You are on page 1of 56

1 .

Florin MAREg Jana pOpA . lonel llie CONT

Filieri tehnologici
Profil TEHNTC
Cal ificarea profesionali
TEHN|CIAN iN TNSTALATI ELEGTR|CE
, Ftorin MARE$ Jana POPA lonel llie GONTt

APARATts ELECTRNCE
Auxiliar curricular pentru clasa a Xl-a

Filieri tehnologici
Profil TEHNIC
Calificarea profesionali
TEHNTCTAN iN INSTALATII ELECTRICE

Editura PAX AURA MUNDI


CUPRINS
Gap.1 Mirimi
nr are aparateror
1l .ifi:i;,::T'J?" erecrice

,qrun+,*;;ffiTl:"
#;
1ilJ:;?:i3?;is.a E#3{
i:i*y::il:j:;,ru?r,," i;{li
t*i:pai*:ffi,'ix,i:Hi[n:tr.edei,uminarsiprize trflsf

dili"r*ptrlt+'*ii?*n;'"*:ff ffi#
;;,S,N[ffi*;id***f**,*,"':;,
termi#;::^_,:.rialeapararebretecrrice ffiffi
,+4.,s_olicitari
pas. 10e e
ul

-?T
ffi
Ie

i:g]5,*;ffi5ff$i,ffill#,1t#k:::,^" ia
-o

5ii1fi1*ix,li:1iffi #;:"mponenrea,eaparare,orifiri
-v lle
at

.,"ii$J"i,'li#ffffi,.are
rrsa de tucru
2.2. $;X""r1!
gicomuratoare
cu came
came fftr
g#. lll
i,i:s:,ffx?t"m
Fffi: ryi ?i
AUXIT'AR
CURRICULAR

A
t'"J:11 3:
fr1;lf#I"r,#:: _
Apurrt" de Dr..ro^.,^ I

if;f ,ms::s,,:![i:i[:il,,:Tng r:s;fi


t.r- f
-__
fthq
ir1 Bfl;1r.{i l:Flp#,trt
purere de
ifiii,,;:tr rupere i:g ;;s
dspqi
qIEII
.,"!'ii{itrtr='*[$*1ttffi;u;';;]nn""'" iii i;f d**
jf ft
i,i; fr. fi Cbiag

lgff*
Fisa clo t,,^.i.i'l' contactoare ""'oo pag. fi3
--.---

"Hi?if[Hli*[+llF-"ffnrffiH"'""

gg
I
ii
l\.
I
I
ffii"?#,srarice penrru scheme
erectrice ffgl ;3f
I
pag. 198
i .. pag.215
1.1.1. Sepe
sePar
etectricd. Ar
oricdrei insil
rntrefinere h
Apara
a.supra tuturo
srngurd rnarx

1.1.2. proted
. Aceasta
orstructive ab
proteeia
o detecta
. intrerup
APARATE ELECTRICE 5
GAP. 1. NNARINAI NOMINALE ALE APARATELOR ELEGTRTCE
1.1. FUNcTu DE BazA

Prin aparat electric (franc, app


dispozitiv rry yl ansambrul de dispozitiv; ere;iricJ'9i'
comenzii, protec[iei, reglirii gi contr:olului automat sau
,".rni"", destinat
neautomat al frn.tiuririi

Funcliile specifice de bazi are aparatajurui erectric utilizat


de joasi tensiune sunt specificate in fig. 1 .1. in instalaliite

I
pR#r{#TtA ufirftir,fr
1t pfr#Y{*TtA ,
i, I rt NeTffftti'rfiffifr #t
P%RSfl,Afrt.rltfifr
I

{###p&ftttgryTfitfift
ll
i1

Fffry$N$e {t
Fis. t.1.
t{,tw{ftffp{ft#rt sr ffi#fr
Fu
H

1.1.1. Separarea
Separarea are drept scop izolarea unui circuit
de orice
electrici' Aceastd funclie trebuie asiguratd de un dispozitiv sursd de energie
specific la Tnceputul
oricirei instalatii, fiind'necesare peitru asigurarea'securitelii
personalului de
intretinere inainte de intervenliile in in.trfug"I
Aparatele de separare trebuie sa fib cu qctiune
omnipolard (aclioneazd
aSupratuturorconductoareloractivegiasupraceluineutr,l@'(printr-o
singuri manevri actioneazi asupra tlturor conductoareroi).

1.1.2. Protecfiaelectrici a materialelor


Aceasti functie permite ca aparatul sd poati evita sau
distructive
limita efectele
ale supracuienlilor separand segmentul cu defect
de restul instalatiei.
Protec{ia presupune doud aspecte, ce pot fi indep"no"nlJ
. detectarea defectului (a supracurenlilor);
;;;;Jl'"'"''t'"
o intreruperea circuitului afectat.
AUXILIAR CURRICULAR
i- _, , .Observa{ie: aparatul de deteetare APARATE
pe
roate .o,ior"GrJrl asupracurentilor este
l::_lulrt
nrreruperea
r
circuitului.
de fazd; acestea nu provoa"a de obicei
n"uiaiJi"Ji
.
intren
a unui receptr
Un astfe
- asigurd inke
- dispune de
accesibil(sihri
- poate fi com
con.tactut urgenfd (denu
@ parte
contactul une@
12''_!:^,!":,2y
fi 1.2, MARlr,Ii
!-Tstinajd a sub i"iriuiJ"in":;'#;
"oid*aTiurZ f:r:!:1 ,-aiunsd accidentat sub
1o-yat)
vv'. v,w,u
a unui circuit etectiic. tensiune (ca urmare i-iiii' #r""i?" Principal
rnrr-un astfel de caz,
inkegul curent
,:ot^11!"_, d3 exemptu)
i, ;;i;;,";:; sunt: numirul
de comutatie
de fugd parcurge corpul
uman. :"fl:f:,ii ":IilYr"
rdm6n6no
oe rusd';;;il; frecventa de o
llilyl,^:rrn, insE-,Jjr,JI
I Tensiurre
I tensiune pentr

Pentru ap
. tensiun
tensiurx
. tensiuttt
tensiunt
de cot
aparaful
alimenta
- de aqtio
. tensiune
care a fc

'
'. Dintre ce*
1.1.4. Comanda funclionald cea,maimare.
giintreruperea
doua runtlii p"rrit"iri"rvenfii de urgenti
.ro ,j:?rT:. uol*iur:-i,iir_o instaralie
erectricd
Tensiunile
respective sunt
,"nrirn"clIXlt,,,tJr"r:1"ffi$,3]ll,#.,inata punerii sau scoaterii
de sub
precizate de inc
exploatare.
nir"rrf["Tp1:#:,'fr il;"ilil1]lJuinstatat rie ra inceputur Standardiz
instaratiei, rie ra
deoarece nu se
pot ri aclionate manuar utilizare in part
g,31{11,tii,i"".,l!0T"ffn,ffi,?,it'^ asupra
J::"t,eorganului (prin
semiautomat (telecomanda
electricd). de u"1ioffi, '!r, oriciror condi$i c
Valorile sta
1.1 (conform SR
APARATE ELECTEI
de sub tensiUne
. intreruperea de urgenld este destinatd scoaterii
rapide
pericol'
a unui receptor sau unui ciriuit'in caz..dg
il:"rid' jj il;;;i ionui" sd aitub5ro rurmdtoarele
caracteristi ci :

u, g lia T.
- asrgura
i

- dispune
iffil;
rnrrerupu,:::,'j::;;;;;
.'
de un otg'*
tu
,---t--

"'i[' 1 a i :: : TI"^I-"J " :?:l'


d

Oe acliona'" Iblt-1?l,manetd'
^^+i.,^.
ugor identificabit 9i
etc ) Y:"1
,.."'i'oif (situat in zina receptoarelor. de
Pi"Pl-1t)i; r u n o r pozitive d e o p ri re d e
T'""r1'J 1,,:XN,'Hffil5 iu" HI,*,,, n',i,i
!!";ffi
d is

,ig*ta (denumite gitip loviturd de pumn);


ELECTRICE
1'2'Y'flTiffi
MARMILE CARAGTERISTIGE APARATELOR
i"",#f;.:';#il''YJ;'tnT191"L?,::':*.:,"":3:llii:";
,,nt.;;[?i,ffi5 o"!i'i"il' i';;ilil' iingiungu ei "Yi-"lY,r^?"T:11:,""1"**:?
;:':#Xi:iil L?ffi,i;E:H;;ili"i*iu tt","mgc ii oinamic), serviciur
nominar'
mecanlca
de conectare qi robus
ffi unui aParat esielAoarea =tandardizatd de
tensiune pentru care este construit ace

-pentrtr aparatele electrice se disting:


93I O DC5
. tensiunea nominald de utilizare"
tensiunea la care este folosit aparatul;
, tensiunea nominald de comandd"
tensiunea de alimentare a sistemului
de comandd de la distanld a
iparatului(de exemplu, tensiunea de
aiimentare a bobinei electromagnetului
de aclionare);
. tensiunea de izolare: tensiunea
pentru
care a fost dimensionat aParatul'

este
,, .,,,,Dintre,.cele trei categorii
mentionate, ,tehsiunear nominale de rizolary
cea mai mare.
aceasta inseamnd ci valorile
Tensiunile nominale au valori standardizate:
respective sunt tixate [rrn standarde Ei
ci
lor le corespund condilii bine
reale' din
precizate de incercl;; care sunt reiate c6t mai fidel solicitirile
fi;
exploatare. aranrrina e.te
-t- ^-^-a*ar^. e.lectrice necesari
este necesat
standardizare mdrimilor nominale ale aparatelor
aparate pentru fiecare situalie de
deoarece nu se pot proiecta 9i construi poate rispunde(acoperitor)
utilizare in parte: gama valorilor stanJaroizate
oriciror condilii concrete. sunt prezentate in tabelul
Valorile standardizate ale tensiunilor normale
1.1 (conform SR - CEI - 939 / 95):
AUXTLIAR CURRICULAR APARATE EI

Tabelul 1.1 Curentul c


c.a. [VI* 60 250 380 500 660 800 1000 de inchidere vir
de
_ IIJ c.c. lvl 60 250 440 600 800 1200 Frecven,fi
Z-l
5< izolare
I.T un aparat, intr<
IKVI 6 10 20 110 220 400 750
a= de c.c. [vl 34 36 48 60 110 220 Un ciclu o
FE utilizare c.a. [Vl* 250 380 440 500 660 750 1000
-= de c.a. [M* 12 18 24 36 42 127 220
comandi c.c. tVI 12 24 48 60 220
* valoriintre faze.
Frecvenla
Curentul nomina[,,este cel mai mare cUrent pe care Tl poate suporta un . incilzire
aparat timp indelungat, filrd ca incilziiea diferitelor sale elemente sd
limitele impuse de norme. . efectele
. ricirea,
Curentul nominal al unui aparat se definegte din considerente termice de
aceea, se mai numegte gi curent nominaltermic / Serviciul
Valorile standardizate ale curentului nominal termic al aparatelor de joasd scurti duratS.
tensiune sunt (tabelul 1.2): in instalat
Tabelul 1.2 este puterea elt
2 2,5 3.15 4 6,3 8 10 16 in relelele
20 25 31,5 40 63 80 100 160 . puterea
200 250 315 400 630 800 1 000 1600 trifazat)
2000 2500 31 50 4000
. puterea
Curentul nominal de utilizare se stabilegte de constructor in funclie de (Tn c.a. t
divergi parametri (tensiunea de utilizare, mediu etc.) gi este indicat in . putere ri
cataloagele de aparate electrice. (in c.a. t
Curentul limiti termic este curentul (valoarea efectivi) pe care un aparat
de conectare in stare complet inchisi il poate suporta un timp determinat in Observa(ie: pe
condilii prestabilite, fdrd ca nici un element component sd depSgeascd limitele alternatiV de Tr
de temperaturi admise.
,,capacitate de
Curentul limiti dinamic este valoarea de vdrf a curentului celui mai mare
pe care un aparat de conectare Tl poate suporta, in pozilia inchis, din punct de Aceasta este di
vedere al solicitirilor electromagnetice Tn condilii prescrise de intrebuintare, in care: P.. este
functionare gitimp. a aparatului, in
Capacitatea de rupere nominali a unui aparat de intrerupere reprezinti
cel mai mare curent, exprimat in kiloamperi, pe care il poate intrerupe aparatul, 1.3. SUBANS'
rim6n6nd in stare de funclionare, atunci c6nd la bornele sale este aplicati o
tensiune egald cu tensiunea sa nominald. 1.3.1. Galea d
Curentul de rupere al unui aparat este curentul pe care-l poate intrerupe Prin cale de cur
acel aparat, la o tensiune de restabilire conveniti, in condilii prescrise de , Aparatele
funclionare, la o frecven!5 dati gi la un factor de putere dat. puncte ale circu
ARATE EL
curentului
curetrtul de inchidere. al unui ,?.?11i:,::i:tl3::-:"t:evaloarea
o" inffi in ionoitii Rresc111.e 9l ll,llll3'7;
|}:!}|}[;lJ[}'j:'Jd;"'"1n};5 de cicrui-i pe care re erectueazi
un aparat, intr-o ord "r'."a'.rr
Unciclucuprindeurmitoareasuccesiunedeoperalii/faze:

*xA,s*{W + t, fwnt$un*rt I +
1-i

'l--
le.tewn,e*tlr*u f * igfl,]
Frecventadeconectareestecorelat5cuuzuramecanicd,insdiaincalculgi:

deconectarea;
o efectele supratensiunii care insolesc
o ricirea, Pe durata Pauzei'
(peste 8 ore), intermitent 9i de
serviciul nominal poate fi: de durati
t*niroiils,.j,atiite electricS, de care trebuie sd se lini
seama
electrice o mdrime

de curent arternativ se int,rnesc


urmitoarele puteri:
""" 1:t:Jij"",i"!l!!fli.e
.putereaaparenti_$=Ul(inc'a.monifazat)saus=Jltlt(inc,a.
trifazat) [VA];
sau P =J1'(J'I'cosrp
. puterea activi - p = ulcosg (in c.a. monifazat)
(in c.a. trifazat) [W];
monifazat) sau Q= u ' I 'sinrp f;'
. putere reactiva - Q = Uisinrp (in c.a.
(in c.a. trifazat) [var]'

obser.vafie:pentruaparatelE]deintr:erilneredgstin'1|gretelelordecurent
in'locul noliunii de
alternatiV de tnatti tensiune, se fotffi!-mai'frecvent.
J": ,,prt"'"" de rupere nominard'
1r*ill.lil,n""d;1,;;;;;l'no*i,iuu,,, "*;ii;
'U I"
n."urtu este datd de relatia: = n' '
': !..t
incare:P,esteputereaderupere,exprimatSi!lulvA,Un_tensiuneanominala

I.3.SUBANSAMBLURIGoNSTRUGTIVEALEAPARATELoRELECTRIGE

1.3.1. Galea de curent


Prin cale de cur.erlt se intre doui
la realizarea unor legaturl
puncte ale circuitelor electrice'
APARATE ELE

si aibi o intre
si nu oxideze
temperatura k
si fie ugor de
Ca materia
Cir*ufit ele*trl*

Fig12^Schema bloc de interconectare intr-un circuit electric


prin intermediul
lnterconexiunea dintre doui cii de curent se stabilegte
unui contact electric.
Rolul contactelor 9i al pieselor de contact, in construcl.ia aparatelor
, prin cdile de curent'
electrice, este de 9i conduce curentul electric, Contacte fixe
astfelinc6t acesta si"onu"tu
poatd parcutge nestingherit circuitul respectiv'

ffib{ine prin sudare, liPire, ingrijirea 9i


a elementelor de contact. strict necesard P
Tn timpul funqtio
de contact'
strangerea cu guruburi reprezintd cea mai rispdnditS legiturd Astfel, din cauz;
in acelagi timp fiind o legdturi de duratd' (fig. 1.5). Daca I
Este cunoscutd clasificarea contactelor din punct de vedere
funclional' Se tdrd a se atinge 1

poate-trage concluzia ci in construclia aparatelor electrice se regdsesc


contacte fixe qi contacte mobile (fig. 1.3)'

1.3.2. Mecanis
O parte a e
de aclionare (irr
Aceste rne
Materialele folosite pentru construclia contactelor electrice trebuie
si contacte in ved,
indeplineasciurmdtoarelecondilii: - mecanisme cart
fcalL (ll; - cof
- sd aibd o conductivitate termicd . r*r|_] ) mare; -@l
- inu
- si aibd conductivitatea electricd
Ll!-]) *"",
f, = plam -@r
)' - cot
- sd aibi o duritate mare pentru a rezista la gocuri;
- ?nt
- sa aibd o intrelinere simplS 9i ugoarS;
- sd nu oxideze gi si nu fie atacate de agenli chimici,
- temperatura lor de topire si fie ?nalti, pentru a rezista arcului electric;
- sd fie ugor de prelucrat 9i sd aibi pre!de cost redus'
Ca materiale utilizate la constructia contactelor sunt folosite: cuprul,
alama, aluminiul anumite al

Contacte fixe Contacte mobile Contacte alunecdtoare


Fig. 1.4. Tipuri de contacte

ingrijirea gi supravegherea periodicd a contactelor reprezintd o condilie


strict necesari pentru asigurarea unei bune funclioniri a instalaliei, dat fiind cd
in timpul funclionirii se produc, inevitabil, o inriutdlire a stirii contactelor.
Astfel, din cauza arcului electric apar pe suprafala contactului qiuri si perliri
(fig. 1.5). Daci perldrile nu sunt prea pronunlate ele se pot inlStura prin pilire,
fdrd a se atinge partea din suprafald rimasi nealterati.

Fig. 1.5. Contacte perlate

1.3.2. Mecanismul de aclionare


O parte a aparatajului de joasi tensiune are in componenla sa mecanisme
de aclionare (indexare).
Aceste mecanisme servesc la deplasarea unor contacte sau sisteme de
contacte in vederea inchiderii gi deschiderii circuitelor electrice. Sunt utilizate
mecanisme care si deserveasci urmitoarele tipuri de aparate electrice:
-comutatoare cu came;
-comutatoare stea - triunghi;
-inversoare de sens;
-comutatoarevoltmetrice;
-controlere,
-Tntreruptoareautomate;
12 AUXILIAR CURRICULAR

intreru ptoare diferenliale ;


declangatoare;
demaroare qi variatoare etc.

r#
F-r
q+
I=r 1

4u
Fig. 1.6. a - Mecanism de indexare pentru comutatorul cu came: 1 - cami; inchis
2-rold; 3 -axul de manevrare; 4- resort; b- Mecanismul cu genunchi al
Intreruptorului automat: 1 - suporl contact; 2 - genunchi; 3 - resort genunchi;
4 - clichet; 5 - p6rghie de declangare.
1.3.3. Sisft
intreruptoarele automate pot avea doui tipuri de mecanisme: cu genunchi
(fig. 1.6.b) gi cu clicheli (fig. 1.7). lndiferent de tipul de mecanism acesta se va lzolan
pdrlile aflaft
verifica din punct de vedere al efortului de declangare.
Carca
+ apal
+ apa

Fig. 1.7. Mecanism cu clicheli al unui intreruptor automat: 1 - clichet de


agilare; 2 - clichet intermediar; 3 -clichet de declangare, 4 - resort;
5 - caseti mecanism.

intreruptoarele de joasi tensiune pot fi aclionate manual, cu


electromagnet gi cu motor. intreruptoarele aclionate manual au doua pozilii
-
stabile inchis deschis gi una intermediari corespunzdtoare declangirii prin
proteclie (fig. 1.8).
1.3.3.1. Gar
Aceste
ln aparatura modulari, cea care este utilizati tot mai frecvent, in ultimul (bachelitd) s
timp, in domeniul electric, comutarea se realizeazd cu ajutorul unor manete care sau fonti). I
pot fi manevrate prin basculare respectiv prin rotalie. adeziv. Can
Vopsirea se
ciocan ( ham
It

il
ri

Inchis ffieschis Prr:t*etie


1.8. Mecanism de actionare alin de joasd tensiune

1.3.3. Sistemut de izolatie


lzolarea aparateror Lrectrice de
mediur.exterior, de operator respective
parlile aflate sub tensiun" r" de
r"rti.")=a .rr"rr-Jror gi cuveror.
carcasere gi cuvere aparateroierectrice
"uajutorur
+ .
aparate protejate contra prafurui gi
se forosesc ra:
apei ,uanJ"ont"uctere in aer;
+ aparatele cu contactele in ulei
;

1.3.3.1. Carcasele aparatelor in aer


Aceste carcase.(fig: se execut5 din masd prasticd termoriqidd
(bachelitd) sau termopri.ia 1.10)
lr"ioiy-piecum gi din metar (tabri de oter, sirumlniu
sau fonti)' pentru a, asigura etaniSrea,
gernitura se ripegte de capac
adeziv. carcasere de rietar tr;d;-;rrd!ate cu rac
Vopsirea se face cu nitroemair-Gucoj de oxid gi revopsite periodic.
ciocan ( hammerschlag
' \-vYv/ sau cu vopsea imita{ie de ,oviturd de
).

, 10p951 4
i
l4 AUXILIAR CURRIGULAR

Fig. 1.10. Carcase, 1.3.4. Sisten


electromagnetic; c - carcasi antiex dozd de oer-ivJe. Fixarea r

fixare, dispoZ
1.3.3.2. Garcasele aparatelorin ulei dulapurispecii
Aceste carcase se executS din bachelitd
sau metal (tabla de otel, siluminiu
sau fonti)' Din timp in timp se verificd
stare garnituriroi oe etangare. Daci apar
scurgeri de ulei se inlocuiesc garniturile
cu 6auciu. ,"=irt"nt la ulei (perbunan
sau neopren) sau cu gnur de bumbac. Uneori-poirplr", pierderi
datoriti perforirii cuvei de tabla. de urei

1'3.3.3. Garcasere aparateror antiexprozive gi


antigrizutoase
carcasere acestor aparate
trisi. r.10.;) ;;;-;;nrtruc!ie diferitd in
funcfie de tipul de proteclie utilizai. "

Aparatura

)Stor ar:nacnrii an, rma-X-, ca pa


3:f-',:' ::::::: :l ?I?rr de rne,
bo ;6;;;i;; i7;i;lr":ffi*iil
rZ,i;, ;;: #' l.:
izotat,S: i 1T
izota
l!:::_iii 9" d:
.
re-etani, 99
ni r"
"t. Og.' r iii
.

:i X'1,: T:i? iTi -::li i' t m x m a izota e e ru


p Ji,.n i a i r p nt
,? =,?;9;i;i "",,^"'
;?:"XHli5*,:"*?;ii:*::=il3-ryrci;i",il;;;1i3""'i"5,"ti,r',i"Ji'!l
;['J#;';:;;#[:1E,Hi,']
f;ti#t'"",r"':31r::,0::::l'*,:-"1:;;[ffi
j:I::^i"- j:ti:'-",rs;'j,iir'=,lJ",l':Jffiffi?3T;
:1"j::"1J:l"n3*1,:'
capacele de borne sau cu separatoarer" J" t5=i.
:l
,).: J', .**1
!-:..
?

i:.\..:
i'
j,,
,,]
J:rt.t,1
j:. r. l: r:l
i:r
i ''irll
i,

,_;r i
I i,li
-':l_
"^."'l,

WWW :{-
|.!q-.
!
:
.
i:.:.-1v,
:1
i,,'.,,,-Jl 1., .. . i:

www
i:
I
i i,l' ).li li tii
ir ',ii
\,

_l'*
L'-r ,il
"'--l;

ratoare de,fazdt

pe platind funcfionald
sau cu

,.t.lt.r'rtffi
Montajin Oecupa;uf
unut panou electric
t6 AUXILIAR CURRICULAR API
Funclie de tipul aparatului gi de rolul pe care-l are Tn circuit, montarea se t
poate face debrogabil, pe gasiu, pe contrapanou sau in decupajul unui panou incdEir
electric (fig. 1.1a). alurgei
Rolul gasiului de debrogare (fig. 1.1s) este de a permite montajul C;a urm
aparatului electric in instalalia electrici cu facilitatea accesului la scoaterea sau coeficie
montarea in circuit, atunci c6nd se impun anumite operalii de intrelinere sau reparare. inserrrr
B
indicaft
tempori

13.e
in
fierorm
decffi
un sbE
nt
proprbl
G
perrnea
1.3.5. Termobimetale a aeruh.
Bimetalele sunt formate din doud metale cu coeficient de dilatare diferit. Cele in
doui metale sunt presate la cald sau sudate, dupi care urmeazd o laminare ta
ehcfrrtr
cald. $labol
ln
r5-.----,
LI T
I
Ld-___.1
ll2
td'
o.-
al

t b,
6V/
b2;
Fig. 1.17. Termobimetale - forme constructive:
a - - lameli dreapti; a2 * lameli in formi de U; as - lameld cu
bimetale lamelare (a1
decupare longitudinal5 gi crestituri de col!, pentru ugurarea montajului); br, bz
bimetale disc; c1, c2 - bimetale spirale gi elicoidale; d
-
releuluitermic tip TSA 63 A
- bimetal - element component al
Fig.1.1
APARATE ELECTRICE 17

Bimetalele au proprietatea de a-gi schimba forma sub acliunea cildurii.


incilzind un bimetal, stratul cu coeficient de dilatare mai mare 1 tinde sd se
alungeascS, iar cel cu coeficient de dilatare mai mic se opune acestei alungiri.
Ca urmare se produce o incovoiere (fig. 1.17)Tn exteriorul curbei, fiind partea cu
coeficientul de dilatare mai mare. Sigeata x a bimetalului putdnd avea valori
Insemnate, utilizirile acestor bimetale sunt foarte variate.
Bimetalele se pot folosi in construclia releelor termice, areleelor
indicatoare, a limitatoarelor automate, a termoregulatoarelor, a elementelor de
temporizare etc.

1.3.6. Miezuri magnetice


in mediul electrotehnic este TntAlniti foarte des expresia ,,miez
feromagnetic". Aceasti sintagmi are o corespondenli fizici gi, evident,
electrotehnicd, in sintagma ,,circuit magnetic". lnlelegem prin circuit magnetic
un sistem de medii prin care se inchide un flux magnetic.
in general, circuitul magnetic este format din mai multe pi(i, cu secliuni gi
proprietili magnetice d iferite.
Circuitele magnetice sunt realizate din materiale feromagnetice, la care
permeabilitatea magneticl este mult mai mare dec6t permeabilitatea magnetici
a aerului.
in practicS, circuitele magnetice sunt intilnite la transformatoarele
electrice, atdt monofazate, c0t gi trifazate, la maginile electrice rotative, precum
qi la bobinele unor electromagnefi cu aplicabilitate tehnici specific5.
lndiferent de tipul aplicabilitilii, miezul magnetic care poarti o infSgurare
se numegte coloanS, iar miezul care face legitura dintre coloane 9i armituri, se
ffi
AUXILIAR CURRICULAR
APARA'
I I rqvr lutrc qeplnOe
- la maginile electri
electrico rotatirra nira,,ir. de destinafia lui:
:tic. prin intermeoiui'lrillSt'X3',:X;yi:flp:."ji; campurui
Ehcf
,x:Tffi ".t""'fediur
il,"i[;':[.1:,1#,n'.i,r5J,: trki sit$cio
{,Xrui"1i,Xlx,'i5"Jil:i:i;ijii.*"#l=:,1.ifl
ilTAiiJJ;:fl r"-o1i;tl"t*',:iiri,lffi ::""il;,H.x;lij["#ff rbci creter
masiniror de c.c., masivl txil,1
in tazur ---:
-
la bobine oe
- la_ "ffi#il',:::
de c.a. li1;ri"7ii,li5;rn ili:fl,l"r]rotehnic
cazur masinilor de
gi transroimatoara nirnrrir,,, ---?t d:.'g,)
c.a.) (fig. r.isl *---E-
:,i
rrig. 1.rsJ;
t,azd din tor" er"Jiiltehnice. magnetic (rig.' r".rr)';: *'
Acesre *^,^,-1,'l?ltul
::l'ffi :?,H,':f,:f,':itJ;:g*,:.::$ii:'*ij[i#?J:1""9,g;l;:]JS
,ilxT,H 3#?J::,'J:llilA; jm::l*:iffi {:,I'X1XEfi :",'""$:H;J":i!
;'i:ffiTi,lil'5"'i:".y1:Jl,i,:'"?,:$l*;
i

LiTij:?;,il",lX,;,,?,ftc;"1i,i1,'
cuprinsd Tntre 0,2 gi2 mm. s\---
A_1
1.9.1. Etectromagneti -_:12
.."................-4

'-:E
i--
,,.*,"=l"""li#,'41,j]l,;*:*[[iiff-;lX![',Hl#itil",llji,,,?lili;I ._a ! ij

-li
---:
.il.-t

: t #15 iffi
i"":"ir3frbuie
condilii la ,rrirlii
m tensiunii.
Ti; :;#
ate
3 {ot
rsum
#,"a' i" ff
mic de energie
9i
ri e
.c6
t h, i i,
" _,, sa runcii;;"=l;; "i,
i
r*--i
i _-_------

--=:------_
i

rry. 1.21. |*
a#temativ: a
gtemuirea sp
cu ajutorul ul
3 - spiri in st

Fo4a p
pitratul valor
variabild in tir
zero, ceea ce
supiritor. Val
armdturii, la sr
pentru a
monofazafi de
*:
miezurui masnetic
:fl:'T|i',riii':,?i'51,ji.ijl??1"]t'ffxl:i
*a, reruimji.arii ,l"L,rrii;,it,r"" i:1':1' ll construcria
spire fn scurtc
pericolul de de
r,lril,jn":rr::1,:Ti#'',
Erectromaonefii. de 1.3.8. Gamen
sunt formafi dintrlun
curent continuu au o construcfie
fgSrte simpld gi Prin cam
rn curent continuu iy= g?
"1"r'rrlr, o; care:e
Si o armdturj ,oOiij tn.torm5 o ,i"ri"
bobind arimenrard izolatd electric
de clapetd. electric de inh
*,,,,
ti "i tixi Ti:Jii* li, ::r [i*il :#kll,1,?'ii.o,b it de bob in i n u
electric iu alte
lndiferent
I

r::$;x:;.;;|?,"8::#r:#;[##;,,ff ?:,,.,armd,uramobi,d
se succedd intr
-pe mds
ffi:,:,|"J:ffi?ff r;iilii,if itlyfl ;E,#J,,",ffi :;,':{il::iimrmrT; scade foarte mt
singur punct de

.iru
APARATE ELECTRIQE D
. .._ E!::tromagnefii de curent arternativ sunt confeclionali din pachete
tablS siticioasi (fig. i.zoy, pentru a se de
impieoi* ,pri,l'curen;itor turbionari gi
geclslqgterea pierderilor in fier.

r';---) i-**'i
I fffi#nffi HnhC#
i ir--llin il:i*]]:
lIMiJH
\*__* -.1
Hilh=JH
l.'* .J

Fig. 1.21. n4",o

*"*i.* i;,tf::,j: :jrgl{ ,Tl


gtemuirea spirei de cu,pru; d fixare prin "g,rf.
-
J" Lnia; o si c _ fixare prin
gtemuirea miezuiuir'j;;.;'11"r#l
or ajutorul unui adeziv -elastic; 1 magnetic; 2 _ spiri de cupru masiv;
-'miez
3 - spiri in scu(circuit din liti sudatd.

Fo(a portanti a unui electromagnet de curent alternativ


pitratul varorii curenturui ce strdbate bobina. variazd cu
variabilS in timp, oscirdnd de 100 de ori pe
Aceasti forfi este o mirime
secunddinlr" varoarea maximr gi
4ro, ceea ce face ca magnetul si vibreze, producand
supirdtor. variatia Tn timpi fo(ei portante uneori un zgomot foarte
mareft" ii p"ii*rur de desprindere a
armdturii, la sci8eri accidentale afSlensiunii.
' Fentru a se reduce aceste deficienle, se
introduc in armdturile magnetilor
monofazali de curent alternativ, in vecin'iiate"
qire in scurtcircuit (fig. 1 .21), ar ciror ror este pranurui de lipire a arm5turilor,
acera de a reduce zgomotur gi
pericolul de desprindeie.

13.8. Camere de stingere


Prin camerd de stingerg se inlerege o camerd
bolatd electric fatd de ,esti,l. circuituidi de materiar izorant sau
amplasati in zona de formare a arcului
fl*lr!" de intrerupere gi "on."prii ;#;i'Tffi'Ia' rr"r,Joice contactur arcurui
electrrc cu arte pi(i.are. iparateror
9i sitavor'rzez" ,ti.g5*, acestuia.
lndiferent de tipul contactului, Ia separarea
contattelor unui aparat electric
se succedi intr-un timp foarte scurt urmiioarere
f"il;;;;
-pe mdsurd ce contactere se indepdrteazd, ,upiiinp 1.22):
gg.
scade foarte mult, aiungdndu-se ca intreg'ul reard de contact
curent'din'iiicuit sd treacd printr-un
singur punct de contact;
APARI
AUXILIAR GURRICULAR
20
Stint
.inacestpunctdecontact,densitateadecurentesteat6tdemareinc6t cursi intr
metalul este incdlzit pAnd la topire; se subliazd gi, in urmiresc
- indepaftana iai mult contactele puntea de
.metal.lichid
in ce mai mari provocate de trecerea
cele din urmd, Oatoiiii incdtzirii din ce
-" -
curentului, se vaporizeazd;
- ;;hbn,ta, intr-un spa,tiu foafe. redus' a unet canfitd{i mari de vapori
'puternic incalziii creea.zd gondiliile apari'tiei intre
metatici gi a unor'it""tii continud sd circule' ln
contacte a unui arc electric, prin carg cuientut din circuit
aceastd situalie, u"ru1 --con'siderat
i, i,i iOiiiun izolant - devine conducdtor
de electricitate.

Can
arcului ek
arcului elt
Can
c{.i mare
azbest) ir
Prin
electric c.
sunt folosite:
Ca metode de stingere a arcului electric
- cregterea lungimii arcului electric;
- rdcirea coloaneide arc;
- divizarea arcului (stingere prin grdtare deionice) (fig' 1'23)'
"*.;;
AUXILIAR CURRICULAR .1BA,RrAT

1.3.9. Elemente arcuitoare


Diferitele condilii legate de t'tlt :t,;G.j
principiul de funclionare al l*,
fiecdrui aparat in parte impun ,)i.
. :::L :.

adesea folosirea unor piese cu {.,,'};


:: ::..
proprietd!i arcuitoare, constituite ' 'P*'
I f. I
',-:*
I
t:

de obicei din resorturi metalice. c*-:::1


: :::l : :t+i*! . i: r :ir . ,

Cele mai frecvente utiliz6ri :'=,t:?,rii";'. :

ale elementelor arcuitoare, in


construclia aparatelor electrice,
d
sunt:
- asigurarea presiunii de r{
>F
contact;
- deschiderea bruscd a
aparatelor de conectare
acumulare de energie in
inchiderii; :,1rri!t:

- amortizarea miScdrii U/lOf .lir.;ii.

organe la capdtul cursei; Fig. 1.26. Resorturi din o!el. Forme


PR.OTET
- legarea elasticd intre constructive
diferite orEane ale unor
PRS{
mecanisme;
- preluarea jocurilor de dilatare;
:
- asigurarea piulilelor impotriva degurubdrii. l
Cele maifolosite materiale pentru rcalizarea elementelor arcuitoare sunt: i
I

- unele aliaje pe bazi de cupru, cu proprietSli elastice (alama, tombacul - ziaA r-t

Cu-Zn, bronzurile pebaze de staniu, bronzurile cu beriliu); electricd,


- olelurile speciale pentru arcuri; *ai sus cu 1

- cauciucul gi unele materiale plastice. aco{'atorult


Forma pe care o iau elementele arcuitoare folosite in construclia
aparatelor electrice poate fi foarte diferitd, ea trebuind si se incadreze c6t mai 2 Precizz
bine ?n ansamblul construcliei. =grra de t

Oricit ar fi insi ?n detaliu aceasti form5, ea se incadreazd in general intr- raterialele


una dintre urmitoarele forme debazd (fig. 1.26):
- resorturi lamelare;
- resorturi elicoidale;
- resorturi spirale;
- resorturi-disc.
APARATE ELECTRICE 21

FI$A DE EVALUARE

1. Privili cu atenlie imaginea de mai jos

srpfrffiffs pr{#T{*rffi {$frrxf#{.


,
PRfiT{*TI&
, e fr4q\{fr,{e#tfrft, $
?fts#fiffff#tr ff*i{ tp$firt{Nrr,Lf,#

*#fl$&Nfr& St lf'lflF;{fi,tlQfift{A Pf #fr#r'fffd


Utiliz6nd cuvintele cheie: funcfii, separare, comandi giintrerupere, protecfie
electrici, proteclia persoanelor, realizali o prezentare verbali a imaginii de
mai sus cu specificarea funcliilor de bazd ale unui aparat electric din dotarea
laboratorului.
rctra
mai 2. Precizali (verbal gi scris) tipurile de elemente de contact prezentate in
figura de mai jos, precum gi condiliile pe care trebuie si le indeplineascd
intr- materialele din care sunt conf
24 AUXILIAR CURRICULAR APARAT
3. Scrieli in caiete litera corespunz5toare rispunsului corect: @ndun
3.1. Dintre tensiunile nominale de utilizare,de comanda si de izolare, mtei alul
caracteristice unui aparat, cea mai mare valoare o are tensiunea: drrgeascd-
a) de comandd; Forb portal
b) de utilizare; consftanti ir
c) de izolare;
d) de comandd gi de utilizare. 5. in coloar
3.2. Tensiunea nominali de izolare pentru aparatele de joasd tensiune gi denutrnirea :
curent alternativ este de maxim: A $'i lriterele,
a) 500 V;
b) 1000 V;
c) 3000 V;
d) 750 v.
3.3. Serviciu[ continuu (de durati) este cel in care contactele principale ale
aparatului sunt strabatute de curent firi Tntrerupere, un interval de timp mai
mare de:
a) 2 ore;
b) 360 min;
c) 8 ore;
d) nu contezd timpul.
3.4. Pentru intreruperea arcului electric de curent alternativ, camerele de
stingere sunt prevazute cu placute deionice din:
a) cupru;
b) otel;
c) nichel;
d) wolfram.
3 f-L
3.5. Rolul spirei in scurtcircuit la electromagnetii de curent alternativ consti in:
a) reducerea vibra{iei armaturii mobile;
b) cregterea fo(ei medii de atraclie a armiturii mobile ;
i=
c) micgorarea fo(ei mediide atrac{ie a armiturii mobile;
d) nu influenleazi funclionarea circuitului magnetic.
4. Transcrieti in caiete cifra corespunzatoare fiecirui enunt gi notali in dreptul ei
Iitera A, daci apreciati ci enuntul este adevdrat sau litera F,daci apreciali ci
este fals.
curentul nominal este cel mai mare curent pe care it poate suporta un
aparat timp Tndelungat, firi ca incilzirea diferitelor sale elemente sd
depiqeasci limitele impuse de norme.
lzolarea aparatelor electrice de mediul exterior, de operator, respeCtiv de
pirtile aflatg sub tensiune, se realizeaza cu aiutorul izolatoarelor.
circuitele magnetice sunt realizate din materiale feromagnetice, ra CaE
permeabilitatea magnetici este mult mai mare dec6t permeabilitatea
magnetici a aerului.
trcdlzind un bimetal, stratul cu coeficient
Oe
acestei alungiri, iar cel cu coeficient de
dilatare mai mic tinde s"d se
ca.
Fo(a portanti a unui electromagnet Oe cu
rcnstantd in

5 ln coloana A sunt redate- cdteva tipuri de contacte electrice. in


coloana B
contate. scrietifn caiete asocierite ointie cifrete
;=:y}::i 1:::!or
A si literele core toare din coloana B.
din cotoana
A

ale
mai *#e.*!@

WM
_:ffi\"*& M**

WM

ffit
iffit
ei
ci
:j-,:+ia$I!l
r*.::.l::iir:
/-.,
:/;a
26 AUXILIAR CURRICULAR APARA'

6. Electromagnefii de curent alternativ sunt confeclionali din pachete de tabli Ca


silicioasi pentru a se impiedica aparilia curenlilor turbionari gi deci cregterea
pierderilor in fier. ln tabelul de mai jos, coloana A, sunt reprezentate cinci 2.1. CL
metode de fixarea a spirei in scurtcircuit la electromagnelii de curent alternativ.
in coloana B sunt enumerate denumirile acestor metode. Scrieti in caiete Apar;
asocierile dintre literele
socierile dintre din coloana A sr
)rele orn si crlrele drn coloana B
cifrel corespunzatoare di ts. :a"cllrse (

A B '-chiderea
::t:t:u:titt1
fixare prin gtemuirea spirei de cupru =s^;rina
3 sr:ngel'n
it
&,1.? 1
- aparat
I r ,i.
....-'. detem
lnstala
1"",;-.
.:,. - aparat

2
iI ..:.:::::
4, ::..::
t,,,)
t-

1.t,lti
i , ,,i

;.:
centnt
neelec
3
eiec-trir
aparal

rl
I
tl
-t"l'rl
4
l:

---" "
iI !: .i I
.i i.;
1

li r1 _^1 1

l, ' ."',,,1
r$rjrriii.i::ril
1lt'1:ii::r:i1r'i:11::',?.i I
:14:ti ]
ta+6+:-r,*..:il
:'::-:: ai+ :** "\-i I
'V,l: ; i.i. ;a:t; a a;*4.,tr -i
I r .;,&t;
"1 i, 1. li; r.
,;..,1;i..-;
I
I in fr
5 *---tl*- -:r-l
:3::
I
decbice I
-
I

apal
ll"'.,' insti
deF
6 fixare cu ajutorul unui adeziv elastic - apa

Semnificalia cifrelor din desenele coloanei A este urmatoarea. 1 - miez Ocl


magnetic; 2 - spird de cupru masiv; 3 - spiri in scurtcircuit din litd sudatd.
CTRICE

Grp.2. ApARATE ELEcrRtcE DE tonsA


rENstuNE
,.7. GLASIFICAREA APARATELOR
ELECTRICE DE JOASA TCruSIUruC
Aparatele electrjce au elementele
parqrrse de curentul electric funcfionale
hchiderea, deschiderea sau "f" prtanO realiza:
.o*JnOu
dectrice, protectia sau mdsurarea circuitelor
flistingem urmdtoarel" .f"." parametrilor.
OJ rOr[r" electrice:
- aparat electric de aclionar'_
lprrrtul care
punerea i, ,i;;;;"
l"_l:llil,
rnstalafiilor;
a llasiniror sau
- aparat electric de comandd aparat care
determind
yl:,:I:, erectride sau neetectrice
FIiTi
giastfet !!of .o*inJu-Jiri proces;
contribuie r,
-
aparat de
conectare apaiatut care
determini inchiderea, O"r.[iO"r"a
comutarea unor circuite electrice: sau

;^,T:::!^:tZ?:1i", de mdsurd i[aratur rotosit


-
"i*t,i""'jffi,JJa ;
unor mdrimi
:::[:_[*ri::?_1
neetectrice indirecte, p* intl'ii"*r,"'iilrirlil?
electrice;
aparat electric de proteclie _
aparat electric care
&.& servegte la protectia
;;.+.;ftJf:0"'34* rnstala{iilor electrice la
supratensiuni, curenli de
scurtcircuit sau
supracurenti;
aparat electric de reglare '"ffi' q+,1*?:J.:+:{,
-
aparatul care senlegte la reglarea
tehnic prin modifiqrga prograiratd unui proces
electrice sau neelectrice,
a unei mdrimi

.
in func[ie de utilizare, aparatele
electrice pot ii clasificate
astfeli-'-'"'"
- aparate industriale _ destinate
instala!iitor etectrice iil;ri;i;tJ
de putere;
aparate pentru instara{ii-
aparate destinate instarafiiror
de micd putere.
o clasificare a aparatelor industriale poate
fi fdcuti conform tabelului
2.1
)a
LI) AUXILIAR CURRTCULAR
APARATE
Tabelul 2.1.
Denumirea aparatului
Comutator stea - triunghr'
lnversor de sens
ffierufioan
Comutator de numdr de poli
Autotransformator de pornire
Reostate de pornire gi reglaj
Comanda Reostat de excitatie Gomutatoarr
motoarelor Controlere
electrice Contactoare de c,c.
Prize - fiSe
Contactoare de c.a.
AUTOMAT Disjunctoare
Comutatoare stea - triunghi
lnversoare de sens
&rtoane

CU iNLOCUIRE Siguranle fuzibile


Protecfia DescSrcdtoare
motoarelor gi
CU ARMARE Blocuri de relee termlce 22. APAF
refelelor Contactoare cu relee
electrice MANUALA SAU
AUTOMATA intreruptoare d iferenliale [mruptoan
intreruptoare automate I Oe sarcini
Butoane I demaroare'
MANUALE Chei
intreruptoare Aparatd
Comutatoare deconectarea
Actiondri aeasti dasa
Limitatoare disting divers
AUTOMATE Relee
+ manuali,l
Ventile
+ automatii,
+ directii, rei
acesfuia;
Hupe
+ la distant
Sonerii comandat
Buzere i

t zz.l. intenrl
Aparatele destinate.ins-talaliilor de mici putere, aparatele pentru
rrl u rr
instalatii
rerqrq-
t_
de iluminat 9i prize, se clasifici dupi tabelul 2.2. f! La inheruptoa
Pentru a se asigura buna functionare a acestor aparate cu ajutorulunu
trebuie si fie I
respectate toate condiliire tehnice impuse de proiectant, Aceste a
instalaliei electrice' mediului in care funclioneaza
condilii ,p".iti." lumind giforli
di , trr*rlui tehnologic in care
se aflS instalatia, respectiv aparatajul. Montarea
fuzibile $5.2.
APARATE ELECTRICE 29

Tabelul2.2
Cu pdrghie
Cu came
Unipolare
Bipolare

Cu came
Scari
Cruce
Serie
Prize - fiqe Bipolare simple
cu contact de
Pentru sonerii
Pentru lumind
Pentru semnalizare

2.2. APARATE DE CONEGTARE

ntreruptoare cu pdrghie - intreruptoare cu came - separatoare - separatoare


de sarcini - prizelfige industriale - contactoare - contactoare cu relee -
automate - intreruptoare diferentiale - disiunctoare

Aparatele de conectare sunt destinate in special pentru conectarea gi


deconectarea circuitelor de distribulie gi de alimentare a receptoarelor. Din
aceasti clasd fac parte aparate care pot fi manevrate manual sau automat. Se
disting diverse moduri de comandi asupra aparatelor de comutatie:
E) manuali, realizatd prin intervenlia umand;
+ automati, realizatd fdri interventia umand, in conditii predeterminate;
q directi, realizatd dintr-un punct situat pe aparat sau in imediata vecinitate a
acestuia;
+ la distanli (telecomandi), dintr-un punct indepirtat fali de aparatul
comandat.

22.1. intreruptoare cu pirghie

La intreruptoat'ele -,pirghie inchiderea gi deschiderea circuitului,,se i:eialidffi


unui contact mobil in formd de brat cu
si fie Aceste aparate sunt destinate a conecta qi intrerupe manual un circuit de
lumini gi fo(i in relele de joasi tensiune.
!n care Montarea acestor intreruptoare cu p6rghie se face in serie cu siguranle
tuzibile (fis.2. 1).
30 AUXILIAR CURRICULAR TPARATE

intreruptoarele - p6rghie pot realiza intreruperea unui curent dat fiind


utilizarea efectului de suflaj magnetic in aer liber (fig. 2.2.a).

,I,I,l ,I
YY\ \
d
lltl
Multililati lvlorofitar$
frSd
Fun@
unui
Fig. 2.1. intreruptor - pdrghie: a) carcasS; b) pozilie deschisi; c) pozilie dqPt*ae rer
inchisi: 1 - carcasi; 2 - culite; 3 - furcd; 4 - dispozitiv de inchidere; 5 - borne Cornuta
de acces; d) schema electric5. cfrie" h crrr
Hlr$*i Sau
lndiferent de forma gamei constructive, intreruptoarele - pdrghie au doui llontarc
pozilii de funcfionare vizibile {'fi1.2.1. b, c).
I

llrl Fi1.2.2.
a - efectul de suflaj magnetic la
0l
ol -J
+ff
\\1 \
intrreruptor; b - schema elec[ici a o,
inferuptorului parghie; c - schema {ol
\ -\-\ monofilar6 a interuptorului pArghie; @s
Itt d - montarea intreruptorului pirghie o1
o7
d in cirarit.
OI
intreruptoarele cu pirghie sunt montate in circuit numai in serie cu Cornut*
siguranlele fuzibile, dat fiind faptul ci aceste aparate sunt destinate numai
funcliei de conectare - deconectare (fi1.2.2).

2.2.2. intreruptoare cu came

nlieru[toarele cu carne sunt aparate electrice alcdtuite dintr-un numir variabil


de cdi de curent identice, aliturate; Deschiderea gi Tnchiderea contactelor
mobile este posibili prin actionarea unui ax central comun.

intreruptoarele cu came (fig. 2.3.) sunt intAlnite in instalaliile electrice sub


diferite forme constructive. Posibilitatea de addugare a unor etaje suplimentare,
de combinare a ciilor de curent, face ca aceste intreruptoare si fie constituite
ca aparate de sine stititoare ca: inversoare de sens, comutatoare voltmetrice,
comutatoare de numir de poli, comutatoare stea - triunghi. 223- Sepd
des
APARATE ELECTRICE 31

Fig. 2.3. lntreruptoare (comutatoare) cu came.

Funclionarea acestor aparate se bazeazi pe deplasarea unei came in


unui contact. Cama va inchide sau deschide acest contact, printr-o
rectilinie a tijei comutatorului.
Comutatoarele cu came sunt construite in variante cu unul, doud sau trei
Gf4fr), la curenti nominali de funclionare intre 20 gi 100A, cu montaj pe uga
ffiloului sau pe gina omega, cu comutalie standard 0-l sau l-0-ll.
au doue Montarea acestor aparate in circuit se face conform schemelor electrice,
de scopul utilizdrii ffiq.2.4
LI Ll I,3 I
'oI
OT
lo3
sdrema o{ llu ,10, l-r{ {l "{ ff qr
I
t
@rghie; o5 3
d
parghie o3 5

o7 6

H+k.
1
g
ot *
ld
t1

Comutator cu o sinouri
numal
:orl 0 on
I; ^; ,
I ,

m 0
3
4
(
6
7
s
0
!
;1
4
5
6

I
I
*-** ;l0
u ll'
l!
IJ t!
Id t3
rS i4
t6 t5
t6

2.4. Comutatoare cu came

Separatoare

destinate inchiderii/deschiderii circuitelor electrice lipsite de sarcini.


AI,JXILIAR CURRICULAR

Separatorul se caracterizeazd prin'.


. inchidere qi deschidere manuald, cu vitezd
dependentd de oPerator;
. doui pozilii de repaus (inchis - deschis);
. in pozilia deschis, evidenliabild in mod clar
(fie prin dispozitive de semnalizare, fie vizibil
cu ochiul), realizeazd o distanld de izolare
corespunzitoare, care asigurd proteclia
personalului la interven!ia in instalalia din
Separator
aval;
a nu poate fi manevrat Tn sarcini, ci numai in gol; -,:li-ri
a realizeazd funclia de seParare;
a suportl timp nelimitat curenlii normali 9i, pentru scurt timp, curenli de
suprasarcind gi de scurtcircuit, pOnd la eliminarea acestora de cdtre
' :T:r
aparate specializate din circuit. =Milff[1f

-+9-=

\/

Fiq. 2.5. Separator de medie :ensiune: pozilii de funclionare


inchis distantd de tolerantd deschis vedere

Funcliile a doud aparate, separatoare Ei intreruptoare, sunt preluate de


noua gamd de aparate cunoscute sub denumirea de intreruptoare e"t.4, s

ratoare.

- 2.6.1. lntreru ratoare.


@.o.t'lpermitrealizareafunc!iilorcunoscute,de
elimindnd montarea a doud
inchidere deschidere a unui circuit sub sarcind, 2
aparate distincte, separatorul gi intreruptorul. t
intreruptorul_separatorpoatefirealizatcudispoltiv.decomandSlaterali
de comandd frontatd (fig' 2'6'2'b)'
5q.2.6.2.a) 9i cu OispJzitiv

curenli de
de cdtre
intreruptoarele-separatoare.polfiexecutatepentruaficomandatedin
sau rrrter'''"'
extenorul Sau
exteriorul nteriorul tablou
i
rilor de
:':;-:::'.:;;-
intreruptor
":{:l-=::,:
, :*'fl':$ff":|}ltt}!'
care are in compunerea Sa 9l
- seoaratorredate I

Sdrem; etectrici a-unui Tn figl!a,,?'I


skrrrrante fuzibile oe irJie putere oe
rupgie este

2-12.4. SeParatoare de sarcini

orln:
Seoaratorul de sarcind este caracterizat de
+ inchidere qi descr,iieie mlnuata,
in gJn"rul cu vitezd independentS
operator;
+ JluJ pozilii de repaus (inchis' deschis); curenli de suprasarcrna;
4 suporti qi intrerupe;;"ii ;;minali' inclusiv
s t:;::fill3i
a :ffi :?fJ,'Tli[i .-1':ll,, g" scurrcircuit' p6ni ra e[minarea
specializate inseriate in circuit'
acestora de cdtre aiie aparate gi sepa ra re'
i.J'iii iraf u ncliile de comutalie f u nclional d
AUXILIAR CURRICULAR

Fig. 2.8. Separator de sarcini

2.2.5. Prize - fige industriale


,1

icidejoasdtensiuneaconSumatorilormobilise
realizeazd cu aiutorul prizelor gifigelor iq

Prizele gi 1gele industriale (fig. 2.9), spre deosebire de cele destinate


instalaliilor electrice interioare, sunt, de reguli, utilizate pentru racordarea
consumatorilor trifazali. Ca atare aceste prize sunt prevdzute cu doud contacte
' Moniarea prizelor se va face aparent giin localii care sd nu puni in pericol
de proteclie.

atAt personalul operator cdt gi instalaliile aferente.


pentru medii speciale, exploatiri miniere, cariere de nisip etc. se vor utiliza prize
dzute cu fuzibile.

w
M
3ts--:-:

JL;JL' d E

w Fig. 2.9. Prize - fige gi cuPle


-A-^r

2.2.6. Contactoare

@suntaparatecareSerVeSClastabilirea,intreruperea
sau comutarea diferitelor circuite electrice.
AUXILIAR CURRICULAR
-j- rrt'(A I

2 - contacte principale,
3 - contacte auxiliare
normal inchise -Nl,
4 - contacte auxiliare
normal deschlse -ND,
5 - armdturd mobild,
6 - carcasd,
7 - bornele bobinei.

F O'.t
JUr
<

W g-Er-esE'ci{'l

r
tl
4
t*
7.
ri*i:::::]-]i: V

Contactor RG - '10 A
2.1f . Contactoare

?!r:tr.de serviciu a contacteloreste egale cu 1110...1/s din durata de serviciu


.ir.ritur ;;;.;;i:

Un de
a*rl,n:ane de
eEc[t'rc6 a I

m*'i de fur
:Enceazi
regimuri grere de rucru, se recomandd, pentru a se evita 3:-j"C poate
. ,in uzura
rapide a contactelor, sd fie ales un contactor supradimensionat. Aceste
De reguli, contactoarele se monteazd in circuit insotite :xf,slffi,lrtatea
de relee.
2.2.6. Demaroare ?-Z-V. intre

linrenu
,.E Ed S
-.
CURRICULAR
APARATE ELECTRICE 31

ln plus, fali de contactoarele electrice, demaroarele asiguri proteclia la


aprasarcini a motoarelor electrice trifazate care actioneazi diverse utilaj

Un demaror se compune din carcasa izolantd, capacul previzut cu


hloane de actionare, blocul de relee termice 9i presgarniturile. Schema
*cfuici a unui demaror este prezentatd in figura 2.13. Pentru semnalizarea
5[tii de functionare a motorului se folosesc'contactele auxiliare. Daci se
mtecteazi butoane in paralel cu butoanele de pornire gi oprire ale demarorului,
ilmci poate fi realizati comanda de la distanli a acelui motor.
Aceste aparate sunt ugor de manevrat, nu necesiti reglaje gi au
posibilitatea montdriiin spalii cu mediu divers (tig.ziq.
2:2.7. intreruptoare automate, diferenfiale gi combinate

intreruptoarele automate sunt aparate electrice de comutalie utilizate la


ircfriderea gi deschiderea circuitelor electrice, pentru stabilirea sau intreruperea
AUXILIAR CI..! RRICULAR s:1::-E I1_f
38

curentului electric din circuitul considerat. Aceste aparate por fi aclionate de


diferite tipuri de dispozitive de aclionare. Constructiv, intreruptoarele automate
pot fi de joasi tensiune (fig.2.15) 9i medie tensiune (fig. 2'16)'

"":" -*
t
, :
l-i"
t',P {rff tff,
,.,, .
,,-?' -,.t
ffi.,: :, w:*
iLsiL

,L;if
r .'l
1:'"
*.,4..,; f

1 i riiitr,:.tltlrlt.Si,
!--2- g Disjunctc
"2"15. lntreru automate de i tensiune.
;-:=s3'::a sl I

intreruptoarele automate sunt prevezute cu dispozitive de protectie, Gare - =-.=


'r--,1i-*
J- SCi

comande automat deschiderea circuitului in anumite conditii prescrise (de ex., la


-3 "Cg::
cregterea intensit5lii curentului peste o anumite valoare sau la scurtcircuit, la F*::.:3:3 '.3r':
scederea sub o anumite valoare limitd a tensiunii, impedanlei sau a altui
^ ^^;^^'
parametru al circuitului). intreruptoarele aLiiornate pot fi comanda-te de operator l;r:,.=:a sicra:(
pentru stabilirea sau intreruperea curentului de sarcinA. intreruptoarele ^ ;i^ ^'?.

automate sunt de tip disjunctor, avand numai declangatoare automate.


intreruptoarele automate de putere sunt realizate pentru a proteia retelele -;.,=:
de distribu{ie de joasd tensiune, pentru a proteja motoarele electrice qi pentru - ,3or:randa
-:i6 aa e ^l
proteclia impotriva defectelor de punere la pdmdnt. -vY
-.--=rnla ci
La intreruptorul compact principiul de stingere a arcului electric este bazat
t

pe cuplul rotativ, ceea ce conferd aparatelor o putere de rupere rnare, intr-un - Ccnrar'ca
-^ +^i-^,
:- :--r LU luuiL
:+

i.rmec..'l:
:r:, Illuminat t
- Prctecliia

:i ;..
a- iL
'En ''*

'*'t'r
.r* r
r
,'
t1,

{C:

La aceste aparate, chiar gi dupi declangare la un curent de scurtcircuil Fi1.2.18. Dis:r


maxim, intreruptorul automat igi pdstreazi caracteristicile'
ICULAR

actionate de
automate
I1 r*i ti j
,\. i
', 'i sl

} .T,I
'
L
:' \\ "
\\\:.-.r "..:.) ::l
I
"t\ ,i *i zi -: -l 2i
l., '-)
41 0i
-:,

u h {:
Fig. 2.17. intreruptor automat modular. principiul
de stingere a arcului electric; scheme electrice
pentru intreruptoare cu: a un pol, b 1 + N poli,
-
c- 3 poli, d -intreruptoare automate -modulaie
22.9. Disjunctoare
Disjunctoarele-monobloc asigurd proteclia completi a circuitelor
terminale
tzuprasarcini gi defect de izolalie), proteclia'persoanelor impotriva
contactelor
, care ndirecte (30 sau 300 mA) sau' directe '(30 mA)
(de ex., la frnpotriva incendiilor (300 mA). cu sensibilitatea o-e 9i a instalafiilor electrice
rtcircuit, la so mA se asiguri o
selectivitate verticalS totali dacd sunt instalate ?n aval
sau a altui diferenfial selectiv de 300 mA, Este insensibil la declangdrile
de un diJpozitiv
de operator intempestive
datorate supratensiunilor tranzitorii (descirciri, comanoa aparatelor
rele de
wnuta[ie din circuitul primar, etc.).
relelele Aplicalii:
9i pentru - Comanda gi proteclia circuitelor Ia suprasarcina gi scurtcircuit
in instalatii
casnice gi in sistemele de distribulie a energiei etectrice in Oorn""irl
este bazat comercial gi industrial.
fntr-un comanda 9i protecfia circuiteror de distributie terminard la suprasarcind
.
gi scurtcircuit in domeniul casnic, comercial gi
agricol.
_
(ex: iluminat de siguranie, comanda automati,
i
Comanda gi proteclia la suprasarcind ci-rcuitelor de curent
continuu
terefonie).
Protectia motoarelor cu comandi locald manuald.

rtcircuit Fig. 2. 8. Disj u nEoare mag netotermice


1
: cu prag de declangare magnetici.
Contactoare - di in cofret
URRIGULAR
2.2.10. Gontactoare cu disjunctoare
Aceste aparate sunt reatizaie- pentru
consumator, asigurdnd, in aceragi a
conecta gi deconecta un +_
--------:--.-
timp, qi proteclia rr-rrp?rrrcin5. protectia
realizeazd cu ajutorul unor oispoiitlve
care comandi automat
se -/
circuitutui in anumite condilii p"iJroirit"- deschiderea
cu declansare maqneticd, erectronl"" oispozitive;;"j fi: magnetotermice,
etc. contactoaiie cu disjunctoare (fig.
2'18) pot fi rearizaie prin insumrr"u
,nor,componente separate sau in cofret,
obtin6nd un aparat de sine statator
cu ]unctii multiple.

iliifli ::.V. t,

4$il, *,8

l. ,,,1.,,q.,.*

-f 1, ,frt
ttt i, i :B#lt::l;tti".

#i, *i &j
W, ** igi
izi?- _.i .z :iuLt
xMu
rii.. r..l., ffi*.
A*
w, ',$:
I{ir
.\1'?,

.2.19. T unctoare _
2.3. APARATE DE GOMANDA I -^--^^^c.
d 5 (
-!---

Comutatoare
ori_-oL*uiorr" LJ,2" Autot
l.u:etrar
2.3.1.^ Comutatoare stea _ triunghi * li6,?-
!Jt6
in instaratiire tr,fazate, p"rlrJrigcarea -^*^a

electrice asincron cu rotorul in unor utiraje, sunt forosit motoarere 5tldt


scurtcircuit.. pentru a se putea reduce : ----2naf^'7
absorbit in timpur porniriror curentul
rporniri 0".", g?. regurd), se forosesc comutatoare
stea-triunghi, pentru comandj pornirii
Aceste comutatoar" runi utiriiaie
gi opririi. eg 3. lnvers
numai ra motoarere care au bobinajur - 'r'91S3
I I'
statoric rea,zat ca sd poatd ti conectat'in
triungni, r; ;;;""i;rrrea normard. -2mai
:: -i iaze iritr
- ,a rnot
APARATE ELECTRICE 4I

(fig.

Comutator stea -
.2.20. Schema electricd de conectare a unui comutator steatriunghi

Conectarea celor gase capete ale infigurdrii statorice se face conform


scfiemei din fig. 2.20.

Autotransformator lrif azat, dimensiuni Autotransformator


monofazat
2.21. Autotransformatoare
::
81.12- Autotransformatoare de pornire
Autotransformatoarele sunt utilizate la pornirea motoarelor electrice.
in figura 2-21.a este reprezentatd montarea autotransformatorului, AT, in
ciuritul statoric al unui motor asincron trifazat. Schema electricd a
arbtransformatorului este iedati in figura 2.21.b.

23.3. lnversoare de sens


lnversarea sensului de rotalie a motoarelor electrice poate fi ficuti dac6:
- la motoarele asincrone trifazate se schimbd, la circuitul de alimentare,
fuui faze intre ele;
- la motoarele de curent continuu se schimbi, polaritatea circuitului de
*nentare.
L3.4. Gomutatoare de numir de poli
Constructia comutatorului de numir de poli este identicd cu a
cu came. Prin pozilionare contactelor gi a camelor, comutatorul
r Game poate realiza conexiuni care fac posibili comutarea numirului de poli
h motoarele asincrone trifazate. Comutarea numirului de perechi de poli di
posibilitatea modificdrii turatiei motorului in doui trei trepte fixe. O
tdremi etectrici de schim'bare a numiru\ui de -perechr de poli la un motor
astfel de
trifazat Sgill{?glare Dahtander, este prezentatd in fiq'. 2.24.

I 300 0 60
, I
1
J
4 3
5 ,{
6 5
7 6
7
,t
I ,l
$
IO l0
fit1
l3
14
IJ
I6

Fi9.2.24. Comutator de numdr de

23.5. Demaroare
Demaroarele sunt folosite in circuitele de comandd ale motoarelor
de
urrent alternativ. Ele fac posibilS comanda directd, comanda in doui
sensuri,
comanda temporizatd a motoqrelor asincrone trifazate.
AUXILIAR CURRICULAR &=r=.'-=
=L

2.4. APARATE DE REGLARE


6,-F
i a--!6
- -.--::=
-^,
I E,

!1 l-r --F-
_._'>J -^+' dit
ffit}-rrr: 9 Ca i
Rezistente fixe - reostate - reostate de pornire - reostate de excitatie - iEzslente
controlere - relee
IirEfs -- nian
2.4.1.^ Reostate, rezistente fixe, reostate de pornire, reostate de excitalie -.-..--..:
ln[E:e''aiul
in instalatiile electrice de for{d, comandi sau interioare sunt utilizate
rezistoare electrice, intdlnite in literatura de specialitate sub denumirea de * i--:---^
rezistente, reostate de pornire sau reglare. Aceste aparate sunt montate in
circuitele respective pentru a facilita pornirea sau reglarea parametrilor ='*:i- er
consumatorilor din avalul instalatiei.
- :r3^3 SaJ
_- -a+
--.
-^F
-
^;,
^

-=,E=.E

Fiq.2.26. Rezistoare fixe - variabile


Rezistentele de pornire sunt utilizate in schemele unde se doregte
micgorarea valoriicurentuluide pornire, curent care poate atinge valorifoarte mari.
ffi r -^*h.i^-,

--,^,
?=^ =.o=

ilLI-lJ r-d. EbLE L

:tr-n rr:ducere
3:E5:St0n SUrX'

L42. Control
'3.:ntrolen
:N:r*'9. Ce reol
--it^
,- -^#|a ,. n
Fig. 2.27 . Montarea rezistentelor de Fig. 2.28. Baterie de rezistente )--5JJZ--
pornire in circuitele motoarelor (rezistenla de pornire pentru motor r-:er.eCiui unc
electrice de curent alternativ asincron cu rotorul bobinat :{:E--e 'ace Lin
:{:r-E :f ,gOatf
APARATE ELECTRICE 45

Aceste rezistenle au o incdrcare mare (sunt utilizate numai la pornirea


rxr consumatori, timpul de conectare fiind limitat, de reguli cdteva zeci de
:rnde) gi ca atare pot fi realizate la dimensiuni reduse.
Rezistenlele de reglare, dat fiind solicitarea lor pe termen nedefinit, au
irrensiuni mari. Pentru rdcirea lor se apeleazd fie la o ventilare naturald, fie la
m fo4ati.
Materialul din care sunt confeclionate aceste rezistenle depinde de
tsinea intensitilii curentului pe care trebuie s5-l suporte, respectiv de regimul
G^ncircare.
Putem enumera citeva materiale din care sunt confeclionate aceste
:zbtenle:
benzi sau conductor rotund din material rezistiv (aliaje speciale cu mare
rezistivitate), spiralizate sau infSgurate pe supo(i ceramici;
tabli silicioasi decupati;
- elemente turnate din fonti.

Asamblarea rezistenlelor poate fi ordonatd in rezistenle singulare sau


gnpate. Gruparea este realizati in ,,cutii de rezisten!e" sau ,,baterii de
rzbtenle".
Reglarea parametrilor nominali ai unor consumatori - in cazul
generatoarelor electrice de curent continuu sau de curent alternativ, parametrul
rndfficat este curentul de excitalie 9i implicit tensiunea electrici - se poate face
fi introducerea sau scoaterea de rezistenfe din circuit. Rezistentele utilizate in
, Gst scop sunt grupate Tn reostate de excitalie.

2J,2. Gontrolere
Controlerul este un comutator cu schemi complexd, utilizat in circuite de
;trnire, de reglaj sau de comandi. Controlerul (fig. 2.30,a) are un numdr mare
& pozilii gi de contacte fixe 1, care se inchid sau se deschid prin intermediul
urri tambur 2, pe care sunt agezate o serie de piese de contact 3 sau prin
iErmediul unor came aqezate pe un ax (fig. 2.30,b). Conexiunile pe care le
pate face un controler se reprezintd fie prin reprezentarea desfigurati a
bqnelor legate la contactele fixe gi a pieselor de contact de pe tambur
AUXILIAR CURRICULAR
(fi9.2.30,a), fie printr-un tablou in care printr-o cruce sau un punct se
i Fb
contactele inchise la o anumiti pozilie a controlerului (fig.2.30,b).
reH
controlerele sunt folosite Ia pornirea, oprirea, inveisarea sensului de
gi la reglajul vitezei motoarelor diferitelor utilale(tramvaie, locomotive e ref
sonde actionate electric, trolii, poduri rulante, macarale etc.).
hm
tnr
Fig.2.30. Contrbter: lffipl
E - cu tambur: rod
1
3
- contact fix;2 - tambur;
- piese de contact;
mGil

W 1
b - cu came:
- contact;
2 - caml;

,& -
3 axul camelor;
4 - p6rghie de aclionare a
contactului;
5 - arc.

controlerul are o serie de borne (legate la contactele fixe) notate


exemplu 1,2,3,4,5,...,15,C1,C,C2,A1,A,A2. pe pozilia 0 a controlerului borna Ged
vine in contact cu o piesi de contact scurti a'tamburului, borna 2 in
contact
asemenea cu o alti piesi de contact scurt5, cele doui piese de contact fiind
legdturi electrici: rezultd cd pe pozilia 0 sunt aduse in contact bornele 1 gi M"ilr
ale controlerului, lucru marcat cu o stbtuli in reprezentarea din figura 2.g1.b.
lh,Orod m
mod analog se citesc Ai celelalte conexiuni efectuate de controlel: de -oep
pe poziliile 1,2,3,4,s,6,7 stAnga, bornele cl gi c vin in contact
exemp fleh, r

cu doui piese
contact legate impreuni, deci pe aceste poiilii c1 gi c sunt in contact, lucru
liffi fod
asemenea indicat prin stelute pe fiqura 2.31.b.
ffi.earn
Rmdir
sr*J\jG,Allngr*pru
SIANGA DREAPTA
POZITIT 7 \9 G:t 2 345 ffieb
I
*d T a ara llt ebrtir
3*4*5 a s l
-' 4 * 5*6

rhGfua
a
Ar *A I al!
A*4, --+-"
ildflIi''i
a - tabloul contactelor b - schema desfdgurata a Contactetor
Fis.2.31. conexiunilor efectuate de un controler:
,TE ELECTRI 47

Relee
lnstalatiile electrice au in compunerea lor diferite tipuri de relee. Acestea
rolul de interveni in functionarea instalaliei atunci cAnd apar dep5giri a
netrilor instalaliei (tensiune, curent, frecvenli etc.)-
ln proteclia instalaliilor sunt utilizate rele (tig.2.32):
electrice (aclionate de o mirime electricd);
termice (aclionate de o mdrime termici);
mecanice de nivel sau de presiune.
Relee de mai sus pot fi temporizate, atunci cdnd condiliile de exploatarea

Releul este un dispozitiv care poate realiza un contact - pe cale mecanici,


ir cazul comutaliei cu contacte sau pe cale electronici, in cazul comutaliei
ltdb - ce poate fi inchis sau deschis in mod brusc de un semnal de comandS.
Releul electric este un aparat electric, care sub acliunea unei mirimi de
hhare produce varialia brusci - in salt - a mirimii de iegire, la o anumitd
Hoare a mdrimii de intrare.
Funclionarea releelor are la bazd doar doud stdri distincte: inchis - deschis,
afldndu-se intr-o stare sau alta, dupi valoarea semnaluluide comandi.
Releele electrice pot fi clasificate din punct de vedere al mirimii care le
z.frrreazil in relee electromagnetice, relee de induclie, relee electrodinamice,
Ebe electrice termice. relee electronice.
48 AUXILIAR CURRICULAR
. curent; RdE
Dupi caracterul
. tensiune;
parametrilor de intrare
. putere;
ebrrE
' frecven{d;

. primare - conectate direct in circuitul de comandi (intrare I]EEI


. secundare - conectate prin in Se dc
convertoarelor; -Gt
Dupi modulde legare
elementului sensibil
a . intermediare- aclionate prin intermediul rut{a
de execulie ale altor relee, avOnd desti
amplificirii semnalului gi distribuirii lui pe mai m
canale. R
Dupi modulde actionare t Prirci
cu acfiune directd;
asupra obiectului r cu ac[iune indirectd. Gbcfr
comandat
. de proteclie a slsfeme/or energetice (mai ales
ilrrii
secundare cu acliune indirectd - parcurse de cu
cd
mici de ordinul amperului);
. de comandd a acliondrilor electrice (mai ales
Dupi destinatie primare cu acfiune directd gi indirecti - parcurse
curenlide ordinul zecilor de amperi);
. de automatizdri gi telecomunica{ii (primare
secundare, cu actiune directi - valoarea curenlilor

2.4.3.1. Relee electromagnetice


Releele electromagnetice (fig. 2.33.a) au ca principiu de
atraclia unei piese metalice in interiorul unui c6mp magnetic, c6mp creat de I
curent electric, tab
y2 pn
Fo(a de atraclie a armiturii mobile este dati de expresia: F = k1 ffi:
d'
red
I
tab
uprftr
ffihd
Merer
trm tiYE*
.2.33. Relee
" Cdc
mse
ftclii. in
in general aceste relee se utilizeazd ca relee auxiliare.
ffi"it
ffiae

--.-_>-i :
ELECTRICE 49
Releele electromagnetice au ca organ principar un mecanism
dectromagnetic (electromagnet cu armituri mobil5) care cumuleazi functia
de element sensibil gi element comparator (intermediar); in consecinie,
caracteristicile stabilite la electromagnelii de curent continuu gi curent
dternativ sunt valabile, dupi caz, gi ta rLtedte electromagnetice.
Se deosebesc doui tipuri de relee electromagnetice:
rreutre - actiunea mecanismului electromagnetic este independenti de sensul
solenaliei bobinei de excitalie;
polarizate - c6nd depinde de sensul solenatiei.

Relee de induclie
r. Principiul de funclionare a releelor de inducfie (fig. 2.3a.) se bazeazi pe
frta electrodinamici ce ia nagtere datoritd inducerii, inir-o piesd metalicd (disc
relee
aluminiu sau cupru), a curenlilor turbionari. Releul de induclie funclioneazl
curenti oriti celor doud fluxuri alternative, decalate in timp gi Tn spafiu

relee
ie de

sau
)r de

Fig.2.34. Relee de inductie.

Relee electrodinamice
La baza funclionirii acestui rqleu sti existenta cuplului electrodinamic
g prin interactiunea campurilor electromagnetice ale celor doui bobine,
fixd gi alta mobili, ambele parcurse de curenli electrici diferili. Releui
ioneazi atit in curent continuu c6t gi in curent alternativ. Prin rotaiia axului
ra realiza inchiderea 9i deschiderea unui contact (fig. 2.33.b.).

tI,3.4, Relee electrice termice


' La baza functionirii releelor termice std modificarea proprietdlilor fizice ale
opurilor datoriti incilzirii. Cel mai simplu releu termic constd dintr-un tub de
FS-inchis, previzut cu doi electrozi, in interiorul tubului gisindu-se mercur.
Hiderea contactului are loc ca urmare a dilatatiei mercuru-lui, in momentul in
cre nivelul mercurului aduce Tn contact electric .6i ooi electrozi.
- Cele mai rdspdndite relee termice sunt releele cu bimetal. Dupi modul Tn
G[e se realizeazd incilzirea bimetalului se deosebesc relee cu incilzire
F9, indirectd gi mixt5. La cele cu incilzire directi curentul electric trece prin
trEtal, iar la cele cu Incilzire indirectd bimetalul este incilzit de la un rezistor
ffi care trece curentul electric.
AUXILIAR CURRICULAR

dedan
t;cimea r
ffiea

2.4.3.5. Relee gi declangatoare de tensiune gi curent


. Releele qi declangatoarele (fig. 2.36) de tensiune nuli,
electromagneli previzu{i cu o paleti-sau un miez mobil. At6ta
timp
tensiunea este mai mare dec6t 0,7 din tensiunea normali paleta
mobil sunt atrase. c6nd tensiunea scade sub valoarea mentionatd,
,r, ,ii
f,
electromagnetului scade pdni c6nd paleta va fi eliberatd gi prin
aceasta
provoacd declangarea intreruptorului. Eliberarea paletei
se face sub actir, Heer
unui. resort antagonist. Regl6nd fo(a Heeb
3geqtui resort r" pori"
c
tensiunii de eliberare a electromagnetului. Electromagnetul este "bli;"-;;;
pr6vazutiu ilhrNdizare
bobind de tensiune care trebuie ii funclion eze ra o" temperaturi care si r frlnc
depSgeasci limita admisibild pentru izolafia conductorului gi
la o tensiune
"/",tensiunea nominard. Toiugi fie din accide
a1"0.1u-"-?.1:,?" ?
tensiunii peste aceasti valoare, fie din cauza "^uircregterii
deterioririi izola
conductorului datoritd vibraliilor, cel mai frecvent defect
upui"-
scurtcircuitarea spirelor bobinei gi arderea ei. in "rr"
acesl;;;; ;.tl'i. " :l
refacerea bobinei cu diametrul conductorului gi Cu numerul
corespunzitoare tensiunii de functionare
Un alt defect care. poate si afari ra decrangatoarere de tensiune
de
i
nuri
constituie aparilia fenomenului de lipire al patetei mobile pe
miezul flx,
urmare a magnetismului remanent. in cazul aparitiei acesfui
fenomen, r Terrpsiza
necesar si se creeze u.n mic Tntrefier pe miezul cel mai
up.piit
- '-. d;;rl i; i lffihedrdH n
ciruia se rotegte miezul mobil (vezi tig. Z.e+1 hrbea fortd
intreruptoareror" erectrice se regisesc decrangatoare
L( aoest
*nba bobheitr
-^^^,..,1^._?mp-onen!a
rensrune mtnima sau maximS, precum gi declangatoare
de curent maxim.
Un declangator de tensiune poate fi utirizat pentru decrangi O saciert
intermediur unui semnar de cominoa. Decransatorur
l*,::{"y.1:'_ ?rii
tensiune minimi - durat
decrangeazd intreruptorur c6nd
"orrnor"rJj;
de declangare. De reguli pragul de declangare poate
;;;;;
fi piestabilit la
cuprinsi intre 0,35 gi 0,7 din tensiunea nominali. Declangatorul o val
de tensi
APARATE ELECTRI

rnaxime declangeazi intreruptorul c6nd tensiunea


de comandi cregte peste 0,7
din tensiunea nominalS. in ambele situatii, intreruptorul
dupi resetarea locali sau [oate fi inchis numai
-unul din di ivele de control de Ia

cat

F de tensiune si cureni
SE
2.4.3.6. Relee de timp

Io
nu

1, .*'#*

Fiq.2.37.
Relee de temporizare
electronice

Temporizarea releelor electromagnetice (aclionarea intaziati) se obline prin


mirirea duratei necesare de cregtere i to4ei ,i"
dti"qi" ,'"ie"tromagnetului p6nd
9,val.ogrea forlei rezistente
9i prin mirirea duratei de migcare a echipajului mobilal
releului; acest lucru se.poaie realiza prin
mdrirea .onsrnt"i de timp a circuitului
electric a bobineide excitalie
9i prin amortizoare rtrgrt";;hipajurui mobil.
o caracteristicd principald a releelor electromag;;i;;" este caracteristica
temporald - durata de aclionare a rereurui ra inchidereii
oescnioere.
52
AUXILIAR CURRICULAR
2.5. APARATE DE SEMNALIZARE
2.5.1. Limpi de semnalizare
Prezenla sau lipsa tensiunii in instalaliile
,. electrice poate fi semnalizatd
optic cu ajutorul limpilor de semnalizare. "?
ln tablourir" d," in segmente specifice unor ramuri industriare
sunt necesare semnarizdri",-orqndd,
care si indice orSi"rir- slu tipsa unor mdrimi
::"j[::..:::
semnatiziri sunt posibire dacd s-e apereazd
jl
j"^"]lljl,:"; senerar a unor parametri masurabiti. Aceste
individuat sau in tabtouri sinoptice
i.Saf.
ta apaiate J;;#;#ril;=,ffi:i:
fficj.

cu bec cu alimentare cu transformator

de semnalizare
Montarea acestor rdmpi de semnarizare $eectoare
se face funclie de cerinte (fig. 2.3g).

Corpuri CAPTTE
pentru lAmpi eu bec

CIJ I,N}'TIL [ }Ii) I{TITT

C0t.tXrulif Pil:r, $u"RtiBtRl


AlimenTlre directi
conexiune prin guru

!tr . --: i-i= i_ i

C0IHIUI'i[ pRtI C0litCT0Rt


rip'"piu(-in"

Cu transformator
conexiune prin quruburi
2.39 Montarea ldm de semnalizare
Alimentarea acestor ldmpi de semnalizare se poate face direct
sau prin
irtermediul unof transformatoare de tensiune (fiq. Z. ggt.

DEL(k
I
el bec tip BA 9s cu transformator gi cu bec tip BA gs sau cu LEO
Fig.2.40. Simbolurite I de semnalizare:
In schemele electrice aceste ,,
h vigoare ca in figura 2.40.

Cqbqc cu alimentare OirecE


Fig. 2. 41. Butoane cu i de semnalizare
Se/ecfoare

2.42. Selectoare cu lampa deGemnalizare

'N&H
2svnar
I
-'**f
o" .5,1,n;=?;i: :itJ:
ilj:t":
fixe gi cu"ifrp"
lampi de semnalizare cu LED contact N/O+N/C; c) euton cu lampd
de
semnalizare cu bec sau cu LED (Contact N/O+N/C);
d) Buton cuiampa de semnalizare
are cu LED _ Contact N/O+N/C.
AUXTLIAR CURRICULAR

2.5.3. Manipulatoare Frmc{e


Manipulatoarele (fig. 2.44) sunt aparate utilizate pentru a facilita comenz sunt c
multiple cu o singuri mineti care se migci in patru 9.lud9 de libertate'
Aceste
de transport sau de Balize
aparate sunt utilizate, de reguli pentru instalatii de ridicat
manipulare. EHzeb

ltrzate
ffi
I

2.4. Manipulatoare
Schema electrici este redatd in

**i 6*0*6@+o*@ -i i+j


t
@-^*f*@@**
t

Manipulatoare cu 2 direclii: firi tvtaniputatoare cu 4 direclii: firi revenire, cu


Wl? ftNnn
2.45. Schema electrici a fubrntf

2.5.4. Cutii suspendate cu butoane


Aceste aParate sunt asamblate in cutii speciale av6nd drept scop
comanda unor motoare care de ridicat.
1
tr
{tr,
sffi
&
ffi.
ffi
*t ffi
Blocate
Blocate mecanic
intre ele +
*t Cutii susPendate cu
mecanic intre
ele Oprire de butoane, cu izolalie dubli
urgenli cu *l c'l lr#C rpi E[ gicomandi intuitivi
blocare E.._y_.{
nal ?l
0f.\r._/
nl
-.1 *l *l
de ridicare, cu 1 vitezd
Fio.2.46. Cutii
CURRICULAR

a facilita comenzi Funcfie de tipul comenzilor care.


se aplicS instalatiei de ridicat aceste
de libertate. Aceste 4arate sunt construite intr-o gami tipooimlnt"rrri'ff;ii
in figura 2.46.
de transport sau de
25.5. Balize luminoase
Balizere ruminoase (tig. z.ar) sunt
aparate care servesc ra semnarizarea
lrninoasd a unor situalii pri.trri"'oliendente
oe fluxurire tehnorogice. Barizere
hte sem na iza r- u i, ;il
;; Jili; iozili i toposeometrice.
H,:l',,::1".j:r,::_, ;
I

aparate o?1, .li


I-pl;;p;t" ;;d;; ;;il,l],I]l'*'o:?[:t"""ilf,,9,
care se deplaseazd.

: fdrd revenireE
Batizetum@
intermitentd sau inteqratd Balize luminoase cu oglindd rotativd
de balize tuminoase
avdnd drept scop
25.6. buzere

suspendate cu
, cu izolafie dubld

Sonerii Ae Oi Ae cu
funclionare
semiautomatd sau

Fig.2.47. SireG, sonerii nuro"


AUXILIAR CURRICULAR
6

2.6. APARATE DE PROTECTIE

2.6.1. Siguranle fuzibile


cele mai simple aparate de proteclie a circuitelor electrice impotriva
(fig. 2.aB).
curentilor de scurtcircuit sunt siguranlele fuzibile

funcliei de
Elementele fuzibile sunt acelea care fac posibild realizarea
fir sau o bandd Fcs
proteclie. Constructiv, etementele fuzibile sunt realizate dintr-un
L;unlire de metal, r"i1irn" aieasd astfel inc6t sa se topeascd la trecerea unui u-
", curentul admis de instalalie'
curent mai mare dec6t
pot fi: normale cu filet'
Din punct de vedere constructiv, siguranlele fuzibile
mignon, auto, de mare putere de rupere, de medie tensiune'
"'.v pdrti distincie: soc/t"tl
Siguranlele fuzibiie cu filet sunt alcituite din trei
capacul gi patronul fuzibil propriu-zis.

I
-l_
ttl

lt1

LL]
th &&* Eriocuri

,?:if il}:!=J:,1,",,r:llfi'ran ruzibit; 4 - corp izolant,:


i

mffi: ?e3e
5-inet; 6*capac tigiiiriil l-""1l"rnuetecirici a 1iity,rynfe1ru'l!lt,?'^
fuzibili tip LS - zs'i"[- corp-iio,tant; 3 - patron fuzioit s^- inet; 6 -"-^^1^::g::::g
capac siguran@;i {tmrl:-.i
u -- ::
cu A: 1 - corp porletan; 2 - fir
d - secliune prin patro,nut fuzibit al unei siguran{i fuzibile titet-2s \
@-

fuzibil: 3 - firut indicatorutii; q - nisip fi


AUXILIAR CURRICULAR

cele mai multe relee termice sunt dotate cu compensatoare


temperaturi, care permite asigurarea unei zone de insensibilitate fati
varialiile de temperaturd ale mediului ambiant (fig. 2.53).

Blocurile de relee termice sunt montate in circuitele electrice impreuni


contactoarele electrice, fie prin interconexiuni directe, fie fdcdnd corp comun
acestea (ti1.2.5q.
Blocurile de relee termice trebuie si respecte condiliile impuse
standardele in vigoare cu privire la proteclia motoarelor electrice:

- sd nu declangeze in timp de doui ore la un curent egal cu 1,0s l,

-,- s5 declangeze in timp de dou5 ore la un curent egal cu 1:,21,1 ' .,; ,,
,

- 'sS,declangeze,la un cuient:ega! cu::61r, intr-un timp mai ma:r.e Ob 2


la releele pentru porniri ugoare si mai mare de 5 secunde la releele
:porniiigrele.

Blocurile de relee sunt compensate termic, pot fi rearmate manual


automat, sunt prevdzute cu elemente de vizualizare a declangirii, ele
concepute pentru curent alternativ sau continuu.