Inflamatia pulpei dentare

Reprezinta totalitatea reactiilor si proceselor bio-chimice functionale, si

structurale formata dintr-o succesiune de faze, ca urmare a actiunii unui agent
patogen. Neintervenirea terapeutica la timp duce la pierderea vitalitatii, necrozare.
Aceasta particularitatea rezulta din caracterele histotopografice si fiziologice ale
pulpei dentare, comunicarea are loc prin foramenul apical.

I.
A)
B)
C)
II.
A)
B)
C)
D)

Etiopatologia inflamatiei pulpare

Orice factor al mediului ambiant ce actioneaza cu intensitatea crescuta asupra
dintelui, sau care intra in contact direct cu pulpa dentara, poate fi agent patogen.
Agentii patogeni pot fi:
Externi:
Fizici termici, traumatici
Chimici acizi, baze, substante oxidante, metale grele
Animati bacterii, ciuperci, virusi
Interni:
Dismetabolisme
Avitaminoze
Boli de sistem
Intoxicatii endogene
Ca urmare a actiunii unui astfel de agent se produc in pulpa modificari
biochimice, functionale si structurale asemanatoare. Indiferent care este factorul
cauzal, inflamatia in pulpa se desfasoara dupa anumite secvente.
Secventele inflamatiei pulpare cuprind:
Reactia biochimica
Reactiia vasculara locala
Ractia metabolica celulara
Formarea infiltratului seros
Formarea infiltratului supurat
Aparitia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioza si mortificarea pulpei.

Modalitatile patogenice de producere a inflamatiei provocate de diversi

agenti.
A- Agenti fizici
Agenti termici. Excitatiile la cald si rece, brutale sau de intensitati mici dar
repetate:
- Agenti agresori termici care actioneaza cu brutalitate (testari de vitalitate pulpara cu
zapada carbonica, freoni, diatermia, slefuiri de bonturi si prepararile cavitatii fara
masuri de protejarea pulpei)
- Agenti agresori cu intensitati mici si repetate (obturatii metalice fara protejarea
pulpei, schimbul brusc a temperaturii alimentelor)
Agentii Traumatici :
- Brutali fractura dintilor, luxatia, turatii inalte
- De mica intensitate si repetate obiceiuri profesionale, lucrari protetice in
supraocluzie, manevre ortodontice necontrolate
B- Agenti chimici frecvent apar din materialele si medicamentele stomatologice. Sunt
substanele medicamentoase pe baza de formol si fenol. Inflamatiile pot fi si de natura
endogena prin amine biogene rezulte din vicierea metabolismului local, dind nastere
la saruri instabile. Leziuni cu caracter definitiv.
C- Agentii microbieni Agenti aerobi si anaerobi, virusuri sau paraziti. Mod de actiune:
indirect, prin exotoxinele microbiene cantonate in canaliculele dentinare, sau direct
prin patrunderea agentului in pulpa. De la stabilirea contactului intre agentul
microbian agresor si tesutul pulpar si pina la aparitia primelor semne clinice,

subiective sau obiective trece o perioada de 12-14 ore, timp ce variaza in raport cu
virulenta microbiana si reactivitatea locala pulpara.

Formele anatomoclinice ale pulpitelor

Inflamatia pulpei este cunoscuta sub denumirea de pulpita, aceasta poate fi
acuta sau cronica.
A Pulptite acute
Seroase:
Cu leziuni limitate, pulpite acute seroase partiale sau coronare
Cu leziuni intinse, pulpite acute seroase totale sau corono-radiculare
Purulente:
Cu focare limitate, pulpite acute purulente partiale
Cu focare intinse, pulpite acute purulente totale
B Pulpite cronice
Inchise: (fara comunicare cu exteriorul)
Pulpita cronica inchisa propriu-zisa
Pulpita cronica inchisa hiperplazica sau granulom intern Palazi
Deschise: (comunicare cu exteriorul)
Ulceroase
Granulomatoase (polipoase)
In grupa pulpitelor acute este incadrata ca o entitate clinica separata si faza
incipienta a inflamatiei numita hiperemia preinflamatorie, care are o simptomatologie
proprie, si necesita metode particulare de tratament. Leziunile sunt minime si
reversibile.
Caractere importante in inflamatiile pulpare:
Debutul se face intotdeauna cu hiperemie preinflamatorie, clinic poate trece
neobservat.
Finalul oricarui proces inflamator, care nu este tratat se termina cu necroza pulpara.
Schema de succesiune a diverselor faze inflamatorii.
Formele anatomoclinice ale pulpitelor acute

HIPEREMIA PREINFLAMATORIE
Patogenie:
Factorii care pot determina organizarea unei imflamatii pulpare de tipul
hiperemiei pot fi impartiti in : fizici si chimico-toxici. Factorii fizici actioneaza prin
exercitarea repetata, sau de intensitate mare a elementelor de receptie nervoasa
traumatisme din pregatirea cavitatilor, slefuirii bonturilor, excitatii termice dezvoltate.
Aparitia hipersensibilitatii. Factorii chimico-toxici reprezentati de exotoxinele
bacteriilor aflate in procesul carios si de diverse substante medicamentoase.
Morfopatologie:
Modificarile morfologice in hiperemia preinflamatorie sunt caracterizate de:
Prezenta vaselor sanguine dilatate, sinuoase
Celulele odontoblaste si in parte fibroblastii cu un volum marit
Indivizi microbieni prezenti in canalicule si absenti in pulpa
Prezenta fosfatazelor alcaline
Aceste modificari sun reversibile daca se intervine teraputic.
Simptomatologie:
Durere provocata de excitatii termice, mai mult rece si mai putin cald, sau de
agenti chimici (dulce). Durerea este localizata cu precizie, are intensitate moderata si
nu dureaza decit citeva minute (apare la slefuiri, prepararea cav).

La examenul obiectiv se constata existenta unui proces carios, care nu a deschis

camera pulpara. Palparea cu sonda a fundului cavitati evidentiaza prezenta
hipersensibilitatii, iar la periferia procesului carios hiperestezia.
Probele de vitalitate sunt pozitive tradind o usoara hipersensibilitate, la excitatii
de intensitate mai mica.
Diagnostic pozitiv:
Persistenta durerii citeva minute
Existenta procesului carios fara deschiderea camerei cu teste de vitalitate pozitive
Semnalarea pacientului, a unor tratamente efectuate recent
Diagnostic diferential:
Hipersensibilitate si hiperestezia dentinara
Pulpite acute coronare
Evolutie si complicatii:
Odata cu inlaturarea factorilor cauzali devine posibila revenirea la normal a
pulpei. Daca nu se intervine procesul inflamator evolueaza spre pulpita cronica sau
pulpita acuta seroasa.
Tratament:
Tratamentul cariei simple si coafajul indirect
Tratamentul cariei simple si coafaj direct in dublu timp, in deschiderea accidentala a
camerei pulpare
Amputatia vitala la dintii permanenti in curs de dezvoltare, cind prin exereza dentinei
sa deschis larg camera
Extirparea vitala
PULPITA ACUTA SEROASA PARTIALA (PASP)
Simptomatologie:
Durere vie, localizata la un dinte anume, provocata de excitanti termici, mai ales
rece la inceput, iar mai tirziu si la cald. Durata mai mare ca in hiperemia
preinflamatorie, de la citeva minute la citeva ore. Crizele dureroase rare la inceput
devin mai frecvente, aparute spontant mai ales seara si noaptea, poate ceda de la
sine, dar adesea necesita calmante.
Examen obiectiv:
Dinte de coloratie normala, cu o carie profunda, si multa dentina alterata, dupa
indepartarea careia ramine un strat subtire de dentina dura pigmentata. Atingerea
acesteia cu sonda provoaca o durere imediata si puternica. Percutia dintelui in ax nu
este dureroasa. La testele de vitalitate termice si electrice raspunsul este pozitiv, cu o
durere prelungita.
Examen pozitiv:
Durere vie, spontana sau provocata, de la citeva minute la ore
Caracterul localizat a durerii
Teste de vit pozitive, mai ales la rece
Existenta unui proces carios profund, cu hipersensibilitate la fundul cavitatii.
Diagnostic diferential:
Hiperemia preinflamatorie
Pulpita acuta seroasa totala (dureri mult mai violente, de lunga durata)
Pulpita purulenta partiala (dureri cu caracter pulsatil, exacerbate de caldura)
Pulpita purulenta totala ( + iradieri la dintii vecini, si aparitia puroiului la deschiderea
camerei)
Evolutie si complicatii:
Printr-o actiune terapeutica bine condusa, se poate obtine o vindecare si
conservare a vitalitatii, dar este o raritate. Deobicei pulpita evolueaza spre stadii de
inflamatie mai avansata, cuprinzind intreaga pulpa, sau spre stadii de supuratie
partiala a pulpei. Uneori mai ales la tineri deschiderea spontana a camerei este

urmata de o descompunere pulpara consecutiva, ce favorizeaza cronicizarea

procesului inflamator, evoluind catre pulpita cronica deschisa.
Tratament:
Coafaj direct in dublu timp
Amputatia vitala
Extirpare vitala
PULPITA ACUTA SEROASA TOTALA (PAST)
Simptomatologie:
Acuitatea fenomenelor dureroase, criza fiind provocata initial de agent extern, de
la inceput violenta, insuportabila, poate fi si progresiva. Durerea poate sa apara
spontan, cu caracter progresiv sau brutal. Durerea tine mult timp. Exacerbari
provocate de rece, dulce, acru, traumatism masticator. Iradiere catre dintii vecini si
spre maxilarul antagonist. Iradieri in regiunea temporala, orbitala, submandibulara,
sau chiar occipitala, fiind pe traiectul nervului trigemen. Analgeticele au o eficienta
redusa, temporara.
Examen obiectiv:
Existenta procesului carios, camera acoperita cu strat subtire de dentina alterata.
Presiunile mici cu sonda pot provoca deschiderea camerei, apare exacerbarea durerii
si picatura de singe. Cercetarea cu acul Miller pune in evidenta hipersensibilitatea
pulpara, nu se efectueaza teste de vitalitate, deoarece duce la crize puternice. Reactie
dureroasa la percutia in ax.
Diagnostic pozitiv:
Mare intensitate a durerii, sensibilitate la percutia in ax, hipersensibilitate la teste
de vitalitate termice.
Diagnostic diferential:
Pulpita acuta seroasa partiala
Pulpita purulenta toatala
Parodontita apicala acuta seroasa ( agresiune a dintelui, mobilitate, durerea mucoasei
la nivelul apexului)
Indicatii de tratament:
Extirpare vitala
Extirpare devitala, in mod exceptional si numai dupa calmarea durerilor prin
pansament calmant.
PULPITA ACUTA PURULENTA PARTIALA (PAPP)
Simptomatologie:
Asemanator cu pulpita acuta seroasa. Durerea apare in crize spontane, mai ales
noaptea, dureaza citeva ore, este violenta, la inceput localizata apoi iradiata. Ceea ce
o deosebeste este caracterul pulsatil, sincron cu sistolele ventriculare, exacerbata de
cresterea afluxului sanguin spre extremitatea cefalica. Recele reduce durerea prin
vasoconstrictie.
Examenul obiectiv:
Carie profunda, pe fundul careia gasim dentina ramolita. Cu ajutorul lingurilor
Black se ridica, fara exercitare de presiune, cu o evacuare mica de puroi, dupa care
urmeaza o usoara singerare, fapt care intensifica durerea, dupa care devine
suportabila, sau inceteaza.
Diagnostic pozitiv:
Caracter pulsatil
Exacerbarea la cald, diminuare la rece
Prezenta picaturii de puroi la deschiderea camerei
Probe de vitalitate la rece si electrice cu raspuns pozitiv la intensitati mari
Diagnostic diferential:
Pulpita seroasa partiala, dureri cu caracter lancinant (zvicnituri) exacerbata la rece

Pulpita purulenta totala

Evolutie si complicatii:
Poate evolua spre pulpita purulenta totala, spre cronica deschisa ulceroasa, sau
spre gangrena pulpara.
Tratament:
Extirpare vitala
PULPITA ACUTA PURULENTA TOTALA (PAPT)
Simptomatologie:
Durerile sunt spontane si foarte puternice, aproape continue, iradiate si cu
caracter pulsatil. Sensibilitatea la cald este accentuata, durerile nu cedeaza la
calmante locale sau analgetice.
Examen obiectiv:
Proces carios extins si profund, exereza dentinei ramolite se realizeaza cu
usurinta datorita alterarii avansate. Dupa evacuarea secretiei purulente, scade sau
chiar inceteaza durerea. La sondare dupa evacuarea purulentei, sensibilitatea este
doar in profunzime. Sensibilitatea la curent electric este mai redusa, sau deloc.
Diagnostic pozitiv:
Caracter pulsatil, calmarea temporara prin lichide reci, teste de vitalitate reduse,
sensibilitate la percutia in ax si aparitia picaturii de puroi.
Diagnostic diferential:
Pulpit acuta seroasa totala
Pulpita purulenta partiala
Parodontita apicala acuta, senzatie de agresiune, durere puternica, probe de vitalitate
negative
Evolutie si complicatii:
Daca nu se intervine la timp se complica cu parodontita apicala acuta.
Tratament:
Extirparea vitala cu tratament medicamentos
Aplicatii de agenti fizici sau antibiotice endodontal
Formele anatomo-clinice ale pulpitelor cronice

PULPITA CRONICA DESCHISA ULCEROASA

Simptomatologie:
Afectiunea nu este dureroasa, pacientul poate relata ca in actul de masticatie
apar dureri, din cauza presiunii directe pe pulpa, ce se transmite pina la fibrele
nervoase din profunzime. In cazul obliterarii cavitatii carioase cu resturi alimentare,
durerea capata caracterele pulpitei acute, cu durere mai putin violenta. Proces carios
mai vechi, cu antecedente dureroase puternice, miros neplacut, singerari dupa periaj,
sau traume masticatorii.
Examenul obiectiv:
Prezenta cavitatii carioase profunde, cu depozite de dentina alterata, si cu
deschidere larga a camerei pulpare, se observa pulpa rosu-bruna, cu ulceratii
superficiale. Subtierea si fracturarea peretilor cavitatii, marginile taioase pot produce
leziuni ale limbii si mucoasei jugulare. Palparea cu sonda a suprafetei pulpei nu este
dureroasa, inteparea in profunzime provoaca durere vie, cu singerare abundenta.
Percutia in ax si transversala nu da raspunsuri pozitive. La teste de vitalitate apar
raspunsuri pozitive al probe termice si electrice, dar la intervale mai mari.
Diagnostic poztiv:
Lipsa durerii si aparitia ei in circumstantele descrise mai sus
Existenta cariei profunde cu deschiderea camerei
Singerare la inteparea pulpei cu sonda, sensibilitate la profunzime
Raspunsuri pozitive la teste de vitalitate cu intensitati crescute

Raspuns negativ la percutia in ax

Diagnostic diferential:
Pulpita cronica deschisa polipoasa
Necroza pulpara
Gangrena pulpara
Evolutie si complicatii:
Evolueaza intotdeauna cu pierdere progresiva a vitalitatii pulpei, urmata de
gangrena si necroza. Se pot produce reacutizari. Dintii sunt predispusi la fracturarea
peretilor coronari
Tratament:
Extirparea vitala a pulpei
Extirpare devitala, in cazul unei contraindicatii de anestezie
PULPITA CRONICA DESCHISA GRANULOMATOASA (POLIPOASA)
Simptomatologie:
Prezenta unei carii cu evolutie indelungata
Singerare in timpul actului masticator si a periajului
Jena dureroasa in presiunea alimentelor, in cavitatea carioasa
Diagnostic obiectiv:
Cavitatea carioasa de volum mare, camera pulpara deschisa, ocupata partial sau
total de o formatiune polipoasa, moale. In cazul peretilor distrusi, formatiunea
proemina spre epiteliu gingival. Polipul are o culoare roz si suprafata neteda, lucioasa,
cind este epitilizat. Cind nu este acoperit de epiteliu culoarea este rosie, hemoragica,
suprafata neregulata. Leziuni ale mucoasei gingivale. La palpare cu sonda intre polip
si marginile cavitatii, acesta are o mobilitate in partea superioara, inferior face corp
comun cu pulpa, la presare este elastic. Inteparea cu sonda a polipului nu provoaca
sensibilitate, doar in regiunile mai profunde, provoaca singerare abundenta. Percutia
in ax nu da raspunsuri pozitive. Testele de vitalitate dau raspunsuri pozitive numai la
intensitati mai mari.
Diagnostic pozitiv:
Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
Formatiune polipoasa in continuarea pulpei, cu singerare si sensibilitate la intepare
profunda
Diagnostic diferential:
Polipul gingival, continuitate cu epiteliu gingival
Necroza pulpara
Pulpita cronica deschisa ulceroasa
Evolutie si complicatii:
Reacutizari, cu aparitia unei pulpite de tip seros sau purulent
Necrozarea pulpei si infectarea ei cu germeni de putrefactie, dezvoltarea gangrenei
Fracturarea peretilor coroanei
Tratament:
Extirpare vitala.
PULPITA CRONICA INCHISA PROPRIU-ZISA
Simptomatologie:
Lipsa simptomelor subiective. Lipsa durerii la dintele in cauza, excitatiile chimice,
traumatice si termice nu provoaca sensibilitate. Deobicei identificata spontan de catre
un specialist.
Examenul obiectiv:
Uneori cavitate carioasa, la fund dentina fiind dura, usor colorata. Obturatie
mare, veche, cu adaptare incorecta, cu procese de carie secundara, inflamatia cel mai
des fiind din cauza cariei situata sub obturatie. Testele de vitalitate sunt pozitive doar
la intensitati mari , la curent electric. Indepartarea obturatiei denota absenta

obturatiei de baza. Examinarea cu sonda a regiunii nu este sensibila. Deschiderea

camerei cu sonda, duce la singerarea abundenta.
Diagnostic pozitiv:
Este dificil de precizat. Scaderea considerabila a vitalitatii la teste, la dinti cu
procese carioase profunde, sau cu obturatii. Existenta cariei secundare, trepanarea
exploratoare a peretelui de dentina pulpar evidentiaza insensibilitate, si singerare
abundenta.
Diagnostic diferential:
Pulpita cronica deschisa ulceroasa
Necroza pulpara
Pulpita cronica inchisa granulomatoasa
Gangrena pulpara
Evolutie si cimplicatii:
Exacerbarea unor focare pulpare de inflamatie limitata si cu caracter subacut
Necroza pulpara
Gangrena pulpara
Tratament:
Extirpare vitala.
PULPITA CRONICA INCHISA HIPERPLAZICA SAU GRANULOM INTERN
PALAZZI
Simptomatologie:
Leziuni nedureroase, o vaga jena la dintele respectiv. Diagnosticul se pune
intimplator prin examen radiologic. La demineralizare se vede prin transparenta
smaltului pulpa de culoare roz. La localizare radiculara, pe mucoasa vestibulara sau
orala, prezenta fistulei. Extinderea leziunii poate determina fractura coronara cu
hernia pulpei.
Diagnostic pozitiv:
Teste de vitalitate releva sensibilitatea scazuta a pulpei. Examenul diafanoscopic
releva modificarea conturului camerei pulpare. Examenul radiologic constata largirea
camerei pulpare. La localizare radiculara se constata o dilatare neregulata a canalului,
sub forma unei pete de culoare inchisa. La nivelul apexului imaginea este
asemanatoare unui granulom apical, ceea ce poate duce la confuzii.
Diagnostic diferential:
Pulpita cronica inchisa propriu-zisa
Necroza pulpara
Evolutii si complicatii:
Evolutie foarte lenta spre necroza pulpei, se pot produce fracturi a dintelui.
Tratament:
Extirpare vitala.
Necroza si gangrena pulpara
Prin necroza pulpara se intelege mortificarea aseptica a pulpei, sub actiunea
agresiva a unor agenti fizico-chimici.
Prin gangrena pulpara se intelege mortificarea septica a pulpei, si
descompunerea sa sub influenta germenilor anaerobi de putrefactie, care pot afecta si
parodontiul apical.
Etiopatogenie:
Factorii cauzali pot fi:
Generali, cu actiune favorizanta (diminueaza capacitatea de aparare prin modificari in
dinamica vasculara, si a troficitatii pulpare)
Factori locali, cu actiune determinanta, pot fi mecanici (traumatici), termici si chimicotoxici.

NECROZA PULPARA
Simptomatologie:
Este foarte saraca, dintele este indemn, dar cu o transparenta mai mica, uneori
aspect mat. Dintele poate avea o coloratie modificata spre galben-cenusiu sau brun, si
nu da reactii la excitantii termici si chimici bucali. Nu prezinta hipersensibilitate si
hiperestezie, rareori se grafeaza un proces carios. Daca inainte de mortificare a
existat proces carios acesta evolueaza rapid. Dintele poate prezenta o obturatie mai
veche din silicat sau amalgam, fara obturatie de baza. La trepanarea camerei se
observa in locul pulpei o substanta omogena de consistenta redusa, de culoare bruna,
insensibila la intepare si nu singereaza. Probele de vitalitate sunt negative, la
diafanoscopie camera si-a pierdut transparenta si coloratia obisnuita. La percutie
rezonanta este mata, insamintarea bacterologica da rezultate negative. Radiografia
nu ofera nici un element concludent.
Diagnostic pozitiv:
Modificare de culoare
Lipsa sensibilitatii
Teste de vitalitate negative
Insamintare bacteriana negativa
Diagnostic diferential:
Gangrena pulpara simpla
Parodontita apicala cronica
Pulpita cronica deschisa
Pulpita cronica inchisa
Evolutie si complicatii:
Mortificarea pulpara poate evolua pe 3 directii:
Necroza poate ramine o perioada in acest stagiu
Fractura dentara, provoaca descompunerea scheletului proteic
Infectarea pulpei necrozate cu germeni bacterieni
Tratament:
Se trateaza ca si gangrena pulpara, incluzindu-se si o etapa de tratament
antibacterian.
GANGRENA PULPARA SIMPLA
Microorganismele din spatiul endodontic in gangrena sunt: streptococi,
enterococi, stafilococul alb, difteroizi, lactobacili, candida albicans si alti fungi, coci
gram pozitivi, negativi, stafilococ auriu, beta-hemolitic, micrococi, etc.
Simptomatologie:
Nu are o simptomatologie manifesta prezenta unei carii profunde, cu pierdere de
substanta dentara, pina la resturi radiculare, fetiditate, modificare de culoare si lipsa
sensibilitatii.
Examen obiectiv:
Proces carios cu deschiderea camerei. Sondarea este nedureroasa, si
nesingeranda, pune in evidenta prezenta resturilor pulpare dezagregate, umede si
uscate. Probele de vitalitate sunt negative, chiar la intensitati mari, uneori exista
sensibilitate la lichide fierbinti. Recoltarea si insamintarea pune in evidenta o bogata
flora aeroba si anaeroba. Radiografia arata uneori transparenta crescuta a canalului.
Diagnostic pozitiv:
Carie profunda cu deschiderea camerei si insensibilitate
Fetiditate (nu este caracteristica)
Teste de vitalitate negative
Examen bacteriologic pozitiv
Imagine radiologica fara modificari
Diagnostic diferential:
Necroza pulpara

Gangrena complicata cu o parodontita apicala acuta

Parodontita apicala cronica
Pulpite cronice
Evolutie:
Gangrena poate evolua spre parodontiul apical. Favorizeaza fracturarea dintelui.
Focar important de infectie pentru restul organismului: glomerulonefrite, endocardite,
afectiuni reumatismale, etc.
Tratament:
Extirpare vitala

Metode de tratament in inflamatiile pulpare

Se impart in 3 categorii:
1. Metode biologice de conservare in totalitate a pulpei inflamate:
- Coafaj indirect
- Coafaj direct
2. Metode de conservare partiala a pulpei vii, sau mortificate: (pulpotomie)
- Amputatia vitala
- Amputatia devitala
3. Metode de indepartare in totalitate a pulpei dentare: (pulpectomie)
- Extirpare vitala
- Extirpare devitala

COAFAJUL INDIRECT
Metoda terapeutica indicata in tratamentul cariilor simple, poate fi aplicat si in
tratamentul inflamatiilor pulpare incipiente, hiperemia pulpara.
Tehnica:
Coafajul indirect se poate efectua in dublu timp, sau intr-un singur timp, dupa
indepartarea in totalitatea a dentinei alterate.
In dublu timp:
Timpul I:
Izolarea dintelui
Toaleta plagii cu apa oxigenata
Uscarea cu jet de aer cald si bulete sterile
Aplicarea pe fundul cavitatii pastei cu antibiotice (cu spatula bucala, sau bulete
sterile)
Se acopera totul cu eugenat de zinc, si se mentine timp de 48 ore.
Timpul II:
Izolarea dintelui
Indepartarea eugenatului
Indepartarea buletelui de vata
Indepartarea urmelor de pasta de antibiotice prin stergerea peretilor cu bulete sterile
umectate in neofalina
Uscarea cavitatii cu jet de aer cald
Aplicarea unei cantitati de pasta de hidroxid de calciu, 1 mm grosime
Acoperirea cavitatii cu eugenat de zinc
Se mentine pansamentu 7-10 zile, urmarinduse evolutia clinica. Daca tratamentul
a avut efect se precede la obturatia definitiva. Daca nu a avut efect se trece la alte
tratamente precum: amputatia vitala, extirpare vitala sau devitala.
Intr-un timp:
Izolarea dintelui
Toaleta cavitatii cu apa oxigenata
Uscarea cavitatii cu jet de aer
Aplicarea pastei cu hidroxid de calciu
Obturatie provizorie cu eugenat de zinc

Dintele este tinut sub observatie 7-10 zile, dupa care se trece la obturatie
definitiva. In caz de esec se aplica alte metode.
COAFAJUL DIRECT
Coafajul direct este o metoda terapeutica de pansare a pulpei dentare
descoperite cu o substanta izolanta, neiritanta, cu actiune antiinflamtorie.
Substanele folosite trebuie sa indeplineasca urmatoarele:
- Solubilitate in apa si umorile tisulare
- pH alcalin apropiat de cel al pulpei
- Toxicitate tisulara minima
- Eficacitate mare in concentratie mica
- Actiune antiinflamatorie si antiseptica
- Inertie chimica fara de materialul de obturatie
- Sa nu coloreze dintele
- Sa nu aiba miros neplacut
Indicatii si contraindicatii:
A. Factori generali
- Virsta pacientului coafajul se efectueaza la pacienti pina la 30 de ani
- Starea generala a organismului la pacienti clinic sanatosi
- Factori de ordin social prezenta la controale repetate
B. Factori locali:
- Indicat la dinti ce ofera accesibilitate si au valoare masticatorie, contraindicat la
molari de minte, dinti suprasolicitati
- Indicatii majore in carii ocluzale, putin recomandabil in carii aproximale, cu evolutie
subgingivala
- Posibilitatea asigurarii unei izolari perfecte
- Contraindicat la dinti cu volum mic
- Contraindicat in carii cu evolutie indelungata, sau cu oburatie anterioara
- Indicat doar pentru deschideri de 1-1,5 mm
- Indicat in deschideri accidentale a camerei pulpare, la hiperemie, si PASP
Tehnica:
Tehnica in deschiderea accidentala este de 1 timp, si cea dupa deschiderea
terapeutica in 2 timpi.
Tehnica in deschiderea accidentala a camerei pulpare:
- Izolarea dintelui
- Indepartarea salivei cu bulete sterile
- Hemostaza plagii pulpare prin tamponament usor cu bulete sterile
- Degresarea peretilor cavitatii
- Uscarea cavitatii cu aer caldut
- Se aplica pasta cu grija, mai intii pe peretele camerei, si apoi pe peretii cavitatii, un
strat de maxim 1mm
- Se aplica eugenat de zinc fara presiune
- Ultimul strat de fosfat de zinc, pentru a asigura inchiderea etansa
- Pacientul se tine sub observatie 20-30 zile, in caz de insucces se indeparteaza pulpa.
- Dupa obturatia finala se face control la 6 luni timp de 2 ani.

Tehnica in inflamatia incipienta a pulpei dentare:

Sedinta I:
Izolarea dintelui
Indepartarea in totalitatea a dentinei alterate cu escavatoare Black
Hemostaza prin tamponament cu bulete de vata sterila
Toaleta peretilor cavitatii
Uscarea cavitatii cu jet aer caldut
Aplicarea pastei de antibiotice

Se aplica pasta cu un fuloar de ciment in contact intim pe peretele pulpar si apoi pe

peretii cavitatii de 1mm
Se aplica o buleta de vata sterila pentru 1/3 din cavitate
Se acopera cu eugenat de zinc
Se mentine pentru 48 de ore, daca durerile cedeaza se trece la timpul II, daca nu se
repeta procedura pentru inca 48 ore
Sedinta II:
Izolarea dintelui
Se indeparteaza urmele de pasta cu o vata sterila in neofalina
Se aplica pe plaga pulpara o pasta pe baza de hidroxid de calciu
Cu un fuloare de ciment se aduce pasta peste orificul camerei si se intinde in cavitate
in strat de 1 mm
Restul cavitatii se umple cu eugenat de zinc, si se mentine pentru 20-30 de zile
Daca tratamentul a avut efect se obtureaza definitiv si se face control la 6 luni timp de
2 ani.
Examenul radiologic
Este de multe ori singurul care pune in evidenta procesele patologice periapicale.
Imaginea radiologica se recomanda de a fi facuta la inceputul tratamentului, in timpul
acestuia, si la sfirsit.
Examenul radiologic initial:
Denota forma, demensiunea, structura leziunii, numarul de radacini, localizarea si
dimensiunea lor, fracturilor, etc.
Examenul radiologic in timpul tratamentului:
Se foloseste pentru controlul directiei de inaintare a instrumentelor (Rx cu ac pe
canal).
Examenul radiologic final:
Aprecierea rezultatului in urma tratamentului endodontic, si compararea acestuia
cu alt Rx efectuat la 3-6 luni de la terminarea tratamentului.
Metode de conservare partiala a pulpei vii sau mortificate

AMPUTATIA VITALA
Metoda prin care se indeparteaza pulpa coronara, dar cea radiculara se lasa vie
sub protectia unui pansament.
Indicatii:
La copii si tineri pe molari si premolari
Cind este indicat coafajul direct dar acesta nu poate fi efectuat
Tehnica:
Anestezie plexala
Izolarea dintelui
Exereza dentinei alterate
Se deschide camare pulpara cu freza sferica, si se indeparteaza tavanul cu una
cilindrica
Excizia pulpei coronare cu linguri Black
Hemstoaza se face prin tamponament cu bulete sterile
Se repereaza canalele radiculare
Cu o freza sferica se realizeaza un canal un lacas de 1-1,5mm
Se face din nou hemostaza, se curata
In lacas se aplica pasta de hidroxid de calciu in strat de 1mm
Pacientul se tine sub observatie 15-20 zile, apoi se obtureaza definitiv.
AMPUTATIA DEVITALA

Este interventia chirugicala de indepartare a pulpei dupa insensibilizare chimica,

pastrindu-se pulpa radiculara.
Indicatii:
Molari persoane invirsta
Molari de minte
Dinti mobili parodontotici
Dinti temporari
Dinti cu canale foarte curbe
Tehnica:
Se indeparteaza dentina, si resturile de singe
Arsenicul este aplicat direct pe pulpa descoperita, este interzis de aplicat in proces
inflamator acut
Pansamentul cu arsenic trebuie sa fie inchis etans, ca sa nu produca accidente in
vecinatatea dintelui
Se mentine timp de 24 sau 48 de ore in dependenta de numarul de canale.
In a 2 sedinta se aplica o buleta cu tricrezol-formalina si se acopera cu eugenat de
zinc, se mentine 3-5 zile.
In a 3 sedinta se inlatura tot si se face excizia pulpei cu linguri Black.
In continuare deja ca la amputatia vitala.
Metode de indepartare in totalitate a pulpei dentare

EXTIRPAREA VITALA
Este metoda chirurgicala prin care se indeparteaza in totalitate pulpa coronara si
radiculara dupa insensibilizarea ei prin anestezie.
Indicatii:
Pulpite acute si cronice
Deschiderea accidentala a camerei pulpare
Hiperestezia si hipersensibilitatea dentinara, care nu cedeaza la tratament
Abraziunile dentare patologice
Pierderi mari de substanta dura dentara
Fracturi care au deschis camera
Parodontite marginale cronice cu mobilitate de gradul III
Pulpite retrograde prin infectarea pulpei
Realizarea coroanei de substitutie
Luxatii dentare
Contraindicatii:
Afectiuni a organismului ce contraindica anestezicile, cu afectiuni cardiace,
hipertensiune, epilepsie, alergie la clorhidrat de procaina.
In sarcina in primele 3 luni si ultimile 2
Afectiuni loco-regionale, care impiedica injectarea anestezicului.
Imposibilitatea efectuarii tratamentului
Imposibilitatea cooperarii cu pacientul
Timpii operatori:
Anestezia prin infiltratie
Realizarea cimpului operator
Deschiderea camerei pulpare
Excizia si exereza pulpei coronare
Reperarea orificiului canalelor
Extirparea pulpei radiculare
Masurarea lungimii canalelor
Tratamentul mecanic
Obturatia de canal
Obturatia definitiva a cavitatii

EXTIRPAREA DEVITALA
Este metoda chirurgicala prin care se indeparteaza pulpa dentara in totalitate,
dupa insensibilizarea ei cu mijloace chimice.
Indicatii:
Cazuri in care nu poate fi folosita anestezia
Dintii cu canale foarte curbate
Dintii situati distal pe arcada
Contraindicatii:
Extirparea in scop protetic, fara procese carioase
PAPP si PAPT, in care arsenicul poate da complicatii parodontale
Pulpite cronice deschise granulomatoase
Cariile cu evolutie subgingivala
Timpi operatori:
Sedinta I:
Aplicarea pansamentului arsenical
Sedinta II:
Crearea cimpului operator
Deschiderea camerei
Excizia si exereza pulpei coronare
Pansament cu tricrezol-formalina
Obturatie provizorie
Sedinta III:
Crearea cimpului operator
Indepartarea pansamentului cu tricrezol-formalina
Extirparea pulpei radiculare
Tratament mecanic al canalelor radiculare
Pansament cu tricrezol-formalina in canale radiculare
Obturatie provizorie
Sedinta IV:
Crearea cimpului operator
Indepartarea pansamentului radicular
Toaleta si obturarea canalului
Controlul radiologic
Sedinta V:
Obturarea definitiva, in caz ca radiografia denota obturare a canalelor cu succes
Preparatia canalelor radiculare prin tratament mecanic
Pentru efectuarea corecta a tratamentului mecanic se tine seama de urmatoarele
reguli:
Crearea accesului trebuie sa asigure patrunderea acelor in axul canalelor
Tratamentul mecanic se efectueaza apropindu-ne treptat de apex
Prin tratamentul mecanic se inlatura complet tesutul alterat din canale
Tratamentul mecanic se insoteste de spalaturi cu solutii antiseptice sau apa calda
Pentru permeabilizarea canalului se pot utiliza cind este necesar, substante chimice
In timpul tratamentului mecanic nu se izoleaza dintele
Daca tratamentul mecanic se face in mai multe sedinte, intre acestea dintele se lasa
deschis
Dupa terminarea tratamentului mecanic se efectueaza intotdeauna tratament
medicamentos, cu dintele izolat
Timpii operatori:
Crearea accesului la camera
Permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos
Stabilirea lungimii canalului

Razuirea dentinei alterate

CREAREA ACCESULUI
Acessul in spatiul endodontic are 2 faze:
Faza coronara reprezinta asigurarea accesului la canale, important fiind apoi accesul
pina la constrictia apicala
Faza inraradiculara este dependenta de corectitudinea celei coronare
Rezultatul obtinut in tratament de canal este in functie de:
Forma cavitatii de acces
Pozitia sa in raport cu topografia coroanei
Adincimea sa
Intinderea sa
Accesul se va obtine prin suprafata ocluzala sau suprafata coronara orala.
Dupa terminarea operatiei se recomanda spalaturi cu solutii antiseptice
Reperarea orificiilor canalelor se face cu sonda rigida, sau cu sonda endodontica.
In cazul canalelor obstruate se aplica solutie de acid clorhidric concentrat.
Cavitatea de acces:
Anteriori centru fetei orale deasupra cingulumului
Premolari sup: mijlocul santului central, inf: centru fetei ocluzale la P2, si la P1 mai
lingual
Molari sup: in foseta centrala la intersectia santului mezio-central cu vestibulocentral, inf: in centrul santului central.
PERMEABILIZAREA CANALELOR SI EVIDAREA CONTINUTULUI
Se face cu ace Miller, sau cu ace Kerr fine si foarte fine, cu o miscare progresiva
fara presiune fara a imgine continutul in apex sau ruperea acului in canal. In cazul
unor obstacole se pot folosi substante chimice.
Anomalii frecvente de canale:
Incisivii inferiori 2 canale (V si L)
Molarul prim superior radacina MV poate avea 2 canale
Premolarul 2 inferior 2 canale (V si L)
Primul si al 2 molar inferior 2 canale pe radacina distala
Sistemele de canale dupa WAINE:
1 orificiu, 1 canal, 1 foramen
2 orificii, 2 canale, 1 foramen
2 orificii, 2 canale, 2 foramene
1 orificiu, 2 canale, 2 foramene
DETERMINAREA LUNGIMII CANALULUI RADICULAR ONDOTOMETRIE
Metode de masurare a canalului sunt:
Metoda clinica
Metoda clinico-radiologica
Metode electronice
Metoda clinica:
Metoda tactila, cea mai veche si cea mai folosita. Se patrunde in canal cu un Kfile nr 10, 15, 20, se avanseaza usor cu atentie, pina simtim o rezistenta datorita
constrictiei apicale. Se fixeaza un reper, acul se scoate din canal si se compara cu
radiografia, notindu-se lungimea in mm.
Metoda clinico-radiologica:
Se efectueaza o radiografie cu acul pe canal, din distanta masurata se scade
1mm eroarea de expunere a filmului.
Metoda electronica:
Sunt frecvent utilizate datorita preciziei lor de 98%. Metoda se bazeaza pe
corelatia dintre valoarea rezistentei electrice inre un instrument introdus in canalul

radicular si un electrod aplicat pe mucoasa orala. Metoda necesita unele masuri

precum:
Uscarea canalului
Acul introdus in canal sa nu vina in contact cu material metalic
Acul sa aiba un diametru corespunzator
Aparatele sunt clasificate in :
Aparate analogice ( Endometer, Dentometer)
Aparate audiometrice (Sono-explorer)
Aparate digitale (sistem digital de citire)
Aparate de inalta frecventa (ultrasonice)
Aparate de vizualizare a endodontiului (Radio-viziograful)
PREPARATIA CANALULUI RADICULAR
Prin tratamentul mecanic se intelege excizia chirurgicala a peretilor dentinari.
Largirea canalului trebuie sa nu denatureze morfologia initiala a canalului.
Sunt descrise mai multe tehnici de preparare:
Manuala
Mecanica
Sonica
Ultrasonica
Cu laser
Tehnicile sunt asemanatoare, in extirpari pulpare si gangrena, dar
fiecare prezinta unele particularitati:
In extirpare pulpara:
Tratamentul mecanic se efectueaza pina la constrictia apicala
Se insista pina la obtinerea peretilor netezi
Se executa intr-o singura sedinta
Se fac spalaturi endodontice cu hipoclorit de sodiu
Nu se utilizeaza substante chimice pentru largire
Se lucreaza in conditii de asepsie
Nu se aplica pansamente medicamentoase, doar in pulpite purulente, cronice,
hemoragii
Obturarea de canala se poate realiza in aceeasi sedinta
In gangrena pulpara:
Tratamentul mecanic se efectueaza pina la constrictia apicala
Indepartarea in totalitate a dentinei ramolite
Se executa in una sau mai multe sedinte
Se fac spalaturi endodontice cu hipoclorit
Se utilizeaza substante chelatoare
Nu este necesara izolarea dintelui
Se aplica pansamente medicamentoase
Tratamentul mecanic se realizeaza prin metode manuale, cu ajutorul acelor, prin
urmatoarele tehnici:
Conventionala
Telescopare regresiva ( Step-back)
Telescopare progresiva (Step-down)
Combinata
Tehnica convetionala:
Reprezinta tratament clasic, care incepe cu ace Kerr 8/10 cind canalele sunt
subtiri, si cu 15/20 in canale cu diametru mai mare. Acele se introduc pina la
constrictia apicala, si apoi cu miscari dute-vino se racleaza peretii canalului. Se trece
apoi la ace mai mari, si periodic se introduce in ac extractor de nerv pentru
indepartarea rumegusului. Cu acul Kerr 40 se incepe din 1/3 mijlocie si se continua cu

aceleasi miscari, pina la obtinerea unui canal in forma de pilnie. Periodic revenim la un
ac mai mic pentru a verifica permiabilitatea. La canale curbate se folosesc ace pina la
25, initial curbate.
Tehnica Step-back:
Este recomandata in tratament al canalelor cu o curbura usoara spre moderata.
Se incepe cu constrictia apicala pina se ajunge la un ac cu 2 marimi mai mare decit
primul. Cu fiecare ac mai mare se scurteaza lungimea de lucru cu 1mm. Procedeul
continua pina ajungem cu 4-5 mm mai scurta lungimea de lucru. De fiecare data se
revine la acul initial, pentru evitarea pragurilor.
Tehnica Step-down:
Metoda consta in largirea portiunii coronare, coborindu-se in trepte spre apex.
Este o metoda inversa a step-back. Metoda are avantajele sale precum: obtinerea
accesului rectiliniu spre apex.
Obturarea de canal in aceeasi sedinta se face cind avem un canal uscat.
In cazul in care persista o hemoragie in canal, atitudinea terapeutica variaza in
raport cu cauza provocata.
-

Cauzele hemoragiei pot fi:

Generale diateze hemoragice, hemofilie, afectiuni hepatice, stari fiziologice
congestive, asa cauze se va introduse radicular mese de vata sterila, sau umezita cu
eugenol, si se va inchide etans.
Locale lezarea parodontiului marginal (se face hemostaza cu apa oxigenata),
perforarea podelei camerei pulpare (bulete de vata cu solutie hemostatica), cai false
radiculare (se amina tratamentul), apex larg deschis, extirpare pulpara incompleta (se
indeparteaza complet nervul), traumatizarea parodontiului apical in timpul
tratamentului (mesa sterila de vata)

Obturarea canalelor radiculare

Sigilarea canalelor cu paste care se intaresc, la moment ramine tehnica cea mai
raspindita. Introducerea pastei se asigura prin mai multe metode, folosind ace
Lentullo, sau ace Hawes-Neos, sau conuri de gutaperca.
Avantaje:
Tehnica simpla cu executie rapida.
Dezavantaje:
Lipsa unui control precis in timpul introducerii
Neomogenitatea obturatiei
Variatii volumetrice dupa priza

Tehnici de obturare a canalelor:

Cimentarea unui con unic calibrat la apex
Modelatie individuala a conului
Condensare laterala la rece
Condensare laterala la cald
Condensare verticala la cald
Condensare termodinamica
Injectarea gutapercei ramolite prin incalzire
Obturarea segmentara de canal
Obturarea cu conuri calibrate nedeformabile
Obturarea cu conuri de argint

Cimentarea unui con unic calibrat la apex:

Se bazeaza pe utilizarea unui con confectionat dintr-un material solid care sa se
potriveasca fest in portiunea apicala. Fixarea acestuia se realizeaza cu ciment de
sigilare.

Avantaje simplitatea si rapiditatea efectuarii

Dezavantaje solubilitatea sigilantilor, conul nu asigura sigilare eficienta.
Tehnica:
Proba clinico-radiologica a conului
Toaleta finala a canalului
Uscarea canalului cu mese de vata sau conuri de hirtie
Introducerea cimentului de sigilare pe canal
Introducerea conului in canal, acesta fiind incarcat cu ciment.
Condensarea laterala la rece:
Tehnica recomanda folosirea Spreader-urilor, asigura o sigilare superioara, si
succes clinic considerabil in timp. Se alege un spreader care sa ajunga pina la o
distanta de 1-2 mm, pe linga conul master. Se alege un con cu o marimea mai mare
decit calibrul celui mai gros instrument folosit, pentru a se opri la 0,5-1 mm de
constrictia apicala.
Tehnica:
Se introduce conul master
Se introduce Spreaderul si se tine 20-30 de secunde apasat pe con, dupa care se
retrage
Se adauga alt con auxiliar si se repeta procedura.
Radiografie de control
Aplicarea obturatiei de baza
Obturatie coronara provizorie
Antisepticile si dezinfectantele
Sunt substante cu actiune antimicrobiana, se intilnesc cu sub forma de solutii si
paste.
Eugenolul antiseptic si analgezic, manifesta un potential iritant crescut asupra
tesuturilor vii. Are usoare proprietati anestezice.
Fenolul substanta cristalizata, incolora, se foloseste sub forma de solutii de acid
carbolic. Puternic toxic citoplasmatic, care blocheaza lipoproteinele membranei
celulare, coaguleaza proteinele citoplasmatice, producind necroza tesuturilor moi.
Tricrezolul lichid incolor sau rozaliu, are potential dezinfectant, de aproape 3 ori
mai mare decit al fenolului, dar mai redus decit a formolului. Este un toxic
citoplasmatic ca si fenolul, dar cu actiune mai slaba.
Hipocloritul de sodiu substanta antiseptica cea mai utilizata in spalaturi
endodontice, nu se foloseste in pansamente, din cauza actiunii scurte. Cea mai putin
iritanta.
Clorhexidina activitatea antimicrobiana si antimicotica

HIDROXIDUL DE CALCIU
Reprezinta o substanta cu utilizare multipla in endodontie. Actiunea antiseptica
se bazeaza pe 2 elemente:
pH alcalin
Solubilitatea foarte redusa in apa
Avantaje:
Puternic bactericid, distruge 99,9% din bacterii
Are actiune antitoxica
Dizolva detritusurile organice necrozate si infectate din canale
Opreste secretiile persisente din canale care apar in parodontite apicale cronice
Se resoarbe usor in caz de depasire a foramenului apical
Este superior altor pansamente endodontice aplicate in gangrena
Efect hemostatic de la prezenta ionilor de Ca

Exercita efect citotoxic nu doar asupra microorganismelor, dar si asupra

tesuturilor vii, dar este superficial din cauza solubilitatii slabe.
Modalitati de aplicare:
Propulsia pastei cu instrument rotativ (lentullo)
Propulsia pastei cu insrument manual (Kerr)
Condensarea cu fuloare de canal (plugger)
Injectarea cu seringa in care se livreaza
Injectarea cu seringa de presiune
Indicatii:
Gangrena simpla
Parodontite apicale cronice
Apexificarea in gangrena simpla si parodontite apicale cronice
Resorbtia radiculara interna
Resorbtia radiculara externa
Caile false radiculare
Fracturile radiculare orizontale inchise la dintii vitali
Replantarea dupa avulsia traumatica
Contraindicatia este relativa. O toaleta incompleta a canalului radicular face ca
resturile de hidroxid de calciu sa compromita obturatia

Izolarea cimpului operator

Se realizeaza prin 2 metode:
Absorbanta sistem de aspiratie salivara, rulouri, comprese, bureti
Izolanta diga, clemele, folia, pensa, lame
DIGA
Avantaje:
Cimp operator curat, uscat, eliminind posibila contaminare cu lichidul bucal sau
gingival
Acces a unei vizibilitati optime
Nu necesita reinterventie
Proprietatile materialelor optime
Protectia corespunzatoare a medicului si a pacientului
Protectia partilor moi
Eficienta crescuta a actului operator
Faciliteaza folosirea antisepticilor
Reduce timpul de tratament
Dezavantaje:
Timp de aplicare crescut
Dinti insufucient erupti
Malpozitii
Respiratori orali
Alergici la latex

Canalele radiculare, si malformatiile acestora

Maxilar:
IC 1r/1c (2c)
IL 1r/1c
C 1r/1c (2c; 2r/2c)
P1 2r/2c
P2 1r/1c (2c; 2r/2c)
M1 3r/3-4c
M2 3r/3c
M3 1-5r/1-5c

Mandibula:
IC 1r/1c (2c)
IL 1r/1-2c
C 1r/1c
P1 1r/1-2c
P2 1r/1c
M1 2r/3-4c
M2 2r/3c
M3 2r/2-4c
Instrumente pentru obturare
Spreader virf ascutit, care poate fi: hand sau finger
Plugger virf plat care poate fi: hand sau finger
Sunt instrumente condensatoare, ambele sunt metalice, netede, conice. Sunt
folosite la compactarea materialului de gutapercha.
Hand miner asemanator cu cel a sondei
Conurile radiculare
Conuri de hirtie conice si netede, se folosesc la irigarea canalelor radiculare.
Dimensiunile corespund instrumentarului endodontic stadartizat
Conuri de gutapercha sunt dure, mult mai casante, si mai putin elastice decit
cauciucul. Conurile standardizate au virfurile rotunjite, iar cele auxiliare sunt ascutite.
Conuri de argint sunt materiale de obturatie solide, care au o manipulare usoara
in canale curbe sau inguste, sunt din 99,8% argint, Ni, Cu. Au o mare toxicitate
tisulara, si nu sunt utilizate in prezent.
Clasificarea instrumentarului endodontic dupa ISO
06
08
10
15
20
25
30
35
40

Lungime:
19mm
21mm
25mm
28mm
31mm

0
1
2
3
4
5

Calibru:
roz
gri
mov
alb 45 90
galben 50 100
rosu 55 110
albastru 60 120
verde 70 130
negru 80 140

T-nerf:
mov xxxxf
alb xxxf
galben xxf
rosu xf
albastru f
verde m

6 negru c
Kerr-Reamer(burghiu)(triunghi)
- se foloseste pentru patrunderea initiala in canale cateterism
- mod clinic de a folosi un burghiu consta punerea acului in contact cu peretii
canalului
Tehnica
- efectuarea unei usoare impingeri in directie apicala
- efectuarea unei rotatii de de tura in directia acelor de ceasornic
- retragerea acului in directie coronara
Avantaje
- flexibilitate
- este eficace prin taiere in rotatie
- o buna indepartare a resturilor de dentina
- avind sectiune triunghiulara ,partea activa este mai ascutita si mai eficienta ,dar
mai fragila ca acele pila Kerr
Dezavantaje
- este mai fragil ca acul pila Kerr
- mai slaba eficacitate in razuire ,din cauza slabei angulatii a lamelelor
- insurubarea sa este mica ceea ce poate provoca fracturi sau despiralari mai
ales la numerele mici
- varf sau foarte agresiv se poate fixa la nivelul interferentelor, de unde pericolul
de prag in canal sau cale falsa
Indicatii
- penetrarea canalului(buna inaintare catre apex si flexibilitate buna)-cateterism
- determinarea lungimii de lucru(masurarea canalelor)
- eliminarea detritusului canalicular (ca urmare a spatiului mare dintre spire)
- largirea canaliculara prin rotatie limitata (are eficacitate mica)
- eliminarea tesut pulpar in canalele subtiri unde acele tire-nerf sint
contraindicate
Pile Kerr (Kerr file)(patrat)
Utilizare
- este instrument endodontic universal cel mai utilizat
- are o actiune de razuire a peretilor dentinari
- cea mai mare eficacitate este in miscarile de dute-vino,in retragere(de la apex
catre coroana)
- permite o buna largire a canalului
- se poate rasuci de tura ,apoi se retrage acul,dar eficacitatea la aceste miscari
este inferioara ac Reamer
Avantaje
- instrument este mai rigid si mai putin casant decat ac Reamer
- spirele mai apropiate si mai numeroase ii confera o rezistenta mai mare decat a
ac Reamer- este foarte bun pt largirea canal,dar mai putin ascutit decat acul Reamer
- spatiul mic de degajare dintre spire antreneaza o mai rapida incarcare a ac
,reducindu-i eficacitatea
Dezavantaje
- cu toata eficacitatea sa,acul pila lucreaza destul de lent

- rigiditate
- este mai putin indicat in cateterism
Indicatii
- instrument aproapeuniversal
- largirea canalelor
- cateterism(preferabil cu Reamer)
- determinarea lungimii de lucru
- suprimarea curburilor
- dezobturari,dupa folosirea initiala a unui ac burghiu cu acelasi nr
Acul pila Hedstrom(cerc)
Utilizare
- se foloseste numai prin scoatere activa ,dupa ce a fost inserat cu atentie
- nu trebuie folosit niciodata in rotatie, caci se insurubeaza usor si se rupe
- trebuie folosit numai dupa folosirea unui ac pila sau burghiu ,cu acelasi
diametru-ce va permite trecerea acelor Hedstrom pina la varf cu usurinta si numai
cind canalele sunt largi
Avantaje si inconveniente
- foarte eficace pentru ca este foarte activ in razuire
- se uzeaza rapid si este fragil si periculos daca este prost utilizat
(perforari,fracturi)
- este foarte importanta dozarea fortelor cu care se lucreaza
- este de preferat sa nu se foloseasca instrumente mai mici de nr 20
Indicatii
- largirea canalelor
- inlaturarea resturilor din canal
- razuirea peretilor in vederea indepartarii peretelui pina la tesut sanatos sau
largirea lui pentru o preparare corecta
- eliminarea materialului de obturatie in cazul dezobturarilor
Aceste instrumente trebuie aruncate la cea mai mica deformatie. Numerele mici
nu trebuie utilizate decat 1 data
Acul Tire-nerf
Mod de folosire
- se patrunde cu prudenta ,cu instrumentul 2/3 in canal
- nu trebuie fortat acul pe pereti
- se retrage putin
- se face o rotatie de 180 grade(sau 360 grade) pina se infasoara filetul pulpar
- se retrage acul sprijinit de pereti
Avantaje si inconveniente
- este foarte bun pentru extirparea pulpei vii pentru ca este rapid si lasa un
camp canalicular curat
- nu este foarte flexibil, de aceea riscul de fractura este foarte mare daca
instrument este fortat in canal
Indicatii
- foarte limitate-exereza continut canalului: tesut pulpar incat,bulete de vata,
conuri de hartie,conuri de Ag sau de gutaperca mobilizate anterior
- nu trebuie nici o data folosit in canale fine sau curbe ,din cauza risc mare de
fractura

Acele Miller
- sunt ace de otel inoxidabil-cu partea activa neteda, fina, ascutita
- se prezinta fie sub forma conica efilata sub forma efilata cu muchii(piramidala)
- sunt lungi(50mm) si scurte(40 mm)
Indicatii
- cercetarea eventualelor perforatii ale tavan camerei pulpare
- cercetarea permeabilitatii canal radicular
- manipularea meselor de vata pentru spalarea si uscarea canal radicular
- plasarea meselor cu medicamente in canal radicular
- reperarea canalelor
- masurarea lungimii canal radicular
- completarea obturatiilor de canal
Acele codita de soricel(steluta)
Utilizare Indicatii
- au aceleasi intrebuintari ca si tire-nerf, dar se folosesc mult mai putin decat
acestea
- pot fi folosite si pentru largirea canalelor
- ele au fost inlocuite de acele pila Kerr pentru razuirea si subtierea canalului
Avantaje
- structura lor este mai robusta (crestaturile sint mai putin profunde)
- eficacitatea este mai mare decat a tire-nerf-ului
Instrumente mecanizate clasice de obturat cu pasta
Lentullo
- este un instrument foarte subtire cu spire largi in forma de spirala fara sfirsit
- exista cu 5 diametre(30-70) si 3 lungimi
- este folosit pentru transportul si patrunderea materialelor de obturatie si a
medicamentelor in canal
- pot fi actionate manual sau mecanic
- trebuie sa ne asiguram ca instrumentul se invarteste in sensul acelor de
ceasornic ,altfel risca sa se intepeneasca si sa se fractureze
-sunt numerotate de la 1-4(1-extrafin;4-gros),iar lungimea este 17 mm (scurt) si
21,25 mm(lung)
-

Frezele endodontice
au o miscare de rotatie de 360 de grade si nu lucreaza decat prin extremitatea sa
Freze Gates Glidden
- au capul scurt in forma de flacara cu lamele taietoare lateral, cu sau fara un
varf ascutit
- este instrument clasic pentru prepararile mecanice rapide ale 1/3 sau 2/3
coronare ale canal
- in caz de fractura a instrument va fi usor de extras
- este folosita pentru dezobturarea canalelor ,pentru fixare de pivoturi sau
reobturari
Utilizare
- trebuie folosit numai cu viteza scazuta si sub irigare in miscarea de retragere
- se poate controla utilizarea instrument-profunzime si al largimii de preparare

- trebuie folosit in ordine descrescatoare sau crescatoare

Indicatii
- punerea in forma a canalelor in partea superioara(coronara) pentru a usura
prepararea partii apicale
- dezobturare
-

Avantaje
permite largirea rapida si cu o anumita securitate a partii superioare a canal
Dezavantaje
- este rigida-este interzis sa treaca peste curburile canal
- este fragila-daca este fortata in canal
- realizeaza o forare a canal
- utilizarea sa este contraindicata la nivel radacinilor M ale molarilor inferiori
- este un instrument masiv care da un diametru mare canalului in partea sa
coronara
- prezinta risc cailor false
- face o slefuire de forma cilindrica putin compatibila cu conicitatea naturala a
radacinilor
Freza Reamer Pesso
- partea activa este mai lunga
- partea activa este cilindrica
Utilizare
- este identica cu cea a frezelor Gates Glidden, dar pare a fi mai performanta
decat acestea
- se poate utiliza pentru degajarea orificiilor canalelor sau pentru deschiderea
camerei pulpare anfractuoase
Freza Beutelrock
- are aceleasi utilizari
- este cilindrica
- partea activa este mai lunga
Acele Torpan
- pastreaza principiul de fabricatie al acelor pila Kerr
- diferenta este flexibilitatea net superioara a acestui ac
- este destinat cateterism, debridarii si largirii ca acele pila Kerr