You are on page 1of 19

/

2012

Dr. Delia (HIRA, medic specialist pediatrie


www.pediatrucluj.ro
16.10.2012

16 oct
2012

.'

CURS DE DIVERSIFICAREAALIMENTATIEI

.~

Cum am putea defini nou-nascutul ?...s-ar putea raspunde vag daca am face 0 analogie
cu ceea ce spunea Heidegger des pre om : "este atat de vast, atat de polimorf si atat de divers
incat el scapa totdeauna cu ceva oricarei definitii". Tocmai datorita acestei complexitati e atat
de importanta alimentatia in primul an de viata si cu siguranta si in urmatorii ani. Si, in
contradictie cu complexitatea copilasului este simplitatea alimentatiei, cel putin in primele 6
luni de viata. Aceasta este laptele de mama, eel mai mare bine pe care-I putem face, care nu
cere efort, nu costa si care reprezinta " fundatia" pentru 0 dezvoltare armonioasa si
sanatoasa. Este la indemana oricui si, orice mama trebuie sfatuita si mai ales incurajata sa
faca asta. Se stie azi ca orice mama poate alapta, important e sa fie informnata si sprijinita de
familie. Nu cere eforturi deosebite din partea mamei, este mereu la indemana si reprezinta 0
adevarata " fabrica" de anticorpi, protejand copilul de 0 multitudine de infectii cu atat mai
periculoase cu cat apar la varste mai mici. Mai mult, protejeaza de 0 serie de boli alergiee
pregatind tubul digestiv pentru adevarata piatra de incercare ....DIVERSIFICAREA.
I. INTRODUCERE:
Cele mai noi recomandari atat ale Societatii Europene de Gastroeneterologie si Nutritie
Pediatrica cat si ale Asociatiei Americane de Pediatrie sunt ca diverisifcarea sa fie inceputa la
varsta de 6 luni, indiferent de tipul de alimentatie al bebelusului (lapte de mama sau formule
de lapte praf). Pana la aeeasta varsta alimentatia lactata (Iaptele de mama, respectiv
formulele de lapte praf) asigura tot ceea ce este necesar bebelusului pentru 0 crestere
armonioasa.
Sunt cateva exceptii referitor la varsta de introducere a unor alimente noi, tranzitul intestinal
incetinit (constipatia), refluxul gastroesofagian, bebelusi prea grasuti sau dimpotirva prea slabi
fiind conditii ce devanseaza putin momentul diversificarii; sunt de asemenea situatii eand se
impune amanarea ineeperii diversifiearii, in special in eazuri de prematuritate, boli eroniee,
afectiuni neuro-motorii, diverite malformatii ale tubului digestiv.
Pana nu demult, diversificarea era supusa unor reguli foarte rigide si stufoase insa
ultimele studii au dovedit ca nu exista niciun beneficiu intr-o atitudine foarte prudenta
,introducerea tardiva a alimentelor cu potential alergen (ex: gluten, fruete de padure, diferite
seminte) ridicat nu scade riscul de a dezvolta alergii, asa ca, in momentul de fata nu se mai
acorda 0 foarte mare importanta momentului in care sunt introduse aceste alimente, mai ales
daca in familie nu exista boli alergice, intolerante alimentare. In schimb se pune un mare
accent pe diversificarea in functie de greutatea copilului, pentru a preveni astfel cresterea
excesiva in greutate, stiut fiind faptul ca peste 50% din copilasii obezi vor deveni adulti obezi,
ereseand riseul dezvoltarii de boli eardiovasculare, diabet zaharat, deformari osoase.
o alimentatie echilibrata in primul an de viata garanteaza dobandirea unor obiceiuri
alimentare sanatoase si in anii urmatori, eontribuind astfel la 0 dezvoltare armonioasa a
copilului.
In primele 6 luni laptele este alimentul ideal pentru bebelusi furnizand toti nutrientii de care
acesta are nevoie, fara a fi necesara suplimentarea cu ceai, apa, ehiar daea temperaturile
ambientale sunt crescute. Dupa aceasta varsta insa, are nevoie de mult mai mult pentru a
creste si pentru a se dezvolta, prelungirea alimentatiei lactate putand duce la carente in
organism. In primii ani dar mai cu seama in primul an, tubul digestiv (principalul organ de
procesare) dar si aparatul renal sunt incomplet dezvoltate asa incat este nevoie de precautie
in introducerea alimentelor.
Dr. Delia CHIRA, medic specialist pediatrie

I www.pediatrucluj.ro

II. Cand incepem?

----..

Alegerea momentului optim, a primului aliment si chiar modul efectiv de incepere a


diversificarii are 0 importanta majora mai ales in ceea ce priveste receptivitatea bebelusului la
noul aliment, la noile consistente si gusturi, influentand astfel starea de sanatate nu numai
din prezent ci, mai ales din viitor. In urma cu zece ani, diversificarea se incepea la varsta de 6
saptamani, crescand apoi la varsta de 4 luni pentru ca in prezent sa se stabileasca varsta de
6 luni ca varsta ideala pentru acest important pas.
S-a ales aceasta varsta deoarece bebelusii nu au 0 dezvoltare corespunzatoare nici
fizica (nu-si pot sustine capul, nu stau in sezut,), nici organica (imaturitatea tubului digestiv,
lipsa unor enzime, substante ce ajuta la digestie, prezenta reflexului de protruzie a limbii). Mai
mult, introducerea precoce a unor alimente, in special a celor traditionale solicita mult tubul
digestiv cu riscul de aparitie a unor tulburari in principal gastrointestinale, cel mai frecvent
tulburari ale tranzitului (diaree/constipatie) intestinal cu rasunet asupra dezvoltarii bebelusului.
Dupa varsta de 6 luni insa se considera ca exista 0 minima pregatire pentru a initia
diversificarea, prin introducerea treptata a tuturor nutrientilor necesari pentru dezvoltare.
Continuarea alimentatiei exclusiv lactate poate determina grave tulburari nutritionale prin
compromiterea echilibrului nutritional al organismului in special datorita lipsei de minerale din
lapte (Iapte matern sau formule de lapte praf) in special fier si zinc; fierul este implicat in toate
procesele metabolice ale organismului iar rezevele cu care se naste bebelusul se epuizeaza
in jurul varstei de 6 luni; laptele de mama contine 0 cantitate redusa de fier insa suficienta in
primele luni de dupa nastere datorita "depozitelor" cu care se naste; formulele de lapte praf
sunt imbogatite cu fier, in asa fel incat pana la varsta de 6 luni bebelusul primeste tot ceea ce
are nevoie. Acesta este motivul pentru care nu este necesara suplimentarea cu fier decat
daca sunt indeplinite anumite criterii (prematuritate, gemelaritate, boli cronice, deficit de fier
dovedit, anemie, etc); in schimb profilaxia rahitismului cu Vigantol trebuie continuata cel putin
pana la implinirea varstei de 18 luni.
III.

Reguli de diversificare:

Introducerea de noi alimente este un proces dificil, bebelusul fiind obisnuit cu gustul dulce
al laptelui astfel incat majoritatea vor fi reticenti atunci cand Ii se va oferi si altceva; gusturile
se formeaza in primul an, de aceea pentru a ne asigura de complianta copilasului trebuie sa
fim in cunostinta de cauza si sa cunoastem cateva aspecte adiacente, pe care Ie-am incadrat
ca si "reguli":

sugar sanatos(trebuie exclusa orice infectie; atentie la eruptia dentara care poate
perturba starea generala a bebelusului);

sugarul trebuie sa-si sustina bine capul; nu va fi alimentat in pozitie culcata sau
semiinclinata existand riscul de inec, sufocare;

daca sta in sezut, chiar si cu sprijin, poate fi utilizat scaunelul special, cele mai sigure
sunt cele cu 0 baza larga de sprijin care confera echilibru si stabilitate;

introducerea noului aliment se face progresiv, cate 1-2 lingurite pe zi, la inceputul
mesei in cantitati progresiv crescute pana la inlocuirea completa a acelei mese; de preferat a
se incepe diversificarea la masa de pranz; se recomanda legumele in primul rand datorita
procesarii termice care Ie face mai usor digerabile;

nu se introduc simultan mai multe alimente noi; intre doua alirnente nou introduse
Dr. Delia CHlRA, medic specialist pediatrie

I www.pediatrucluj.ro

162~~~

: CURS DE DIVERSIFICAREAALIMENTATIEI

'

trebuie sa existe cel putin 24-48 de ore pauza pentru ca in cazul in care apar intolerante
(eruptii, varsaturi, diaree, etc) sa poata fi identificat alimentul care le-a provocat;in cazul
copiilor cu antecedente de alergii se creste acest intervalla 4-7 zlle;

alimentul nou va fi propus si nu impus; daca este refuzat se va incerca peste 2-3 zile
din nou; in cazul in care apar semne de intoleranta (varsaturi, diaree, manifestari alergice) se
suprima alimentul respectiv cateva zile apoi se incearca din nou; daca apar aceleasi
manifestari se poate renunta 0 perioada mai lunga;

daca ii este foarte foame inainte de masa ce urmeaza a fi diversificata este indicat sa
se administreze 0 cantitate mica de lapte pentru a-i potoli foamea, in caz contrar sansele de
reusita sunt mici, fiind foarte agitat si nerabdator sa manance;

nu se ofera doua mese din acelasi aliment doar pentru ca-I primeste cu placere
deoarece acest fapt afecteaza echilibrul nutritional al sugarului(ex: doua portiilmese de
cereale/zi);

in preparerea alimentelor nu se adauga sare (pana la varsta de 1 an), vegeta, sau alte
condimente (sunt permise ierburile aromatice : patrunjel, marar, cimbru, oregano, busuioc,
leustean, acestea schimba gustul preparatelor si totodata contin multa vitamina C);

alimentele vor fi pasate pana la aparitia dintilor apoi triturate(fin maruntite); initial
alimentele trebuie sa fie in stare semilichida, apoi se creste consistenta progresiv deoarece
alimentele solide favorizeaza dezvoltarea procesului de masticatie, implicit cu dezvoltarea
musculaturii orale si mai tarziu a vorbirii;

toate alimentele, inclusiv supica se administreaza cu lingurita; se recomanda sa aveti


mai multe lingurite, ideal din plastic/silicon pentru a evita ranirea gingiilor (de multe ori
tumefiate din cauza eruptiei dentare); este ideal sa-I obisnuiti cu lingurita cu 1-2 saptamani
inainte de diversificare pentru a 0 percepe ca pe ceva inofensiv si a accepta mai usor
utilizarea ei.

alimentele trebuie sa fie proaspete, mancarea nu se pastreaza de la 0 zi la alta; in


cazul sucurilor/piureurilor de fructe acestea trebuie servite imediat dupa preparare;

IV . Cum apreciem dezvoltarea bebelusului?


Momentul optim de diversificare se alege dupa un criteriu foarte important si anume
dezvoltarea ponderala (modul in care a crescut in greutate de la nastere pana in prezent).
Este important sa nu comparati copilasii intre ei, ritmul de crestere fiind conditionat de 0 serie
de factori, cei mai importanti fiind bagajul genetic, greutatea de la nastere si tipul alimentatiei
lactate (Iapte de mama, formule de lapte praf).
Sunt 0 serie de grafice, tabele care pot fi folosite in acest sens dar mult mai simplu este
daca insumam valorile medii de crestere corespunzatoare fiecarei luni a bebelusului. Astfel la
greutatea de la nastere trebuie sa adaugam 3750 9 (SOD 9 pentru prima luna, 750 9 pentru
lunile doi, trei patru si inca 500 9 pentru luna 5-a si a 6-a) si obtinem greutatea ideala la varsta
de 6 luni raportata la greutatea de la nastere. Variatii in plus (cel mai frecvent) sau in minus
sunt permise dar necesita totdeauna si 0 evaluare globala a bebelusului (consultatie de
specialitate).ln aprecierea dezvoltarii este foarte importanta lungimea bebelusului, greutatea
se raporteaza intotdeauna la talia actuala.
In situatiile in care exista variatii mari, care trec de limita admisa se poate incepe
diversificarea mai repede de varsta de 6 luni, la cei slabuti prin introducerea
cerealelor(adaptate varstei) iar la cei grasuti prin diversificarea mesei de parnz.
-------------------------------------------------------------------------3

Dr. Delia CHIRA, medic specialist pediatrie I www.pediatrucluj.ro


I

V.Cu ce incepem diversificarea?

Primul aliment se alege in functie de starea de nutritie a sugarului, la fel si masa care va fi
diversificata.
La varsta de 6 luni numarul meselor recomandate este de cinci , trei asa-zis principale si
inca doua gustari si dupa acelasi orar se continua si dupa ce trece de varsta de un anisor.
Chiar daca la varsta de 6 luni nu exista un orar foarte regulat al meselor, acestea se vor
spatia deoarece consistenta crescuta a alimentelor favorizeaza evacuarea mai lenta din
stomac prelungind astfel durata dintre mese.Sunt situatii in care numarul de mese este redus
la 4, de obicei in cazul bebelusilor care dorm mult peste noapte si, astfel ora de trezire,
respectiv micul dejun se decaleaza si nu mai permite existenta celor 5 mese. Nu se iau
masuri suplimentare, cele 4 mese asigurandu-i toti nutrientii de care are nevoie. Niciodata
bebelusul nu va fi trezit pentru a manca, orele de masa stabilindu-se in functie de programul
de somn.
Pentru sugarii eutrofici (cu greutate corespunzatoare varstei si taliei actuale) se
recomanda diversificarea mesei de pranz incepand cu legumele sub forma de supica apoi
crescand consistenta acestora pana cand pot fi servite sub forma unor piureuri de legume. La
fel se procedeaza si in cazul sugarilor cu greutate peste medie (paratrofici), doar ca la ei
diversificarea poate fi "grabita" putin, chiar in jurul varstei de 5 luni.
In schimb pentru sugarii cu greutate sub medie (distrofici), diversificarea se va incepe cu
fainos (cereale pe baza de orez pentru inceput), chiar inainte de 5-6 luni, strict la
recomandarea medicului, administrate la oricare dintre mese, ideal dimineata sau la masa de
pranz, urmand a continua procesul de diversificare cu supa de legume si apoi piureul de
legume.Administrarea cerealelor seara la culcare nu garanteaza 0 noapte Iinistita, de aceea
nu Ie includeti in meniu de la varste foarte mici (niciodata sub varsta de 6 luni si intotdeauna la
recomandarea pediatrului).
Pe masura ce se avanseaza cu procesul de diversificarea mesele devin inegale atat din
punct de vedere calitativ cat, mai ales cantitativ. Micul dejun si cina trebuie sa reprezinte 20%
din necesarul pentru 24 de ore, masa de pranz 30% iar gustarile cate 10 -15 % fiecare.

1. Legumele :

sunt alimente hipocalorice u un continut redus de proteine si lipide (grasimi) insa


foarte bogate in fibre alimentare, saruri minerale si vitamine;

se pot introduce chiar de la varsta de 4 luni insa doar in cazurile in care acest lucru
este recomandat de medic;

6-7 luni : morcovi, patrunjel (radacina, frunze), pastarnac, telina (radacina, frunze)
fasole verde, spanac, dovlecel,dovleacul placintar, conopida, cartoful in cantitate mai mica ca
si liant in piureul de legume (se poate creste progresiv cantitatea dupa varsta de 8 luni cand
se poate oferi piureul classic de cartofi) sau cartof dulce, salata verde , ardei gras, mazare
boabe extrafina(nu din conserva datorita procesului industrial), sfecla rosie; cel putin initial e
de preferat sa se evite ceapa, rosiile, vinetele, varza;

7-8 luni : se poate adauga ceapa,initial fiarta in supica,praz, brocoli; se poate creste
cantitatea de cartof;sparanghel, stevie, loboda, salata verde, spanac;
8-9 luni : rosii (cu atentie, in cantitati mici, fiind foarte acide), usturoi;
Dr. Delia CRIRA, medic specialist pediatrie I www.pediatrucluj.ro

----------------------4

16 oct
2012

"

'

CURS DE DIVERSIFICAREAALIMENTATIEI

~'.' .

"

'

legumele pot fi administrate si crude: un morcov crud calmeaza foarte bine durerile
dentare; dupa varsta de 8 luni se poate administra si cate 0 feliuta de rosie, ardei, mai mult
pentru a testa toleranta si pentru a obisnui bebelusul si cu alte gusturilconsistente; cand se
ofera astfel de bucatele, fie ca sunt crude, fie ca sunt preparate termic trebuie sa-I
supravegheati foarte strict.

Dupa varsta de 1 an se pot administra castraveti,ridichi, varza,ciuperci (intotdeauna de


cultura).
Initial se administreaza supa clara apoi, se pot adauga si legumele mixate plus 1 - 3 ml ulei
vegetal(floarea soarelui, ulei de masline); la piureul de legume se adauga 19 unt (un varf de
cutit) si 10 ml lapte( LM sau LP cald,chiar fierbinte deoarece confera un aspect pufos
piureului);

dupa varsta de 9 luni, se pot folosi aproape toate legumele, mai putin fasole uscata,
varza, vinete (baloneaza si sunt greu de digerat);

se ofera la inceput sub forma de supa apoi treptat se creste consistenta si se


administreaza sub forma de piure.

PRACTIC:

prima supa va fi supa clara de zarzavat 1-2 lingurite, in ziua urmatoare 2-3 lingurite
pana se ajunge la minim 50 ml, ideal 90-100 ml supa de legume; pe masura ce bebelusul se
obisnuieste se adauga noi legume, se incearca diverse combinatii de legume, acestea putand
fi mixate si servite sub forma unei supe creme; in momentul in care s-a obisnuit cu
consistenta semilichida, pot fi adaugate mai multe legume obtinand astfel un piure care ofera
mai multe fibre si care are 0 valoare calorica suplimentara; este momentul in care se
introduce si carnea(pui, gaina, vita pentru inceput), initial fiarta in supica, apoi incorporata in
piureul de legume;

la prepararea supei de legume se adauga ulei (floare soarelui, masline) 1-3-5ml (1


lingurita) sau fainos (in cazul copilasilor cu deficit ponderal): faina de orez (orezina) sau
porumb (zeamil); dupa introducerea galbenusului de ou, se pot prepara si cu galuste de gris
sau paste fainoase (taietei);

piureul de legume se prepara din legume fierte si pasirate la care se adauga putin unt
(grasime 65-85%) si 5-10 mllapte (cald); cantitatea se creste progresiv pana se ajunge la 70100 9 piure de legume cu 20-30-50 9 carne fiarta si mixata; cantitatile sunt variabile,
reprezinta doar un etalon orientativ, unii copilasi preferand supica altii dezvoltand 0 preferinta
pentru piureul de legume; este foarte important ca in cadrul mesei de parnz sa exista cele
doua variante stiut fiind faptul ca dupa varsta de 1 an este mult mai dificil de impus acest
lucru;
piureul calsic numai din cartofi se ofera dupa varsta de 8 luni cand sunt prezente
amilazele necesare digerarii amidonului;

pe masura ce se introduce legumele aspectul si consistenta scaunului se va modifica


semnificativ, culoarea acestuia reflectand legumele consummate; de asemenea numarul
scaunelor paote varia, in functie de tipul alimentatiei; este momentul in care tulburarile de
transit(constipatia/diareea) pot fi controlate prin alimentatie.

Dr. Delia CHIRA, medic specialist pediatrie I www.pediatrucluj.ro

r>.

Legume "atipice":
a) Nautul: face parte din categoria leguminoaselor, din aceeasi familie cu lintea, mazarea,
soia; este un aliment complet datorita unei cantitati mari de protein dar si de acid folic,
zinc, fier, fiind in acelasi timp 0 sursa importanta de antioxidanti; se poate introduce in
alimentatie dupa 10 luni, ideal 12 luni din cauza tulburarilor digestive care pot sa apara
secundare cantitatii mari de protein si acumularii de gaze in exces; se recomanda mare
atentie la achizitionarea acestuia iar modul de prepapare trebuie sa fie unul correct si
complet; se recomanda ca inainte de fierbere sa fie "inmuiat" in apa 12-24 de ore; nu
se recomanda a se asocial cu carne sau ou din cauza unui exces de protein care ar
putea sa apara;
b) Lintea:apartine aceleiasi categorii ca si nautul si mult timp era considerata "alimentul
saracilor"; este 0 sursa excelenta de proteine clasandu-se pe locul al treilea dupa
canepa si soia in ceea ce priveste continutul de proteine de origine vegetala; exista trei
soiuri de linte(rosie, verde si maro), dintre acestea lintea rosie este prima optiune la
bebelusi datorita unei digerabilitati mai usoare comparativ cu celelalte soiuri; poate fi
folosita atat sub forma de supa crema cat si sub forma de piureuri in combinatie cu alte
legume;se introduce in alimentatie dupa 9-10 luni tocmai datorita riscului de balonare si
discomfort abdominal; pentru reducerea acestui risc se recomanda "inmuierea" in apa
pentru 12-24 de ore si abia apoi prepararea termica;adaugarea de coriandru sau
sofran ii confera 0 aroma si un gust aparte, complianta bebelusilor fiind ridicata in
acceptarea acesteia.
c) Soia:este 0 leguminoasa pe cat de recomandata pe atat de controversata mai ales in
ceea ce priveste modificarea genetica; trecand peste acest aspect, putem spune
despre soia ca este un aliment complet care furnizeaza 0 cantitate uriasa de proteine,
continand toti cei opt aminoacizi esentiali; este bogata si in vitamine din grupul B dar si
in fier, fosfor, calciu, magneziu; este considerata ca facand parte din categoria
alimentelor cu risc alergenic ridicat, fiind raspunzatoare de aparitia alergiilor prin
mecanism incrucisat, de aceea se recomanda precautie in administrarea ei in primul an
de viata.Mai mult contine fitoestrogeni, derivati ai hormonilor sexuali feminini care ar fi
raspunzatori de aparitia caracterelor sexuale secundare inainte de varsta de 9 ani;
studiile efectuate in acest sens nu au fost concludente de aceea se recomanda in
continuare ca soia sa faca parte din alimentatia copiilor pastrand insa linia unui
consum moderat, idee valabila in situatia oricarui aliment.Laptele de soia este 0
varianta de luat in calcul in situatia copiilor cu intoleranta la proteinele din laptele de
vaca care nu sunt alaptati si care nu tolereaza formulele cu hidrolizat total.

2.

CARNEA:

foarte importanta datorita proteinelor de inalta valoare biologica, proteinele avand un


rol esential in procesele de crestere si dezvoltare, fiind considerate suportul material al vietii;
proteinele, prin descompunere in organism elibereaza aminoacizi (exista 30 de aminoacizi, 8
dintre acestia fiind aminoacizi esentiali, adica nu pot fi produsi de organism, trebuie adusi prin
alimentatie); proteinele cu valoare biologica mare sunt cele continute de carne si oua, acesta
fiind motivul principal pentru care alimentatia vegetariana a copilului este total contraindicata;
necesarul de proteine este mai mare in primul an de viata (2,2 9 proteine pentru fiecare
kg in primele sase luni, apoi 1,6 9 proteine pentru fiecare kg) tocmai datorita procesului
accelerat de crestere;
----------6
Dr. Delia CHlRA, medic specialist pediatrie I www.pediatrucluj.ro

162~~~

CURS DE DIVERSIFICAREAALIMENTATIEI

poate fi introdusa in alimentatie incepand cu varsta de 6 luni, cele mai indicate fiind
carnea de pui/gainasi vita, apoi dupa varsta de 7 luni carnea de curcan,iepure, ficatul de pui,
respectiv pestele alb iar incepand cu varsta de 8 luni, somonul; in cazul pestelui se
recomanda precautie mai ales la bebelusii ce provind din familii cu antecedete de alergii si
diverse intolerante alimentare;pestele ar trebui sa existe cel putin de 2 ori pe saptamana; are
un continut mare de proteine, iod, fosfor, precum si vitamine A si 0, la care se adauga acizii
omega deoasebit de importanti in dezvoltarea sistemului nervos;

Carnea de rata, gasca, oaie, porc , vanatul se vor administra abia dupa varsta de 2-3
ani cu mare prudenta si in cantitati limitate;

se incepe progresiv, prin fierberea carnitei in supa, ulterior mixata aceasta poate fi
incorporata in piureul de legume in cantitati crescute progresiv (10 g, 20g, etc) pana se ajunge
la 50 9 spre varsta de 9 luni; se pot prepara si perisoare din carne dupa introducerea oului;
chiftelutele,snitelele datorita procesului de prajire nu se recomanda decat dupa varsta de 2
ani(si dupa aceasta varsta in cantitate limitata);se pot in schimb prepara chiftelute de carne
silsau legume in cuptor, pe hartie de copt; carnea sub forma de gratar va fi oferita doar in
momentul prezentei dentitiei (in medie dupa varsta de 1 an)
mezelurile, conservele de care, pate-ul nu constituie variante optime datorita
procesului de preparare si adaosurilor pe care Ie contin!!!

3.

Qui:

foarte important datorita continutului ridicat de proteine si aminoacizi esentiali;


se ofera dupa varsta de 6 luni;

indispensabil in regimul unui copil, indiferent de varsta (cel putin 2 oua pe saptamana);

inainte de fierbere se spala foarte bine, se fierbe 10 minute si se ofera doar galbenusul,
incorporat in piureul de legume; dupa varsta de 1 an poate fi oferit si albusul;
se incepe cu 0 cantitate mica 1/8 dintr-un galbenus, cu pauza de 48 ore, dupa care se
creste la 1f4 din galbenus mentinand acelasi interval liber de 48 de ore pana se ajunge la 1
galbenus intreg; acesta se ofera la masa de pranz, alternand cu diferitele tipuri de carne, ideal
de 2-3 ori pe saptamana; in zilele cand se administreaza ou nu se administreaza si carne
pentru a evita un exces de protein;

se pot administra si oua de prepelita insa intotdeauna fierte si fara albus pana la
implinirea varstei de 1 anisor; 1 galbenus de gaina
2 galbenusuri de prepelita; ouale de
prepelita nu se administreaza crude("cura de imunizare cu oua de prepelita);

4.

Fructele:

alimente hipocalorice, foarte bogate in vitamine, fibre si saruri minerale pot fi oferite ca
si gustari (intre mesele principale) sub forma de sucuri, piureuri sau compoturi, chiar dulceturi
sau siropuri(daca nu au zahar suplimentar adaugat);
reprezinta a doua masa complementara, dupa diversificarea mesei de pranz, oferinduse intre micul dejun si pranz; ulterior se pot administra si in cadrul celei de-a doua gustari
(intre pranz si cina) cel mai frecvent in combinatie cu prod use lactate (iaurt, branza de vaci)
sau cereale (gris, orez, etc);

fructele se administreaza imediat dupa preparare, nu se pastreaza la frigider si nu se


incalzesc (risc de inactivare a vitaminelor, fermentare, oxidare);
--------------------7
Dr. Delia CHIRA, medic specialist pediatrie I www.pediatrucluj.ro

r>.

.r=-:

r>.

pot fi oferite ca atare sau in combinatie cu branza de vaci, fainos (biscuit, cereale),
orez, seminte macinate dupa introducerea oului pot fi servite si incorporate in tarte cu fructe,
budinci de fructe;

dupa ce se obisnuiesc cu sucul de fructe este recomandat sa fie servite piureuri


datorita cantitatii crescute de fibre ce contribuie la asigurarea unui tranzit intestinal
normal;avand in vedere ca se administreaza dupa diversificarea mesei de pranz cand
bebelusul este deja obisnuit cu consistenta piureului, poi fi administrate direct sub forma de
piure; este mult mai indicat sa se administreze sub forma de piure si nu sub forma de suc;
sucul se administreaza doar in situatiile in care bebelusii refuza piureul si se incearca
adaugarea de pulpa de fruct pentru a creste valoarea nutritiva a acestuia;

exista 0 mentiune importanta in cazul sucului de portocale, foarte recomandat dar care
in prezent se administreaza cu precautie, eventual in combinatie cu alte sucuri datorita
aciditatii crescute implicata in aparitia gastritei si a refluxului gastroesofagian;ca si exemplu:
10 ml suc de portocale cu 20 ml suc de morcov si 30 ml suc de mar sau sfeela rosie/rodie;
pot fi administrate si inaintea varstei de 6 luni in cazul copiilor cu tranzit intestinal
incetinit (constipati), in special sucul de mere, para;nu administrati sucuri de fructe decat dupa
consultarea medicului curant al bebelusului;

sucul se prepara proaspat, nu se indulceste si se administreaza cu lingurita, progresiv


cate 1-2 lingurite pe zi, pana se ajunge la minim 30 ml/zi (in una, doua reprize);sucul nu se
administreaza intre mese; el insusi constituie 0 masa, practic 0 gustarica;prin administrarea
sucului intre mese se interfera cu aportul caloric si astfel masa urmatoare poate sa nu mai fie
acceptata;
daca fructele se dau pe razatoare, atunci trebuie folosita una de stiela pentru a preveni
oxidarea acestora;

6-7 luni: para, mar, gutui piersica, caisa, nectarina, banane, portocale, avocado,
mango,rodie, papaya;

8-9 luni: pepene galben, prune, cirese, visine, struguri(atentie foarte mare la samburi);

10 luni: pepene verde (niciodata "incercat", intotdeauna spalat foarte bine);


fructele considerate cu potential alergenic crescut pot fi servite si inaintea varstei de 1
an cu mare precautie respectand principiul introducerii progresive; la copilasii cu antecedente
de alergii se va temporiza introducerea acestor fructe pana dupa varsta de 1 an;astfel afinele,
murea, zmeura, capsunii,coacazele, agresele, sunt fructe foarte bogate in vitamina C si in
antioxidanti iar bebeficiul introducerii acestora in alimentatie este net superior riscului de
alergii;mai mult, noile recomandari nutritionale, valabile si in cazul glutenului sustin
introducerea acestora in primul an de viata cand exista inca anticorpi materni care protejeaza
bebelusul de eventuale alergii.

fructele uscate din comert sunt in general imbogatite cu zahar si au adaugat sulfiti
pentru conservarea culorii, astfel incat nu sunt prea indicate in primul an de viata; daca aveti
garantia producatorului ca acestea nu au adaosuri suplimentare atunci se pot introduce in
alimentatia bebelusilor;
nu se recomanda fructele din com pot, la prepaparea acestuia folosindu-se de cele mai
multe ori zahar/indulcitori/conservanti;

in absenta fructelor proaspete pot fi folosite fructe congelate chiar daca prin
congelare/decongelare se pierde din valoarea lor nutritiva; este chiar indicat, mai ales in cazul
fructelor sezoniere(capsuni, mure, afine, etc) sa va faceti mici provizii in congelator pentru a
oferi bebelusilor pe timpul iernii adevarate cokteiluri de vitamine si antioxidanti;

Nuci, migdale, alune, fistic, caju,etc: - fac parte din categoria fructelor interzise in primii
ani datorita pericolului de accidente dar si prezentei unui risc alergic ridicat;cele mai frecvente
Dr. Delia CHIRA, medic specialist pediatrie I www.pediatrucluj.ro
8

alergii se intalnesc in cazul alunelor de aceea acestea nu se recomanda a se introduce in


primul an mai ales la copiii care provin din familii cu antecedente alergice;cu toate acestea, la
cei fara probleme se pot introduce dupa varsta de 6 luni insa numai dupa maruntirea foarte
fina(cu risnita) si pot fi adaugate in iaurt, branza, amestecate cu cereale, etc; sunt foarte
nutritive continand cantitati semnificative de proteine dar si de vitamine si minerale;

5.

Produsele lactate:

Incepand cu varsta de 6 luni, cu fiecare zi care trece laptele isi pierde din rolul primordial in
alimentatie, fiind treptat inlocuit partial de alte alimente care ofera si alte principii nutritionale.
Indiferent de tipul alimentatiei lactate aceasta va fi continuata, mai mult vor fi adaugate si
derivate de lapte (branza de vaci, iaurt, unt, lapte folosit la prepararea piureurilor,
cerealelor).Pana la varsta de 1 an vor ramane doar doua mese de lapte (dimineata si seara),
derivatele de lapte servindu-se in general ca si gustari.
Este foarte important sa nu existe un exces de lapte in alimentatie(mai ales LP si lapte de
vaca), acesta contribuind la aparitia numeroaselor carente vitaminice si minerale; spre varsta
de 1 an sunt suficiente doua mese de lapte, astfel incat cantitatea totala pe 24 ore sa nu
depaseasca 500-600 ml. Se continua alaptarea sau dupa caz alimentatia cu formule de lapte
praf, insa acestea trebuie adaptate varstei (formula de continuare, formula de crestere).
Pana la varsta de 2 ani nu se recomanda introducerea laptelui de vaca (ca atare, la micul
dejun si cina) ci folosirea in continuare a laptelui de mama sau a formulelor de lapte praf.

a) Branza de vaci: - pentru bebelusi se prefera branza proaspat preparat cu adaos de calciu
lactic, eventual suc de lamaie; 200 mllapte cu doua tablete de calciu lactic (a cate 500 mg) se
pun sa fiarba amestecand in continuu pana la coagularea cazeinei, cand apar grunji; se ia de
pe foe si se amesteca pana se separa lactoserul; se strecoara apoi, se da prin sita si se
serveste ca atare sau in combinatii cu piureuri de fructe, eventual 1-2 biscuiti, mamaliga, orez,
paste fainoase; este indicat ca branza sa fie proaspat preparata si sa nu fie past rata de la 0 zi
la alta; in situatia cand nu se poate prepara acasa, se poate folosi si cea din comert, ideal cea
"bio";
b) laurtul: - se poate administra dupa varsta de 7 luni, proaspat preparat, singur sau in
combinatie cu fructe, biscuit; cel din comert trebuie sa aiba 4-6% grasime;
I!! Nu se recomanda iaurtul cu fructe din comert!!!
c) Smantana (20-25%): poate fi adaugata in ciorba, la mamaliga cu branza, branza de vaci;
d) Branza telemea : varianta desarata , poate fi servita dupa varsta de 10 luni;dupa varsta de
1 an se poate folosi si branza sarata(daca cantitatea de sare este mare, atunci se recomanda
desararea acesteia prin introducerea in apa pe 0 durata de 24-48 de ore la frigider);
e) Unt(65-85%) : important pentru aportul de grasimi se adauga in piureul de legume, iar dupa
aparitia dentitiei si sub forma "soldateilor" (paine cu unt taiata in cuburi mici);cititi cu atentie
eticheta, untul nu trebuie sa contina grasimi de origine vegetala;
f) laptele de capra, branza de capra se pot introduce dupa varsta de 1 an;
g) Cascavalul, branza de burduf, telemea sarata se vor oferi doar dupa varsta de 1 an.
Ca si echivalente calorice :
150 mllapte = 30 9 branza de vaci cu smantana= 60 9 branza vaci simpla = 1 iaurt (200 g)
Dr. Delia CHlRA, medic specialist pediatrie I www.pediatrucluj.ro

6.

/"'.

Cereale:

o
fac parte din categoria glucidelor, hidratilor de carbon avand un important rol energetic
si structural (creierul, inima, celulele sangvine, muschii nu pot functiona optim in absenta lor);
o
orezul poate fi introdus de la varsta de 4 luni si este recomandat ca si suplinire a
aportului caloric in cazul copiilor cu deficit de greutate; de asemenea este folosit cu succes in
dieta de tranzitie in caz de diaree;
o
la 6 luni se pot introduce porumbul,secara iar incepand cu varsta de 7 luni si grisul,
urmand ca graul (faina de grau, pastele fainoase din grau, biscuitii cu gluten) sa fie servit
dupa varsta de 8 luni;se pot folosi fulgi de orz, ovaz, secara;
o
in general se servesc impreuna cu laptele sau produsele lactate (cereale din comert
adaptate varstei, mamaliga cu branza, orez in lapte, budinci de orez, paste cu branza, budinci
de macaroane, biscuiti cu branza, iaurt) dar pot fi oferite si in combinatie cu fructe (piure de
fructe cu biscuiti)
o
paine - ideal de tip integral (cantitate mare de fibre) sau preparata in casa fara aditivi
poate fi oferita ca si gustare sau chiar la micul dejun (soldatei cu unt, pasta de branza, pasta
de ficat de pui); nu se recomanda cresterea aportului caloric al supei de legume prin
introducerea de paine in supica (exista riscul sa se sature cu supica si sa refuze piureul de
legume cu carne);
oeste
ideal a nu se incepe diversifcarea cu cereale deoarece beneficiul obtinut nu este
cel dorit; cerealele se prezinta sub forma instant, deci nu sunt altceva decat calorii "goale",
mult amidon, invelisul (cel care contine fibre) fiind de multe ori inlaturat; nici cerealele
imbogatite cu tapioca si nici cele integrale (continut prea mare de fibre care ar putea dauna
colonului, producand agitatie, dureri de burtica, balonari)nu ar trebui utilizate pentru inceputul
diversificarii;
o
cerealele nu trebuie folosite in exces deoarece prin continutul de fitati, inhiba absorbtia
mineralelor (calciu, fier, magneziu) si vitaminelor si, in plus blocheaza digestia proteinelor.
Cereale atipice:
a) Quinoa:
este 0 sursa importanta de proteine, continand toti aminoacizii esentiali, la care se
adauga 0 cantitate semnificativa de calciu, fier, vitamin E dar si folati; nu contine
gluten de aceea este 0 alternativa viabila la cei cu intoleranta la gluten;
se poate folosi sub forma de fulgi sau faina, in combinatie cu diverse legume si
fructe; datorita cantitatii mari de protein nu se recomanda asocierea cu carne sau
galbenus de ou;
poate fi introdusa in alimentatie dupa varsta de 7-8 luni;
b) Meiul:
este 0 cereala rar folosita in alimentatia din zilele noastre insa este deosebit de
bogata in vitamine din grupul B dar si in fier si fosfor; de asemenea contine cantitati
semnificative de fibre si proteine;

-----------------------.-----------------------------------.----------0
Dr. Delia CHlRA, medic specialist

pediatrie

I www.pediatrucluj.ro

162~~~

: CURS DE DIVERSIFICAREAJALIMENTATI~r
I

,~

~_,

'.

~.

,',
~

",
_

~e

'

este un excellent antidot al balonarilor si disconfortului abdominal; nu contine gluten


deci poate fi administrat in siguranta celor cu intoleranta la gluten;
poate fi servit in supe, piureuri, budinci, tarte dar si in combinatie cu frcute si/sau
prod use lactate;
se introduce dupa varsta de 6 luni atat la masa de pranz cat si la gustarici;
c) Hrisca:
nu face propriu-zis parte din categoria cerealelor, fiind mai degraba 0
"pseudocereala";
are un continut bogat in protein continand toti aminoacizii esentiali, de aceea exista
si un risc allergenic, mai ales in cazul copiilor cu antecedente alergice in familie;
poate fi administrate prin fierbere ca atare sau sub forma de faina, incorporate in
piureuri de legume, fructe, produse lactate si poate fi introdusa in alimentatie dupa
varsta de 8 luni.

7.

Grasimile (lipidele):
foarte importante cu rol esential in crestere si dezvoltare, mai ales in maturarea
sistemului nervos, dezvoltarea creierului, absorbtia unor vitamine (Vitaminele A, D, E, K nu se
absoarb decat in prezenta grasimilor chiar daca prin alimentatie se furnizeaza cantitatea
corespu nzatoa re);
o
sunt trei clase de grasimi, saturate, monosaturate si polinesaturate
o
grasimile saturate: exista in lapte, unt, smantana dar si carne (se evita carnea foarte
grasa, de pore, slanina, untura dar si mezelurile); laptele si smantana trebuie sa aiba un
continut mediu de grasimi, niciodata nu se va administra unui copil cu greutate normala lapte
dietetic; untul nu se inlocuieste cu margarina indiferent cu ce ar fi aceasta imbogatita;
o
grasimile mononesaturate : uleiul de masline cu beneficii recunoascute de toata lumea
insa nu trebuie folosit in exces (1-2 lingurite pe zi, de obicei adaugate la prepararea supei sau
a piureului de legume); contine foarte multi acizi grasi esentiali precum si Vitamina E, foarte
utila unui organism in crestere;
o
grasimile polinesaturate : pestele este un reprezentatnt de seama al acestei categorii si
poate fi introdus in alimentatie incepand cu varsta de 7 luni; pe langa continutul mare de acizi
grasi benefici are si 0 cantitate rezonabila de fosfor precum si de Vitamina D, A si grupul
Vitaminei B.
8. Vitaminele:

o alimentatie echilibrata ce cuprinde toate categoriile de alimente nu necesita


suplimentare cu vitamine, singura care se administreaza in scop profilactic fiind Vitamina 0
(se administreaza zilnic incepand cu varsta de 10 zile pana la varsta de 18 luni continuu, apoi
doar in sezonul rece, tinand cont de ritmul de dezvoltare al copilului).
9. Apa:

necesarul de lichide si implicit de apa este variabil in functie de varsta copilului si


intotdeauna raportat la greutate; astfel la nastere necesarul este de 100-150mllkg/zi,
ajungand la 6 luni la 130-150 ml/kg, dupa aceasta varsta scade progresiv pana la 120-135
ml/kg la varsta de 1 an;
--------------------------------11

Dr. Delia CHIRA, medic specialist pediatrie I www.pediatrucluj.ro


pana la varsta de 6 luni necesarul este acoperit de lapte, copiii neavand nevoie de
suplimentare cu apa, ceai indiferent de temperatura ambientala;
dupa varsta de 6 luni este suficient laptele consumat, la care se adauga apa continuta
in fructe, legume, consumate ca atare sau sub forma de sucuri, supe; este bine insa sa
obisnuim bebelusii cu cateva lingurite de apa pe zi; se poate folosi apa plata slab
mineralizata, apa pentru bebelusi sau apa de la robinet fiarta si racita; nu se administreaza
apa de izvor chiar daca izvorul este in varful muntelui (rise de contaminare cu diverse bacterii
datorita poluarii excesive sau cadavrelor de animale).
10. Condimentele si plantele aromatice:
Chiar daca sarea si zaharul nu se recomanda in alimentatia bebelusilor sunt alte mirodenii
pe care Ie putem folosi pentru un plus de gust si savoare. Mai ales chimenul, anasonul,
busuiocul si feniculul stau la baza multor ceairui/siropele anticolici;
gusturile si preferintele se formeaza pe masura ce bebelusul creste de aceea este
important mai ales in cazul bebelusilor cu apetit capricios sa gasim solutii;
chiar daca vorbim de cantitati infime adaugate la preparare este bine ca acestea sa fie
considerate aliment nou iar in ziua respectiva sa nu se ofere si un alt aliment;
se pot folosi pentru inceput: frunze de patrunjel, telina,busuioc,oregano,
marar,
cimbru, coriandru, rozmarin, tarhon; chimen;
dupa introducerea fructelor 0 savoare deosebita este oferita de: vanilie,
scortisoara,nucsoara, menta,sofran; ~
nu se recomanda in primul an vegeta(id al nici dupa primul an), condimentele gata
preparate, piperul,chili;

(\t'+

/~?

VI . 5tabilirea ratiei in alimentatia diversificata:


Este dificil de impus anumite cantitati bebelusului, acestea fiind de multe ori mai mult
orientative. Mai ales daca avem parte de un bebelus reticent la alimentatia diversificata va fi
foarte greu sa-i administram cantitatile standard recomandate, fortarea, "indoparea" nefiind
solutii viabile, de multe ori obtinand efectul invers: refuzul total al oricarui aliment si
continuarea exclusiva a alimentatiei lactate.
Cantitatile se adapteaza in functie de apetitul copilului, acceptandu-se variatii in plus sau
in minus de 30 ml/30g. Se tine cont si de faptul ca apetitul este variabil de la 0 zi la alta, la fel
si compozitia si aportul caloric al unei mese (exemplu: gustarea de fructe aduce mai putine
calorii decat masa de pranz alcatuita din supa de legume si piure de legume).
In medie un copil cu varsta intre 4 si 8 luni are nevoie de 5 mese a cate 180 mllg iar
dupa varsta de 8 luni 0 cantitate de 200 mllg la fiecare masa, numarul de mese ramanand
constant.

~~~==~~----~---~--~-~--------------------------.-------------------2
Dr. Delia eHIRA, medic specialist pediatrie I www.pediatrucluj.ro

162~~~

CURS DE DIVERSIFICAREAALIMENTATIEI
.

"

~..

.
,

..

PRACTIC:
1.
6 LUNI:

5 mese a cate 180 mllg din care patru mese de lapte (Iapte de mama/formula de lapte
praf) si 0 masa, masa de pranz diversificata;
omasa
de pranz : - supa de legume (50-90ml, in functie si de preferintele bebelusului) +
piure de legume (90-100 g +10-20-30g carne mixata).
2.
7 LUNI:
o
5 mese a cate 180 ml/g din care trei mese pe baza de lapte (dimineata, seara, dupamasa) si doua mese diversificate (masa de pranz si prima gustare);
omasa
de pranz: la fel ca la 6 luni doar ca se poate completa cu peste alb, ficat de pui,
carne de curcan,iepure, cantitatile fiind aceleasi (50-90 ml supa de legume, 90-100 9 piure de
legume cu 30-40 9 carne pui, curcan, peste, galbenus de ou);
o
gustarea 1 : intre micul dejun si pranz, avand la baza fructele, initial sub forma de sue
(30-50-80 ml), ulterior piure de fructe (50-100-160 g); se poate adauga branza de vaci, orezul
sau alte cereale, 1-2 biscuiti (20 g);
3.
8 LUNI:
o
5 mese a cate 180-200mllg din care doua de lapte (micul dejun si cina), restul
diversificate
o
gustarea 1: piure de fructe (mere, pere, piersici, nectarine, banane, singure sau in
diferite combinatii) 160-180 9 eventual cu adaos de biscuiti (20 g), branza de vaci, iaurt;
cantitatile de fructe, respectiv de lactate sunt variabile, in functie si de preferintele
bebelusului, cantitatea totala recomandata fiind de 180-200 g;
omasa
de pranz: supa de legume (50-100 ml) cu piure de legume cu carne, peste,
ficat, galbenus de ou (90-120 ml); pot fi oferite galuste de gris, paste fainoase, perisoare;
o
gustarea 2 : cereale in lapte, orez in lapte, gris in lapte, branza de vaci cu fructe,
biscuiti, alte tipuri de cereale, budinci (orez, macaroane,etc), iaurt cu fructe.
Dupa varsta de 8 luni se poate incepe cu bucatelele(legume, fructe, branza, soldatei),
oferite pe 0 farfurie; de asemenea cand se serveste iaurtul, bebelusul poate primi in manuta
un biscuite, 0 coaja de paine.
IMPORTANT:

apetitul este variabil de la 0 zi la alta, la fel preferintele pentru anumite alimente


se modifica periodic;
cantitatile sunt orientative; niciodata nu va fi fortat sa manance tot daca nu
primeste cu placere;
se fac pauze pentru a elimina aerul inghitit in timpul alimentatiei; la inceput pana
se obisnuieste eu 0 eonsistenta mai ereseuta se pot oferi 2-3 lingurite de supiea,
apoi 2-3 de piure;
masa trebuie servita in aeelasi loe, ideal fara tv, fara juearii si fara a depasi 45 de
minute;
intre mese ar trebui sa existe 0 pauza de 3 ore, interval in care nu se vor oferi
alte alimente, interferand astfel cu aportul caloric;(creste
riseul de a refuza

Dr. Delia CHIRA, medic specialist pediatrie I www.pediatrucluj.ro

----

--------------13

urmatoarea masa mai ales daca primeste ceai indulcit sau sucuri de tructe);
alimentatia trebuie treptat adaptata traditiei si obiceiurilor alimentare din familie,
dupa varsta de 1 an recomandandu-se mesele in familie;
se va tine cont de disponibilitatile alimentare legate de sezon, posibilitatile
materiale;

In continuare, pana la varsta de 1 an vor ramane tot 5 mese, in aceeasi cantitate doar ca
se pot adauga alimente noi la cele trei mese diversificate. Mai mult, dupa varsta de 8 luni
alimentele nu mai trebuie triturate, ele pot fi maruntite pentru a stimula procesul de masticatie.
Cantitatile de alimente sunt variabile, important e prezenta tuturor principiilor si evitarea
supraalimentarii sugarului. In cazul in care aportul caloric zilnic al copilului depaseste nevoile
organismului, va avea loc stocarea acestora in tesutul adipos, ceea ce determina modificarea
greutatii, sugarul devenind astfel supraponderal sau chiar obez. Obezitatea la aceasta varsta
este 0 problema de sanatate foarte importanta, deoarece, asa cum au demonstrat multiple
studii clinice efectuate pana in prezent, un sugar supraponderal are toate sansele sa ajunga
un adult obez.
Regimul alimentar precum si obiceiurile de hranire ale sugarului trebuie atent monitorizate
de catre mama. Problema kilogramelor in plus la aceasta varsta nu este cauzata de calitatea
nutrientilor (dieta trebuind sa fie adaptata varstei, cat mai echilibrata si diversificata, atunci
cand este posibil) ci in special de cantitatea lor.

Dr. Delia C'hira

~~~==~--~--~~~--~-~~.----~--------------------------------------4
Dr. Delia CHIRA, medic specialist

pediatrie

I www.pediatrucluj.ro

16 oct.
2012

CURS DE DIVERSIFICAREAALIMENTATIEI'
.

. ...

'.'

'.

>

~,

...,

Exemplu practic ( sugar de 6 luni, cu greutate normala)


6-71uni:
Se diversifica masa de pranz
La finalullunii a 6 -a : masa de pranz trebuie compusa din supa de legume, piure
de legume cu came (pui,gaina/vita) si galbenus de ou
Ziua 1:
Supa limpede, strecurata ( morcov, patrunjel, pastranac, telina) cu adaos de ulei (
masline, floarea soarelui ... 1-2.3 m1);practic intr-un litru de apa se pun la fiert 1
morcov, 1 patrunjel, Ipastamac(saujumatate depinde de dimeniuni) si 0 felie de
telina;
Se ofera 1-2 lingurite la inceputul mesei de pranz daca bebelusul nu este foarte
agitat; daca ii este foarte foame se administreaza putin lapte pentru potolirea senzatiei
de foame dupa care se administreaza supica, ulterior completand cu lapte masa de
pranz.
Ziua 2: 3-4 lingurite din aceeasi supica ( fara a adauga alte legume);
Ziua 3: 5-6 lingurite din aceeasi supica (nu se adauga alte legume, eventual daca
refuza supica se va scoate telina); nu se insista daca nu accepta cele 5-6 lingurite;
Ziua 4: 10 lingurite; se poate creste usor consistenta supei prin pasirarea morcovului,
apoi, in zilele urmatoare se pot adauga progresiv si restullegumelor in proportii
variabile, in functie si de preferintele bebelusului;
Ziua 5 : se poate adauga la supica putin dovlecel(1-2 cubulete), fara insa a fi pasirat,
doar fiert impreuna cu celelate legume; cantitatea de supica minim 10 lingurite; se
continua cu lapte pentru completarea mesei;
Ziua 6 : se creste cantitatea de dovlecel(3-4 cubulete) care poate fi pasirat cu
celelalte legume, in proportiii variabile; cantitatea de supica minim 10 lingurite; daca
bebelusul accepta cu placere supica se poate creste cantitatea la 15-20 lingurite;daca
e incantat de consistenta aceasta poate fi crescuta;
Ziua 7: 15-20 lingurite supica cu consistenta crescuta progresiv (piure
semilichid);daca nu accepta consistenta mai crescuta i se ofera in continuare doar
supica c1ara;primii pasi sunt importanti de aceea nu trebuie fortat, fiecare bebelus are
preferintele lui;
~
Ziua 8 : se poate adauga una din urmatoarele legume: conopida, fasole verde,
fasole galbena, mazare verde, cartof dulce, ardei gras ( doar una singura si in
cantitate redusa, initial doar fiarta, fara a fi pasirata); se pot face diverse combinatii (
ex: morcov, pastranac,dovlecel; morcov, telina, conopida; morcov, conopida,
dovlecel; morcov, patrunjel cartof dulce, etc); nu este obligatoiu sa fie prezente toate
Dr. Delia CHIRA, medic specialist

pediatrie

I www.pediatrucluj.ro

15

6
1 2~~~

-. ,~~ ".~
~"f',.,.,..,-,,-"';--~
, ~~,.'
~ i~""?'
J. ' .....
,";"'r"r7"';;~..--;~/..~i'"~-_'~'::-':.. ~ : CURS DE DIVERSIFICAREAALIMENTA1IEI
'.'
""
"l'"

~..-.

or-"""

": --

" '

. .'

~"

. ,

legumele introduse pana in momentul respectiv; consistenta trebuie sa fie cea a unei
supe creme, fiind momentul in care se poate oferi bebelusului si piure ( legume
pasirate in diverse combinatii la care se adauga unt si se omogenizeaza cu lichidul in
care au fiert legumele sau cu lapte (LM,LP).
Zilla 9: se pot oferi cele doua feluri clasice de mancare : supa ( minim 10 lingurite) si
piure (minim 5 lingurite);
~
Ziua 10 : se introduce camea de pui in supica, initial doar fiarta, fara a fi incorporata
in supa sau piure; primeste in continuare 2 feluri ( supica si piureul);
Ziua 11 : se creste cantitatea de camita din supa;
Ziua 12: se adauga putina (10 g) came fie in supica fie in piureul de legume si I se
ofera tot doua feluri; legumele folosite sunt aceleasi care au fost deja introduse, in
proportii variabile.
Ziua 13 : se creste cantitatea de came la 20 g; nu se adauga alte legume;
Ziua 14 : masa de pranz: - supa de legume 50 ml
- piure de legume 50-60 g +20 g came
- daca mai accepta lapte in completare
Ziua 15 : se poate introduce 0 noua leguma din categoria ( fasole,
mazare,etc); se creste cantitatea de supa ( 50-60 ml) /piure(6070 g)/came ( 30 g).
Ziua 16: - supa/piure; se scade din cantitatea de lapte administrat in '"\ Z 1c,,,t. CUeJ.
completare
"fHW
Zilla 17: - se introduce oul- proaspat, intotdeauna spalat si fiert 1,9
minute; se adauga 1/8 din galbenus in piureul de legume, fara
a introduce si alte legume noi in meniu; nu se adauga came
in piure sau supa, poate doar sa fie fiarta in supica
Zilla 18 : - meniu comun cu una din zilele anterioare, fara a intr
e
~ney--~',pa,U,;t-c
@rl{
/CCttut-._
Ziua 19 : - se creste cantitatea de ou dm prure ld 1,4 dmtr-un galbenus~=========
Ziua 20 : - supa de legume cu came ( se adauga ulei)+piure de legume cu
came ( se adauga unt si lapte la preparare)
Ziua 21 : - se creste cantitatea de ou la 1/2 dintr-un galbenus
Ziua 22 : - meniu comun cu una in zilele anterioare
Ziua 23 : - se foloseste % dintr-un galbenus, urmand ca la masa urmatoare cand se
serveste oul sa se creasca la un galbenus intreg; daca sesizati ca bebelusul nu accepta
1 galbenus intreg, puteti sa- I oferiti doar jumatate sau % urmand ca dupa cateva
saptamani sa incercati sa cresteti din nou la un galbenus intreg;
Zilla 24 : - se pot introduce legume noi ; meniul va fi campus din supica
si piure de legume cu came; se altemeaza camea cu
galbenusul de ou pana la varsta de 7 luni cand se poate
introduce ficatul de pui; se poate introduce camea de vita atat

eu:

Dr. Delia CHlRA, medic specialist pediatrie

I www.pediatrucluj.ro

----16

162~~~

CUR~ DE DIVERSIFICAREAALIMENTATnir

'

in supa cat si in piureul de legume, respectand cantitatile


crescute progresiv
La sfarsitullunii a 6-a: 4 mese de lapte si masa de pranz complet diversificata cu :
-supa legume - minim 50 ml (ideal 80-1OOml)
- piure de legume -90-100 g+came 30 g,altemativ cu un galbenus de ou
7-8Iuni:
-se diversifica prima gustare care are la baza fructele, initial sub forma de sue, ulterior
piure de fructe; se respecta aceleasi principii ca la diversificarea mesei de pranz;
Fructele se administreaza imediat dupa preparare; se prefera fructele proaspete nu cele
din compot (adaos suplimentar de zahar); pentru a nu se oxida se prefera folosirea
razatoarei de sticla;daca accepta deja consistenta de piure, fructele pot fi oferite direct
sub aceasta forma, fiind mult mai nutritive decat sucul;
Ziua 1 : 1-2 lingurite sue de mar/para
Ziua 2: 3-4 lingurite de suc (din acelasi fruct)
Ziua 3 : 5-6 lingurite, se poate adauga si pulpa mai ales daca bebelusul este obisnuit cu
consistenta piureului de la masa de branz
Ziua 4 : se poate creste cantitatea de suc/piure(ideal piure datorita cantitatii crescute de
ibre)
Ziua 5 : se poate introduce un alt fruct, crescand progresiv cantitatea
Ziua 6 : pe langa masa de fruct se continua diversificarea mesei de pranz prin adaugarea
de noi legume ( se poate adauga cartoful, initial ca si liant, in cantitate redusa): brocoli,
spanac, salata verde, ceapa (doar fiarta in supa). Se poate introduce camea de curcan,
camea de vita, pestele alb, ficatul de pui, respectandu-se aceeasi regula a diversificarii:
nu se administreaza mai multe alimente noi intr-o singura zi.Se creste cantitatea de came
mai ales daca e primita cu placere la 40 g, urmand ca in luna urmatoare sa ajunga la 50
g.

Piureul de fructe in cantitate de 100-150g (mar, para, gutui, piersica, caise, mango,
avocado, rodie, banane) poate fi imbunatatit cu 1-2 (20g) biscuiti, cu cereale(15 g=l
lingura) sau cu branza de vaci(20-30g) . La sfarsitullunii a 7-a masa de fructe este
complet diversificata, bebelusul mai avand doar 3 mese de lapte. In ceea ce priveste
biscuitii nu exista dovezi certe ca, intarzierea introducerii glutenului in alimentatie
previne boala celiaca ( intoleranta la gluten), mai mult Societatea Europeana de Nutritie
Pediatrica (ESPAGHN) recomanda intorducerea glutenului in perioada in care bebelusii
sunt inca alaptati dar nu inainte de varsta de 4 luni, pentru a preveni instalarea alergiei la
gluten si aparitia bolii celiace( are 00 importanta componenta genetica si imunologica).
Exemplu de meniu :
Mic dejun :LM/LP(formula adaptata varstei)
Gustare 1 : 150 g piure de mar si para + 2 biscuiti sau 100 g piure de mar +2 biscuiti si
----------------------------------------------------------------------17
Dr. Delia CHIRA, medic specialist pediatrie I www.pediatrucluj.ro

-,

16
2~~~

I '

~- "'~--,

"

"

.,

-,

-c'

. ".

,..,

:-n '-",

: CURS DE DIVERSIFICAREAALIMENTAT~EI

-;

'_;

1''''

','

:1'{,

0 ,-"

-"

>'-;

'

50 ml sue de fructe (mar, para, rodie, morcov,etc)


Pranz : supa de legume + came - 50-90 ml
piure de legume -90- 100 g + 30-40g carnell galbenus de ou
Gustare 2: LMiLP
Cina:LM/LP
8-9Iuni:
Se diversifica si ultima masa, gustarea dintre pranz si cina care are la baza produse
lactate (iaurt, branza) alaturi de fructe, cereale, biscuiti; poate fi introdus grisul sau
mamaliga, pastele, orezul.( cu precautie la bebelusii cu greutate mult peste media
corespunzatoare varstei). Ideal este ca produsele lactate sa fie preparate in casa.
Se pot adauga rosia, se poate creste cantitatea de cartof; pot fi introduse si alte fructe:
pruna, ciresele, visinele, pepenele galben iar de la 9 luni pepenele verde ( se spala foarte
bine si nu se "incearca" datorita riscului de transmitere a unor infectii digestive).
In supica poate fi adaugat orez, perisoare din came de pui/vita, galuste de gris, paste
fainoase. La aceasta varsta alimentele pot fi triturate (maruntite) pentru a stimula
procesul de masticatie.
Exemplu de meniu:

Mic dejun :LM/LP


Gustarel: piure de fructe +1-2biscuiti+40-50 g branza de vaci
Pranz: supa de legume (50-90-100ml)+piure de legume (100-120 g)+carne
(pui,curcan,vita,peste),ficat de pui -50 g sau 1 galbenus de ou (eel putin de 2 ori pe
saptamana); legumele pot fi fierte, gatite la abur sau in cuptor, la fel
camea,pestele,ficatul;pot fi preparate si chiftelute din came sau chiar legume
(morcov,dovlecel, cartof) pregatite la cuptor nu prajite in ulei.
Gustare 2: iaurt 200 g simplu (2-4%) sau cu adaos de fructe,biscuiti,cereale sau
mamaliga cu branza de vaci si smantana, orez cu lapte +banana/piersica, budinca de
orez, paste cu branza ,gris in lapte;
Cina: LP/LM

Dr. Delia CHlRA, medic specialist pediatrie I www.pediatrucluj.ro

18