Cauzele Marginalizarii Persoanelor in Varsta

Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia
Facultatea de Drept si Stiinte Sociale
Cuprins:
Introducere..pag4
Capitolul Ipag4
1. Imbatranirea populatiei.pag4
1.1 Diferite definitii ale imbatranirii.pag5
1.2 Diferite tipuri de batrani abandonati..pag6
1.3 Aspecte sociale privind varsta a treia..pag7
1.4 Drepturile persoanelor de varsta a treia.pag7
1.5 Modificari fizice si psihologice caracteristice
varstei a treiapag8
1.6 Aspecte privind modificarile psihologice ale
persoanei varstnicpag8
2.Teorii privind procesul imbatranirii..pag9
2.1 Teoria uzurii..pag10
2.2 Teoria imbatranirii prin intoxicare intestinala..pag10
3. Precizari teoretice....pag11
4. Tipologia perceptiei persoanelor varstnice..pag12
Capitolul II. Cercetarea.pag15
2.1 Prezentarea scopului, a obictivelor si a ipotezelorpag16
2.2 Metodologia cercetarii.pag17
2.3 Prezentarea metodelor.pag17
2.4 Prezentarea perioadei si a locului de desfasurare
a cercetarii..pag18
2.5 Descrierea populatiei tinta
( si a cazurilor semnificative )pag18
2.6 Analiza si interpretarea datelor..pag18
Concluzii..pag23
Specializarea Asistenta Sociala
Anul II Grupa 1022

Anexe....pag24
Raport privind studiul de caz........................................................pag25
Raport privind studiul de caz....................................................pag27
Ghid de interviu semidirectiv....................................................pag43
Chestionar.....................................................................................pag53
Chestionar.....................................................................................pag55
Chestionar.....................................................................................pag57
Chestionar.....................................................................................pag59
Chestionar.....................................................................................pag61
Bibliografie....................................................................................pag63

Anul II Grupa 1022

Introducere
Exista o vorba plina de intelepciune care ne spune ca cine nu are batrani sa-si
cumpere.
Sa fie batranetea chiar asa o perioada de grea in viata unui om? Multi spun ca da, pentru
ca azi se pune mare pret pe faima, frumusete, tinerete.
Persoanele in varsta au ajuns sa fie considerate niste poveri, oameni bolnavi care nu au
ce cauta printre cei sanatosi si in putere, fiind, de cele mai multe ori, trecuti cu vederea de
societate si mai grav, de familie si de prieteni.
Pe parcusul cel de-al doilea semestru din anul I de facultate, dar sin vacanta de vara am
efectuat perioade de practica la un centru de zi pentru persoane varstnice si la un camin pentru
persoane varstnice. Aici, am auzit tot felul de povesti de la batraneii aflati aici. Daca ai avea
timp sa-i asculti,ti-ar povesti toata ziua tot felul de istorioare din timpul razboiului, din perioada
comunista etc.
In aceasta perioada am aflat ca multi batrani se afla aici din cauza faptului ca proprii lor
copii nu au mai dorit sa aiba grija de ei, ca unii din ei au fost adusi si uitati aici de copiii lor care
nu-i mai viziteaza, nu telefoneaza sa se intereseze de ei.
Desi sunt fragili si bolnaviciosi, ei au nevoie de sprijinul nostru, de protectia noastra,
dar cel mai important e sa se simta iubiti si aa simta ca fac parte din familie, din societate.
Pornind de la aceste premise, am dorit sa aflu care sunt motivele reale pentru care
varstnicii sunt marginalizati.
Capitolul I
1. Imbatranirea populatiei
1.1 Diferite definitii ale batranetii
Gerontologul francez, Michel Philibert considera ca batranetea trebuie privita ca o etapa
fireasca a unui neintrerupt urcus pe scara varstelor pana la moarte. Din acest punct de vedere,
imbatranirea inseamna cresterea asociata unui real castig pe plan cognitiv. Aceasta crestere este
bazata pe accentuarea unei puternice spiritualizari si a unei obiectivari epuizante. Asadar,

Anul II Grupa 1022

imbatranirea este expresia unei dialectici a conflictului, plus de intelepciune, de echilibru, de
cunoastere, o mare selectie a valorilor si nicidecum o cumplita regresie biologica si sociala.
In termeni populari, putem spune ca batranetea este perceputa ca o inaintare in varsta,
fiind o stare, un mod de a fi.
Batranetea se caracterizeaza prin diminuarea capacitatii functionale a tuturor celulelor
organismului, iar dupa o perioada mai indelungata de functionare, diminuarea care intervine
este si de mod morfologic, structural, afectand in special sistemul nervos.
Din punct de vedere social, batranetea este echivalenta cu dezangajarea fata de rolurile
sociale active, retragerea din viata profesionala si adoptarea altor roluri dintre care unele cu
caracter pasiv, de dependenta, iar altele cu caracter activ compensator [S. Radulescu, 1994,
pag. 124 ].
In Evul Mediu, batranii reprezentau o minoritate neinsemnata si nu detineau functii
sociale importante.
In familia traditionala, batranul juca un rol essential in educarea copiilor si formarea
personalitatii lor. Eliberat de grjiile muncii cotidiene, batranul era un interlocutor disponibil si
privilegiat pentru copil, care pe plan afectiv castiga enorm. Batranii serveau ca tezaure de
informatie pentru toate domeniile de activitate [O. Drimba, 1995, vol.III, pag 546 ].
In societatea contemporana, tinerele familii prefera sa se desparta de parinti si in felul
acesta, persoanele in varsta sunt excluse din ciclul educarii noilor generatii.
1.2 Diferite tipuri de batrani abandonati

In Romania exista institutii diferite in care varstnicii sunt abandonati sau uitati. Una
din institutii in care ajung batranii sunt spitalele de boli cornice, cele de neuro-psihiatrie,
caminele pentru persoane varstnice.
In aceste institutii gasim doua tipuri de batrani: batranii strazii (cersetori, boschetari) si
batranii abandonati.
Prima categorie, cea a batranilor strazii, este caracterizata prin persoane care au
tulburari de comportament, meprimite de nimeni. Neavand acte asupra lor, ei nu pot fi primiti in
camine care ofera ingrijiri medicale. O alta problema apare in momentul decesului cand sunt
ingropate ca persoane necunoscute, beneficind de o inmormantare gratuita.
Cea de a doua categorie este formata din batranii abandonati, care sunt internati de
copiii lor, acestia uitandu-i partial sau definitiv in spital sau in camine pentru persoane
varstnice, nepasandu-le de suferinta acestora.

Anul II Grupa 1022

1.3 Aspecte sociale privind varsta a treia
Anul 1999 a fost declarat Anul International al Persoanelor de Varsta a Treia in
incercarea de a sensibiliza comunitatea asupra valorii acestei categorii de varsta in lume.
In ultimul deceniu am fost martorii unei continue fluctuatii a populatiei peste 65 de ani,
dar cu o crestere semnificativa a populatiei peste 75 de ani fenomen denumit imbatranire.
Acest lucru ar trebui sa fie imbucurator daca ne gandim ca ar trebui sa insemne cresterea
calitatii vietii si a seviciilor medicale. Realitatea este insa ca o proportie remarcabila are nevoie
de servicii sociale care ori nu exista, ori nu sunt suficiente din punct de vedere cantitativ sau
calitativ. Popuatia varstnica a globului a crescut de la 200 milioane in 1935 la peste 600
milioane in anii 90, pe fondul modificarii proportiei acestora in totalul populatiei, ajungandu-se
la 17% in tarile avansate economic, comparativ cu numai 7% in regiunile mai slab dezvoltate.
Cel mai varstnic continent este Europa, pentru care varsta medie a populatiei a fost de 75 de
ani, mentinandu-se de 1,3-1,4 ori mai ridicata decat cea din restul lumii, iar cel mai tanar
continent este Africa.
Conform ultimelor recensaminte, populatia Romaniei se inscrie in tendintele globale
privind structurile populatiei varstnice. Ppulatia de peste 60 de ani si peste, raportata in 1992,
reprezinta 16,8% din totalul populatiei de aproximativ 23 de milioane, iar cea de 65 de ani si
peste 11.1%. in jurul anului 2000, ppulatia de peste 65 de ani ajunge la peste 3,2 milioane, cu
3,6% mai mult ca in 1992. Un rol important in modificarea raportului de varsta il are si scaderea
drastica a fertilitatii si natalitatii infantile.
1.4 Drepturile persoanelor de varsta a treia

Persoanele varstnice au si ele drepturi asemeni persoanelor cu dizabilitati, copiilor etc.
Dintre acestea amintim:
dreptul la ingrijire medicala;
dreptul la religie;
dreptul la prevenirea dependentei;
dreptul la ocrotire de catre personal calificat;
drepul la ocrotire legala;
dreptul de a alege locul si modul de viata;
dreptul la sustinere familiala si comunitara;
dreptul la ingrijiri paliative etc.

Anul II Grupa 1022

1.5 Modificari fizice si psihologice caracteristice varstei a treia
Imbatranirea nu este un fenomen liniar, el incepe dupa nastere si chiar mai inainte, in
cursul vietii intrauterine, procesul situandu-se atat la nivel celular, cat si la nivel spatiilor
extracelulare ale organismului. Fizic, batranetea este o stare distrofica, de involutie, ce se poate
agrava cu anumite boli cornice. Unii varstnici isi pot pastra in buna stare functiile intelectuale
pana dupa 80 de ani, dar pot sa apara si stari de involutie.
Principalele modificari organice caracteistice imbatranirii cuprind sistemul nervos
locomotor, cardiovascular, respirator, renal si reproductor. De asemenea, apar modificari ale
tegumentelor (riduri, piele uscata), scaderea vederii si scaderea fortei musculare, scaderea
capacitatii de efort, tulburari digestive:
- 1.inima prezinta modificari ale structurii, ale debitului cardiac, fortei de contractie,
apar cresteri ale valorilor tensionale, aceasta fiind una dintre cauzele frecvente ce pot duce la
deces;
- 2.din cauza diversilor factori interni si externi frecventi, se poae modifica gradul de
oxigenare a tesuturilor si apar fluctuatii ale schimburilor la nivelul plamanului (hematoza);
- 3.la nivel renal se produc modificari ce duc la scaderea functiei renale cu retentie de
substante toxice (uree, creatinina) si cresterea valorii tensionale prin modificari ale structurii si
pefuziei vaselor renale;
- 4.aparatul reproductiv intra in perioadade andropauzapentru barbat si menopauza
pentru femeie; studii importante privind nivelul hormonilor sexuali ne dovedesc o scadere
accentuata a acestora, dupa varsta de 30-35 de ani, care au ca urmare nu numai scaderea
capacitatii reproductive, ci si modificari ale tegumentelor, aparitia osteoporozei, irascibilitate,
apatie, slabirea tesutului muscular.
- 5.la nivelul creierului procesele de imbatranire incep deja la 25-27 de ani; neuronii se
uzeaza si acest lucru are ca urmare scaderea capacitatii de adaptare si reglare, procesul putand
merge pana la atrofie cerebrala, care se obiectiveaza prin stergerea sau aplatizarea
circumvolutiilor cerebrale. O serie de studii ne arata ca functia cerebrala se poate mentine
valabila pana la varste inaintate, daca este antrenata;
- 6.tesutul osos sufera procese de atrofiere, de decalcifiere si de demineralizare, apar
deformari ale scheletului, oasele se fragilizeaza, riscul de fracture este foarte mare. O incidenta
crescuta o are fractura de col femoral, care de multe ori la aceasta varsta are o evolutie
nefavorabila sau chiar letala. Articulatiile sunt cuprinse in procese de artroza prin modificari ale
colagenului si membranei sinoviale, miscarile devin foarte dureroase, musculature isi pierde din

Anul II Grupa 1022

forta si elasticitate, apar modificari de statica si postura, scad mult capacitatea de efort si
posibilitatea efectuarii unor miscari mai fine.
1.6 Aspecte privind modificarile psihologice ale persoanei varstnice

Modificarile psihologice se refera la:
1.modificarea atentiei sau scaderea capacitatii de concentrare, scaderea atentiei
voluntare, care duc la scaderea capacitatii mnezice, in special a celei de scurta durata; amintirile
indepartate par totusi sa fie mai ordonate, sistematizate si definite;
2.modificarile gandiri iau drept caracteristica definitorie scaderea spontaneitatii,
flexibilitatii, aparitia tulburarilor de adaptare rapida si a stereotipiilor; de asemenea, se observa
o crestere a functiei de sinteza si schematizare. Apar frica de complot si circumspectia.
Reducerea numarului de neuroni si saracirea conexiunilor nervoase nu afecteaza in mod identic
toate structurile si regiunile cerebrale. Aceste caractere diferentiale si eterocrome se regasesc in
comportamente. Mentinerea atentiei focalizate, memorizarea pe termen scurt sau lung,
discriminarile perceptive, fluiditatea verbala, rationamentul nu se deterioreaza in aceeasi
proportie si in acelasi timp;
3.din punct de vedere caracterial se pot produce ascutirea sau intensificarea
unor trasaturi disarmonice preexistente sau dezvoltarea lor prima data. Nu este vorba despre
psihopatii, ci despre existenta sau dezvoltarea, o data cu varsta, a unor trasaturi disarmonice
incadrabile in limitele mari ale normalitatii sau in categoria personalopatiilor.
4.linia afectiva este dominata de depresie, apatie, raceala, fapt ce duce in
general la un comportament labil, irascibil. Simptomele depresiei de involutie sunt manifestate
prin suferinte somatice, tulburari de somn, de apetit, sentimente de culpabilitate, inutilitate,
autoacuzare. Batranii devin apatici, tristi, totul este negru si dominat de dorinta de a muri.
5.invatarea- unele studii arata ca persoanele in varsta pot invata la fel de mult ca
alte grupuri de varsta, doar ca timpul de rezolvare este mai ridicat; pentru o stimulare adecvata a
invatarii este necesara o motivatie permanenta, aici u rol major avandu-l scolile de varstnici si
universitatile pentru varsta a treia, care sunt o realitate in tarile vest-europene si in SUA.
6.vorbirea devine mai greoaie din cauza imbatranirii fiziologice la nivelul
organului fonator, o data cu deteriorarea gandirii, a memoriei, atentiei; legat de fluxul vorbirii se
poate observa la persoana in varsta o scadere a fluxuli si ritmului verbal. Exprimarea este
anevoioasa, incorecta, cu repetari, balbaieli; uneori varstnicii au tendinte la hiperactivitate
verbala, manifestata prin asa-zisa vorbire goala si pisalogeala.

Anul II Grupa 1022

2 Teorii privind procesul imbatranirii
2.1 Teoria uzurii
Aceasta teorie afirma ca batranetea ar aparea datorita impactului factorilor daunatori
pentru organism. Acesti factori slabesc rezistenta organismului fata de diferitele agresiuni si
astfel de deterioreaza mecanismul de adaptare. Se considera ca organismul tanar are mari
rezerve si capacitate de compensare a suferintelor, dar odata cu inaintarea in varsta, existenta se
ingreuneaza datorita fenomenelor de uzura si in acest fel se ajunge la moarte.
O limita a acestei teorii este ca nu explia de ce organismul nu imbatraneste inca de la
nastere, din momentul in care raportul dintre uzura si regenerare devine supraunitar.
R. Pearl arata ca oamenii supusi unor munci foarte grele au o viata considerabil mai
scurta, ca de exemplu cooli chinezi sau muncitorii din carierele de piatra. In prezent, scurtarea
vietii poate fi constatata la muncitorii din industria chimica, muncitorii necalificati supusi unor
munci brutale si de asemenea la sportivii de performanta, care, conform specialistilor in
medicina sportive, au o varsta reala cu mult mai mare decat cea cronologica.
La femei, este cunoscut faptul ca eforturile intense fizice si psihice indelungate,
favorizeaza instalarea premature a menopauzei si o imbatranire accelerate.
In privinta acestui process V.I. Gusic afirma ca uzura survine chiar si prin simplul fapt
al trairii.
2.2 Teoria imbatranirii prin intoxicare intestinala
Savantul rus Ilia Mecinikov, cel care a elaborat aceasta teorie, a introdus in 1903
termenul de gerontologie. El considera ca un rol important in procesul de imbatranire il au
putrefactiile din intestin. Aceste putrefactii din intestinul gros (care sunt mai intense la
persoanele suferinde de afectiuni ale colonului) genereaza diferite substante toxice. Pentru
combaterea putrefactiilor savantul propune asanarea tubului digestive printr-o cura de iaurt.
Limita teoriei- desi se stie ca persoanele suferinde de colopatii cronice pronuntate au, in
general, o stare de imbatranire mai pronuntata-este ca fenomenele de imbatranire premature
apar si in alte tipuri de colopatii nu numai in cele de putrefactie.
Si totusi este cunoscut faptul ca o componenta importanta a luptei impotriva
imbatranirii premature este combaterea profilactica dar si curative a colopatiilor. Teoria nu
explica de ce speciile de vietuitoare la are sunt neglijabile fenomenele microbiene intestinale
sufera totusi procesul imbatranirii.

Anul II Grupa 1022

3. Precizari teoretice
Studierea perceptiei sociale a varstnicilor presupune determinarea modelelor de
perceptie pe care diversele categorii sociale le poseda, in legatura cu varstnicii si surpinderea
efectelor sociale pe care le induc aceste modele de perceptie. Contextul paradigmatic este oferit
de teoria etichetarii, iar cadrul explicativ al acestui demers il constituie acel fenomen social
identificat si teoretizat de Robert Merton cunoscut sub numele de profetia autocreatoare.
Kuypers si Bengtson (1973) au lansat ideea ca pozitia defavorizata a batranilor in societate se
datoreaza in parte acestui fenomen si au vorbit despre sindromul crizei sociale la varsta a treia.
Ei sustin ca in ultimii ani ai vietii se creeza un ciclu de evenimente care conduc, in final, la o
imagine de sine negativa a varstnicilor si la un comportament dezadaptat al acestora. Acest ciclu
de evenimente a fost denumit sindromul crizei sociale si el arata, de fapt,cum anume se auto
intrumentalizeaza stereotipurile legate de varstnici. Varstnicul caruia i se aplica o anumita
eticheta tinde treptat sa se identifice cu aceasta, lucru care se realizeaza prin procesul descris
mai jos:
etichetarea varstniculuicu o anumita trasatura fizica sau psihica negativa;
asumarea de catre individ a rolului sugerat de aceasta trasatura;
dobandirea unor comportamente si atitudini negative, adecvate noului rol;
pierderea treptata a comportamentelor si atitudinilor neconforme cu acest rol;
identificarea cu aceasta trasatura si cu statusul aferent.
Batranetea presupune pierderea rolului marital si profesional, acestea nefiind inlocuite
cu altele de aceeasi importanta. Din aceasta cauza, varstnicul se confrunta cu o lipsa de norme
specifice care sa-i ghideze comportamentul si cu lipsa unor grupuri cu care sa se identifice.
Nemaiavand cu cine sa se identifice, se orienteaza spre exterior incercand sa gaseasca
niste puncte de reper, niste certitudini, si astfel se transforma intr-o persoana dependenta de
sursele externe de etichetare. Inconjurat de circumstante potrivnice, dupa ce a suferit schimbari
drastice in viata sa personala, batranul se indreapta spre cei mai tineri pentru a obtine indicatii
despre cum ar trebui sa reactioneze. Insa chiar faptul ca apeleaza la ceilalti pentru ajutor este
interpretat ca fiind un semn sigur al declinului capacitatilor sale. In acest mod, etichetarile
exterioare i sunt cel mai adesea defavorabile batranului, pentru ca este vazut ca o persoana
incompetenta, demodata, fara valoare chiar. Fiind permanent supus acestor etichete, individul
adopta treptat i involuntar rolul desemnat de ele, insusindu-si comportamente adecvate
acestora si abandonand atitudinile si conduitele inconsistente cu acest nou rol. Ajunge astfel sa
se identifice cu aceste definitii sociale stereotipe si care, de cele mai multe ori, nu au o baza
reala. Odata ciclul initiat, conceptia negativa a varstnicilor despre propria persoana se intareste,

Anul II Grupa 1022
10

rezultand noi dificultati si fiind internalizate din ce n ce mai multe etichete negative. In
concluzie, e interesant sa gasim stereotipurile din modul in care sunt perceputi batranii.
Intr-o lucrare de referinta[4] in care analizeaza specificul institutiilor totale, Erving
Goffman afirma ca trasatura fundamentala a societatii moderne este faptul ca individul
munceste, se distreaza, se odihneste in locuri diferite, cu parteneri diferiti si sub autoritati
diferite. Institutiile din care acesta face parte acapareaza in mod normal doar o parte din timpul
si interesele individului. Institutia totala insa impinge aceasta caracteristica la extrem, realiznd
astfel un grad foarte ridicat de constrangere si limitare a membrilor ei. Goffman evidentiaza
patru trasaturi ale acestei institutii:
1. Institutia totala anuleaza frontierele care exista intre diferitele campuri de activitate
ale individului, astfel ncat toate aspectele vietii acestuia sunt conduse in acelasi loc si sub
controlul aceleiasi autoritati;
2. Persoanele membre ale institutiei totale sunt supuse acelorasi tratamente si au
obligatii si drepturi identice;
3. Activitatile sunt reglate dupa un program strict, realizat fara consultarea membrilor,
impus si mentinut printr-un set de reguli prestabilite;
4. Toate activitatile sunt astfel concepute incat sa se subordoneze scopului institutiei si
pentru a instrumentaliza sarcina acesteia. Aplicand acest tip ideal la studiul problematicii
azilului de batrani remarcam ca acest tip de asezamant se incadreaza n definitia data de
Goffman. Ca si n alte institutii de acest fel, existenta celui care intra in camin inregistreaza o
serie de rupturi. Vocatia acestui tip de institutii este aceea de a realiza explicit sau nu moartea
lumii exterioare. Izolarea nu este, n cazul caminelor de batrani, impusa prin regulile institutiei
care are, de altfel, un program suficient de lejer , ci ea se datoreaza faptului ca datorita
varstei inaintate, cei de aici se deplaseaza din ce in ce mai greu si devin dependenti de serviciile
personalului. Intrarea n caminul de batrani se face atunci cand varstnicul a suferit deja
experienta dureroasa a pierderii partenerului, la aceasta adaugandu-se o noua pierdere, aceea a
caminului n care a trait pana atunci.
Se realizeaza, astfel, o debarasare de toate bunurile si fiintele care alcatuiau esenta si
sensul vietii sale. Batranul este depersonalizat prin disparitia persoanelor si lucrurilor care l
ajutau sa-si defineasca identitatea. Se regasete, astfel, saracit, intr-un mediu uneori ostil, in care
nevoia de afectivitate este foarte sumar satisfacuta, singur si resimtind acut lipsa unei persoane
care sa-l nteleaga ntr-un mod autentic. Uneori, absenta familiei este compensata prin
apropierea de o persoana din camin fie membru al personalului, fie coleg de camera , dar, de
cele mai multe ori, prezenta acestora este interpretata ca o limitare a intimitatii personale.
O a doua ruptura se realizeaza la nivel mai subtil, ea vizand cultura celui ce intra n
camin. Pentru a se putea adapta noului mediu, schimbarea culturala este imperios necesara,

Anul II Grupa 1022
11

varstnicul fiind nevoit, de cele mai multe ori, sa internalizeze acea cultura a saraciei[5] specifica
acestui spaiu. Adaptarea la conditiile de aici, inseamna renuntarea la o mare parte din vechile
sale comportamente si achizitionarea altora noi, care frecvent nu sunt caracteristice pentru
personalitatea varstnicului, dar sunt necesare pentru ca acesta sa poata face fata solicitarilor
exterioare. Cei care nu mai au puterea de a face acest lucru raman neintegrati, izolati si deci
singuri, devenind treptat apatici si indiferenti la ceea ce se intampla in jur. La aceasta se adauga
faptul ca batranul este nevoit sa-si mparta spatiul vital cu o alta persoana straina, astfel ncat
frontiera impusa intre propria sa persoana si ceilali indivizi este abolita, iar viata sa intima este
profanata. Proximitatea fizica determina treptat si insidios o contaminare morala intre batrani,
acestia imprumutand reciproc, prin imitatie, comportamentele celorlalti.
4. TIPOLOGIA PERCEPTIEI PERSOANELOR VARSTNICE

Aceasta tipologie a modurilor de raportare la varstnici a fost sugerata de raspunsurile la
o serie de interviuri realizate cu subiecti varstnici, din care au fost desprinse mai multe trasaturi
dominante ale acestora. Am considerat, astfel, ca aceste trasaturi sunt indicatorii cei mai
consistenti pentru situatia psihica si sociala a varstnicului, datorita faptului ca aveau frecventa
cea mai ridicata printre celelalte trasaturi enuntate de catre subiecti. Acesti indicatori, structurati
ulterior sub forma a trei criterii polare, sunt urmatorii:
- Un indicator legat de modul n care este perceput varstnicul de catre cei din jur:
dependent/ autonom de sprijin exterior;
- Un indicator legat de modul n care este etichetat varstnicul de catre cei din jur: inutil/
util din punct de vedere social;
- Un indicator legat de comportamentul specific al grupului social fata de varstnic:
marginalizare/ acceptare sociala.
Aceste trei criterii au dat nastere la opt combinatii distincte, si pe baza acestora, la opt
tipuri teoretice, dintre care nsa doar cinci s-au regasit n raspunsurile subiectilor. Fiecaruia din
cele cinci tipuri i-am atribuit un nume, n functie de trasaturile lui caracteristice care s-au
desprins din interviuri.
STIGMATIZARE. Acest prim tip cuprinde oamenii care percep varstnicii ca fiind
neajutorati, deci dependenti de suportul exterior al persoanelor apropiate atat fizic, datorita
sanatatii precare, cat si financiar si emotional. Oamenii apartinnd acestei categorii eticheteaza
varstnicii ca fiind inutili din punct de vedere social, datorita trasaturilor mentionate anterior. In
plus, ei considera ca acestia sunt, de cele mai multe ori, persoane anxioase, apatice, dezadaptate,
cu predispozitie spre boala, pe scurt, o povara pentru cei din jur. In consecinta, atitudinea

Anul II Grupa 1022
12

dominanta fata de varstnici este aceea de izolare si respingere, de stigmatizare. In felul acesta,
batranul devine, treptat, o victima a anturajului sau, o persoana stigmatizata. Este de presupus
faptul ca exista la toate nivelurile vietii sociale persoane de diferite vrste ce se incadreaza in
acest prim tip de perceptie, chiar n pozitii si functii ce presupun o relationare directa cu
problematica specifica varstnicilor. Din acest motiv, varstnicii sufera un prejudiciu social
datorita marginalizarii la care sunt supusi (ce mbrac forme sociale mai mult sau mai putin
evidente, mai mult sau mai putin grave).
IGNORARE. Acest tip de perceptie este reprezentativ pentru acea categorie de indivizi
care considera ca, n cele mai multe cazuri, batranul este capabil sa se ntretina singur, deci nu
este dependent de ajutorul anturajului. n schimb, tind sa considere ca sarcinile pe care le
indeplineste un varstnic (daca ne referim la domeniul profesional, de exemplu) pot fi indeplinite
mult mai eficient si mai bine de un tanar, astfel ca batranul nu mai are un rol social bine
determinat. In conceptia acestor persoane, el ar trebui sa cedeze locul celor mai tineri, care sunt
mai capabili din punct de vedere profesional. Persoanele ce se incadreaza in acest al doilea tip
considera, in plus, ca problematica batranilor nu este una extrem de importanta, astfel ca atentia
societatii ar trebui sa se centreze asupra altor aspecte, de gravitate mai mare. De aceea, oamenii
apartinand acestui tip nu acorda o prea mare atentie batranilor si au un comportament care, mai
mult sau mai putin subtil, voluntar sau involuntar, izoleaza varstnicul. In conceptia lor,
asigurarea strictului necesar in ceea ce priveste conditiile de viat este suficienta, fiind, de altfel,
singurul lucru pe care trebuie sa-l facem pentru batrani. Aceasta conceptie determina o atitudine
de ignorare a problemelor lor specifice.
ACCEPTARE. O alta categorie este constituita din indivizi care considera ca varstnicii
au nevoie de sprijin material si emotional din partea celor din jur, pentru c n marea lor
majoritate, batranii nu mai pot sa se intretina singuri. Desi in mare masura nu mai pot fi utili
societatii datorita sanatatii precare si statutului de persoana dependenta, batranii si-au castigat
meritul de a fi ngrijiti la batranete printr-o viata dedicata muncii n slujba societatii. Astfel,
persoanele ce se incadreaza in acest tip considera ca este de datoria lor, a celor mai tineri, sa
sprijine integrarea armonioasa a varstnicului in grupul social. Si daca acest lucru nu este
intotdeauna posibil, atunci au cel putin datoria de a-i accepta in viata lor si de a se raporta la
problemele lor cu intelegere si receptivitate. Subiectii din aceasta categorie percep, deci,
varstnicii ca persoane fragile, vulnerabile si care au nevoie de asistenta si caldura. Intr-o
anumita masura, persoanele ce apartin acestei categorii percep varstnicii ca fiind asemenea unor

Anul II Grupa 1022
13

copii (din punctul de vedere al modului in care se raporteaza la ei), in sensul ca au nevoie s fie
ingrijiti, sprijiniti, asistati.
DISCRIMINARE. Aceata categorie cuprinde indivizii ce considera ca batranii sunt
persoane autonome, care au un rol social bine precizat in grupul social. Ei nu contesta o anumita
utilitate sociala a persoanelor trecute de un anumit prag de varsta. Totusi, din motive care cel
mai adesea se plaseaza in sfera prejudecatilor, varstnicii nu sunt apreciati la justa lor valoare si
suporta atitudinile de respingere ale celor din jur. Batranul este plasat, astfel, pe o pozitie sociala
inferioara, impins undeva la marginea societatii, iar potentialul sau de intelepciune si experienta
ramane nevalorificat. Aceasta atitudine de respingere sociala si de neacceptare in diversele
contexte ale vietii sociale poate fi considerata discriminare, care, de asemenea, aduce un
prejudiciu social varstnicilor.
INTEGRARE. Acest tip este reprezentativ pentru indivizii care considera ca batranul
este o persoana ca oricare alta, care isi are locul lui, bine precizat, in societate. Batranii sunt
perceputi, deci, ca fiind bine adaptati, pentru ca accepta slabiciunile acestei varste, dar in acelasi
timp cunosc atuurile ei. Experienta de viata, intelepciunea, echilibrul interior dobandit i ajuta sa
faca fata dificultatilor varstei intr-o maniera fireasca. In opinia lor, batranii sunt in marea lor
parte persoane ce isi pastreaza independenta, utile, cu un rol social bine precizat. Din acest
motiv, subiectii apartinand acestei categorii se identifica cu varstnicii in aceeasi masura in care
se identifica cu oricare alt grup social, si prin aceasta atitudine constienta sau nu faciliteaza
integrarea armonioasa a varstnicului in grupul din care face parte.
STIGMAT SI MARGINALITATE
Trei dintre aceste cinci tipuri detectate exprima o opinie (si o atitudine) putin favorabila
batranilor, ceea ce sugereaza faptul ca stereotipurile negative vehiculate la nivelul simtului
comun in legatura cu batranii au rolul de a justifica raporturile existente intre acest grup si
celelalte categorii de varsta, si mai ales, de a mentine distanta sociala creata reciproc. Batranii
simbolizeaza, de fapt, o etapa a vietii cu dificultatile ei inerente, pe care cei mai multi o vor
parcurge, si reprezinta, in conceptia oamenilor, toate acele trasaturi si evenimente de care ne
temem, probabil, cel mai mult: singuratatea, boala, dependenta de ceilalti, izolarea, moartea.
Caracterul inevitabil al acestora ne determina sa punem distanta intre noi si cei care
simbolizeaza cel mai bine aceste lucruri: batranii. Aceasta distanta devine si mai mare n cazul
varstnicilor din camin, care se transforma intr-o categorie a stigmatizatilor. Cercul vicios al
profetiei autocreatoare (self-fullfiling profecy) functioneaza si in acest caz: azilul continua sa
reprezinte pentru cei mai multi un cimitir al elefantilor, adica un loc unde omul se retrage ca sa

Anul II Grupa 1022
14

moara, un loc care, tocmai din acest motiv, nu poate sa ofere o ambianta familiara, placuta si
destinsa. Ideea de moarte se generalizeaza asupra a tot ceea ce contine caminul, si mai ales
asupra celor ce convietuiesc in el, determinand astfel impresia de cenusiu si sinistru pe care o
impartasesc majoritatea oamenilor in legatura cu o astfel de institutie. In diversitatea de
rationalizari ce caracterizeaza acest spatiu social, subzista totusi ideea de disolutie lenta a vietii.
La nivelul constiintei sociale, caminul de batrani este, de fapt, un loc care poarta stigmatul
mortii si de aici pana la avea o reprezentare negativa si chiar ostila despre varstnicii din camin,
nu mai e decat un pas.
Erving Goffman cel care consacra si teoretizeaza termenul de stigmat intr-o alta
lucrare celebra sustinea, pe buna dreptate, faptul ca atat stigmatizatii cat si normalii
coparticipa la producerea stigmatului, chiar daca acest mecanism este atribuit exclusiv
stigmatizatului. Mai mult decat atat, nu exista doua grupuri opuse, unul al stigmatizatilor si altul
al normalilor, ci este vorba despre un proces social complex, prin care orice individ poate
juca ambele roluri, astfel incat, asa cum afirma Goffman, normalul si stigmatizatul nu sunt
persoane, ci perspective.
Constientizarea faptului ca aceasta perspectiva este perfect posibila pentru oricare dintre
noi ne determina sa-i respingem in mod inconstient cel mai adesea pe cei care reprezinta
confirmarea temerilor noastre legate de ceea ce am putea deveni o data cu trecerea timpului.
Gravitatea acestor fenomene de marginalizare si stigmatizare a varstnicilor nu poate fi
pusa la indoiala, din moment ce ele submineaza si deterioreaza identitatea personala a
batranului si implicit identitatea sociala a categoriei lor de varsta.
Sociologia interactionista abunda in teoretizari ale acestui fenomen prin care identitatea
unei persoane sau unui grup se modeleaza conform opiniei pe care un alt grup o impartaseste in
legatura cu acesta.
Capitolul II
Cercetarea
2.1. Prezentarea scopului, a obictivelor si a ipotezelor
Scopul acestei lucrari este aflarea cauzelor care au dus la marginalizarea persoanelor in
varsta. S-a dovedit faptul ca batranii au fost izolati din cauze externe ( folosirea de bone pentru
cresterea copiilor in loc de bunici, uitarea lor pur si simplu prin nevizitare din cauza locului de
munca sau a programului prea incarcat, inradacinarea de credinte cum ca batranii ar fi
neputinciosi dupa o anumita varsta, chiar senili etc) sau interne ( senzatia de neputinta, de
inutilitate, faptul ca nu-i mai putem invata pe ceilalti lucruri noi etc ).

Anul II Grupa 1022
15

Plecand de aici, am formulat urmatoarele obiective pentru reintegrarea varstnicilor in
societate:
- identificarea celor mai semnificative cazuri de izolare sociala care necesita reintegrare
sociala;
- analizarea modalitatilor de reintegrare in societate, de alungare a gandurilor de suicid
in randul varstnicilor.
Ipotezele de la care am plecat se refera la inexistenta unui sistem de servicii sociale
care sa permita varstnicilor sa-si exprime neputintele, gandurile, sentimentele, nevoile etc. In
Romania inca nu exista un asemenea sistem bine dezvoltat care sa permita varstnicilor sa se
exprime liber, sa caute un loc unde sa se simta doriti. Acest lucru se intampla din cauza lipsei de
informare a publicului, a faptului ca nu exista o stransa si permanenta colaborare intre
organizatiile guvernamentale si non-guvernamentale care ofera asemenea servicii sociale, dar si
slaba implicare a persoanelor varstnice in rezolvarea problemelor lor.
2.2 Metodologia cercetarii

Metoda reprezinta ansamblul de operatii care permit mersul gandirii spre atingerea
adevarului. Metodele pe care le-am utilizat in culegerea informatiilor sunt studiul de caz,
interviul, observatia.
Studiul de caz, in sensul larg al cuvantului, este o metoda calitativa, chiar daca nu este
o metoda efectiva de culegere a materialului empiric, ca in cazul observatiei, a interviului etc.
Reprezinta o producedura de integrare a respectivelor modalitati prin abordarea unei entitati
sociale cu scopul de a ajunge la o imagine cat mai completa posibil despre acea entitate. Prin
metoda studiului de caz nu se abordeaza numai persoane, si nu se studiaza realitatea sociala
doar din perspective acestor persoane, prin prisma biografiei lor, ci se cerceteaza un fragment de
realitate din exterior, utilizand si metoda observatiei [ Rotariu, Ilut, Ancheta sociologica si
sondajul de opinie, 1997].
Observatia reprezinta metoda fundamentala in cunoasterea realitatii inconjuratoare si
vizeaza persoana umana in contextul real, concret. El constituie criteriul de referinta ( validare )
si printre celelalte metode. Instrumental acestei metode il constituie ghidul/fisa de observatie
( atasata la Anexe). Acesta cuprinde recomadari privind mijloacele adecvate de inregistrare pe
teren a datelor, in functie de natura acestora si de ritmul derularii faptelor sau fenomenelor
observate. Tipul de observatie folosit de mine, observatia participativa, de tip calitativ,
presupune studierea din interior a unei comunitati, prin participarea pe o perioada mai lunga de
timp la activitatile ei fara a avea o schema prestabilita de categorii sau scheme specifice, aceasta

Anul II Grupa 1022
16

urmand a fi elaborate pe parcursul cercetarii, tintind inspre descrieri si explicatii cat mai
complexe si integrale [Ilut, P., 2001].
Interviul, o alta metoa utilizata de mine, este tot o metoda calitativa, de tip intensiv,
care se caracterizeaza prin aceea ca urmareste aflarea unor informatii care au un oarecare grad
de generalitate si privesc socialul [ Rotariu, Ilut, 1997]. Prin el se accede direct si interactive la
subiectivitatea umana, ceea ce nici unul din celelalte modele nu o fac. Prin intermediul
interviului semistructurat, folosit de mine, mi-am stabilit dinainte doar temele in jurul carora sa
port discutia. Pentru aceasta, ca si instrument al acestei metode, mi-am elaborate un tip de
interviu, pe care l-am atasat la Anexe. Ghidul de interviu reprezinta ansamblul de functii,
operatori si indicatori care structureaza activitatea de ascultare si de intervenitie a celui care
intervieveaza[ Singly, Blanchet, Gotman, Kaufmann, 1998].
2.3 Prezentarea metodelor

Prin metoda studiului de caz, si in acelasi timp, a tuturor metodelor pe care acesta le
implica, am obtinut informatii despre problema social ape care am studiat-o si despre actorii
principali ai aceste probleme. Studiul de caz m-a ajutat la obtinerea de date si informatii legate
de identitatea si problema clientului, vazuta din punctul lui de vedere.
Prin metoda observatiei, am observat atitudinea batranilor marginalizati, a celor care se
considera marginalizati si in mica parte a celor care marginalizeaza varstnicii.
Prin metoda interviului am obtinut informatii utile pentru problema pe care o studies.
Pentru interviul realizat cu varstnicii si cu membrii personalului institutiilor nu am construit un
instrument de lucru dinainte, ci m-am rezumat la intrebari deschise adresate acestora. Raspunsul
primit nu a fost intotdeauna pe masura asteptarilor mele, deoarece in problematica varstnicilor
nu se implica foarte multi oameni, mai ales a varstnicilor marginalizati, din motive diferite, cum
ar lipsa de interes, neglijenta si dezinteresul fata de aceasta categorie de persoane care nu
trebuie uitata.
2.4 Prezentarea perioadei si a locului de desfasurare a cercetarii

Cercetarea propriu-zisa, in teren, am desfasurat-o in perioada noiembrie-decembrie
2007. Prin metoda interviului am obtinut informatii utile de la Centrul de zi pentru persoane
varstnice Sighisoara care ofera servicii sociale varstnicilor marginalizati, celor dependenti. Am
putut observa gradul de implicare al angajatilor institutiilor, a autoritatilor, dar si gradul de
implicare a varstnicilor in diferite proiecte care-i privesc personal.
Pot spune ca eram un pic familiarizata cu aceasta problema a varstnicilor mai dinainte.
In anul I de facultate, am efectuat perioada de practica la Caminul pentru persoane varstnice
Alba Iulia si la Centrul de zi pentru persoane varstnice Sighisoara unde am intrat in contact cu

Anul II Grupa 1022
17

varstnicii. In acea perioada am putut observa si investiga care sunt unele dintre problemele
varstnicilor, dar si dificultatile intampinate de personalul institutiei in procesul de asistare a
clientilor.
2.5 Descrierea populatiei tinta ( si a cazurilor semnificative )

Criteriile dupa care au fost selectate persoanele au fost varsta, starea civila si gradul de
marginalizare.
Esantionul este compus din 5 persoane cu varste cuprinse intre 65-80 ani si peste, toate
din cadrul Centrului pentru persoane varstnice Sighisoara. In cadrul acestei institutii,
varstnicii pot beneficia de ingrijire medicala, asiatare psihologica, in unele cazuri si de asistenta
psihiatrica, igiena spatiului de locuit, sfatuire si consultanta adresata familiei sau apartinatorilor
cu privire la nevoile varstnicilor, la ingrijirea lor, toate cele de mai sus avand o influenta
pozitiva asupra asistatului.
2.6 Analiza si interpretarea datelor
A- locuinta proprie
B-venituri proprii pentru a ma intretine
C- sunt intretinut de alta persoana
D- nu raspund
In urma chestionarii, toate persoanele detin locuinta proprietate personala nedepinzand
de nimeni pentru a le oferi un adapost, fie el permanent sau temporar.

Anul II Grupa 1022
18

A- lipsa locuintei
B-probleme medicale
C- probleme financiare
D- alte probleme
Majoritatea persoanelor chestionate au probleme medicale, unele din ele costisitoare
care necesita medicamentatie scumpa sau in cele mai grave cazuri interventii chirurgicale
costisitoare pentru care nu au fondurile necesare.
A- de foarte mult timp

B- de mult timp
C- de foarte putin timp
Majoritatea persoanelor se simt de multa vreme marginalizate, simtindu-se ca niste
intrusi in societate, persoane inutile care nu-si au rostul, nu pot fi de folos nimanui. Astfel ei
simt ca se pierd traditiile si tot ce era important de retinut pe viitor.

Anul II Grupa 1022
19

Lipsa comunicarii este principalul semn care-i face pe varstnici sa se simta

marginalizati. Varstnicii simt nevoia sa comunice cat mai multe date celorlalte persoane cu cat
inainteaza in varsta, deoarece in acest fel se simt utili, simt ca fac parte din intreg, din societate,
din familie.
A da
B- nu
Persoanele in varsta considera ca ar trebui sa fie infiintate mai multe institutii care sa
lupte impotriva marginalizarii batranilor. Acestea ar putea fi centre de zi, camine pentru
persoanele varstnice sau adaposturi unde ar putea sa joace carti, sa poata primi ingrijiri
medicale, consiliere familiala sau alte servicii.

Anul II Grupa 1022
20

A- da
B- nu
Varstnicii cred ca statul ar trebui sa se implice mult mai mult in proiecte care sa-i
priveasca si pe batrani, modul in care ar putea sa fie reintrodusi in societate, sa se simta
folositori. Varstnicii cred ca ar putea sa fie buni pe post de sfatuitori pentru alte persoane aflate
in criza varstei de mijloc sau chiar pentru adolescentii mai timizi care au nevoie de incurajare
cand vine vorba de o intalnire sau alte probleme care-i privesc.
A- in foarte mare masura

B- in mare masura
C- in mica masura
Asistenta sociala are aplicabilitate in Romania doar in mare masura, deoarece nu toate
legile se aplica tuturor varstnicilor sau cel putin asa cred persoanele chestionate. Ei spun ca
fiecare batran este tratat diferit de doctori, de personalul medical, de angajatii diferitelor
institutii de stat.

Anul II Grupa 1022
21

A- da
B-nu
Majoritatea varstnicilor chestionati cred ca restul oamenilor au idei preconcepute despre

ei, cum ar fi faptul ca sunt senili, ca sunt o povara pentru societate, ca ar trebui internati in
centre specializate unde sa fie tratati corespunzator.
Propunerile varstnicilor pentru imbunatatirea situatiei lor ar fi programe de genul voluntariat,

implicare in diferite campanii fie pentru persoanele in varsta, fie pentru tineri sau alte proiecte de
dezvoltare comunitara, campanii de consiliere gratuita.

Anul II Grupa 1022
22

Varstnicii cred ca viitorul lor in societate este sumbru, deoarece majoritatea oamenilor cred ca
batranii sunt o pacoste , o pata neagra in societate , un grup care ar trebui inlaturat, exterminat sau izolat in
cel mai ascuns loc din lume.
Concluzii
In urma studiului efectuat, am constatat ca varstnicii sunt persoane sociabile, care duc lipsa de
afectivitate, de atentie din partea oamenilor care-i inconjoara. Daca ar fi vazuti altfel de societate, poate
totul ar fi diferit. Marea majoritate a varstnicilor, ca de altfel toate categoriile de persoane defavorizate,
sunt lipsiti de spiritul de initiativa, nu au suficienta determinare pentru a actiona pe cont propriu in sensul
imbunatatirii situatiilor lor. Asteptarile lor de viata sunt foarte reduse si se limiteaza, de cele mai multe ori,
la ceintele de baza ale existentei: hrana, locuinta.A merge impreuna cu persoanele in varsta si spre
persoanele in varsta este datoria tuturor. A sosit deja timpul de a incepe sa actionam pentru o schimbare
efectiva de mentalitate fata de ei, pentru ale restitui locul care le revine in comunitatea umana.

Anul II Grupa 1022
23

Anexe

Anul II Grupa 1022
24

I. Raport privind studiul de caz
1. Prezentarea cazului si a problemei sale

a. Descrierea identitatii asistatului
Doamna S.A. in varsta de 76 de ani locuieste intr-un apartament din str. V. Goldis, bl. 5a,
ap. 12, Alba lulia. Sotul sau a decedat in urma cu noua ani. Starea de sanatate a doamnei este
precara. Aceasta are HTA, cardiopatie ischemica, reumatism si ulcer duodenal.
b. Prezentarea problemelor asa cum le vede clientul
Doamna S.A. este foarte necajita. Credeam ca la batranete o sa stau Ia unul dintre copii
sau pe rand la fiecare si sa aiba grija de mine, dar uite ca toti m-au parasit...". Problemele de
sanatate ale doamnei si batranetea in sine o fac destul de neputincioasa. Din cand in cand o mai
ajuta fiica din Alba lulia, care este asistenta medicala, iar fiul este plecat in strainatate si nu am mai
venit in tara de 5 ani. Uneori imi doresc sa mor ca sa scap de atata chin ", declara plangand
doamna S.A. Necazurile si neputinta datorata bolii si batranetii au adus-o pe doamna S.A. ntr-o
stare de tensiune si ncordare semnificativa. La toate acestea se mai adauga si veniturile financiare
care nu sunt foarte mari. Mai uita de necazuri cand o mai viziteaza vecinele. Se ntelege mai bine
cu doua dintre ele, care o si mai ajuta cu medicamente si mancare.
c. Specificarea problemelor asupra carora s-a intervenit
In sprijinul doamnei S.A. au venit lucratorii de la Centrul de zi care o ajuta atat la
treburile gospodaresti si menaj, dar o mai ajuta prin faptul ca o viziteaza si nu se simte singura.
Examinarile medicale sunt facute periodic doamnei. Din atribuiile lucratorilor Centru nu lipsesc
consultanta si sfatuirea asupra problemelor pe care aceasta familie le are. Consilierea este bine
venita pentru ca astfel doamna S.A. capata noi puteri si rabdare pentru a merge mai departe.
2. Istoria problemei
Aceasta izolare a aparut in urma cu 2 ani, cand fiica doamnei a incetat sa o viziteze mai des si vine
doar o data pe luna sau chiar mai rar, iar fiul o ajuta cum poate, trimitandu-i de sarbatori un pachet
si ceva bani. Fiul doamnei nu se descurca foarte bine, avand de intretinut o familie numeroasa.
3.Evaluarea capacitatilor, a resurselor, a relatiilor, a nevoilor si a

slabiciunilor persoanei
Anul II Grupa 1022
25

A. Subsistemul individual
Doamna S.A. in varsta fiind si bolnava asa cum am aratat mai sus, are doar scoala primara
si nu a lucrat niciodata altceva decat pamantul. A locuit intr-o comuna din apropierea orasului, iar
de 11 ani s-a mutat in apartamentul din Alba lulia cumparat de sotul ei. De la moartea sotului,
doamna locuieste singura, durerea fiindu-i alinata din cand in cand de vecine, care vin sa vada ce
mai face, sa-i aduca prajituri si uneori, mancare.
B. Subsistemul familial
Membrii familiei doamnei, care au mai ramas sunt copii acesteia. S.M. - fiu plecat in America,
casatorit acolo, avand 3 copii; D.R. - fiica din Alba lulia casatorita are o fetita. Fiul din America a mai dat
cate un telefon de cand a plecat si i-a mai trimis cate un pachet de sarbatori, iar cea din Alba lulia
mai vine din cand in cand dar nu prea des.
Mult mai bine se intelege cu cele doua vecine care o mai viziteaza si impreuna cu care mai
merge Ia biserica. Nu are probleme nici cu restul vecinilor, dar nu prea i place sa mearg pe la altii,
prefera linistea si compania celor doua vaduve, de care am amintit mai sus.
Veniturile doamnei nu depasesc cu mult 250 de lei si sunt alcatuite din pensia de pensia de urmas
a doamnei.
C. Subsistemul organizational
Relatia doamnei S.A. cu lucratorii de la Centru este multumitoare, pentru ca doamna se bucura
nespus de mult ca o mai ajuta cineva si la treburile gospodaresti. Este foarte multumita de spijinul acordat
de acestia, mai ales ca periodic i este verificata starea de sanatate.
D. Subsistemul mediului ecologic
Zona in care locuieste doamna S.A. nu este una rau famata, iar cu vecinii nu a avut
niciodata probleme. Dimpotriva cu doua vecine si ele vaduve se intelege foarte bine, acestea
vizitand-o foarte des si ajutandu-o ori de cate ori are nevoie. Aceste vecine o insotesc pe doamna S.A.
la biserica. Vecinii i condamna pe copii doamnei S.A. pentru ca nu au grija de dumneaei.
4. Definirea problemei centrale si a liniilor generale de lucru, asa cum au

fost fixate in munca cu asistatul
Problema centrala a doamnei S.A. o reprezinta batranetea si boala, iar veniturile lunare
nu sunt suficiente.

Anul II Grupa 1022
26

In acest sens lucratorii de la Centru i ofera sprijin doamnei S.A. i rezolvarea treburilor
gospodaresti, dar mai ales program periodic de examinare medicala a dumneaei. Nu lipsesc
consilierea si consultanta. Se are in vedere o integrare sociala mai buna a membrilor familiei.
II. Raport privind studiul de caz

a. Descrierea identitatii asistatului
Doamna F. V. in varsta de 71 de ani locuieste singura, in Alba lulia pe str. Arnsberg, bl. 6, ap. 20,
etaj III. Dupa decesul sotului, acum sase ani, s-a mutat in Alba lulia, locuind inainte in Fagaras, la fiul ei
F.C. in varsta de 45 de ani.
Doamna prezinta lombosciatica stanga., cardiopatie ischemica cronica, scolioza, HTA.
Cat timp a trait sotul ei si au locuit in Fagaras a fost totul bine. Dupa decesul acestuia a
decis sa se mute la fiul ei, in Alba lulia pentru ca in Fagaras nu mai avea alte rude. Fiul sau, casatorit
fiind, nu se prea intelegea cu sotia. Doamna F. V. s-a hotarat sa se mute din casa fiului ei pentru a
nu-i mai deranja si pentru a evita diferite certuri legate de prezenta ei acolo. Astfel si-a cumparat o
garsoniera. Doamna se simte foarte singura, desi fiul ei vine sa o viziteze. Bolnava fiind, se
descurca foarte greu cu banii, pentru ca medicamentele sunt foarte scumpe, iar pensia ei de
urmas nu este foarte mare. Uneori regreta ca si-a vandut casa din Fagaras si s-a mutat aici, dar a
sperat ca poate trai linistita cu familia fiului ei. Se bucura, insa ca s-a mutat de la fiul ei, in
garsoniera pe care si-a cumparat-o, pentru ca aici nu o deranjeaza nimeni, are liniste si se poate
odihni ori de cate ori are nevoie. Starea de sanatate a doamnei este precara.
c. Specificarea problemelor asupra crora s-a intervenit
Centrul de zi, societatea n evidenta careia se afla doamna F.V. vine in sprijinul doamnei
cu vizite periodice in care personalul desfasoara diferite activitati gospodaresti, dar si controale
periodice privind starea de sanatate a doamnei. Astfel, doamna este scutita de controalele pe care
ar fi trebuit sa le faca la spital, dar si de efortul pe care ar fi trebuit sa-l depuna pentru desfasurarea
activitatilor gospodaresti.

Anul II Grupa 1022
27

De serviciile Centrului de zi, doamna beneficiaza la initiativa fiului sau. Acesta, dupa ce
mama sa s-a mutat de la el, a observat cat de greu se descurca cu pensia pe care o are si cat de
mult se consuma ca lucrurile nu au decurs asa cum au sperat ei, a cerut sprijinul lucratorilor
Centrului. Ideea de a apela la serviciile sociale ale Centrului i-a fost data de catre sotia acestuia
care nu suporta sa o vada toata ziua pe soacra ei stand la ea acasa.
3. Evaluarea capacitatilor,
slabiciunilor persoanei
resurselor,
relatiilor,
nevoilor
si
Doamna F.V. nu a lucrat niciodata pentru ca nu a lasat-o sotul. Si-a crescut copilul n
frica de Dumnezeu si si-a ingrijit gospodaria. I-a placut foarte mult sa croseteze, inca o mai face,
dar mai greu pentru ca nu prea mai vede bine. Problemele de sanatate o supara si nu-i permit sa
desfoare multe activitati.
Doamna F.V. a avut o casnicie fericita, infelegandu-se foarte bine cu sotul. Si relatia cu copilul a
fost una favorabila. Baiatul a urmat facultatea in Alba lulia unde s-a si casatorit. Dupa decesul sotului,
fiul a convins-o pe mama sa se mute la el,dar atmosfera din casa nu era una destinsa, intre doamna
F.V. si nora existand mereu divergente. Dupa ce s-a mutat singura, doamna F.V. a pastrat aceiasi relatie
favorabila cu fiul sau, nora insa nu a mai cautat-o.
Acum cel mai bine se intelege cu o vecina si ea vaduva. Cu aceasta sta de povesti si se ajuta
ori de cate ori au nevoie.
Doamna F.V. este foarte mulumita de sprijinul pe care i-l ofera lucratorii Centrului, iar
relatia dintre ei este una favorabila. Ori de cate ori este vizitata de acestia, doamna F.V. este foarte
incantata ca exista cineva care se ingrijeste de dumneaei.

Anul II Grupa 1022
28

Zona in care locuieste doamna F.V. este o zona linistita, iar blocul este unul in care locuiesc doar
pensionari, deci este intr-un mediu favorabil linistit, calm. De multe ori doamna F.V. se intalneste cu
vecinii ei in fata blocului pentru a sta de vorba.
4. Definirea problemei centrale si a liniilor generale de lucru, asa cum au fost fixate in
munca cu asistatul
Probleme de sanatate pe care le are doamna F.V. o nelinistesc si o supara destul de des.
La acestea se adauga si faptul ca este singura si uneori nu se mai poate descurca, in sprijinul sau au
venit serviciile oferite de catre Centru.
Astfel, lucratorii Centrului o ajuta pe doamna F.V. ia activitatile gospodaresti (menaj,
gatit), dar au si o evidenta periodica asupra starii sale de sanatate. Nu lipsesc nici sedintele de
consiliere si consultanta.
III. Raport privind studiul de caz

I. Prezentarea cazului si a problemei sale
a. Descrierea identitatii
Doamna F.M. cu domiciliul in str. Closca, Nr.l. bl. C2, et I, ap. 20, este in varsta de 75 de
ani si locuieste singura la adresa mai sus mentionata. Starea de sanatate este precara, doamna suferind
de cardiopatie ischemica, spondiloza, lupatita cronica. Este vaduva de treizeci de ani si are doi copii
care au domiciliul in alte orase.
Doamna F.M. vorbeste despre situatia ei ca fiind una trista, pentru ca este vaduva de
treizeci de ani, iar cei doi copii ai sai, F.C. - fiul in varsta de 48 de ani este casatorit in Sebes si isi
viziteaza toarte rar mama, si D.A. - fiica in varsta de 40 de ani este casatorita in Germania si de
patru ani este in carucior cu rotile in urma unui accident de circulatie. Doamna F.M- nu si-a mai
vazut fiica de sase ani,de cat in fotografii. Nepoti nu are, dar tanjeste mult dupa compania cuiva.Sa saturat de atata singuratate, iar puterile incep sa o cam lase. Doamna F.M. se mai plange si de
pensia mica pe care o are si care i este insuficienta pentru a-si cumpara medicamente si
alimente, dar si pentru a achita cheltuielile lunare..

Anul II Grupa 1022
29

In momentul de fata doamna F.M. beneficiaza de un mic ajutor din partea Centrului care
consta in acordarea de produse alimentare o data pe saptamana.
Doamna F.M, nu a cerut ajutorul nimanui, fie ca a avut ce manca, fie ca nu. S-a descurcat
cum a putut din pensia pe care o are, insa la indemnul unei prietene (vecina de palier) a cerut
sprijinul Caritas.Desi nu spera sa obtina nici macar atentia personalului societatii, in urma
anchetei sociale efectuate acasa, acestia au considerat ca poate beneficia de produse alimentare
saptamanal si uneori de medicamente gratuite.
3.Evaluarea capacitatilor, a resurselor, a relatiilor, a nevoilor si a slabiciunilor
persoanei
A.
Subsistemul individual
Doamna F.M. este vaduva de treizeci de ani si dupa 14 ani lucrati ca infirmiera
s-a pensionat pe caz de boala, prezentand cardiopatie ischemica, spondiloza si lupatita cronica. Dupa
moartea sotului a ramas singura, copii casatorindu-se si plecand la casele lor, doamna F.M. se
gospodareste si ingrijeste singura. Se consuma foarte mult din cauza singuratatii si se teme sa nu
moara intr-o noapte fara lumanare si fara ca cineva sa stie..
Familia doamnei F.M. este formata din ea si cei doi copii care nu mai locuiesc in Alba lulia.
Relatia dintre ea si cei doi copii este deficitara. Fiul, dei locuiete mai aproape de mama sa n Sebes
o viziteaza foarte rar pe aceasta. Acesta are o situatie mai dificila: are o fetita dintr-o prima casatorie,
careia i plateste pensie alimentara, iar acum cu actuala sotie nu se intelege foarte bine. Fiica locuieste in
Germania si de sase ani nu si-a mai vazut mama, o mai suna din cand in cand (o data la o luna - doua).
Alte rude nu mai are.
Vecina de palier este singura prietena" a doamnei F.M. cu ea isi mai petrece
timpul ca sa-i mai treaca de urat. Tot vecina este cea care o mai ajuta ori de cate ori are nevoie, inclusiv
cu banii, pentru ca de multe ori cheltuindu-i pe medicamente, nu-si mai poate plati chitantele lunare.

Anul II Grupa 1022
30

Relatia doamnei F.M. cu Centrul este multumitoare. Doamna se bucura nespus ca primeste
produse alimentare in fiecare saptamana, pentru ca astfel i mai raman bani pentru medicamente si
pentru celelalte cheltuieli. Pentru ca se poate ingrijii inca singura, nu necesita ajutor la menajul
zilnic. Problema acuta a ei este singuratatea, in acest sens, personalul societatii, cand i aduce
alimentele sta un timp cu dumneaei.
Doamna F.M. locuieste intr-un bloc proprietate personala, de doua camere, bucatarie,
baie, foarte bine intretinut si curat. Fiind toata ziua acasa, i place sa pastreze curatenia si ordinea.
Zona in care locuieste doamna F.M. este una linistita, curata si nu are o influenta negativa
asupra sa. In acelasi bloc mai locuiesc si alte persoane varstnice cu care doamna F.M. mai sta, din cand in
cand, in fata blocului, la soare, de vorba.
4. Definirea problemei centrale si a liniilor generale de lucru, asa cum au fost fixate in
munca cu asistatul
Problema principala a doamnei F.M. o constituie singuratatea si insuficienta banilor. Din
pensia pe caz de boala nu reuseste sa-si plateasca cheltuielile lunare si sa se si intretina, astfel,
Centrul ia venit in ajutor cu o serie de produse alimentare saptamanal.
IV. Raport privind studiul de caz

a. Descrierea identitatii
Doamna G.C. este in varsta de 69 de ani si locuieste intr-un apartament din str. Closca, bl. 19, et.
II, ap. 24, Alba lulia. Doamna G.C. este divortata de II ani, de atunci locuind singura. Nu are copii si
nici frati sau surori. Singura ruda a ei este o nepoata din partea sotului cu care a pastrat legatura si care o
mai viziteaza din cand in cand. Starea de sanatate i este precara, dumneaei suferind de astm bronsic, HTA,
cardiopatie ischemica.

Anul II Grupa 1022
31

Doamna G.C. spune despre dumneaei ca este lovita de soarta"... n-am avut parte nici de
sot bun, nici de copii (am fost nsarcinata o data, dar m-a pus sa-l avortez), si nici de vecini
buni." Este lesne de inteles ca doamna G.C. are mari probleme de relationare cu cei din mediul
inconjurator. Cel mai greu resimte acest lucru in momentul in care nu mai are bani de paine sau de
medicamente, pentru ca nu are de la cine sa ceara imprumut. Lipsa relatiilor intre ea si vecini,
spune dumneaei, i se datoreaza de pe vremea cand era casatorita. Sotul ei era o fire foarte
dificila, un alcoolic si un scandalagiu, care mereu avea probleme cu vecinii. De jena si teama,
doamna G.C. s-a nchis in sine si nu a batut la usa nici unui vecin sa-i ceara ajutorul ori de cate ori
venea sotul beat acasa. .... Am tot sperat ca daca mai imbatraneste i mai vine mintea la cap, dar
degeaba". .... Nepoata lui m-a ncurajat sa divortez.... Nu prea vroiam, ca stiam ca nu mai am
pe nimeni si raman singura, dar odata m-am hotarat... m-a batut rau de tot atunci." De atunci am
trait linistita, dar singura, n-am reusit sa castig increderea nici unui vecin." Problema doamnei
G.C., ca de alt fel ca majoritatea varstnicilor este singuratatea, dar in cazul de faa imbinata foarte
bine cu saracia.
Din partea Centrului primeste saptamanal produse alimentare. Acestea i sunt
suficiente, iar din banii pe care i are isi cumpara medicamente si isi achita datoriile fata de stat.
La Centru, doamna G.C. a ajuns prin intermediul unei doamne pe care a cunoscut-o la biserica cu
care a intrat in vorba si care vazand-o mai necajita s-a oferit sa o ajute. Cu aceasta doamna nu a pastrat o
relatie foarte apropiata, dar ori de cate ori se intalnesc la biserica stau de vorba.
Doamna G.C. nu a mai avut alte initiative de a cere sprijin si altor institutii.
3.Evaluarea capacitatilor, a resurselor, a relatiilor, a nevoilor si a slabiciunilor
persoanei
Doamna G.C. este cardiaca, prezinta astm bronsic si HTA. Este divortata,nu are copii si o
pensie care nu depaseste 150 de Iei. In tinerete a lucrat ca si croitoreasa, acum abia daca mai
vede sa bage ata in ac. Locuieste intr-un apartament de doua camere, proprietate particulara, ramas
in urma divortului.Acesta este modest mobilat, dar bine ingrijit.

Anul II Grupa 1022
32

Singura ruda a doamnei G.C. este o nepoata din partea sotului, care locuieste in Turda si
care o mai viziteaza cand trece prin Alba lulia. Doamna G.C. nu are copii, dar nici frati sau surori.
Relatia dintre personalul Centrului i doamna G.C. este una favorabila. Doamna G.C. este foarte
multumita de produsele alimentare oferite de societate, asteptand cu nerabdare ziua in care personalul
societatii vine cu alimente. Tot de Ia Centru doamna a mai primit si medicamente.
Zona in care locuieste doamna G.C. este una buna cu oameni linistiti, majoritatea
varstnici. Uneori, vara, mai sta la taifas cu vecinii in fata blocului. Cu vecinii de bloc nu are o
relatie foarte stransa. Nu este genul de persoana care sta toata ziua in vizita pe la vecini, planganduse de soarta ei. Relatia cu vecinii se rezuma doar la salut.
4. Definirea problemei centrale si a liniilor generale de lucru, asa cum au fost fixate n
munca cu asistatul
Problema majora a doamnei G.C. o constituie singuratatea, lipsa familiei, a cuiva care sai tina de urat si cu care interactioneze. La acestea se mai adauga si viata scumpa din ziua de astazi
si starea de sanatate destul de precara. Pentru imbunatatirea acestei situatii, personalul de la Centru
i ofera tot sprijinul doamnei G.C., urmarindu-se si o integrare sociala a doamnei in comunitate.
Acestea au fost cele mai semnificative cazuri cu care am lucrat de-a lungul perioadei n
care mi-am efectuat cercetarea.

Anul II Grupa 1022
33

FISA DE OBSERVATIE
1. Daca se poate deplasa in interiorul camerei
- se deplaseaza cu usurinta
- se deplaseaza cu greutate
- se deplaseaza cu ajutor
2. Daca se poate imbraca singur(a)
- daca se imbraca singur(a)
- daca necesita ajutor
3. Daca poate gati singur(a)

- poate gati singur(a)
- necesita ajutor datorita neputintei
- necesita ajutor datorita nestiintei
- nu poate gati singur(a)
4. Daca poate manca singur(a)
- mananca singur(a)
- necesita ajutor
5. Daca isi poate mentine curatenia in casa

- i place sa fie curat in casa
- face singur(a) curatenie
- necesita ajutor datorita comoditatii
6. Daca veniturile materiale i sunt suficiente
- i ajung banii pentru cheltuielile lunare, medicamente dar si pentru alimente
- nu i ajung banii pentru medicamente
- are datorii la stat

Anul II Grupa 1022
34

7. Daca produsele alimentare consumate sunt corespunzatoare pentru o dezvoltare normala
- consuma mai multe produse lactate
- consuma mai multe legume
- alimentatia este echilibrata
8. Daca are sau nu activitati zilnice
- asteapta cu nerabdare ziua de maine
- se uita la televizor
- citeste presa
- croseteaza
- se intalneste cu prietenii
- alte activitati
9.Daca primeste vizite
- cine il (o) viziteaza
- cat de des primeste vizite
- parerea proprie despre vizitele primite: multumire/neplacere
10. Ce fel de relatii are cu membrii familiei
- relatii puternic pozitive
- relatii conflictuale
- neglijare sau ajutor parial
11. Ce fel de relatii are cu vecinii
- relatii mult mai stranse decat cu membrii familiei
- indiferenta
12. Ce fel de relatii are cu personalul ONG-Iui
- relatii pozitive
- relatii tensionate .

Anul II Grupa 1022
35

FISA DE OBSERVATIE

4.Daca poate manca singur(a)
- mananca singur(a)
- necesita ajutor

Anul II Grupa 1022
36

- citeste presa
- croseteaza
- alte activitati
- neglijare sau ajutor partial
- indiferenta
- relatii pozitive

Anul II Grupa 1022
37

FISA DE OBSERVATIE

- mananca singur(a)
- necesita ajutor


Anul II Grupa 1022
38

- citeste presa
- croseteaza
- alte activitati
9. Daca primeste vizite
- relaii puternic pozitive
- relaii conflictuale
- neglijare sau ajutor partial
- indiferenta
- relatii pozitive

Anul II Grupa 1022
39

FISA DE OBSERVATIE
1. Dac se poate deplasa n interiorul camerei
- se deplaseaza cu uurinta

- mananca singur(a)
- necesita ajutor
5. Daca isi poate mentine curatenia n casa


Anul II Grupa 1022
40

- citeste presa
- croseteaza
- alte activitati
10. Ce fel de relaii are cu membrii familiei
- indiferenta
- relatii pozitive

Anul II Grupa 1022
41

FISA DE OBSERVATIE
1. Dac se poate deplasa n interiorul camerei
- se deplaseaza cu uurinta
- mananca singur(a)
- necesita ajutor
5. Daca isi poate mentine curatenia n casa

Anul II Grupa 1022
42


- citeste presa
- croseteaza
- alte activitati
10. Ce fel de relaii are cu membrii familiei
- indiferenta
- relatii pozitive

Anul II Grupa 1022
43

GHID DE INTERVIU SEMIDIRECTIV
DATE DE IDENTIFICARE
1. Sex
2. Grupa de varsta:
> 65-69;
> 70-74;
> 75-80;
> 80+.
3. Stare civila:
> Necasatorit
> Casatorit
> Vaduv, de cati ani
> Divortat, de cati ani
> Separat (fara divort), de cati ani
> Concubinaj
4. Pregatire colara:
> Fara pregatire
> Scoala generala neterminala
> Scoala generala (7, 8, 10 clase)
> Scoala profesionala
> Liceu
> Scoala postliceala
> Studii superioare
> Altele
5. Pensie si/sau alte venituri regulate:
> Venituri suplimentare
> Daca veniturile subiectului acopera costul
> In caz contrar, cine suporta diferenaa

Anul II Grupa 1022
44

6. Rude sau persoane apropiate care se preocupa de situatia sa

> Copii
> Frati
> Nepoti
> Alte rude
> Nu are
7. Cu cine locuiedte in prezent?
> Singur
> Singur, cu copii
> Singur, cu rude apropiate
> Cu sotul/sotia
> Cu sotul/sotia la copii'
> Cu sotul/sotia la rude
> Altele, care

Anul II Grupa 1022
45


1. Sex
2. Grupa de varsta:
> 65-69;
> 70-74;
> 75-80;
> 80+.
3. Stare civila:
> Necasatorit
> Casatorit
> Concubinaj
> Fara pregatire
> Liceu
> Studii superioare
> Altele

Anul II Grupa 1022
46


> Copii
> Frati
> Nepoti
> Alte rude
> Nu are
7. Cu cine locuieste in prezent?
> Singur
> Singur, cu copii
> Cu sotul/sotia
> Altele, care

Anul II Grupa 1022
47


1. Sex
2. Grupa de varsta:
> 65-69;
> 70-74;
> 75-80;
> 80+.
3. Stare civila:
> Necasatorit
> Casatorit
> Concubinaj
> Fara pregatire
> Liceu
> Studii superioare
> Altele

Anul II Grupa 1022
48


> Copii
> Frati
> Nepoti
> Alte rude
> Nu are
> Singur
> Singur, cu copii
> Cu sotul/sotia
> Altele, care

Anul II Grupa 1022
49


1. Sex
2. Grupa de varsta:
> 65-69;
> 70-74;
> 75-80;
> 80+.
3. Stare civila:
> Necasatorit
> Casatorit
> Concubinaj
> Fara pregatire
> Liceu
> Studii superioare
> Altele

Anul II Grupa 1022
50


> Copii
> Frati
> Nepoti
> Alte rude
> Nu are
> Singur
> Singur, cu copii
> Cu sotul/sotia
> Altele, care

Anul II Grupa 1022
51


1. Sex
2. Grupa de varsta:
> 65-69;
> 70-74;
> 75-80;
> 80+.
3. Stare civila:
> Necasatorit
> Casatorit
> Concubinaj
> Fara pregatire
> Liceu
> Studii superioare
> Altele

Anul II Grupa 1022
52


> Copii
> Frati
> Nepoti
> Alte rude
> Nu are
> Singur
> Singur, cu copii
> Cu sotul/sotia
> Altele, care

Anul II Grupa 1022
53

Chestionar
a)
b)
c)
d)
1. Care este situatia dvs in momentul actual?

detin locuinta proprie
venituri proprii pentru a ma intretine
sunt intretinut de alta persoana
nu stiu / nu raspund
2. Din punctul dvs de vedere, care sunt principalele nevoi sociale cu care va confruntati?
a)
b)
c)
d)
lipsa locuintei
probleme medicale
probleme financiare
alte probleme
3. De cat timp va simtiti marginalizat de societate?
a) de foarte mult timp

b) de mult timp
c) de foarte putin timp
4. Care au fost primele semne care v-au facut sa va dati seama ca sunteti marginalizat, (a) ?
5. Credeti ca este nevoie de institutii care sa lupte impotriva marginalizarii persoanelor in varsta?
a) da
b) nu
6. Considerati ca statul ar trebui sa se implice prin proiecte de reintegrare in societate a varstnicilor?
a) da
b) nu.

Anul II Grupa 1022
54

7. In ce masura credeti ca Asistenta Sociala pentru varstnici are aplicabilitate in Romania?
a) in foarte mare masura
b) in mare masura
c) in mica masura
8. Credeti ca oamenii au idei preconcepute despre varstnici?
a) da
b) nu
9. Aveti propuneri de imbunatatire pentru situatia varstnicilor? Daca da, care sunt acestea.
10. Cum vedeti viitorul varstnicilor in Romania?

Anul II Grupa 1022
55

Chestionar
a)
b)
c)
d)
1) Care este situatia dvs in momentul actual?

detin locuinta proprie
venituri proprii pentru a ma intretine
sunt intretinut de alta persoana
nu stiu / nu raspund
2) Din punctul dvs de vedere, care sunt principalele nevoi sociale cu care va confruntati?
a)
b)
c)
d)
lipsa locuintei
probleme medicale
probleme financiare
alte probleme
3) De cat timp va simtiti marginalizat de societate?

b) de mult timp
4) Care au fost primele semne care v-au facut sa va dati seama ca sunteti marginalizat, (a) ?
5) Credeti ca este nevoie de institutii care sa lupte impotriva marginalizarii persoanelor in varsta?
a) da
b) nu
6) Considerati ca statul ar trebui sa se implice prin proiecte de reintegrare in societate a varstnicilor?
a) da
b) nu

Anul II Grupa 1022
56

a) in foarte mare masura
a) in mare masura
b) in mica masura
a)
b)
da
nu

Anul II Grupa 1022
57

Chestionar
a) detin locuinta proprie
b) venituri proprii pentru a ma intretine
c) sunt intretinut de alta persoana
d) nu stiu / nu raspund
a)
Din punctul dvs de vedere, care sunt principalele nevoi sociale cu care va confruntati?
a)
b)
c)
d)
lipsa locuintei
probleme medicale
probleme financiare
alte probleme

)a de foarte mult timp
)b de mult timp
)c de foarte putin timp
8.
Care au fost primele semne care v-au facut sa va dati seama ca sunteti marginalizat,
8.
varsta?
Credeti ca este nevoie de institutii care sa lupte impotriva marginalizarii persoanelor in
(a) ?
.3
.4 nu
da
Considerati ca statul ar trebui sa se implice prin proiecte de reintegrare in societate a varstnicilor?

)a da
)b nu

Anul II Grupa 1022
58

)a in foarte mare masura
)b in mare masura
)c in mica masura
a) da
b) nu

Anul II Grupa 1022
59

Chestionar
)a detin locuinta proprie
)b venituri proprii pentru a ma intretine
)c sunt intretinut de alta persoana
)d nu stiu / nu raspund
b)
Din punctul dvs de vedere, care sunt principalele nevoi sociale cu care va confruntati?
a)
b)
c)
d)
lipsa locuintei
probleme medicale
probleme financiare
alte probleme

b) de mult timp
a)da
b)nu
a) da
b) nu

Anul II Grupa 1022
60

)b in mare masura
)c in mica masura
c) da
d) nu

Anul II Grupa 1022
61

Chestionar
a) detin locuinta proprie
b) venituri proprii pentru a ma intretine

c) sunt intretinut de alta persoana
d) nu stiu / nu raspund
2. Din punctul dvs de vedere, care sunt principalele nevoi sociale cu care va confruntati?
e)
f)
g)
h)
lipsa locuintei
probleme medicale
probleme financiare
alte probleme

)a de foarte mult timp
)b de mult timp
a) da
b) nu
a) da
b) nu

Anul II Grupa 1022
62

)b in mare masura
)c in mica masura
e) da
e) nu
9. Aveti propuneri de imbunatatire pentru situatia varstnicilor? Daca da, care sunt acestea?

Anul II Grupa 1022
63

Bibliografie:
www.kappa.ro/news/dimineata/dm7056.html#a11
Goffman, E., Asiles. tudes sur la condition sociale des malades mentaux et autres
reclus,
Paris, Les ditions de minuit, 1968, p.41.
Zamfir, E., i Zamfir, C., (coord.), Politici sociale. Romnia n context european,
Bucureti,
Editura Alternative, 1995.
Goffman, E., Stigma: Notes on Management of Spoiled Identity, London, Penguin
Books,
1963.
Ne putem referi la teorema lui Thomas care spune c atunci cnd o situaie este
definit ca real, ea devine real prin consecinele ei.
Radulescu, Sorin, Sociologia varstelor, Editura Hyperion XXI, Bucuresti, 1994
Dramba, Ovidiu, Istoria culturii si civilizatiei, vol.3 si 4, Editura Stiintifica, Bucuresti,
1995
Ilut, Petru (coord.), Rotariu, Traian, Ancheta sociologica si sondajul de opinie-Toerie
si practica, Editura Polirom, Iasi, 1997

Anul II Grupa 1022
64

Singly, Francois, Blanchet, Alain, Gotman, Anne, Kaufmann Jean-Claude, Ancheta
si metodele ei :Chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv

Anul II Grupa 1022
65

Cauzele Marginalizarii Persoanelor in Varsta

Загружено:

Сведения о документе

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Cauzele Marginalizarii Persoanelor in Varsta

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia

Facultatea de Drept si Stiinte Sociale

Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia

Specializarea Asistenta Sociala

Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia

Specializarea Asistenta Sociala

Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia

1.2 Diferite tipuri de batrani abandonati

Specializarea Asistenta Sociala

Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia

1.4 Drepturile persoanelor de varsta a treia

Specializarea Asistenta Sociala

Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia

Specializarea Asistenta Sociala

Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia

1.6 Aspecte privind modificarile psihologice ale persoanei varstnice

Specializarea Asistenta Sociala

Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia

Specializarea Asistenta Sociala

Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia

Specializarea Asistenta Sociala

Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia

Specializarea Asistenta Sociala

Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia

4. TIPOLOGIA PERCEPTIEI PERSOANELOR VARSTNICE

Specializarea Asistenta Sociala

Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia

Specializarea Asistenta Sociala

Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia

Specializarea Asistenta Sociala

Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia

Specializarea Asistenta Sociala

Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia

2.2 Metodologia cercetarii

Specializarea Asistenta Sociala

Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia

2.3 Prezentarea metodelor

2.4 Prezentarea perioadei si a locului de desfasurare a cercetarii

Specializarea Asistenta Sociala

Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia

2.5 Descrierea populatiei tinta ( si a cazurilor semnificative )

2.6 Analiza si interpretarea datelor

Specializarea Asistenta Sociala

Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia

A- de foarte mult timp

Specializarea Asistenta Sociala

Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia

Lipsa comunicarii este principalul semn care-i face pe varstnici sa se simta

Specializarea Asistenta Sociala

Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia

A- in foarte mare masura

Specializarea Asistenta Sociala

Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia

Majoritatea varstnicilor chestionati cred ca restul oamenilor au idei preconcepute despre

Propunerile varstnicilor pentru imbunatatirea situatiei lor ar fi programe de genul voluntariat,

Specializarea Asistenta Sociala

Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia

Specializarea Asistenta Sociala

Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia

Specializarea Asistenta Sociala

Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia

I. Raport privind studiul de caz

1. Prezentarea cazului si a problemei sale

3.Evaluarea capacitatilor, a resurselor, a relatiilor, a nevoilor si a