TESTE GRILĂ ANUL III ZI (ID, FR)

DISCIPLINA: MANAGEMENTUL APROVIZIONARII SI DESFACERII

Titular de curs: prof.univ.dr. POSEA CONSTANTI

1. In literatura de specialitate, alaturi ori concomitent cu termenul de aprovizionare, se mai

folosesc si altii. Identificati in textele de mai jos varianta ce contine toti acesti termeni.
a. asigurare, aprovizionare, contractare;
b. achizitionare, asigurare, aprovizionare;
c. achizitionare, asigurare, alimentare;
d. alimentare, aprovizionare, contractare;
e. aprovizionare, contractare, furnizare.

2. Desfacerea asigura:
Identificati in formularile de mai sus punctul care nu se incadreaza la elementele pe
care le asigura desfacerea.
a. satisfacerea unor nevoi personale si sociale;
b. reluarea procesului de productie, cat si resursele materiale destinate pentru
aprovizionarea firmelor consumatoare, firmele aparand intr-o dubla ipostaza: de
cheltuielilor de productie si resursele materiale necesare pentru
aprovizionarea beneficiarilor;
d. realizarea si cresterea eficientei economice, a profitului firmei producatoare
prin punerea in miscare a parghiilor economice, organizatorice si
tehnice care sunt la indemana managerului firmei respective;
e. constituirea substantei materiale destinate largirii pietei si acoperirii
nevoilor cumparatorilor.

3. In structura sa managementul aprovizionarii contine si o serie de elemente de ansamblu.

Precizati care dintre formulari le contine.
a. conducere-coordonare, organizare, furnizare, gestionare, valorificare;
b. conducere-coordonare, organizare, programare-contractare, derulare efectiva,
control-analiza-evaluare;
c. organizare, programare-contractare, derulare efectiva, gestionare, valorificare
d. furnizare, gestionare, valorificare, organizare, control-analiza-evaluare;
e. valorificare, organizare, control-analiza-evaluare, derulare efectiva,
programarecontractare.

4. Obiectivul principal al desfacerii il reprezinta:

Identificati in textele de mai sus obiectivul principal al activitatii de desfacere.
a. elaborarea studiilor de marketing;
b. realizarea schimbului de produse;
c. vanzarea produselor din profilul propriu de fabricatie in conditii de
eficienta;
d. prestarea de servicii in baza unui contract;
e. repartizarea produselor.

5.Aprovizionarea indeplineste mai multe roluri. Identificati in textele de mai jos care sunt

1
acestea.
a. sursa de informare strategica si subsistem de participare activa la elaborarea
strategiilor de dezvoltare a firmelor;
b. subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a firmelor si
sursa de venituri;
c. subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a firmelor si
sursa de venituri;
d. sursa de venituri si subsistem de conceptie si executie;
e. subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a firmelor si
subsistem de conceptie si executie.

6.Analiza continutului managementului desfacerii productiei conduce la concluzia ca

aceasta activitate este importanta prin faptul ca asigura:
Identificati in cadrul textelor de mai sus formularea ce nu reprezinta un element
atribuit importantei activitatii de desfacere.
a. baza motivationala pentru organizarea si desfasurarea fabricatiei de
produse;
b. furnizeaza elementele pentru fundamentarea programelor de fabricatie;
c. conditiile in care urmeaza a se exploata sau utiliza produsele fabricate;
d. spatiul de derulare a activitatilor de marketing;
e. cerintele pe care trebuie sa le satisfaca productia pentru a raspunde
comenzii sociale.

7. Aprovizionarea ca proces complex cu repercusiuni asupra costurilor totale ale

produselor si serviciilor oferite de catre firme are si rolul de sursa de informare strategica;
acest rol decurge din raporturile cu piata din amonte. Care din informatiile colectate din
amonte prezentate mai jos nu sunt adevarate:
a. a. cele privitoare la evolutia cererii si a ofertei de produse;
b. cele care privesc tendintele in evolutia viitoare a concu-rentei;
c. cele care se refera la strategia desfasurarii negocierilor;
d. cele care privesc evolutia preturilor;
e. cele care influenteaza volumul si structura productiei proprii.

8.Pentru efectuarea activitatii de desfacere firmele concentreaza un volum important de sarcini

si atributii dupa cum urmeaza:
Care dintre aceste enunturi nu se incadreaza in categoria sarcinilor si atributiilor
activitatii de desfacere.
a. prospectarea pietei, a cerintelor beneficiarilor, pentru a cunoaste volumul si
structura consumului si a-si adapta productia la nevoile pietei;
b. evitarea imobilizarii capitalului investit si a blocarii spatiilor de depozitare;
c. incheierea de contracte economice in calitate de producator si furnizor in
concordanta cu prevederile din portofoliul de comenzi si cu programul
sau de productie;
d. efectuarea la timp a lucrarilor de determinare a nivelului stocurilor de
desfacere;
e. corelarea termenelor din contractele economice de livrare a produselor
finite cu cele de lansare in fabricatie.

2
9. Specificati care dintre formularile de mai jos nu reprezinta factori ce influenteaza procesul de
aprovizionare.
a. instabilitatea preturilor la materii prime si materiale clasice, de baza;
b. activizarea politicilor nationale de protejare a resurselor materiale limitate si
a celor strategice;
c. realizarea unui nou cadru general de actiune bazat pe autonomia agentilor
economici in asigurarea si gestionarea resurselor, in vanzarea rezultatelor
productiei;
d. frecvente schimbari, la intervale scurte de timp, in structura si dimen-siunea
cererilor pentru consum si in oferta de resurse materiale si energetice;
e. asigurarea conditiilor normale de primire-receptie a partizilor de materiale sosite
de la furnizori.

10. Depozitele de desfacere, constituite in cadrul firmelor, au rolul de a efectua, in

conditiile stabilite, livrarea produselor finite catre consumatori, baze de aprovizionare etc.
Identificati care din textele de mai jos nu se refera la sarcinile depozitelor de desfacere:
a. primirea si receptionarea produselor;
b. pastrarea si conservarea produselor finite;
c. asortarea produselor si pregatirea loturilor de livrare;
d. reducerea cheltuielilor de depozitare;
e. marketing, achizitionare si desfacere de produse.

11. Piata de aprovizionare reprezinta totalitatea relatiilor de vanzare-cumparare dintre

agentii economici furnizori si beneficiari, pentru asigurarea continuitatii proceselor lor de
productie. In acest context alegeti varianta de raspuns corecta ce se refera la „piata de
aprovizionare se particularizeaza prin”:
a. numarul cumparatorilor si al ofertelor, dependenta ei de politica de
investitii, deciziile de cumparare, cumparare efectiva
b. numarul cumparatorilor si al ofertelor, dependenta ei de politica de
investitii, cumparare efectiva, ofertanti si purtatori ai cererii;
c. dependenta ei de politica de investitii, deciziile de cumparare, cumparare
efectiva, ofertanti si purtatori ai cererii;
d. numarul cumparatorilor si al ofertelor, dependenta ei de politica de
investitii, deciziile de cumparare, cumparare efectiva, ofertanti si purtatori ai
cererii;
e. numarul cumparatorilor si al ofertelor, deciziile de cumparare, cumparare
efectiva, ofertanti si purtatori ai cererii.

12. Transferul fizic al produselor de la cel care le fabrica la cel ce le consuma trebuie sa se
realizeze operativ, in timpul cel mai scurt. Acest transfer depinde de o serie de factori.
Identificati in textele mai jos formularea ce nu reprezinta factor de influenta al transferului
fizic.
a. crearea sau modernizarea si extinderea retelelor proprii de desfacere a
produselor pe piata interna si externa;
b. distanta existenta intre producator si consumator;
c. timpul destinat operatiunilor de incarcare-descarcare, asezare in mijloacele
de transport a produselor;
d. efectuarea transportului fara pierderi, degradari si deteriorari calitative;

3
 e. timpul aferent intocmirii actelor necesare.

13. Trasaturile produselor pe piata se manifesta in mod diferit de la o etapa la alta, in raport cu
mutatiile ce au loc in structura consumului, in cea a productiei materiale, in structura
potentialului resurselor materiale si energetice pe care le ofera sursele de furnizare, in
fluctuatiile de pret care au loc pe piata, in strategiile ce le adopta detinatorii de resurse,
furnizorii acestora, fata de evolutia cererilor. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu
contine trasaturi ale produselor pe piata.
a. conditioneaza intreaga activitate a firmei utilizatoare, functie de locul
ocupat in procesul de productie;
b. permanenta corelare cu indicatorii celorlalte activitati, astfel incat, in
diferite momente de elaborare, sa se obtina variante diferite ale planului
de aprovizionare, intr-un cadru permanent si complex de optimizare;
c. contureaza o piata cu o structura rigida si cu modificari relativ mai lente
decat in cazul bunurilor de consum;
d. au durata de intrebuintare diferentiata in raport de specificul procesului de
productie la care participa, precum si de intensitatea ori gradul de
solicitare la care sunt supuse;
e. forma, compozitia, caracteristicile, prezentarea, calitatea, utilizarea si randamentul
sunt strict definite sub raport tehnic, ceea ce face ca ele sa fie alese, incercate,
achizitionate in functie de acesti parametri.

14. Relatiile ce se stabilesc, atat pe plan intern cat si pe plan extern, pe linia desfacerii au
ca roluri:
a. a asigura satisfacerea prompta a clientilor fapt ce asigura stabilitatea si extinderea
vanzarilor de produse;
b. prospectarea pietei necesare desfacerii;
c. sporirea increderii cumparatorilor in produsele sau serviciile oferite;
d. mentinerea sau cresterea cifrei de afaceri pentru producator;
e. obtinerea unui profit mai mare, ca scop final al activitatii firmei.
Identificati varianta de raspuns ce nu reprezinta rol al desfacerii pe plan intern sau
extern.

15. Derularea activitatii de aprovizionare se realizeaza printr-o serie de metode specifice;

precizati care dintre metodele enumerate mai jos sunt adevarate:
a. metoda pasiva, metoda pas cu pas, metoda activa;
b. metoda pasiva si metoda activa;
c. metoda pasiva, metoda „just in time” si metoda activa;
d. metoda pasiva, metoda punctului de comanda si metoda activa;
e. metoda pasiva, metoda scrisa si metoda activa.

16. Expedierea produselor finite ca modalitate de organizare a activitatii de desfacere se

organizeaza de catre producatori. Identificati in formularile de mai jos varianta care nu se
refera la ce asigura expedierea produselor finite:
a. inchirierea mijloacelor de transport;
b. transportul produselor finite la destinatari;
c. intocmirea formalitatilor de expeditie-transport;
d. predarea catre unitatea de transport a produselor;

4
 e. depunerea documentatiei corespunzatoare la banca.

17. Precizati raspunsul corect ce se refera la: „managementul aprovizionarii integreaza

intr-un tot unitar fluxul si controlul resurselor materiale din momentul”
a. initierii procesului de asigurare si pana la transformarea acestora in produse
vandabile;
b. fundamentarii programelor de aprovizionare pana la controlul utilizarii resurselor
in consum;
c. dimensionarii stocurilor pana la alimentarea sectiilor de productie;
d. alegerii furnizorilor pana la eliberarea pentru consum a resurselor materiale;
e. identificarii pe structura a resurselor materiale necesare firmei pana la controlul
utilizarii acestora in consum.

18. Stocurile de desfacere se pot analiza cu ajutorul unor indicatori precum:

a. nivelul fizic efectiv al stocului de produse finite, in raport cu limita
stabilita;
b. volumul fizic si valoric al stocurilor peste necesar, cu miscare lenta sau fara
miscare;
c. stocul mediu in raport cu productia marfa;
d. structura produselor aflate in stocul de desfacere;
e. greutatea specifica a stocului mediu valoric de desfacere in volumul total de
mijloace circulante.

19. Derularea normala a procesului de aprovizionare necesita organizarea, in cadrul

structurii manageriale a firmei, a unor compartimente de specialitate constituite sub forma de
directii, departamente, servicii, birouri, in raport cu volumul si profilul de activitate, forma de
organizare si marime. Fiecare compartiment al sistemului trebuie sa aiba o organizare interna
rationala, organizare ce va influenta direct functionalitatea sistemului respectiv. Identificati in
textele de mai jos varianta care nu contine elementele ce trebuie sa asigure organizarea
interna.
a. identificarea principalelor functii ale sistemului;
b. stabilirea criteriilor pe baza carora se va contura organizarea structurala;
c. precizarea rolului sistemului in cadrul organizarii structurale de an-samblu
a firmei;
d. stabilirea gradului de centralizare-descentralizare;
e. legaturi continue, operative dintre beneficiari si furnizori.

20. Drept criterii de clasificare a tipologiei depozitelor se folosesc:

Identificati formularea ce nu reprezinta criteriu de clasificare a tipologiei depozitelor.
a. functia pe care o indeplineste;
b. locul pe care il ocupa in procesul de productie;
c. departarea fata de sectiile de productie;
d. nomenclatorul produselor;
e. gradul de mecanizare.

21. Identificati in textele de mai jos varianta care nu contine factorii ce influenteaza
formele de organizare a aprovizionarii.
a. volumul si diversitatea productiei ori a obiectivului activitatii economice;

5
 b. adancirea procesului de specializare si diversificare a productiei;
c. forma generala de organizare a firmei;
d. o mare mobilitate pentru adaptarea din mers la noile conditii care apar atat
in sistemul intern al firmei, cat si in mediul socio-economic in care
aceasta actioneaza;
e. perspectivele de dezvoltare ale firmei.

22. Care din urmatoarele operatii fac parte din fluxul operatiilor la furnizor, ce se
efectueaza inaintea livrarii, in depozitul de produse finite al firmei producatoare:
a. primirea de la sectiile de fabricatie;
b. sortare, selectare;
c. asezare, stivuire;
d. conservare;
e. incarcare in mijloacele de transport

23. Organizarea compartimentului de aprovizionare se diferentiaza prin modul cum se

repartizeaza si se prevede realizarea sarcinilor stabilite. Identificati in textele de mai jos
varianta care nu contine sistemele principale de organizare a aprovizionarii.
a. sistemul functional sau sistemul pe grupe de activitati distincte;
b. sistemul pe grupe sau sectoare de aprovizionare-depozitare-control;
c. sistemul pe departamente;
d. sistemul cantitatilor limita;
e. sistemul mixt.

24. Care din urmatoarele afirmatii fac parte din caile pentru realizarea unei eficiente
ridicate in efectuarea operatiunilor de depozitare atat la furnizor cat si la beneficiar:
a. masurile ce sunt necesare pentru imbunatatirea coeficientului de folosire a
suprafetei de depozitare;
b. imbunatatirea fluxului de circulatie a materialelor;
c. apropierea de principalele cai de comunicatie;
d. modul de depozitare si de pastrare a diferitelor materiale in depozit;
e. gradul de incarcare a capacitatilor de depozitare existente.

25. Pentru realizarea trecerii materialelor si produselor de la producator la consumator se

constituie canale de aprovizionare pe care le vom prezenta in textele de mai jos:
a. canale scurte (directe);
b. canale medii;
c. canale lungi (cu intermediari);
d. canale de alte tipuri;
e. canale de furnizori.

26. Analiza folosirii suprafetelor de depozitare evidentiaza urmatoarele elemente de fond.

Identificati in textele de mai jos elementele care nu sunt evidentiate in cazul analizei
suprafetelor de depozitare.
a. daca suprafata depozitului a fost integral folosita;
b. factorii care au influentat cresterea sau scaderea folosirii suprafetei de
depozitare;

6
 c. daca depozitul este bine amplasat geografico-economic;
d. daca modul de depozitare a materialelor a fost cel mai corespunzator pentru
folosirea rationala a suprafetei de depozitare;
e. care au fost consecintele unei utilizari nerationale a suprafetei depozitului.

27. Adoptarea unuia sau altuia dintre canalele de aprovizionare este determinata de o serie
de factori enumerati mai jos:
a. crearea si dezvoltarea de noi firme industriale in diferite zone ale tarii;
b. caracteristicile productiei si consumului unor materiale si produse;
c. multiplicarea punctelor de productie si consum si cresterea volumului
circulatiei produselor;
d. apropierea productiei de locul consumului;
e. stabilirea unor zone de aprovizionare cat mai apropiate de beneficiari.

28. Elementele necesare elaborarii balantei capacitatilor de depozitare sunt:

Identificati in textele de mai sus elementul nespecific necesar elaborarii balantei
capacitatilor de depozitare.
a. nomenclatorul de materiale ce se deruleaza prin depozite;
b. conditiile de manipulare, depozitare, conservare solicitate de fiecare tip de
material in parte;
c. tehnologiile de manipulare-depozitare utilizate;
d. gradul de incarcare al depozitului;
e. volumul de activitate (rulaj zilnic, stoc maxim estimat, stoc mediu estimat).

29. In procesul complex de aprovizionare materiala se instituie o serie de relatii intre participantii
la activitatea economica. Identificati in textele de mai jos afirmatiile care nu se refera la
tipurile de relatii.
a. relatii pe plan intern;
b. relatii pe plan extern;
c. relatii de subordonare;
d. relatii de colaborare pe diverse componente ale activitatii.
e. relatii de intrajutorare.

30. Balanta capacitatilor de depozitare este alcatuita din patru cadrane ce contin patru seturi de
informatii diferite. Identificati formularea din textele de mai jos care nu se incadreaza in unul
din cele patru cadrane ale balantei capacitatilor de depozitare.
a. necesar de capacitati de depozitare;
b. modificari realizate la inceputul anului pentru realizarea unor capacitati de
depozitare mai mari;
c. existent de capacitati de depozitare, in functiune la inceputul anului;
d. modificari in cursul anului ale capacitatilor de depozitare (scoateri din
functiune, intrari in functiune);
e. existent de capacitati de depozitare in functiune la sfarsitul anului.

31. In procesul complex de aprovizionare materiala relatiile pe plan intern se organizeaza

intre compartimentele de aprovizionare materiala si celelalte compartimente sau subunitati din
cadrul structurii organizatorice a unitatilor de productie. Identificati in textul de mai jos
compartimentul care nu este specific relatiilor pe plan intern in domeniul aprovizionarii:

7
 a. institutii de conjunctura mondiala;
b. compartimentul de desfacere a produselor;
c. compartimentul financiar-contabil;
d. compartimentul de control al calitatii;
e. compartimentul de conceptie-proiectare.

32. In practica ambalarii se utilizeaza o serie de categorii de materiale. Identificati in cele

ce urmeaza categoria de material ce nu se foloseste la ambalare.
a. lemnoase;
b. ceramice;
c. celulozice;
d. plastice;
e. metalice.

33. Relatiile pe plan extern pe linia aprovizionarii sunt relatii de colaborare pe diverse
componente ale activitatii. Precizati care este compartimentul nespecific acestor relatii si
prezentat in textele de mai jos:
a. furnizorii de materiale pentru: achizitionarea de resurse, stabilirea conditiilor de
furnizare, incheierea de conventii si contracte de livrare, derularea livrarilor,
acoperirea contravalorii resurselor cumparate, reconcilierea conditiilor de
furnizare;
b. unitatile de transport pentru: stabilirea conditiilor de aducere a resurselor de la
furnizori, inchirierea de mijloace de transport;
c. compartimentul de conceptie-proiectare (de creatie, de cercetare-dezvoltare) caruia
ii pune la dispozitie informatii privind materiale, componente, echipamente tehnice
noi, aparute pe piata in amonte, care pot fi avute in vedere pentru modernizarea
produselor;
d. unitati specializate in importul de materiale pentru achizitionarea si aducerea de
resurse de la furnizorii externi;
e. institutii de cercetare specializate pentru elaborarea de studii de prognoza privind:
conjunctura mondiala a furnizarilor de resurse materiale; evolutia pietei de materii
prime si materiale, a preturilor; scadenta potentialului de resurse clasice; mutatiile
in structura consu-mului, in structura ofertei de resurse materiale.

34. Conceperea ambalajului cuprinde, pe langa alegerea tipului, stabilirea celorlalte

elemente de constituire a sa. Identificati in formularile de mai jos pe cea care nu contine
aspecte cu privire la conceperea ambalajului.
a. protectia interioara;
b. sistemul de inchidere;
c. sistemul de ambalare;
d. sistemul de etichetare;
e. sistemul de marcare.
35. Relatiile de colaborare se stabilesc de catre compartimentul aprovizionare cu o serie de alte
compartimente. Idenficati-le in textele de mai jos si stabiliti compartimentul cu care nu
realizeaza acest tip de relatie:
a. compartimentul productie;
b. furnizorii de materiale;
c. compartimentul desfacere;

8
 d. depozitele de aprovizionare;
e. intre structurile proprii aprovizionarii.

36. Tipizarea ambalajelor constituie un mijloc de rationalizare si urmareste o serie de

obiective. Identificati obiectivul care nu este urmarit prin tipizare in formularile de mai jos.
a. simplificarea productiei pe calea reducerii numarului de tipuri constructive;
b. cresterea eficientei si longevitatii produselor;
c. cresterea productivitatii prin marirea seriilor de fabricatie;
d. aplicarea pe scara larga a corelarilor dimensionale;
e. stabilirea de prescriptii de executie si metode de verificare de natura sa
garanteze buna comportare in exploatare.

37. Unul din aspectele dezvoltate din punct de vedere teoretic si practic si care a cunoscut o
atentie deosebita din partea specialistilor in aprovizionare o constituie problematica stocurilor.
Acestea includ o serie de probleme precum:
Precizati care dintre acestea nu se constituie in probleme ce le includ stocurile.
a. dimensionare;
b. modernizare;
c. depozitare;
d. conservare;
e. redistribuire

38. In afluirea ambalajelor se impun unele tehnici specifice. Identificati in textele

urmatoare tehnica ce nu se refera la afluirea ambalajelor.
a. tehnica autoportanta, specifica mijloacelor de transport, dar aplicata si altor
marfuri similare;
b. tehnica dispunerii marfurilor pe coloane si siruri in scopul manipularii lor
mai usoare;
c. tehnici specifice marfurilor lichide neambalate, incluzand transportul prin
conducte si cu cisternele;
d. tehnici specifice marfurilor solide in vrac;
e. tehnici specifice marfurilor cu gabarit mare, caracterizate prin operatii de
incarcare-descarcare efectuate cu utilaje cu carlig;
39. Continutul notiunii de stoc si aria sa de cuprindere se interfereaza si cu alte segmente
economice precum:
Identificati care dintre acestea nu se incadreaza la interferenta cu notiunea de stoc.
a. ritmicitatea aprovizionarii;
b. determinarea si utilizarea capacitatilor de depozitare;
c. formarea loturilor de expeditie si transport;
d. asigurarea capacitatii de a face fata fluctuatiilor neasteptate ale productiei
sau vanzarilor;
e. gestionarea operativa a bunurilor.

40. Exigentele unui bun ambalaj sunt prezentate in continuare. Identificati formularea ce
nu se refera la acestea.
a. sa fie depozitat corect pentru a nu-si pierde caracteristicile fizico-chimice;
b. sa nu fie exagerat de mare pentru un continut minor;
c. sa nu fie luxos pentru un continut modest;

9
 d. sa-si indeplineasca obligatia de baza cu privire la protejarea produsului;
e. sa-si indeplineasca obligatia de baza cu privire la protejarea produsului;

41. Fara stocuri nu se poate obtine utilizarea judicioasa a capacitatilor de productie, nu se pot
satisface cererile clientilor in concordanta cu pretentiile pe care le emit, nu se pot desfasura o
serie de operatii din sistemele de aprovizionare cu cheltuieli rezonabile. Identificati in textele
de mai jos care este rolul stocurilor.
a. efectele negative ale uzurii morale a materialelor stocate;
b. infaptuirea unor ritmuri ridicate de dezvoltare economica;
c. a asigura conditii optime pentru desfasurarea, dupa un sistem rational, a
activitatii firmelor;
d. prelungirea duratei vietii produselor;
e. utilizarea resurselor secundare rezultate din procesul de productie si din
consum.

42. Exigentele unui bun ambalaj sunt prezentate in continuare. Identificati formularea ce
nu se refera la acestea.
a. sa fie depozitat corect pentru a nu-si pierde caracteristicile fizico-chimice;
b. sa nu fie exagerat de mare pentru un continut minor;
c. sa nu fie luxos pentru un continut modest;
d. sa-si indeplineasca obligatia de baza cu privire la protejarea produsului;
e. sa-si indeplineasca obligatia de baza cu privire la protejarea produsului;

43. In activitatea practica stocurile de aprovizionare indeplinesc anumite functii denumite

principale; identificati care sunt acestea in textul de mai jos:
a. infaptuirea unor ritmuri ridicate de dezvoltare economica;
b. cresterea eficientei intregii activitati economice a firmei;
c. diminuarea eficientei activitatii economice prin scoaterea din circuit a unor
cantitati insemnate de resurse;
d. utilizarea intensiva, cu maxima eficienta a capacitatilor de productie si a
resurselor de munca;
e. sigurarea la timp si in totalitate a resurselor materiale necesare proceselor
productive.

44. Receptia calitativa a materialelor si produselor este mai pretentioasa si solicita mai
multe cunostinte tehnice. Pentru aceasta se stabilesc un anumit numar de probe in mod
arbitrar, pe baza unor calcule statistice.Verificarile cu probe se aplica atunci cand:
a. materialele sunt fabricate in serie sau in masa continua si nu corespund
prevederilor de calitate;
b. costul verificarilor este relativ ridicat fata de costul fabricatiei produselor;
c. verificarea articolelor din lot comporta incercari distructive;
d. este necesara determinarea mai multor marimi;
e. materialele si produsele sunt foarte solicitate sau au termene de garantie
relativ scurte, necesitand o circulatie rapida.

45. Identificati in textele de mai jos formularea care nu reprezinta una din trasaturile
procesului de
stocare.

10
 a. are caracter obiectiv si obligatoriu pentru toate unitatile economice;
b. corelarea constituirii, amplasarii si administrarii stocurilor cu indicatorii
strategici si in interdependenta cu rezultatele economico-financiare ale
activitatii firmelor;
c. adaptarea sistematica a nivelului stocurilor la noi conditii economice, la
cerintele desfasurarii procesului de aprovizionare si asigurarii continuitatii
fabricatiei, la structurile organizatorice noi ce s-au creat si la noul ritm al derularii
resurselor
d. utilizarea intensiva, cu maxima eficienta a capacitatilor de productie si a
resurselor de munca, prin asigurarea la timp si in totalitate a resurselor
materiale necesare proceselor productive;
e. controlul stocurilor cu privire la respectarea nivelurilor si structurilor
stabilite, depistarea cantitatilor care depasesc aceste niveluri si devin
amorfe, livrarea operativa catre unitatile economice care au nevoie de
un volum mai mare de resurse.

46. Metoda controlului pe baza unei singure probe se aplica intr-o serie de cazuri.
Identificati in textele de mai jos cazul ce nu corespunde metodei controlului pe baza unei
singure probe.
a. produsele respective sunt fabricate de unitatea in cadrul careia se face
verificarea;
b. costul luarii probelor este relativ ridicat fata de cazul examinarii
exemplarelor;
c. cand nu exista posibilitatea luarii probelor in mai multe etape din acelasi
lot;
d. examinarea exemplarelor comporta incercari de lunga durata care se
executa simultan pentru toate exemplarele probei, iar verificarea pe
baza de mai multe probe ar intarzia prea mult circulatia produsului;
e. cand personalul de verificare nu este familiarizat cu metodele de verificare
pe baza de probe.
47. Evolutia stocului curent intre minim si maxim este determinata de ritmul consumului
si cadenta cu care are loc eliberarea materialelor din stoc pentru acoperirea cererilor de
consum. Sub acest aspect consumul imbraca mai multe forme. Identificati in textele de mai
jos aceste forme.
a. consum specific si consum neritmic;
b. consum constant si consum periodic;
c. consum constant continuu si consum variabil;
d. consum uniform in timp si consum periodic;
e. consum ritmic si consum uniform.
48. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in directii de actiune
pentru realizarea unui consum economic:
a. fundamentarea tehnico-economica a indicatorilor de consum si valorificare
a resurselor materiale;
b. evitarea impactului dur cu piata de materii prime, materiale si energie;
c. ridicarea nivelului tehnic calitativ al produselor;
d. modernizarea structurii productiei din profilul de fabricatie;
e. folosirea de inlocuitori pentru resursele materiale clasice

11
49. Factorii care influenteaza nivelul de formare a stocurilor de productie actioneaza in mod
diferit, au putere de influenta mai mare sau mai mica, in raport de: natura resursei materiale,
destinatia in consum si conditiile de asigurare-furnizare-conservare. Uneori, influenta acestor
factori poate fi conjugata. Comun lor este faptul ca actiunea se concretizeaza in cheltuieli sau
pierderi care se inglobeaza in costul produselor, lucrarilor, serviciilor, influentand nivelul
acestora si implicit rentabilitatea firmei. Identificati in textele de mai jos factorul care nu are
influenta asupra nivelului stocurilor .
a. efortul de stocare;
b. gradul de utilizare a capacitatilor de productie la furnizor raportat asupra
nivelului optim al stocurilor de materiale la beneficiar;
c. frecventa livrarilor in functie de conditiile furnizorilor si ale
consumatorilor;
d. normele minime de livrare;
e. distanta fata de furnizor.

50. Identificati in cadrul formularilor de mai jos varianta ce nu reprezinta functii ale
indicatorilor de consum si valorificare:
a. instrument tehnico-economic justificativ de baza;
b. instrumente determinante, stimulatoare si de cointeresare, pentru folosirea
economica a resurselor materiale;
c. instrumente de mare eficienta practica destinate pentru urmarirea, controlul,
analiza si evaluarea modului de folosire a resurselor materiale la nivelul
fiecarui punct de consum din organigrama firmelor;
d. instrumente pentru evidentierea modului de valorificare a resurselor
materiale la nivelul firmei si al structurilor sale interne;
e. reprezinta o baza de comparatie viabila pentru produsele din fabricatie
proprie, in raport ce cele realizate de firme similare.

51. Conducerea proceselor de stocare se manifesta in mod diferit, in functie de conditiile in care
au loc acestea. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in obiectiv al
conducerii procesului de stocare.
a. urmarirea sistematica a livrarilor programate pentru prevenirea intarzierilor,
a expedierii unor resurse necorespunzatoare calitativ;
b. formarea unor stocuri minime, asortate, care sa asigure desfasurarea
normala, la parametrii proiectati, a activitatii de ansamblu a firmelor
prin alimentarea continua a punctelor de consum in conditiile unui efort
de stocare cat mai mic;
c. mentinerea stocurilor efective in limitele estimate;
d. prevenirea fenomenelor de lipsa de resurse materiale in stoc si de
suprastocare, de formare a stocurilor cu miscare lenta sau fara miscare;
e. pastrarea integritatii cantitative, a caracteristicilor fizico-chimice a
resurselor pe timpul stocarii.

52. Cerintele indicatorilor de consum si valorificare au in vedere realizarea functiilor

specifice a acestora. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in cerinta
a indicatorilor de consum si valorificare:
a. revizuirea si imbunatatirea sistematica a conditiilor in care are loc consumul;
b. servesc drept instrumente in analiza comparata a conditiilor materiale in

12
 care sunt realizate produsele de catre o firma in raport cu unitati
similare de profil;
c. adaptarea permanenta la noile conditii tehnice, tehnologice si
organizatorice pe care rezultatele cercetarilor stiintifice din domeniu le
ofera pentru aplicare;
d. luarea in consideratie a mutatiilor in structura materiala, oferta de produse,
dotarea tehnica, tehnologie si organizarea productiei;

53. Modalitatile de actiune pentru concretizarea obiectivelor conducerii procesului de

stocare sunt specificate mai jos. Precizati formularea care nu se refera la una din modalitatile
de actiune pentru concretizarea obiectivelor conducerii procesului de stocare.
a. folosirea in dimensionarea stocurilor a unor modele economico-matematice
adecvate scopului urmarit, care tin seama de factorii concreti ce le conditioneaza
existenta si nivelul de constituire, de cheltuielile specifice pe care le antreneaza
procesul lor de formare;
b. alegerea furnizorilor a caror oferta prezinta cele mai avantajoase conditii
economice si asigura certitudine in livrarile viitoare;
c. aplicarea in procesul de urmarire-control a derularii proceselor de sto-care,
a evolutiei stocurilor efective fata de limitele estimate, a unor metode si tehnici de
mare eficacitate si utilitate practica, cu accentuat caracter preventiv pentru
fenomene dereglatoare sau stari irationale;
d. valorificarea intr-un timp scurt a stocurilor devenite disponibile pentru
deblocarea operativa a fondurilor financiare astfel imobilizate
e. asigurarea unor conditii de depozitare-pastrare judicioase in scopul prevenirii
degradarilor de materiale stationate in stocuri.

54. Normele de consum se elaboreaza de catre compartimentul tehnic al firmei prin colaborarea
dintre acesta cu cel de aprovizionare si cel de planificare a productiei.
Identificati in cadrul formularilor de mai jos pe cea care nu se refera la un criteriu de
clasificare a normelor de consum:
a. dupa elementele componente;
b. dupa destinatia de consum;
c. dupa locul ocupat in cadrul circuitului productiv;
d. dupa locul ocupat in cadrul circuitului productiv;
e. dupa orizontul de timp de aplicare sau perioada de valabilitate.

55. Stocurile se pot exprima in mod diferit, in functie de corelatiile in care acestea se
gasesc cu celelalte sectiuni ale programului de dezvoltare economico-sociala al firmei, precum
si de functiile lor in cadrul planului de aprovizionare. Precizati modul corect de exprimare a
stocurilor continut de enunturile urmatoare:
a. in unitati conventionale, calitative;
b. in unitati de productie, cantitative;
c. in unitati de masura proprii;
d. in unitati naturale, unitati valorice, zile;
e. in unitati de masa si volum.

56. Normele tehnice de consum de energie reprezinta cantitatea maxima admisa a fi

13
consumata pe baza de documentatie tehnico-economica elaborata in conditiile incarcarii la
parametri prevazuti a instalatiilor, agregatelor, respectarii stricte a prescriptiilor tehnice si
tehnologice de lucru, precum si aplicarii masurilor ce conduc la cresterea randamentului
energetic, organizarii optime a proceselor de productie, recuperarii resurselor energetice
refolosibile de la utilajul sau procesul tehnologic care le-a generat. Ele se iau in calcul in
fundamentarea planului si programelor de aprovizionare cu carburanti, combustibili, energie
electrica si energie termica, precum si a planului costurilor de productie.
Identificati in formularile de mai jos varianta ce nu se constituie in element pe baza
caruia se determina:
a. pe baza consumurilor de energie propriu-zise;
b. pe baza bilanturilor energetice de proiect;
c. pe baza documentatiilor de investitii aprobate;
d. pe baza bilanturilor energetice reale elaborate de firma;
e. pe baza programelor de masuri de economisire a energiei.

57. Identificati in textele de mai jos punctul ce nu reprezinta caracteristicile elementelor de

calcul ale structurii stocurilor.
a. cererea de consum;
b. cantitatea de aprovizionat;
c. lotul cu care se face aprovizionarea;
d. parametrii de timp care intervin in procesele de stocare;
e. cererea variabila.

58.Identificati in cadrul formularilor de mai jos textul care nu se refera la factorii de

influenta ai procesului de croire:
a. caracteristicile dimensionale ale materialelor si reperelor;
b. volumul materialului care este efectiv folosit;
c. tipul productiei si tehnica ori tehnologia folosite in debitarea-decuparea reperelor;
d. varietatea dimensional-configurativa a reperelor obtinute dintr-un suport definit
poate conduce la o croire simpla sau complexa;
e. forma si structura interna a materialului de croit.

59. Gestiunea economica a stocurilor asigura aprovizionarea continua a procesului de

productie cu resursele materiale necesare, existenta acestora in depozitele firmei, acumularea
lor prealabila, astfel incat, la primirea comenzii, sa se poata alimenta imediat sectiile de
fabricatie, locurile de munca, cu materiale in cantitatile si sortimentele solicitate. Identificati
in textele ce urmeaza formularea care nu se incadreaza in tipuri de gestiune diferentiata a
stocurilor.
a. gestiunea cu cerere constanta, la intervale egale ;
b. gestiune cu cerere imediata, slab crescatoare ;
c. gestiunea cu cerere variabila, la intervale egale ;
d. gestiunea cu cerere variabila, la intervale inegale ;
e. gestiunea de tip sau cu doua depozite.

60. Identificati in textele urmatoare formularea ce nu se incadreaza la caile si sursele prin

care se realizeaza recuperarea si recircularea materialelor refolosibile:
a. colectarea si valorificarea materialelor, pieselor si subansamblelor
reutilizabile;

14
 b. recuperarea, reconditionarea si refolosirea pieselor, subansamblelor si
reperelor;
c. colectarea, prelucrarea si valorificarea materialelor refolosibile;
d. identificarea, strangerea si depozitarea materialelor;
e. recuperarea si refolosirea pieselor de echimb, subansamblelor reutilizabile
rezultate din dezmembrari.

61. Identificati in textele de mai jos punctul ce reprezinta momentul cand are loc lipsa de
stoc.
a. depozitarea si conservarea conduc la scaderea calitatii produselor;
b. modificarea structurii productiei;
c. nu este economic sa se constituie stocuri de materiale la un articol;
d. se comanda materiale in formate si dimensiuni diferite de cele reale;
e. are loc transferul de sarcini altei firme productive.

62. Firmele vor trebui sa asigure desfasurarea in conditii de eficienta economica a tuturor
activitatilor destinate procesului de recuperare si valorificare a materialelor apeland la unele
masuri tehnico-organizatorice. Identificati in textele urmatoare formularea ce nu se constituie
in masura tehnico-organizatorica.
a. realizarea unui nivel ridicat al productivitatii muncii lucratorilor din acest
domeniu;
b. folosirea oportuna a solutiilor de croire rationala in cadrul proceselor de
fabricatie;
c. mecanizarea complexa a operatiilor;
d. dinamizarea desfasurarii operatiilor de colectare si valorificare a
materialelor refolosibile;
e. reducerea cheltuielilor atrase de acest proces.
63. Stocurile fara miscare constituie un "balast" cu serioase consecinte pentru activitatea
economica. Identificati in textele de mai jos formularea care nu reprezinta consecinte ale
detinerii unor astfel de stocuri pentru firma.
a. cheltuieli mari pentru intretinerea, depozitarea si conservarea materialelor;
b. supradimensionarea necesarului de materii prime si materiale;
c. dobanzi penalizatoare pentru creditele acordate;
d. blocarea spatiilor de depozitare;
e. degradarea, demodarea sau dezasortarea materialelor depozitate o perioada
mai indelungata de timp.

64. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea care nu se constituie in factor ce
influenteaza strategia de desfacere:
a. profilul de activitate al firmei;
b. numarul de utilizatori potentiali;
c. caile de prospectare a pietei;
d. gradul de complexitate al produselor si serviciilor;
e. numarul de producatori sau prestatori de servicii de un anumit tip.

65. Identificati in textele de mai jos una dintre masurile pentru eliminarea efectelor
negative generate de imobilizarea materialelor.
a. desfasurarea unei ample actiuni de informare a potentialilor clienti de pe

15
 piata;
b. apelarea unor unitati specializate in studiul pietei, a unor agenti comerciali
cu experienta si sfera de actiune mare;
c. participarea la bursele de resurse materiale si produse, la targuri si
expozitii;
d. folosirea resurselor materiale respective, devenite disponibile, chiar in
cadrul firmei ;
e. urmarirea permanenta a evolutiei stocurilor.

66. Strategia odata elaborata se adapteaza sistematic in raport cu noile conditii care apar si
care le modifica pe cele avute initial in vedere. Strategia activitatii de desfacere se afla in
stransa interdependenta cu:
a. organizarea activitatii de servire-vanzare, livrare-expeditie a produselor;
b. potentialul de productie sau de absorbtie care se poate pune in evidenta prin
estimare;
c. organizarea si modernizarea retelelor de distributie si de service;
d. oferirea si asigurarea serviciilor asociate produselor;
e. urmarirea comportamentului produselor la utilizatori.
67. Atunci cand au aparut fenomene de imobilizare a resurselor in stocuri este necesar ca
problema sa fie solutionata prin diferite cai. In textele de mai jos identificati formularea care
nu reprezinta cale de solutionare.
a. folosirea resurselor materiale respective, devenite disponibile, chiar in
cadrul firmei, dar pe alte destinatii de consum decat cele initiale si daca
se justifica economic;
b. inlocuirea unor materiale sau sortimente cu cele existente in stoc si
utilizarea lor pentru alte lucrari sau pentru alte produse;
c. asigurarea unor conditii optime pentru activizarea resurselor materiale
blocate fara scop economic in stocuri disponibile;
d. contractele economice se adapteaza la noile conditii, tinandu-se cont de
gradul de acoperire al sarcinilor de plan cu resursele materiale existente
in stoc;
e. desfasurarea unei ample actiuni de informare a potentialilor clienti de pe
piata asupra resurselor materiale si produselor disponibile pentru
vanzare, folosind in acest sens toate mijloacele posibile care se justifica
economic.

68. Elaborarea planului strategic si a programelor de desfacere a produselor pe canalele

prevazute sau pe destinatari vizeaza urmatoarele activitati (actiuni):
a. informarea larga a potentialilor utilizatori asupra produselor si serviciilor
care se pot oferi pentru comercializare directa sau prin intermediari;
b. studiul pietei in vederea identificarii cererilor dimensional-structurale ale
viitorilor cumparatori-utilizatori;
c. evaluarea previziunilor in vanzari;
d. intocmirea portofoliului de comenzi si incheierea de contracte economice;
e. expedierea produselor pe canalele de distributie stabilite.

69. Cheltuielile de stocare, cuprind cheltuielile efectuate cu:

Identificati formularea care contine raspunsul corect cu privire la ce cuprind

16
cheltuielile de stocare.
a. transportul intern, manipularea, depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza,
evidenta, sau eventuale deteriorari; imobilizarea fondurilor financiare;
b. stationarea resurselor materiale in stoc; primirea-receptia; transportul
intern, manipularea, depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau
eventuale deteriorari; imobilizarea fondurilor financiare;
c. stationarea resurselor materiale in stoc; primirea-receptia; imobilizarea
fondurilor financiare;
d. stationarea resurselor materiale in stoc; primirea-receptia; transportul
intern, manipularea, depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau
eventuale deteriorari;
e. stationarea resurselor materiale in stoc; transportul intern, manipularea,
depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau eventuale deteriorari.

70.In activitatea de desfacere a produselor firma poate adopta urmatoarele tipuri de strategii:
a. strategii in investigarea pietei;
b. strategii interstitiale;
c. strategii in domeniul produsului;
d. strategii in domeniul publicitatii si promovarii vanzarilor;
e. strategii in domeniul distributiei.

71. Efortul direct de stocare este constituit din cheltuielile legate de mentinerea stocului de
materiale bine determinate si localizate in spatiu pentru a le conserva proprietatile fizicomecanice
si chimice, integritatea, a le depozita, administra, manipula si elibera din stoc in
raport de cerinte. Indicati in formularile de mai jos afirmatia care nu are tangenta cu marimea
efortului direct de stocare:
a. cheltuieli cu salariile muncitorilor si personalului administrativ care
deservesc depozitele, inclusiv cotele pentru asigurari sociale aferente;
b. cheltuieli pentru energie electrica, combustibili, carburanti, abur, destinate
desfasurarii proceselor tehnologice de manipulare - depozitare - conservare;
c. cheltuieli cu amortismentele mijloacelor fixe, respectiv pentru constructii, utilaje,
mecanisme si alte mijloace de inventar ale depozitelor;
d. cheltuielile ocazionate de formarea si detinerea stocurilor;
e. cheltuieli pentru intretinerea si repararea instalatiilor si echipamentelor.

72. In activitatea economica s-au sedimentat si conturat urmatoarele strategii de tip

antreprenorial care au condus la realizarea succesului economic:
Identificati formularea ce nu reprezinta tip de strategie de desfacere in domeniul
produselorde tip antreprenorial.
a. utilizarea tuturor resurselor de care dispune firma sau antreprenorul;
b. stabilirea tintei acolo unde nu exista nimic;
c. descoperirea si ocuparea unei brese ecologice;
d. crearea unui climat favorabil cumpararii;
e. schimbarea caracteristicilor economice ale unui produs, ale unei piete de
desfacere sau ale unui domeniu.

73. Stocurile peste necesar sau suprastocarea reprezinta acumulari de resurse materiale
care depasesc nevoile firmei pentru perioada respectiva; aceasta situatie se datoreaza unor

17
cauze obiective. Precizati care este formularea din textele de mai jos ce nu contine aceste
cauze:
a. folosirea resurselor materiale respective, devenite disponibile, chiar in
cadrul firmei, dar pe alte destinatii de consum decat cele initiale si daca se justifica
economic;
b. specificarea si comandarea materialelor in formate, dimensiuni, compozitii, calitati
diferite de cele reale, necesare in procesul de productie;
c. livrarea de catre furnizori a unor materiale in sortotipodimensiuni diferite de cele
prevazute in comenzile primite de la beneficiari si in contractele economice
incheiate cu acestia;
d. modificarea pe parcursul anului a structurii productiei, fara adaptarea
corespunzatoare a planului de aprovizionare;
e. livrarea de catre furnizori a materialelor in neconcordanta cu termenele stabilite
prin contracte sau expedierea unor loturi mai mari decat cele care au stat la baza
dimensionarii stocurilor.
74. Sfera de cuprindere a serviciilor se poate materializa in:
Identificati formularea ce nu reprezinta sfera de cuprindere a serviciilor.
a. servicii care contribuie la conceperea si fabricatia unor produse;
b. serviciile care inlesnesc comercializarea produselor;
c. asistenta in domeniul organizarii si conducerii productiei;
d. modalitatile practicate de producator-furnizor pentru desfacerea produselor
sale.
e. asistenta in domeniul organizarii si conducerii activitatii de desfacere;

75. Precizati care este formularea din textele de mai jos ce nu contine una dintre metodele
de calcul a stocurilor de productie.
a. metoda calculului direct;
b. metoda minim-maxim;
c. metoda calculului indirect;
d. metode ce iau in calcul cheltuielile antrenate de procesele de aprovizionarestocare;
e. metoda statistica.

76. Identificati in cadrul variantelor de mai jos textele care nu se refera la functiile
serviciilor.
a. de inlesnire a comercializarii produselor;
b. de sporire a volumului si eficientei vanzarilor;
c. de imbunatatire a calitatii ofertei;
d. de retroinformare;
e. de stabilizare si permanentizare a relatiilor cu partenerii.

77. Precizati care este formularea din textele de mai jos ce contine unul dintre elementele
de care depinde pragul de comanda-reaprovizionare.
a. durata de reaprovizionare;
b. durata de alimentare a sectiilor consumatoare;
c. durata de emitere a comenzii de reaprovizionare;
d. durata de pastrare a resurselor in stocuri in depozite si magazii;
e. durata de fabricatie a produselor.

18
78. Precizati care din variantele de text de mai jos se refera la principalii indicatori
specifici ce definesc continutul planului si programelor de desfacere sunt:
a. stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de gestiune; stocul
preliminat de produse finite la sfarsitul perioadei de gestiune; stocul de
siguranta;
b. volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la sfarsitul
perioadei de gestiune;
c. volumul desfacerilor; stocul de conjunctura; stocul preliminat de produse
finite la sfarsitul perioadei de gestiune;
d. volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la inceputul
perioadei de gestiune;
e. volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la inceputul
perioadei de gestiune; stocul de produse finite destinate desfacerii la
sfarsitul perioadei de gestiune.

79. Precizati care dintre formularile de mai jos reprezinta metode de calcul a stocului de
siguranta.
a. metoda IMPACT;
b. metoda calculului indirect;
c. metoda devierii medii;
d. metoda abaterii mediei patratice;
e. metoda bazata pe timpul de reaprovizionare.

80. Pe timpul cat produsele finite se gasesc in stocul de desfacere acestea trebuie sa
suporte o serie de operatii precum:
Identificati operatiile care nu se incadreaza la acest moment.
a. primirea si receptia produselor finite sosite de la sectiile de fabricatie;
b. inregistrarea in evidenta si incarcarea gestiunii;
c. se face egalitatea dintre stocul previzionat si stocul real apreciindu-se cu o
valoare probabila;
d. sortarea produselor finite;
e. asamblarea, compunerea, efectuarea unor operatiuni de mon-taj;

81. Viteza de rotatie arata in ce masura fondurile materiale circula mai repede, parcurgand intr-un
timp cat mai scurt fazele circuitului economic; orice stationare de lunga durata a acestor
fonduri conduce la realizarea unei productii materiale mai mici. Se cunosc datele de mai jos:
- stocul mediu de productie in expresie valorica este de 625;
- necesarul de consum exprimat valoric este de 5000;
- numarul de zile din an este de 360.
Aplicand formula vitezei de rotatie a stocurilor identificati varianta corecta de raspuns
din formularile de mai jos.
a. 25;
b. 35;
c. 45;
d. 15;
e. 30.

82. Etapele pe care le parcurge un produs in decursul existentei sale sunt, in general,

19
urmatoarele:
Precizati care dintre texte nu se constituie in etapa parcursa de catre produse in
decursul existentei lor.
a. nasterea produsului;
b. cresterea vanzarilor;
c. orientarea catre produse noi;
d. maturitatea;
e. declinul.

83. Codificarea materialelor, pieselor de schimb, a altor repere este actiunea prin care,
folosind un anumit sistem de indexare, se atribuie fiecarui articol un simbol in scopul
substituirii denumirii acestuia. Precizati care din textele de mai jos contin sistemele de
indexare uzitate in nomenclatorul de materiale si echipamente tehnice:
a. sistemul zecimal;
b. sistemul milenar;
c. sistemul centisimal;
d. sistemul alfa - numeric si numeric;
e. sistemul combinat.

84. Cauzele care pot conduce la incetinirea ritmului de crestere a vanzarilor si de

dezvoltare a produsului lansat sunt urmatoarele:
Precizati care dintre texte nu se constituie in cauze ale incetinirii ritmului de crestere a
vanzarilor si de dezvoltare a produsului.
a. produsul nu raspunde din punct de vedere calitativ cerintelor
cumparatorilor;
b. a considera produsul patruns pe piata ca vechi, din care cauza va trebui ca,
odata ce perioada de crestere s-a terminat, sa se orienteze catre alte
produse noi;
c. piata nu este prospectata corespunzator ceea ce conduce la o saturare
timpurie a ei, la lipsa de cerere, la restrangerea zonelor de consum;
d. reclama, publicitate, prezentare slabe, ce nu sustin in suficienta masura
ritmul asteptat al vanzarilor;
e. aparitia unui produs similar imbunatatit, sau a unui produs cu totul nou care
cuprinde in gama utilizarilor lui si utilizarile produsului lansat anterior
pe piata.

85. Nomenclatorul de resurse materiale si echipamente trebuie sa raspunda unor cerinte.

Identificati in textele de mai jos formularea ce nu reprezinta cerinta.
a. sa cuprinda toate articolele de care are nevoie firma, pe toate subsistemele
componente, pe intreaga perioada de gestiune;
b. sa prevada pozitii de rezerva pentru includerea ulterioara in cadrul acestuia
a noi articole neprevazute sau neidentificate initial;
c. sa asigure o ordonare stricta a materiilor prime si materialelor;
d. sa cuprinda fiecare articol distinct la o singura pozitie si sa ii corespunda un
singur numar de cod;
e. sa fie completat la zi.

86. Precizati care dintre textele de mai jos nu reprezinta functie pe care o indeplinesc

20
marcile:
a. indica originea produsului;
b. garanteaza calitatea produsului;
c. tendinta de a crea o varietate de presiuni;
d. stimuleaza solicitarea si cumpararea produsului;
e. contribuie la desfasurarea unei concurente loiale deoarece inlatura
posibilitatea de a confunda un produs fabricat de o firma cu acelasi
produs facut de alta firma.

87. Procesul de elaborare a planului si a programelor de aprovizionare materiala are la

baza o serie de elemente pe care le prezentam in continuare.
a. asigurarea unei stricte corelari intre necesitatile de consum cu potentialul pe
structura de resurse materiale care pot fi asigurate, in scopul indeplinirii
obiectivelor de ansamblu ale activitatii firmei;
b. modificarile de ordin tehnic, tehnologic si organizatoric ce au loc in cadrul
firmelor;
c. imbunatatirea structurii materiale;
d. determinarea necesarului de resurse materiale, materii prime si energetice
destinate realizarii activitatii de baza a firmei, respectiv fabricatiei de
produse, executarii de lucrari sau de prestatii de servicii, denumit
generic necesar de consum;
e. tendintele si mutatiile ce se inregistreaza pe piata interna si externa de
materii prime.

88. Precizati care dintre textele de mai jos nu reprezinta functie pe care o indeplinesc
marcile:
a. indica originea produsului;
b. garanteaza calitatea produsului;
c. tendinta de a crea o varietate de presiuni;
d. stimuleaza solicitarea si cumpararea produsului;
e. contribuie la desfasurarea unei concurente loiale deoarece inlatura
posibilitatea de a confunda un produs fabricat de o firma cu acelasi
produs facut de alta firma.

89. Precizati care din textele de mai jos nu se incadreaza la activitatea operativa de
desfacere a produselor:
a. organizarea minutioasa a operatiunilor de pregatire a produselor pentru livrare;
b. formarea loturilor complete si complexe, unitare pentru livrare;
c. intocmirea documentelor de expeditie;
d. pregatirea pietei cu privire la aparitia unor noi produse;
e. derularea propriu-zisa a actiunii.

90. Strategiile in cadrul procesului de aprovizionare cu resurse materiale au in atentie o

serie de obiective. Care dintre variantele din textul de mai jos nu reprezinta obiective ale
strategiei in aprovizionarea materiala:
a. stabilirea pe structura a necesitatilor reale de resurse materiale pentru consum;
b. implementarea unui sistem informational simplu, cuprinzator, operativ, care sa
permita evidentierea in timp util a starii proceselor de aprovizionare-stocare si

21
 consum al resurselor materiale;
c. mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in
limitele maxime si minime estimate, a consumurilor in limitele normate
d. mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in
limitele maxime si minime estimate, a consumurilor in limitele normate;
e. formarea unor stocuri minim necesare, care sa asigure acoperirea ritmica, completa
si complexa a cererilor pentru consum in conditiile antrenarii unor costuri minime
de achizitionare, aducere si depozitare a resurselor materiale.

91.Precizati care din textele de mai jos nu reprezintă obiectiv al analizei gradului de
îndeplinire a planului de desfacere:

92. Identificati in textele de mai jos varianta care nu reprezinta modalitati de realizare a
strategiei de aprovizionare:
a. identificarea necesitatilor de consum pentru toate destinatiile de utilizare a
resurselor materiale si evaluarea lor folosind metode si modele adecvate;
b. mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in
limitele maxime si minime estimate, a consumurilor in limitele normate;
c. alegerea anticipata a resurselor materiale oferite de piata, folosind o paleta
extinsa de criterii de selectie;
d. aplicarea, cu prioritate, in dimensionarea stocurilor a unor modele care asaza
nivelul acestora pe criterii economice;
e. folosirea in urmarirea si controlul dinamicii stocurilor efective a unor metode si
tehnici eficiente si de utilitate practica.

93. Identificati în cadrul textelor de mai jos formularea care nu reprezintă etapă de parcurs
în organizarea si concretizarea relatiilor comerciale de desfacere:

22
94. Factorii care influenteaza strategiile in cumpararea de resurse materiale pot fi
urmatorii:
Identificati formularea care nu se constituie in factori ce influenteaza strategiile in
aprovizionare.
a. disponibilitatile de pe piata de cumparare;
b. numarul de furnizori;
c. varietatea produselor;
d. intelegerile intre furnizori;
e. costurile de intrare pe piata de cumparare.

95. Acordul de parteneriat trebuie să rezolve următoarele probleme principale:

Identificati în cadrul variantelor de mai sus textul care nu se referă la ce probleme
trebuie să rezolve acordul de parteneriat.

96. Pozitia firmei in cadrul pietei, in calitate de producator-furnizor necesita evidentierea

unor caracteristici speciale ale acesteia. Caracterizarea furnizorilor se poate face dupa cum
urmeaza:
Identificati formularea care nu se constituie in criterii de caracterizarea a furnizorilor.
a. ca producatori;
b. prin resursele oferite;
c. prin facilitatile oferite consumatorilor;
d. prin calitatea managementului;
e. prin sistemul de preturi.
97. Identificati în cadrul textelor de mai jos formularea ce nu se referă la factorii de evolutie a
contextului stimulator al practicilor subfurnizoratului:

98. Identificati in textele de mai jos varianta care nu se constituie in criteriu obiectiv de apreciere
a furnizorilor reali:
a. modul de derulare a livrarilor anterioare;
b. modul de respectare a conditiilor referitoare la cantitatea comandata, cantitatea

23
 livrata efectiv, sortimentatia prevazuta, calitatea solicitata;
c. preocuparea pentru a-si face cunoscute conditiile de livrare;
d. modul in care se procedeaza in cazul materialelor si produselor respinse la receptia
calitativa si cantitativa;
e. informarea clientilor despre modernizarile pe care le are in vedere furnizorul sau
produsele noi prevazute pentru fabricatie.

99. Identificati în cadrul formulărilor de mai jos textul care nu se constituie în criteriu de
clasificare a contractelor economice.

100. Identificati în textele de mai jos care dintre variante nu contine factori favorizanti ai relatiilor
contractuale :

24