OCULTISM, UTS SI VRAJITORIEMai multi oameni decit am putea binui sint bolnavi folosirii descintecelor, 5 , hipno- ghicirii in cdrfi, prezicitoriei si vrajitoriei de orice fel. O INGROZITOARE LISTA DE SUPERSTITH $I VRASITORM! Ce? Mai exista superstifii si vrajitorie in vremea noas- ‘tra iluminata si care abunda in pregatire? Din nenoroci- re, da. Nenumarafi oameni, chiar si dintre accia care se pretind cu pregatire, sint cuprinsi de ele. Mulfi oameni nu stiu ins’ ce lucruri apartin acestui domeniu. Unii cind aud de vrajitorie se gindese la obiceiurile gi datinile africane, in care oasele omenesti, zarurile vraji- toresti gi alte lucruri misterioase joaca un rol deosebit. ‘Vrajitoria ins care se practic’ la noi, are in aparenai © forma mai inofensiva, chiar a preluat forme stintifice si evlavioase, dar, este la fel de periculoasi gi aduet- toare de nenorocire ea si la popoarele primitive. Tati aici cite ceva din domeniul superstifiei moderne si al ocultismului. ici se includ: Superstifii de orice fel, tradifii misterioase prin care se indeparteaza negii sau prin care se opreste curgerea singelui, de asemenea toate actiunile care se intreprind sub clar de luna, mai ales la miezul noptii, Ia ora duhu- rilor, atit pentru vindecare in caz de boala, cit si pentru cresterea roadelor pe cimp, de exemplu: taierea parului la copii, insimingarea griului sub clar de lund, interzice- rea cultivarii de cartofi sub lund noua. © Fringhia de rufe nu este voie si fie atirnata in podul casei de la Criciun pind la Anul Nou. © Purtarea solzilor de peste in portmoneu © Purtarea amuletelor la git sau pe corp, avind incluse bilete de vrajitorie© Scrisori ceresti impottiva pericolului (in razboi), copierea in lant a scrisorilor de rugiciune si rispindirea lor mai departe, paviza spiritual’, scrisori atirnate in aer (serisorile Sf. Mihail), cele sapte zivoare ceresti, bilete de lund, bilete de papagal (planete) sau lozuri $i inele de noroc (alese potrivit cu data nasterii) © Punerea scrisorilor de incendiu in constructia lem- noasii a acoperigul © A bate potcoave in cuie pe ust sau a desena trei cruci deasupra ferestrelor si usilor. @ A duce Apa de paste pe cimp. A alege zile (luni sa fie 0 zi fara noroc, vineri sit nu se intreprinda nici o actiune); a lua cu sine animale sau obiecte pentru apirarea impotriva pericolelor, cum 0 fac de exemplu proprietarii de automobile. @ A evita numele ce poartd ghinion (a evita numerele 7 si 13), multe hoteluri evita numarul 13. © A fine seama si a interpreta strigdtul pasarifor, daca strigi de exemplu o cioarai, cucuvea sau un cuc. @ A chema norocul in locuinfé prin ascunderea de piine si sare, lemne sau bani, dupa soba. © Prevestiri cind tree strada pisici, sau femei bitrine. © Topirea plumbului in noaptea de anul now. © Cercetarea formei si culorii maruntaielor sau cerce- tarea ficatului (Ez, 21:21). © Vrajitoria de orice fel si posedarea cafilor de vrajito- tie, a scrierilor ocultiste, a calendarelor astrologice ete. (vezi Fapte A. 19:19). © Cirle Visi VULale lui Moise. ini, porei-tiepuri 4 © Affarea viitorului print-o oarecare forma de bilete care sint trase de papagali sau pasiri verzi la bileiuri si reprezentatii © SStiinfe oculte misterioase: Francomasonerie'), ‘magia neagra si alba (Is. 47:9—15), scamatoria *), leg’ mint cu diavolul scris cu singe, pietrele de singe pentru a lega duhurile rele. © Astrofogia, a intocmi horoscoape (a cit 47:13). © simpatia °), vindecarea bolnavilor prin suflare si descintece (a oamenilor cit si a animalelor), @ inkiturarea bolifor prin ingroparea lor impreunit cu cadavre. ‘Magnetismul de timéduire sub influengai spiritual; © Ghicirea in cart. © A intreba biblia de mostenire sau cheia de mostenire Ia moartea unui membru din familie sau a unei rude. © psihografia (transmiterea unui mesaj scris din lumea duhurilor prin intermediul unei plansete de lemn pe care se pun miinile sau un pihar de vin). © carfi de punctare sau de vise pentru interpretarea vii- torului. © pendulare siderala peste bolnavi, medicamente si fotografii © ghicire, maximplangete, jocuri de prezicere, ghicirea in palma, ghicirea in zat de cafea etc. © ‘eozofia si antropopozofia, Loja *), Tanatra, Lauri ui Iacoy, Invaaturile harponifilor. © spiritismul (a intreba mortii). Chiar si vizitarea unor asemenea aduniri sau permiterea unor asemenea prac- tici in locuinga, sint suficiente pentru a ajunge sub 0 in stele Is. 5grea legaturd satanicd. Cristos spune $8 nu va ducefi acolo" *) © imiscarea mesei si batai in masa etc.; © neascultare si impotrivire (1 Sam.15:22-23). © necredinga (Ioan 16:7-9). Aceasta list este scoasi in parte din pamfletul lui WH. Neukéin ,,Blestemul superstifiei si al veajitoriei™, DECADEREA CULTURIL: Un timp in urmi a aparut in ziare urmitoarea notifi: Un spiritist a chemat (a intrat in legiturd cu) un spirit, (citeste diavol) si i-a spus cu satisfactie: Am ajuns departe! Noi va chemam si ne servim de voi ori de cite oti si oricit de mult dorim*. ,.Dimpotriva, a rispuns diavolul, noi am ajuns aya de departe incit voi nu mai putefi sii vai lipsiti de noi, iar noi facem cu voi ceea ce ‘Aga este in parte in intreaga lume ‘Toate féirile sint mai mult sau mai putin pline de vraji- tori, spiritisti, prezicitori, zodieri, astrologi, medii, descintitori. Exist prezicitoare in faja casei cirora asteapti ore intregi siruri de masini din cele mai clegan- te. 6 La noi ®) este la fel. O armat intreagi de vrajitori sivirgese crimele lor impotriva poporului, ar trebui cao autoritate guvernamental si se impotriveasci energic acestei practici. Pentru aceasta avem aici raspunsul lui Dumnezeu ca explicaie. Deuterenom 18: 915: ,.Dupai ce vei intra in Jara pe care fi-o dt Domnul, Dumnezeul tau, si nu te inveti si faci dup uriciunile neamurilor acelora, Sa nu fie la tine nimeni care si-si treaca fiul sau fiica prin foc, rnimeni care s& aiba mestesugul ghicitor, de cititor in ste~ Ie, de vestitor al viitorului, de vrajitor, de descintator, nimeni care si intrebe pe cei ce cheama duhurile sau dau cu ghiocul, nimeni care si intrebe pe morfi.. Caci oricine face aceste lucruri este o uriciune inaintea Dom- nului; si din pricina acestor lucruri va izgoni Domnul, Dumnezeul tau, pe aceste neamuri dinaintea ta. Tu sa te fi in totul totului tot numai de Domnul, Dumnezeul tau. Caci neamurile acelea pe care le vei izgoni, asculta de cei ce citese in stele si de ghicitori; dar fie, Domnul, Dumnezeul tau, nu-i ingiduie Iucrul acesta" De asemenea, in Leviticul 20:27 se spune: ,.Dar dact ‘un om sau o femeie cheam dubul unui mort, sau se indeletniceste cu ghicirera, sa fie pedepsit cu moartea; sii ucidefi cu pietre; singele lor si cada asupra lor. Dumnezeu nu ameningi cu moartea numai pe vraji- tori ci gi pe cei care participa la vrajitorie. In Leviticul 19:31 se spune mai departe: SA nu vi ducefi la cei ce cheama duhurile mortilor, nici la vrajitori; sa nu bafi, ca si nu va spurcafi cu ei. Eu sint Domnul, Dum- nezeul vostru“. $i mai aspru vorbeste Dumnezew in Levitivul 20:6: ,Dacdi cineva se duce la cei ce cheamé 7pe morfi sila ghicitori, ca s curveasc’ dupi ei, imi voi intoarce fafa impotriva omului aceluia, si-l voi nimici din mijlocul poporului lui", Acesta este un limbaj extrem de serios. Dar cine fine seami de el si actio- neazi in conformitate cu el? Da, se vorbeste despre Isus mai mult decit necesar, dar nimeni nu-L mai asculti. Nu se mai fine seama de cuvintul Sau. Nu se mai crede c& El ne-a salvat din ‘mina si legatura lui Satan! Contractul cu Satan Dac& un om din cauza unor dificultagi saw unui alt motiv apeleaza la creaturile si mijloacele acestuia, in loc si apeleze la Dumnezeul cel viu si la Cuvintul Siu, atunei el intra intr-un raport de contract cu Satan. De exemplu: une fete tinere i se ghiceste in carti, un barbat alung’ negii prin descintece, = firanul Iasi si i se descinte animalele, =o femeie lasa si i se ghiceasca' in trandafir, = comerciantul lasit sii se facti horoscopul, = se ia parte la sedinte spiritiste, = se poarti amulete, serisori de noroc si alte lucrui asemiinatoare, = se bat potcoave pe ust ete. Multe din aceste lucruri se fac in numele lui Dumne- zeu, Dar ce s-a intimplat de fapt? 8 De fiecare data omul a incheiat un pact cu Satan Daca stia sau nu, aceasta s-a intimplat. De fiecare dati s-a realizat o legdturi cu Satan, deoarece omul a intrat trun raport de indatorire fafti de Satan. Dar, deoa- rece omul de fapt nici nu dorea acest lucru, sau nici nu se gindea ci cea ce face va avea asemenea urmari, a preluat ajutorul si tamaduirea tui Satan, s-a bucurat de acestea, far si stie ci a devenit un datornic al lui Satan, sic trebuie sa se achite pentru acesta. Dar, Satan nu iti nimic! El isi lasd timp. Prima dati imaduieste prin descintece vifelul bol- nay, mai tirziu igi ia ca risplat doua vaci. Prima oar timaduieste Satan abcesele unuia dintre fii, citeva luni mai tirziu parintele beat isi impusca fiul (0 intimplare adevarati). Intii se lecuieste prin descintece, iar apoi vine Satan cu aparifii groaznice, cu stiri de frica si ata- curi nocturne prin demoni ALTE URMARI Fenomene de paralizie ale organelor interne si externe, in ir , stiri de neliniste, ginduri de sinucidere, stiri de fried. Acestea sint adesea efectele actiunilor demonice din partea lui Satan, impotriva cirora este zadarnici citutarea vinde- cirii la medici.BOALA CEA MISTERIOASA Dupa o evanghelizare de 8 zile, un om mai in virsta din Liibeck a depus urmitoarea marturie: Sint convertit de mai mulfi ani si L-am urmat pe Isus din toate puterile. Am alergat dupa vindecare, am Iucrat pentru Domnul, am citit mult din Biblie si m-am rugat cu staruinja. Dar o anumiti apasare in regiunea inimii n-a dispiirut si niciodata n-am putut si ma bucur de mintuirea lui Cristos pe deplin. Am fost bolnav si n- am stiut-o. Nimeni gi nimic nu ma putea ajuata. Atunci am auzit vorbindu-se ci aceasta stare este cauzatti de picatele de vrajitorie sivirsite in decursul viepii. Am chutat sa infeleg, am adus aceste lucruri fa lumina, un frate m-a ajutat in mod biblic gi am fost eliberat in ace- Iasi ceas*. Daci se intreba, in cazul unor asemenea bolnavi, care-i diagnosticul constatat de medici se primeste ace~ lagi raspuns: ,Medicul nu poate si-si explice boala Intr-adevar nici nu este o boala,, ci numai o obsesie in urma pacatelor de vrajitorie. Aici nu ajuta nici un med cament, nici un plasture, nici o alifie. Diavolul trebuie alungat. 10 IN GLUMA MI S-A GHICIT CARTILE DE JOC O serisoare Hanovra, 23 octombrie 1925 ‘Am avut un caz foarte trist dar si deosebit. Copilul nostru cel mic a fost bolnay de 10 luni. Cauza bolit n-a putut fi constatati. Deoarece eram membru la asigura- tea medical, sofia mea a chemat un medic. insi dupa administrarea medicamentelor starea copilului devenise si mai rea. Am devenit constient: Aici Domnul vrea si ne spuna ceva. Da, s-a vizut puterea riului in copilul cel mic, ne-am rugat mult si se parea cd ar fi zadarnic. Sofia mea spunea ci va muri copilul c’ci in perioada aceea au murit multi copii. De asemenea credinciosii nu mai sperau si ne spuneau: .Nu va ostenifi*, caici copilul era numai piele si oase. Cit de mult ne durea pe noi pairingii si ne vedem mezinul in halul acesta Eu L-am intrebat pe Domnul: ,,Doamne ce este, pen- tru ce? Si am primit raspunsul. Am citit odata un articol de Modersohn: ,,Legat de diavolul". Am spus triumfai- tor: ,Acest Iucru nu este adevarat, ciici mie mi s-a ghi- cit in cdrfi numai in glum’, asa ci nu poate apisa legt- tura diavolului asupra noastrét Aici am stimulat pe diavol si -am provocat pe Dum- nezeu printr-o afirmafie falsd. Cind suferinfele copilului au ajuns la culme si cind din toata inima m-am adresat Domnului, El mi-a arditat pacatul sivisit si ew am spus sofici: ,Copilul poarta urmarile pacatelor moastre din tinerefe*, casi si sofia mea a fost Kimurita ca si i se ghi uceascd in cirfi. Am postit pentru picatele moastre, L~ am rugat pe Dumnezeu si fie milostiv cu ni o, si situa- fia s-a imbunatait. Da. copilul este acum o minune in ochii tuturor celor care Iau vazut bolnav.* La motivele, care |-au determinat pe comerciantul Angersstein la sfirsitul toamenei anului 1924 si ucida 8, oameni, se numari si posesia si folosirea asa-ziselor cirfi 6-si 7-ale Iui Moise, care au fost gasite impreun’ cu alte carfi spiritiste in locuinta lui. In aceasta carte periculoasa, a fost descrisii o modalitate prin care era promisi celui care va ucide 9 oameni o mare avere, Angersstein s-a hotirit si aplica acest plan monstruos, si acfioneze dup aceasta rejetii, pentru a intra in pose- sia banilor de care avea nevoie pentru acoperirea dela~ pidarilor. El a ajuns un ucigas reciciv, a fost arestat si condamnat la moarte. O até contributie cutremuratoare ta capitolul idola- trism gi crima, ne-o oferd urmetorul reportaj din ,Berli- ner Morgenpost" din 25 septembrie 1928: Teri dimineaja doamna Melcher (domiciliata in Karis- horst), a apairut la politie si a declarat ca-si impuscase fiul. Cercetirile au confirmat declaratia ei de invinova- sire. Gustav Melcher zicea mort, impuscat in cap. La interogatoriu doamna Melcher declara cit a cerut un horoscop pentru fiul ei si din acesta a aflat c& baiatul ei ro si ajung’ niciodati in posesia facultagilor lui min- tale depline, Il astepta un viitor groaznic. De cind stie acest Iucru i-a venit de multe ori gindul si-si elibereze fiul de aceasta soarta, fin acelasi timp vinovat de aceast& cima este si astro- logul care a intocmit horoscopul. 2 Poetul prusac Fitz Malien s-a sinucis, nu din pricina grijilor sau sub apisarea unei grele suferinfe, ci pentru ca in horoscopul sau s-a spus ca va sfirsi prin sinucidere. (Lath, Herold din 6.10.1932) Mare este numirul acelora, care in urma vrijitoriei si a superstifiilor stau in spitale de psihiatrie si un mare numir de sinucideri sint datorate tot acestora. Asistentul Ottmar Steuger de la planetariul din Niirn- berg, in prelegerile sale prevedea Astrologiei sub orice forma o infringere zdrobitoare. Ar fi o mare imperti- nenfit - spunea el - sii prezici viitorul unui om din pozi- fia astrilor, iar astrologia in forma ei actual ar fi o crimi impotriva umanitiii. Dintr-un horoscop se poate Citi orice, dupa plac. Numerosi astrologi care au primit din partea unui ziar american horoscopul imparatului Wilhelm al II-lea, fara ca el sa stie, au gresit interpreta- rea, Este curios faptul c& tocmai acolo unde a inflorit astrologia, s-au distrus culturi, ca de exemplu in Babi- Jon, Egipt, Arabia, Roma si Grecia. Astrologia ar fi un fenomen insofitor al decaderii. Pe ce baz misterioasi este cliditi astrologia o demonstreaza si faptul c& se afirma ca fiind indiferent dac& invayatura ei se bazeaza pe sistemul planetar al lui Ptolemeu sau al lui Copernic. ELIBERAREA DE SUB LEGAREA PRIN VRAJITORIE Cine sivirgeste picate de vrijitorie il respinge pe Dumnezeu si provoacd, constient sau inconstient, pe 1BSatan si-l ajute. De aceea Dumnezeu numeste in Biblie asemenea paicate ,uriciuni. Un asemenea om trebuie si facd o poctingd depling si trebuie si revind la Dum- nezeu. Unii doresc acest lucru dar nu- pot face. Exist ceva, cineva, o putere care il refine. ‘Cum se va elibera un asemenea om? 1 Inainte de toate este necesari 0 discutie deschis& cu cineva care are dragoste si experienta in ingrijirea spiritual. Poate sa fie un pastor, daca siel a recunoscut pericolul vrijitoriei. Fiecare evanghelist va fi gata sa ajute. Insisi recunoasterea vinei aduce dup’ sine usu- rare si demascarea puterii intunericului (Lacov 5:14—16, Fapte 19:18—19, Luca 15:17-21). 2. Acum s& ne axim fari nici o indoial pe versetele Hoan 1:7—9, Cheama singele lui Isus (Is. 1:18, Is. 43:1, Ey. 9:14), mulfumeste cu credinja deplina pentru clibe- rarea de sub puterea Satanei (Ev. 2:14~15) si desparte- te definitiv de diavol (Fapte 19:18). 3. Un lucru foarte important este sii te rogi mult, si slivesti sis mulfumesti chiar gi fir si simpi. Abia acum omul va fi eliberat. Desigur, exist nenumarafi ‘oameni care nu indraznese si se decid si si se impotri- ease’ dusmanului. Dar Cuvintul Domnului ti da fieca- ruia acest drept. Cu toate acestea multi nu vor indriizni Lor li se poate da doar sfatul si se adreseze unui pastor, unui predicator sau unuia dintre batrinii bisericii care au putere asupra duhurilor. Asa cum a fost slujba apos- tolilor asa este sia acelora care cred. Fi vor putea alunga demonii (Mt. 10:1, Marcu 16:17—18). Diavolul este astizi pirigul frafilor credinciosi pe care 4i acuza zi si noapte in fafa lui Dumnezeu (Ap. 12:10). 14 De aici faptul ci unele suflete prefioase care au gisit pacea cu Dumnezeu prin Isus Cristos sint deseori chi- nuite de Satan si chiar la credinciosi s-a ajuns la sinuci- deri Pe buna dreptate, nu mult timp in urma, un medic a pus 0 intrebare in cercul unor academicieni credinciosi:, Care este explicafia cit in vremurile noastre atijia cre- Ginciogi igi iau viaga?™ fn multe asemenea cazuri se poate da ca rispuns faptul ca pacatele de vrajitorie nu sint rezolvate conform Bibliei. Dusmanul, ucigasul de pretinde drepturile. Contrar intrebiirit acestlui medic, suflete stirmane si chinuite de dusman au putut obfine eliberare deplini a sufletului, iar in unele cazuri chiar si vindecare trupeasca, dac& si-au recunoscut in mod deschis inaintea lui Dumnezeu, fie~ care in parte din aceste pacate odioase, printr-o cainga sincera si prin post. Omul care se smereste astfel cu toata sinceritatea inaintea lui Dumnezeu si care-L pri- meste pe Cristos cu toati credinfa, are acum o con- stiinga curati si va fi eliberat in unele cazuri chiar si de urmarile altor rele, mai jos amintite, care de multe ori (dar nu intordeauna) sint recunoscute ca urmari ale vrijitoriei Cele mai importante sint: =o senzualitate puternica nestipinita, ~inclinayie catre deprimare gi sinucidere, = inclinatie bolnavicioasd citre furt (cleptomamie), si minciuna, = raporturi sexuale impotriva firii, chiar si cu anima- Ie, 15~ inclinagie puternica citre zgircenie, rizbunare si accese de furie, ~ blasfemie si injuraituri, = senzafii de somn la rugiciune si la citirea Bibliei (cind nu exist’ o oboseala fizica premergatoare), ~ 0 falsa siguranfa cu privire la pacat si eternitate, = boli mintale (daca nu exist o imbolnavire prece- dentii a creierului) —neconsolare i deznaidejde fara un motiv special, —un caracter respingitor si increzut, = unele stiri de convulsiune, somnambulism, nabi- dai, epilepsie, crize nervoase cu fipete convulsive, = refuz de a se hrani zile in sir fra motiv, = repulsie impotriva cintecelor religioase, sericrilor gi Cuvintului lui Dumnezeu, ‘cosmaruri, rivire ratacitoare si insomnie, idei fixe, silirea citre anumite por manie religioasi, insusirea de a prevedea si a prezice, = vise prevestitoare, ~inchipuirea de a zbura in vis, = citirea gindurilor, — vederea luminilor si infaigarilor pe care alfii nu le vad si auzirea unor voi Liuntrice, = spirit de minie si de cearta fara motiv adevairat, ~neimpacare, ~ instrdinare intre sofi, ~ nasteri anormale si atavisme. ~ decesul membrilor de familie la o anumita data, ~ insuccese in meserie ete. i, asa-zisa 16 Decedatul Rector Dietrich a trait urmitoarea intimpla- re: unul din studenfii sai a primit locul 13, urmatoarea i a fost rugat de tatal baiatului, un om distins si culti- vat, si-i mute fiul cu unul sau dowd locuri mai in spate, deoarece el urate numérul 13. Oamenii superficiali rid de asemenea prostii; dar cel care vede mai profund, va privi acest lucru cu toati seriozitatea. Numai omul care s-a retras din fafa lui Dumnezeu gi a Cuvintului Sau se va deda la asemenea superstifii. Un crestin credincios se stie intotdeauna sub apararea lui Dumnezeu. De aceea el este foarte linistit chiar daci camera lui are numarul 13 si daca este al 13-lea in societate, caci Dum- nezeu este cu el, cel care este deasupra tuturor cifrelor. El stie cdi soarta viefii lui nu depinde de cifre, ci de Dumnezeul cel Viu, in mina ciiruia se afl viaya lui OCHIUL LUI DUMNEZEU ESTE ASUPRA TA Ce plin de consolare, ce plin de avertizare si cit de serios! Unde ma voi duce departe de Duhul Tau, si unde voi fugi departe de Fafa Ta? Dac& ma voi sui in cer, Tu esti acolo; daci m& voi culca in locuinfa morti- lor, iaté-Te si acolo; daci voi lua aripile zorilor, si ma voi duce si locuiesc la marginea mari, si acolo mina Ta ‘ma va calduzi, si dreapta Ta ma va apuca. Daci voi zice: ,.Cel putin intunericul ma va acoperi, si se va face noapte lumina dimprejurul meu". ,,Jata ea nici chiar intunericul nu este intunecos pentru Tine; ci noaptea straluceste ca ziua si intunericul ca lumina! (Ps. 139:1-12). 7Prietene, daci mergi pe drumul picatului sii nu gin- esti ci intunericul nopfii poate si-fi acopere paicatul - inaintea ochilor lui Dumnezeu nu exista intuneric. El priveste pina in adincul inimii tale. Sint convins ci mulfi oameni n-ar fi mers pe drumul paicatului daci ei s-ar fiaflat sub ochii mamei lor, N-ar fi indriznit sa stea printre batjocoritorii din circiuma, si cinte impreuna cu i cintece obscene, n-ar fi intins mina dupa bani strini in clipa ispitei, n-ar fi mers pe drumul desfriului daca ar fi avut pe mama alituri de ei. Dar acum gindeste-te, omule, c& ochiul lui Dumnezeu este indrepat zi si noapte catre tine. Cunosti tu pe Dumnezeu? El te jubeste mai mult deeit mama ta, El te-a vizut pe tine ca paicitos pe drumul vinovaiei tale, pe drumul spre judecata dreapti a picatelor tale, pe drumul pierzrii vignice. El te iubeste ins cu o dra- goste minunati. Dragostea Lui te asteapta si te cautal Lasi si fi se arate cit de fidel si minunat Dumnezeu ii cauta pe piicaitogi. Un slujitor devotat al lui Dumnezeu, povesteste cum intro calitorie a intilnit intr-un loc singuratic un barbat tindr: I-am intins o cirticict adresindu-i urmatoarele cuvinte: ,Aici am un mesaj al lui Dumnezeu pentru dumneavoastra, vi rog si citigi foarte atent aceste pagi- ni, ca acest mesaj si Va serveasci spre o binecuvintare vesnici! Tindrul ma privea mirat, mi-a mulfumit pen- tru cdrticicd si s-a dus ling un pom, parind si alba intenfia de a citi in liniste si nedaranjat acest mesaj. M- am dus linistit mai departe. Dupa o jumatate de or’ ‘nsd, tinarul m-a ajuns alergind grabit si mi-a spus: .O, dragi domnule, va mulyumese din toati inima pentru 18 aceste rinduri. Le-am citit si prin ele Dumnezen mi-a vorbit. Este minunat ca in ultimele clipe ale viefii mele, pe care mi le pregatisem eu, Dumnezeu Cel Atotputer- ‘nic m-a privit si mi-a atras atengia asupra faptelor mele sia consecinjelor vesnice. De fapt aveam de gind sii- mi iau viaja. Hotdrirea mea era fermi. Preocupat fiind cu desfigurarea planului meu, mi-afi adus aceste pagini ca un mesaj al lui Dumnezeu pentru mine. C nu bainuia nimeni despre mine Dumnezeu stia. Acum sint atit de adine patruns de atotstiinja lui Dumnezeu incit sint speriat in profunzimea fiinfei mele. Acum stiu ca Dumnezeu imi cunoaste intreaga viafi, atit ceea ce am facut si am vorbit cit si ceea ce am gindit si plinuit. Acum stiu foarte sigur ei Dumnezeu nu-mi vrea moar- tea deoarece m-a refinut de la moarte prin dragostea Lui. In toate acestea simt o certitudine c& Dumnezeu in toatai bunatatea Sa prin care mi-a pastrat viata va trebui st ma pedepseascd pentru viafa mea rea plina de piica- te. Ce trebuie si fac ea st scap de vina mea?" Profund migcat |-am ascultat pe tinar si i-am facut de cunoscut marele mesaj al mintuirii si faptul caici el insusi nu poate face nimic ca s8 dispar macar un singur picat, dar ci Isus Cristos a atirnat pe cruce, pe lemnul blestemului, pentru pacdtosi, s-a chinuit si a murit, ca si salveze pentru vesnicie de la picat, pierzare vesnic’, osindsi si iad, pe cei sirmani si pierdugi. I-am vestit pe Salvatorul de la moarte si judecata vesnicd, pe Isus Cri- stos, Fiul lui Dumnezeu. I-am spus: ,Fiindea atit de mult a iubit Dumnezeu lumea, ed a dat pe singurul Lui 19Fiu, pentru ca oricine crede in Bl, sii nu piara ci si aiba via vesnici.* Tindrul a preluat prefioasa evanghelie cu credinga in inima sa, si slivindu-L pe Dumnezeu a pornit mai departe pe drumul siu, Deci, prietene, intipareste-ti bine in minte: privirea lui Dumnezeu este indreptata spre tine! Dumnezeu vorbeste si cu tine prin aceste pagini si viaya ta este de asemenea piitati de picat. Dumnezeul Cel Atotpu- ternic cunoaste si faptele tale, gindurile si planurile tale. Cum vrei si seapi de judecati? O, gribeste-te la mintuitor! Isus nu te izgoneste. Vino azi! Nu amina salvarea ta, tu nu stii ce-fi va aduce ceasul urmator, poate sii aduci moartea, Dumnezeu te poate chema chiar astézi inaintea Lui. $i atunci...? (G. ¥.Viebahn) Un binecuvintat slyjitor al Domnului spunea cu mult timp in urma in revista sa ,,H.d.H.": ,,Jn multe comuni- tapi si locuri nu se poate ajunge la o trezire spiritual’ din cauza c& exist inci pacate de vrajitorie nerezolva- aa anes = ms eras sce a oe «he 2) Ingerman Schwarhunst~ magic aagr say seamtoi. (Noe ta). 3) Simpaic— un anumi por inte pesoune care fae cul cad una ete SR9 cate conspnen sete HeSos “Semcon pe eka cu ne gua lee wares ee (Row iraj 5) Loca 17:23, in ducer germand Geet nicht in. (No ta). 6) Bestia oesdeatal (Not tr), 20