Lista coduri CAEN 2016

/Lista coduri CAEN 2016

Domenii de activitate :
+Activitati Agricole: 01*
+Silvicultura: 02*
+Pescuit si Piscicultura: 05*
+Extractie si minerit: 10* - 14*
+Industria Alimentara: 15*
+Produse din Tutun: 16*
+Textile: 17*
+Prelucrarea pieilor: 19*
+Prelucrarea Lemnului: 20*
+Prelucrare Celuloza si Hartie: 21*
+Editare si Tiparire: 22*
+Productie cauciuc, industria chimica si materiale plastice: 23* - 25*
+Productie si Prelucrare: 26*
+Productie metalica: 27*
+Productie utilaje: 28* - 29*
+Productie aparatura: 30* - 33*
+Productie autovehicule: 34*
+Reparatii si Productie mijloace de transport: 35*
+Productie Mobilier: 36*
+Reciclare si Fier Vechi: 37*
+Energie Electrica si Termica: 40*
+Captarea, tratarea si Distributia Apei: 41*
+Constructii: 45*

+Autovehicule: 50*
+Comert si Intermedieri: 51* - 52*
+Reparatii: 52*
+Hoteluri si Turism: 55*
+Transporturi: 60* - 63*
+Telecomunicatii, Curierat si servicii de Posta: 64*
+Activitati Bancare si Asigurari: 65* - 67*
+Imobiliare: 70*
+Inchirieri utilaje 71*
+Activitati Informatice: 72*
+Cercetare si Dezvoltare: 73*
+Activitati Juridice: 74*
+Administratie Generala: 75*
+Invatamant: 80*
+Sanatate si Servicii Medicale: 85*
+Tratarea Apelor Uzate: 90*
+Organizatii si Asociatii: 91*
+Productie artistica, Arhive si Muzee: 92*
+Sport si Divertisment: 92*
+Diverse Activitati: 93* - 97*

Domenii de activitate
Activitati ale gospodariilor private

Activitati ale organizatiilor si organismelor extrateritoriale

Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport

Activitati de spectacole, culturale si recreative

Activitati profesionale, stiintifice si tehnice

Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public

Agricultura, silvicultura si pescuit

Alte activitati de servicii

Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor

Constructii

Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare

Hoteluri si restaurante

Industria extractiva

Industria prelucratoare

Informatii si comunicatii

Intermedieri financiare

Invatamant

Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat

Sanatate si asistenta sociala

Transport si depozitare

Tranzactii imobiliare

http://www.rasfoiesc.com/business/economie/DEFINIREASI-CARACTERISTICILE-84.php
DEFINIREA SI CARACTERISTICILE SERVICIILOR
1.1. Conceptul de serviciu
O categorie larga de definitii date conceptului de serviciu pun accent
pe faptul ca productia de servicii are ca rezultat un produs care nu are
existenta de sine statatoare. De exemplu, Asociatia Americana de Marketing
defineste serviciile ca: activitate oferita de vanzare, care produce avantaje si
satisfactii fara a antrena un schimb fizic sub forma unui bun. Ambiguitatea
care se reproseaza acestei definitii provine din faptul ca o serie de servicii
nemateriale se concretizeaza in bunuri materiale (servicii editoriale, de IT,
alimentatie publica, developari foto, etc.).

Complexitatea domeniului serviciilor permite si o diversitate de puncte

de vedere de abordare a acestora. Daca Asociatia Americana de Marketing a
definit serviciile prin prisma materialitatii, Dictionarul Academiei de Stiinte
Comerciale din Franta defineste serviciile ca "un ansamblu de avantaje sau
satisfactii procurate fie direct, fie prin folosirea unui bun pe care l-a
achizitionat beneficiarul serviciului".
Aceasta definitie subliniaza pe de o parte aspecte ale simultaneitatii
productiei si consumului, iar pe de alta parte ale complementaritatii bunuri servicii (mijloc de transport, televizor, telefon). Trebuie subliniat, de
asemenea, ca serviciile, ca si bunurile, sunt o consecinta a nevoilor sociale
existente pe piata la un moment dat. Din acest punct de vedere, serviciile
reprezinta rezultatul activitatilor sociale utile prin care se satisfac necesitatile
materiale si spirituale ale populatiei, ale intreprinderilor, ale organizatiilor
economice, in ansamblul lor.
In definirea conceptului de servicii (ca rezultat al unui proces de
productie), o modalitate de abordare o constituie schema lui Palmer (figura
1.1). Palmer plaseaza pe o scala intre bunuri pure si servicii pure o serie de
produse tinand cont de tangibilitatea acestora. Pornind de la aceasta scala,
am putea identifica serviciile ca acele rezultate ale proceselor de productie
care se caracterizeaza prin dominatia intangibilitatii.
In identificarea (delimitarea si definirea) serviciilor si a sectorului
serviciilor apar o serie de dificultati datorate faptului ca serviciile se
realizeaza nu numai in cadrul unor unitati specializate "exteriorizate" de
activitati de productie propriu-zise, ci si in interiorul intreprinderilor
producatoare de bunuri materiale. Recunoasterea lor ca atare, evidentierea
si evaluarea lor statistica este insa foarte dificila. Extinderea activitatilor de
servicii in unitatile agricole si industriale reprezinta una din trasaturile
specifice ale economiei serviciilor, trasaturi care caracterizeaza in prezent
economia tarilor dezvoltate. Acest proces de integrare din ce in ce mai
puternic al functiilor de servicii in unitatile economice, indiferent de sector, a
condus la servicizarea sau tertiarizarea economiei.

Figura 1.1. Schema lui Palmer

In final, amintim definitia serviciilor formulata de Maria Ioncica
(profesor la Academia de Studii Economice), conform careia "serviciile
reprezinta o activitate umana, cu continut specializat, avand ca rezultat
efecte utile, imateriale si intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale".
Sigur, ca si in cazul celorlalte definitii si aceasta poate fi combatuta (de
exemplu, daca ne referim la serviciile medicale de stomatologie). De
subliniat totusi ca, definitia de mai sus sintetizeaza cateva "diferente
specifice", caracteristice unor largi categorii de servicii cum ar fi
imaterialitatea, intangibilitatea, utilitatea, precum si faptul ca este rezultatul
unor activitati in care activitatea umana are caracter preponderent si
esential.
1.2. Caracteristicile serviciilor
Pentru a inlatura pe cat posibil carentele de definire a conceptului de
serviciu ne vom opri in cele ce urmeaza asupra unora dintre cele mai
importante caracteristici ale serviciilor care, desi nici acestea nu sunt
universal valabile, completeaza din diverse puncte de vedere definirea
conceptului de serviciu.
Principalele trasaturi caracteristice ale serviciilor sunt:
1.

imaterialitatea si intangibilitatea;

2.

nestocabilitatea;

3.

simultaneitatea productiei si consumului;

4.

nondurabilitatea;

5.

inseparabilitatea
utilizatorului;

6.

eterogenitatea;

7.

lipsa proprietatii.

serviciului

de

persoana

prestatorului

si

1. Imaterialitatea si intangibilitatea
Imaterialitatea si intangibilitatea fac evaluarea serviciilor dificila si,
adesea, subiectiva. In timp ce produsul exista prin el insusi, serviciul este
impalpabil, intangibil, nu poate fi vazut, incercat, gustat. Din cauza acestei
caracteristici, serviciile sunt considerate invizibile, iar comertul cu servicii
este denumit comert invizibil.
Pe de alta parte, imaterialitatea si intangibilitatea are drept consecinta
faptul ca multe servicii sa nu fie transferabile, adica sa nu fie
comercializabile peste granita, ele trebuind sa fie produse pe loc, "insitu" (in
acel loc). De aici decurg o serie de probleme legate de libertatea de stabilire
in strainatate, de dreptul de acces pe piata respectiva. Tot aceasta
caracteristica determina strategiile si tacticile de marketing ale firmelor de
servicii, care are ca obiectiv permanent tangibilizarea serviciilor prin
personal, echipamente, materiale informative, simboluri, pret.
In analiza si stabilirea gradului de imaterialitate al unui serviciu trebuie
stabilit in prealabil la ce anume se refera. Ce vizeaza

activitatea propriu-zisa,

suporturile serviciului,

rezultatele serviciului?

Serviciul, ca act, reprezinta prestarea efectiva si pune in legatura

activitatea prestatorului, mijloacele materiale ale prestatiei si obiectul
serviciului.
Si in cazul serviciilor, ca si in cazul bunurilor materiale este nevoie
de: forta de munca, capital tehnic (suportul fizic al productiei), si de
beneficiar. Spre deosebire de procesul de fabricatie al bunurilor materiale, de
aceasta data clientul face parte din sistemul de productie. Ca urmare, in

locul procesului de productie a serviciilor, se utilizeaza in literatura de

specialitate termenul de servuctie.

Figura 1.2. Elementele fundamentale ale sistemului de servuctie

Suportul serviciului, daca exista, poate fi la randul sau material sau
imaterial, tangibil sau intangibil. De exemplu, o carte constituie suport
material al continutului sau, a ceea ce a vrut si reuseste sa transmita autorul
cititorului. Daca ne referim insa la serviciile de informare prin radio sau TV
atunci suportul, canalul de transmitere, il constituie undele electromagnetice
care sunt intangibile.
Observatie Exista si servicii cu aspect material: servicii editoriale,
programul de calculator, discheta, CD.
Trebuie subliniat insa ca valoarea intrinseca a suportului material al
serviciului este, in general, mult inferioara valorii serviciului pe care il
constituie sau il transmite.
In ceea ce priveste rezultatele sau output-ul activitatii de servicii, din
punct de vedere al materialitatii, acestea imbraca forme extrem de diverse:
de la intangibile pure pana la diverse combinatii de componente intangibile
si tangibile.
2. Nestocabilitatea

Nestocabilitatea este, de asemenea, o trasatura esentiala a serviciilor.

Exceptand serviciile cu suport material (editura, IT etc.), serviciile nu pot fi
stocate si pastrate in vederea unui consum ulterior. Aceasta caracteristica
determina neajunsuri in asigurarea echilibrului oferta - cerere si in realizarea
efectiva, adica, serviciile odata oferite, dar neutilizate, reprezinta pierderi de
mijloace umane si materiale, ele neputand fi pastrate pentru a fi consumate
ulterior (de exemplu, oferta de locuri intr-un autocar, la o sala de spectacole).
La fel, la un anumit moment sau intr-un anumit loc, cererea de servicii
mai mare ca oferta determina cresterea preturilor si nesatisfacerea cererii
pentru unele categorii de clienti. Pentru a imbunatatii raportul cerere-oferta
se utilizeaza o serie de strategii care vizeaza atat cererea, cat si oferta.
strategii care vizeaza cererea:
preturi diferentiate (in turism, preturi scazute in extrasezon si
preturi mai mari in plin sezon);
stimularea cererii prin oferta de servicii speciale (in turism,
vizitarea unor obiective turistice, minivacante);
servicii complementare oferite in perioadele de varf;
dezvoltarea de automate (pentru serviciile comerciale, bancare);
sisteme de rezervare (ordonarea cererii - rezervari la restaurant,
la cinema).
strategii care vizeaza oferta:
angajarile cu timp partial (in supermarketuri, in restaurante, pe
perioada sezonului estival la hoteluri si restaurante);
angajari temporale (sezonieri);
angajari de colaboratori (in edituri);
stimularea participarii consumatorilor la prestarea serviciului
(autoservire - in hipermarketuri, la restaurante).
In literatura de specialitate, se mai utilizeaza si notiunea de
perisabilitate pentru a specifica imposibilitatea pastrarii (stocarii) serviciilor.
Subliniem ca sensul notiunii de perisabilitate utilizat in caracterizarea
serviciului nu este cel de alterare, de supus stricaciunii, asa cu apare in cazul
bunurilor, ci este determinat in principal de faptul ca, prin natura lor, o larga
categorie de servicii se consuma in momentul procedurii lor.

3. Simultaneitatea productiei si consumului

Simultaneitatea productiei si consumului evidentiaza inseparabilitatea
productiei si consumului serviciilor. Aceasta caracteristica are o serie de
consecinte, printre care orice neconcordanta de timp sau de loc sa se
soldeze cu pierderi de oferta sau cu cereri nesatisfacute. Nu este posibila
schimbarea, adica, serviciul furnizat nu poate fi returnat, de aceea exista un
risc asociat cu achizitia, un risc legat de luarea deciziei de cumparare a
serviciului. Reducerea riscului se poate face cu ajutorul sistemului
informational si, de asemenea, prin relatiile de incredere in ofertanti sau
distribuitori.
In aceste conditii, pentru ca serviciul sa intre in comertul international,
sa poata constitui un export sau un import, trebuie, fie ca producatorul sa se
deplaseze la locul de consum, fie consumatorul sa se deplaseze la locul
productiei ceea ce implica masuri de liberalizare a schimburilor
internationale de servicii.
4. Nondurabilitatea
Nondurabilitatea decurge din primele caracteristici, se refera la faptul
ca efectele serviciilor sunt "volatile", adica se consuma chiar in momentul
productiei, serviciile neputand fi pastrate si acumulate. De aceea, mult timp
serviciile au fost considerate neproductive si, deci, mai putin importante, dar,
exista si o serie de servicii care pot avea caracter durabil, de exemplu:
asigurarile, garantiile financiare, protectia mediului, bancile de date,
invatamantul, apararea nationala.
5. Inseparabilitatea
precum si a utilizatorului

serviciilor

de

persoana

prestatorului,

Pentru ca serviciul sa fie prestat sunt necesare doua conditii:

-

un contract direct intre ofertant si cumparator;

o participare activa a consumatorului in timpul utilizarii serviciului.

De exemplu, serviciile prestate de medici, cadrele didactice.

In consecinta, pentru prestatori este necesara adaptarea permanenta

la contacte numeroase si variate, fiecare client are propria personalitate. In
plus, trebuie bine cunoscute nevoile pietei si trebuie delimitata sfera de
actiune, pentru ca acelasi producator nu-si poate oferi serviciile simultan pe
mai multe piete.

De asemenea, calitatea serviciului depinde de nivelul calificarii

profesionale, de talentul, de indemanarea, corectitudinea si pasiunea
prestatorului, ceea ce implica dificultati majore in standardizarea serviciilor si
existenta unor posibilitati practic nelimitate de diferentiere a ofertei.
6. Eterogenitatea sau variabilitatea serviciilor
Aceasta caracteristica trebuie privita atat pentru ansamblul serviciilor
in raport cu sectorul tertiar (care e constituit din activitati cu un continut
foarte diferit), cat si pentru fiecare serviciu in parte, ca variatie dependenta
de specificul prestatorului, modul de implicare si participare a utilizatorului
sau conditiile de mediu specific. Are drept consecinte asupra prestatorilor
standardizarea si uniformizarea, care sunt dificil de realizat, precum si
imposibilitatea prestarii serviciilor in mod identic.
7. Lipsa proprietatii
Un serviciu ofera consumatorului un avantaj sau o satisfactie fara a
avea drept rezultat transferul proprietatii asupra vreunui lucru. De exemplu,
turistul beneficiaza de serviciile unui hotel sau un restaurant, fara a fi
proprietar. Acest lucru are urmatoarea consecinta: furnizorul de servicii face
eforturi speciale pentru a-si fideliza clientela, oferind diferite stimulente
consumatorilor sau creand cluburi, lasand astfel impresia ca ofera un drept
de proprietate.
1.3. Categorii de servicii
Diversitatea serviciilor genereaza o gama larga de tipologii bazate pe
criterii dintre cele mai diverse, astfel ca un anumit serviciu, in functie de
criteriu, poate fi inclus in doua sau mai multe categorii. In analiza tipologica
a serviciilor, utilizarea unui numar relativ mare de criterii de clasificare este
determinata in principal de necesitatea determinarii implicatiilor diverselor
categorii de servicii asupra dinamicii economico-sociale, precum si a
identificarii si fundamentarii masurilor de politica economica.
Din multitudinea criteriilor de clasificare pe categorii de servicii mentionam:

beneficiarul;
prestatorul;
functia economica indeplinita;
modalitatea de procurare;

posibilitatile de comercializare.
I. Beneficiarul este cel mai important agent economic. El, prin
nevoile sale, fiind cel care 'dicteaza' producatorului national ce, cat si de ce
calitate sa se produca. In consecinta, daca acesta reprezinta 'impulsul initial'

si chiar 'motorul' unei economii, consideram ca reprezinta si principalul

criteriu de clasificare. Pentru o cat mai concludenta categorisire vom utiliza,
in cadrul acestui criteriu, patru subcriterii:
- natura beneficiarului;
- natura nevoilor satisfacute;
- prezenta beneficiarului in timpul prestarii serviciului;
Dupa natura beneficiarului serviciile se clasifica in servicii intermediare si servicii finale.

Serviciile intermediare sunt activitati (servicii) care participa la

productia de bunuri sau a altor servicii. In aceasta categorie intra serviciile
de productie (serviciile administrative, financiar-contabile si de personal, de
gestiune a productiei bunurilor materiale, serviciilor comerciale, logistice, de
comunicare si transport, precum si de protectie, de securitate, de salubrizare
etc.) si de afaceri (servicii juridice, de calcul electronic, de cercetaredezvoltare, consulting etc.) prestate pentru intreprinderi sau agenti economico-sociali. Serviciile de productie, in functie de producator se pot grupa in
servicii integrate (internalizate) produse in interiorul intreprinderii si servicii
externalizate prestate de intreprinderi specializate.
Serviciile finale sunt servicii destinate nevoilor de consum ale
populatiei atat la nivel individual (invatamant, sanatate, cultura, transport,
hoteluri si restaurante, alimentatie, agenti de turism si asistenta juridica,
inchirieri de bunuri etc.), cat si colective (protectia mediului, aparare etc.).
Dupa natura nevoilor satisfacute, serviciile pot fi grupate in servicii
private si servicii publice.
Serviciile private sunt destinate satisfacerii nevoilor particulare ale
indivizilor (hoteluri si restaurante, saloane de gimnastica, reparatii si
intretinerea echipamentelor, curatatorii chimice, activitati fotografice,
traduceri, multiplicari, inchirieri de bunuri personale si gospodaresti etc.).
Serviciile publice sunt destinate satisfacerii nevoilor colectivitatilor
umane (asistenta sociala, aparare, protectia mediului, iluminatul public etc.),
precum si cele care, desi se adreseaza unor nevoi individuale, sunt finantate
de la buget (invatamantul public, sanatate publica etc.).
In functie de necesitatea sau nu a prezentei clientului in timpul
prestarii serviciilor,acestea se grupeaza in: servicii care necesita
prezenta beneficiarului (serviciile medicale, de invatamant, transport de
pasageri, serviciile personale etc.) si servicii in care prezenta
beneficiarului nu este obligatorie (reparatii, transport de marfuri, posta).

II. Prestatorul (producatorul) este agentul economic ce raspunde prin

oferta sa nevoilor de servicii ale beneficiarului. In categorisirea serviciilor,
dupa prestator (producator), vom utiliza doua subcriterii:
-

natura prestatorului;
natura activitatii desfasurate.

Dupa natura prestatorului, serviciile se pot clasifica in servicii

furnizate de producatori privati, respectiv servicii furnizate de institutii,
organisme si organizatii publice.
Serviciile furnizate de producatori privati sunt in marea lor
majoritate servicii care se adreseaza indivizilor sau familiilor acestora. In
functie de tipul de economie si de gradul de liberalizare al serviciilor pe
piata, producatorii privati pot sa participe la productia de servicii de interes
public precum invatamantul privat, transport, comunicatii, sanatate etc.
Serviciile furnizate de institutii, organisme si organizatii
publice sunt servicii care se adreseaza colectivitatilor si sunt finantate de la
buget (administratie, justitie, invatamantul public, societatea publica etc.). O
caracteristica importanta a acestor producatori de servicii este faptul ca sunt
monopol pe piata serviciilor respective. Comportamentul de monopol atat al
organizatiei in ansamblu, cat si al personalului angajat este total in
defavoarea beneficiarilor pentru ca, genereaza pe de o parte tratarea
aroganta a clientilor, iar pe de alta parte ineficienta economica ducand la
costuri mari si presiuni negative asupra bugetului.
Liberalizarea unor servicii, precum cele de invatamant si de sanatate, constituie o
modalitate importanta de crestere a concurentei si, deci, a calitatii serviciilor insotita de o
reducere a eforturilor bugetare (cheltuieli mai mici) cu efecte benefice pe timp mediu si lung.
Daca luam drept criteriu natura activitatilor propriu-zise desfasurate de prestator, acestea
se pot clasifica in actiuni tangibile si actiuni intangibile.
In categoria actiunii tangibile intra acele categorii de servicii care se concretizeaza in
rezultate fizice asupra bunurilor (curatatorie, intretinere si reparatii) sau asupra persoanelor
(transport de persoane, ingrijirea sanatatii, body building).
Actiunile intangibile vizeaza acele activitati de servicii care nu au cel putin direct un
rezultat material. De exemplu, serviciile de invatamant intra in categoria activitatilor intangibile
dar, in timp, ca urmare a cunostintelor acumulate acestea contribuie la dezvoltarea productiei de
bunuri sau de servicii.
III. Functia economica indeplinita
Acest criteriu are in vedere functia indeplinita de serviciul respectiv in circuitul
productiei sau sferele reproductiei sociale. Dupa functiile economice indeplinite serviciile se
clasifica in: servicii de productie (asigurari, contabilitate, publicitate, cercetaredezvoltare), servicii de distributie(transport, comunicati, comert cu ridicata si cu
amanuntul), servicii sociale (sanatate, educatie, posta, servicii publice non-profit) si servicii
personale(servicii casnice, hoteluri si restaurante, case de comenzi, reparatii etc.).
IV. Modalitatea de procurare

Prin natura lor, asa cum am subliniat mai sus, o parte din, servicii fac obiectul vanzariicumpararii de pe piata pentru care beneficiarul este dispus sa achite pretul (tariful), pe cand o alta
parte de servicii sunt asigurate prin organisme, institutii si organizatii publice fiind aparent
gratuite sau partial gratuite. Din acest punct de vedere putem categorisi serviciile in: servicii
marfa si servicii ne-marfa.
Serviciile marfa se procura de pe piata la un nivel al tarifului (pretului) stabilit la
confluenta cererii cu oferta. In aceasta categorie intra serviciile de piata pentru populatie
(hoteluri, restaurante, agentii de voiaj, activitati fotografice, de radio si televiziune, activitati de
arta, sportive, inchirieri etc.), serviciile de piata pentru intreprinderi (servicii administrative,
comerciale, logistice etc.), precum si serviciile publice pentru care pietele respective au fost
liberalizate (comunicatii, invatamant, sanatate etc.).
Serviciile nonmarfare cuprind serviciile publice colective (aparare, ordine publica,
justitie, administratie), precum si serviciile publice de care beneficiaza direct indivizii
(invatamantul de stat, ocrotirea sanatatii, asistenta sociala etc.). De asemenea, din aceasta categorie fac parte si serviciile prestate de institutii non-profit, precum serviciile de caritate si
serviciile religioase. Desi serviciile non-marfa nu fac obiectul unor relatii de piata intre
beneficiar si prestator, acesta din urma asigura respectivelor servicii de o pozitie de monopol
natural. Aceasta inseamna ca pentru beneficiar serviciile nonmarfare sunt serviciile care i se
ofera in cantitatea si de calitatea stabilita de prestator. Desigur, monopolul nu este un monopol de
stat, dar aceasta nu este intotdeauna o garantie a inlaturarii carentelor relatiei dintre multitudinea
beneficiarilor si singurul prestator al serviciului.

SERVICII
Dac un serviciu nu poate fi clasificat utiliznd Lista claselor, Notele explicative i Lista produselor i
serviciilor n ordine alfabetic, se pot folosi criteriile care urmeaz:
(a) Serviciile se clasific n general n funcie de ramura de activitate indicat n titlurile claselor i n
notele explicative corespunztoare, sau, dac ramura de activitate nu este precizat, prin analogie cu alte
servicii comparabile indicate n Lista alfabetic.
(b) Serviciile de nchirieri se clasific, n general, n aceeai clas cu serviciile furnizate pe baza
obiectelor nchiriate (de ex. nchirieri de telefoane - Clasa 38). Serviciile de leasing sunt similare serviciilor
de nchiriere i trebuie clasificate n acelai fel. Totui, finanarea pentru achiziia n rate sau nchirierea
este inclus n Clasa 36, ca serviciu financiar.
(c) Serviciile de consiliere, informaii sau consultan se clasific n principiu n aceeai clas cu serviciile
pentru care se acord consilierea, informaiile sau consultana, de ex. consultan n domeniul
transporturilor (Clasa 39), consultan n domeniul afacerilor (Clasa 35), consultan financiar (Clasa
36), consultan n domeniul serviciilor de frumuse (Clasa 44). Faptul c serviciile de consiliere, informaii
sau consultan sunt furnizate prin mijloace electronice (de ex. telefon, computer) nu afecteaz
clasificarea acestora.
(d) Serviciile prestate n cadrul francizelor sunt n principal incluse n aceeai clas ca i
serviciile particulare furnizate de ctre francizor (de exemplu consilidere de business legate

de francizare (clasa 35), servicii financiare legate de francizare (clasa 36), servicii juridice
legate de francizare (clasa 45)).

SERVICII
Clasa 35 Publicitate; conducerea i administrarea afacerilor; lucrri de birou.
Clasa 36 Asigurri; afaceri financiare, monetare, imobiliare.
Clasa 37 Construcii, reparaii, instalaii.
Clasa 38 Telecomunicaii.
Clasa 39 Transport; ambalare i depozitare a mrfurilor; organizare de cltorii.
Clasa 40 Prelucrarea materialelor.
Clasa 41 Educaie; instruire; divertisment; activiti sportive i culturale.
Clasa 42 Servicii n domeniile tiinei i tehnologiei ca i cercetarea i proiectarea aferente;
servicii de analiz i cercetare industrial; proiectare i dezvoltare hardware i software.
Clasa 43 Restaurante i cazare temporar.
Clasa 44 Servicii medicale; servicii veterinare; servicii de igien i frumusee pentru oameni sau
pentru animale; servicii din agricultur, horticultur i silvicultur.
Clasa 45 Servicii juridice; servicii de securitate pentru protecia bunurilor i persoanelor ;
servicii personale i sociale oferite de teri pentru satisfacerea unor nevoi individuale.
6

Clasificarea serviciilor
Cea mai elaborata clasificare a serviciilor este cea propusa
de Christopher Lovelock care are la baza sase combinatii bipolare
de criterii, realiznd, n fapt, tot attea tipologii ale serviciilor,
astfel:
A. n functie de natura activitatii de prestatie:

servicii tangibile, prin care se actioneaza fie asupra

corpului uman (sanatate, transport persoane, restaurant,
frizerie-coafura etc.), fie asupra unor bunuri (transport m
12512t1913m arfuri, reparatii, curatatorii etc.)

servicii intangibile, prin care se actioneaza fie asupra

mintii omului (educatie, radio-TV, informatii, teatre, muzee
etc.), fie se proceseaza informatii (bancare, juridice asigurari
etc.).

Tabel 1 Clasificarea serviciilor dupa natura activitatii de

prestatie
Forma de concretizare a
prestatiei

Elemente supuse procesarii

oamenii

Actiune tangibila

Actiune intangibila

bunuri sau informatii

1. servicii care actioneaza 2. servicii prin care

asupra corpului uman:
proceseaza bunurile:

sanatate

transport marfuri

transport persoane

reparatii

restaurant

curatatorii

frizerie-coafura

1. servicii destinate mintii 2. servicii prin care

omului:
proceseaza informatii:

educatie

bancare

radio-TV

juridice

infrmatii

contabile

teatre

asigurari

muzee

se

se

Sursa: Olteanu Valerica, "Marketingul serviciilor", Editura Ecomar, Bucuresti, 2006, pag. 78

Aceasta clasificare permite diferentierea politicii de produs

si de promovare prin utilizarea unor mijloace specifice de
tangibilizare a serviciului.
B. n functie de realatiile cu clientii:

servicii livrate continuu avnd la baza, fie relatii ferme,

formalizate (asigurari, bancare, TV, cablu etc.), fie relatii
neformalizate (radio-TV, politie, iluminat public etc.);

servicii livrate periodic (discontinuu), fie prin relatii

ferme, formalizate (telefoane prin abonament, teatre cu
abonament, reparatii n garantie etc.), fie prin relatii
neformalizate(nchiriere, posta, transport public, restaurant
etc.).

Aceasta clasificare se diferentiaza n functie de frecventa

livrarii (prestatiei) si forma pe care o mbraca realtia:
Tabel 2 Clasificarea serviciilor n functie de frecventa
livrarii si forma relatiei prestator-client
Frecventa livrarii (prestarii)

Forma relatiei prestator-client

Relatii ferme,
formalizate (membership
relations)

Livrare continua

Livrare discontinua
(periodic)

Relatii
neformalizate (nonformal
relations)

asigurari

radio-TV

bancare

politie

servicii prin asociere

ilumunatul public

TV-cablu

telefonie prin abonament

servicii de nchiriere

teatre cu abonament

servicii postale

reparatii n garantie

transport public

restaurant

Sursa: Olteanu Valerica, "Marketingul serviciilor", Editura Ecomar, Bucuresti, 2006, pag. 79

C. n functie de posibilitatile de personalizare a

serviciilor:

servicii cu posibilitati mari de personalizare putnduse actiona att prin intermediul personalului de contact ct
si prin proiectarea sistemului de prestatie (servicii juridice,
servicii de sanatate, servicii de taximetrie etc.);

servicii cu posibilitati medii de personalizare putnduse actiona doar prin una din cele doua cai: prin intermediul
personalului de contact (educatie, programe de prevenire a
mbolnavirilor) sau prin proiecatarea procesului de prestatie
(telefonie, hotelarie, restaurante etc.);

servicii cu posibilitati reduse de personalizare sau cu

personalizarea practic imposibila, deoarece att relatia
prestator-client ct si caracteristicile sistemului de prestatie
permit n masura redusa sau de loc acest lucru (transport
public, restaurante "fast-food", spectacole sportive, teatre
ambulante etc.).

Posibilitatile de personaliazre a serviciilor depind hotartor

de masura n care sistemul de prestatie permite acest lucru si de
gradul n care contactul prestator-client l poate realiza.
Tabel 3 Clasificarea serviciilor n functie de posibilitatile de
personalizare
Gradul n care contactul
prestator-client asigura
personalizarea

Masura n care caracteristicile sistemului de prestatie permite

personalizarea
mare

nalt

mica

servicii juridice

educatie

servicii de sanatate

programe de prevenire a
mbolnavirilor

servicii taxi

jos

servicii telefonice

transport public

servicii hoteliere

restaurante fast-food

restaurante

spectacole sportive

teatre ambulante

Sursa: Olteanu Valerica, "Marketingul serviciilor", Editura Ecomar, Bucuresti, 2006, pag. 79

D. n functie de gradul de rigiditate al ofertei n

raport cu fluctuatiile cereriiserviciile difera de la o categorie la
alta. Cele mai ridicate oportunitati ofera acele servicii n care
fluctuatia cererii este redusa iar flexibilitatea ofertei nalta
(asigurari, servicii juridice, servicii bancare, curatatorii si
uscatorii). Ele sunt mai reduse att n cazul serviciilor n care
fluctuatiile cererii sunt ridicate si rigiditatea ofertei mare
(furnizarea energiei electrice, gaze neturale, telefonie, politie
etc.), ct si n cele n care fluctuatiile cererii sunt scazute iar
flexibilitatea ofertei redusa (toate serviciile n care capacitatea
ofertei la nivelul cererii este insuficienta).
Tabel 4 Clasificarea serviciilor n functie de flexibilitatea
ofertei n raport cu fluctuatiile cererii
Gradul de rigiditate (flexibilitate) a
ofertei

Gradul de fluctuatie a cererii n timp

Larg (nalt)

Vrful cererii poate fi satisfacut

fara ntrzieri majore

ngust

electricitate

asigurari

gaze naturale

servicii juridice

telefonie

servicii bancare

servicii de materniate

spalatorii

Vrful cererii depaseste

capacitatea ofertei

politie si pompieri

calculul
taxelor

transportul de calatori

hotelarie

restaurante

teatre

impozitelor

si

uscatorii

servicii similare celor de

mai
sus
dar
cu
capacitate insuficienta
la nivelul afacerii

Sursa: Olteanu Valerica, "Marketingul serviciilor", Editura Ecomar, Bucuresti, 2006, pag. 80

E. n functie de metodele de livrare, serviciile pot fi

clasificate n trei grupe:

clientii se deplaseaza la locul prestatiei, fie ntr-un

singur punct (teatru, opera, sport etc.), fie n mai multe
locuri (transport calatori, lant fast-food etc.);

prestatorul
se
deplaseaza
la
domiciliul
clientului, dintr-un singur loc de prestatie (servicii
deratizare, ngrijirea copiilor, reparatii la domiciliu etc) sau
din mai multe locuri de prestatie (servicii postale, raparatii
de urganta etc);

clintii si prestatorii sunt separati n spatiu comunicnd

telefonic sau electronic, furnizarea serviciului realizndu-se
dintr-un singur loc (companii de credit, televiziune prin
cablu) ori din mai multe locuri (radio-TV, companii telefonice
etc.).

Aceasta clasificare este determinata de locul n care are loc

prestatia si modul n care clientul intra n contact cu prestatorul.
Tabel 5 Clasificarea serviciilor n functie de metoda de
livrare

Natura interactiunii clientului

cu firma de servicii

Locul livrarii serviciilor

un singur loc

clientii se deplaseaza la locul

prestatiei

prestatorul se deplaseaza la
domiciliul clientului

clintii si prestatorii sunt

separati n spatiu

mai multe locuri

teatru

transport calatori

opera

restaurante fast-food

stadion

servicii taxi

servicii postale

control sanitar-veterinar

pompieri

politie

companii de cablu

radio-TV

statii locale TV

companii telefonice

(comunica telefonic sau

electronic)

Sursa: Olteanu Valerica, "Marketingul serviciilor", Editura Ecomar, Bucuresti, 2006, pag. 81

Aceasta clasificare
distributiei serviciilor.

permite

abordarea

diferentiata

F. n functie de caracteristicile prestatiei rezulta

urmatoarele grupe de servicii:

servicii n care echipamentele si personalul n contact

determina, fiecare n parte, n grad nalt calitatea
prestatiei (stomatologie, banci traditionale, transport
aerian de pasageri, hoteluri de 5 stele etc.);

servicii
n
care personalul
are
rol
hotartor,
iar echipamentele unul mai redus(educatie, consultanta
manageriala etc.);

servicii n care att rolul echipamentelor ct si cel al

personalului este redus(telefonie).

Aceasta clasificare este determinata de calitatea

echipamentelor si a personalului de contact, acestea aflndu-se
att n relatii de complementaritate ct si de asociere.
Tabel 6 Clasificarea serviciilor n functie de caracteristicile
prestatiei
Gradul de influenta a
personalului

Gradul de influenta a echipamentelor

nalt

nalt

scazut

redus

stomatologie

educatie

banca traditionale

consultanta manageriala

transport aerian de pasageri

transport urban

telefonie

banci informatizate

transport neurban

Sursa: Olteanu Valerica, "Marketingul serviciilor", Editura Ecomar, Bucuresti, 2006, pag. 82

Clasificarea prezinta interes n formularea politicii de

produs, promovare si distributie, diferentiind metodele si tehnicile
de marketing.