Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
1.Introducere
Negocierile dintre Apple si FBI privind decriptarea dispozitivelor mobile sunt menite sa clarifice
in ce masura Guernul Statelor Unite poate constrange producatorii sa participle la deblocarea
telefoanelor ale caror informatii stocate sunt protejate printr-un sistem de criptare.
In 2015 si 2016, Apple Inc. a primit si a refuzat sau a facut recurs la cel putin 11 ordine
judecatoresti emise de judecatoriile Statelor Unite sub pretextul Legii Tuturor Drepturilor intrata
in vigoare in anul 1789. Majoritatea acestor ordine cauta sa constranga Apple sa isi foloseasca
capacitatile actuale pentru a extrage date precum contacte, poze si apeluri din iPhone-uri blocate
care functioneaza cu sisteme de operare iOS 7 sau mai recente in vederea sustinerii
investigatiilor si urmaririlor penale pentru combaterea criminalitatii si terorismului. Cateva cereri
sunt legate insa de telefoane cu o criptare mai avansata, pe care Apple nu o poate sparge cu
posibilitatile sale actuale. Aceste odine sunt menite sa convinga Apple sa creeze un nou
software care sa permita guvernului sa pacaleasca protocoalele sistemului de securitate al
dispozitivelor sis a deblocheze telefoanele.
Biroul Federal de Investigatii si Apple s-au ancorat intr-o disputa care se refera la permisiunile
instantei publice de a oblige Apple sa creeze un nou
software care ar permite FBI sa deblocheze un
iPhone 5C recuperate de la unul din criminalii care
au pus la punct un atac terrorist in San Bernardino,
California, in decembrie 2015. In timpul atacului 14
persoane au fost omorate si 22 grav ranite. Cei doi
atacatori au fost omorati ulterior intr-un schimb de
focuri cu politia, dupa ce si-au distrus cu
premeditare telefoanele personale. Totusi, un
telefon inmanat unuia din atacatori de catre
angajatorul sau a fost recuperate intact de la locul masacrului. Telefonul este blocat de o parola
din 4 caractere.
O audiere cu magistratul Sheri Pym a fost programata pe data de 22 martie 2016 pentru a se
discuta cazul San Bernardino, ins ape data de 21 martie guvernul a cerut si i-a fost acordata o
amanare, afirmand ca o a treia parte si-a manifestat posibilitatea de a debloca telefonul in cauza,
iar FBI-ul are mai mult timp pentru a determina daca aceasta metoda va functiona sau nu.
Judecatorul Pym a hotarat ca FBI-ul trebuie sa ofere un status pivind evolutia cazului pana la
data de 5 Aprilie 2016.
Fundalul problemei
In 1993, Agentia pentru Securitate Nationale(NSA) a introdus Clipper chip, un dispozitiv de
criptare cu o portita care permitea accesul guvernului la datele stocate, aceast dispozitiv fiind
2.Prezentarea conflictului
In data de 16 februarie 2016, un judecator federal a ordonat companiei Apple sa sprijine punerea
in aplicare a legii prin deblocarea unui iPhone detinut de unul din atacatorii de la San
Bernardino. Potrivit documentelor din instanta, Apple a refuzat sa ofere in mod voluntar ajutor
tehnic in accesarea telefonului detinut de Syed Farook. Apple a declarant intr-o scrisoare puternic
formulata ca va face recurs la cererea instantei. Ajutorul cerut de aceasta din urma nu implica
decriptarea dispozitivului sau predarea parolei de catre compania Apple, dar presupune aflarea
parolei iPhone-ului prin ceea ce se numeste metoda de decriptare prin forta bruta. FBI-ul cauta
date relevante legate de persoanele cu care comunicau atacatorii, posibil prin iMessage, dar si
date despre cine ar fi putut planifica atentatul.
Nu se poate spune cu exactitate ce poate face compania Apple in aceasta situatie, luand in
considerarea faptul ca aceasta a declarant in trecut ca dispozitivele care functioneaza cu un
sistem de operare iOS 8 sau mai nou nu poate fi deblocat fortat. Compania a incetat sa stocheze
cheile de criptare dupa ce versiunea 8 de iOS a fost lansata in septembrie 2014. Singura metoda a
FBI-ului de a sparge codul de pe iPhone-ul lui Farook, care opereaza pe un iOS 9 este printr-un
supercomputer si cheia hardware a iPhone-ului, iar Apple sustine ca nu pastreaza o copie a
acestei chei.
Refuzand cererea FBI-ului de a debloca iPhone-ul unui terrorist, Apple a lansat prima salva de
tun in razboiul erei informatiei.
locala de calculatoare, precum si date de identificare ale unui al treilea presupus atacator care ar
fi fost vazut la locul atacului de catre martori. Ziua urmatoare, Ramos a declarant ca nu stie daca
tragatorii au compromise infrastructura locala, dar singura modalitate de a afla era prin castigarea
accesului in sistemul iPhone-ului. Aceasta declarative ar fi fost categorizata de catre specialiti in
securitate cibernetica drept improbabila.
Alte refuzuri ale cererilor guvernamentale
Apple a mai sfidat autoritatea Departamentului de Justitie al Statelor Unite si inainte,
atunci cand cea din urma i-a cerut companiei sa deblocheze un iPhone
intr-un caz legat de trafic de droguri din Brooklyn, New
York, dupa ce jucatorul
James Ornstein a cerut pozitia Apple inainte de a
elibera un ordin
judecatoresc. In data de 29 februarie 2016,
judecatorul
Ornstein a refuzat cererea guvernamentala, spunand ca Actul
Tuturor
Drepturilor nu poate fi folosit pentru a forta o companie sa iti
modifice
produsele.
In afara de cazurile mentionate mai sus, Apple a primit cel putin 9 cereri diferite de la
judecatori pentru deblocarea unor iPhone-uri sau iPad-uri. Apple a refuzat toate aceste cereri.
Majoritatea acestora cer companiei Apple sa isi foloseasca abilitatile pentru a extrage date
precum contacte, poze si apeluri de pe iPhone-uri blocate care opereaza pe sisteme iOS 7 sau mai
performante(precum in cazul Brooklyn), in timp ce altele implica telefoane cu criptare mai
avansata, pe care Apple nu o poate depasi si de aceea probabil urmaresc sa ordone companiei sa
creeze un software care sa permita guvernului sa treaca de protocoalele de securitate ale
dispozitivului sis a deblocheze telefonul(precum in cazul San Bernardino).
Aliatii companiei Apple
Firme importante din domeniul IT precum Microsoft, Facebook, Yahoo!, Twitter si LinkedIn
au declarant ca se opun ardinului judecatoresc. Pana pe data de 3 martie 2016, numeroase
intelegeri amicus briae au fost declarate in instanta, astfel, numeroase firme din domeniul
tehnologic facand public suportul pentru pozitia companiei Apple, acest parteneriat incluzand
Amazon.com, Box, Cisco Systems, DropBox, Evernote, Facebook, Google, Lavabit, Microsoft,
Mozilla, Nest Labs, Pinterest, Slack Technologies, Snapchat, WhatsApp si Yahoo!.
American Civil Liberties Union , Electronic Frontier Foundation, Access Now si the Center
for Democracy and Technology au sustinut de asemenea compania Apple.
Un reprezentant important la Statelor Unite, Mike Honda, democat care reprezinta regiunea
Silicon Valley, a facut public suportul lui pentru gigantul IT.
Compania Niskanen Center a sugerat ca acest caz este e tehnica dezvoltata pentru a castiga o
aprobare eventuala a unor portite de decriptare si ca este vazut ca o revenire a Razboiului
Crypto.
Pe data de 23 februarie 2016, o serie de
proteste pro-Apple organizate de Fight for the
Future au fost tinute in fata magazinelor Apple
in peste 40 de locatii.
Zeid Raad al-Hussein, reprezentant al
Drepturilor Omului in cadrul Organizatiei
Natiunilor Unite, a avertizat FBI cu privire la
potentialul extrem de periculor al implicatiilor
asupra drepturilor omului si ca risca sa
deschida cutia Pandorei in timpul investigatiei
lor.
Intr-o scrisoare deschisa adresata clientilor si postata pe website-ul Apple, Tim Cook a
sustinut ca spargerea telefonului ar slabi securitatea fiecarui iPhone. Cook a explicat ca prin
refuzul sau, Apple se opune guvernului Statelor Unite pentru a proteja drepturile clientilor sai. A
fost o miscare simpatizata. Scrisoarea a fost distribuita de sute de mii de ori pe diferite platforme
de socializare.
O astfel de impotrivire publica este neprecedata si evidentiaza puterea pe care Apple si
alti gigantic tehnologici ca acesta o are datorita numarului sau mare de utilizatori. Ceea ce FBIul vrea este posibil dintr-un punct de vedere tehnic. Dar e un camp politic minat. Alegand sa
continue confruntarea in public, atat FBI-ul cat si Apple spera sa creeze un precedent in opinia
publica in privinta luptei pentru controlul asupra datelor private.
Scrisoarea lui Tim Cook este o adevarata declaratie de razboi, a spus Ian Brown de la
Oxford Internet Institute din Regatul Unit. Este aproape primul razboi al Erei Informatiei dintre
un stat si o institutie non-statala si este implicat chiar cel mai puternic stat al lumii.
O astfel de confruntatie a fost prevazuta inca de cand Edward Snowden a publicat
documente care au dezvaluit faptul ca guvernul Statelor Unite isi spiona in secret cetatenii.
Aceasta a determinat mai multe companii tehnologice sa faca declaratii publice impotriva unor
astfel de activitati de supraveghere.
apartine unei piete libere, si este sutinuta doar de actionari. Cum vei aplica concepte care au
constrans state in trecut drepturile omului, conventii de razboi, tratate comerciale? intreaba
Brown.
Desigur, este important sa remarcan ca pozitia adoptata de Apple poate fi doar un joc de
fum si oglinzi de un trilion de dolari. Apple a cerut FBI-ului sa pastreze cerearea secreta, ascunsa
de ochii publicului. Apple ar putea colabora prin spatele scenei, constransa de decizii secrete ale
instantei, oferind cheile private. Nu avem cum sa stim.
Acesta este chiar un moment istoric, spune Pahwa. Vom vedea daca cetatenii vor
sustine companiile sau nu. In Statele Unite, opinia publica este usor influentata de ingrijorarea
fata de securitatea nationala. In final, totul depinde de ceea ce este pe telefon daca vom afla
vreodata.
4. Prerea oamenilor
Apple vs FBI de partea cui se situeaza populatia? In urma unui sondaj de opinie, 51% din cei
intrebati sustin ca Apple ar trebui sa deblocheze iPhone-ul pentru a sustine investigatia FBI care
este inca in desfasurare. Mai putini americani(38%) sustin ca Apple nu ar trebui sa deblocheze
telefonul pentru a asigura securitaea informatiilor utilizatorilor sai. 11% nu si-au expus opinia
privind aceasta problema.
5. Dispute similare
Directorul Fbi James B. Comey a criticat dur Apple si
Google, pentru faptul ca au dezvoltat tehnologii de
criptare pentru smartphone atat de sigute incat ofiterii
legali nu pot avea acces la informatia stocate pe
dispositive chiar daca au mandate de perchezitie valide.
Poliia a spus c abilitatea de a cuta fotografii, mesaje i
istoricul Web pe smartphone-uri este esenial pentru
rezolvarea unei serii de infraciuni grave, inclusiv crima , pornografia infantil
" Va veni o zi cnd va conta foarte mult n viaa oamenilor ... c vom putea avea acces " la astfel
de dispozitive , Comey a declarat reporterilor ntr-un briefing . " Vreau s am acea conversaie
Dar era accesului liber la informatiile din smartphone-uri se apropie de sfarsit incat companiile
producatoare de tehnologii pun noi bariere de securitate ce ingreuneaza sau chiar impiedica
cercetarile politiei . Rezultatul, spun oficialii de aplicare a legii , experi juridici i analiti
medico-legale , este faptul c tot mai multe smartphone-uri confiscate vor ramane cu secrete
potential incriminatorii blocate n interior pentru totdeauna
.
In mod ironic , unele personae spun , in timp ce modificarile legale si tehnice sunt alimentate de
furie fa de rapoartele privind supravegherea n mas de ctre Agenia Naional de Securitate ,
consecinele sunt resimite cel mai puternic chiar de detectivii de poliie , de multe ori narmai
cu mandate care s dezvlui dovezi ale unei infraciuni se impiedica de aceste restrictii.
" Privirea este indreptat spre supravegherea n mas fr mandat , iar acesta este un context
foarte diferit. ", a declarat Orin Kerr , un fost avocat pentru crime de calculator Departamentul de
Justitie , care este acum profesor la Universitatea George Washington .
Nu toate instrumentele folosite de poliie sunt n pericol . Ele pot cuta n continuare nregistrri
ale apelurilor sau texte, asculta conversaii, a determina locaiile generale ale suspecilor . Poliia
poate solicita date salvate pe servicii cloud , care se pstreaz din ce n ce mai multe copii ale
datelor colectate de smartphone-uri . Iar cele mai sofisticate ageniile de aplicare a legii pot livra
virusi pentru a-si face telefoanele capabile sa isi spioneze utilizatorii .
Cu toate acestea, dispozitivele sunt ele nsele n micare , si trec treptat, dincolo de raza de
actiune a poliiei ntr-o serie de circumstane , fapt ce nu ii bucura pe anchetatori . Frustrarea
este deosebit de mare in cazul Apple , care a fcut primul anun cu privire la noua criptare.
Apple va deveni telefonul de alegere pentru pedofili ", a declarat John J. Escalante , ef de
detectivi pentru departamentul de poliie din Chicago .
Utilizarea criptarii este in crestere si deja face pune piedici in abilitatea anchetatorilor de a aduna
informatii de pe smathphone-uri. Apple in particular a introdus noi metode de criptare in urma cu
doi an ice au ingreunat in mod vizibil abiliatea politiei de a decripta software-ul. Expertii spun ca
noua criptare este semnificativ mai dura.
Detectivul Brian Collins ,din Los Angeles . care face analiza criminalistica gruparilor violente i
narcotice, spune c lucreaz la aproximativ 30 smartphone-uri pe lun .In timp ce el nc mai
poate sparge cu succes n cele mai multe dintre ele , procentul acestora este n scdere treptat - o
tendin ce se teme se va accelera.
" Am fost un investigator timp de aproape 27 de ani", a spus Collins , " Este ingrijorator faptul c
ncepem s mergem napoi cu aceast tehnologie . "
Noile iniiative de criptare de ctre Apple i Google vin dup decizia Curii Supreme din iunie
care necesit atentia poliiei, n cele mai multe cazuri , pentru a obine un mandat de percheziie ,
nainte de colectarea de date de la un telefon mobil . Instanele de judecat , care de obicei emit
mandate de perchezii, ofera cu mult mai multa grija aceste mandate ce vizeaza
confidenialitatea.
Vanzarile Apple suprapuse vanzarilor Volkswagen dupa scandalul legat de emisiile poluante.
Grafic publicat in data de 20 februarie 2016
http://www.investablewealth.com/apple-vs-the-fbi/
6.Opinii i concluzii
Acest conflict intre Apple si FBI este unul destul de delicat. Se poate observa ca se incearca o
negociere,dar niciuna dintre parti un este dispusa sa renunte la pozitia sa.Prin urmare, este si va fi
difcil sa se ajunga la un consens.
Firma Apple dreste sa-si pastreze clientii si sa le ofere dreptul la intimitate. Daca s-ar supune
dorintei FBI de a sparge codurile de securitate,chiar si pentru a ajuta in solutionarea unui caz ce
tine de siguranta nationala,firma si-ar incalca tate politicile de securitate si si-ar dezamagi
clientii.
Pe de alta parte,codurile de securitate sunt gandite si implementate in asa fel incat tate dtele si
informatiile unei persoane sa fie in siguranta.Gandind lucrurile din postura firmei Apple,consider
ca este inadmisibil ca cineva sa ma forteze,sau pur si simple sa-mi propuna, sa creez un program
care sa-mi produca o bresa in propriul cod de securitate.
Daca s-ar ajunge in situatia in care Apple ar colabora cu FBI pentru spargerea codului ,automat sar produce un mare scandal in randurile utilizatorilor de iPhone. Depturile lor ar fi inculcate si sar teme de o potentiala monitorizare din partea guvernului.
In alta ordine de idei, FBI cere ajutorul Apple intr-o situatie critica,ce tine de siguranta nationala.
Cu tate ca au mai existat cazuri in care solutionarea unui caz important era impiedicata de lipsa
unei dovezi aflata pe un iPhone , Apple a refuat orice incercare de colaborare cu FBI. Consider
ca biroul federal detine tate resursele necesare,fie ele si pentru spargerea unui cod de securitate.
Discutiile dintre Apple si FBI continua,chiar daca acestea au loc in fata unei curti judecatoresti.
Este foarte greu de apreciat deznodamantul acestui conflicti avand in vedere ca niciuna dintre
partile implcate un doreste sa cedeze.Asteptam cu inters finalul acestor negocieri si speram ca
verdictul final sa fie atat in avantajul consumatorului cat si al guvernului.