UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN

VETERINAR BUCURETI
FACULTATEA DE HORTICULTUR
ID

Monilioza pomilor smburoi - diagnostic i posibiliti de management

Disciplina: Fitopatologie

Arghir Luca

2017
0

CUPRINS

1.1. Importanta bolii .......................................................................................pag. 2

1.2. Diagnostic (elemente de identificare).......................................................pag. 3
1.3. Factorii de risc..........................................................................................pag. 4
1.4. Elemente de management (protecie).......................................................pag. 4
Bibliografie......................................................................................................pag. 5

IMPORTANTA BOLII

Monilioza este una din cele mai

periculoase boli ale speciilor samburoase,
cunoscut n toate rile din Europa i
America de Nord.
Semnalata in 1878, in tara noastra,
s-a extins mult; atacul de primavara
produce pagube evaluate la 60%.Boala este
cauzata de ciupercile: Monilinia Fructigena,
Monilinia laxa si Monilinia fruticola.

Figur 1: Molinia fructigena

Boala este produs de Monilinia laxa (Aderh.et Ruhl.) Honey; (sin. Sclerotinia cinerea
(Bon.) Schret; F.C. Monilia laxa). Miceliul se dezvolt n spaiile intercelulare, avnd hifele
hialine, septate i ramificate. n sporodochii se formeaz numeroi conidiofori scuri, ce
poart conidii elipsoidale, unicelulare, hialine sau glbui, dispuse n lanuri simple sau
ramificate.
Conidiile sunt organe de propagare n timpul perioadei de vegetaie, precum i organe
de iernare; prin germinare, ele produc filamente de infecie, care strbat stilul i ajung n ovar,
de unde trec n scoara lstarilor tineri, producnd crpturi i scurgeri cleioase.
Infectarea fructelor se realizeaz prin rni cauzate de grindin, de insecte, de alte ciuperci. Pe
fructele czute, dup 1-2 ani, se formeaz apoteciile ce conin asce cu cte 8 ascospori, ovoizi,
hialini, mai mici dect la M. fructigena. Conidiile de Monilinia laxa, ierneaz pe diferite
organe, n coroana pomului sau pe suprafaa solului, prezint o facultate germinativ mai
mare (83%) comparativ cu M. fructigena; captarea conidiilor de Monilinia laxa pe lame
capcan se realizeaz cu o lun mai devreme dect la Monilia fructigena; Monilinia laxa
formeaz conidii la 10 grC, n timp ce Monilinia fructigena la 15 - 20 gr C. Monilinia laxa
atac frecvent florile, ramurile i fructele tinere n primvar (formnd pernie cenuii), n
timp ce Monilinia fructigena infecteaz fructele mature (pernie galben-brunii).

DIAGNOSTIC (ELEMENTE DE IDENTIFICARE)

Boala se manifesta pe flori, frunze,

lastari, fructe. Atacul de primavara afecteaza
florile, lastarii si frunzele; este foarte daunator
pentru tara noastra. Organele parazitate de
ciuperca se ofilesc, se brunifica si in final se
usuca.
Flori: brunificate, cu aspect apos; se
usuca impreuna cu frunzele din jur si
raman pe lastari. In conditii de
umiditate, se acopera cu pernite gri.

Figur 2: Molinia laxa

ofilirea florilor si a lastarilor are loc rapid, putand fi confundata cu efectul gerurilor
tarzii de primavara. In acest ultim caz toate florile de pe ramuri sunt uscate, in timp ce
la monilioza se gasesc si flori sanatoase printre cele ofilite.
Lastari: ulceratii ovoidale, care se extind si pot duce la uscarea varfului, indoirea
acestuia; scurgeri de gome(secretii mucilaginoase).
Fructe: sensibile la maturitate; in unele cazuri, fructele tinere pot fi infectate, dar
simptomele nu devin vizibile decat la maturitate. Patogenul patrunde direct, prin
deschideri naturale sau rani(produse de insecte, pasari, rani mecanice). Initial, in jurul
punctului de infectie apare o pata mica, apoasa, circulara, bruna care se extinde rapid
si determina putrezirea intregului fruct. In conditii de umiditate in scurt timp apar
pernite gri-cenusii, simptom caracteristic pentru diagnosticarea bolii. Aceste pernite
pot fi raspandite neregulat pe suprafata fructului (M. laxa) sau pot fi dispuse in cercuri
concentrice (fig. 1 M. fructigena). Fructele atacate se lipesc unele de altele, se
mumifiaza si raman prinse in pom. Fructele putrezite pot sa cada.
Diagnostic diferentiat:
Monilia laxa: pernite mici, gri-cenusii.
Monilia fructigena: pernite mai mari, brun-galbui, dispuse in cercuri concentrice
in jurul punctului de infectie nu ataca florile.
Monilia fructicola a fost recent identificata in mai multe regiuni din Franta.
Simptome apropiate de cele produse de M. laxa.

FACTORII DE RISC

vreme umeda;
alternanta perioadelor ploioase si
secetoase favorizeaza formarea
fructificatiilor si raspandirea
moniliozei;
umiditatea relativa a aerului mai
mare de 90% timp de mai multe
ore sau o ploaie pot induce
germinarea conidiilor la
temperaturi peste
nectarinele sunt mai

Figur 3: Molinia fructicola

10C;
sensibile

decat piersicile.

ELEMENTE DE MANAGEMNT BIOLOGIC(PROTECTIE)

Interplantarea speciilor sensibile la monilioza cu specii rezistente.

Inocularea pomilor cu fungi micorizali.
Sustinerea calitatii solului: insamantarea unui mulci verde, plantare pe curbe de nivel
(sau keyline) unde este cazul, mulcire cu materie organica locala (compostata minim

un an in cazul utilizarii crengilor infectate din taieri).

Introducerea arborilor de sacrificiu, de regula arbori care produc rapid masa lemnoasa
si care formeaza simboza radiculara cu bacterii nitrificatoare (ex: robinia
pseudoacacia). Aplicand taieri periodice putem folosi crengile tocate ale acestora in
vederea cresterii continutului de materie organica a solului. (=> structura mai buna a
solului => scaderea nevoii de arat => o microbiologie a solului mai bogata =>

nutrienti => plante sanatoase, rezistente la patogeni)

Evitarea intoarcerii brazdei (prin arat), care distruge radacinile de suprafata ale
pomilor si dauneaza microfaunei din sol(prin expunerea bacteriilor, fungilor, algelor,
mucegaiurilor etc. la soare si oxigen).

Favorizarea circulatiei aerului pentru

evitarea perioadelor luni umede: distante
mai mari de plantare, taieri in vedere, taieri

Figur 4: Mulci verde de Trifolium

repens

dupa recoltare, mentinerea unui covor

vegetal scurt in jurul pomilor, orientarea

parcelei.
Reducerea inoculului: eliminarea fructelor
mumifiate si a ramurilor innegrite odata cu taierile de iarna si la recoltare; adunarea

fructelor putrezite; taierea lastarilor cu ulceratii.

La plantare: tineti cont de rezistenta varietatilor, pomii altoiti pefranc sunt mai

rezistenti (in general).

Evitarea irigarii cu putin inainte de recoltare.
Evitarea excesului de azot.
Recoltare in conditii bune (evitarea ranirii fructelor).

figura 5: design silvic regenerativ

Bibliografie:
conf. dr. Beatrice Michaela Iacomi 2016. Supor curs fitopatologie.
5

*** http://www.statiuneabaneasa.ro/plante/boli.php?id=27
Figuri:
*** http://www.biolib.cz/en/image/id103709/ (fig. 1)
*** http://www.biolib.cz/en/image/id90530/ (fig. 2)
*** http://www.biolib.cz/en/image/id70567/ (fig. 3)
*** http://www.perennialsolutions.org/wp-content/uploads/2014/07/IMG_2217.jpg (fig. 4)
Georgi Pavlov, 2016. http://humadesign.org/portfolio-items/bostan-bair-bulgaria-80-ha/ (fig.
5)
Eric Toensmeier, 2016. The Carbon Farming Solution (fig. 6)

figura 6: coperta cartii The Carbon farming Solution Eric Toensmeier