sopa si fiii

sal au lost supusi la diferite chinuri si apoi li s'au
taint capetele. Nu se stie epoca vietii.

trecutul poporului sas $i despre relatiile dintre

el si poporul roman (1907-1910) Membru onorar al Arademiei Romane (1919).

TERENTIE, martir, praznuit de biserica orTERENTIU (PUBLIUS TERENTIUS AFER )(*185

1-159 a. Chr.), au tor dramatic roman. Ne-au ramas

de la el 6 comedii: Andria, Heavtontimoroumenos,

Phormio, Hecyra, Adelphi (care a servit lui Mo-

li 're pentru L'ecole des maris") si Parmeno, tra-

duce de Vintila Pop (Ed. Casa Scoalelor, 1919).

Alte trad. Adeiphi de Virgil Andronescu, 1907 si
Parmeno de G. Cosbuc.
TEREZA SFXNTA (*15151.1582), nobila

A scris poezii religioase, a reformat ordinul carmelitelor.

TERIACHIU ALEXANDRU ( 18291-1893), ad-

vocat $i om politic roman, ministru de externe

In guy. prez. de Stefan Golescu (1867) $i de interne In cel prezidat de Ion C. Bratianu (1880).
TE,RMIER Ramie) PIERRE, geolog francez.
Profesor in scoala superioara de mine din Paris,
membru al Institutului Frantei. A studiat In mod
deosebit tectonira Alpilor si Africci de Nord. Vizitind tars noastra., a studiat structura Carpatilor
romani si a pubicat rezultatele cercetarilor sale.
Membru onorar al Academiei Romane (1928).
TERMOPILE sau THERMOPYLE, trecatoare
ling& muntele Oeta in vechia Grecie, unde s'a
dat celebra lupta. Intre armata persana $i mica ostire de 300 soldati spartani comandati de Leonida.
TEnoAREA. nume dat regimului ce a domnit In

Franta In timpul marei revolutli de la caderea

ric sas din Transilvania. A publicat studii despre

kascop evanTEUTSCH GEORGE ( 1817 t18

.$11or din Trangelic si isteric sas. A scris isto
Sibiu.
silavnia. I s'a ridicat o stat
TEUTSCHLANDER wm.sALD STEFAN ("1837
1-1891) scriitor sas. Dupa studii in Lena, a lost pro22

fesor in scoala real& din Brasov, apoi paroh al

comunitatii luterane din Bucuresti, unde a st at din

1865 pan & la moarte. A scris o istorie a lui Mihaiu
Viteazul, (Viena 1879) $i o istorie a comunildlii

luterane din Romdnia (1891)

TEWFICKMOHAraD
PASA (

18521-1892), che-

div Egiptului din 1879.

A lost Inainte reprezentantul Turciei la Berlin
$i mare-vizir.

TEXAS, stat In Statele-Unite la Golful de

Mexic; 688.644 km. p.;

4.663.228 loc. Cap. ora-

p' cu acela$i nume.

TEZAUR (sCr. : TEZAUR)

DE MONUMENTE ISTORICE,

revista istorica sub redactia lui A. Papiu Ilarian. Bucuresti 18621865.

Theses.

TEZEU sau THESE, personaj din epoca le-

'1903

www.dacoromanica.ro

EZ

eroice a Greciei antice. A ucis minotaurul,

THA- gendelor
a dat prima constitutie Atenei.

TIG

romancier englez. A Inceput ca desenator carica-

THUNMANN, filolog german, profesor la Universitatea din Halle. S'a ocupat de istoria popoarelor din Rasaritul Europei (1774), In deosebi de
limba albaneza si de dialectul macedo-roman.

mlitate a sec. )(Ix. La noi trad. putine prin reviste:

THEODOSIE ATANASIU (t1927), prelat ro-

Chr. t37 p. Chr.), al doilea Imparat roman, din

anul 14 (p. Chr.). La lnceput a domnit cu Intelepdune, dar In ultimii aM a devenit de o groaznich
cruzime, ucigind pe cei de aproape ai sat, dar el
Insusi a lost omorIt.
TIBET sau THIBET, Intins platou In China

THACKERAY [tek Aral WILLIAM ("18111-1863),

turist (rev. Punch din Londra) si Ca ziarist. A

devenit cunoscut prin romanele satirice contra
societatii errgleze, Intre can capod'opera sa:
Vanity Fair, 1847 ( Tirgul vanitat,ilor). E considerat ca scriitorul ccl mai original din prima ju-

man. A lost arhiereu, episcop de Roman de la

1912 pink la 1922. chid a demisionat.
THEURIET [tOrie] ANDRE (18331-1907),
scriitor francez. A publicat poezii, romane, nuvele. Foarte cunoscut si mult tradus la noi. Citam:
Jean Marie (trad. de Fred. Dame In Romanul",
1881; alta de N. A. Bogdan; alta de N. Tine In
Revista Noua', an VI), Ultima sdrutare (In Romania libera", 1884), Amintiri (de D. Sthncescu
In Revista literary ", 1885), 0 norocoasa (de Gh.

Adamescu In Romania", 1890), Tatal (In Lu-

mea ilustratli", 1892), Tentatiunea (In Tribuna",

Sibiu, 1902); In vol. Frida (de G. E. Bottez, 1910),.

Prdvdlia la doi crapi (de Sofia Nadejde, 1909),

Amintiri si nuvele (de N. Dascovici, 1910), Md-

nunchiul de rug io are (de Natalia Iosif), Din tine-,

re(e (de Dim. Stancescu), Coleta, Curtezana (de

N. d'Argenta), Farmer periculos (de A. Curteanu),
Regina pddurilor, Romanul unei visdtoare (de
N. d'Argenta).
THIERRY AUGUSTIN (179511856), istoric

francez. Opere pr. Histoire de la con quite de l'Anyleterre par les Normands.
TRIERS ADOLPHE ( 17971-1877),

istoric si om politic francez. Zia-

rist, ministru In 1832, prezident

de consiliu In 1836. A voit sa Impiedece declararea rhzboiului In
1870; duph dezastru, a Post proclarnat sef al guvernului si apoi
prezident al Republicei. Op. pr.
Histoire de la revolution francaise
(1824-27) si Consulat etEmpire
(1845-62). In rom. trad. Despre Adolphe Thiers.
proprietate de Teodor Codrescu,
1850, de St.Bhjescu, 1860), Colec(ie de rdzboaiele
lui Napoleon ,de G. Calotescu, 1875). A lost
membru al Academiei franecze din 1834.

TIBERITJ (TIBERIUS CLAUDIUS NERD) (41 a.

Intro muntii Himalaia si Kuenlun ; 2.109.000 km. p,

suprafata. 4.000 m. altitudine, 6.000.000 loc.

TIBRU (ital. TEVERE), fluviu din Italia; izvoraste din Apenini si se varsh In marea Tirenianh,

duph ce a trecut prin Roma; lung. 403 km.

TIBUGANI, mhnhstire de calug. In jud.Neamt.

TIBVL (ALBIUS TIBULLUS) (ca. 54 a. Chr. 1-18

Chr.), poet roman. A scris mai ales elegii.

frad. rom. putine de Vargolici si Teodosiu In
Convorbiri Literare" (xxin) si Neamul romhnesc literar" 1912, s. a.
TICHILETI, corn. rur. jud. Braila, plasa
Silistraru; 2.596 loc. Duph legea 1929, sat tire.
p.

corn. Tichilesti.
TIEK [tic] LuDwiO ('177311853), poet german.
Unul din Intemeietorii romantismului.

TIENT-SIN, oral In China, port la fl. Pei-ho

(golf Pecili); e portul orasului Peking.
TIFLIS, ora$ In Rusia(Transcaucazia, Georgia); 283.000 Joe

TIGHECIU sat In jud. Ca

hut. 11 plrau care se varsh In

Prut.
TIGHINA, corn. urb. cap. jud.
Tighina; 50.000 loc. Statie c. f.

spre Basarabeasca si spre Clusinau.

TIGHINA, jud. In Basarabia
Sterna
capit. Tighina; 6.333 km. p.;
314.778 loc. (1922); are 7 plasi, 2 jud. Tighina.
corn. urb., 83 corn. rur (1925)
tine de tire. Curtli de apel din Chisinau; are 32
/NJ

.",... '

THIRON CONSTANTIN, medic roman. Profesor de

patologie general& la Universitatea din Iasi (1889).

THOMAS ALBERT ( '1878),
om politic francez. Ministru al ar-

. ....

rnamentului In 1915.-1917. A
vizitat Moldova In timpul refacerii armatei noastre In 1917, a
lost primit cu solemnitate de
Parlament In Iasi, a Insotit pe
regele Ferdinand In vizitarea diferitelor corpuri de tcupa.

,
I.,

4.--

El

17

ULeoTO id-mi'

.40.-

ir

\ TIGHIN

AINAFtl(r

,
.44\

, Susan'
4,4--.41 CAUSANI

4,,,

THOMAS [coma] AMBROISE

('1811 t1896), compozitor fran-

-"--1
\ pL.sTuRZEtit_ I
/"
\ ManT:ir
(-.`..\--..L
\ 4/era"1-217.:'1
L. C et ALNICu

e Cimislra

1,..,

(1837), Mignon (1866), Hamlet

(1868), Le songe dune nuit d'ele (1850), Carnaval
de Venise (1857). Membru al Academiei de belearte (1851), profesor de compozitie la Con-

....,,...,

%.

I 7.. aprzrTs

THOMAS FRANK (1867 t1928), pastor si mare

A.

! ...,/

12.:''

servatorul din Paris (1856).

predicator protestant elvetian.

THOMESCU NICOLAE ('1860t1918), medic roman. Profesor de patologie si clinch infantilh la
Facultatea de medicinh din Bucuresti
THOUVENEL EDOUARD ( 1818t 1866), diplomat francez. A reprezentat Cara sa in diferite
orase, ministru de externe, senator. Fiind ambasador la Constantinopol (1855), a lucrat cu mare
staruinta si cu mita abilitate pentru unirea principatelor romane. Dintre scrierile sale, don& ne
privesc de aproape: Hongrie et V alachie (1849);
Trois annees de la question d' Orient (postum,

Taracha

(PL. imisyA \

cez. Opere pr.: La double echelle Ambroise Thomas

publ. 1896).

1-

P.lboa

I''.

co
4q.

t...

\\\

ro MK!, .% (
PL

ice,

.1

mail/ Lu SA
A

7,
.5.
C;

t"

\
I.

J.

....,./1 ........,,".......%

4..t,

N.

taclarlua

Harta judelului Tighina (legea nos).

senate primare urbane si 263 scoale rurale (1929

1904

www.dacoromanica.ro

32 cooperative de aprovizionare $i desfacere cu

capit. 1.055.258 lei (1925). Bisericile tin de eparhia
ruitrop. Chisinau.
TIHA-BARG4.ULUI, corn. rur. jud. Nasaud,
plasa Bargaului; 2500 loc. Static c. f.
TLETAU, com. rur. jud. Sri laj, plasa Jibou;
950 loc. Mine de lignit.

sint instalatiile can aduc apa potabila In (trawl TIGIasi.

TIMISOARA, municipiu, cap. jud. Tim#- TIM
Torontal; 100.000 loc.; are douli
st. c. f. Fatnica $i Donnifa Elena. Ora foarte vechiu, asezat
pe canalul Bega. E aci episcopie romano-catolica, vicariat ortodox, Curte de apel, o scoala
politchnica. $coale: 2 normale,

TIHON EPISCOP, Mut praznuit de biserica ortodox6, la 16 Iunie. A lost episcopul Amatundei;
a fost mare propagandist, a zidit biserici si a dart-

fete, 2 line de baeti, 1 de fete,

I sc. media, sc. comerciala inferoiara si super., scoala de me-

TIGRU saw TIGRIS, fluviu In Asia mica, se

uneste cu Eufratul si cu numele de $al-el-Arab,

se \Tama. In golful Persic; lung. 1500 km.

TIHOMiR For TTJGOMIR.

gimnaziu de bacti, 2 gimnazii de

mat temple pagine.

TIKTIN H., filolog roman. A trait mult timp
In Iasi; apoi s'a stabilit In Berlin, unde avea un
serninariu de limba romans. Membru onorar al

multe consulate.

TIMISUL-DE-SUS, static e. f. jud. Brasov

Intre Predeal $i Brasov.

TIMOC, rIu la Banta Intre Bulgaria $i Serbia,
se varsa In Dunare; lung. 135 km. Pe vales acestuia shit numeroase asezari de Romani, Ele se
gasesc pe un teritoriu marginit de acest rlu si de
Dunare si mergind pins la Vidin. Locuitorii slut

Academiei Romane (1919). A publicat: Gramatica

romdnd, 1893; Rumtini.sches Elementarbuch, 1905;
articole $i recensii In Archly fUr das Studium de,
neuren Sprachen and Lit. Op, pr. Diclionarul Dovuln-german, 3 volume, care cuprinde $i etimologide cuvintelor romanesti.

vault' din N. Dunarii, mai ales din Oltenia. In

Bulgaria formeaza trei grupe: Viileni, CImpeni

TILEAGD, com. rur. jud. Bihor, plasa Ti-

leagd ; 3.674 loc. Statie c. f. linia principal&Bu-

si Pridureni, in vreo 35 da sate, iar In Serbia sint

9 sate. Numarul aCestor Romani e socotit de qtatistica bulgara din 19101a 48.500 (din 96.500 Romani aflati In toata Bulgaria).
TIMOTEIU APOSTOL, praznuit de biserica
ortodox& la 22 Ianuarie. A fost lust de Si. Pavel
ca ucenic, pe la anul 51, si au calatorit In multe locurb Maud propaganda pentru Invatatura Mintuitorului ; alteori a fost trimis singur sa Indeplineasca Indatoririle acestea. Lui Ii adreseaza Pavel
o epistola. Timoteiu a fost episcop In Efes si acolo

curestiClujOradea.

TILISCA, corn. rur. jud. Sibiu, plasa liste;

2.061 loc.
TILSIT, oral In Germania (Prusia); 43.734 loc.

Aici s'a Incheiat In Iu lie 1807 tratatul prin care

se sfarseste rasboiul Prusiei si Rusiei contra lui

Napoleon. Rusia atter& la blocus continental contra Angliei. Prusia cedeazaRusiei, Ducatului Varsoviei, Saxonieisi Regatului Vestfaliei mai multe
teritorii. Rusia cedeaza un teritoriu Olandei,
evacuiaza Cattaro si fagadueste so, evacueze

In anul 97 se spune ca a lost chinuit $r ucis, fiindca

Principatele romane $i sa supue diferendul cu

Turcia arbitragiului lui Napoleon; dar printr'o
conventie secrets Franta autoriza Rusia de a
'Astra Principatele. Se stie
ca sfirsitul acestor neinte
legeri turco-ruse a fost ravtGARk
pirea Basarabiei In 1812
(1.-Basarabia).
TIMES [tarns], vestit ziar

englez, Infiintat In 1783 de

.1. Walther.
TTMI$, p rlu, all. al Du-

narii; izvoraste din munti

In rastiritul Banatului, 11
strabate In lungul lui si se
varsa In Dunare la Panciova. C) trecatoare In
Transilvania, prin Carpati,
jud. Brasov; pe aici linia
ferata Plo tiB raso v, etc.
TIMI ,S -TORONTAL,
jud. In Banat; cap. Timipara; 7.313 km. p., 495.814
loc. (1923); are 12 plasi, 1
corn. urb., 237 corn. rur.
(1926); tine de circ. Curtii
de apel din Timisoara; are
13 scoale primare urbane

Sterna jud.

serii, se. de menaj. Sint mai Timiq-Torontal.

comblitea Inchinarea la idoli tocmai In timpul

unor serbari paginesti.
TIMOTEIU EPISCOPUL BRUSEI, glut praznuit
J A R A D
ItursVII

. t PL.SANNICO

Sinnucolau
-Mar

lipov

PL.LIPOVA

r't
/1 s;

4.

PL.RECAS
Recas

IJIMBO

(ft
rn
.4

Ilk
l mss

Bums

k PL

PL.BULIAS

6IUL

j shavize

ACOVA.7.-- I

ss

'tam

si 225 rurale (1929); 53 cooperative de aprovizionare si

desfacere cu capit. 1.699.576

eta

/ PLO

lei si 5 coop. p. exploat. de

paduri cu capital 974.128

lei (1925). Bisericile ortodoxe tin de eparhia episcopiei din Arad; cele unite
de eparhie episc. din Lugoj.
.
TEMISANA, tinut In
care a lost un vechiu stat romanesc ar sarrai.
TIMISANA, foaie pentru trebuintele poporului
roman, a aparut In Timisoara, Intre 1885-1888,
sub redactia lui Teodor Pdcd(ianu, apoi a lui
N. Co$ariu $i G. Ardelean.
TIMISESTI, corn. rur. jud. Neamtu. Acolo
Gh. Adamescu. Dictionar enciclopedic ilustrat.

co.

A pL. G -TAW

4
/

Ca

Harta jud. Tirnig.Torontal.

de biserica ortodox& in 19 Iunie. A lost ucis din

ordinul Unparatului lulian Paravatul.

TIMOTEIU Cuvios Parinte, praznuit de bi-

serica ortodox& la 21 Februaric. A trait In pustie

avea darul de a tarnadui pe bolnavi.

TIMOTEIU, martir, praznuit de biserica or-

1905

www.dacoromanica.ro

120

la 3 Maiu. A pierit rastignit Impreuna cu

TIM- todoxa
sot ia sa, hind denuntati ca shit crestini si ca pro-

TIZ

paga credinta tor.

TIMPUL, ziar politic, comercial, aparut In Bucu-

re$ti Intre 1856-1861, sub red. lui G. I3ossueceanu.

TIMPUL, ziar politic, organul partidului conservator. Bucuresti 1876-1884 si 1889-1900
Mutt timp director M. Paleologu. La acest ziar a
colaborat M. Eminescu lntre 1876-84.
'MICA, corn. rut'. jud. Bihor, plasa Tinca;
4.432 loc. Statie c. 1. linia Holod-Salonta-Mare.
TINCU PETRE ('1814t1867), preot roman In
Banat. A luptat pentru interesele nationale romanesti In discutiile din vremea clad s'a facut separatiunea ierarhiei romanesti de cea slrbeasca.
Opera pr. Istoria bisericeasca politico-na(ionala

TISMANA 0 rlu, afluent al Jiului. jud. Gorj.

manastire In jud. Corj Intemeiata de calu-

garul Nicodim pe la 1365, zidita de Radu Voevod

pe la 1385, continuata In cursul anilor pins pe

la 1387. S'a mai lucrat la ea si Yn timpul lui Nragoe (1512-21) si In al lui Mateiu Basarab. Aci a

Post centrul de rezistenta al boerilor contra lui Leon Tomsa, condusi de Mateiu Aga. Aci a Post rose-

dinta de vary a domnitorilor Bibescu si Stirbei.

TISSANDIER [ tisandie], Francez care a trait
In tarile romane. A Post secretar al Domnitorului

Nicolae Caragea.
TISSANDIER [tisandie] GASTON (.1843 t1899),.
naturalist francez. A intemeiat revista La Nature.

(1865).

Op. pr. Istoria baloanelor.

TISSOT [tiso] VICTOR ('184511917), scriitor
francez din Elvetia. A condus mult timp Gazette
de Lausanne; a publicat multe relatii de calatorie.

man.

stat ungur, fiul lui T. Kalman. A studiat dreptul

TINTOREANU N. (1871 t1901), pictor roTINTORETTO JACOPO ROBUSTI r 1512 t1594),

pictor italian, din scoala venetiana, renumit ca

colorist. Opera mai cunoscuta: Nunta dv la Cana.

TIPOGRAFIA, cind s'a introdus In dilerite l&ri.
Dam ad datele primelor carti: In Germania prima
carte (Biblia) tiparita. de Gutenberg si Faust In,
Mainz, 1450, apoi In Colonia 1466; In Italia 1467
(Roma) si 1469 (Venetia); In Fran(a 1469 (Paris);
In Tarile de jos 1473 (Alost, Belgia); In Ungaria
1473 (Buda); In Spania si Portugalia 1474
(Valencia); In Polonia 1474 (Cracovia); In Anglia
1474 (Londra); In Elvelia 1478 (Geneva), In Austria 1482 (Viena); In Danemarca 1482 (Odense,
Fionia), 1499 (Copenhaga); In Suedia 1483 (Stock-

holm); In Turcia 1488 (Constantinopol); In Romdnia 1508 (Tlrgoviste, Liturghier slavon al lui
Macarie); In Rusia 1563 (Moscova); In Norvegia
1644 (Cristiania); In Grecia 1821 (Chios, Gramatica lui Vamvas). Vechile noastre tipografii au
lost in urmatoarele ora$e din principate (In ordinca primei carti tiparite pe care o cunoastem):
TIrgoviste, 1508 (oartile ce au aparut dupii aceasta

s'au tiparit In Transilvania: Brasov, Sibiu, AlbaIulia, Sas-Sebes, Orastie), Govora, 1637, /a0. 1642,

Manastirea-Dealului, 1644, Cimputung,1650,Bucuregli (a Mitropoliei), 1678, Buzau (a Episcopiei),

1691, Snagov (a manastirii), 1696, Rimnic, 1705,
Neam( (manastirea), 1807; iar In sec. xix pina la
1848: Tip. Elineasca de la Trei-lerarhi, Iasi, 1813,
Tip. de la Cismeaua lui Mavrogheni, Bucuresti,
1818, T. de muzica a lui Petre Ejesiul, Bucuresti,
1820, T. lui I. El lad, Buc. 1830, T. Albinei, laps,
1832, T. fratilorFourreau, /GA 1833, T. Kerninger,
Iasi, 1833, T. Colegiului S. Sava, Buc. 1834, W albaum Rue., 1837, Carcalechi, Buc., 1838, C. Leca,
Craiova, 1838, C. Pencovici, Bucumti, 1839, Canlora Foii Satesti, Iasi, 1840, losil Copainig. Buc.
1844, Anton Pann, Buc., 1844, Samitca, Craiova,

1846, C. A. Rosetti si Winterhalder, Bucuresti,

1846, Mont ferrato, Galati, 1847.

TIPOGRAFIA ROMANA, revista pentru artele gra-

fice, a aparut In Bucuresti Intre 1886-1894 sub

red. lui C. Petrescu-Conduratu.
TIRANA, oral, cap. Albaniei; 10.400 loc.
TIRASPOL, oral In Rusia (Ucraina) pe Nistru; 22.844 loc.
TIROL, provincie a Austriei; 12.645 km. p.,
314.000 loc. Cap. Innsbruck.
TIRPITZ ALFRED DE (1849t1930), amiral si
om politic german.

TIRTEU (TYRTEII), poet grec (sec. vu a. Chr.).

Legenda 11 aratil schiop, ducind la victoria pe

Spartani prin cintecele sale.
TISA (fr. germ. Tams), rlu, izvoraste din Carpatii Maramuresului; la Inceput format din Tisa
alba si Tisa neagra; are o lungime de 1430 km.;
trace pe, ling& orasele Sighet, Solnoc, Seghedin;
primeste ca afluenti pe st1nga: Visaul, Iza, Somesul, Crisul, Mure?ul, Bega; se varsa In Dunare.
lzvoraste In Cehoslovacia, uda putin Romania,
apoi strabate toata Ungaria si uda la sfIrsit Iugoslavia.

TISZA ISTVAN (STEFAN) (1861 t1918), om de

si stiintele de stat In Budapesta si Germania.

La 1886 deputat. Prim-ministru In 1903: la 1910

a luat parte la formarea partidului national al

muncii, iar de la 1913 pina In lanuarie 1917, In

calitate de prim-ministru a pregatit si a condus organizarca razboiului. In 1913 a tratat o Impacare

cu pactidul national roman, dar fa& succes. In

politica a urmat directivele tatalui sau: mina tare
In politica interna si asuprirea minoritatilor. A
Post asasinat de o costa de revolutionari In 31
Oct. 1917.
TISZA sALNAN (*183011902), om politic ungur. A Post deputat si vice-presedinte al Camerei.

Ministru presedinte 15 ani (1875-1890). In timpul ministeriatului sau s'au pus bazele politica/
nationalists unguresti, care a this la oprimarea
nationalitatilor.
TITICACA, lac In America de Sud Intre Bolivia si Peru; supr. 8.200 km. p.
TITILA, munte jud. R.-Sarat, corn. Andreasi
800 m. alt.
TITIRECIUL, Post schit jud. 'silicas, zidit de
Spatarul Mihail Cantacuzino spre multumire ca
1-a ajutat Dumnezeu sa. scape In Transilvania

de ostasii lui Duca-Vocla, can 11 urmareau.

TITTONI TOMMASO (9.855 t1931), om politic

italian. Ministru de externe de multe on (1903,

1906, 1916), ambasador la Londra si la Paris,
membru al Curtii de arbitraj din Haga. La conferinta pilaff din 1919 a Yost delegatul Italiei si a
sustinut drepturile Romaniei In privinta hotarelor
ei de Vest. Presedinte al Senatului, membru fondator si prezident al Academiei italiene. Intre
scrierile sale: Basarabia, Ranulnia si Italia, 1927.
TITU, corn. rur. jud. Dfmbovita; statie c. f.
linia Bucuresti-Timisoara; deaci se desparte
linia Titu-Tirgoviste-Moroeni.
TITU LIVIU w unu.
TITULESCU NICOLAE 1883), om politic roman. Profesor de drept civil la Facultatea de drept
din Bucuresti. Fost ministru de finante In guvernul national din Decembrie 1916, In guvernul prez.

de G-ral Averescu (1920). E ministru plenipotentiar la Londra; membru onorar al Academiei

Romane (1930). A luat parte la diferitele sesiuni
ale Societalli Natiunilor la Geneva si In 1930 a
Yost ales prezident al Consiliului.

TITUS (TITUS FLAVIIIS VESPA-

RANDS) (41181), Imparat roman

79-81. A cucerit Ierusalimul In

anul 70.

TIUTCEW FEODOR IVANOVICI

('1803 11873), poet rus. Unul din

reprezentantii liricei filozofice si
politica. In 1859 a publicat In Revue des deux mondes" un articol
contra papalitatii. A Post un fervent propagator al ideii de suprematie a Rusiei In Orient.

174

Titian.

TIZIANO VECELLIO ('1477t1576), pictor italian vestit, din scoala venetiana. A facut picturi
In diferite orase din Italia. Tablourile lui (In di-

1906

www.dacoromanica.ro

are 6 plasi, 2 corn. urb., 117 corn. rur. (1926); TIM_

tine de circ. Curtii-de-Apel din Brasov; are 7
TOB
scoale primare urbane si 119
rurale (1929); 11 cooperative
pentru aprovizionare si desfacare cu capital de 454.000 lei
(1925). Bisericile ortodoxe tin
de eparhia Sibiu; cele unite de
eparhia Blaj.
TIFIN4VA-MICA, jud. In
Transilvania; cap. Blaj; supral.

ferite rnuzee Europene) au subiecte din istoria

religiei crestine si din mitologia greco-latind.
Are si cateva portrete ale oamenilor marcanti
contemporani.
TIMNA, statie c. f. jud. Mehedinti Intre Filiasi si Turnu-Severin pe linia principals.
TIMPA, munte in cuprinsul orasului Brasov.
TYND.ALA, personagiu din povestirile populare. Tipul omului nepriceput $1 care pierde vre-

mea. LIneori este antiteza lui Pace la.

TIRGOVITE, corn. urb. cap. jud. Dimbovita;
16.800 loc. Stacie c. f. linia laterald Titu-Pietrosita. Oras vechiu; a fost capitals tad' pin/1 In 1660.
Are 24 de biserici ortodoxe, una catolice, una israelitd, afar% de vechia Mitropolie (restauratd) si
de biserica domneasca. Se pastreaza ruinele yechiului palat domnesc. Seca le: liceu, sc. secundard de fete, 2 sc. normale, sc. profesionala, 2 so.
comerciale, se. de meserii, scoala de ofiteri de cavalerie, liceu militar N. Filipescu" la. man. Dealului.

1.725 km. p., 124.085 loc. (1923);

are 6 plasi, 3 corn. urb., 135 corn.
Sterna jud.
rur. (1926); tine de circ. Curtiide Tirnava-Mica.
apel din TIrgu-Mures; are 5 scoale
primare urbane si 128 rurale (1929); 6 cooperative

tie aprovizionare si desfacere cu capital 252.217

lei (1925). Bisericile tin de aceleasi eparhii ea si
cele din Tirnava-Mare.

TIRNAVA-MICA $iTIRNAVA-1V141RE,Muri
ce se nnese la orasul Blaj si apoi se versa In Mures.

TIRGU-FRUMOS,

corn. urb. jud. Iasi, plasa

Clrligatura; 6.000 leo. Sta-

tie c.f. linia PascaniIasi.

TIRGU-JIU, corn. urb.

cap. jud. Gorj; 20.00010c.

Statie c. f. linia secundard

le 1

FiliasiBumbesti.Asezat
pe malul sting al Jiului,
la 210 m. alt. Are liceu
de Meld, sc. seeundara. de
fete, sc. profesionala, sc.
comerciald.; 5 biserici ortodoxe, i catolica, 1 sinsgogd. E o status a lul Tudor Vladimirescu. Pentru
Intimpldrile din timpul
ale.
razbniului

ON

"

J0 O

MxtN

eV
As

L.MEOIAV

c,

Rye/
e/

GHISO

PL.OANE

t
PL

a
eiCa

bA HARE srPL.AGNITA

I\NENOORF

/)...... .. ..

g ita

JO

%,,"

S/8

r"

ID

TIRGU-LAPUBU-

LULcom. rur. jud. Somes, plasa Lapus; 3.250 loc.

TIRGU-MUREULUI, corn. urb. cap. jud.

ti

G Aft A S

e'llBRASOV

111

capitala imperiului bulgar Aci s'a facut proclamarea regatului bulgar In 1908.
TOANCELE, strinitoare Intre munti jud. Fillticeni unde rlul Bistrita ate repezisuri,
TOBLER ADOLF (1835 1-1910), filolog german.
specialist In romanistied. Profesor, membru al
ezt-

;I

.1 MORES

4:-0
i
/1"131. IERNUTt,,"....' 0
\
tv,---,,-..__.
s.)

V*

7.7.....eta--/AN MA
7 riciu
niavneld
o

lug

I"

corn. cu 27 sate. Statie c. f. Intre Balti si Lipnic.

0 ora5 In Bulgaria; 12.599 loc. A fost In vechime

corn. urb. In jud. Neamt ; 10.500; loc.; 353 m.

I
<

r,2

LAJ PL

NI CA

.BAtHNEIV".

4,

RT111%

TIN (n. Ol1:RAVENI,

1 Ou ... .
m4,

....,...--:-

AgA LUNG.As---

MAR E

P L.B LA.!

I''

en Seams /

muzeu etnografie.

TIRLA-BERBECULUI, munte In jud.

Pra ova.
TIRNAUCA, corn. rur. jud. Dorohoiu,
plasa Herta; 2.803 loc. Dupa legea 1929,
corn. sub-urb. la crawl Herta.

.."1.

Ele udd jud. Mures, Odorhei, Tirnava -Mare si

TIrnava-Mica.
TIRNOVA 0 corn. rur., jud. Caras, plasa
Recita; 3.537 loc. corn. rur. jud. Hotin, plasa
Edinita; 3.250 loc. CI corn. rur. jud. Soroca,
plasa Tlrnova; 3.716 loc. Dupli legea 1929, tire.

TIRGU -NEAMT (T/acruz-NE.earrinut),

Statie c. f. linia MardsestiAdjudPetruRares. in bis. Buna-Vestire e Ingropat

Costache Negri.
TIRGUL-SACUESC, corn. urb. jud.
Trei-Scaune; 5.400 loc. Statie c. f. linia
laterals Sf. Gheorghe--Bretcu. Aci e un

:..

Harta jud. Tirnava-Mare (legea /925).

Mare?; 34.500 loc. Statie c. 1.,

de unde se poate merge spre Petru-RaresAdjud Galati, sprt
Razboeni (de unde spre Cluj si
spre Teius) si spre Praid pe linia
Ingustii. Asezat la 318 m. altitu,dine; ores vechiu, are clddiri din
sec. xv. Aci e Curte de apel; e
un muzeu regional important.
Scottie: normale, liceu minter,
liceu de bdeti, de fete, comerciald Sterna jud.
inferioard si superioara, de me- Tirnava.Mare.
serii, mai multe sc. primare. Biserici: ortodoxit, units, unitara, 3 catolice, reformats, sinagoga; manastire franciscand si
a Ursulinelor. Frumos palat cultural.
altitudine.
TIRGU-OCNA, corn. urb. jud. Bacau,
plasa Trotus, 10.500 loc.; exploatare de
sare: In 1922 s'au extras 35.643 tone.

RUPE

1'

J SIBIU

TIRNAVA, corn. rur. jud. Vlasca, plasa

Cilnistea; 2.486 loc. Dupli. legea 1929, sat Giro.
corn 'Firnavele.
TIRNAVA-MARE, jud. In Transilvania; cap.
Sighipara; supr. 3.338 km. p., 168.258 loc. (1923);

Herta jud. Tirnava-Mica (legea c925).

I

Academiei din Berlin. Op. pr. Dictionar al limbii

franceze vechi, Stud{{ de folhlor.

TOBOLSK, oral In Siberia, guvern. Omsk;

14.798 loc.

1907

www.dacoromanica.ro

TOCILA, revisth umoristicii, a ap&rut in Bucuresti

TOC- Ultra
1890-1892; desenuri de C. diquidi.
TOM
TOCILESCU GEORGE (t1904), jurist roman.

A lost profesor de procedure civila la facultatea

de drept din Iasi (1884), apni la cea din Bucuresti (1889).
TOCILESCU GRIGORE a. (*ca. 1850 t1909),
istoric roman. Profesor de istoria antic& $1 epigrafie la facultatea de litere din Bucuresti (i881);
director al Muzeulei de antichitap, membru al Academic) Romane (1890), senator In diferite
legislaturi (1888 si urm.), secretar general al Ministerului Instructiunii, inspector general al
InvAt&mintului. A colaborat la
revista Columna lui Traian
(1872 s. u.), a lntemeiat Revista
pentru istorie, arheologie fi filologic (1883); a publicat studii
biogrance (Petra Cercel, 1874, Ni-Tocilescti Grigore.

colae Bdlcescu, 1876, Doamna

Stanca, 1877, Familia lui Mihaitt Viteazul,
1874, Gh. Chi(u, 1904), cercettiri epizralloe (Inschrilten aus der Dobroudscha, 1882, Misiune
epigra fled in Bulgaria, 1878, Neue Inschriften,

1894, Monumentele ep igra lice ale muzeului, 1902),

manuals de istoria Romani lor In numeroase editii,
studii de 'intuit Istorica (Dacia inainte de Romani,

1880) si numeroase articole, brosuri $1 volume

despre monumentul de la Adam-Clissi, unele In
limba franceza Si germane.

TOCQUEVILLE [tocvil] ALEXIS (*1805 11859),

om politic si publicist francez. Ministru de externe

(1849). Op. pr. De la democratic en Amerique.

1890 gAsim prin ziare si reviste diferite povestiri,

nuvele etc. De pe la 1905 Incepe o serve not&

traducerilor devine foarte mare. Dam aci numai
trad. principale In volume si brosuri: Inviere (de
I. Duscian, 1910; de G. B. Rarer, 1928), Romanut
cdsdtoriei (1904; de B. Marian, 1928), Cadavrul
vitt (de Avakjan st Florentiu, 1922), Rdzboiu si
pace (de E. Darzeu; de G. B. Rarer, 1918; de A.
Corbul), Ana Karenin (de E. Darzeu, de Ana
foarte bogatti, jar dupil unirea Basarabici num6.rul

Maria Botez, 1928), Stdpin si slued (de M. Negru.

1911; de G. B. Rarer, 1928), Cu ce trdesc oamenii
(de A. de Gicrs, 1898; de Climent Bontea, 1898;
de G. Carp, B. p. toti; de Nicodem, 1916); Sonata
Kreuzer (de M. Gheorghiu, 1908, de L. Dau$, 1909;

de G. B. Rare, 1928), Cruzimile arului (Bibl.

Ctiminul"),. Religia mea (de C. Antonescu, 1913),

Doud patimi (de Constantinescu-Delabaia, 1912),

Cazacii (de Ernest Ene, 1912 Bib]. Minerva"),

Stiin(a $i religia (de A. Luca, 1909), Ivan Prostut
(tie G. Carp, 1909), Dupd bal (de B. Nemteanu,
1911), Moartea lui Ivan Ilici (de G. B. Rarer,
1928), Muerusca (de Ana Nic. Codreanu, 1928,
Lecture"), Pe drumul mintuirii (de G. 13. Rares,
1926), In ce constd credin(a mea (de I. Duscian,
1924), Stinge focul la vreme (de Iosif Nadejde, B.
p. toil), Napoleon $i Alexandru (de G. B. Rare',

1918), Testamentulmeu (de A. Luca), Ce estereligia

(de Paul Ionescu, Bibl. p. toti), Pe cdi gresite (de

I. G. Cernateanu, 1918), Adevarul $i minciuna

(de A. Luca, 1910); apoi multe povestiri sub diferite titluri trad. de Eug. Boureanul, Ana Nic. Co-

dreanu, Ep. Nicodem, V. Hares, I. Hussar, D.

Mihail, Lucia Subotici, A. Toma, I. Blrseanu,

TOCSOF 0 deal, jud. Tulcea. 0 pitr&u, tot

Clara Lievsnevski, G. B. Rams, $. a. Puterea intunerecului s'a trad. de D. Nanu si I. Fotino ( Convorbiri literare", 1921).

TODIRENI, statie a. f. jud. Botosani, pe linia

Iasi -Dorohoiu.

(t1928), inginer si scriitor englez. A popularizat

chestiunilede fizicA si mecanich prin cArtile sale
destinate copiilor, pline de experiente interesante.
Traducere rom. de Laura Nadejde, B. p. toti.

acolo.
TOCUZ, corn. rur. jud. Tighina, plasa Sturzeni;
2.545 loc. Duptt legea 1929, sat circ. com. Manzir.
TODORAN ATANASIE (11763), lup t Ator national

roman In Transilvania. Cu ocazia Inscrierii In regimentele griiniteresti, Romani) ortodocsi, Indemnett de el, au refuzat s& depuie jurlimIntul In care
se cuprindea si o formula. confesionalli. Pentru

aceasta a lost judecat si ucis pe rota..

TQEPLITZ, statiune belneara In Iugoslavia
lingil orasul Rudol/swert (In prov. Kraina).
TOFAN GEORGE ( *1880t1920), profesor In
CernAuti, redactor la Junimea literartt". A publicat articole In diferite reviste despre Creangd,
Alecsandri, Rd duleseu-Motru, etc.
TOGO HELIUM rca. 1847), amiral japonez.
A Invins pe Rusi la Port-Artur $i la Tsu&ima. A
vizitat Cara noastra.
TOHANUL-VECHIU, corn. rur. jud. Brasov,
plasa Zarnesti; 2.050 loc. Static c. f. ling& Mrnesti pe linia Brasov-ZArnesti.
TOKAJ (Local], ores in Ungaria, localitate renumith pentru vinuri.
TOKIO (lost YEDDO), capitals Japoniei, In
insula Nippon; 2.173.201 loc.

TOLEDO, ora$ In Spania, In provincia cu

acelasi nume; 25.2511oc. Vestit&

fabrich de arme.

corrrE (182811910), scriitor rus.

-'&-

(C44k "S

Dup& o tinerete svAprtiata de

TOMA SF. APOSTOL, prAznuit de biserica orto-

dox& la 6 Octombrie. Unul din cei 12. Foarte devotat lui Isus, a avut Indoiala. In privinta Invierii

lui si InvAtatorul nu s'a supttrat, ci i-a spus sa

pipAe cu degetele urmele cuielor; atunci a zis cuvintele: Retie* cei ce it' au vazut si au crezull"

DupA InAltare, a predicat credinta la Mezi, Past

si alte popoare din acele pArti. A Yost ucis In una

din aceste calatorii de propaganda.

TOMA DIN matrix ( ca. 1226 -IA 274), stint, unul

din cei mai Insemnati teologi ai bisericii de Apus.

A intrat la 18 ani In ordinul dominicanilor. E

socotit drept cel mai mare filozof si teeing din evul
mediu. Opera pr. Summa theologiae.EI reduce toate

elementele constiint.ei si ale stiintei la principiul

autoritAtii bisericii. De aceca Papa loan xxn a

zis, In 1323, clnd 1-a declarat stint: Quos scripsit

articulos tot miracula fecit (a Mout atltea minuni

cite scrieri a cumpus). Totalitatea teoriilor lui

formeaza sistcmul teologic-filozofic numit tomism.

TOMA Dna MALEO, stint prilznuit de biserica

ortodox& la 7 Iulie. A trait pe un munte, rugindu-se, fAcInd bine si vindecInd bolnavii.

TOMA A KEMPIS oar sums.

TOMAI 0 corn. rur. jud. Tighina, plasa Ciadir-Lunga; 3.683 loc. DupA legea 1929, sat circ.
corn. Chirsova. corn. rur. jud. Mehl, plasa
Stalinesti; 2.405 loc. Dupe legea 1929, trecut la

TOLSTOI LEW NICOLAEVIOI

TOM TIT, numele literar al lui Artur Good

ofiter, a ajuns la hatrInete at

ducti o viata dup& principiile primitive ale crestinismului, predi- ...s4',1

clnd viata simplii In mijlocul 'PhSili ? r,,m
naturii .si ImpArtirea plimitturi- Oh`
z

jud. Cahul, sat circ,. corn.' SArata -NouA.

TOMASCHECK [tomasec] WILHELM (1841
t 1091), linguist si istoric german, profcsor la Graz.

for la tarani. In 1854 a Post ..n ii* 1 gi

Bucuresti, ca alter de cavalcrie /
44,71,
in armata de DunAre. A Post
Tolstoi.
pe cimpul de Junta de la Olte-

Dintre scrterile care ne privesc si pe not citAm:

Brumalia and Rosatia (1869), Die alten Thraker
(1893), Zur Kunde der Ilitinushalbinsel (1882).
S'a ocupat de chestiunea continuitatii Romanilor In Dada.

blicate In parte In Viata RomIneascli" (1928).

Din Tolstoi s'a tradus foarte mult. Inca de pe la

rist roman In Bucovina. Functionar de finante

In Sibiu, magistrat In CernAuti, profesor la facultatea de drept din Cernauti,primul rector al Uni-

nita si a lust parte la lupta de la Silistra. A scris

de la Bucuresti scrisori cAtre o mAtusti a sa. pu-

TOMASCIUC CONSTANTIN (*1840 t 1889), ju-

1908

www.dacoromanica.ro

lui pe stInga. Izvoraste din muntii Argesului TOM( Fata Sf. hie), curge prin jud. Arges si se versa
in Olt In dreptulsatului Slavitesti. Pe valea acestui T R A

versitatii; deputat In diets Bucovinei si la Viena.

Status In Cernhuti.
TOMBUKTU, oras In Africa (Sudanul francez); 7.220 loc.
TOMEIAN MARGARVTA, filantropa romana.

rlu si mai ales In jurul satului Salatruc si mai sus

In munte au fost marl lupte In zilelc de 20-23 Oc-

scolara In Timisoara (testament din 1774).

TOMESCU TOMA I. (1- .), medic roman. Profesor de patolugie medical& la Facultatea de medicina din Bucuresti.

tal, Intre Lugoj si Tintisoara.

A lasat un Insemnat capital pentru o fundatie

TOMEBTI, corn. rur. jud. Ciuc, plasa Centrals; 3.096 loc.

TOMIS, oras In antichitate, unde a fost relegat si a murit Ovidiu. Acolo s'a zidit mai apoi
Constanta (Fr acest cuv.).

TOMIS (Episcopia din): a functionat Intre

anii 290-530, IntinzIndu-si jurisdictia asupra
Dobrogei si asupra Valli de sud a Moldovei.
TOMNATIC, corn. rur. jud. Timis-Torontal,
plasa Slnnicolaul -Mare; 3.402 loc. Statle c. f.
linia TimisoaraCenad.
TOMNATICUL, munte In jud. Falticeni
(fost Suceava, azi Baia).
T9MA LEON, domn al Munteniei, fiul lui
Whin. Numit In 1629, dupa marl daruri facute
puternicilor de la Poarta, el e nevoit sa puns marl
biruri si sa introduca multi Greci Origradeni in
functiuni. 0 parte din boeri se rascoalft contra lui
si, Invin. i hate lupta. la Tismana, se retrag In
Ardeal, de unde uneltesc contra lui la Poartti,
reuses astfel sa.-1 scoata din scaun In 1632
(sau 33).
T9MA 5TEFAN (t1564), domn al Moldovei din

1563. RidicIndu-se cu oaste contra lui DespotVodA, 1-a Invins si 1-a ucis, dar n'a putut profita
de victoria, fiindc& tot atunci a sosit Alexandra
Lapusneanu de la Constantinopol cu ajutor turcesc si a Invins la rIndu-i pe Tomsa. Fugind In
Polonia, a fost ucis acolo dap& interventia Sultanului. Unii istorici (Xenopol) nu-1 tree Intre domni,
ci numai ea pretendent.

T9MA sTEFari, domn al Moldovei In doua rin-

dart (1611-16, 1621-23). Dap& unii, Hu al lui

Tomsa adversarul lui Despot si Lapusneanu.
Numit domn In 1611, clnd Tamil mazilira pe Constantin Movila, el nu se putu bucura de liniste,

cAci detronatul domn veni contra lui cu oaste din

Polonia si gasi sprijinitori chiar printre boerii cari
contribuise la mazilirea lui; Tomsa Ins& II Invinse

cu ajutor de la Tatari si-1 ucise In lupta de la

Steninesti (pe Jijia). Peste cltva timp, Alexandru
Movila, fratele fostului domn, veni cu ajutor po-

Ion si Invinse pe Tomsa Mei Iasi la local zis

.FIntIna lui Pacurar". Tomsa fugi In Muntenia
sr Incerca sa-si reia tronul cu ajutorul lui Radu
Mihnea, goni pe Movila din Iasi, inn% In oras
si-i dete foe, prapadind cele mai multe case;

tombrie 1916 In cari trupele noastre au avut to

fine victoria, dar n'au putut profits fiind silite
de situatia general& a frontului a se retrage.
TOPOLOVAT, static c. I. jud. Tirnis-Toron-

TOPORAVT, corn. rur, Bucovina, jud. Cer-

nauti, plasa Prutului; 5.000 loc. Dupa legea 1929,

circumscriptie corn. cu 3 sate.

TOPORU, corn. rur. jud. Vlasca, plasa Duaxes; 2.113 loc. Dupa legca 1929, circumseriptie corn. cu 6 sate. Statie c. I. linia GiurgiuVidele.

TOPRAC-CHIOPRV, lac jud. Tulcea.

TOPRAISAR, corn. rur. jud. Constanta. In
apropierea acestui sat s'a dat, In ziva de 14 Octombrie 1916, o mare !apt& Intre armata germanobulgara si cea romano-rust Trupele noastre crau
Intro pozitie de cimpie bine Intarita. Atacul a
Post formidabil, mai ales prin focal artileriei germane, dar ai nostri au rezistat, afar& de flancul
ocupat de Rusi, st inimical n'a putut sa inainteze.
TORDABI PAUL (tea. 1576) si raraam, episcopi

calvini al Romanilor din Transilvania. Mihaiu,

ales In 1577, a Intemeiat o tipografie In Orastie
si a Inceput tip.rirea Vechiului Testament (Palia),
din care a aparut o parte In 1582.
T9RMA CAROL (18291.1897), arheolog maghiar. A Inflintat un muzeu cu antichitati din
Dada. Opera pr. Geografia Dacici. A fost membru
corespondent at Academiei Romane (1882).
TORMAC, corn. rur. jud. Timis-Torontal,
plasa Buzias; 2.585 loc.

TORNEA [tornlo], riuviu care face hotarul

intre Finlanda si Suedia, se varsa In golful Botnic; lung. 375 km.
TORONTAL, fost comitat In Banat sub stapinirea ungureasca. Impartit dupd razboiul de
Intregire titre Iugoslavia si Romania.
TORRICELLI EVANGELISTA (*1608 t 1647), fi-

zician italian. A inventat barometrul.

Tosea, drama de V. Sardou (1887); putt de
Puccini (1903).

TOSCANA, regiune din Italia, care cuprinde

opt provincii. In evul media a fost ducat, mai tirziu

mare ducat, a fost independent, a facut parte din

imperial francez, a fost supus Austriei, iar In

1860, printr'un plebiscit, s'a declarat unit cu noul
regat al Italiei, si orasul Florenta a servit drept
capital& a acestui regat pin& la 1871. cind s'a
cuprins Roma. Limbo. din Toscana a devenit limbs

literara a Italiei.
TOTEA, plain In jud. Gorj.

TOTH COLOMAN (1831 t1881), poet maghiar.

dar Movila. se Intoarse, 11 goni din Iasi si-1 urmitri

pin& la Buzau, dtnd foe orasului. VazInd ca Turd!
primes darurile rivalului sau, Tomsa renunt,a la
lupta. Mai reveni In 1621 (sau 1622), dar In 1623
Ysi pierdu definitiv tronul.

Membru at Academiei maghiare. A scris poezii

patriotice si piese de teatru.
TOULON [tulou ], oras In Franta, port la marea Mediterana; 106.331 loc. Port de razboiu.

105.000 km. p. 7.160.000 loc. Cap. Hanoi, 119.000

loc.

ti708), botanist francez. A facut un vestit her-

TOPFFER RODOLPHE ( *1.799t1846), scrii tor

elvetian In 1. franceza. Opera pr. Nouvelles,Voyage
en zigzag.

log francez. A publicat articole In Revue des Ian-

TOMSK, oras In Siberia; 89.887 loc.

TONKIN, regiune din Indochina franceza;

TOP41.L, corn. rur. jud. -Constanta, plasa Hirsoya. Dupa legea 1929, sat circ .com. 1- loria.

TOPLET, com. rur. jud. Severin, plasa Orsoya; 2.159 loc. Stolle c. f. iInga Orsova.
T9PLITA 0 dap& legea 1925, corn. urb. jud.
Mures, plasa Tuplit a ; 13.000 loc. Dupa legea 1929,
com. rur. Statie baln. 0 T.-ROMANA, static c. f.

Intre Gheorgheni si Rcghin pe linia GalataMarasestiTIrgu-Nlure.s.

TOPOLNITA, schit In jud. Mehedinti.

TOPOLOG O coin. rur. jud. Tulcea, plasa

Topolog; 2.250 loc. Dupa legea 1929, dreamscriptie corn. cu 13 sate. 0 rlu afluent al Oltu-

TOULOUSE [tuluz], oras In Franta pe fl.

Garonne; 175.434 loc. Universilate.

TOURNEFORT [turnfor] IOSEPH .(*1656

baria, a formulat o clasificare a plantelor si a sons

matte opere descriptive de specialitate In urma numeroaselor calatorii stiintifice ce a facut.

TOURTOULON Lturtulon ] CHARLES DE, filo-

(flies romanes despre dialectele limbii din Provence.

A Meat parte din Felibri.

TOUSSAINT [tuson ] cHARLES (*1813t1877),

profesor german, autorul metodei pentru a In\rata singur limbile moderne (cu Langenscheid).

TRACIA (fr. THRACE, germ. THRAZIEN), In an-

ticitate regiune din peninsula balcanica la N. Ore-

ciei, cu hotarele putin definite, cad autorii cari

vorbesc de ea nu shit de acord In privinta lor.
Legendele grecesti atribue origine tracica celor
mai vechi poeti, ca Orfeu s. a., iar peninsula Gallipoli de azi se numea In vechime Chersonesvi

1909

www.dacoromanica.ro

Pc la 450 a. Chr. a lost In regiunea aceasta

TRA, track.
regatul Odrisilor; mai tlrziu, pin& la 281, regatul
TRA

tai Lisimah Apoi s'au Impartit teritoriile ci Intre

diferiti stapInitori, Intre cari au lost regele Pergarnului si Romani. Cltva tiinp a fdcut parte
din provincia romanft Macedonia, apoi a devenit
singurfi provincie In anul 46 p. Chr., iar In organizatia din anul 400 o gasim Impartita In
patru: Europa, Thracia. Haemimontus si Rhodope. In epoca bizantina, s'au schimbat limibele. - Originea poporului trac nu e sigur cunoscuta. Unii ii considers Inruditi ru Frigienii. altii
cu rasa celto-slave si-i socotesc ea din aceeasi familie cu GeV! si Cu Dacii.
TRADES UNIONS [ treds lunIens], asociatiuni
de lucratori din fabrici Intemeiate In Anglia pc la

teritorii din stings Tisei. Ridicarea Austriei, care

pune stbpinire pe Ungaria, aduce si desfiintarea
principatului Transilvaniei (1690), care devine o
simple provincie austriaca, avind un guvernator
si o largil autonomie administrative. In 1848 Un-

garia cearea a se libera cu totul de stapInirea

Austriei, provoaca revolutia In Pests si proclarria

unirea Transilvaniei cu Ungaria. De aci urmeaza

luptele din 1848-49, In cari Austria, ajutata de

miscarile nationale ale Romanilor si de armata
ruseasca, pune iar stapinire pe Transilvania.
1867 facIndu-se dualismul austro-ungar,
Transilvania devine provincie a statului Ungariei
si in accost& situatie traeste pIna dupa marele razboiu, clnd se uneste cu Romania.
Lista principilor Transilvaniei:

In

TRAFALGAR, cap pe coastele Spaniei la

loan Szapolyai (Zapolia), 1526-1559;

loan Sigismund, 1559-1571 (chip& altii 15411571);
Stefan Bathory, 1571-1576;

TRAIAN (MARCUS IILPIUS TRAJANIIS) (*ca. 52

Sigismund Bathory 1581-1598(sau 1586-98);

1825.

Gibraltar: Aci s'a dat In Octombrie 1805 faimoasa

lupta naval& In care Nelson, comandantul flotei
engleze, hivinse flotele francezti si spaniola.

Cristo for Bathory, 1576-1581 (sau 1576-1586);

Andrei Bathory,

t117), Imparat roman. General vestit, a Post adop-

George R akotzi 11,1648-1660 (sau 1648-1658):

un nume schimbat, un adevarat

tribut Dacilor, car! Invinsese pi
Domitian. Pentru a scapa de aTraian.
crasta situatie, el Intreprinse un
rilzboiu In 101 si-1 terming cu izblnda In 102.
Decebal, regele Dacilor, nevoind sa suporte greutiltile impuse de Traian, Incepu sh organizeze o

razvratire, pregatindu-se prin inarmari si prin

*that* cu diferite triburi. Aceste fapte facura pe
Traian sa porneasca a doua oars contra Dacilor
si de astit data cu hotarlrea de a face acolo pro-

vincie romana. Al doilea razboin, Inceput In 105

si sf Irsit In 106, aduse sinuciderea lui Decebal si

generalilor siii si crearea unei noi provincii, iar

Traian fu sarbatorit in Roma printr'un mare

triumf si prin numele de pater patrfae. Episoadele

principale ale rItzboaielor se vad in basoreliefurile de pe columna.
TRAIAN, ziar politic si literar, redactat de B. P.
Hasdeu, Bucuresti, 1869-1870.

TRAIAN-SAT, statie c. L jud. Braila Intre

Faurei si Braila.
TRANDAFILOFF 111,1mm:en, financiar rus.
in fruntea unei societati, a cerut guvernului Mun-

teniei In 1843 dreptul de a face explorari In diferite

regiuni ale tarn In vederea unor eventuale exploatari miniere. Guvernul, !als de curentul protivnic din Obsteasca adupare, nu i-a aprobat cererea. Cu aces ocazie a scris Heliade fabula Mdmai si florile si a raspindit-o anonim, vorbind de

trandafir cu of In coada".

TRANSACTIUNI LITERARE gi STIGLITIFICE, revista

redactata de D. A. Laurian si St. C. Mihdilescu,

Bucuresti, 1872-73. Combatea Convorbirile literare".
TRANSILVANIA, nume dat regiunii Inchise
de Carpatii Munteniei si ai Moldovei, de muntii
Apuseni si de muntli Bihorului. Vechile asezari
de mid state romanesti de ad au Yost Invinse .si
supuse de Ungurii veniti din Panonia. Ungurii
stabiliti ad, Impreuna cu Sacuii si cu Sash formara In 1437 asa zisa unire a celor trei na(iuni,
pe de o parte pentru a-si consolida privileglile d obIndite de la regii Ungariei feta de Ronianil locuitori de baslina in aceasta provincie, pe de alta
pentru a se apara de tendintele de contopire urmarite de Ungaria. DupIt caderea puterii regale
unguresti (1526), Transilvania Isi consolideaza
treptal independenta si devine un principat de
sine statator. Cu timpul se mai anexeaza clteva

Mihaiu Viteazul, J 199()_.1600

Basta,
} 1600-1603;
Moise Szekeli,
Stefan Bocskay, 1605-1606;
Sigismund Racotzi, 1607-1608:
Gabriel Bathory, 1608-1613;
Gabriel Bethlen, 1613-1629;
George Rakotzi I, 1629-1648 (sau 1630-1648);

tat de Nerva. diruia i-a urmat

!a tron In 98. A Intins limitele
imperiului ocupInd Dada si Mesopotamia. A construit. intre
allele, In Roma forul roman si
columna care-i poarta numele.
La venirea sa, gasi o situatie
foarte suparatoare pentru mlndria romana: statul plates, sub

Franz Redey
Akafiu Barcsat
loan Kemeni

I 1658 (sau 1660)-1662;

Mihail Apaffi I, 1662-1690;

Mihail Apafli II, 1690-1691;
Em. TdhOli, 1691Fr. Rakotzi, 1704-1711 sub step. austriadi

Poporul roman din Transilvania Intrebuinteara

cuvintul Ardeal pentru a grata aceasta regiune,
dar nu In cuprinsul pe care-1 dam noi, ci mult mai
restrins, mai mult central ei, de oare ce are al te

numiri pentru ptirtile de la periferie : Tara Fdgdra-

sului, Tara Oltului, Tara BIrsci, Tara Mofilcrr,

Tara Oamlui.
In regatul Romaniei, Transilvania formeaza o
regiune care cuprinde judetele Transilvaniei propriu zise, si ce a ramas dupa tratatul din 1919
din judetele Crisanei si Temisanei (Banatul). Ea
are o suprafata de 102.200 km. p. si o populatie

de 5.487.966 (In 1923). Aceste judete slnt: 1. Alba.

2. Arad, 3. Bihar, 4. Brasov, 5. Caraf, 6. Ciue,

7. Cluj, 8. Fagaraf, 9. Hunedoara, 10. Maramu-

res, 11. Mures, 12. N &dud, 13. Odorhei, 14. Sdlaj,

15. Satu-Mare, 16. Severin, 17. Sibiu, 18. Someq,
19. Tirnava-Mare, 20. 7'17-nava-Mica, 21. TimisTorontal, 22. Trei-Scaune, 23. Turda.
TRANSILVANIA, revista a Asocia(iunii transil-

vane (Astra), Brasov, apoi Sibiu 1868-1878. A

reapItrut In 1881 si continua.
TRANSJORDANIA, stat arab In Asia-Mica.
(emirat); 42.000 km. p., 200.000 loc. Cap. Amman. Sub protectiunea Angliei.
TRANSVAAL, unul din statele cari formeaza.
Uniunea sud-africand, parte din dominionurile
engleze. Supr. 285.997 km. p., 2.088.000 loc. In
anii 1899-1902 acest stat si Orange au purtat
un razboiu de independenta contra Angliei.
TRAPEZUNTIANUL GHEORGHE TEODOR (t
1739), profesor grec in $coala domneasca. din Bucuresti.
TRAPEZUNTIANUL TEODOR (t1695), profesor grec, socotit de unii ca primul profesor si di-

rector al scoalei domnesti din Bucuresti. Erbiccanu zice ca a Post InmormIntat In manlistirea
SI. Sava si pe mormlntul lui se afla o inscriptie.
TRAPEZUNTIUL DIONISIE, profesor grec In
Bucuresti pe la 1769.
TRAPPIST', ordin calugaresc catolic, inIiintat In 1112 In Franta, reformat In 1636, cu

1910

www.dacoromanica.ro

centrul In manastirea Trappe. Membrii lui se supun unei discipline foarte severe.
TRAF*LA MIHAIL ( *18381.1896), general austriae, de origine romans. A luat parte In razboiul

contra Italiei In 1859 si In 1866, si s'a distins

la Custozza.

TRASC4U, corn. rur jud. Alba. Locuitti de

Nerntii mineri maghiarizati. Pozitie naturals

pina.

lil-

TRASIIVIN, lac In Italia, azi numit lago di

Perugia, la V. de orasul Perugia; supral. 139 km.

p. Aci a Post In anul 217 a. Chr. o vestita. lupta
Intre Romani si Cartaginezi.
TRATATE incheiate de domnitorii nostri In tim-

purile mai vechi:

1368 Vladislav Basarab al Munteniei si Ludovic
al Ungariei (pace si comer).);
1389 Mircea at Munteniei si Vladislav al Poloniei
(alianta);
1390 Mircea at Munteniei si Vladislav al Poloniei
(alianta);
1391 Mircea al Munteniei si Baiazid 1 at Turciei
capitula ie) ;
1395 Mircea col Mare al Munteniei si Sigismund
al Ungariei (alian(.a.);
1433 Stefan cal Mare al Moldovei si Vladislav at

Poloniei (pace si regulare de teritorii);

Lituania (amicitie);
1447 Stefan eel Mare si Albert al Poloniei (pace
si alianta.);
1510 Bogdan al Moldova' si Sigismund al Poloniei (pace);
1511 Bogdan al Moldovei si Sultanul Salim;
1518 Stefan eel Tinar al Moldovei si Sigismund al
Poloniei (alianta si
1527 Petru Rares si Sigismund al Poloniei (pace
si alianta);
1542 Petru Rares si Joachim, 'electorul de Brandeburg (alianta);
1598 Mihaiu Viteazul si Rudolf II;
1638 Ma teiu Basarab si George Rakotzi, principele
Transilvaniei (pace) ;
1688 Serban Cantacuzino si loan si Petru, tarii
Rusiei;
1711 Dim. Can temir si Petru al Rusiei (alianta),
(Duna. Mililineu. Multe din ale nu se cunosc
in original, ci numai dupe povestiri istorice si
informatii In genera sigure, dar indirecte).
Tratate can ne privesc, Incheiate Intro diferite state, cele mai vechi fare participarea noastra, cele mai not cu aceasta participare.
1437 Stefan eel Mare si Sigismund, mare duce de

1694 Tratatul de la Carlovitz Intre Turd si

Austria (de pace);

1718 PassaroVitz, Intre Turcia si Austria.
1739 Belgrad, Intre Turcia si Austria.
10 Iulie 1774 Cuciuc-Cainargi, Intre Rusia si

b..."'

27 Noembrie 1919 Ncuilly sur Seine, Statele aliate

TRA
si Bulgaria.
4 Iunie 1920 Trianon, Statele aliate si Ungaria. T R E
10 August 1920 Sevres, Statele aliate si Turcia.
24 tulle 1923 Lausanne, intre Statele aliate si
Turcia.
THAVIATA, opera., generalmente cunoscuta, de
Verdi (1853), libretul de Piave, dupe La dame aux
canustias de Alex. Dumas-fils.

TRATLA ILIE (*1845 ...), scriitor roman In

Banat. A colaborat la diferite ziare romanesti

din Transilvania. A publicat scrieri literare (Poezii,

1866, Fiica lui Menumorut, nuvela); istorico-so-

dale (Teoria emigrdrii si lncrucisdrii, 1900)

si un tratat de ortogra(ie (1897).
TRA1V1.4NI, insultt In Dunare, jud. Ialomita,

formats de bratul Borcea.

TREBIZUNDA (vechiul TRAPEZIINT), oral In

Turcia (Anatolia) la Mares. Neagra; 100.000 loc.
Capitals unei provincii, care In evul mediu a for-

mat un imperiu Intro 1204-1261.

TREssunicrnsuL, ziar ilustrat, aparut In Bucuresti,
1883-85, redactat de L. Cazzavillan.
TRERUJNI, com. rur. jud. Orheiu, plasa Susleni; 2.798 loc. Dupti. legea 1929, sat circ. corn.
Mascdu(i.

TREFORT AUGUST (*1817 t 1888), om politic

maghiar. Prezident al Acade-miei maghiare. Ministru de culte

(1872), a Intocmit o lege prin
care lua masuri severe In vederca maghiarizarii scoalelor diverselor nationalitati.
TREI-IER4RHI, biserica In
Iasi, zidita de Vasile Lupu si
sfintita In 1639, restaurata In
timpul domniei regelui Carol I si

Sterna jud.
sfintita din nou In 1904. E unul Trei.Scaune.
din monumentele arhitectonice
cele mai de pret ale tarii noastre. Aci a Lost si
o manastire, In launtrul careia a functionat multa
vreme o scoala ^u invalAturi superioare.

TREI-SC4UNE, jud. In Transilvania; cap.

Slintu-Gheorghe; supr. 3.889 km. p., 145.531 loc.

(1923); are 5 plasi, 2 com. urb.. 97 corn. rur. (1926);
VI

t
s

so
N

TARmioJA

% LI C

0. ,/t --r
i

BARAOLLi

SF.SHEOR H

/.?)

19 April 1849, Balta-Liman, Intro Turcia si

Rusia.
7119 August 1856 Paris, tratat european dupa.

razboiul Crimeei.
4 April 1877 eLivadia, Intre Romania si Rusia.
3 Martie 1878 San Stefano, Intre Turcia si Rusia.

13 Iulie 1878 Berlin, tratat european dupe razboiul ruso-turc.

3 Martie 1886 Bucuresti, Intre Serbia si Bulgaria.
28 Iulie 1913 Bucure.sti, Intre Romania, Serbia,
Bulgaria, Grecia.
28 Iunie 1919 Versailles, Statele aliate (Franta,
Anglia etc.) si Germania.
10 Sept. 1919 Saint-Germain en Lave, Statele
aliate si Austria.

;...-

-....

,.

!"

Ozun

PL.COVASIM

......0-,,,
R

I '

ioCovasna

/ ZUN

, /.........,,

...

PL. SF,

Jo

ee

r.. ...,
1
t'"
79 6._SiCUEsC

S.

----"GREO Rh.

Turcia.
1791, Sistov, Intre Turcia si Rusia.
29 Decembrie 1792 Iasi, Intro Turcia si Rusia.
1803 Constan(inopot, Intre Turcia si Rusia.
16 Maiu 1812 Bucuresti, Intre Turcia si Rusia.
25 Septembrie 1826 Akkerman, Intro Turcia si
Rusia.
2 Septembrie 1829 Adrianopol, Intre Turcia si
Rusia.

*ic

/ PL.TARGU SACUES

Aiallatt i
PL.

,.0rl4,

r0

/1
/1
%

(%

t " a/ -ks
1

"1"-

.1..

iI

_. vtr.
"Ck

H arta jud. Trei-Scaune (legea 1925).

face parte din circ. Curtii de apel din Brasov; are

3 scoale primare urbane si 114 rurale (1929); 3
cooperative pentru aprovizionare si desfacere cu
capit. 129.576 lei (1925). Bisericile ortodoxe in
de eparhia Sibiu; cele unite de eparhia din Blaj.
TREITSCHKE [tralclke) HEINRICH ( * 1834
t1896), istoric german. Profesor la Heidelberg,
la Berlin, etc. Opera pr. Istoria germand in sec.
'Ent (1890).

TREUENFELD IGNAZ LENK DE (t1842),

1911

www.dacoromanica.ro

TRE-ofiter austriac, ajuns general In 1814$1 a trecut,

lAt-4

la pensie In 1835 cu gradul de maresal. A publicat

Lexiconul Transilvaniei geografic, topografic, statistic, In 4 volume (18391.
TRIANDAFIL GRIGORE (1840-1-1907), advocat

si om politic rorntin. A lost ministru de justitie In

guvernul prezidat de general Manu (1889), prezi-

dent al Camerei, primar al capitalei.

TRIBISAVTI, corn. rur. jud. Hotin, plasa

TROMBETTO ALFREDO , (11929), istoric Ita-

lian. A publicat numeroase studii despre anticitatile etrusce.

TROMP$TA CARPATILOR, ziar politic al lui Cezar.

Bolliac, 1855-1877, Bucuresti.

TROPAEUM TRAIANI, monument triumfal roman ridicat In orasul care se numi si el tot
asa.sauMunicipium Tropaei, In Scitia Minor (Do-

Briceni; 2.079 loc. Dupti. legea 1929, sat circ. tom.

Briceni.

TRIBONA, ziar politic, a aparut In Sibiu Intre

1884 si 1903, primul director fund I. Slavici, mai
tirziu: P. Pipof, Seplimiu-Albini, Alex. Dordea,

Cornet Scurlu, T. Pdcd(ian, I. Prodan . a.

TaranNA POPQRULUI, ziar politic, aparut in 1896
In Arad sub. red. lui I. .Rusu-.5irianul. A Incetat
In 1912.
TRICUPIS sPramoN ("1788 1.1873), om politic grec. A participat la Iniscarea pentru independent& din 1821 si, dupa constituirea Statului
grec, a Post de multe on ministru si prezident de
consiliu, precut si reprezentant al tarii la Londra
si la Paris.
TRIEST, oral In Italia (Istria), 238.655 loc..
Port la Adriatica (golful de Triest).
TRINCA, corn. rur. jud. Hotin, plasa Edinita;
2.214 loc. Dupa legea 1929, sat circ. Corjeuti.

TRINIDAD, oral si port In insula Cuba;

\
.

i*
Ruinele de la Adam Clisi.

brogea). El a Post ridicat pe la 109 (dupil Parvan) sau 111 de Traian sau pentru slava lui
Traian. Ruinele acestui monument se gases In
satul Adam-Clisi. Cetatea, pare-se, a Post zidita

12.651 loc.

T.

TRIOZORUL, lac In jud. Tulcea langlibratul

Sulinei; suprafata 100 hectare.

n".

TRIPARTITUL (OPUS TRIPARTITUM JURIS

CONSUBTUDINARLI MIAMI REGNI HUNGARIAE), CO-

lectie de legi din 1514, can au clrmuit mult&

vreme Ungaria si s'au aplicat si In Transilvania,
clnd Ungurii au st4pinit -o.
TRIPOLIS [turc. TARABULUS], oral In Tripo-

litania, port la marea Mediteranfi Intre cele 2

golfuri numite Syrta (mare si mica); 64.759 loc.
TRIPOLITANIA, colonie italianit In Africa

de N.; 900.000 km. p., 550.000 loc. Ocupatti de

Italieni In 1912.
TRIPON oAvRIL ( t 1930), om politic roman din Transilvania. Inainte de unire a luptat
contra stapinirii maghiare; dupa unire, a Post deputat, prefect de Bistrita- Nitsaud, etc.
TRITJMVIRAT, regim politic In care autoritatea supremo. este In mina a trei persoane. Sint
celebre In istorie: triumviratul din anul 69 a. Chr.
(Cezar, Pompeiu si Crassu) si eel din anul 43
a. Chr. (Antoniu, Octavian $i Lepid). Sa obseryam cil ambele s'au terminat prin lupte de moarte
Intre principalii doi asociati.
TRIVALE ION, numele literar al lui I. NETZLER

(t1916), scriitor roman. A publicat articole de cri-

tic& litrraril $. a. A tradus din Mark Twain,

TRIVALEA, schit In jud. Arges, la marginea
orasului Pitesti.
TROCADERO, palat din Paris, construit cu
ocazia expozitiei din Paris din 1878; poarta numele unui fort din golful Cadix pe care Francezii
1-au cucerit In 1823.
TROESMIS, fost& cetate romanli In localitatea zisa laila (jud. Tulcea, la o or& de Macin).

De ca pomeneste Ovidiu. Sapaturile si studiile s'au

Inceput pe la 1865 de catre specialisti francezi.

TROFIM, sflnt praznuit de biserica ortodox&

uNr\-r-,eivr-tcfr,,r,,isaio?,h

4 14.4t(W.ZZ.t....Z4..Z.-".1.
e, ,

r'ele0V
014.

,14.twat

-.5,

Monumentul reconstituit.

de Traian si, dupli darlmarea de barbari, reconstruita de Constantin eel Mare (Civilas Tropaeensium) si de Licinius. Monumental triumfal
se thfatiseaza ca o movila !liana de 20 m. Dupa
sapaturile facute, Intliu de Tocilescu, s'a putut
reconstitui forma primitive.
TRQTU 0 rlu all. al Siretului; izvoraste In
Transilvania uda jud. Bacau si Putna si se varsa
In Siret la satul Burcioaia; lung peste 100 km. Pe
marginile acestui riu s'au dat primele lupte pentru
staptnirea trecatorilor. In zilele de 17-19 Octombrie 1916 a lost Intre satele Agis si Goioasa o
in t IMire violent& Intre trup ale romanesicele austro-

germane, care, deli Inceputa cu succes pentru not,

In unele calatorii.

s'a terminal cu retragerea noastra. C) statie c.

f. jud. Bacilu, Infra Comfmesti si Ghimes.
TROTUWLIctTL, schit de maid jud. Putna.

acolo de dare Grecii din Europa, care s'a terminal

cu arderea si distrugerea orasului. Clteva episoade

om politic rus. A Infiintat, Impreuna cu Lenin,

rcgimul sovietic In Rusia. Mai tirziu a lost bidepartat de la directiunea politica si azi traeste In

la 15 Aprilie. A Post ucenic al Sf. Pavel si 1 -a urmat

TROIA, oral In antichitate, capitals Troadei

(Asia mica). Vestit prin rAzboiul ce s'a purtat

din acest razboiu au dat nastere epopeilor celebre ale literaturii vechi grecesti: Iliada si Odisea.
TROIAN, statie c. P. jud. Teleorman, linia
CoslestiTurnu-Magurele, lingo. Rosiori.
TRQINA p insula pe Duniirejud. Constants.. q
0 idem. jud. Ialomita.
TROTTA, corn. rur. jud Tighina, plasa Cimislia ;
3.887 loc. Dupli legea 1929, sat circ. corn. Taraclia.

TROTZKINICOLAUS (LEO BRAUNSTEIN) (*1881),

exit In Turcia; azilul i-a fast refuzat de mai multe

state din Occident.

TROTJVILLE [truvil), oral In Franta, port

la canalul La Manche, statiune balnearit celebra;

6.190 loc.

TRUBADURI, poeti provensali din evul me-,

diu. Ei mergeau din castel In castel si cIntau p0-

1912

www.dacoromanica.ro

vestiri epice cu -ocazia marilor sarbatori ce se

obi*nuia In acel timp; apogeul lot a fast Intre
1140-1250.
TRUBETZKOI, familie princiara ruseasca,
din care mai multi membri au avut rol Insemnat

mertului ambulant prin sate, trimitInd In cli- TRUrute spectate marfuri cari veneau In anumite zile
In fiecare localitate *i se vindeau prin agenti speciali numiti mdmulari. Comertul lui a Post eontinuat (din 1846) de fiul sau COSTACHE (t1855).

care mai tlrziu s'a Intovara*it cu Leon Manoah

In politica statului ; din scent& familie facea parte

a doua sotie a printului Dirnitrie Cantera:^, casatorit In timpul exilului sari In Rusia.

mete celui de al doilea domnitor al Munteniei

TRUPCILAR, com. rur. jud. Caliacra, plasa

(dupa Iorga) sau numele slavon al lui Radu Negro,

primul dornnitor (dun& Xcnopol).
TTJECUTUM, un comandant al Maghiarilor
earl au venit cu Arpad.

Stejarul; 2.246 loc. Dupa legea 1929, circumscriptie corn. cu 4 sate.

TRUSENI, corn. rur. jud. Lapu*na plasa Bude*ti; 4.858 loc. Dupa legea 1929, sat ' circ. com.
Sireti.

TULCA, corn. rur jur. Bihar, plasa Salonta;

TULCEA, jud. In Dobrogea; cap. Tulcea;
8.626 km. p.; 183.105 loc. (1915); are 8 ple,i, 5
corn. urb., 73 corn. rur. (1926); face parte din tire.
Curtii de apel din Constanta; are 23 scoale primare urbane *i 118 rurale (1929); 17 cooperative de aprovizionare *i desfacere cu capit.
2.231.081 Id $i 5 coop. p exploat. de paduri on cap. 689.780
lei (1925); tine de eparhia episcowl din Galati *i are 103 In-

TRUSESTI, statie c. 1. jud. Boto*ani, linia

ImiDorohoiu.
TRUVERI, cIntareti populari francezi, reprezentantii poeziei lirice medievale In Nordul Frantei.
TSCHAIKOVSKI r.- CIAICOVSKI.

3.489 loc.

TSCHAKSTE IAHrrls (11927), lost primul prezident al rep ublicei Letoniei.

TUCIDTDE THUCYDIDES) (*ca. 469 tca. 395 a.

Chr.), istoric grec din Atena. A scris Rllzboiul pelopunezioc, In care poveste*te o parte din luptele
din t re Atena $i Sparta, la cari a luat *i el parte.
TUDELA BENJAMIN DE (sec. x11), rabin evreu,
care a calatorit In vreme de vreo zece ani prin diferite tart din Europa *I din Asia si a lasaL o relatie sorisa despre calatorlile sale, tiparita Intliu In
limba ebraica, apoi tradusa In diferite limbi.

serial *r 3 rnanastiri.
TULCEA, coin. tub. cap. jud.
Tuleca; 25.312 locuitori. A*ezata
pe malul drept al Dunitrii la
jumatatea distantci Intre ramificarea
brajelor Chiliei si Sf.
Gheorghe. Are catedralli 0 4 Sleuka jud. Tulcea.
biserici ortodoxe, din cari 2 rusesti *i 1 greceascl,

TUDOR ow VLADIMIRESCII.

TUDOR VLADIMIRESCU, static a. f. jud.

TUDQRA 0 corn. rur. jud. Boto*ani, plasa

Covurluiu, Intre Barbo*i gi Tecuci.

2 biserici lipovene,Li, una catolica, una arme7

neasca; liceu, *c. secundara de fete, *c. de cotnert, de meserii.
TTJLGHES 0 corn. rur. jud. Neamt, plasa

Corni. Dupa legea 1929, circ.

corn. cu 2 sate. sat jud.

Cetatea-Alba.. plasa Palanca;
2.267 loc. Dupa legea 1929,
sat circ. corn. Palanca. 1."

Ceahlau ; 3.871 loc. Cf . leg. 1929, trecut lajud. Ciuc.

110 trecatoare prin Carp a ti iud.Neamt. 1265 in. al Lit.
TULLUS HOSTILIUS (*ca. 610 a. Chr.),

TUDORACBE-R1AGI

dupe legends, al 3-lea rege al Romei.

TIMOR (17681-1848), neguta-

tor roman (numil Tudor .Tudoran). Fiu de taran din jud.

TUNARI, dupa legea 1929, circ. corn. cu 4 sate

jud. llfov.

4.17.4

TUNAR/I-DINITENI, com. rur. jud. Mov,

plasa Baneasa; 2.0t0 loc.
TUNIS, capit. Tunisiei, port la mares Medite-

Arge*, a Inceput a fi ucenic la 1,7)

jupin Tudorache Hagiul, care
i-a Jasat *i averea *i fondul T. Hagi-Tudorache.

crmercial cu Indatorire sa-i

poarte numele. El a primit, fireste, ba s'a Mout
Insu*i hagiu, duclndu-se la Ierusalim: a transformat comertul

rant\ ; 171.672 loc.

TUNISIA (se zice Si TUNIS), stat In Nordul

:Africei, sub protectoral francez. Supraf. 125.130

de cletaliu in eD-

mert de en Bros

(pe atunci asemenca negutatori se numeau

toptangii, fiindcli. vindeau cu
topianul) i a
devenit mare
cumparator de
manufacture

din streinatate
si apoi furnisorul unui mare
numar de dotal li*ti din Bucure*ti *1 din alte
ora*e ale tariff.
A Post patentor
clasa T (1832),

coca ce dadea

drept la o serie

de p rivil egii cari

aserna.nau pe
neguj &tori cu
boerii de n cam.

JCOVURLUI'

IS RAIL

.."

rea

ISACCEA

NACIk

PL \ FL ISACCEA\
L
Nkobtel ,

\\
MAC111-\

D.

.,...,/

l'

\PI CATALOI \ ULCEAL

a
Ca

cu Gheorghe Sin al arin.

TUGOMTR sau netomm (TocomERros), nu-

si

.4,

\\

\\

..s
)

s,

-Vale

oBABA

\ ...._.

eSarighiol

1--

TWW/460

.........\

PL TOPOLOGi

,:-

Cattoi

,\

PL.CASIMCEA ....\..
oCasimcea

."

ii

Jurilofca
...

I
C0N
1-ANT
. .A
`.4.

et.
SY6hec
co

PL.BABA OA G

Spirit inventiv,
el nu numai lua
parte In diferite
balciuri marl.
Harta jud. Tulcea.
din tar& (Mureni, Slobozia, Urziceni). dar a realizat ideca co- I kilometri patrati, 2.093.939 locuitorI.

1913

www.dacoromanica.ro

4e

TU N

TUN_ TUNUSLI MATTI, doi autori, despre cari nu

se cunosc amanunte biografice, cart au.tiparitla
TUR Viena In 1806 o carte In greceste: Istoria poltlicd
si geogra lied a Valachiet, tradusa In rom. de G.
Sion, 1863. Da. informatii administrative, qtatistice, financiare, etc.

TURAN m TURKESTAN.

TURCHE, Com. rur. jud. Brasov, plasa SaTURCI, popor a anti origine nu se poate stabili cu preciziune. De obiceiu se
zice ca e uralo-altaic, adicA din
aceeasi familie oarecum mongol&
Inruditi cu Hunii, cu Calmucii,
cu Finii, s. a. Risipiti si Irnpartiti In grupe, ei traiau In diferite
Orli ale Asiei, din Siberia pin&
in partea de Sud a centrului asiatic. Unii istorici zic c& ei au acele: 3 320 loc.

parut In istorie prin sec. vi a. Tip vechiu de Turc

Chr.AjungInd In legatura cu Persii, unele triburi de ale for tnaintarli In Arabia

si Imbratisara mahomedanismul. Cu Incetul se

organizara In state, Incepura navalirile In Europa
pe diferite c&i si In toate acestease gasesc Incepu-

turile statului turcesc. (w Timm).

TVRCIA (TORKIA DaTMBULETI), stat In Europa si Asia. Partea europeana e cuprinsa Infra
Grecia, Bulgaria, Marea Neagra si Marea de Mar-

Ciorlu, Galipolt (In Europa), lsmid, Brusa, Sin:Tna, Adana. Sivas, Erzerura, Van, Djarbeldr, Alep,
Damasc, Trapezunt.
Imperiul turcesc Isi Incepe existenta pe la
1288 clnd Osman I (sau Otman), distrugind puterea Arabilor, Inlatura dinastia Abasizilor si Intemeiaza pe a Selgiucizilor. De atunci stapinirea
for se !Mime, trecura In Europa, cuprinsera parte
din peninsula balcanica, apoi desflintara imperiul
bizantin, ocupind Constantinopolul (1453), fapt
care Incepe o nouti erb. In istoria universala. in
secolele urmatoare supun toate popoarele din
peninsula balcanica, tree paste DunAre, staphiesc

de fapt principatele romane, cuceresc Transilvania si Ungaria, ataca Viena, au lupte cu PoIonia, ocupind adesea regiuni din acele parti
(Ucraina s. a.). Prin ridicarea Rusiei puterea for
Incepe sti scada, mai ales In urma tratatului de la
Kuciuc-Kainargi (1774) si In urma pacii de la
Adrianopot (1829). Cu Incetul, diferitele taxi, cari
erau provincii tuzcesti sau erau supuse Intr'o
forma on alta, se emancipeaza, devin numai vasale, apni independente: Grecia, Romania. Serbia, Bulgaria, Muntenegru, rup orice legaturi cu
vechia suzerana; apoi revendica si reiau efectiv
teritorii asupra carora aveau drepturi istorice si
cari erau pin& atunci provincii turcesti. in urma
razboiului balcanic din 1912, stapinirea turceasca.
In Europa se reduce mult. IntrInd In razboiul

Harta Turciei.

mara, care este un adevarat lac turcesc, fiindca

ambele maluri shit teritorii ale Turciei. Partea
asiatica. e Inchisa Intre Marco. de Marmara, Marea
Neagra., Rusia, Persia, Stria, Marea Mediterana
si Marea Egee. Supr. totala.: 747.000 km. p.
(24.000 In Europa, 723.000 In Asia); populatia:
13.748.000 loc. (1.198.000 In Europa, 12.5E0.000
In Asia). Densitatea pop. In totalitate 18 loc. la
km. p. (59 In Europa, 17 In Asia).
Turcia europeana e stritbatuta de citeva siruri
de munti, Intre cari M. Istrandja ai eel din peninsula Galipoli. In Asia tarmul de S. V. spre Mare
este muntos ( Taurus,Liban,Anti-Liban); la Marea Neagra stilt M. Pontici 0 M. Armeniei cu
virful Ararat (5211m.). Fluvii si rluri, In Europa:
Maria cu afluentii MU; In Asia: Susuriu cu Andranos (in M. de Marmara), Gedis, Menderez
(2W eandru) In Mares Mediterana, Kizil-Irmak,
Sakaria In M. Neagra.
Capitala: Angora (din 1923). Guise pr.: Constantinopol (azi Istambul), Adrianopol, .Rodosto,

mondial In aliantli. cu puterile centrale, suferi pierderi importante prin tratatul de la Sevres (August

1920). Din cauza ca n'a consimpt a ceda Gracie'.

anume teritorii din Asia mica, stipulate prin acest
tratat, Grecia i-a declarat razboiu. dar a Yost Invinsa si prin tratatul de la Lausanne( Julie 1923)
s'a stabilit situatiunea teritoriala de azi.

Ca regim politic, Turcia a fest o monarhie

absoluta pin& In 1908, clnd partidulzis al junilar

turci impuse acordarea unei constitutii. Dupa

rilzboiu au urmat o serie de turburaripina In 1922,

clnd Adunarea generals turca de la Angora a des-

fiintat sultanatul si a Infiintat In loc o republica,

pe care o prezideaza astazi Mustafa-Kemal.

TURCOAIA, corn. rur. jud. Tulcea. plasa

Mein; 2.467 loc. Nu e In lista din 1929.

TURCMIL, corn. rur. jud. Durostor, plasa
Turtucaia; 2.206 loc. Dupll legea 1929, sat circ.
com. Satu-Vechiu. Pin& aci Dunkrea ne desparte
de Bulgaria.

TVADA, corn. urb. jud. nada; 18.00O loc

1914

www.dacoromanica.ro

502.274 loc. Aci a lost capitals regatului Sardi- TURniei, stmburele unitatii Italiei.
TURKESTAN, regiune In Asia central& Mtn TUR
mares Caspica: vi steps Chirghizilor (ow- AsIA).
Se zice vi Turan.
TURLACHI, corn. rur. jud. Cetatea-Alba,
plasa Liman; 7.350 loc. Dupa legea 1929, cam.

Statie c. f. cap. liniei de la Clmpia-Turzii. Asezat

In vales Ariesului la 350 m. altit. In apropiere

slut ruincle cctatii romane Potaissa. Are liceu
de MeV, liceu de fete, *coal& de meserii, de
agriculture, de horticulture, mai multe scoale
primare vi gradini de copii. Are
biserici : ortodoxti, catolica.,unita,
reformata, unitara, o sinagoga ;
o manastire francisrana. In apropiere Clieia Turzii Math de
r. 119$dat
Chcia Turzii).
.TT,IRDA, jud. In Transiivama ; cap. Turda; 3.514 km. p.,

suburban& cu 3 sate.

TURNAVITU ALEXANDRO (t1761), profesor

grec la Academia domneasc& din Bucuresti. A
murit aici si s'a InmormIntat In biserica manastirii
SI. Sava.
TURNAVITU PANTAZI, profesor grec la Academia domneasca din Bucuresti pe la 1789. Erbiceanu zice a a scris un lexicon elino-grec.

184.270 loc. (1923); are 6 plasi,

1 corn. urb., 128 corn. rur. (1926);

tine de circ. Curti' de apel din Stems jud. Turda.

Cluj; are 4 scoale pri-

mare urbane si 166

rurale (1929); are 16
cooperative pentru adoze vi cele unite tin
de respectivele episcopii din Cluj.
TURENNE [Wren]
HENRI DE LA TOUR D'AU-

VERGNE VICONTE DE

(*1611 1.1675), general

francez,maresal(1644).

A repurtat victorii
dovic xiii vi Ludov'e
xiv, contribu ind astlEl
la Incheierea pacii de
mari In timpul lui Lu-

provizionare vi desfa-

cere cu cap. 466.921 lei

(1925). Biscricile orto-

TURNESCU NICOLAE ( '1819 t1890), medic roL

U
ef

,k
4::.

...................Th

aza.
-; 1

..r

Sari:tiara

2 PL. CAMP NI

1,,
,

'P

fillailijo;\

Ponape.

...

''''

....

drIPL.BAIA

am elli

is

',

y IT Eikz u

jt'

LUDUS
udus

*.s>1

Lupfa

-.."-'

'

ALBA

\ 61's
s 1.1%
:.en

Cimpia Turzei

TURZEI/
/

r4,
'ex.,...)CI

so.,....-.../-

'......

1.----'
i

TUROA

'Nara ;)41halPa

s
,i4

s,

"HUNEDOARA I

PL.
\MIHAI

PL. IA RA

N s".........."' e
CAMPIAt

r"
1.

Sc' f

4Q

i22'

Harta jud. Turda (legea x925).

la Westfalia (1648). A
Post ucis In lupta de la Salzbach.
TURGHENIEV /VAN SERGE:El:EVIL.' ( '1818
ti883), romancier rus vestit. Ca propagandist de-

mocrat, a Post pedepsit cu domiciliul fort,at la

man. A lost profesor de chirurgie la facultatea de

medicine dinl3ucuresti (1869) .

TURNISQR, corn. rur. jud. Sibiu, plasa Turnisor; 3.626 loc. Statie c. f. Una Sibiu spre Sa-

movie, drip& publicarea volumului Povestiri ale unui vinator

tiate.

In Germania, apoi In Franta. unde a vi murit. Renumele sari a devenit universal. Trad. rom.: Un
cuib de nobili (1905; de Lucia I.
Sabotici; de Eman Cerbu; de Seb.
Leonard); Intlia dragoste (de Budescu In rev. Familia"; de Eug.
Vaian, 1891; de Dascovici; de D.

TURNU-ROSU 0 trecatoare prin Carpet' In

jud. VlIcea. p statie c. f. jud. Sibiu pe linia
Runnicu-V1Icii Sibiu.

TURNU corn. rur. jud. Arad, plasa Pecica;

2.142 loc. 0 schit jud. Arges, metob al Coziei.

(1852). Gratiat In 1854, a trait

TQRNIIL

CQLTEI, lost

turn In Bucuresti In fa-

te bisericii Col(ea din

Turgheniev.

Perianu, 1909); Pdrint qi copii

(de Duscian ; de G. B. Rares), Memoriile unui
om de prisos (de N. Einschlag. 1906; de Constantinescu-de-la-Baia, 1915), Poeme in prozd
(de M. Gaspar, 1909; de L. Leist, 1909), Inmul iubirii (de Fr. Dame, 1881; de Seb. Leonard, 1925),

Ceasornicul (de Gh. Adamescu, 1890 In Romania"; 1909 In Luceafarul"), Lucrdlorul gi omul
cu miinde olbe (de L. Clmpianu In Literatorul".
1883; de H. Petra-Petrescu In Junimea literarti",
1905); Clara Miliei (de Enea Ilodos, 1890; de
G. Ulieru, 1922), Pasinekof (de I. Pascanu; de
N. Grigoriu), Mumu (de B. Roiu; de N. Grigoriu),
Faust (de N. Pastia, 1911; de Paul lonescu), Apele
prim 4verii (de Constantinescu-de-la-Baia, 1910),

Destul (de A. Luca, 1909), Fum (de Constantinescu-de-la-Baia, 1914), Duclistul (de L. Daus,
1907), In 10(a ghilotinei (de Duscian, 1209), Un
vis ciudat (de M. Negru, 1911), Asia (de N. Pastia,

1909), 0 scard la Sorrento (de S. Cujba, 1895),

Eroismul dragoslei (de 0. B. Rare vi L. Mum),
Trei Intllniri (de P. P. Stanescu), Anciar (do A.
Lascarov), etc.
TURGQT [targo] ROBERT-JACQUES ('1727
t1781), om politic vi economist francez. Intemeietnr al scoalei liziocra(ilor.
TURIA. corn. rur. jud. Trei-Scaune, plasa
Tir.vu-Sacuesc; 4.500 loc.
TURIN (Ital. TORINO), ores In Italia (prow. To-

rino), asezat la confluenta r. Dora Ripario en Po;

Bucurelti (or acest cuv.).

Construit In sec. XVIII,

ruinat prin cutremurul

de la 1802, reparat a
servit ca foisor de foc

Mutt In 1887, dud a

Post darlmat pentru a se

alinia strata.. InAltimea
Jul devenise proverbieta vi In orasele apropiate: nalt oft turnul
Coltci".

TURNU - MAGU-

RLE, corn. urb. cap.

jud. Teleorman; 12.169

loc. Statie c. f. cap.

liniei de la Costesti
Rosiori pina In port.

TURNU-SEVERIN,
corn. urb. cap. jud. Mehedinti ; 30.967 loc., port

la Duntire. Are santier

pentru reparat vi lucrat
corabii vi vapoare. Liccu. de biletIsi fete, semi& n Jrmala de baeti vi de
fete. numeroase s co li

Turnul Collei.

primare. 0 biblioteca public& fondata de I. 0Bibicescu. 0 cladire impunatoare pentru tcatru.

In feta internatului s'au dcsgropat temelile unei
asezarii romane, iar ling& Dunare e piciorul pe
dului Mut de Apolodor. Bustul lui Traian In gra-

1915

www.dacoromanica.ro

pubica din centru. in ziva de 23 Noembrie 1916

TRR- adiva
lost In jurul orasului o mare lupta, data de trupe

T-

M.

47,

romanesti pentru a recuceri orasul, ocupat prin sur-

p rindere de Germani. Rezistenta ocupantilor e

InfrIntil, dar situatia trupelor noastre e primej-

ASL

duita din alte parti $i de aceea ele slut nevoite

sa se_retraga spre SE.

//
-1

11!

\,.....

ePtOroe

PL.JERAYAT ti

I
1

,\

ARLAkt LhiuMrgUeRnSENI
Grivita

IN, ...".".....

Adam,

As

%,..,.../

TUTOVA 0 rill all. al Bitrladului. 0 statie

varacteristic anglo-saxon. Trad. rom., afara de

bucati razlete prin ziare si reviste: Nuvele si schi(e
(de Titu $i Livia Maiorescu, 1902), Un ramdag

.!Bicani/

...rdisGgeEnNt

cs,

1(

c. f. lInga Blrlad. 0 jud. In Moldova; cap. Bland; supr. 2.498

TWAIN [Wen] MARK (SAMUEL LANGHORNE CLE-

/Pl

IPERESCHI

schit

MENS) (18351.1910), scriitor american, cclebru

prin scrierile sale umoristice, cu un umor special

0,6

osr, lSIMILAi

rn

Ugocea ; 4.286 loc.

T1,1NAD, corn. rur. jud. Ciuc, plasa S Inmartin ;
2.368 loc. Statiune balneara. Statie c. I. Baia. Bra-

km. p.; 135.664 loc. (1915); are

7 plasi, 1 corn. urb., 104 corn. rur.
(1926); tine de circ. Curtii de apel din Galati; are 10 scoale pri- 41%.4,4
mare urbane si 179 rurale (1929);
7 cooperative de aprovizionare si
desfacere cu capit. 720.339 lei $i 7
coop. p. exploat. de pilduri cu capit. 826.6E0 lei (1925); tine de e- Sterna jud.
Tatova.
parhia episcopiei din Husi, are 181
biserici si i manastire.
TUZLA 0 corn. rur. jud. Constanta. corn.
rur. jud. Cetatea-Alba, plasa Tuzla; 2.976 loc.
Dupa legea 1929, corn. urb. lac jud. Constanta.
TVARDITA, corn. rur. jud. Tighina, plasa
Clad Ir-Lunga; 4.953 loc. Dupa legea 1929, sat
enc. corn. Ceadlr-Lunga.

1///i

kS

TURULUNG, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa

7a

Ar

ue4 In PL. ii-

cea ; 3.820 loc.

jud. Arges.

TOYA

TURTUCAIA corn. urb. jud. Durostor, plasa

Turtucaia: 12.500 loc. Aci a Post In cursul razboiului pentru Intregire o mare lupta In zilele
de 2-6 Septembrie 1916, care s'a terminat cu o
adevarata catastrofil pentru armata noastra: nu
numai ca orasul a Yost luat de inimic, dar aproape
Introaga garnizoana a lost nimicita.
TURT, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa Ugo-

sovPetru-Rares.
TUTANA 0 munte In jud Arges.

rnerewl'

PL.

TURR ISTVAN (STEFAN) ( "1824t1908), general

ungur. Dupit ce a participat la revolutia din 1848,

s'a refugiat In Italia Si a luat parte la luptele contra Austriei In 1849 si 1859.

-J

s
cJ

....

IN

Harta jud. Tutova. (Legea 1925)

(de Al. G. Doinaru), &We umoristie (de Trivale),

Osinditul (1911), Drepturile f emeii (de Mihail Negri', 1912) , Furtul ele antului
$5,
alb (1921), Porcul in triIloiu (de Ito "
Mircea Bottez, 1922), Bancno- -7-,-,...
ta de 1.000.000 lire sterline (de
Cost. Voinea), Curierui a-

t,

;',1

mator (de G. Costescu).

TWARDOVSKI SAMUEL
('ca. 16001.1660), poet polon.
Insotind (1622) pc un sol poIon care mergea la Constan-

tinopol, a descris In versuri

calatoria lui 5i vorbeste aci
Mark Twain.
despre Moldova (tip. 1633).
TYNDALL [timid] milli ("18211.1893), fizi-

cian englez. A facut descoperiri In domeniul magnetismului Si al caldurii.

TZ9NI MILTIADE (*1844 t 1898), profesor
de matematici la facultatea de stiinte a UniversiLath din Iasi (1869). A Yost si om politic: deputat,
senator.

1916

www.dacoromanica.ro

,Ze.4

ft,

t.

RIIINELIC CICTITIt LIII THPIC (POENARI, ARMCO

TAMBLAC GRIGORE, prelat din Moldova.

Dupa. Melchisedec, era Roman din Bulgaria; a facut

studii la Constantinopol $i a venit In Moldova ca

preot la mitropolia din Suceava. A fost predicator.
A trecut In Rusia, afost mitropolit al Litvei, apoi
In Serbia, In fine In Moldova. In timpul lui Alexan-

dru cel Bun, mitropolit al Moldovei $i egumen la

Neamt, Au ramas de la el prediciscrise In slrbeste.
TARA., ziar politic, Intemeiat In Bucuresti de

M. Papamihalopol, a aparut Intre 1903-1909 si

1914-1916.

TARA (scris TERRA), ziar politic din Bucuresti,

condus de N. Blararnberg Aristide Pascal si Petre

Carp, Intre 1867-70.

TARA, numire data de eel din Fagaras tinutului de peste Carpati. In Tara e nurnirea titre-

buintatti de Mott pentru regiunea de cimpie din

V. Ariesului.
TARA BIRSEI pp- BIRSA.

TARA-DE-JOS si TARA-DE-SUS, Impartire ad-

ministrativa din vechia Moldova.

TARA- MOLDOVEI Pr MOLDOVA.

TARA-MUNTENEASCA Pr MUNTENIA.
TARA N0UA, revista. $tiintifica, politica. $i lite-

rarA, Bucuresti, sub red. lui L Nentiescu, 18841887.

TARA-OLTULUI, numire veche a regiunii

din Transilvania (Ardeal) dintre Olt $i muntii
Carpati, corespunzind In mare parte cu jud. Fagdra$. Putini streini infiltrati aci. Locuitorii, prin

traditie, se socotesc oare-cum necuprinsi In Ardeal,

care, zic ei, se Intinde In dreapta Oltului.

TARA-ROMANEASCA pp- MUNTENIA.

TARA SACUILOR w sAcul.

TARCU, munte in muntii Jiului.
TARIGRAD . CONSTANTINOPOL.

TARIGRAD, c. rur. jud. Soroca, pl Nadusita;

3.925 loc. Dupa leg. 1929, sat circ. corn. TIrnova.

TARSKOE SELO, ora$ In Rusia, aproape de

Petersburg. Era resedinta de vara, a tarilor $i ayes

palate frumoase.

TAUL, sat jud. Soroca, plasa Tlrnova; 2.820

Joe. Dupa. legea 1929, sat circ. corn. Tirnova.

TANDARI (unii zic: TINDARRI), corn. rur

jud. Ialomita, plasa TAndarei; 3.319 loc. Dupti
legea 1929, circumscrip(ie com. cu 8 sate. Statie
c. f. linia FaureiFetesti si cap. linia PloestiSlo-

boziaTandarei.

TARANUL ROMAN (scris TERANTIL.), ziar politic,

economic, literar si comercial, sub directia lui

Ion Imiescu (de la Brad) Intre 1861-1863.
TEBEA, corn. rur. jud. Hunedoara; 4.195 loc.

(1919). Mine de lignit. Aici e mormantul lui

Avram Iancu.

TEPELVS N.- BASARAB III.

l'PE$, Yam) zis (t 1476), domn al Mun-

teniei 1456-1462. Se pare cll. purta numele de

Dracu si era fiul lui Vlad Dracu,
iar porecla subcare e cunoscut
i s'a a tribuit mull mai tlrziu.
El is tronul In 1456 cu ajutor
turcesc, totusi se Intelese cu
Ungurif si se Impotrivi lui Mahornet II, care vent Insusi In
Muntenia In fruntea unci ostiri
puternice. Multe izvoare contemporane marturisesc ca sultanul a fost Invins, dar Vlad,
intrind In luptA cu Stefan al
,
Moldovei, care atarase Chilia
"'
(aceasta apar(inea Munteniei), mullir2,111=

a fost silit sli paraseasca tronul

$i sa fuga In Ungaria (1462), de unde Incerea, zadarnic, sa redebindeasca tronul iarasi prin Turd.

Duna. unii istorici, a revenit in 1476, dar a fost

ucis de Laiot.

TEPE-VODA., static c. f. jud. Dimbovita,

lima Titu--TirgovistePietrosita.
TEPU-DE-JOS, sat jud. Tecuci, plasa Nico-

resti; 2.127 loc. Dup13. legea 1929, sat circ. com.

Nicoresti.
TETONIS DDT CATUNE, profesor grec la Academia domneasca. din Bucuresti pe la 1780.
TIRAN*TIOcom. rur. jud. Vasluiu.11 com.
rur. jud. Braila, plasa Viziru; 2.265 loc. DupA legea 1929, sat cite. com. Viziru.

com. rur. jud. Raclauji, plasa Dor-

1917

www.dacoromanica.ro

neW; 3.500 loc. Statie c. f. intre Darmturesti $i

T T, 5_Dornesti.
TUT.
TIBIN, munti MIT& Sibiu, cu varful Can-

Intemeiata nu fondurile lasate Academiei de Teche Anastasiu.

TIBLE$, munte in Maramures; Malt 1842 m.

TICHINDEAL PP' oicHINDEL.
TIFSCU ILIE fiul lui EnecHE din Tifesti, su-

roman. A fast functionar la Curtea de Conturi.

A debutat prin 2 comedii publ. In Columns lui

drelul.

pranumit FRIGE -VACA (*ca. 16671.1704), mare spa-

tar In Moldova, 6 denuntat complotul boerilor

contra lui Constantin Cantemir, din care canzli
au lost ucisi Velisco si /vliron Costin.

TIGANI (span. eiTexos, grec. GYPTOI, engl. GY-

PSIES, Ir. BoHEMIENS, it. UNGAR! germ. MEITNER),

neam de oameni ratacitori, veniti din India. Ri-

sipi(i prin toate tairile Europei. Se pare ca. o mare

parte din ei au venit In Europa piin acelasi punct
si anume prin Grecia, 'andel'. au In limba for multe
grecisme, $i de acolo au apucat mai multe drumuri,

ajunglnd pina In Statele din Occident, dar si-au

format clteva centre undo s'au asezat $i se gasesc

In numar important. Unul din acelte centre e

Romania; probabil ca de ad au trecut In lingerie.
Nu se tie clnd au ernigrat din India, nici clnd au

ajuns In tarile noastre; dar In sec. xiv se pomeneste

In multe documente despre ei. Clnd Incepe sa se

vorbeasca Inuit despre ei, Ii gasim. In situatia de

rohi In posesiunea boerilor (mai toate Mile de

zestre cuprind un numar de ligani) sau de nomazi.
Se deosebeau atunci (In epoca Regulamentului

Organic) trei cat egorii de Tigani: Ldiasi (de laie),

cari formau corporatii di ferlte de meseriasi, apar-

tinind Statului; V atra5i (de vaird), servitori In

casele particularilor la cari erau robi; Neto(i,
aproape salbatici $i ratacitori. In aceasta epoca a
tnceput a se vorbi despre liberarea lor, dar ideca
tnttmpina Impotrivirea proprietarilor de robi,
fiindca pierdeau foloase importante. Cu timpul,
Insa, ea isi facu drum si astlel domnitorii Alexandru Ghica (In 1837) si Mihail Sturdza (In 4844),
liberara pe Tiganii robi ai Statului $i ai manastirilor. Cu prilejul acestui eveniment scrise Alecsandri poezia sa Desrobirea Tiganilor" (31 Ianuarie
1844). Tiganii robi ai particularilor au Post libe-

rati In Moldova sub domnia lui Grigare Ghica

(1855), In Muntenia sub a lui Alexandru Cuza.
Astazi se mai pastreaza vechile numiri : Ldesi (sau
'de(i), V der asi (sau VdirariY, Neto(i, Ursari, Ciu-

rani, Calddrari, Fierari, Spoitori, Budari (sau

Lingurari); Potcovari, Chivu(e. Lacatusi, Ldu-

Iari, de si uncle nu mai corespund cu vechile for

Indeletniciri. Azi cei mai multi stilt asezati In sate
(uncle formate numai din ei), mai putini shit Inc&
ratticitori, dar aceia merg din sat In sat $i stau
eltva pentru a-si exercita meseria. Chestiunea for
are o bogatil bibliografie. Prima carte special&
este a lui Mihail Kogalniceanu (In 1. franceza) tip.
Ia Berlin, 1837. Intre cele mai recente: Les Tsigenes" de Pop Serboianu (tip. Paris, 1930).

TIGA.NETI 0 man. calugari jud. Orheiu,

Intern. 1741 de boerul Lupu Dencu. 0 static
c. f. jud. Teleorman, linia RosioriZimnicea.

C) corn. rur. jud. Muscel, plasa Podgoria; 2.002

loc. Dupe legea 1929, sat circ. corn. Valea-CIrcinovului. C manastire de maici In jud. Ilfov. Intemeiata. ca. 1780. Are 2 biserici: una din 1812,
zidita de Radu Golescu; alta din 1817, zidita de
Logof. N. Riscoveanu. Are un atelier de covoare.

M corn. rur.j ud. Tecuciu : e o scoala de agriculture,

TIGLINA ps- GHERGHINA.

'.ZINC NicOLAE(1846.1.1927), ziarist $i scriitor

Traian": i Aprilie 5i 1 Maiu. A colaborat la

Revista contimporana". Literatorul" si Revista literara", apoi la Revista Nona", cum si la
numeroase ziare umoristice (Ghimpele, Ciulinul
$. a.). A publicat poezii originate, piese de teatru
(Doarnna Kiajna, Jertfa $. a.), prectun si multe
traduceri din Manzoni, Augier. Mussel, Richepin,
Poilleron, Porto-Riche, Corneille $. a..

TINTEA, localitate M jud. Prahova; izvoare

cloro-sodice; exploatari de petrol.
TIPAR, corn. rur. jud. Arad, plasa Chisinau;
2.357 loc.

T1PCHE$, munte In jud. Neamj, la trecatoarea

Bicazului; Malt 1359 m. Aci a Post o lupta in ziva
de 19 Octombrie 1916, In care atacul victorios al
trupelor austriace a Post schimbat Intr'o mare In-

fringere, gratie avIntului si curagiului soldatilor

nostri, prin lupte cu baioneta.
TIRElpfl, corn. rur. jud. SSlaj, plasa Carei;
2.079 loc.

TITEICA GEORGE (-1873), matematician roman. Studii superioare la. Paris. Profesor de geo-

metric analitica la Universitatea din Bucuresti

(1900). Decan al F:acultatii de stiinte. Membru In
Consiliul permanent de Instructiune. Membru al
Academiei Romane (1913). A tinut prelegeri In
Paris (Sorbonne) $i In America. A publicat ar-

ticole In Bulletin des sciences mathematiques"

din Paris, Rendiconti del circolo matematico di
Palermo", Bull. de la society des sciences de
Bucarest". Bulletin de la section seientlique de
l'Acadernie Roumaine" si alte reviste speciale;
e unul din conduce torii revistei de popularizare
Nature". Op. pr.: Sur les congruences cycliques
et sur les systimes triplement conjugues, 1899;
O problemd de geometrie infinitezimald, 1909;
Sur certaines courbes gauches, 1911; Via(a sti
aclivitatea lui Sp. Karel, 1914; Sur une classe
speciale de surfaces, 1915; Geometrie dif ferentielle
projective des reseaux, 1924; Oameni de nddejde;
Culegere de probleme de geometrie, 1929. Lucreaza

Ia conducerea societatii de educatie populara.Casc/e Nationale (14,- acest cuvint).

T/NTARI. corn. rur. jud. Brasov, plasa Birsade-Sus; 2.541 loc. Static c. f. Intre Brasov si Fagaras.
TINTARBNI 0 corn. rnr. jud. Tighina. plasa
Bulboaca; 2.441 loc. Dupil legea 1929, sat circ.
corn. Bulboaca. C) statue c. t linia FiliasiTirguJiu.

TONI our TZONI.

TUGULEA, deal jud. Tulcea.

TUTORA, corn. rur. jud. Iasi, plasa Copou.
Aci s'a dat In Noembrie 1588 o lupta Intro Petru

$chiopul si Cazaci, cari au Post lnvinsi.

TUTUIATUL, munte InDobrogea, jud Tutees
456 m. Cel mai Malt din acea regiune.
TUTULBTI, corn. rur. jud. Arges plasa Dimbovnic; 2.440 loc. Dupe legea 1929, sat circ. corn.
Rociu

1918

www.dacoromanica.ro

vciontgrx., LAO JUD. CHIC

UADRAS, munti In Maroc.

UBANGI, riu In Africa centrals afluent al

Congo; lung. 2.010 km.

UBICINI [Ubisinil JEAN slam ABDOLONYME
(*18181-1884). istoric francez $1 ziarist. Cltva timp
profesor la un liceu, apoi a ealatorit din 1846 mai
multi ani mai ales prin Italia siOrientul european.
AflIndu-se in Bucuresti in 1848, a devenit sacra11.

tar al guvernului provizoriu, apoi, dupe 13 Sep -

tembrie, a trecut la Constantinopol. A lost un

sustinator al cauzei romane; In 1859 I$i is sar-

cina unui supraveghetor al tinerilor romani aflati

la studii In Paris. A publicat multe scrieri istorice,
dintre cari ne privesc, direct : La question d' Orient
(levant l'Europe (1854), La question des principautes danubiennes decant l'Europe (1858), Etude
sur ies populations chretiennes de la Turquie

d'Europe (1867). A lost proclamat cetatean de

onoare al Romaniei In 1867; membru onorar al
Academiei Romane (1871).
UCIGASUL, lac jud. Ciuc. la 4 ore departe
de Gheorgheni, la 995 m. Inaltime; lung de 600

m., adinc ca. 30 m., Inconjurat de marl pbduri de

brazi.
UCRATNA, stat din republica sovietica a Fusiei (Pr harts); 461.072 km. p., ca. 28.399.000 loc.
A lost In sec. xvo cuprinsa de Turcia care a guvernat-o prin Domnitorul Moldovei Duca. Ca
batman a Ucrainei a fost ales la 1727 Danild
Apostolul, moldovean de origine.

VDA, circumscriptie comunala jud. Arm cu

26 sate (1929).

UDREA BANI7L, general al lui Mihaiu Viteazul.

UDVPU, corn. rur. jud. Teleorman, plasa Sla.vesti; 2.051 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.

vietii lui formeaza un episod celebru din In

fermi!" lui Dante.

UGRINUS. personal despre care vorbesc docurnente din 1291, care s'a prezentat la adunarea
generals a Nobililor din Alba- Iulia, convocata de

Andrei in, regale Ungariei, $i a cerut sift i se restitue posesiunile sale din tars Fagarasului. Engel ii
consider& roman. loan Pu$cariu a analizat documentele cari vorbesc de el, dar n'a putut sa -i stabileasca personalitatea.
VHLAND LuDwiG (1787 t1862), poet german.

A publicat poezii lirice, drama, balade. Trad. In

reviste: Foaie pentruminte" (1840), Convorbiri

literare" (1868-10)Revista idealistil." (1908),

Semanatorul" (1909), Neamul rom. literar"

(1911-12), "Ramuri" (1914), Drum drept"

(1915) de A. Ardeleanu, Schelitti; M. Pompiliu,

D. lamandi, 1. M. Marinescu, D. I. Ricard,
C. Stoica, etc.
UIDBBTI, circumscriptie corn. jud. Baia (lost
Suceava, fost Falticeni) cu 14 sate.
UIOARA, statie c. f. jud. Alba cap. liniei
laterale de la Rtaboeni. Mine de sare.
ULEMALE, teologi $i jurist' turd. Formau odinioara o corporatie care avea mare autoritate $i
dicta cIteodatti $i In chestiuni politice.
TAFILA (*311 t381), episcop al Gotilor crestnati (arieni), a tradus In limba gotieli o parte din
Biblie.

ULISE (ULYSE), unul din eroii earl au condus

pe Greci In razboiul Troiei; numele grecesc: Odiseu.
ULMESNI

0 circumscriptie corn. jud. Ilfov

cu 4 sate (1929). O statie c. f. jud Buza.0 'Mtn
Mizil $i Buzau pe liniaprincipala. O 13.-PAMIN

UFA oras, capitala statului -Baschirilor din

TERI, corn. rur. jud. Ilfov, plasa Oltenita; 2.162

loc. C u.-sILLAJ, statie c. f. linia Cluj Baia-

UGOLINO (GHERARDESCA), stapinitor al Pizei

TJLMU C) corn. rur. jud. Lapu$na, plasa H111ce$ti; 4.862 loc. Dupii legea 1929, sat circ. corn.
Vasieni. circumscriptie corn. jud._ lalomita

Slobozia- Trbsnitu.

Rusia Sovietica; 84.000 loc.

UGANDA, regiune In Africa centrals; supraf.
287.000 km. p., 3.127.455 loc. Cap. Mengo.

(pe la 1284) din partidul Ghibelinilor, a fost prins

de adversarul sau Ruggieri si Inchis Intr'un turn
cu copiii sal $i lasat sa moara de foame. Povestea

Mare.

cu 7 sate (1929). munte judetul Falticeni

(azi Baia, fost Suceava), comuna Dome, malt
1156 m.

1919

www.dacoromanica.ro

U LS- 111,MULVT, statie c. f. jud. Teleorman, linia

RosioriZimnicea.
UNG ULPIAN (DOMITTUS IILPIANIIS) (t228), jurist
roman pe timpul lui Alexandru Sever. Era prefect al pretoriului $i a Post ucis de pretorieni din
cauza severitatii lui. A publicat paste 250 carts

'la S. cu Jugoslavia, la V. cu Austria. Supral.

92.951 km. p.; 8.455.000 loc.
Teritoriul Ungariei e tmpffriit In doua prin.
Dunare: partea din spit E. este mai mutt $easa,
avind numai In spre N. ctieva $iruri de inunti
(Bakk, .M atr a); partea din spre V. mai mult muntoasa $i deluroasa, avind In centru muntli Ba-

de drept, mai ales comentarii, $i a avut o mare au-

kony. Sistemul hidrografic II formeaza. Duna.rea

eu afluentii sai: pe stInga Tisa, care, la rindul ei

tori t ate .

ULSTER tOlster), provincie din N. Mandel,

prime$te pe Sajo, Hamad, Bodrag, Crisul Cu

cap. Belfast. In 1921, clnd Irlanda $i -ft dobindit

autonomia, ea a ramas legate de Anglia. Locuitorii de aoi slut protestanti pe clnd ceilalti Irlandezi sint catolici.
UMBERTO ('18441.1900), rage at Italiei de la

Bereteu, CrisUl-Repede, Negru $i Alb, can vin din

Romania, cum $i sfIrsitul Muresului; pe drenpta
Raab, Zala care strabate lacul Balaton $i, dupa
ce primeste pe Eapos, se uneste cu sarvit sl-gi
duce apele In Dunare; dealungul hotarului din
spre Iugoslavia curly Drava.
Cap. Budapesta. rase pr. Szeged, Kecskemct,
Miskol( (Miskolc), GyOr (Raab), Bekescsalm,
Mako, Czegled, Sopron, Szolnok, Csongrad, Vat
(Vac), Mohaci (Mohacs), Tokaj.

1878. A. domnit cu Intclepciune $i blindete; a

Incurajat tictele $i $tiintele; a aratat
devotament pentru intcresul public; (
a Post ucis de un anarhist.
UMBRARE TI, statie c. I. jud. r cra 13,
ITecuciu Intre arbo$i $1 Tecum, la p
3 km. de satul cu acelasi nume.
$fr
UMBR/A, regiune din Italia cantrala, cuprinzlnd provinciile Perugia
$i Terni; 8.715 km. p., 646.000 loc.

Uric rii navalesc In Europa in urma Hunilor

$i Avartlor (898), intl.& Intliu In Panonia $i apoi

In Transilvania, Invingind statele slave $i roma.-

1'

rutli, Cu Intreruperi (1863-1903), Umberto I

In Pasta, Gherla, Arad, sub red. lui
G. Ardeleanu, a lui losif Vulcan $i altora fare a
fi numiti.

nesti can se gaseau In aceste tinuturi. Cu principele Gera (972-997) incep sa-$i formeze p organizatie de stat, desavirsita sub Stefan
zis eel S lint (997-1038), care termina crestinarea Maghiarilor $i organizeazli. biserica for $i se
Incoroneaza. rage. Duna o serie de lupte civile,

miul Nobel In 1928.

rieralului loan Corvin de Runiade, Invingator at

Tureilor, s!
si apoi de glorie sub domnia regelui Mateiu Corvin. Sub regil urmatori,. Ungaria nu putu

Aoe _

.40

IIMORTSTUL, foaie glumeata, ape-

UNCHITESTI, statie c. f. jud. Soroca linia

,BaltiMa teuti.
UNDSET SIGRID ("1882), seriitoare norvegiana.
A publicat doua serii de romane $1 mtvele. Pre-

dupa lupte nenorocite Cu Tatarii $i cu Turcii, status

ungar cunoscu o perioada de restabilire gratie gesa Impiedece progresele-Turcilor $i, dupa dezastrul

UNG4RIA (MAGYARORSZAO, fr. HONGRIE, germ.

Lav

- 3

Miskolc
tA!!'

kir

PG

olerire9y

tr Mar

Vat

r
P 15TA

BUDA

gidiloaciszolineny

Jasz-

Bereky

in/

a/WM

Czegled

ahrat

, 0/1413
oszentes
Dekes Csa

cilagy Natyisa.

Halm

gapes

Szeged

odmezilOs rh #41

NaCO

111'

ife

,1

t-

Harta Ungariei

de la Mohacs (1528), ea cade sub stapinirea lor;

IINGARN, ital. IINGHERIA), stat in Europa. Se mar-

gineste la N. cu Cehoslovacia, la E. cu Romania,

Buda, Teruipara devin resedinte ale pasilor;

1920

www.dacoromanica.ro

pules care amine independent& se uneste cu

Austria (1538) sub Ferdinand I, avind $i drepturi
asupra Transilvaniei. Prin pacea de la Viena
(1606) Transilvania devine iarlisi autonoma. Prin
pacea de la Carlovit (1699) Turcii cedar& Au-

Neofit II, 1834-49; Ni/on. 1850-75; Calinic uNe_

Miclescu, 1875-86; Iasi! II Gheorghian, 1886
93; Ghenadie Petrescu, 1893-96; Losif II, a doua U N

a Austriei pina la 1848, chid, gratie evenimentelor

europene, guvernul austriac conshnti la formarea

toqani linia IasiTodireniDorohoiu la 1 km.

striei ceeace mai staptneau In Ungaria, Transilvania si Banatul. Ungaria ramase deci provincie

unui minister unguresc separat. Acest minister

pe deoparte declare rupte orice legaturi cu Austria,
pe de alta Iasi aroga drepturi de stapinire fatli de
nationalitatale din cuprinsul Ungariei; de aci ne-

multumiri, cars crescura din pricinlic& se impunea

alipirea Transilvaniei la Ungaria. Astfel se produse
razboiulintre Austria si Ungaria, nefericit pentru

aceasta In Ungaria, dar sustinut cu succes In

Transivania, unde comanda o avea polonezul
Bern. Interventda armatelor rusesti Invinse re-

zisten(a ungureasca si Ungaria ramose tot provincie a Austriei ca si Transilvania. In 1867, Ungurii profitara de situatiunea grave a Austriei si-i
impusera forma destat nurnita dualism, care dalnui pine dup& razboiul mondial, clnd popoarele
supuse se declarara liberate de sub stapinirea
Ungariei. Atunci se produse o revolutie comunista.
In Pasta si conducatorii ei, punlnd mina pe putere, trimisera trupe In Transilvania. Acest fapt
sili guvernul din Romania sit Uinta& armata
pentru a apara Transilvania si sa inainteze si
pe teritoriul unguresc ocupind Budapesta (1919)
gi restaurind un guvernamInt legal. Prin tratatul
de la Trianon (14 Julie 1920) Ungaria fu redusa
la limitelc ei naturale, iar nationalitatile, liberate,
se unira, cu patriile respective $i se nascu $i un
stat nou: Cehoslovacia.
wicoguA, revist sociala,
literard, aparuta In Cluj Intre 1891-1898 sub red. lui Grigorie Moldovan.

UNGII:pNI-TMG, corn. rur. jud. Ia$1, plasa

Copou; 3.890 loc. Dupa legea 1929, trecnta la
jud. Balti. Circ. corn. jud. Balti cu 32 sate.Stalle

c. f. ling& Vasile-Lupu, linia Bucuresti

Iasi
Chisinau.
UNGRO-VLAIIIA, titlu pe care-lgasim In documente grecestisi slavonestipentru a numi statul
care In latineste se intitula V aiachia Transalpina
iar In romaneste Tara-Ronulneasca sau Muntenia;

apoi pentru a numi mitropolia din TL.goviste

(mutate In Bucuresti) Infiintata In 1359 ca re-

prezentanta a patriarhiei din Constantinopol alaturi cu mitropolia din Severin. In timpul lui Raducel-Mare (ca. 1500) mitropolia din Severin se desflint& instituindu-se In locu-i episcopia zis&
Rimnic-Noul Severin, iar eealalta ramase singura
plistr& vechia titulatura, caci de ea defsindea
si hirotonisirea episcopilor romani din Transilvania.
MitropolitAi Ungro-Vlahiei (dupli Istoria Bisericii" de N. Iorga si Istoria mitropoliei Ungro-

oara. 1896-1909; Atanasi , 1909-1911; Canon

1912-1919; Miron, 1920.

UNGURNI 0 circurriscrippe corn. jud.

Tecuciu cu 8 sate (1929). statie c. f. jud. Bode satul Ungureni-Ciulei.
UNGURI Fir IINGARIA.

UNGURLANTJ EMANOIL (t1929), om politic

si scriitor roman din Banat. Incepind de la 1875,
a fost in primele rinduri ale luptatorilor nationalisti. A condus internatui gimnaziului roman din

Timisoara, a Infiintat banca Tirni,ana", zia:ul

Dreptatea" $. a., a Ingrijit de fundatiunea Mocionestilor, a Infiintat o fundatiune pentru aju-

torul scoalelor si biseficilor In 1912 cu 500.000 co-

roane. Dup& unire s'a ocupat de organizarea eliminelor de ucenici din Timisoara. A scris: Trecutul Timiparei si Istoria activitatii politica a Romilnilor din Ardeal $i Ungaria.
IINIONL,TI , numire data partizanilor unirii prin-

cipatelor In epoca In care s'a pregatit acest eveniment (1856-59), termen Intrebuintat mai ales
In Moldova, unde exista si un numar restrtns de
adversari (anti-unionisti).
IINIREA, foalo bisericeasca politica, spare In
Blaj de la 1891. E organul oficios al mitropoliei.
IINTREA ou ROMA, act religios-politic, facut prin

Incheierea sinoadelor preotesti ale Rornanilor ortodocsi din Transilvania In 1698 si 1700 sub prezidentia rnitropolitilor Teofil- si Atanasie. Dup&
unii istorici, redactarea actelor Marta In sinoade

se deosebea de acea din comunicarile adresate

Papei: eatre Romani conditiile erau ware, catrc
Papa se aratau mai grele, ca sa-i lase iluzia unei
depline catolicizari. Cu toate acestea unirea cu
Roma n'a fest primit& de tot poporul romanesc
din Transilvania, ci numai de o minoritate. De
atunci s'au despartit Romanii de acolo In dou&
confesiuni ce poartli numele de greco-catolici sau
uni(i (cu centrul In Blaj) si greco-orientali sau
neuni(i (cu centrul In Sibiu).
IINIREA PRINCIPATELOR s'a Mout In principiu

prin voturile divanurilor ad-hoc din Muntenia si

Moldova (1857). Conventiunea din Paris din 1858

a admis numai titlul de principate-unite", dar

a impus fiinta a doi domni, doua guverne, etc.
si o comisiune central& la Focsani cu membri

din ambele tart. Alegerea lui Cuza si In Bucuresti

(24 Ianuarie) a fost numai o unire personald, pe
care puterile europene n'au recunoscut-o ca reala
decit la 12 Decembrie 1861, dar cu titlul provizoriu
pins la sfIrsitul domniei lui Cuza. De aceea la venirea Domnului Carol In 1866 chestiunca s'a pus
din nou de chtre Austria si Turcia, dar fara rezul-

tat si astfel a ramas delinitivd.

IINIR.EA PROVINCIILOR ROMANESTI OE VECHIIIL RE-

Vlahiei" de Gibescu. Datele sint foarte apro.

ximative pin& la Inceputul sec. xvii, unele si
dupa aceea): lacint Critopol ca. 1359; Hariton,

GAT s'a facut In timpul si dup& razboiul mondial

1508-1521; Ilarion, 1524; Mitrof an I, 1530;

Varlaam 1, 1540; Anania, 1545-1558; Simion,
1558; Daniil I, 1566; Eftimie I, 1569; Sera /im,
1578; Mihail I, 1586; Nichifor, 1590; Mihail
11, 1590; Eftimie 11, 1595; Mihail II a doua

care convoaca un congres ostasesc moldovenesc In

Chisinau (Octombrie 1917). Acesta proclama au-

ca. 1379; Antim 1, 1381; Teodor Timoteiu, 1402;

Macarie I, 1442; losif I, 1465; Macarie II, 1483;
Nifon I, ca 1500; Maxim. ca. 1507; Macarie III,

oara, 1595; Eftimie 11 a doua oara, 1600; Luca,

1605; Grigorie I, 1629-1637 rTeolil, 1637; Stefan

In modul urmtaor:
Basarabia. Drip& ce revolutia ruse (Martie 1917)
proclama libertatea tuturor popoarelor stapInite
de fostul imperiu, Romani' din Basarabia, Ingrijorati de soarta tor, formeaz& un comitet central,

tonomia teritoriala $i politica si hotara.ste sa sefaca o Adunare numita Sfatul Tarii. Sfatur
acesta declare Basarabia independentd sub numale de Republica federativa moldoveneascd condusa de un Consiliu de directori (Decembrie 1917).,

1, 1648-1653; Ignatie, 1653-1655; Stefan 1 a

doua oars, 1659-1668; Teodosie I. 1669-1673;
Dionisie I, 1673; Varlaam II, 1673; Teodosie I a
doua oath, 1679; Antim II lvireanul, 1709; Mitrofan 11,1716; Daniil II, 1720; $lefan 11, 1732;
Neofit I, 1738; Filarel I, 1654 00; Grigorie II,

nuarie 1918 cup& militareste Chisinaul. Alunef

Dionisie II, 1819-21; Grigorie IV, 1823-34:

doi reprezentanti ai Basarabenilor (I. Inculet sI

1760-87; Cosma, 1787; Filarel /1,1792-93; Dositeiu, 1793-1810; Ignatie,1810; Nectarie, 1812;
Ch. Adamescu. Dictionar enciclopedic ilustrat.

Producindu-se turburari marl In Rusia, bolsevicit

nu aproba masurile luate de Romani si In IaSfatul Tarsi care ajutorul armatei romane, cam
II de, trimitInd trupe spre a restabili ordinea $1 a
da putinta locuitorilor sa decide pentru viitorul
provinciei. Astfel Sfatul Troll voteaza (27 Martie
1918) unirea cu Regatul Rcmulniei $1 la 9 Aprilie

1921

www.dacoromanica.ro

191

I- D. Ciugureanu) intra ca ministri de stat In guvernal Romaniei, prezidat atunci de Al. MarghiE loman.
Bucovina, La 27 Octombrie 1918 reprezentantii
partidelor politice din Bucovina se adunit In Cern/MO si, declarIndu-se Adunare ecmstituantd, ho-

UN N

t./

tarasc unirea cu celelalte tars romanesti Intr'un

singur stat national independent, institue un Con-

siliu national de 50 mernbri, care deleaga puterile unui Comitet executiv. La 6 Noembrie numeroase cete de Ucrainieni ocupa palatul guvernatorului. Comitetul cere ajutor armatei romane, care

soseste In ziva de 8 Noembrie. Atunci se constitue

un guvern al Bucovinei. In ziva de 28 Noembrie
1918 se adunit un Congres general (cu reprezentanti ai tuturor nationalitatilor) sr se voteaza
unirea necondi (ion aid a Bucovinei cu tara mama.
Se asociaza si Polonezii si Germanii.
TranslIvania. Dupit ce Impitratul Austriei a dat

proclamatia sa prin care dadea drept popoarelor

din imperiu so. alb& guverne proprii, Comitetul
executiv al partidului national din Transilvania
se adunit la Oradea (12 Octombrie 1918) si decide ca deputatii romani s& aduca la cunostinta
Camerei ungare ca. Natiunea roman& se declara
independentd. Apoi la Arad comitetul partidului
se constitue In Consiltu national roman, recunoscut de comandantii militari unguri. Cind se
produce revolutia In I3udapesta (finele lui Octombrie), Consiliul national organizeazit garzi
nationale In diferite orase, precum Meuse si celelalte nationalitati. Producindu-se ciocniri Intre
garzile unguresti si cele romanesti, Consiliul na-

tional cere guvernului din Pesta sat aprobe ca

Transilvania sil fie guvernatit de el, garantind
respectarea drepturilor celorlalte nationaltiati.

Cererea e respinsa, si la 15 Noembrie Romanii se

declarit deslegati de orice legaturo, cu Ungaria si
pentru ca locuitorii pasnici se gaseau sub teroarea

garzilor unguresti, Consiliul trimite un delegat

la Iasi ca sit cearit ajutorul armatei romane.
Apoi convoaeit o adunare national. la Alba-Iulia
pentru 1 Decembrie 1918. Ritspund 1228 deputati din 130 de cercuri electorale si se voteaza
unirea Romanilor din Transilvania, Banat si TaraUngureasca cu Romania.
Dupa acest act, la 17 si 18 Decembrie 1918 intrit
ca ministri de stat In guvernul Romaniei prezidat

de Ion I. Bratianu trei reprezentanti ai Transilvaniei (Al. Vaida-Voevod, V. Goldi$ $i .*tefan

Cicio-Pop) si doi ai Bucovinei (I. Nistor si Iancu
Flondor). Acesta e cel dintliu minister al Roma-

niei Intregite.

Voturile date de cele trei provincii reunite cu

patria-mamit au Post ratificate de Parlamentul roman In ziva de 29 Decembrie 1919, hind prim ministru Al. Vaida-Voevod, prezident al Camerei
N. Iorga si al Senatului Paul Bujor.
UNIVERSITATEA LIBERA, Infiintata In anul 1914

Organizeaza In Bucuresti si In diferite orase din

tart conferinte si cursuri.
UNIVERSITATEA POPULARA, Infiintata In Valenii-

de-Munte de Nicolae Iorga In anul 1908, organizeazit cursuri de varft.

UNIVERSITATI VECHI $I VESTITE IN EUROPA.

Istoria propriu zisit a universitatilor !mope In

sec. Xfl. Cea mai veche In Bolonia sau In Salerno

(1150), diva, care urmeaza: Oxford, 1249; Paris,
1253; Praga, 1348; Viena, 1365; Heidelberg,
1386; Colonia, 1388; Erfurt, 1392; Leipzig, 1409,
etc.
TJNIVERSITATI IN ROMANIA. Cursurile universitare au Inceput sub form& de cursuri speciale

facInd parte din organizatia Academiei Mihdilene (In Iasi) si a Colegiului S I. Sava (In Bucuresti). De acolo s'au desfacut luind, existent& separata : In ia$I In 1860. In Bucuresti In 1864.

Astazi (1926) Universitatea din nog are 4 facultati : de drept cu 16 profesori si 2 conferentiari, cu
1811 studenti; de Were $i I Rozo fie cu 16 profesori

si i conferentIar, cu 548 studenti; de still* cu

22 profesori cu 28 conferentiari, cu 1089 studenti;

de medicind si farmacie cu 24 profesori si 4 con

ferentiari, cu 1299 studenti. Din anul 1927 s'a

Infiintat si o facultate de teologie cu sediul In
Pn Chisinau, dar face parte din aceast& Universitate.
Universitatea din noctureoi are (1930) 7 facultitti:

de geologic cu 11 profesori, cu 1135 studenti; de

drept cu 24 profesori si 9 conferentiari, cu 8.825
studenti; de filozo fie si litere cu 26 profesori si
15 conferentiari, cu 6652 studenti; de stiin(e cu
24 profesori si 21 conferentiari, cu 3.167 studenti;

de medicind cu 32 profesori si 47 conferentiari

cu 1772 studenti; de farmacie cu 4 profesori lb
9 conferentiari, cu 995 studenti; de medicind veterinard cu. 12 profesori $i 2 conferentiari, cu 326
studenti.
Universitatea din cad, Infiintata sub regimul
stapinirii unguresti, a Post declarata romaneasca
In 1919. Are (1929) 4 facultati: de drept cu 12 pro-,
fesori si 1079 studenti; de medicind i farmacie
cu 23 profesori si 4 conferentiari, cu 778 studenti; de litere si filozo fie cu 26 profesori $i 5
conferentiari, cu 709 studenti; de stiin(e cu 23
profesori si 3 conferentiari, cu 455 studenti.
Universitatea din Cerolluti, tnfiintata sub regimul stapinirii austriace In 1875, a Post declaratii
romaneasc& In 1919. Are (1928) 4 facultiiti; de teo-

/vote cu 7 profesori si cu 153 studenti; de drept

cu 15 profesori si cu 491 studenti; de /Row fie $i
litere cu 17 profesori sicu 371 studenti; de stiin(e
cu 13 profesori si 3 oonf. si cu 217 studenti.
UNIVERSITY COLLEGE, Institut de studii superioare In Londra, fundat to 1827 de catre Henry
Brongham, Tomas Campbell $i J. Bentham.
UNIVERSUL, ziar de noutati, cultura gi literatura;
a apitrut In Bucuresti Intre 1485-48 sub redactia
profesorului de geografie losif Genilie.
UNIVERSUL, ziar de informatiuni si politica, spare
In Bucuresti din 1884; tntemeiat de L. Cazzavillan. Azi e director Stelian Popescu.
VPSALA, oral In Spedia; 29.512 loc. Universitate fondata In 1477.

URALI, sir de munti Intre Europa si Asia,

lung. 3.700 km.; virful eel mai !Malt 1.688 m.

URBANO II, al 165-lea papa al Romei, 10881099, propuse Intreprinderea primei cruciade.

URBINO, oral In Italia; 20.000 loc.; patria

lui Rafael.

"CRECHE NESTOR, Boer roman, tatol lui Gri-

gore Ureche. A trait In ultimii ant ai sec. xvi si

Inceputul sec. xvu. Unii istoriografi romani i-au
atribuit cronica ramasa cu numele de Ureche
(or GRIGORE URECHE).

IJRECHE GRIGORE (ca. 1590 tea. 1646), Boer

moldovean. El ocupa diferite functiuni Insemnate
In tarts., ajungind pin& la demnitatea de mare vornic at tariff de jos. Sub numele lui s'a transmis o
important& lucrare, socotita drept cea mai veche
cronicii scrisa romaneste In Moldova si intitulata:
.Domnii (drii Moldovei si via(a Tarr. Ea e Mout&
chip& scrieri streine, cu deosebire polone, dupe
cronici interne scrise In slavoneste si, Intel) mica
masura, chip& traditiune. Unii istorici au atribuit

cronica aceasta lui Simion Dascdlul, care ar fi

prelucrat manuscrisele lui Ureche. Aceasta cronica a fost publicata Intliu de M. Kogalniceanu
(In colectia sa); apoi de C. Giurescu (sub numete lui Simion Dascalul)
URECHESTI 0 corn. rur. jud. Rimnicu-Sarat,
plasa Plainesti; 2.370 Inc. Circumscriptie comunala
cu 16 sate (1929). 0 statie c. I. ling& Adjud pe

linia GalatiMarasestiTirgu-Mures.

URECHIA GEORGE, Yost profesor la Facultatea

de drept din Iasi (1867).

URECHIA NESTOR (*1866 t1931), inginer si

scriitor roman. A Post profesor la scoalele speciale
ingineresti, membru al Ateneului Roman. A .publicat, pe rings opere de specialitate (Intre can un

curs de Geometrie descriptivd, 1893), scrieri de

popularizare stiintifica (Can* postei, 1907, DrumulBra$ovului, 1913, Umbletul pe jos,1916, Dragi
sa ne fie muntii, 1916, Prietenele noastre pdsdrile

1922

www.dacoromanica.ro

1923) si cart pentru oonii (Gtze, 1908, Zimbetele pd-

mtniului, 1925, Sam 'qui de povele al cercetasului,

1920).

URECRIA. vAsux A. (1834 t1901), istorie roman. La Inceputul activitatii sale se

numea V asile Aterandrescw. Dup&

studii universitare In Spania, a lost

numit profesor In Iasi. A debutat Ca
scriitor In 1851 prin nuvela traduse:

cea din Bucuresti (1883). A lost deputat sl sena- U R Etor.

VRSU LOAN (*187511925), profesor de istoria U WA
RomAnilor is facultatea de Mere din Iasi, apoi la
cea din Bucuresti; membru corespondent al Academiei Romane (1910). A debutat cu articole In

Junimea literara" din Cerntiuti In 1906. A publicat o serie de monoafii

g.r
despre politica lui

unirea definitiva, director al Invilta-

Petru Bares (Viena, 1908), a regelui Frantei Francois I (Paris, 1908), despre bat .lisle de la Obertin
(1913), de Ia Cimpul pinei (1913), despre $tefan

important In organizarea scoalelor.

Dup& unire, a trecut In Bucuresti
si a avut si aici multa vreme aceleasi
F
insarcinari. In aceasta epoc& a publicat: Anuarul general al instruc- V. A. UrechiS

(despre $telan eel Mare, despre Concepfia istotied). In epoca neutralitatii si dupa razboiu, mai
multe brosuri de propaganda national& In Bucuresti, In Iasi si In Paris, Intre cars: Pourquoi la
Roumania a fait la guerre.

Grinda de aur. A lost Inainte de

mintului In Moldova si a avut acolo rol

eel Mare si Turcii (1914) si 11101111'i mai generale

liunii, 1863 -68; Almanahul Cultelor, 1867; $coalele satesti in Romania, 1868;

VRSU-DE-IVIARGINE DAVID BARON (*1816

1-1897), ofiter roman Ih armata austriacti. A luptat

Localurile de fC0ii satesti, 1868; apoi cacti didac-

tice de istorie pentru scoalele primare si secundare. Tot atunci a Iiitemeiat revislele instructiu-

nea publicct, 1860, Ateneul roman, 1860, Adunarea

aalionala, 1869, a lust parte al fundarea ziarului

Zimbrul si a continuat a fi colaborator clnd a fuzienat cu , Steaua Dunarii" a lui Kogalniceanu.
In timpul locotenentei dorrinesti, ca. director In
nudisterul de instructie al lui C. A. Rosetti, s'a
ocupat de cregiunea Societd(ii academia, fiind
si el Intre membrii fundatori. Numit profesor la
Universitatea creat& In Bucuresti (pe la 1864),

el a continuat pin& la sfIrsitul vietii a preda istoria

RomAnilor si istoria literaturii romAne. Pe ling&
conferinte si brosuri rrislete (Clasicism, rarnantism
si realism, 1865, Cronicile noastre, 1865, Fabule,
1866, Limbs friulana, 1868), a tiparit un curs (ne-

terminat) de istoria literaturii romdne, 1885, de

Istoria Romanilor In 13 volume (Cu documente),
(1881-1902), si Istaria scoalelor In 4 volume (cu
documente) pin& la 1864. Ca om politic, a Post
deputat, senator, ministru de instructie (1881) si
a pubhcat discursuri, interpelari, proecte de legi
s. a. A donat orasului Galati biblioteca sa si co-

lectia de documente. A Post president al Ligii

culturale. A editat operele lui Miron Costin (1886),
Cronica $toinicului Dumilrache (1887), Codex
Bandinus (1893), etc. La Inceputul activitatii sale
a publicat si nuvele, piese de teatru, s. a. Si In
1898 o colectie de Legende romdne, cele mai multe
citite In conferintele ce Ikea In tarti ca sit string&

fonduri pentru status lui Miron Costin, care s'a

ridicat In Iasi. A Post unul din Intemeietorii Ate-

neuirzi Roman din Bucuresti.

VRI, unul din cele trei cantoane cart fur& simburele confederatiei elvetiene.
URICARUL Axons p.- AXENTE.

URICHENI Nan URECHENI), coo. rur. jud.

Neamt, plasa Cetatea-Neamtului; 2.500 loc. Dup&

legea 1929, sat circ. corn. Rtisboeni.

URLATI, corn. urb. jud. Prahova, plasa CriURLEASCA, statie c. f. jud. BrAila, Intre
FAurei si Brliila pe linia BucurestiGalati.
URLUENI, corn. rur. jud. Teleorman, plasa
cov; 5.000 loc.

Balaci; 2.200 loc. Dup& legea 1929, sat dm. Om.

Mozaceni.

URLVIUL, rlu jud. Olt si Teleorman; se vars&

In CAlmA tuiu.

TJRQUITARD [brkert] DAVID

18051.1877),

om politic englez. Dup& ce a luptat alAturi de

Byron pentru independenta Greciei, a lost numit
secretar la ambasada din Constanlinopol si a devenit runic al Turcilor, a publicat o carte despre
Turcia si resursele ei si, fiind rechemat de guvernul stiu, a Inceput ca deputat o campanie contra'
Rusiei si prin ziarul sox .Porto folio a Rreg/itit
schimbarea de opinic In tars saprintare se ajunse
Intro zi la o mantle cu Turcia si la rtaboiul Crimeei.
URSIA.NU VALERIAN (*184511926), jurist ro-

man. A Post profesor de drept natural si dreptul

gintilor la Universitatea din Iasi (1880), apoi la

In 1848-49 contra Ungurilor; In 1859 a participat la razboiul din Italia, distinglndu-se Ia Solfe-

rino ; In 1866 Ia razboiul cu Italia, distingindu -se

la apararea insulei Lissa. Cu toate aceste fapte, nu
Inaintrt cleat pin& la gradul de colonel si In 1867
fu scos la pensie. De atunci s'a consacrat intereselor pop orului sAu. A lucrat is conducerea Astrei,
a Post hare Intemeietorii Yarnell
Albino din Sibiu si a l&sat prin

testament toata averea pentru

a se da ajutoare studentilor

romani.
URUGUAY, stat (republicrt)

In America de Sud, Intre Brazilia, Argentina si Oceanul Atlantic; supra. 179.000 km. p.,
1.762.000 loc. Densitatea pop.
9,8. Cap. Montevideo. Prezidentul actual e Juan Campisteguay. A fost descoperit pe la 1516

t,

Baron D. Ursu.

si ocupat de Spanioli In sec. xvn. La Inceputul

sec. xix teritoriul lui a lost ocupat In parte de Portugezi, In parte de Brazilia. Dup& o revolutie si
drip& un rb.zboiu Intre Argentina si Brazilia, independenta tarn a Post recunoscutb. In 1827. De
atunci au urmat multe razboaie externe si lupte

civile, alternlnd cu epoci de liniste (ow harts Americei).

URUSOV PRINT, om politic rus. In 1854 a Post

numit vice-presedinte al guvernului instituit de

Rusi In Moldova clnd au ocupat-o la Inceputul
rtizboiului zis al Crimeei.
MAVIS, statie c. f. jud. Bihor Intre Holod si
Beius pe linia OradeaVascAu.
URZICENI, corn. rur. jud. Ialornita, plasa
Urziceni; 4.500 loc. Statie c. f. linia PloestiSlobozia. A lost capitala judetului pin& In 1832.
URZICVTA., corn. rur. jud. Dolj, plasa Birca;
2.702 loc. Circumscriptie comunala cu 9 sate
(1929).
VSED OM GUIDO ( *1854t1925), amiral german. In timpul marelui rrizboiu, a avut comanda
flotei care a oprit trecerea prin Dardanele.
USKUB (soma), oral In Iugoslavia (Macedonia), pe Vardar; 70.066 loc. Are o Facultate de
filologie si istorie. A Post capitalA sub Imp. Miliutin.

USPENSCA, corn. rur. jud. Cetatea-Albti,

plasa Sarata; 2.841 loc. Dup& legea 1929, sat circ.

coo. Bairamcea.
VSTEA, corn. rur. jud. Orheiu, plasa Criuleni;
2.056 loc. Dup& legea 1929, sat circ. corn. Criuleni.
UTICA oral roman, Post fenician, in Africa.
Aci se ucise Caton. Q azi, (Ras In Statele-Unite
(statul New-York).
UTOPIA, numele unei insule Inchipuite, In care
Thomas Morus. pune sediul statului perfect pe
care-1 construeste In cartea.sa: Utopia PP- morns.
UTRECHT, oral In Olanda; 148.610 loc. Are o

Universitate din 1636, o catedralti din 1262. Ad

s'a Incheiat paces care a sfIrsit razboiul pentru
succesiunea Spaniei (1713).

1923

UWAROFF ALEICEI SEROHEUEVICI ( *18181.1885 ,

www.dacoromanica.ro

U Z_ arheolog rus. Membru onorar al Academiei Ro-

UZU

'Mile (1871).
UZ, rlu, afl. al Trotusului, jud. Bacilu. Pe valea

acestui rlu $i In jurul satului Poiana-Uzului s'a

dat, In ziva de 27 Octombrie 1916, o lupt fi. Intre
trupe austriace $i romanesti. Inimicul voind sa
treats{ hotarul, a obtinut lntliu o astigare de teren,
stabilindu-se tntr'o pozitie bine Intftrita, dar apoi

cietiltii austro-ungare de ad ferate. Sediul In Bucuresti. Instalatiile $i proprietitti la Bocfa, Moravifa, Dognecea (mine de fier), Anina, Secul Do
mani (carbuni), Cielova*i Sasea(arama), MoldovaNouti (arm& $i piritti. de fier), Delieneli (uzine),
Armenif (tier), .Reita (uzine), etc. Construeste
locomotive, vagoane1 etc.

a Post nevoit 84 se retragli.

UZUN-HASAN, sah al Persiei (sec. xv).

Inimical Turcilor. s'a aliat cu diverse state erestine

tate Infiintatil In 1920 prin aportul social al so-

(1474).

IIZINELE DE FIER SIDOMENIILE DIN RESITA, socie-

contra lor. A trimis un sol la Stefan cel Mare

1924

www.dacoromanica.ro

*,
ll
1

T. ...

"1? "/

f'0))1A

p,

es.; If,I 4
'tt,.1tore.
r

it.t.l'T.

.9

iN

(1)'

ti

,
II

46-. .1%.ki0W.-

....

......
.-v''..541-""
, :1:::--,--riabssr--7-viz:Itl.....,...

T-11411nrt;

ef,,,._..7,,L.4.40rAP)/jSipmos,-MS7i.

Off/P.,

210:07Z1V.

'.211:".4.,..tzeara,../

07.4

''

0 111,01

,,.;19E+Tilis'7"e"'"'lowzstowa
VOItOLET (BISERICA).

VACQUERIE [vacri] Annum ( *18191-1895),

-ziarist si scriitor francez. Trad. rom. Ades barbalul
schimbd (de T. M. Stoenescu).
VACUFURI (se scrie si VAX...), In Turcia, pro-

prietati ale fundatiunilor religioase sau de bine-

facere.
VACZ [vat] (germ, VEITZEN), oral In Ungaria,

pe Dunare, la N. de Budapesta; 19.000 loc. Aci

era un penitenciar, In care au Post Inchisi multi
oameni politici romani In timpul regimului unguresc.

VAD O coin. rur. jud. Bihor, plasa Bratca;

3.050 loc. 0 corn. rur. jud. Maramures, plasa

$ugatag; 2.008 loc. Dupa legea 1929, circ. corn.

cu 2 sate. 11 lost& manastire In jud. Somes (pe
Somas), uncle Stefan cel Mare Infiinta o 3piscopie (ca. 1475), care Linea de mitropolia din Suceava.
VADIUS, personaj din comedia lui Moliere : Les
lemmas savantes.

VADUL LUI V9DA, corn. rur. jud. Lapusna,

pe malul Nistrului. Aci era statia de plecare a

vapoarelor pe Nistru.
V4IDA-VOEVOD ALEXANDRU ( '1872 ), medic

si om politic roman. Nascut In Transilvania, a

fault studii la Brasov si la Viena; a Post Intre organizatorii miscarilor studentesti din acest din
urma oras In timpul clnd deputatiunea roman&
a venit ca sa prezinte Imparatului memorandul;
In 1906 si 1910 a lost' ales deputat In Camera Ungariei, unde a sustinut drepturile Romanilor. La

A mai revenit In epoca unirii principatelor, apoi

s'a Intors iar In Franta. In 1871 era In viata.

A publicat carti didactice (o gramaticd roman&

pentru uzul Francezilor, 1836, 1840; un vocabular

romano-francez, 1839), mai multe brosuri politics, unele cu privire la drepturile Romanilor, o
colectie de pewit satirice (La lanterne magique,
1868) cum si doua, lucrari foarte importante: un
studiu asupra tstoriet, limbii, geografici fizice a
poporului roman (La Romania, 3 vol. Paris,
1844) si o colectie de poezii traduse sau imitate dupa

romanesti (Pastes de la langue d'or, Paris, 1851).

E interesant numele ce da. limbii noastre, mai interesant e numele ce d& tariff si faptul ca. sustine
staruitor ideea Infratirii Romanilor din toate provinciile romanesti.
VAISAL, corn. rur. jud. Ismail, plasa Ialpug;
3.720 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. TasBunar.
VALCH, nume dat poporului roman In diferite limbi streine pink pe la jumatatea secolului
xix. Originea acestui cuvint se gaseste In vechia

germana, In care valah serveste pentru a arata

pe un locuitor dintr'o provincie romanizata sau
pe un Roman. Faptul ca Germanii si, duple ei,
Slava, Grecii ne-au dat noua o numire aproape
identica cu aceea pe care au dat-o Italienilor, este
o recunoastere indirectii a originii noastre In vremuri Yn cari chestiunea nu se discuta Inca In mod
stiintific.

18 Octombrie 1918 a prezentat motiunea prin care

Natiunea roman& se declara de sine statatoare In

VAL4HIA, nume dat de streini si apoi Ultrabuintat Intro vreme si de Romani pentru principatul Tarii-Romanesti sau Munteniei.

a lost presedinte al Consiliului In 1919 si delegatul

NESCQ

Ardeal, Banat si partite ungurene. Dupa. Unire,

Romaniei la conferinta de pace.

VAIDEENI, corn. rur. jud. Vtleea, plasa
Horez; 2.249 loc. Dupli legea 1929, sat circ. corn.
Horezu.
:VAILLANT [vaIan J I. A., profesor si scriitor

francez. A venit In Bucuresti pe la 1829, a trait

multi ani In tars noastra, avtnd legaturi de prietenie cu partidul national In formatie pe la 1840.
Atunei a lost nevoit sit se Intoarcii In patria sa.

VALBTJDEA, numele artistic al lui STEFAN I0(*1859

...

), sculptor roman. A studiat la

Paris, Roma, Florenta. Op. mai cunoscute: Mthaiu Nebunul (Pinacoteca Statului), Gladiatorul
(Ateneul Roman).

VALCH MEM' 183011904), pictor roman.

VALEA, fosta manastire In jud. Muscel.

VALEA -ALGA, alt.& numire data localittitli
Rdzboent unde s'a dat faimoasa lupta a lui Stefan
cu Turcii (or RAZBOENI).

VALEA-CALUGARE4SCA, nom. rur. jud

1925

www.dacoromanica.ro

VAL- Prahova, numeroase plantatiuni de vie, care incepa regiunea numit Dealul-mare.
VAR VALEA CERBULUI, vale In muntii Prahovei. Aci au lost lupte In timpul retragerii Romanilor din Transilvania la finele lui Octombrie $i
inceputul lui Noembrie 1916.
VALEA DRAGANULUI, corn. rur. jud. Cluj,
plasa Cri$ului; 2.106 loc.

VALEA L4RGA 0 munte jud. Prahova. 7

corn. rur. jud. Turda, plasa Ludus, 2.876 loc.
static c. f. linia PloestiBrapv, aproape de
Sinaia.

VALEA LUI MIRAIU, corn. rur .jud. Sillaj,

plasa Valea-lui-Mihaiu; 7.875 loc. Mine de mangan. Statie c. f.
VALEA NEAGRA, snit de calugari,judPutna.
ling& satul Her&strau ; fundat pe la 1755 de niste
calugari rusi de la Poiana-Marului.

VALEA-PERJEI-NQUA, corn. rur. jud. Ti-

ghina, plasa Ciadlr-Lunga; 3.086 loc. Dupb. legea

1929, sat circ. corn. CiadIr-Lunga.

VALEA-REA, munte jud. Muscat.

VALEA-SEACA, c. rur. jud. Cimpulung, pl.

Homorului; 3.2001o. Dupt. legea 1299, tire. c. cu

2 sate.
VALEA-STANCIULUI, corn. rur. jud. Dolj,
plasa Glngeova; 2.059 loc. Dupe legea 1929, sat
circ. corn. Birza.
VALEA-STRYMBA, corn. rur. jud. Ciuc, plasa
Gheorgheni; 3.022 loc. Dup& legea 1929,. corn.
suburban& la orasul Gheorgheni.
VALEVA, corn. rur. jud. Cernauti, plasa $ipenitului; 2.280 loc. Dupa legea 1929, circ. corn.
cu 3 sate.
VALENCIENNES [valansien], ora$ In Frants.;
34.425 loc. Vestit pentru fabricile de dantele.
VALENS FLAVIUS (1-378)", Imparat roman. Aso-

ciat la denude cu fratele stiu Valentinian. A Post

ucis Inter, lupta cu Ostrogotii la Adrianopol.

VALENTINEANU IoAN (*1834 t 1910), ziarist

roman . A luat parte, hind $colar, la miscarea din
1848. In 1859 a fondat ziarul Reforma, a publicat
citeva pamflete (Biografia oamenilor marl scrisd
de un om mic), bropri despre chestiuni la ordinea
zilei (Evreii in Romania, 1886) $i o biografie a
lui Cuza (1898).
VALENTINIAN I (FLAVIUS VALENTINIANIIS)

(*32 It 375), Imparat roman de la 364, asociat cu

fratele sau Valens.
VALERIAN (pIIBLIIIS LIM:141TM VALERIANIIS)
(t266), Imparat roman 253-260. La Inceput binevoitor pentru cre$tini, mai tlrziu Ii persecut& cu
cruzime.AvInd razbom cu Per$ii, a lost prins In-

tr'o lupt& $i a murit In captivitate.

VALERIUS MAximITS (sec. I dupit Hr.), istoric

roman. A lasai o colectIe de povestiri anecdotice

despre diferite persoane ilustre (Dicta et facta).
VALERY NINI, artist& dramatics, a jucat In
piesele lui Millo, Alecsandri $. a. Intre 1848-52
(Iasi), 1852-59 (Bucure$ti),1859-1880 ( Craiova).
VALHALLA, paradisul, dup& mitologia scandinava.

VALLADOLID, eras In Spania; 76.791 loc.

Are o Universitate din 1346.

VAL.MIHI, poet Indian, autorul poemei Ra-

majana. Nu se cunoa$te nimic despre persoana sa

si epoca In care ar fi trait.

VALOIS [valoa], regiune In Franta, care a lost
In vechime un stat feudal. Azi e Impartita Intre
dou& departamente. De aci 1$i trage originea familia cu acelasi nume, care a dat Frantei un lung
sir de regi Incepind cu Filip vi (1328).
VALPARAISO, ora$ In Chile (America de
Sud), port la Oceanul Pacific; 182.422 loc.
VAMA 0 corn. urb.jud. Cimpulung, plasa Moldovita; 4.050 loc. corn. rur. jud. Satu-Mare,
plasa Om; 2.361 loc. Statiune balnearil.
VAN ow WAN.
VANCEA LOAN (*1820 t1892), mitropolit ro-

man unit. A studiat In Oradea $i Viena; a lost

preotit In 1845 $i a mai studiat rara$i In Viena,
unde $i-a luat doctoratul In teologie. Inters In

Oradea, a lost arhivar, profesor, sceretar episcopesc, canonic, inspector scolar. In 1865 fu numit
episcop al Gherlei, unde a Infiintat o tipografie si
a reorganizat seminariul. In 1868
fu ales mitropolit. In 1869-70 participa la un conciliu la Roma, cu
care ocazie celebr& liturghia ro-

ma.neasca In biserica Sf. Petru.

Convoca mai multe sinoade cu
preoti $i mireni, st5rui pentru In-

CE

florirea InvatrunIntului, m5ri cladirile $colare din Blaj $i las& toata averea sa pentrufundatiuni culturale.
VANDALI, poporbarbar de ori- Mitropolitul
loan Vancea.

gine germanica. S'au coborlt de

la tarmurile marii Baltice InDacia (409), de unde

au trecut In Occident, s'au stabilit In Spania, apoi
In Africa, unde au fundat un regat puternic, distrus de Belisariu (534).
VANDERBILT coRNELius (1794t1877), financiar american, supranumit regele tailor /elate.
VANDERVELDE EMILE (*1866), om politic

belgian. Ministru in timpul marelui razboiu. A

vizitat Moldova In Maiu 1917 si a lost primit
oficial de Parlamentul din Iasi.
VANNVCCI PIETRO zis PERIIGINo (`14461'1524),
mare pictor italian. A Post profesorul lui Rafael.
VANVES, ora$ In Franta, aproape de Paris
16.000 boo:; liceu de baieti Michelet" cu o minunat.& instalatie.

VAPEREAU [vap'ro I LOUIS (`1819 t 1906),

scriitor francez. Autor al cunoscutului dic(ionar
biografic universal, aparut In numeroase eMuni.
di
VARADIA, corn. rur. In Banat, jud. Caras,
plasa Oravita; 2.238 loc.
VARCOSI NiCoLAE (t1782), profesor grec de
teologie $i filozofie In Ia$i; a lost secretarul lui
Constantin Moruzi.

VARDALAH CONSTANTIN, profesor grec la Aca-*

demia donaneasca din Bucure$ti $i director In

1805. Preda matematicile. Erbiceanu zice ca a
lasat un manual de fizica.
VARDAR, fluviu In Macedonia; se varsa In
Marea Egee (Golful Salonic); lung 311 km.
VARGA CATERINA, femeie misterioask, care
pe la 1846-47 a lost un fel de cap al mi$carilor
Romanilor din Muntii apuseni (Transilvania). A

ziceau :Doamna
Post de multe on arestata.
Mun(ilor.
VARIAN, corn. rur. jud. Timis-Torontal, plasa

Periam; 4.230 loc.

VARLAAM, sflnt martin $i proroc prlimuit
de biserica ortodox& la 19 Noembrie. A trait Intr'un sat pe ling& Antiochia; a lost un propagandist energic, a suferit nenumarate chinuri, a lost
ucis pe vrernea persecutiilor lui Diocletian.
VARLAAM, egumen al man. Glavacioc, episcop al Rlmnicului 1671-1673, apoi Mitropolit
al Tikrii-Romanesti pin& la 1689, and a lost scos
din Scaun de partidul Cantacuzine$tilor. A tiparit
Cheia inyelesutui, tradus de mai multe persoane
dupii cartea ruseasch a lui Ioanichie Galetovschi,
tip. 1678. A organizat si o tipografie In Bucuresti.
VARLAAM, mitropolit al Moldovei din anul
1632 pin& In 1655, retras la man. Secu, odata cu
caderea lui Vasile Lupu, care-i era prieten. De la
el ne-au ramas 2luerari: o Cazanie (tip. Iasi 1643)
si o carte de polemic& religioasa: Rdspunsuri la
catehismul calvinesc (tip. Suceava, 1645). Din
aceasta din urma se cunoaste un singur exemplar
In col. Academiei Romane. El este initiatorul sinodului ortodox din Ia$i, 1642.
VARLAAM DIIMITRAMIE (tea. 1795), cronicar

muntean. A avut $i rol politic, ocupind functiuni

irnportante si hind trim's inter, delegatie la Poarta
In 1774 Ca sa tears domn parnIntean. Se intrtuleaza mai des biv-vel-stolnic. Cronica sa cuprinde
evenimentele de la 1769 la 1774; a lost publicat&
de V. A. Urechia In 1889 (Analele Academiei).
VARLAAM $1 IoASAF, opera de literature popo-

rang salsa. E un roman de propaganda cre.stina

1926

www.dacoromanica.ro

ascetics, In care se arata cum fiul unui Imparat

din India (numit Ioasaf) s'a Mout crestin pe ascuns
prin lectiile lui Varlaam si cum a convins si pe
tat&I sari stt lase Impartitia, a lasat-o si el si a trait
In pustie. Opera se atribue Sf. ban din Damasc,
care ar Ii scris-o In limba sirianii $i s'ar fi tradus
In multe limbi. Gaster crede c& la not a venit
printr'un text slavon tradus dupti greceste si
1-a scris romaneste Udriste Nasturel In 1648.
VARNA, oral In Bulgaria, port la Marea Neagra ; 50.819 loc. Statiune balneara.
VARNA.VA, stint apostol, praznuit de biserica
ortodox& la 11 lunie. N'a Yost Intre cei 12, dar a

lucrat din primele timpuri pentru propaganda

invataturilor crestine. Despre el se vorbeste in
Faptele Apostolilor". Viata lui este un lung sir
de calatorii In diferite plirti: uneori avea succese,
marea comunitatea cresting., alteori era batut cu
pietre, gonit. Se zice ca Inter) asemenea Imprejurare a lost ucis In insula Cipru. Arnie cu sf. Pavel,
a facut unele calatorii Impreuna cu el. Este patronul orasului Milano.

rinti bogatd, dar credinciosi. Copiii au Yost ores culi In principii austere si unii din ei au locuri de

VARfrunte In istoria bisericii crestine. Sora lui, Ma- VAS

crina, a Intemeiat o manastire; un irate al sau
este Grigore de Nisa. Vasile a facut studii la

Cesarea, In Constantinopol cu Libanius, In Atena,

unde s'a Imprietenit cu

S f. Grigore
din Nazianz.
Terminlnd
Invatliturile

s'a Intors In

Cesarea unde
a deschis o
*coal& de retorica ; peste

putin timp se
calugari
$i

VARNITA corn. rur. jud. Tighina, plasa

calatori prin
locurile unde
traiau pustnici si calu-

de 30 August 1917 a Post aci o lupta. In care trupe

romanesti au surprins pe cele germane cari voiau
s& treaca In Moldova (ow Muncel).
VARRO MARCUS TERENTIIIS (*ca. 11027 a.

de temei ;Thou

Bulboaca; 2.668 loc. Dupa legea 1929, sat circa

corn. Bulboaca. Aci a locuit mult timp Carol XII.
sat jud. Putna, In regiunea Vrancei. In ziva

Chr.), scriitor latin. A lasat opere foarte variate:

agricultura (De re rustica), filologie (De lingua Latina); istorie, filozofie, etc.

VARSOVIA w wARsOVIA.
VARTIC TOMA, scriitor roman. A publicat tra-

duceri, mai ales de romane sensationale, si citeva

culegeri de povestiri si anecdote populare, Intre
1843-1883, primele la Iasi, cele din urma Ia )3ucuresti.

VARTOLOMEU, stint apostol praznuit de

biserica ortodox& la 11 Iunie. A trait In apropiere de Isus si dup& in&Itarea lui a predicat
noua credinta In diferite tart; se zice ca a ajuns
si In India; In Armenia a Post chinuit si ucis. Moastele lui se pastreaza Intr'o biserica din Roma.
VARVARA (BARBARA), martira (tea. 240),
ucisti, se zice, de tatal ei, fiindca se crestinase si nu

voia sa se casAtoreasca. In Occident e patroana

artileristilor, fiindcA se zice ca tatal ei a Post ucis
de trilsnet. Biserica noastra o praznueste in 4 Decembrie.
VAS CHIDE NICOLAE (1874t1907), psiholog
roman. Licentiat In litere In Bucuresti (1896), a

Post trimis ca bursier al Statu-

gari. Intorclndu-se, se
duse In Pont,
unde mama si
sora safundase o manastire

si el una de
barbati si In

tocml un reSf. Vasile cel Mare

gulament al
vietii mona- (DupS Inettlittura pentru ispovedanie" 1813).
hale. Ordinul
basilifilor de
la el Iii trage oblrsia. Devenind episcop al

Cesareei In anul 379, avu sa lupte cu propaganda

arienilor, cari erau sustinuti si de Imparatul Valens; el n'a cedat In nici o Imprejurare, deli a Post
amenintat cu chinuri si moarte. Vasile a Post si li-

terat; a compus multe opere, lntre cari vestite

stilt Omiliile (In 1. greacii).
VASILE EPISOOPUL AMABLE/ (vilaetul turcesc Si-

vas, Asia mica), stint praznuit de biserica ortodox& in 26 Aprilie. A lost decapitat $i corpul aruncat In mare, unde a lost gasit de credinciosi
si Ingropat. Traditia spune di au !Visit capul lipit
la loc.

VASILE LuPtr, domn al Moldovei 1634-

1653. De origine Grec din Albania sau poste Roman macedonean grecizat. Taal situ Ingropat

In TIrgoviste dob1ndise ranguri boeresti. El

dar, devenind don, spriji-

lui la Paris. Aci a lucrat cu

vine in tron ajutat de miscarea contra Grecilor;

/
Psychologie du rave (1902), Psy- `-i-

neste pe Greci poate tot atlt

cit predecesorii sai: Inching.

d-rul Bourneville, apoi cu Binet.

A publicat (unele In colaborare

cu Tifton, Vurpas, Toulouze):

chologie du (Wire (1902), L' anatyse mentale (1903); a colaborat

biserici si manastiri manastirilor din Turcia, plateste

din datoriile patriarhiei s. a.
In dorinta de a pune pe fiul
sau loan damn In Muntenia

7"

a \y

la diferite reviste de specialitate, V

a Inceput publicarea unei bibliografii filozofice anuale (Index Nicolae Vaschide.

lucrarea dictionarului psichologic al lui Richet.

attic& pe Mateiu-Basarab, In
dourt rinduri; dar este Invins
la Teleajen si Ia Ojogeni. Mai

silvania. A condus revista Higiena si scoala, a

tradus Macrobiotica lui Huffeland. A Post membru al Academiei Romane (1879).
VASILATI, sat In jud. Ilfov, plasa Budesti;

zidi o biserica pe teritoriul

vecinului sau. Lupu zidi bi- /r a,
serica Stelea din Tirgoviste. le
In timpul domniei lui, MolVfleile Lora.

philosophique), a luat parte la

VASICIU PAVEL (t1881), medic roman In Tran-

3.056 loc. Dup& legea 1929, circ. corn. cu 6 sate.

VASILC4.17, corn. rur. jud. Soroca, plasa VascautI; 2.690 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.
Ocolina.

VASILE, preot In Ancira (t362), stint praznuit

de biserica ortodoxa in 22 Martie. Era un mare pro-

pagandist In contra arianismului. In timpul lui

Iulian Apostatul, $mpotrivindu-se masurilor lui

de restabilire a cultului pagln, a Post chinuit si ucis.

VASILE cEL MARE (ca. 3291.379), prliznuit de

biserica ortodoxa la 1 Ianuarie. Era fiul unor pa-

tlrziu se Implicara si fiecare

dova avu sa sufere de n&valirile Cazacilor, condusi de Bogdan Hmelnitki, care

doria ca fiul sau Timus sa is In cilstitorie pe fiica lui
Vasile (Ruxandra). Casatoria se faun. Linistit din
partea aceasta, el avu sa sufere atacurile unei rasvratiri sub conducerea lui Gheorghe Stefan, ajutat

de Rakoczy, principele Transilvaniei, si poste si

de Mateiu Basarab. Invins in lupta, Vasile se refu-

gia peste Nistru si se Intoarse cu ajutorul lui TIBoni pe uzurpator, dar, nemultumit cu
aceasta, intro In Muntenia si avu nenorocirea

1927

www.dacoromanica.ro

VAS -se. fie Invins In lupta de la Finta (17 Maiu

1653) si astfel Isi pierdu domnia. Duelndu-se la
VAC Constantinopol, stete citva timp la Inchisoare, apoi

In liberat, dar nu se mai Intoarse in Moldova.

Lunge domnie a lui Vasile este Insemnata prin activitatea artistic& si literare. ce se desfasura In
acest timp : se zideste biserica Trei-Ierarhi, se reformeaza scoa'a din aceasta manestire, se tiparesc carti romane$ti, se public& o condica de legi,
etc.
VASILE NANTrutunTestm, slant praznuit de biserica ortodox/1 la 28 Februarie. A combatut pe
iconoclasti; de acea, In timpul lui Leon Isaurieu/, a
lost groaznic pedepsit; dar, scapInd, dupe. moartea

si om politic maghiar din Transilvania. In 1848,.

In fruntea unei legiuni a atacat pe Moti la FIntinele, dar a lost Invins si ucis.
VASCAU, coin. rur. jud. Bihor, plasa Vasa'.
Mine de mangan $. a. Statie c. f.
VATER JOHANN SEVERIN (17711.1826), teolog

si filozof german. Profesor la Halle si la Jena.

A continuat publicatia lui Adelung Mithridates
b...

7''
I

in Scoala de medicine. veterinary din Bucuresti.

VASILESCU-KARPEN N. (*1870), inginer
roman. Profesor de electricitate si rector al $coalei
politehnice din Bucuresti; membru al Academiei
Romane (1923); ministru de industrie In gayernul prezidat de N. Iorga (1931). A publicat articole

In Compte-rendu des seances de l'Academie des

sciences" din Paris, Journal de physique" din

Tours, Buletinul Soc. politehnice" din Bucuresti.,Bulletin de la section scientifique de l'Acadenne Roumaine" s. a. Din volume citam:
Motor electric cu colector fix (1912), Manual de

etectrotehnicd generald (1927).

VASILIU-NASTTJREL IOAN ( 1845 t 1913),
general roman. Sublocotenent In 1866, general de
brigade. In 1896. A luat parte la razboiul independentei.
VASILIU-NASTUREL RETau (*1854 t 1920)
general roman. A lost profesor la Scoalele militare.

Ofiter de artilerie, a publicat carti de soeolalitate

(Curs de balisticd, 1885, Curs de artilerie, 1886,
Descrierea turelelor model 1887, 1888, Balistica
interioard, 1889); de istorie militartt ( Operations de
l'armee roumaine pendant la guerre de l'Independance, 1880, Istoricul Pirotehniei, 1893), precum
si cercetiiri &supra eraldicei, decoratiilor romane,
genealogiei romane (un tablou cu filiatia domni-

torilor Munteniei), etc. A lost In comitetul de

redactie al revistei populare Albina".

VASWIU p jud. In Moldova; cap. Vasluiu;

supraf. 2.260 km. p.; 135.077 loc. Are 4 plasi;
i corn. urb., 101 corn. rur; 10 gradini de copii, 179
c. primare rurale si 4 urbane
(1929); 11 cooperative cu capit.
de 1.336.000 lei. Tine de circ.
Curtii de apel din Iasi; de eparhia Episcopiei de Husi. Are 4
parohii urbane si 87 rurale, cu
un total de 144 biserici. ID corn.
urb. cap. jud. Vasluiu; 13.000
loc. Statie c. f. linia BucurestiVasluiu- Iasi. Are 4 biserici ortodoxe, 1 sinagoga si 6 case de ru- Stoma jud. Vaslui

gaciuni; liceu de baieti, scoala

profesionala de fete, scoala comerciala de bileti
si scoala de meserii de bileti. O rlu In Moldova. Lida jud. Iasi si Vasluiu s1 se verse. In r.

Bided. Bugs ornsul Vasluiu.

VASVARY PAL (PAUL) (182611848), profesor

4:C

.......

z i...

Imparatului, si-a continuat propaganda.

VASILE-RAGI zis FRIGATOR (1813 t1887),
negustor roman. Nascut In Brasov, a venit de copil In Galati
si a Post ucenic In pravalia lui
Hagi Tudor Brasoveanul. Adunind un mic capital, a deschis
o prlivalie de peste sarat, apoi
de piei, Dna, etc., s'a dus la Ierusalim, ca se. fie si el hagiu. A
continuat comertul pina In 1882,
hind furnisorul armatelor ruse- Hagi-Vasile.
sti In timpul razboiului din
1877. A adus In sine si pe un nepot (Dimitrie
1* 1900), care i-a continuat firma. Succesul lui a
Incurajat pe multi tineri Brasoveni sa vie In Galati, unde au astAzi o buna parte a come/lulu'
local.
VASILESCU CONSTANTIN (t1900) lost profesor

J I A S I

Ix

'1

rO

N.,.....

......,.....

d PL .11011L,\..,
\

PL.

lSTEFAN CELMAIri

C.,

egrelu codipA( I
1

....., ..-...\-

"s

fa

E \ '''

1.

ng

"1........."'"%k

.....
7'

Li r

NULA,J
,..le

Al4S.1.11nileniitu

wunieniid4

1
%

rc,

...,,

..0

8,
S
rr

Herta judeplui Vasluiu.

(1809-1817), dar vorbind despre limbs roman&

zice ca trebue push alaturi de reto-romans, fiind

o limbs romanica si o studiaza destul de amanuntjt

fate. de informaliile ce puteasa alba atunci. A publicat studii despre limbile ebraicaabli, polonli
VATICAN, palatul papilor In R
(adica In
statul papal, dupe. tratatul din Iunie 1929, numit
de la Lateran, care a recunoscut existenta acestui
Stvat) .

van., Ionic ilustrata pentru familie, a apa-

rut In Bucuresti Intre 1894-1896, redactata de

1. Slavici, 1. L. Caragiale si G. Cosbuc.
VATRA DORNEI, corn. urb. static baln. jud.
Ctmpulung, plasa Domei; 8.196 loc. (1919); 3

bis. ortodoxe, 2 catol. i unit& ; 2 sc. primare, 1 sc.

inf. de meserii.

VATRA MOLDOVITEI, com. rur. jud. Clmpulung, plasa Moldovitet; 2.200 loc. Dupe. legea
1929, circ. nom. cu 2 sate.

VATTY, port In insula Samos. Despre el

vorbeste loan Ghica In epistolele sale In can

povesteste activitatea sa ca bei al insulei Samos

(Capitanul Laurent").
VATA, statie baln. jud. Hunedoara.

VAUBAN [ vobau ] SEBASTIEN ('163311707).

inginer si maresal francez, renurnit prin fortificatiunile ridicate In diferite puncte. A luat parte la
toate razboaiele lui Ludovic

VAUD [yob canton din Elvetia cu locuiton

francezi; 3.212 km. p., 317.498 loc. Cap. Lausanne_

VAVILA EPISCOP AL ANTIOHIEI KARI (t250)
praznuit de biserica ortodoxe. la 4 Septembrie.

A Post ales episcop In 237 si a

clrmuit cu demnitate. In timpul
persecutiilor lui Decius, a Post
martirizat si ucis.
VAZOV IVAN (850 t1921),
scriitor bulgar; a publicat poezii,
romane.
VA CARE SCU ALEXANDRU
(ALECII) (t1838), scriitor roman.
A lasat poczii In manuscris, din

cari s'au publicat parte de Gaster s. a.

VACARESCU namstr, boer
roman In Muntenia. Il gasim

Alecu VA caresem

spatar In 1782, vistier In 1821, caimacam In 1827.

vAcAFtscu CONSTANTIN (1802 t1887), om

politic roman. A lost prefect de judet., membru

la Inalta Curte (pin& In 1858).

1928

www.dacoromanica.ro

VACARESCU ELENA (1868), scriitoare, film

diplomatului loan Vacarescu. A trait cltva timp

In Bucure*ti, apoi s'a stabilit la Paris (1891). A
publicat In limba franceza poezii (Chants d' auTore, 1886, Lueurs et flammes), bucati de folklor
ronianesc (Nuits d' Orient, 1907). E secretary a
delegatiunii romane la Societatea Natiunilor;
mernbra onorifica a Academiei Romane (1925).
VACARESCU IENACHE (zis Si IENACHITA) (*ca.

1730 tea .1799), om politic *i scriitor roman. A

lost vistier(1767, 1774), spatar (1780,

1782)

iara*1 vistier (1784), vornic

VALCANI, corn. rur. jud. Timi*-Torontal, VACplasa Strinicolaul-Mare; 3.404 loc. Statle c. f.
VEG
VALENI, schit jud. Arges.
VALENI corn. rur .jud. Ismail, plasa Reni;
2.205 loc. Dupa legea 1929, trace la jud. Cahul,
sat circ. corn. Coliba*i. corn. rur. jud. VIIcea,
plasa attreni; 2.236 loc. Dupli legea 1929, sat circ.
corn. Stoene*ti. corn. rur. jud. Muscat, plasa

Gole*ti; 2.752 loc. Dupa legea 1929, sat circ.

corn. Malu-cu-Flori.

VALENII- DE- MUNTE, corn. urb. jud. Prahova, plasa Teleajen; 5.000 loc. Statie c. f. linia

Ploesti-Valeni-Mineciu. Aci este o Universitate populara, Intemeiata de N. lorga, avind

cursuri In timpul vacantei de vara, *i o *coal&

(1787) mai tlrziu mare ban; dar a

avut $i momenta foarte grele, find
exilat In 1770 - 1774 (la Brasov),

apoi In 1788-1790 (la Nicopole,

apoi la Rodos). Om Invalat, a colaborat la condica de legi a lui Alex.

Ipsilante, a publicat una din prinicle
gramatici romanelti (1787) *i a lasat
in manuscris o istorie a impara(i/or
otomani (publicata de Papiu Ilarian)
Ienache
*i o culegere de poezii. A avutdoifii Vacarescu.
scriitori: Alecu $i Nicolae.
VACARESCU mu; (IArm) (*ca. 1790 t1863),

de misionare.
VAR4TIC, manastire de maici in jud. Neamtu.
Intemeiata de domnitorul Ieremia Movila In 1598
ca mic schit, a luat proportli importante mai tlrziu si In 1807 s'a zidit o bisericii mare.

VARASTI, sat jud. Ilfov, plasa Vidra; 2.952

-scriitor roman. A facut studii in Viena (1804-

loc. Dupa legea 1929, circ. corn. cu 4 sate.

VARETLA, manastire jud. Prahova. zidita pe
la 1533 de Spatarul Dragomir. Aci e mormintul
lui Laiot Basarab.
VARBILALT corn, rur. jud. Prahova, plasa

tante Incepind din timpul lui

loan Caragea (1815), a ajutat
pe G. Lazar ca sa deschida Academia In 1818; In 1831 a protestat In contra Regulamentului
Organic, flind lege impusa de

plasa Sulita; 2.630 loc. Dupa legea 1929, sat circ.

corn. Costiceni.
VAR$AND, corn. rur. jud. Arad, plasa Chi*i; 2.453 loc.

1815), a ocupat functiuni impor-

VARZARETI corn. rur. jud. Lapu*na,

circ. corn. Nisporeni. manastire de maici

ecupalla streina, $i a Post exclus

din Adunarea ob*teasch extraerdinara. Era fiul lui Alecu, care

era fiul lui Ienache Vacarescu.

Varbilau; 2.547 loc. Dupa legea 1929, sat circ.

corn. Poiana Varbilau. 0 riu in jud. Prahova.
VANCICAVTII-MARI, corn. rur. jud. Hotin,

plasa Nisporeni; 3.350 loc. Dupa legea 1929, sat

'

El e autorul poeziei La pravila loan Vacarescu.

farii, scristi In 1818 cu ocazia

publicarii condicii lui Caragea. A tradus Britanicus dupa Racine (1827), Regulus (1832), Ermiona (1834) *i a publicat un

aproape de sat. Se vorbeste de ea Intr'un document din vremea lui Alexandru eel Bun. Are 2
biserici : cea mai veche, din 1796.

VASCATITI 0 corn. rur. jud. Hotin, plasa

volum de poezii (1848).

Briceni; 3.759 loc. Dupa legea 1929 sat circ. corn.

Briceni. $ @ corn. urb. jud. Storojinet, plasa Ceremu*ului; 6.000 loc. O Post judef In Bucovina;

boar roman. Autor de poezii, ramase In manuscris, publicate In

cat.,1 unita, 2 sinagoge; 5 $c. primare.

VACARSCUNICOLAE(t1828),

Inglobat In jud. Storojinet.11 corn. urb. (tlrg),

jud. Storojinet,; 5.976 loc. (1919); 2 bis. ort., I

VASES= A. Post ministru de finante In guvernul prezidat de Const. Kretulescu (1867).

colectia Poeziile V dcdreVitor(Bibl.

Socec).
VACARESCU 'Manna C. ( *1842
11914), general $i ompolitic roman.

VASLAVTI, corn. rur. jud. Cernauti, plasa

Nistrului; 2.465 loc. Duptt legea 1929, sat circ.

-Post elev al scoalei militare din

Berlin (ca. 1858) *i al facultatii de

litere de acolo, intrind In armata

romank a Post sublocotenent In

corn. Cuciurul-Mic.
VAS.4.D, corn. rur. jud. Salaj, plasa Valea-luiMihaiu; 2.112 loc.

Nicolae

Vacarescu.

Demisionat In 1864, s'a ocupat de politica, combatInd lovitura de stat. Prefect In

1866, reprezentant al guvernului la Berlin In
ehestiunea tailor ferate (1870), agent diplomatic
In Serbia (1871), maresal al Curtii (1873), lua

liDEA, rlu jud. Arge*, unit cu Teleormanul

acest cuv.).
VEDEROASA, lac. jud. Constanta.

1861.

parte la rltzboiul independentei cu gradul de ca.pitan, apoi fu ministru plenipotentlar la Bruxelles

(1882), la Roma (1885), la Viena (1888), deputat
i senator In mai multe legislaturi. A lost membru
fonaator al Ateneului Roman din Bucure*ti $i a
%inut conferinte, Opera pr. Luptele Romdnitor In

resbelul 1877-78, Buc. 1886-87. Discursurile

sale politice s'au publicat de B. Mangiru In
1915.

VACAR$T1 fosta manastire In cuprinsul

muncipiului Bucuresti, zidita de Nicolae Mavrocordat (terminat 1722). Astazi e Inchisoare.
e statie c. f. jud. Dimbovita, linia Titu-Tirgoviste-Pietro.sita, la 7 km. de Tirgovi*te.
vADAsTRTTA, corn. rur. jud. Romanati, plasa
Dunarea; 3.763 loc. Dupa legea 1929, sat circ.
eom. Visina-Noua.
VAITOIANU ARTUR ("1864), general roman.
A lost ministru de interne In guvernele prezidate

de G-ral Coanda (1918) *i de Ion I. Bratianu

(1918), prezident al guvernului de general! din

1919 *i ministru de interne In 1922 (prez. Bratianu).

VEGA, societate anonima pentru rafinarea petrolului, infiintata. in Bucuresti, Yn anul 1905. Are

capital de 100 milioane lei.

VEGA LOPE DE (*1562 t1635), poet spaniol. A

saris romane, nuvele Si numeroase (1500) comedii.

VEGVZZI-RUSCALA GIOVENALE (*1798

11886), scriitor 51 om politic italian. A trait In To-

rino, a Post In serviciul diplomatiei sarde, mai tirziu

consul onorar al Romaniei,

profesor la Universitatea din

Torino, membru al Academiei portugheze, membru

onorar al Academiei Ro-

mane (1869). A Post un mare

*i staruitor amic al Romanilor. S'a inteeesat de poporul nostru din 1821, r

vizitat Transilvania In 1831

a pus In legltura cu Gay= 15

egeLmituscaia.
pe V. Alecsandri In 1859,
cind fusese trimis ca sa explice Indoita alegere a Domnitorului Cuza. A stat
Yn legaturi amicale cu Romanii luptatori naponalisti Papiu Ilarian, A. Laurian, G. Baritiu. A
sczis articole *i carp despre drepturile poporului

1929

www.dacoromanica.ro

din Transilvania si a lntemeiat In 1864

VEG- romanesc
o societate neo-latina cu sectiune In Paris, preVEN zida.ta de printul JerOme Napoleon, si In Madrid,

prezidata de Em. Caste lar. In 1866 a Post proclamat cetacean de onoare al Romaniei.
VEGLIA [venia], instil& In golful Quarnero,
513 km. p., 28.710 loc. Capitala: Veglia. A lost
republic& independent& pint. la sec. xit, In 1260

condus de un doge, devenind cu timpul o adevarata republics oligarhica. Puterea ei crescu, ajunglad apogeul In sec. xv. Avea posesiuni In Dalmatia, Albania, Grecia, Macedonia. Duna. caderea
Constantinopolului $i descoperirea Americei, Incepu decadenta si In comert. $i In politica; Venetia
Isi pierdu posesiunile mai departate, stlipinirea

a cerut protectoratul Venetiei; a Post supusa Aus-

triei data. cu Venetia; azi apartine Iugoslaviei.

Dialectul vorbit In aceasta. insult). (un intermediar
Intre idiomele romanice din Italia $1 cele din pe-

ON; ' to.

'''''''''''''''''''''

pato

tta Ai Lrlig

ninsula balcanica, dup a parerea lui Ovid Densusi-

anu) are importante puncte de asemanare cu

limbo. romana..

VEISSA TEODOR (1826 11880), jurist $i om

politic roman. A lost profesor de drept In Iasi,
magistrat, ajungind la Curtea de Casatie; a fost

senator, inspector general al scoalelor din Moldova (1858).

VELASQUEZ DIEGO (`1599
t 1660), mare pictor spaniol. Vestit
prin portretele si prin citeva marl
tablouri de compozitie(Incoronarea

7=42
or

7:7

Venetia. Vedere din spre mare.

Fec in arei, etc.).

VELLEANU STEFAN (1'18861,

medic roman, lost profesor la facult atea de medicin a din Bucure$ti.

VELLESCU STEFAN (1836

t ea 1904), artist dramatic roman i Diego Velasquez.
scriitor. A Post profesor la Conser-

vatorul din Bucuresti, autor de piese de teatru,

membru fondator al Ateneului Roman. A publiaat articole In Satirul" (1866), Columna lui
Traian" (1872), Literatorul" (1881 $. u.), Revista literara." (1885 $. u.). Main din comediile
lui: Mincinosul, Deputatul invalidat, Hagi Bina,

Blond sau bran. A publicat si un curs de declama(tune.

VELPEAU [velpo] Louis ("1795 t1867), medic

francez. Specialist In chirurgie. El a inventat,

Intre altele, ni$te bandaje pentru varice, cari Yi
poarta. numele.
VENDOME [vandom], ora$ In Franta; 9.084

loc. Aci a lost, In evul mediu, un centru monastic

$i feudal important. Suveranii erau conti. In 1752

a lost anexat la coroana Frantei.

teritoriala din Italia trecu In mina Austriei, apoi

facu parte din Republica francez., din regatul zis
al Italiei (1805), far din Austria (1814), republic& in 1848, fu ocupata de Austria (1849), In
fine In 1866 fu unit& cu Italia.
VENEZUELA, stat din America de Sud, Intre
Mares Caraibica, Guyana britanicii, Brazilia si
Columbia; 945.000 km. p., 3.027.000 loc. Cap.
Caracas. Republica federative. Prezidentul actual (1929): Juan Vicente Gomez.
VENIAMIN COSTACHE (176811846), prelat
roman. A Invatat la man. Neamtului cu starettil
Paisie si s'a calugarit la 15 ani; a devenit diacon
la 18 ani, ieromonah, si In 1789 egumen al man.
Sf. Spiridon din Iasi, episcop de HO In 1792 In

virsta. de 24 de ani, In 1803

mitropolit al Moldovei. Dupa
intrarea Rusilor in principate,
al demision& In 1808 $i se retrase la manastire, dar reveni,
chip& retragerea ocupantilor,
chemat de boeri si de pop or In
1812. In 182i el a sprijinit lupta

pentru Ilibertate a Grecilor si,

dupa retragerea domnitorului
Mihail Supi, a luat el lrInele
guvernului, dar Turcii, soco-

tindu-1 amic al eteri$tilor, 1-au

silit sa demisioneze si ss fuga

In Basarabia. De aci s'a Intors

chemat de Ionit,o, Sandu Stur- Veniamin Costache.

11

dza, primul domn roman &ma

epoca fanariotilor, si a riimas In scaun si In timpul
ocupapei rusesti si sub domnia lui Mihail Sturdza
pin& In 1842, chid, din cauza unor neiwtelegeri cu
domnul, se retrage la manlistirea Slatina. In tot
timpul pastoriei sale, Veniamin s'a ocupat de desvoltarea cultural& a Vali $i de ridicarea situatiunii
clerului. Gratde lui se institue eforia scoalelor in
1803; el Infiinteadi seminariul de la Socola (care
azi Yi poartlinumele), el reorganizeaza tipografia
Mitropoliei din Iasi, ajuta pe tineri so.-$i continue studiile In streintitate, chiama profesori din
Ardeal pentru seminariu, el traduce si tiplire$te

tki 1,

un mare numar de carti biserice$ti. Traducerile

lui sint Yn numar de 17, Intro cari: Tilcuirea celor

fapte taine, 1807, Funie intreita (dogma trinitatii),
1831, Piatra scandelei (polemic& cu celelalte culte

crestine), 1844. Cu cheltuiala lui a tiparit 23 de

carti.

VENIZELOS ELEVTERIOS ("1865), om politic

Venetia. Ponte dei Sospiri.

VENER, lac In Suedia, 5.568 km. p.

VENERA sir VFAUS.

VENETIA p oral In Italia, zidit pe 118 la-

gune In golful cu acela$inume la marea Adriatic.;

171.665 loc. O stat, a crirui existent& se poate
urmari pink In sec. vn. Avea forma republicana,

grec. A Post ministru si a reprezentat Cara sa In

Congresul de pace de la Bucuresti, dupa razboiul
balcanic (1913), a Post partizanul aliantei Greciei
cu Franta si Anglia. Politica sa nefiind aprobata
de regale de atunci, s'a retras si apoi a parasit si
Cara. S'a Intors dup& mai multi ani. Astazi este
conducatorul politicei In Grecia, hind prim ministru. A vizitat tam noastra i In 1931.

1930

VENTIMIGLIA [ventimilla) (fr .VINTIMILLE)

www.dacoromanica.ro

oras In Italia, port la golful Genova, punctul de

trecere In Franta; 14.000 loc.
VENTURA GRIGORE (*1849t1909), ziarist 5i
scriitor roman. A lost $i deputat. A sclis piese de teatru:
Casaloriile in lumea mare,
1871, Curcanii, 1878, Copila
din flori, 1908, Camotarul,

rescu, M. Petrov si M. Iorgulescu (In Semana- VENtorul", Si Neamul romanesc literar", 199 si
1910), de C. Stoika (In Vieata noun ", 1912); VES
apoi Inchisorile mele de Ioachim Botez (Bibl.
Dimineata".)
VERME, corn. rur. jud. Cares, plasa Bocsa;
2.122 loc.
VERME*TI, sat corn. Vilsiesti, jud, Baciiu,

La question dinastique en Rau-

plasa Comanesti; 916 loc. Mine de lignit.

VERMONT NICOLAE (*1866), pictor roman.

monarchie, 1890.
VENUS, divinitate din nai-

lupta de la Milriisesti, Inecat In apele Siretului.

VERNE [vern] JULES ( *1828t1905), scriitor

1881, etc. $i brosuri politice:

VERNAY (t1917), capitan francez, mort in

manse, 1885, La fin d'une

tologia greaca, $i latin& (or

alumna). Era zeita frumusetii $i a amorului; povestea

spune cii s'a nascut din undele marii.

Grigore Ventura.

VENUS DE LA Bum, status vestita a zeitei Venus,

gasita In insula Milo din arhipelagul Cicladelor,

in anul 1820, lInga ruinele unui teatru antic. Se

aria scum In muzeul Louvre

din Paris
VERA CRUZ, oras In Mexico (America) de N., port la

milia" 1876). Din celelalte citilm:

Castelul din Carpa(i (de V. Onisor,

1897, de I. Pas), Minunile si Jules Verne.

grozdviile 'lndiei (de Sofia Na-

golful Campeche; 54.000 loc.

VERBILA R VARBILA.

dejde, 1908), Elefantul de otel (de Ana Maria Bottez, 1923), V aporul misterios (de G. Rams, 1924),

VERCINGETORIX (t46 a.
Chr.), comandant al Galilor,
Invins de Cezar In lupta de la
Alesia. Prizonier la Roma,apoi

Logodnica Indianului (de G. B. Rare$, 1924),

Arhipelagul in flacari (de G. B. Rams), Aventurile a trei Rusi 0 trei Englezi (de E. Decusara, de
Anton Constantinescu, 1925), 0 caldtorie spre
centrul pamlntului (de E. Decusara), Cinci saptdmini in baton (de C. Pestreanu, de I. Pas, de
A. Constantinescu $i G. B. Rams), Comoara din
Ostrov (de I. Pas), Doudzcci de mii de teghe sub
mare (de B. Madeleine), Mathias Sandorf (de 1.
Pas si Sarina Casvan), Lupta pentru milioane (de
G. B. Rarer), Ocolul pamintului in 80 de site (de
H. G. Lecca, de G. B. Rarer, de I. Pas), Iln oras
plutitor (de Anton Constantinescu), Raza verde

ucis.

VERDI unmans

( '181.3

t1901), compozitor italian. Operele cele mai

cunoscute:

Ernani, Ri-

goletto, Trovatore, Tr a-

viata, Ballo

in maschera,
Aida, Otelo,
Falstaff. Cele mai multe
s'au repre-

zentat $i In
Bucuresti.

1.

(de G. B. Rares), Doctoral Ox (de Bogdan Z.

Cosmin), In 1 a(a steagului (de Maria Ionescu,
1925), Steaua Sudului (de I. Pas).

)90
Verdi Giuseppe.

VERNESCU GEORGE (*1833t 1899), advocat si

om politic roman. A Post in multe rIndmi ales In

Venus dela Milo.

VERDUN, oras In Franta; 24.000 loc. Aci au

lost lupte mars si In timpul razboiului francoprusian din 1870 $i In timpul marelui ra.zboiu.
VERENDIN, corn. rur. jud. Scverin, plasa
Teregova; 2.000 loc.
VEREE4GHIN Imam ("1842 t1904), pictor
rus, specialist In tablouri de ra.zboiu. A murit In
timpul luptelor de la Port-Arthur.
VEREWI, static c. f. jud. Botosani, pe linia
principal& care merge spreCern&uti dela Bucuresti.
De aci se desparte linia lateral& spre LeordaBotosani.
VERGA GIOVANNI ( *184011922), scriitor ita-

lian din scoala naturalists.

VERHAEREN [verharen] EMILE (.18551.1.916),

poet belgian. Trad. rom. pu-

[7-

Arad, 1910, In Flacara", 1922

(de G. Duma), In GIndirea",
1922 (de A. Pop Martian), in

5-

tine: In Viata noua", 1908

(de G. Duma) In Tribuna"
vol. Belgia insingeratd (de

parlament; a Post membru al partidului liberal,

apoi In 1887 s'a retras si a format
un grup zis liberal-sincer (cu ziarul
Binele public), In 1884 a fuzionat cu
partidul conservator ,formInd partidul liberal-conservator, avInd sefi pe
L. Catargiusi G. Vernescu (cu ziarul
Romdnia). A Post nainistru In 1876 si
1877, apoi In guvernele prezidate de T

Rosetti(1888),LascarCatargiu(1889),
General Florescu (1891).

VERNET [verne Roams (1789

t1863), pietor francez. Vestit prin

George

tablourile sale cu subiecte militare. Vernescu.

VERONA, oral In Italia, pe Adige; 92.413 loc.
VERONA ARUM (* 1868), pictor roman,
VERONESE PAOLO CAGLIARI V15281-1588 ,

pictor italian, unul din fruntasii scoalei venetiene.

VERSAILLES [verse], oras In Franta aproapc
de Paris; 64.753 loc. A lost In vechime resedinta
regilor Frantei, earl au construit aci marl palate.

Aci s'a Incheiat paces Intre Franta $i Prusia In

1871, aci pacea Intre aliati $i Germania In 1919.

VERUS Lucius AELIIIS, Imparat roman de la
161 la 169.
VERUSSI P. ("1847 t1866), pictor roman, lost

Nichifor Crainic, 1916). .

VERIA, ores In Macedonia.

INU ALEXANDRII

(11912) Post profesor de eco-

nomic politica la Facultatea Emile Verhaeren.

de drept din Bucuresti.
VERLAINE [verlen] PAUL (1844t1896), poet
francez. A urmat Inttiu dups ideile $coalei parnasiane, apoi dupit ale simbolismului. Trad. rom.
diferite poezii de Gordon (In rev. Lumea nona.
Mersa", 1896),de Anghel ri Iosif (In Convorbiri

literare", 1902 $$i 1903 $i apoi In volum, 1903), de

D.

francez. Cunoscut pretutindeni prin romanele

sale de vulgarizarea stiintei. Pentru uncle din ele a luat ca baza
diferite teorii considerate atunci
inaplicabile, azi dovedite realizebile. Foarte multe trad. rom. prin
ziare, reviste $$i In volume. Intre
primele este Calatoria de pe pdmint in lund (de Holodanu In Fa- wok,

Nanu (In Luceaffirul", 1907), de N. Budu-

profesor la scoala de bele-arte, deputat. A publicat In Convorbiri literare" studii despre picture
religioasa.
VERVIERS [vervie], oral In Belgia; 43.000 loc.

VESPASIAN (TITUS FLAVIIIS 11-ANDS) ("9 jig),

imparat roman din anul 69.

VESSELENYI MIKLOS (NICOLAE) BARON (1796

t1850), om politic ungur. A luptat pentru democra-

tizarea organizatiei statului, dar $i pentru desnationalizarea popoarelor din Ungaria, (Lind ideea

1931

www.dacoromanica.ro

VES_$coalelor froebeliene obligator!!, care s'a realizat

mai tirziu.
V I E VESTA, clivinitate roman& (coresp. In parte cu
grec. Hestia). Era, $i In cultul familial $i In cal
public, zeita vetrei, adicit a centrului locuintei,
deci a familiei, si in timpurile vechi tan' (pater
familias) sacrifica pe altarul ei pentru zeii protectori Lari $i Pena(i.
VEST4LE, preotese ale zeitei Vesta (la Ro-

ministrul situ Cavour, mai ales dupa alegerea lui

Cuza ca down al ambelor principate. V. Ales-

sandri a scris o poezie de omagiu pentru el.

VICTOREKANumin(' 1869),
rege al Italiei de Ia 1900. Regale actual. A murit imperial co-

lonial al Statului, mai ales In

Africa; a luat parte la rAzboiul
mondial alaturi de Franta $i
Anglia, de$i avea un, tratat de

mani).
VETERANI PREDERIC (*ca. 1650 t1695), ge-

alianta cu Germania, $1, prin

neral austriac. A venit In Muntenia cu armata In

tratatele de pace tncheiate dupa,

timpul lui BrIncoveanu; a repurtat victoria de

la Scghedin (1686 .
VEVERITA, culine de munte In jud. Vllcea.
Aci a lost, In timpul marelui razboiu, o lupta cu

sfIrsitul lui, a Intins hotarele

1916, dar au Post respinsi.

VEVEY (vevej, ora$ In Elvetia (canton. Vaud)
pe lacul Leman; 12.50 loc. Intr'o regiune de vii.
Vestit prin serbarile cari se Inc aci la fiecare zece
ani (Fetes des vi rtierons Sarbatorile podgorenilor).

reginA a Marei Britanii si ImpArAteasa (1837-1901) -

tarii, incorporind provincii itaHone pe cari he stApinea InctAY \

Austria sou Ungaria.
VICTORIA I ( 18191.1901 ), Victor Emanuel III.
4-c

Germanii, earl voiau sit -1 cuprinda., 17 Octombrie

Era matu$a Reginei noastre Maria,

fiind sorA cu tatAl ei.
VICTORIA, corn. rur. jud. Braila, plasa Viziru; 4.120 loc. Duna
legea 1929, sat circ. corn. Berestiide-Jos.
VICTORIA SyANzA, lac In Africa, regiunea ecuatorialA; supraf.
68.000 km. p.

VEZVVIU, vulcan In Italia, linga. Neapole.

Vestaa este eruptia lui din anul 79 p. Chr., cind
s'au /nmormIntat sub lava trei frumoase rase
romane: Pompei, Herculanum si Stabia. Atunci

si-a gait moartea Invatatul Pliniu-cel-batrin.

VIATA LITERARA, revistA aparuta In Bucuresti

In 1906 condusit de G. Co$buc, Ion Gorun si Ilarie
Chendi.
VIATA PRACTICA, revista de stiinte naturale aplicate la agriculture, etc., sub red. lui N. Leon, apliruta la Ia$1 In 1893.
VIATA ROMANEASCA, revista. literara, $tiintifica,
etc., apare In Iasi din 1906. Directori la Inceput:
C. Stere si P. I3ujor, mai tIrziu$i dr. .1. C antacuzino.

VIATA ernxTrricA, revista pentru raspindirea

$tiintelor, a aparut In Bucure$ti In 1906 sub direcjia lui Aural Scurtu.
VICA, corn. rur. jud. Hunedoara, plasa Ilia;
227 loc. Mine de Fier.

VICHENTIE (aNcEnro) (t304), sf. martir

praznuit de biserica ortodox& la 11 Noembrie.
A trait In Saragosa (Spania) ca diacon a] episcopului Valeriu. A lost supus la neinchipuite chi-

nuri si a murit fare a $ovai In afirmarea credintei.

Se zice c& s'a pastrat mull& vreme patul de her
. (pe care-1 Inrosiau cu foe).

VICHY [visa], statiune balnearit In Franta;

16.502 loc. Foarte cunoscuta la nor, fiindc& de
acolo se import% un mare numar de sticle cu apit
minerala.
VICIU ALE= ('1855), profesor $i preot
roman. A ocupat $i diferite functii In administratia bisericeascit In Blaj. Pr. op. Dictionar latinronin, 1892; Incercari in vocalismul romdn, 1893;
p N
Glosar de cuvinte dialectale, 1899.
41

VICO GIAMBATTISTA (16681-1743), scriitor Ita-

Tl '-

VIDA GEORGE (cAlugAr: GEER-

MANO), profesor roman din Mara-

mure$. A trait cltva timp In Iasi imp. Victoria I.

pe la 1839, fiind profesor la seininariul de la Socola

$i In case particulare. Autor al unei Gramatici

de limba francezd, tip. la Buda, 1833.

VIDAL PEACES, scriitor provensal. A tradus In
dialect Hora unirii de Alecsandri (1882) $1 a publicat Etudes sue les analogies linguistiques du.
roumain et provengal, 1885.
VIDAL (1-1929), medic francez, autor al reactiei care-i poarta numele: un vidal" este o reaciune prin care se poste deosebi febra tifoidA de

alte boale cu sari are asemAnare; a introdus In

medicinA notiunea emoclaziei.
VIDAL DE LA BLACHE [bla$] PAUL (*184

1-1918), geograf francez. A fAcut numeroase harti

$i cartd dupA metode not pentru InvittamIntut

geografiei.

VIDIN, eras In Bulgaria, port la DunAre in fats

Calafatului; 19.000 loc. In timpul rAzboiului nostru pentru independent& (fiind atunci teritoriu

stApinit de Turcia) s'au dat lupte In apropiere,

Incepind la 12 Ianuarie 1878 cu marea bAtAlie de
la SmIrdan, dar, intervenind un armistitAti, ora$ul a Post ocupat de trupele noastre numai In 14
Februarie 1878, In urma unei conventiuni lncheiate
Intre colonelul St. FAlcoianu $i Izet-Pala.
VTDELE, statie c. f. jud. Vlasca, capul liniei
de la Giurgiu.
VTDRA, corn. rur. jud. Turda, plasa CImpeni;

lian. Cunoscut prin Filozofia istoriei.

VICOVUL-DE-SUS, corn. rur. jud. Radauti,
plasa Vicovelor; 11.000 loc.
VICTOR AMEDEII I/ (*1666 t1732), duce al

2.960 loc.
lbao'
VIDU IOAN (*18631-1931), compozitor roman-

niie (1720). Abdica In 1730 pentru fiul sau Carol

Emanuel.

Post profesor la liceul din Lu-

Savoiei (1675), rege al Siciliei (1713), rege al SardiVICTOR EMANUEL I (*1750t1824), rege al Sar-

diniei Intre 1802-1821. A abdicat, nevoind sit

dea statului sAu o constitutie.
VICTOR EMANUEL II (*18201-1878), rege al
Sardiniei (1849), apoi rege al Italiei (1861). A
parlicipat la razboiul Crimeei contra Rusiei. In
1859, aliat cu Franta, a Inceput lupta pentru unitatea $i independenta Italiei; goni pe Austriaci
din Lombardia, anexa Piemontul (paces de la
Villafranca); cu Incetul uni alte provincii ale peninsulei, Ina titlul de rege al Italiei, mutA capitala
de la Turin la Florenta (1863), ocupit Roma In
1870 si stabili aci capitala. Italienii au pentru el
un cult, i-au ridicat un monument maret, 1-au
numit it re galantuomo (om de onoare $i de cuvint).

In epoca formatiunii Romaniei moderne el a lost

un araic leal al nostru si ne-a ajutat, alitturi de

In Transilvania. A lost Invatator, profesor de muzicA Ia pedagogiul din Arad,

apoi la Lugoj; dupA unire a

goj, ping. In 1927, clnd s'a

retras ea pensioner. Conducatorul reuniunii muzicale din
Lugoj, a dat multe concerte
In diferite ora$e dn Transilvania $i vechiul regat. A lucrat peste 160 de compozitii,
cele mai multe inspirate din
popor, $i o liturghie bisericeascA.
VIEATA, revistA literal% ilu-

loan Vidu.

strata, a apArut In Bucuregti Intre 1893-1896,

directori: Al. Vlahu(d i Dr. A. Urechia.
VIEATA Nona, revistA Meru& Intemeiata de
Ovid Denswflanu In 1905, Bucuresti. A aparut

pinA In 1925.
VIENA (germ. wan's, ital. VIENNA, fr. VIENNE),

ora$ capit. Austriei, pe DunAre; 1.866.174 los_

1932

www.dacoromanica.ro

Edificii mar*, universitate si $coli inane de

multe feluri, teatre, etc. Aci s'au Incheiat multe
tratate internationale, dintre can citam: 1809

((WWI Invingerea Austriei laWagram), 1815 (con -

gresui dupe caderea lui Napoleon).

VIENNET GUILLAUME ( *17771.1868), poet

francez. Unele din fabulele sale au lost imitate
de Heliade Radulescu (Foile si ciirbunele).
VIEROS, manastire In jud. Muscat.

VLERTIT, corn. rur. jud. Vla$ca, plasa Dunarea;

2.005 loc. Dupa legea 1929, sate ire. corn. Stane$ti.

VIFORITA corn. rur. jud. Dlmbovita.

munte in jud. Buzau. manlis tire in jud.

Dlmbovita, la 3 km. departe de Tirgoviste ling&

corn. cu acela*i nume. Zidita pe la 1530.

VIGNY [vini] ALFRED DE ( *17991-1863), poet

francez. A fost ofit.er pin& In 1828; membru al

Academiei franceze. A publicat putin: poezii, un
roman istorie, Maya piese de teatru $i povestiri,
Intre cari Servitude et grandeur militaire (1835).
Mai cunoscut e prin poeziile romantice pesimiste;
Moise (trad. de D. Nanu), Moartea lupului (trad.
de B. Munteanu), Pe mun(ele mdslinitor (trad. de

M. Pricopie, de D. Nanu). Alte trad. Baia unei

dame romane (trad. de Mircca Radulescu, de Al.
Naum).

VIIO.ARA 0 corn. rur. jud. Turda, plasa

Cimpia-Turzii ; 3.468 loc. lj

0 corn. rur. jud. Te-

leorman, plasa Zimnicea; 3.217 loc. Dupa legea

1929, sat circ. corn. Piatra.
vxrroRm, ziar politic roman (partidul national

moderat) fondat de losif Gall In Budapesta; a

aparut Intre 1884-1885.
virroRuL, revista bisericeasca $i didactics., a aparut In Bucure$ti Intre 1898-1916 sub directia

/in D. G. Boroianu.
VIITORIUL, foaia clerului ortodox roman din
Bucovina, a apitrut in Cernftuti in 1904. a Ince-

tat In 1914.

VIITORUL, ziar politic al partidului liberal, apare

In Bucure$ti din 1905.

VIJNICIOARA, corn. rur. jud. Storojinet;

VIJNITA, fost jud. In Bucovina; incorporat

1.497 loc. Statiune balneara.

In Storojinet.
VTJNITA, corn. urb. jud. Storojinet; 5.500 loc.
Are 1 biserica ortodoxa., 1 catolica, i unite, 5 sinagoge; liceu, $c. de lernnarie, $c. industr. inf.,
4 $c. prim.; 1 spital. Statie c. f. capul liniei late-

rale de la Grigore-Ghica-VodaVascauti.
VILARA ALEUT, Grec de origine, om cu situatie politics $i amic al Rusiei In timpul razboiului dintre 1806-1812, parta$ al
mi$carii eteriste din principate In
1821, a ocupat diferite functiuni
intre 1824-1837, a lost membru
In comisia pentru alcatuirea Regulamentului Organic, apoi ministru al finarrtelor (1833-37) $i
al dreptatii (1844-48) sub Bibescu.
VILARA NICOLAE, scriitor grec,
a lost secretarul domnitorilor Mun-

VILLON [vilon] FRANCOIS ("1431 tea. 1489), VIEpoet francez. A flicut studii superioare, dar a dus %/1

o vista dezordonata, a suferit multi ani de In- v

chisoare.
VILNA, ora* In Polonia, port la varsarea r.
Vileika In Vilia ; 128.914 loc. Fondat pe la 1128.
A fost capitals ducatului Lituaniei.
VINCI LEONARDO DA ("1452 t 1519), mare artist italian. Vestit ca pictor, Intre altele. prin
Gina cea de taind, fresca In trapeza manastirii Santa Maria dells

Grazie din Milano, $i prin Gioconda

(Monna Lisa) care se afla la Paris

(Louvre, de unde a fost furata $i nu

s'a $tiut de ea mai multi ani). A

fost $i sculptor, $i inginer, si arhitect, $imuzicant, $i scriitor, ocupindu-se cu chestiuni de anatomie,

cu teoria picturii, cu aerostatica,
etc.
VIMINANCIUM, cetate romans

t6t4ted

At

Leonardo da
Vinci.

in Moesia, In Serbia actuala pe ltng5 r. Mlava,

(aft. al Dunarii). De aci a pornit Traian In prima
sa expeditie contra Dacilor, trecInd prin Banat.
VINCENT [ve sa" j DIN/DV ("1851 ), muzicant

si compozitor francez. A scris opera, coruri, sim-

fonii, etc. A Intemeiat In 1896 Sehola cantorum.

Parizienii 1-au sarbatorit In 1931 and a Implinit
80 de ani.

VINEREA, corn. rur. jud. Hunedoara, plasa

Or5stie; 2.486 loc.

VINERT (sFlaiTA), biserica In Bucure$ti, zisa si

SF. VINERI- HERASCA, zidita pe la 1760 de un boer

din familia Ndsturel-Herdscu In locul unei mici

biserici de pe la 1645. Acesta $i urma$ii sai i-au

facut importante danii, construind un azil de

batrini $. a.
VINGA, corn. rur. jud. Timi$-Torontal, plasa
Vinga; 4.893 loc. Statie c. f. ?rare Timisoara gl
Arad.
VINGARD, corn. rur. jud. Sibiu, plasa Miercurea; 2.078 loc. Dupa. legea 1929, trece in jud.
Alba.
VINTERHALDER
WINTERHALDER.
VINTTLA, domn al Munteniei sub numele de
VLAD inn 1532-1535; fiul lui Radu IV.
VINTILA-VODA, manlistire jud. Buzau.
VINTUL-DE-JOS, corn. rur. jud. Alba linga
Mures; 4.500 loc. Static c. f. Intre Tents *i Arad.

VINTUL-DE-SUS, corn. rur. jud. Turda pe

Mures, plasa Clmpia Turzii; 2000 loc. Static a. f.

linia Teiu$-Oradea.

VIOLLET-LE-DUC EUGiaNE ("18141.1879), arhitect francez. S'a ocupat $i cu restaurari de monuments vechi. A scris un dic(ionar special de arhitecturd. A fost chemat In tarn pe la 1870 ca sa
lucreze la restaurarea man. Argeqului, dar n'a ve-

nit $i a recomandat pe Lacerate du Nouy.

VIOREANU DIMITRIE P. (t1881), jurist roman $i om politic. A fost profesor la Facultatea de
drept din Bucure$ti, ministru de justitie (1863,
1870, 1876), apoi magistrat, procuror general la
Curtea-de- Casa tie.
VIRCHOW RUDOLF ( '18211.1902 ), anatonlist,

teniei Nicolae $i Constantin Ma-

vrocordat. In 1777 a sells o oda. In Alecu Vilara.

onoarea mitropolitului Grigorie.

VILAUCEA, corn. rur. jud. Storojinet, plasa

patologist $i antropolog. A lost director al Institutului de patologie din Berlin. Intemeietorul patologiei celulare, care a facut Intr'o vreme mare
sgomot. Membru onorar al Academiei Romano

9.461 loc. Aci s'a Incheiat la 11 Iulie 1859 pacea

VIRGILIU (P. vERamrus MARo), mare poet

latin. A cintat poezia vietii de la %ark imitind

Ceremu$ului; 4.068 loc. Dupa. legea 1929, sat circ.

corn. Zamostea.
VILLAFRANCA, ora$ In Italia (Verona),

Intre Franta $i Austria.

VILLEHARDOUIN [vilardue^ ]

GEOFFROI DE

(*ca. 1150 tc. 1212), cronicar francez. A scris despre Cucerirea Constantinopolului, In timpul cruciatei a 4-a, la care a luat $i el parte.
VILLEMAIN [vil'men ] FRANCOIS ("179011870),

om politic $i scriitor francez. Cunoscut mai ales

prin Curial de literaturd francezd.

VILLEMESSANT JEAN HYPPOLYTE (*1812

t1879), ziarist francez. A Intemeiat ziarul Le Figaro", 1866.

(1902).

pe Teocrit; a poetizat muncile cimpene*ti; a treat

marea epopee a originii poporului latin pe care -1
face Inrudit cu zeit. S'a bucurat de admiratia contimporanilor sai $i In timpul evului naediu a lost
eel mai pretuit poet al latinitatii. Operele lui s'au

tradus aproape In intregime In rom. Bucolicele

pentru prima data In Foaia pentru minte" 1854

$i 1855, apoi de X. Gheorghiu, 1909 $i de T. Naum,

1922, Georgicele de G. Co$buc, 1906, de S. Radian,
1907. Ambele acestea de M. Strajan, 1904. Eneida

prima data de A. Sandor (ms. Acad. 676), parte

1933

www.dacoromanica.ro

in Foaia pentru minte", 1859; fragVV. publicatA

inento de D. A. Laurian In 1872; Intreagli de G.
VI I

Cosbuc (versuri exametre), 1896 (premiatA de

kcadernia Romanti) $i de N. Panda lea (In prozA)

1913. Inanu11930,Implinindu-se 2000 de ani de la
moartea lui Virgiliu, s'au fault serbAri de comemo-

rare. Mai ales In Italia s'au desfasurat acestea

cu mult fast In prezenta Regelui, fiind de fatti delegati din toate t &rile latine. Din partea Rom&niei

a participat Iuliu Valaori, profesor la facultatea

de litere din Bucuresti, care a depus o adresA omagialA. In Bucuresti, In lunile Octombrie $i Noem-

brie, au lost organizate de cAtre Universitatea liberd mai multe conferinte publice (N. Herescu,

I. Valaori, D. Burileanu, C. Papacostea) si cu

acea ocazie Revista clasicti" din Bucuresti a
publicat un volum special Inchinat memorial
marelui poet al latinittitii (cu articole semnate de
N. lorga, D. Evolceanu, I.V alaori, C. Papacostea,
N. Herescu, I. Bujor $. a.).
VIRGINIA, stat din Statele-Unite Americana,

la Oceanul Atlantic; 110.399 km. p., 2.309.187 loc.

Capitala: Richmond.

VISARION, stint, prAznuit de biserica orto-

vremea lui August $i Tiberiu. A soils un tractat

de arhilccturd.
VITTEL, oras In Franta; 2.400 loc.; ape minerale.
VITZU ALExANDRII (185211902), profesor de

fiziologie la Facultatea de stiinte din Bucuresti

(1882), membru corespondent al Academiei Ronatine (1897). A lost si inspector scolar si In smut&
calitate a redactat un raport.
VIVIANI RENE (' 18631-1925), om politic Irancez. A lost prezident de consiliu la Inceputul rAzboiului mondial (1914-1915).

VIVIEN DE ST. MARTIN Lotus ("1802

1-1897), geograf francez. Autorul dictionarului de

geografie universald (1879-95).

VIZANTEA 0 pIrtiu jud. Putna. C) statiune
balnearti jud. Putna. O mhnhstire in jud. Putna,
tntemeiatA probabil de Ierernia Movilli. Are o
biserica. ziditA pe la 1850 de Ieromonahul VisaHon. E si una veche de lemn.
VIZIRU. com. rur. jud. BrAila, plasa Viziru;
4.120 loc. Dupti. legea 1929, -circ

corn. cu 5 sate.
VILCEA, jud. In Oltenia; cap.

VISTULA (germ. WEICHSEL, p ol. vana), fluviu,

Rimnicui-Vilcii; supraf. 4.081

km. p., 243.016 loc. Are 9 plasi,

gi Rusia $i se varsA In marea Baltic& prin mai mul-

5 gals:Ifni de copii, 265 sc. primare rurale $i 12 urbane (1929);

doxA la 15 Acptembrie. A lost episcop at Larisei.

iworaste In Carpati, uda. Cehoslovacia, Polonia

te guH, sari formeaza o delta. Lungirne total&

1.050 km.
VISIIL MATCH DONNULIII, carte poporanA. Maica

Domnului a vAzut In vis toate patimile ce avea sA

sufere fiul sAu pentru omenire. Redactiunea cea

mat veche e un manuscris din 1784 ( Gaster). De
obiceiu In brosurile in sari se tipareste aceasta figureazasi Epistolialui Hristos si C 4Idtoria aicii

Domnului la lad.

3 com. urb., 128 com. rur. (1926);

30 cooperative cu capital 3.414.679

lei (1925). Tine de circ. Curtii-

de-Apel din Craiova; de eparhia stema jud. Vilcea.

episcop. Rimnicului- Noul -Seve-

rin, are 8 parohii urbane si 133 rurale, cu 255

biserici.
V1LCELE (ung. ELOPATAK), statiune balnearA

VISCHER [fiserj TEODOR FRIEDRICH (*1807

t1887), estetician german A urmat ideile lui Hegel.
DupA teoriile lui a saris T. Maiorescu considerstine critice asupra Poeziei romane.

.e.",...--

VISCONTI Ltmovico (17911-1853), arhitect

franeez. Autorul prefacerii Luvrului si at mormlntului lui Napoleon la Invalizi.

VISIGOTI, ramura occidental& a marii natiuni a Gotilor. Ei trecurti DunArea In imperiul

roman (376) $i se asezara In Italia, cu voia Imptiratului Valens, pe care mai tirziu Il omorirA. incurajati de slAbiciunea puterii romane, au devastat peninsula balcanicA si au ocupat Roma

I\
., i

0
7

..
ie..
Ballekvor
.- v -4rmisrtests.

\ .:1 `/'
PL. \r., PL.

.
.^
I sines \
i

iiideontei

1%

LFtL. AERNA1

VISAUL-DE-JOS, com. rur. jud. Maramures,

plasa Viseu; 2.749 loc. A.-DE-SUS, corn. rur.

tot acolo; 11.73i loc. Statiune dec. 1. linia Vales-

VistiuluiBoga. Mine de fier.

VISINA, com. rur. jud. Dlmbovita, plasa
Ga.esti; 3.201 loc. DupA legea 1929, circ. corn. cu
16 sate.
VISINA-VECHE, corn. rur. jud. Romanati,
plasa Duntirea; 3.345 loc. Dupa legea 1929, sat
corm Visina Nouii.
VISNV, divinitate indiana, reprezint& forts
conservatoare In univers.

.tr

CNELE MARI

%,

r/u, afluent al Tisei aproape de iz-

1'

,6 PO RAI,R VAL%

IDLTETU

1 '

CD

Transilvania, a Mout trei fundatiuni pentru scopuri culturale si de ajutor.

voarele ei.

i
\ calimines4
I PL.HOREZ\-,
I
Horezu'
1
0 / "Pl. 1 :
I.

CC

ziunea musulmanA (711).

VISOCA, com. rur. jud. Soroca, plasa BAdiceni;
2.002 loc. DupA legea 1929, sat circ. corn. Arlonesti.
VISA ION ( *1828t1900), filantrop roman din

yv

\\PL.COZI

fost apoi unul din centrele desvolttirii politice a

Spaniei. Puterea for a lost distrusA prin inva-

17

(410); au trecut apoi In Gallia $i Spania $i au format acolo un stat vasal imperiului roman, care a

jO

_oiru1

tti

AzArRENII;
,Z a trezil
1A
eA
1

%.--f,L.

\ -..),

!
1

za;./e/ii

49. .

loRhGASA

cf, tyetchp

oais,,la

1.8ALCESTI

ill,

..........s. otsaiceql

IlLT

)---....".1.-" .../ YROMANATI

VITELLIUS AULUS ("15169), Imparat roman,

vestit prin desfrInarile, cruzimile $i cinismul sAu.
A domnit numai citeva luni si a fost ucis In mo-

In jud. Trei-Scaune.

Roma.
VITRVVIUS MARCUS POLLIO (sec. I a. Chr.),
arhitect roman. I se atribue multe monumente din

Vorniceni; 3.426 loc. DupA legea 1929, sat circ.

corn. Sipoteni.
VTLCOV, com. urb. jud. Ismail pe bratul Chi-

mentul In care armata lui Vespasian intra In

Harta jud. Valcea (legea 1925).

VILCINESTI, corn. rur. jud. Lapusna, plasa

1934

www.dacoromanica.ro

lief, la varsarea Dunarii In mare; 7964 loc. Cele

mai bogate pescarii din delta Dunarii. In jurul

acestui ora5, In zilele de 9-15 Februarie 1917,
s'au dat lupte mars, pe uscat $i pe ape, Intre
trupele ruse cari nu voiau sit se retrag. SI Intre
cele roman, cari au izbutit sit ocupe orqul sli
pacifice $i Sudul Basarabiei. A suferit mari inundatii In 1879 si 1931.
VILS4N, rlu jud. Arges, afl. al Argesului pe

stInga.

VILSAN GEORGE (*1885), geograf roman. Foss

profesor de geografie la Universitatea din Cluj,

acum la Bucure$ti. Membru al Academiei Romane (1920). A debutat cu poezii $i schite In Sitmanatorul" 1904, a colaborat la Convorbiri critice" $i la Convorbiri literare"; apoi s'a consa-

crat lucrarilor de specialitate, din cari citarn:

Harta Moldovei de Dimitrie Cantemir (1926),
Bucuretii (1909), Bomdnii din Craina Serbiei
(1910), Ctmpia romand (1915), Asupra trecerii
Dandrii prin Portile-de- f ier (1910 ),V 4i/e, origin a

gi evolu(ia (1916), Carpa(ii in Romania de azi

(1924).

VINATORI, sat jud. Neamt, plasa Piatra;

VLAD IV sau III aLuoAnun, domn al Tait- VILRomanesti 1482-1495 (sau 1481-94). Frate cu VLA
Vlacl-Tepes; numit a$a, fiindca fusese calugar In
tinerete. Lulnd tronul cu ajutorul lui *tefan, el
VLAD III sau II zis TgrEei Pr TEM

a ajutat totusi pe Turci In luptele contra acestuia.

VLAD V (sau Iv) zis vrAnurr (f1512), domn al

Tarii-Romane$ti 1510-1512. Era fiul lui Vlad

Calugarul; a luat tronul cu ajutor turcesc, dar,
primind suprematia Ungurilor, a supitrat pe Turci
$i acestia au dat ajutor lui Neagoe, care a venit
cu oaste de peste Dunare, 1-a Invins $i 1-a ucis.
VLAD VI sau nitaaorcuR (1-1521), domn al Tarii-

Romitne*ti 1521. A rasturnat pe Teodosie, fiul lui

Neagoe, dar n'a putut profits, cad a Post omorit

de Turci cari venise sa ajute pe Teodosie.
VLAD VII (sau v) zis INNECATUL), domn al Tarii-

Romanesti 1530-1532; flub lui Vlad V. A murit

aruncat In DImbovitit.
VLAD VIII zis VDITILA PP' acest cuv. (Deose-

birea de numar la Domnitorii cu numele Vlad

vine de acolo cif la Xenopol slut numai 6, iar la
Iorga 8).
VLAD DELAMARINA VICTOR (*1870 t1896),

VDNIJU-MARE, corn. rur. jud. Mehedinti ;

plasa Blahnita; 2.537 loc. Dupa legea 1929, dm.
Com . rur. cu 15 sate.
VIRCIOROVA, corn. rur. jud. Cara.$-Severin;

scriitor roman originar din Banat, a Post nevoit

sa paraseasca provincia $i sit vie In Regat, unde a
devenit of iter de marina. A murit foarte titian A
scris poezii In dialect banatean, cele mai multe
glumete. S'au publicat dupe moartea lui de V.
Brani$te (1902). Cunoscuta e anecdota: Al mai

hova.

puse temeiul imperiului rus; lntinse hotarele Ina

la Baltica, rano. Ia Volga, cuceri Kiev $i teritoriul
din jur; se crestina $i impuse aceasta $i poporului

2.462 loc. Dup& legea 1929, sat circ. com. VInatorii-

Neamt. In apropiere izvoare de ape minerale.

statie c. I. linia Bucure$tiTimisoara.

VIRFUL-B/DEI, munte jud. Falticeni (Yost
Suceava), corn. Donna, alt. 1.400 m.
VIRFUL-CA1VINEI, munte jud. Mehedinti.
V/RFUL-CU-DOR, vIrf In muntli Bucegi,
Walt 2.288 m.
VIRFUL-LUI-DRAGAN, munte In jud. Pra-

viRGOLICI smeur (1843t1897), profesor Ia

liceul din Blrlad, apoi profesor de literaturi romanice la Universitatea din la$i (1876). Membru
corespondent al Academiei Romane (1887), inspector general al 1nvatamintului secundar. A
debutat cu poezii In Trompeta Carpatilor" (1865),
apoi a publicat In Convorbiri literare" (de la
1867 lnainte) clteva poezii originale St traduccri
din lit. francezd (Lamartine, Chenier Musset,
Coppae, Moliere), spaniold (Cervantes), englezd
(Byron), latind (Ovidiu, Propertiu, Tibul). Mai
avem o de la el gramatica latind (1873) $i un raport despre mersul scoalelor secundare.
VIRLEZI, corn. rur. jud. Covurluiu, plasa Bujor; 2.278 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn. Th.-

gul Bujor.

vIRNAV scARLAT ( *1851t1919), inginer roman. A Yost director al $coalei de poduri $i $osele,

prezident al Societigii politehnice, deputat, prefect de Constanta. A lucrat la constructia lintel

ferate BucurestiFete$ti.
VIRpr, ora$ In Banat (partea trecutit Jugoslaviei; 25.200 loc. (1919).

V/RTEJENI-TIRG, sat jud. Soroca, plasa

Vascauti; 2.177 loc.

VIRTOPU, com. rur. jud. Dolj, plasa Giubega;
2.399 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Caraula.

VIRTOAPELE-DE-SUS, col . rur. jud. Te-

leorman, plasa Alexandria; 2.610 loc. Dupa legea

1929, sat circ. com. Caline$ti.
VLAD I, domnitor al Tarii-Romane$ti, ajutat
de Turci, oeupit tronul lui Mircea, dar peste putin
fu fnvins $i silit sit fuga (1394-1395) (Iorga).
VLAD II zis DRACUL sau DRACULEA, domn al

Tarii-Romanesti 1435 (sau 37)-1446. Fiu ne-

legitim al lui Mircea, petrecuse tineretea ca ostatic la curtea Regelui Sigismund; s'a aliat cu Turcii
$i a luat parte la expeditia lui Murad In Transitvania (1438); mai tlrziu s'a luptat contra lor,alit-

turi de loan Corvin, dar a Yost Invins la Varna

(1444); ImpacIndu-se cu Turcii, fu atacat de Corvin, prins 5i ucis. Porecla li era data, dim& unii,
pentru istetimea lui rautacioasa, dim& altii, din
cauza unei decorgii ce avea de la Sigismund.

Ulric om gin lume.

VLAD - TEPEE, corn. rur. jud. Ialomita, plasa
Lehliu; 2.380 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.
Mihaiu-Viteazul.
VLADIMIR I CEL MARE (t 1015), print de Kiev,

sau.

VLADIMIR DE REPTA Mr- Repta.

VLADIMERSCU TUDOR (*ca. 1770 t1821),
cunoscut sub numele de Tudor din Viadimiri
(sat din Gorj) sau Domnul Tudor, revolutionar
roman. Fiu de Oran, el dobandise
Invatatura fiind In serviciul unui
boer mare din Craiova, apoi servind In armata ruseasca (ofiter, vp
decorat cu ordinul Vladimir, boer
cu rangul de sulger), ajunsese astfel
vatav de plaiu (Clo$ani) $i facuse
chiar avere. Dupti moartea domnitorului Alexandru Sutu se produc
turburari $i Tudor Isi organizeazil
o armata de panduri $l din oameni de stransura, Omni romani,
nemultumiti de asuprirea unora din
boeri, dar $i streini, mai ales bulTudor
gari, cariurmareaujaful. Cu aceasta Vladimirescu.
armata, dupe ce -$i stabile$te reputatia de reformator revolutionar, vine in Bucure*ti, se a$eazit linga Cotroceni 5i In ziva de 20
Martie dit o proclamatie catre populatie, In care
vorbe$te $i de apararea saracilor *i de apbsarea
Romanilor de catre streini. El se pusese W corespondent& $i cu Turcii $i cu Ru$ii si avea Cu
el $i mare parte din boerii romani. Aceasta. situatie care 11 facu s& fie dad. nu inimic, dar
nici prieten cu miscarea eterista, atrase ura lui
Ipsilanti, care, prin oamenli sai, ll atrase In curs&
5i puse sa fie ucis 1Wga Tlrgoviste.

VLADISLAV II, domn al Munteniei, 1447

56). A Post tunic cu Ungurii.

1456 (sau 1451
VLADISLAV III, domn al Faris-Romane$ti
1523-1525 (sau 1526), turburat pe de oparte de
Radu Badica, pe de alta de Radu dela Afumati,

cari voiau sa-i in tronul, a Post ucis de Turci.

VLADIVOSTOK, oras In Siberia, port la mares Japoniei; 99,000 loc. Aci se terrain& calea
ferata transiberiana. Aci s'a organizat In lanuarie
1920 0 legiune romanii, din prizonierii romans
luati de Ru$i din armata austriaca. Ea a avut sit
lupte sub directia Japoniei contra Bol$evicilor

1935

www.dacoromanica.ro

cu Cehoslovacii In 1921 cei mai multi

VLA- Impreuna
din ace$ti legionari s'au !tutors In patrie pe vase

VOG

engleze.

VLADNICUL, bait& In jud. Iasi.

VLAH we- VALAH.
VLAHO- CLISURA, ora* In Macedonia (circ.
Corita), In munti ling& o strlmtoare (clisurli, In
dialect) aproape de lacul Ostrovul; avet. inainte de
razboiul balcanic ca. 9.000 loc. toti Aromani,

Post sef at Statului major, ministru de razboiu

(1889-1891).
VLADESCU MIHAIL (*1865), botanist roman.
Profesor de botanica la Facultatea de $tiinte din

Iasi, apoi (1895) In Bucure$ti; directorul Gradinii

botanice. A Yost inspector al Invatamintului se-

4.

.1.

VLAHTJTA aLaximair (.1858 t 1919), poet

roman. A debutat prin poezii In Convorbiri li-

/.

iT

4 ,e

y......

co ttr/

PL

cu.

1,

Pe

\,, .-- 0

o,

:6 LAVACIO

A
Vida

ciav sPL

illgea

gincit4e,O,

fluenta lui Eminescu, a avut totusi nota saoriginala, ba chiar, In

1892, a facut o conferinta In care
a blamat pe imitatori $i a aratat
efectele rele ale curentului erni-

Din durerile lumii, File rupte),

UV

\ / r/

-.--NitlivacnicsPL
ss N EAJLO

terare" (1881) $i In 1886 a publicat primul volum

de nuvele, In 1887 primul volum de poezii. A Post
profesor, ziarist, referent literar la
Casa Scoalelor. Desvoltat sub in-

nescian. Activitatea lui a urmat In

aceleasi directiuni ping pe la 1900:
nuvele (Icoane terse, 1893, In viltoare, 1896, Clipe de liniVe, 1899,

VI (IAMB,.

ht

aveau o $coala de baeti $i una de fete $i o biserica

frumoash.
VLAHOVICI DANILO (1.1822), episcop al Bucovinei din 1789.

Chimp)

11.0

iSTEA

A
(6

rem "o _any

1.

O
603

PL
611.111G

(DUMAREA

Alexandru

Arsac

Vlah

mean (lubire, 18960 o editie noun

a colectiei din 1887 completata.)$i un roman (Dan,

g P,4etrosa

1894). In partea a doua a activitatii sale se

o tendinta educative: a urmii-

desemneaza

rit sa lac& cunoscute frumusetile titrii noastre

(Romania pitoreascd, 1901), IntImplarile marl ale

neamului (Din trecutul nostru, 1908) $i manifestarile artei (Pictorul Grigorescu, 1910); prin ultimele
sale volume (La gura sobei, 1911) a cautat sa insufle tineretului Increderea In fortele lui $i iubirea

pentru frumos, adevar $i bine. A Intemeiat, cu

dr. Urechia, Viea(a (1893), cu G. Cosbuc, Semdndlorul (1900), cu Bratescu-Voine$ti, ziarulDacia

(1918) si revista Lamura (1919).
VLAICU, domn al TArii-Romane$ti pe la 13661380, flu! lui Alexandru $i al Doamnei Clara; a
dobindit de la Regele Ungariei Ludovic o parte
din Banatul Severinului $i ducatul Fag&ra*ului; a
ocupat tinutul Vidinului, care pe atunci era unit
cu parte din Banatul Severinului (cea nestapInita.
de Vlaicu, adica cea care avea sa fie Banatul Timi-

$anei de mai tlrziu). Din pricina aceasta a avut

razboiu cu Ungurii, pe car! i-a Invins. A biterneiat a doua mitropolie a Severinului (1370).
VLAICU AIIREL (t1913), inginer roman. A
lost Intre initiatorii aviatiei la not si primul erou
jertfit al ei, $i-a construit Insusi un aparat, dar
voind se treaca. In sbor peste Carpati s'a pr&bu$it
$i a murit.

VLAICU -VODA, pies de Al. Davila, jucata Intliu

pe scena Teatrului National la 15 Februarie 1902.
Inspirata din viata domnitorului cu acelasi nume.
VLASIE (t316), episcop al Sevastiei, praznuit

de biserica ortodox& la ii Februarie. A trait pe

timpul lui Liciniu (308-324).
ImblInzea fiarele salbatece $i
vindeca boalele oamenilor. A
Post chinuit $i apoi i s'a taiat
capul.
VLACA, jud. In Muntenia;
cap. Giurgiu; supraf. 3.494 km.
p., 277.711 loc. Are 7 p1a$1,
corn. urb. $i 176 rur. Are 4 pa-

rohii urb., 165 rur., cu 219 biserici; tine de eparhia mitrop. Sterna jud. Vlapa.
Ungro-Vlahiei, de circ. Curtii de

apel din Bucuresti. Are 7 gradini de copii, 227

scoale primare rurale, 10 *c. pr. urbane; 43 cooperative de consum, 8 p. exploatare de paduri.
VLADE4SA, vIrf din Munt.ii Bihorului; malt
1.850 m.
VLADESCU MATEIU ( 1835 t1901), general roman. A luat parte la razboiul independentei, a

Harta jud. Vlaca (legea 1925).

cundar, ministru de inStructiune publicti. In guvernul prezidat de G. Gr. Cantacuzino (1904) $i

de domenii In cele prez. de Take Ionescu (1921);
prezident al Ligii culturale.

VLADESCU VASILE I. (t1883), medic roman.

A Post profesor la facultatea de medicine din Bucuresti.
VLADUTU rircoLAE (*1818f. . .), luptator politic roman In Transilvania. A lost prefect de le-

giune In 1848-49.
VLAHTTA, coin. rur. jud. Odorheiu, plasa

Tirnava-de-Sus; 2.543 loc. Dup& legea 1929, circ.

corn. cu 2 sate.
VLASTA, regiune de paduri In judetele Dimbovita, Ilfov $i Ialomita.
vocE D'ITALIA, primul ziar italienesc In Romania.

A aparut In Bucure$ti Intre 1878-1879 sub directia lui Enrico Croce.

VOHEA BISERICH, ziar literar $i stiintific religios,

a aparut In Bucuresti Intre 1870-1872 sub redactia arhimandritului Teoctist Scriban.

VODA-CAROL, com. rur. jud. Teleorman,

plasa Calmataiu; 3.169 loc. Dupa. legea 1929, sat

circ. corn. Salcia.
VODENA, oral In Grecia (Macedonia), in ve-

chime: Edessa; 9.568 loc.

VODITA, fostii manlistire Yn jud. Mehedinti,
pemalul rluluiVodita. Zidita,
dup& unii, de Nicodim, pe la
1364 In timpul donaniei lui
Vladislav Voda.
VOGOE I D E Mamas
(1820t1863), boer roman. A
Post caimacam In 1857 In timpul divanurilor ad-hoc, chid
a combatut unirea$1 a reusit,
prin alcatuirea listelor electorate $1 alte mlisuri, sa formeze 0 adunare In majoritate
Prinlul
contra unirii. Aceste alegeri Nicolae Vogoride.
au lost contestate si Poarta,
silita de ministrul Frantei la Constantinopol, a
anulat alegerea si s'a procedat la a doua alegere
care a dat deputati favorabili unirii.

1936

VOGORIDE $TEVANAH1 (11859), boer roman.

www.dacoromanica.ro

A lost prefect In Galati (1812), apoi caimacam al

Moldovei dupa retragerea lui Mihail Sutu In 1821,

ba engleza. A avut multa raspindire pin& pe la VOG-

situatia si punindu -se In 1822 principi paminteni,

el s'a retras In Turcia 81 a lost numit bei de Samos
(1834-1849).

Siretului; 2.395 loc. Statie c. f.

pin& s& vie noul domn Calimah, dar schimb Indu-se

VOLCINET, corn. rur. jud. Radauti, plasa Vo L

VOLCINSCHI ORIGORIE (t1931), preot roman

VOGUE MGM MELCHIOR DE ( *18481-1910), om

politic, ziarist, scriitor francez. Cunoscut mai ales

prin scrierea Le roman russe (1886). Membru al
Academiei franceze.
VOICIEKOVSKI STANISLAV, prezident al republicii Poloniei (1922).
VOINEASA, corn. rur. jud. VlIcea, plasa Cozia.
Esploatari de mica.
VOINESCU EIIGENIII (*ca. 1844 t1909), pictor
roman. Cunoscut mai ales prin marine. Op. pr. Fortul Constan(a (Pinacoteca din Bucuresti), Un port

de mare, Naufragiu pe Marea Neagra. A lost si

consul general al Romaniei la Buda-Pesta. Profesor la Scoala de bele-arte din Bucuresti.
VOINESCU IOAN I-in, ofiter si scriitor roman.
Il gasim, In Almanahul Statului, major In 1836 *i

inainteaza colonel In 1844. A lost adjutant al

domnitorului Alexandru Ghica si al lui Bibescu;
a lost Intre conducatorli 8coalei militare Infiintat& de Stirbeiu (1851) 8i prezident al tribunalului

militar de revizie. A publicat traduceri din limbi

streine ( Carina sau Italia de d-na de Steel, 1846,
Mizantropiesipocainfa de Kotzebue, 1837, etc.)
8i scrieri de specialitate: Slujba de avantpost, Povd(uiri comandirilor de Todd (1836), Curs de istoria artei militare (1856).
VOINESCU IOAN AL II-lea, ofiter 8i scriitor ro-

man. Cariera lui military a Post mai putin important& declt a omonimului sau. /I gasim capitan
In 1836 8i maior In 1838, jar de la 1840 nu-1 mai
aflarn. Probabil va fi dernisionat, caci loan Ghica
ni-larata ca facInd parte din ofiterimea care lucra
cu partidul national In formatie, cu Clmpineanu
8. a. A Post *i Litre mernbrii Asociatiei literare din
1845. Arnie cu loan Ghica, Gr. Alexandrescu 8. a.

Acesta din urma i-a dedicat o Epistola", in

4are-1 arata partizan al doctrinei c& fericirea vietii

sta. In liniste deplina. A publicat clteva traduceri:

Baddranul boerit de Moliere (1835), Junetea lui

Carol II de Duval (1836), Table de istorie (1841),

Istoria sfinta (1846). A lost ministru sub gu-

vernul provi7oriu din 1848.

VOINOV DIMITRIE (1867), naturalist roman.
Profesor de zoologie 8i morfologie generala in
Facultatea de $tiint,e din Bucure8ti (1893); membru altAcademiei RomAne (1927). A publicat lucrari de istologie 8. a. In Archives de zoologie

experimentale", In Bulletin de la Societe de

biologie", Bulletin de la Soc. des sciences"

din Bucure8ti, etc. si In volume. Citam: Curs de

embriologie i mor folog le, 1897; Epitelium digestif

des nymphes d'Aeschna, 1898; Principii de microscopie, 1900.

VOIN9V NICOLAE (1834t1898), om politic
roman. A lost magistrat, deputat, senator, mistru de justitie (1885).
VOINOVICI Ivo, scriitor croat. $i-a Inceput activitatea In 1889. A perfectionat balada
dramatica, un gen caracteristic al literaturii
iugoslave. A publicat povestiri, piese de teatru
(comedii *i drame). In 1913 Invierea lui Lazar".
VOINTA NATIONALA, ziar politic al partidului national- liberal, Bucure8ti, 1884-1914.
VOITVNI, statie c. f. jud. Timis-Torontal,
Intre Timipara si Re8ita.
VOIUTCHI EMILIAN (*1850), teolog roman In

Bucovina. Profesor la facultatea de teologie din

Cernauti (1884). A publicat o colectie de predici
(1896 8. u.).

VOIVODEASA, corn. rur. jud. Radauti, plasa

Vicovelor; 2.080 loc.
vote ROIIMAINE, ziar politic sub directia lui

Vlysse de Marsillac, a aparut In Bucure8ti si

continuat& de Voix de la .Roumanie, 1861-1866.
VOLAPttK, limba. universals, inventatA In 1879

de abatele Johann Schleyer, avind ea baz& limOh. Adamescu. Diclionar enciclopedic ilustrat.

1890.

din Bucovina. A lost arhimandrit si staret al

maniistirei Putna.

VOLENTI NICOLAE (t1910), advocat 81 scriitor

roman. A colaborat la Convorbiri literare"; a

publicat un volum de poezii (1891) si clteva conferinte, Intre cars: Pastelurile lui Alecsandri (1894).

VOLGA, fluviu In Rusia, cel mai mare din

Europa, lung 3.600 km.

VOLINTfRI, c. r. jud. Cetatea-Albil, pl. Volin-

tiresti; 8.200 loc. Dup& legea 1929 circ. o. cu 3 sate.

VOLLMOLLER KARL (*184811922), filolog

german romanist. A editat Romanische Forschungen", Kritischer Jahresbericht", a publicat articole de specialitate.

VOLNEY [VOlne] CONSTANTIN

FRANCOIS DE

(*1.7571-1820), scriitor francez democrat; a exercitat, prin scrierea sa Les ruines, mare influent&
asupra poetilor si scriitorilor nostri din prima junatate a sec. )(Ix, ca V. Cirlova 8. a.
VcoLO, oral In Grecia; 30.000loc. Mare cultur&
de maslini. Port in marea Egee.
VOLOCA-PE-DERELUI, corn. rur. jud. Cer-

nauti, plasa Cosminului; 4.382 loc. Dupe legea

1929, sat circ. corn. Cuciurul-Mare.

VOLOVAT, corn. rur. jud. Radauti, plasa Dor-

nesti; 3.700 loc. Are bisericb. zidita de Stefancel-Mare 1500-1502.

VOLTA ALESSANDRO (*1745t1826), fizician italian. S'a ocupat cu electricitatea:
a inventat electroforul,. condensatorul si pile care-i poarta numele. A llisat multe scrieri despre
chestiunile acestea. Dupe numele
lui s'a Mout termenul de voila
(plural volti), unitate de masura
a fortei electromotrice.
VOLTAIRE [volter] AROIIET DE

( *1694t1778), mare scriitor francez. Se socoteste ea unul din pre- Alessanulo

cursorii mares revolutii franceze.
Volta.
A calatorit mult si a Yost amic cu
regele Prusiei Frederic cel Mare ;fa locuit multi
ani In castelul Ferney ling& Geneva. Operele lui
shit considerabile 8i In toat genurile: tirozotie (Dictionnaire philosophique), istorie (Siecle de Louis
X IV, Histoire deCharles XI I,
%mime (La Henriade), trageme
Zaire s. a.), novestire satiric&
Candide),orltloa (Letemple du

gout). Influenta sa a lost mare

nu numai In timpul sau si In

Franta, ci multli vreme dupa

moartea sa In diferite tars.

La not s'au Mout traduceri
multe, Inca de in Inceputul
secolului xix: Tragedia lui

Voltaire.
Orest (de Al. Beldiman, tip.
Buda, 1820), Panatismul sau
Mahomet (de I. Eliad, 1831), Brutu (de I.

Eliad), Alzira sau Americanii (de Gr. Alexandrescu, 1835), Henriada (de Comisul Vasile Po,
gor, 1838), Meropa (de Gr. Alexandrescu, 1847),
Zaira (de G. Sion, 1854), Sufletul (de A. Luca,

1909), Micromegas (de I. B. Hetrat, 1910), Su /let

curat = L'ingnu (de I. B. Hetrat, 1914, Bibl.

Minerva), Ce este omul (de A.A. Luca); unele trad.

de mai multe on In cursul timpului: Zadig (de St.

CapatAneanu, 1831, alta 1899, alta de I. Z., 1909,
de I. Constantinescu-Mion, B. p. t.), Prin(esa Babilonului (1899, de I. B. Hetrat, 1912, Bibl. Minerva, de Mihail Iorgulescu, 1921, de E. Bezdechi,
de B. Marian). E interesant de notat c& Intre1820
1840 s'au tiparit In Bucure8ti si clteva traduceri
din Voltaire In limba greceasca. (Brutus, Meropa,
Alzira, Semiramis).
VOLTERRA VITO (*1860), profesor de fizica

matematica la Universitatea din Roma A stu-

1937

www.dacoromanica.ro

522

echilibrul corpurilor elastice si integratiunea

VOR- diat
ecuatiunitor dilerentiale cu derivate palliate.

VUT

Membru onorar al Academie' Romane (1913).

VORARLBERG, stat confederat In Austria.

asezat Intre Tirol, Elvetia si Bavaria; 2.602 km.
p. 139.999 loc. Capitala Bregenz.

VORNICENI corn. rur. jud. Dorohoiu,

corn. cu 17 sate. com. rur. jud. Lapusna,
plasa Centru; 3.157 loc. Dupli legea 1929, circ.
plasa Vorniceni; 3.468 loc. Dupa legea 1929, circ.

corn. cu 9 sate.

VOROAVA GARAMANTILOR, capitol din Ceasornicul

Domnitor de Nicolae Costin, pub!. de M. Gaster

,Literatura populara".
VOROBCHEVICIU ISIDOR (1836 ...), preot,
profesor de muzica la Seminarul clasic din Cern/tut' si compozitor roman In Bucovina. A colaborat la Infiintarea scoalei speciale pentru muzica bisericeasca. A publicat cantece populare,
liturgii, etc.
VORQNA, manastire de calugari In jud. Botosani, ling& com. Poiana Lung& ; fundat pe la
1600 de niste c &lugari rusi. Are 2 biserici, ambele
din sec. xix, de sigur In locul altora mai vechi.
In

VORONVT',com. rur. jud. Suceava, fosta man.,

biserica. zidit& de Stefan eel Mare, pe locul unde

Wise Daniil Sihastrul; aci s'au gasit uncle din

cele mai vechi ms. rom. (Apostolut sl Psaltirea de

la Voronet).
VOROSMARTY [M]HALY (*1800t1855), poet

ungur. Unul din cei mai Insemnati din Intlia jumatate a veacului xix. Romantic. Opere dramatice: Salmon, Marat ban, Kincskeres& (CUMtorii de comori); poeme eroice: Wan futdsa (Fuga
lei Zalan), Ket szomszed var (Doti& cetati), Eger;
mai multe volume de balade si poezii lirice. E autorul imnului national: SzOzat.

VOSGI (fr. VOSGES [cit. voj], germ. VOGESEN),

munti In Franta earl despart basinul Rinului de

al Mozelei.
VOSS [fos] IOHANN (`1751 11826), poet german. Opera cea mai cunoscutit este idila Luise.
VRANCEA, regiune In muntii Moldovei jud.
Putna. Printre localitlitile mai Insemnate: Soveja,

Nerejul, Ndruja. In padurile muntilor Vrancei

s'au dat multe lupte In cursul marelui razboiu,
mai ales In Iulie 1917, In legator& cu batalia de la
Markgti.

VR4T A, oral In Bulgaria; 16.014 loc. Resedinta unei mitropolii.

VEliNCNI, static c. f. jud. Cernauti, linia

de la Lujeni sere Stefrinesti.

VIAA. GEORGIU (*1859

11900), medic roman InTran-

silvania. A Post profesor de

igiena la Institutul telogicpeda gogic din Arad si medic

al statiunii de la Bane Herculane. A scris o igiena popular& (1884), un istoric al

Bailor (1900) s. a.

VULCAN com. rur.

jud. Hunedoara, plasa PeIosif Vulcan.
troseni; 3.380 loc. Mine
bogate de lignit.$ com. rur. jud.Brasov, plasa
Blrsa -de -Sus; 2.409 loc. Carbuni de piatrit.
VULCAN row ( "184111907), scriitor roman In

Transilvania. A Intemeiat si condus revista Familia" din 1865 (In Budapesta, apoi In Oradea)
a fost membru al Academiei Rom&ne (1891). A
debutat cu poezii In Foals pentru minte" 1860.
Afar& de numeroase articole in revista redactath
de el, precum si nuvele, comedii si drame,multe
traduse, romane, etc. a publicat o eolectie de

biografii (Panteonul raindn, 1869), un studiu asupra

lui Cichindel (discurs de receptie, 1893), $tefan

Vodd eel tindr, tragedie (1893), Mita cu clopot,
comedie (1898). A lucrat mult ca prezident al
Soc. pentru fond de teatru.
VULCAN SAMUIL ("1759'1.1839),

episcop roman unit al Oradei. NAs-

cut In Blaj, a studiat aci si In

Oradea, apoi In Viena; a fost diacon,

apoi profesor si director; a functi-

onat cltva timp si la seminariul

din Lemberg. Intors la Oradea, a

lost canonic, apoi In 1806 ales episcop. A Infiintat gimnaziul din Beius,
asigurindu -i o important& dotatie;
a fost amicul lui G. $incai.
VULCAN, personal mitologic la
7t
Romani (corespunde cu grec. E f aistos), era zeul focului. A. inventat Samuil Vulcan.
lucrarea fierului

IIULCI.INA, coin. rur. jud. Dimbovita, plasa

TIrgoviste. Statiune balneara cu sorginti iodurate.

Mine de lignit.

VULCANSTI, corn. rur. jud. Ismail, plasa

Bolgrad; 5.056 loc. Dupti. legea 1929, trace la jud.

Cahul, circ. corn. cu 10 sate.
VULGAR'S EUGEN (*1716 t1806), scriitor grec.

Dupa studii In Italia si Germania, a clilatorit la

Lipsca, la Constantinopol, la Petersburg (chemat
de Imparateasa Ecaterina II, care 1-a numit arhiereu in eparhia Chersonului). A publicat o Logicd (1766, Lipsca), intrebuintata In scoalele din
Orientul grecesc si In Bucuresti, a tradus pe Vir-

giliu In greceste (1791, Petersburg), a scris In mai

multe volume o opera de interes religios:Adoleshia
litoteos, tradusa in parte rom. de mitrop. Veniamin Costachi sub titlul: Indeletnicire iubitoare de

Dumnezeu (1816-1819-1831). Ca apendice in

aceast& lucrare a tiparit el In 1801: Scrisoare contra sistemului Ocelistilor despre natura universului (adresatk Clucerului Zanetti sts- acpst cuv.),
tradusa de Petru Stamatiadi si tip. In 1819 In
Iasi.

VITLGATA slr BIBLIA.

VULICI N., arheolog slrb. Profesor la Universitatea din Belgrad.Membru corespondent alAcademiei RomAne (1930). A participat la congresul
de bizantinologie din Bucuresti.
VULPIANU DIMITRIE folklorist si muzicant
roman; a cubes si publicat un bogat material de
folklor muzical al poporului roman. Op. Poezia

populard pusd fn muzica. 1886 s. a.

VIILTIIIIIIL, foaie pentru educatia poporului, a
aparut In Bucuresti Intre 1905-1915 sub directia
lui Gr. Patriciu.
VURPAR, corn. rur. jud. Sibiu, plasa Nocrich; 2.484 loc.
VUTCANI, corn. rur. jud. Mehl, plasa Vutcani; 4.867 loc. Dup& legea 1929, circ. corn. cu
29 sate.

1938

www.dacoromanica.ro

,T

t: _no

'411141

lea.

gin;

t7
4.11.a:1'111.0e

1646isti -21

111

must

,
0:6,j

t,
STIMPAIlitiontors

111111111i

WEbl MINSTER

W 4 . C E M A N N EDUARD ( 1836 t1908), muzicant

si compozitor roman. Studii la Viena si la Paris.

A lost profesor de piano, sef de orchestra al Teatrului National, profesor de
armonie la Conservatorul din
Bucuresti (1864), membru In

Comitetul Teatrului National, membru al Ateneului

Roman. El a Intemeiat concertele simfonice (1866). A
compus muzica pentru mai

WAGRAM, sat In Austria

aproape de Viena.Aci In 1809 a

repurtat Napoleon o mare victoria contra Austriacilor.
WALCHIRII (= WALKYRII )

Mirqt
a-a-

\\

C)

divinitati din vechia mitologie

scandinava.11 titlul unei opere

nulte piese, lntre can : Agachi

Flutur, Paraponisitul, Pau- le

naul codrilorBaddranulboerit, Gura-casca, Paracliserul

E. Wachman.
cum si liturghii, coruri, etc.
WACHMANN meN (' 1807 t 1863), muzicant

austriac stabilit In Romania pe la 1830. A Yost pro-

fesor de muzica la Colegiul

Sf. Sava, sef de orchestra al
Teatrului National. A scris :
Braconierul, reprezentata de
o trupa germana, Zamfira,
executata de artistii operei
italiene, a facut muzica pentru
poema lui Heliade: Mihaiu
Viteazul la Cdlugareni. A cules
melodii populare si le-a pu-

a lui R. Wagner.
WALDECH, stat In Germania, lost principat pIna. In 1918;
1.055 km. p., 58.641 loc.

WALDECK ROUSSEAU

.4.
.--

R. Wagner

warn (1846 t1904), om politic

francez. A Post prezident de consiliu 1899-1902.
Prin masurile sale s'a terminat chestia Dreyfus.

WALDERSEE ALFRED CONTE ( *1832 t1904),

general german. Maresal In 1900. A comandat

expeditia internationalti, care a reprimat In China
revolts Boxerilor (1900).

blicat la Viena (ca. 1848).

WADDINGTON [nading-* s.
ton] CHARLES (1819 t1914),
filozof francez. A publicat studii despre Aristotel.
WADDINGTON WILLIAM, om politic francez.
Ministru de instructia (1873), de externe (1877), a
reprezentat tara sa la congresul din Berlin (1878),
prezident de consiliu (1879), ambasador la Londra (1883). S'a ocupat $i cu arheologia.
WAGNER RICHARD ('1813 t1883), compozitor

german. A produs revolutie prin opere sale si a

lost deoparte foarte admirat, de alta foarte cornblitut. Op. Vasul fantomd (1843), Tannhauser
(1845), Lohengrin (1847), tetralogia Nibelungi-

for, Tristan* Izolda.

zitor german, fiul lui Richard W. El organiza reprezentatiile panintelui sau la Bayreuth. A publicat multe lucrari proprii.

WAGNER SIEGFRIED ( *1869 f 1930 ), comp o -

WALDEYER WILHELM (*1836 t1921), anatomist german. A Post profesor la Universitatea din
Breslau, Strasburg, Berlin, director al Institutuiui anatomic din Berlin. A lost membru onorar
al Academiei Romarie (1912).
WALES [fiefs] (fr. GALLES, rom. TARA GALILOR ), peninsula la V. Angliei. A lost In evul mediu
un principat, care s'a unit apoi cu Anglia. Mosta-

nitorul tronului englez poarta titlul de Prin( de

Wales.

WALEWSKI ALEXANDRE CONTE (' 1810 1'1868),

om politic francez. Socotit fiu al lui Napoleon I

si al contesei Walewska. A reprezentat tara sa la
congresul din 1856 si a Post unul din sprijinitorii
Romanilor In luptele for pentru unirea principatelor.

WALLENSTEIN [..*aln] ALBRECHT EUSEBIUS

("158311634), general german. Vestit In ritzboiul

de 30 de ani. Acuzat de tradare, a lost ucis.
WALLENSTEIN, trilogie dramatics a lui Schiller

(1798).
WALLENSTEIN GHEORGELE, ("1795 1.1860),

1939

www.dacoromanica.ro

WAL- pictor german stabilit In Romania. A organizat

L-

primul muzeu In Bucuresti (1849) si prima galerie

de tablouri.
WALPOLE [&olpol] ROBERT (*16761-1745),
om politic englez. $ef al partidului liberal (whip);

de mai multe on ministru Intre 1712-1742; talentat, foarte abil, imbogatit prin Intreprinderi
financiare, a avut momenta de mare succes gi
allele in cari si-a ridicat contra lui parlamentul
opinia publics.

$i

WAN, ora$ in Asia (Armenia), ling& lacul Wan.

WARSOVIA (polon. WARSZAWA, fr. VARSOVIE,

germ. waiseneu, ital. VARSAVIA), oral In Polonia,

capitala Statului. Asezat pe Vistula; 937.000 loc.

Oras vechiu: se vorbeste de el in 1224, In 1339 e

deplin format, Inchis cu ziduri, dupa obiceiul

timpului. Are o catedrala din sec. xui $i alte biserici vechi, palate vechi, Universitate si alte scoli
superioare.
WARTHIADI DIMITRIE (*18071.1862), medic
roman, de origine grec sau poate Macedoroman

Dupa studii la Pasta si Viena, a Yost medic In

Bucuresti (de la 1834) la spitalul Coltea, medic-sef

WEKERLE SANDOR (994811921), om politic

ungur. A Post ministru de multe on si prezident de

consiliu In 1892-94, apoi in 1906 $i In 19171918.

WELLINGTON tuelingt'n] ARTHUR DUCE
( "1769t1852), om politic si general englez. A comandat armata care a Invins pe Francezi in Spa-

nia (1811-12) $i a lost comandantul armatelor

aliate cari au crstigat victoria dela Waterloo contra

lui Napoleon.
WERBOCZY ISTVAN (945811541), jurist si
diplomat ungur. Trimis in diferite misiuni diplomatice la Venetia, Roma, Worms $i Constantinopol. A redactat Opus Tripartitum juris consue-

tudinarii inclyti Regni Hungariae, cod aprobat

de dicta Inward din 1514, care a rhmas ca butt a
dreptului unguresc pin& la 1848.
WERTHER, roman celebru, in form& epistolark
de Goethe w traducerile la: Goethe.
WESER, fluviu In Germania, format din
Werra si Fulda, se varsa in Mares Nordului; lung.
433 hm.
WESSLENYI FERENC CONTE ( "160$11667), ge-

at armatei, inspector al spitalelor.

WARTHIADI PANAIT (*1847 t1911), general
roman. A luat parte la razboiul independentei,

neral ungur. A luat parte la mai multe lupte Imp triva Turcilor $i Tatarilor, Suedezilor $i contra lui

WARWICH [&orik], ora5 In Anglia In districtul cu acelasi nume; 12.862 loc.

f1850), om politic ungur. A test unul din fruntasii

distingindu-se la SmIrdan ; maresal al Curtii regale.

WASA w GUSTAV.

WASHINGTON [aosingtn], oras in America

de Nord In statul cu acelasi nume, capitala Statelor-Unite; 540.000 loc.
WASHINGTON GEORGE (*173211799), em po-

litic american. A Post general In

luptele pentru independent/I contra
Angliei si primul prezident al republicei create prin victoria ame-

WESSLENYI MIRLOS (NICOLAE) BARON ("1796

opozitiei aristocratilor in parlament. La 1833 a

tip Ara In Bucuresti cartea Baiiteletek(Preju deal ).
A Yost catva timp exilat.
WESTFALIA, provincie a Germaniei la Rin.
Cap. Munster. Aci s'a incheiat tratatul de pace
din 1648, care a pus capat ritzboiului de treizeci
de ani.
WESTMINSTER [Oestminster] j cartier In
Londra. nnanastire (abatie) In Londra, cat tierul cu acest nume, fondatii pe la 616, edificata din
nou cu Incepere din 1065 $i refacuta de Enric III

ricana.
WASSERMANN AUGUST
("186611925), medic german. Pro-

pe la 1220. Cuprinde mormintele oamenilor ilu-

stri ai Angliei. palat In Londra In acelasi

cartier (sau palatul Parlamentului), Inceput pe in
1097, ars de mai multe on si recladit In stares
de azi Intre 1840-1867. (p. ilustratia din Iron-

fesor la universitatea din Berlin.

S'a ocupat Cu bacteriologia. E cunoscut prin invenpunea metodei Washington
prin care se poate determina existents sifilisului In singe (reactiunea W.).

tispiciul literei W).

WASSILKO ALEXANDRU (*182711893), om po-

litic roman din Bucovina. A Post membru In dieta

Bueovinei $i In Senatul din Viena.

WATERLOO, sat In Belgia in 18 km. de

Bruxelles, unde s'a dat vestita lupt& de la 18 Iunie

1815, In care Napoleon a Post definitiv Invins de
aliati.
WATT JAMES ("1736t1819), fizician englez.

A perfectionat mama cu aburi inventlnd diferite

piese, astfel c& a facut-o utilizabila in industrie. A
infiintat In 1774, cu Boulton, o fabric& de masini.

WATTEA'U [vato] ANTOINE ( "168411721), pic-

tor francez si gravor. Vestit prin tablourile sale

cu scene rustice idealizate si galante. Mai cunoscut: Insula Citera.
WEBER KARL FRIEDRICH ( "178611826), com-

pozitor german. A trait In diferite orase unde era

chemat ca sef de orchestra. Cunoscute din operate
lui sint: Freischidz, Euryanthe, Oberon.
WEDKIEWICZ STANISLAU, profesor de limbi

romanice la Universitatea din Cracovia. Membru

corespondent al Academiei Romane (1929). A

studiat urmele de Romani in Carpatii nordici si
infleunta limbii for asupra populatiei slave din
accle parti.

WEIGAND [vaigand] GUSTAV ("1860), filolog

german. Profesor la univ. din Leipzig (1897) S'a

ocupat de limbile romanice si de limbile din peninsula balcanica (bulgara, albaneza). Intemeietorul seminariului pentru limba romana, care a

publicat anuare cu numeroase studii 'acute de

el si elevii sai. A cal&torit multi ani prin Wile
romane, studiind vorbirile provinciale. A publicat si un atlas linguistic al limbii romane.
WEIMAR [valmar], oral In Germania pe riul
Ilm; 37.233 loc. Capit. prov. Sachs-Weimar.

G. Rakoczi. In 1655 a lost ales palatin.

WETTER, lac In Suedia; supraf. 1898 km. p.

WEYGAND [vegan] istAximE (*1867), general

francez. A colaborat cu Foch in timpul razboiului
mondial. In 1920 a comandat trupele cari au ajutat

pe Poloni sa invinga pe Rust In 1923 comisar

general In Siria.
WHITE [aelt] vnurAm A. (*1824 t1891), diplo mat englez. Consul general In diferite ()rase, Intre
cari Belgrad; ministru la Bucuresti, ambasador la
Constantinopol. S'a ocupat cu politica oriental&
$i cu chestiunea balcanica. A scris o carte despre
Romania, mai ales din punct de vedere economic
(1884). A Post membru onorar al Academiei Bo-

mane (1885). Fiicei lui i-a dedicat Alecsandr1 o

poezie (D-rei Lilia White).
WHITNEY [Situ!] WILLIAM ("182711894), fi-

lolog american. S'a ocupat cu limba sanscrita.

Opera pr. Language and its study (Stiinta limbii).
WIBORG (sau =rum), oras in Finlanda, port

la golful Finlandic; 31.535 loc.

WICKENHAUSER FRANZ ADOLF (*1809
11891), functionar superior austriac In Bucovina.

A studiat documentele manastirilor Moldovita

Solca, Voronet, Putna, Rddauti s. a., precum si
diferite chestiuni din treentul Bucovinei inainte
de anexarea la Austria.
WIED [yid], principat In Germania.
WIED MAXIMILIAN PRINCIPE ( "1782t1867), off-

ter german. A insotit o inisiune de naturalisti exploratori in Brazilia $i a scris mai multe volume
asupra cercetarilor facute acolo.
WIED (PRINTESA DE) (*182511902), mama
reginei Elisabeta a Romaniei.

WIELAND [viland] CHRISTOPH MARTIN (" 1733

1813), poet german. A scris poezii lirice, epopei,

drama, romane; a Yost profesor la Erfurt; a tradus
din clasicii latini, din Shakespeare, etc.

1940

www.dacoromanica.ro

WIELICZKA [vlelicica], oral In Polonia; 7.391

loc. Aci shit maid si vechi mine de sare.

a domnit sub regenta mamei sale Emma. S'a c&satorit In 1901 cu Printnl Heinrich de Mecklen- W I E-

organiza. muzica palatului (desfiin-

externe al Germaniei (duph numele stradei din

Berlin, unde e asezat).

WIEST [vist] Lunovie (1819t1889), muzicant

austriac stabilit si naturalizat In Romania. Chemat In 1838 de Alexandru Ghica,

tata In 1859); fu conducatorul

WILSON WOODROW (1856t1924), om politic

mai multor turnee de opera italiana, profesor de vioara la Conservator. Compozitii: Les hirondeltas, Carnaval roumain, 3 Concerte s. a., muzica pentru drama
Constantin Brincoveanu
piesa lui Rogues].

american. Fiind prezident al republicei statelorUnite, a declarat rhzboiu puterilor

centrale si a rontribuit astfel la

Invingerea lor. In vederea Incheierii

pitch, a propus cele 14 puncte, de

cari s'a tinut seama Intr'o masura

jpoate

WIGHT Ludt], insula In Ca-

nalul La Manche, supraf. 378 km.

L. Wiest

p., 94.6971oc.

WILAMOWITZ- MOELLLENDORF trxxicH

DE (*1848), filolog si istoric german. Profesor la
Universitatea din Berlin, director al Seminariului
filologic, redactor al publicatiei Philologische Untersuchungen, membru onorar at Academiei Romane (1914).
WILDE [uand] OSKAR (1856t1900), scriitor
englez. A dus o via de lux si elegant& si destraMare, a Post osIndit la Inchisoare pentru imorali-

tate; dupti aceea a trait in mizerie *i a murit

uitat la Paris. Trad. rom.: Salomea (de Z. Birsan,

1907, B. p. t.), Fantoma din Canterville (de Em

Budaru, Lectura), De pro fundis (de M. Beza,

B. p. t.), Crima lordului Arthur (tr. V. Papa, 1925,

Dimineata), Crima $i conotiinfd (de Sonia, 1920),
Ziva de naotere a Infantei (de Zoe Ghet,u, 1920),
Poeme in prozd (de Al. Stamatiad, 1919), Prin(ul

fericit (de Igena Floru, 1922), Parabola (de N.

Davidescu, 1916, Bibl. Minerva), Pescarul si sufletul sdu (de D. Anghel, 1911, Bibl. Minerva).
WILHELM I (1772 1.1843), primui rege al
Tarilor-de-jos de la 1815 in 1840, and abdica.
Pierdu Belgia, care se dacha& independenta In
1830.
rege al Prusiei
WILHELM I (*1797
(de la 1861) si Imparat al Germanici (de la 1871).
Urmind fratelui sau Frideric Wilhelm IV, organiz& bine armata; Wind ca ministru pe Bismarck, Incepu seria
razboaielor fericite. Anat.& on
Austria, Prusia Mau razboiu
Danemarcei si anexa Schleswig
si Holstein In 1864; aliatil cu
Italia, declara rhzboiu Austriei
si o Invinse in Sadova si o sill a
se retrage din confederatia germanic& In 1866; prin candidatura Principelui Leopold de HoWithem I.
henzollern la tronul Spaniel, provoca razboiul cu Franta (1870), o invinse, lua Al-

sacia si Lorena si regele ei se Incorona Imparat

al Germaniei In sala solemn& din Versailles (1871).
Domni cu mare autoritate pink la virsta de 90 de
ani si amintirea fu imortalizath prin 338 de statui.

WILHELM II (1859), lost Imparat al Ger-

maniei (1888). Fiu al lui Frederic III. A Inlhturat

pe Bismark. A Incurajat Austria In 1914 ca sa Inceapa razboiul ce deveni mondial. Chid Germania
a Post Invinsa, a Post suit s& abdice si s'a refugiat in Oland. (1918).
WILHELM I CUCERITORUL

man. Opera pr. Geschichte der Kunst

des Altertums (Istoria artei In anticitate

.

Wilson

WINDSOR [ainsor], oral In Anglia pe Ta-

misa, la 34 km. de Londra. Aci e un castel vestit,

construit de Wilhelm Cuceritorul si marit In urinh.
WINTERHALDER ENRIC (180811889), zia-

rist si scriitor venit din Austria (ca. 1829) si

romanizat. A luaf parte la revolulla din 1848

Impreuna on C. A. Rosetti, a Post exilat, a Post

tovara* cu Rosetti Ia Infiintarea tipografiei care
le-a purtat numele. A publicat articole de critictt
literary s. a. In Pruncul roman" si Romanul";
un volum de versuri (Flori de ome(i, 1846) si o
comedic ( Triumful amorului, 1836); a fost director la Ministerul de finante.
WITTGENSTEIN [vitghenstaln] LUDOVIC
PRINT (1769t1843), maresal rus. A comandat armatele prusiene si rusesti contra lui Napoleon I.
Se zice ca el e autorul planului de lupt& contra Fracezilor In 1812.

WITTINGHAUSEN PILES vox, senator austriac. A publicat o carte asupra Romaniei (Konigreich Rumanian", 1881).

WOIKOWITZ NICOLAE (1803t1868), negustor roman cu numele NICOLAE vorau. Naseut In

Bucuresti, a Yost trimis de un unchiu la Viena eh

fach studii si practica Intr'o cash comercialh de

comision. Acolo s'a stabilit mai t!rziu lutnd conducerea afacerilor fostului situ
patron retras, si-a modificat
numele, s'a chshtorit cu o localnica si a aj uns sa vadh firma
sa socotith ea una din cele mai
"g.

Insemnate din Viena, a lost

declarat cettitean de onoare al

orasului si i s'a dat dreptul de

a purta particula de nobletag

(von = de). A rhmas pin& 10

I
A.

moarte agentul devotat al co- Nicolas Voicu.

merciantilorromani cari aveau
afaceri In capitala Austria% a dat multe ajutoare,
a facut daruri bisericii Otetari din Bucuresti (In

cartierul copilariei sale), a Post Intre initiatorii cladirii capelei romane din Lipsca, a Yost In legatura

cu organizatorii miscarii din Bucuresti In 1848.

WOLF ANDREAS, (*1741 t1812) medic sas din

Sibiu. A Post director al scoalei din Cisnadie, apoi

si-a lust doctoratul In medicinh la Erlangen; a

profesat In Sibiu, apoi In Iasi de la 1788 la 1795.
A murit In Sibiu. A publicat In Sibiu, 1805: Con statului Moldovei.

ei de la 1066 si puse temeliile organizttrii interne.

ti :4
DE

la congresul din Versailles, al carui

prezident era.
WINCKELWANN immix roAmum (171711768), arheolog ger-

tribu(iuni la descrierea istoried $i stationed a

(102711087), duce al Normandiei

de la 1035, cuceri Anglia, fu regele

WILHELM III

burg-Schwerin.
WILHELMSTRASSE, numele ministerului de

WOLF CRISTIAN (*167911754), filozof german.

ORANGE

(1650 11702), Intliu stathuder

al Olandei, deveni rege al Angliei

in 1689.
WILHELM' TAOITURNUL ( *1533 _ ,

imelmina
t1584), print de Orange, stathuder
al Olandei, a stabilit independents Tarilor-de-Jos

(1572).

WILHELMINA (1880), regina actualh a

Olandei. S'a suit pe tron In 1890, hind minorh, si

A sistematizat teoria monadelor lui Leibnitz. A

Yost profesor la Halle.
WOLF FammucH (*1759 t 1824), filolog ger
man. Profesor in Halle si la Berlin. Op. pr. Prole
gomena ad Homerum, prin care sustine ch Iliada
si Odiseea nu pot fi operate unui singur autor care
ar fi Omer.
WOLFF CAROL (1849 t 1929), economist sas
din Transilvania. A Infiintat pentru conationalii
shi multe asocialiuni dupa. sistemul Reiffeisen A
publicat scrieri asupra navigatiei pe Olt.

1941

www.dacoromanica.ro

WOL

WOR- WORDSWORTH [iledshort] WILLIAM (1770

1.1850), poet englez. A Post poet laureat.
W YC
WORMS, ore., In Germania (Hessa renana) pe

pure (etica al logical ai a dat psihologiei un temeiu

fiziologic. La cursurile lui au urmat multi studenti romani.

WURTEIVIBERG, stat In Germania (fost re-

Kin; 44.285 loc. Aci s'a adunat In 1521 dieta care

a osIndit invtiVitura lui Luther.

WRANGEL PETRE NICOLAEVICI ( 1878 t 1928),
general rus. Comandantul armatei contra-revolutionare, care In 1920 a cercat sli diirhne regimul

gat ; 19.508 km. p., 2.595.000 loc.

WURTZ CHARLES ADOLPHE (18171.1884), chi-

mist francez. Profesor la Paris. Unul din creatorii

teoriei atomice. Cartea lui Lecons elementaires de
chimic a lost multi ani hitrebuintata de studenti
ai de Icolari In Romania.
WYCLEF [aiclif] JOHN 132411384), preot

bolaevic.
WUNDT WILHELM ( *1832 t 1920 ), filozof ger-

man ai fiziologist. Profesor la Leipzig. Opere pr.:

Psthologia fiziologicd, 1pnotism si sugestiune. A
introdus metoda inductivii In atiintele filozofice

englez. A introdus reforma In Anglia. A tradus

I

biblia.

1942

www.dacoromanica.ro

ow*iivioduatig-NVALIFLUIMINtif

aulliTtrzmnsiali

YPICF:121 : HACKLE.

XANTIPA, sotia lui Socrate. Legenda a fit-

cut-o celebrit si a devenit tipul femeii rele si gilcevitoare, care nu pricepe valoarea sotulut.

XENIA MAMA, praznuita de biserica ortodoxif la 24 Ianuarie. Feta bogat& din Roma, a
refuzat casatoria si a fugit cu doult servitoare si a
Intemeiat o manastire In orasul Milasa, In care a

Prima lucrare mare au Yost cele dou& volume Rd:,boaiele tntre Rusi si Turci (1880). Apolincepe

publics articole In diferite reviste din tea si din

streinatate (Revue histcrrique, Deutsche Litteratur

Zeitung, Revue philosophique, Renaissance Udine

stabilit In Romhnia. A lasat prin testament everea sa pentru a se construi un spital si a se ajuta

a.). Studiul situ asupra Teoriei lui Roessler

produs multe discutii si au dat nastere is polemid. Dula& multe studii monografice asupra unor
variate subiecte istorice, Intreprinse In 1888
publicarea Istoriei Romdnilor In 6 volume, terminate In 1893, clad a Post sarbittorit printr'un
banchet la Iasi, si la care a aditogat alte don&

352 a. Mr.), general grec (Atenian) si istoric.

Romaneasca" in 14 volume). In 1896 a rezu-

trait In post si rugaciune.

XENOCRAT (=NC:MATES) ( *ca. 406 -1-314 a.

Chr.), fiiozof grec, scolar al lui Platon.

XENOCRAT CONSTANTIN ("1803-1-1876), Grec

s.

(1884) si Les Roumains au moyen-dge (1885) au

scoale.
XENOFON (sau KENOFONTE ) (*ca. 4301 ca.

volume asupra lui Cum. (0 editie nouh s'a

terminat de tiparit In 1931 de catre Cartea

A comandat o expeditie contra lui Ciru eel June

mat pentru streini lucrarea aceasta In douh volume

si s'a Intors cu 10.000 de soldati; aceasta retragere

a descris-o In opera Anabasis. Alte opere: Ciropedia, Memorabilele, Banchetul, Republica Spar-

tei. S'a tradus putin In rom.: Avis Glauconilor

(de G. D. Cantorichi In Vocea romans ", 1880),
Amintiri despre Socrat (de G. Murnu In vol. Comoara de intelepciune antics ", 1923).
XENOFON, cuvios, praznuit de biserica ortodox& la 26 Ianuarie. Avea doi
fii, cart au plecat de aces& si s'au
citlugarit. Merglnd cu sotia sa sa-i
caute, I-au gasit calugari 5i atunci
s'au calugarit si ei.

privitoare la istoria romitneasca sint sense de

Xenopol si In 1908 a fitcut mai multe lectiuni in

College de France In Paris, pe cart le-a publicat

sub titlul Les Rouma ins . Ca membru al Academiei,

a flout biografia lui Kogalniceanu In discursul de

XENOPOL ALEXANDRII D. ( *1847

11920), istoric roman. A studiat

filozofia si dreptul In Germania.
A lost pentru scud timp magistrat, apoi s'a consacrat studiilor
istorice. In 1883 a lost numit profesor de istoria Romanilor la Uni-

versitatea din Iasi; membru al

tip. In 1. francezh in Paris, cart au lost premiate

de Academia franceza. Cercetarile Monte pentru
aceste scrieri 1-au Inderanat stt intreprinza studii
de sinteza, prin sari a ajuns sa formuleze o filozofie a istoriei: Principiile fundamenale ale istoriei (1900) desvoltatit In diferite forme atlt In romaneste cIt si In frantmzesto. In vol. in si iv din
Histoire generale de Lavisse si Rambaud partite

Academiei Romane (1893); co- Alex. Xenopol.

respondent at Institutului Frantei.
A condus olive timp revista Arhiva" din Iasi.
A debutat prin articole istorice, economics si recensiuni In Convorbiri literare" (1868-1901).

receptiune si a publicat In Anale" numeroase

studii, rapoarte prezentate congreselor Internationale, rapoarte despre carp, etc.
XENOPOL kncoLez (*1859 t1917), ziarist,
advocat, om politic roman. A Post deputat, ministru; a murit In Japonia, unde se dusese ca reprezentant al tarsi In timpul ritzboiului mondial.
A debutat In 1874 cu poezii In Convorbiri literare" si mai tirziu a publicat un roman Brazi si
putreg a iu (1881). A pitrasit Ins& literature spre a se

ocupa de politica si In special de chestiunile coo-

nomice si financiare. In 1904 a Intemeiat o revista specials In acest stop (Le mouvement deo

1943

www.dacoromanica.ro

namibue). Lucrarea cea mai important& In acest

XERyvE domeniu este: La richesse de la Roumanie (1916).

XERXES I (t 1465) rege al Persilor 485-465

a. Chr. Dupa ce a cucerit Egiptul, a lost Invins

YANG-TSE-KIANG, fluviu In Asia, izvoprintr'o mare delta; lung. 5.100 km.

YANKEI, nume dat locuitorilor din State le-

englez. Autor al vestitei Indent: Nopfi le (Traci.

rom. de Sim. Marcovici (1835).
YPRES (flamand YPEREN, germ. 1.1,Fax) oras
In Belgia, pe un afluent al Yserului; 6.815 loc.;
diferite industrii, scoala de cavalerie renurnita.

XERES, oral In Spania (provincia Andaluzia);

62.700 loc.; vinuri vestite.

raste in Tibet $i se varsil In Marea Galbena

Unite.
YERSIN ALEXANDRE (*1863), medic francez.
Elevul lui Pasteur. A descoperit microbul ciumei
$i un ser contra acestei boale. Cu Roux a lucrat la
serul contra difteriei.

YESO, insula din arhipelagul Japoniei.

YOKOHAMA, oras In Japonia In insula Nippon; port la golful Tokio; 519.000 loc. A lost distrus de un cutremur In 1923.

YORCEANU sPramoN (f1903), inginer roman.

A Post prezident al Consiliului tehnic superior, se-

cretar general al Ministerului de lucrari publice.

A litsat toata averea In scopuri culturale (Societatea pentru Inva(litura poporului) si de asistenta.
sociala.

YORK, oras In Anglia, In comitatul cu acelasi

nume; 84.000 loc.
YOUNG [Tung] EDUARD (*ca. 1686t1765), poet

de Greci la Salamina.

Aci au lost lupte marl In timpul marelui raz-

boiu.
YSAYE EUGENE ( *1858t1931), violonist bel-

gian. A lost maestru de orhestra. la Berlin, profesor la conservatorul din Bruxelles, a Intemeiat o
societate de concerte In Bruxelles, In timpul razboiului mondial a trait In America. A lasat $i un
numar de compozitii.
YSER, fluviu, uda Franta $i Belgia, se varsa In

Marca Nordului; lung 86 km. Aci au lost lupte

mari in 1914 si s'a stabilit, prin rezistenta trupelor

franceze si belgiene, un fel de hotar, gratie caruia
a ramas o parte din teritoriul Belgici neocupat.
YUCATAN, peninsula In America (ow acest
cuv.) si stat In confederatia Mexicului.
YVERDON, oral In Elvetia (canton Vaud); ad
a Post institutul lui Pestalozzi, 1805-1825.

oilirmarci 00P=.___.-..-1--

11!Mi--A

p-P7
...-:-...:07'

fl

1111

ilj

11

114,

"611111.11111111114.111...4.-er,"..j

---,..g.011iii'llit111111.11 411,

1944

www.dacoromanica.ro

MANXBTIREA ZAMCA-81:CEAVA

ZACAN EFREM (sec. xvi), dasc,alln Sebe$, cola-

borator la Palia de la Ora$tie.

ZADIG, opera de filozofie socials a lui Voltaire,

scrisa cu verva satirica. .r trad. la Voltaire.

ZADOBRENI, circurnscriptie comunalli jud.

Cernaut1 cu 3 sate (1929).
ZAGO, actor italian. A avut marl succese nitre
1875-1885, In 1902 $i-a format o trupa cu care a
calatorit In Italia $i In America.

ZAGON, com. rur. jud. Trei-Scaune, plasa

Covasna; 4.062 loc. Circurnscriptie comunala cu

2 sate (1929).
cole In ,.Convorbiri literare".
ZAGREB ( = AGRAM), ora$ In Jugoslavia pe

rful. Sava, capit. Croatiei; 108.000 loc. Universitate.

ZAHARTA, unul din profetii mici din Vechiul
Testament, praznuit de biserica ortodox& la 5
Septembrie.
ZAIM, corn. rur. jud. Tighina, plasa Cliu$ani;
2.353 loc. Dupa legea din 1929, sat circumscriptie
corn. Cnusani.
ZAJMIS ALEXANDRII

(*1856 ),

om politic

grec. Prezident de consiliu In 1897, comisar In

Greta (1906), prezident de consiliu In timpul razboiului mondial, a prezentat regelui Constantin
ultimatum al aliatilor care-i cares sa abdice. Prezident de consiliu 1926. Prezident al republicei
ales In 1929.
ZAMA, tragedie de Voltaire (1732). Pr- trad.
la Voltaire.

ZAIZON w ZIZDT.

ZALAU (sau zALAu), corn. urb. cap. jud. Sdlaj; 12.550 loc. Statie c. f.

ZALOCARI (sau zoLocanr), corn. rur. jud.

Cetatea-Alba, plasa Tuzla; 3.354 loc. Dupa legea

1929, sat rirr. corn. Noul Caragaci.
ZAL OMIT IOAN (*181011885), profesor de filozofie Is Colegiul Sf. Sava III Bucuresti, apoi la
Facultatea de litere; director al Eforiei Bcoalelor, apoi mernbru In consiliul superior de instructiune $i mult limp rectorul Universitatii din Bu-

re$ti. A publicat putin: afara de teza de doctorat

despre Kant (1848), o traducere din Charma

Elemente de filozo fie (1854) $i un discurs-raport

despre stares instructiunii In tara(1862).

ZALTUHIN er JELTDRIN.
ZAMBEZ, fluviu In Africa de S., se varsa In
canalul Mozambic; lung. 2.660 km.
Z.A.MCA, suburbie a orasului Suceava din Bucovina, unde se afla biserici vechi, una -din veacul

al 14-lea $i alta din al 16-lea.

Valul din afara zidurilor a lost
ridicat de soldatii lui Sobieski
In a 2-a expeditie contra lui C.
Cantemir (1691).

ZAMENHOF LIIDOVIO ( 1859

t917), filolog polonez, creatorul

limbii universale pe care a nu-

mit-o esperanto (1877).

ZAMFTRA, manastire de Calugaritz. jud. Prahova. Aproape

de satul cu acelasi nume $i di

Ploe$ti. Zidita In 1857 de MitroDuiliu Zamfirescu.

politul Nifon.
ZAMFFRES CU nunav ('1858

t1922), diplomat $i scriitor roman. A debutat

prin articole, schite poezii In ziarul Romania
libera" din Bucuresti $i In rev. Literatorul"
(1880); In 1882 a aparut primul sau volum de
poeme $i nuvele intitulat: Fdrd Lulu, putin In
urma $i un roman, care n'a avut succes: In tato
vielii (1884). A urmat o tacere de cltiva ani
corespunzlnd cu primele sale functiuni In legatfunile noastre din diferite taxi, a revenit la

Indeletnicirile-i literare, publiclnd: Atte orizonturi (poezii, 1894), Intnuri pdgine (1897), Poezii
ncrud (1899), Nuvele romane (1903) ; apoi a Intreprins o serie de romane sociale, avInd, ca
idee centrals, model pe Zola, In care 1$ipropune
sa Infatiseze transformarile societatii romane$ti
In epoca dintre 1870 1890, urmarind soarta
unei familii:Viata la lard (1894), Tdnase Scatiu
(1896), In rdzboiu (1897), Indreptdri (1900) $i
Anna (1916). Primit In Academia Romans (1908),

a citit ca discurs de receptiune un studiu despre

1945

www.dacoromanica.ro

cuvintelor (1910), Sulletul rdzboaielor in trecut si

in prezent (1914). In anii din urm&, retragIndu-se

specialitate (Mdsuri *t greutd(i, 1880) al traduceri

din Sallustiu si din Cicerone.
ZANNE rinatr (*1855 ...), inginer roman. S'a
ocupat ai de literatura,publicInd o colectie depro-

putat, ministru de exteme ai prezident al Camerei.

ZAMFIRESCU ILIE (1810 t 1862), comerciant
roman din Bucureati. A lucrat Intliu In tovaraaie
cu Hagi-Tudorache, unchiul sau, cu verii sal, apoi

capit. Zanzibar, 35.000 loc.; sub protectoratul

in literaturd (1909); a publicat apoi

ZAM- poporanismut
In Ana le: Miriftl, poem eroic (1910), Metalizica

ZAV

din diplomatic, s'a ocupat de politica, a lost de-

verbe In 10 volume.
ZANTE, insult). In Mares Ionica; apartine Greciei ; 39.000 loc.; cap. Zante.
ZANZIBAR, insulA In Oc. Indian; 113.000 loc.;

s'a instalat pe cont propriu (1853) ai a avut unul

Angliei.

ZAPOLYA

din cele mai mari magazine de manufacturA gi galanterie ei depo-

(sau

SZAPOLYA)

IANOS

(IOAN)

magnat ungur. El a reprimat rAscoala lui Doja (1514); dar n'a ajutat pe regele Lu1487

zite importante de marfuri aduse

anual din Lipsca ai alte ora,e, din
cari vindea pe credit multor negustori din diferite oraae ale tariff.
A lost membru fondator al capelei romAneati din Lipsca. A repsrat, Impreuna cu un Prate al sau
bancher In Viena, biserica Otetari

dovic In luptele contra Turcilor. A Post proclamat

ai Incoronat rege at Ungariei In 1526, dar contra
lui s'a ridicat Ferdinand de Habsburg ai, dupa

din Bucureati, Impodobind-o ai cu

pretioase odoare. Cu cheltuiala lui Zarmirescu 16e.
s'a tiparit In 1851 Cartea de rugA-

eiuni tradusA de paharnicul Lesviodax.

ZAMFIRESCU ratiam (*1839 t 1878), scriitor
roman. Colaborator la revistele
din Bucureati pe la 1865-75. Op.

pr. Cintece si plingeri, poezii,

1874.
ZAMQLXE (ZAMOLX1S 1ZAL-

personaj legendar, Intemeietorul religiei Getilor ai Dacilor. DupA Herodot, ar fi trait

MOICE)

mari lupte, a trebuit sA renunte ai sa. se multumeasca. a fi principe al Transilvaniei. In luptele

acestea s'a amestecat ai domnitorul Moldovei Petru Rare* (. acest cuv.), lulnd partea lui Zapolia.
ZAPOLYA (SZAPOLYA) JANOS ZS.(IOAN SIMSMUND) (*1540 t 1571), voevod al Transilvaniei, rege

al Ungariei; fiul lui Loan Z. ai al Isabela (p.- acest

cuv.). DupA moartea tatalui sau, Isabela, cu ajutorullui Lapuaneanu, reuaeate SA cucereascA tronul, pe care Ii poate mentine numai cu prettil multor lupte gi .framIntari. El a introdus In Transilvania protestantismul ai libertatea religioasA; iar
In justitie a introdus limba maghiarA.
ZAPOROJENI, o grupA de Cazaci din Rusia,
cari au jucat mare rol Yn razboaiele din sec. xvi

ai xvn. Centrul for fusese In nista insule din fl.

Nipru. Au luptat In serviciul Poloniei contra Ta-

cam pe vremea expeditiei lui 1.**,

Dariu (513 a. Chr.) sau mai Inaante. Divinitatea suprema. era?

tarilor ai Turcilor, apoi s'au revoltat ai au trecut In

serviciul tarilor din Moscova. In

numita Gebeleizis, care a putut

Moldova au nAvAlit de multe ori.

Au lost momente clnd s'au luptat

ori de Bacchus. Cu timpul po- M. Zamfireseu.

porul a considerat zeu pe Insuai
tntemeietorul religiei. Cultul lui avea asemanare
cu misterele dionisiace sau orfice ai din ideile sau
practizele acelea au rAmas dupA pArerea lui H.
Sanieleviciamintiri In credintele, povestirile ai
poeziile poporului nostru.
ZAMOSTEA, circumscriptie comunalA jud.

1865) si CONSTANTIN (*1820 11892),

fi un fel de Jupiter, ori de Apollo,

Storojinet cu 2 sate (1929).

ZAMOYSKI IOAN SARIUS ( *154111605), sa-

alAturi de Turci contra Ruailor.

Adesea au trecut In Virile romaneati pentru jafuri.

ZAPPA EVANGHELIE (*MOO'

agricultori ai financiari greci, veri,

stabiliti In Romania, au adunat

averi mari, pe cari le-au lAsat,
prin testament, pentru institutii
culturale din Grecia. Evanghelie
a donat un fond care a servit la

1,
Zapa Evanghelie.

vant ai om politic polon. El a staruit pentru alegerea ca rege a lui Enric, ducele de Anjou, ai a
lui Stefan Bathory, sub care a lost caneelar ai a
reorganizat administratia statului. A sustinut apoi
pe Sigismund, print suedez, care deveni rege In
1586. A purtat clout& rAzboaie contra Turcilor

Intemeierea Academiei RomAne.

ZARA, provincie italianA pe tarmul Dalmatiei,
anexatA In 1920. Supraf. 113 km. p., 18.719 loc.
In acest teritoriu este ai oraaul Zara, Post altadata.
capitala Dalmatiei.

ZAMURA. munte jud. Prahova.

ZANARDELLI GIUSEPPE ('1829t1903), om
politic Italian. Ministru In mai multe rInduri ai
prezident de consiliu (1901-903)

ruine de cetAti, Intre cari Cetatea Devei pe un

(1595 ai 1600). A Intemeiat Cu eheltuiala sa o academie la Zamosc.

ZARAND (sau zaRtorn) 0 munte In tinutul

zis M. Apuseni In Transilvania, pe malul drept al

Mureaului, cu vlrfuri In forma de conuri, unele Cu

deal singuratic. corn. rur. jud. Arad, 3.168 loc.

ZAROJENI (sau zaRoJArn), corn. rur. jud.

Hotin, plasa Cliaeauti; 2.654 loc. DupA legea 1929,

lozof grec, a publicat la Viena In 1787 In 1. greacA.

sat circ. corn. Cliacauti.

ZASTAVNA, lost jud. In Bucovina, Inglobat

(Refutation du traite d' Ocellus), dedicat lui Nicolae Mavrogheni, domnitorul Munteniei (pm- VUL-

Nistrului; 5.500 loc. 1 bisericii ortodoxa, 1 catolicA;

ZANETTI WAN sau WAN GIANET CLUCERUL, fi-

ai franceza un studiu asupra teoriei lui Ocellus

GAR'S).

ZANGWILL ISRAEL (`1864 t1926), scriitor englez. A publicat nuvele din mediul evreesc; a Post

luptator pentru rezolvirea problemei evreeati.

ZANKOF DRAGAN (*ca. 1828 t1911), om poli-

tic bulgar. Inainte de 1877 a trait mai mult In

Constantinopol, unde a lost ziarist, profesor,

functionar. A fAcut In 1876 propaganda in streinA-

tate contra Turcilor. DupA razboiu, a avut mare

rol In timpul printului Alexandru, fiMd ministru
gi prezident de consiliu; la un moment 1-a combA-

tut, a stat cltva timp la Inchisoare; actiunea lui

a contribuit la abdicarea lui Alexandru.
ZANNE ALEXANDRU ( *182111880), inginer ro-

man. Partaa la revolutia din 1848. Amic cu Bolin-

tineanu, a colaborat cu el la traducerea Mizerabililor lui V. Hugo (1862). A publicat opera de

.

In jud. Cernauti (1925)

ZASTAVNA, corn, urb. jud. Cernauti, plasa

ac. industr. inferioara, ac. prim. Statie c. f.

ZAUNER AD., filolog german. Profesor de limbi

romance la Universitatea din Graz. A publicat

o gram diet/ istcnsica a limbilor rornanice. Cunoaate

limbs romAnA ai recenseazA publicatiile noastre

filologice. Membru corespondent al Academiei
RomAne (1914).
ZAVORAL METODIU ABATE, scriitor ceh. Su-

perior al manastirii Premonstratensilor din Straho v. Membru onorar at Academiei RomAne (1919).

In timpul marelui rAzboiu a Ingrijit, In spitalul ce

conducea, pe Rornti.nii ardeleni, atunci a Invatat

romaneate al a lust rnasu:i ca analfabetii sA Invete carte. A vizitat dupA rAzboiu tars noastrA
de mai multe ori. A publicat opere de teologie
dintre cari s'a tradus romaneate: Caritatea ores

Lind (1916).

1946

www.dacoromanica.ro

ZAVERA, mime dat de Romani naiscaril din

1821 pe care Grecii o numeau Eteria.
ZAHALA p com. rur. jud. Trei-Scaune, plasa

ZEUSS IOLIANN KASPAR (1806t1856), istoric

si filolog german. Dintre scrierile lui ne intere- ZAV-

42 sate (1929).
ZABLATJTI, circumscriptie comunal. jud.
Putna, cu 12 sate (1929).
ZABRAVTI, masiv muntos In jud. Bac au.
ZABRAUTUL, pirau In jud. Tutova.
ZABRICENI, circumscriptie comunala. jud.
lti cu 30 sate (1929).
ZAGANESCU PAVEL (1815.1.1896), colonel
roman. Era locotenent de pompieri In 1848; In
aceasta calitate a lust parte la lupta cu Turcii din

lent cu Jupiter; air acest cuv.

ZEUXIS (*ca. 464 tea. 398 a. Chr.), pictor grec
vestit In antichitate.
ZGHIABUL, schit, jud. Vilcea ling& satul
Cacova; rezidit de Mateiu Logofatul in 1640 pt
urmele unor vechi cladiri. Traditia local& Il atribue lui Radu Negru.
ZGURITA, corn. rur. jud. Soroca, plasa BAdiceni; 2.864 loc. Tirg saptaminal. DupA legea

Covasna; 2.950 loc. Circumscriptie corn. cu 3 sate

(1929). 0 circumscriptie comunal .jud. Putna cu

Dealul-Spirei (13 Septernbrie). Retragindu-se din

armata, a Post prefect al politdei Capita lei (1868),

senator, etc.
ZAGUJENI, statie c. i. jud. Severin linia.Bucu-

restiTimisoara.

ZAICANI, corn. rur. jud. B&Iti, plasa Rilscani;

4.610 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Rascani.

ZANBBTI, corn. rur. jud. Neamt plasa Bis-

trip.; 2.493 loc. Dupa.legea 1929, sat circ. com.zanesti.

ZANOAGA, munte jud. Buzau.

ZAPODENI (sau ZEPODENI), com. rur. jud.
Vasluiu, plasa Penes-Curcanul; 2.400 loc. Circ.
corn. cu 13 sate (1929),
ZARNESTI (sau zhemsTr) (:) corn. rur. jud.
Brasov, plasa Zarnesti; 4.466 loc. Statie c. f. 0
Circ. corn. jud. Arges cu 24 sate (1929).
ZATRENI, circumscriptie comunala jud. Vilcea cu 36 sate (1929).
ZAVIDBNI, statie c. I. jud. Vilcea, linia Piatra-OltRinmicul-VilciiSibiu.
ZAVO.AIA, corn. rur. jud. Braila, plasa Ianca;
2.177 loc. Duple legea 1929, sat circ. com. Insuratei.

seaza. In special; Die Deutschenund litre Nachbarstamme, 1837.

ZEVS (ZEUS), zeu In mitologia greaca, echiva-

1929, sat circ. corn. BAdiceni.

MARDI, CALATORITLOR UAL INTIMPLARILOR DE PH

MARE SI IISCAT, a aparut In Bucuresti In 1897 In

editura ziarului Universul; apare $$r azi cu titlul

modificat: Ziarul tiin (gar si caldtortilor.
ZTCHY MIHALY (1827t1906), pictor ungur.
A lucrat In Viena, In Paris; a lost la Petersburg
pictor al curtii imperiale. Cele mai de seam& opere
salt: Cobol. irea lui isu-s de pe cruce, Durereamamei

compozitii alegorice. A ilustrat operele poems

tilor unguri.
ZIDARI, circumscriptie comunal. In jud. Rimnicu-Sarat cu 16 sate (1929).
ZILOT noisANuL ( = Roman zelos), numele hsi

terar al unui autor roman a carui identitate nu

s'a putut stabili. Scrierile lui, ramase In manuscris

s'au tipArit de Hasdeu si de Tocilescu. Sint cronici In prozA si in versuri despre evenimente din
Tara-Romaneasca. Intre 1800 si 1848.

ZI.MBRU, corn. rur. jud. Arad, plasa Halms-

giu ; 1873 loc. Mine de fier.

ZIMBRUL, ziar politic, Intemeiat in Iasi 163 Iulie
1850 sub directda lui A. Folino, a apArut, pink In
1858,cind a fuzionat cuVuilurui,numindu-se Zimbrul

ZEEBRUGGE, port la Marea Nordului al

el Vultaral, iar In 1859 a fuzionat cu Steaua Dunarii, numindu-se Stomata Daniell, Zimbrul et

ZEPLEMEAIIA, ziar umoristic, a aparut In Bucu-

Malinescu, I ancu Codrescu, etc.

orasului Bruges (Belgia), legat printr'un canal.

ZEFKARI ALEXANDRU (18301 ...), general
roman. A lust parte la razboiul independentei.
resti Intre 1901-1904 sub directialui George Ranetti.

ZVGA HRISTII (t1908), celnic, luptator nationa-

list macedonean.
ZEITUN (sau ZEITDM), numele turcesc al orasului Lamia din Grecia, asezat la golful cu acela.si
nume In fata insulei Eubeea; 13.000 loc.

ZELETIN, rlu, afl. al Blrladului. Uri& jud.

Tecuciu; se uneste cu Berheciul.
ZEMUN (= smilax), oral In Iugoslavia (prov.
Croatia); 17.000 loc.

ZEND-AVESTA, colectiune de cart' sfinte atribuite

lui Zoroastru.
ZENQBIA, regina Palmirei, sotia si urmasa regelui Odenat (267 p. Chr.), a cucerit Siria (272)si
a dobindit mare glorie, lulnd titlul de lmpdrdteasd
a Orientului. A Yost hist Invinsa, luata prizoniera.
si adusa. la Roma de Aurelian In 273. /naltarea si
caderea ei au ajuns proverbiale.
'LENOBIE EPISCOPUL, martir praznuit de biserica ortodoxa la 30 Octombrie. A Yost episcop
al Egeilor, pe timpul lui Diocletian. A lost chinuit
Impreuna cu sora sa Zenobia si taiati cu sabia.

ZENON Dm Kum (ca. 340 tea. 264 a. Chr.),

filozof grec, fundatorul stoicismului.

ZENTA, oral In Iugoslavia pe Tisa; 30.000 loc.
ZERIND, corn. rur. jud. Arad, plasa Chisinau;
2.130 loc.
ZERLENDI CRISTOPI ( * 1844 ...), bancher ro-

man, Grec de origine. A avut o band. important&

In Bucuresti, Intemeiata de tatal Au; a Yost consilier comunal, senator; a donat comunei un mare

imobil In care s'a instalat un spital ce-i poarta.

numele.
ZERMATT, oral In Elvetia (cant. Valais), st.
climaterica; 1.620 m. altitudine.
ZETEA, circumscriptie comunalli lira. Odorheiu cu 2 sate (1929).

Vulturnl. A continuat, cu intreruperi, pin& In

1884. Redactorii principali au Post: Teodor Co-

drescu, D. Gusti,.V Alexandrescu-Urechia, Grtgore

ZIMNICEA, com. urbana jud. Teleorman,

RosioriZimnicea. In timpul marelui rAzboiu
plasa Zimnicea; 8.225 loc. Statie c. f. finale liniei

a trecut pe aici DunArea armata lui Mackensen

(23 Noembrie 1916) si la 24 orasul a Post ocupat
de Germani.

ZINKEISEN IOHANN WILHELM ( ' 1803 t1863),

istoric german. A Post profesor la Dresda, Manchen, Leipzig. Dintre operele lui ne intereseaza
Istoria imperiului otoman (1840-1863), In care,
fireste, e vorba si de statele romanesti.
ZTSSA IOAN (ca. 1360 t1424), general husit.
Ca sa rkzbune moartea lui Huss, s'a revoltat contra Imparatului Sigismund si 1-a obligat sa-1 recunoascA de vice-rege al Boemiei.
ZIZIN (ung. zArzoN), statame balneara jud.
Brasov; 1.298 loc. (1919).

ZIMBREASCA, com. rur. jud. Teleorman,

plasa Balaci; 2.463 loc. DupPegea 1929, sat circ.
corn. Ciolanestii-din-Deal.
ZL4TNA, com. rur. jud. Alba, plasa Ighiu;
s
I
ZMEICA, ban jud. Tulcea.

4.017 loc. statie c. I. Mine de aur,

argirt, cupru, plumb, piritA.
ZNAGOV ow- siimiov

ZOGU I AHMED (*1894), print

(1925) apoi rege al Albaniei (1928).

ZOIL (sec. iv a. Chr.), critic

grec al epopeilor omerice, deveni
tipul criticului invidios. Personaj

din Fintlna Blanduziei" a

lui

Alecsandri cu caracterul acesta.

ZOLA EMIL (*1840 t1902), romancier francez. Reprezentantul de

Emil Zola.

frunte al naturalismului. A publicat o serie de

romane car! constituesc ftistorla unei familii In
timpul. imperiului al doilea", familia care are
ramilicatii In toate straturile sociale, astral ca

1947

www.dacoromanica.ro

ZOL

prilejul s& Inffiliseze Intreaga socieZON _ gliseste

tate a Frantei In epoca 1850-1870. 'I'itlul ge-

ZWI

neral este Les Rougon- Macquart si primul roman este L'Assomoir, ultimul Docteur Pascal, In
care expune teoria eredit&W. Alt& serie o formeazii: Les trois villas: Lourdes, Rome, Paris. In
epoca luptelor politice provocate de chestiunea
Dreyfus, s'a amestecat si el prin faimosul articol
J'accusel si a contribuit, In mare parte, la revizuirea procesului. Trad. rom. foarte numeroase:
unele opere trad. de mai multi, multe cu titlul
schimbat. Citam: Visit/ (Le rave) (de Al. Iacohem, de Mateiu Gheorghiu, 1916); Germinal (de
I. Gentilis, 1897, de Thermidor, 1917); Amor fanatic (Conquete de Plassans) (de C. A. Ghica,
1919); Gresala abatelui Mouret (de I. Gr. Perieteanu, 1920, de I. Pas); Nana (de B. Marian, 1921,
de 0. Grozea); Bestia umand (de anonim, 1905,

de I. Pas); Din via(a Parisului (Le ventre de

Paris) (de Era); La fericirea femeilor" (de I.

Pas), Fecunditate (de Th. Eucharis), Doctorul Pascal (de Al. Popovici);Prabusirea (La debacle) (de
G. B. Bares); Dragoste si decddere (Spovedania lui
Claude) (de C. A. Ghica, 1915); Pentru o noapte

de iubire (de Caton Theodorian, de C. Stajerel,

de Ana Maria Botez, de un anonim In Romenul",
1886) Nantas (de anonim In Tribune poporului", 1903, de N. Baboianu, 1909, de. C. A. Ghica
In bibl. Lecture"); Otrava (de Al. Iacobescu);
Munca (de Delafras); Atacul morii (de B. Lecca
Bibl. p. toti); Revdrsarea (de Iosif Nadejde, Bibl.
Minerva"); Adevdrul (de I. Pas); Dorin(aunei
moarte (de C. A. Ghica, 1926); Tereza Raquin
(de G. lorga, 1910); Singde (de A. Luca, 1908);
Madeleine Ferat (de Al. lacobescu, de C. A.
Ghica).
ZOLLVEREIN, unire vernal& stability (1819-28)

Intre diferitele state ale Germaniei sub auspieiile

Prusiei $i care a ajutat la formarea uniunii politice 5,4 s'a mentinut si dup& 1871.

ZONARASIOAN (sec. xu), istoric bizantin. A

scris o istorie universal& mergind pink la anul 1118.

ZORrLLA Y MORAL-JosE ('1817 t1893),

poet spaniol. A scris poezii gi drame.

ZORLENI, corn. rur. jud. Tutova, plasa Banco.;
2.158 loc. Dupa legea 1929, sat circ. com. Regale
Ferdinand I. Mosia a apartinut Reginei Elisabeta
a Greciei, In 1930 a Post cumparat& de Stat. Aci

e orfelinatul Regele Ferdinand".

ZORLNTUL-MARE, corn. rur. jud. Cara

plasm Reei;a: 2.582 loc.

ZOROASTRU sau ZARATUSTRA, personagiu

egendar, care ar 11 murit pe la 563 a. Chr. Se socoteste propagatorul religiunli zise mavieism.

ZOROBABEL, personaj din Vechiul Testament, restauratorul statului iudeu (WO captivitatea din Babilon.
ZOTA mug (1840 11896), om politic romAn
In Bucovina.
ZOTTA SEVER (*1870) arhivist roman. Director al Arhivelor Statului din Iasi; membru coresdondent al Academiei Romene (1910). A publicat rezultatul cercetarilor sale In legaturli cu
biografia lui Andronache Donici (1915), V. Alecsandri (1921), etc.
ZRINYI KrEmos (NicoL&E) corm (1508+1566),

general ungur. A pierit lntr'o lupta cu Turcii,

pentru ap&rarea cetatii Sziget, asediata de sultanul Solimsn.

ZRINYI MIKLOS (NICOLAE) (' 1620 +1664), poet

ungur, Post ban al Croatiei. Intre operele sale e o

poem& eroicti Szigeti veszedelem
(Obsidio Szigetiana), In care ant&

replete strabunului situ.

ZUBRESTI, corn. rur. jud.

Orhei, plasa Bravicea; 3.050 loc.

ZSIGA NrcoLaE (1790+1870),
"noniron roman.

ZUIDERSEE, golf al Marii

Nordului In Glands.
ZULVI, popor din sudul Africei In tinutul zis Zululand. In
lupta trupelor engleze cu ei a
pierit Printul Louis Napoleon,
fiul lui Napoleon III.

ZURICH, canton din Elvetia, 1.729 km. p., 538.602 loc.

Zulus.

Capit ala ZUrich pe lacul cu acelasinume, 201.350

loc.

ZVINEACE, circumscriptie comunala jud. Cernauti cu 5 sate (1929).

ZWEIG STEFAN ( *1881), scriitor german. A
publicat poezii lirice, drame, etc. Trad. rom. de
B. Madeleine: Amok, Leporella; de F. Aderca:
Adora(ie, 1925; de A. Luca: Lupta pentru polul

Sud; de loachim Botez: Ochii fratelui vesnic;

de S. Paul: 24 ore din via(a unei femei, Simfuri
rdlacite, 1929; de Sarina Cassvan-Pas: Scrisoarea
unei necunoscute; de E. Marghita: Spaima, 1928.
ZWINGLI imams ('1484 +1531), reformator
religios In L'Ivetia. Doctrine sa, anti-catolica, di!era de a lui Luther si de a lui Calvin, dar, dup&
ce muri (inteo kVA) amicii sai se,unir& unii cu
partizanir lui Ldther, altii cu ai lui Calvin

1948

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL TABELELOR SI PLANSELOR

LA

DICTIONARUL ISTORIC SI GEOGRAFIC

TABELE
LXXXII Judetele Romaniei pag.
LXXXIII Recensamintul populatiei din 1930 pag.

. . . .

PLANE
XIV Harta
XV

XV I

XVII
XVIII

X IX
XX-XX I

XXII
XXIII

If

,,
71

,,
11

II

,,
,,

.......

1843
1847

Africei

Americei de Nord

Am.ericei de Sud
Asiei
Australiei
Europei

Evolutiunea teritoriala politica a tarilor romanesti

Fizica a Romaniei
Romaniei cu Impartirea ad-tiva. 1 dile de comunicatie.

www.dacoromanica.ro

La exectma technics a Dictionarului, si-au dat concursul

Domnii

KUBESCH VICTOR
Dirigintele technic al atelierelor
ROMANESCU VASILE
eful Zetariei
Supraveghetor technic
ERBU TEODOR
ALEXANDRESCU GRIGORE eful sectiei masint plane.
Seful Zincografiei
BRANDT IOSIF
eful Litografiei
MULLER ALEXANDRU
TOMESCU GHEORGHE
efu1 Legatoriei
KRANNICH IOSIF
Cap de echipa Zetarie
STAVRESCU GRIGORE
Cap de echipa Monotype
LUTZ ALBERT
ef transportor
GEORGESCU ,TANASE
eful sectiei masini Litografice
TEFANESCU ALEXANDRU Paginator
Masinist
NANU MARIN

www.dacoromanica.ro

S'A TIPARIT ACEST DICTIONAR IN ATELIERELE CENTRALE ALE SOCIETATII CARTEAROMANEASCA" INTRE

FEBRUARIE 1926 *I NOEMBRIE 1931, IN 75oo EX. PE

HIRTIE VELINA FABRICATIE SPECIALA DE CATRE
FABRICA LETEA.

CARTEA ROMANEASCA" 1I REZERVA TOATE DREPTURILE ASUPRA TEXTULUI, DESENELOR, TABELELOR

IN NEGRU, PLAN ELOR *I HARTILOR IN COLORI, ELE
FUND PROPRIETATEA EI EXCLUSIVA
ORI CE REPRODUCERE ESTE INTERZISA.

www.dacoromanica.ro