Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Tribunalul a constatat ca expertul a efectuat initial trei variante de propuneri de lotizare, la care partile au
avut obiectiuni, ajungandu-se ca in final sa se faca alte 4 variante de lotizare.
Dupa stramutarea cauzei la Tribunalul Valcea au fost invocate exceptia lipsei calitatii procesuale active a
reclamantei, iar cu privire la cererea de retragere s-a invocat exceptia lipsei de obiect ca si exceptia
inadmisibilitatii actiunii.
Prin incheierea din 18 februarie 2009, tribunalul a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a
reclamantilor cu privire la capetele de cerere privind angajarea raspunderii administratorului P.V., avand in
vedere dispozitiile art.155 din Legea nr.31/1990; si a fost respinsa exceptia inadmisibilitatii formularii
actiunii de retragere a reclamantilor din societate si a prematuritatii cererii de obligare a societatii la plata
drepturilor banesti ale reclamantilor.
Cu privire la capatul de cerere privind dispunerea retragerii din societate a celor doi reclamanti, prin
aceeasi incheiere, completata ulterior in considerentele sentintei, tribunalul a constatat ca reclamantii au
fost asociati in cadrul SC S. SRL Targu Jiu, alaturi de D.I.L., P.V. si T.N.; ca anterior formularii cererii de
chemare in judecata ambii reclamanti au depus cerere de retragere din societate si ca reclamantii au
solicitat sa se constate retragerea acestora din societate si nu dispunerea de catre instanta a retragerii
acestora, cerere considerata de tribunal a fi inadmisibila deoarece are valoare de modificare a cererii
initiale, interzisa de dispozitiile art.132 alin.1 C. proc. civ.
Cu privire la acest capat de cerere, tribunalul a constatat ca prin hotararea AGA nr.34/5 iunie 2006 a fost
aprobata retragerea celor doi reclamanti din societate si ca, in consecinta, capatul de cerere prin care a
fost solicitat sa se decida asupra retragerii din societate, a ramas fara obiect.
Cu privire la capetele doi si trei, relative la angajarea raspunderii administratorilor societatii, tribunalul a
retinut ca reclamantii nu au calitate procesuala activa in angajarea raspunderii acestora, o astfel de
cerere apartinand societatii.
Tribunalul a mai constatat ca reclamantii si reclamanta A.E. au solicitat plata contravalorii partilor sociale
si ca au renuntat la cererea de atribuire in natura a bunurilor, deoarece nu sunt de acord cu lotizarea
bunurilor; ca, partile nu s-au inteles cu privire la drepturile asociatilor ramasi; ca, in raportul de expertiza
contabila intocmita de expert M.G. a fost stabilita valoarea patrimoniului conform ultimului bilant aprobat si
cotele parti ce se cuvin reclamantilor ca si variantele de lotizare fizica a patrimoniului, raport care nu a
fost contestat de parti; ca, potrivit acestui raport, valoarea capitalului social este de 8.289.148,25 lei
raportat la data de 31 decembrie 2006, data de referinta solicitata de reclamanti potrivit obiectivului
propus, in raport de care valoarea cotei parti ce se cuvine asociatilor retrasi este inferioara celei rezultate
din evaluarea capitalului social din data de 30 iunie 2006; ca, relativ la lotizarea bunurilor, initial
reclamantii au solicitat obligarea paratei la plata contravalorii partilor sociale, ulterior modificand-o, la 10
octombrie 2007 solicitand repartizarea in natura a contravalorii partilor sociale, prin atribuirea de teren si
constructii; ca renuntarea ulterioara la aceasta modalitate de imparteala este contrara dispozitiilor art.132
C. proc. civ., avand in vedere ca parata nu a fost de acord cu aceasta modificare a actiunii.
Relativ la lotizarea bunurilor, tribunalul a retinut ca societatea parata intelege sa-si continue activitatea de
productie si ca, in consecinta, pentru realizarea scopului acesteia, nu se poate dispensa de activele
societatii legata de activitatea sa si, in consecinta, propunerea de lotizare ce raspunde acestei nevoi a
paratei, cat si pretentiei reclamantei A.E. de a nu fi obligata la plata unei sulte impovaratoare, este
varianta sapte.
In mod gresit, instanta de apel a calificat-o ca fiind recurs, deoarece art.226 alin.1 lit.c din Legea
nr.31/1990 republicata prevede calea de atac a recursului numai in cazul retragerii asociatului in baza
unei hotarari judecatoresti, caz ce nu se regaseste in speta.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit art.226 alin.1 lit.c din Legea nr.31/1990, in lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se
realizeaza acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, in baza unei hotarari a
tribunalului supusa numai recursului in termen de 15 zile de la comunicare.
Principalul capat de cerere al actiunii formulate de reclamanti, respectiv retragerea din societate capat
de cerere de care depindea si solutionarea celorlalte capete este intemeiat pe dispozitiile acestui text de
lege.
Ca urmare, hotararea pronuntata este supusa numai recursului.
De asemenea, alin.2 al aceluiasi articol dispune ca instanta se va pronunta prin aceiasi hotarare si cu
privire la structura capitalului social.
Alin.3 al aceluiasi articol prevede expres ca totodata instanta va putea stabili si drepturile asociatului
retras, pentru partile sociale cuvenite.
Din economia textului precitat, rezulta fara putinta de tagada ca hotararea care cuprinde dispozitii
referitoare la aceasta norma legala este supusa numai recursului.
Fata de cele aratate, exceptia inadmisibilitatii recursului invocata de parata intimata a fost admisa, iar
recursul a fost respins ca inadmisibil.