Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
________________________________________________________________________________________
14. Notiunea, obiectul de reglementare si izvoarele dreptului constitutional.
Dreptul constitutional este ramura principala a dreptului care consacra si ocroteste cele mai importante
valori economice, sociale si politice.
Acesta este ramura de baza a sistemului de drept din R.M. constituita dintr-un ansamblu de norme juridice ce
au o forsta juridica suprema si care reglementeaza relatiile sociale din domeniile instaurarii, mentinerii si
exercitarii puterii de stat, exercitarea drepturilor, drepturile si obligatiunile omului etc. .
Obiectul de reglementare are diya categorii de relatii sociale:
Acelea care i-au nastere in legatura cu instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii de stat ( normele
dreptului constitutional sunt preconizate sa asigure separarea puterilor in stat, ele prevad schema de
organizare a puterilor);
Relatiile sociale ce sunt generate in legatura cu definitivarea si exercitarea drepturilor si indatoriilor ale
omului;
Actul Normativ constituie primul si cel mai important izvor pentru dreptul constitutional (doar actele
normative care sunt adoptate de catre Parlament si care reglementeaza relatiile sociale ce tin de
obiectul de reglementare juridica constitutionala). Dat fiind faptul ca in R.M. sunt evidentiate 3 categorii
de legi (izvoare de drept constitutional pot fi toate legile constitutionale si unele legi organice, legile
ordinare nu pot fi izvoare de drept constitutional):
a) Legile constitutionale constitutia R.M. - ca lege suprema a statului si legile de revizuire a ei;
b) Legile organice din totalitatea legilor organice ce pot servi in calitate de izvor de drept
constitutional sunt doar cele ce reglementeaza:
- sistemul electoral;
- organizarea si desfasurarea referendumului;
- organizarea si functionarea Parlamentului;
- organizarea si functionarea Guvernului;
- organizarea si functionarea Curtii Constitutionale;
- organizarea administratiei locale;
Tratatele internationale pentru ca un tratat international sa fie izvor al dreptului constitutional el
trebuia sa aiba un caracter aplicativ direct, sa fie validat conform dispozitiilor constitutionale si sa
cuprinda reglementari ale relatiilor specifice dreptului constitutional.
Poporul conform art. 2 al Constitutiei, poporul este unicul generator al puterii. El poate exercita in
mod direct sau prin organele sale reprezentative;
Statul acesta apare ca subiect al raporturilor juridice constitutionale atit direct, cit si prin organele
sale;
Autoritatile publice organele statului;
Partidele si alte organe social-politice;
Cetatenii acestia pot fi:
- ca persoane fizice, in cazul realizarii drepturilor fundamentale;
- ca persoane investite cu anumite functii intr-un organ de stat (deputat, procuror, judecator, presedinte
etc.);
- sau pot fi organizatii pe circumscriptii electorale (electorat).
16. Drepturile si libertatile constitutionale ale cetatenilor R.M. .
Drepturile si libertatile esentiale in Constitutia R. M. include in mare parte drepturile proclamate in Carta
Internationala a Drepturilor Omului. Toate drepturile si libertatile fundamentale constituie un corp unic si nu pot
fi divizate dupa importanta. Totodata, drepturile si libertatile pot fi divizate in baza urmatoarelor categorii:
Categoria Inviolabilitatilor:
Dreptul la viata;
Inviolabilitatea persoanei si a domiciliului;
Dreptul la libera circulatie;
Dreptul la aparare;
Dreptul la munca;
Dreptul la odihna;
Dreptul la invatatura;
etc.
Categoria Politice:
Dreptul de a alege;
Dreptul de a fi ales;
Biroul permanent organul de lucru al Parlamentului. El se compune din deputati care reprezinta proportional
fractiunile parlamentare. Numarul de membri se stabileste prin hotarirea Parlamentului (7-9-11). Din el face
parte presedintele Parlamentului si vice-presedintii. Biroul permanent:
Fractiunile parlamentare sunt alcatuite din cel putin 5 deputati in baza listei ale partidelor, organizatiilor
social-politice si blocurilor electorale.
Comisiile parlamentare sunt organe interne si de lucru al Parlamentului, avind un rol deosebit in pregatirea
lucrarilor. Comisiile parlamentare se constituie pe domenii specializate in care se desfasoara o activitate
neintrerupta. In parlament activeaza in prezent 10 comisii.
Parlamentul exercita urmatoarele functii:
Functia legislativa care este imputernicirea primordiala a Parlamentului (Parlamentul este unica
autoritate legislativa a statului);
Functia de stabilire a directiilor principale ale activitatii social-economice, culturale, statale si juridice;
Functia de alegere, formare, numirea sau revocarea unor autoritati statale;
Functia de conducere in politica externa;
Functia de organizare interna a sa;
Functia de control etc. .
Functionarea Parlamentului:
Parlamentul R. M. este ales pe un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organica in caz de razboi
sau catastrofa.
Parlamentul R. M. este conceput ca un organ de lucru permanent. Forma principala de activitate este
sesiunea, care pot fi atit ordinare cit si speciale. (Conform Art.67 (1) Parlamentul se intruneste in 2 sesiuni
ordinare pe an. ).
Sedintele Parlamentului sunt publice, dar in acelasi timp, acesta poate hotari ca anumite sedinte sa fie inchise.
O alta forma de activitate a Parlamentului este atcivitatea comisiilor permanente, care se intrunesc in sedinte,
de regula acestea sunt inchise.
Dizolvarea Parlamentului:
In cazul imposibilitatii alegerii Presedintelui R. M., formarii Guvernului sau al blocarii procedurii de
adoptare a legilor timp de 3 luni (prin decretul Presedintelui R. M.);
In cursul unui an Parlamnetul poate fi dizolvat o singura data;
Parlamentul nu poate fi dizolvat in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui tarii si nici in timpul starii
de urgenta, asediu sau razboi.
Presedinte este validat de Curtea Constitutionala, nu mai tirziu de 45 de zile dupa alegeri, noul Presedinte
depune in fata Parlamentului si Curtii Constitutionale juramintul.
Mandatul Presedintelui dureaza 4 ani. Nici o persoana nu poate indeplini functia de Presedinte decit pentru cel
mult 2 mandate consecutive (mandatul poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau catastrofa).
Presedintele R. M. se bucura de imunitate. El poate fi atras la raspundere juridica pentru opiniile exprimate in
perioada exercitarii mandatului. In cazul savirsirii unei infractiuni, Parlamentul poate hotari punerea sub
acuzare a Presedintelui, cu votul cel putin a doua treimi (68) din numarul deputatilor alesi. Competenta de
judecata apartine Curtii Supreme de Justitie.
Atributiile Presedintelui:
Poarta tratative si ia parte la negocieri, incheie tratate internationale in numele R. M. si le prezinta spre
ratificare Parlamentului;
Acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai R.M. (la propunerea Guvernului);
Este comandantul suprem al fortelor armate (poate declara stare de razboi, mobilizarea partiala sau
generala);
Promulga legi;
Emite decrete obligatorii pentru executare pe teritoriul statului;
Confera decoratii si titluri de onoare;
Solutioneaza problemele cetateniei R. M. si acorda azil politic;
Acorda grade militare superioare, ranguri diplomatice, gratiere individuala;
Numeste in functii publice;
Confera grade superioare de clasificare lucratorilor din: procuratura, judecatorii si altor categorii de
functionari.