Adultul are corpul robust, cilindric, alungit, de 35-50 mm lungime, de culoare castanie-nchis dorsal i mai deschis ventral. Aripile anterioare sunt scurte, pergamentoase, de culoare brun-deschis, iar cele posterioare sunt bine dezvoltate, membranoase. Abdomenul terminal prezint o pereche de cerci lungi. Oul este elipsoidal, galben-msliniu, de 3-3,5 mm lungime. Larva asemntoare adultului, dar mai mic i apter, la apariie este alb, iar apoi castaniu-negricioas. Coropinia are o generaie la 2 ani. Ierneaz ca larve de de vrsta a II-a sau a III-a i ca adult, n sol, la diferite adncimi. n timpul perioadei de vegetaie larvele i adulii coropiniei populeaz straturile superficiale ale solului, n care sap numeroase galerii i atac prile subterane ale plantelor. n luna mai sau la nceputul lunii iunie adulii prsesc galeriile i ies la suprafa pentru zborul de mperechere. Dup copulaie, femelele sap cuiburi n sol, de obicei la 10-15 cm adncime, n care depun oule. Cuibul are mrimea unui ou de gin i este prevzut cu mai multe ieiri. n cursul perioadei ovipozitare, care dureaz 812 zile, o femel depune 134-382 ou. Larvele apar dup 2-3 sptmni i pn n iarn nprlesc de 1-2 ori. Dup hibernare, n anul urmtor, dezvoltarea larvelor continu, nprlind nc de 3-4 ori. Spre toamn se transform n aduli, care ierneaz. Este rspndit n Europa, n nordul Africii i n Asia Occidental. n ara noastr este frecvent n toate zonele de cultur a legumelor.