Cuvioasa schimnica Macaria

- mangaietoarea suferinzilor
18 iunie 1993

Incercam, numar de numar, cu un cuget oarecum pragmatic, sa va punem inainte

chipurile unor sfinti de o relevanta aparte, prin viata si invataturile lor, pentru
perioada in care traim - cand se cultiva antimodelul, anormalul, lepadarea
traditiei. Si fiindca suferinta oamenilor pare sa se inmulteasca tot mai mult pe zi
ce trece, adaugindu-se la rautatea zilei", am socotit potrivit sa luam aminte la
pilda unei femei iesite din comun, o patimitoare dintr-o vreme a patimirii",
care, in chip uimitor, aduce cu ea un duh mangaietor si datator de nadejde:
Cuvioasa Macaria.

S-a nascut de odovania Pastilor, in 1926, iar parintii au botezat-o chiar a doua zi dupa
nastere, temandu-se ca va muri. Preotul din sat, un ieromonah harismatic, a prorocit chiar
atunci: O fata buna; va trai, dar nu va umbla". Desi parte a unei familii numeroase si nu prea
instarite, Cuvioasa isi aminteste ca traiam ca si cum am fi fost doar doi. Nu aveam nimic
altceva; aveam doar rugaciunea".
La doar trei ani, a suferit de o boala a picioarelor si nu s-a mai putut deplasa, in ciuda
tuturor tratamentelor incercate. Casa fiind foarte mica, iar familia mare, fetita era silita sa isi
petreaca mai tot timpul sub pat, devenind, printr-o pronie a lui Dumnezeu, o mica zavorata".
Tatal, care o iubea mult, se ingrijea de bunastarea ei sufleteasca: o ducea in gradina si o legana
plin de caldura, si ii citea din Evanghelii.
Dupa o vreme, familia a izbutit sa se mute intr-o casa mai mare, invecinata cu o baraca
unde vietuiau niste monahii izgonite din manastire. Alaturi de ele a invatat fetita catisme din
Psaltire si cantari bisericesti.
Desi lipsita de bucurii lumesti, pentru ca traia o viata curata si placuta lui Dumnezeu,
harul o adumbrea din belsug. Astfel, dupa ce s-a rugat mult timp Maicii Domnului sa o
vindece, Imparateasa Cerurilor i s-a aratat in vis si a mangaiat-o. Altadata, povestea Cuvioasa,
nu puteam tine minte rugaciunea catre ingerul Pazitor, si mult am mai plans pentru asta.
Am sa te invat eu, mi-a spus Maica Domnului. Iata cum am tinut-o minte: am vazut-o intr-
un vis, iar ea mi-a zis: Hai s-o citim. Eu am s-o citesc, iar tu o sa tii minte. A repetat-o de
doua ori si am tinut-o minte. De acum n-o sa o mai uiti niciodata, mi-a spus ea".
La 7 ani are loc o intamplare minunata: cazu intr-o coma adanca, pret de mai multe
zile, incat familia a crezut ca a murit. Insa fetita era, de fapt, intr-o rapire duhovniceasca. I s-
au aratat Raiul si lacasurile ceresti: Aici suntem lipsiti de rabdare, dar acolo, in cer, se
revarsa doar bucurie. Frumusetea de acolo nu se poate asemui cu viata noastra. Ce stralucire
e acolo, ce minunat!", dar si iadul, tinuturile mortii", acolo unde traiesc intunecatii".
La sfarsit, Maica Domnului i-a fagaduit ca nu o va parasi niciodata - apoi copila a inviat
din morti", spre uluiala tuturor.
 Ma rugam fara incetare"

Desi avea doar 11 ani, fetita se invrednicise de mari daruri de la Dumnezeu, primind
inca de pe-atunci harisma tamaduirilor. Astfel, cu ingaduinta in duh a Maicii Domnului,
oamenii din sat si din vecinatati au inceput sa-i ceara ajutorul. Ea le dadea apa sfintita, se ruga
pentru ei, ii invata cum sa se roage lui Hristos si Maicii Sale - si cei ce veneau primeau
tamaduire.
Dumnezeiasca purtare de grija se vadeste a fi cu atat mai mare cu cat acele vremuri
erau unele intunecate pentru pamantul rusesc, cuprins de turbarea prigoanei bolsevice
impotriva Bisericii, ce incerca sa nimiceasca orice urma de credinta crestina. Dar, prin harul
revarsat de persoane precum Cuvioasa, multi se intareau in credinta lor, in loc sa si-o piarda,
si se apropiau de Dumnezeu.
A urmat apoi, in 1941, al Doilea Razboi Mondial. Fratii si cumnatii ei, in frunte cu
tatal lor, au fost chemati pe front, iar trupele germane au ocupat curand satul. Binecuvantata
fetita a scapat de la moarte din mila unui ofiter german, apoi s-a refugiat in tinuturile ramase
neocupate, silita sa se descurce sigura, in ciuda handicapului: Eram mica si slaba. Ma varam
sub un sopron sau intr-un hambar. Cand dadeam de oameni, stateam in apa pana la gat. Iarna
eram lasata in frig. Sapam o gaura in zapada, ma faceam ghem si asa dormeam. Beam apa
murdara, cu o coaja de mesteacan drept caus. Insfacam un pumn de zapada si o bagam in
gura. Vara mancam iarba si flori. Eram imbracata cu te-miri-ce: numai zdrente, acoperindu-mi
doar pieptul. Ma cataram pe un morman de pamant sau pe un stog de fan, unde era cald si
bine, si ma rugam Domnului. Ma rugam foarte tare lui Dumnezeu, ma rugam fara incetare".
Asa a trait doi ani, pe drumuri, pana ce Maica Domnului a ajutat-o in chip minunat si a
adus-o in calea unei monahii, Maica Natalia, care a luat-o in casa sa. Aceasta a ingrijit-o pe
mica orfana in anii grei ai foametei de dupa razboi nu doar material, ci si duhovniceste. Nu o
lasa sigura nici macar un minut. O vorba spune ca tineretea isi ia totdeauna partea sa", dar
fata a scapat de ispite: N-am avut nici un fel de prieteni, si nu am stat niciodata la o masa cu
altii. Trebuie sa te rogi cu putere lui Dumnezeu ca sa te ajute sa supravietuiesti anilor
tineretii".
La 20 de ani a fost tunsa in ascuns rasofora, primind numele Tihona. A trait astfel ca
multe alte suflete binecinstitoare in acei ani de prigoana, cand manastirile erau in marea lor
parte inchise, nevoindu-se intr-o casa de sat, alaturi de batrana Maica Natalia. Desi era
analfabeta, caci nimeni nu avusese vreme s-o invete carte, s-a rugat indelung si fierbinte
Maicii Domnului si iarasi Imparateasa Cerurilor i s-a aratat si, in chip minunat, a invatat-o pe
dinafara mai multe canoane de rugaciune.
Din pricina conditiilor grele de viata, suferea de multe boli; pana la 20 de ani ii
cazusera toti dintii, suferea cu plamanii, iar in 1957 a facut o raceala la rinichi care a tinut-o in
spital jumatate de an. Atunci, cu ajutorul lui Dumnezeu, niste oameni milostivi au ajutat-o sa
depuna actele de primire a pensiei de urmas pentru tatal ei, pierit pe front. Insa cel mai mult
suferea ca, datorita neputintei picioarelor, nu putea ajunge decat tare greu si arareori la
biserica, ca sa se impartaseasca - Maica Natalia imbatranise mult, si abia izbutea sa-si poarte
siesi de grija. Dumnezeu o miluia pe Cuvioasa prin oamenii care veneau sa-i ceara
rugaciunile, si ii mai lasau bani si alimente. Asa a putut sa intretina casa si pe batrana maica
pana la adormirea acesteia, la 97 de ani, in ajunul Craciunului. Dupa moartea ei, Maica
Natalia i s-a aratat in vis tinerei, imbracata in alb, si i-a multumit.
 Suferinta e ceva la care ma pricep"

Boala picioarelor i se agravase, intr-atat incat nu mai putea sta nicicum in capul
oaselor, asa ca in 1976 (dupa cum ii spusese batrana sa ocrotitoare) a fost tunsa in schima
mica. Dupa calugarie, Cuvioasa era ca nascuta din nou, iar boala i-a disparut. Dupa alte
cincisprezece luni, la 49 de ani, la vestirea Maicii Domnului, a primit si schima mare, luand
numele Macaria. Atunci Maica Domnului i s-a aratat iarasi si i-a spus ca o alege pentru o
nevointa": de-atunci inainte trebuia sa ia asupra ei suferintele si bolile tuturor oamenilor ce
veneau la ea cu cereri de tamaduire, sa faca loc in inima ei intregii dureri si intristari a Rusiei
si sa poarte pe umerii ei, cu smerenie, aceasta povara. Maica Domnului, de ce ai ales o
oloaga ca mine?", a intrebat-o. M-am uitat peste tot si nu am aflat pe nimeni mai vrednic ca
tine. Tu esti cea aleasa". Dar ce fel de aleasa pot fi eu?" Tu esti cea desavarsita a mea!", i-a
raspuns Preasfanta Maica. Nu pricep ce inseamna desavarsita!", a zis Cuvioasa, si i-a pus
metanie Imparatesei Cerurilor, adaugand: Am sa primesc suferinta cu bucurie. Suferinta e
ceva la care ma pricep".
Astfel, numarul oamenilor care o cautau nu mai contenea; veneau bolnavi trupeste, dar
si sufleteste, cei tinuti de duhuri necurate si cei carora li se facusera vraji. Veneau din toata paturile
sociale, saraci si bogati, batrani si tineri, clerici si mireni rusi, ucraineni, bielorusi, tatari, evrei
sau tigani, ortodocsi sau oameni fara nici o religie. Toti marturiseau ca, prin lucrarea Sfantului
Duh, Cuvioasa stia despre ei mai mult decat ei insisi.
Mi-e asa de mila de oameni, ca nu pot indura... Ii cer Domnului: Da-mi sa nu mai am
nimic altceva decat o coaja de paine, numai ca toti ceilalti sa o duca bine. Mi-e mila de
oameni, mi-e mai mila decat poti crede... Toti sunteti ai mei! Nu fac decat sa ma rog lui
Dumnezeu: Da, Doamne, sa fie mai putini oameni bolnavi!", spunea ea adesea.
Un vizitator inedit a fost renumitul Iuri Gagarin, primul cosmonaut din lume, a carui
mama era apropiata de Maica Macaria. Gagarin, pe atunci deputat in Sovietul Suprem, a
indragit-o si a cercetat-o in mai multe randuri. Era un om simplu, un om bun, foarte bun. Simplu
ca un copil. I-am spus: Nu mai zbura. Nu trebuie sa mai zbori!. Nu m-a ascultat, si curand si-a
gasit moartea. Chiar si asa, era nevinovat... asa de tanar".
Cei ce veneau la Cuvioasa Macaria cautau mangaiere, sfat sau ajutor. Primind povata,
vizitatorii ii cereau blagoslovenie pentru drumul de intoarcere, cu sufletul impacat si linistit, si se
simteau plini de o bucurie luminoasa, de parca ar fi avut aripi: Simti o stare sufleteasca
binecuvantata, rugaciunea se iveste neincetat in inima, iar picioarele te duc singure acasa. Esti plin de
cantare, iar lungul drum se scurteaza", isi amintea unul dintre acestia.

Oricine poate primi har - roaga-te numai"

Maica dadea mare atentie starii sufletesti a celor ce veneau la ea. Celor cu mintea
risipita le spunea inainte de toate trebuie sa vorbesti despre sufletul tau, despre inima". Pe cei
trandavi duhovniceste ii mustra asa: Nu ai credinta, nu postesti; iti place sa dormi ceasuri
multe si nu te rogi lui Dumnezeu - nu ai rugaciune", adaugand cu tristete: E o nenorocire ca
ma rog doar eu pentru tine. Fiecare ar trebui sa se roage pentru sine". De aceea, povatuia
adesea: Orice s-ar intampla, roaga-te totdeauna Domnului: Doamne, fii cu mine! Nu ma
parasi!. Nu lua in seama nimic altceva, chiar daca vin incornoratii (adica diavolii). Si
roaga-te Maicii Domnului. Daca te trezesti noaptea, spune cateva rugaciuni. Poti fi placut lui
Dumnezeu chiar daca stii numai o singura rugaciune. Fiecare sa se roage asa cum poate.
Trebuie numai sa crezi!". Pe o femeie ce nu stia sa se roage, Cuvioasa a invatat-o astfel:
Sculandu-te din somn, cere: Blagosloveste-ma, Doamne, sa vietuiesc in aceasta zi dupa
poruncile Tale. Cand te culci, cere: Doamne, cer pocainta pentru pacatele mele si
blagoslovenie pentru somnul meu, sau Primeste-ma, Doamne, si blagosloveste-ma in
somnul ce vine".
Staruia mult si pentru folosul rugaciunii pentru cei morti, spunandu-le oamenilor sa se
roage asa: Odihneste, Doamne, sufletelor robilor Tai adormiti (si zici numele), pentru sfintita
prescura si pentru masa pomenirii, si le fa lor vesnica pomenire".
Ii prevenea pe credinciosi sa aiba trezvie duhovniceasca in razboiul nevazut din viata:
Diavolii intind atatea curse, si atatia oameni cad in ele! Am vazut. Dupa ce si-au inhatat
slujitorii, stau cu ochii-n patru si asteapta pana cand omul devine al lor, apoi il prind de viu in
labele lor. Cand un om este la rugaciune sau la munca, nu-i fac nimic. Dar cand bea, suduie
sau se bate, sunt indata acolo".
Celor care aveau deja o asezare duhovniceasca buna, le zicea: Daca vrei sa
dobandesti harul, trebuie sa te pregatesti ca sa dobandesti scanteia dumnezeiasca. Oricine
poate primi har roaga-te numai lui Dumnezeu, cere-I lui Hristos: Doamne, iarta-ma si
miluieste-ma. Atunci cand va fi nevoie, El va trimite harul Sau".
Odata, cineva a intrebat-o: Ce este rugaciunea curata?" Rugaciunea curata este
rugaciunea fara ganduri", a raspuns ea. O alta intrebare a fost: Care-mi sunt cartile cele mai
de folos sa le citesc?" Citeste Evangheliile, Psaltirea, cartea de rugaciuni".
Cuvioasa vorbea adesea si despre Dreptii din vremea noastra, pe care ii cunostea in
duh: ,Avem multi Stalpi (ai Bisericii), foarte multi, iar ei staruie catre Domnul! Sunt atatia
vazatori cu duhul! Ei sunt ascunsi de ochii strainilor, in munti, in colibe micute, asa de micute
ca abia de incapi in ele, numai cu o masuta si o icoana pe perete. Ei sunt Stalpi de la pamant
pana la cer! Fie ca dumnezeiestii Stalpi sa ramana in picioare caci ei se roaga pentru noi".
Cand era intrebata despre viata de astazi, Cuvioasa ofta si zicea cu durere: Ce putem
sa facem?! Am ajuns sa traim vremuri rele. Astazi nu mai e decat vai; dulceata nu se mai
afla nicaieri. Dumnezeu a ingaduit asa. Cerul e intunecat si tuna pe pamant. Oamenii sunt
indeobste vicleni, facatori de rele, nu se supun defel Domnului Dumnezeu. Oamenii s-au
obisnuit sa traiasca dupa voia lor. Cei ce s-au curatit de pacate frecandu-se cu nisip, asa incat
sa se faca fara de pacat - aceia sunt cei intelepti. Acum intreg norodul a luat-o razna. Urasc
cele dumnezeiesti si iubesc cele paganesti. Oamenii s-au schimbat cu adevarat - nu mai cred
in Dumnezeu; iar daca citesc rugaciuni, le citesc fara bagare de seama, fara luare-aminte.
Vremurile sunt pacatoase. Carmuitorii nu mai sunt pentru popor si toate se vor nimici .
Vazand inmultirea suferintelor si bolilor printre oameni, unul din apropiatii Cuvioasei
a intrebat-o de ce ingaduie Dumnezeu toate acestea. ,Astazi se poate ajunge la Dumnezeu
numai prin boala si necazuri", i-a talcuit ea.

*
In noaptea zilei de 18 iunie 1993, acest inger pamantesc si om ceresc" s-a inaltat la
Domnul, inainte-cunoscandu-si sfarsitul: Matuska se duce la Biserica", zicea ea despre
Biserica Cereasca, acolo o sa se roage in liniste. Atunci toti va veti aduna laolalta si ma veti
pomeni, slujind o Panihida. Si Matuska o sa se roage pentru voi". Ultimele cuvinte ale
Cuvioasei au fost: Rugati-va si postiti! In aceasta sta mantuirea". Arhimandritul Ermoghen,
unul din apropiatii ei, a rostit atunci: Maica Macaria a murit la cumpana dintre doua
saptamani: Saptamana Tuturor Sfintilor si Saptamana Tuturor Sfintilor ce au stralucit pe
pamantul Rusiei. Ea a intrat in randul tuturor sfintilor si e numarata cu sfintii Rusiei". Iar
pomenirea Cuvioasei schimonahii Macaria dainuie nepieritor in inimile celor credinciosi,
facandu-se implinire cuvintelor Evangheliei: Asa sa lumineze lumina voastra inaintea
oamenilor, ca sa vada lucrurile voastre cele bune si sa slaveasca pe Tatal vostru Cel din
Ceruri" Matei 5:16. Sa avem parte de binecuvantarea ei!
Radu Hagiu
Mijlocirile Cuvioasei Macaria
Cel ce are dragoste pe pamant, cu ea se va muta in vesnica viata

Cuvioasa Maica Macaria a fost unul dintre acele suflete ce au urmat fara preget pildei
Domnului, traind ca sa dea sufletul sau rascumparare pentru multiCf. Marcu 10:45. Inainte sa
se mute la Ceruri, Cuvioasa marturisea: Mi-am petrecut toata viata in lacrimi si
rugaciuni. Nu cunosc nici o alta indeletnicire. M-am rugat si am plans mult. Nici ochi
nu mai am de atata plans. Nici nu stiti cat plange Matuska. Plang pentru voi toti, si
doar atat Ii cer Domnului: Doamne, ai mila de toti!", vadindu-se a fi unul dintre cei
pe care Duhul Sfant i-a ales sa se roage pentru intreaga lume, si a dat lor nesecate
lacrimi", cum spunea marele Cuvios Siluan Athonitul.
S-a facut astfel cu adevarat asemanatoare lui Hristos, iar El, in schimb, o asculta pe
bine-placuta Sa Mireasa, miluindu-i pe cei ce o au de cereasca solitoare. Iata, dar,
cateva marturii ale indraznelii inaintea Stapanului dobandite de Cuvioasa Macaria,
prin care Dumnezeu Isi revarsa harul Sau cel atotputernic.

Era chiar inainte de praznicul Nasterii Sfantului Ioan Inainte-Mergatorul (24 iunie).
Am auzit un glas in vis: A fost o faptura omeneasca cum nu mai este alta pe pamant, si nici
va mai fi vreodata!. Vorbea asa de deslusit, incat cuvintele mi-au rasunat in urechi. M-am
gandit, oare despre cine sa fie vorba? Poate despre Sfantul Ioan Inainte-Mergatorul? Dar a
doua zi am aflat despre moartea Schimonahiei Macaria si am inteles ca era vorba despre ea.
Am fost foarte necajita si intristata fiindca murise si nu avusesem prilejul sa-mi iau ramas-
bun. M-am rugat cum am putut si m-am uitat la cer, cand deodata am vazut Matuska,
tanara si plina de lumina, venea la mine..." (Galina).

Eram la Kaluga cu Evdokia Sergheievna (femeia care obisnuia sa o imbaieze pe

Matuska) si voiam sa ne ducem la mormantul Maicii Macaria. Evdokia Sergheievna a cazut la
pat cu gripa si nu a mai putut merge. Matuska s-a aratat limpede Evdokiei de doua ori si i-a
spus: Bine va fi celor ce imi fac mie bine. Evdokia voia sa duca o plasa cu mancare unei
calugarite ce lucra intr-o biserica. Acestei calugarite i se refuzase o pensie, iar Evdokia era
ingrijorata pentru ea. Matuska a venit la ea a doua oara si i-a spus: I s-a dat o pensie de
14.000 de ruble. Evdokia s-a simtit usurata. Indata s-a dus la biserica unde lucra calugarita si
a intrebat-o: Ai primit pensie?. Nedumerita, ea a intrebat-o pe Evdokia- De unde ai stiut?.
Evdokia a raspuns: Mi-a spus Maica Macaria. Calugarita a zis: Ce mare este Matuska' Mi-
au dat pensie am primit ieri 14.000 de ruble" (Schimonahia Maria).

Socot de datoria mea crestineasca sa dau marturie de tamaduirea din timpul

pelerinajului la mormantul Schimonahiei Macaria, savarsit de pomenirea ei, pe 18 iunie 1999.
Dupa slujba parastasului de la mormantul Maicii Macaria, am baut apa sfintita de la mormant
si m-am rugat asa Doamne Iisuse Hristoase, pentru mijlocirile Schimonahiei Macaria,
tamaduieste-mi trupul si miluieste-ma pe mine, pacatoasa. La intoarcerea in satul Temkino
am simtit ceva neobisnuit... Mi-am dat seama ca mana pe care n-o mai puteam ridica de o
saptamana la piept, caci suferisem o fractura a vertebrelor, a claviculei si incheieturii, nu ma
mai durea Am constatat si o scadere simtitoare a durerilor de calcai si o inmuiere a bataturilor
din talpa. Marturisesc inaintea lui Dumnezeu si a Bisericii de adevarul vindecarii mele, si cred
in puterea rugaciunilor Maicii Macaria inaintea lui Dumnezeu, si a apei sfintite de la
mormantul ei" (A T.Zainkva, raionul Holm-Jirkovski, oblastul Smolensk).

Am mers pe 8 noiembrie 2000 Ia Temkino, la mormantul Maicii Macaria. De acolo

am luat o cutiuta cu untdelemn sfintit si o metanie. Baietelul meu Serghei (pe atunci de 3 ani
si 7 luni) avea o umflatura pe piele cat o boaba de fasole si se plangea de dureri. Serioja mi-a
cerut dintr-odata sa il dau pe rana cu untdelemn de la Maica Macaria. Ne-am inchinat de trei
ori, rugandu-ne, si am cerut vindecare, apoi, inaintea candelei ce arde la mormant, l-am uns de
trei ori cu untdelemn, in semnul crucii. Trecusera cateva zile, cand Serioja m-a rugat din nou
sa il ung, si am facut-o. Au trecut apoi si mai multe zile, eu uitasem, dar Serioja si-a amintit:
Mami, de ce nu ma mai dai cu ulei?. Am dat sa-1 ung, dar n-am mai gasit umflatura. Nu
mi-a venit sa cred, asa ca am tot verificat, dar pielea era curata si neteda. Fiul meu se roaga
acum in fiecare dimineata si seara Domnului pentru Maica noastra Macaria, iar pe 18 iunie
2001, de ziua adormirii ei, am mers sa-i multumesc Matuskai" (G. V.Blinova, Moscova).

Soacra mea, Maria Feodorovna Grubitina, pe care Maica Macaria o vindecase inca de
pe cand traia de un cancer la ficat, a mers in 2000 intr-un pelerinaj la mormantul Matuskai.
inainte suferea de atacuri dese de astm bronsic, ajungand sa fie internata in stare grava la
spital. Acum, cu mila Domnului, pentru rugaciunile Maicii Macaria, nu a mai avut nici un
atac" (Pr. Vladimir, Smolensk).

Material realizat de Radu Hagiu