Dreptul la viata este un drept suprem al fiintei umane, a carui respectare este insasi conditia

exercitarii celorlalte drepturi, "valoarea suprema pe scara drepturilor omului pe plan

international".
Conform art. 2 alin.1 al Conventiei, dreptul la viata este protejat prin lege. Jurisprudenta Curtii in
aceasta privinta a evidentiat ca statele au atat obligatii negative, cat si obligatii pozitive: nu
trebuie doar sa se abtina de a provoca moartea "in mod intentionat", dar trebuie sa ia si masurile
necesare pentru protectia vietii (responsabilitatea "pozitiva" a statului).
De asemenea, statele au, in virtutea art. 1 si 2 din Conventie, obligatia pozitiva de ordin
procedural de a organiza anchete efective impotriva celor care au adus atingere vietii
persoanei1[1] si de a institui un sistem judiciar eficient care sa permita stabilirea raspunderii si
angajarea urmaririi penale impotriva vinovatilor.
Jurisprudenta Curtii europene a interpretat consant dispozitiile art.2 dintr-o dubla perspectiva :pe
de o parte ,Curtea analizeaza latura materiala a dreptului la viata ,iar pe de alta parte a consacrat
o latura procedurala a acestui drept. Laturii materiale ii corespunde dreptul persoanei de a fi
protejata de autoritatile statului impotriva oricarei atingeri arbitrare aduse vietii din partea
agentilor statului.Tot aici,merita mentionata si obligatia pozitiva a statelor parte la Conventia
Europeana de a lua masuri eficiente de protectie a vietii persoanei chiar si atunci cind riscul
asupra vietii persoane provine din partea unui particular.(Osman contra Marii Britanie,hotarirea
din 28 octombrie 1998).
Laturii procedurale a art.2 ii corespunde in mod traditional obligatia statului de a desfasura o
ancheta efectiva cu privire la atingerile aduse vietii persoanei chiar si cind sunt imputabile unor
particulari.O ancheta este efectiva atunci cind ea este apta sa identifice si sa pedepseasca pe cei
responsabili.E important de mentionat ca cele doua laturi atit materiala cit si procedurala ale
art.2,nu se exclud reciproc ,Curtea Europeana poate constata incalcarea art.2 din perspectiva
uneia dintre ele sau a ambelor.
CE INSEAMNA O ANCHETA EFECTIVA?
Obligatia pozitiva care-i revine cel mai frecvent in analiza Curtii este cea de a desfasura o
ancheta efectiva privitoare la cauzele si autorii decesului.Precizam ca autoritatile statului trebuie
sa declanseze din oficiu o ancheta de indata ce au cunostinta despre decesul unei persoane
survenit in circumstante suspecte,fara a astepta o eventuala sesizare din partea familiei victimei.
Conform jurisprudentei Curtii,o ancheta efectiva este cea apta sa identifice si sa pedepseasca
persoanele responsabilea fi provocat moartea cuiva.
Criteriile pe care Curtea Europeana le utilizeaza in aprecierea efectivitatii unei anchete sunt:

Independenta anchetatorilor fata de presupusii autori;

Caracterul actiunelor concrete intreprinse in cadrul anchetei;
Rapiditatea declansarii anchetei si
Controlul public al anchetei.

In cauza Mantog contra Romaniei, reclamanta sa plins ca autoritatile romane nu au desfasurat o ancheta
efectiva cu privire la decesul fiicei sale.Mai mult ea a demonstrate ca autoritatile au desfasurat o ancheta cu
scopul de a-l exonera
ii a fostde
c raspundere pe sotul fiicei sale care era politest.Curtea Europeana a procedat la
analiza modului in care ancheta a fost condusa :a constatat ca acnheta a fost declansata imeditat dupa ce
decesul fiicei reclamantei a fost cunoscut,ca organele parchetului a dispus administrarea de probe diverse ca
ancheta s-a desfasurat cu rapiditate iar reclamanta a avut acces la toate actele procedurale din timpul
anchetei.In ce priveste independenta anchetatorilor ,Curtea a apreciat ca circumstantele concrete ale cauzei nu
indicau o partialitate a acestora sic a sotul fiicei reclamantei fusese cercetat nu in calitatea sa oficiala de
agent al statului ,ci in cea de sot al victimei.In concluzie ,Curtea a apreciat ca ancheta a avut un character
efectiv si c a art.2 nu a fost incalcat.

Trebuie precizat ca datorita gravitatii pe care o prezinta atingerea adusa vietii unei persoane
,ancheta trebuie sa aiba in principiu caracter penal.Totusi Curtea Europeana a acceptat ca in
situatia in care decesul survine intr-un context medical,ancheta poate avea caracter civil si
disciplinar .

Cauza Calvelli i Ciglio c. Italiei privete ancheta desfurat n urma decesului bebeluului reclamanilor survenit n spital ca urmare a unui sin-drom respirator i
neurologic. Reclamanii au primit o despgubire civil din partea spitalului, dar au susinut n
faa Curii europene c art. 2 a fost nclcat deoarece procesul penal mpotriva medicului a avut o
durat excesiv, care a dus n cele din urm la ncetarea sa pe motiv de prescripie. Curtea nu a
acceptat aceast interpretare i a constatat c dreptul italian prevedea, n asemenea circumstane,
pe lng aciunea penal i posibilitatea victimelor de a iniia o procedur disciplinar mpotriva
me-dicului sau de a se adresa instanelor civile, ceea ce reclamanii au fcut cu succes (2). Prin
urmare, Curtea a constatat c art. 2 nu a fost nclcat

In Rm dreptul la viata este garantat .In acelasi timp ,cazurile de deces nu sunt investigate
corespunzator.In 2010 , CtEDO a condamnata Republica Moldova in 3 cauze pentru violarea
art.2 al Conventiei pentru apararea drepturilor Omului si Liberatilor Fundamentale(CEDO)
(dreptul la viata) in urma omisiunii de anchetare eficienta a cazuelor deceselor. Relele tratamente
persista si constituie un fenomen raspindit in RM,fapt constatat intr-un raport cu privire la
repspectarea drepturilor omului in anii 2009-2011,publicat in 2012 care este rezultatul unui
proiect realizat n colaborare cu Civil Rights Defenders.
Desi dr.la viata este garantat ,totusi cazurile de deces nu sunt anchetate eficient ,obiectiv si intrun termen rezonabil..
La 15 martie 2009 , un politist la impuscat pe tinarul Alexei Vlas ,de 29 de ani,in scara unui
bloc din Chisinau,fara a trage un foc de avertizare.Ministerul de Afacere Interne a declarat ca

politistul a impuscat tinarul dup ace acesta la ranit cu un cutit la picior .Totusi, martorii au
sustinut ca victima a fost confundata cu o alta persoana si la impuscat in cap,si mai apoi pentru a
inscena legitima aparare sa ranit singur la picior.Un miting de protest impotriva brutalitatii
politiei a fost organizat citeva zile la Chisinau.Organizatiile neguvernamentale au cerut
autoritatilr efectuarea unei anchete rapide ,obiective si echidistante a circumstantelor decesului
tinarului A.Vlas si informarea publicului despre desfasurarea investigatiilor.Totusi,autoritatile nu
au raspuns acestor solicitari.
La 23 martie 2010, Curtea European a Drepturilor Omului (Curtea) a pronunat hotrrea Iorga
c. Moldovei (cererea nr. 12219/05).
n aceast cauz, reclamanta, Svetlana IORGA, a pretins omisiunea autoritilor de a efectua o
anchet efectiv cu privire la cauza morii fiului su, Victor IORGA. La 9 iunie 2001, V. Iorga a
disprut, n timp ce era n luna a aptea a serviciului militar obligatoriu. La 14 iunie 2001, corpul
su nensufleit a fost gsit atrnat de un copac n apropierea unitii militare.
n faa Curii, reclamanta a pretins violarea art. 2 CEDO (dreptul la via), pe motiv de omisiune
a autoritilor de a efectua o anchet efectiv cu privire la cauza morii fiului su.
Curtea a constatat, n unanimitate, violarea art. 2 CEDO sub aspect procedural privind
ineficiena anchetei efectuate de autoriti privind cauza morii fiului reclamantei.
Curtea a menionat c, prin prisma art. 2 CEDO:
1.pentru ca o anchet s fie considerat efectiv, ea trebuie s fie capabil s duc la identificare
i, posibil, la condamnare a celor responsabili.
2.Aceasta nu este o obligaie de rezultat, dar de mijloace.
3. Autoritile trebuie s ntreprind toate msurile rezonabile pentru a asigura probele
incidentului.
O analiza deosebita merita si situaia drepturilor omului n regiunea transnistrean a
Republicii Moldova,care a fost efectuata printr-un alt raport in retrospective anului
2012. .Raportul nu tinde a fi un adevr absolut, dar pretinde a fi un punct de vedere neutru asupra
situaiei din regiune.
E bine cunoscut faptul ca instituiile de detenie din estul rii nu fac parte din sistemul
penitenciar al Republicii Moldova. Autoritile constituionale nu au acces n aceste instituii,
doar uneori au acces limitat reprezentanii unor structuri internaionale. Doctrinarii considera c
aceste instituii sunt particulare/ private, deoarece sunt ilegale i conduse de persoane care i-au
asumat atribuiile respective.
Sondajul SPACE care a fost realizat pentru Consiliul Europei de ctre coala de tiine penale a
Universitii din Lausanne,arata ca indexul mortalitatii in penetenciare in RM,a crescut
considerabil in anul 2012,astfel incit acesta constituie 47 cazuri la 10 000 de detinuti si 8 cazuri
de suicid /10 000 detinuti in penetenciare si 78 detinuti aflati sub supraveghere de la 1/09/1013.

n toate aceste cazuri, cauza adevrat a deceselor nu poate fi stabilit. ntr- un raport,
Ombudsmanul local s-a artat ngrijorat de faptul c sute de deinui bolnavi sunt inui pe termen
lung n secii medicale, unde nu li se acord asistena medical necesar, persoanele fiind supuse
suferinei, mizeriei i n cele din urm morii.Potrivit unor respondeni, uneori administraia
nchisorii, pentru a ascunde numrul exact de decese n nchisori, indic n fiele personale ale
defuncilor n loc de decedat eliberat. n alte cazuri, se tinuiete cauza decesului.Codul
de executare a pedepselor penale nu prevede modalitatea de constatare a decesului
condamnatului, inclusiv obligaia de a investiga cauzele de deces n nchisori, aa dup cum o cer
standardele internaionale i naionale.Deinuii decedai n nchisori nu pot fi supui unei
expertize medico-legale independente credibile.
Astfel, probabilitatea c dosarul va ajunge n faa justiiei este minim. Majoritatea victimelor sau plns pe ancheta penal ineficient, pe tinuirea i muamalizarea cazurilor de deces, etc. A
demonstra vinovaia administraiei nchisorii i a medicilor din aceast instituie este practic
imposibil.
In general , in perioada 2012-2014 ,Moldova atesta din nou o evolutie pozitiva in vederea
implementarii unor reforme menite sa asigure respectarea drepturilor si liberatilor fundamentale
in teritoriul controlat de autoritatile constitutionale .S-au depus diverse eforturi in vederea
stoparii torturii si realizarii unei anchete eficiente.Astfel ,chiar daca izolat au mai fost raportate
asemenea cazuri (de ex.:cazul Bastovoi,cel mai recent din 2015),trebuie remarcat atitudinea
autoritatilor .
Noile autoritati au manifestat multa deschidere pentru dialog si colaborare cu presa si
societatea civila.In acest sens dreptul la o ancheta efectiva a inregistrat o evolutie pozitiva.
Totodata ,reformele initiate in 2009 nu au fost in stare sa corecteze o serie de multiple alte
probleme,care direct sau indirect afecteaza situatia anumitor drepturi si libertati ale
omului.Datorita unei anchete ineficiente dreptul la viata nu este asigurat in totalitate.
Relele tratamente, condiiile de detenie sau sigurana i securitatea persoanei n Republica
Moldova rmn probleme ce urmeaz n mod eficient i prioritar a fi rezolvate de catre societate
si autoritati.
Situaia cererilor de fa atest existena unei probleme sistemice, astfel nct lacunele n
legislaia naional i / sau practicii pot da natere la numeroase cereri similare.