Familiile

Boereti Roma=
ISTORIC SI GENEALOGIE
(DUPE ISVOARE AUTENTICE)

DE

MI:IV-GEORGE LECCA

MDCCCXCIX

BUCILRETI

www.dacoromanica.ro
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE I EDITURA MINERVA"
Filip, Moroinnu, Popovici I Tliescu
6, STRADA REGALA (HOTEL UNION), 6

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIA
A.UTORILOR CONSULTATI

ARCHIVA SOC. DIN IAS (periodic) 8 V.

ARCHIVES HISTORIQUES (fain. Kantacuzne). s. d.
BIBESCU G. Domnia lui Bibescu V. 2 V.
BELDIMAN VORNICErL (ALEX.) Trago dia sati Eteria grecilor
din 1821.
BILCIURESCU C. ST.Mondstirile i bisericele din Romania (1890).
BLAREMBERG (NICOL.) Essai sur les institutions & lois de la
Roumanie, I v. 800 pag.
BALcEscu. Istoria Romanilor sub MihaI Viteazu.
BOLINTINEANU. stefan cel mare, (1870)...
BOLLIAC CESAR. Buciumul 1863 si Trompeta Carpatilor (-73)
(period.)
BOGDAN I. Texte slavone (Bucuret1) etc.
CANTEMIR PR. D. Descriptio Moldaviae, 2 v.
CANTEMIR Istoria imperiului Otoman, 2 v.
COLECT. CONVORBIRI LITERARE (TelliSig.), 1885.... etc.
CODRESCU ST. Uricarul i Colect.. de documente- etc. 18 v.

CONSTANTIN CAPITANUL. Istoria domnilor rii rom.nestf.

RADU LOGOFET GRECEANU. Istoria trii rom.nesti de la
1689-1700.
DIACUL MUSTEA. Cronica rii Moldova
CRONICA ANONIML Istoria Varif TOM. de la 1689.
RADU VORNIC POPESCU. Cronica rii romnesti.
CRONICA TRL/ ROMINET/ DE CAND ACT DESCA.LECAT Romiiisaf
(anonima). (In magazin istoric pentru Dacia.)

www.dacoromanica.ro
VI

NICOLAE COSTIN. Letopisetul MoldoveI (1662-1711).

ION VORNIC NECULCE. Letopisetul Moldova (1662-1793).
MIRON COSTIN LOGOFATUL. Letopisetul MoldoveI, 1594
F.1 'Ana la 1662.
0 GRIGORI URECHE VORNIC. DomniI MOld0Vel.
o
A ENAKI KOGAINICEANU. Letopisetul Moldova
0 E. KOG.ALNICEANU. Stihuri asupra boerilor Bogdan si
Cuza.
ION CANTA SPATARUL. Letopisetul Moldova (1741-1769).
(In Letopisetele Mold. de Kogalniceanu).

DAPONTES. Ephmrides Daces, trad. fr. Tome 1-3.

DEL CHIARO. Nella Storia delle revoluzioni di Valachia, 2 part.
DE1KETRIESCU ANG. BarbU. Catargiii, discursurI.
ENGEL. Geschiechte der Wallachei, t. I.
FOTINO. Istoria Dacia Trad. de G. Sion, 3 vol.
C-TE A. DE FORAS. Les princes Bassaraba de Brancovan
(No. 228).
LA GRANDE ENCYCLOPEDIE3 22 V.
GHIKA I. Ion Campineanu, (discurs).
GHIKA I. Convorbirl economice. 1876 br.
GALAsEscu. Monastirea Sinaia 1695-1895 (doc.).
GENEALOGIA FAMILIEf STURZA SAU TURZO. IasI 1842.
PITARUL HRISTACHE. CrOrliCa. mavroghensca.
HURRIUZACHE (Eud. de). Documente privitre la istoria Ro-
manilor, X vol.
HASDEU B. P. Magn. etimologicum Romaniae, 3 vol.
HASDEU. Colect. ColumneI luI Trajan i Revista nouti, etc.
(period,).
HASDEU B. P. Arhiva istoric a Romania
HASDEU. Histoire critique des Roumains.
HASDEU B. P.Negru-Voda i intemeiarea statuluI roman (1898).
ISVODUL SPATARULU CLNAtT sa Cronica luI HURTJ.
IORGA N. Fragmentc privitire la Ist. Roman. t. I.
COLECTIA. REVISTEi ejIUL (doc.).
KOGALNICEANU. Letopisetile Moldo-ValahieI, 3 vol. (col.)
LACUSTEANU N. B. Dup5. Exil. (1898, Craiova).
LAURIAN & BA.LCESCU. Magazin istoric pentru .Dacia, 5 vol.
LEGRAND E. Bibliographie Hlnique, (introd. t. I.)
DE MAGNY. Nobiliaire Universel.

www.dacoromanica.ro
 VII

MARSILLAC (ULYSE DE). Histoire de Parme roumaine, 1871

BucurestI.
MELFIISEDEC (EPISCOPUL f). Notite istorice i archeologice
din Moldova.
ITEGRUZZI COSTACHE.Alexandru Lpusneanu ; Aprodul Purice.
ODOBESCU A. Revista romnd 3 v. (1861-63).
ODOBESCU. AntiquitAtile judetuluI RomanatI.
ODOBESCU. Mihnea cel red; D6mna Kiajna.
OROLSKI, Orbis Polonus, 1641 (Cracovia) vol. III.
PAPA' ILARIAN.Tesaur de monumente istorice 3 vol.
UN PHANARIOTE (E. RIZO-RANGAB). Livre d'or de la noblesse
phanariote.
ALEXANDRI V. Poeziile populare ale Romnilor, colee.
ALEXANDRI V. Dumbrava. rosie, poem.
PESSIACOV. Biserica S-tu Dumitru Bnesa, Crajova.
PUCARI ION (CAV. DE). Date istorice asupra familiilor nobile
din Transilvania 2 vol.
POPESCU N. D. Calendarul pentru totl romnif 96.
PAPAZOGLU LT.-COLONEL. ISIOTia orasulul Bucurestl.
REINACH. La Serbie & le Montenegro.
ROSETTI DEM.-MAX. DicOonarul contimporanilor din Rom,
nia, 1898.
SINCAI. Cronica Romanilor 3 vol.
Simi C. Arhondologia Moldevel.
STEF. KRETZULESCU. Arbore genealogice, n. 1 si 2.
STEFULESCU AL. Mondstirea Tismana.
STEFULESCU. Incerc. asupra istorieI Targu-JiuluI, (99, Bucur.).
SATHAS. Documents rlatifs l'hist. de la Grce au moyen-
age. IX vol.
SBIERA DR. I. Familia Sbiera i amintirI din via0'. .(1899).
Tocuxscu. Revista pentru istorie i archeologie.
TEODORESCU G. DEM. Istoria literaturel romne (ined.).
UREMIA V. A. Viata i operile 1111 Miron Costin, 2 v.
URECHIA. V. A. Schite din istoria literat. romne.
VAILLANT. La Romanie, II t. (1844).
XENOPOL A. D. Istoria Romanilor, 6 vol.
XENOPOL. Istoria si genealog-ia caseI Callimaki, (1897).

www.dacoromanica.ro
VIII

DOCUMENTE
In arhiva StatuluI, BucuretI (condici de monstirl, etc.) ;
la Academia romn.Documente particulare ined. din familiT.
Publicate in diferite colectii : Hurmuzachi, etc. etc...

www.dacoromanica.ro
 EXPLLICAnE

Fra. Indoiald c in lucrarea prezenta se vor gsi erori

mai ales lipsuri, cu toat grija noastr de a le evita,
Cititorul indulgent insd, va putea sa le trca cu vederea,
,9-,andindu-se la marele num6r al isvoarelor de tot telul,
de cari ne-am servit pentru adunarea datelor, si la greu-
ttile de trecut pentru gasirea detaliilor genealogice, atat
de putine la noi.
De aci provine o diferenta in modul cum sunt sCrise
genealogiile diferitelor familii. De si am cautat a fi cat
mai uniforml,.ne-a fost prea greii a ajunge in mod ab-
solut la acest rezultat, i aceasta tot din cauza surselor
de care ne-am servit: cronice, documente sail simple fi-
liatiunf genealogice.
Speram ins, c erorile sunt mult mai putin numeroase
de cat lipsurile ; am avut grija a controla de mai multe
ori relatiunile ce am avut.
TotusI, pentru un inceput nu putem prezinta o lucrare
complectd, In strictul sens al cuvhitului : vom multumi
persoanelor ce vor bine-voi a ne releva defectele uvraju-
ILA" ce prezintam.
Avem a ne plange numal de indeferenta ce se pastreaz
la noi, de urrnasii vechilor familii, in aceste chestiunI,
gulindu-ne in acelasi timp de a fi intreprins pentru intaia
+para., prima lucrare de acest gen, in tara noastra.
* *
Familiile sunt asezate in ordine alfabeticd si anume :
Familiile rmane, Familii boeresti de origin streina

www.dacoromanica.ro
X

(in tara dupd 1700), si din cari cele nobile fanariote sunt
dupa cartea de aur a D-lui de Rangab. Familii nobile
din Transilvania.
Explicarile termenilor i boeriilor se gasesc desvoltate
in Introducerea, unde am facut o privire pe scurt asupra
n ebletei roman e.
Evitand de a repeta fapte comune la mai multe familii,
cititorul nu va erta de a fi suprimat unele persoane rara
rol istoric, mal' ales la familiile prea numerse.
* *

In privinta materialului : am anexat lista uvragiilor,

cum si a colectiilor de acte si documente. Pentru cele
de la Arhiva St., am fost ajutati de extractele documentare
ale D-lui I. Tuducescit, paleograf la archivele Statuliff
la Academie, extracte din -acte originale privitoare la ve-
chi nostri boeri.
In general, nu ne-am bazat de cat pe isvoare absolut
serio ase i documentate, n'upa cum se poate vedea,bine
inteles afard de originele primitive, date mal' mult de le-
genda vechilor familii, cari nu se pot sustine cu siguranta.
* *
Tot din lipsa de date suficiente, n'am putut stabili, dupd
cum voiam, genealogii neintrerupte pentru toate familiile,
lucru aproape imposibil pentru familiile minarle. Acesta
ne-a impedicat de o cam data de a anexa tablouri genea-
logice numai pentru unele.
Diferenta de text, mai desvoltat pentru unele si mal
restrans pentru altele, nu sta de loc in raport direct cu
importanta lor. Sunt familii mar', asupra caror am avut
putine detalii, pe cand pentru altele mal' secundare am a-
vut suficiente. Importanta reese din rolul ce a jucat. i-
vechimea unei familii, lucru ce se, poate observa de la
prima vedere.
1898
O. L.

www.dacoromanica.ro
 CASA
DE

liohertzollernx5igmaringen
REGALA A ROMANIEI

www.dacoromanica.ro
 CASA DE HOHENZOLLERN
(DYNASTIA REGALA A ROMANIEI)

Casa de Hohenzollern, descinzand din vechii Duci al

Suabia, e una din cele maI stralucite familii feodale ale
GermanieI. Dup6 traditie, ca trunchiii al familiel era Tasillon
Ducele BavarieI, puternic senior care se luptd cu Carol
cel mare, pe la anul 800.
Din Ducii Burchardieni a Suabiei descindea Burkard I
t
senior: de Zollern (Zolorin), ucis la 1061, de la care ur-
meaza genealogia sigur. a Casa: de Hohenzollern.
Din nepotul acestuia Burcard Ill deriva comtil de Ho-
henberg, ramura stinsa (in 1386) si in rivalitate mult timp
Cu bransa de Hohenzollern, descinzand prin fratele sal
Frderic t 1115, inrudit Cu Dynastia de Hohenstaufen.
Frderic iII, comte de Zollern, Burgrav de Niirnberg
prin casatoria sa cu Sofia de Raab, fica lui Conrad ulti-
mul burgrav si comte (t 1191); moare la anul 1201 avand
2 fiI, care prin actul de imprtirc din 1227 dail nastere la
dou'e" ramurI deosebite:
Comtele Frderic c,lis Leul t 1251, Burgrav de Nurem-
berg, etc. este capul liniel Suabe, aine a familiei, maI
trci principi de Hohenzollern, etc...
Conrad de Zollern, burgrav, etc. este autorul ramurel,
care la 1415 cdpat titlul de margravi de Brandeburg,
apoI de DucI si In fine RegI ai Prusiei. Wilhelm I, re-
gele Prusiel se proclama Imprat al Germaniei in 18 Ia-
nuarie 1871, reunind sub un sceptru tte Statele Germane.
Ramura luI Frederic Leul, comtl de Sigmaringen dup6

www.dacoromanica.ro
 XIII

1450, Principi al St. Imperiil la 1623, etc., este acea din

care descinde M. S. Regele Carol I al Romania
In timp de 9 secole de cAnd sunt bine cunoscutI In Is-
torie, HohenzollerniI a fost tot-d'a-una semnalatl in frun-
tea seniorilor GermanI, la rsboae i fapte marl.
EI luara parte la toate cruciadele alatuff cu ImpratiI
Germania Frederic de Hohenzollern, veni la 1396 pe ma-
lurile DunareI, comandand corpul de cavaleff german'i care
lua parte la cruciada de la Nikopoli din Balcarif, Indrep-
tata In contra liff Bajazed.
Luptele nefericite purtate de acest Frederic CEttinger
fratele sal Eitel Frederic (1401-40), In Germania, ail 1'6-
mas memorabile. Castelul Hohenzollernilor fu dramat ; iar
(Ettinger, dup ce stete captiv, muri la pdmntul sant.
FiiI liff. Karl I de Hohenzollern, t 1576: Eitel 0 Carl
sunt capul a dou' ramure din Hohenzollern : Hochingen
Sigmaringen, din carI prima se stinse tocmg In secolul
nostru.
Urma0I lor se distinsera In numeroase rsboae din se-
cola XVII 0 XVIII.
Principele Carl Anton de Hohenzollern, Alteta Regala,
comte de Sigmaringen, etc..., n. 7 Sept. 1811 t 2 Iunie
1885, casatorit (1834) cu A. S. Princ. Iosephina, n. 1813
fica mareluT Duce Carl de Baden, avand 6 fiI, din caff:
Principele Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, Alteta
R., ale cam' titlurI hereditare sunt: tPrincipe de Hohen-
zollern, burgrav de Nuremberg, comte de Sigmaringen
Veringen, comte de Berg, senior de Heigerloh i Woehr-
stein, etc... n. 1835, 22 Septembre. Din casatoria Sa cu
Princesa Antonia, infanta de Spania, Ducesa de Saxa, are
fiI pe AA. LL : Wilhelm n. 7 Martie 1864, Principe here-
ditar de Hohenzollern ; Ferdinand, n..1865; 0 Carl Anton,
alteta Serenisima, n. Sigmaringen 1868.
Majestatea Sa Regele Carol I al Romnia (Carol-
Eitel-Frederic-Zephirin-Ludovic) n. la Sigmaringen 20 A-
prilie 1839. Ales Principe heteditar al RomanieI la 20 A-
prilie 1866, en:ill conducator al victoriilor campanieI din

www.dacoromanica.ro
XIV

1877-78; proclamat Rege al Romaniel 14 Martie 1881;

incoronat 10 Maiti acelas an.
Casdtorit la Neuwied 3/15 Noemb. 1869 cu M. S. Eli-
sabetha, Regina Romanie, nscuta. Principesa de Wied, in
17 Decembre 1843.
Majestatile Lor neavand urmasI, de cat pe Princip esa
R. Maria, t 1874 In varst: de 4 anI, s'a proclamat ca
mostenitor presumtiv al Tronuliff Romaniel, fiul mal mare
al principelui Leopold, A. S. R. Wilhelm, care renunta (22
Nov. 1888), in favoarea fratelul sti :
A. S. Reg. Princiftele Ferdinand de Romania (Ferdi-
nand--Victor-Albert-Mainrad), n. la Sigmaringen 14/24 Au-
gust 1865. Proclamat principe ereditar al tronului Roma-
niel, 18 Martie 1889. General Comandant de brigadd, etc....
Casatorit Sigmaringen 11 Ianuarie 1893 cu A. S. R. Prin-
cifiesa Maria de Saxe-Coburg si Gotha. Nascuti din aceasta
castorie, Principil regall :
A. S. R. Carol, n. castelul Pele s 2/15 Octombre 1893; i
Principesa Elisabetha (Chad ota-Iosephina-Victoria,Alexan-
dra) n. la Pele 28 Septembrie 1894.
Genealogia alturata a Case de Hohenzollern e simpli-
ficata, coprinzand numai linia directa a Casei Regale Ro-
mane. N'am vorbit In special despre fie-care din ilustril:
membriI al acestei genealogii, ale cal-or fapte sunt cunos-
cute din istorie. lar despre biographia M. S. RegeluI
Carol, istoria trel romanestl de la 1866, timp de 33 anf,
poate in nici un caz incapea pe cate-va file de hartie.
O simpla aruncaturd de ochI ins., asupra culturei, ar-
mate, comerciulul, industrie. i a privelistei intrege ten,
poate singurd la primul moment, sa ne arate progresul
si ridicarea trei noastre in acest timp.
TreI cuvinte numai, pot explica, regnul 'ill Carol I:
Venit, vidit, creavit

www.dacoromanica.ro
 1. BURKARD set WEZEL de ZOLORTN
descendent din Ducir Suabier, etc. f ucis 1061
2. BITRICARD II
inrudit cu Frederic de Hohenstaufen, Thip6rat.

BURKARD 3. FREDERIC DE HOHENZOLLERN

din care comtil de Hohenberg. senior. f 1115
br. stins2. la 1486
4. FREDERIC II BERTHOLD
1- 1139, partizan al
Hohenstattfilor.
6. FREDERIC III, COMTE DE ZOLLERN,
Burgrav de Nitrnberg. f la 1201.
.= SOPHIE RAABS, fica ultimulta burgrav de
Nurnberg, condele CONRAD II.

6. FREDERIC IV LEUL (partagit. CONRAD (III) I, t 1265

comte (1205-18) din 1227) Burgrav, etc., din care descinde linia 'Yemeni
'Burgrav, etc. y- 1251. capul tinier (conttald), care a dat mar Willa regli Pruelel aped
enabiee. linp6r. al Germaniel), contli de Hohenzollern, etc.

g. FREDERIC CAVALERUL FREDERIC DE HERKENBERG

comte de Zollern I- pe la 1800 fi de Schalksburg f 1302
(rarnurg stinsg in 1408).
FREDERIC BITRii.NUL t 1373 10. FREDERIC DER STRASSETIRGER
(Schivartzgrdfliche linie ; stinsii 1412). 1344. f 1866

FRIEDERIC OETINGER 'V. EITEL FRIEDRICH

1401-33 comte de Hohenzollern
'j la Ierusalent (1401-39)
13. JOST iNIKLAUS
contte 1443-1488f
= AGNES DE WERDENBERG I- 1496,
'ilea lur Iohan III de Sigmaringen
Heiligenberg.
14. EITEL FREDERIC II
Jude Imperial hereditar, etc.
16. CAROL I, de Hohenzollern-Sigmaringen
c. 1568. f 1576.
= 1587 cu ANA DE BADEN-DURLACH.

EITEL FRED ERIC I 17. CARL III CRISTOPH

de Hechingen, f 1606. .Rainurd de H.-Siginaringen de Haigerloch f 1592
princiar6, stinser la 1869, prime I- 1606
FREDERIC-WILHELM CONST.
(1838-50)
JOHANN -I- 1638
Principe al Imperitaur (Reichfiirst) la 28
Margie 1828 (de Haigerloch, 1634).
MEINRAD I, PR.
f 1681
GENEALOGIA LINIEI PRIMARE A CASEI
de 20 MAXIMILIAN I FRANTZ ANTON
de Sigmaringen -1- 1689 de Haigerloch. f In luptd 1702.
HOHENZOLLERN 21 MEINRAD iT, t 1716
Bratuid stinsa 1767

(Branla enabi de Sigmaringen) JOSEPH FRIEDRICH t 1769

I

KARL FRIEDRICH t 1795

ANTON ALOIS
Principe-Suveran 1806. t 1831
I

KARL (ANTON FRIEDRICH)

abdied la 1848. -F 1858
CARL ANTON, 1811-1885
Principe ele Hohenzollern-Sigmaringen, Burgrav
de Nurbg., comte, etc...
= IOSEFINA, fiica mareitif duce CAROL de BADEN

27. LEOPOLD, Principe STEPHANIE 27. M. S. CAROL.[ ANTON FR,IEDRICH EUGEN MARTA n. 1845
Begn. de Ilhensolern, burgrav (1887-59) .Regele Romdnier, n. 1839 (1841-1866) f in n. 1843 = Princip. FILM, de
de Nuremb., e-te de Sigmarin- =PEDRO, Begele Principe 1866; liege 1881. lupia de la general-contandant Belgia l Flandra
gen n. 1885 Portugaliel = 1869, M. S. Regina ELI- niggrirtz
= ANTONIA, fica reginer SABETA, Principesd de
Maria II da Gloria a Portug. Wied (n. 1848.)
I

PRINCIPESA MARIA
WILHELM 28. A. S. R. FER- CARL ANTON (1870-1874)
Principe mofteni- DINAND. Principe he- n. 1868.
tor de Hohenzol- reditar al Romdnier, = Princip esa
len,, n. 1864. n. 1865. JOSEFINA de
-=.111ARIA TE- =3893, eu A. S. R. Belgia
RESA de Bourbon MARIA, princi-
peed de Sax-Coburg-
Gotha, n. 1875.

29. Principele CAROL Prim. ELISABETA

n. 1898. n. 1894

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE
(NOBLETIL ROMANA)

Spre a cun6te istoricul familiilor, e nevoe a a-

vea o idee mal' clara despre starea clasei boereti
romane in decursul secolilor.
Exista inca falsa idee, cd la Romani n'a fost nid-o
data' o clas distinct a boerilor, adica nobilf. Nici
un temei puternic n'a putut face pe su4inatorii
acestei opinii, daca pote fi vorba de opinii,
s arate acest lucru. Acetia voesc numal s'a' faca
din -trile ncstre o anomalie faya de tete pop6rele.
Acsta selectiune dintre 6meni, numita nobl*,
o gasim ca clasa distincta din timpurile cele mai
departate, i la teite pop6rele. S'a simtit nevoia unei
clase dirigente a poporului, i ast-fel se explica
universalitatea ei.
Nu vom incerca sa discutam o cestiune aa de
intins i. dificila, neintrand chiar in scopul nostru.
Vom reaminti c vechile pop6re ale Orientului,
apoi. Romanii, Arabii, poperele invaziunilor barbare,
atii avut nobilime i clase distincte, cari ati trecut
.1 mai desvoltate la pop6rele mal' noui ale Europ0.
Nobilime, in afar de a Occidentului, care s'a-
desvoltat aa de prodigios, ail a-vut Unguril, Boemii,

www.dacoromanica.ro
 XVI

Serbif, Croatif, ba chiar Bulgarif i Rusif, a cdror

stare era putin mal inapoiata, i tocmaf Romnif,
asa des in contact cu t6te popoirele strine, s" nu
fi avut?
A susOne acst teorie gresit cu desdvarsire,
este a contrac,lice la fie-care pas marile acte al is-
torief nstre n4onale. E destul de a aminti cte-va
nume glorielse de boerf si de domdf, luatf din sinul
boerier, spre a vedea adevrul.
Se tot spune cA nobletea la nol. a fost de functif
demnitdtr, nu ereditara Nimic mai eronat.
Pentru moment . inem sA amintim cA apogeul no-
bletef romane se opreste la 1700, adic pana" la
epoca fanariota", cdnd incepe decaderea, decddere
careia i se pune capt in .secolul nostru. Nu mai
avem timpurile glori6se ale vechilor domnf si ale
boerilor pdmntenf, carl mureati acoperitf de glorie
pe campul de lupt! 1Vioravurile se modifica, via.ta
fr acOune i plina de frica. incepe ; boerif tref
jumtate cu titlurf cumprate, nu mai sunt boerf.
Rar gsim in acest din urnid secol un caracter ca-
valeresc si mare, cdci invidia i umilinta a coprins
o mare parte. De alt-fel, boerif cel vechI romnI,
adevratif nobili, evita demnitMile ce li se ofereati
acum, i earl: erail ocupate de o multime de homines
novi, majoritatea grecr, creaturi ale banuldf.
SA revenim la vechii nostril nobilf. Cell ce sus-
tin cd la nol n'a existat o noblete ereditar si de
sange, ne spun c boeriile se captail pentru un
merit personal, si se dat 0d-cur.
Brezoianu. Vechile institut. P. 3.

www.dacoromanica.ro
 XVII

Prima parte, ea' se dala boerif mari saii mar

miei pentru un merit e fcrte adevratd, cat despre
a doua, nu trebue s uitam ea nu epoca clisa fana-
riota e oglinda boerismulul roman.
S'o admitem insa. Dar cum explica partizanii cei
multi al unor asemenea teoril, c numaf aceleaf i
aceleaf familif a avut in decursul timpurilor privi-
legiul de a capta titlurf.
De ce nu se da ori-caruf roman acest drept,
cum fiul de boer erea tot boer, ara decoratia ti-
tluluf ? Nu se pojte explica aceasta, ca i o alta pre-
tentiune, care spunea c aristocratia erea formata
din bogatT; lucru ce nu merita chiar a fi discutat,
fiind-ca un om din popor orI-cat avere ar fi avut
nu intra in randul boerilor prin faptul acesta 1).
Pentru cele ce se spun de nobleta ereditara, cum
ca n'am avut ast-fel de titlurf, opunem urmtorul
fapt, pe care ne magulim a'l releva pentru prima
(para. A existat la nof un titlu motenit, ereditar,
pentru boerif cari nu se amestecaii la curte spre a
obtine demnitati i rangurf, acela de postelnic
logoflit. Erea un obicei, in sec. .XVI i XVII,
ca boeril ce edeati de obicei la moiile lor sa se
intituleze postelnicf de i nu ayea nimic aface
cu demnitatea ce purta acest nume. Erea un titlu
onorific si in acelas timp ereditar,- care, sa no-
tan]. bine, nu avea limita de varst. Ast-fel gsim
Spre a ilustra printr'un exemplu-acest lucru de alt-fel bine stiut,
mentionm numal: de un chrisobul al nu stim crui domn, dat pentru
a opri pe un negustor s cumpere o mosie boereasca a uniff Poenar:
pentru c. nu e de obrazul s5, stpneasa. el mosia boereasc..
Lucrul e vadit, acel om erea oprit chiar de la dreptul lui, de si avea
avere.
2

www.dacoromanica.ro
XVIII

copil de 3-5 an!. numiti postelnici, unif chiar

mai. mid. Nenumrate acte i insemnrf ale timpu-
1'11 ne probeaza aceasta. O multime de documente
oficiale i particulare ne citeaz hoed, cari locuiati
la domeniile lor, cari nu ocupaser nid-o data fun c-
cu titlul de postelnic saa logoat din cutare
loc Nof am da o traducere nemerit prin cu-
v'ntul de sire off seigneur de... ; pentru ca tot-
d'a-una dupa acest titlu urma numele localitatei :
postelnicul din X....
In genealogiile familiilor vom insemna pe marii
Postelnid, demnitarii, cu P mare, spre deosebire de
boerif eel cu titlul onorific.
Un alt motiv prin care se pretinde c n'am avut
nobilime prin faptul ca la nol: n'a fost o organizatie
feodal ca in Apus, cade de la sine. Inteadevr,
societatea feodal a domnit In evul medit, adic
intre al IXXV secol, i cum istoria noastra e
foarte putin sa aproape de loc cunoscuta inainte
de secolul XIV, nu putem da un verdict hotaritor
asupra unor lucrurf de cad n'avem idee. Aceasta
organizatie exista insa In Serbia, Rusia. Off ce s'ar
spune, n'avem probe sigure In aceasta privint, cu
toate ca dovezf destule ne-ar incredinta c feudali-
tatea a inflorit in Ora romneasca ca i in Apus ;
dar chiar admitand ca n'a existat, nu e un motiv ca
i aristocratia s'A dispara. De alt-fel nobleta implica
feodalitate i vice-versa.
Pentru ce a fost din aceasta institutie in Valachia,
jata ce spune Ulysse de Marsillac, in Histoire de
roumaine 1):
Pag. 23. Ed. 1871, Bucarest.

www.dacoromanica.ro
 XIX

... Les compagnons de Rodolphe-le-noir sont

la souche de la vraie noblesse roumaine. Rares sont
aujourd'hui les descendants directs de ces boyards.
Mais cette poque, ils taient encore nombreux et
formaient, eux seuls, un noyau de fidles et de
braves, que le prince tait fier de montrer .es
amis et A. ses ennemis. Chacun de ces nobles avait
le droit d'imposer le service militaire ses vassaux,
et ceux-ci, sous la bannire de leurs chefs, venaient
l'heure du pril se ranger autour du Prince En
temps de guerre, le nombre des milices augmentait
considrablement, grace A. l'organisation jgodale du
pays.
Un strin a judecat mai drept i bine de cat uni"
romdni, can: vor sd faca un non-sens din tara noas-
tra, prin atributiunea de organisatif altele de cat la
toate popoarele.
Aristocratia poporului nostru a fost puternicd
dupd cum e probabil o mare parte din familiile boe-
retI datza din primele timpuri ale organizarei trei
sunt anterioare fondrer statului roman. (Sec. XIII).
In privinta distinctiunei clasei boerescf, jata ce
istoricuI roman, d. Xenopol 1) care sustine cu
tarie existenta nobIetel la roman": Diferentiarea
clasef nobiliare la roman" a trebuit s inceapd in
timpuri anterioare descalecaref, i de aceea trebue
cercetata origina noblefef saU boeriei romane, in
.acsta" epoca mar veche, i dec.' maI ales in tenle
de peste munti.
Afirmarea e destul de clara, spre a o maI desvolta.

Istoria Romnilor, tom. II, p. 201.

www.dacoromanica.ro
 Chiar Cantemir in Descriptio Moldaviae ') ne spun e
ca la anume demnitatf nobiliare in stat, nu puteaii
ajunge de cat cei de origina nob&
Tot el, face urmatoarele categoril de nobili: in
starea intai sunt aceia cad, sail a fost pui chiar
de domn in functiunile mad ale tref, sa CA, ereatt
nscug dinteu'n neam. In starea doua sunt curtenif
sa cei de la curte, cad ail dobandit un sat sail
mai multe prin dar. Iar in starea III-a sunt cala-
raqii, cari pentru moia ce le e data de domn merg-
la rsboi cu cheltuiala lor. Cei de pe urma sunt
razegif (sail monenii), cad locuesc mai multi In sate,
lucrand moia ce ail, cu slugile lor.
Aceasta pentru Moldova, cu mici deosebiri pentru
Valachia.
Prima categorie e equivalerit cu marii feo datan
din occident sail cu marii seniod. A doua cores-
punde cu seniorii i nobilil de la curte, gentilomi; a
treia cu micif vasalf. Cat despre razei cad sunt in-
termediari intre nobili i trani, se mai gic i onea-
mud, simpli hommes d'armes In vechime.

II
Nobilif saii boeril ereati de dou feluri: cu boe-
di sail demnitati titrate, i fara boerii.
In categoria celor cu boerif sail titluri, intra toV
aceia cad aveaU o sarcind a -trii, al cdrui titlu
pstrail pe viat. Unii aveaU insd titlu fr s fi in-
deplinit nici o-data sarcina cerutd de dansul.
Partea H, ed. rom. pag: 228.

www.dacoromanica.ro
 XXI

Boerif sail nobilif ferci boerie, ereati acef carf n'a-

veati o demnitate publica.
Cantemir ne spune c boerif cautafi sa capete
fie-care o sarcina publica, i adesea cand nu obti-
neail erea trecutf printre mazilf. In Valachia nu era
tocma,f aa.
Boeriile sad titlurile de dregatorif, n'aveati toc-
maf o erarhie bine definita. In timpurile maf nouf se
impartira In clase, carf in secolul trecut ajunsesera
foarte deosebite una de alta. Nof, la enumerarea
lor, vom lua model pe cele din Muntenia sail Va-
lachia, ast-fel cum erea pe la finele secoluluf XVI
i in cel urmtor (1600).
E o idee absolut greita de a identifica aceste
demnitatf cu ministerele de acif ; de exemplu a numi
cministru de externe pe postelnic, etc. E adevrat
ca oare-carf atributiunf se potriveatl, Ins n'ail avut
nicf o-data o organizatie stabilit, i tocmaf in se-
colul nostru fie-care boer mare din divan if avea
afacerile sale. E o inovatie a principilor grecf de a
face o asemanare cu departamentele de Stat, exis-
tand in cele-l'alte State europene. Insa, pana in se-
cClul XVIII nicf vorb nu erea.de asemenea demni-
tall.. Marele vornic mergea la rsbof ca i sptarul ;
i. un vel postelnic comanda trupe tot aa de bine
ca serdarul mare.
Aceast mistificatie provine de acolo, cd contim-
poranif notri judeca boerimea romana ast-fel cum
erea la inceputul secoluluf nostru, din audite de la
cef batranf, i cum timpurile vechf sunt maf gren
de cunoscut, rman cu aceste idef. De alt-fel toctid
organizatia boereasca de la inceputul secoluluf, erea

www.dacoromanica.ro
XXII

un amestec de functiunI publice, In care patrundea

ori-cine.
Eata acum demnittile sa rangurile, care iI
inceputul in evul medi, in ordinea importantef lor :
MARELE BAN (Duce de Craiova, etc.), al Craio-
ver. Cel mal inalt din titlurile de boerie, i existent
numaI in Valachia, peste banatul Oltenier i Craio-
veI, ca stapanitor i direct administrator. Vechimea
acestul titlu se perde In noaptea evuluf mediti; cu-
vntul ban e de origina slava = guvernator.
Rana la 1600 scaunul de Ban al Craiovef erea o
proprietate exclusiva i ereditara a neamuluI Basa-
rabilor, fiind-ca numaI din sinul lor se luail marif
BanI. De atund incoace, incepand de la Banul Manta,
creat de Mihar Voevod, totI boerii puteail aspira la
aceast mare demnitate. In timpurile Principilor Ba-
sarabI, Banul avea o semi-dependent de domn,
administrnd cu juridictia sa speciald Oltenia : pre-
cum ducele de Bourgogne era vasal direct al regeluI
Frantei. Erea un suveran in mic. In cnsiliul (sfa-
tul) domnesc, el contrasemna actele indata dup
domn, ca Preedinte al la
In secol. XIIIXVII, importanta i puterea Bea-
nuluI ereail considerabile; mai pe urma scazu pana
sub Fanariotr, cand fu redus i inlocuit chiar, cu
caimacamul (locotenent de domn) al Craiovei.
Ne mrginim la "aceste mid insemnarI, fiind-ca
istoricul marilor Ban." sail Ducr, In timpurile vechr
mal ales, e prea vast i de o importanta capital
pentru istoria nobleteI i intregef istorif a ROma-
nilor.
-= BAN (vel), in Moldova, erea de o insemnatate

www.dacoromanica.ro
secundard; boerie ce venea ca important dupe' pa-
harnic. In lucrarea noastra se va deosebi prin ini-
Pale mare Ban al Valachiei de boerul ban din Mol-
dova,
MARELE VORNIC (grand justicier, garde-sceaux) etc.
Ortografie veche : Dvornic, deriv, de la slavonescul
dvor= curte. Demnitate care se ocupa cu justiOa
suprema a trii in Moldova, i in Valachia speciala
atribuOune asupra afacerilor interne.
In Moldova, chiar din al XV secol, erean 2 vornici,
mai in urma" chiar 3: cel de Ora de sus, de Ora
de jos ; i de Suceava ; in cari prima cel
In Muntenia erea un mare vornic, pe urm se fa-
cura doi in ultimele timpurf, cu aceleai numiri ca
In Moldova. Demnitatea lui se numea lvornicie.
Erea un vornic salt doi en titre, cad' ereati in
slujba, dar rnai erea alOi 10, fie ca foti-vornicf, fie
chi acest titlu Il aveail frd ins. a fi titular.
Aceasta se intampl. cu toate boeriile i in toate
timpurile. Dup importana lor, fie-care boer avea
un titlu mai mare sail mai mic, de i nu ocupase
funcOunea la care se referea acel fitru.
MARELE LOGOFET (grand chancelier), rang impru-
=tat de la byzanfinI: A0700,0%, pastrat la Constan-
tinopol dupe' cderea imperiului, pe lang patriarhie.
In Moldova .erea boerul cel mai mare, president al
Divanului. El avea de &cut documentele princiare
incheiate i intrite cu Odula domneascd, pe care o
purta tot-dea-una cu dansul. In urma erea un fel de
mare judector in Muntenia, iar in Moldova avea
afacerile din 'nauntru, intocmai ca marif cancelanr
din statele Europei de apus.

www.dacoromanica.ro
XXIV

MARELE SPTAR (gr. conntable, grand porte-glaive)

etc. Cuvent derivat de la spata =epe. Avea la
inceput insrcinarea de a tine spada domnulur in
mari ceremonif i a comanda armata In timp de rs-
bor. In timpurile mar apropiate i se atribuir fun c-
tiunr politieneti i civile. Marele spdtar equivaleaz
In Muntenia cu HATNIANUL din Moldova, care erea
comandant suprem al Armater 1).
SPTARUL simplu se gsete i in Moldova ca titlu
important ; jar in Valachia e i titlu onorific.
MARELE CLUCER (grand maitre des crmonies), de-
rivat de la slay. Klucjar sail purttor al cheilor,
chelar, avea la inceput functiunea de maestru al
culler i insarcinat cu camerile i locuintele dom-
netr. Pe timpul lui Mihar Viteazul erea rang mare
In divan; dar apoi importanta luf scza cu incetul.
In Moldova tot-dea-una a fost de o importantd se-
cundar, de a treia categorie.
MAFtELE comis (grand cuyer, prfet de la cour,
etc.); comite suprem al curter domnetr, derivat de
la latinul comes, ar corespunde cu atributiunea
primitiv a conetabilulur in Franta. Insotea pe domn
la ceremonir tot-deauna, i av grija ceremoniilor i
a calulul domnesc. Sub Pr. Fanario0 aceasta dem-
nitate czuse in al doilea rnd.
MARELE PAHARNIC (grand chanson). deriv, din
vechiul slay, paharnic, cu atributiuni insemnate
la curtea princiar; rolul la inceput de a turna de
Termen inprumutat de la Cazaci; si care se gaseste si la Poloni,
insemnand general de armati i comandant suprem. Cozac : Het-
man = sef. Dup6 Nic. Costin acest rang a fost introdus de Eremia
Movil.

www.dacoromanica.ro
 XXV

a gusta din vinul principelui. Prin sec.

b'ut i
XVXVII erea printre maxi]: boeri de divan ; pe
urrnA importanta luf se reduse din ce in ce.
MARELE AGA (grand prvt), de la turcescul aga ;
d.emnitate de comandant al trupelor de obicei de
cavalerie ; mai trziil schimb de atributiune, deve-
nind un fel de guvernor al capitalei i sigurantei
din Ord, ca Prefect al curtel i al orauluf, sub Fa-
narioti i in sec. nostru. agie. Introdus in
a II-a- juncitate a secol. XVI.
MARELE POSTELNIC (grand chambellan). Deriv.
de la postelja, in slavon pat. In slavo-bulgara:
postelnik mai mare peste camera de dormit; avea
la inceput de a dngriji de camera Domnului, mai
trziti dup, cum ne spune Cantemir, crea un fel
de mareal al Palatului (Mold.). Dintre toti boeril
numai el avea voe s intre in camera de dormit a
Domnului, orI-cand i neanuntat. In timpurile
no', importanta lui crescu mult. In divanu-
rile vechi, pan in secol. XVIII aproape, crea cel
din urm, fiind-c de obicel crea ocupat de bo-
erii cei mal finer' 1-).
Mai reamintim cele spuse despre titlul onorific de
POSTELNIC, care crea deosebit de marele P. din
divan.
MARELE WSTIER (grand trsorier) sa vistiernic
(Mold.). Cuvnt deriv, de la slavonul visti-jarnik =-
prefectul tesaurului; boer insrcinat cu tesaurul trii

1) In ordinea lor neschimbatil, iat compositia divanurilor din Va-

lachia pn pe la 1670: Marele Ban, mare vornic, mare logoat, mare
vistier, mare spktar, mare stolnic, mare comis, mare paharnic, mare
postelnic.

www.dacoromanica.ro
XXVI

i perceperea darilor ; asemnat in ceva cu actualif

minitri de finance. Importan0 luf crescu in timpu-
rile din urmd ; dar tot-deauna a fost intre marii
boerI de divan. Vistierul mare trebuia s dea in
fie-care an seama Principelui de cheltuelile i ve-
niturile Statulul.
MARELE STOLNIC (grand maitre d'htel). Titlu de
origina bulgar : stolnic prefectul mesef etc.
avea atributiunea de a ingriji de bucataria i ser-
viciul princiar, gustand din bucatele DomnuluI spre
sigurantd. Stolnicul, la inceput boerie mare de
divan devenise neinsemnata in secol. trecut. El av
cam aceiaf importanta de ambele trl.
PARCALABUL (grand chatelain), deriv, de la ungu-
rul peirkolab, german burgraf (burgrave). Boer cu
o funcpune din cele mar marI, mar ales in Moldova.
Ei corespundeaa cu guvernatoril de pro vincif (s-
nchal) i marl castelani. Ereail in Moldova, dupd
importanta, parcalabif de : Hotin, Nmtzu, Roman,
Suceava. Dup logoftul cel mare, parcalabul de
Hotin erea boerul cel ma"' insemnat al trii;
aceasta importanta sarcina apare din sec. XV. In
secolul din urma descrescura, confundandu-se cu
ISPRAVNICII, capI de judet; iar in vechime in unele
pail ale Moldovei se zicead i staroste : marele sta-
roste de RadauV.
Boerii investitl cu aceasta sarcina, purtail Inca
numele boerief ce avusese inainte, .addogand i :
parcalab de X....
In Valachia gasim in vechime de asemenea acest
titlu, dar numai pana in sec. XVI. Ast-fel parca-
labul de Poenari, castelan al acestei vestite cetalf ;

www.dacoromanica.ro
 XXVII

la 1360 gsim pe faimosul Knez Dragomir Ba-

sarab, parcalab de Dambovitza. Asemenea cal-va
parcalalf ca sefl de districte, mal tat-zit' ispravnicl.
MARBLE ARMA (grand excuteur), insotea tot-dea-
una pe domn, purtand buzduganul domnesc. Im-
portanta lu, de o potriv in ambele ri, deczu
mai in urma. El erea seful artilerie in timp de rs-
boI, i executorul pedepselor din porunca domneasc,
pentru care avea sub dansul armas" al doilea
armser car" indeplineatt acest lucru. Insotea pe
domn in alaiuri, etc. In divan nu figureazd, de si
ja parte tot-deauna cu domnul.
SERDARUL MARE (marchal d'arme, gnral, etc),
seful suprem al cavalerie, sub ordinele marelui spa-
tar impreund cu armasul. In Moldova erea mar im-
portant si ma" uzitat, (mare serdar de Orhei, etc.). In
timpul fanariotilor ajunsese boerie de mana
MARE SLUGERUL (sati sulgerul), boen ma" pupil in-
semnat, apare In sec. XVI, 0 avea in vechime sar-
cina de a priveghia materialul si prepara manc-
rilor domnesci. Avea inc i alte atributiuni.
MARELE PITAR, i simplif pitan, la inceput aveati
grij pregtirea paine (pita) domnestf. In ve-
chime avea o importanta mai mare, mal ales marele-
pitar ; in timpurile no" erea ultimul rang. Vaillant
1'1 traduce prin inspecteur des vivres.
MARELE ETRAR (maitre du champ), boerie puOn
rspandita, de rangul II. Ingrijea de tunurile i cor-
turile armatel, sub comanda mareluf spatar ; in timpul
din urma exista numai cu numele. Cuvent derivat
de la satrap= cort; tente.
In Moldova numai, mal erea marele JICNICER,

www.dacoromanica.ro
XXVIII

care la inceput avea slujba de mare magazioner,

strangnd graul necesar pentru usul caser domnetr.
Derivat de la slavonescul Zitnica =-- granar (maitre
des vivres) a fost tot-d'auna printre boeriile mar se-
cundare.
MARELE PORTAR (grand huissier, chatelain de Su-
cva) ; titlu ce purta Hatmanul Moldover. Acsta
importanta demnitate de mare portar de Sucva
exista din cele mai vechr timpurI, corespunzator cu
guvernorul sail mare castelan, al resideMer domnescr.
Cand se introduse Hatmanul, el capata i acest titlu
care erea printre cele mai marI boerif a Moldover.
Cu timpul insa dispru.
Boerul M. PORTAR In Valachia erea alt-fel important
de i mare boerie, care insa sub fanarioti fu redusa
f6rte jos, deschisland domnului ua sa porta ; un
fel de major domus al palatuluL
CAMINARUL un fel de al doilea cancelar i CA-
mARAm, (gr. valet de chambre) se introduser mar
tar4iil, In ambele %ri. MEDELNICERUL (maghiar
medencze lighian), varsa domnului apa pentru
spalat; un fel de camerier intim. In fine alte boerir
moderne introduse mai tarc,li, dar de minima im-
portand.
Acestea ereail In trsurr generale, principalele titluri
i demnit41 sa rangurl, pe cari le gasim din ve-
chime la romanii din ambele ri. Modernii intro-
dusera o mulOme de slujbe, In care intrail tot felul
de grecI sa 6menr din clasa de jos, i pe cari
trebuiati sa le ia adesea i copir de boer, spre a
face stagiul pentru boerii mai inalte. Ast-fel
erea gciohodarul, care ingrijea de papucir domnulur

www.dacoromanica.ro
 XXXI

cafegi-basa etc. si multe sarcinI degradat6re pentru

adevratif boerf, earl ins nu le ocupati nici data'.
Multe din boeriile inalte decdzurd, altele se ridi-
cad in loc, atributiunile se schimbard; si boerii pe
cari nu trebuiati s le aibd de cat cel mult 2-31e
aveati in acelasi timp 20-30. Se fdcu impdrtirea
pe clase i ceea-ce fu mai trist i contribui la de-
cdderea nobilimei, titlurile incepurd sei se velndei fie
banf.
Nu mai erea nicf scuza de a se da boeril pentru
un merit personal sail pentru un serviciti strdlucitor ;
mil de bdcani imbogdtiti cumprail titlurl de -Vote
gradele, cu cari sfidati pe adevratii nobili romkni.
Dicem ronani, pentru c mai ales strinii : greci, bul-
gari, etc. ereati amatori pentru acest lucru. De aceea
vedem 1'1)&0 carte ca a lui Sion Arhondologia
Moldovef, trecute tot felul de nume, peste 750
ne pare, din cari vre-o 90 numai pot fi considerate
boereti ! iar cef altf sunt dintre negustori si 6meni
de rand. N'am vrut s al-a-Cam alt-ceva prin acsta,
de Ore-ce familiile nobile sunt cunoscute, deckt
strea in care ajunsse tara i boerismul sub ultimii
domni. Fanarioti si romkni din secolul trecut si mai
ales actual.
Pe de o parte, nobilimea s'a desfiintat tocmai
cand erea nevoe.
In Moldova boern-le a fost reglementate sub
Alexandru cel Bun ; in Valahia pare cd sub con-
timporanul sti Mircea. Boeriile in Moldova, cro-
nicarul Costin ne aratd c veneati in ordinea urmdtre ;
care ?ma a variat cu timpul, dup.' cum stim : Lo-
goft mare, vornic de tara de jos, de sus, Parcalab

www.dacoromanica.ro
XXX

de Hotin, Hatman san parcalab_ si Portar de Sucva

postelnic mare, spatar, paharnic mare, visternic,
stolnic, comis mare, medelnicer, clucer, sluger, jic-
nicer, vameq mare, ce tine schelele trii pentru
vami, setrar mare, uier mare, arma m., aga m.
apof unnza cef al doilea.
In afara de titlurile ce am enuntat mal sus cu
nomenclatura lor, si carf purtail titlul de mare, tre-
bue sa distingem functiunile secundare (ara mare)
din cari unele se denumeati al doilea (ftori) si al
3-lea (treti). Ast-fel erean logofefii, vistierif, sfia-
tara, paharnicf, arma., etc. cu titlul de al 2-lea si
al 3-leaapoi in fine simpli logojeff de divan, pos-
telnici 2-lea, comisf si caminar 2-lea; postelnicir,
comiel, simple functiuni absolut secundare.
Fie-care din marii boeri in demnitaple lor avean
incd subalterni, ca servitori: aprozi (peste care erea
un boer, une-ori insemnat; vtaful de aprozi),
armasei, sateliti san sbir. ai armasului, lefegii ai
ager si spatarului, etc. etc. cari se recrutati din oa-
menii de rand, avand de sef cate un boer.
Am vorbit de impaqirea pe clase ; sa. veclem ce
boerii se coprindean in aceste 3 clase, inovatie mai
moderna ; pentru noL frd important :
VornicUl, ve! Logofaul, marele spatar (Hatma-
nul), Postelnicul, Vistierul.
Aga, comisul, paharriic, stolnic, clucer, cami-
nar, armas, ban din Moldova, serdar.
Slugerii, camaras. medelnicerii, pitarii, por-
tarii etc. Cu mici deosebiri pentru Moldova.
Aceast Impartire s'a facut mal ales sub Principii
Fanarioti : prima clasa avea barbi si scaun in divanul

www.dacoromanica.ro
 XXXI

domnesc, a doua asista la divan fara a delibera ; iar a

treia n'avea nicl unul din aceste privilegif.
Inaintarea se putea face dinteo clash* intealta cu
timpul; dupe' cum ne spune Cantemir c boerif dati
pe copiif lor cand ereati tinerf in slujb pe la alp-
boerf, i dup catf-va anI if recomanda Domnul-uf,
care if . inea cat-va timp la palat (copif de casi sub
vechif domnf), indeplinind o funcpune analoag pa-
gilor din rile occidentale ; apof Il punea in vre-o
slujba in clasa III a boerilor, din *care inainta cu
timpul pan la primele trepte.

III
In afara de titlurile propri zise ale demnittilor
ce ocupail boerif, trebue s explicam inca partico-
le legate de acele demnitatf, precum i titlul de
noblete, care se da orf-cruf boer de neam.
Particula : vel, ce gsim in toate documentele i
actele, Inaintea ranguluf de boerie, de exemplu :
vel-spatar, insemneaza qmare in slavonete, pres-
curtail din veliki, forma care i ea se intalnete
une-orf. Ca.nd boerul nu maf erea in functiunea
aratata prin titlu se pune termenul biv =,fost: de
ex. biv-vel-vornic, inseamna fost mare vornic :
forme ce intalnim la fie-ce pas in actele vechi i in
toate cronicele, i pe care le-am menOnut i nof,
prin tradi0e.
Titlul ce'f putea atribui, i pe care inteadever
Il purta ori-ce boer, ca inerent calitgef sale este :
jUPAN, care nu e alt-ceva de cat atributul de
<mobil exprimat in acest fel. Etimologia deriva de

www.dacoromanica.ro
XXXII

la cuy.. ungar jupan. Mai tdrziti se modifica prin

prescurtare in tan. Boerii, fie in ranguri, fie simpli
hoer', purtati In hrisoavele domneti i in cele par-
ticulare, acest titlu, a cdruf perfecta traductie e
francezul qmessire germanul herr ; ital. signore ;
engl. lord, dominus, etc.
Cuvntul acesta de mare importantd, i care nu
se d sub nici un cuvnt de cat boerilor, niel o
data altora, nici chiar prelatilor, cdror se zicea :
Kir, a decdzut inteatt In zitia de azr, in cdt a
ajuns un fel de batjocord insultdtoare, ce se da o-
vreilor.
Sotia boeruluI crea tot-deauna numit. ejnpaneasd
(Dame); flit', mal ales ai Domnuluf, coconi ; iar
fetele de boer ojufianite (Damoiselle)
Aceste numiri frumoase i mar* aft dispdrut
Inca din secolul trecut, inlocuindu-se prin cucoando
pdstrate pan azi.
i cuconita.' ,
Fiind vorba de Dame s notdm un .atribut ce li
se acorda une-ori, maf ales celor vduve : anume
titlul de boerie ce purtase in urma boerul, feme-
nizat. Ast-fel gsim de ex. : pahamiceasa Maria,
Bneasa Stanca, Caplea Dyorniceasa, etc.
* *
In vechime nu se tinea la titlul rangulul aa mult.
Timpurile glorioase ale lui Mircea, Vlad Basarab,
Stefan cel mare i Mihal Viteazul, nu fceait deo-
sebiri intre boeri: toti ereait egak fie prin merite
personale, fie prin natere. Boeril, cu ranguri or'
Fetele Domnului (Principelul) se numeati cDoninite, iar sotia
Doamna.

www.dacoromanica.ro
 XXXIII

{Ara, ereaii tot una, mergeati la rsbol distingndu-se

fr deosebire.
D. Xenopol, spune in Istoria Titlurile boe-
rilor ereati netransmisibile prin motenire asupra co-
piilor, pe and noblefa erea ereditard 0. Mai departe :
cInsuirea de nobil erea lucrul cel mai de pret in
conditia clasei boeretI ; dregdtoria, cu titlul aninat
de dnsa erea numai accesoriul.
E scurt i prea lmurit: vorbele distinsulul istoric
sunt pretioase. Boerif rom.ni, Inc odat, nu se f-
lead Cu titlul ranguluf ce aveati, ci numaI c' ereati
de neam, cA ereati nobilf; precum un francez nu
s'ar fli c. e comte, ci mai mult c e gentilom.
Ereati boeri cu titlurr mid, ereati chiar fr nici
un titlu, carI jucati un rol capital pe timpul lor,
dup cum ne atest cronicele noastre In qeci de
cazuri, i acetia fiind cei mal onoratl de contem-
p oranl.
Mai mult, in timpuri vechI, chid in cele noul
desinteresatif sunt mal spre a onora intru
cat-va pe boerif fard boerif, adicd netitratl, acetia
ischleati pe toate documentele inaintea
Naterea i valoarea primati distinctiunea titlulul.
In timp de primejdie, fielcare lsa vornicia sati
logofetia i mergea la rsboI, comandand ca oamenl
de arme, trupele t'ril: ereati cavaleri, nu demnitari.
Din nefericire, in timpuri ma"' apropiate, .1 chiar
din a II-a jumaate a veac-ului XVII, boerit ince-
pur sa urascd rsboiul i s duc o viat. oasivd;
inlocuind armura i costumul de cavaler cu ante-

1) Cit. id. tom. II p. 219-224.

3

www.dacoromanica.ro
XXXIV

reul lung i gre6f, cuca cu ilicul oriental, i inca-

lecand numaf pentru paradele domnesci : oglind
del a Domnilor ce ne stpaneati pe atuncl. tara.
Cand intrrn in secolul XVIII, pare ca ne vine a
exclarna ca poetul Bolintineanu :
(Unde este timpul cel de brbatie
Cnd murea romnul pentru-o
Descendentii uitaser gloria strmoeasca : sfr-
itul trebuia s. vie, i a venit .adus chiar de danii ;
Deteptarea ins a sosit prea trgiti.

IV
fost clasa dirigent in toate timpurile
i la toate popoarele. Nobilimea odatd ndscut a de-
venit ereditar in sinul- une' aceleaT fama i de
aci origina i vechimea unui neam in parte.Astd4
In unele state din Europa s'a abrogat nobilimea,
i tot ast-fel la no):: diferentele de clase sunt des-
fiintate prin Constitutiune, al crei articol .12 ne
pune : cToate privilegiile, scutirile i monopolurile
de clas sunt oprite pentru tot deauna din Statul
romn.
Revolutia noastr din 1848, ca cea din 1789 in
Franta a desfiintat aceste talud i clase sociale. Vine
intrebarea : oare traditia vechilor familii s'a stins i ea?
De sigur ca vom rspunde : Nu. Inteadevr, cel
care descinde dintr'un neam ilustrat prin attea ge-
neratif, nu inceteazd prin luarea caor-va drepturf,
ea s fie urmaul lor. Are cel putin multumirea de
a descinde din oamenf, ale cror merite aU rMas
neuitate ; de i ca urma al vechilor nobilf, e i el

www.dacoromanica.ro
nobil, va trebui insd s caute a fi cat maI demn de
strmoii se' prin meritele sale personale.
Vedem insd, c nobleta desfiintatd de fapt prin
organizatia democratica, a fost inlocuitd cu un noa
fel de aristocratie : a banului. i acest lucru cons-
titue de la sine o deosebire de clasd, de oare ce
cel imbogdtit departe de a fi democrat, pune o mal
mare punte intre el i cel sdrac i prin aceasta iI
constitue un privilegia mai dd'undtor de cat acel
al naterei, din toate punctele de privire.
Se &dram o organizatie consideratd ubredd. i
vtmdtoare i se- clddete, sub masca democra-
ticd, o alta mult mai rea poate.
Dintre dou rele, ori-cine preferd pe cel vechia,
cdcr cel putin s'a obicinuit suporte; mai mult :
poporul roman a iubit tot-dea-una pe boeril terii i
i-a respectat tot-deauna; faptele vorbesc.
* *
Cum am spus, nu voni face apologia nobilimel,
nici nu vom ardth modul cum ea s'a format, lucru
indestul de cunoscut.'
La nof in tail, din primir timpi a evului media
a inceput sd se constituiascd paralel cu cea din t-
rile vecine i ale apusului. 0 multime de Cneji
sati Kineft, adicd dud, omti i stdpanitori ai terito-
rfiloi ne intampind in timpurile medievale '). Dacd a
1-} Dup6 cum Banul e equivalent cu Duce ; titlul de Cnez sad Kinej
e equivalentul celui de comte in apus. In timpuri mal moderne, din
sec. XVII am avut si titlul de camte dat de Austria unor famiili boe-
restl, din cari prima a fost Ralaceanu. Altele ad avut pe cel de Ba-
Ton, titlu ce de alt-fel denumea in str6inatate pe boeril romni cba-
Tones Valachi. Titlul rusesc de Kneaz = principe, e dat multor
obiI romanr, refugiati in Rusia prin sec. trecut.

www.dacoromanica.ro
existat sail nu feodalitatea-, sail dacd Radu-Negru a
adus cu sine pe nobili cu organiza0a lor, nu sun-
tem siguri; ins pe timpul lur Mircea cel Mare
nobilimea sa boerii -terilor romne, fie ei cu dem-
nitali titrate sail fara, sunt numi0 de ordinar de cd-
tre vecinif Poloni, Ung-url i de tqf streinif: nobi-
les viri Valachi, sail barones Valachi.
Coconif boerilor, mar inainte de a deveni ei In-
sdI boerr, adica pan la un fel de majorat, trebuiail
sd se ini0eze pe la alV boerf, in felul pagilor
scutierilor, ca. In apus; fcndu-le diferite servicif,
apoi se duceail la curte.
In timpurile trecute de mult, a jucat rol insem-
nat moNENil, sa rdzeii in Moldova cad erea fat.
de boeri ca vasalil seniorilor. Liberl pe moia lor,
cdpdtat prin recompense domnetr pentru vitejie
sa servicii, prseail cmpul ca s mearg la res-
bor, dupe cum ne amintesc episoade faimoase din
timpul domnier Atletulur luI Christ, tefan cel
Mare.
Printre ei, chiar n diva de ast4 gsim nume
glorioase, familif odinioar vestite i czute jos din
cauza deposedrilor, numitr mAziff 1), i din a cror
faim strdbun n'a mar remas nimic. Din cauza
grecilor fdra numer ce inconjurar pe Domnil din
secol. XVIII, ail perit i ail srcit multe familif marl;
multe altele a plecat jefuite peste munti i peste
Dunre-, fugind de peire.
Aceti morenr: peudo-boeri, a pstrat pn
adr moravurr deosebite de ale celor altiIeranr, car'

Termen turcesc dchus.

www.dacoromanica.ro
ail Care dniI un adevrat respect; i nu e de mi-
rat and vom afla cd multi din acetia descind,
maI ales in Moldova, din marl boerr, odinioard
vestiV! Pe la tara maI ereail i aceia numitr boe-
rinasi, boerf vechr, c,liI de neam.
Dupe cum in rsboaele evuluf mediil, gdsim ca-
valeria alcdtuitd numal din cavalert adicd din no-
bill de sdnge, tot ast-fel in timpurf anterioare de
sec. XVIII, cedarasii eread nobili, i numaf ei inso-
teail pe domn, clri, in toate bt1iile, multI av'end
oamenii lor pe jos.
CURTENII erail boeril de la curtea Domneascd; ear
copif de casa ereaii pagi sail tineri feciori de boer,
i domnioarele de onoare, ce inconjurail pe Doamnd
i familia sa.
NicI unul din acetI terxnenI nu se mai intrebuinta
In sec. XVIII; dar nu maI e nevoe se repetdm :
gloria boerimei romdne trebue cdutatd in perioada
dintre 1300, mult 1700.

V
Eatd o frumoasd infdtiare a unei case boereti cu
traiul dintednsa, cam de.pe and nu se perduse prea
mult din obiceiurile romdnetI:
0 casa boereascd, ne spune Ioan Ghica (1), ereR,
o adevratd cetate, un Stat in Stat; nici politia,
justiOa domneascd nu indrdsneail s treaa pra&41
porteI until* boer sail vornic, de i un asemened,
drept nu erea scris nicderl : la trebuintd boerul
putea sa inchidd portile i s trdiascd luni intregi
(1) Din Casa Dudescului.

www.dacoromanica.ro
Cu familia, cu slugile i Cu oamenii casef, opt
4eci i o suta de suflete, s aiba cea mai
mica trebuintd de cei din afard : avea malaI i fdin.
In hambare, cdmara lui gemea de tot felul de bd-
cdnii i de sdrdturf, in tiganie avea franzelarr, cri-
torf, cizmari. .. la caz putea, cu oamenii din curte
s s apere in contra puteref domnetf, cand ea
nu erea sprijinitd de yre-o poruncd din Tari-
grad.
1) Casele boereti aveati zidurl tari ca de ce-
tate, in Cate patru i ease cdrdmicli, cu octal multe
i marl, cu pivnite adinci i boltite, cu beciurI i
un rand de oaf. d'asupra, cu pod din strain pand'n
straind; grinc,lile ereari ca ui de pod de groase,
la cheresteaua uner case mergea un parquet de pd-
dure secular intreg ; pardoseala sdlilor i a tinzilor
erea de cardmidd pusd pe muchf, invlitoare de in-
drild batut. pe apte i pe nou, inalt aproape de
2 ori cat casa, ca s ie zpada i ca s se poat.
scurge apa mal lesne.
.Corpul principal se compune dinteo said mare
de colo pand colo cu ()dal in dreapta i In tanga
cu tinclf in crud* prin care se comunicd cu cele alte
partl ale edificiului; fie-care odae cu ferestre spre
3 pdili ale lumei, tavanurile. ereati de stejar, straina
scoasd de o jumdtate stanjen pentru addpost ; curtea
inconjuratd cu un zid bolovanit tnalt i gros, poarta
cui bolta'i, cu dou' randurr de uI de stejar ferecat, cu
foior d'asupra, unde pdzeaii cliva i noaptea arnautf.
Din pridvor o galerie deschisd ducea la bisericd,

Convorbirl Economice (Buc. indus. si politic) LII p. 27-8.

www.dacoromanica.ro
 XXXIX

cdci fie-care casd mare avea o bisericd in curte

In capul casei la un col.
Acsta erea o casd de boer in secolul trecut.
Odobescu in Doamna Kiajna i in Mihnea, ne
dd o infdtiare admirabild de.viata boerilor i domnului
In secolul ,XV .1 XVI.
VI
ate-va randurf asupra numeluf de familie al Boe-
rilor.
Numele sunt sa proprif personale, sail 'derivate
de la localitalf.- Cele dintdiil sunt mult maf rare la
familiile noastre. Numele boerilor s'ati format de la
localittf prin addogirea sufixelor eanul sa escul
care propriti ctis insmnd din sail de la cutare
localitate de frances, von german, ot slavon etc.
Aceasta in vechime, cdnd numai boerif se puteati
numi ast-fel. Mai trcliU usagiul s'a. generalisat i
ori-cine putea sd'i adaoge aceste sufixe pentru for-
marea unuI nume de familie, lucru bine cunoscut.
Acsta e o proba' mai mult in favrea nobletei
romdne, la care gdsim exact aceiai formatiune de
nume ca in tot occidentul. Bine inteles c la nu-
mele de familie, cari: nu se raporta la o localitate,
ca Sturdza,_ Arbore, etc., numele singu. r aratd nobi-
limea, de i pu exista' nici un de care sa ne-o
arate de la prima vedere.
E o idee greit de a crede ca numai particula
aratd nobleta. In toate trile apusului sunt familli
marl' cad n'ati nici: un de, i totqf sunt ilustre.
1) In documente gasim formele romnesti: din, de sati den si sub
forma: slavon.: ot (com).

www.dacoromanica.ro
XL

In tara noastr, mal mult ca orf-unde, -s'a luat

obiceiul de a se lua numele marilor familii ale Writ',
i a se purta fra scrupul de primul venit, care nicl
prin gand nu i-a trecut a avea vre-o legdtura cu
adevrata familie.
Acest abuz a luat In ultimiI ani o extindere pri-
meidi6sd; familil cari numrd adevratI
descendin1.1, a poate 20 de omonimI falsi, cari cu
timpul vor pretinde fra nicl-o sfiala a face parte
din familia adevrata. Fr a cita persoane i nume,
am putea numara sute de exemple. Pahamicul
Sion 1) cu drept spune : precum In nimica nu e
regula In tara noastr, aa i in poreclire, sunt
slobozI fie-care a se numi cum vor, i precum fra
sfiald, domnil i to0 dregatoril prada tara,
asemenea i toV mojicil {lira orf ce poreclire a nobi-
lilor vechf, ca s se arate nobilf, s nu li se 'hie-
mereasc opinca din care aii eit.
Aa ne spune un batran. Si e curios ca tocmaI
cand se desfiinOra boeriile, de atuna Incep aceste
abuzurf : pedicele se reduceati cu totul, i orr-cine
fara teamd, lua la alegere un nume mai convenabil.
Dup cum c,lice T. Boldur-Latescu in adnotrile operel
luf Cantemir 2) : .... Cititorul sa nu se lase a fi
Inelat la privirea unor indivizi carI poarta a41 unele
din numele istorice ce dam aicl 3), cad purtarea acestor
nume, nu este din partea lor de cat pura nsurpa-
tiune, un furt in toata puterea cuv'ntulul ; usurpa-
Ounea cu atat mal frequent la noI, cu cat nimene
Arhondolojia Moldovei, pag. 372 ed. Ghibnescu.
Serisoarea Moldovei, 1868. pag. 229.t. II.
Mai ales cele stinse.

www.dacoromanica.ro
 XLI

niel nu opresce, nici nu pedepsesce pe cel d'nti

venit, crui Ii trece prin cap s fure ce 'f-ar placea
numa, sub singura ratiune din partea usurpatoruluf
cA numele e mai onorabil de ct adevrata lui
Nu mai avem nimic de addogat, aceste
citatii fiind destul de eloquente.
Putem afirma cu sigurant, c nu exist nid-o
familie boereasc, al crei nume s. nu fi fost uzur-
pat de tot felul de oameni ; fie fotI slugi pe la
caselecelor adevrat,i, fie dupe" moiile lor 1), fie
luat din chiar senin, la intamplare de cele mal
multe orf spre a se ascunde de fapte necinstite 2).
De i venit tr4i, Legea numelui, propusd la
189... in Camera de D. Radu Kretzulescu, pe atunci
deputat, pare a pune oare-care stavil nenumrate-
Acestia cel putin sunt mai scuzahile. EI ales numele pa-
troinimic dup localitatea lor de origin. de ex.: Unul din FlorestI
dis Florescu; din Manesti si-a Os Mnescu. etc.
2) Aceast a treia categorie sunt cel maI reprobabilf. i ar trebui
s fie aplicabilf de o pedeaps special.
Spre a se face o idee despre aceste schimbri de nume, dah o
list de cate-va, dup brosura eXplicativ a legef numelui, de d. R.
Kretzulescu. :
Maier Hirsch, in: Miron Costin. Rosenfeld : Rosetti. N. Mari-
nescu : Bleanu. C. loim: Horia Carp. Comfeld : Coglniceanu.
H. Mendel: Vasile Lupu. Grabscheid : H. Carp. Kahn David :
Carol Davila. C. Popescu : Grdisteanu. Alexandra Marin : Alex.
Lahovary. Rozensveig: Rosnovanu. Herschicovitz : Negruzzi.
Const. Sava : Vcrescu. Ghiorlan Gh: Poenaru. C. Brancovisch :
Brincoveanu.Silverstein : Argintoianu.Hilic : Heliade Rdulescu.
Hagi Petre: Const. Ghica. Schwartz: Negri. G. Nicolae; Phili-
poit, etc.: Philipescu. Rabinovicf Haim : Lup.escu. Laubenstein:
Lpusneanu. Goldstein : Golescu. Feldman : Cmpineanu. Mih.
Protopopescu: Cantacuzino. Margulies: Mrgineanu. A. Golsch-
mitt : Aurelian Herman : Sturza. I. Maier Gh. Maiorescu. Bran-
stein : Brtianu. Mihalache Ion: I. Ghica.Dubri: Dudescu. etc.
Ar fi nesfrsit o list maf complect de asemenea abuzurf. Sunt
sute si sute de cazurf, n carf ovreif formeaz. majoritatea.

www.dacoromanica.ro
XLII

lor abuzuri maf mult de aci inainte, cad e greti ca

cine-va sd nu aib a se ocupa de cat cu intentarea
de procese indivizilor uzurpatori, cari ast-fel vor
1-61/lane cu numele luat, pentru tot-deauna.
De alt fel adevratii descendentI ai vechilor nea-
muri se cunosc ; i noi am avut o grij special de
a trece pe toti actualif membri ai vechilor familii.
VII
Spre a termina, rmane- s vorbim ceva despre
blazoane i armoarif, crespre care n3.1 s'a facut nimic
la noi in tara, i a fost contestate de cei maI multi.
Bine inteles c pentru romani n'ati o important aa
de mare, precum In apus, Franta, Anglia, Germa-
nia, etc.. unde cum 4ice Grard de Nerval : la con-
naissance du blason est la clef de l'histoire.
Multi 'spun c aceste semne distinctive ale n. obili-
mei existat in tara noastra', i ca. sunt o
vatie recentd. Aa e, dar nu e nici aa :
1. Nu e aa-- pentru c ori-cine a avut ocazie
sa'i arunce privirea pe un document din sec. XV
sail XVI, XVII, nu vorbim de cele ma"' noui, a putut
observa langa iscalitura fie-cruf boer aplicat i
pecetia sa. Fie-care din aceste pecetif poart pe dansa
diferite semne, din cari multe se pot recunoate mai
mult sa mai putin bine. E decr sigur, i tiut de
ori-cine, e fie-care boer i ave un semn distinctiv
al s'ti, cu care intrea o iscalitur. Se pot observa
aceste semne heraldice .forte adesea, i de multe
ori gsim la intervale marl de timp reap- rand 4isele
semne la urmaI. Tot ce se poate spune este ca
acste mrci nu ereati aceleai intre membrii unei

www.dacoromanica.ro
 XLIII

familii i chiar dela tat la fill. Ast-fel c des-

cendentif a nevoit sa aleaga ca herb sail blazon
unul sa.mai multe din semnele heraldice ale str-
bunilor. De aci se explica i cum s'a schim. bat stema
veche a familief printr'alta deosebit.
2. Este aa pentru-ca actualele armoarif s'ail re-
gulat in secolul nostru, fie dupe' documente vechf,
pece0.1, etc. ; fie ca compus din noil prin pu-
nerea de embleme i piese de care se leaga vre-o
trad4ie din familie.
Numele de ostemei (herb, etc.), se da In special
la semnele distinctive ale trii i diferitelor familif.
In definitiv la nof ca pretutindeni ail fiinta semnele
heraldice i Blazoanele.
Coroana veche romaneasca uzitata, erea cea de
nobil, cunoscuta i in Occident ; i care in evul
media crea cea regala. Anume : ca cea .de mar-
quiz francez, insa In loc de o trefla de perle nu-
ma cu o singurd; definita : un cerc de aur
ornat cu pietre fine, d'asupra 4 frunze de aur, ye-
zute 1 .in f4a, 2 pe jumtate .1 una nevezuta (la
spate); iar intre ele cate o perla.
Coroana de nobil mai crea i alt-fel (cu deoseb.
In Germania), anume din 7 perle sustinute de
care crea equivalenta cu cea alta. Aceasta prin
analogie cu cea de comte care avea 9 perle, i
de baron german 7.

Datele, in cronicele i documentele noastre sunt socotite de la

asa gisa creatiune a lumef, care e pus5. 5508 ani inainte de Crist.
De aceea and gasim o data., de ex. 7069, spre a afla equivalentul in
ani de la Christ, n'avem de at a. scAdem 6608, afind ast-fel 1561;
aceasta pentni lunile de la Ian. Septembre, iar de la Septembre
In sus : 6609.

www.dacoromanica.ro
 ABAZA
(MOLDOVA)

Familie stabilitd in Moldova, din timpul lui Vasile Lupa

(sec. XVII), ffind ccercheif de ai lui Vasile Lupu, cum
cilice cronica. Inteadevr, ca i familia Cerchez, ea erea
originar dintre cerchezil. din Caucaz, in care parte e o
regiune locuit de poporul Abazi, de unde venise apol.
In Moldova. (v. Hasdet-Etimol. magnum).
Un act de la Dabija Voev. 1662 (yell Hasdeil id.) vor-
bete despre un Abazei, care nu tim ce legturg, ns avea
In aceasta familie: ....oPastravanil ce este in tinutul Neam-
tului, care a fost al lul Gavril Hatman; iar apoI ail ranas
pre mna feciorilor lu Gavril Hatmanul, Radul i cu
Abaza.....
La anul 1700 Intalnim pe VORNICUL LIE ADAZA, despre
care vorbeste cronicarul Neculce,Acesta insoti la anul
1711 pe Cantemir in Rusia, rmind acolo cu fostul sal
domn, i ajunend la gradul de colonel in armata lui
Petru cel Mare, ca multi romnl pe acele timpurI. UrmaiI
sa a rmas tot acolo pand in liva de al'. La 1700
cum ne spune Neculce, el impreun cu alta cinci boerI
fugiser iri Polonia, fiind Domn Nicolae Mavrocordat
(Letopis. II p. 297). Sub Cantemir W. 1711 avea titlul de
qvornic despre Doamna, printre boerif marl al divanulul.
ION ABAZA, starostele de CernautI, la 1710, cum rela-
teazd letopisetul luI Nic. Costin, insoti impreura cu Hristea
jicnicer pe doi agi turcetl, carl cercetail cazul una calcri

www.dacoromanica.ro
 2

din teritoriul Moldovenesc de care RusI, langa riul Prut.

(let. Coggin. p. 71, tom. II). Probabir c. acest boer sa fie
frate cu Vornicul ILIE ABAZA, contimporanul sri. Aba-
zestif erail inruditi cu familiile Sturdza, Motoc i altele.
Nu stim daca cum-va faimosul Turc Abaza-Pasa, de pe
la 1630, de care se vorbeste in istorie, n'ar fi din acsta
familie (?).
La 1757, SANDUL ABAZA (fiul la Ion ?) e citat inteun
document de mosie, aflator la Academia romana.
Pare ca dupa acsta data', familia rmasa in tara, nu
ma' joac nicl un rol in afacerile publice, i decazu cu
incetul. Sion, Cm arhondologia p. 1:) spune despre familia
Abaza : aleam vechill, peste 200 anr, drept moldovean, ail
fost i vornici marI i vistiernicI, iar acuma abia se cu-
nose' intre
GRIGORE ABAzk tria pe la 1850, proprietar In district.
Tecuci i avu de la sotia sa Safta, o singura fica Elisa,
maritata cu colonelul loan Racovitd.
Descendenti al acesteI familii sunt numaI cei din Rusia,
printre nobilif rusf, coboritorI din vornicul lije Abaza
din carI mal multI distins in demnitatile statului.
armat.

www.dacoromanica.ro
 ARBORE
(MOLDOVA)

Veche familie de boeri, cunoscut cu date sigure din se-

colul XV.
ARBORE CAMPODUX, e raportat ca primul autor al cro-
nicel luI Huru, reputat ca fals. Acest campodux sati
conduator de o0I ar fi trdit in prima jumtate a secolu-
luI XIII (1200), sub Vodd Drago (?) Niel-un alt isvor nu
confirm nimic despre acest personaj fictiv.
In secolul XIV in mod probat, gsim pe :
LUCA ARBORE, Orcdlabul de Neamtzu, pe care o mill-
time de documente ale timpuluI ni le-ail transmis. B'dtr-
nul Luca Arbore trdia Inca pe la 1475, tot ca guvernor
al qliseI cetAtI. Fiul sal este:
HATMANUL LUCA ARBORE, faimosul portar de Suceava,
boer vestit pe la finele secoluluI XV 0 inceputul al XVI.
Sfetnic de incredere al luI Stefan cel Mare, rmne 0 sub
Bogdan, iar la moartea acestuia e lsat conductor al fril
In timpul minoritteI luI Stefnit. Faptele acestul boer
a rmas vestite, i adesea poezia l'a ,cantat. Costache Ne-
gruzzi (in Aprodul Purice) ne spune :
(Aced-a-se aft' iardsi al ostilor veteran.
Arbur Hatmanul, ce'n mnA poart'un groasnic buzdugan...)
Ast-fel Il gsim pe acest viteaz in ajunul lupteI cu ostile
ungure0I ale luI Hroiot. -L C. Stamati, in Sentinela, ice:
E sunt Arbore copile, Hatman lui tefan cel Mare,
Am slujit sub a lu sfeaguri patru-deci de ani pe rAnd,
i in patru-deci rsboae, crunte dar biruitoare,
Vlul eroul Moldova pe-vajrnasil s61 lAtAnd.

www.dacoromanica.ro
 Arbore insoteste pe domnul s, fiind alturl cu dansul,
In cele maI multe batalii, mai ales cele din urm.La
tranete, el piere inteun mod cumplit, omorit de .cela pe care'l
crescuse in brate In 1523 luna lui April, in cetatea
laului, an' tdiat stefan Vod pe Arbore Hatmanul, pe bare
(pc sal fi aflat in viclenie... i acea plata ail luat de la
dansul, In lo c de dulceat amar pentru nevointa luT cea
mare; el nece judecat, nece dovedit a perit.... dui:a nu
mult vreme in acel an ail tdiat stefan Voda si pre fe-
ciorii lui Arbore, pre.Toader si Nikita. (Ureche.Letop. I, 187).
Miron Costin, spune in cronica : In acelas an ail
pribegit arpe postelnicul, cand a perit Arbore Hatmanul cu
fecioril sl. Aratatu-s'ail acest stefan mare vdrsator de sange,
cum s'ail cunoscut cu bietul Arbore Hatmanul i cu fe-
ciorii lui, in ceiate in Harlan, caror le-a taiat capetele.
La satul Solca de jos in Bucovina, subsista pana
bisericuta zidita de batranul Arbore la 1502, unde se vd
portretele luI, a sotief sale JULIANA sa Iliana, si ale
copiilor.
Copiii Hatmanului Arbore a fost patru (?) baeti; iar
fete : Odochia, Sofia, Nastasia, Maria, Stanca, Ana.
NICHITA i TOADER, fratii, a perit putin timp dup6 ta-
tl lor, decapitati ambii in Suceava. Din familia lui Ar-
bore, ail scapat unii de urgia domneasca. Pare Ca' acestia
n'aii fost din fiii Hatmanului, ci alte rude apropiate, carI
apol retras la mosia lor de bastind din Bucovina (sa-
tul Arbore), unde perpetuat,
Sub Petru Vodd Rares intalnim tot ca Hatman, pe MIHU
ARBORE, care paraseste pe acest principe in 1,538, pentru
a trece la adversarul sti stefan V. Lacust, pe care apoi
Il paraseste de agemenea. Dup6 cum lice Letopisetul:
urandu'l toatd curtea i boerii (pe tef. Lcusta.),
vorovit o seam de boeri din curtea lui, anume Gainescil
Arborescii, i la asternutul lui unde dormia Pan orno-
tit in cetatea Sucevel.... (1539) Intre acestia se afla
logoatul Trotusan.
La anul 1545, boerii GLIGA flil 11.11: Arbore si Ion Cras-

www.dacoromanica.ro
 5

nes ail ftigit din Moldova in Polonia cu dou calugdrite.

Acest boer Gliga erea fiul lui Mihu Hatmanul.
Despre Arborescl, multe isvoare se aft' la d. Wickenhauser
(Cernauti). (V. Hasde5, Etimologic.)
La 1628 se mai pomenea ca o traditie despre averile
de odinioara ale acestei familii, averT earl trecusera din
neam in neam.
Cu incetul aceasta mare familie incepe s decada, ajun-
gand printre boerinasi, i ast-fel chiar de la 1650, gdsim
inteun act din Bucovina, subscris printre mai multi ra-
zesT, pe: RADU ARBORE.
Intr'un zapis de vinzare tot de acolo, din anul 1698, la
sarsit se spune: i eil Arbore Stegar am scris zapisul
pentru credinta m'am iscalit. az SANDUL ARBORE Stegar...
iscal....
_
Satul Solca de jos din Bucovina, ca o amintire, pas-
treaza hied numele de cArbore.
In secolul trecut traia la satul Arbore, urmasul acestei
vechi familii: LUCA ARBORE. Fiul acestuia : DUMITRU Ar-
bore a fost vel Paharnic si a avut dou fete : una s'a ca-
satorit cu C. Cogalniceanu; iar cea altd
SMARANDA, Cu boerul Zamfirache RALLI, din Basarabia.
Boerul Ralli a dat spre Inflare lui Dumitru Arbore, pe
fiul sal mai mic CONSTANTIN ; iar pe fata sa Elena batra-
nului boer Ilski din Bucovina (Crasna).
CONSTANTIN ARBORE (nascut Ralli) a avut 2 El si 2 fete :
1. Elena, maritata in Rusia cu Generalul Mihail Makceff,
actual comandafit al fortareteI Brest-Litovsk ;-* 2. Maria ca-
sator. in Caucaz ; 3. Vladimir a murit fara copii; lar cel
de pe urma urmas este 4.
ZAMFIR C. ARBORE, publicist, etc. a scris mai multe
uvragii insemnate, intre cari marea monografie asupra
d3asarabiei de al carei istoric i etnografie s'a ocupat in
special. Are 3 copil : DUMITRU Arbore, Caterina si Nina.

www.dacoromanica.ro
 ARGETOYANU
(OL TE NIA)

Origina numeluI acesteI familil se trage de la satul Ar-

geioaia din MehedintI. Sunt maI multe ortografii ale nu-
meluI, gasite s'i In textele vechi, precum : Argetoianu, Ar-
gintoianu, Argitoianu, etc.
Despre Argitoienl nu se gdseste mult prin docum. Inainte
de jumtatea sec. XVII, de si familia lor a existat ca st-
panitoare a satuluI Argetoaia inc de pe la 1600.
Cel d'antal cunoscut, e din anul 1668, iscalit Intr'un
document oltenesc, privitor la Cerneti si unde iscdleste:
MIHAI HARGETOIANUL, Cu Filisanul, Fdlcoianu, Buzescu,
Preda Poenarul, etc. Acest Mihaiii crea vel stolnic, dup
cum se vede In disul document, si In altul din 1662, tot
ca mare stolnic.
DUMITRASCO ARGETOIANUL VEL CA.PITAN, al crui grad
de rudenie Cu precedentul nu '1 cunoastem, a trait pe la sfar-
situl secolului XVII si putin din urmatorul. Din anul 1697
exist un act domnesc, (Condica mon. Govora ;, Archiva Statuluf),
In care se presint: cSd se stie boiariI adeveritorl si ju-
decAtorI al printeluI Grigore Egumenul de la Sf. Mona-
stire Govora, bojarii anume Capitan Argitoianul, i Vasile
Cdpitan, etc....
Fiul acestuI Dumitrasc capitan, e CONSTANTIN SERDARUL
ARGETOIANUL, pe care la 1719 si 20 II gasim pe lista boe-
rilor, In timpul ocupatiuneI austriace, ca vornic de judetul
MehedintI. La anul 1727 aflm Inteun act din condica
monast. Horezul, vorbindu-se despre dnsul: S chematl
si pe printele Igumen Hurezn si pre dumnluI Con-

www.dacoromanica.ro
 7

stantin Argitoianul.... etc. (Hasdeu). El avu de sotie pe a

5-a flied a Spatarului Mihai Cantacuzino.
In 1738 e VEL-BAN al Craiovei, chiar in anul cnd se
insoara cu Maria, fata Comitelui Nicolae Rosetti i a An-
cutzei. In demnitatea de Ban n'a stat mult ; i iata ce ne
spune Daponte de numirea luI : In 3 Novembre 1728 veni
In Bucuresti veste ca. Mustafa Pasa numise ban pe Con-
stantin Argetoianul, ginerele acelui Nic. Rosetti care se
resculase contra Portei cu 20 de ani inainte. In loc de
caftan 11 imbraca cu un binis imbldnit cu zibelin i han-1;
iar pe episcopul cu binis cu hermina. 9 Noembre. Se
primir vest' ca. Argetoianul fusese confirmat in sarcina
sa prin ordin scris al lui Seraskier Pasa, totusi nu ca Ban
efectiv dar ca vekiI. Se isc o neintelegere intre locuitorl,
caci acestia voind s aleaga un alt Ban i s scrie lui
Vod s '1 confirme in sarcin, Mustafa Pasa uza de
violenta pentru a '1 sili sa iscaleasca o scrisoare lui Se-
raskier Pasa, in care se dicea cal Banul In cestiune fu-
sese ales cu vointa i consimtimntul lor deplin. (phm-
rides II, 153).
La 1719 si anii urmatori Intalnim si pe VASILE ARGE-
TOIANU, boer de Mehedinti, impreun cu Constantin pe
lista boerilor cu subscrieri de bani catre Austria (cl. I).
Jn 4isa listd e scris : Ardsetojanulz (v. Hurmuzache, VI, 325).
Acesta e un alt fill al capit. Dumitrasco.
Fiul Banului Constantin, erea vel CLUCERUL CONST. AR-
GETOIANUL, care a reparat biserica S-tul Dumitru Bneasa
din Craiova, dup cum ne spune inscriptia dintensa :
Acsta biserica e zidit din temelia ei de rpos. domn
Matei Basarab Vv. si trecnd in urm multi ani la mijloc
s'a stricat.... etc. Deci sculndu-se d-lui Constantin Arge-
toianu, biv-vel clucer, a dres i a indrilit'o, i ail zugr-
vit'o, dandu-I i alte odre, impreun Cu d-neaei cocoana
Argetoiancd ; si din intamplarea vremilor de resmiriti, iara
s'a stricat al doilea..., tot dumnealui rpos. Const. Arge-
toianu biv-v. clucer. cu rpos. cucoana MARIA Argetoianca,
fata dumnealui paharnic Nicolii Sltineanu, al doilea rand

www.dacoromanica.ro
 8

indrilifo : i s'ail Infrumusetat cu zugraveala, puindu-I

sticle 0 fiare la ferestre, cu toata cheltuiala dumnealor, In
prea luminatuluI Domn Alex. Ipsilante Voev., Oc-
tombre 23, leatul 7283 (1775). (Pessiacov. S-tu Dumitru
neasa, pag. 7).
Un boer Argetoianu, probabil Const. sad Vasile, '11 gd-
sim la 17..., Intr'un raport austriac din Oltenia unde se spune
ca tinea In arena' 2 mosiI : c....Orevitza und BolbosanI
fiscalische In der arendation des Bojarn ARGETOJANUL, mit
begriffene.... etc. etc..
Constantin A. Clucerul, fiul lui Constantin Serdar 0 ban,
avu o sofa' MARIA, care era sotia lul Radu Bengescu ;
iar el muri fdra copiI. (v. Geneal. Cantac. de Boliac).
IONITA ARGETOIANU slugerul, 11 gsim la 1783 In diva-
nul CraioveI (Cu 50 tal. pe 1.)
NICOLAE ARGETOIANU biv-vel pitar 1763, erea clironomul
mouluI sti Nicolae Ruset biv-vel logoft (1758) decI fiul
luI Constantin I.Datele despre membriI citatI ai acestel
familiI se gasesc Intre documentele mo0e1 Slatioara. (v. Arhiva
.Stat. Bucur.).
CONSTANTIN Argetoianu avea titlul de mare Ban la
1847, etc.
Din actualff descendentI ai acesteT familiI, sunt :
deneralul ION ARGETOYANU n. 1841, comandant al cor-
pului I armata. Oficer la 1861, apoi inginer ef la Craiova.
In rsboiul din 1877 ia parte ca major la Plevna i Vidin.
Director al lucrarilor fortificatiilor Bucurqtilor, general de
Brigada, fost inspector gen. al GeniuluI (1895), etc.
Csatorit cu Constanta n. OteteNanu. ION ARGETO-
YANU doctor, casat, cu C-tesa C. Talievicl.

www.dacoromanica.ro
 ASAN
(MOLDOVA)

Veche familie a cAreI originA se urch" la ASAN, condu-

ctorul Vlaho-Bulgarilor din BalcanI, pe la anul 1190,
dup cum spune i Cantemir, vorbind despre miscarea
popoarelor din Balcanl : Capetele acestel ridicarI ail
fost doI fratl Petre si Asan ; dintr'acest Asan sunt Asanil
caff si astazI sunt la noi in tara, mbicar c cu mult vreme
maI pe urma." ail venit in Moldova. (Cronica II, 250).
Tot el, in descrierea MoldoveI, mai spune la lista fa-
miliilor : Asan. Care se trag de la Asan, un frate al lui
Ion, domnul Ore' muntenestl, despre care pomeneste eho-
niat. Acest Asan care cu fratele s Petre respinserd dom-
nia byzantind, erea rimnan chiar din muntii CarpatI (Hasdeil.
Mg. Etim.) Fuji sil Ion se numi Asan, dup .tafal su i
ast-fel intreaga posteritate domnind peste imperiul valaho-
bulgar e cunpscua sub numele de dynastia Asanilor. Asan
e ucis la 1196, Petru la 1197. Urmeazd apoi IONIT ASAN
(1197-1207) faimosul biruitor al lul Balduin de Flandra,
cel care primi titlul d imprat, 1204. ApoI vin pe rand :
ION ASAN, CaliMan Si MIHAIL ASAN (-1257), dup care
nu maI audim de urmasil acestora. Ei erail aliatI cu fa-
milia imperiald a Comnenilor.
Peste un secol i mal bine, ALEXIE ASAN la 1373 erea
senior al insulel Tasos sub autoritatea Venetienilor.
Epoca in care aceast familie s'a stfmutat in Moldova
nu se poate preciza, probabil c inainte de jumtatea
colulni XVI, de oare-ce un istoric grec scria pe atunci
Ca' familia s'a stins in linie barbateascd prin acele locurl.

www.dacoromanica.ro
 10

In tara capta porecla de Calera, care in limba turca.

inseamna : vestit, nobil.
Ast-fel, dup cate se cunosc, cea mal veche mentiune
in tara despre aceast familie este de la anul 1650 inteun
hrisov al lul Vasile Lupu Vv. In el se vorbqte despre
boerii : Kyr ASANAKI i fiul Sell CONSTANTIN ASAN Celebi.
Apoi de rudele acestora : IORGA ASANI i fil Sl MANOLE
CONSTANTIN ; tOti cincI proprietarI de mo0I in judetele
Tecucia i CovurluI.
Un alt act din 1668, in limba romana vorbete despre
un sat Latur4eniI din Tecuciil proprietate a luI ENAKI
CILIBIUL, fid al aceluiaI Constantin Cilibiul Asan, de care
se amintWe la 1650. Enake, dupe' acest document erea
vr primar cu Manole etrarul, i nu avu nici un fecior.
(v. Pap. Calimah. Convorbiri liter. anul XXI, No. 9).
VASILE Camam, fara numele vechiii de Asan, crea din
aceasta familie a Asanilor. L anul 1764 crea mare Logo-
fa al Moldovei sub Grigore Al. Ghika.
In Valachia gasim In decursul secolulul trecut mal
multi AsanI. Ast-fel:
Panul ASAN vel sluger in mvanul Val. la 1717 (28 Apr.)
Aceasta probabil e acel ASAN CALARA de al* carui dol fe-
ciorI vorbete letopisetul Moldovei, ea aft fugit cu alti boerI
din cauza lui Nicolae Mavrocordat, fiind primiti de Raco-
vita Vv. (Let. tom. III, 71).
CONSTANTIN ASAN, la 1744 in Valachia, e biv-vel capitan
de lefegil.
GRIGORE ASAN, la 1793 avea de nevasta pe Joita, fata
boerulul Costescu etc.
UltimiI descendenti din familia moldoveana a Asanilor,
trecuta apoI in Valacitia, in secolul din urmd, sunt :
TEODOR ASSAN, castorit cu Eufrosina Grditeanu, i co-
pil :
CONSTANTIN ASSAN, i Marie (Sarli).

www.dacoromanica.ro
 BABEANU
(vALAcHIA)

Familie originar din satul Bbenl din V'elcea, unde

apare din secolul XVII.
Ast-fel prin documente, gsim la anul 1635 pe unul din-
tr'nsii, anume CERNAT din Bdbenl ; i putin mal trcliti
la 1642 pe IANE PAHARNIC DIN BABENI. Un VLCUL din BA-
BEN1 trdia pe la 1694, c*Ond e citat de un zapis.
Pe la inceputul secolulul trecut (1700) (condic. mon Vie-
rosul ; Archiva St.) gsim trdind pe TOMA BABEANUL; iar la
1742 (id. Arh.) pe almAr LOGOFETUL, feciorul Tomei
bean. In acest an, acel Mihai seria hrisoavele domnesti ale
lui Mihai Vv. Racovitd.
Contimporan cu d'ansul erea STROE BABEANUL (1732),
citat in testamentul vorniculuI Ilie Otetelisanu din anul
1732...: am cumprturi...i de la Stroe Bdbeanul din BA-
benI... etc.
In privinta inrudirei dintre acestia nu putem sti nimic,
ca i asupra persoanei lor, rficI-unul din ei ne jucand vre-un
rol, ci fiind niai mult boeff de tara, secundad, sail logo-
feti pe la divan.
DRAcatc1 BABEANII, polcovnic, este la 1793, judecdtor la
judetul Dolj (cu 50 talen retributiune). (v. Ureche. Istor.
I, p. 254).
In secolul nostru mai tria incd PANAIT BABEANUL, biv-
vel sluger, bOtran la 1812, al cdrui fi e CLUCERUL BA-
BEANU, cre era Ispravnic al judetului Vlcea in an. 1795.
Fiul acestuia, nepot luI Panait, dup6 cum arata niste acte
de hotrnicie, (din Arh. St.) este :
PANA BABEANU (Panait), biv-ftori vistier la 1813.
Din aceastd familie sunt adI mal multi descendentI, din-
tre cari : Cdpitanul ALEX. BABEANU, cAskorit cu Lucretzia
Rahtivanu, etc...

www.dacoromanica.ro
 BAJESCU
(VALACHIM

Pe la Inceputul secoluluI XVII tria boerul GEORGIE,

care avea mosia aajestl, dui: care se numir ast-fel ur-
masif se. El avu, dup cum ne arat documentele, de fid pe :
MARELE BAN MARE BAJESCu, de care ne vorbesc CM-
nicele muntene dupa anul 1660. Intr'un act din 1648 e
numit Mares logofe't Cmpulungescul, i avea de sotie
pe jupaneasa Maria. Mai multI cronicari (hare altiI incaI etc.)
Ii numesc gresit Kretzulescu, poate din cauz c erea
foarte de aproape inrudit Cu aceast familie, si fiind-ca
tot-d'auna II gsim alaturI Cu cumnatul (?) sd Radu Kretzu-
lescu. El erea boer din casa Cantacuzinistilor. (cron. Const.).
In anul 1663, cronica vorbeste de dsnsul atuncI cnd unil
prara la domnul Grigore Ghica pe erban Cantacuzino v.
logoft si pe Mares B., c5. umblail cu reclamatii la poartd
contra luf. *

La anul 1671 incepe cunoscuta ceartd dintre Cantacu-

zeni, cu Kretzulescu si Mares BAjescu de o parte, cu BA"-
lenif de alta, in care sympatiile sunt Imprtite intre cro-
nicarI. Mt ce dice cronica iflaceneascA, partizana age-
nilor (ap. incaI) : In vremea ce s'ad dus Mares Banul la
Craiova, nu s'ad dus smerit de altI boerI, ci s'ad dus cu
pomp, cu steag bnesc, cu trimbite, cu tobe, cu surle,
cu gloate i cu multi copii de casa cu sulite i inaintea
luI mergea vre-o catl-va provodnicI infrumusetatl.... (cron.
III p. 166). Din Craiova temndu-se a nu fi 0mm-it de Gheorghe
Bdleanul a fugit In mondstirea la Loviste, venind apoI In
Bucuresti si plangndu-se la Domn, care convocd divan

www.dacoromanica.ro
 13

si mazili din boeril pe BAlen1 cu partizanii lor. In

anul urmtor, TurciI numir Domn pe Grig. Ghica si prin.
sera pe Mares Banul la Adrianopol punndu'l in obezI.
Noul Domn veni cu el si '1 Inchise In turnul domnesc ;
iar apol i se dete drumul si rmase In tar (id. p. 170-75).
Pni sub Brncoveanu Vod mai gsim pe acest boer,
in istorie, ca Vel Ban. Inainte, la 1669 in hrisovul pen-
tru isgonirea Grecilor, al luI Radu Leon e isclit ca mare
Vornic.
Acest boer, care se distinse mult In timpul s, i care
de multe off putea fi confirmat domn, avu 3 fiiI, dup
cum ne arata documentele.
Maui(' POSTELNIC, citat la anul 1689 cu fratele
GEORGE Paharnicul. Acesta din urm avu un fit'l CRISTEA
logoftul (1686), care la 1680 erea insurat Cu Ilina fata lul
Pan: Pepano.
Fiul maI mare al BanuluI Mares, era FIERA, c4t la 1648
inc foarte tindr, impreun cu tatl s, ca postelnic ot
Balotesti. La 1680 Mares cu sofa sa Grajdana, e .citat
si cu fiul lor FIERA paharnic. (si 1690) etc.
In diferite documente de mosie se vorbeste de : Candea
postelnicul Balotescuy, i nepotul sal: Fiera. Mosia Balo-
---tesci era de sigur In neamul Bdjestilor, dupd cum am
vdut c. Fiera, fiul luI Mares o stpnea.
In secolul XVIII Intalnim pe boerul STEFAN BAJESCU
sotia sa Stanca Bjeasca, la anul 1743 (doc. de m.); iar :
Boerul IORDACHE BAJESCU, om bun frd de nicl o vin,
fu ucis de Stefan Vodd Racovit prin intrigile lui Stava-
rache la anul 1764 numal spre a fi de groaza ispravni-
cilor Insrcinati Cu stringerea banilor, flind si el unul din
e, 4ice genealogia Cantacuzenilor. (v. Buciumul i Xenopol
tom. V).
In secolul actual, In deosebite acte de hotrnicie figu-
reazd boerul.... BAJEscu, fost vel setrar la 1793,a cdriff sotie
Setrereasa Ruxandra, tria dup moartea lui,.la anul 1809.
Fil lor a fost, incepnd de la cel mai mic : GRIGORE

www.dacoromanica.ro
 - 14 -
BAJEscu, praporcic la 1841; CONSTANTIN B. de asemenea
praporcic In acelas an ; si
MUSTACHE BAJESCU serdarul; pitar la 1839, cdstorit Cu
Zinca (1847) si lid mare al setraruluT BAjescu si al Ru-
xandrel. El avu un fiti: Iorgu sail GEORGE Bdjescu.
etc

www.dacoromanica.ro
 BALACEANU
(VALACHIA)

Origina familiei Baldceanu, e din satul Balaciu (din Te-

leorman), mo0a stre'bun a lor. Inc din al XIII secol
gsim pe KNEAZUL BkLICEAN, (Balacico). Acesta trdia pe
la anul 1280 in tara ronaneasca lngd Dundre, i neamul
lui era din Nechia cast a Basarabilor. El pieri intr'o luptd
legendard. (v. Hasdeu.Radu-Negru).
Date mai sigure avem despre primul Blcean cunoscut
pn acum, anume CONSTANTIN pe care letopisetul '1 aratg
c a fost cpetenie Impreund cu alte dou8 cApetenii ai o-
tilor Mircii Vod Cozianul, care ad domnit in anul 1387.
Acest Cpitan Constantin, avil un fiii numit DRAGOMIR.
(Geneal.
Fiul lu Dragomir e: GIAICU BALAcEANu, care a trAit putin
timpedup anul 1400. Numele Giaicu se traduce prin Popa.
Dacd inteadevr Blceanul a fost pop saa numai a avut
aceasta porecl, nu se tie.
In filiatiunea lor, fiul luI Giaicu era NEDELCU BALA-
CEANU vornicul. El, impreund u sofa sa Ana ail fondat
in Bucuresci biserica Sf. Gheorghe vechi la anul 1492.
(Portretul, 4is al Vornicului Nedelcu din mon. Tismana
nu e al luT, ci al inf. Nedelcu mare vornic de la 1542). Fiul
sal* se numea MowL i acesta,avU la rndul sal de
pe SPATARUL SPATA BAL 4.CEANU, eu acela0 titlu ca
tatl s. Spata era insurat (?) cu Mara, care erea pome-
nit Clugrita cea bAtrn Blceanca 0 care mai trdia
incd in adanci btrnete In sec. XVII. Copii el, dup cum sunt
pomenitl inteun document, &ail: MIHAI clucerul, Dora-

www.dacoromanica.ro
 16

TRWO Postelnicul, Ancuta, asupra cal-or nu stim nimic,

Dragomir si Badea.
DRAGOMIR LOGOFETUL din Balad, e pomenit In 1584 si
1586. Sub domnia luI Radu Mihnea e mare spatar si se vede
ca a murit inaintea batrafiei sale mame. Fratele sd BADEA
n'avu copiI, iar fiul luI Dragomir e numit tot Badea
joac un rol insemnat in secolul XVII.
BADEA BALACEANU VORNICUL, supranumit Usurelul, de
pe cdnd era mare Cdpitan.
El cpaase porecla de Uqurelul, fiind-ca In interval
de vre-o 24 de ore ajunsese de la BucurescI la Iai, cu o
scrisoare de la Constantin Basarab, domnul Munteniel,
care Stefan Gheorghe al Moldovei, prin care scapa de la
moarte sigurd pe frail Toma si Iordache Cantacuzino.
Ion Neculce : Si pus Muntenil de atuncea nume
Usurelul, dup care multd milA ati avut de la Cantacu-
zinescl.
Calaoria cdpitanuluI Badea, lice d. Hasded este o ade-
vrata minundtie pe acele timpuri: eftrebuia sa fi schimbat
pe drum o multime de cal de ()lac dup cum se c,licea
pe atuncl, si nu putea s: se fi odihnit o singura
Prin persoana lul Badea, BaldceniI a fost cel d'antai
neam romdnesc care a capdtat de la Austria, adica de la
sacrul titlul de graf, (yell Sulzer, III, 164 si
Engel t. II), i l'a romanizat prin cuvntul ccontes, for-
mat 'printr'o alterare a cuvntului conte. Deja In
1654 se citesce in cronica munteneascd despre Conte
adTdceand, care nu e alt de cat Badea, mal apol
mare vornic.
La anul 1673, cand se dede btlia de la Hotin intre
Turd i Poloni, i cnd Voda Stefan Petriceicu a trecut
In partea regelul Ion Sobieski, printre multi boerl moldo-
venI erea i comtele Baldceanu,- adicd. Usurelul, care s'a
distins si de asta data purtandu-se In lupta foarte vitejeste.
(Sin cal).
Cronica moldoveneasc a lui Amiras (Letop. III, p. 146)
dice: Multd vasare de sdnge s'ad fdcut, si care turc

www.dacoromanica.ro
 17

scdpd din santurI, din Nistru nu scdp, lar cand schp

din Nistru, din oaste ce erea In cea parte nu scdpd c
erea multi si de-ai nostri amestecati cu Leii si Badea
Bldceanu Contos, de'i omora de mai nici unul n'a
scdpat.
Epitetul de talhar fan, dat de aceasi cronicd pare a se
referi la episodul povestit de cronica munteand : Badea
Vornicul Bdrceanu, In dilele lui Antonie Vod a ucis
niste negustori Moscoviti impreun cu cart crea i calu-
gaff mersi pentru mild la Mosc, pre to omorindu'i cu o
_sotie a lui ce'l chiema Buta, averea le-o au luat...
VEL-AGA CONSTANTIN BALACEANU, comte al imperiului,
e fiul vornicului Badea, ginerele lui erban V. Cantacuzin,
si cel mai inversunat dusman al lui Brancoveanu; lifcru de
care vorbeste Engel pe larg. (I, 836, Gesch.).
Constantin Bdldceanu vroia Cu ori-ce pret ca s'ajungd
domn, i credea c va putea s reuseascd cu ajutorul
Austriei, pe care In acest scop o indemn sd ocupe tara.
Foarte p.mbitios i foarte viteaz, In lupta contra Tur-
cilor, In care l'a Vdut insusi ungurul Cserei, nimenea nu
s'a bdtut tnaI bine de cat B615.ceanu, care a si pierit
acolo cu sabia in man :
Aga adlaceanu a perit In rsboI, dar ail pierit si se-
raskerul Turcesc, lovit un glont tocmai In gurd.
Zic c la acel rsboi O. fie fost mai mult isbanda despre
partea. cazacilor BrancoveanuluI, crora le crea cap un
moldovean anume Costin cdpitanul de Focsani, feciorul
Nenului. Dup ce ail aflat Brancoveanul Vod- pe Aga
Blceanul mort in rsbol, capul la BucurestI,
de rail pus inteun perpeleac In mijlocul ogrdil lui de
i-ail sedut vre-un an capul In prepelc, si ail Invtat de
i-ail risipit i curtile i ograda de aiirmas numai jdriste...
(I. Neculce.Letop. II, 262).
tiga adlAceanu a rmas un personagiii In legenda po-
pulard. In balada Aga Blceanu se spune :

www.dacoromanica.ro
 113

Intre Clejani Pe Constantin Brincoveanu.

Si-intre Bucsani, Cand soarele fu colea,
S'a inalnit, s'a intimpinat Strig Serafim Pasa :
Doui domni cu done' osti; aBoerlf cine s'a afla
Da pe nume cum ii chiam ? Si se va adevera
Este Aga Blceanu S taie pe Aga Blceanu,
Cu Constantin Brncoveanu. Cu bania s'l mresc
Prange Aga Blceanu Cu bani multi s'l druesc...
Nimeni nu .se g.'si, afard de : apitan Costin, agbei
Bglceanu fin,
Care omori prin trddare pe viteazul boer i apoi se duse
la domn s'si ja re'splata ; insA fu dat gadelui tae ca-
pul. Asa spune poezia populard. Comtele Const. Bld-
ceanu Aga avu de sotie pe Maria fica lui erban Vod
Cantacuzino.
Bdldoenii, ca si alte familii boeresti, aveati o cronicd
special a Ora, conservat in familie. Ea e cunoscut sub
numele de cronica Wldceneascd, se incepe la anu11629
si se termind la 1724, vorbind i despre Moldova.
RaTaiceancd, aflandu-se la Viena a incredintafo lui Samuel
Klein, de la care o avu incai, iar apoi Engel.
ION BALACEANU, fiU1 luI Aga Constantin (Engel II 12)
a perit in torturd sub Vodd Mavrocordat ; de oare-ce Ca toff
adlAcenil in acea epoc5., erea partizan al politica aus-
triace. -L El avu 3 fice, numite nemticelez, fiind-cd ereati
crescute la Viena, anume: Ilinca, Maria si Smaranda, din
cdsdtoria sa cu Ifinca, fata postelnicului Brezoianu.
Dintr'o alt bransd a familiei, intalnim in secolul XVII
pe boerui: HAMZA BILLACEANUL, despre care gdsim men-
tiurif In cronice si documente contimporane; a fost cds-
torit cu. Anica fata lui George Bdleanu biv-vel Ban, pe
cAnd erea mare clucer (la 1680). Intr'un document din
1713 e amintit cu cele 3 fice ale sale: Jupdnesele Stanca
Blceanca, Ilinca i jup. Preda, care a tinut pe Dumi-
trasco Poenarul, pe atunci (1688) pitar mare.
Frate (?) CU Hamza erea GRIGORE BALACEANUL, pe care
'1 gasim boer insemnat pe la 1688.
BARBU CLUCER BALACEANU, fiul acestuia, e cu rangul de

www.dacoromanica.ro
 19

ag, la 1688, jar mare clucer la 1703. In 1728 inteun act

e citat ca mare postelnic, i anume 'rate() insemnare de
lucrurI ce a ldsat Doamnef. Maria a rposatulul Constantin
Bdrceanu.
Despre urmasil acestora nu mal stim nimic.
Alt fiii al lui Dragomir, deci frate cu Badea dis Usu-
relul, era PATRASCO, boer care avea 3 fiI, din care s'a
transmis familia actuald. MATEI BALACEANu, cel mai mare
la anul 1693 era partizan al lul Constantin Bdrceanu si
al vruluI sal Preda Proroceanul, venind impreund cu el
In ar cu armatd nemteascii comandat de Heisler, si
acest din urmd pornind spre BucurestI a times incd
inainte pre Magne groful Generariul Cu o seam de oaste
cdrrime, i cu ddnsul impreun erea Preda Proroceanul
Matel BAlAceanul, vrusdii, povete fiind.. (Radu Greceanu
mag. ist II, 144) (v. Proroceanu).
El erea vr i cu Barbu Bddeanu, de asemenea partizan
Germ anilor.
MateI a avut dol fecimi : PATRA$CO3 care si el avu 3 fil
Ion, Matel si Nicolae ; si HRIZEA pitrul Bdlceanul,
care a avut copii pe Ilina si pe ION BALACEANU etrar
mare. Acesta a rsat patru fil si o fatd (citati la 1815) :
Nicolae, Tdnase, George si erban.
BARBU Bdrceanu, frate cu MateI i fiti luI Ptrasco
are un fid I'EFAN ; iar acesta pe Iordache si GEORGE Mid-
ceanu, dupd cum aratd schita genealogica a neamului
fcut la inceputul acestul secol. Hasdeu. mg. etimolog).
Al treilea fi al luI Pdtrasco, deci frate mai mic cu
MateI era :
DRAGHIci BALACEANU, insemnat boer in secolul trecut.
Este dovedit inainte de 1749 ca biv-mare pitar. El a
murit inainte mult de 1770 si a avut de sotie pe Catrina
de la care se nscu fi BARBU BALACEANU. (v. tabl. Hurmu-
zaehe Doc. t. VI)
Barbu adrceanu e tatl VORNICULUI CONSTANTIN BALA-
CEANU. Despre acesta gice Ioan Ghica (In serisoarea III ultra
Alexandri) : Caragea era neimpdcat cu boerif carl, nevoind

www.dacoromanica.ro
 20

a fi instrumentele hrpirei lul, Ii faiceaii vre-o impotrivire

sa chiar vre-o simpld observatie. Ast-fel pe Banul Coust.
Filipescu la tinut doI anI la mosie la Bucov sub pazd,
pe Banul Grigore Ghica doI anI inehis in cash , pe
Vornicul Constantin Bdaceanu, de care se temea fiind-ca
acesta avea relatiunI de familie la Viena, trimes sur-
ghiun la Castoria... (anul 1782). El a fost si mare Ban.
Banul Constaritin a avut fiI : RADU, CONSTANTIN ah'15.ceanu
(In sec. nostru). Nicolae Si IOAN insurat Cu o Wlceanc
apoi Cu Elena. Moruzi.
CONSTANTIN BALACEANU, fost mare Ban la finele sec.
trecut, a avut de fil la randul si pe : Hatmanul STEFAN
Wlh.ceanu, ION B15.ceanu si CONSTANTIN BALACEANU, f.
mare vornic, ministru de culte la 1838, Prezident al Eforiel
spitalelor la 1840, ministru de justitie la 1856. Chshtorit
cu Catrina Dudescu, avu fig pe:
ION BALACEANU n. 1828, ministru plenipotentiar la Lon-
dra. Fost prefect de politie sub Cuza i in 1876. In diplo-
.matie: la 1866 agent la Paris, apoi (70) la Constantinopol ;
In 1876 ministru de externe. Agent la Viena (1876),
ministru plenipotentiar (78) ; apoI la Roma (82), Paris
{1884, Constantinopol. Delegat in comisia Europeanh, a
DunreI si Prutulul (89). De la 1893 ministru la Londra.
Cdshtorit cu , are fia pe CONSTANTIN BALACEANU,

chpitan in rezervd, etc.

Din o bransh inrudith a familid, tot din Banul Con-
stantin, prin fiul s sunt descendenti actuall : GRIGORE
aldceanu (la Paris), si CONSTANTIN BALACEANU, mare pro-
prietar (mosia Stolnici, Teleorman). Cdstorit cu Elena
MAnescu, are fiti pe: GRIGORE.
Armele Bdlacenilor, concedate de curtea din Viena
sunt : sus pe argint vulturul triI, la mijloc (fasce) 3 sdgeti
rosiI in stea, pe fund aur ; iar jos leul dreptatel cu spada
cumpAna, In apropierea uneI ape de argint, pe fund
albastru.

www.dacoromanica.ro
 BALEANU
(VALACHIA)

Familie a carel* origina e legata cu a Basarabilor,

apare cunoscua din seeolul XV. Numele vine de la mosia
lor de stapanire BaleniI din Jud. Dambovitza, de prin al
XVI secol. Pe langal acsta posedail multe mosii In tara,
fiind uniI din cei maI avutl boerI.
Primul Balean de care se vorbesce e JUPAN MIHAIL
la anul 1468, boer In divanul domnesc al luI Radu W.
Inteun manuscris al lui Radu Greceanu se spune de
un chrisov din 6976 (1468) de la Radul Voevod Basa-
raba sin Vlad Voevoda dat Cinstitului boeiuluI Jupan
Mihail pentru mosia Rusa* i proci, i adaogandu-se: din-
teacesta se trag boeriI BAlenI.
Pare ca frate cu Jupan Mihail a fost GHERGHINA PAR-
CALABUL, mare castelan al faimoasei cetatI Poenarl,
sal:1 alta ruda de aproape. Acest Gherghina erea om
foarte bogat ; i avea de fiT. pe MARELE PAHARNIC DRAGHICT, t
ara copiI. Gherghina a fondat din temelie si a inzestrat
Cu mare avere monastirea Nucetul din Dambovita, care a
rmas ca ctitoreasca a posterittiI Balenilor, fiind interne-
iata de neamul lor. Despre acest boer Gherghina vor-
besce pe larg un chrisov al Radului Vodd din din an. 1502,
asupra mosiel Topolovenii, fosta a MiliI, feciorul luI Voicu
TatuluI, care fugise peste muntI, ridicand alt domn
peste capul printeluI D-niel mele Vlad Calugrul; dar
fiind prins, l-a trimes sal arunce In cetatea Poenarilor ;
iar tata-1 boeruluI Milea s'a dus Inaintea prcalabuluI Grher-
ghina de Inchinat ce e mal sus din sat den Topo-
5

www.dacoromanica.ro
 22

loveni ca sal scoat capul fii-sl MiliI de la cumplita morte,

scos capul luI
Sub Mihnea Veda Turcitul, in sec. XVI, gasim pe doI
boeri Bleni. Intr'un hrisov din 1582 al acestui domn, se
vorbesce de 6 boeri btrnl, intre carI PETRU BAN DE
BALENI. Vintila de Cornaterd, Stroe armas de Manescl,
etc.... In alt hrisov din 1585 (mon. Radu Vodd, In Arhiva),
gsim pe boerul RADU CLUCER ot Baleni. Neavand alte
indica' e greti a stabili timpul cnd a trait Petru Banul,
deja batran la 1582. Pare ca el e tata]. cluceruluI Radu.
Inca de pe atunci existail 2 ramure deosebite din Ba-
leni, din cari una a dat pe Banul Udrea de sub Mihal
Viteazul, cea alta pe Gherghe Banul in sec. XVII. Oare
clucerul Radu ot BlenI nu e tata] Banului Udrea ; im-
prejurarile par a ne arata aQeasta.Vom lua fie-care ramur
pe rand, incepand cu a lui :
BANUL UDREA BALEANU, boer dintre . ceI mal* insem-
natI ai lui MihaI Viteazul, si pe care cronicele 'I nu-
mesc cHatman pentru marile'i merite militare, de si
acest titIu nu exista in Valachia. La anul 1598, MihaI
il trimete asupra lul Hafiz Pasa, pe care'l invinge victo-
rios. Vistierul Stavrinos in cronica sa, gice : Sultanul
trimete pe Hafiz-Pasa, om foarte viteaz. Acesta lsI aseaza
tabara la Nicopoli, avand 16.000 ostasI buril* si 32 tunurr....
MihaI mica inainte pe Udrea, cu contingentul de Moldo-
venI, 1000 Cazad: si 1000 Dorobanti ; Udrea trece indat
peste Dunre cu oastea i sframa oastea luI Hafiz Pasa.
(In Papal. Ilarian).
Dup cucerirea MoldoveI, MihaI pusese acolo pe Ba-
nul Udrea in capul carmuireI.
Inteo lupta contra Polonilor, lnga Arges, comandand
avant-garda romana, el sustinu atacul uneI armate mult mai
numeroasa, In 3 randurI, i perdand 1500 de oamenI, dand
ast-fel luI MihaI timpul de a se retrage i intari. Miron
Costin: pana de 3 orl a dat rsbol Lesilor iar a patra
()ara a purces in risip oastea Udril. Un oficer Po-
ion, Otfinowski, martor la batalle, a descris'o In versurI (1601).

www.dacoromanica.ro
 23

La 1598, Udrea cand plec contra luI Hafiz-Pasa, fiind

pe atundf armas mare, a scris in romaneste testamentul
&ea, cu subscrierea i pecetia (in archiv. reprod. de Hasdeii
magn. etimol) din care :
S se stie c las e Udrea fratine-mieti Badil: Maxinul
tot si Negreasca i Mdcestil i viile toate de la Pripor
BlteniI ; si am asat sororu-mea Grajdanii, Leurdenil cu
morl cu tot si viile, i Bobescil de sus cu tot si Stalpenif
partea mea toat ; iar monstirif Panaghii i-am asat Lup-
sanul tot si Lunga si ; toate le-am lsat mondstiref cu
mare blestem, si cine va alca acestea s fie blestemat de
domnul Christos. August 21 valet 7106. Udr veliki armas.
Pecetea pare ea' represint dou capete negre desprtite
-printeun arbore.
La 1600 Mihaiil trecnd muntiI, ls administrarea Mun-
tenief lui Udrea, pe and Oltenia rmase sub a Buzestilor.
A fen-1as scrisoarea lui Mihaiii din 1600 prin care comu-
nia boerilor sl planul de unire al celor 3 tri romne.
In acelas an, Simeon Movil intrnd In tar cu Polonii,
prinse pe Banul Udrea, cdruia if ti capul; lucru de care
vorbeste si Sigmund Batori Inteo epistol a sa din 1601.
Miron Costin spune gresit c Banul se inchinase usurpa-
torului Movil. El a fost decapitat tocmai din cauza opunerei.
Legatul sg fu implinit IntocmaI si fu Inmormantat la
4 Santa monstire.
Ne mal fiind urmasi din ramura lui Udrea, patronagiul
-motastireI a trecut B5.1enilor din cea alt ramura, fiind
urmasiI aceluiasI fondator.
Udrea avea de frate pe POSTELNICUL BADEA, care intr'un
zapis (din 1641) arat cele douramuff deosebite al 6 neamuluI.
El avur sof, pe GRAJDANA sail Urbana, care a fost
sotia Vel-SptaruluI Lecca.
De la sotia sa, care erea Musa, Banul Udrea n'avu copiI.
A doua brans. a Blenilor, o gsim In secolul XVI prin
DRAGOMIR VornicuI, pe care un document ni'l arat Ca'
avu de fi pe:
IvAsco MARELE VORNIC Bleanul, fost postelnic; boer In-

www.dacoromanica.ro
 24

semnat pn sub Matel Vod., cdnd la anul 1633, in bd-

01E2 de la Dudesdi intre Mate. Basarab i rivalul sea Radu
Alexandru: capetele ostirilor pre rosil ereail Ivasco Vor-
nicul BAleanul i Barbu Pah. Brddescul (cron. anon. m. ist.
IV, 317) Tot el mal e pomenit inainte intr'un document din
timpul lul Mihaia V. Cei dol feciori ai si a fost Petre
Gheorghe.
PETRE CAPITAN din BdIenl, i vel sIuger in 1642 si 1650;
la 1658 mare cdpitan, t putin dupd 1660. El avu treI fil :
MATEI postelnicul de la MihdestI (care avu o fic." (?) Rada)
SocoL postelnicul, apoi clucer la 1645, al cdruI fi erea
Cdrstea Clucerul ; in fine al treilea IVW0 B. postelnic
si mare vornic, care avu de sotie pe Marica si care nu
trebue confundat cu v6rul sti. Ivasco fiti al lul Gherghe
Banul i tatAl lui Grigore. AcestI 3 fraff de mai sus, flit
lui Petre cdpitanul And inpreun unchiulul lor Gherghe
mosia Calcestii.
(doc. Archiv. St. Buc.)
MARELE BAN GHERGHE BALEANU, cel alt fiil al vorni-
culul Ivascu de la Inceputul secolului, e boer cu mare
vazd in sec. XVII. La 1659, cnd Constantin Basarab
Carnul ndvlise in Moldova contra WI Ghica Vodd
trnul, avea cu sine si pe Bleanu, care a si chzut In ro-
bia : catund ail cdzut in robi Banul de Craiova,
Bdleanul (Miron Costin). Cronica Ora romdnesti (magazin
istoric) clice asemenea despre dnsul : .... iar pe Gheorghie
vornicul Bdleanu, 11 coprinserd acolo val, duser rob
la_ CrAm.
Intors, de si bdtran, Banul BAleanu, ja parte la eveni-
mentele tril. Sub Antonie Vodd isbucneste acea mare
rivalitate Intre boerif trii, descris de cronicarl, Bleanu
cu fiul s'il de o parte, iar sfetnicil domnestr: Kretulescu,
Banul Mares Bdjescu de alta, etc. (v. Kretzulescu).
Ambii adleni erea marI dusman1 ai luT. Serban Canta-
cuzino i Cretzulestilor. Vorbind despre cdltorialul Duca
Vod in Muntenia, Nicolae Costin Duca Vodd tr-
sese din boeri pe unii cdtre sine, de'I fAcuse ai sl, anume
Raleanul cel bdtrn... etc. Sub domnia lul Duca In Va-

www.dacoromanica.ro
 - 25 -
lachia (1674) el e principalul boer al tril : Duca Vod
lipsind din tara, Gherghe Banul fmAne caimacam cu gi-
nere-sil Hrizea vistier i ai Staico paharnic. etc.(Mag. ist.
II, 5). t 1679.
La 1644 erea mare clucer-si la 1656 mare Ban ; se ns-
cuse probabil pe la 1600. Fica sa Anca se clstori cu
Hamza clucerul Wldceanu ; i alt ginere erea Radu Du-
descu. Fiul sii a fost :
IVWU BA.LEANU MARELE LOGOFET vorbeste de dnsul
cronica BAIdceneascg (incaI III, 166), cum CA.' la anul 1671,
fiind ag, boeriI Mares Banul, Radu Cretulescu iSerban
cu fratii luI li nlucit ca. Gherghe Banul cu al sI
vrea s.'1 omoarel, i ast-fel plangndu-se lul Antonie Vod5.,
acesta mazili din divan pe Gheorghe i Hrizea vistierul ;
iar pe Ivasco din agie, facndu'l apoI comis mare.Duca
fiind mutat In Moldova la 1679, si Serban Cantacuzino
numit domn, Ivasco clucerul BAleanu fugi la vechiul
domn, (mag. istor. II, 17), impreund cu Staico clucerul (Buc-
sanu), pe care Serban Vv. cauta a'I readuce cu promi-
siunl ; Ivasco BAleanul muri In Moldova, iar sofa cu copil
Staico Buxanul trecurd in Ardeal dup6 moartea luI (1685).
Serban Cantacuzino artn du-se mdrinimos alese tocmaI
de ginere pe fiul luI Ivasco : Grigorascu postelnic (1868) :
o mare minune, 4ice Cronica anonimd, a fcut acel Ser-
ban cu ginere-sal Grigorasco! c. tatd-sil Ivasco si mosu
s Gherghe din Bdleni fost' ail mari vrdjmasI lui Serban
Serban Vod6 chernd pe Grigore cu mama sa
din Ardeal unde ereall refugiatI.
GRIGORASCU BkLEANU, vel postelnic, fiul luI Ivasco, a ju-
cat Un insemnat rol pe timpul Serban Vod Can-
tacuzino auzind despre el cum spune Constantin Fi-
lipescu cdpitanul, fiind-a erea frumos si de neam bun,
fiind pribegit In Ardeal la Mihail Appafy trimese dup6
dansul, spre a'I da pe fi ca lul de sotie. Const. Cdpitanul,
v6r cu mama Bdleanuldi fu trimes aducA, lucru ce
se Implini i nunta se fcu Cu mare pompd, ccare atta
se potrivise amandoI la toate, ca't gura nu poate spune

www.dacoromanica.ro
 26

frumusetile si Intelepciunea lor, i toff ii fericea; dar sa-

rciI mult bucurie n'ail avut, c dup cincI luni boln-
vindu-se greil Smaranda a murit Ingropat cu mare
cinste la monst. Cotrocenl; iar Grigore Bdleanul a r-
mas In jale. (Codex Balacianus etc.). Aceastd tanr sotie a
luI Bleanu, erea Domnita Smaranda (t 1688), s'i fru-
moasA i Inteleapt, foarte o iubea tat5.-stl.
BoeriI si tara (la an 1716 cand Mavrocordat erea In
exil), a fcut sfat sA se alcatuiasca cu NemtiI, i ati mers
Bojoranul i Grigore BAleanul logofkul la Sibi la generalul
Steinville, sa ceara ostI si guvernator dintre boerI, s desli-
peasc tara de Turd. (ap. incaI III, 339). Planul nu esi
cdcI Mavrocordat se intoarse In tara.
Dup 1720, Gr. Bleanu e mare Ban; iar la 1729 ad-
ministratorul IntregeI OltenieI ca mare Ban, sub guver-
narea austriac. (V. multe documente In Hurmuzache, tom.
VI). (t. VI, p. 407, 28, 65, 81).
Fiul acestuI mare boer este: . . . BALEANU, mare logo-
ft etc (sec. trecut).
Fi:
GRIGORE BALEANU mare Ban, Intaiul boer al divanuluI
Valachiel, pand In secolul nostru. Fusese mare vornic,
etc. Avu de sotie pe Maria Brncoveanu, fiica luI Ma-
nolake Br. m. Logoft, i muri la 1807.
Cele 3 fete ale sale ati.fost : Zoe Moscu, Elena Herescu,
Alexandrina VAcrescu.
lar Meg doi :
MANOLAKE BALEANU, om politic, comandant al ostireI din
Valachia la 1831; mare vornic, la 1848 face parte din cai-
mdcamia de la BucurestI, dup abdicarea ltfi Vodd Bibescu.
Deputat In divan. Inainte de alegerea Pr. Alexandru Cuza
a lost iar caimacam sa locotenent domnesc Impreund cu
I. Filipescu si I. Manu. Sotia sa erea fiica luI Const. Bd-
lceanu : Sultana, cu care a avut patru copiI :
1. EMANUEL BALEANU, fost Prefect de Ilfov, etc. a.-
sdtorit 1. cu Elisa Florescu, avu 2 fete (Emanuela, Ivoneta),

www.dacoromanica.ro
 27

a doua oar. cu Marie Catargi, 1 fatb." (Elisa) si un blat :

George.
GEORGE BALEANU (Iorgu), cAstorit Cu Elena Mavro-
cordat, are 3 fice.
4. Ficele lui Manolake B. ail fost castorite dupe' : Fi-
lipescu si I. Ghika.
NICOLAE BALEANU, al doilea fiil al mareluI Ban Grigore,
de la care mostenise averl malt a fost ministru de finance,
reprezentant In parlament, etc. Insurat cu Irina, n. VA"-
cArescu, avu 3 copiI :
GRIGORE BALEANU3n. 184., fost inspector al Eforiel spi-
talelor, etc.
Marie Blaremberg, si Catinca cAst. cu George Cantacu-
zino.

www.dacoromanica.ro
 BALICA
(MOLDOVA)

Veche familie, despre care avem date sigure din seco-

lul XVI, si pe care falsa cronic a luI Huru ne-o arat
anteri61-5 descalecreI luI Drago: (Printre vechiI boeri
(cold) e citat Avram Balica, alaturI cu Titu Arbore, Ceaur,
etc. (sec. 12).
Cel mai Insemnat din aceastd familie i primul bine cu-
noscut este marele HATMAN Isac BALICA, mare portar de
Suceava ; inrudit de aproape cu MovilestiI, de oare-ce linea
In casAtorie pe Schiauna, sora lui Eremia i Simeon Movi15..
Un chrisov, dat de Petru Schiopul din 1583, adeverWe
acest lucru : Facem stire tutulor cuI se cade, Ca' viind
dinaintea domnieI me.le rugdtorul parinteIe Gheorghe epis-
copul de RdddutI i cu fratil sl Teodor si Eremia vornic
si Simeon aprod i cu sora lor Schiauna giupaneasa Ba-
heel Hatman, i sora lor Greaca, feciorii Movilel logoat
mare....
Un alt act din 1615 (Hascl., Archiva. I, 1 28) spun e c
dansul e fia al mameI luI Eremia, adicd dintr'o prim c5-
sdtorie, dar se pote explica c i cumnat fiind cu acesta,
putea fi numit
Un chrisobul al luI Moise Vod din 1634 (Arhiva Has. I, 72)
Il numeste : vrul domniei mele repausatul Isac Balica
Hatmanul.
Pentru multe fapte rele ale luI Iancu Sasul, Miron Costin
ne spune. c multi boerI, mal v'rtos MovilesciI, Vlddica
G-heorghe, Eremia si Simeon paharnicul, Balica Hatmanul,
sfauit In taind ca s pribegeasa cu tap' ail

www.dacoromanica.ro
 29

trecut in tara leseascd, altii dus la Turci, la Munten1

intealte prti. In urma plngeril acestor Movilesti
intre cari i Balica, domnia se redeteluiPetre chiopul (1582).
Balica fusese mare portar intre 1579-85 si pieri la 1612,
ucis de Toma. El zideste in Iasi o capel, care mai
tarliti devine M-rea Frums, inzestrat cu multe mosii.
Ion Canta in Cronicd (III, 163) : erea o bisericut mica de
piatrd acut de un Balica Hatman.
Din urmasii Hatmanului cunoastem pe :
ION BALICA, ctitor la monstirea Frumoasa (1642), fiul (?)
sti, Acesta impreun cu SIMEON Balica (Balicenco) si
IOSEF Balica, sunt mentionati ate-si treI la 1649, slujind
ca romnl printre cazacif din Ucrania. Lipsa de docu-
mente ne impedicA de a sti legAtura de rudenie ce exist.
intre
ALEXANDRU BALICA, 1754, citat prin documente ; intre
altele se judecd impreun cu sotia sa Maria, contra ve-
chilului egumenulul Calistru al mon. Rica, Sept. 1754.
(Acad. 25/80.
Neamul Balica avea indigenatul cu drepturf polone,
e trecut in Corona Polska (carte de eraldia. din 1728),
qicndu-se despre Balica : Isaiasz y Jerzy Parkutapowie,
szlachta. Wodosca, zafluzeni w oyczynie nasszey w zieli
w recompense od Rzeczypospolitey, indigenat w rom. 1607,
(o czym Konstantucya Seymowa fo. 857 toz namienia y.
Okolski. tom. III 329.)
incai ciice despre aceasta : Spune Engel a tot in acest
an (1607) ail cpAtat indigenatul polonesc Nistor Urche,
Vasile Orisa, Esaia Balica....
Localitatea unde erail curtile domnesti de la Frumoasa
dupd numele primilor fundatorf, se . chiam. Balica, cum
spune cronicarul Neculc-e (II, 307).
Intre nobilii maghiari se afl o familie Balica, originar
din Transilvania, care erea de sigur in legdtur cu familia
moldavA.
Acest neam boeresc s'a stins in secolul nostru ne mai
fiind descendenti de parte brbteascA.

www.dacoromanica.ro
 BALO TA
(VALACHIA)

Aceast familie se afl stabilit aproape de Olt in judetul

Arges, inc de la 1650, cnd trunchiul el: Balot Cpitanul,
veni prin acele locurI, dup tte probalittile de dincolo
de Olt.
Boerul DRAGOMIR CEPARO, tria pe la anul 1533 (7041),
ca stpAnitor al mosie CepariI din Arges. El a zidit bi-
serica din Ceparl situatd pe un deal, dup cum se vede
si din inscriptia de d'asupra useI. Neamul sii era de ori-
gin foarte veche, fiind acolo asezat de secolI, din timpu-
rile primilor VoevociI romnI. Acest senior Dragomir
era mos luI:
IVASCU CEPARU mare armas, fiul lUI STANCIUL Logoft ;
tria pe timpul lui MateI Vod Basarab. Printeun hrisov
din anul 1648 acest Domn II ddrueste pentru serviciile
sale mosif cu dealurl si muntI. Se povesteste c otrvit
din rsbunare de ctre boerul din Orbestl, vecin cu
ansul, la o serbare, el simtind si voind ca s plece la
mosia sa din CeparT, cnd ajunse acolo, printeo intmplare
nenorocia cdzu de pe cal, lovindu-se la cap de o piatr,
murind chiar la scara case sale. Casa se spune c se
afla pe campia din fata bisericeI, lng. riul Topolog.
Dup moartea luI rmase vduva sa si o singur fic a-
nume DESPA, prin care se ispravi neamul
Despa fu vdut i luat in cAstorie de CAPITAN BALOTA,
boer care avea o mare avere, pentru care o legend dice
chiar ch.' fu atacat in casele sale intrite, de o mare ceat
de talharl, dar fdr folos. Din Cdpitanul Balot i sotia

www.dacoromanica.ro
sa Despa Ceparo, s'ad nascut trel fil" : Stefan, Preda
Ilias, si o fat care calugarindu-se deveni Starita Filotea.
Jupn 'Luis Baloa, avu un singur fi RADU Balotd gis
cBalosache, care muri fr urmasi. 'Has vndu Chia-
jneT Gradisteanca locul pe care ea fonda schitul
Paharnicul PREDA BALOTA, 1nsurat cu jupnita Catrina
a avut treI feciorI: Mihalache, Rizea i Sandu, care nu-
mindu-se PREDESCU, dup tatl lor a dat nastere familiel
cu acest nume, In Arges.
CLUCERUL STEFAN BALOTA, fiul mal mare al Cdpitanuluf
Balota, continua descendenta familia El a zidit din mil
la anul 1752, biserica veche din Cepari. Imprejurul acesteT
bisericT s'a dat la anul 1789 o lupta intre Nemp i TurcT,
In care acesti din urma fura batuf. Clucerul 'Stefan a
avut de sotie pe Safta fica lu Mares Stalpeanu, avnd
zestre StalpeniT din Muscel i Lerestil. El avurd dou fete ;
Ilinca si Mira, si sase fiT:
1. IORDACHE, avu numai dou fete : Safta, care tinu
pe Iene Bratianu, i Pauna pe Iordache Vrabie.
2. MateT fu omorit de un tlhar ; 3. 4. Serban
Parvu murira de tineff.
5. CONSTANTIN BALOTA, a avut doT fiT si o fata :
Safta, sotia pitarulul Iordache Bucsanescu. Fiul sa. GEORGE
a avut 2 copiT fr urmasT (Constache i Ionita) si o fat
care tinea pe Bujoreanu. Cel alt, ION numit MATE1 BALOTA
postelnicul, dup numele unchiulul sai, s'a Insurat Cu Sanda
fata setraruluT Ilie Rtescu, de la RatestT din Arges, avnd
copii. El muri la 1823. In afard de 5 fete avu 2 fif: Cos-
tache, i IoNIT B. insurat de 2 orT, care adopta un fiti ION,
iar din a doua casatorie avu fill pe CONSTANTIN ; ambil
fratI numindu-se BALTESCU, spre prescurtare a numeluT
Balotescu.
6. In fine GHEORGHITA BALOTA, unul din ET clucerului
Stefan, avu fia pe polcovnicul IORDACHE BALOTA, care
continua filiatia prin cei 8 fiT al sl : stefan, Toma, Pan ;
Ghita insurat Cu Manta Furduescu, (tof fara copil);
f. oficer avu un singur fi Mihail; ALECU 3 fii i patru

www.dacoromanica.ro
 - 32 -
fete ; iar GRIGORE dol fii si 3 fete ; -NICOLAE BALOTA (Nae)
In fine, al seaptelea al' ca varst; fost Prezident de Tribunal,
etc. Insurat Cu Elena Racoviceanu din Pitesti avu treI
copiI: (actual*
Ana (Domnica) cdstorit cu Costache Bogdan (fid Alex.
Bogdan-PitestI); Maria cdsdtorit cu Coco Demetriescu, fost
magistrat, etc. (at Camil Demetr.) si GRIGORE BALOTA, in-
gin er.

www.dacoromanica.ro
 BALS
(MOLDOVA)

Origine acestei familii e controversat.: sa veche ori-

ginar din Moldova, sail descinznd din familia domni-
toare Balsa din Montenegru.
Origina romneasca a neamului Bals, e sustinutd i de
d. Hasdeii, dup6 care cuvntul de Bals e romnesc ; In tim-
purile mai vechi numele scriindu-se prin hrisoave: Balos
sail Blu. Ast-fel primul cunoscut din familie cu acest
nume, e
Marele PAHARNIC BALO, la 1433 in timpul lui Alexan-
dru cel bun, intre boeril acestui domn.
In privinta descinderei lor din Montenegro, origin care
trece ca cea adevratd, scim urmtoarele.
Din SENIORII DE BAUX din Franta deriv filiatiunea
Balsizilor din Cernagora. Seniorii de Baux (Pro-
vence) sunt cunoscuti Inca din secolul VIII p. Cr; iar
ca trunchiti legendar i se d unul din cei 3 regi magi
din Orient. Cel d'ntai stramos al lor bine cunoscut e
PONS, SIRE de Baux la arm]. 990 (al carui mos era Leibulfe,
seign. du donjon 890 ?). Un RAYMOND prince de Baux,
senior al Domeniilor Balziena trete pe la 1100, si era
fiul lui Ugon, dis Hugues de Baux, fiul lui Pons. Mai
la 1360, Contele FRANCISC emigreaz la Ravena
In urma unor certuri cu regele Ludovic al Neapolului. In
acelas timp fiul : Bertand sail BALSA I emigreaz. in
Montenegru, unde intemeiaz prima dinastie a Balsizilor,
ca principe de Durazzo si Ban de Zetta (1356-67), cds-
torindu-se cu o princesdslavd din familia Nemanyich.Balsa

www.dacoromanica.ro
 - 34 -
avu 3 fif, pe :Balsa II, principe albanez de Scutari (1369-851),
Strasimir si GEORGE I, carI domnescimpreun, dup tatal lor.
Generatiile luI Balsa si Strasimir se stinserd peste putin
timp, a aceluI din urma prin ultimul Balsid, Invins de
Turd, anume : Balsa III, care avu numai o fiica Elena.
Genealogia Balsilor se continua' prin George I, din al
cdruT descendentl : IoAN (1435-1520)?, s'a refugiat in
Moldova, deposedat de statele sale, Impreund cu fratele
sti TEODOR BALSA btranul (-1- 1522), lucru ne probat
Inca cu sigurantd.
D. Mijatovicz spune, sustinand acstd genealogie : Se-
niorif de Baux, parasind Albania se refugiara la Curtea
principilor Moldavf, unde ocupara In al 17 si 18-lea
secol inalte posturI diplomatice si militare, sub numele de
BALS. - Un document din 1493, spune d-sa,
In mod precis ea Knezil Balsa vin In Moldova din Serbia
dup ce trecurd peste apa.
De asemenea se vorbea de niste scrisorI, nedovedite
insa, prin carl Impratul Frederik III recomanda amicitieI
domnilor romanI pe principI Teodor si Ion Balsa de
maI sus.
In Neapol exista Inca familia ducilor de Balsa, i alta
ramur comtala, inrudite, i carI prin documentele lor
deovedesc c a fost in Cernagora, la Durazzo.
Ded se poate ca dup6 isbanda Turcilor asupra Cres-
tinilor, o parte sa se fi intors in Italia, pe and cea alta
a emigrat in Moldova.
Off-cum, genealogia comtilor de Baux franceii, si a prin-
cipilor Balsa Italien1 i SerbI, exista In linie neintrerupt
dovedit istoriceste. Punctul de legaturd 'hare ultimiI
domnitori din 1VIuntenegru i Blsestil din Moldova, e
singurul care ranane ne bine afirmat de documente precise.
Teodor Balsa btranul a avut trel Si*: JN Bals (1530)?
TEODOR Si GEORGE. - Ior i Teodor aft fost amandol
marl Logoftf si sunt ingropatI la Monstirea Rica din
Bucovina, uncle se afla pietrele tombale ale Balsilor.
inscriptie Slavona -din acea biserica aminteste pe ambil

www.dacoromanica.ro
 35

fratl. Iar George e mentionat la anul 1490 ca boer Mol-

dovean inteun hrisov al lu Stefan cel mare, prin care
acest domn II darueste satul Dragusanit (v. Hasde5. Etimologic).
Tot cam pe acel timp se dice c erea egumen al
Monstirei Rica, RAFAEL Bals.
Genealogia regulata a familiel, in tara, Incepe de la fiul
lu Teodor (1584), anume de la :
MARELE VORIVIC CRISTEA BALS, probat printr'un act din
1598; traia in secolul XVI. Avu de sotie pe Eudochia, fica
Doamnef Ruxandra, sotia lu Petre \Todd Rares. Cu Do-
chia el a avut cincl copii : Matel, Vasile, Teodor, Lupu
George. Din acesti do din urma se trag cele dou ramuri
ale Balsilor, citate de. Cantemir : .xBalszestii duplices.
(D es criptio Moldav.). Cei alt copii n'avura posteritate.

Ramura lu Lupu e acea din care deriva Balsestif de

ac,II; a lu George s'a stins de la 1830 in persoana lu
Teodor dis Frederik.Urmin mai intai ramura a doua a
lu George.
GEORGE sail IORDACHE BALS marele Logort, gsit in do-
cumente din 1617, fiul lu Cristea Vornicul, prin care a
primit mostenire parte din mosia Ionestenii din Harlati. El
avu fill pe Vasile.
In timpul domniei a doua a lui Ldpusneanu (1564) se
vorbeste de familia Bals in letopisete (Neculcea) : ati
trimes (Alex. Vod i ati ales din curtenii de tara pre Ra-
covitesti, si pre Sturzisti si pre Balsesti....
- VASILE BALS, fiul lu George, figureaza cu parintii
s inteo imparteala din anul 1624, dandui-le mostenire
jumtate Ionasestii ot Harlti. El avu un singur bdiat,
IoNAscu B. VORNICUL, care la 1659 se insoard cu fica Co-
misului Serbu. Ca mostenire a avut mosia Capotenii. In
1673 e vornie de tara de. tara de sus ; si e cunoscut cand
Petriceicu Vodd trimete zalogi lu Husein-Pasa, intre caff
eread el si Nico.lae Racovitzd, cari fur destul de rat tra-
tati. (Nic. Costin). La 1684 Dumitrasco Voda vdnd o
partida de bueri -pribegita la Serakierul turc spre a'l re's-

www.dacoromanica.ro
 36

turna din domnie, trimisese pe Ionasco Bals si pe Const.

Ciobanul postelnic spre a regula lucrurile in favoarea sa.
Dar si acestI doI boerl se unird cu pribegil; iar Dumi-
trasco fu mazilit i dus la Constantinopol. (let. mold. III, 26).
Ionaco B. avu 6 copiI, din cal-1 cincl fete :
tat cu vornicul Nicolae Basot ; Anita cu Boer Dragu-
zescul; Alexandra cu T. Cantacuzino ; Paraschiva cu vor-
nicul Cerchez ; i Roxanda cu Lupu Costake ; toate citate
In imprteala de la 1721.
VASILE MARELE LOGOFT R, fiul s, citat de asemenea
la 1721, cand are mostenire IonseniI. Se cdstori cu Ma-
ria fata vel-paharniculuI tefan Hasdeil, cu care avu 3 co-
pil : Ecaterina Cuza, Ruxandra a jicnicerulul Cucoranu,
Andrel. (citati 1751).
ANDREI BALS mare spdtar (1756 etc.). Are de mostenire
prin cartea din 1756 maI multe mosiI. El avu cincI bdetI
si o lata, dintre cari:
GRIGORE BALS, impreun cu fratele s VASILE, fugir
in Polonia in timpul luI Ion Mavrocordat Vv, cu Mihalaki
Ilie Sturdza, dar fur chematl de domn i li se dete
boeriile : Vasile vel cpitan de IasI, i Grigore v. cdpitan.
ApoI el fu mare s'Atar si se cAstori cu fata lui Toader
Costake. El avu patru copii : Nicolae, Elena, Ana calug-
rit la mondst. Vdratic, si
TEODOR BALS MARELE LOGOFT, fost mare sptar etc. ;
creat ntiul bas-boer de atre Mihail W. Sturdza.
Insurat inti cu Nastasia Conaki, a doua oar cu Ruxanda
fiica lui Racovitz5., tatl adoptiv al luI Vodh M. Sturdza
n'avu parte de nicl-un urmas. Cu el se stinse aceast ra.
mufa' a Balsilor, i imensa luI avere rmase mostenire lul
MihaI Sturdza.

A doua ramur a familieI Bals, cea exigtent de a41,

se trage din LUPU MARELE LOGOFT BALS, fiul mal mare
al vorniculuI Christea. Lupu Bals avu 3 copil de la sotia
sa numit Magdalena. Probabil de el vorbeste un hrisov

www.dacoromanica.ro
 37

din 1610 (Academie), prin care fostul-paharnic BALS e ordn-

duit s aleast niste parti de mosie.
BEJAN, fiU1 sti, e cunoscut prin acte din 1642. La ran-
dul sri, Bejan avu cincI copii, dup cum probeaza do-
cumentele.
Ioan sa IONASCU BALS MARELE VORNIC, al 3-lea fiti al lui
Bejan, e citat de doc. ale familie dintre 1673-1733. Pare
a fi murit putin inainte de 1700. La anul 1690 a zidit bi-
serica Sf. Dumitru din Iasi, pe cand era v. .vornic. Insu-
rat cu fata mareluI Vistiernic Ursachi, avand mai multi ur-
masI : o fat. ANITA, fu maritatd dup fiul lui Constan-
tin V v. Brancoveanul (1706), de care lucru Engel lice :
in luna lui Ianuarie din anul 1706 s'a tinut nunta_luI
Constantin Brancoveanu cel Unar cu fata luI Bals, pahar-
niculdi din Moldova, acea nunta domnul MoldoveI o ati
impodobit prin trimeterea spataruluI s'ti loan Nite, rude-
nie cu CantacuzeniI dup mama. Atunci at" logodit si An-
tioh Cantemir pe Maria fata sa dup Radu alt fecior al
lui Brancoveanu. (incal). Alti copil ai luI Ionascu Vornic
sunt : CONSTANTIN, fost mare Vornic i Logoft, (care avu
o fat Ecaterina i un fiti Constantin de asemenea vornic,
1756). Constantin cu fratele se Lupu vornic a fost exi-
lap in Asia la 1753. (Fotino III, 113).
(VAS1LE BALS banul, al 9-lea fiti al luI Ionascu, avu de
copii, din casaitoria sa cu fica lui Panaite : IORDACHE, vel
caminar; MIHALACHE v. stolnic, insurat cu fata unui stolnic
Adam a avut un fi caruia ii lash' oldanestif din Suceava,
anume IORDACHE armasul in secolul acesta, f. mal apoi vor-
nic ; LuPu vornic, alt fiil al lui Vasile, insurat cu Zoe
Vatnav ; i VASILE BALS 1775, guvernator al Bucovina*
cand fu anexat. Austrie, consilier de Stat si baron al
imperiului Austriei, etc. t fra copii).
LUPUL MARELE LOGOFAT BALS (t 1790) fiul luI Ionascu B.
marturisit prin acte din 1750, 1771. etc. Casatorit Cu Safta
Cantacuzino ; avu 6 copiT, toff baeti, din carl trei : George,
Teodor i Constantin formara fie-care o ramurd din care
se trag Balil in viata. Vom lua pe fie-care in parte

www.dacoromanica.ro
 38

GEORGE BALS, (Iordache) marele Logort (1787) cds.-

torit cu Maria Mavrocordat, e tat.1 luI : IOAN,
al tzarului Rusiei, si Comte al sfntulul imperia si al Ru-
siel ; si al MareluI Vistiernic ALEXANDRU BALS, Insurat cu
Smaranda Sturdza, cu care avu pe fiff se: CONSTANTIN Si
GEORGE, ambil consilierl de stat al RusieI, din caff pri-
mul avu un singur fi, pe DEMETRU Bals; iar George pe
ALEXANDRU (in v.) si dou fiice : Caterina i Olga. (id).
TEODOR BALS marele vornic al M., formeaz o alt
bransd cu Maria fata luI Parvu Cantacuzino. El juc un
rol insemnat In miscarea de la 1821 In Moldova, si vor-
nicul Beldiman vorbeste despe dansul In aTragodia
(Let. III. p. 355. 360 etc). CopiT se afi fost: Lupul, insurat
Cu fata logof. Gr. Ghika (cu care avu pe Grigore, si pe
Elisa, t 1898, mritatd Cu D. Beldiman); i NICOLAE
BALS Insurat cu fata vorniculul Manolaki Costaki. Fiul
lui Nicolae este:
TEODOR BALS CAIMACAMUL (1790-1857), locotenent
domnesc al principatului. El tinu acest loe dup domnia
de 7 anI a luI. Grigore Ghika, fiind un adversar inversunat
al ideil de unire a celor dou trf. Desfiintd multe din
institutiile create de Grigore Ghika. Bals e caimacam nu-
mai 4 luni (1856 57), murind subit la 1 Martie 1857
tocmal and cu ajutorul Turcie i Austriei, adversare
unire, trebuia s lucreze cu activitate contra el. In
1846 era mare logofe al drepttef. Cdsd.torit de dou
off., cu Maria Rosetti-Rducanu i Caterina Dimany.
FiI (act.): EUGENIU, f. Director al imprimerie Statuldi,
TEODOR, VICTOR.
CONSTANTIN BALS mare logort, al 3-lea fill al lokof.
Lupu Bals; cdsltorit Cu Ana Catargiica, avu 7 copil.
El e acel ciuntul Bals care fiind boer avut si cu vazd
mare, a avut curajul s rspundd domnitorului fanariot
care licea boerilor ca va face o dare noud: ba nu vei
face mdria ta, eh' tara nu o vrea. Frumos exemplu de
patriotism! El trdia -pe la jum. sec. trecut. Se pas-
treazd testamentul prin care lash' copiilor averile sale

www.dacoromanica.ro
 39

imense, c5.61 d fie-carul maI multe mosif, perechI de case

si vil. In el dice: fie datorl a se arata cu toat
iubirea si dragostea catre ceI mai miel, cum si ceI maI
miel catre ceI mai marI, iar care va urma In potriv, va
lua rspltire de la Sfantul dumnezeil E iscalit Cu
Triana sa Constantin Balus, i ail titlu dieata urmatoare
dup6 savarsirea mea. (In uricar, Codresc. 24 pagine). Const.
Bals avu 3 fete; iar dintre baetI TEODOR BALS fu
Hatman i general al armatelor romane, cgisatorit cu Maria
Bogdan ; ALEXANDRU Bals, avu la randul s fiii, tot
pe ALEXANDRU, Insurat cu Roxanda Sturdza, de la care
a avut pe :
ALEXANDRU Bis, fost consul general la Budapesta (din
1890), f. prefect de politie In IasI (88), etc. (n. 1861 t 1899) ;
Elena ; GEORGE ; i MATE', magistrat ;
In fine GEORGE BALS (1798), al mal mare al logof.
Constantin si frate cu Alexandru I, insurat de dou" orl,
cu Roxanda Sturdza, si cu Ana Filipescu ; a fost tatal a patru
copiI ; din carI fetele, Natalia si Smaranda fura maritate
cu boerii Kesco si C. Catargi ; inrudindu-se ast-fel cu dy-
nastia regala ObrenovicI ; iar baetiI a fost: ALEXANDRU
(sotie Smaranda Sturdza, cu care avu numaI dou fete) ;si
PANAIOT G. BALS (1817-1889) fost mare visternic si
ministru de finance al Mold., e fiul mal mic al. luI Gheorghe
B. Casatorit cu Roxanda fica lui Mihal Cantacuzino. In
biserica din IvestI, fondata de clansul pe mosia proprietate.
a familieI, sunt IngropatI amandol sotiI. FiI lor sunt :
IoRGu, doctor In drept, fost prefect, etc MIHAIL BALS, fost
deputat, etc., casal. cu Alexandrina ; PAUL ; CONS-
TANTIN ; Natalia ; Maria si Caterina.

Documente privitre la familie se gasesc la Arhiva, In

Uricarul de Codrescu si In familie, unde se pstreaz i ge-
-nealogia fcutd de mai 'multe persoane la 1813, Dec. 30,
prezentata In obsteasca adunare, dup cererea cinstitilor
boerI BalsestI.
Pe langa testamentul kif Const. Bals, citat maI sus, se

www.dacoromanica.ro
 40

mal pstreazd si acela al luI Iordache Bals marele logof't,

fiul lu. Lupu B. din 1790. (Codrescu-Uricar t. XI p, 322).
Prin aceast dieat las fiilor si mostenitorilor s'l mar
multe mosiI. Din el se pote vedea imensa avutie posedatI
de boerif Bal chiar de la inceputul acestul secol. Ast-fel
lui." Alexandru 'fi las. : 9 mosii in Suceava li. BotosanT, 4
In Ias'f, 1 vie la Copal, 2 la Putna, etc. luT. Iancu: 8
mosii in Iasii, 2 in Harldil, 2 in Flcal, 4 viI .1 diferite
alte bunuff, etc., Catincei vre-o 8 moii si alte averi,
etc., Testamentul e datat din 21 Martie 1809 i. e vizat
de Mitropolitul Ven iamin al MoldoveI.
Gene.alogia dinastiei Balsa in linie neintrerupt si pro-
bat in mod istoric, incepand de la primul de Baux
pana la ultimul Balsid, se pstreazd in familie.

Blazonul coprinde o stea cu 8 rade de aur pe fund

rou. D'asupra casc i coroana de comte, din care ese
un lup pe jumtate, ca cimier. Acestea sunt vechile
armoiril din evul media.

www.dacoromanica.ro
 BARBATESCIT
(VALACHIA)

Familie veche romn ;. s'a numit ast-fel dupd mosia el

din Ialomita.
OPREA LOGOFTUL din MnescI (Ante 1600), a avut un fiii
care posednd mosia BdrbdtestiI a dat ast-fel numele ur-
masilor sl. Acest Oprea logoftul primi de la Doamna
Stanca, sosia lui Mihai Viteazul, ca dar o mosie pentru
serviciile sale in tard i strdinaitate; el avea.atuncI titlul de
postelnic. (Bilciur. Mon. Rom. p. 222) (1600).
Un document (arhiv) ne aratd pe Oprea de MdnestI
care trdia si in secolul XVII, ca tat a patru bdetI: HRIZA
postelnicul, NAN postelnicul, DRAGHICI sptarul (care avu
2 Petrascu i Pand, 1676), si TATUL sluger din Or-
beasca, apoi logort la 1628, etc. si care avu patru
Maria, Musat, Dan si Bunea. Dintre acestia, Nan are titlul
dupd mosia din BdrbdtestI.
NAN TOSTELNICUL din B.A.RBA.TEsn, i Doicesti, 1628-1656
etc. gdsim figurand in foarte multe documente, fie ca
1'1

martor, fie In acte proprii. Ast-fel in timpul lui Leon

Vodd, un document al Buzescilor ne. spune ca acestia
pergend cdrtile de posesiune ale mosiiloi- DrgoestI,
fost gdsite de Nanu, post. din 135.rbdtesti. de la care le-a
cumpArat Preda BrA.sescu Clucerul, cu ughl 70, fac8nd
apoi acesta proces Buzescilor, etc. Un document aratd
&A el vinduse mosia GrAdistea din Muscel.
La moartea lui MateI Basai-ab maI trdia, si nu se stie
cdnd a murit. A -avut de fi pe TUDOR .COMISUL din Bdr-
bdtesti, al cdruI fia este(?):

www.dacoromanica.ro
 42 --

MixAr BARBATEscu mare paharnic n. dup 1680; fost

vel comis 1728, ve] serdar 1730, 31, biv-vel paharnic 1740-46,
pe care 'I probza foarte multe documente din sec. XVIII.
Printre judeatoril divanuluI, ca juristI cunoscutI sunt Con-
stantin Nsturel vistier i Mihai biv-
Bdrbdtes.cu

vel paharnic, In div. domnesc la 1745. Un act din 1728

ni '1 aratd ca posesor al mosieI VdcAresti i Uricanil. El
locuia cu casele in Targoviste unde avea si vie, pentru
care se ceart cu V'carestiI. (Doc. Arch. St.)
Avu trei copiI : o flied, care tinu In cdstorie pe Con-
stantin logofkul andescu (in prima cdskorie a acestuia) ;
pe MINCU BAREaTESCU, vel-paharnic, insurat cu Safta fiica
lui Parvu II Cantacuzino. (v. geneal. Cantac. Bucium.);
In fine al doilea
MIHA:f BARBATEscu II, la 1746 fiind tandr, biv-vel fetrar
In divan alturI cu tatl ; In care calitate iscdleste

multe documente ale timpului. El fu apol ispravnic de

Dambovita. Erea ginerele logofiltuluI Matel Cantacuzino,
ffind insurat cu N.... fiica acestuia.
ILINA sora sa, tot fata comisuluI M. BArbtescu, erea la
1736 sotia luI erban postelnicul Brezoianul de care se
vorbeste prin cronice, in care an vinde mosia de zestre
Riiosii de MAIO Aninoasa. (Dmbov. Doc. Archiv.)
Din secolul trecut sunt mal: multe acte privitoare la aceast5.
familie. La 1782, Noembre 25, Caragea Insrcineaz. pe
Radu Golescu si pe vel serdar lonita Florescu s'a* hotr-
niceasc satenil de mosiile hoe] ilor BkRBA.TESTi de viile
'IL

boerilor BrancovenI.
Un mare proces se iveste in privinta mosiilor BdrbA-
testilor care tine de la 1798, timp de 2 anI : Carstea
clucerul vinduse luI Rizea Bdaceanu o delnit de pddure,
pe care Brdceanu o vinduse apoI luI MihaI BrbAtescu,
care fiind ispravnic de Thrgoviste a inceput sd calce schitul
Bunea. In actele de hotdrnicie de la prima A:1.10re din
(7184) 1776, se ve"d figurand trei boerl BrbdtestI : VASILE
POSTELNIC, Oprea postelnic si Pan 'a postelnic, din carI pe

www.dacoromanica.ro
 43

acesti dol 'l-am v'qut maI sus. La an. 1799 procesul

intre Egumenif de la Bunea i BdrbbitestI continu.
Se citeazd atund MIHAI Bdrbdtescu, Ceaus de la Trgo-
viste (acesta ded probabil fiul ILA Mihai II i nepot de 11
al paharnicului). I.a 1800 se srerseste judecata prin o ho-
arnicie fcuta. (Cond. Schit. Valcana sail Bunea in archiv. Stat. B.).
COMISUL DINU BAMBERE, boer mare, a trdit pAnd in se-
colul nostru. El se insur cu BALAsA fata a celul al II
Mihai BArbtescu luAnd de zestre mosia familiei BArbd-
te0iI. CONSTANTIN Bambere erea postelnic la 1783, intre
boeril epitropieI obstestI. (v. Ureche Ist. t. I, 254).
Comisul Bambere BArbdtescu cu sotia sa sunt in-
gropati la monastirea Caldrusani din Ilfov. El avurd, in
afard de doi bdeti t, o singurd ficA : pe SULTANA BARBA.-
TESCU, creia II rmaserd insemnate proprietff in Jalo-
mita. Ea se casbitori cu un nobil grec din Smyrna, fill al
guvernatorulul de acolo, CONSTANTIN CAFTANGIOL, care
's1 gise BARBATESCU dup6 numele sotieI sale. Erea un om
foarte invbitat, si se lice dinteun neam mare. In timpul za-
vereI, Turca, venind la mosia sa, 11 tgaser o ureche,
sayAnd cu viat numal din recunoscinta_ unul ef Turc,
care'l cunoscuse (1821). TotusI aruncard pe lalomit, marea
bogata sa bibliotec, jefuind toafai casa.
Ei avurd patru fete si 3 betf, din cari :
TEODOR Bdrbtescu, CS. cu o Daniileascd, n'avu copiI:
ALEXANDRINA (1817-1894), femee demn de memo-
rie prin caracterul i virtutile ei, se cbistori cu serdarul
Nicolae Chabudeanu, fiul Cdminaruldi Dumitru Sadulescu
vechiii boer din Ialomita, proprietar al mosieI Ha'budu ;
avand patru copil: Maria as. Cu G. Djuvara si 2. cu Pe-
rieteanu ; Grigore Ch. t 1884: Dr. Constantin Cha-
budeanu : si ELISA, cdsdtorit cu George Lecca.
loAN BARBATESCU, al doilea dintre frati, proprietar
mare, avocat ; t asasinat le mosia sa CocaniI in 18....
Cdsbitorit cu Frosa Eatreanu, fiul s'ti IANCU BARBATESCU
e ultimul descendinte al acestei familii. (Copii : Olga n.
1898 0 Vladimir, n. 1899).

www.dacoromanica.ro
 BARCANESCU
(VALACHIA)

Veche familie munteneascd, probat cu sigurantd in se-

colul XVI, ca proprietard a mosiei BrcnestI din judetul
P rahova.
Dup6" cum spune traditia, aceast familie ar fi venit odat
cu Radu Negru din Fdgaras, stabilindu-se in tara printre
nobilI impreund cu Campinenii, Gradistenil, SatineniI,
DudesciI, OteteliseniI, i altele.
Istoria ne vorbeste de CLUCERUL RADU BARCANESCUL de
sub Mihal V. Viteazul, care la anul 1594 fu trimes de
acesta in solie la principele TransylvanieI Sigismund Ba-
tori, pentru strngerea relatiunilor de amicitie, In ace-
las timp cu stolnicul Stroe Buzescu, care fu trimes in
misiune la principele Aron al Moldova El se lupt
In numeroasele rsbe ale ilustrulul principe Mihai.
Spdtarul PARVU BARCANESCU, pieri ucis la anul 1658 de
Mihnea Radu Voev., impreun cu aga Radu Brsescu,
altil. (Blaremberg. Instit. de Roum. p. 368; i Fotino.)
Despre botrul VASILE BARCANESCUL, vorbeste cronica
lui Raclu Popescul vornicul, In anul 1727, cu ocazia unel-
tirilor vistierului Ion Dedulescu, Manolalie clucerul i alp*
boerI, carI se duseser la Constantinopol s lucreze pen-
tru a detrona pe Mavrocordat : ciar ceia laltI sot' aI lor
ce rmsese in Ardeal, vznd c pare multd zbav
nu se alege nimica de nebunia lor, gsesc dintre
pe un Vasile Brcnescu, i '1 trimet_ la Tarigrad la casa
unuI Fotache. Il afld de la Poart., i numaI de Cat cu
firman imprdtesc trimete Bezirazemul de'l prinde, si '1

www.dacoromanica.ro
 45

baga" In lant in fiare si '1 trimete cu un ciaus Impratesci

tocmal In mainile Mdriel sale lu Niculae Vodd. cum
11 aduce In mana domnului, coprins de cutremur si de
multe groaz pentru vinovtia lu, o! minune de atata
milostivire a DomnuluI; In lod sa '1 mustre, In loe s.'1
pedepseasch, aude intaiasi data un cuvnt din gura Dom-
nuluI: Eat c te-am ertat, mergI la casa ta de te hodi-
neste, poruncindu'I sa nu'I facd nimenI suprare.
Deci cei doI ce era ascunsl la Tarigrad, dac inte-
leg de patima Barcanesculul c prins, si cum II cauta
de la poarta si pe dansiI, es pe ascuns din Tarigrad.... se
Imbraca. In haine maceldresti, i pleac de acolo sa vie
iardsi la cuibul lor in Ardeal , unde ajunsera dup
multe greutall (v. DunEscu), fard ins ca domnul
rsbune asupra caselor lor de aci din tar, lucru de care
se mira Cronicarul. (y Cronica R. Popescu. magaz. istoric IV,
p. 150). Urmasul acestuia:
IENACHE BARCANESCU, ca biv. vel serdar,- la 23 Nov.
1785 Ispravnic al Judetulur Prahova. (Ureche 1st.) La 1802
erea boer mare In sfatul triY, In 'care calitate fiind,
cu ceI alt! boerI marl o scrisc5re adresata d-lul Clozios
(15 Septemb. 1802).
CLUCERUL BARCANESCU, este mentionat Intr'un act im-
preuna cu biv-ceaus de aprozi Tufeanu si biv-vataf Radu
Farcasanu, la 8 April. 1804.
SCARLAT Brcanescu a avut 2 fiI.
SCA.RLAT BkRCANESCU, colonel de cavalerie, fost adju-
tant domnesc, etc. tb urma unuI accident de cal. CA-
storit cu Cecilia . . . . avu un singur fit' . . decedat.
DUM1TRU BA.RCANESCU: t, f. capitan in cavalerie. Csatorit
cu Elisa Baleanu, avand doi fii : RADU 1 DAN Brcanescu,
carI sunt singuril descendent! actual! din aceast familie.

www.dacoromanica.ro
 BASARABA

Origina celei mai ilustre si mai insemnate familif romd-

nesti se perde In deprtate timpuri. Dupe" d. Hasdeu, Ba-
sarabii a fost o Intreagd castd nobiliard si numele el de-
rivd de la .Ban.
Familia Basarabilor, adevratd Tens, cea care a dat
reg vechilor DACI, erea cunoscut. In vechime sub numele
de Arabi, pe care i'l dail vecinii Intregei tri romdnestl, din
cauza pdrtel a doua a numelui, arab. Chiar marca he-
raldicd a neamului coprinde 3 capete de negri sa arapl ;
cari arme le-ail avut In timpul evului media.
FILIP ARABUL, Impratul Roman, a fost din neamul Sa-
rabilor sa Basarabilor. Chiar explicatiunea poreclei sale
nu se poate dd. alt-fel. (V. Hasdeu, Mgn. etimol.). Filip a
regnat Intre 244 49. Un alt Imprat roman LiciNit erea
originar tot din Dacia : Licinius imperator est factus,
Dacia oriundus. (Eutropii1). Cd erea din casta Sarabilor se
constat prin acea cd el se trAgea din Filip Arabul.Un
al treilea Imprat GALE= erea de asemenea de origind
dac5., dintre Sarabi si el se mAndrea cu origina sa esitd
din lei, cu toate c romanii il n.umeail mojic, armenta-
rius.
Casta sail neamul Basarabilor erea dinastia domni-
toare a Dacilor pnd la cucerirea de cdtre romanI ;
Printre reg:
BCEREBISTA s'a distins. Acesta a pierit la anul 41 a. Cr.
omorit de nobilii nemultumiti pentru niste reforme ce
vrea s aducd.

www.dacoromanica.ro
 - 47 -
DECEBAL, cel din urma i cel mai Insemnat rege al Da-
cilor, a domnit 82-107 p. Cr. Infranse In ma.' multe ran-
durI legiunile lui Domitian din Moesia ; dar Expeditiunea
luI Trajan In Dacia puse capat regatuluI sil. Prima cam-
panie in anul 101-2 se termind printeo pace conditionata
luI Decebal, care calcand tractatul, rsboiul de cucerire
reincepu In 105. Trajan perdu pe prietenul sal Longinus ;
dar Sarmisegetuza capitala, fu luata, i Decebal se sinu-
cise spre a nu fi prins. Capul luI fu dus la Roma 0 Da-
cia se declara provincie roman& (107).
0 lacuna in istoria Basarabilor ne intampina In inter-
valul de la colonizarea Daciel pana la inceputurile de con-
solidare ale Statelor romane In care tiny nu ni s'a pastrat
nimic despre RomaniI de la nordul Dundref. D. Hasdeil :
De vreme ce Sarabil inainte de secolul V ail dat Daci-
lor pe ceI mai marI regI cu Decebal in frunte, i detera
apoI Romei cincI ImpratI (2 FilipI, etc.), totI de o ener-
gie marturisit de chiar dupianiI lor, 0 de vreme ce dup
secolul XIII BasarabiI a dat Romanilor un lung ir de
eroI ca Alexandru, Mircea, ca Vlad Dracul, ca Tepes, etc.;
decI: acela rol conductor In capul neamuluI romanesc
contra furtunilor din afara avuseserd el 0 intre secoliI
VXIII.
Demonstrarea e atilt de puternica, In cat comentarifie
ar fi superflue.
Un privelegiii exclusiv In decursul evuluI medifi, de la
sec. XI incoace, erea acela de BAN al Crajovei 0 Se-
verinului, pentru Basarabi. De sigur CA mai totl duciI
Voevoc,lil carl se aflail in capul senioriilor i provinciilor de
prin Valachia i Ardeal erea Basarabi. i epoca apro-
ximativ, dupe Hasdeil, a aecp.'rei dominatiuner Basara-
bilor In Fgra se poate pune intre 1160-1180.
DUCII FAGARAULUI sunt seniori puternici in decursul
secoluluI XIV, ca i eel ai AmLAwLu1 sa 0m1a0iluI din
Transilvania, a caruI juridictiune depindea de Banatul Se-
verinulut Domnil romani BasarabI, precum Mircea, Vlad etc.

www.dacoromanica.ro
 48

p6rt titlul ereditar de duel ai AmlasuluI i Fggrasului

de si nu mad aveati posesiune asupra acestor tinuturI.
E curios faptul c adese ori in documente, i acsta
se observ6. la multe familii, vorbindu-se de mai multi
fratI, nu se pomenesce de cat unul cu numele de Basarab
fr alt-ceva, pe cand cei alp poart numai pronumele.
Asa inteun act din 1398, printre nobilii din Hatzeg in
satul Riusor : honestos viros Ianustinum et frates suos
Basarabe et Guste, Kinejos de Riwor.
Multe alte acte untare mentioneaza de diferip Basarabi
prin prtile de sud Transilvaniel, prin Temesoara i Ba-
natul Sevrinului. Aici erea centrul feodal al neamului
Basarabilor si residenta Banului.
De si sunt multe acte i mdrturil sigure despre posi-
tiunea si puterea Knezilor sa Comtilor Basarabi inainte
de secolul XIV, totusl perioada care precede intemeiarea
primelor state romne, e destul de obscurd. Se citeazd
voivodate si seniorii, Insd cu o chronologie putin sigur
si mult controversatd. Asa sunt :
Chinezatele lui IOAN Si FARCA in tara Sevrinului, dincolo
de Olt, citate inteun document din 1247. Tot in acele ti-
nuturi se amintesce in acelas act, ducatul lui LYRT10I
voevodul Valachilor, ale cdrui domenii ereati mai conso-
lidate si cu oare-care putere. Dincoace de Olt, in aceiasi
epoc, domnea asupra ducatului sti, Voevodul SENESLAtr,
inteo .semi-vasalitate fatd cu regatul Ungariei. Tara
LYTIRA sad a Lotrului (Lovistea), de carI ne vorbesc do-
cumentele dupd acele timpuri, erea probabil stdpanit tot
de un senior Basarab.
Cu mult inainte, chiar in secolul V, prin tinuturile
Basarabilor eread alti conducdtori. Ast-fel, Basarab erea
acel legendar Roman sad (RANTUNC, duce al Valachilor
si Zevrinului, care la anul 450 vine la nunta WI Attila :
.... Da war der Herzog Ramung aus der Walachen Land
Mit Siebenhundert mannen kann er von sie gerannt...
(Strofa 1372. Niebelungenlied).

www.dacoromanica.ro
 49

Legendarul BANUL MARACINE, care dup cum se spune

a ajutat cu un corp de cavalerl pe regele Philippe de Va-
lois, trdind pe timpul domnilor romanI din veacul XIV,
crea tot un Basarab, tinr Ban al CraioveI.

In timpul ultimelor invaziuni, MongoliI se ciocnesc in

secolul XIII, la anul 1240, prin tinuturile Oltului, cu BA-
SARAB-BAN, pe care cronicele persane vorbind de dnsul
Il raprteazd ca Bazaran Bam. El crea Voevodul RADu
Basaraba (1230-45), trunchiul dinastieI princiare a Ba-
sarabilor din Valachia. In acel timp se. deter lupte teri-
bile i eroice intre nv.litorii i romaniI oltenI, pe carI
narat contemporaniI. (y. Hasdeil, Negru T'oda, etc.)
Vom observa cd ducatele i senioriile romane din cate-sii
treI trile, au avut in evul media' de suzeran pe regele
Ungarief, ale crui pretentii de vasalitate persistara pana
aproape de Mircea i chiar sub el, cand Statul 1-ornan se
consolidase deja.

TUHOMIR BASARABA (saii Mircea), confundat Cu Rada

Negru, e acefa, care urmzd primele fundamente ale prin-
cipatulul ValachieI, incepute inaintea sa de Lyten si de
fratele sil Barbatu, prin rscla lor contra, Regehg Llagar.
El incepu domnia ca Voevod vasal regeltif Ungarid, la
anul 1298, Autoritatea luI fu recunoscut de Ducele saii
Banul OltenieI, Basarab de asemenea. La 1301 numeste
pe fiul s Alexandru, duce al FdgdrasuluI. Regele
Ungarie, Otton de Bavaria, fiindu'I predat de Ladislaii
Apor, 11 inchise in Cetatea Hateg, de unde apoI Il libe-
reazd. Zidi o biserica la Campulung, lsand urmas pe fiul
s Alexandru.

Pana la Tuhomir sa .Mircea I, Domnitorii BasarabI

succedat in ordineaurmatoare : (v. Hasdeil ; Negru Vod,
cit). Radu (Negrul) Basarab, intre 1230-1241; MIHAIL Li-
.teanu sa LATINUL i Seneslay, 1241-79; Barbat 1279-88
si DAN I, predecesorul luI Tuhomir. Biserica din Campu-

www.dacoromanica.ro
 50

lung, du.pa inscriptia ce se citeste' a fost fondata de un

Radu Negru la arm/ 1215 (data mal' probabila de cat cea
de 1290 ce se (lice a fi adevrata). Acest Negru Basarab
erea decI anterior celuI ce lupta cu Mongol-a. D. Cav. de
Puscaria printr'un frumos rationament arata ca. acest NEGRU
BASARAB de la 1215 a trebuit sa fie tatal primului Radu
(de la 1240). Ast-fel putem stabili lista Voevoslilor In-
cepnd de pe la 1200.
Urmas lui Tihomir a fost fiul
ALEXANDRU BASARAB (1310-1363), cel mare. Acesta e
acel Radu Negru al legendef, care descinse din Fagaras,
urcandu-se pe tronul Valahie. Toff domniI BasarabI de
prin acele timpurf aveail calificativul hereditar de NEGRU,
din care isvorira atatea confusiuni pentru istoricul lor.
.Alexandru Vodd zidi multe orase : Targoviste, orasul de
Flocci, Buzal i castelul ArgesuluI sa cetatea luI Negru.
Rsboinic i Intelept, avand o mare putere, el erea in bune
relatiI Cu vecinii si slay' pe careff ajuta adesea. La 1330 In-
vinse in muntI pe Charles-Robert d'Anjou, regele ungar.
Stapanitor al intregei Ungro-Vlahii, 1nvinge si pe Tataff
de unde a rmas legen dare luptele cu jidovii.
Acest mare Principe, pe care relatiile contemporane ita-
liene 11 numesc REGE al Valahiel, proba de puterea sa,
muri la 1363. Titlul de rege 11 gasim dat i urmasilor
si; Ast-fel : Vladislav e numit marele Rege. Dan, Mircea
cel mare etc. poarta in cronicl strine acest titlu. Putem slice
ca primiI domnitori ai Romanilor a fost regi, nu prin-
cipi. Mihai Viteazul chiar, erea numit cral sail rege
al ambelor fed' : Ardealul i Valahia.
Alexandru Basaraba de la prima sotie Marghita, fica
lui Ivanco Basarab de la Romanap (t 1328), avu pe Ni-
colae i Vlad : iar de la Catolica CLARA, pe Radu Negru
Capitala sa erea la Campulung.
VLADISLAV BASARABA, carei urma, e Uri Voevod ilustru.
In primii anI el avu de luptat Cu Unguril. La 1366 se dete
prima ciocnire cu Turcilf, pe care'l birui Cu fratele
Radu, Ban al Sevrinuld. Peste 3 anl avu din 'nod lupte Cu

www.dacoromanica.ro
 - 51 -
Ungurit, cu vasaIrf sl de peste muntI. (In acest timp tedia
ling Amlas: Iovit Basaraba lis cTompa, comte de Wintz-
berg). In lupa* cu Ludovic I, acesta e Invins si se im-
paca cu dansul; tot atunci: se distinse i viteazul boer Ba-
sarab, Kneazul DRAGOMIR de Dambovitza, In urma staret
al monastireI Cotmeana.
In timpul regeluI Vlad, catolicismul faca progrese In tara,
Incurajat de dansul prin insistentele Clarel si ale Papel.
RADU ix BASARAB sati R. Negru Voda, fratele luT Vlad.,
domni de la 1378-84. Foarte religios, zidi mal multe mo-
nastirl, Intre altele cu ajutorul calugaruluT Sf. Nicodem,
monastirea Tismana din Gorj, cea maI frumoasa a ten.
Sldbind legatura de vasalitate cu regele UngarieT, adaoga
titlurilor sale pe cel de stapanitor Silistrei i Trilor pana
la Marea Neagrd. Lasa 2 fil : Dan si Mircea.
De acum incep rivalitati1e 'filtre cele dou ramurT ale
dinastiei Basarabilor, cunoscute sub numele de Dnesff
Drculesfiv, dup" urmasii acestor doT, i caff continuara
cu furie pana in sec. XVI. Fiind-ca domnii se succedail
alternativ, nol vom urma sirul lor chronologic. (v. i Ge-
nealogia).
DAN I, de la a caruT Domnie Incep luptele pentru tron,
moare ucis In lupa de Sisman tarul BulgarieT, care ajuta
pe Mircea. (1385-86).
MIRCEA I, 4iS CEL MARE, Intr'o domnie indelungata
rsboinica (1386-1418) se arta un principe de valoare.
La 1389 fi re Mirce lua parte la batalla de la Cosova,
unde crestiniT fura franti. In acelas an inchee un tractat
de alianta. cu Vladislav reg. PolonieT. Spre a salpa de
Turci, cari deveneat tot mal puternicl, se invoi In 1391
cu un tribut anual.
Dup6 facerea unul tractat cu Sigismund, 1395, se cearta
cu dansul si'l ataca la Paslrea, sdrobindu'I o parte din
ostl. In 1396 lud. parte In expeditia nereusit de la Ni-
copoli ; iar. la 1411 batu puternic pe Turcl la Rovine.
In urma multor fapte ale domniei sale, el muri la 1418 si
fu Ingropat la monastirea Cozia, pe care o zidise i unde

www.dacoromanica.ro
 52

se vede pictat impreund cu fiul s, in armurd de cava-

- El se maI intitula : domn al ambelor latuff ale Du-
nre pdnd la mare, al Silistrei pang. la Adrianopol, al
Amlasulul i Fogorasulul etc. (v. TocilescuIst. rom. Xamopol id).
MIHAIL, filll sal pe care'l asociase de cdnd trdia, ur-
meaza domnia (1419-20). Rivalitdtile intre cele 2 ramuff
inrudite ale Basarabilor reincep, succeddndu-se :
DAN II (1520-25) ; RADU T11, 1425-27, si din noil Dan
II, 1427-30, frd insemndtate, sustinutl cdnd de Turd
cand de UngurI.
WAD II DRACUL, fiUI luI Mircea, principe vitz, dom-
neste de 2 off: 1423-39, si 1442-46. Din prima domnie
fusese inaturat de Ion Corvin de Huniade, inrudit Cu
Ddnestii, tot din Basarabl, care veni Cu armatd asec,16nd
domn pe DANCIUL (Dan III), care ucise familia luI Dracul.
Acesta ins goni pe usurpdtor, dar pergnd in urind o
luptd tu prins de Danciti i tdiat impreund cu fiul
Mircea pe piata din Trgoviste. Vlad ajutase pe Regele
Ungarief in lupta de la Varna unde acela muri (1444), si
de unde Corvin fugind, fusese prins i inchis de dnsul-
VLAD III (Vladislav) dintre Ddnesci succedd luf Danciul.
VLAD V TEPE, fiul lui Dracul, a fost un mare domn.
De o mare energie i bravurd, domni de dou off: 1456-62,
apoI in 1476. Sustinu lupta Cu veciniI se UngurI, Turd
MoldovenI. Dupd ce birui armata lui Mahomed, atacat
de acesta, avu de luptat contra nerecunoscinte luI Stefan
Domnul Moldove, pe care 11 ajutase i acum se unea
Turcii. Invins fugi in Ungaria la Matias Corvin, cumnatul
sal, care '1 tinu in captivitate 14 anl. In privinta morte
sale se crede cd a fost ucis de Laiot in a doua domnie.
Cu toatd faima spimantdtre rmasd in jurul numeluI sti,
el va trece in tot-d'a-una printre ceI mai ilustri domni
Valahiei. Fratele sal RADU CEL FRUMOS, domnise intre
1462-71, avnd de luptat cu pretendentiI i cu Stefan al
Moldovei, care 'I bdtu in dou rdndurI ; si care lud de
sotie pe Voichita ica luI Radu si a DoamneI Marie.
In privinta chronologief i identitdtei Domnilor, din al

www.dacoromanica.ro
 Taromia BASANAB (Mircea)
1298-1310

GENEALOGIA
ALEXANDR13 .16ASARAB
(is i Radu Negru). (1810-1963)
1.= Marghita. 2. =- Clara If3ecenu8.
DINASTIET BASARABA
3. VLA.D1SLAV BASARAB 2. RAU= (NEGRII VOW.) 1. NICOLAE LoSnca
1364-1372 1372-1385 + 1366 =- Vukaain re-
= Kalinikia gele Serbilor

II
,-.1
DAN 1, 1386-86 MIRcEA. NI, MARE
=-- Ilea lul Vuk Bran- 1886-1418
coviel

DAN It RA.DIT M TRAIL VLAD DRACUL

1420-26, 1427-30 1426-27 1418-20 1433-39, 1442-46

DAN III (Danciul) PitivIIL Mircea VLAD TEPES RADII IV CEL

1439-42 1446-52 Banul Craiovel 1446 1456-1476 FRUMOS 1462-71
--= Maria
LAIOT (Vlad V) VLADISLAV bit. Barbul Ora- Preda Piirvu Marz a Danciul MInjilg. de VLAD c.A.- Voichlita
dis Tepelua 1462-56 iovescul, mare Banul mare mare Ban vornicul Argea LtraLRUL = Stefan 7
1471-7, 147/-81. Ban 1492 =-- Marina 1481-94 ea mare
=-- Negoslava Corvin = Sanionicla
Danciul NEAGOE BASARA.B Jup an 13arbul Mate! 2 L :
pretendent 1512-1521 Stancit. RADU V CU RADU
(?) .

M III N E A. si VLIFIIIT.
= Despina Jupan Fa7rcea Danciul din Radu Stoian MARE
(Via&
1494-1608 CILUGS: CEL RAU
postelnic Briincovent? postelnie RUL 1608-1610 1610-12
Teodosie Serban V1NTILI Preda Ruxandra =Mara -I. 1600 =-- Maria. 1521-22
= Maria de 1632-34 =RADII DE LA -= Stana
1621
la Cojan! AFUMATI
?
VLAD VIII ,......----.,
RADII
I

PETRWIT
1622-24 1524-26
(Nepot lul Radu Cafea MATE! David Starica Maria PAISIE CEL RUN
eel mare?) ToDi postel- =David din 1634 1551-67
RADII ERBAN voevod BASARAB nieul BrincovenT 1536-46 . =--- Tudora
1633-1654 1599 I- 1677 .
1601-1611 =- D6mna MOISE Vv VLAD IX
= Elena fen lul Elina N5.8- 1529-30 1530-32 Maria VINTILei. PETRU MIHAI V.
Udriate vistier turel 1574 CERCEL VITEAZUL
1683-86 1592-1601
CONSTINTIN Ancuta Ele1la Stanca
SERBA.N -= Pr. Nicolae = Postelnic
(batird) 1664-58 Petrasco Cantacuzino Radu Mani' Manila Florica Nic. Pe-
Balasa. Bidiviul (bat.) =Preda trascu
(ultimul =--Socol logo- =- An-
rab) Corral.- ntul cuta ilea
nktnul Pr. Radu
Serb an

Elena

www.dacoromanica.ro
 53

XV-lea secol, exist Inca' o mare con fuziune, pnd ac,I1 ne-
descurcat. De aceea succesiunea lor nefiind ciar stabi-
lit, am urmat ace autori carl ni s'ail pdrut maI aproape
de adevr, i avnd probe mal puternice.
LuI Tepe succedd LAIOT BASARAB sa Vlad V, lis cTe-
pelus (1477-81), care avu o domnie agitat i plind de
,lupte. El fu ucis de tefan-cel-Mare lute btlie. Laiot
era fiul lu. Dan III i frate cu Vladislav, dupd cum se
crede, decl mare dusman al 1111 Vlad Tepes. (v. Xenopol.
Ist. Rom. II tom.).
VLAD CALUGARUL, fiul luI Tepes, domni linistit dar fu
detronat de unul din fiiI se :
RADU CEL MARE (V) 1494-1508, Principe Intelept si bun.
El aduse pe Mitropolitul Nifon, fost patriarh de Constan-
tinopol ca s Ingrijeasc de biserica treI ; dar din causa
nemultumirilor fu silit apoI s 'I concedieze. La 1506
Radu pi-Add Moldova. Murind, fu Ingropat la monastirea
Dealul pe care o zidise, si care pnd azi a rmas una
din cele maI mrete monumente ale vechimeI, ca Tismana,
Bistrita, etc.
MIHNEA CEL RED, care urmeaza (1508-10), frate cu prece-
dentul (?), dupd tete Cronicile muntene (anonimul; Cost.
apitanul; Odobescu) e dat ca fiul luI Dracea armasul din
Mg.nestl (vedI Mnescu). Dupd istoricif nostri reese ins
c erea frate cu Radu cel mare, adic fiti al luI Vlad
Clugdrul, cum ar proba un document de pe timpurI, de
la mondst. Bistrita. Nu vom discuta aceast legtur,
dat fiind c dnsul erea tot Basarab, dar 11 vom considera
ca fiti al armasuluI Dracea. De alt-fel, epitaful sal latin ne
spune c crea de neam ilustru :
Regnabam multo nuper cumulatus honore,
Sedes parentali, splendida sceptra gerens
.(Ion Salius)
Foarte crud cu boeriI, domnia lu deveni odioas
prin multele omoruii. O conjuratie formndu-se, Mihnea fu
ucis la Sibi unde fugise, de un serb pus de spdtarul de
AlbestI. Alex. Odobescu are o splendidd naratiune istoricd
7

www.dacoromanica.ro
 54

Mihnea cel fai, in care descrie pe larg domnia i faptele

sale.
Succesorul sti VicAnuTA., frate cu Radu, fu ucis de
Mehmed-Bey dupd o scurd. domnie (1510-12).
Vlad Tepe in afad de fiul s Vlad Cdlugrul, a
maI avut fii pe : Danciul vornicul i pe JUPAN MANJILA.
de la Arges, care insurdndu-se cu Maria Corvin avu
copii pe STANCI i pe STOIAN. Acest din urmd Cu sotia
sa Barbara Humzar sunt pdrintiI cunoscutuldi NICOLAE
Olahus, care ast-fel deScindea si el direct, stabilit fiind
In Ungaria, din Vlad Vodd. (v.IorgaAnalale Acad. seria
II, 8, pag. 2).
NEA.GOE VOD14. BASARAB (1512-21) fiul lui Laiot. Domn
foarte evlavios, zidi cu ajutorul sotieI sale si a legenda-
rului Meter Manole, faimoasa monastire Curtea de Arges.
Sfintirea el s'a fdcut la 1517 si intr'nsa fu inmormntat
domnul. Aceastd clddire, cel maI frumos monument al friI
noastre, situad pe valea Argesulul, a fost reconstituid in
slilele noastre de Regele Carol I.
Insemnad in epoca ha Neagoe V. e miscarea Banilor
Basarabl ai Craiovei, Preda i Barbul. CAnd Mihnea venise
la tron, o .g6na incepuse in potriva Basarabilor-Dnestl
din carl fcea parte marele Ban Pdrvu, din neamul Bd-
sdrbesc, Banoveti dupd mosie, dupd cum spune cronica.
Mihnea decizdnd cu boerul sal Stoica s le ucidd neamul,
Neagoe pe atunci copil de casd spuse totul unchilor
carI se grbird sd fuga cu tot al lor peste Dundre. Jupdn
PARVUL, BANUL Craiovei, ilustru boer, e capul ramurei
dish' a Pd.rvulescilor Basarabi, si care avu 5 fii, dintre
cari vestitul: BARBUL CRAIOVESCUL marele Ban, fonda-
torul Monast. Bistritza. El a luptat cu tatalsi fratil si contra
lui Mihnea pe care-1 alung5, si apoI cu ajutorul luI Meh-
med Bey (Basarab turcit), detron i succesorul acestuia
Vlahutd, In varstd de 17 anI. Pdrvu Banul i fiul
Barbu sunt boerf vestiti in acst periedd si de o mare
vitejie, dupd cum ni'i arad cronicele vechI. Pdrvu se ri-
dicd contra lui Vlad M. cu ostirile sale din Craiova, cdnd

www.dacoromanica.ro
 - 55 -
acest domn voise a sustine un alt ban in locul sti. -
PARDA CRAIOVESCUL, nepotul lui Rrvu, pe care irisa cro-
nicaril ni:1 dad ca frate al lui Neagoe, la moartea acestuia
e epitrop al fiuluI s'ea TEODOSIE, In varst numaI de
sapte anI. Boerii ins nu-1 primird, ci ridicara domn pe
RADU CALUGARUL de la Buzil (c,lis clugrul Dragomir),
Preda fu invins i prins de acesta la Trgoviste, *fusa si
Domnul fu prins de Mehmed-Bey, care voia s devie
domn. BADICA COMIS, vr eu Neagoe, luand titlul de Vod
pentru Mehmed, ucise pe Radu. Beyul venea In tara* ca
domn din voia SultanuluI, cdruia spunea ca tara 11 vrea,
pe cand boerif unitl aleserd Domn pe ginerele lul Neagoe :
RADU DE LA AFumAT (1521-29), nepot luI Radu cel mare.
Viteazul domn Invinse In maI multe randurI pe Mehmed
care venea cu trupe turcestf, si In scurta'l domnie castig
mal mult de 20 de batliI, ajutat de PARvu II Banul Cra-
joyel, care goni pe VLADISLAV, usurpator al tronuluI,
1524-26, In care timp Radu stete inchis, revenind din noil
la domnie pana la 1529. Cati-va boerI nemultumip se ri-
dicard contra luI cu arma* fugind din Palat la Banul
Prvu In Craiova, fu ajuns la Ramnicu-Vlcif i ucis im-
preund cu fiul s in altarul bisericeI. Pe piatra morm'n-
tulul din Curtea de Arges se vede cAlare, Cu buzduganul
In man', luptand cu mantia deschisd in vnt.
MOISE VV. fi1.11 lui Vlad VII domni un an. El pieri orno-.
rit impreund cu ilustrul Ban Barbu Craiovescul venind cu ar-
matele ungare i cu Majlath In potriva luI: VLAD IX,
fratele sii. Acesta se inecd in Dambovitza la satul PopestI,
VINTILA DE LA SLATINA (1532-34) zideste monastirea
cu numele s in judetul Buze, i fu omorit de boerI la
o vntoare pe malul JiuluI, dup ce tiase numr din-
RADU VODA. PAISIE (1534-36) fost egumen la Arges ;
domni de 2 orI. In prima domnie fu rsturnat de PETRU
DIN ARGE (1535), fratele s, cdruia Ii tie nasul, exilan-
du-1; la randul s'il In 1536 fu surghinuit de TurcI In Pa-
lestina unde i muri.

www.dacoromanica.ro
 - 56 -
MIRCEA CIOBANUL, filUl lul Mihnea cel ral (dup altii al
luI Radu c. Mare) domni 1546-54. Pentru omorurile i ja-
furile ce fIcea, tara fu coprinsd de spaIma. Sotia sa erea
faimoasa Doamna KIAJNA, fica lui Rares.
P.A.TRAKU CEL BUN (1554-57) domni CU dreptate si
blndete. Intorcandu-se dintr'o expeditie in Ardeal, fu otr-
vit de vornicul Socol, i imormntat la monast. Dealul.
Erea fiul luI Radu, cdlugArul Paisie, i avu 3 feciorI: Pe-
tru, Vintil i Mihaf, si o ficd Domnita MARIA. Sotia sa se
cdlugari sub numele de Tofana (t 1606 la Cozia).
PETRU CHIOPUL (1560-68) 1 ALEXANDRU 11 (1568-77),
ceI dol fii al MirciI Ciobanul, domnesc pe rnd, ajutatl cu
marl' cheltuelI de mama lor.(VINTILA domni cae-va
in 1574 fiind ucis de Alexandru). MIHNEA urml tatgui
sal Alexandru, domnind 6 anf.
PETRU CERCEL 1583-85, fiul lul Ptrascu, bun amie
al regelui Henric III al Poloniel i Frantei, care 'I ajut
la domnie. In corespondent cu oamenii insemnatI din
apus, mai ales din Italia, erea om invtat, stiind 12 limbi
fiind considerat printre cei mai insemnati poetl italiera
din epoca la La 1590 fu aruncat in mare la Constan-
tinopol, prin intrigile lui Mihnea.
MIHNEA II, cps Turcitul, lu numele de Mehmed dup'a
a doua domnie, i veni chiar in expeditia luI Sinan Pasa,
murind la Trgoviste (1595). Sotia sa erea vestita i evlavioasa
Doamna Neaga, asupra cArel ail rmas mat multe legende.
MIHAKT VITEAZUL (1593-1601), fiul luI Ptrascu, prin
actiunile sale e pus in fruntea Principilor triI. Domnia
sa a fost un sir intreg de rsboae victorioase : invingtor
al Turcilor i Ungurilor, reuni sub mna sa in scurt timp-
Ardealul, Moldova si Valachia. Ajutat de oamenii intelepti
si viteji ca i dnsul, a putut face fapte strdlucite, de call
Europa rmase mirat. In cele din urm intrand in dus-
mnie cu generalul austriac Basta, fu atras In curs, de acesta,.
ucis miseleste la Turda, 1601. Principalele sale lupte
a fost : CAluglrenl 1595, Mirislil 1600, Teleajen, Go-
roslo, 1601.

www.dacoromanica.ro
 67

Cu sotia sa STANCA, nepoata BanuluT lane si a luI Do-

bromir Kretzulescu, avu o fat Florica, si fi pe NICOLAE
PATRASCO. In timpul expeditiI luI Mihaid In Transilvania,
acesta tinu In Ord locul printeluI s, Intitulandu-se Nicolae
Vod (1600). Florica tinu pe boerul Preda de GrecI dis
Floricoiulz.
Concubina luI Mihaid erea falmoasa jupanita TUDORA
din Thrgsor, vestit Intre frumoase, i avu o fic. Marula,
sotia luT Socol Cornteanul.
RADU SERBAN Basarab (1601-1611), Invingtorul lui
Moise Szekely ; domnitor bun si intelept. De si erea mult
sprijinit de germanI, perdu tronul din cauza intrigilor lui
Gabriel Batori. El avea de sotie pe Elena, fica lui Udriste
vistierul. RADU MIHNEA fiU1 luI Mihnea cel Turcit, dom-
nesie 1611--16; i apoI In Moldova (1617-19; 23-26) ;
iar In Valachia a doua oar 1620-23. El omori pe boeriI
din conspiratia lui Barcan Stolnicul.
In secolul XVII, Domnul cel maI Insemnat e MATEI
BASARABA, 1633-1654. Acesta, cunoscut inainte de domnie
ca caga din BrancovenT, erea fiul luT DANCIU VORNICUL,
dup mosie din BrancovenI, si din familie Basarab, dup
cum ne spun cronicele. Documentele ne arata pe Dancid
ca fid al luT Mateid, fiul luT Marza, care erea unul din fe-
cioriT mareluT Ban Parvu de Craiova. Dancid avea de
fratI pe Marcea postelnic, Insurat cu Mara fica FLA Radu
postelnic din Sitoaia ; si pe Radul postelnic ginerele luI
Stepan biv-vel Clucer. (vecy genealog. pl. I). (Doc. Arh., I. Tud.)
MateI Bas. In timpul domnieT sale, Intinse mult cultura
influenta grecsc. Avu de luptat cu Vasile Lupul, Domn
MoldoveI, pe care-1 Infranse (1653). El facu codul de legi
pravila tril:, cldi peste 40 de monastiff i Ingriji mult
de tar. Muri la 1654, fiind bolnav i rnit.
CONSTANTIN SERBAN B., domn 1654-58. Era full (na-
tural) al luT Radu Serban. E cel d'anta): Basarab numit
Constantin, si ultimul domn din acst ilustra gint. Sotia
Sa era Domnita Balasa.

www.dacoromanica.ro
 58

PAnd in secolul XVI, adicg pada.' la Mihaiii Viteazul,

ilustrat din neamul Basarabilor multi BanI aI CraioveI, a
cdror demnitate era ereditar in primii timpI, apartinnd
exclusiv dinastiI Basarabe, primiI stdpanitori ai tinuturilor
du peste Olt.
EI era(' respanditi, posedand imense domeniI senioriale
In teltd tara.
Numele de Basarabia, dat teritoriulul coprins intre
Nistru i Pruth, partea de Est a Moldovei, derivg de la
stdpanirea domnilor romni BasarabI, asupra aceleI ten,
cand Valachia se intindea spre acea parte.
Dinastia MUSAT din Moldova, care incepe domnia la 1375,
prin fiii luI Costea Muat, era inrudit cu BasarabiI, sail
mal bine lis era chiar o ramur colateral a el. In inssi:
scuturile acestor doue familil se observa. derivatiunea: Ba-
sarabiI purtail 3 tapete negre, pe cand Mupt avea 2 ca-
pete cu ramurI. (Hulsius).
Acest Blazon al Basarabilor, reprodus In cate-va uvra-
gil de heraldia. germane, erea un fel de armes par-
lantes ale familieI, de oare-ce terminatiunea carab, nume
sub care ereati de uniI cunoscuti BasarabiI In evul media,
insemna arap sati negru.
E loc s spunem c In vechime, mai ales scriitoriI slavi,
considerad pe Basarabi ca serbi, dandu-le ca loc de ori-
gine tara serbeasca, de sigur tot printr'o interpretare
inteun sens oare-care a numeluI de Basarab.

Familia Basarabilor adI e stinsd, i stins erea de pe

timpul lul Brancoveanu. In Transilvania ins, mai sunt
urme descinzand din BasarabiI originan l din acea tara,
anume, dup cum ne spune d. Cavaler de Puscariii, ei
se afl: uitatI ca tranI In comuna Pannul la antanile Jiu-
luI.Aceasta pare a fi ramura acelor aBASSARABI DE
RYUSOR, Knez1 InsemnatI In secolele XIII i XIV. La
1398 exista,' act de judecatd al lui Basarab Knez de Riu-
sor, i apoI la 1447, etc.

www.dacoromanica.ro
 - 59 -
Multe familiI marI romane, perpetuat ascunse, prin
vaile TransilvanieI, precum ramurI din BasarabI, HunyaglI,
Dragote0I, Dude0I, etc..
Ginta Basarabilor, foarte Inting i avnd multe ramuff,
0 din care dinastia domnitoare (yell genealog.) nu erea
de cat o spitd, a fost adevrat romand i cea maI ilustra'
din toate. Fdra a merge prea departe, spunand cA mai
toate vechile familiI a}itohtone ar fi legate cu dansa, vom
nota totusl pe acele .carl deriva dintr'insa, fie prin filiatie,
fie ca. a avut In slnul lor un Ban al CraioveI Inainte de
sec. XVI; adia :
Bztzescu t; ; Beileiceanu ; Cketitlescu ; Ceindesclit ;
Meine,scut, i poate Mcirginenii (Filipe0I i Flore0I).

www.dacoromanica.ro
 B1-10TA.
(MOLDOVA)

Origina acestel marl familii e veche romaneascd, si

dateazd inainte de sec. XVI. Etimologia numeluI, dup6
d. Hasdea, este din bas i particula otd (Etim.m.III).
Sion in Arhondologia sa, ne spune atta despre acest
neam: Moldovan drept, ridicat la boerie ; Tranul Toader
Basota de o dat Hatman, facandu'l Alexandru Vod L-
pusneanu. (p. 31). De unde a gsit Sion acestea, n'am
putut afla.
Aceast familie, adi stinsa, e citata de Cantemir intre
neamurile DoerescI contimporane : Baszotestii (Descr. Mold).
Sub principiI Movild gsim pe BasotestI ca boeri marl
foarte avutI. La boeril luI Moise Movil, Miron Cos-
tin citeaza (Letop. I, 292) intre altiI, pe: Vasile Lupul vor-
nicul, Savin Hatmanul, Costin postelnicul, Ureche spatarul,
Buhus vistierul, BAWTA. LOGOFATUL, etc. = Acesti hoer'
multi altiI, in numr de 80, s'ail dus (1630) cu totil la
Tarigrad Cu jalbd contra noului domn Alexandru; depu-
tatiunea insa n'avu nicl-un succes. Numele de botez al
acestuI boer Basota nu e cunoscut ; in 1625 (7133) e par-
calab al cetatei Neamtz, in 1632 Hatman. Dup uciderea
nefericitului Vod Barnowski, printre boerii inchisi la Ta-
rigrad se afla i dansul, alaturI cu Costin, etc. Liberati
din porunca SultanuluI, acesti boerI sfatuindu-se, aleser
domn pe Moise Movil.
Intr'un act din 1639, Ianuarie, gsim subscrisI trei Ba-
sotestI, adic : Patrasco mare logoft, Iurasco, vel vornic
si Gheorghe vel vistier.

www.dacoromanica.ro
 61

PATRASCO BASOT sub domnia luI Moise V. e mare ViS-

tier, mai apol mare logoft. Moise Movild Ii ddrueste un
sat pentru a sa dreaptd slujbd i credincioasd, cdtre dom-
nia mea si pentru c a dat In visteria domneascd 200
galben1 ungurestI, carI haul cheltuit cu merticul Tur-
cilor Balgil i alte nevoI ale triI. (H. Mgn-etimol).
Multe documente de ale luI, ca Logort, din 7119 Mar-
tie, 7128, 29 (1621) etc. Patrasco Basotd a avut 2 fil
numrTRAsco si TOADER Si 4 fete : Candakia, Tudosia, An-
ghelusa si Tofana. (Uricar. XVIII, 451).
IVASCOBASOTA erea hatmanul MoldoveI, sub care titlu il gd-
Sim in hrisoave ale lui Alexandru Vod5.Ilias din 1632. (Arhiv.
Mon. Arsachi) ;i In alte documente impreund cu fratil
Fusese si el inchis la Constantinopol. GHEORGHE BA-
SOTA, fratele precedentilor, citat Inteun docum. din 1631
(Academ.) ca fost vel Vistier.
Intre boeril insemnatl ai luI Duca Vodd, erea ZOSIN
BAsoTA, care fusese mare stolnic i apoI Hatman ciar
Dumitrasco Vocld vdzdnd c nu vine Buhus Hatmanul,
pus Hatman pre Zosin Basot..
Filiatia lor regulatd si inrudirea n'am putut'o stabili din
cauz c aceastd familie fiind stinsa nu s'a pstrat genea-
logia eI. In secolul XVIII gdsim maI mult1 boeff. Basotd,
ast-fel :
POSTELN. CONST. BAsoTA, pomenit Inteun zapis din anul
1748, prin care G-rigoras Ursache vinde o mosie postelni-
culuI. (Acad.) El erea probabil fiul sa fratele luI NECULAE
BAsoTA biv-vel vistier, socrul luI Ilie vel pitar, citat in za-
pisul din 15 Oct. 1747 prin care se judecd cu satrarul
Toader Jora si cu San dul Thut. (Acad.)
VASILE BAsoTA, vel medelnicer, se citeazd In documen-
tul lul Const. Racovitz. din 4 Martie 1752, prin care e in-
srcinat sd judece o pricin..
La inceputul secoluldi nostru, vornicul ANDREI BASOTA
In Februarie 1824 ca spdtar, e semnat inteo suplicd a
boerilor MoldoveI cdtre poartd, etc. Vornicul Andrel avu
fiic. pe Raluca, mdritatd cu Alecu Foresco.

www.dacoromanica.ro
 - 62 -
Ultimul descedent al acestel 1nsemnate familiI a fost :
ANASTASE BASOTA marele logoft, care tedia In prima
jumtate a secoluluI nostru, fiind foarte bogat; fondeaz la
anul 1838, fiind mare hatman, un institut de cultur pe
moia sa Pomrla din DorohoI, pentru invttura vulgulu.
El moare dup6 1860, f.'ed urmasI, avand o singue fic,
ELENA, mdritdfd Kneazului George Cantacuzino, guvernator
al BasarabieL

www.dacoromanica.ro
 BELDIMAN
(MOLDOVA)

Origina neamului Beldiman, dup." toate probabilitaliie

se leag6 de a vechei si ilustre familiI comtale maghiare
BELDI, din care s'a despArtit, stabilin du-se in Moldova prin
al XIV secol, sa inainte.
Aceasta familie a comtilor Beldi se zice c.
satul Amanul de peste muntI, al cdrul nume s'a addogat
la al farnilieI, formand : Beldiman.
Inca din timpul lui Alexandru cel bun, ail remas cloud
documente, In cari se pomeneste de ate un Beldiman.
Primul din ele, anul 1413, vorbeste in treact de un Bel-
diman, e scris pe pergament gros, purtnd tidula mare
domneascA, fiind iscAlit de Alexandru Vod i boerii sei.
Al doilea, maI e un hrisov domnesc pentru p-
mant, scris pe hartie groas cenusie.
Din 15 Martie 1527 (7035), In timpul domniei lul Petru
Voevod (Rares) si de la acesta, se pdstreaza Inca un do-
cument despre moii, catre un BELDIMAN.- Aceste trel
documente ail rmas in familie. (La d. Georges Beldimano).
MARELE VORNIC GLIGORE BELDIMAN, e cel d'antal bine
cunoscut din familie, ca boer mare al MoldoveL El ne
este dovedit -la anul 1581, in care an dete Iancu W. (Sa-
sul) un hrisov pentru o parte de mosie a luI Beldiman
vornicul. Printre martorI e iscAlit Lupul Stroici vel logofet.
NICHIFOR BELDIMAN, (?) precedentuluI, a fost mare
logofet si e cunoscut la inceputul veaculul XVII. Anume
inteun act din anul 1615, Martie 24, mail multi boeff, in-
tre cari logoftul Nich. Beldiman, Gheorghe Bals logofe-

www.dacoromanica.ro
 64

tul si Ursu, mrturisesc prin iscliturile lor legalitatea unul

act al postelnicului Goi. (v. Arhiva 1st. de Hasdeu).
Tot Nichifor Beldiman mai e dovedit inteun act, afltor
la arhivd din anul 1641.
Logortul Beldiman fu omorit de Stefan Vodd Toma
din causele urmtoare: (Miron Costin) Boerif mai cu vazd,
intre care Logof. Beldiman, Vornicul Brboi, Sturdza Hat-
manul, Vist. Boul, etc., Il uriserd din cauza tiraniei sale.
Pentru care lucru unindu-se cu top', il rugar pe Vodd s
iasd din scaun, cdcI poporul nu'l voia. Vod insd btu
pe boeri la Pacurari, fcndu'l s fuga In Valachia, afard
de batranul vornic BrboI, care fu tras In teapd. Putin
timp insd dup6 acea, doamna Eremiei a venit cu armatd
isgonind pe crudul Toma. Dup risipa stei sale, zice
Costin, a fugit Stefan Vod In tara romneascd, si mer-
gand aproape de Focsanl intAmpinat ceausii impr-
tesci, cu Beldiman. logoftul si cu Sturdza Hatman si cu
Boul vist., In obezi, pornise Radul V. domnul mun-
tenesc, de mersese cu Ord la Poartd asupra Tomsii Vod,
cA. era Radu Vodd mare prieten lui Stefan Vodd. lard cine
erea vizir la impratie erea prieten Tomsil Vod, si
trimes viziru ceausii de ail Intampinat pe boerii maI sus
pomenitI, dus la Stefan Vodd. Deci, cdt dus
Ceausii, indat le-a tiat capetele, aruncat trupu-
rile in Siret. (I Letop. 256). Aceasta In anul 1615.
Un fi al lui Nichefor, e probabil tatl lui CONSTANTIN
BELDIMAN, boer moldovean, care e citat In anul 1686. La
aceast. (lath' el vinde lui Antonie Rosetti (pe urmd Vod
Roset), mosia Stetcanii Tetcani), sub domnia lul Cons-
tantin Vodd. Tot el la anul 1708 vinde cea-l'alt parte a
mosiei slugerulul Stefan Roset ; iar la 1714 vinde itiganii
din Stetcani.
In primul act de vanzare figureazd impreun cu cel
dol fil af si, anume TEODOR (fost diac) si NICOLAI. Unul
dintr'nsiI e tafl Vornicului G. Beldiman.
BALASA fica lui GRIGORE Beldiman Vornicul, face danie
mosia GureniI unel fine a sa, Balasa. (2 Iulie).

www.dacoromanica.ro
 65

La anul 1780 aBELDIMANETII, vdnd niste pdmnt din

mosia PokiscaniI, in care act sunt iscliti i: Lupul Sil-
vianul, Ion Kirvase monach i Const. Bole. Carl erail
acei Beldimdnestl, documentul nu specified. (Orig. la epi-
tropia St. Spiridon
MARBLE VORNIC GHEORGHE BELDIMAN, poate Q) fiul luI
Teodor, trdeste In a doudjumdtate a veaculuI trecut. A rmas
testamentul RA din 1790 prin care lasd diferite mosil
averI la patru feciorl al s'l: Alexandra, Ion, Filip si
Dumitru.
Despre Ion sail IANCU nu se stie nimic i n'avu nici un
copil. FILIP se fdeu calugdr, i maI tdrzia ajunse episcop.
E numit monachul. Din Alexandru i Dumitru
se trag 2 ramuff.
ALEXANDRU BELDIMAN, fiU1 mal: mare al vornicului Gh.
e si el MARE VORNIC al Moldove. E insemnat maI mult ca
scriitor, de oare-ce pe angd lucrarea de cdpetenie a sa :
tragodia, traduse din limba francezd, mai multe piese,
etc. Cu toate Ca' sunt unele greselI de limbd i formd
In cJalnica Tragodie, de cari nu ne putem ocupa, el
are meritele sale si se poate clasa printre scriitorii pre-
mergdtorl ai acestui secol, la noT In tara. 4264 de
versurI alcdtuesc gTragodia saa mal bine a zice Jalnica
Moldovei Intamplare, dupe' rsvrtirea grecilor, 1821,
tratnd despre evenimentele din timpul Eteriei. Ea In-
cepe ast-fel:
Ce necaz, ce osndire, vaI mie ! ce foc amar,
Ce trsnet si ce lovire, ce otrvitor pahar.
Cine-ati socotit vre-o data, cine-at putut pune'n gaud,
Jalnica triI stricare s'o vaza asa curand ?
Tot el maf scrise, In prozd ; qurnalul mergerii deputa-
tilor boeff la Tarigrach i Arz-magzar 1822; precum
stihurile acute la Tdzaii fiind inchis In 1824.Fia avu pe :
VASILE BELDIMAN vel ag; cdsdtorit cu o Mavrocordat.
Intre altele a fost parcdlab de Galatl. Acesta a avut 2 fiI,
pe VASILE t
i pe :
ALEXANDRU V. BEi.DIMAN, ndscut la Iasi 1826. A lucrat

www.dacoromanica.ro
 66

mult pentru Unire, ast-fel cnd se hotdri alegerea lui \Todd

Cuza, el se duse la Cogdlniceanu chiar in acea noapte
spre a subsemna procesul verbal. (XenopolIst. Rom. VI, 636).
Partizan infocat al lui Vodd Cuza, sub care e prefect
de politie. La 1872 fondeazd la Iasi" cAdeve'rul se"ptma-
nal, dar in acelas an e dat in judecatd pentru lse-ma-
jestate inaintea Curtei cu juri de Roman, care'l achit.
La 1888 fondeazd in Bucuresti Adevrul politic, ziar
de nuantA republicand-democrat, fiind director. -1- 1898.
Din csdtoria sa cu Emma Callimaki, Alex. Beldiman
are fil pe : ALEXANDRU BELDIMAN, ministru plenipotentiar
al 1.6ril la Berlin, si Delegat in Congresul pAcei de la
Haga, etc. n. 1855; si EDMOND Beldiman, fost ofiter, pre-
fect de Dambovitza etc.
DIMITRIE BELDIMAN frate cu Alecu si al doilea fi al m.
Vornic se cds6tori Cu o fatd din familia Neculce-Mutu,
fiind ast-fel cumnat cu Domnul Ion Sandu Sturdza Vv.
Din aceast insotire avu 3 copii pe: Maria cdsdtorit. cu
Vornicul Scarlat Miclescu, VASILE Beldiman, fr copii
(1809-29), cel mai mic, si pe:
IORDACHE BELDIMAN n. In 1806 t 1870. Muhurdar sub
domnia lui Ion Sturdza V., prefect de Galati, Flciu. Ca
magistrat, Presedinte al CurteI de Apel din Iasi. Mai tar-
ziti fu ministru de justitie (in anul 1857), Deputat i Pri-
mar al Iasilor, in care functie i muri. Fusese mult timp
epitrop la asezArnintele S-t. Spiridon din Iasi. Avu patru
copil: Dimitrie, George, Pulcherie cstorit. cu Teodor
Rosetti, si Lucia cdstorit Cu P. Subin t, colonel In ar-
mata ruseascd. 1. DUMITRU BELDIMAN (1836 73) fiul
are ficd: Smaranda.
2. GEORGES BELDIMANO ri. 1842, al doilea firi al luI Ior-
dache B., fost prefect de Ilfov i Flci, deputat in mat'
multe randuri, senator, etc. Are 2 fii : GEORGE Si PAUL-
DEMETRU Beldimano.

www.dacoromanica.ro
 BENGESCU
(VALACHIA)

Familie veche din Oltenia, originar din tinutul Gor-

jului, unde a avut posesiunile ei, i unde a remas pn.d
ruine din vechile lor locuinte i turnuri (cule).
STAICU BENGA, boer insemnat, este amintit in hrisov al
copiilor se-I (la anul 1569) ca Staico SpLarul de Benga,
impreun cu sotia sa Stanca, fica Banului din Obislave.
Cronica anonimd a tril vorbeste despre boerul Benga
care pieri inteo luptd dat Turcilor dup Clejani, da Care
Radu Basarab de la Afumati la anul 1522... iar cand ail
fost apoi a biruit Turcii, si a pierit Benga... (magazin
istor. IV. p. 269).
Dup documente ale timpului (dupbi 1560) se vede cd
fi al lui Staico Benga erea :
STANCIUL BENGA, boer confirmat de aceiasi cronic,
care vorbind despre densul la anul 1560 11 numeste Stanciu
al inf. Benga. Mai multi boeri pribegiti in Ungaria din
causa lui Mircea V, intre care Stanciu Benga, MateI Marga,
Radu logoftul i altiI, incercar la anul 1560 sd goneascd
prin resboi pe faimoasa Doamna Kiajna i fiul ei Petre
de la domnia terei. Dup mai multe intlniri schimbtoare,
boerii fur." nvini i risipiti la satul Boian. (y. magaz. istor.
IV, 272. Odobescu. Doamna Kiajna p. 62).
Dintensii pare Cal descinde familia Bengestilor, dup
numele Benga, familie ce apare la inceputul veacului
urmtor.
Stanciu a avut inch' 5 frati, tot fii aI spdtarului Staico
Benga de la 1520; anume : VINTILA postelnicul, a cdrui

www.dacoromanica.ro
 68

sotie erea jupaneasa Caplea, 1579 ; Stanciu ; VLADUL;

DRIGHICI ; BARBU postelnicul, an. 1575; i HAMZA
(1574) care tinca pe jupOneasa Hamzoaia i avea fia pe
SocoL postelnicul, citat inainte de 1587. (Docum. Archiv.
St. mon. etc.).

Sub clomnia pr. Mibai V. Viteazul tria marele SPATAR

MIHAi BENGESCUL, care Impreun cu ceI-l'altI boerl al triI
a luat parte la rsboaiele aceluI Domn. Acesta a avut o
fatd : STANCA, care a fost prima sotie a mareluI Clucer
Radu Buzescu.
Din acest boer descinde maI
Marele POSTELNIC MATE'. BENGESCU, la anul 1680, si de
la care se trage familia p.nd In secolul nostru, prin co-
piiI seq.
In decursul secoluluI XVII, adicO intre Bengescu din
timpul luf Mihai i cel de la 1680-1700, intAlnim In do-
cumente vechi pe : Jupan VLADISLAV CLUCERUL BEN-
GESCUL, la anul 1655; care apoi erea mare sluger la 1663
si 1674. El avea de sotie pe Anca, si a doua pe jup-
neasa Velica, Clucereasa ot Bezdina, jupaneasa luI Vla-
dislav ot Bengesti, dupd cum e numit la 1679. Niel
indoial ea' o Inrudire apropiat exista Intre acestia
doi boeri.
Maid: Bengescu postelnic, de care am vc,lut mar sus,
trdia inainte de 1700, si dupa cum ne aratd niste docu-
mente de la arhiv, din anul 1689, avea fii pe : faimosul
Staico Bengescu de care vom vorbi; pe MATE! Bengescu ; si
pe ThicuL i STANCI, pomenitI Impreun. In listele de boeri
ale ocupatiuneI Austriace, In 1720, intre boeriI contrib. din
Gorj.
STAICO BENGESCU, CONSILIERUL Imperial, fratele acestora,
ziditorul MonastireI BengestI din jud. Gorj, 1729, unde
ctitor cu neamul sfi. La anul 1714-1716 era mare Ca-
pitan de Cernetl, fu apol mare Postelnic i In fine consi-
lier al administratiuneI imperiale Austriace In Oltenia, nu-
mit la 1718 cu George Vlasto, D. Brailoill si C. Stram-

www.dacoromanica.ro
 69

beanu, Ban mare fiind pr. G. Cantacuzino. Fica sa

Stanca (1742) se cstori cu consilierul imper. Mihal Glo-
govnu. La inceputul secolului XVIII mai trdiail din
acst familie:
HAMZA BENGESCU vel Ban, 1720, fost si mare postelnic.
PREDA Bengescu, 1727; BARBU Bengescu numit ca ho-
tarnic de divan la 1705, in
ION BENGESCU ginerele luI Andrei Score, ctitor al bi-
sericeI fondate de dnsiI In Jiil; la 1720 trecut in lista
boerilor din Gorj, de sub administratia imperial. Armele
Bengestilor din acea epocA ail rmas dupd o pecetie de
la dansul, In care se vede un brat (senestroser) cu o spad
In man. (V. Rev. Jiulp No. 5. pag. 10.)
Un RIinuT Bengescu erea vel sluger la an. 1673, fiimi
isclit in niste documente. (acte ale Buzescilor. V. Odobescu)
Un alt RADU BENGESCU (pote tot dnsul, sa fiul(?) sti) se
ilustreazd ca SERDAR in secolul urmdtor, i erea insurat cu
Maria, fica luI Constantin Argetoianu.
Isbucnind din nott rsboiul intre Turcia si Austria In
primvara an. 1716, Cernetul, Tisniana i Cinenii fur
ocupate de Austriacl. Militiile de peste Olt, comandate de
Serdarif Barbu Briloi, Bengescu i Obedeanul se ridi-
car. contra DomnuluI Mavrocordat, b.tand in mai multe
rndurI cetele de streini ale lul Vodd, la BengestI i Trgu
Bengescul, ca si ceI alff boerI, cum lice cronicarul,
erea Cu foarte bund inm cdtre casa AustrieI, si se bu-
cur- de biruinta impratuluI crestinil. Revolta ajunse
In Valahia, de unde boeriI chemard pe Barbu Bri
vie s la pe domn, lucru ce se fcu, Mavrocordat fu prins
inchis la Sibi, fiind inlocuit cu fratele sal Ion. 01-
tenia fu ocupat. la 1718 de Austriaci, in urma tratatului
de la Passarovitz (21 Iulie).
Despre marele Serdar Bengescu, i mal ales despre
Staico consilierul, vorbesc numeroase rapoarte austriace,
afitoare in Archivele Vieneze. (v. colec. Hurmuzache, pentru
Staico, administrator al OltenieT, tom. VI. pag. 307. 421, 501, 509,
162, 185.)

www.dacoromanica.ro
 - 70 -
GHEORGHE BENGESCU vel sluger, la an. 1783 erea Isprav-
nic de Gorj Cu paharnicul Grdisteanu.
SERDARUL ALEXANDRU BENGESCU, erea ispravnic de VC1-
cea la 1788 Impreun cu Vistierul Constantin Socoteanu.
Serdarul Bengescu avea de sotie pe jup. Balasa Bengescu
(1800), vduva pe la inceputul secoluluI; iar fica lor era
Ilinca, sotia biv-vel serdarultif Ion Falcoianu (1794-1829).
GRIGORE BENGESCU n. 1824 Craiova t 1881, fost pre-
fect si ministru de culte sub Princ. Stirbey. In urmA a
fost Director al teatrelor, ministru de justitie i culte In
cabinetul Coglniceanu la 1865, etc.. --j- la 1881.
Bengescu, caskorit cu Elena, fica lui Iordache Go-
lescu, a avut fir! pe :
GEORGE BENGESCU n. 1848 Craiova. A studiat la Paris,
dup care venind In tail a fost procuror si profesor de
limba francez. La 1872 secretar la legatiunea din Viena,
apoi iar magistrat. A publicat In 1882 (Bibliographie de
Voltaire uvraj incoronat de Academia francez. Secretar
I la Paris ; de la 1891-98 fu ministru plenipotentiar la
Bruxelles, de unde demisiona. Membru corespond. al Aca-
demieI romne. A scris : aBibliographie franco-roumaine
(95) mai multe volume asupra operef i bibliografieI
Volteriane.Alexandre-le-bon, In colab. cu Picot, etc. etc. -
ACHILLE BENGESCU, fratele ; cds'atorit cu Zoe Rosetti,
damd de onoare a M. S. Reginel ;iar surori D-na Raco-
vitz." si Zoe B.
Din familia Bengescu, maI sunt Int i alti descendentI.

www.dacoromanica.ro
 BERINDEY
(VALACHIA)

Aceasta familie, pe care o gasim stabilita dup 1700

dincolo de Olt, isI are origina In: BERENDEI Knjul, care
e cunoscut In istorie ca pretendent la tronul Moldovel,
adversar luI stefan cel mare .1 Petru Aron, cu care se
uni s ocupe tronul. (1467). NereuOnd, cauta sprijin la
MateI Corvin regele UngariseI, care i-1 promise, i chiar
infra In persoand cu armata sa In Moldova, avand i pe
BerendeI cu dansul. La Baia Insd, stefan Vodd Il sdrobi
10.000 de UngurI fura uciO, Regele d'abia scapd prin
fuga i ranit greti, iar Berindei pieri i el In lupta :
Berindei ce tragea nadejde de domnie, iara
Petru Aron Voda ati scpat in tara leeascd. anul 1467,
Berindei II baza pretentiunile sale la Domnie, zicnd
c descindea din vechii DomnI aI Moldovei, ca i cel altI
dol rivali la tron.
D. Xenopol zice ca Berindei erea un principe litvan.
(Ist. kotn. II 174). Probabil ea el erea de origina litvan, no'
insa credem c erea mai de mult In Moldova, fiind una
aceaI persoana cu : BERENDEI, STOLNICUL MoldoveI din-
tre (6950-54) 1442-46-; sfetnic al luI Alexandru Vodallia.
La 1443 e pomenit In documente ca fost-mare stoinic.
Codrescu-Uricar.)
Familia lor poate erea stabilit inc de mai mult timp
printre boerif Moldovei, avand In vedere competiunea la
domnie, i maI ales ca se zicea inrudit cu neamul Dom-
nilor
In secoluI XVI, pe la 1600, un PAVEL BERINDET sail

www.dacoromanica.ro
 72

Berindel (n. 1580?) se stabili la Kiev Calugarindu-se sub

numele de Pamba. Acolo tipdri un antologion, si un dictio-
nar slavo-rus la 1627. Despre origina si neamul lui nu
se cunoaste nimic.
In tara romaneasc, primul pe care l'am constatat este
TEODOR BERENDEI, pe care'l vedem Inscris in listele
boerilor Olteni, fdcute la 1719 de administratia imperial..
a BanatuluI. El erea printre boerif din Romanatl (cl. II).
(V. Hurmuzache Doc. t. VI).
RADU BERENDEi, este pomenit In testamentul vornicului
Ilie Otetelisanu, din 1732, care cumpra de la el un petic
de mosie. (Arh. St. cond. mon. Horez f. 571).
IANE BERENDEI, ddrUete MitrOpOlieI din BucurestI 0,
mosie, la anul 1768. (Doc. Arhiv. St.).
Postelnicul MATEI BERENDEI, la 1783 erea printre boe-
riI EpitropieI Obstesti, cu 30 talen l pe lun.; In timpul
luI Vodd Mavrojeny. (Ureche. Istor. I, 254). etc.
Dintre descendentii actuall 'al familiel, sunt In zilele
noastre, fiiI lui ION BERINDEI i ai sotieI sale n. Isvoranu
DIMITRIE BERINDEY (n. 1831 t 1883), inginer. Fost ministra
de lucrdrI publice in cabinetul Ion Ghica din 1870-71.
A public at In Revista romand un studia istoric asupra
orasuluI Bucurestl, etc. t la 1883. Cdstorit cu Ana fica
luI Barbu Sltineanu a avut 3 copiI : (act.) IOAN BE-
RINDEY, inginer, Cast. cu L Znescu; Maria Sutzu; s't Ana
Florescu.
Fratele s'ti :
Generalul ANTON BERINDEY 11. 1838, a studiat In Ger-
mania. La 1862 oficer, 1868 major, 1877 colonel, general
la 1885, de divizie In 1895. Ca inspector al geniulul, con-
duse lucrrile de fortificatie la BucurestI. In timpul r6s-
boiulul din 77 comanda trupele de geniii, acend podul.
peste Dundre. Ministru de rsboi de la 1896-99, etc.
CAstorit CU Maria BrAiloiii ; are fiI. : GRIGORE BERINDEY,
oficer, csatorit cv A. Costinescu, si IOAN BERINDEY,,
inginer.

www.dacoromanica.ro
 BIBESCU
(VALACHIA)

Familie originar din Oltenia, unde o gdsim sub acest

nume la inceputul sec. XVIII.
In timpul lu MateI Basarab, dup 1650 trdia : postelnicul
UDREA DIN BIBETI, care se gdseste in mai multe docu-
mente ale timpuluI, ca boer local din Gorj, unde se afl
satul BibestiI. In cursul aceluiasI secol mai ga...sim cati-va
boeff din BibestI.
La anul 1720, Barbu i fratele s IoAN BIBESCU sunt
InscrisI pe lista boerilor contribuentI in timpul ocupatiunel
austriace a BanatuluI: Bibiskul. (v. doc. Hurmuzaki).
BARBU BIBESCUL, boer din Gorj, citat Impreund cu fratele
se-ii (1719) a avut de fit pe STEFAN BIBESCU (1750), si acesta
la randul s continua' generatia prin 3 'Met: Dumitru,
Dinc si stefan.
Un act din anul 1749, Decembre 21 (doc. Academief),
contine jaiba sa pangerea setrereseI BLAVL BIBESCU,
spre a i se cerceta neintelegerile ce are cu nepotul ei
Diimitrache BIBESCU STOLNIC, pentru niste cArciumi si al-
tele, din satul Baldcita. Probabil acest Dumitrache era frate
Cu stefan, decl fiti al lu Barbu din 1719.
MARELE VORNIC DUMITRU BIBESCU, ntiul fiti al lu
tefan, e insemnat pe la inceputul acestuI secol. El tinu
in cdsAtorie pe Ecaterina Vcdrescu, cu care avu 3 copil:
Barbu, Gheorghe i Ioan.
BARBU TIRBEY, e adoptat de un unchiti din partea mameI
sale, luand ast-fel numele ' de tirbey, sub care e si cu-
noscut ca Domn al triI. Ndscut la Craiova in 1796, fu

www.dacoromanica.ro
 74

trimes s studieze In Franta. De la 1821 25 stete in

Transilvania, oprit de a intra in tara din cauza turbura-
rilor. Fu numit ispravnic de Ilfov, apoI director de visterie
sub Grigore Ghica. Pe urrna ocup pe rnd posturile de
redactor al sectiunel muntene pentru facerea regulamen-
tului organic si membru In adunarea de revizuire a luI.
In 1832 erea la afacerile streine, trecnd peste 2 ani la
cele bisericestl. In 1837 Stirbey, reintors din Paris, ja de-
partamentul dreptatii. Sub Bibescu in 1844 e ministru de
interne, si In fine la 1849, dup conventia de la Baila. Li-
man, e numit Donan al MuntenieI.(Vezi tirbef).
PR. GEORGE DUMITRU BIBESCU (1842-48), principe al Vala-
chiei; ndscut la 1804 In Craiova, decedat In 1873 la Paris.
Debuta In viata politica ca sub-secretar la departametitul
dreptatiI, pe urma ca secretar de stat al afacerilor strine,
sub administratia ocupatiuneI rusestI a comtelui de Kiseleff.
Isl dete demisia la urcarea pe tron a lui Alexandru
Ghica in 1834, si locui pe rnd in Viena, Paris si Bruxelles.
In anul 1841, reintors In tara, fu ales membru, apoi se-
cretar al adurdrI generale si deveni unul din sefiI opo-
sitieI. El compuse In anul urmator adresa care aduse caderea
printului Ghyka (1844). La 1 Ianuarie 1845, Bibescu fu
ales Domn pe viatd, cu o mare majoritate. Alegerea luI
fu confirmad. In 17 Ianuarie de catre Poard.
De- la urcarea pe tron avu de luptat contra coalitiel li-
beralilor i ceru porteI disolvarea unor adunarI adversare.
Gheorghe Bibescu, sprijinit de ai si, putu sa continue
reforme insemnate, un inceput de progres fata cu starea
veche a lucrurilor. Se facu desrobirea robilor, se desfiintaral
vamile intre cele 2 OH si se l'acul maI multe ImbuntatirI
materiale si de cultura.
Partidul liberal Insa II ataca prin formarea unel coalitii,
In capul cruia se aflail Rosetti, Ion Ghica, Brtianu, Bal-
cescu si Golescu. Miscarea se declara in anul 1848 In
timpul revolutieI la Paris. La aflarea acestu'l eveniment,
membrii partidului radical cautara s ceard principelui o
noua constitutie; revolutia pornita din Oltenia, unde con-,

www.dacoromanica.ro
 76

stitutia se proclamase in 21 Iunie, ajunse iute in Capital.

Principele venind la BucurestI, unde agitatia era la culme
fu silit s consimt la 22 articole din noua Constitutie
aleag ca ministril pe capil rscoaleI. Peste dou zile ab-
died i plecd la Viena. La 1857 reveni spre a presida
divanul adunat s pregteasc reorganizarea principatelor.
In 1873, fiind retras la Paris, muri acolo in urma unui
accident.
ION BIBESCU, fratele mai mic al domnului, cup& sub
domnia lui Barbu Stirbey, ministerul cultelor i instruc-
tiund. t 1879. Cstorit cu Ana Florescu.
Vod G. Bibescu, fu cAstorit 1. cu Zoe Mavrocordat
si al 2. cu Maria Vacrescu, cu care avu numaI 2 fete,
Maria de Montesquiou-Fezensac si Elena B-nne Courval.
Din prima cs.torie avu urmtoril fiI :
GRIGORE BIBESCU-BRANCOVEANU, cel mai mare, fu adop-
tat de ultimul dintre BrAncovenl, continund ast-fel acea
familie. (ve ql Brncoveanu).
NICOLAE BIBESCU, al doilea fiii, fratele preced. n. 1882 t
1893, fcu impreuna cu fratif se George si Alex. studii
militare la Paris. Adjutant al generalulul Randon in
campania din Africa. A scris despre etnografia Algeriel.
Avu numai patru fice, (trei cs'torite, Cu: D. Cesianu,
1jansi C-te Strajewski).
PR. GEORGE BIBESCU, al treilea fi, n. BucurestI 1824.
Fcu studii militare in Franta, de unde esi oficer ; apoi
lud parte in campania Mexicului atasat in Stat-majorul
generalulul de Lorencez (1861). Lud parte distingndu-se,
la asediul Pueblei; si in 1863 inaintat cdpitan, conferin-
dui-se Legiunea de onoare.
Reintors in Franta fu trimes in Algeria ; in 1868 demi-
sion. In 1870 reintr ca major de cavalerie in Stat-majo-
rul generaluluI Douay ; fiind rnit la Sedan fu dus captiv
la Coblenz ; liberat in 1871. Cunoscut ca scriitor; a pu-
blicat insemnate uvragif : Le Rgne de G. Bibescu in 2
volume, e foarte interesantd pentru perioada de la- 1848.
Lorencez devant Puble; La campagne de 1870;
-
www.dacoromanica.ro
 76

Au Mexique Belfort, Reims, Sdano ; Refraite -des dix

miller, coronat de Academie, etc... In 1899: Prisonnier
memorii din campania de la 1870; etc.
Din casaoria sa cu P-ssa Valentina de Bauffremont,
C-tesse de Caraman-Chimay, are fiil pe : Valentin-GEoRGE.
. ALEXANDRU BIBESCU, al patrulea fitl al Pr. George Bib.
V., n. 1841. A fcut campania MexiculuI; si a scris : Les
sept eaux ; Le grand Veymont etc. Cdstorit Cu Elena
Kostachi Epureanu, are 2 fiI : Anton si Emanuel.
Fetele luI Vod. Bibescu din prima csdtorie ail fost :
Elisa, Caterina, Zoe. (Geneal) .

STEFAN BIBESCU, al 2-lea frate al vornicului Dumitru

Bibescu, avu de fiil pe:
Colonelul NICOLAE BIBESCU (1810-1888), t adjutant dom-
nesc al vruluI sal, si om politic. Demisionat din armaa,
ocupd mal multe functiunl In stat; prefect de politic In 62,
vice-prezident al SenatuluI. Grand veneur al M. 8. Re-
gelui, etc...
Nicolae B. avu patru fil : SPIRIDON, f. consul t 189;
DEMETRU, cdpitan de cavalerie, NICOLAE
i IOAN.

Fiul mal mic al lui .$tefan B., frate cu Dumitru, anume

Dnick Bibescu, Insurat cu Elena Argetoyanu, a 'ay. ut 2 copiI :
DUMITRU, t fr betI; si CATERINA sotia luI Zimbrowski.
Copil acestor din nrm sunt : DUMITRU BIBESCU, insurat Cu
Zoe Glogoveanu ; si Elena de Meretzellern.

www.dacoromanica.ro
 BOGDAN
(MOLDOVA)

Familie veche din Moldova, inflorind Inca din sec. XVI.

Un STOLNICUL BOGDAN, il gasim in lista boerilor Mol-
doveI intre aniI (6940) 1432 si 1451, fail a sti insa ce le-
gatur are cu cel posteriori.
Un strmos al familieI traia pe timpul lui Lpusneanu
Voda (1552).
Un zapis din Iasi, la anul 1600, al luI Alexandru, feciorul
Tu dosel, nepoata luI Vornic Nabadaico, prin care vinde
ldi GRIGORE BOGDAN, pe Uri Ursul tiganul, in schimbul
unuI cal valorat 15 galberg. (in docum. Academic)).
In decursul secoluliff XVII, cronicele vorbesc adesea si
multe documente ne citeaz boerI din acsta familie, ocu-
pand marI demnitatl.
Descendent al lui Gr. Bogdan de la 1600, este:
G. BOGDAN JicmcERuL, care la anul 1679 fu ucis de Duca
Voda, in a treia domnie, impreung cu altI doi boerI, fiind-c
acusera un complot de nemultumitI contra lul. Iar al
douilea an al domnieI luI, lice cronic. Neculce, ail tdiat
V. pe trel boeri, anume: pe Vasile Geaca vel-vistier, si
pe GEORGE Bogdan vel-jicnicer si pe Lupul sulgerul, carl
ail fost fcut cartI hiclene....- Cate-0 treI boerii fura
decapitatI ziva amiald-4i la fantan, dinaintea portel
curtilor domnestl... (v. let. t. II, p. 25; si III, 77).
Fiul JicniceruluI George Bogdan, e renumitul boer:
LUPU BOGDAN, HATMANUL, care joaca. Un mare rol, maI

www.dacoromanica.ro
 78

ales intre anii. 1692-1700. La 1689 e citat cu titlul de

vel portar; iar in urma Hatman al MoldoveI. El e gi-
nere luI Constantin Vod Cantemir, a crui partidd o
sprijinea cu tarie, In fruntea boerilor Moldovef.
La 1690, Cantemir Il trimete pe Bogdan Cu ostl la ar-
mata turceasc ca s aduca pe Tekeli in Ardeal. (incai
III, 277). La moartea luI Const. Cantemir, spune cronicarul
vietei sale (Dem. Cantemir): ccand i se apropie ceasul, a
chemat la sine pe gineri-sai Lupu, feciorul luI Bogdan,
pe George Ruset vistierul cel mare, si pe cel alt ginere
Mihai Racovitza, i i-ati dojenit s aib grij de tara....
(id. p. 261). Duca Vod urandu-se pe tron, dupd moartea
acestuia, voia sa prinz. pe Bogdan, care fu silit a fugi in
Polonia (1693), impreun cu aii boerI ; dar Duca confisc
averile luI Bogdan si ale Cantemirestilor, i caceste averI
le vindea pe ulite D, dice Fotino. (Ist. Daciel t. III, 88).
La urcarea pe tron a lui Antioh Cantemir, cumnatul
sal' Bogdan reveni In tara. In anul 1696 fu trimes de
Antioh W. la Brancoveanu, spre a face pace, fiindu'T frica
ca acest din urma sa nu intervie pentru mazilirea luI,
lucru ce Brancoveanu nu intardie a face, totusI, dnd
banI Turcilor pentru rsturnarea lu Cantemir (1701).
La venirea pe tron a lui Const. Duca, Bogdan emigreaza
din not' In Valachia unde stete maI mult timp. (let. III, 28) Ma-
rele Hatman Bogdan fu din nog trimis la 1705, cand
Antioh reveni ca domn In Moldova, la Brncoveanu spre
a reinoi amicitia, mai ales c acest fapt ingrijea acum pe
Brancoveanu, care primi prietesugul acesta, i cosp-
tand pe solul In opt dile dup olaltd, in 25 Iulie a trimes
si el la Antioh pe ginere-se erban, cu multe compli-
menturID. (v. inca, III, p. 340). Hatmanul L. Bogdan a trait
cam intre 1650-1710.
MARELE LOGOFRT IOAN BOGDAN, full Sat, Cll acest rang
la 1756, e ginerele lui Dumitrasco Racovit. La anul 1729
Grigore Ghica V. randueste In divanul se"ii pe loan Bogdan
medelnicer de si erea ginere luf Racovitz, care fu lsat
Hatman, contra asteptareI tutulor. (let. III, 160). Domnul

www.dacoromanica.ro
 79

Mate Ghika ocupAnd tronul la 1753 stabileste pe Bogdan

vornic de tara de jos (id. p. 327). ApoI e mare logoft al
Mold. loan Th.. Calimach la anul 1758 obtinu prin in-
trigile unuI grec credincios al sai, Stavarake, exilarea a
11 boerI marl: aI Orel. AcestI boeff furd de-odatd ridicaff
si transportatI In Asia la Samson-Kalisi i Ionicalisi. CeI
din tara iscard o revoltd a poporulul ; Stavarake fugi tra-
vestit, si Dom nul promise a readuce pe boerI : ExilatiI
dice Fotino, nu Intardiar a reintra In tara, i domnul
aruncand vina asupra luI Stavarache, s'a Impdcat cu eI.
Printre acestia se aflati : Logof. I. Bogdan, Manolache Cos-
tache, Bals, Ionitd Sturdza, N. Buhu i Cuza. (Ist.
113; letop. etc.).
Despre mama sa : Lupa, Hatmneasa luI Bogdan , dice
Neculcea c Antioh W. fiind numit in a doua domnie (1701),
merse ape la sat la IvestI, pe la sord-sa...., care i-ati fcut
cinste dou dile i luI, si a toatd boerimea i oaste Cate
erea.... (let. t. II, 283).
El avu de fifi pe :
MANOLACHE BOGDAN VORNICUL, boer mare sub Grigore
Ghica, ca mare vornic al fref (1777). El e cunoscut maI
ales prin moartea sa tragicd, Intamplatd la anul 1778,
August 18, din ordinul lui Vodd Const. Moruzi. Enache
Kogdlniceanu a descris In versuri acst dram, cu titlul:
StihurT asupra peirei lui Manolaki Bogdan vel-vornic si
a luI loan Cuza biv-vel spdtar, carl cu urgia Imprteascd
si cu sabie domneascd s'a sdvIrsit... etc. El, cu altI
boerI intre carI Cuza, furd acuzatI c prin viclesug Ora-
seed. la Poartd pe ucisul Domn Grigore Ghika. Moruzi
ordond s fie Inchis i aproape ard judecatd I' decapitd.
Koggniceanu povesteste episodul cdt a stat inchis, si exe-
cutia, ale cdrer detalif sunt foarte miscdtoare. (letop. Kog.
III, 281-95). Vodd porunci sd'l aducd In fiare, In fata diva-
nuluI, unde dice Cronicarul c Norodul mult se Intrista,
acest boer fiind iubit mult de dnsul : dar de fel boerii
marl. Dup ce fu decapitat In inchisoare In mod mi..

www.dacoromanica.ro
 80

zerabil, capul s i al Cuzei fura expuse la poarta dom-

neasc. Cronicarul exclama
O, ce lume mininoas
Cum s'a desprtir de a luI casi !
i toata casa luI cea cinstit
A rmas ca o nimica!
i asa s'aii svIrsit
Bogdan cel invlat i mult vestit!
Manolache Bogdan avu mai multe surorI, i copii. La
1764, in divanul lui Grig. Ghica erea vel-Paharnic.
Fiul sal, din care deriva actuala familie, erea :
DIMITRIE BOGDAN, care avu mai multe titlurI de boerii,
si muri la anul 1830. Fu castorit cu Smaranda fica lu
Rosetti, avand o fata: Maria sotia lui Teodor Bals, i doi
beti: Manolache si Lascar. Portretele ambilor soti i al
fiilor lor se pstreaza in familie. (la d. major Bogdan). Sora
lui Dimitrie B., Anica, avu de barbat pe G. Rosetti-Ros-
novanu.
MANOLACHE BOGDAN, fost spatar, etc. Muri n urma
until accident la mosia sa Gdintii. Casatorit Cu Anica
Ghika-Cefale. (t) ; din care casatorie se ndscura : Elena
Mavrichi ; Catinca Boerescu ;
LUPU BOGDAN, 't, ful mal mare al lu Manolache.
storit cu Maria Docan ; avu dol fii, din cari: (actual) :
MITRIE Bogd an.
LEON BOGDAN, fratele lui Lupu si al II-lea fi al lui
Manolache, n'are copii.
GEORGE Em. BOGDAN, ma mic al lu Manol. i frate
cu precedentil, fost Prefect, etc... Insurat 1, Cu Margareta
Rosetti. 2, cu Marie Alexandri ; are 3 fii
DIMITRIE ; REN; VASILE-HENRI ;
LASCAR BOGDAN, al doile fi al 'ill Dimitrie, n. 1800 t
1872. Studiazd la Viena. Intors In tara, fu in armata pana
la gradul de colonel. Avu titlul de mare Vornic. In 1848
face parte din conspiratiunea contra lu Vod Sturdza, In
urma carei fu exilat la Macin. Apol se duse la Constan-
tinopol, unde stete pan la cderea acestui domn. In tim-

www.dacoromanica.ro
 81

pul ocupatiunilor ruse i austriace, a fost comisar din

partea friI pe lng comandamentele trupelor streine. In
urm6 sub Pr. Carol, fu Senator de Baca-I. CAstorit 1.
cu Caterina Cantacuzino avu un al LASCAR BOGDAN, t
la Paris, fost oficer de artilerie la crearea acestui corp In
Moldova, si care Insurat Cu Henrietta Dimachi, avu 2
fice : Emma si Elena. Din a doua cstorie cu Efrosina
Ghika, Vorn. Lascar Bogdan, (1822-1896), avu dol MetI,
unul -1- copil), anume :
NICOLAE BOGDAN (1849-1877) cpitan; studid In Frantas,
la St. Cyr. etc. In timpul rsboiul pentru Independent.
din 77-78, el muri ca cdpitan la atacul reclutei Grivitza
n. 2, in 5 Septembre 77. M. S. Regele citeaz. aceasta
In memoriile sale.
GEORGE L. BOGDAN, fratele s, i fiul mal mic al lul
Lascar B., Major de cavalerie, etc.... Cdstorit cu Maria,
fica lul stefan Rosetti.
Dup5, traditiunea familiard, se zic ca fam. Bogdan des-
cinde din Domnul tefan-cel-mare, prin fiiI s ; pentru
care se adoptase chiar In armele Bogdanilor, acele ale
Moldovel, adicd un cap de boil i coroana princiar..
Nimic dovedit ins. In aceasta privintd : totusl aceast fa-
milie rmne printre cele insemnate ale MoldoveI, unde
apare dup anul 1400.
Armele coprind pe fund albastru, un le de aur ridicat
armat, In laba sangd cu o sabie ; la care se adaog.
capul de zimbru al Moldova

BOLDUR
(velf KoSTAxE)

www.dacoromanica.ro
 BOTEANU
(VALACHIA)

Aceastd familie dup traditie e venit. din Transilvania,

din cauza pt_rsecutiilor religioase, In ce timp nu se poate
ti. Chiar azI se maI gsesc acolo membrii din acest neam,
0 o parte din muntiI Transilvaniei a numele de Mun-
tiI BoteanuluID.
NEDELCO BOTEANUL, cunoscut In cronicele triI, e str-
mosul acestei familil. La anul 1632, Leon Vod. Invinse
pe boerii pribegi adversari ai lui : Matel aga, Dumitru slu-
jerul Filianul, Barbul Brddescu, Cotofeanul, Teodosie spa-
tarul, Gorgan, etc. 0 cdt1 sapar de la rsboI, el ail
fugit i s'ail Inchis la mondstirea din Tismana, i ail e-
zut acolo 10 zile ; iar Leon Vodd In data a trimes dup
el pre cumnatul s Boul Banul, i Nedelcu Boteanul cu
ostI ca s ajung pre MateI aga. i Ilind ei InchiI acolo
la Tismana, acolo ajuns i s'aii btut cu el 3 zile
nimic putut strica.... Intorcndu-se acele
pradard Oltenia. (v. Cron. anonim. mag. istor IV, 313)Acest
boer Insemnat e amintit i Inteun hrisov din 1666; i erea
inrudit (?) cu vornicul DrghicI, ce tria pe la 1626. (doc.
din 13 Mail.
(Un document din anul 1677 vorbete de TUDOR IF-
RIUL din BOTEN!, cu sotia sa Marica i cu cel trei fu I aI

lor : RADU, 1677, BARBU i MIHA, adeverit i In anul 1686).

Descendentl din Nedelco Boteanul, despartit mai
tarzid din trel fratI, treI brane, stabilindu-se unul In Va-
lachia, cel alt In Moldova i al treilea In Rusia. E de
remarcat cA, din tata" In fi Botenil a fost mere' militad.

www.dacoromanica.ro
 83

Sub Brncoveanu Vod, IDA., un BOTEANU fu trimes

ca sol de credint, cu daruri la SultanuL
Din Bransa din RUSIA In secolul nostru, unul din Bo-
teni erea maresal al Casei lul Nicplae II pe timpul rs-
boiului Crimea Fiul acestuia, la 1877 ca colonel, se lupt.
cu Turcil In Asia i fu rnit in lupta de la Ardahan,
fiind apoi inaintat la gradul de general.
in Moldova, un membru al acestel familil, in secolul
acesta, inainte de unire, fu colonel In armat. Insurat cu
o Iurascu, avu fif cari i eI luar cariera armelor.
In Muntenia : colonelul EMANOIL BOTEANU, Seful actua-
lei familif, servi in armat. sub Pr. Bibescu, organi-
znd corpul de pompieri, ce se distinse prin bravura
la 1848; apoI sub Stirbey. La Unire erea colonel, si fu
numit de Vod. Cuza sef al caseI princiare i comandant
al gardel nationale din principate. Ca senator apoi, con-
tinu. Cu acelas interes a se ocupa de progresele trii.
El a avut sase Iii, dia carI cel mai mare, Genera-
lul BOTEANU, t 1897, a fcut compania din America de Nord
si cea din 77-78; apoi in viat. : COLONELUL G. BOTEANU,
poet si publicist, etc.; Colonelif RomuLus si REMUS Bo-
TEANU, si Majorul Boteanu.

www.dacoromanica.ro
 BRAILOI
(VALACHIA)

Familie din Oltenia ale caror vechi mosii ereall in jud.

unde Inca din al XVI secol stapaneail Vldenii
s. a. Pentru aceasta mosie exista hrisoave domnestf
de la 1540, cand se vorbeste de jupneasa Dobra i copiii
ei Neacsa i Neagoe; maT tarziti apartine Banulul Cornea
din familia Brailoilor.
Nu stim din documente care a fast parintele acestui
boer, a card figura importantd a rmas In istorie ; insa
mentiuni despre alti membrii ai acestei familii se gasesc
Cu mult inaintea lui.
Marele BAN CORNEA BRAILOI, 1696, fost v. aga etc. t la
1705 si ingropat la mon. Tismana, alaturI de sotia sa
Stanca (t 1699). La inceputul domnieT lui Brancoveanu W.,
ca mare Ban al Craiovei, acest boer ja parte la toate ma-
rele acte din acele timpuri, dupa cum ne relateaza, cronicele
contimporane: Princ. Brncveanu primind de la aus-
triaci soli, cu stirea c vor intra In tar." (anul 1689), tri-
mis'aill si Maria sa boefi soli la nemtT, anume pre Cornea
Brailoiti vel agd, si pe erban Greceanul vel loge& cu
mare jaiba i cu mult rugaciune ca s nu vie In tara...
etc. In anul unnator, ca vel paharnic, e insarcinat de
Vod a opri incursiunile unor bande de unguri ce trecu-
sera peste munti. La 1695 Domnul primi de la Poart
ordinul de a intri si a apara cetatea Cladova din Serbia,
In vederea luptei cu Austria. AtuncI el, de o . parte a
trimes porunca la Cornea Brailoiul vel Ban, la Craiova,
ca sa mearga cu tara despre Mehedinti, la cetatea Cla-

www.dacoromanica.ro
 85

dove', s se. apuce sd o toed... (R. Greceanu, Cronica, mag.

istor. II p. 218 etc.). Chiar In acest an fusese numit mare
Ban ; iar dup ce isprvi repararea CladoveI, cum lice
Cronica anonimd, fu lsat cu comanda ostilor la Cernetzi,
ca ispravnic al lui Vodd. Tocmal cdnd sultanul trebuia
se intoarcd prin lard, el pdrasi toate ornduefile i fugi : ni-
mic alt cutat, mdcar un Selammalikim (salutare) de
la solul turc s'auz, ci ail inelecat pe cal si a luat crangul
In cap.... Despre aceast procedare a BanuluI, vorbeste
ca mirare cronicarul. (id. istor. v. V, p. 140). Dupi pa-
cea de la Carlovitz in 1699, Domnul trimete soli la Cons-
tantinopol pentru afacerile tril, pe Banul Briloi, spdtarul
MihaI Cantacuzino si Dumitrasco Caramalu1; care avu
consecintd scutirea de tribut pe doi arif. La 1701 con-
duce pe boerif moldoveni refugiati la Focsani, impdedndu'I
CU Duca Vodd. (v. inca cron. pag. 291, 308 t. III). 0 solie
compus in afard de dansul, din Cantacuzino spdtarul
Bun ea Grddisteanul, duse daruri vizirului cel noil la 20
Sept. 1702. In aceiasI imprejurare, in 1704 Banul Cornea
ja din noil drumul Constantinopolel, insotit de singur pa-
harnicul Stefan Cantacuzino, ca agentl ai Domnului pe
ldngd marele Vizir. (id. III, 335). Din misiunile marI si de
in credere ce i se del se poate vedea infiuenta lui
pe langd principele Brancoveanu.El avu 3 copii, despre
caff vom vorbi. Ca vel Ban (In 1695) zidi biserica din
VddenI unde sunt zugrAvitI ca ctitori Briloii, i unde a
maI fmas vechiul palat boeresc al Banulul.
Hrisovul lui Const. Basarab W. din 1710, cdtre Du-
mitrascu Briloitl pentru moii1e Preajba i Vddenil din
Gorj, spune cd. Banul Cornea a avut niste verI: Udriste
si Stanciul cu fiiI lor.Pe acestia in afard de actul citat
II maI gsim i in altele. Ast-fel UDRWTE BRAILOI, la
1712, a avut de socru pe jupAn Paicul din Stolojani
soacrd pe jupdneasa Fira. Udriste avu de fill pe BARBU
Br. (1712), serdar, i citat la 1719 in lista boerilor (c. II)
contribuabili din Gorj. (col. Hurmuzache, tom. VI).
Tot la 1719 sunt recunoscuti, printre boerii OltenI din
9

www.dacoromanica.ro
 86-

Gorj, contrib. In timpul ocupatiunei austriace a BanatuluI,

si fratele lui Udriste:STANCIUL Cu fiiI se1: STOICA i LE-
PADAT Briloi, cari vin ast-fel nepoti de ver Banului
Cornea.
LuI STEFAN BRAILOID cu fratii sel carI sunt.dintre
boerii de cl. I din Gorj ; si FOTA Br. cu fratele seq...., ade-
veritI prin aceleasI liste din 1719, nu le putem sti inrudi-
rea cu precedenti.I.
Banul Brdiloiq in 1695, cumprd mosia Deveselul din
Oltenia, pentru d'nsul, de la maI multI proprietari. Tot
el dd.rui mondst. Tismana, (la 1696) o candel de argint
la o icoand. La acea monastire, unde erail ctitoff, fu in-
gropat cu urmasil
Copiii lui Cornea Briloiul ail fost: Barbu, DositeI si
Vasile. Probabil cd acea MARIA flea lui BrAiloill, care
tinu pe ultimul din Corbeni, erea fica sa.
SERDARUL BARBU BRAILOIU, hitaiU1 fia al BanuluI. La
1690 erea al 2-lea sptar. Boer viteaz i iscusit, se distinge
mult in timpul venirei armatelor germane in tara, la a
cror aducere a contribuit mult. SincaI (III 389): Barbul ser-
darul Cornea si Bengescul cu altY boerI era cu foarte bun
inim cd.tre casa AustrieI, si se bucura de biruinta impe-
ratulul crestinesc... (anul 1716). Tot el indemnd ca tru-
pele s vie la BucurestI s prindd pe Vod Mavrocordat.
Golescu, Bleanu i Bujoreanu, capul boerilor partizani
AustrieI indatd a scris carte la Barbu serdariul, indem-
nndu-1 s vin, c acuma e timpul ; carele in tain tre-
cand Oltul prin pduri i grin pustiettI ca s nu'l sim-
teased* cine-va, ail venit catanele nemtesti la Bucurestl in
14 Noembrie din anul 1716. (Sine. id. III p. 392). Mavro-
cordat fu trecut peste muntl. Venirea nemtilor pdrea o
fericire pentru tot poporul. Istoricul Del Chiaro raporteaz:
tout le monde souhaitait l'arrive des allemands pour etre
dlivr des Turcs. Barbu Brdiloiul, mare serdar al osti-
rilor oltene, intretine o important corespondentd cu ge-
neralul Steinville, privitoare la ocuparea teriI. (v. Col. doc.
Hurmuzake tom. VI).

www.dacoromanica.ro
 87

Vornicul Radu Popescu In cronica sa, vorhind de sf5.-

tuirea boerilor principall, In privinta acesteI miscarI, nu-
meste pe Brailoiu : ctalharul cel mare Barbul Serdariul
(p. 58 Cr. in mag. ist), artandu'l ast-fel ca principalul cau-
zator al plecareI luI Nicolae W.El muri la 1718, si cei 7 copii
ai sl, primesc de la imprat un venit anual de 600 fio-
rini pentru meritele sale, dup raport. C-teluI Dietrichstein.
DUMITRASCO, sa In calugrie : DOSITEI BRAILOII mona-
hul, fost vel cdpitan i consilier Imperial, ctitor al monastireI
Tismana ; e al doilea fi al lui Cornea. Cel d'antaI doc.
care'l citeaza e din 1693, apoI din 1710 ca postelnic.
La anul 1714 e mare cdpitan za Cerneti. Indat dupe
ocuparea Olteniel e nurnit Consilier imperial cu Gr. Vlasto,
Bengescul si Strambeanul. Un, raport in limba germana,
spune despre dansul : eMonahul Brailoiti este frate al re-
posat. serdar Barbu, ales consilier In fosta administratiune.
Acest barbat are Intelepciune i experient, gata si iscu-
sit In propunerl i rspunsurI, i adevrat Oratorul in
acele sesiuni. Voevodul Nicolae Mavrocordat i-a Mph In
timpul precedenteI sale domniI multI banI pe nedrept,
apoI pe dansul l'a silit sa se calugareasca. Dar dansul
ar fi putut usor s arunce haina de calugr, ca consi-
lier.... etc.
El e zugrvit (1732) In biserica din VadenI, Impreund
ca tatl s, cu ginerele sa Obedeanu i ca Brancoveanu
W. Muri la anul 1747 si fu Ingropat In M-rea Tismana,
uncle erea ctitor. Sotia sa erea Maria, fata BaneseI Mi-.
leasca. Impreun, cu fratele sal, o multime de raporturi
contimporane il citeaza ca unul din cef mai cu vaza bo-
erI OltenT.
VASILE Br., fratele sal, se facu de asemenea calugar.
CopiI lui Dumitrasco (DositeI) Briloi a fost :
TOMA BRAILOIU, boer oltean, citat la 1756. lnsurat cu
Maria fata lui George Contacuzino, Banul Crajovei sub
ocupatia Austriaca (1718), avu 4 copil: Stanca, care a
fost sotia Consilierulul Const. Obedeanu. IoNrrik Br. pos-
telnic la 1750. O altd fata care tinu pe un Manole; si

www.dacoromanica.ro
 88

MATEI BRAILOIUL, cit. In div. documente inainte de 175g

Cu fratele sal Ionit. Mama sa, Maria Brailoaica, v6duva
luI Dositei, traia Inca la 1758, cand un document o citeazd.
cu copiI el. (doc. mon. Tism la Arh. St.) MateI Briloiul avu
de sotie pe : Maria. El maI fusese vornic al judetuluI

In pomelnicul ctitorilor M-rei Tismana se gsesc figurand

ceI de maI sus, impreuna cu alti membrii aI acestel fa-
- Frd a preciza In ce grad de rudenie se aflati intre
daniI, In decursul secol. XVIII, deosebite acte ne citeaz.
pe boeriI :
RADUL BRAILoiti, fost vel vdtaf de aproz1 : la anul 1735.
VORNIC In Oltenia. In judecata cu Fota Vladoianul (la
1753). (Doc. Academ. R.).
CONSTANTIN BRAIL01, biv-vel etrar la 1746. Citat cu mar
multi boerI Intr'un act. La 1719 erea In lista boerilor Gor-
jenI contrib. catre Austria.
DncuL BrAiloiu, are la 1747, In Martie, un alt pro-
ces cu boerul Fota VlAdoianu. (Arhiv. St.)
IORDACHE BRAILOID, mentionat In actul de stpdnire
al unor mo0I ale mtuel. sale Stanca Obednca, la 1757
(Doc. Academ.) Decl acesta este fi al unuia din fratiI ace-
lei jupanese, probabil al lul Ionit sail Matei, aa dar nepot
de fi lul Dumitraco Br. Consilierul.La acea data (1757),.
el erea inc foarte tank-.
CORNEA BRAIL0r0, al doilea cu acest nume, 11 gdsiin
ca boer Oltean la 1794.
SLUGERUL BRIimon.), poate vre-unul din cei de mar_
sus, se afl in divanul Crajovei la 1783, cu retributia de
50 tal. pe lun. (v. Ureche. Ist. t. I p. 252).
Polcovnicul GRIGORE BRAMOI, la 1786, amintit ca
ginere al r6posatuluI polcovnic George Sdinoiti.
CONSTANTIN BRAn..ore, erea la 1748 boer ispravnic al
judetului Gorj. Pare c fiul s'ti este Nicolae
Din lipsa de documente suficiente, n'am putut stabili fi-
liatiunea compleca intre fiii lul Dositei, cei de mai sus,
NICOLAE BRAILOHY, fost paharnic etc. Tria pe la ince-

www.dacoromanica.ro
 89

putul secolulul, i muri la 1856. El figureaza In niste

acte de la Tismana, unde iscdleste o list de acte a mosieI
Deveselul. (1855). Fu insurat cu Zoe VlAdoianu. Avea
maI multe mosil In Gorj: CorbI, TurcinestI, Trestenicul, etc.
Din cAstoria sa, a avut 6 copil George, tandr IOAN
Br.; Casia Rosetti ; Cleopatra, sofa luI Grigore Racovitd;
Maria Faca (div.) ;
CONSTANTIN BRAILOII) (1810-1889) OM politic ; fost ma-
gistrat ; Fpol profesor la facult. de drept, Ministru de ius-
titie, de Culte, si afacerl strine. Meinbru in comisia cen-
trald. Vice-Presedinte al SenatuluI si Pres. al CamereI,
Primar al CapitaleI. Ocup ast-fel pe rnd mad dem-
nitt1 ale StatuluI. A fost cdstorit In dou randurI, cu
Coralie Ghica cu Caterina Mosco; avand 5. copil
F10E : 1. Maria Berendei; 2. Zoe, cdst. cu Florescu,
apoI cu Lens-Sltineanu ; si 3. Olga Duca.
ALEXANDRU Briloi, n. 1851., cdstorit CU Ma-
ria Boerescu ;
NICOLAE BR/ULM:, referendar I la malta curte de Comp-
tuff. Cdstorit cu Maria n. Lahovary.
In Craj ova, e o alt ramur a familiel, representat prin:
ANTON BRAILOKI, fost prefect, senator, etc, avAnd fil. pe:
TEODOR Briloiii magistrat, cAstorit cu... n. Glogoveanu ;
GEORGES' BRAILOICT cdpitan de cavalerie, cstorit cu Ana
Brosteanu; i NICOLAE.

www.dacoromanica.ro
 BRANCOVEANU
(VALACMA)

Familie, aflata In tara de la finele secoluluI XVII.

Originea e este o bransa din Brancovici, ilustra familie
princiara serba, al cdruI stramos legendar este BRAN, fiU1
luI Muntimer, rsboinie serbI (sec. X).MLADEN VOIVODUL,
Cu care Incepe filiatia lor sigura, traia pe la 1325 si avu
de fiti pe BRANKO, senior al ()bride si sevastocrator, (1365), -
Dupe' batalia de la Cosova, urmasul lor, Voevodul LAZAR
BRANCOVIC fu decapitat.(Geneai lor de E. Picot. Columna Tr. etc.)
Dup cum spune Fotino, inceputul Brancovicilor In tara
dateaz de la all despotului stefan, GEORGE BRANCOVIC,
care se elugari sub numele de MAXIM, impreun cu muma
sa Angelina, si trecu la 1507 In Valachia, aselandu-se la
mosia druita de Radu-cel-Mare, care apoI ar fi luat nu-
mele BrancoveniI.
Legatura luI ifls Cu BrancoveniI cunoscutI maI jos nu
o cunoastem ; iar documentele i cronicele romatie ne dad
pe primul dintre ei, In persona lui :
DAVID DIN BRANCOVEM, t la 1597, de la care urmeaz
generatia lor. El erea casatorit cu Maria, vara luI Mate
Aga din Brancovenl. (Dupe' docum. mosie IsvoranI,
Maria erea 'flea 1111 Radu postelnie, fratele Danciulul mare
vornic din BrancovenI, tatal luI Mate Basarab).David a
luat numele dup mosia BrAncovenI, mostenire a Basara-
rabilor *). In 1577, e postelnic din BrancovenI inteun
act al al BanuluI Dobromir. Fiul luI David a fost :
*) Eroarea de a considera pe Danci, care avea mosia B. ca Branco-
vean vine de acolo ca avea un fit, pe David postelnic, care tria la 1599,
deci nu poate fi identificat cu cel-alt David care deja murise (1697).

www.dacoromanica.ro
 91

PREDA MARELE VORNIC din BrAncovenI, care pe la 1656

erea vel clucer, si care a fost ucis de Mihnea, dup cum
ne spun cronicele (magn. ist.) si o inscriptie din monast.
BrAncovenI : pre Preda Vornicul ucis Mihnea Vod In
casele domnestI din Trgoviste, nefiind vinovat nernica...
El avu de sotie pe nepoata lui Matei V. Basarab. Gd-
sim intr'un document (Academie) ca Precla SpaltaruL din
Br. si sora sa STANA spdtdreasa ereail nepop lui Ivasco vor-
nic Golescu, avand o Intdriturd peste mosia GolestI. (1628,
Sept. 10). Preda Br. erea un insemnat boer prin. positiu-
nea mal ales prin enormele sale averl, de carl se mi-
nunail contimporaniI. In 1658 semneazd ca mare Ban,
un document al Kretulestilor.
PAPA BRINCOVEANU POSTELNICUL sa Matef, fiul lul Preda,
despre care inscriptia de mal sus din mon. Brdncovenl ne
spune ca i cronicele mag. ist. 338) cd a perit masacrat
inteo revolt a lefegiilor, esind din casele sale cele marl',
la poalele dealuluI MitropolieI de 41: In dilele lqi Const.
erban, pe vremea ce s'ail ridicat Dorobantil cdldras1 ho-
teste asupra domnuluf lor i neamulul boeresc, atuncl
ucis pe Papa postelnicul, leat 7163 (1655). Sotia lul a
fost Stanca Cantacuzino (t 1699); iar fl avurd pe :
PR. CONSTANTIN VODA. BRINCOVEANUL, ndscut la 1654;
comte ereditar al Ungariei In 1688; In 1689, la moartea luI
Serban Vodg, boerilil aleg Domn. Aplicdndu-se cdtre poli-
tica germand, dusmanii: si Incepurd sa intrigeze la Con-
stantinopol. Printre acel adversariI erea ambasadorul Frantei,
de Castagnres; BrAncoveanu Ins scdpd prin marl sume.
La 1710 Poarta numind pe Cantemir domn al MoldoveI, Con-
stantin Voev. luptd contra acestuia si obtinu exilarea luI
la Chios. Mazeppa, Hatmanul Cazacilor aliatul lul Ca-
rol XII id denuntd Turcief ca partizan Rusilor. Cantemir
ludnd In acelas an domnia Moldovei, primi de la Tarigrad
ordin sd prind. i s trimeatd Portil pe Brancoveanu, de
oare-ce direct se cam temeail de puterea acestuia. Insd im-
prejurdrile se opuserd la aceasta, Brdncoveanu tocmal a-
tuncI se aliase cu RusiI Impreund Cu Cantemir.

www.dacoromanica.ro
 92

Vatind ins c prevederile sale nu se realizad, reintrd

In interesele Portei, i spre a da Turcilor timpul sa se
reuneascd, propuse pacea Rusilor pentru a intarzia mer-
sul. Dupd rezultatele deplorabile ale campaniei de la
Prut, Petru cel mare, silit s primeascd pacea, reintrd
In Rusia urmat de Cantemir, pe careil rspldti pentru ser-
viciile sale.
Brncoveanu insd, cu toate serviciile pe cari le adusese
In 1690 PorteI, In rsboiul contra Austriei, si cu toatd
patenta pe care o obtinuse de la Sultan in schimbul unor
sume enorme, care-I acead scdpat de pedeapsa capitald,
fu acusat, prins i dus la Constantinopol unde fu de-
capitat la castelul celor 7 tumuli, cu cel 4 fii al sI si
cu credinciosul boer Enache Vdcdrescu, (in ziva de 26
August 1714). La 1695 posedd titlul de principe al St.
apoi pe cel de cKnz de la Tarul Petre cel
mare, si de Altesd Serenisimd a republicei Venetziei.
Brncoveanu avu 4 bdetl de la sotia sa Maria, fica lui
Anton W.: MATEI, decapitat In 1714 cu tatd1 i fratil sI;
CONSTANTIN II de asemeni omordt, insurat din 1707 cu
Ana, fata 1111 Ionascu vornicul Bals ; STEFAN al 3-lea
neinsurat; i RADUL cel mal mic, care luase pe fata lui
Antiob Cantemir. Legenda populard a transmis masa-
crul teribil al Brancovenilor, cu oare-cari miel variatii.
Ast-fel spune e numai 3 feciori ad fost omoriti in loe
de patru; iar pe cel mai mic II numeste copilas, pe cdnd
erea un tandr deja format. Dupd ce vede ucisi pe sr-
manii si fil, Brancoveanu al baladei aruna asasinilor o
imprecatiune, pe care ne-a pdstrat'o legenda populard
Trei coconi ce am avut, SA v stergetl pe pAmant,
Pe tus-tref mi'i atl perdut! Cum se terg noril la vnt !
Dar-ar domnul Dumnezeii S n'avetI loc de ingropat
SA fie pe placul met : Nici copif de sArutat!
La urind cdnd e aproape dea insusi sfdrsitul, le zice :
S scitI ca-a murit crestin,
BrAncoveanu Constantin.
Ficele domnului Brancoveanu a fost : STANCA t 1714,

www.dacoromanica.ro
 93

vduva lui Radu Beizadea, fiul 1111 Ilie V., din Moldova ;
MARIA maritata cu Constantin Duca V.; Ilinca, sotia lul
Scarlat Mavrocordat;_ SAFTA a lui Cretulescu ;toate mal
In varst ca baetif ; apoi cele mai micl : ANcuTA, maritata
Cu Nicolae Rosetti; Balasa cu Manul Andronic, grec ;
SMARANDA Cu fiU1 lui Grigore Bdleanu.
Dintre toti Brancovenif nu scapase de cat fiul lui Con-
stantin II, in varst de sapte ani, prin gratia vizirului, a-
nume: CONSTANTIN III BRANCOVEANU, mostenitor al drep-
turilor mosului sal. Fu cdsatorit cu Maria fica 1111' Toma
Chrisant Coslogeanu, ginerele spatarului Mihail Cantacu-
zen, de la care avu 2 baeti, Emanuel i Nicolae. La
1722 e Print al sacrului imperia roman ; cavaler al clasei
supreme a ordinului Constantinop.-Sf. George ; comte Pa-
latin etc.
EMANUEL BRANCOVEANU, comte de Ungaria i principe
al S-tului Imperia (1807), casatorit Cu fata boerului Du-
mitru Sturza din Moldova, care erea ginere lui Grigore
Voda Ghica. Emanuel Br. a avut 3 copii, si n'a jucat
un rol insemnat in tara.
NICOLAE BR/NCOVEANU, al doilea fid al lui Constantin,
frate cu precedentul, se casatorise in 3 randuri: 1. Cu
Maria Vacareasca, cu care avu un copil (f). 2. Cu fata
luI Radul Flcoianu si 3. ,.Cu Eleaca Maruzi.
MARELE BAN GRIGORE Brancoveanu, lui Manole Br.,
lud de sotie pe Elisabeta Bals, pe a carei nepoatd Zoe
Mavrocordat, o adopta la 1820, neavand nici-un copil. El
avu titlul de mare Ban pe la inceputul secolului. f 1837.
Cele 2 surori-ale sale furd : ELENA, care tinu pe Banul
Bdleanu si Maria, pe Cantacuzino-Pascanu.
ZoE Mavrocordat, fica adoptiva' a lui Gr. Brancoveanu,
se casatori cu principele Gheorghe Bibescu, cu care avu
-4 copii ; (vezi Bibescu) din cari unul:
G-RIGORE BRANCOVEANU, fiai lui Voda Bibescu si al lui
Zoe, nascut 1827, fu adoptat de catre Banul Grigore spre
a continua neamul 1111 Brancoveanu. f la Paris in 1886,
el a fost csatorit cu Raluca fica lui Muzurus-Pasa, am-

www.dacoromanica.ro
 - 94 -
basador al Turcief la Londra. Din aceast aliant avu
un fi i dou fice : CONSTANTIN, nscut 1875; Ana-Elisa-
beta csItorit cu principele de Caraman-Chimay, i Ca.:.
terina, cAstorit comtesd de Noailles. (C-te de Foras.
Les princes Bass. de Brancovan).
Armele concedate de imp. AustrieT, contin un om Calare
ca legionar roman cu spada in mn, pe un cal alb, pe
fund azur ; pdmantul verde, si In vrful spedei un cap de
turc. Coroana de prncipe al Imperiulul.

Despre colosalele averf de odinioar. ale Brncovenilor,

cari mostenite de Vod BrAncoveanu desteptara invidia
Turcilor, care'l uciser confis-car bogAtiile, vorbesce
un cdlugr, patriarchul de Antiohia, Macarie, In cAlgtoria
sa (scris. de Paul din Alepp.): g.... Preda, ruda de aproape
a reposatului MateI Voevod ; el este cel d'ntI din boerif
acestei trI, prin mostenire de la strbunI, i mosiile lui
sunt nemrginite, dup cum vdurm Acest boer e
minunat de avut ; si n'are seamn niel In tara aceasta niel
(tirmeazd lunga enumerare a averilor misca-
toare).... Are o mie cind sute de iganI robl, si se gice ea'
nimeni n'are atat.... Are o multime de monstiff, dintre carI
unele le-a cldit insusi, druindu-le pe toate... Craiul Ardea-
lulul 11 iubeste foarte mult i il nurheste taal s-ti, si se crede
c el are multe mosi)" In acea tar... etc.
Biserica principal a monstireI BrancovenI e zidit la
1632 de MateI Basarab, i confine mormntul s'ti. A
doua bisericA, din 1700, e cldit de Brncoveanu W. si
in ea se afld portretele lui si a neamuluI ; precum
mormintul jupaniteI Stanca Cantacuzino, mama Domnu-
lui, al lui Preda si Papa Brncoveanu.

www.dacoromanica.ro
 BRATMANU
(vALAcHIA)

Familie al carel nume deriva de la vechia ei proprie-

tate din jud. RomanatI : BratasaniI, pe care a posedat'o
In secolul XVII:
GHINEA MARELE VISTIER Bratlsanul (jis Grecul Saa
aOLARUL. Acesta venind in tar la curtea luI MateI Voda
Basarab, ajunse prin dibacia sa, in inaltele demnitatI ale
triI, fiind vistierul mare al aceluI domn. Unele cronice 11
critic foarte aspru pentru mijloacele ce intrebuinta la scoa-
terea birurilor, i pentru asupririle ce fcea fril impreund
cu cel alt sfetnic al luI Mate', armasul Radu Vrzaru.
(y. SincaI, III, 78, etc.)
La anul 1648 el erea mare clucer ; iar la 1653 pieri ucis
impreun cu Radu Vrzarul, de seimenii revoltaff in con-
tra lor si a DomnuluI ; fiind tarit la camp i apoI
(v. cron. anon, mag. istor. p. IV, 328.)
El casatorindu-se cu sora (?) lui MateI Basarab, capt
satul Bratsenil, aproape de Olt in Romanati, unde pana
rmas ruine si se clice ca s'aj gasit o parte din
nepretuitele luI comorI, despre carI in popor sunt maI multe
legende. In comuna opa.rlita se afla o mndstire
nata', ce se 4ice a fi facutd de dansul, ca i biserica veche
din satul Dobrunul. (Odobescu. Antiq. jud. Rom. p. 26).
Prin cel patru fiI al* s'l, se trasera patru ramuff ale fami-
fiel, de carl vom vorbi pe rand.
VEL CLUCERUL MIHAI BRATASANUL, cel d'antai fit al
lui Ghinea, e citat in documente din 1668 si 1685, ca Mi-

www.dacoromanica.ro
 96

hul logoftul, apoI (1682) ca vel pitar si clucer. El fusese

Insurat cu Calea fica DiiculuI sptarul.
Copif luI Mihu Bratasanul a fost : RADU insurat Cu jup.
Grajdana; i BARBU BRkTA.SANU FOST VISTIER, de care vor-
beste cronica triI. La 1690, Brncoveanu trebuia sA fac
un vad pentru trecerea ostilor turcestI i gsindu-se vad
la satul CostestiI, a trimes pe Barbul Brafsanul vAtaful
de aprozI s scorneascA tara, s sue toate vasele in sus
pe Arges, pn." la vadul acela.... (mag. istoric II, 156). lar
la anul 1702,, BatAsanu fu trimes la-AdrianopolImpreuna
Cu Vergo Postelnicul, din partea DomnuluI, spre a dejuca
planurile pretendentilor Staico Merisanul i Preda Proro-
ceanu. FuI luI Barbu BrAtasanu a fost
TUDORACHE, care avu un fifl GRIGORE Br., prin care se
stinse In secolul trecut aceastd ramura. Altul fu CONS-
TANTIN ; iar cel alt fia al luI Barbu : ARMASUL RADU Brbi-
asanu, pe care'l mentioneaza". Dapontes ca Vel-armasIn
luna Noembre, an. 1737.

Trecem peste ramura 1111 Preda, al doilea fiil al luf

Ghinea, de care vom vorbi mal jos, fiind cea actual.d.
Al treilea fecior al lul Ghinea erea :
Vistierul PAPA BRA.TAsANuL. Acesta insurndu-se cu fica
unul boer Fdlcoyanu, avu un fiil : CONSTANTIN Bratasanu,
f. mare paharnic. Acesta a avut 0 el 8 fiI : CLUCERUL RADU
Batsanu, a criff fica Maria tinu pe boerul Zdtreanu ;
IOAN ; i SlUgerUI NICOLAE BRA.TASANU.
Fiul luI Nicolae : IOAN Br. se cAsltori cu nepoata mi-
tropolitulul triI Cozma, avand treI copiI:
SCARLAT (avu o fica". Aristitza, t necast.), NICOLAE Br.
t
fost apitan, in Rusia, 0 apitan ALEXANDRU Bratasanu
insurat Cu Maria OgrAdeanu, cu care avu 3 copiI IOAN
Brdasanu, Catrina si Maria.

SpAtarul Dncu BRATAsANu, cel mal mic al al luI Ghi-

nea, se insurd cu Anita fata luI Mate BAleanu i avu in fi:
PAHARNICUL DRAGHIC1 BrAtsanu, prin al carul capiI se

www.dacoromanica.ro
 97

stinse aceasta ramurd ; anume : RADU BR. fiul sei (1740),

se cAlugri sub numele de Filaret iar o fia a sa se cd-
sdtori cu boerul Prisiceanu.

Marele SPATAR PREDA BRA.T4ANU, fiUI 2-lea al luI Ghi-

nea e capul branseI principale, de adI, a familieI. El fu-
sese vel setrar, spAtar i vel Pitar sub Brancoveanu. La
anul 1689, acest boer Impreun'a cu Radu Golescu, che-
mard pe Logofaul Brancoveanu la mitropolie unde se
aflati boeril, i unde fu proclamat Domn Indat,
noul domn trimese la Constantinopol pe Ghindea vornicul,
PArvu Cantacuzino, Brtsanu i alti, mulf spre a face cu-
noscutd alegerea sa. La Intoarcere, vedem pe Brat-
sanu, vel pitar, trimes sol la Nemtii caff intraser. In tara
(1689), s. negocieze cu danil Impreund cu Diicul Rudeanu,
Constantin Stirbey slugerul si Cornea BrAiloiii. (v. magazin
Istor. II, 132, 134, 140).
El erea insurat cu jupneasa Ilinca Filisanca, cu care
avu doI copil : o fat, sotia luI Const. Strambeanul, i fi:
Vel PAHARNICUL SERBAN BRAT4ANU, fost si mare setrar,
la Inceputul sec. trecut, etc. CeI treI fif ai se: Constan-
tin, Preda i Diicu, la 1734 vnd mosia lor Jeblenita, Con-
silieruluI Ilie tirbei. (doc. part. Arh.) CONSTANTIN avu un sin-
gur fia, IORDACHE sail' George, a c'drui ficb." Ruxanda tinu
pe DrghicI Dobriceanu.
Dllcu BRAT4ANU, al treilea fi al Iul Serban, se insura
Cu Balasa fata luI Vasile Z'areanu i avu fil pe posTEL-
NICUL IOAN BeaTsanu. Acesta e tat61 luI BANICA i al lui
CONSTANTIN. Acesta din urmd avu 2 fiI, t In dilele noastre,
stingand ast-fol bransa luI Diicu : NICOLAE castorit cu o
Dobriceanu si STEFAN Brtsanu.
VISTIERUL PREDA BRA.T4ANU, (pe la 1740) fiul luI
tan, din cstoria sa cu Balasa fica luI Vasile Golumbeanu,
dintr'o familie boereasca din Crajova, a avut patru fiI ;
din carI : GrirrA Biltsanu muri falat de Turd ; iar cel
altI : Ion, Barbu si Constantin deter fie-care nastere la o
brans6 (actuale) :

www.dacoromanica.ro
 9$

I. IoNITA. BRATAANu, ce! mare, Insurat cu fata luI Gd-

nescu, a avut pe : NICOLAE Br. (sotie Uta Racoviceanu)
care n'avu baeff ;
DiNcA. (Constantin), a cdrul sotie efea Stdncuta Bak--
cioaica, de la care avu un fid :
GRIGORE BRA:r4ANu, proprietar In Romanati t. Cdstorit
Cu Zita Mdinescu din Crajova a avut 2 fete 0 un fiti :
Caterina cdst. Cu C. Andronescu, Smaranda cu Col. D.
Cdlinescu, GEORGE BRA.TA5ANu, f. cb."pitan In armatd,
proprietarul mosieI Gorgani din RomanatI, etc. Decedat
la Crajova 1895. Cdstorit cu Alexandrina n. Butculescu.
II. BARBU BRATA$ANU, vistierul, al doilea fia lul Preda,
se Insurd cu Maria fica slugeruluI George Rtescu i avu
2 copiI :
CONSTANTIN BRITA.ANU (sotie Sevastita Letu), a avut
patru fif : GEORGE, NICOLAE, CONSTANTIN, i GUT BRA-
TA$ANU, fost 0 actual senator, etc. Cdskorit Cu Maria
Gdrddranu; Are 4 fice i 1 fi: GEORGE.
Pitarul TOMA BRAT4ANu, insurat cu Ana Sdmeescu
a avut 2 fii ; IOAN TOMA BRATA$ANU, la Caracal (eds.
cu Zoe Teohari t), Are 3 fii : TOMA oficer, CONSTANTIN si
IOAN. BARBU BRATA$ANU, al doilea fia al lui Toma are
3 fice i un fiii, Trajan.
III. CONSTANTIN BRkTA$ANU, al treilea fi a1 vistierului
Preda II, s'a cdsdtorit cu o Birseasc de la Crajova, avnd
pe fiul s'ti :
GEORGE BRATA.ANu, care insurat cu fata luI Dumineck a
avut doI bdetI :
IoAN Brt4anu, cdatorit cu Vasilina Brusescu, al
cruI fl (act.) e IoAN Brtdanu:
lar PAVEL BRATA$ANU t, mare proprietar In Roma-
natI, se cdsdtori Cu Elena fica Bene, i avu cincl
fil (actualI):
PAVEL BRATA$ANU, deputat In m. multe rdnduff, mare
proprietar, etc..- IOAN Bradanu, cdpitan,
Brdtdsanu, inginer,cdpitan ANTON Brdt4anu,
TANTIN Brtsanu.
0
ALEXANDRU
CONS-

www.dacoromanica.ro
 BUCANU
(VALACHIA)

Documentele ne releveazd pe BARCEA logoftul din Buc-

sanI, pe la anul 1592. (Odobescu A. R.). O aka' serie de
acte dintre I.590-1615, ne vorbeste de Dragul, i copiii
Neagu i Caplea cu mosia lor, caff par a fi boerI din aceast
familie.
BARCAN DE LA BUXIAN stolnicul, e renumit prin revo-
lutia ce Incera, a face cu boeriI in potriva luI Radu Mih-
nea la 1611-12: lar un boerid mare, anume Bdrcan vel
stolnic de la Merisanf, ear de mosie se trAgea de la BuxanI,
el cdlcd jurdmntul, i cu ansul Inca i altI 8, cd fdcurd
svat In tain ca s omoare pre Radu Vodd i s ridice
domn pe MihaI cdmdrasul, pentru impresurase cu o
multime de grecI... lar Radu Vodd prinzand de veste, In-
data porunci de'i prinserd, i porunci de'I tid pre tof...,
dice Cronica anonimd (t. IV, p. 306 m. ist.), care sustine pe
domn. Acest boer avea Inteadevr o mare Insem-
nRate prin neamul i demnitatea sa, care vedem ast-fel c
se all printre boeril de frunte Ina pe la 1600. Fdcand o
observare, credem c Barcan marele stolnic, e acelas cu
Barcea de la 1592, pe atund fr demnitate, ci simplu no-
- (v. Iterisanu).
Borcan marel stolnic, avu un lid:
STAICO PAHARNICUL BUXIANUL, cfilll lui Barcan de la Bu-
xianI cum dice Cronica triI, cnd enumer principalil par-
tizani aI luI Gheorghe Bdleanu, la ivirea faimoasei rivali-
tast intre Men' i KretulestI etc., In dilelele luI Antonie
Voevod (1669).
La venirea lul Duca Vodd, acesta trimese Inainte In tara

www.dacoromanica.ro
 100

s anunte, pe Constantin slugerul, fiul logofkuluI Stoica

Ludescul, care ins fu prins de partida Blenilor, intre
carl Radu Nsturel si Staico Buxianul, si pus in butuci,
crecind c5. spunea minciurif. Auclind cA inteadevr vine
Duca, ei fugird peste granit. qiar Radul Nsturel i cu
Staico a fugit la munte. etc. (pag., 13, V; mag. istor.).
Boerul VINTILA BUCSANUL, Impreund Cu sotia sa Dumi-
trana Buiceasca, sunt ingropatI amndoI la mongstirea din-
tr'un lemn (Vlcea), Tria cam pe la 1640-50.
PREDA BUXIANUL marele Logoft, pieri In lupta care se
dede la asediul cetteI Leva, de Turci, ajutatI de domnil
romnI, In contra Nemtilor : catuncI ad pierit i Preda
vel Logolaul Buxianul i Ivasco Cepariul, Constantin Vr-
zariul vel paharnic, i alp' multi, 19 Iulie 1664. Croni-
carul lice c perirea acestora aii fost osanda de la Dum-
nedeil trimisd, pentru c. fuseser uniff cu Grigore Vod
cu Stroe Vornicul contra luI Constantin Cantacuzino,
la uciderea acestuia.
VENTILA CAPITAN BUXIANUL, fost peste Olt mare cpitan
de margine, iscleste In 1717 din Sibid scrisoarea boeri-
lor munteni refugiatI, ctre Principele Eugenia de Savoia,
cerand ajutor contra Turcilor ; Impreund cu Golescu,
laceanu, Baleanu, State Leordeanu, Kretzulescu, etc. In
Septembre acelas an, tot boeriT refugiatl scrid o altd adres
cu noul cereff. El muri la 1718. (Hurmuzache. Doc.
tom. IV. p. 193, 199).
In lista boerilor muntenI, trimeas de Tige luI Steinville
la 1719, figureaz6 CONSTANTIN BUXAN Logoft. (id. p. 242).
In decursul trecutuluI secol ad maI existat boeri des-
cendentI din aceast familie, ins rriai cdzutli retrasi de
la boeriile Inalte, de alt-fel ca multe din familii carI In
timpul nostru d'abia ail maI pstrat o amintire din tre-
cutul lor, dac5. nu de loc.
Nu credem ca azi sA maI existe urmasI directI al a-,
cestul neam, de si nu putem afirma lucrul In mod sigur.
Une-orl (In secol. din urrnA) zis si gBiltenevstI.

www.dacoromanica.ro
 BUDW1'EANU
(VALAcHiA)

Familia Budisteanu, una din vechile familiI boerestI p-

mntene, e originar din judetul Arges, comuna Budeasa,
de pe malul stng al riuluT Arges, aproape de PitestI.
La 1786, trdiati la mosia lor pdrinteascA, treI frati Bu-
disteni i anume, Rducan, erban i Nicolae. Descenden-
tif acestora, linie bdrbteasca astzI In viatd, sunt :
Din RADUCAN BUDITEANU, prin fiul Sa CLUCERUL ION
Budisteanu, se trage : Constantin I. Budifteanu. ApoI
fratil Budisten1 Dumitru, Nicolae 0 Ion, copil aI c."pita-
nuluI Dumitru Budiqteanu; precum si un alt ffil al a-
cestuia, anume Majorul Pavel Budilteanu.
Din ERBAN BUDITEANU se trag : Colonelul Alexan-
dru Budiqteanu, fost senator, etc., care din casatoria sa
Cu Ecaterina nAscut c-tes4 de Rosetti, are .treI fiI: Du-
mitru, Alexandru i Radu Budisteanu ; Generalul Cons-
tantin Budiqteanu, fost Ministru de rsbol, etc. si L-t.
Colonel Nicolae Budifteanu, ctesi treI fratI i copii aI Ser-
daruluI Alex. Budisteanu, fiul luI erban.
Din Ghiorghitel Budisteanu, un alt copil al lui
ban descind Manole i Gheorghe Budisteanu. Tot din
erban se ma): trag i TREPTENII din judetul Arges, care
mi tarlig a luat acest nume dup mosia lor.
IlI. Din NICOLAE BUDITEAND se trag fratiI : Constantin,
Gheorghe i Nicolae, fiI luI DRAGHICI Budisteanu, unul
din copiii luI Nicolae. Constantin Budisteanu are trei bAetf,
Petre, Nicolae, 0 Cicerone. Tot din Nicolae se trage'
Lt. Colonel Ion Budifteanu.
Dinteo alt spit a Budistenilar descinde cdpitanul Ni-
colae Budisteanu, fiul luI ION Budisteanu din comuna GA-
vana, judetul Arges.
10

www.dacoromanica.ro
 BITHU
(MOLDOVA)

Veche familie moldoveneascd, pe care o gsim In istorie

din sec. XVI; si care joacd mare rol In al XVII.
VISTIERUL Buxus, dui:a nume Dumitru, Il aflrn cum
ne arat letopisetul, mergdnd la anul 1631 cu altf boerI
la Constantinopnl, spre a protesta contra numireI de domn,
a lui Alex. Ilias; 1mpreun cu Costin postelnicul, Logo-
ftul Basotd, Spatarul Ureche, Hatman Savin si Vasile
Lupu vornic. Apoi In 1633 complotzd contra acestuI domn,
detronndu-1. Dumitru Buhus muri la 1647, si mormntul
sal acoperit cu o piatrd, se afid la mAndstirea Crivestl.
Intr'un document din 1621 (Acad.) August 24, se vor-
beste de GRIGORE BuHus, care se 1mpacd cu Dumitru
Buhus, In pricina unuI tigan. Acesti doI boeff erail fratI
1mpreund ; iar fml visteruluI Dumitru, erea
Marele LOGOFIT NICOLAE BuHus, pe care 11 Intalnim In
numerse documente.
In timpul luI Vasile Lupul, pe cdnd erea In Moldova Ca-
zacul Timus, se aflail ca zdlogI la Hatmanul Cazacilor, ne-
pohl Vasile W. csi den fecioriI de boierl de tara, Ni-
colae Buhus si Ion Prdjescul ... (Let. I, 322).
Acelas domn, cdtre sfdrsitul domnief, trimete pe Nicolae
Buhus, acum Jicnicer, cu altI dol boerI s prindd pe Stefan
pdredlabul de Soroca i s54 trimeatd legat la Hotin ; iar
apol s meargd cu totI la Hmil Hatmanul. An. 1653. (Miron
Costin I. 326), Mai tdrziil, e mare Logofdt al MoldoviI,.sub
maI multI domnI. Rudd aprpe cu dinsul a fost :
HATMANUL ALEXANDRU BUHUS, care erea titrat ca vel

www.dacoromanica.ro
 103

pitar la 1668; iar la 1670, 1676, 1680 ca Hatman. In anul

1669 venind pe tron Duca W, cherub-. pe Buhus care era
fugit In Valachia, i Il trimese cu ttarii contra faimosuldi
Serdar HAncu, la EpurenT, unde acest din urni fu invins
prins. In timpul domniel lui Dumitrasco Cantacuzen
regdsim ca Hatman, luptnd contra Nemtilor la Podisoara,
langd Suceava (1674): pe NemtI lovit Buhus Hat-
manul si &and 'Ayala" in tabar5 la loc larg, a ucis calul
de sub Hatmanul, i cznd Intr'un rdzor cu fata In sus
asa a nv'lit Nemtii numaI ca ia... Decusar capita-
nul scotndu'l din Invllmseald, el incalec din mil
mal dat nval, cum lice letopisetul, si a rupt ta-
b6ra Nemtilor In cloud, si ati pierit cAti-va, si pre multi:
luat viI trimes la Dumitrasco Vodd; pentru care
isband, In mare cinste erea Hatrnanul la Dumitrasco W.
vestit nume avea la Turd. (Letop. Cog. III, p. 14).
La 1685, Duca Vod In a treia domnie a sa, intorcn-
du-se din Transilvania, unde fugise de PetriceIcu si de
Cazad, i afland c5. la TecucI e o oaste comandat de
Hbsescu, trimese pe cumnatul s Hatmanul Buhus,
care o risipi. In urmd insd Duca fu prins, iar Buhus d'abia
schp5.. Cu 7 anI Inainte, la 1678, Antonie Roset V. fiind
detronat de Vizir, care se afla in tara, acesta ail pus cai-
macam in scaun pe Ghenghea Vornicul si pe Sandu Bu-
bus Hatman. (N. Costin II, 16). Acest viteaz si mare
boer, s'a ilustrat mult in istoria Moldovei pe timpul
Cronicarul Neculce zice c5, nimica nu i s'aii ales de casa
lui si de feciora lul. (let. II, B).
Tafail sat' era SANDU BuHus, care- de asemenea fusese
}Tatman ; iar mama sa erea Dafina, In urm5. sotia 1111 Dabija
Vod5.. Cu Buhus, ea mai avusese Inca doI copii NASTASIA,
sora Hatmanuldf Al., care se cstori cu Duca Vod, pe
cnd erea vistiemic ; i fratele el : LUPASCO BuHus Spata-
rul, despre care citim in cronic5.: (Neculce, II p. 192).
Dabija avAnd un fiastru al s'fi, fcut de Doamna Dabi-
joaia cu Buhus ; rcut'ail mare nunt5. In curtile domnestl
cu acel fiastru al s'ell Lupasco, care acel Lupasco ail a-

www.dacoromanica.ro
 104

juns pe urma Spatat mare In tara munteneasca, .1 a luat

o fata a luI Iordaki vistierul Cantacuzino.
ELENA Buhu erea sotia lu Manolaki Rosetti.
Un CONSTANTIN Buhu e mrturisit de documente
la anul 1641.
Vel clucerul loN BuHus, al carul grad de rudenie cu
Hatmanul nu'l cunoatem, traia In jurul anuluf 1700. Din
1689, are un hrisov domnesc pentru intarire de posesie.
Mai pe urma devine mare logorel al MoldoveT, in care rang
Il aflm la 1710, in timpul domnief luf Nicolae Mavrocor-
dat, care'l insarcina impreuna cu Ion Paladi s fac ve-
rificarea visterief, neglijata de Georgita Apostol vistierul.
O data cu detronarea luf Nicolae Voda, Buhu fu arestat
de Iusuf aga ce venise cu mazilia, pentru neachitarea
until bir vechiii, dar el fugi din vistierie unde erea Inchis,
scapand ast-fel de a fi dus la Tarigrad.
NICOLAE BuHu, care credem ea e fiul precedentuldf,
erea mare Logoft al Moldovef la 1757, cand 11 gasim adesea
in divanul domnesc ca marturie In diferite acte.
Familia se continua pana in secolul nostru, stingandu-se
prin ultimiI 2 descendentl aI el :
MATE! BuHus, c,lice Boldur Latescu in adnotarea opera
luI Cantemir, cel de pe urm din acest neam, stins
In zilele noastre.
VORNICUL DIMITRIE BuHur, ultimul membru al acester
mari familif, nascut 1806, -I- 185.. Epitaful s, facut de
Costache Negruzzi, .1 sapat pe piatra tombala, zice :
Din nobila tulpin., famine slvit,
Romn adevrat,
lEil singur rmsesem, cnd moartea cea cumplit,
Cumplit m'a secerat.
i visa Buhuseasc uscat se reteaza
De-acum de pe pmnt....
TotusI din ramuff indepartate ale familie, mai exista.
asta-if descendentI in Basarabia.

www.dacoromanica.ro
 BUICESCU t
(VALACHIA)

Veche familie, care in al XVII veac posed intre alte

proprietatI, mosia din 135nestI, etc. Ortografia numeluI o
gAsim variand chiar in cronicarl, une-ort: Boicescu, alte
ori Buicescu, care pare forma cea veche.
DucuL SPATAR, boer insemnat de care vorbesc si cro-
nicaril MoldoveI, s'a ilustrat pe la 1652, fiind Ina' tartar
si in mare cinste la MateI Basarab. Ast-fel cronicele
(Anonyma val. si M. Costin), ne vorbesc cu prilejul urcAreI
pe tron a luI Gheorghe stefan, de: Diicul spAtarul mun-
tenesc al luI Matel V., ce se ispitea s'a' fie el domn, care
fusese trimes de Mate s." ajute luI Gheorghe pentru ocu-
parea domniei, in contra lui Vasile Lupu, lucru ce reusi.
(1653).
El luase parte la multe din luptele luI Mate W., dand
probe de o mare valoare si vitejie. La 1654: cdupd ce ail
sezut Constantin Vodd in scaun... se dice cd ail lost tra-
gAnd radejde de domnie si Dicul spatarul, c'druI unit' din
prietinil se facandu-I de stire c5, moare MatheI Vod, in-
dat ail 'James de la BuicestI, de ail venit, iar cand ail
sosit el, Constantin s'ail fost pus in scaun Vod5.... (incaf,
ILI, 97).
Din aceste ambitiunI ale sale, si din vaza ce avea, se
vede c familia sa crea insemnat prin vechimea si pute-
rea eI. Diicu fiind vel clucer, pieri ucis de Mihnea III la
anul 1658. (v. Comaneanu). Dup cum ne arat documentele,
fiul mareldi spatar Diicu, crea
PAPA BUICESCU, biv-vel paharnic si comis, citat ast-fel

www.dacoromanica.ro
 106

la 1687.---Dupa asvarea pe tron a lui Serban Cantaeu-

zino Voev. aceste vremI si Papa Boicescul unin-
du-se cu catI-va boerinasI de aI trei, s'ad dus la Odrid
sa parasc pe erban Vod"... i mergand Papa Paharnic
la Viziriul, cate ad stiut le-ad zis, dar ad biruit baniI (lul
Voda."),, si l'ad dat legat si pe el si pe ceI altI de dus
la Serban Voda; si pre Papa l'ad ertat (ad den porunca
vizirului, ad den ruga.ciunea sororil luI, Marina Filipeasca)
si Pad lasat vi, iar pe cei-l'altI omorit. (Const. clpi-
tanul. Cronica, mag. istor. II, 32).
Sotia sa erea Dumitrana Buiceasca, fiica lui Pand Spa"-
tarul Filipescu i nepoata lui Manaila postelnic din VA"-
lenI. Inteun act din 1690, Papa e citat cu fiul DucuL
BOICESCU, care ca i mosul sal' e spatar la anul 1700.--
Fiica sa, tinea pe Vintil mare cdpitan de margine, t la
1718 (Bucsanu).
PAUNA. Buiceasca, fiica luI Diicu, a fost sotia lul Dr-
ghicI Cantacuzino. (Geneal. Cantac.).
Nu credem ea' aceastal familie originara din Valachia, unde
avea proprietate Buicesti, s ail:a o legtura cu familia
boereasca din Oltenia: BoIcEscu, cunoscuta din secolul
trecut si din care sunt azI urmasI, ci ea a disprut Inca.
dupa. 1720.

1) Adrianopole;

www.dacoromanica.ro
 BUJOREANU
(VALACHIA)

Un' SARCHIZ DE BUJORAN, traia Inainte de anul 1608 In

ilele lui Radu Voevod, duk cum aminteste Un hrisov dom-
nsc. (act. Archiv. St. B.).
Patru generatiunI ale acesteI vechI familii, dup.6 cum se
vede originar din iudetul Vlcea (Oltenia), se pot stabili
prin ajutorul documentelor, a cheval pe al XVII i XVIII
secol :
SERBAN BUJOREANU fost mare vistier, spatar, apoI MARE
BAN, 1716. El crea insurat cu jupaneasa Elinca Brata-
sanca, de la care avu un fir'. Una din mosiile pe cari le
stapanea dansul, crea Pausestl, duk care adese ori el se
numesc pe langa BujorenI si: Pausestf. El e iscalit In
multe documente ale divanuluI ca vistier 1689-1716, apoi
ca v. Ban. 1716 : Mavrocordat trimese stire In tara ca vine
domn, randuind caimacami pe MihaI Cantacuzino, Radu
Golescu, spatar Dudescu i erban Bujoreanu. Putin duk
acea, boerii OltenieI inchinandu-se cu toff locuitoril, arma-
telor germane : Nicolae \Todd aulind acestea, a trimes
pe Bojoreanul si pe Obedeanul sa se nevoiascd, cum slice
cronicarul, ca doara ar putea despldti pe Romanii de peste
Olt de catre nemtI, si multe pagube i nevoI facea oame-
nilor, ca. pe Banul Bojoreanul prins In catnI de la
BrancovenI dus pan la ZatrenI, de acolo sapand,
venit la Domnul... Vodd se Intrista si se mira, ce va sd
faca, nestiind ca Bojoreanul, Golescul si Baleanul i altil,
sunt carl fac acestea, ca s dea tara in mana nemtilor.
(incal III, 389-91).Duk aceasta urm ocuparea defini-

www.dacoromanica.ro
 108

tivd a Olteniel, al cdrel istoric e cunoscut. (v. Golescu,

Obedeanu, etc.). Banul Bujoreanu a murit probabil
putin dup6 acea, de oare-ce erea foarte inaintat In vrstd.
Radu Popescu rezuma, In modul s, ast-fel actiunea boe-
rilor cu Austria: ...o seamd de boiarI... fiind capete : Ra-
dul Golescul, Grigore Bleanul, erban Bujoreanul, ala
tras si pe alti boerl In partea lor i a5 facut o cetisoark
Inceput a se sftui, sfaturl vrednice de ris, adicd cum
s Inchine el tara Impratului nemtesc, i sd ceard Domn
pe Iordache Beizadea, feciorul luI Serban Vodd. (Canta-
cuzen), care se afla sub protectia nemtilor.... (Cronica; mag.
istor. IV, 95).
Un nepot de frate al Banului, erea PREDA (Buzuranul,
cum 11 numeste raportul continnd lista boerilor olteni din
1719 (din Vlcea), cu dare benevold catre Austria.
Fiul lul Serban Banul, a fost, din jupaneasa Tunca:
RADU VORNICUL BUJOREANU, 1735, numit i Clucer R.
Pausescub cand avea acest titlu. El erea Insurat cu ju-
paneasa Mihalcea, sotia luI Tnase Srdcinescu, care apoI
deveni : calugdrita din BujorenI, Marta (doc. m. PausestI.
Arh. St. B.)
Fullor : DIMA i MIHALCEA, sunt citati Impreund Incd din
anul 1697, In tineretea lor; iar al treilea :
CLUCERUL TANASE Bujoreanul, zis si Pdusescul, de care
vorbeste Cronica sub Brancoveanu, avea mosie In Pau-
sestil din Vlcea, i sotie pe jupdneasa Aspra. Fata lor :
Jupanita STANCA erea copilla anu11714.(v. magas. ist. II, p. 151).

Boerul DRAGHICI BUJOREANU, amintit la an. 1740, fiind

insurat cu fata luI Pdrvul Pdianu, a avut de fi pe :
MIHAI BUJOREANU, dovedit de asemenea la an. 1763.
Clucereasa LUXANDRA BujoREANCA, e citat la 1794
(August etc.) cdnd cere prin o jaiba de la Vod Moruzi ca,
o scoald pentru Invttura copiilor de pomand, la o mosie
a dumneael TdrasestiI, ce este In jud. Ilfov si care
fusese Infiintatd de un mos al el', s primeascd un aju-
tor i scuiirI de la domnie, mentiondnd cd : eScdpdtand

www.dacoromanica.ro
 109

neamul dumneaei, n'ati putut s o mal tie, i ap.

prapdit. (V. Ureche. Alex. Moruzi V. p. 264).

Asta-gil maI exista ca descendentI al acestuI neam, ce

odinioara a jucat un rol In tara :
IOAN BUJOREANU, n. 1834, fost Director i sub Director al
ImprimerieI StatuluI, vechi magistrat i publicist, autorul
Insemnatulul uvragi : Colectiune de legile vechi i noul ale
Ora, i alte lucrari, etc ; i fratele s, Majorul Bujoreanu.

www.dacoromanica.ro
 BUZESCU t
(VALAcHiA)

Ilustra si veche familie, a cdreI origin se leaga de Ba-

sarabI, inainte de secolul XV, In care sunt cunoscuti. Incd
de pe atuncl erea in mare spleudoare i cu mare tre-
cere la domnl, cu caff se inrudeail ca BasarabI.
Italianul Ciro Spontoni, contimporan cu eel treI Buzestl,
spunea ca descindeail din familia italiand Strozzi, care ar
fi emigrat In evul mediil din Italia. Aceast afirmare erea
insd o simpl fantezie, neintemeiatd pe nimic.
Mosia Dragoesti cu 45 alte trupurI de mosiI i cu ti-
ganiI, ail fost de bastind ale Buzestilor, de la strmosiI lor,
de la Jupneasa Neaga, fica luI Duduc, si de la fiul sea
Manea Ghizddvetiu i de la sora lui JupAneasa Dumitra
Vladaia, Inca din gilele Domnilor celor vechI, de la
Vlad Voevod, fiul luI Vlad W.... etc. (v. Odobescu; Antiq. j.
R. p. 149) ; pe la 1488.
La anul 1518, gsim pe MARELE bAN VLAD BUZESCUL
ce vrsa sangele pentru tard, si care primi de la
Neagoe-Vodd satul Crucea. El incepu zidirea monstireI
CAluiul din Jud. Romanati (pe la 1520), impreun cu fra-
til S.61 DUMITRU PARCALABUL i BALICA SPATARUL, dupe'
cum se vede inteo inscriptie. Aceast inscriptie e d'asu-
pra useI de piatr a advonuldf, sculptat. In slavoneste Cu
litere de 6 cm. si incepe : Cu voia Tatlul si Cu ajuto-
rul Spiritulul &Ant. Amin. Eat dard e robul Stdpanu-
luI met]. Isus- Christos ; jupan Vladul Banul, cu fratiI
jupan Dumitru Parcalabul i Balica Spatariul, inceput'am

www.dacoromanica.ro
acest Sant locas in qilele lu Basarab Voevod, i dup
aceia a fost parasit multa vreme etc.
Vlad Banul, impreuna Cu fratii se, sunt printre ctitorii
acelei mondstirr.
Din anul 1517, se pstreaza un chrisov al lui Ito Basa-
rab Voevod, fiul bunului Basarab Voevod, prin care Vodd
da mosia Caluiul de sus, cata erea partea Albului, de
mostenire lur Vlad, Dumitru i Balica, sa le fie si urma-
silor lor.
Chrisovul e iscalit ca intai martor, de Banul Albul (Ba-
sarab).
Banul Vlad Buzescul avu un fiti, pe ARMAUL RADU Bu-
zEsCuL, care e tat51 celor 3 celebri fratr Buzestr din tim-
pul lu Mihai V. Aceasta se citeste i in urmarea inscrip-
tier de mai sus a fiilor se:. ...pana am ajuns i et/ robul
lur I. C. Jupan Radu marele Arma i cu fratil mei Jupan
Preda Spatarul i Stroe postelnicul, nepotil lui jupan Vla-
dul Banul i fu lui jupan Radul fost mare arma, vzuf am
acest locas neispravit, de aceia noi am ridicat acest hram
In dilele prea cuviosulur... 10 Mihnea Voevod (1588).
Clopotul monastirei Caluiul poarta o inscriptie at-Rand
ea fusese facut de Radu B. In acelas an.
PREDA MARELE BAN BUZESCU, fratele mai mare din cei
trer faimosr Buzestl, carr joaca un mare rol printre boerii lur
Mihar Viteazul. Nascut inainte de jumt. secolulur XVI,
t la 1612 In urma fratilor se, fusese in ultimul timp, mare
Ban al Crajover.
De obicei, cand Mihar pleca in expeditir, e/ era lasat s.
administreze tara in lipsa Domnulul. Ast-fel se intampla cand
Simeon Movild usurp tronul viteazului principe in 1601
cand Buzestii rmasi s carmuiasca tara, gonesc pe
acest domn. Dup moartea lu Mihal el sprijina cu cre-
dinta pe Radu erban.
Pe cand bandele Tdtarilor pustiaii tara sub acest din
urm, se deter& mai multe lupte. Intr'una din ele se dice
ca unur din Buzesti, Preda dup unii, omori inteun duel
singular pe fiul hanulur Ttresc Gherai, castigand ast-

www.dacoromanica.ro
 112

fel lupta. Poetul Bolintineanu a versificat acest frumos

episod In poezia Freda Buzescu. Dar fiind si el rnit
i s'a tras moartea, cum cilice : Ci Preda Inch s'ail
rnit la cap si venind la Brasov sh se vindece, a murit,
fiindu'I rana nevindea.cioash.... (II, 497). Fondul mortel
e adev'erat, ilis nu Preda, ci Stroe e cel care a fost eroul
acesteI lupte. Sotia BanuluI Preda a fost Catalina.
RADU MARELE CLUCER BUZESCU, fost mare spatar, cel maI
vestit dintre fratI. La 1575 fusese vel postelnic ; la 1588
Spatar. Ca general Insemnat al luI Mihai e trimes, In
deosebite Imprejurri s. apere tara. La 1593, Impreunh
cu Banul Udrea Bdleanu i cu 6000 ostenI aI Olteniel,
trecii In Ardeal pe la Turnu Rosu spre a Inthlni pe Mihal.
La 1595, Inainte de faimoasa btlie de la Chlugreni,
el merge cu Stroe Inaintea hanuluI Ttresc la Galati ;
si In acelas an sunt din noil trimesi s ja Hhrsova de la
Turd, pe cand Banul Mihalcea asedih Silistra. MihaI II
trimete In solie la Basta ; iar In domnia 1111 Radu Serban
Il regsim In solie cu TtariI. Scrisorile i toat corespon-
denta sa, se pdstreaza In arhivele Vienel.
Radu Buzescu avusese 2 sotif : Stanca (t 1590), de la
care avu 3 copiI, si PREDA fica marelui Ban Mihalcea,
cu care Imormant capul luI Mihal cel mare In monas-
tirea Dealul, la picioarele tataluI si. El muri la anul
1610. Anonymus Carolisensis (cit.. de incai. II, 876) zice
despre Radu, : Radu acesta clucerul erea din cel mai
le frunte dintre boerl i prea bogat, pentru ch mostenise
maI a treia parte din Valachia; stia i ungureste. Epi-
taful sal se afli In monstirea Clujul, nnde fu Ingropat,
murind la 10 Ianuar 1610.
STROE STOLNICUL BUZESCU, al treilea frate ; ilustru boer.
muri la 1602, In varst. de 70 de anl. Il gsim maI adesea
Impreun cu fratele sal Radu ; asa In 1595 la Vidin, child
ambiI scpard viata lui MihaI Vod, Inconjurat de o ceath
de Turd', gata s'l strpungd. El e acel care se luptd cu
Ttarul ; fiind rdnit i se trase moartea i fu Ingropat In
biserica din Stnestl (din V81cea) a nedmuluI ; pe Mor-

www.dacoromanica.ro
 118

mnt se citeste : ....se lovi cu cumnatul hanuluf ajunse

pe t'atar de se rni. Piatra tombala a fost pusd de sotia
sa Sima (t 1617) : Daca voI muri s m- IngropatI langa
dumnealuI aicl. Pe un bas relief, dedesupt, se vede
lupta luI Stroe cu Hanul. Muri fa'ra urmasI.
Viteaz ca i fratiI si, ajuta In tot-deauna pe domnul
s'ea ; i acuzarea ce s'a adus Buzestilor ca si altor boerl,
ea ar fi tradat pe MihaI, pe cand acesta erea incurcat In
Ardeal, e de tot neintemeiat. (Laurian, etc.).
FratiI BuzestI ereati InruditI cu principiI Wizniowiecki,
Insemnata familie de nobill poloni, descendentI din duciI
Lituaniei.
Mulf scriitorl italianI, In memoriile i descrierile lor
contimporane (v. docum. din arhive/e Venezziel, cit. de Exarcu
Rev. de Arch.), cu admiratiune vorbesc despre acestI baronI
Valachl BuzestI i despre renumele lor, laudand mult
marile ion fapte.
Pe tanga marea bogatie ce posedati, Buzestil primesc
pentru serviciile lor, deosebite daniI de la domnitoff: Ast-
fel Radu Serban Bas. darueste mosia sa Predestii din Me-
hedintI, luI Radu Clucerul.
Legenda populara a pastrat si ea pe Buzestil, dar sub
o figura urita, neconforma caracteruluf lor, artndu-I cu
CdplestiI de omoratorI aI lui Radu Calomfirescu, un viteaz
boer, distins In luptele cu TtariI.
Acesta cerand un ajutor ca s'a desrobeasca pe mama
sa de tatarl, domnul II da :
Pe Buzest1 si pe Cplestl
ZmeiI trif romanestl,
Purtatorif ostilor
i fruntea boerilor!.
Dar acestia, de rea credinta, se unesc i ucid pe Radul
cu lancile. Domnul afland fapta lor cea rea, i osandeste
da pe mana gadelul, care'l decapiteazd.
Legenda e frumoasa, si, de si are o amintire istorica, totusr
imaginatia e maI mare ca adevrul, cad vitejiI BuzescI

www.dacoromanica.ro
 114

pierit nici o data de moarte rusinoas. De alt-fel

am semnalat legenda ca simpld traditiune. (Colectia Alexandri).

Portretele vechilor BuzescI se aft' In monastirea lor Ca-

luiul, In care se maI gasesc mormintele luI Preda i Radu,
Stanca Buzeasca, a BanuluI Radu B. si al lu Cons-
tantin. Mal sunt zugraviti Mihal Vv., Petru V. (Cercel),
familia lul Mihai V., Sima Buzsca.
Marele boer Radu Clucer Buzescu, a avut 2 fiI si o
fata: Maria Baneasa, castorit cu Iordache Catargiii. Banul;
STROE postelnicul, t tanar la 1689; si
RADU BANUL BUZESCU din StrejescI, care moare la 1647
In timpul lui MateI Bas. W., sub care fusese vel Ban, si
boer Insemnat sub domnil anteriorl. Avu de sotie pe E-
lena sad Ilinca, i fi pe Mateiil postelnicul. Aceasta se
vede si In Inscrisul sal din 1646, prin care iart5.. de ro-
manie pe franiI din Cerneff. El maI avu Inca 4 copii,
t tinerI si IngropatI In mormant cu dansul la CaluI: David,
Marica, Ilinca, Preda.
Preda Buzescul Banul, avusese de fica" pe MARA, care
se csatori cu Preda spatarul din Cepturoaia (t 1635), nepot
BanuluI Radu Buzescu, cu care avu 2 fete, din cari
KERA ILINCA, se asatori Cu fiul BanuluI Radu: Mateias
sa MATE1 POSTELNICUL din Cepturoaia (t care 1673), In-
rudindu-se ast-fel din noil lntre dansiI. Din 1656 a rmas
chrisovul luI Constantin W. enorm de Intins, dat EleneI
fiulul el postelnicul Mateias, privitor la averea Buzes-
cilor, si de o mare importantd. Se coprind cele 128 de
mosiI ale lor, plus cele-l'alte averl. MateI Post. cu sotia sa
Kera Ilinca, avurd 2 fil: BARBU BUZESCU, t frd copil,
trecut In lista boerilor oltenI din 1719 cu dad catre im-
(j.RomanatI), In tiMpul ocupatiunei austriace ;
Constantin.

CONSTANTIN I BUZESCU, 1TISULat CU Maria ; muri la 1733,

Inmormantat la Caluiul. In acelas an fondase cu sotia sa
prima biserica din satul Strejescl: gin filele prea Inaltatului

www.dacoromanica.ro
 115

imprat Carol gsim ca. martor In maI multe do-

cumente de la Incep. sec. XVIII; i Impreun cu fratele
sal Barbu.E1 avu de fill pe Ilie i Nicolae.
ILIE, (sec. trecut) tim Ca' a avut doI fil pe : Fiera, fost
colonel In armata rus i pe CONSTANTIN Buzescu care
tria la sfar0tul secolului trecut. Constantin avu de copil pe
FAUNA sotia lu Serban Vornicul Stirbey; pe Preda, Radu :
CONSTANTIN III BUZESCU, ultimiI din aceast familie.
Constantin B. muri la anul 1833 i pe mormantul ssii din
biserica de la StrejescI, zidit de dnsul la 1818, se cite0e:
Buzescir, ce din vechime
Pentru lard s'an. jerfit,
S'aa sfarsit acum prin mine
Precum domnul a voit.... etc.
Incheind: Smeritul Const. Buzescu, sflir0tul neamuluI
sell. (1831 Ianuar.)E1 nu lds de Cat dou fice: Aristeia Gr-
disteanu 0 Elena Darvari

www.dacoromanica.ro
 CALINES CU
(VALACHIA)

Familie boereasca, de originA veche din judetul Pra-

hoya, unde se all i satul Clinetii, proprietate a ei, pe
malul rului Prahovei.
Cel d'intI, pe care'l gsim chiar in cronice, si care
e strmosul familiei de mal* tarc,Iiil, se prezintd In per-
soana lui:
IANCUL CAPITANUL de la Calinesti. Seimenii rsculan-
du-se in contra principelui Constantin Serban si a boeri-
lor neamul dorobntesc impreund cu seimenii se scu-
lari turburatl si fr de veste... abatur in neamul romnesc
In boieff, de'i ucidea... prepuindu-le c a satuit pe Cons-
tantin Vod s scoat pe seimeni, i ei ticloii (srmaniI)
nimica stiut... etc. (Cronica anonim in mag. istoric IV,
338). Acest mdcel miselesc, se intampla in ziva de 17 Fe-
bruarie 1655, si atunci perir. 15 boeri, printre cari: Preda
Beca de la Maia, Drghicl de la GrecI, Papa Brncovea-
nul, CArstea Cornteanul, Georma Banul, Dumitrascu Fre-
juranul, udrea de la Doicesti, slugerul,... si Iancul cdpi-
tanul de la alinestI.
Boerul PATRAKO CALINEsou, poate fiul(?) acestuia, tedi
cal-e sfrsitul acelui secol, avnd de fic. pe Maria, sotia
lui Barbu Rudeanu, la 1740.
Sora lul Barbu Rudeanu anume jupneasa ILINCA, ere.a
sotia lui MATEf CALINEsou vel setrar, poate de asemenea
frate cu Maria, in care cas vine o inrudire dubl, Intre
ambele familii. Mate): Canescu avu o fat Stanca, m-
ritat cu serdarul Ienache.

www.dacoromanica.ro
 117

La 1750, Postelnicul ANDREf CALINESCU, prin testamen-

tul s, (diata) lash' o foarte mare avere urmasilor. (Doc.
Arbiv.).
Ne lipsesc datele genealogice pand In secolul nostru,
cand pe la 1800 si In urma, tria GRIGORE CALI-NEscu,
Cu sotia sa n. Balteanca, av'nd un singur fid:
Generalul ATHANASIE CALINESCU, ndscut 1822 BucurestI.
Iuncar In armata la 1838; oficer la 1845; colonel la 60.
La 12 Iulie 1863 primi ordin s mearga In urmrirea ce-
lor 300 de polonez1 aI lui Milkovski, ce calcasera terito-
riul roman. Reusi cu trupele sale a Inconjura acea ceata
la Ranzestl", desarmandu-I. La 1869 esi din armata si In
1880 fu numit general In rezerva, si In 1883 inspector
general al garde): nationale, care apoI se desfiint.Casd-
torit Cu Olga Zefcari, avand o fica.: Ana cast. Manan;
si fill pe:
DEMETRU Calinescu, (csatorit cu Elena Bolintineanu).
Ambil sunt singuriI descetlenti aI familieT Calinescu.

11

www.dacoromanica.ro
 CALLIMAKI
(MOLDOVA)

Origina familieI Callimaki sat]. Calimah e- din Bucovina,

unde apare in timpurI mai vechi sub numele de Cal-
masul, care s'a grecizat in Callimaki, de ctre flu lui
Teodor Kallimaki, crescutl la Constantinopol.
Dup memoriul publicat de un medic italian G. Assani,
asupra familief, i alte isvoare, se gseste pe la sfrsitul
sec. XV: FILIP CALIMAKI, de origind din Florenta, venit
preceptor in Polonia, in mare fav6re la curtea lui Al-
brecht, ca consilier intim. Disgratiat din cauz c ar fi
indemnat pe rege s facd un rsboll desastruos cu tefan
W., plecd in Italia, uhde muri. Altii zic c el erea de
origind byzantin si secretar al al lui Leopold al Germa-
niei. Sotia i copiI lui trebuind s plece din Polonia,
fi stabilit in Moldova, de unde apoi urma familia.
Dup cercetrile documentate ale d-luI Xenopol (ht. i ge-
neal. case Callimaki) aceste afirmatiunI sunt eronate; familia
fiind de origin pur moldavd.
Primul cunoscut, autor al familiei, este VASILE CALMASUL,
nscut pe la anul 1640, care trdia prin secolul XVII si
avu de sotie pe Arvunia. Fiul stl este
TEODOR CALMASUL, Vornic de Cmpulung, pe care '1
gsim cu acest titlu prin 1720. El se castori cu Ruxandra
fica lui Grigore Ghica domnul MoldoveI, iar in prima CA-
storie tinuse pe Nastasia, de la care ins n'avu copii.
Avea proprietti in Bucovina. El avu 2 fete : Maria Ca-
nano si Paraschiva; iar beff trei: Gavril, loan, Dumitrasco.
MitTopolitul GAVRIIL CALIMAKI (1689-1786). Fusese mi-

www.dacoromanica.ro
 119

tropolit al TessaloniculuI Intre 1740-58, apoi al MoldoveI

SuceveI 1758 86, El zidi catedrala St. Gheorghe din
IaI. De un caracter ferm i drept, contimporan cu fratele
sal Ion Voevod, el tinu scaunul Moldovel pana la o
vrsta foarte inaintata. Numele sal Inainte de a se ca-
lugari, erea Gheorghe.
IoAN CALIMACH VOEVOD (1690-1760), domn al Moldova
1758-60. Fu crescut de- final- la Lemberg in Polonia.
Mai tar4iil Nicolae Mavrocordat 11 trimese la fratele
care erea Dragoman al PorteI. Calimah fu locotiitor de
Dragoman timp de 6 anI, pana lu 1752 and fu insu0
numit mare Dragoman al Porta. La anul 1758 ocup tro-
nul de Principe al Moldovei, domnind 2 anl, cand fu de-
capitat de Turd. Din sotia sa Ralita, nascut. Hrisos-
coleil (?), avu 2 lice 0 2 bdetl: Sevastita, cas. 1 cu
Vlasto; 2 cu Mihai Sutu W.; 0 Maria, sotia lul Alex.
Voda Mavrocordat. Fil sT Alexandru i Grigore, domnira.
amandoI.
GRIGORE W. CALIMAH (1735-69), domnul Moldova In 2
randurl 1760-64 0 1766-69. Castorit cu Ileana fica luI
Alexandru Mavrocordat, de la care avu 3 fice : Smaranda,
Ralu 0 Maria. (Domnia : Xenopol Ist. R. tom. VI.)
ALEXANDRU CALIMAH VOEV., 6.1.11 Mal mare al luI loan
Voda i frate cu preced. n. 1737, t 1821,. exilat in Asia
Mica. Domnul Molelova (1795-99) i fost Dragoman al
PorteI. Sotia sa erea Elena, fica luI Grigore Voda Ghica .

(1727-77), de la care avu 2 copiI, i 2 fete : Raluca

Eufrosina. Al doilea fitl aI sal IOAN CALIMAKI (1781
1821), fost mare terziman al Portei, avu din cdstoria sa
cu Roxandra Moruzi, mal multe fete .0 douI baeff:
GRIGORE CALIMAKI general Tn armata rusa (1815 t
1875),
casatorit cu fica luI de Breuil; i ALEXANDRU (1817-74),
oficer rus, casatorit cu o Rusanoff.
ScA.RLAT CALIMAH VODA. fiul luI Alexandru V. i frate
t
cu loan, n. 1773, 1821.; domn al MoldoveI 1806 0
1812--1819; peste ambele trl In 1821. In prima domnie
.dupa. Ote-va lunl de la venitea sa, Ru01 ocupara Moldova,

www.dacoromanica.ro
 - 120 --

el trebui sa fuga la Constantinopol (1806). Dupa pacea

de la 1812, obtinu din noti tronul domnind 7 anT. El, ca
contimporanul sti Caragea face un cod de legi pe care
pune sl traduc in greceste dup codul civil austriac,
de catre Flechtemmacher. Acest german isprveste
crarea impreuna cu un legist grec Ariania ; transcriind'o
si pe romanesce. Legislatia luT Calimah in Moldova ca
a luT Caragea In Valachia a rmas in vigoare 'Ana la
introducerea codului Napoleon. Scarlat Calimaki in 1819
parseste tronul ; iar la 1812 fu exilat de Turd si apoi
omorit, acuzat c ar fi favorizat revolutia greceasca. Domnia
lui s'a ilustrat insa pnntr'o senoasa administrare. Din ca-
satoria sa cu Ruxandra fica lui Mavrogheni Voev., el avu
2 fice : EUFROSINA Ca's. cu Nikefor Papadopol, Raluca Pa-
ladi, si fig pe
PR ALEXANDRU CALIMAKI (1802-1879), refugiat la Kiev
dupd moartea tatluT sal*, unde crescu. Pe urm fu trimes pe
langd ambasada otomana in Paris. In 1853 i se dete tro-
nul principatuluT de Samos ; dar el se retrase in Franta.
In 1855 ambasador la Viena. Casatorit cu Eufrosina Can-
tacuzino-Pascanu.

Din al treilea fl al luT Teodor Calmasul, se trage ra-

mura de asta-if; anume :
DUMITRASCO CALIMAKI (1705-1758), frate cu Gabriel si
Ion Voevod, avu rangul de vel-BAN. In 1754 prin hrisov
de la Grigore Ghica, prim este ca dar un loe, alaturT de mo-
sia sa : StancestiT (din BotosanT), rmasa pana adI a fa-
milia El se casatori cu Maria 'ilea hi): Alex. Sturdza, cu care
avu fete, pe AncutaHrisoveghi i Safta Greceanu; iar fiii pe:
IoAN CALIMAKI (1750-86), paharnicul. Acesta avu intaia
sotie pe Joita Sturdza, fra copiT ; si a doua pe RUXANDRA
Catargi (in 1780); care rmase vdduva dup 6 anT de ca-
storie, avand 2 copii. Testamentul RoxandeT dateaza din
1813. Maria, {ilea sa, -I- 1853, avu de barbat pe Boldur
Costa che.
ALEXANDRU CALLIMAKI, fiU1 hif. Ion si al Roxandei (1781

www.dacoromanica.ro
 --,121

1837), MARE VORNIC al freI de sus. Se insurA prima ail

Cu Ileana Gavriil Conachi, avand un fill Xenofon, 1820; t
si al doilea cu Maria Cuza, t 1843, de la care avu de
flia. pe Smaranda Alex. Beldiman, nas. 1838; .iar fig pe:
TEODOR . CALLIMAKI (1836-1894). La alegerea de print
a lu Cuza, dnsul impreund Cu Negri merg la Constan-
tinopol spre a anunta indoita alegere, i reusesc a veni
cu firmanul de infrire al SultanuluI. Reprezintd, Romnia
la Belgrad, sub Cuza. De la 1876 lud parte In diferite le-
gislaturI, ca liberal. t 1894 la mosia Sfncestl. Csdtorit
cu Zeriaida fica pr. Alexandru Moruzi, n. 1840; avand 2
filsi if Ralu Cantacuzino-Pascanu ; Zenaida soda
comtelu Dem. de Roma; Smaranda n. 1871;
ALEXANDRU CALLIMAKI, flUl lu Teodor Callimaki, nscut
1866, csdtorit Cu Maria Vernescu, avnd copii pe Scarlat
(1896) si Teodora (1895); si
40 CALLIMAKI, fratele sal., al 2-lea fl al lui Teodor C.,
n. 1880; sunt singurT descedentI actuali ai familiet

Armoiriile coprind: pe fund de argint, un arc si o sd-

geat. pe care se incolceste un sarpe (rosu); acestea
cartierate Cu armele trilor romanesti. Coroana princiar.

www.dacoromanica.ro
 CAMPINEANU
(VALACHIA)

Cel d'intAI Cdmpineanu de care vorbeste istoria, este

VASILE CAPITANUL, pe care la anul 1659 Mihnea Vod 11
omoard, impreund cu socrul s'ti Vornicul Radu Cndescu
si cu alti boerl, aruncndu-I din casele domnestI jos (in
Thrgoviste) cu lanturile de gramazI, ciar dorobantii, ne
spune cronica anonimd (Magazinul istoric) se bucur
cdlca cu picioarele si-s1 bdtea joc de trupurile Causa
omorirel a fost c boerfi inipoirivit planuldi nebd-
nesc al domnuluI de a ridica rsboiii asupra Turcilor,
lucru patriotic sustinut de totl boeriI, ucisl fdr vind.
Numele de Cmpineanul, vine de la mosia veche Cam-
pina din Prahova.
El fiind ucis, sofa sa a fost push' la tortur1 i deposedat
de toatd averea. (Vecy de moartea 1u1: Fotino, Ist. Daciel IV, 108).
DRAGHICI CAMPINEANU, fiul cdpitanulul Vasile (?) si al
ficeI vorniculuI Radul Cndescu, 11 gdsim la anul 1705,
sub Constantin Brdncoveanu Vodd, Capucehaia (sail tri-
mes al triI) la Poart. Un alt fiii al aceluia, anume PA-
VEL, a emigrat in Moldova cam pe la Inceputul secolu-
lul XVIII.
FArd a sti legdtura lor in sirul familiei, sunt insem-
nap, marele Cdpitan MANA CAMPINEANU i fiU1 sat Cpi-
tan PARVU CAMPINEANU, carI figureazd ambii pe lista boe-
rilor marf, pe care generalul baron de Tige o trimete Ma-
resaluluI Steinville in 1718, 12 August ; care listd e in
arhivele vieneze i publicat in docum. de Hurmuzache
(t. VI, p. 242).

www.dacoromanica.ro
 - 123 -
PANTAZI CiiMPINEANU, fiul lui Pavel, care emigrase in
Moldova, se casatoreste la Iai Cu principesa Maria, fica
pr. Constantin Canternir, fiul lui Antioh domnul Mol-
dovei, deci nepot de frate cu Dimitrie Voda Cantemir
Avand titlul de clucer, Pantazi ocupa inalte dregatoril in
tara romaneasca.
La 1769, se ivied manifestele imrirtesei Rusiei Ecate-
rina II, chemand pe toate popoarele supuse Turciel, la
arme. Pantazi Campinearm intampind pe majorul rus Ka-
razin la Buzti, i amandoi vin impreuna la Buc-uresti
de unde Vodd Gr. Ghica fugise. Dupe' acea Pantazi se
duce Cu Mitropolitul trii Grigore, in solie la Petersburg.
Pe la 1764 el murise, cad vedem intr'un chrisov al lui Const.
utu, ca : cbaneasa Anica Filipeasca, sora r6posatuluI
Clucer Pantazi Campineanu, este autorizata a opri pe ne-
potul el Constantin, fiul lui Pantazi, de a instraina ceva
din clironomia parinteasca..
Din casatoria sa, Clucerul Pantazi avu 2 beti : pe Scar-
lat si Constantin, caff amandoi intrard in slujba ruseasca,
ca ofiterl in Regimentul de Grenadieri.
SCARLAT STOLNIC CAMPINEANU, fiul lui Pantazi; intors
In tara de mal multi anl, erea la 1785 ispravnic al ,I3u-
ze-olui, fiind biv-vel Stolnic. and Nicolae Mavrogeni se
lace donin i strange osti romanestI contra Austriei, si-
leste pe Scarlat Campineanu sa." se faca capetenie a arma-
tei, sub cuvat c cunoaste tactica ruseasca. In Februarie
1788, Mavrogheni venind cu armath Care hotarul Austrie,
Campineanu fuge pe ascuns la Sibiii, apoi se inftiseaza
la impratul Iosef II, dete sfatul de a schimba siste-
mul de lupt, adoptat de maresalul Lassi si a nu mai
ataca pe Turd in 3 coloane, ci numai inteuna singur,
spre a nu se slbi fortele. Vodd Mavrogheny ca sa 's1 re's-
bune, exil. pe-tanara Campineanca, sotia luI Scarlat, anume
LUXANDRA, fica lui Candescu, la Edi-Hule (temnita cu
turnuri) in Constantinopol. Aci stete ea mai multi ani in-
chisa impreuna cu fiul sat Constantin.

www.dacoromanica.ro
 124

Viata Ii erea In perico!, cci sotul sai ocupase cu un

corp de oaste a-ustriaca, Bucurestil.
Printul Coburg intrand la 10 Nov. 1789 In BucurestI,
pune pe AGA Campineanu membru al divanului, demni-
tate ce el o cApdtase chiar de la impratul Toser.
Ca energic aprdtor al intereselor fril, el e acela care
cuteazd a spune generaluluI austriac Mitrovski: Austria
n'a dobandit tara prin puterea- armelor, ci Romnia a
chemat'o ca pe o prietend.
Ruxandra Cmpineanu se intoarce in fine de la Cons-
tantinopol la Bucurestl, dar fugi de ac.i la Brasov, din
cauza ciumel, cu fiul sal cel mare Constantin si cu loan.
Baranul Scarlat murise deja (1802) (Vaillant): pe la
1802 in urma drilor peste m6sur asupritoare, mai toti
boerif se retrag peste munti, treI ins, intre cari Scarlat
Campineanu guverneazd tara ca- caimacamID.
CONSTANTIN CAMPINEANU, fiU1 mal mare al vorniculul
Scarlat, e unul din boeril cei mai insemnati i cu -vaz5,
de la inceputul secolulul. Consilier al luI -Grigore Ghica
Vodd. Fcea parte din partidul national si se opuse amen-
damentului ce Baronul de Rutmann voia s5. aduca. Re-
gulamehtuluI. Sub ocupatiunea ruseascd, refuz postul de
ministru, ce i se propusese cu mult stdruint de Gene-
ralul Kiseleff. Om foarte invaat, elev de frunte al in-
semnatei scolI a luI Lambru Fotiadi, el cdlduzeste pe fra-
tele s mal mic Ion in multe ocazil.
Cand Const. C5mpineanu devine mare Spdtar, batrAna
Cmpineanca mama sa, introduse la Sptrie si la pusc-
rie obiceiul de .a se Ingriji osanditii. Ea se ducea singur
scapd cu influenta ei pe nenorociti de la cazne, in cat
armaseif, cand voia s schingiuiascd, se grbiail 4icnd :
Ispravitl mal curnd, a vine Cmpineanca. (Not. de
Gr. Tocilescu).
IQAN CAMPINEANU, C010I1e1U1, OM politic romn insem-
nat, nscut ctre 1798, t 1860. In anul 1835 sub Alexan-
dru Ghica, fund impreun cu Eliade i cu C. Aristia
Societatea filarmonicAD, in form literar dar ca fond po-

www.dacoromanica.ro
 125

litic,si care avea drept scop redesteptarea poporuluI ro-

man. El desrobi, impreuna cu maI multI alti boerl, pe
Tiganif mosiilor sale si facu opositiune principelui in Par-
lament, impreuna cu sefii partidului national, Ioan Rosetti
0 Gr. Cantacuzino. In 1837 fu reales deputat in adun-
rile generale, dar refuza a intra in_ adunare, care- adoptd
adaogirea ordonantelor g,eneralulur Kiseleff ca articole su--
plirnentare la Statutul organic.-In 1840 dupa elizolvarea
Camerei, pleca in- Franta 0 Anglia spre a apara interesele
romanilor, i ceru protectiunea colectiva a celor 5 mari
puteff; dar nu reusi in aceasta intreprindere. Pe cand se -
pregatea sa revie in patrie, afl c consulul rusesc isbu-
tise sa obtie un firman de exil contra lui. Amicii se 11
sftuird sa astepte timpurl mal bune, dar el pleca spre
Bucuresti. D'abia ajuns la botar, fu arestat i condus sub
escort la monastirea Plumbuita (intaI la Mrginen1), unde
fu inchis. Dupd abdicarea ha George Bibescu (Iunie
1848), a fost ales membru al guvernulul provisori, apoI mi-
nistru al financelor sub caimacamie. (25 Sept. 1848-1
49). Scrise fluff multe discursurl si un roman. Biografia
lul detailata a fost facutd de loan Ghica in discursul de
receptiune Academie (1880). Iatd ce zice ilustrul ' om
intre altele : (are anl de inchisoare i santatea sa rui-
nata, nu ail putut slbeasca credintele, niel sa'I Ma's-
preasc caracterul bland i voios. Cat timp stete in-
chis, sotia luI cea tanard cnepoata Dudescului, alerga in
vreme de iarna cu copilul la sin, cutreerand pamantul din
oras in oras, din inchisoare in inchisoare, cautand pe so-
tul el... (p. 19).
Din sotia sa Catinca, acest luptator insemnat al mised-
re din 1848, avu doul flu:
ION CliMPINEANU, om politic roman ; fiind representant
in Corpurile legiuitoare i ministru in mai multe randurl.
La 27 Ianuarie 1877 ministru de justitie, apoI in Sep-
tembrie ministru de finance ; in 25 Noembrie 1878 mi-
nistru de externe ; demisionat 11 Iulie 1879.
In 1880 ia din no portofoliul financelor ; in acelas an

www.dacoromanica.ro
 126

fu numit guvernor al BanceI Nationale stand 2 anI. Din.

1882-85 e ministru de domena, la 2 Febr. 85 trece la
externe unde stete Insa putin. In 23 Febr. 1888 din nog
guvernator al BanceT, fiind In aceasta demnitate pana
la moarte (1889). Casatorit cu Irina Stefan Bellu, avand
patru copiI: ION CAMPINEANU magistrat, STEFAN-CANTEM1R
oficer, Elisa 0 Irina.
CONSTANTIN CAMPINEANU, frate cu precedentul i fiul-
mai mare al coloneluI Campineanu. Fost inalt magistrat
timp de maT multi ani. Casatorit cu Olga Stamatin, avand
o fic: Constanta, casatorit cu capitan Gr. Ghica.

www.dacoromanica.ro
 CANDESCU t
(VALACHIA)

Mare familie, a41 stinsd. Origina ei se confund Cu a

Basarabilor, din 'carl poate s fi fost o ramur; dup uniT
derivA. direct din baronii ungarI KENDEFFI, caff Ins5 par
ef o brand desprtit inc5 de prin al XIV secol, i stabi-
lit In Ungaria.
La Inceput avea5 numele dupe" mosia Ptrlagele, s'ati
numit i Mihlcesti ; iar numele de C5ndescu 11 g5sim pe
la jumtatea secoluldI XVII.
MARELE BAN MIHALCEA, din Ptarlagele, nscut pe la
1530, boer vestit al lui MihaI-Viteazul, cAruI erea tovard's
iubit i .credincios. In toate btliile mal insemnate, gdsim
pe Banul Mihalcea alturea cu dnsul. Banul erea boerul
In care acest domn se 1ncredea mal mult, dandu'I cele maI
Insemnate sarcini. In 1600, MihaI porni In Moldova contra luI
Eremia Movil i Sigismund cu o mare grab ; iar In Transil-
vania lash' locotiitor pe Mihalcea, care administr cu mult.
1ntelepciune. Dupe victoria de la Mirsldii, sftui pe dom-
nul sal a se opune pretentiunilor lui Basta. Chnd MihaI se
duse la Viena si Praga, la 1mpratul Rudolf, ca prisonier
al archiduceluf Rudolf, erea irrsotit de flica sa Florica, care
lds5 curtea in admiratiune, si de credinciosul Ban Mihalcea.
Moartea luI se petrecu In IrnprejurArI foarte tragice: dup
asasinarea lul Mihaf pe 'cmpul Turdel", Linguril nvlind
In tabAra romnilor, masacrard aproape 300 de boefir chi-
'nuind pe cei mai insemnatI: jefuesc tabara, tare-sc pe 135-
tranul Ban Mihalcea, i, frd mil pentru eel .71 de aril al'
sel, 11 chinuesc .gtue. Aceasta se Intampl

www.dacoromanica.ro
 128

In qiva de 19 August 1601. Dup alte versiunl el erea

maI btran : oBanul Mihalcea, bdtrn de peste 80 de anl,
fu prins, cdznit i strans de gdt In Inchisoare. (Tocilescu).
El tinea In cdsdtorie pe Marula Bdneasa, cu care avu 4
copiI. JuPANITA PREDA, is Clucereasa, ica Banului Mi-
halcea, erea sotia luI Radu Buzescul. Citatd In doc. 1606,
1610 etc. (la monst. Caluiul). Impreund cu sotul eI, Ingroap
capul luI MihaI V., la monastirea Dealul. Ca zestre pd-
rinteascd avea satele Vrestii, PeriatiI si ClugdreniI din
Asupra fratilor ei PATRA8C0 si MOISE LOGOFTUL,
pomenitI Intr'un .act din 1644, nu stim mult.
[Un frate al luI Mihalcea Banul, avea 2 bdetI: IANE
TUDOR, doveditI intr'un document din 1596, ca nepoti al
1111. (Arfliva)].
RADU VEL corals (CINDEscu), al patrulea copil al Ba-
nului, qis Radul Comis Mihdlcescul i Radu din Patrlage.
El a tinut de sotie pe jupneasa Sofica, fata lui Neagu
postelnic ots NegoestI; acesta erea frate cu Antonie Vodd
din .PopestI, si'l gsim la 1629 si 1633 cu rangul de agd..
Radul Mihalcea erea biv-mare-comis la 1651, dup cum
aflm intr'un document de familie. -

Boer Insemnat la. jumtatea secoluluI XVII, el e omorit

Ja 1658 de Mihnea, pe cand erea Mare vornic:
aceasta nu mult vreme trecdnd, Mihnea fiind indemnat
de dracul, iar abtut de tiat boerii, Cap
mai rmas, anume, Radul vel vornic Candescul, cu doi frati
ai lui NEGorrA. i MOISE... etc.. (Mag. istoric. Cronica ano-
ninA, pag. 351).
Dup un document, Moise e tatl lui Mihalcea Stolnic
Cdndescu.
Cdnd Mihnea omori pe Vornicul Radu, impreun Cu
fratil set: garuncandu-1 din casele domnesff jos, cu lantu-
rile In grumaii1 cum spune Cronica, pied
ISTRATE POSTELNICUL CANDESCU ; a crui legturd de ru-
denie ins, Cu vornicul Radu nu o cunoastem. (y. Fotino)
Putin Inainte de 1700, intalnim pe altI doi andestI,
anume: CONSTANTIN CANDESCU vel paharnic (1110.. 1695 ; si pe

www.dacoromanica.ro
 129

MIHALCEA STOLNICUL CANDESCU (CliS Mihleseul) vel pitar

la 1692; intr'un document din 1689 poart titlul de sluger.
Acesta trebue s; fie fiul lul Radu Mihalcea, lis Cndescu ;
mali multe lucrurI par ne proba aceasta. Ast-fel, e numit
Mihlcescul, nume purtat cu oare-carT variante de Banul
Mihalcea si de Radu Comisul, carT ambil numit Mi-
halcea, ca si acest urmas al lor. El zidi Impreund cu
sotia sa Antita Cantacuzino (Alexandrina), MonAstirea Bercu
din jud. Buzai, la anul 1694. Aceastd mnstire de o ar-
chitectur frumoasd i foarte tare, erea Maria' cu zidurI
de cetate i avea dou lungT subterane pentru fuga, ple-
cnd din beciurile palatuluI. Ea e situatd pe un pisc, pe
malul riulul Buzti. Inscriptia de pe fatad gice .
....Ziditus'a aceastd sfant." si Dumnegleeasca Mngstire
intru lauda a tot tiitorul D-leti, de robul LuI, Mihalcea
Stolnicul si de roaba luT Alexandrina Cantacuzino
si s'a zidit In qilele blagoslov. domn Ito Const. Basarab W...
MihaIcea Candescu II, pare a fi murit inaintea sotieT
sale, de la care avu fill pe
SERBAN CANDESCU biv VEL-SERDAR ; tria prin IntAia ju-
mtate a sec. XVII. Din 7 Sept. 1733 are Intrire de la
Grigore Ghica Vodd pentru stdpinire asupra mosieI Carlige
din Rmnicu-Sdrat (v. Acadern.. docum. 52/7). In 1746 era biv-
vel paharnic Intre boeriI divanuluI luT Const. Mavrocordat
(docum. in mag. ist. II, 283). El fu insurat cu Ilinca fata luT
Enache VdcAreScu, (Boliac. Buciumul, Gen. Cant.) si avu 2 betI :
IONITA,tfar copii, insurat cu Luxandra Guliano ;
CONSTANTIN LOGOFAT CANDESCU, fost vel-setrar ; insurat
inti cu fata lui Mihai Rrbdtescu, apoi cu a luT Ene
Satineanu. Acest Cndescu erea boer mare In secolul
trecut. In multe chrisoave si documente de prin 1764 e
isclit ca martor, fiind ispravnic vel-Logoft In divanul
domnesc. La 1764, impreun cu ,Radu Vcrescu, e p-rin-
cipalul partizan al luT Const. Racovit W.
Familia Cndestilor s'a stills In secolul nostru prin
dnsul (pe la 1800), lasand numaI dou {ice Luxandra
Cmpineanu i Mari-uta

www.dacoromanica.ro
 CANTACUZINO

Familie in trile romne de la tnceputul sec. XVII; ori-

ginar5. din Constantinopol, unde a ocupat tronul imperial.
In privinta originei primordiale . a familiei sunt multe
versiuni : Lucaniti Platinos s. a. o urca la LUCA KU-
ZINOS, regele Katilor, popor germanic vechiti (sec. II a.).
Acesta avu de fill pe Kazinos Katicos, din care ar descinde
familia. Dup Donat Frangel, numele e format din Ku-
sino regele, si Katina Serafina, sotia sa, dupd cum se vede
si pe epitaful lui Diomede de Lemaos.
Un istoric, Marc Rayana, spune de Cantacuzeni : fa-
milie ilustr." de regi Kandinavi, numiti SarmatI pentru c
eel aruncar fundamentul imperiulaf Sarmat. Re-
gele Alxar mdrit pe fica sa Maolea cu ODOARD KANTA-
cum ; iar fiul acestuia, Mirtic MAOLEUL zidi orasul Pe-
rikop din Tartana, dupd num. ele sotiei sale Perekopia; fica
principelul Scitiei, in anul nasterel lui Christ...
In imperial roman de asemenea regasim Kantacuzeni :
ast-fel HYACINT KANTACUZEN dup ce invinse pe Barbari,
supuse lui Cesar poporul Cymbrilor (cam 50 a. Cr.) (Ferd.
Trunkel. cod. germ).
Un KANTACUZEN figura ca abil general in legiunile ro-
mane ale luI Nerva, i pieri ucis inteo lupt.
Carol Sever ne spune ca Peloponezul crea mostenirea
ereditar a Kantacuzenilor, cart' stdpinit cei
prin principele KalistQs.
Dintre scriitorii byzantini, Ducas (cap. 5-7), raport
c acst familie crea de oiigina cea mai Rusted In Bizant
si c descindea din vechii eroi al Greciei. Frd a dis-

www.dacoromanica.ro
 -- 131

cuta aceste date, si trecnd peste perioda in care nu mal

intalnim pe Kantacuzeni, gsim origina lor afirmatd de
mu- lti autoff, in timpuri mai apropiate, dintr'o mare familie
Francezd. Spandugino d ca origind a familiei pe unul
din pairii lui Carol cel Mare. Anume, primul strmos al Kan-
tacuzenilor e desemnat In persoana 10 NICOLAS VALOIS,
pair de France, pe la anul 800. (v. Archives historiques).
Descendentii acestuia se inrudir cu insemnate familii
princiare si regale din Europa ; i la 1304 intalnim
MICHEL VALOIS-KANTACUZNE, CU amndou numele, si
care e mosul impratului Ioan Cantacuzen.
In imperiul byzantin se face mentiune sigur sub dom-
nia lui Alexis Comneanul, la anul 1107, cnd un CANTA-
CUZEN se distinse in rsboaele contra normandului Bohe-
mond, in Asia si Dalmatzia.
In acelas secol, ION CANTACUZEN se cdsdtoreste cu Maria
Comnen, din familia imperial.
La anul 1341, IoN CANTACUZEN (nscut 1293), ajunge
Imfierat al Constantinopolei, si fu un brbat distins prin
multe calitti. In 1354 prsi tronul imperial, iar in 1379
muri. Cu un an inainte de a se retrage de .la domnie,
asociase pe fiul sal* MATO, care muri inaintea tatgui. sett.
Un DEMETRU CANTACLTZEN, a cArui inrudire CU acestia
nu se cunoaste, pieri in 1453, aparnd cu ginerele sal
Nicefor Paleologul, Constantinopolul. Un alt DEMETRU,
joacd un rol insemnat in sec. XVI, cdpitan in serviciul
Florentel ; in 1536 si ingropat in biserica San Domingo
din Pisa.
Trecem peste posteritatea imperatuluI Jean Cantacuzin,
care urmeazd in filiatie neintreruptd, spre a ne opri in
secolul XVII cand apar in tenle romne.
La 1633, Toma, George si Constantin, fiii lui ANDRONIC
CANTACUZINO (1590), trec in tenle romane. Andronic pie-
rise ucis de Turcl, nevrnd a se face musulman.TomA C.
n'avu urmasI ; GEoRGE dete nastere ramurilor din Mol-
dova, iar Constantin celor din Valachia. (V. la urm cea
din Moldova). Fiul mai mic al luI Andronic : MIHAI,

www.dacoromanica.ro
 132

mase la Constantinopol, i avu de fill pe DUMITRASCO,

Domnul Moldove (1674-76 si 1684-85), adus intard de un-
Chiul sat'. Cronicele ne dail o inatisare nenorocit pentru
domnia luI.

Ramura Valachla
POSTELNICUL CONSTANTIN CANTACUZINO, fiU1 lui Andronic,
veni in Valachia pe timpul lui Matei Basarab, dup moartea
tatlui sai, fu mare postelnic, si se cdsdtori Cu Elena,
fica lui Radu Serban si nepoata lui Vod Mate. Boer in-
-semnat, el juch un foarte, mare rol- in istoria Ora noastre
din sec. XVII. Cronica anonimd a tril romnesti vor-
beste foarte adesea despre dansul. (mag ist. de Laurian, tom.
IV, V). La 1661, mazilindu-se Ghica Vodd, fu dus la Odriti,
unde se afla si Constantin Cantacuzino postelnicul, i vi-
zirul poruncit s omoare pe Ghica Vod. Ear Con-
stantin Postelnicul, bunul crestin i vrednic de slujbd...
vitejeste cutez de intrd. la Vizirul si cu multe lacrime
Il ruga... etc. Si opri vizirul pe Mustafa Pasa, ginere-
s, nu vie aicea, si pentru voia lui Constantin ail ertat
pre Ghica Vodd de moarte... (cronica anon. IV, 358). Mai
,departe cronicarul zice : tavut-ail sdraca de tara noroc
pentru acel om bun, carele sta in toatd vremea pentru
binele el, si'l durea Mima de crestindtate si de pdtridntul
ca s nu'l pearzd, c si el erea monean dintedrisa,
cu case si cu olate, ca i alti bojar.... Ldudat sd fie nu-
mele lui in veci !
Vizirul, care tinea mult la acest boer, Il insdrcind
fac domn al tri.I pe cine va voi dnsul : totl domnii
gred tarigrddera cddea la picioarele lui si'l fdgduia banl
multi sd facd pe vre-unul din el domn. El recomandd
pe Grigorascu, fiul lul. Ghica Vodd, care fu confirmat.
Mai trzia, recunostinta acestuia dispdru, si din intrigile
mizerabile ale lui Stroe Leordeanu Dumitru vistierul,

www.dacoromanica.ro
 133

In 20 Dec. 1663, Constantin Postelnicul fu arestat si con-

dus la Snagov : ear cand a fost spre sear la cina,
omorit Iii trapeiria monastirel. Corpul lul Cantacuzino
postelnicul fu ingropat la mongstirea MrginenT, a familie.
/Ear tara toatd plangg pre Const. Postelnicul, c a pierdut
un stalp mare, carele a sprijinit toate nevoile
El avu 6 bdep si 6 fete : DrdghicI, Mihal, Constantin,
Mate, lordache, Serban ; iar fetele furd mdritate dupg
Vintil Corbeanu Vel vornicul, un Catargill, Stanca cu
Papa Brncoveanu, cu Pang Filipescu, cu Costin i cu
Radu Cretzulescu vel Logot.
M. SPATAR DRAGHIC CANTACUZINO, fiul cel mare al
preced., boer Insemnat In cursul sec. XVII. 0 multime de
chrisoave vorbesc despre dnsul, intre altele o diplom5
de ,la Principele Racotzy, prin care i se acord titlul de
comte al Ungariel (1658). Vom vedea mal jos urmasiI fiu-
lul s, ngscut din csdtoria sa cu Fauna Boiceasca, fica
lui Dilcu. SA' vedem pe ceI altI fratl aI se :
MIHAt MARE SPATAR t 1716, inimic al luI Brancoveanu,
avu 1 fia pe comisul MihaI, si 5 fice mritate dup boeri
muntenl. MihaI spatarul erea un om invtat. Zidi bise-
rica Coltea i monstirile Sinaia, Ocna i Ramnic, fondnd
si alte asezgminte Inseninate. Fu ucis din ordinul Kg Ma-
vrocordat la 'Adrianopol.
CONSTANTIN STOLNICUL, calsgtorit CU Maria ; boer foarte
influent la curtea lu Brncoveanu, i consilierul favorit.
E al treilea fiti al Post. Constantin. Din cauza multor in-
trigi, se stria.' cu Brancoveanu Vod5., tocmal cand acesta
crea mal Incurcat. Avand Inalte cunostinte si calitf dis-
tinse, el fusese corespondentul fratelul s erban cu
chrtile Europene; i crea cu mare influent In tara. El avu
2 fete si dol b5.etI
RAD1.4 SPATAR C., care avu 2 copiI de la soti-a sa Stanca
Brezoianu; s STEFAN VODX. CANTACUZINO (1713-1716)
domn al Valachie. Acesta -urmd la tron luI Brncove4nu,
-ales In 15 Martie 1714. De un caracter bun, Incered maI
multe ImbungtatirI i desfiintd cte-va imposite. Ve'r cu
12

www.dacoromanica.ro
 134

Constantin Brancoveanu intretinu relatiunile amicale ale

acestuia cu Austria. Fiind mazilit de Ali-Pasa, fu inlocuit cu
Mavrocordat, care tradand o corespondent a nefericitulul
dorm, acesta fu chemat la Constantinopol, si decapitat im-
preun cu tatal se'il in Iulie 1716. Sotia sa Patina cautase
In zadar sal scape, si fu silit s fuga cu fiii sI, prin Ita-
lia si Germania si apoi la Petersburg, unde muri in 1740.
De pe cand domnea sotul eI, se vorbeste de o drama
petrecuta: Mdtusa doamnei, Calugarita Olimpiada, acuzata
eh' ar fi exorcisat'o, fu inchisa de vie int'o chilie la mo-
nastire, si cloud servitOare ale el spanzurate. (v. Laurian.
inag. is. V. 183).
Patina rmase In Rusia, cu fiii ei: RADU Si CONSTANTIN,
beizadelele, amandoul ajunsl generali-majorI r armata
rusd, Constantin stete 40 de ani inchis in Austria si fu
liberat de Iosef II ; avu 2 fiT fr urmas1 ; iar Radu
(Rudolf), devenise foarte puternic, knz i stpan heredi-
tar al ordinului Sfantu-George Constantinopolitan, cu drept
de a crea nobili, i muri In Rusia.
MATEI AGA Cantacuzino, fratele luI Const. Stolnic i fi5
al 4-lea lui Const. Postelnicul, muri la 1679 incd tanr. El
zidi mon5.stirea Poiana de langa Campina. De la sosia sa,
fica a lui Duca, avu fia pe: SPATARUL TOMA CANTACU-
ZINO, renumit pe timpul lui Brancoveanu, cand impreuna cu
Cantemir trecu armata valacha in partea Rusilor (1711),
In loc de a sustine pe TurcI, Cronicele timpuluI vorbesc
mult despre dansul. Ducea un trai somptuos ; el zidi mo-
nastirea Poiana impreund cu tatl sii, si fu casatorit cu
Maria fata Cuparulul Duca. Sub Petru cel mare, la 1711,
fu primit in serviciul RusieI ca general-major ; impreuna
Cu generalul Pen luase cetatea Brila.t 1721, fail copii,
In domeniile sale din Rusia mica.
IORDACHE SPATARUL Cantacuzen, al 5-lea fi al luI Const.
Postelnic, Era foarte iubit de fratele s Serban, care mu-
rind, II ldsa tutor al copiilor s'l; iar pe cand domnea if
incredinta misiunl de incredere. Sub domnia luI Bran-
coveanu e mare Spatar, El fusese chiar candidat la dom-

www.dacoromanica.ro
 - 135 -
nia tril, dar nu fu ales fiiml prea Varian Nscut la 1661,
muri in 1692, Inainte ca discordia sa fi isbucnit intre fa-
milia luI Brancoveanu si CantacuzenI,
*erban VodA, al saselea fl al postelniculdi, dete nastere
la o rarhura a familief, care Impreuna i paralel cu a fra-
teluI sei DraghicI s'a perpetuat pan, ac,II. Vom vorbi pe
rand de amandou.
Rainura lui Dreighici Sfidtarul.
Marele spatar DrghicI Cantacuzino muri otravit de gre-
cul vistier Balasache, i avu 7 copiI: 3 fete maritate cu
boeriI: Candescu, Campineanu i Isvoranu ; doi fiI ti-
nerI ; marele Vornie erban; si
PARVU STOLNICU CANTACUZINO, Insurat cu Ilinca Bajeasca,
fica mareluI Ban Mares, cu care avu patru copii. Despre
dansul vorbesc i cronicele. In 1689 fu numit ispravnic al
monastireI Horezu, pe care Brancoveanu Incepuse s'o zi-
deasc, unde intamplandui-se grea boal, a. murit acolo,
care nu putind Intristare domnuluI i neamulul a dat, c
om erea iscusit.... Erea Inca foarte tanr. Din copiii
fata Patina lua de sot pe Barbu Petroian: CONSTANTIN
n'avu de cat un fiti fr urmasI; iar eel aii doI, MateI
Parvu, avura descendentI.
BANUL MATEI CANTACUZINO, numit Mdgureanu, fiul cel
mare .al StolniculuI Parvu, de la sotia sa Fauna Rustea
avu cincI copii: 1. despre Constantin, cel mare, vom vorbi
Indata; 2. PARvu (1739) n'avu de cat o fat. Maria Bals ;
MIHA, fu Insurat cu Elena Vdcareasca, cu care avu 4
fice,din earl Punica se marita foarte 0,1-lard in 1769,
cu Const, Cantacuzino fiul lui Matef, din ramura luI
erban Vv., i. muri de 17 aril', la 1770 In Brasov.
Maria tinu pe Boerul Frcasanu; In fine 5. ultimul al al
BanuluI MateI e RADU Cantacuzino, la 1750 polcovnic si
ap.ol general rus. Diu sotia sa Mayrocordat avut fi pe
IANCU (1756-1828) colonel rus, si pe Nicolae, din carl
sunt urmasI In Rusia,
CONSTANTIN CANTACUZINO Mdgureanul, fiul cel mare al

www.dacoromanica.ro
 136

vel Banului Mate, plea la anul 1733 In Moldova, luand

In astorie pe Safta Cantacuzino fata LogofkuluI Ior-
dache, din ramura Deleanu. El se numi ast-fel: C. Can-
tacuzino Magureanu-Deleanu, i muri In Moldova la 1761.
In afara de 3 fice mritate, avu de at pe
Vistierul ION CANTAcuzmo, insurat cu Elena Bal. A-
cesta e tatal a patru fil, dintre carI: NICOLAE Cantacuzino
continua' descendinta acestei ramuri, avand cind baeti: Du-
mitru, Ion, Vasile, Mate, Nicolae. Din ace0ia. urma0 (ac-
tuall), avu numaI
VASILE CANTACUZINO, al Cann* copiI sunt: Pulcheria Mi-
clescu, Maria Ion Pallady, Elena Ghika Bude0T, i fil
CANTACUZINO, inginer, eful acesteI liniI a Can-
tacuzenilor, MATE! i NICOLAE Cantacuzino.
Cea alta brans actual:A din ramura lui Drag-hid, se
trage din :
PARVU II CANTACUZINO MARELE BAN, fffil lui ParVll I,
frate cu Fiind mare Ban, Caterina II Imparateasa
Rusiei, II adreseaz o scrisoare In 19 Ianuarie 1768, feli-
citandu'l pentru partea activa ce luase in rsboaele contra
Turcilor. In acelas an chiar, pieri in lupta contra Tur-
cilor de la Comana. Sotiile sale all fost : fata TigveanuluI,
de la care n'avu copil, 0 Victoria Rosetti. Avu 3 fice
Safta Brbatescu, Ecaterina Balaceanu i Smaranda
tin eanu ; iar fl pe: IoN CANTACUZINO, casatorit cu Maria
fiica satrarulul Bozianu n. dupa 1700. -I- la 1760. Acesta
continua filiatia prin fiul
IORDACHE CLUCERUL Cantacuzino (1747-1803), pe care
Il intalnim adesea in timpurile din urm ale secoluluI tre-
cut. Din sotia sa, fica marelui Vornic Stefan ParFoveanu,
avu dol beti :
GRIGORE CANTACUZINO mare vornic (1800-1849), fiul
doilea al 1111 Iordache. Insurat cu Luxita Kretzulescu, avu 3
fice (Zoe George Ghika, C-tesa Maria de Castillon, i P-sa
Smaranda D. Moruzi) 0 un fi:
GEORGE CANTACUZINO n. 1837, OM polific, f. ministru, f.
primar al Bucurestilor ; ministru de lucr. publice 1870, din

www.dacoromanica.ro
 187

nod 1873-75, senator si fost presedinte al Camerei (1889)

si al Senatuliii roman (1892), etc. "'eful partiduluI conser-
vator (1899) si actual President al Consiliului. Cdstorit cu
Ecaterina adleanu, avnd 2 flice si 4 MIHAIL deputat,
NICOLAE, Irma,SERBAN, GRIGORE 0 Alexandra.
CONSTANTIN CANTACUZINO CAIMACAMUL, fost m. postelnic
inainte de 1848. Fiul lui Iordache Cantacuzino. Dupd cd-
derea lui Bibescu, i dupd ocuparea tril de trupele oto-
mane, cele 2 puterl suzerane numird pe Cantacuzino,
Caimacan al principatuluI, In care demnitate stete 'And
la 1 Ma. id 1849 cand se numi domn B. tirbey.El moa.re
la 1877, avnd de la sotia sa Zoe Sltineanu, o ficd si trel
fii : Alexandrina Mano, Ion, Grigore, Adolf.
ION CANTACUZINO, 1-14 fia al luI Const., fost de mal
multe ori deputat i ministru al justitieI (n. 1820-18 . ).
Cdstorit cu Maria Mavros, are fii pe JEAN C. 0 fice pe
Zoe Dem.-Sturdza, Sevastia Carp, Maria Sutzu, Olga cdpit.
Miclescu, Elena C. Sturdza, Constanta Romalo, Alma Miclescu.
GRIGORE CANTACUZINO n. 1829, fost Director general al
Teatrelor, f. magistrat f, deputat, f. prefect, fost Efor al
spitalelor, senator, etc. Flied d-na General Lahovary.
ADOLF CANTACUZINO, al 3-lea fig al lui Const. Caima-
canul. Fost lnalt magistrat multi anl, etc. De la sotia sa,
ndscutd Yarka are doi fii : CHARLES-ADOLPHE, n. 1874, si
ADOLPHE, n. 1882.

Ramura lui . erban-Vodcl.

ERBAN VODA. CANTACUZINO, (1679 1688), domnul Va-
lahieI, frate eu DrAghici, 2-lea -fiti ca vir-st. -al Postel-
t
nicului Constantin. n. 1640 1688. Sub domnia luI An-
tonie Vod, In 1669, fusese mare spdtar. Duca Vodd il fdcu
mare Logofdt, Insd bAnuind Intr'nsul un competitor, se pre-
gAtea s-1 omre, cand Prta 11 alese domn. (1679). In
timpul domnieI, cdutd s scape tara de jugul turcesc ; dar
totusI fu silit sd ja parte la asediul Vienei sub Kara-IVIu-
stafa In 1683. El ajutd n ascuns pe asediatf, carI la 12
Sept. acelas an fund scdpati de regele Poloniei, Ion So-

www.dacoromanica.ro
 - 138 -
bieski, care sdrobi pe Turd. Victoria crestinilor avu f-
sunet: erban Vv. prata de aces't lucru declarandu-se ne-
atrnat, i trimese pe fratele S Iordache in solie la im-
peratil Rusiel si Austriel; call i promiserd tronul imperial
al ConstantinopoleI (I), dac va isbuti s gonsca pe Tura
In Asia. Adunand o armata de 30.000 elmenI, se pregatea
s aplice planul, cand pieri in mod misterios: o parte din
boerI, in frunte cu fratele seTi Constantin si cu Brancovnu
Il otraviser la masa, speriatI de planurile sale (16 Oct. 1688)
Nepotul s Brancoveanu, if urma la .domnie, Amintirea
lui insa a re'mas nepatata i gloriosa ; lasand trif imbu-
ntatirl si asezdminte. Cronicarif ne fac un portret de 1aud6
asupra lui. De un caracter aspru si violent cu adversariI,
era un barbat frumos si inalt de statura, inspirand respect
tutulor. De la sotia sa : D6mna Maria, avu pe Gheorghe,
patru fete, carI tinura pe Pr. Cantemir, boeriI Urdreanu,
Balaceanu i Vlasto.
Acest ramura a lui Serban W. se dice RiFOVENT, dupa
mosie, in opositie cu cea a luf DraghicI, disg. MAGURENI.
BANUL GHEORGHE CANTACUZINO Beizadea, fiul lui erban,
juc un rol insemnat in istoria I-eI jumatatI a secol. XVIII.
BoeriI Il vole' ca Domn. Avu titlu de mare Ban in tim-
pul ocupreI Olteniei de Nem(I (1718); iar etre sfarsitul
vieteI locui in Transilvania cu copii self, unde se refugiase.
Insurat in dou rindurI, cu Casandra Rosetti i cu Lu-
xandra ; Ficele sale tinura: Maria pe Toma Briloiii i Ilina
pe spatar Campulungnu. Din bdeff, Iordache muri fara copil;
MATEI, fiul princ. Gheorghe, comte al Imperiului Ger-
man, boer mare in Valachia, insurat cu Joita Dudeasca,
Fusese mare comis i spatar, etc. Mate' avu 2 fiI, pe CONS.
TANTIN f tanr 1773, in varsta de 22 anI ; i care fusese
insurat din 1769 Cu Paunica Cantacuzino, fica luI MihaI
la 1770, in anul nasteril fiului lor Parvtiletu, care
muri- de asemenea tnr de 16 anI, i pe NicoLAE
(al calla' fia MATEI, dis Beicu Aga5 muri in 1833, fara
urmasI din cele 2 Stitii ce ayusese).
LOGOFETUL TOMA CANTACUZINO, fiul maI mic al luI Gheor-

www.dacoromanica.ro
 139

ghe Banul, si frate cu Mate, insurat cu Maria Brezoianu.

Boer cu mare influentd la curtea domnilor fanariotI, sub
cari e mare Logoft. Ficele sale se mdritard, una cu Sa-
trarul Mihai Brbdtescu, cea altd cu boerul Topliceanu.
MATEi CANTACUZINO, spatar, fiul luf Toma, numit si Cor-
neanu, tria pe la jumtatea veacului trecut. Avu urmas pe :
GEORGE CANTACUZINO Rif0VeallU, insurat pu , i carI
avu 2 betl, in secolul nostru : Constantin si George.
CONSTANTIN CANTACUZINO, cdsdtorit In dou rdndurI, CU
Maria Budisteanu si cu o Mavrocordat. E fiul intdI al luI
George. Copii si sunt :
NICOLAE (din I-a.) GEORGE Cantacuzino, fost ministril
de finance, fost deputat si Director al Cdilor ferate etc.
t 1898; CONSTANTIN, doctor In med., cdstorit CU Sa-
bina Brdtianu. Fi IoAN.
GFHTA (George) CANTACUZINO, al 2-lea fill lui G. si frate
Cu Const.; cdstorit cu o Floreascd. -I- 1891, avu patru copiI :
ALEXANDRU4 f. Director al Imprimerie Statului etc. ;
ION inginer, cdsdtorit cu Zoe Wartiadi avand 3 fii (George,
erban, loan si 2 fete); GEORGE C., eds. Cu L. Costaforo
avdnd 2 copil (George, Serban) ; si ANA Dr. Kalindero.
Aceasta este in prescurtare genealoga Cantacuzenilor,
a cdror filiatiune nu se intrerupe pAnd la impratiI din
C-tinopl, i p6te maI 'nainte, dup cum se Vede in cartea
de aur a familiei.
Armele vechl ale familie coprind ma' multe semne,
concedate de curtea: imp'eriald din Viena prin diplome, st
peste carl se afld armele caseI de Valois : de azur, 'cu
flori de lys de aur.

Ramura Moldova
Din fiul t el mare al lui Andronic Cantacuzino, venit
stabilit intdI in Moldova, derivd acest ramurd, divizatd
ea In alte cloud, numite dup mosie Delen1 i PascanI:

www.dacoromanica.ro
 140

GEORGE CANTACUZINO, mare vistier al Moldovei la 1633.

Ceff doi fif al s61: Toderas si George art dat nastere la
dou branse deosebite.
Ramura zis ci Deleanu:
TODERAS Cantacuzino, fiul luI George si nepot lui An-
dronic, a avut trei fif. Din acestia, Vasile n'avu copii, loan,
cel mare, continu familia pAnd adI ; iar ILIE CANTACUZINO
marele vistier (1700), avu o singur. fica Balasa, sotia
Brancoveanu. El crea boer insemnat al Moldovel sub Ra-
covitzd, Cantemir i Mavrocordat (1700) : c.... crea acest
boer de mare cinste la Nicolai Vodd, cum dice cronicarul
Mustea, c numaf cu dnsul grdia Nicolai Vodd din top*
boerif pmntenI ce maI mult este de socotit
nu pentru voia lui, ci pentru voia Brncoveanuluf, dom-
nul muntenesc if facea acea cinste..... Sotia sa erea
Maria, si el muri fr fi, inainte de 1720. (v. Let. m. III,
92, 115).
IOAN CANTACUZINO, Antdiul fiti al lui Teoior (Toderas)
avu maf multe boerii inalte in Moldova ; i tref fif: George,
Serban (cAlugdrul Sergie) i Teodor.
De la acest din urmd, TEODOR (Todirasc Canta) mare
Stolnic, din satul Romanif, deriv o ramurd a familief prin
fiul s loAN fost paharnic, mare sptar i Logoft (1749),
cunoscut cronicar; (avu frate pe km); urmandu-se ast-fel
descendentd: fiul lui Ion crea ILIE C., care avu pe CONS-
TANTIN, tatl lui ALEXANDRU Cantacuzino (act) ; al cdruf
al. este VLADIMIR Cantacuzino, fost oficer etc.
IORDACHE CANTACUZINO 41s DELEANU,Tharele Logoft al
MoldoveT, fiul cel mare al lui Ion, de la care descinde
aceast. ramurd. La anul 1716 in divanul lui Mihai Raco-
vita W., cumnatul sfl, erea mare comis, la 1738 mare
Vornic i apoi Logoft. La 1738, cnd crea in tara gro-
zava epidemie de cium, s'a oprit Vodd Grigore Ghica,
11'a:1i venit la Iasi a.' mureati prea rti de ciumd ; ce ail
trecut la sat la Delerff, in tinutul Harluldf, la vornicul
Iordaki C. Deleanul i a ezut acolo pand in Dechem-

www.dacoromanica.ro
 141

vrie.... (Letop. Neculce II, 405). De la sotia sa, fata luI Ra-
covitz5 V. avu patru copif : Ionit de care vom vorbi,
GEORGE Canta, care avu 2 fete, din carI una mdritAndu-se
Cu un Ghika, a trecut ca zestre mosia DeleniI, dup6
care acea ramurd a Ghicilor a luat numele de Ghica De-
leanu. SAFTA Cantacuzino, care se mdritd cu Constan-
tin, fiul lui MateI, din linia Cantacuzenilor din Valachia
(Maguren1). Acesta trecu in Moldova, unde muri la 1761
(v. urmasii lui din Valachia). Inrudind ast-fel dou ramure
ale familiei, el se numea Cantacuzino Mgureanu Deleanu.
Balasa f mdritat cu un Hrisoscoleo.
Marele Logofk IONITA CANTACUZINO, fiul Iordache.
A fost mare Hatman, la venirea luI Grigbre Ghica in 1764.
La 1749 fiind incd tartar, figureazd in divanul luf Cons-
tantin W. Racovitz5. ca Vel Cdmdras. (Despre Ilie Canta,
fiul stolnicului Teodor i frate cu Ion, spune letopisetul ver
primar cu Ionit i Iordaki Deleanul. Acest Ilie fusese
decapitat de Vod5 Callimaki la 1762.)
Ionit Canta avu de la sotia sa, Zoe Ghica, un. fi:
Marele VORNIC MATE! CANTACUZINO, fost si mare vistier
al Moldovel, care la 1791 se refugid in Rusia unde deveni
consilier de stat efectiv, cup-And i alte mari demnitAti.
El muri la anul 1817, 15.sAnd 5 bdep de la sopa sa Raluca
Callimaki. Din acestia, doi n'avur urmasl si nu jucar un
mare rol. GRIGORE, al II, fu general-major in armata rusd
si muri la 1812 in 136tAlia de la Povrodina, neldsAnd urmasI.
Fratil sel. George si Alexandru, se distinserd in Rusia,
avAnd fie-care urmasi ; formAnd 2 branse. (act.)
1. ALEXANDRU CANTACUZINO, al 3-lea fia al lui MateI.
Sambelan la Curtea RusieI, lud parte insemnat la revo-
lutia greceascA din 1821; i muri IF. 1841 la Atena. Din
sotia sa Elisabeta avu pe : DUMITRU, ai cdruI urmasi
trAesc in Bavaria (Fill Alexandru, Theodor si C-tin)
MATE! C., cdsdtorit cu Ernestina Ghica-Bleni, a avut
pe GEORGE Cantacuzino, al cdrui fig este (act.): LEON
CANTACUZINO, c5sAtorit CU Ana .V5.c5rescu. MIHAI, .alt 1'16
al luI Alexandru, are descendenp in Rusia, prin fiul ski Pavel.

www.dacoromanica.ro
 142

2. Knzul GEORGE CANTACUZINO, fiul 11.11 Mate.1 i frate

Cu Alex.; Colonel in cavaleria ruseasca, lua parte la cam-
paniile din 1807, 1812 si la revolutia din 1812 Cu fratele
sri. Cstorit Cu P-ssa Elena Gortchakoff, el muri la 1857.
In 1821 fcu la Iasi, o proclamatiune catre popor, pe care
(o iscaleste: qKnz Gheorghe Cantacuzin Deleanul. Vornicul
Beldiman vorbeste In Tragedia sa, rolul ce dnsul a jucat
In revolta greceasca. (1821). (v. vers 1500, cit.) El a avut
patru baetI :
1. LEON, din care urmasi In Rusia ; 2. GRIGORE, avu
de asemenea 3 fil, in Rusia ; 3. KNZUL GEORGE Can-
tacuzino, guvernator al BasarabieI insurat cu Elena fica
luI Anastase Basotd, avand 3 fil : ARTUR, Anastase t,
Alexandru t; iar 4. MIHAY, avu 2 baetI in Rusia.

Ramura Pafcanu.
Fiul luI George vistierul, venit in Moldova, se cherna
tot GEORGE (sail Iordache) i traia Inca pe la inceputul
secoluluI XVIII. El e tatal luI IORDAKI CANTACUZINO de la
PascanI, vel Spatar al Moldovei. Fiul acestuia, CONS-
TANTIN pare ar fi avut mal multi copiI, dintre carI,
IORDACHE (George) CANTACUZINO, fost mare Logoft. Tria
pe la finele secolultri trecut, figurand ca boer mare in di-
vanurile domnestI. El avu de fii pe: Costache, Alexandru,
Dumitru si Grigore carI n'avura urmasI, i MIHALACHI C.
care a lasat numaI dou fete : Vdcareasca i Ruxandra
sotia luI Pdnait Bals.
1. CONSTANTIN CANTAcuziNo-Pascanu, fiul luliorclache III,
insurat Cu o Rosetti avu 3 fete maritate si 2 fii: LAS-
CARACHE Cant.-P., casaitorit de 3 orI, avnd 2 fiI : CONS,
TANTIN CANTACUZINO-PaFariU, fost deputat etc.- Castorit
cu Maria ArgyroPol; ALEXANDRU, vice-presedinte al Se-
natului f. prefect etc., casatorit. cu R. Calimaki, precum
si flied Lucie Mavrocordat.
NICOLAE frate cu Lascarache, fost ministru de jus-
titie si de interne al Moldovel in timpul Caimcmiei lui

www.dacoromanica.ro
 - 143 -
Vogoride; adversar al UnireT. Avu flea. pe Pulcheria t
1865, din castoria sa cu Lucica Pallady.
2. ALECU CANTACUZINO-P.,. fiU1 lui Iordache si frate cu
Constantin a avut maI multe fice (din cari: Maria Sutzu)
si un singur fiil :
IOAN CANTACUZINO (ZIZINE), literat distins si OM politic
(n. 1829 t-1897). La 1857 erea ministru al caimacamiei;
J. a 1870 trimes la Belgrad, apoi Director gen. al Teatrelor.
S'a ocupat mult cu stiintele exacte. In 1880, publica la
Paris traducerea aforismelor lul Schopenhauer si in 1885
(Bucuresfi) celebra traducere francez5. a peril' aceluiasi
ilustru filosof: Le monde comme volont & feprsenta-
tion. (3 vol.) Decedat 1897, fr. urmasf.

www.dacoromanica.ro
 CANTEMIR
(MOLDOVA)

Origina familiel Cantemir erea tatard, si se licea Ca' des-

cinde dintr'un CHAN-DEMIR, dup cum arat. i numele.
Despre neamul s, insasi Dumitru Cantemir dice: caceasta
familie erea in mare vaza la Mrzestif din Tartana pentru
nobilitatea sa i imensele sale avutii. Dup traditiune,
familia Cantemir deriva de la TIMUR-LENK (1401), marele
cuceritor al Asiei. Aceasta pare a o proba chiar i numele
insasi; cad. Kan Temur sa can-temur inseamna san-
gele lul Temur sa persoana descinc,Ind din sangele lui.
Until din Cantemiresti avusese curagiul a se substrage
atat de sub puterea Chanului cat si de sub jugul Turcilor,
si s'a luptat in curs de maI multi ani cu succes contra
mai multor Seraskiri, i probabil c el si-ar fi pastrat mult
timp independenta, dac nu ar fi fost sedus printeun trac-
tat inseldtor. Adia. Turcil vlnd ea Cu armele nu pot
face nimic contra lui s'ati. prefacut Ca' ar voi s inchee
pace cu el; s'ail invoit la toate cate le-a cerut dat
fitful de Bey si privilegiul de a purta 3 tuiurl. Dar dup6
ce rail avut in partea lor cu modul acesta, Turcii putin
dup acea ail pus mana pe el si omorit. Fratil lut
supus din noil Chanului, care le-a dat voe a locui
in provincia Akerman i Kilia.
Fiul sal, SAVA CANTEMIR, a stat iarasI in gratia Hanu-
liff ; dar si-a schimbat numele, i fiind-ca tatal sil a fost
Bey si-a luat supranumele de cBegu Mirza care apoi a
trecut la fii si-chiar la stranepotii acestora. Pe timpul cand
Constantin Cantemir erea domn in Moldova, cunde mer-

www.dacoromanica.ro
 -- 145

gand la parintele met', 4ice istoricul Cantemir, II nail is-

toria antecesorilor sa asa precum o stia din traditie, prin
care singur, s'a sustinut memoria GenealogieI lor tata-
rice. El maI spunea, ca pe timpul cand Canul perse-
cuta maI aspru, un Cantemir din familia lor, s'a refugiat
In Moldova la principele acesteI trI si a primit religia
cretina. (Cantem. Ist. imperiulul otoman, 639). Acest Bey
Mirza sat' Saya Cantemir, scapa Moldova de o calamitate pe
timpul domnieI luI Constantin V., adic abtand pe 'Mari de
a prada tara, luand el pe Domn sub garantie.
TEODOR CANTEMIR, tatal primulul domn cu acest nume,
stim c a fost omorat de TtarI In Bugiac, dupe' care
fiul sal se refugid In Polonia.
El a avut 3 copii, pe Macrina, rrecasatorita t 167T,
Constantin, care domni si NESTOR (1635-1683).
CONSTANTIN VOD CANTEMIR, supranumit In domnie B.-
tranul (1685-1693). Dupe mrtea tatluI sal, se refugi.
In Polonia, unde fu crescut i unde servind timp de
17 ani In armatele regilor Ladislas si Casimir, cdpata
gradul de colonel. Pe urma trecu In serviciul luI George
Ghica principele Valachiel, fiind mare ceaus, si sub
Dabija domnul Moldovei, care-1 falcu Capitan al Bar-
laduluI. Sub Duca Vod fu mare clucer. In 1672 sub
.tefan PetriceIcu Voda, Cantemir, pe atuncI marele ser-
dar i comandant a 3 judete de la fruntaria Poloniel,
scap haremul SultanuluI Mahomed IV care erea sa fie
rapit de PolonI dup batalia de la Cochzim. Cand Dumi-
tru Cantacuzino fu depus In 1685, Constantin Cantemir
cpt tronul ca rsplata a serviciilor sale. Dumitrascu
Vod, gelos de favoarea de care se bucura pe lang Sul-
tanul, 11 denunt. SeraskiruluI Soliman-Pasa.; dar el sti
s se justifice si Pasa fu chiar acela care'l propuse PorteI
pentru tronul Moldovel, In locul aceluI ce voia pearda.
In timpul domnieI sale, aproape tot timpul ocupat de fsboiul
lui Sobieski cu Turcil, ti s, se mentie n positiunea grea
pe care 0- crea vasalitatea sa cu TurciI i sympatiile de
crestin catre Polonia. TotusI refuzd lui Sobieski sd se a-

www.dacoromanica.ro
 - 146 -
lieze Cu dnsul, cand navli in Moldova in 1685 si 86. Il
ajut pe ascuns carid fu silit sa se retraga dupe lupta de
la Boian, si-1 scP de la un desastru complet. Conduita
luI inteleaptd i permise s pstreze pnd la sal-sit fa-
voarea Sultanului, si avu rara fericire s moar pe tron,
dupa o domnie de ppt ani (1693). Facuse o gresal in
cursul domnieI sale, prin omorirea logofkulul Miron Cos-
tin si a fratelui acestuia Velicico Hatmanul. Constantin
Cantemir avu 2 Antioh i Dumitru, carl amandoi fur
domnl, si 2 fete : Roxana i Elisabeta.
ANTIOH CANTEMIR, domnul Moldovei in dou' randuri:
1696-1701, si a II-a para. 1705-1707.
In prima Jiff domnie boerif Rusetesti revin din noil la
putere. Antioh Cantemir, trind rai cu Brancoveanu ca
tatal s, domnul muntean ii d toate silintele, facnd
a se mazili Antioch V, sill inlocui cu Constantin Duca,
In a doua domnie, A.ntioh se impacd cu Brancoveanu.
Turcii luara pe Moldoverii la Bender spre a intari fortifi-
catiile; Cantemir da insusi exemplu oamenilor sei spand
la santuri ca ultimul soldat. Dar pe cand Cantemir &AO'
la Tighina, altii 11 spail pe dnsul la Constantinopole,
zice Neculce. Inteadever, peste. putin fu iiilocuit.
DEMETRU CA NITEMIR (1710-1711) Principe al Moldovei.
Cum vine In tara ve.cland c aproape toff boeriI se pie.
casera cAtre Rusia, intr si el in legatura cu Petru cel
Mare, prin care asigurd clomnia familief lui, supunnd insa
Moldova cu totul impratiel rusesci. El igadui lui Petru
provizii inctestuldtoare i tr numr de oaste, pentru for-
marea cdruia primi ca i Brancoveanu o suma de bani,
Turcii aveaii mare incredere in el, In urma, and simtird
ca a fost trdati, Cantemir trecuse deja in lagarul rusesc.
Petru cel mare trece Nistru i ajunge la Prut; el ins
fusese amdgit cad proviziile lipseail cu desvrsire. Dup
ce vizirul Baltagi Mahomet trecu Dunarea, inconjur armata
lui Petru, .fometoasa i lipsita de cavalerie tunuff, din
pricin c toff cail perise; Petru cel mare fia prins, apoi scdp,

www.dacoromanica.ro
 - 147 -
si se alese din acest rsboI numai cu perderea AzofuluI.
Cantemir fugi in Rusia cu mulp din boerii ce trecuser
In partea Rusilor. El fu foarte bine fratat de Petru cel
Mare, fiind un om de inalt valoare. Stia un-spre-c,lece
limbI mixlerne i vechI si a scris multe lucrrI importante.
Ast-fel historia incrementorum atque decrementorumaulae
otomanicae ; Descriptio Moldaviae ; Divanul lume>
Vita Custantini Cantemiri ; Istoria caselor Cantacuzen si
Brancoveanu ; cronico Romano-Moldo-Valachilor ; Sis-
tema religiel mahometane ; historia ieroglificd.... etc.,
In cari se arat un istoric si filosof de mna indI. El e
cel maI Invtat dintre RomniI din timpul sil i multe
din operile sale a fost cunoscute contimporanilor se ;
In 1714 erea ales membru al AcademieI din Berlin.
t
El fu cstorit cu Casandra (n. 1683, 1713), fica Dom-
muluI MuntenieI Serban Cantacuzen. In 1714, dup
Casandrei se retrase la Petersburg, unde isprvi istoria
Imper. otoman, i In 1717 se cstori cu P-sa Anastasia
TrubeskoY, cand fu numit Consilier particular al Impra-
tuluI. El se stinse la 21 August 1723, In domeniile sale de
la Harcov In Ucraina, chiar cnd fusese numit principe al
sfantuluI imperi. El avu copil pe : Maria (n. 1700
t 1757), Smaragda (n. 1701 t 1720) ; Serghie t 1707 ; MATEI,
Insurat In Rusia, ara copiI ; CONSTANTIN, t 1747;
t
ANTIOH II CANTEMIR, nscut In Moldova 1709, .Paris 1744.
Fu crescut la Academia de teologie din Moscova i apoi la
cea din Petersburg. In 1731 numft rezident la Londra ; In
38 ambasador la Paris. In 1727 Cantemir debutd cu un
volum de versurI: Symfonie pe psaltirea dedicad Cate-
rine I Inainte de a pleca la Londra scrise maI multe
satire si opere usoare, cari se pot considera ca primele
In literatura rus. modern ; In satire atacd adesea pe ini-
miciI lul Petru cel Mare si pe aI reformelor sale. Editia
Intreag a scrierilor sale a esit In ruseste la 1847.
O vara a sa, fica lui Antioh Vodd Cantemir tinu In cd-
storie (1708) pe Radul Brancoveanu, fiul luI Constantin
Vod, decapitat impreun cu tatal

www.dacoromanica.ro
 - 148 -
Antioh Vodd Cantemir avu 0 un till, pePr. CONSTANTIN
CANTEMIR, fost general in armata rusd si cdstorit in dou
rndurI: 1. Cu Principesa Natalia Golovin i 2. Cu Pr.
Sofia Paskov, t 1783. A avut dol copiI: pe MARIA care
s'a csatorit cu boerul roman Campineanu (v. Campineanu)
i PR. DIMITRIE, polcovnic in armata rusd. Generalul
rus Munich, in 1739, dup ce WA' Hotinul de la Turd,
voia s pue domn al MoldoveI pe Constantin Cantemir,
care i0 avea oastea sa, i care erea cu totul devotat
RusieI. Astd-di nu se maI cunosc descendentl directI din
aceast familie princiard a Moldova

www.dacoromanica.ro
 CARJA
(MOLDOVA)

Familie veche din Moldova, all stinsd, si pe care o gA-

sim inflorind din secolul XV, si In secolul urmAtor, dand
mal multi boerl insemnatI.
Pe la 1440 trAia un CARA anagnost al mitropolituluf
Tamblac, fost in conciliul din Florenta (1438).
$ARDRU CraJEVICI, fiul acestui Car-A care erea diac,
scriitor de documente, 11 gsim in 1497 si 1499 (Uricar XVII).
Pare cA fiul s erea boerul:
COSTEA CARJ (sail Luca), marele Stolnic In 1513, 1515
sub Bogdan Voev. Polonul Stanislas Gorski vorbeste despre
dansul inteo relatiune a sa asupra pacel dintre Poloni
Moldovenl, la 1509: Kyrsza magma dispensator. - - Acest
boe mai targill, in 1523, tine, un discurs politic regeluI
polon Sigismond I, care a rmas vestit, fiind i unul din
primele discursurl ale until roman, care ni s'ail conservat.
Alexandri, In admirabilef poernA : Dumbrava,rosie, ne
presint pe Carja In lupta, (1497) deja bdtran dar viteaz,
de un caracter din cele mal nobile. In loc sA se lupte
cu Toporski bAtrA.nul, s-ef Polonilor, amandoi stall de o
parte Imbarbatand pe al lor. Dialogul acestor cavalefi ma-
retl e admirabil. Pobonii sunt invinsI la urmA, i CarjA
se duce la domn, careq dice:
Chi-A tu fal mi-al facut!
Ca tine fie-ti neamul viteaz i priceput.
Marele boer Carja, e pote tatAl lul :-
CARJE, PARCALABUL de Neamtz, care e gdsit cu aceastA
13

www.dacoromanica.ro
 150

importanta demnitate in documente din 1528, 29 si 1530.

In afara de acesta mai avu i alte titluri de boerie.
Alte relatiuni nu avem despre dansul. Filiatia se con-
tinua mai departe :
PETROVICI CARA, care trdia pe timpul lui Petru Rares,
pe la 1540. O spit a familiei, scrisd la 1815 ,de Pe-
trache Carja, incepe de la acesta.. Petre Carja mai avu un
frate Damian ; iar copii, trei fete si un baiat : Irina, Maria si
VASILACH1 CARA care tria pe la 1575,i avu de fiil pe:
GHEORGHITA, HATMAN 0 Portar de Suceava la 1591 (7099)
April., relatat de un document. Fiul acestuia, este DAVID
CARJ, parcalab de Roman sub Movil Voev., care maI
avea 2 frati. El lasa. 2 bdeti: Vdsilaki, a carui ramura
.nu presina interes, si care se stinse pe la finele secolnlui
trecut; si al doilea pe:
ANTOHI CARA STOLNIC, contimporan cu domnia lui Va-
sile Lupu1.2-- Fiul sal ANDRONAKI tria pe la finele secol.
XVII, avand 2 feciori: pe Antohi si pe TOADER
Acest Teodor avu pe Grigoras si pe IOAN Carja, care
cumpra mosia fratelui s. loan Carj avea rangul de v.-
BAN 0 muri la anul 1827, lasand un singur fi, in per-
soana lui
PAHARNICUL PETRAKI Carja, ultimul descedent (a 1g-a
generatie)? al acestei familii. Sotia sa crea JorTA Cerchez,
fiica boerulul onit Cerchez, D-soar de curte a Doamnei
Moruzi. In revolutia greceasca de la 1821,
uS5rdareasa Carjef a dat cumplitul starlit,
Cu norasa i nepoata la un loc sivarlity.
Cum gice vornicul Beldiman.z Inteaceasta drama, Tur-
cii ucisera pe batrana, muma lub1 Petrache, pe sotia aces-
tuia Zoita i pe fata mica, in fata nefericitului boer. Pe-
trache Carla, muri la 1831, stingand prin el de tot aceasta
mare familie, i ne lsand de cat o fica : SMARANDA (n.
1812). (Ghiblnescu. in Archiva; Spita, famil.)

www.dacoromanica.ro
 CARP
(MOLDOVA)

Aceast familie stabilit In Moldova, venind din pro-

vinciile Baltice, In secolul XVI. Cantemir in cDescriptio
Moldaviae, citeaz familia Carp printre principalele nea-
mud* boeresti ale frii MoldoviT.
N'am putut avea, din lipsa de isvoare, de ct putine
adate despre trecutul acestei familii. Ast-fel gsim ca mem-
brii ai ei
DUMITRU CARP, SPATAR al Moldovei, Intr'un act al sii
prin care vinde medelnicerului Mihail Kesco o mosie, la
anul 1727. (Docum. Academ. rom.). Dumitrache Carp e
-de asemenea dovedit printr'un document de mosie din
anul 1758. (Id. Academ.).
TODER CA, boer isclit Intre mai multi altii, In actul
-de desrobire 'al vecinilor, din anul 1749.
La anul 1761, un CARP erea diac de divan, dup cum
:se co*nstat din diferitele acte domnesti, scrise de dnsul.
PETRACHE CARP f. paharnic, etc. care tria pe la mij-
locul secolului actual, posesorul mosiei Tibanesti, a avut
fi Pe:
PETRE P. CARP, D. Iasi 1837, oni politic,-seful-partidului
constitutional. A studiat In Germania. Sub Cuza a fost
secretar la agentia din Paris,la 1870 ministru, 1871 trimes
la Viena, Berlin si Petersbug, 1876 ministru In cabinetul
Catargi, 1882 ministru la Viena, unde laa" parte activd la re-
gularea cestiunei Dundrei. De la 1888-89 ministru de ex-
terne al cabinetului constitutional, 1891-95 ministru de do-

www.dacoromanica.ro
 152

; Senator, etc. Pe and se ocupa cu literatura, la

1864 impreuna cu Maiorescu, Negruzzi i Th. Rosetti a
fondat Societatea Junimea. Activitatea sa politick' se
poate cunoWe din istoria contimporanA a trii. In 1888 a
publicat Era noug discursuri asupra principiilor politice.
Csatorit cu Sevastie Cantacuzino, are co'Pii pe :
JEAN CARP, PETRE, GILMORE i NICOLAE i fiCa Elsa as-
toria cu Lt. Al. Sturdza.
Armele familieI sunt : Pe fund azur treI stele de argint,
dispuse 2. 1, cu ate 6 raze ; imprejurul scutulul bordur."
de argint punctat.

www.dacoromanica.ro
 CARPENIANIJ
(vALAcHIA)

Familie boereasc din judetul Dmbovita, purtand acest

nume din timpul luI Brancoveanu Vod5., dup vechia moqie
Crpenipl.
Inainte, In secolul XVII, et se numeati boerit Balote$1,
despre care avem date chiar de la 1600. Un document
de hotarnicie (ordonata de Constantin V. Mavrocordat)
spune precis c5.: s'ati ales i boerilor BALOTEV1 ce
le die Ceirftenifani. Moqia Baloteqtif din Muscel a apar-
tinut aceste familii.
Boeti din BalptWi gasim mal multi, afirmati de docu-
mente din sec. XVI. Ast-fel un chrisov din 1624, citeazd pe
un boer din BalotWI. Apoi Inteun inscris al Banului Radu
Buzescu figureazd (la 1648) FIERA POSTELNIC ot Baloteqff.
Intre docum. ArhiveI Statului, aflrn iari tre generatil
ale acestor boert: CANDEA POSTELNICUL ot Baloteti, trga
pe la 1650 qi inainte. Acesta avu un frate, al carut nume
nu e mentionat, al carui fecior erea FIERA cnepotul Cande
(1703). Exista' o tnrudire Intre neamul Balotescu si
acel al Bajeqtilor, cu cart aveail propriettI comune.
Tot la 1703, se citeaza fiul lui C5ndea, anume MUSAT
CLUCERUL BALOTESCU, care de la sotia sa Marula a avut
3 fit: Mate, Stroe i Pavlache.
De pe atund, fatriilia lu miinele de Carpen4anu.
Din zapisul de vnzare al Hine_ Carpeniqanca, din anul
1741, (act aflat in posesia d. Grigore P. Olnescu) reese urm-
toarea filiatiune:
Boerul HERA CARPENISANUL (Fiera), fost clpitan, avea

www.dacoromanica.ro
 - 154 -
frate pe Pavlache. Asa dar putem presupune aproape cu
sigurant dupd numele acestuia, c crea fiul lui Mupt Balo-
tescu, de mai sus. Her a avut dupal acel zapis, trel copiI:
CONSTANTIN POSTELNIC Crpenisanu, care era t la 1740;
BALAA Carpenisanu, martord in actul surora sale : -
ILINA CARPENISANU, care prin zapisul din 1741 vinde cumna-
tuldi ei (vr) Mihai, irnai multeryogoane de vie in Muscel,
la Crangureni.
PAVLACHE fratele lui Her, a avut fled pe ANcuTA, sofa

Tot ca martor, in acel zapis, figureaz i RADU Crpe-

nisanu.
Intr'o hotrnicie a mosiilor Balotestilor cji Crpenisen
(tot in posesia d. Gr. Pd Olnescu, printre actele Mosief. Gheqti),
se citeazA la 1746: Luca si fratele se.1 Dumitru; MIHA1 lo-
gofkul ginerile PavloaiceI;_. apol STROE Cu fiif si Matel
Radu ; Dam aschin calugrul, etc, din neamul
penisenilcr.
NICOLAE CARPENISANU e citat in alte acte din 1784, pri-
vitoare la hotarnicia de mal sus. La 19 Sept. 1794 a e
chemat s arate ce cdrti de mosie (documente) posed.
Mar- ele vornic Filip Len s avea de sotie pe ELISABETA
Baloteasca-Carpenisanca, la sarsitul secolutur trecut.
Descendentii actuali ai familief se coboar din : CLu-
CEkUL DIAMANDY CARPENIANU, in secolul nostru ; care maL
avea frati pe Postelnicul VASILE i pe Isaiia, calugarit
arhimandrit la monastirea
Copiii cluceruluI Diamandy ail fost trei fii i patru fete:
IANcc, praporcic Iancu t tank- printeun accident, Iancu
III, Maria Steriadi, Maria Van, Saanen, Ana si Teodora.
IANcu CARPENIANU, al treilea din frati Cu acest nume,
n. 1845 t 1883, proprietar al mosiel Carpenis; casatorit cu
Maria n. Voinescu a avut 2 fice, si 2 baeti:
IOAN CARPENISANU, inginer i DIAMANDY C., - singurii
descendenti de 01 a familia

www.dacoromanica.ro
 CATARGI
(VAL. I MOLD.)

Origina familiel e foarte veche, dar de unde vine sail

de ce original e, nu se poate hied sti. Dupl probabilittI
e de origin ttarica.
Pentru antaia ora intalnim numele de Catargiu inteun
document din anul 1604, sub Radu .'erban Basarab (15
Iulie), prin IOAN CATARGIa vel-Sptar, acelas cu
Marele BAN IENACHE CATARGIU, cunoscut de la 1616
catre sfarsitul primei domnif a luI Radu V. Mihnea. In
acest an e pomenit intr'un act de danie al Skitultif $01-
nestl din Judetul Valcea, prin care Baneasa Maria Catar-
gioaica, fica clucerulul Radu Buzescu, inchina disa mo:
nstire ca metoch patriachatului din Alexandria. Cind
ani dup data aceasta, adical la anul 1601, in a doua dorur
nie a lui Radu Vv., gsim pe acelasI Enache Catargiii
insotind pe domnul Munteniel in rsboiul de la Hotin,
purtat de Turd contra Polonilor. In vara acestui an, Sul-
tanul Osman II, profitand de ingerintele Polonilor in. afa-
cerile Moldovel, porni cu o armat numeroasa contra lui
Sigismund III al PolonieI. (Miron Costin). Dup un rsboI
care dura o lunal i mal bine (20 Aug. 29 Sept. 1621),
amndou puterile se hotalrir sal punal capdt
Plenipotentiarii PolonI trimesl pentru tratarI, avur o cons-
fatuire secret cu domnul, la care asist numal Catargiul
Banul Craj oveI.
In anul 1633, dup mazilirea luI Leon Voda Totnsa din
seaunul Muntenief, boerii se impartira in 2 partide, una
care voia domn pe Aga M. Basarab din BrancovenI, spri:

www.dacoromanica.ro
 166

jinit de Mahomed Abaza Paya din Nicopol, iar cea alt,

din care fcea parte Banul Enache, Dumitru Dudescu,
etc. cereail pe Radu XI, pe care 11 oranduise sultanul
Murad IV si al cdrul tat Alex. Ilia, fusese de 2 orI domn.
La 20 Septembre 1633, MateI V. intrd in Bucureyd, iar
spre sfdryitul lui Octobre, Radu XI Impreun. cu Catar-
altI boerI, sprijiniti de o buna armatd de merce-
narI, inainta pn.' la podul de la ()WIWI pe Colentina.
MateI Basarab, cu o oaste maI puternic Ii bAtu In liva
de 26 Oct. pe ampia de la Dudeyff, aproape de mons-
tirea Plumbuita. Movila ce mare de lng Bucureyti,
arat si acurn locul unde a fost bdalia. (incal).
Intre fugan l se afla i Banul Enache Catargiu, cruia i
se confiscard averile. La 1637 1ViateI Basarab drueyte
vorniculuI Dragomir Cretulescu, niyte case din Thrgoviyte
mg sus de curtea domneascd, aproape de r, pentru
acestea cu locul lor ail fost ale luI Ienache Banul Ka-
targiu.
Acesta, retras la curtea luI Vasile Lupu, primi rangul
de vel-Postelnic al MoldoveI, i staruia pentru mazilirea
luI Matei Basarab. Chiar la 1636 fu trimes de domn la Si-
listra, spre a strui pe 15.hg6 Paya de acolo pentru inlo-
cuirea luI Matei, cu Ion Vod fiul lui Lupu.
Dupd un an, postelnicul Enache primi insdrcinare de a
negotia cstoria domnului cu fica unuI Cazac din tara
Cerkezilor, de oare-ce fica VorniculuI Bucioc, prima sotie,
murise.
NICOLAE STOLNICUL Katargiu, e frate cu precendentul yi
,din partida adversara a lul -MateI Basarab. El, -cu Dudescu
yi alti boeff fug cu Radu Vod dupa perderea btliel,
In Moldova. In cronica de la desclecatul Intaiil al Mun-
tenief, se vorbeyte Intru alti boerl yi de Nicolae Katargiil.
De la fuga luI Enache i Nicolae Catargiu in Moldova,
acst familie se desface in 2 ramurI, din care una treste
In Moldova, cea-l'alt. in Muntenia. Dovad ea nu totI
membriI familieI a emigrat In Moldova e faptul c sub
MateI Basarab, Marele postelnic Const. Cantacuzino mdrit.

www.dacoromanica.ro
 157

pe a doua din ficele sale, dupa un KATARGIIL_ Poate ca

acest ginere al luf Cantacuzen este un at' (?) al mareluI PA-
HARNIC GHEORGHE KATARGIU; pe care nul gasim intre ad-
versarii ltfi M. Basarab, si care figureaza ca martor Intr'un
act de vinclare dotal din anul 1624 Mal 8, din timpul lu
Alexandru Coconul.
De la Mate Basarab incoace, 'Ana' in timpurile din urma,
cronicele nu vorbesc de ramura Catargiii rmasa in Mun-
tenia, mai nimic. Chiar din documente, dupd cate sunt.cu-
noscute asupra lor, nu reese mal nimic.
In Tamura Catargiilor din Moldova cunoastem mal bine
In sec. XVII, pe APOSTOL VEL-COMIS CATARGI, care cds5-
toreste pe fata sa Mariana dupa marele medelnicer Stefan
Petriceicu, care domni in 2 randurI peste Moldova. lar
and acesta fuse nevoit sa pardseasca pentru intiia oara
domnia si s fuga in 1674 in Polonia, el fu urmat de fai-
mosul cronicar al Moldovei, Miron Costin vel logoft,
de Apostol Katargiu i alti boerI inseranati. (Cronica lui
Neculce).
Apostol comisul, primi indigenatul impreun cu titlul de
nobleta polona la anul 1676, ca multi altf boeri inainte.
(precum Ureche, Orisa, Balica In 1607; dui:A Engel).
Diploma aceasta, scrisa in limba latina i semnata de
regele Ion III Sobiesky, se pastreaza 'Ana ac,II. In ea se
(lice intre altele:
cDupa parerea noastra, ilustrul barbat Katardziu Ma-
resal, intrece prin numele tri Moldovel i prin faima vir-
tutilor sale, pe atatia alti barbatl, pe care 'I respectam in
aceste timptui de agitare ale NorduluI. Mal jos, lang
semnatura lui Sobiesky se citeste : oIndigenatus generoso
Apostolo Katardzi Marschalco Terarum Moldaviae con-
fertur. (v. Anghel Demetriescu. Barbu Catargiu, etc.).
Din urmasil Catargiilor in Moldova, .maI sunt cunoscuti
in secolul trecut :
VEL LOGOFETUL ILIE CATARGIU. La anul 1716, in dom-
nia lu Voda Racovitza, trupele nemtestI comandate de ca-
pitanul Ferenz, mergand spre cetatea Neamtu eprins'ail

www.dacoromanica.ro
 158

Ilie Catargiul vel loge& si pe Antoniu Comisul, si

inchis in cetate si pe urmd ail slobozit pe logo,
fetal Catargiul, eard pre cei alp i-ail tinut inchisIz. (LetOp,
III, p. 124). La anul 1717, Ilie Catargiu era mare Logort in
divanul lui Grigore Ghika Vv.
.1-EFAN CATARGIU erea biv-Vel Clucer la anul 1727.
(Doc. Academ. r.).
MIHALACHE CATARGIU, e semnat Cu mal multi alti boeri
inteun act de emancipare din 1749, etc.
COSTIN Catargiu
tria la 1749 sub Racovitzd Vv., pe cnd erei tdnr.
SPATARUL FILIP CATARGIU, la anul 1760 fu trimes Cu
mal mulp boetl marl, si exilat in Asia la Ionikalisi, din intri-
gile luI Stavarache, favoritul lul Vodd Calimah. (v. Bogdan).
In secolul nostru :
jORDACHE CATARG1 niare vistiernic. La 1831 fcea parte
din comisiunea regulamentului organic pentru Moldova,.
ales de obsteasca adunare, impreund cu Costache Conack
Iordache Catargi avu o ficd mritat cu C. Forsco, iar fiti
pe :TEFAN CATARGIC, OM politic, fost ministru i caimacam
de trei, inainte de alegerea ca domn a WI Alexandru
Cuza, in Moldova. Fii sl erea5 : 1. CONSTANTIN CATARGI,
al cdrui fia este cdpitanul NICOLAE CATARGI, cdsdtorit cu:
Viorica Cretzianu.
2. LASCAR CATARGI (n. 1823 t 1899), insemnat am politic
al trii ; fost sef al partidulul conservator. Fost prefect de
Iasi si Galatl, membru al divanultd ad-hoc; locotenent
domnesc la sosirea Pr. Carol, si prezident al coniliuluI
(1870).- Prezident al CamereI, apoi prim-ministru din not'
la_ 1889 si 1891-95; Senator, etc... (v.. Maiorescu,Discursurf
parlamentare) t Martie 1899, la BucurestI. CAsAtorit cu
Efrosina 'Ventura. 3 CATARGI, avdnd fill. pe NIGOLAE
Catargi, fost deputat, etc.
Din alte rarnurl : Marele logolnt CONSTANTIN CA.TARGi,
rudd cu Iordache, insurat cu Smaranda fica lu-G.B,al.s, a avut
sapte copiI:Maria;cdsdt. Cu Principele Milan ObrenOvicI,
Sofia edsdtt cu rAl. Catargi avand'fil, pe: HENRI, CAS. tu M.
Lamotescn si PAUL CataYgi c'u M.- Vdcrescu.--Olga Petie

www.dacoromanica.ro
 - 159 -
Mavrojeny. Elena C. Ventura. -ALEXANDRU CATARGI, se-
nator, f. ministru plenipotentiar la Petersburg, etc. CAstorit
cu Elena Mano, are fiI pe : BARBU Si ALEXIS; - GEORGE
Catargi, general, f. senator etc., i: LASCAR t, CASA-
torit Cu Elena Ghika, avnd fiI pe : LASCAR Si ALEXANDRU.

Mal sunt descendentlt diark alte branse inrudite, ale

familieI Catargi.
Din ramura rmas, in Valachia ina din secolul XVI,
s'a distins in secolul acesta :
BARBU CATARGI (U. 1807, 1862) om de stat. eful
Conservatorilor in timpul luI Cuza. Membru in diva-
nuf Ad-hoc, ministru d finance,' apoi (1862) Prezident
de Consiliti ; S'a deosebit ca orator de frunte. Discursu-
rile si biografia sa, a fost publicate de d. A. Demetrescu,
La 8 Iunie 1862, intorcndu-se de la Camer, fu asasinat,
fiind in trsurd cu prefectul politieI N. Bibescu.

Se pare c o ramur a familieI Catargi, este farrE-Arpostol,

trecut inainte de 1700 In Rusia, unde mal exisa
descendentil el.

www.dacoromanica.ro
 CEAUR
(MOLDOVA)

Insemnata farnilie din Moldova, din care esi si un domn al

teriI. Cronica sa izVodul lui Huru, compilatie apocrif,
citeaz din timprurl chiar anterioare lui Drago s (sec. XII
si XIII) pe un Pilat Ceaur, si pe Florea Ceaur mare
Judi de Berlad, etc.
Cel d'antiia din acest neam, care l'am gsit probat, este
*TEFAN CEAUR la anul (7181) 1623, MARE VORNIC de tara
de jos, In Moldova. Nu stim dac. acesta s'ar putea iden-
tifica cu acel care e citat cam in acelas timp, ca trunchiil
al famiLieI, sub, numele de :
DUMITRWO *TEFAN din Rccin, boer mare, care avu
de fit"' pe :
PR. GHEORGHE STEFAN W, domnul Moldovei, succesor
luI Vasie Lupul, de la 1653-58. Sub acesta din urm
el erea mare Logofet, cand se rescul contra lui Lupu,
venind cu arm'at. i silindu'l a fugi la 'Marl' si apoI la
Constantinopol. G. Stefan venise cu trupe UngurestI,
In 1853 ocup tronul. La Poart, Gheorghe Vod Stefan
nu erea bine velut si In 1658 ocazia se presint spre a
fi mazilit ; anume : Principii Transilvaniel, Munteniei i Mol-
dovei fiind suspecti in politica lor at-re Poartd, fur che-
map la Constantinopol, unde el nu se duser i fur In-
locuitI. (v. despre el: Cronicele Moldova ; Xenopol, Istoria R.).
Despre castoria lui Gheorghe t. Vodd, (lice cronicarul :
c...cand erea boer, murindu'I jupAneasa a remas veduvoI: si
tAlnind o jupneasa sracd, frumoas, tiner, anume SAFTA
ftin neamul Boescilor (Bou), a tAmpinat'o pe drum mergend

www.dacoromanica.ro
 161

cu rAdvanul la IasI, si a poprit rdvanul cu sila i s'ail suit

ail de vole In ildvari tutors Inapol la casa luI.
pe urm a primit i ea si s'a cununat cu dnsul, care
ail ajuns de a fost i Doamn. (I. Neculce. O semi de
cuvinte). Gheorghe stefan muri la Moscova, dup ce umblas
mult prin strlntate, si pe urm i-ail adus oasele luI irk
In Moldova, si In mnstirea luI la Casin, de Pail Ingto.-
pat... Moiile Ceaurestilor fur acaparate de fratiI CaA-
tacuzino carI le restituir tusk de Racovitestl, carI nu
se stie din ce pricin a luat i el mosii de ale Ciaurestilor
atuncI, si nu le-a dat inapof. (Neeolce II, 188).
Fratele luI Gheorghe Vod. Stefan, erea
HATMANUL VASILE CEAURUL, care avea acest nalt titIu
la 1660 si 1673; fu apoi mare vornic cum se vede inteuri
hrisov al boeruluI Elibsescu, iar sub Petriceicu Vod
mare logofk al MoldoveI. Fiul s (doc. citat) erea :
DUMITRASCO CEAUR, mare Stolnic la anu11689, dup- cum
arat un hrisov de intdritur al boerilor Cerchezl. La 1690
erea mare logoft al Mold., si cel d'antl boer al 1111 Vod.
Const. Duca, cu care impreun scoaser birul numit ev-
drritul. El muri la anul 1691: In scurtd vreme ajunse
blestemul mai de grab pe Dumitrasco Ciauriil vel lokofa,
fiind sfetnic, scurtd Dumnezeil viata c muri cum
maI rii, in dub, si i se istovi i casa lui i trel
feciorl ce ail avut ; se stinse pomenirea luI cu sunet;
mosiile lui cAzur In mainl strine. (Neculce.Crori. id. II, 249).
In iarna anuluI 1696, fica sa CATRINA a lifi. DumitrasCo
Ceaur de .Valea Sac., se .marit In apropieiea craciunuluI
cu Antioh Vod" Cantemir, oficiand Iacov patriarhul de
Constantinopl, care muri In tar. Doamna Catrina e rea
vestit de frumoas.
Dintre cef tref feciori al lid' Dumitrasco, de cad amin-
teste cronicarul, s'a ilustrat
VASILE CEAURUL, COMTE al Austriel i pretendent la tro-
nul Moldovei. Cu ocazia mazilirel luI Antioh W. la 1706,
oameniI lui Mihal Racovit trimesi In tara, arestar pe mai
multI bo-erl Intre carI i Vasile Ceaur cumnatul luI An-

www.dacoromanica.ro
 162

tioh \Todd, InchiznduI la iar mal trlia libe-

randuri. El Se pune apof In capul boerilor carI duS
In Ungaria, venind cu ()stiff sub comanda cdpitanuldi Fe-
rencz, earl* coprinser cetatea Neamtul i Casinul, mons-
tire uncle se asezd ... fiind acolo si Vasili Ciaurul,
torul acestor zarve, ce fcur totl la un cuvent, *umpln-
du-se de gndurl rele asupra luI Mihai Vodd. MuIt socotind
de sine Vasili Ceaurul s se ridice Domn de la NemtI;
IndemnnduI i altil de potriva luT, aft mers In ,Brasov
Vasili Ciaurul la generalul de NemtI de Tail fcut graf.
(anul 1716). Inaintnd spre interiorul teril enioldovenil
nostril fcAndu-se una cu catanele, cu mare cu mic prd-
dart,. jefufail unut pe altul, monAstirile, casele boeresti,
linea pre Siret.
Venind asupra lui Vodd Racovit, ac&q,mntlnindii
II Invinse cu ajutorul tAtarilor ce adusese In tara pentru
paz (I); iar Ferenz fu decapitat, la marginea Iasului, unde
ptiA 41 a remas mormntul se& Corpurile eelor ucisl in
lupt fur Ingropati sub Gettue Inltndu-se o movilA..
Mosiile luI Vasile Ceaur, drept pedeapsA, fur confiscate
pe seama Domniei ; dup cum arat documente dintre
1721-25. (Uricarul XI, 219) Pentru rdsvrtirea sa, i se luard
mai multe sate carI fur date de Racovit sorel sale Maria
Stolniceasa, pentru pagubele ce suferise din cauza luI.
Acest viteaz boer, pretendent la tronul MoldoveI -Orin
vita domneasc din care se trgea, e unul din tipurile
cele maI cavalerestl si interesante din secolul XVIII, att
de srac de oamen1 In tara noastra.
N'am gAsit In cronici sail documente ale timpultif nu-
rnele copiilor ce avusese, niel data cnd a murit el, fiind
refugiat In Muntenia.
In gilele noastre, acest neam s'a. continua", prin femei,
In familia Aslan din Moldova.

www.dacoromanica.ro
 CERCHEZ
(MOLDOVA)

Origina acestul neam e ardtat chiar de numele sti :

ereail Cerchezi sa Circasieni, veniti in Moldova si sta-
biliti printre boerii, inainte. de Vasile Lupul, pe, fa 1630.
(v. Cantemir Descriptio.).
*TEFAN CERCHEZ, MARE COMIS al lul Antioh Vodd, avea
acest titlu fa 1680. In timpul lui Dumitrasco Vodd la
anti/ 1674, acel domn trimese o armatd de Moldoveni si
ttari until Pasa turcesc ce venise cu trupe contra Polo-
nilor. Printre boeril ce comandail acele osti, se aflail Bu-
hus Hatmanul, Const. Cantemir serdarul i Stefan Cer-
chezul comis. etc. (Letop. Neculce cap. V).
La 1684, Cerchez conduce o trupd de Moldoveni in
timpul luptelor cu Ttaril, date de boerii emigrati : si
a rnduit pe o searn de Moldoveni cu stefan Cerke-
zul biv-ftori paharnic.... (Letop. II, 28). Murind Constan-
-tin Cantemir la 1691, si proclamdndu-se Dumitrascu, fiul
sil, de principe, veni Domn insd Duca, iar Capegi-basa
ce venise cu mazilia la Iasi, lud pe Dumitrascu V. Can-
temir. El fiind de neam Cerchez, Stefan comisul Cer-
chez mult s'ail rugat aclui Capezi Basa pentru Dumi-
trasco Beizadea, zicndu'i sd'i fie mild de dnsul cd este
un copil..... Capezi-Basa, care'l cunostea pe acest boer,
fiind si de un acelas neam, apard inteadevr cu multd
cdldur pe Cantemir, i ajungnd la Constantinopplil avu
sub grija sa, ast-fel Ca' nu i se intdmpld nimic ra. (V. Le-
topiset. Mold. t. II, p. 245). In aceste ocazii ne vorbeste 16-
toliisetul trii, de acest bray Cerchez.

www.dacoromanica.ro
 164

Un document din 1689 (orig. Academie). citeazd pe

ALEXANDRU CERCHEZ vel paharnic si pe Stefan Cerchez
vel comis, impreun Cu Stolnicul Dumitrasco Ceaur, pen-
tru o intdritur de mosie.
Marele VORNIC SAUL CERCHEZ, trdia atre 1700. El avea
de sotie pe Paraschiva, fica vorniculuI Ionasco Bals.
Nu stim dacd coborltor dintednsiI erea : Cdminarul,
maI apoI HATMANUL COSTACHI CERCHEZ, care in timpul
miscdref grece de la 1821, fu trimes in mai multe misiuni
importante, dup cum vorbeste i jalnica Tragodie a luI
Beldiman. El fusese si la 1821 in deputatia boierilor
la Tarigrad, cdnd s'a ales Principe Ion Sturza. (Let III,
378, 418).
Cei din urm descendenti ai acestuI neam ail fost insd :
serdarul IONITA CERCHEZ si flUI Sti COMISUL TUDORACHE
Cerchez, ce trdiail la inceputul secoluluI actual.
Ast-Iel aceast familie s'a stins Cu desdvdrsire in linie
directd, dup cum rem ara si T. Boldur Ldtescu inteo no-
titd la traducerea Descrierei Moldovei a luI Cantemir,
unde enumerd familiile moldovenestl. (oper. p. 230).

Nu trebue a confunda acast familie, cu altd familie

boereascd Cerchez, de origind greacd, inruditd cu Pr.'
Mavrocordat i stabilit in Valachia din secolul trecut, cnd
membriI eI avurd titlurI de boerie, i din' care astd-zI
sunt mal multi represintantl.

www.dacoromanica.ro
 COCORESCU
(VALACHIA)

Una din vechile i Insemnatele familii ale triI, docu-

mentata din prima jumkate a veaculul XVI, si inrudita
poate cu Basarabii.
Boerul VLADUL Caplea din COCOR, de unde deriva si nu-
mele, ne este probat de un document din actul 1537; iar
nu altul din 1588 ne arata si pe &IT sT, BADEA i CALOTA,
boeri din Cocor. Jupaneasa CAPLEA din Cocor, trdia In
Oilele pr. Mihnea V. Turcitul.
Pe langd acestl vechT stramosT al" Cocorestilor, o 'ilia-
tiune a famine.' se stabileste, i ar putea forma geneologia
urmata prin gasirea de no". isvoare, prin :
PETRU SPATARUL, boer care traia sub domnif anterior'
luT Mihai Viteazul. Acesta a avut de nil (doc. Arhiva St. B.) pe
RADU VEL LOGOFT COCORSCUL, care la anul 1616, pri-
meste posesiune de la Radu erban asupra unor sate, dup
cum reaminteste maI trdi Mate." Basarab intr'un hrisov
domnesc (1641). (mon. Vierosul). Acest insemnat boer a
avut de fi pe:
NICOLAE DIN COCORETI postelnicul, citat la an. 1659, 65,
71 etc. Contimporan cu dansul erea boerul Clucer STAN-
CIUL din CocorestI, la 1650. In timpul luI MateI Basaraba,
Serban Vistierul cumpra. satul Braganul din Judetul Ia-
lomita de la boerif ot Cocorestii, dupe' cum se vede si
intr'un document de proces pentru mosil, al Buzestilor.
(v. Odobescu; Antiq. Jud. Rom. p. 48).COpiii postelniculul
Nicolae a fost :
Paraschiv, jupaneasa Pripia (1678), Petru (1655), Nica
14

www.dacoromanica.ro
 166

RADU COCORESCU MARELE LOGOFT, in anul 1681, cand

iscaleste acte de ale divanuluI domnesc. Postelnic erea la
1666, mare clucer la 1680, iar in anul urm'tor vel Logoft.
In 1876, mosia CocorstiI, primi pe Duca Vodd carele
cutezat pentru ciumg.' sa se duca la BucurestI, ci
dus la CocorestI, si a ec,lut pang.' la boboteaza.... i fiind
Domnul la CocorstI, ail auzit c umbl CantacuzeniI in-
potriva luI si pe all a fost langa dansul, i-ail inchis,
pe erban. Cantacuzenul Spatarul luat in liva de Sa-
nicira... (incaI Cron. III, 191).
Satul i mosia Cocoresti, veche a familiei, si care in tim-
purile vechI a cdpatat numele acesta de la boeriI din Co-
cor sail CocorestiI, se afla sub dealurI, situate pe riul Pra-
hova, aproape de FlorestI si Filipeti. AstacII e instrinata
din familie. AtuncI (lisa mosie apartinea PanuluI VLADU
COCORESCU MARELE CLUCER, la acea epoca (1676) mare
comis, dupe" cum spune cronica anonima: ...Duca Voda
venind in tara a descalicat la CocorestI din grind, in
casele VladuluI comis... La 1680, Vlad erea vel clu-
cer, cum se poate constata si inteun hrisov al pr. Serban
Cantacuzino, iscalit de velitiI boefi aI divanuluI Domnesc
printre carI i dinsul. (2 Martie. repr. Odobescu) Peste
un an, la 1661 erea mare Logort al triI. Fica sa : I-
linca tinea in casatorie pe Parvan vistierul, 1707.
Un MANUL Cocorascul, traia pe la 1663.
MATE' COCORESCU la anul 1764, ne este amintit ca biv-
vel VORNIC al Munteniei.
ALECU CocoRtscu este numit la 26 April 1782, Ispravnic
de Arges, in locul BarbuluI Vacdrescu. El avu de fi pe
ION CocoRRscu, fost vornic de politie i postelnic titular,
vel paharnic, caminar etc. La- anul 1822, o deputatiune a
boerilor MoldovenI se intalni cu a celor din Valahia la Si-
listra de unde aveail sa mearg la Constantinopl pentru
a cere Domn trif de la Sultan. Existd descrierea calato-
rieI ion prin Bulgaria si Turcia, precum i petrecerea la
Con stantinopol sub titlul de: Jurnalul mergeref boerilor
Deputatl la Tarigrad. (LetopisetCoglniceanu, II, p. 435). In

www.dacoromanica.ro
 167

afar de cminarul Iancu Cocofescu, printre boerii mun-

tenI se aflati: Banul Grigore Ghica, care fu numit Domn,
Banul Brbuceanu Vcrescu, Vornicul N. Golescu, Spdtar
Scarlat Mihdlescu, clucerul MihaI Filipescu, si clucerul
Filip.Peste putin, la 13 Iulie 1823, Ion Cocorescu vornic
e arestat si dus la mondstirea Plumbuita, Impreund cu
GHEORGHE CocoREscu mare vornic, poate fratele sti.
Tot atuncl fu arestat si socrul acestuia C. Blceanu, si
cate-si trei condusi la Plumbuita, de unde apol se liberar
(1823). (v. Hurmuzache. Doc. tom. X, 229).
Ion Cocore'scu din cstoria sa cu Smaranda Cantacu-
zino, a avut 2 bdeff: Alecu si Scarlat.
ALEXANDRU COCORESCU t, cel mare, fost Prefect, etc.,
Insurat cu Caliopi Paleologu avu o singura" fic: Smaranda,
castorit cu colonelul Coratescu.
SCARLAT CocoRtscu, (n. 1816 t 1861), fost Prefect (is-
pravnic) si in urm judector la Inalta curte criminald.
Sotie avea pe Ana n. Catopol; iar copiT. treI :
Ana, cea mai mich., cstorit. cu Lahovary.
EMANUEL Cocorescu, n. 1841; si
IOAN CocoREscu, n. 1839, f. inspector, etc... Csatorit
cu Julia n. Blaremberg, t 1890, are de copiI pe: (Alexan-
dru t) SCARLAT Cocorscu, n. 1870, referendar la In.
Curte de compturi, cstorit cu Madeleine Aslan (avand
fic. pe: Smaranda); si IumA-Lisette. Acestia sunt ul-
timiI si singuril descendentl af acestei familiT.
In judetul Prahova sunt mal multe mosiI CocorestI,
foste ale familiel" si al cal-or nume aii fost date de membriI el".

www.dacoromanica.ro
 COMANEANU
(VALACHIA)

Veche familie a trii, i care existd printre boeff incd

din secolul XVI.
Cronica ne vorbeste cea d'antai de boerul : BADEA CO-
MANEANUL marele comis, care la anul 1658 a fost omorit
impreund cu altI boeff de care pr. Mihnea III. Cronicarul
anonim (Cr. tie cand a descalecat romariii, IV, 351), ne
spune, dup ce arat uciderea unor boeri : Dupd aceasta
nu multd vreme trecdnd, Mihnea fiind indemnat de dracul,
ear ati abdtut de tdiat boerii, cap mal rmdsese,
anume : Radul vel vornic Candescul, cu dol frati al lui
Negoitd i Moisi, i Udriste vel spatar si Diicul Buicescul
ve! cluciar, i Radu Fdrcdsanul ve! stolnic, i Danciul
PArdianul vel postelnic cu fiusa. Preda logoftul, si Badea
Comdneanul vel comis si Stroe Cluciarul Bdrsescul si Va-
sile Campineanul vel cdpitan, si alti multi boeri, arun-
candu'l din casele domnesti jos.... etc. Cronicarul cri-
tied pe crudul domn, zic'nd : acestea le facea Mihnea,
nu doard Ca' erea ceva vinovati, ci numai din svatul lui
cel necurat care erea in mima lui pldmddit, inch' mai intai,
ca s tae pe turd, si sd ridice arma asupra Turcilor. Deci
stiind cd nu vor pristani boiarii, tdiat i nimica n'ad
folosit. Dava seamd inaintea lui D-zeti la vremea infri-
cosatului judet. (id.)
MATE! COMANEANUL vel cdpitan de seimeni sub Bran-
coveanu Vodd ; are la anul 1690 misiunea de a intovrdsi
pe tatarii trimesi de Sultan 'care erea in tara, in fugdrirea
trupelor germane ce pdrdsiserd. Bucurestil, dar mai mult

www.dacoromanica.ro
 169

a apara tara de tatarl de cat de nemtI: ...dand din po-

runca si domnul doI boeri, anume Cernica vel armas
(v. Isvoranu), i Matei Comaneanul vel capitan de SeimenI,
cu catI-va slujitorY, si mai vartos i-a5 trimes cu cat vor
putea s stea si s pazeasc de stricaciunile Marilor s
nu facd, mal ales sa nu robeasc pe cine-va i sd nu ra-
peasca ca niste lupI de oamenI ce sunt acel varvarI... etc.
(Radu Greceanu in mag. istoric II, 151).
De sigur, un alt MATEr Comneanu, poate flul acestuia,
e acel care la 1746 erea biv vel pitar, iscalind niste do-
cumente Cu mal multi altI boerI.
RADU COMANEANU, dup CUM CuM raporteaza. Daponts
In Ephemerides Daces, erea la 20 Iulie 1737 vel clucer
de arie.
CONSTANTIN COMANEANU la anul 1782, Sept. erea mare
stolnic, printre boeril divanului
ION COMANEANU MARELE LOGOFET, la anul 1785, Noem-
brie 12, ca biv-vel setrar este Ispravnic al judetuluI Bu-
unde poseda i proprietati. La 1808 semneaza in
acte de ale divanuluI ca fost-vel logort, si a murit pe
la inceputul secolului actual. Pica lui a fost sotia lu
Nicolae vornicul Golescu, Deli-aga, in a doua cdstorie a
acestuia.
Printre membrif actualf, descendentl aI adeverateI fa-
milil Comaneanu, este :
ACHILLE COMANEANU, general de brigadd n. 1839; co-
mandant al divizieI din Buzii; a fcut cu distinctiune ca
major campania din 1877-78, etc. Casatorit cu Cleopatra
Dabija, decedata la 1888.

www.dacoromanica.ro
 CONACHI
(MOLDOVA)

O familie veche Moldoveneascd, de care se aude prin

cronice din secolul XVII.
Dupa pomelnicul bisericeI din TiOnestY, gasim hice-
putul genealogieI ei, in persoana luI:
ANGHEL CONACHI mare Comis al Mold. Acesta avea de
sotie pe PARAscHivA VENIN, care se calugari ca vduv
muri la anul 1719 la mosia sa Nanestii de jos sail Fun-
denii din Tecucid. Tata ce nareaza Papadopol-Calimah
despre dnsa: Paraschiva mal avea un fid IOAN CO-
NACHI. La 1711 cand, dupd catastrofa de la Prut a 1111
Dimitrie Cantemir si a lui Petru cel Mare, TatariI ad
calcat, ad ars si ad prdat tara de jos a Moldovel,
mal' ra ca nicl odatd, Ioan Conachi ad disparut i ru-
dele sqle ad crezut a a fost prins si dus in robie de
TatarI. In durerea ei de mama, Paraschiva Conachi, adu-
nand juvaerile sale si banl, s'a dus la Hanul Tatarilor,
luand i scrisori de la domnul MoldoveI Nicolae Mavro-
cordat, ca s rscumpere pe fiul sd din robie. Nicolae
Voevod isbutise s scoata firman de la Sultan, ca Moldo-
venu s iea robii inapoi de la TatarI, si ad trimes boerI
cu firmanul la Buceag, fiind Devlet-Ghereiti-Han acolo.
Paraschiva se presint deci la Hanul Tatarilor, cernd pe
fiul ei Ioan Conachi .si oferind in schimb banI paganilor ;
dar fb."ckidu-se cercetare din porunca HanuluI, 4'a dovedit
c loan Conachi perise prins si tdiat de TtarI la gura
OaeI, pe mosia Draganesti, in jos de Tecucid; in desn-
dejdea ei, Paraschiva Conachi intorcndu-se in tara se

www.dacoromanica.ro
 171

clugdri, luand numele de Eupraxia, iar pe locul unde

perise fiul sal de palosul Tatarilor, a ridicat o cruce de
piatr cu inscriptia dupa pomenirea si soarta nenorocitului
tinr. Logoftul C. Conachi, in crtile de pomenire ce le-a
scris la 1833 despre neamul sal, dice ca aceasta piatr
el a vdut'o si a citit inscriptia pe ea. (v. art. despre Tecucl
convorb. literare, an. XIX p. 925).
Familia VENIN din care erea Paraschiva Monahia, sotia
lui Anghel Conachi, e de asemenea veche din Moldova,
fiind o ramura din familia Conachi i proprietara a mosiei
Torcesti din Tecuciil.
Un al doilea fill al lu Anghel i ParaschiveI (Eupraxia),
erea boerul :
COSTACHI CONAKI, mare AGA in divanul domnesc al liff
Mihai Voda Racovitza (1716), apoi vel comis sub acelas
principe la 1717. Cronicarul povesteste de nvlirea tru-
pelor nemtestI in Moldova, atunci cand ele venira in
Ear Aga Conake esind de la curte s mearga la gazd,
numai cd a auzit Aga huetul oamenilor dicand c ail in-
trat catanele in targ, si a intrat prin casele din spre
Bahlui cerand vin s bea fiind inghetati ; i in data'
aga Conaki si Intors inapoi la curte si ail acut
stire cd catanele a intrat in T'rg..... A urmat lup-
tele apoI intre Mihai Vod cu Tatarii de o parte si cata-
nele de alta, comandate de Cdpitanul ,Ferentz Eman, care
In urma pieri ucis. De resbunare, fugind batuti ifiind de
Racovitzd Vv., el' pradard casele din Iasi ale lui Aga
Conaki. Fiul lui Aga Conaki, a fost :
COSTAKI CONACHL Acesta la 1763 erea mare paharnic in
sfatul Domnului Moldovei Grigore Calimah Voevod,
apoi mare Spatar sub Constantin Mavrocordat la 1789.
La randul sal el avu fi pe :
MANOLACHI CONAKI marele VORNIC, care erea ban la
1783, biv-vel Vornic de jos la 1799, si apoi la 1809 din
no vel vornic de tara de jos. El muri la anul 1803,
iar sotia sa Inca de la 14 Octobre 1777, nscand 136 :
Marele LOGOFET COSTACHE CONAKI, care avea insa din

www.dacoromanica.ro
 172

botez numele de Alexandru. Om invatat, poet distins

unul din ceI d'antal ce am avut in tara, erea bun cunos-
cdtor al mai multor stiinte, filosofief si a limbilor greacd,
franceza si turca. El lud parte in comisia pefitru facerea
codulta Calimah (1815); iar la 1829 in acea pentru elabo-
rarea Regulamentulul organic al Moldove, fiind atuncY
mare Vornic; fu apoi Loge& i Candidat la domnie
cand s'a ales Mihai Sturza. El poseda averi imense si de
obicef sta la mosia sa Tignestif, mai adesea citind. Po-
eziile sale incepu a le scrie la 1802, sub titlul de alca.-
tuiri i amintiri, cele mal multe erotice, dar in care ca-
litatile poetice abunda, avand mai ales in vedere timpul
cand a fost scrise. (v. pe larg despre el : Pap. Calimah.
Convorb. liter. an. XXI, p. 930).
El muri la anul 1849, 4 Februarie. Sotia sa Smaranda
(Zulia, cum o cant in poeziile sale), nascuta. Donici, fu-
sese inti sotia luI Petrachi Negri (t 1824), si muri Ina-
intea LogofkuluI Conaki la 1831.
In biserica din TignestI, cu hramul St. Nicolae, zidita
de dansul, la intrare in dreapta este un mormant pe care
se citeste: Manolachi Conaki Vornic de tara de jos sa-
varsitus'ail din viata la 1 Mal 1803. ECATERINA fica sa,
sotia carninaruluI Ionita Sturza, savarsita. la 1827. Sma-
randa nascutd Donici, nora sa, sotia logofkuluI Costachi
Conachi, savarsitai la 1831, Octombrie 12. Costachi Co-
nachi, care din botez Alexandru, logofk i cavaler de
sfantul Vladimir, ndscut la 14 Octombrie .1777, savarsit
din viat la 4 Februarie 1849, la 2 oare dimineata, zac
odihnesc sub aceasta piatra.
Castachi Konaki avu o singura flea:
CATINCA, maritata cu Pr. Vogoride. Ea tipari la 1855
la Iasi, o parte din poeziile tataliff s. Catinca Costachi
Vogoride, acum reposat, a avut din casdtoria sa, fi pe
MANOLACHE CONACHI VOGORIDI, care prin mama sa e ul-
timul descendent al acestei familiI Insemnate.

www.dacoromanica.ro
 CONTZESCU
(VALACHIA)

Numele acestei familil derivd de la localitatea Con-

tzestii in judetul Ddmbovitza, pe care o posed din seco-
lul XVII.
Inteun zapis de vnc,lare al Oldnestilor cu Rudeanu
(archiv. St. pach. mitrop. 158), figureazd ca martor :
MIHAI LOGOFETUL CONTZESCUL, la anul 1673, 10 Maiii.
Acesta e cel d'intai din cap cunoastem din aceastd fami-
lie. E probabil cd fiti al sei, erea :
MARELE LOGOFET CONSTANTIN CONTZESCUL, iSprdVniC al
divanulul la 1714 etc., in timpul domniilor 1111 Brancoveanu
si Stefan Cantacuzjno. El figureazd in numeroase docu-
mente de pe acel timp, pe care le contrasemneazd fiind
yd. logoft. 0 lied a sa : Elenca, crea cdstoritd cu vel
Armasul Radu Lecca (ante 1720).

La inceputul acestui secol, a trait :

PANA CONTESCU, vel-pitar, din care se trage familia ac-
tuald. Insurat cu Zinca n. Mavrodin, a avut patru fii :
t Colonelul CONSTANTIN Contescu, insurat Cu Zoe a-
vdnd 3 fete: Tarsita, Maria si Zoe.
t IANcu neinsurat. t GRIGORE C. avd.nd flied pe
Zoe; si
MATEI CONTESCU (1814-1884), cdsdtorit cu Polixenia
Filality. Gel cincI copii al' se'i (actuall) sunt: GRIGORE Ale-
xandrina, Paulina, Elisa si CONSTANTIN CONTZESCU.

www.dacoromanica.ro
 CORBEANU t
(vALAcHiA)

Veche familie, a carel origind e ace*" Cu Corvinii din

Ungaria, cari se despart ca ramura dinteansii.
El sunt Basarabi din Oltenia, inruditl cu ramura dom-
nitoare a lui Dan. Prin secolul XIV se desparti peste
munti familia CORVINILOR DE HUNIADE, ilustrat prin IoN
C. de H., Cavalerul alb de al Valachiel, cum Il numeati
streinii, i apoi fiul s, regele MATHIAS al Ungariei. Numele
e derivat de la Corb, devenind Corvinus sail corbinus,
(V. Ureche) de unde CorbeniI. Se zice c exista legaturd
chiar cu familia romand de sub imperiil, numita Corvi-
nus. Despre viata acestel familii in curs de 2 secoll
(XIV si XVI) nu gasim nimic in Cronice, de oare-ce nu
se pomeneste numele de familie. Tocmal in sec. XVII
intalnim pe :
MARELE BAN VINTILA. CORBEANUL, fost vel paharnic
spatar, care erea printre boeril de frunte al trii. La anul
1678, cum ne spune Constantin cdpitanul, Duca mergand
la Iasi, II veni veste ca Kretzulescu cu casa lui fugise :
de acolo din tabard fugi i Vintil Corbeanu paharnicu,
Parvu postelnicu, etc. in Ardeal, trecdnd pe la Trotus.
(II mag. ist. p. 16).
In anul 1685, Mihal Cantacuzenul, mal inainte de a
muri, la intdia zi a lui Iunie, a fost trimes de frate-sai
Serban Voda., cu Banul Barbu Milescu si cu spatariul
Corban la Mihail Apafi si la sfetnicil lui, de ail facut
legaturd intre ardeleni i intre munteni... (v. inca. --
Cronica, III, p. 219). Murind, Banul Corbeanu fu ingropat
la monastirea Cozia.

www.dacoromanica.ro
 175

DUMITRASCU PAHARNIC CORBEANUL, e frate luI Vintil. El

erea boer unit cu partida Cantacuzenilor, care avea unil
pribegi de se intelegea cu el: Banul Milescul, Dumitrasco
Corbeanul, Paraskiva Bolisteanu, care venise cu Cucfile
Imbrihorul inaintea viziruluI... (Const. Cdpitanul, id.), ad-
versan lui Duca-Vocid. (1678).
Copiii luI Vintil Corbeanul de la sotia sa Bneasa ILINA,
fica PostelniculuI Constantin Cantacuzino a fost : MihaI,
Barbul si Constantin ; precum i dou fete, una Smaranda,
cea alt , sosia luI Constantin Stirbey.
MIHAI POSTELNICUL CORBEANU, cel mai mare din fiiI Ba-
nuluI Vintild. In timpul domnieI 1111 Brancoveanu, cronica
(Radu Greceanu, II 156), vorbeste de dnsul, cu ocazia ve-
nireI ostilor turcestI, pe cari trebuia s le insoteascd dom-
nul in Ardeal : ...dup ce venise stire la Domn de a ostilor
venire, numaI de ca't bojari ridicat, anume rnduind
pre Isvoranul vel arm. i Mihai Corbeanul vel-postelnic,
i Enache Vdcdre. scu vdtafu, s meargd s vazd c unde
va fi vad mai bun pe apa Argesuldi, s fac pod pentru
trecerea ostilor imprtestI... (1690) -- Ca si cel altI fratI
ai sl", Mihal Corbeanul muri frd copiI.
BARBUL CORBEANU vel vdtaf de aprozI, etc. 1706, e zu-
grvit In biserica fosteI Mitropolii din Targoviste, unde
printre principaliI ctitori erea neamul Corbenilor.La 1706,
impreund cu fratiI si MihaT si Constantin, ddrueste maI
multe mosiI pe la monastirI. (Doc. Arch. St.) El muri cam
inainte de 1730.
CONSTANTIN CORBANUL, fost mare Pitar si SLUGER, moare
la anul 1743. Avu de sotie pe Maria fata lui Brdiloid ;
el e ultimul supravietuitor al acestel ilustre si marf fa-
inn care se stinse cu totul in tara prin moartea luI.
Maria, sotia sa, mdritndu-se a doua oar Cu un grec (de
la CuciumoI), i-a transmis numele de Corbeanu (!), care a
rmas i copiilor din aceast insotire.

Un boer CORBEANU emigrase peste muntl, unde Il gsim

pe la anul 1380, dupd cum atest un portret al sal, cu

www.dacoromanica.ro
 176

armele Corbenilor, contindnd un corb. (Hasdeil) Din acesta

descindea Banul Vintil. CorviniI de Hunyade descind
din BUTU, care probabil cel d'antdiil a trecut in Hatzeg,
producnd ramura Hunyazilor, prin fiul sti erban i Voicu
fiul acestuia. (vedI Corvin de Hunyade).
La anul 1466 trdia boerul Moio, care avea mosia in
CorbI, antica proprietate a familief pe care o stdpAnea 0 in
secolii. urmtorI, precum jupdneasa MIJA de la Corbl la
1555 0 sora sa Maria a lui Vintil paharnicul, etc.
NICOLAE OLAHUL, arhiepiscop primat al Ungarief, in di-
lele impratuluI Ferdinand I, erea din satul Corbil de piatr
si descindea din boerii Corbera (v. Hasdeti. Cuvinte din
biltrn1 I, p. '231) etc.

www.dacoromanica.ro
 CORNESCU
(VALACHIA)

Origina Cornestilor, este a familiel Greceanu.

Familia Cornescu este ramura lul: Radu logofaul Gre-
ceanu, cronicarul insemnat din secolul XVIII. Numele
actual al familiei e luat la inceputul acestul secol dupd
mosia Cornestr, din judetul Dambovita.
Fotino in istoria sa (Viena 1819, tom. III p. 4) face mentiune
de familia Cornescu, cu alte cate-va farhiliI boerestl sub
rubrica EirmiaTatoc.
Ast-fel in mod sig-ur, genealogia Cornescilor incepe In
secolul XVII, la 1680.
SERBAN, VEL-LOGOFET GRECEANU, boer inv'tat si colabo-
rator Cu fratele Sal RADU la Biblia din 1688 si alte multe
serien f religioase. $erban Gr. traduce singur sfanta evan-
ghelie publicat si cu textul grec, pe 2 coloane, in 1693.
Marele logort $erban a zidit pe la 1680 casele de la
mosia CornestI, cari sunt a(-_,11 inc in fiinta. Acest lucru
are insemnatate, de oare-ce clddirile din acea epoca sunt
foarte rarI la no.f.
[RADU GRECEANUL mare logoft, fratele s'il, erea insem-
nat ca cronicar in timpul lui Constantin Brancoveanu].
GRIGORE MARELE BAN GRECEANUL, fil li Serban, tr.'esce
pe la inceputul secolului XVIII si In ultimil ani e Ban al
Craiovel. El continua' ramura familiel din CornestI.Fifi al
sat este STOLNICUL DRAGHICEANU, asupra cruia nu stim
mult. Pe la 1782 erea vel sluger in divanul ILA Caragea ;
el avu de fiii pe :
VEL-VISTIERUL SCARLAT GRECEANU-CORNESCU, care tria

www.dacoromanica.ro
 178

prin a doua jumkate a secoluluT trecut ca boer insemnat.

La 11 Octombre 1790, principele de Coburg, comandantul
armateT austriace, il remite un act de multumire, ca fiind
ccea d'Antai persoand in tar (sic) pentru buna sa ad-
ministratie.
Marele vistier Scarlat Greceanul, ja cel d'Antaiti numele
de Cornescu. Erea insurat cu Ecaterina, fica Banului Du-
mitru Ghica.
M. LOGOFET CONSTANTIN CORNESCU, fil.11 Ilii SCarlat, e cu-
noscut de pe la inceputul secolulul, cand la anul 1808
Alexandru Vod Ipsilant l'a ridicat la rangul de comis,
ilind inc foarte tinr. A ocupat mal multe functiunT si
rangurT de boeriI. La anul 1847 erea ministru de culte.
El avu 2 fiT, pe generalul Cornescu si pe Constantin, din
csAtoria sa cu Caterina Obedeanu, ilca Alexandrinef Ob.
si sor cu Logoffitul Grigore.
GENERAL IOAN CORNESCU, (n. 1822 t Bucuresci 1890).
Intrat in armatd la 1837; oficer 1838, colonel 1858 si ge-
neral la 1870; Retras din armatd la 1874. Decedat.

CONSTANTIN CORNESCU, eful actual al familiel, n. 1830;

numit serdar de Barbu-Vod tirbey. Post in magistratur
timp de 14 ani. Pasionat vindtor, a scris gManualul VA-
ndtoruliff; fost senator, Prezident al Clubului Regal, etc.
Cstorit cu Elena n. Mano, are fid pe : RADU CORNESCU, t la
12 Aprilie 1899; si dou fice csAtorite cu Nicolae si Petre
Rosetti-Blnescu.

Blazonul familiei, ast-fel cum se gseste in sigiliul pus

pe multe acte veclii ale familiei, e fund de azur pe care
st o inimA d'asupra cu o cruce roman de aur, avnd in
dreapta si stnga dou pasri asemenea. Scutul e sustinut
de un leti si o aquill, a trii. Coroan comtald.

www.dacoromanica.ro
 COSTESCU
(VALACHIA)

AGA TUDORAN COSTESCU, care trdia in a doua jume"tate

a secolului XVII avea proprietate mosia CostestiI, de unde
deriv numele familiel, mosie pe care o vinde Banultfi Cor-
beanu. In urmd el se cAlugdri, devenind egumen al mo-
ndstiref. Nucet.
Rudd de aproape cu ddnsul, poate chiar fiii, erea :
IORGA COSTESCU, insurat cu Smaranda fata marelui Ban
Corbeanul. ArnndoY sunt zugrdviti in mitropolia din Tr-
goviste, unde Corbenil ereari ctitori. Fiul lui Iorgu a fost :
AGA BARBU COSTESCU, 1750, insurat Cu Catinca fica lo-
goftuluI Enchitd Vdcdrescu ; de la care avu fatd pe Ilinca,
sotia lui Catargiti ; iar bdiat pe :
CONSTANTIN COSTESCU, fost mare Vistier i postelnic. La
1765, Iulie 11 erea setrar, apol Serdar. Din insurdtoarea
sa cu Sultana, fata Chiajnil Grddisteanu avu urmkotif co-
piI : Joita sotia lui Assan ; Safta Oldnescu; Mariuta sotia
stolnicului Gr. Dona (1816) ; PANA Costescu, 1793, mare
paharnic in 1814, biv-vel logoft 1832, mare vornic 1836,
t 1883; i in fine, pe
STEFAN COSTESCU, 1793, al treilea in vdrstd dintre co-
piI lui Constantin. La 1808 erea STOLNIC. Avu 3 bdeti
Costache, ALECU i Iancu, neinsurat.
COSTACHE COSTESCU a avut de al'. pe : CONSTANTIN
COSTESCU-COMANEANU, fost senator, etc. Cdsdtorit cu Zoe
Ioanidi, avdnd fled' pe : Olga, cdsdt. 1 cu Al. Florescu, 2.
cu G. Vernescu.
Alecu Costescu a avut bdeff, pe :
ALEXANDRU Costescu, etc. cdsdtorit cu Maria Ionidis,
avdnd 2 copil ; i fratele sii STEFAN Costescu, decedat.

www.dacoromanica.ro
 COSTIN
(MOLDOVA)

Origina acesteI familif, cunoscutd de prin al XV se-

col, dup Cantemir (Descr. Piloldaviae) erea srbeascd ;
insd dupe" cercetdrI maT exacte se poate vedea ed.' e nein-
temeiatd aceastd afirmatiune. Poate c li se dicea 1SrbT
dupe' satul cu acest nume, care erea mosia lor de familie,
In Moldova. Sunt mult dovezI caff aratd aceasta.
Sincal in Cronica sa (III. 253), spune : dice Can-
temir c vrea s facd pre Miron a fi din neamul srbesc ;
pentru cd. MironestiT Inca pe vremea luI Aron Vodd pre
la anul. 1594, erea boeri de frunte In Moldova...

Documentele cele inaI vechI carI mentioneazd despre

Costin se urcd la 1392. In acest an, 30 Martie, un uric al
luI Roman Vodd vorbeste despre un COSTIN, aducdnd mdr-
turia acestuI boer. (doc. slay. Arch. St.).
In timpul domnieI luT Iuga Vodd, un hrisov fard datd citeazd
pe un CosTiN, care probabil e acelas cu cel de maT sus.
KOSTIN POSTELNICUL, trdia in sec. XV cd'nd e mdrturi-
sit In cdte-va documente ale timpuluT. Ast-fel : din anul
6941 (1433) In 4 Martie, intr'un uric al luI Stefan cel Mare
se aduce mrturisirea lul Costin Postelnicul si a lui Vand
Ureche. Tot acest Costin mai e mdrturisit inteun docu-
ment de la Ilias Vodd si fratele sa. Stefan, dat In Vaslul,
Dec. 1436. Sub Stefan in 30 Martie 1433, e citat
din noil, etc., iar la 1445 se pomeneste PANA COSTINAD,
care s'ar putea sd fie acelas (?) cu postelnicul. (Acte din
arh. imp. rusa).

www.dacoromanica.ro
 181

In decursul secolilor XV si XVI nu cunoastem mult

despre aceastd familie. Din secolul XVII insd, incepe filia-
tia regulata a familiei, prin :
POSTELNICUL ALEXANDRU COSTIN, boer insemnat moldo-
vean in prima jumt. a veacului XVIL Sotia sa Safta, fica
lul Miron sulger, erea nepoata lui Miron Barn owski Vodd
si a Hatmanului Balica. Costin ca Postelnic, insoti pe
Domnul Barnowski la Tarigrad, unde ingropd pe acest
nefericit Principe. (Letop, Miron Costin, I). Prin insistentele
sale, se aduse domn Moise Movil, la anul 1630. In
a doua domnie a acestuia, 1633, Postelnicul Costin e in
Divan cu titlul de Hatman i Pralab al Suceavei. El
a trdit intre 1600-1665.
(Pe la 1623, gdsim pe .aCostin, diac de logofetie la Iasi,
fiti poate lui Alexandru). Alexandru Costin mal este pome-
nit inteun document din 7 August 1603, prin care Movild
Voevod d tatdlui sd, Satul Ciorestii din jud. Flci.
Pe la 1641, e silit a emigr in Polonia, persecutat de Va-
sile Lupul. Amestecat fiind In afacerile domnului cu Ar-
dealul sub Gh. Stefan, fu bdnuit de Racotzy, i zdcu un
an intreg cu lanturi in temnita din Fdgdras.
Sub Ghica V., urmasul lui G. Stefan, e vornic de poartd.
Sub Stefnitd fiul lui Lupu e ve! Postelnic, care rang II
pdstreazd si sub Dabija. La 1688 murise de mult, de
oare-ce se vorbeste de ejupneasa lui Alex. Costin, ce
a fost postelnic. Intr'un act din 1674, se aratd cd sotia
sa Safta e vduvd perdut copii : Dumitrasco
MARIUTA, infiind pe Gavril Costachi vornicul. Miron, Veli-
cico si Basile ereail fil din prima cdsdtorie a luI Costin.
DUMITRWO, moare inaintea fratilor se, nu e asa in-
semnat, si are o ficd pe Grajdana, sotia lui Cociald. --
Pe la 1657 gsim un PITAR ALEX. COSTIN (act. 43 vei Ureche-
M. Costin) inteun document. Nici un act insd nu aratd in-
rudirea sa cu acestia.
MIRON COSTIN MARE LOGORET, cel mai ilustru membru
al familieI si boer al secolului XVII in Moldova. El s'a
ndscut la anul 1633, dupd cum spune singur in letopiset.
15

www.dacoromanica.ro
 182

Miron Costin, mare cronicar, a fost i martirul datorieI

cdtre tara si a murit pentru aceastd datorie.. El e acela
care, pe cdnd TurciT amenintail incdlcnd hotarele trel,
cutezd sd died .Sultanului : antindd-se imprdtia
Tale ori unde, dar nu ne place sd se intindd asupra frii
noastre. (Ureche V. A. Schite din ist. literat. rornne).
Tot el are un cuvint celebru care Const. Cantemir,
cand acesta vrea s ridice biruri noui : Mai des cu pa-
harul Maria Ta, dar mal incet cu orinduelile...
La 1661 Iunie, Costin e biv-paharnic ; intre 1662-64 e
pdrcdlab de Hotin (docum. mosiel Balosesti). In anul 1665 e
vel-ciasnic sail paharnic. In acelas an e si mare Logoft
sub domnia luI Antonie Roset. Peste 2 anI semneazd ca
vornic mare. Din 1676 e iardsI vel-Logoint. Sub Const.
Cantemir, staroste de Putna, sarcin pe care o luase
spre a pune capt cetelor de banditl ce pustiail tinutul.
In privinta politiceI, marele cronicar ca si fratele
ereati plecati spre Polonia, din care cauz li s'a tras si
moartea. Ca scriitor, Costin se distinse prin cronica sa,
sa primul si al doilea descdlecat (al luI Trojan si Bogdan).
E cea mai importantd cronicd a romdnilor in sec. XVII
atat prin detaliile istorice cat si in privinta limbeI.
Tot Miran Costin a scris si niste versurf polone, dedicate
regeluI loan HI, Cu titlul: Despre poporul Moldovei si al
t6ril rom-dnesti ; de asemenea i aviata lumeI, poem.
In anul 1691 se intmpld drama in care peri vestitul
Miran Costin cu fratele s Velicico. Acuzati in fata dom-.
nuluI Const. Cantemir cum ca umbla s pue domn pe
Velicico; eI fur omoriti inteaceiasi 4i. Despre tderea lar,
vorbeste pe larg cronicarul Niculce (II, 138). Iatd ce
qice insd. Nicolae Costin : In vleatul 7200 in luna De-
cembrie, in domnia so, Cantemir Vodd tdiat-ati pe Miran
Costin, fost logort,mare si pe II-ate-sal Velicico, vornic
mare, andu-le ridicat pe domnie asupra lui,
ins. Miran nefiind in Iasi inteacea datd, ci la tara la un
sat al luI i s'atl fost 'ntamplat de i-a murit jupdneasa,I
vrdnd s o. ing,roape, eatd. e a spsit la ansul de la an

www.dacoromanica.ro
 183

temir, .Armasul Racovit, .cu un ..steag, de lefegiT,

ca s521 ducd la Iasi, CA. _el se rugase s aib" rgaz pan
si-o ingropa jupneasa, i s mearg; i fiind asa, iat
sosit si Macrii vkaful cu a doua poruncd, de in ce loc
va afla, acolo sl fi tae capul ; s't :dupe' poruncA tiat
capul si ingropat impreura- cu jup5.neasa lui. E
foarte trist scena cnd acest. mare boer e luat tie 15110
catafalcul sotiel sale, la mosia Brbosii, spre a fi execu-
tat. La 5 ceasuri. in acea noapte, peri..decapitat langd put
fratele s, vornicul Velicico.
Miron Costin a fost insurat cu ELENA, fica lui Ion Mo-
vil, cu cari avu 3 beti : Nicolae, Ionit i Pdtrascu.
HATMANUL VELICICO COSTIN, fratele al II-lea al cronica-
rului. E cunoscut ca Hatmati din primil ani al .domniei lui
Cantemir, carel cheam impreund c fratele ski, din
Polonia, punndu'l 1n capul unor ostI. In. mai multe In-
tlniri cu Polonii, el_ fu silit s se retrag. (Neculce II, p. 231).
lath' cum il zugrdveste cronicarul : Velicico Hatmanul
erea un. om de. fire si de treabd la toate socotelile lui, si
indrsnet bun ; numai, neavnd nici cu cine, ail doar
nicI noroc la re'sboi n'avea slujeasc5., c pe unde
mergea il fot bdtea. Voia s ocupe tronul Moldovei cu
ajutorul fratelui ski, dar norocul 11 prsi.
. El fu omort cate-va ceasuri-dup6 frateie safiind scos
din beciul unde se ascunsese auc,lind de venirea lefegiilor,
dus lngd fantand i decapitat: spune de. Velicico
c ar fi stat de multe orI impotriva vorbirei lui Cantemir
Vod, a fost qicAnd cal omul care nu stie carte este un
dobitoc, adic unde nu stia carte Cantemir (Mustea
Letop. III, 36). CAstorit cu Catirica fata lui Toma Vornicul,
avea mostenire Srbil si Bodesti. In 1680 erea Comis
VASILE COSTIN, frate cu .precedentii, moare inc5. -Uttar,
in. Febr. 1685. Iscdlit inteun zapis al lui Duca Voevod
din Iulie 1669: Un.act de judecat al lui dat din 1674,
Septem. 22,. sub Dumitrasco Vod. E ingtopat in mon.
Brbestil in .1685, avnd pe mormnt o piatrd de mar-
mull. Peste 6 ani, fu_ ingropat aldturi cu dansul.si Miron

www.dacoromanica.ro
 184

cu Elena sotia sa. Inscriptia de pe piatr este: Aceasta

peatr o ail facut Velicico Costin Hatmanul, care s'ail
pristdvit cdtre sdlasele.yesinice in anii de la zidirea lumei
7193, luna Febr. 20 que.
NICOLAE. COSTIN, fiul lui Miron, t frd copii, continua'
opera tatlui seil ca cronicar. Nicolae, in timpul lui
Cantemir se insurd cu llena fata luf Duca Vod, si pare
cd acest lucru contribui la necazul lui Const. Cantemir
pe neamul Costin. Nicolae Costin a fost Vornic
MARE LOGOFET al Moldovel, fiind unul din boerii insemnati.
Cronica sa, urmeaz intamplrile dintre anii 1662-1711,
sub titlul: Leatopisetul trii Moldovei de la Stefan sin
Vasile Vod;... Pe langl aceasta cronicd, el mai avu
alte serien. Fratii si
PATRASCO COSTIN, e mal putin cunoscut i probabil a
murit tank. Cdmras mare sub Const. Cantemir, erea
menit ginerele acestul domn, fiind logodit Cu domnita
Safta, fica lui, care logodn insd se desacu. N'avu copii.
Pe la 1689 sub Pr. Cantemir, impreun Cu fratil si se
refugi la cetatea Neamtului. (Let. II, 242).
IONIT COSTIN HATMANUL, sub Const. Cantemir, serdar.
Acest fiti al lui Miron logofaul erea postelnic al II-lea
in domnia din urm a lui Duca Vocld (Letop. N. Costin, II).
Un act din 18 Sept. 1683 il pomeneste ca Hatman; Ca-
skorit cu Safta Jora, el avu doi fii : pe Nicolae si pe Mi-
ron cps Mutul. In genealogia Costinilor e citat ea Ge-
neralissimus und guverneur von Sutzava. E socrul lui
Miron Cuza logoft, si din 1730 se pdstreaz foaia de
zestre a sotid sale. (Acad.)
NICOLAE COSTIN vel JICNICER, apoI erzkanzler sail mare
Logort, qis Brenisteanu. Fu cAsdtorit cu Ilinca sora lui
Vod Constantin din Valachia. El avu patru flee: Casan-
dra Vorniceasa, cAstorit cu Iordache Cantacuzen (De-
leanu); Victoria Comisoaia cu logoftul Stratulat, apoi Cu
vel paharnicul Matel Hurmuzache; Maria eds. cu Stolnic
-Luca; i Safta mdritata cu marele I3an Ionit Kretuleseul.
Un COSTIN, poate s fi fost frate (?) cu Nieolae.

www.dacoromanica.ro
 185

Anume acel amintit c a tinut pe fata posteln. Constantin

Cantacuzen (1707). Acest Costin avu un frti : CON-
STANTIN, pe care'l gasim iscalit in 2 documente din 1722
si 1731 de la Nicolae Voevod, fiind ftori Logoft.
MIRON II COSTIN, liS MUTUL, cunoscut ca Vornic mare
fost spAtar. Fill al 1111 Nicolae. In genealogie i se (lice
Mutenko, ca i urmasuliff su. Csatorit cu Casandra
Cuza Comisoaia, avu 2 copil, pe :
IONrA COSTIN sPkrAa, al II-lea fi, asupra cruia se stie
cal a avut 2 ff., anume pe IORDACHE Costin spdtar,
copii, si pe Maria.
MANOLE COSTIN COMISUL, frate cu Ionit i flu mal mare
al 1111 Miron Mutul, a fost insurat cu Anita Buhus Stol-
niceasa. Poartd si el surnumele de Mutenko. Avu 4 .copii,
dintre cari: 3 fete ached: Maria, Safta csa. cu Vornicul
Costris, Smaranda, :
DUMITRU CAVALER DE COSTIN, fost rnare spdtar, csto-
rit cu Catinca Flondor. El capOT de la imperiul Austriei
titlul ereditar de critter von Costin, care s'a perpetuat,
familia fiind stabilia in Bucovina. Fiul sai a fost :
CaValerUl GEORGE DE COSTIN (18..-18..), casAtorit CU
Are fill pe :
MIRON DE COSTIN, cdpitan de cavalerie, fost oficer in
armata austriac etc., ultimul descendent al familiei. Ca-
sOtorit cu Sofia Vlddescu.

Armoriile : pd fund rosu, dou sbii incrucisate cu vir-

furile In sus, de argint. Coroana de baron.

www.dacoromanica.ro
 COTOFEANU
(VALACHIA

Veche i insemnatd familie boereascd, azi aproape stinsa,

originara din Oltenia, unde Ii avea leaganul Inca din
timpul vechilor Donna' Basarabi. La origin& erea acea0
familie cu Spinenii. (vez i Spineanu).
MIHA SPATARUL COTOFEANUL se ilustreaza sub Leon
Vodd in anii 1630. Atuncl, la 27 Octombrie, cum be spune
cronica anonimd, o multime de boefi emigrard din cauza
birurilor, printre cari marii boeri Filianul, Bradescu, etc.
Leon Vodd trimese soli dupe' ansiI pe Radul de Dsa,
s. a., care se intalni cu strejile pribegilor, fiindn-le capi
Barbul paharnic Brddescu i Mihai spatarul Cotofeanul... si
prinsera pe Radu logoft Dsa... Mate! aga profitand a-
tuncl, intra cu trupe in tara, pe urma strejilor. Mai apoi,
acestI boeri se impacd Cu Vodd Leen, care le dete boerii.
Mate! Basarab ocupdnd tronul, mai multi boeri vor
aduca domn pe Radul de la Moldova, fiul lui Alexandru,
pentru care 's1 pregatisera totul intrand in tara. Mate!
insd trimete inaintea lor la Buzal, trupe sub ascultarea
lui Mihai Cotofeanul i Radu Dsa, boeri de credinta, in
urma cdror pretendentiI se retrasera, revenind insd mai
tarziti, cdnd furd infrnti de principe la DudestI. El avu
o sofa, Iudita Cotofeanca spatareasa (yeti Spineanu).
Despre ION SERDAR COTOFEANU, nareaza cronicarul
anume : Comtele Emeric Tekely cerdnd la anul 1682
ajutor de la TurcI contra Nemtilor, i dat WI din tara
cu Ianos serdariul Cozofnul, iard din Moldova cu Gheor-
ghita CiudeI serdariul, carele multe cetati de ale sale ati

www.dacoromanica.ro
 187

luat inapoi... etc. (incaL Cron. III, 209. ap. Cron. Mace-
neasca si Ghebhardi).
Mal multI boefi Cotofeni, urmasii acestora, aveati mal tarzi
averf intinse in tara si mosiI numeroase, fiind pand in se-
colul nostru, timp de 2 secole, printre boeriI mati ai

Boerul COTOFEANU erea ispravnic de judetul Dolj la

1816; iar apoi fu fcut clucer mare.
Fata lui Cotofeanu din Crajova, pe la 1830, cand multi
boerI i mAritail fetele dup6 oficeril rusi ce se aflati in
tara, fu mdritatd cu parucicul Pasninsld.
Ultimii urmasI al acestei familii in zilele noastre, copiii
boerului Gug.5. COTOFEANU, din Crajova : TITI Cotofeanu,
cunosmit sub numele de qPrincesse de Bucarest, GRI-
GORE COTOFEANU, fratele s, cel din urma descendent
al familie.

Satul Cotofeni, vechiii al familieT, se afi in judetul Dolj,

mal sus de Crajova, fiind compus din 3 corpuri : Coto-
feniI de sus, de mijloc i de jos, pe ambele maluri ale
riuluI Jiul.

www.dacoromanica.ro
 CRASNARU
(VALACHIA)

Familie boereasca din Gorj, unde s'a limitat in cursul

secoluluI trecut, si in care se af15. satul Crasna, de la care
'si deriva numele. In acea localitate se afla si monastirea
Crasna, zidita la 1639 de marele pitar Dumitrie Filisanul,
reparat la 1747, si situat sub muntele Muncel.(V. Filisanu).
Boerul RADU DIN CRASNA, impreund cu fratele sil NEA-
GOE spatar, fur trimes1 de Domn la anul 1540, pentru a
face indreptarea hotarelor cti Ardealul, din partea noastra.
(v. Puscarii.1. Fam. nob. din Ardeal. II, p. 181).
Acestia de sigur, sunt cei d'antaid strmosi cunoscuti
ai celor ce urmeaza.
DUMITRASCU CRA.SNARU, boer Gorjan, la 18 Aug. 1734 e
insarcinat de administratia imperiald a Banatului, Cu cer-
cetarea unei pricini. (Al. StefulescuT.-Jiii).
Maui CRASNARU mare clucer, e ctitor la monastirea
Crasna. Fiind biv-vel clucer la 1756 (Ianuar 3), e oranduit
de Vodd Racovitd, ca impreuna cu Radu Brailoi biv-vel
pitar, sa hotrasca mosia Targu-Jiii.
Slugerul STEFAN CRASNARU, se afla la anul 1779 ca is-
pravnic al jud. Gorj, impreuna cu Barbu Poenaru vel-
setrar. Tot SLUGERUL Crasnaru, impreuna cu mal multi
boeri, fu numit In divanul CraioveI, ca jude (Cu 50 taleni
pe lun), la 1783.
RADU CRASNARU biv-vel setrar, era judecator peste ju-
detul Gorj, la Targu-JiuluI, in 1780 si 84.
In secolul actual, la 1801, unul din ispravnicif de Gorj
erea : GEORGE CRASNARU, care impreund cu sotia sa Stanca

www.dacoromanica.ro
 - 189 -
Slugereasa sunt zugrAviti in biserica S-tu Nicolae din
la dreapta intrrii, ca ctitori i donatori, iar aldturi
de dnsil fiul lor: GRIGORE CRASNARU.

Astd-di exist mai multi membri ai acestel familii, dintre

cari: ALEX. CRSNARU, fost prefect de Valcea, cdst. cu
Vera Roscowsky; ACHILLE CRASNARU7 i filll S6.1.: CON-
STANTIN Cfaisnaru, magistrat. etc...

www.dacoromanica.ro
 CRETZIA NU
(VALACHIA)

Aceasta familie a posedat timp de maY multi secoli, 'Ana

la Zamfir Cretzianu, mosia Crata din Ilfov, de la care'sl
trage numele. Unul din strmosif ei este mentionat in
documente de sub Mate! Vod Basarab. (sec. XVII).
Pe la finele secoluluI trecut, dinteo ramurd a familieI,
un Cretzeanu cstorindu-se cu Alexandrina, fica marelui
logof. N. Obedeanu a dat nastere ramurel care a luat nu-
mele de Obedeanu, represintatd prin marele Log. Gr. 0-
bedeanu, care avu numaI o fic5. : Alexandrina Sutzo.
(v. Obedeanu).
Strmosul actualeI familii, ramura principal gsim
la inceputul acestui secol in persoana lul :
ION CRETZIANU MARE PAHARNIC, CU care titlu iscleste
printre boeril divanuluI, (an. 1808 etc.). Acesta, insurat cu
Sanda Cornescu-Greceanu a avut 3 fii : IORDACHE t ne-
insurat, fost secretar al divanului in timpul administra-
tiunei lui Kiseleff; Zamfir, iCostache, earl* avnd copii,
urmasii lor formeaz. acjI 2 branse :
I. AGA ZAMFIR CRETZIANU, insurat CU Maria, fiica Vorni-
cului Constantin Samurcas Caimacanul Craiovel, a avut
13 copii, din earl a ajuns la maturitate 4 fi! si 2 fice :
GEORGE CRETZIANU, (1829-1886) poetul, cel mai
mare ; fost ministru si Prezident al Curte! de Cassatie.
Ca scriitor a lasat poeziI admirabile, din care multe ail
rmas populare : oPoet duios i sincer, lice un critic,
el a intrupat in versurile sale numaI ce situatiile adev-
rate if inspiraii Cretzeanu isI iubea patria, pentru care
a lucrat Cu mare sarguint... Cdstorit cu Ana Mano,

www.dacoromanica.ro
 - 191 -
n. 1840 (in v.), fica Logof, Nicolae Mano, a avut 2 copii:
Smaranda, cdsdtoritd cu colonelul I. Mano ; si
GEORGE CRETZIANU n. 1865, deputat, fost secretar de
legatiune, etc. Cdstorit (1894) Cu Zoe Al. tirbey (n. 1874,
t 1897), avdnd 2 RI gemeni: GHEORGHE i ALEXANDRU
Cretzianu nn. 1895.
Generalul VICTOR CREtZIANU, al doilea fiti al lu Zam-
fir (n. 1832, t 1897); general de cavalerie-inspector, fost
seful casei militare a M. S. Regelui, etc... Insurat :
1. Cu Elisa Vdcdrescu (fdrd copiI), si 2. cu Elisa Pand
Oldnescu, de la care avu un i dou fice ZAMFIR
(1864-1883) t la Zrich ; MARGUERITE, cdsAtoritd. cu Pr.
Grigore Const. Ghika ; si Viorica, casdtoritd cu cdpitan
Nicu Catargi.
Cei alti dol fil ai luI Aga Zamfir aft fost : ALEXANDRU
fost cdpitan, fdr copil, n. pe la 1840, decedat 1890. -
ION CRETZEANU n. 1849, fost magistrat.
Fiicere lut Zamfir, surorile preeedentilor : Zoe
(1839 t 1873), mdritatd cu majorul Petre Retoridy ;
Maria n. 1848, cdsdtoritd. 1. cu colonelul Aristid Iarka
2. cu Albert Chabert (in v.).

II. COSTACHE CRETZEANU, &II mal MiC al paharnicului

Ion Cretzeanu, insurdndu-se cu o LAcusteanu a avut ur-
mtorii copii:
ION CRETZIANU, consilier la curtea de compturI, de-
cedat. Insurat Cu Maria n. Stefnescu, a avut 3 copii :
Maria ; Elena, cd.sdtoritd cu cdpitanul C. Sldtineanu ;
ION CRETZIANU, n. 1863, fost oficer de cavalerie (act.)
ULYSSE Cretzianu, decedat. Insurat Cu C-tessa Sul-
tana Rosetti. Neavnd copiI, a adoptat ficd.: Maria.
Nicu CR. decedat, fdrd descendenti. 4. CONSTANTIN
Cretzianu t, fost Prefect de Ilfo'v ; si 5. Elena, mdritatd
cu N. Tdtdranu.

www.dacoromanica.ro
 CUZA
(MOLDOVA)

Familie princiard romand, si una din cele insernnate ale

Moldovei, aflAndu-se printre boerii mari din secolul XVII.
Dup6 cum ne aratd numele, origina familiei trebue cdu-
tatd la sudul Balcanilor, unde din evul medi, in al XIII
secol si XIV trdiail cavalerii Cuzr, de origind italieni,
carl se produserd in fsboae ca stratioff distinsi.
Letopisetele Moldovei ne vOrbesc pe larg de CUZA SPA-
TARUL, un boer insemnat prin rolul ce joacd la inceputul
secolului XVIII. Constantin Duca venind in scaun la anul
1701, si vzdnd marele numr de boeff emigrati in Va-
lachia la Brncoveanu, numi o deputatie de boeri spre a
se intalni la Focsani cu a lui Brdncoveanu ca s decidd
In aceastd privintd. Boerii moldoveni din acea misiune
ereail Nicolae Donici mare vornic,, Ion Costin Hatman,
Cuka Spatarul, impreun cu Mitropolitul triI. (1.6t.opiset, ed.
Kogl. t. III, p. 28, 113).
Moartea lul se intmpld sub Mihai Racovitzd Vv. la anul
1716, atunci and Vasile Ceaurul i trupele nemtesti ve-
nite in Moldova, full infrnte de Vodd Racovitzd cu aju-
torul atarilor. uAtuncea erea un boer mare, zice anonimul
cronicar al Mold., numit Cuza ce Iusese Spatar mare, si zi-
ceail unii cd a fost si el inteun sfat i leglturd cu acei
neprieteni ; cci feciorul lui aeve a mers la cdtane,
umbla talhuind. Si de multe oil i-a poruncit Mihai-Voold
ca s tragl pe feciorii sl incoace, sd nu se afle la nemti
cu catanele; iara el aducea pricini ca s indrepteze pe
feciorii lui ; i ail trimrs domnul de ail prins pe doI din

www.dacoromanica.ro
fecioril luI Inchis, si ezut pand a venit cata-
nele; i Cuza fiind In IasI a trimes prin mijlocul cata-
nelor si a slobozit fecioriI .de unde ereail inchisI. Ce pre-
puind domnul i zicndu'sI i altiT, cum acel Cuza a avut
respondentie cu catanele, si I-ar fi umblat scrisorile la
dandu-le stire de starea Domnulul, Indata po-
got-at domnul de la Cefaitue i ati pus de Pall spAnzurat pe
Cuza. (id. III 129). Tot atund se decapit i cdpetenia
trupelor nemtestI Ferent, si cum zice alt cronicar: pand a
faia pe Frant, Cuza spatarul era spAnzurat de furca scram-
ciobuluI, ce erea inaintea curteI domnesf, imbraicat cum
fost gasit.
Dupe* cum se vede din naratiunea cronicaruliff, Spatarul
Cuza a avut mal multI fri.
El este TODERASCU Cuza, care trdia la 1700 si inainte,
avnd de sotie pe Safta, fica slujerulu Toader Jora, si
dintr'ai cdruI fii unul se cherna tot TODERASCU, Si a fost
de asemenea spatar.
Un alt fl al sal, care erea MIRON CUZA, impreund Cu
cumnatul s, fuseser ridicatI Inca" inaintea omorrel sp.a.-
tarului Cuza, de la BrdnistenI unde se aflati, i Inchisi la
mandstirea Barnova. Acesta erea ginere luI loan Costin,
dupd cum se vede In foaia de zestre din anul 1730.
CASANDRA Cuza comisoaia, sotia lu Miron Costin Mu-
tenko (sec. XVIII), de asemenea fica sptarului Cuza cel
ucis la 1716, avea impreund cu bdrbatul eI mosia Brd-
nistenl, de unde tot atuncI fuseserg. luatI data". i InchisI,
fratele i sotul eI.
ARGHIRIE CUZA, fratele lui Miron si Casandrel, -al cdruI
nume de botez il regsim mal arcliil In familie, erea vel-
Sptar la anul 1642, iscAlit Intr'un act de familie co-
princ,l'end enumrarea satelor copiilor lu loan Costin,
(archiva Hasdeil III, 28).
.Urrnasul spataruluI Cuza, fiti al lul Arghirie spdtarul
a fost:
IoNIT CUZA, fost mare spdtar, si mare pitar, rang In
care 'I gdsim prin documente din 1749, Intre altele

www.dacoromanica.ro
 194

In actul de desrobire al veCinilor, i apoI la 1756. In

timpul domniel 1111 Grigore Calimah W. erea In divanul
acestuia la anul 1767, cu titIul de mare stolnic. (Letop.
255 ed, Kog).
loan Calimaki fiind domn al MoldoveI la 1758 si nemul-
tumind mal multi boeff, credinciosul s Stavarache obtinu
exilarea a 11 boerI insetnnati, Intre .caff Ionit Cuza, cari
furd ridicati de-o datd de arnutl i ceausi imprdtestl
transportati in Asia la ,Samson-Kalisi si Ionikalisi (Faino
Ist. D. III p. 113). Peste putin Domnul fu silit insd rea-
dua, in urma revolteI ce/or nlff boerf din tard. Ionit
Cuza pieri la anul 1778, acuzat impreun5. cu Vornicul
Bogdan, de viclenie contra Domnulul de atunci Moruzi.
Enache Kogalniceanu a descris aceast dram. sub titlul :
asupra pieni luf Manolaki Bogdan vel-Vornic si a lui
loan Cuza biv-vel sphtar,- care cu urgia imprdteasc
de sabia domneascd s'a s5."vir-sit in domnia Mdriei Sale
Constantin D. Moruzi W. in anul 1778, August 18 (Leto-
piset t. III p. 281-95). In inchisoare, Cuza fu decapitat in-
iar apof vornicul Bogdan. Trupurile lor goale fur
ingropate la Sfintul Nicolae; iar ccapetele le-ail pus In
Poarta DomneascA, tot poporul s le priveasc.
Ioan- Cuza a avut 3 -al: 'Gheorghe, Arghir i Nicolae.
GHEORGHE sa IoRGu CUZA, cel mal mic dintre frati, mare
Vornic. Fost Cu titlul de Ban, cdminar, apoI Postelnic,
mare Hatman i Vornic. Ca postelnic, se manifest In
miscarea revolutionar. de la 1821, fiind i citat de Vorni-
cul Beldiman In Tragodia sa (let. III, 391-3): Nstelnicul
Gheorghe Cuza, al Agief
In anul 1822 erea V,ornic, i 1u parte in ambasada boe-
rilor Munten1 i 1VIoldovenI ce se duser la Tarigrad
spre a cert domn. Se pstreaza un jurnal al mer-
g-erii boerilor in Turcia, unde sunt descrise toate intim-
plrile ce avurd pand la intoarcere. (Letop. Coglnicearm
p. 435-49)
ARGHIRIE CUZA vel-Postelnic, fost cminar, spdtar la

www.dacoromanica.ro
 - 195 -
1824 etc., fratele precedentuldi. Avu un singur CAI : IORDACHE
Cuza, mare comis, apoi agd, insurat cu fata luT Dibolu.
_Maria, sora lui Gheorghe si fica lui Ionit Cuza postel-
nicul fost mritatd cu Alexandru Calimaki; in fine
CAMINARUL NICOLAE CUZA, fiul maI mare al lui loan
Cuza avu urmtorI cinci copif : 2 fete cdsdtorite una cu
Sptarul D. Bondre, cea alibi Cu Panait Docan ; iar
bdetI trei :
GHEORGHE CUZA, spdtarul, apoi Hatman etc. fost ispravnic
de judet 1824-40. t fdrd copiI.
GRIGORE CUZA, fost de asemenea mare comis si sptar;
al treilea In vrstd din fiii ILA Nicolae Cuza. La 1824 e
isclit ca mare comis inteo suplicd a boerilor MoldoveI. In
timpul domnieI Pr. Mihail Sturdza, el ia o parte insemnata
la miscrile politice. Ast-fel, In 1848 miscarea revolutionar
erea sa inceapd In Moldova : la 27 Martie se face o cons-
fdtuire la care iati parte o mie de oameni spre a face cu-
venitele cererI domnului. Consfdtuirea, lice d. Xenopol
In istoria sa, se deschise sub prezidentia lui Grigore Cuza,
bdrbat cunoscut pentru talentele si nestrdmutatele sale sim-
timinte patriotice. (Ist. t. VI, p. 382).
Fratele sq. si al doilea fiti al lul Nicolae Cuza, erea:
IoAN CUZA M. SPATAR i fost ispravnic in Moldova, etc.
Avu de sotie pe Doamna Sultana Cuza, decedatd la 20
Maiti 1865, In v'rstd de 80 de ani. FiuI lor este:
'PRINCIPELE ALEXANDRLT IOAN I CUZA, domn al Moldovel
Valachiei (149-1866). Nscut 1820 la Galatz, intrat
foarte tinr In armatd, la 1837 plecd la Paris spre a
studia, Intors in tar ocupd. diverse magistraturI i In 1850
prefectura (pdrcdldbia) de Galatz. La 1857 sub Caimdcdmia
lui Vogorides, reintrA. In armatd si in acelas an fu Colonel.
Patin dupd aceia, comisiunea de tref guvernnd Moldova, a
fost numit ministru -de Rsboiti al Moldovei i ales repre-
sentant al Galatilor in adunarea electivd, insdrcinatd cu
alegerea unuI domn (1858). La 17 Iarmarie 1859 in Iasi
si cdte-va dile in urmd (5 Februarie) in Bucuresti, in lipsa
unui principe dintr'o cash' strind, Alexandru Cuza fu ales

www.dacoromanica.ro
 - 196 -
in unanimitate principe al ambelor Off suroff, realizanol ast-
fel UNIREA atat de mult dorita, si care desiiinth.' pentru
tot-d'auna diferenta artificial intre Moldoveni si MuntenI.
Sanctiunea Portel s't ratificarea definitiv a puterilor se
ispravi la 3 Sept. 1859. Fusiunea ambelor parlamente
si ministere se Men cu consimtimintul Portei otomane la
1861. Mal multe schimbdri de ministere avura loc in
acest timp. Parlamentul vota pe rand legi de o mare im-
portanta pentru progresul friI : secularizarea averilor md-
nstirilor, sursd de veniturI pentru stat, crearea curtii de
compturi i a consiliuluI de stat, organisarea justitiei si a
administratieI, imbunttirea armatei si a instructieI publice,
concesia drumurilor de fier. ApoI abrogarea pedepsel ca-
pitale, inviolabilitatea persoanelor si domiciliului, libertatea
presel si a intrunirilor. La 1865 se promulga si codul ci-
vil al RomanieI, dupa al lui Napoleon, purtand numele
DomnuluI Alexandru Ioan. Cu prilejul legei agrare,
Principele disolv cu forta Camera la 14 Maiti 1863, si
peste dou 4ile legea electoral fu promulgata ; noul statut
fu aprobat cu o enorm majoritate prin piebiscit. Tot
atund fu creat Senatul, ai carul membriI ereati numitI
de Domn.
In luna Iunie 1864, Cuza intreprinse calatoria la Con-
stantinopol, spre a visita pe Sultan. Prezintarea sa acelui
suveran a re-mas memorabil. Pe langd obtinerea aprobarei
tutulor reforinelor de stat ce facuse, capt i dreptul ca
de atuncI inainte, legile interioare ale Principatulul sa fie
modificate fard consimtimintul sultanulul i Puterilor.
In noaptea de la 22-23 Februarie 1866, isbucni complotul
nemultumitilor de domnia sa. La 4 ore dimineata conspi-
ratoril pe"trunsera in palat, smulgand PrincipeluI abdica-
rea, care fu indatd cornunicat corpurilor legiuitoare.
Principe fu proclamat corntele Filip de Flandra, care de-
clina insa aceasta onoare, si apor se aclama de Domn al
tarilor Pr. Carol de Hohenzollern si Sigmaringen, care
peste putin ocupd tronul.
De la caderea sa 'And la moarte, Principele Quza locui

www.dacoromanica.ro
 - 197 -
in Viena, Paris si alte orase din str6inAtate, incetnd din
viatA subit la 2/4 Maiii anul 1873, la Heidelberg (Germania).
Sotia sa Doamna ELENA, nscutd Rosetti, fondatoarea
multor institutii de bine-lacere, nAscutA 18 . . trAeste inch
retrasA la mosia sa Ruginoasa, unde se afla unul din in-
stitutele sale.
Pr. Alexandru Ion Cuza a avut doi fii: ALEXANDRU, cA-
sAtorit cu P-sa Maria Moruzi; i DEMETRU, ambii decedatI.
Actual descendinte al familiei este ALEXANDRU, fiul lul
Constantin Cuza. Poet si publicist, ndscut la IasI 1857. A
publicat epigrame i monologuri, apdrute in 1887 ; fost de-
putat, etc.

Armele Cuzilor sunt: Scutul impdrtit in 3 parti egale

orizontal (tierc en fasce). Banda de sus (chef) azur ; cea
de la mijloc (fasce) de argint, cea de jos rosie. D'asupra
coroan a princiar.

www.dacoromanica.ro
 DABIJA
(MOLDOVA)

Printre cele mai insemnate ale Moldovei, aceast familie

e bine cunoscutd de la inceputul secolului XVII, avand
In acelas secol si un Principe din sinul ei.
Deja Cronica lui Huru, reputat ca falsificat, enumer
printre altl vechi boeri al Moldovei pe un : Samson Da-
bija, boer pretorian la judetul BerladLin timpuri anterioare
lui Drago, (1250), alturi cu alti boerl din familiile Arbore,
Balica, Boldur, Jora, Sendrea, Flondor, Thut. etc...
La anul 1636, documente princiare ne probeazd pe doi
marl boeri din aceast familie, anume :
IRIMIA DABIJA, pArcalabul cetdtei Hotin ; (Act. din 1636)
DUMITRU DABIJA, mare Staroste de Putna, una din prin-
cipalele boeril ale Moldovel, corespunzand cu un guver-
nator general. In Moldova se mai aflail, Incd de pe timpul
lui Alexandru cel bun, Stdrostiile de Rdduti i Cernduti,
aldturi cu marele portar de Suceava, cu Parcalabii marilor
cetti : Hotin, Ciuberci, Kilia, Soroca i cu marele Serdar
de Orheiii, ca guvernatori i castelani depinzand de Domnul
av*end trupe sub comanda lor.
O mrturie a divanului Moldovei din 1657, citeazd pe
DABIJA Marele Vornic. De sigur aceasta erea fiul unuia
din cei de mai sus, si dupe' cum se vede, e acel Dabija
care avea s ajung principe al MoldoveT, adicd :
Pr. EUSTATIE DABIJA VOW., Domn al Moldovei de la
1661-66, ales si numit dupe' moartea lui ternit. Vv.
In Decembre 1661. Venit-ail Dabija Vod in scaunul
domnesc la Iasi, tutulor cu bucurie si bund pdrere pentru

www.dacoromanica.ro
 199 --

domn bun de boer de tara, qice vornicul Niculcea ; si

erea tutulor cu bine; si nu crea niel un boer in prepus...
si tara la acest domn nu crea impresuratd cu ddrile pe
acea vreme. (Letopiset. cap. I, 192).
Cand fusese la Tarigrad in .solie pentru cerere de domn,
cel-alti struird pentru numirea lui, pe cand : Dabija vor-
nicul nimic nu stia, nici in gand nu'i crea.... Dup un
an de domnie (1662), el primi ordin de la Poart s meargd
impreund cu Grigore Vodd Ghica al Munteniel, spre a ase-
dia cetatea Erszek-Ujwar, impreund cu Seraskierul turcesc,
contra lui Janos Kmny. Luptele tinurd 3 s'ptdmani, dup
care Domnil se intoarserd in tara. Peste o iarnd, el furd
din noi chematI s plece la Leva cu Sari Husein Pasa,
In timp ce Vizirul se indrept spre Bosnia, in contra co-
mandantului german Zusa. Bdtdlia fu perdutd, de si nu-
mrul Turcilor i Rornanilor crea dublu, de si se facur
sarje minunate : cdci nici este saga' a nvli In focul nem-
-tesc ca oastea ce'i deprins mai la larg. Ambil domni
ajutaserd in fond pe Nemti Ghika insd fugi in Italia, iar
Dabija la Iasi, scdpand de acuzatiunr dand bant Vizirului.
Dabija \Todd termind mondstirea Barnova, si infra altele
batu monedd la Suceava, cu efigia sa si cu inscriptia :
Iohannes Istrati Dabija Voevodae, solidus ducis Molda-
viae, 1666. Aceasta e ultima monedd nationald fa.cutd in
Moldova. Dupd Alexandru Ldpusneanu, ne-ati mal re"-
mas monede de la Eraclit Despota, Ion Vodd (1572),
Rsvan Vodd, i apoi Dabija.
Acest domn muri la 1666, pe tron : Dahlia Vodd
-aici in tara domnind cu pace si domnie asezatd, cu tara
intemeeatd, crea om bun si bland frd niel-o rntate, si
neimplinind bine 4 anl de domnie, Iiind om batran,
pldtit si el datoria cea de obste de ail murit, i l'ail dus
.cu toatd boerimea cu mare cinste, de ingropat in
mondstirea lui, In Barnova, care este de dnsul ispfavitd.
(Neculce. Letop. M. II, p. 194).
Doamna sotia sa DAFINA, avea o ficd a el dintr' altd, cd-
satorie, care se mdritase cu Duca cdminarul gin zilele

www.dacoromanica.ro
 200

Dabijel Vodd, i rail pus vistiernic mare. Dacd a murit

Dabija Vv., ad mers Doamna Dabijoae cu Duca la Tari-
grad... s't imbrdcat cu caftan de domnia in locu
socru-sa.... (Muste. Cronica, III, p. 5). Fica Domnitei
Dafina Dabijoae care tinea pe G-. Duca, erea nscutd din-
tr'o primd cdsdtorie a Doamnei cu boerul Buhus, si se
numea Domnita NASTASIA. Duca Vodd erea retras la satul
Domnesti, domeniul soacrei sale, cand fu prins de Petri-
ceicu Vodd si trimes in Polonia (1683). Srmana sa sotie, o-
dinioard asa de fericitd, pieri in mizerie la Constantinopl.
Doamna Dafina erea de o mare frumusete ; ea avusese de
brbatI pe spdtarul Costin Ciogolea -I- 1653, apoI pe Hat-
manul Sandu Buhu i in urmd pe Dabija. Erea veche
originard din satul Tigdnetii, jud. Tecucia, unde a re"-
mas inch* ruinele vechilor ei case si capele. (v. Papadop.
Calimah. Conv, liter. an. XXI., n. 11).
Principele E. Dabija avu si el o ficd : DOMNITA MARIA, t
in varstd de 15 ani la anul 1677, si pe al cdrei mormnt
e un epitaf in greceste : Monumentul acesta contine pe
Maria, fica vestitului Duce Dabija, Domnul Moldovei, rd-
pitd in floarea tineretei. Putin a trdit cu viteazul Georgia,
carele s'a btut contra ceatei regesti a Litvanilor... etc.
Boerul SCARLAT DABIJA. La anul 1683, Sultanul Mahomet
porni in contra impratului Leopold al Germaniei, ludnd
si pe domnii ambelor Off romne. Duca Vodd plecAnd
din tat* ttarii intrar." incepand s. jefuiascd... <<atunci
fugit boerii... cari ereail rdnduiti pe la tinuturi, Cantemir
vel clucer, Scarlet Dabija biv-treti vist., Preda Paladie
Postelnicu... si alti multi ca acestia... toti in tara munte-
neascd. (N. Costin. Letop. Kog. II, 26). De sigur acesta
e tot una cu DABIJA, ftori logofel, pe care impreund cu Tu-
dosie Dub, il gsim iscAlit inteo intrire a divanului,
din anul 1689.
DABIJA PAHARNICUL, are acest titlu in letopiset in tim-
pul domniei lui Nicolae Mavrocordat la 1710. Venise in
secret mazilia domnului de la Poartd, nestiind de cat Aga
ce o adusese si Domnul singur. Dabija Pah. indemnat

www.dacoromanica.ro
 201

de vornicul Iordaki ati mers l odaia camarasului cel mare,

s ja bani ce va gasi de a lui Nicolae Vod. Dat'ati veste
lui Nicolae Vv. precum Dabija a mers s incerce pentru
bani la camar ; degraba., infocat de manie, luand buzduga-
nul purcese singur ; ce oprindu'l postelnicul cel mare
Dumitrake Ramadan, ail mers el cu ceI altl caimacani ;
si asa s'ail intors Dabija paharnicul calea sa.
In Februarie 1711, o deputatie de boeff fu pornit la
Tarigrad, de frica apropiatei venir din noil a luI Mavro-
cordat, cu plangere asupra 1111% Printre altii se aflail : marii
vornici Sturza i Manolaki Roset, Dabija BANUL, Vasile
Habasescu,
Deputatia lui Cantemir Vodd n'avu nici un rezultat,
inca mare noroc a avut boerii Cal nu ja apucat acolo pe loc
vestea, precum s'a hainit Dumitrasco Vod asupra imp-
rtieT, ca nu mai vedeati Moldova de veci. (Nic. Costin.
Cronica II, 92).

In secolul nostru, unul din urmasii acestei familif, erea :

Generalul NICOLAE DABIJA n. la Hui 1837, t la Paris
1884. Om 'politic. Oficer de artilerie ; in 1874 colonel, si
general la 1880. In timpul CampanieI din 1877 78
comanda ca colonel divizia 3-a in fata Grivitzei. Fost
ministru de resbel in cabinetul Bratianu din 1879, si
de la 1880-1884 ministru de lucran i publice, dupa care
plecd in strinatate unde muri.
Descendenti actuali ai familiei, sunt Knezii Dabija din
Rusia.

www.dacoromanica.ro
 DEDULESCU
(VALACHIA)

Un boer POSTELNICUL DEDIUL, e citat de documente ca

trdind pe la anul 1620; iar fiul s GmoRGHITA cpitanul
la 1680. (doc. Arh. St. B). Poate ca acestia s fie niste stra-
mos ai familief, care in sec. XVIII pan. la 1800 se dis-
tinse printre boeriI Valahief.
Dupd anul 1670, un document ne arat pe trei verl De-
dulestI, copiiI a tref frap al cdror nume nu e citat. AcestI
3 veri sunt : RADU DEDULESCU ; NEGOITA logofet Dedulescu
a CdruI sotie erea jupneasa Preda, fica luI Stroe vel
Votnic (Leordeanu); i Maria SpAtareasa.
Aceasta din urm : MARIA DEDULESCU, la 23 Martie 1691,
impreund cu Maria Cantacuzino, dail o petitie catre imp&
ratul Leopold I, prill care cer sA li se asigure pensiunI
viagere. Documentul e datat din Sibia, in 1691 (col. Hurmu-
zache, t. V. i, 374). Ea e isclia: Maria de Dedulst,
In timpul luptelor lui Mihai VV. Racovitza cu trupele.
nerntestI la anul 1716, dupe' uciderea lul Ferencz, Moldo-
veniI si TatariI fa'curd o mare goan contra lor tindu-I
robindu-I. Atund a apucat Tamil de ail robit si pe
DEDIULESCUL calpitanul cel mare de la FocsanI a Domnu-
liff muntenesc, i abia adus impreund cu alp robI la
MihaI V., si indat scos din robia Tdtarilor...a (Letop. t.
III, p. 65).
La anul 1724, DEDULESCU biv-vel Vistier, boer muntean;
fuge pe ascuns din BucurestI iMpreund cu alp 4ece boerI,
intre carI Roset Nicolae Logofaul, ne maI putnd boeril
rdbda vrjmsia i asupririle ce le. facea Nicolae Vod,

www.dacoromanica.ro
 -- 203

ad fugit care incotro a putut scdpa, refugiindu-se la

Mihai Racovit in Moldova. Mavrocordat starui mult,
un capegi-basa turcesc fu trimes s cear pe acestI boerT.
Racovit refuzd i Ii trecu muntiI in Ungaria, ceea-ce
In urma plangerilor lui Mavrocordat, aduse mazilirea Dom-
nuluI Moldovei. (v. Letopiset Cog. t. III, p. 71) Radu Po-
pescu din contra il critica ca si pe partizaniI lui, zicnd
ch. umbla cu lucruri nebunesti.
PITARUL NICOLAE Dedulescu, insurat cu Musa fata boeruliff
Strmbeanu de la Craiova, trdia in secolul trecut pe la
anul 1750,
In fine in secolul actual: MIHALCEA DEDULESCU, vel me-
delnicer, citat la 1809, av'end de sotie pe Zoita, El e
tatl luI :
ANASTASE (SICA) DEDULESCU, mare eluCer, 1810. In-
surat cu Sultana (1801-48), avu o singurii fic: LUXANDRA,
sotia lui Constantin Cretzulescu (t 1895).

www.dacoromanica.ro
 DONICI
(MOLDOVA)

Inc la mijlocul secolului XVI (1550) trdia DONICI CEL

BATRN, trunchiul acestei vechi familil. Dup cum dove-
desc documentele, filiatiunea se continud prin fiul sil
ANDREI, care e tafl lui NicoARA VISTIER mare, si al ha
MOiSe. (not. comunic. de d. I. Tanoviceanu).
Fiul luI Nicoar erea marele VORNIC ANDREI (1600), al
cAriff fi e cunoscut in cronicele tril, anume :
Marele VORNIC NICULAE DONICI, fost apoi si mare lo-
goft al Moldovei. El figureazd ca vel vornic printre boerif
divanuliff lui Const. W. Duca, la anul 1691. In a doua
domnie a luI Duca la 1701, o deputatiune a boerilor Mol-
dovei compus din Mitropolitul Kir Misail, Nicolae DonicI,
Ion Costin i Cuza fu trimesd la Focsani, spre a se intlni
Cu boeril trimisI de Brncoveanu pentru o legturd intre
ambii principi. Brancoveanu continud ins a addposti boerif
emigraff, ceea ce fcu pe Duca s trimeatd plngere la
Poart contra lu, prin Nicolae vornic DonicI i Ioan Vlasto
postelnicul. (v. Let. Mold. t. II, 255; III, 28, 29, 113).
Nicolae Donicf avusese dou sop : Lupa, fata lui Gri-
goras Jora, si apoi fata jicnicerului Apostol, de la care a
avut un fiii GAVRIL, care lasd 3 copii frd urmasI.
Copil lui Donici si ai sotief sale Lupa, ail fost : dou
fete i un fiii :
MARELE VORNIC DARIE DONICI. La anul 1705 domnind
Antioh Cantemir, el erea serdar i lnsrcinat cu transpor-
tarea de lemne din Moldova la Cetatea ANA si Tighina,
si Inca a inchis in turnul Goliei pe Darie Donici Ser-

www.dacoromanica.ro
 205

darul si pe Kirica si Bogo s erea s le taie si capetele

fiind eI zapciI, ispravnici pe lemn, si nu puteail in grab5.
sal (Neculce Let. II, 286). Un Pasd fiind in Mol-
dova la 1711, in anul and fu numit domn Dimitrie Can-
tetnir, instal5 mare Hatman al Mold. pe serdarul Donicl.
Cronica vorbeste din noil de ddnsul la 1716, in timpul
luptelor lui Racovitzd cu NemtiT, la trecerea acestuia peste
muntI, fiind insotit de Darie Donici Vornicul, Const. Cos-
taki si Iordache Cantacuzino comisul. (v. Let. Mold. III, 66, 126).
In timpul lui Racovitzd Vv. si Grigore Ghica erea vel
vornic de tara de jos. In 1728 are la Iasi o judecatd
(MaT 26), apoi la 1736 erea biv-vel logofet. Testamentul
s dateazd din 1750, Octombre 20. (Doc. Academ. r.)
Insurat ca fata vistieruluI Mavrodin, el a avut trei copiT,
de care vom vorbi.
Boerul 'MIRON DONIC PARCALABUL de Soroca, s'a distins
In luptele cu Ttarii, in domnia luf Grigore Ghika W. la
1727, aldturl de contimporanul s Vornicul D. Donici, cu
care nu stim ins ce rudd erea. (v. Letop. III, oag. 163, 4)
CopiI lul Darie vornicul ail fost : IOAN jicnicerul, Sma-
randa sotia vorniculuI Mihaiii Sturdza, si
CONSTANTIN DONICI vel spatar. Pe cand era medelnicer
se insurase cu Maria fica luI Gavril Miclescu. La 1731 era
spatar al MoldoveT, iar la 1776 e amintit ca biv-vel
spatar. (avea 35 liuzI) (V. Ureche, Istor.) El avu urmdtoril copiI :
Nastasia sotia luT Jora ; STEFAN DonicT banul, insurat cu
Maria fata lul Andrei Bals ; ANDREI DONICI, dare la 1749
fiind copil era printre curteniI lui Pr. Mavrocordat. AndreT
a avut de sotie pe Alexandra Buhus ; in fine
DARIE DONICI, ful lui Constantin si nepot de fiii al pri-
mului Darie. El a avut titlul de vel ban, apoi de vornic.
Insurat de cloud off, cu : fata banuluT Scarlatache i cu
Catrina Cuza, a avut 3 fete i un bdiat:
ZAMFIRA sotia lui Andronaki Donici aga, dintr'o altd
ramurd a familieT; Smaranda a postelniculuT Tomit5
Rusu; Ralita a banulul Grigore Rascanu MANOLACHE
DONIC1 mare spdtar. Acesta de la sotia sa Ileana Rosetti-

www.dacoromanica.ro
 206

Rosnovanu, a avut copiI pe : Zamfirita, Smaranda Negre,

Ruxanda Rosetti, NICOLAE, aga SCARLAT, i AGA IORDACHE
DONICI, care avea acest rang la anul 1824, si era insurat
Cu Catinca a lui Rosetti Bostan vornic.
Nicolae i Iordache n'avura copii.
SCARLAT DONICI, aga, fiul lui Manolake, are fi pe :
DEMETRU DONICI, prefect de Vaslui, insurat Cu Casandra
Iamandi,
Marele vornic ANDRONAKI DONICIs 1817, 1821, apoI mare
logoat, bun cunoscaor al limbel grece, pe care o invdta
pe la 1790. El a facut o colectiune de legl cunoscuta
sub numele s, i care erea adesea utilizata de jude-
catorI, in prima jumatate a secolului.
A fost insurat Cu Zamfira, fica banuluI Darie Donici
sora lui Manolache, de mai sus, si avu fi pe
ALEXANDRU DONICI, fabulistul, n. 1812 in Basarabia, unde
familia avea marl' proprietati. Studiand in Rusia, a fost
oficer in armata rus. Venind in Moldova avu functiunI
in magistratura i,se ocupa cu literatura scriind poezii
fabule, cele d'antai in literatura nstr. Muri la 1866,
avand flil pe DARIE Doract, President al Trib. VasluI.
EMANUEL DONICI, inrudit cu acestia, t 1894 16 Sept. a
donat inseinnata sa avere Academiei romane. Are :

EUGENIO Donici, membru la Curte si profesor universitar,

AltI descendentI al familie, sunt in fine : EMANUEL
capitan de cavalerie ; si N. DONiCI, prefect de

www.dacoromanica.ro
 DUDESCU
(VALACHIA)

Mare familie, infloritoare inca din al XVI secol si de sigur

Cu mult mai veche, inrudit de aproape cu Basarabii.
DUMITRU DUDESCU MARELE VISTIER apoi mare Vornic. Un
vechi document Il citeaza in tinerete la anul 1590. Sub
domnia lui Alexandru gis Coconul, fiul lui Radu, este vel
vistier, boerie ce avea cand devine vel vornic. La anu11632
Octombre, Mate'. Voda Bas. octiPd tronul Valhiei, insai o
partidd de boerI ai trii, intre car!: Dumitru Dudescul,
Papa Logoftul, Chrizea Vornic si Nicola Catargi,
vrut s astepte pe Matei Vodd, cum 4ice cronica anon.
ci s'ati dus la Alexandru Voda in Moldova, ca sa vie cu
fiti sti Radu \Todd aicea in tara (mag. istoric, VI, p. 316).
Venind apoi cu trupe numeroase, intre cari i ttari,
ambii principi se intilnira langa mondst. Plumbuita si
fost-a rsboiti mare de dimineata pand seara, in care
tocmaf tat-dill se decise biruinta luI Matei W. Radu fu
silit sa fuga, iar Chrizea Vornicul i Mihul spatarul
Catargiul si Dudescul vistierul, acestia ati scapat cu Radu
Voda in Moldova. In Ianuarie (1633). Acesti boeri pH-
begi se duserd cu plangere contra lui Matel la Tarigrad,
insa misiunea lor n'avu rezultat, de oare-ce Sultanul con-
firma pe Basarab.
Din vechime inc, Dudestii stapaneati partea de langa
Bucuresti, care pe urma lua numele de mahalaua Dudesti.
RADU SLUGER DUDESCU, fiul liii Dumitru e citat la 1653,
apol mult dup ce murise, inteun act al fiului s'ti din
1686. Avea de sotie pe jupaneasa Neacsa. (Doc. Arh. St.)

www.dacoromanica.ro
 208

La 1654, Constantin Vodd venind domn, incepu zidirea

monastirel catedrale din Bucuresti, la care ispravnicil aft
fost Radu logoftul Dudescul si George Siufariul din Ter-
Tot el, iar nu fiul sal, este
goviste (Cronica anonim. t. IV, 336).
ginerele lui Gheorghe Bdleanul, fiind-cd stim c fiul s tinea
pe Maria fata lul Cantacuzino. In anul d'Antdiii al domniel
luI Duca, cdnd din PribegI numaI Stroia vornicul i Radul
Dudescu, ginerele adleanuluI venise, CantacuzeniI scotdnd
mdrturie strambd, voia sd le facd ndpaste.... Duca Vodd
s'ail martial si ati inchis pe acesti dof si multe pe-
depsi le-a fcut si pe Dudescul muncit cu fiare arse
pe piept.... (incaL Cronica III, 185). Le dete apoI drumul,
si-I cinsti frumos, (anul 1674) dovedind c a fost in-
demndturd si minciun de la Cantacuzeni. .

Marele LOGOFET RADU DUDESCU, fiul Sii, in timpul

Nicol. Mavrocordat e unul din insemnatiI boerI aite'riI.
La anul 1686 erea mare cdpitan de margine. In 1714,
dup ce aft luat domnia Stefan Cantacuzenul numai
treI zile a trecut i a trimis pe Const. StirbeI si pe
Radul Dudescu cumnatul srt, pe carele si logoret mare l'ati
acut atuncI, la Tarigrad, zicdndu-le sd grdbeascd.., ca se
nu maI scape Brdncoveanul cu feciorii (incai, Cron.
III, 375). Mavrocordat la 1716 fiind mutat principe al
Valahiel, trimese vestI din Moldova prin Const. Ramadan
vel-vataf i altiI, despre venirea sa ; caimacarnI se rn-
duird Mihai Cantacuzino, Radu Logofe't Golescu, Radu
Spatarul Dudescu si Serban Bujoreanu. Vodd Mavrocor-
dat iubea mult pe Dudescu.
Moartea acestui boer se Intampl.1 la 1716, putin dup
venirea luI Mavrocordat. Turcii sugrumard pe Stefan
Cantacuzen i pe tatd1 sfi : si ati luat din tara pe
MihaI Cantacuzenul spatarul si pe Radul Dudescul de
omorit, zice-Gronicarul. La mijlocul pdreasimelor a venit
un capigift, de le-ail scris si aft luat toate averile lor pe
seama imprdteascd. Domnul ve'zand aceste lucruri,
Intristat foarte, mal vdrtos pentru DUDESCUL, c crea tindr

www.dacoromanica.ro
 209

si avea pruncI mici, si Cu toti boeril s'ail rugat de capi-

gid fdgdduindu-I multe cele, se stea s nu'l peardd, si nu
s'ati Idsat numaI cu aceasta, ci a scris si la frate-ski Ie-
nache Dragomanul cel impArdtesc, s cheltuiascd si 20 de
pungi de bani pentru Dudescul sd nu peard ; dard fiind
vizirul Ali basa cumplit, nemica a putut isprdvi, ci i-ad
omorit (incaI, id. III, 383). Genealogia Cantacuzenilor
citeaz pe cei trei fiI al luI Radu i ai Mariel, anume :
Constantin, STEFAN Si Ion Dudescil.
Despre ION DUDESCU Vel vistierul, aminteste cronica
munteneascd la anul 1727, cdnd mal multi boeri : Vasile
Bdrenescu, Dedulescul, Ioan Dudescul i Manolake Clu-
cerul, ad inceput de acolo din Ardeal dupe' lucruri ne-
bunestI, in potriva lui Nicolae Vv. Mavrocordat, ducdn,
du-se la Stambul. Dar Bdrcdnescu fu prins ; iar cei
incercard s fugd tocrnal in Ungaria, trecand prin Turcia
travestiti, si trecdnd Dundrea pre la Nicopoie, i-ad oprit
la lazaret la Skela nemteascd, de acea parte la Islaz, si
acolo loan Dudescu vistierul fiind bolnav de pre cale de
groaza ce pdtise, s'ati dat sufletul acolo la lazaret, iar sotil
lui s'ad dus in Ardeal... (Magaz. istor. IV, 151).
Marele BAN CONSTANTIN DUDESCU, fiU1 cel mare al lul
Radu Logofk. La 1718 erea mare comis, grosz cornis,
cum aminteste generalul Tige inteo scrisoare a so, pe
tirnpul ocupatiunel austriace. (y. col. Hurmuzache). In a-
celas an fiind logodit si Constantin Comisul, feciorul
RaduluI Logofau Dudescu, cu Domnita Maria fata lui
Antiohie Vodd a Domnului Moldovenesc ce se afla mazil
la Tarigrad, si ldsand tatd-sd Dudescul la petrecania (moar-
tea) luI, casa 'ill* in mila Mdriei Sale Domnului Nicolae V.,
i s'a ardtat Mdria sa pe deplin fdcdtor de bine ca un pd-
rinte, si ad trimeS cu cheltuiala Mdriel sale de ail adus
pre Domnita lui Antiohie Vv. aice in Bucuresti, si le-ad
acut nuntd cu multd cinste,... i osebit cdutare ad ardtat
casei Dudescului, ferind'o tot-deauna de didil si de alte
suprdri. (Radu Popescu. Cronica, IV, 124).
Despre dnsul mal trqi, vorbeste Daponts in Rph-

www.dacoromanica.ro
 210

mrides Daces, tom. II (p. '20). La anul 1731 e mare

spatar, mare logoiet la 1735; biv-vel loge& si mare vornic
In 1746; apoi dupd 1760, mare Ban. Constantin Dudescu
moare la 1766, avend copi! pe : Zoita sotia lui Cantacu-
zino ; si pe
NICOLAE DUDESCU MARE BAN, 1780; la anul 1775 mare
vornic al Ten! de sus. Un act din 1767 arata. pe Ni-
colae Dudescu, fiul lui Climent Dudescu. (Dupd acest
nume, se vede c tatal sea la batranete se calugarise).
Banul Dudescu e borer cu mare vaza spre sfersitul seco-
luluI, si murind (pe la 1795) fu ingropat in BucurestI la
Biserica Sfintii Apostoll. (v. in Introd. pag. XXXVI, despre casa lui).
In curtea acestei biserici se aft' mormantul Dudestilor
cu urtnetoarea inscriptie, in traducere dupd greceste :
qmormantul ce'l privestI ascunde corpurile neamulu Du-
descilor reposaff, ale cdror suflete a sburat la cer : co-
prinde pe Antioh brbat celebru, virtos, pe Maria ce a
fost sora... gloriosului hoer Cantemir ;.... Cu ceva mal
'nainte pe Nicolae i sotia sa, care era podoaba blandetei;
iar din copii pe Smaranda si pe Andronic, pe carl
pentru ca neincercati sa se mantuiasca 1787 Iunie 23.
(Bilciurescu. Monast. din Romania, pag. 253).
In divan, Domnul Const. Hangerli, la 1798, intervine
spre a salva de ruinare averea boerului CAMINAR DUDESCU
care ajunsese la datorii si scapatare. Hangeri obliga pe
creditorl la moratori, in caz contrar sub amenintarea a nu
vor fi platitI. (Ureche, Istor. r. t. VII, 191). Acest Dudescu
e oare fiul, sa nepotul Banului Nicolae ?
Marele Ban Nicolae Dudescu face in timpul Consulatului
o caldtorie la Paris, unde a ldsat in admiratiune pe
Franceil prin bogatia i luxul sed. El erea cel
boer al tril prin demnitatea i averea sa. Muri lard
descendent!.
Sora sa Zoita tinu pe Mate! Cantacuzino ; iar ANA, se
casatori CU boerul GRIGORE CARIBOL, continuandu-se ast-
fel familia Dudescu in linie feminind.
El avurd do! fiI IoAN CARIBOL, al cdrui fif (actual!) sunt

www.dacoromanica.ro
 - 211 -
MIHAIL CARIBOL, major de cavalerie, csdtorit cu Zoe.Vd-
cArescu; ALEXANDRU Si PETRE. -
ALEXANDRU DUDESCU, al doilea fill al lul. Grigore Ca-
ribol si al Anei Dudescu, hid numele de familie al mamei
sale, ne mai fiind alti urmas1 al familiel in linie brbd-
teased. (Sora sa Ecaterina, fu mdritat cu loan Campineanu).
Alexandru Dudescu, care poseda in mostenire o mare
avere, se insurd cu Zoe Kretzulescu, si avu 3 copii:
Cpitanul CONSTANTIN DUDESCU, t la an. 1894. Insurat
Cu Elena Zamfirescu a avut 2 copii, ALEXANDRU Si Mar-
gareta Dudescu. Elena, si IoAN DUDESCU, easier ge-
neral la Roman.

www.dacoromanica.ro
 FALCOYANU
(VALACHIA)

Dupe' documentele mosieI Osica i Fdlcoiul din judetul

RomanatzI (arbiv. St. B.), reese cd vechii posesoff aI a-
celor pdrtI, ereati strdmosiI acesteI familii, din prima ju-
mtate a secoluluI XVI:
DRAGOMIR vornicul, al cruI fill : PETRU vel spatar, e
amintit ast-fel inainte de anul 1587, impreund Cu sotia sa
jupaneasa Puna, spunandu-se c a qinfrdtit pe Pdrvu
vel logoft.
Tot din acest neam, erea NICA VEL LOGOFT de sub
Radu Mihnea Voevod, al cdrul fiti a fost : PETRU, logo-
ftul din Fdlcoiii. martor in mal multe documente dintre
1592-1630; intre altele inteun act al Buzestilor pentru
vnzarea uneI mosiI in anul 1592. (v. Odobescu). O altd
filiatie a boerilor FdlcoenT, e represintatd prin DRA.Goi
slujerul de la Fdlcoill, insurat cu jupdneasa Ilinca, de la
care avu fi pe : Stoica (1683).
Genealogia, care de sigur se leagd cu cea actuald, in-
rudit cu eel de maI sus, insd filed a putea stabili aceast
inrudire din lipsa de date, incepe prin boerul
TUDOR PAHARNIC de la Flcoi. Acesta avu 3 fiI: Pdrvu
logortul, paharnic la 1662; Mum, Ceausul, 1686, fost
logofl (1705), insurat cu jupaneasa Coanda, (a cdruT
fled, Caplea f 1685, fu inmormantatd. la M-rea Brd.nco-
venI) ;
GEORGE FALGOIANUL Logoft, apoI mare vornic la anul
1695, 1705, etc. Avea de sotie pe Caplea, iar fii pe : NE-
GOITA vel cdpitan, 1723; i pe :

www.dacoromanica.ro
 213

MARELE VORNIC MATEI FkLCOIANUL, fost mare calpitan

de Cerneti la 1704, mare vistier la 1716-17 in divanu
lui Vodd Mavrocordat, apol mare-logoft si in fine mare
vornic in 1721. La 1719 e trecut in listele administra-
tiunel imperiale printre principaliI boeri din Romanati.
Matei Flcoianu restaureaza. monAstirea HotAranii din acel
judet, zidit la 1588 de vornicul Mitrea, cum zice inscrip-
tia : ...dup mult vreme stricandu-se, indemnatu-s'ati Cu
ajutorul lui Dumnezeil jupan Matel Falcoianu biv-vel Ca."-
pitan sin Gheorghe vornicul, de ati dres'o i infrumuse-
tat'o.... in zilele lui EA) Constantin Brdncoveanu W. leat
7216 (an. 1708)...
In acea biseric sunt zugrviti ctitorii : Jupan RAnu
stolnic FAlcoianu mare vornic, i sotia Andreiana ; Jupan
George Fdlcoianu vornic, jupanita Caplea, Despina, si
altil. La anul 1718, cronica (Radu Popescu) ne spune
c gfiind in acest an logoft mare Iordake Kretzulescu,
mazilit Mdria sa i ail pus logoft mare pre Matel
Putin dup acea Il logodi cu fica mai
mic a jupnesel lui Vintil vel cdpitan de margine, (Buc-
sanu) ce murise In acel an dincolo In Oltenia, gsi le-aii
dat s." stpaneascd toate mosiele printilor care erea luate
pe seama domniei de cnd pribegise Vintil tatal lor.--
(R. Popescu. mag. istor. IV, 128)
Fiul : CONSTANTIN Matel Falcoianu, a zidit In sec.
trecut biserica din satul Flcoi, restauratd apoi de Jienl.
El a avut un fi: Ion.
0 flea.' a vorniculd Matei : Maria, (1749), a tinut pe Radu
vornicul Bujoreanu.
Familia act. s'a continuat prin urmasil lui Matel
Constantin FalcoeniI.
AlaturI cu acestia, si mal trziii, gasim pe mal multi
membri al acestel familil, pe care-i vom insemna fail a
cunoaste legaurile dintre :

NEAGOE paharnicul din Falcoi (la 1643) ; erea vel cdpi-

tan la anul 1677.
RAI). U LoaoFtTuL FALCOIANU, fost stolnic si apol mare
17

www.dacoromanica.ro
 214

vornic ; intre 1680-1708. Pictat la Hotarani unde e ctitor

probabil frate cu vornicul George. Un document (1700)
11 aminteste ca mare cminar. Fica lui se mrit cu Ni-
colae Brancoveanu, in a doua castorie a acestuia.
Slugerul BARTOLOMEU FALCOIANUL, t inainte de 1689, ea-
lugrit ca i sopa sa : MARTA Monahia.
ISTRATE FALCOIANUL erea mare vistier in divanul luI
Nicolae W. Mavrocordat la anul 1716.
Care sfarsitul secolulni XVIII trdiail :
Setrar MINCU FALCOIANU., ispravnic de judetul Muscel,
impreuna cu Dum. Papazoglu, la anul 1787, orinduiff de
Mavrogheni W. (v. Ureche Ist. Rom).
Marele VORNIC MATE1 FALCOIANU (citat la 1794), avea de
nepot pe : IoAN FALCOIANU biv-vel serdar 1792 si 1794, in
care an erea numit i ispravnic de Prahova. Sotia lui Ion
Fdlcoianu erea Ilinca, fata serdaresk Blasa Bengeasca.
In fine : DUMITRACHE FALCOIANU vel paharnic si fost m.
clucer in divanurile luI Mavrogheni Vod5 (August 1, an 1788),
Dupa cum se vede din actele mitropoliel (Arch. Stat ; ne-
treb. pak. 369, 188), el a divortat de sotia sa Elena.
avu pe :
STEFAN FALCOIANU, de la care ail rmas maI multe acte
de familie, in carI a citat la 1794, fiind insurat cu Anastasia
fata Zoitel Dona.
Asta-c,li familia e represintata prin urmtoril descendentI :
Generalul STEFAN FALCOIANU, n. 1835, oficer la 1856, Co-
lonel la 1877 si sef al StatuluI-Major in campania din 77-78.
General de Brigadd 1883, ministru de rsboiii. 85-85, ge-
neral de divizie si retras 1895; membru al academiei ro-
mane, etc. Copii are pe :
STEFAN FALCOIANU oficer de artilerie, si Lucie casatorita
Cu Nic. Romanescu.
Apol, veril : COLONEL MIHAIL Falcoianu (la Craiova),
Colonel ALEX. FALCOYANU (frap); i GRIGOME FALCOYANU.

www.dacoromanica.ro
 FARCAANIJ
(VALACHIA)

Strmosul acestei familii olterie de la Romanati, era

vestitul AGA FkRICA, iar dupe adevratul s nume: POPA
STOICA DIN FARKA, unul din cei mai viteji capitani al lui
Mihai Viteazul, rmas in amintirea poporului, care si azi
11 cantd In baladele sale :
Popa Stoica din Frcasl
Care sare siapte PasI,
Mosul Frcasenilor
Scia srna
Ruinele caselor sale se mal afla inca pe muchia until
deal la Farcasul de mijloc,(v. Odobescu, Antiq. Rom. p. 31)
unde mal zidit case de urmasii se. Origina
lui Stoica erea de la satul Farcas, aprbape de Olt, posedat
timp de aproape patru secoll de familia lui. Se slice cd el
fiind preot s'a lepdat, si luand armele contra Turcilor, se
distinse asa de mult in rdsboaele lui Mihai Viteazul in cat
ajunse unul din ce mal iubiti boeff si mare aga al lui
Mihaf, care-1 rspldti in multe randuri. La anul 1595, Iulie
16, alese Mihal Vodd osti care erea mai de folos si le
pune cap pe Frcasiti Aga..., trimetandu'l peste Dundre
s lupte cu Turcii din prtile Vidinului. El fu atras in
curs de Pasa turcesc care comanda o armata de 30,000
de oameni si fu rsboi tare multa vreme, dice cronica
anonima, insa cea de apol biruira Turcii oastea lui Mihai
Vod, i cap fura caldri dinteansiI scapard cate ceva, ins
putini, iar pedestrasii pierira cu totul. (Mag. ist. IV p. 280).
In acea batalie muri luptand i Frasanul cu mai multi

www.dacoromanica.ro
 216

boeff. In acelas an, el coprinsese Cu putin inainte Nicopoli,

pe care-1 prefcu in cenus; dar fb."cu gresala de a inainta
apol prea mult, perc,16ndu-si viata i intreagd armata sa.
Mihai fu mult afectat de moartea viteazulul sal sfetnic.
In comuna Fdrcasele se afld o movild, care poart prin
traditie numele de Mdgura FdrcdsanuluTD.
Fiul lul Aga de la Farkas, a fost:
Marele STOLNIC RADU FARCASANUL. La anul 1639 erea
vel cdpitan din Farcas, al doilea vistier la 1652, mare
stolnic la 1657, si mare vornic. La 1626 ca mare comis e
citat: Radu Fdred.'sanul comis al lui Popa Stoica. El
fu ucis de catre Pr. Mihnea III la anul 1658, cu Radu
Cndescul, Badea Comneanu, Cdmpineanul, Buicescul,
Frdianul, etc. abdtandu-i de si-ati tdiat boierii indemnat
de dracul.... (Mag. ist. IV 351).
Inainte cu un an (1657), Constantin Vodd trimesese cu
osti in potriva marelui spdtar Chriza ce venise s ja dom-
nia friI cu Seimenii si, pe Vornic Preda Brdncoveanu,
Radu stoln. Frcdsanu i Ivaco Acenariul, caff deter o
mare bdtdlie la Tdrgul Bengl. SeimeniI furd
Hrizea-Vod fiind prins, fu in urmd spanzurat cu parti-
zanif sl, eiar pe boeri primindul cu mare cinste, druit-
ui-ati foarte bine. (id. mag. ist. IV, 344).
Radu din Farcas avea de sotie pe o sof a lui David
Brdncoveanul.
Fiul sat': BARBU FARCASANUL vel VISTIER, in luna De-
cembre a anului 1674, fiind la mosia Mdrgineni din Pra-
hova, la cumnatii si Mihal i Iordache Cantacuzino, oa-
meniI 'di Duca Vod ce se afla la Cocorsti, venird armati
s prind pe CantacuzinestI spre a'i duce la Snagov din
poruncd domneascd. Serban Cantacuzen Logoftul fu luat
de la mosia sa Drdgdnesti, iar de la Mdrginerii MihaT.
Spdtarul, eiar frate-sAti Iordache cu cumnatu-sti Barbu
scdpard din ochii lor i trecurd la Brasov.
Barbu Frcdsanu a fost si vel logoft; iar la 1662 e a-
mintit ca enepotul agi Farcas.
PARVUL FARCASANUL logoftul, fugi din tara la Sibiti in

www.dacoromanica.ro
 217

anul 1684, afland ca vine domn al Orel Duca Voda. Ear

boerif ce ad trecut in tara ungurasc anume acestii:
Gheorghe Banul, Stroe Vornicul, Ivasco Logoftul (BA.-
leanu), Hriza Vistiernicul, Neagoe Banul Secuianul, Parvul
Farcasanul, Hrisoscol vataf, i multI boeri Mehedintenl
iugit. (Letopisetul lul Amiras t. III, 155). El tria inc pe
la 1700, fiind mentionat de un document. (Arh. St. B.
com. I. Tud.).
Dup toate probabilitatile crea fiul luf Radu, decI fraiele
luI Barba, cu care e contimporan.
Listele administratiunei austriace a OltenieI, coprindnd
boeriI din Oltenia ce ail contribuit benevol pentru dnsa
(v. Hurmuzachi. Doc. rom. t. IV), citeazd pe fratii:
HRIZEA, IORDACHE i TUDORASCU FARCASANUL din Ro-
manatI. El sunt doveditl ca fratI printr'un act din 1738,
cand murisern. (Arhiva) Tudorascu, care dupa 1720 se
calugrise sub numele de Antoniii Eromonah, a avut fiI pe:
Vel STOLNICUL MATE! FARCASANUL, (1758). In divanul
tril* de la 1731 11 intalnim ca mare stolnic. Apol este a-
mintit inteun act al fiuluI ski din 1746, cand nu mai
traia, ca biv-vel setrar.
RADU LOGOFETUL FARCASANU flu s crea insurat, la
1749, cu Polichronia fata rposatului Matei Greceanu biv-
vel vistier.

0 alta bransa din Farcb'senI, alaturI cu cea de mai sus,

trebue sa fi fost de aproape inrudita cu ea. MIHAI CKPITAN
Farcasanul, care trnia la sfarsitul secoluluI XVII (poate
fiul lui Barbu), a avut dol fff :
CONSTANTIN FARCASANU, fost biv-vel setrar inainte de
1700. Probat prin documente din 1701, 1711, 1719 in lis-
tele de boeri ale ocup. austriace, i in 1731. In memorialul
boerilor oltenI adresat la 1720 principelui Eug. de Savoia,
semneaza si dnsul: Constantin Pharkasanul.
El era insurat cu Maria, fata jupneseI Stanca Cotofnca.
BiV-VEL VORNICUL SERBAN FARCASANU, fratele luI Con-

www.dacoromanica.ro
 218

stantin, e trecut la 1719 printre principalif boerI din Ro-

manat, cu cei alp FdrcdsenI. El a avut de fil, pe: RADU
FArcasanu, 1738, si pe
Setrarul SERBAN FARCA8ANU, cdsdtorit la 1742 CU Mari Ca
Cantacuzino, de la care se nscur 3, copiff
MARIUTA mdritata cu Constantin Hrisoscoleo ; MniAl
FArcasanu, alugdrit i egumen la o monAstire din Olte-
nia ;
Rducan sa RADU FARCAANU, care s'a insurat cu ne-
poata mitropolituluI Grigore al Ungro-Vlahief; la 1804
(April), Radu FArcasanu erea biv-vel vtaf de aprozI.

TUDORWU Farcasanu, poate nepotul (?) celui

Cu acest nume, erea insurat la 1784, cu fata Magdalinei
monahia Poendreasa, sotia reposatulul Constantin Poenaru-
Scurtu.
Pitarul ENACHE FARCAANU, la 1788 erea numit de princi-
pele Mavrogheni, ispravnic de Romanati.

Din aceastd veche familie, sunt Inca descendent direct'

(in Oltenia) si carl se cunosc, aldturI cu altiI cari a luat
numele dupe" mosia FArcasele.

www.dacoromanica.ro
 FILIPES CU
(VALACHIA)

Din marele boer DRAGHIC1 VORNICUL de la Mdrgineni

(1540), prin fiul s Udriste, se trage familia Filipescu.
(V. Florescu).
Dupe' traditie se zice c trunchiul familiel erea un BuGA,
tatl luI DrghicI, care trdia dup6 1400, in al XV secol.
Str'mosiI acestuia veniser odat cu descdlecarea luI Radu-
Negru, fiind seniori puternici in Fgras inch din al XIII
secol, comti aI imperiului si stdpanI al muntilor Ariful
din Fogras. De la Bug se spune eh' ar veni numele
orasuluI BucurestI, fondat pe domeniul lui. (V. Pappasoglu-
Istor. Bucurestilor p. 5-6.)
Fiul vorniculul Drghici de Mrginerif si al jupanesel
Maria de CoianI, erea : UDRISTE POSTELN1CUL din Mrgi-
neni (1570), care avu maI muli copil, intre care Doamna
Elena sotia luI Radu erban Basaraba. 1) (Dupe' genea-
logia familief, un fill al sal care se numea FILIP, a dat
numele mosieI i neamuluI Mosia
se afl pe malurile riului Prahova, intre FlorestI i Margi-
nenI, si coprinde dou' mari sate : de Trg i de pidure.
In judetul Prahova, aceast familie mai posed din ve-

1) Un fit' al lul tidriste, a avut dof fiI, anume: Dumitru i Iane.

DUMITRACU CLUCERUL din Filipestl ca biv-vel stolnic la 1645 erea
ins urat Cu jupneasa Voica. Inteun hrisov din 1652, e citat Dumi-
tru stolnic IANE SPATARUL, fratele luI Dumitru, crea
ginerele jupAniteI Maria, flea lui Stoica postelnicul din Bucov.
(Doc. Arhiv. St. Buc. ; I. Tud.).

www.dacoromanica.ro
 220

chime, satul Bucov, capitala a fostului district Secueni,

unde se afla vechile el' palate.
PANA FILIPESCUL, urmasul lui Udriste, mare Sptar al
Valachiei, traia pe la 1650 in timpul lui Matei Vv. Boer
insemnat, cronicele vorbesce adesea.
El repara la anul 1646 monastirea din Margineni. Isto-
ricul Hamer (XI, 79. dup' Blaremberg) dice despre dn-
sul : Mihnea, inimic inversunat al lui Const. Cantacuzino
si al gineresei Filipescu, care se refugiase la Ghica prin-
cipele Moldovei, hotari peard pe amandoi (1659).
Sotia sa erea o flea a postelnicului C. Cantacuzino, de
la care a avut 3 copil : Maria, sotia Banului Barbu
Milescul ; biv-vel STOLNICUL MATET, fost mare Aga la
1680, care a avut un fiti SERBAN, ftori spatar la 1698.
Matei Filipescul la anul 1694 se afla printre boerii care
merg la Iasi in suita Doamnei Stanca, cu ocazia nuntei
ficei lui Brancoveanu, Maria, cu Const. Vv. Duca. La
1716 domnind Nicolae Mavrocordat, a insurat pe Ionita
fiul lui Iordache Rosetti dandu'l pe 13AuNA din fetele
Stolnicului Mate' Filipescu i miluindu'l cu hrisov dom-
nesc. (Radu Popescu. Cron. IV, 129); in fine al treilea fi
al lui Pana:
CONSTANTIN FILIPESCU CAPITANUL, (1680), boer insemnat
cronicar. El a scris : Istoriile domnilor trii romanesti,
scrise de Constantin Capitanul, una din cronicele cele
mai insemnate ale Valachiei incepend de la Radu Negru
'Ana la Serban Cantacuzino. (Publicat In magazin istoric
pentru Dacia, de Laurian i Balcescu). Pasagiul prin care sfar-
seste, e acel in care povesteste cum a fost trimes la anul
1688 de Serban Voda' la Pr. Apafy in Ardeal, spre a aduce
pe postelnicul Grigore Bleanu, Constantin cpitan Fili-
pescul End vr Cu mama lui Grigore Baleanul, pe care'l
casatori dup fica sa Smaranda Cantacuzino. (y. Cron. tom
II, p. 55). Constantin Filipescu avu 2 fii: RADU, 1698,.
marele CLUCER GRIGORE Flipescu (Grigorascu), al carui
fia care continua filiatia, este
PANA II FILIPESCU, MARELE BAN. La 1747 erea vel setrar

www.dacoromanica.ro
 - 221 -
si in acelasi an vel postelnic, dupe cum reese din actele
divanului domnesc. Vod. Mavrogheni Il exila (1788) impreund
cu fil sl Dinu si Nicolae la Muntele Athos. Sotia sa erea
Ana Campineanu.
La 1743 se vorbeste de ANcuTA Filipeasca s't sora
sa Maria, care murise in acel an. Acestea sunt surorile mai
marl* ale Banulul Pand, cad inteun act din 1747 se spuner
ea Const. Filipescu a avut mtusa. pe 1VIatia.
Banul Filipescu si sofa sa Ana, aft avut 3 fete si doui
bdeff.: Constantin si Nicolae.
NICOLAE FILIPESCU, al doilea, dete nastere une ramure
prin fiul s. El avea de copii pe Savasta Racovitza, Ma-
ria a lui Toma Kretzulescu, si ALEXANDRU FILIPESCU su-
pranumit Vulpe din cauza ca fiind delegat al boerimei
pe langa Tudor Vladimirescu la 1821, si-a indeplinit mi-
siunea cu o deosebita dibacie. Fost logoft al dreptatei
etc. si mare Ban. El muri la anul 1856 (n. 1775), si avu
fill pe : ION FILIPESCU (1811-63) fost ministru de externe,
loge& al drepttei, Caimacam de Domn dupe Alex. Vv.
Ghika ; apoi deputat, ministru de justitie sub Cuza, etc.
Cdstorit cu P-sa Elisa Bibescu. Fitt* (actual) : ALEXANDRU
Filipescu. -
MARELE VISTIER CONSTANTIN FiLIPESCU (Dinu), 1751 1817,
Bcq-boer al Valachiei si mare vistier 1808-10, fiul Banu-
lul Pan II Filipescu. Grand et bien fait, dice N. Bla-
remberg, gai, affable, d'un aspect majestueux, rligieux,
gnreux et pieux comme pas un. 11 eut une vie brillante et
pleine de grandeur, il fut un fervent dfenseur de la
patrie et le soutien inbranlable du pays. (Instit.deRouina-
nie ; Bl.) In mal multe randuri putea sa fie numit domn al
tarii. La 1810 erea, exilat in Rusia la Ecaterinoslav.
Din casatoria sa cu Zoe Ghika a avut 6 copil", din cari
trei fice : una fu maritata cu generalul rus de Fonton,
Caterina cu Slatineanu, si Ana cu George Bals. Baetii aft
fost : Grigore, George si Nicola e, fie-care capul unei ra-
mure.
I. BANUL GRIGORE Filipescu, fost mare spatar i vornic,

www.dacoromanica.ro
 - 222 -
a avut fiti pe DUMITRU Filipescu, insurat Cu Elena Filipescu.
II. Marele BAN GEORGE FILIPESCU (Iordache), 1765-1855.
Fiind mare vornic, la 1832 acea parte din comisiunea mun-
teniei pentru regulamentul organic, impreunA cu Banul
Grigore Bleanu. La 1834 fu candidat la Domnie, dar
combdtut de Rusi. De la 1843-43 caimacam domnesc al
principatului cu Cornescu i Vdarescu. t la 1855 si
gropat la monastirea Radu Vodd din Sucuresti, unde din
vechime isI aveati mormantul membrii familiei.
De la sotia sa Caterina Bals, a avut cinci copii: Efro-
sina Ghika ; Constantin ; GEORGE FILIPESCU (DAULI), co-
lonel de cavalerie. Fusese in armatd ruseasa, distingn-
du-se prin bravurd in rsboiul CrimeeI, pentru care i se
dete o sabie de onoare. In urm in armata romn pan
la 70. Reintrat in armat. la 1877, fu atasat adjutant pe
langd marele Duce Nicolae. (n. 1811 t 1889) fa'r copii; --
Emanoil; si Zoe sotia lui Aristid Ghica. Din acestia,
doi a descendentI:
Postelnicul CONSTANTIN FILIPESCU, fiul Banului
dache. (1804 t 1847). Fost militar, efor al scoalelor si se-
cretar al lui Kiseleff, mare logoft, etc. Avea de sotie pe
fica lui Bals din Moldova, de la care doI copii : Maria so-
fa senatorului TUS Catacaz, Si GEORGE CONSTANTIN FILI-
PESCU, senator, fost Maresal al PalatuluT, agent diplomatic
la Petersburg, etc. CdsAtorit, 1. cu Natalia Ghyka, 2. Cu
Lydia Hangery.
EMANUEL FILIPESCU, fratele cel mal mic al luI C-tin
si fiul lui George; din cdsdtoria sa cu fica lui Stefan Bu-
joreano a avut fig pe : GEORGE - EMANUEL FILIPESCU, mare
proprietar, etc. csatorit cu Maria Bleanu ; iar fic5. pe
Alexandrina General Zefcari.
III. Logoftul NICOLAE FILIPESCU, al treilea fiti al vistie-
rulul Dinu, fu insurat Cu Safta Hrisoscoleo i avu trel
copii : CONSTANTIN Filipescu (1807-54), insemnat n mis-
carea de la 1848 cnd a fost ministru de finance, t in
exil la Paris. Insurat cu fata luI DrugAnescu, n'avu ins
copiT. Colonelul SCARLAT Filipescu, t neasatorit; si

www.dacoromanica.ro
 -- 223 -

Vornicul GRIGORE FILIPESCU, insurat Cu Asica Rosetti,

avand fi pe: NICOLAE FILIPESCU, fost primar al Capitalei,
deputat, etc. Vice-prezident al Cameref. Cdsdtorit cu Maria
Blaremberg, avand copiI : Grigore, Constantin, Maria, Ella
Jeana.

Dintr'o ramur inrudit a familieI : MIHMTA Filipescu

clucerul, i fratele s Iancu, trdiati la inceputul secoluluI.
IANCU FILIPESCU, cdstorit cu o Nenciii, a avut 3 fiI si
3 fete, anume :
1. Iancu, 2. ALEXANDRU FILIPESCU irisurat cu P-sa Ale-
xandrina Ghika, avnd copiI pe ALEXANDRU, Alexandrina
Kiseleff, Maria si Constanta: 3. COSTAKE FILIPESCU in-
surat cu P-sa Maria Ghika, de la care doI copii : CON-
STANTIN Filipescu, mare proprietar, chst. Cu M. Gherassi ;
si Maria csdtorit C. OlAnescu.
Fetele lui Iancu Filipescu a fost: Elena, mdritat.
cu Miticd Filipescu i apoI cu Ion Otetelisano ; Alexandru
Lens ; si Smaranda

Armele vechi ale familieI sunt : scutul imprtit ori-

zontal In dou prtI. Partea de sus imprtit si ea in dou;
cea din dreapta de aur, cea din stanga verde. Partea de
jos rosie. Peste tot un cerc (albastru) in care se afl o
stea cu 8 raze, fie-care raz in lungime jumtate argint
jumtate purpur. D'asupra, vulturul santuluI
cu dou capete, surmontat de coroana comtal. Deviza:
Potius mori quam foedari.

www.dacoromanica.ro
 FILIANU
(VALACHIA)

Familie originar din Oltenia, avnd veche proprietate

in satul Filiasii (Do1j).
In istorie si Cronice apare pentru intaiasi (lath" in prima
jumkate a secolului XVII, prin DtmuTRu FILIANIJL, MARE
SLUGER7 vel pitar si Postelnic, citat de numeroase docu-
mente, intre 1620-50. La anul 1630 erea mare Cpitan;
iar la 1636 ca mare pitar zideste, in timpul lu Matei Vod,
monastirea Crasna din Gorj, unde este si locul de imor-
mntare al neamului sal. In capul pomelnicului e: Jupan
Dimitru Filisanul vel pitar. Inteun act de vndare din
an. 1629 e citat ea inartor: de la Filiasi Dimitrie Cpi-
tan. La 1647 erea mare sluger. Sub Leon Vodd, in
1630, cronicariI ne vorbesc (V. Cronica anonim. IV, 311; si
incal) de boerii nemultumiti cu impositele peste msurd
ce punea acest domn tril, si earl' fug in Ardeal la Hateg.
13 Octombre acel an. Acesti boeri ereail: Matei Aga
Basarab, Aslan Vornicul, Gorgan Spatarul, Barbu Brd-
descul paharnicul, Dumitru Slugerul Filisanu si ined alti
multi boeri, cu toff locuir la un loc, avnd mare cin-
ste si socotintd de la Racoti Georgie Craiul, si de la toff
nemesii, cum dice cronicarul.
Vel-Slugerul Filisanu avu cinci copii, dup cum ne arat
documentele.
Un chrisov domnesc din 1654, emanat de la Constantin
VV. Serban (in poses. C-teliff Talievici), a rmas, in care se
spune Ca' tranii din satul Drvar din Mehedinti, fiind prinsi
cu minciuni si brfeli contra BOERILOR FILIEIIi7 drept pe-

www.dacoromanica.ro
 -- 225 --

deapsd li s'ad ras capul si brbile ca oamenI rl i vi-

clenI.
Posteritatea slujeruluf Dumitru de la FiliasI se urind prin
copiil sel, anume:
BARBU POSTELNICUL, citat 1662, si apoi la 1663 ca spa-
tar ; sluger ot Ragova la 1667; mare vistier la an. 1673.
VASILE FILISANUL, 1669, In acte de mosie; in urmd, cd-
lugdrit, e arhimandrit i Egumen al mondstireI Tismana,
unde a si murit.
MIHAI FILISANUL SPATAR, citat ast-fel la 1650, fost si COMiS
mare. El avu de ficd pe Jupanita JUDITA, pe care o regsim
In pomelnicul mondst. Cdluiul din Romanatzi, ca: fica lul
MihaI Comisul, nepoata luI Dumitru stolnicul ot Fi
Ea muri fenrd la anul 1661.
PREDA SLUGERUL, citat ca postelnic intr'un act din 1650,
cu fratele se'd MihaI. A avut un fid Vasile. (doc. din 1671).
Sora acestor patru fratI erea JUPANEASA ILINCA, care trdia
In timpul lui Matel Basarab, si care se mdritd cu Preda pitarul
Brdtasanul, ludnd zestre satul Sablonita din MehedintI.
Nu suntem in putintd de a sti al cdruI din acestl feciori
ai luI Dumitru Filisanul, sad nepotilor seI, erea fia CON-
STANTIN FILISANU, Fivizanul, cum e transcris inteun me-
morial al boerilor valachI, din anul 1720, pentru Austria.
(trad. ; Hurmuzache VI, 330).
In tot cursul aceluI secol, al XVIII, FiliseniI ail trdit in
Craiova, ca unii din principalil marl boerI aI OltenieI, ale
cdror mosiI pe vremurI ereail numeroase, si din call a
Filiasilor s'a pdstrat tot-d'a-una In familie.
Cel din urmd descedent al acestei vechi familiI s'a stins
In zilele noastre, prin DUMITRU Filianu, cdstorit cu Srna-
randa Filipescu (-1-4 1899), imormantatI in masoleul de la
FiliasI.

www.dacoromanica.ro
 FLONDOR
(BUCOVINA)

Veche familie a Moldovel, care apare in istorie printre

boerif mari, Inca din al XVI secol. Dupe cum spune un
hrisov domnesc al lui Grigore Ghica din 1730, dat vorni-
culiff Serban Flondor : ...Din inceput porecla lor a fost
LA.PUSNEANU, dup6 acie a rmas Albota dila Pavel Vor-

Genealogia familiei se stabileste inteadevr, in linie ne-

intrerupta, de la :
CONSTANTIN, boer mare in secolul XVI, care pare a
fi fost un fiti natural (?) al lui Alex. Wodd Lpusneanu,
si care era KNEAZ in Kiew. Diploma imperiala austriaca
data. familiei Flondor la 1796 dice : ..Antiqua et nobilis-
sima familia Albote procedere (Flondori), & etiam cum
principibus affinitatem habuisse... Asa s'ar pu-
tea explica si porecla de Lapusneanu ce avea familia,
inainte de a se numi Albota, dupe" cum spune documen-
tul citat al lui Voda Ghica.
Kniazul Constantin, a avut doi fif :
PAVEL ALBOTA marele vornic, i IOAN ALBOTA, cari p6rt
acest nume de familie, cum clic documentele, dup bunul
lor de dupe" mama. (Boerul ALBOTA erea mare Postelnic
al IVIoldovel., de la 1531-37.)
Fiul lui. Pavel Albota., din Ruxandra, fica lui Petru
Rares (?), a fost :
Marele armas TOADER FLONDOR, care lu cel d'antal po-
recla de Flondor, rmas ca nume al familieT, in loe de
Albot. Cronicele Moldovei vorbesc in cate-va imprejuraff

www.dacoromanica.ro
 227

de acest boer. Ast-fel vornicul Neculce (let. II, pag. 215,

227, etc): la anul 1679, Duca Vod cu trel boeri, Vasile
Geca visternicul, George Bogdan v. jignicer i Lupul
Stolnicul, umblaserd s adune trupe spre a'l detrona. Prin-
dnd pe acestI boeri i-ail mustrat, i a ornduit
pe Toader Fliondor, vel armas, poruncindu'l de le-ail tiat
capetele la tustrii, iva amiaz di la fontnd, inaintea, por-
tii curtilor domnestI.... In 1684, Dimitrasco Cantacuzino
pe atunci domn, fiind in rivalitate cu C. Cantemir, spre a
nu pierde tronul, mai multi boeri se duser la Turd: ca
ceard de domn pe acest din urm, cea-ce se si intampl.
Flondor rmase credincios lul Dumitrasco Vod, cum po-
vesteste cronicarul, si Dumitrasco W. lui Fliondor ii arta
dragoste i mil cdtre dnsul... (id).
Vel MEDELNICERUL ERBAN FLONDOR, fiU1 lui Teodor,
primi de la Grigorie W. Ghica la anu11730, o confirmare
In vechea stare boereascd, proband tot deodatd prin do-
vezi, descendenta neamului ccredincios boeriul Domniei
mele Dumnialui Serban Flondor ce l'am fcut medel-
nicer mare si Vornic la Cmpulungu rusesc... Demnita-
tea de vornic de Cmpulung o pdstrd mai mult timp. La
1749 inteun docum. din 1 Tillie, il gsim isclit Cu multi
alti boeri. El avusese multe mosif : Sipotele, Putila, ',/2 din
Cmpulungul rusesc, Milie, Hlinita, Bainu in Bucovina ;
Robeliceni si Melenconti in Basarabia ; Domuseni si Bivo-
lari in Moldova. Avea de sotie pe Catrina fata serda-
rului Vasile Bainski, prin care era inrudit cu familiele
Ureche, Arap i Buhus. Multime de acte pentru regular'
de mosii in Bucovina, sunt subscrise de dhisul. Copii
sI a fost :
TOADER FLONDOR, insurat CU o Strcea ; Lupa Craca-
lia ;
IOAN FLONDOR, insurat cu Nastasia Arap ; el tria incA
pe vremea ocupatiunei austriace a Bucovinei, unde erea
stabilit familia sa de mult, i unde a rrnas pand astzi.
Prin 3 fii ai si se continud descendenta farailiei, divizat
In trei branse.

www.dacoromanica.ro
 228

Fiji lui Ioan, adica : Gheorghe, Ioan, Constantin, Dimi-

trie i Vasile, a primit de la imp 'ratul Iosef II nobilimea
austriac, avnd in vedere importanta acestui neam in
Moldova, cu titlul de CAVALERI DE Flondor (ritter von),
prin diploma din 1796, Aprilie.
VASILE, cel mai mare si ION cel mal mic, nu avura." ur-
masi. Surorile lor ati fost : Elisabeta, Alexandra Starcea,
Maria Wassilko i Anica Potlog.
Din fratiI lor : Gheorghe, Constantin i Dimitrie, cei alti
fii af .111I Ton Flondor, divizat 3 ramure existente, si
carl posed inch' astazi o parte a mosiilor lui Serban.

DIMITRIE CAV. FLONDOR, din care antaia linie, insurat

cu Anica de Wasilko, a avut copii pe : Mihai, Dimitrie, Ion,
Isidor, Leon, Casandra Giurgiuvan, Maria Ianos, si
GHEORGHE CAV. FLONDOR, tOti: deCedatl in acest secol.
Din Gheorghe i sotia sa Elena de Volcinski ail re'rnas
2 fif : Nicolae,
GEORGE C. DE FLONDOR, Seful liniei acestia, posesorul
mosiei RobelicenI din Bessarabia, ins stabilit in Buco-
vina. Cdsatorit Cu t Aglaia de Goian, a avut 2 copii :
OTHON FLONDOR,--i. Elena, casa.torit. 1. Baronsa Styr-
cea, 2. Contesa Bigot de St. Quentin. (act.)

GHEORGHE FLONDOR, alt fia al luI Ion, e capul li-

niel a doua, posesre a mosiel Hlinitza din Bucovina. Din
sotia sa n. Gaffenco, George Flondor a avut cinci copii :
Emanoil, Ecaterina barelna. Wassilko, f Olympia de
Tabora, f GEORGE Flondor (4 copii :

ALEXANDRU FLONDOR, Seful actual al acestei uniI. Casa-

torit cu . . . n. Kalmucki f, are de fib*. pe :
EMANUEL FLONDOR, deputat, etc. castorit cu Elena de
Zotta, avnd fic pe : Maria.

CONSTANTIN Flondor, insurat Cu Parascheva Cal-

mutki, a avut urmatorii copii : Ecaterina Grigorcea, Nas-
tasia Perjul, Maria, Elisabeta Verdes, GHEORGHE (fica Ele-

www.dacoromanica.ro
 229

na Nicolae si Dimitrie. Linia luI Constantin s'a im-

partit in cloud' prin acestI doI din urma fif aI si, o bransa
rmasa in Bucovina, cea alt mutatd in Basarabia :
DIMITRIE FLONDOR, insurat Cu o Filodor, ambii dece-
datI, a avut parte mosia Glinca din Basarabia, unde s'a
stabilit si unde traesc adl copiii sei, posedand i indi-
genatul rusesc.
NICOLAE CAV. FLONDOR, casatorit cu Ecaterina de
Carste, e capul celeI de a treia branse din Bucovina, care
posede mosiile Rogojesti, Storojineff i Ropcea. Copiil
lui Nicolai Flondor a fost doi : George si Eufrosina ba-
rond Hurmuzake.
GHEORGHE FLONDOR, insurat CU Isabella de Buchental,
ambii t, a avut sapte copii, anume : (Aglae, Costachi,
Ecaterina, decedatI) ; Elena maritata' Mavrocordat;
TEODOR FLONDOR, castorit CU Maria n. CiUritu. avAnd
trei copil : Constantin, George si Isabela ;
IOAN FLONDOR, CAS. Cu Elena de Zotta ;
NICO FLONDOR, cdstorit cu Elena de Grigorcea.

18

www.dacoromanica.ro
 FLORESCU
(VALACHIA)

Veche familie, originar a* din judetul Prahova i cunos-

cut din sec. XVI.
Un strmos Poate al acestel familii, a cdrui legAturd insA
Cu cei posteriori nu e cunoscufg, ne apare in sec. XV, in
persoana lui
JuPAN VINTILA FLORESCUL, in 1483; pe care '1 gasim ca
martor printre boerii lui Vlad W. Tepes, inteun document
de confirmare al boerilor Mihal i Manea pentru satul To-
per. (5 E curios faptul a e citat chiar in act:
Jupan Vintil Florescu, cea-ce e un caz aproape unic pe
acele timpuri, de oare-ce boerii Valahiei nu ia numele
de familie de cat tocmaI in sec. XVII, mal ales dup"
(Arch. Hasdeh ; 1866 tom. I)
De alt-fel numele de Vintild se mai repet in aceast
familie.
Dup6 documente, genealogia sigurd incepe, un secol
mal trzi, prin
DRAGHICI VORNICUL D MARGINEN!, 1585, cunoscut din
numeroasele documente ale timpului, pe la jurratatea seco-
lului XVI. Boer mare, inrudit Cu Basarabii, stpanea mosia
Krginenif cu prtile el, din jud. Prahova. Fl e trunchiul
coman al Filipestilor i Florestilor, numitl ast-fel dup6 dou
mosii alAturate i aproape de Mrgineni, situate pe apa
Prahovel.
Copiii acestui DrAghicI, a fost: MARIA CEA BA.TRANA,
care tinea pe Radu vel Logoftul, (1590), i despre care
vorbesc multe documente anterioare anului 1600. Ea avu de

www.dacoromanica.ro
 231

fitl pe RADU COmisuL, zis FLORESCU, a carel rainur se stinse

chiar in sec. XVII. Acesta a fost mare clucet vi m. comis.
Fu ucis in anul 1664 in satul Nmdestl, de rak facatori,
coboriti de la munte. Imormantat la mitropolie.
Din UDRisTE vistierul, fml lui Drghici, descinde familia
Filipescu. (v. aceasta).
Sora lui Udriste i fica lui Draghicl: ELEVA, a tost ma-
ritat Cu insemnatul boer Ivasco, Vornicul din Golesti.
DRAGHICI ii VoRNicuL ot Corndteni si Margineni, fiul
primului Draghicl, continua filiatia Florestilor. De la sotia
sa Vldaia avu 3 copii: Nicolae, Socol i Kera. (y. not, doc.
la d. Gion).

CornAteni.
Al doilea fiti al lui Draghici (II) Vornicul din Corndteni,
crea faimosul boer Socor. CoaNATEANuL, ctu-e se numi
ast-fel ca si tatl sal dup6 mosia parinteasca. El avu de
sotie pe frumoasa Marula, fica lui Mihal Vv. Viteazul si a
Tudorei de la Trgsor. Matei Basarab rezidind vechia
biserica din Chmpulung, ispravnic al lucrdrilor a fost Socol
clucerul Cornteanu, cum atesta inscriptia, din Iunie 1635.
(v. Xenop, II, 21). In rscoala Seimenilor de la 1654, el fu ucis
de mercenarii rsculati : ... asa, fard rusine, inteacea tur-
burare a lor intamplandu-selul Socol vel cluciar Cornateanul
a fi bolnav in casa lui, ca niste hotl si pre el Fati ucis, si
jfuit casele, luandu-i tot ce a avut. (Cronica anonim.
IV, 328; SincaI III, 81).
- Peste un an de la omorul acestui mare boer, pieri ucis
fiul si, CARsTEA DIN CORNATEN1. Seimenil serbi, pentru
fapteIe /or, fur concediati de Constantin Serban V. (1655);
dar ei in unire cu dorobaritii, se revoltard comithnd o mul-
-time de nelegiuiri, descrise de cronicari, (mag. istoric. IV, 338)
si ucizAnd multi boeri de frunte, intre carT: Georma Banul,
Papa Brancoveanul, Carstea fiul lul Socol Cornateanul,
Preda Beca de la Maia, Udrea Doicescul, Dumitrasco, etc...
El avu o ficd : Ilina, care tinu pe MihaIcea sin Dragul din
(doc. Ad). St.)

www.dacoromanica.ro
 232

Socol maI avu si alp* feciorI, fratI Cu Carste : Postelnicul

VINTILA Florescul, care tinu pe sora lui Papa postelnic ;
IANACHE sluger, care avu sotie pe Ancuta a lui Bunea
Gradisteanu ; i nc trei fete, cari tinurd cate un boer
Brtdsanu, Baleanu si Rudeanu.
Ramura, Co-rnAtenilor se stinse prin fiul luI Vintild, a-
nume Socol.

Fiul maI mare al luI DraghicI II vornicul de la Corn-

tenI, erea :
NICOLA PAHARNICUL, 1627, 33, fost vistier i paharnic de
CorndtenT, 1626. Probabil, de oare-ce nicl un docu-
ment nu afirm precis, cA fiul sell a fost :
STOIAN COMISUL din FlorestI, biv-vel comis la 1660. Avu
de la sotia sa Anuta, un fiti Istrate. (Documentele ne a-
ratd ca alt fi al luI Nicolae, pe DUMITRASCO postelnicul,
la 1642).
ISTRATE FLORESCUL, de la care se stabileste definitiv
numele familiel, citat la 1703 ca fiti al lui Stoian. Sotia
sa erea jupaneasa Voichita, de la care se nascu:
ANTONACHI FLORESCU, 1717, boer In Bucurestl (v. Hurmuz.
VI. 159), tatl SmarandeI Kretzuleasca, si al lui
CONSTANTIN FLORESCU, mare Vistier pe la sfarsitul secolu-
luI trecut. Avu de sotie o Merisancd, de la care doI fiI,
din carI: Manolache, avu copiI pe Alexandru Florescu t,
si pe sotia luI Petrache Obedeanu, mdritatd intal cu Be-
rendeI.
ION FLORESCU, ntiul fill al luI Constantin, tinu In cA-
satorie pe Anica Ghika, fata mareluI Ban Dumitrache.
Ion Florescu muri la 1846, lAsand 3 copiI: lordache, Manole
Alecu, din carl se trag treI branse actuale ale Flo-
restilor:

Marele Vornic IORDACHE FLORESCU, asdtorit la Brasov,.

Cu Anica flea lul Beizadea Grigori Sutzu. Fost m. Logola
la 1812, si mare Vornic al te'riI, avu 10 copiI, betI si fete,
dintre carI:

www.dacoromanica.ro
 233

t GRIGORE FLORESCU.,Sdt. Cu Zoe Assan, avu

pe TEODOR FLORESCU, al crui fiti e Paul.
IANCU FLORESCU, fost vice-prezident al consiliului de
Stat, insurat cu Frosa Filittis, a avut'cinci copil, adic'd :
Ion t, Elisa cdsdtorit cu C. Boerescu, Elena, GEORGE, Si
ALEXANDRU FLORESCU, oficer de cavalerie.
COSTACHE Florescu n'avu copil. La 1853 fu inchis
impreund Cu altii la Nijni-Novgorod in Rusia, unde a si
murit.
DUMITRACHE FLORESCU insurat Cu Alexandrina
avand cincl copii : DUMITRU Florescu, cAsgto-
rit cu Constanta Butculescu (copil Demetru, George, Zoe) ;
Ion, decedat ; Maria N. Cesiano ; ALEXANDRU, insurat
Cu Natalia Filodor (copii : Radu si Elisa) ; si TEODOR
cdsdtorit Cu Ana Berendey.
LuxiTA, al cArei fid este : .BONIFACI FLORESCU, n. la
Pesta 1848. A studiat in Franta, de unde veni ca profe-
sor de limba francezd la lyceul St. Saya, in 1873. A
publicat si mai multe uvragil asupra literaturei franceze
studii literare, etc.
6, 7. Frosa si ELISA Florescu, mdritat cu Ghit Can-
tacuzino.

Din vornicul MANOLAKE FLORESCU, t 1854, al doilea

fiti al vomicului Ion Florescu si fratele luT Iordache, se
desparte, prin copii se, o alt ramurd. El fu insurat cu
Tinca Faca, avand urmtorii copiT :
1. GENERALUL ION Em. FLORESCU, insemnat OM politic si
militar, n. la 1819, t 1893, 22 Mai, la Paris. Dup ce a
studiat la colegiul St. Saya, fcu scoala de Stat-major in
Paris. Intors, principele Bibescu Il insarcin cu organiza-
rea armatei. La 1854 face campania Crimeei ca colonel,
atasat pe ang armata rus. Dupe' unirea principatelor
(1859) e ministru de rsboI. Mai e apol de la 1862-63.
De la 1865-66 e ministru de interne si lucrdef publice ;
iar de la 1871 pan. la 1876 e iarsi ministru de rsboI,
reorganizand admirabil armata frii. La 1876 deveni pre-

www.dacoromanica.ro
 - 234 -
zident al consiliuluI pentru scurt timp, dup6 care venind
un guvern liberal, i se refuzd participarea la rsboiul pen-
tru independent, decizdndu-se i darea in judecatd a fos-
tuluI guvern. La 1890, Florescu e ales prezident al se-
natuluT, iar peste un an prezida un cabinet conservator,
care tine cdte-va lunl. Retras in strintate la 1891, muri
acolo peste doI ani. Generalul de divizie Ion Florescu
a publicat si maI multe uvragif militare, etc. --
El a fost cstorit : 1: cu P-sa C. Bibescu si 2: cu Alina
Stirbey avAnd urmtorif copil :
Iorgu t tdri.r 1872; Zoe (1850-63); Maria, cdsd-
t
torit cu Baron de Szent-Kerestiy ; Elisa cdsdt. cu Ema-
nuel Bdleanu ; i Ecaterina csditorit cu Emil Ghyka.
ALEXANDRU Em. PLORESCU, n. la Brasov 1822. A stu-
diat la Bucuresti si Paris ; dup6 1848 fu prefect de judet
apoI al politieI Capitale. Membru in divanul ad-hoc, si
ministru de control in 1862, apoi ministru de lucrrI pu-
blice in acelas an, senator si deputat, etc. Cstorit Cu
Elena Manu a avut : un fill George oficer, decedat, i 3
Ana Florescu cAstorit cu C. Odobescu ; Cate-
fiice :
rina cds. cu Al. Polizu ; it Maria cu St. Sutzu.
Maria, csatorit. Baroan de Bock W6Ifingen.
Elena Florescu, mritat cu Jean Linche.
Zoe, mritatd cu Generalul Krujenstern t. 6. Pau-
lina Iancu Kretzulescu. si, 7. Anica Bibescu, cea mai
mare dintre copiI.

Al treilea fi al luI Ion Florescu, din care deriv a treia

brans, erea :
ALECU FLORESCU, zis Avidic, care de la sotia sa
Elena Cdrlova a avut cincI copil, dintre cari: o fatd
Constantza, cstorit cu Teodor Bals, si patru iff:
IOAN FLORESCU, t 18... cAsdtorit cu Zoe n. Linche,
avand 3 ION Florescu, oficer, insurat cu Ana G.
Manu, RADU, Si PAUL Florescu. (si o fat Elena
EMANUEL FLORESCU, insurat cu Alexandrina Ghika,
are o singur flic : Constanta.

www.dacoromanica.ro
 235

GEORGE FLORESCU, colonel de cavalerie, cdstorit

Cu Zoe Briloiii, avand de fig pe: ALEXANDRU Florescu,
fost secretar de legatiune, Directorul ziarului Rouma-
nie, insurat Cu Alexandrina PetrovicI-Armis.
ALEXANDRU Florescu, fiul ma): mic al lui Alecu, ca-
pitan de cavalerie, t 1894 la Ploestl.
Vechea familie a Florestilor pare a fi strans rudita Cu
BasarabiI, inca de pe la inceputul secoluluI XVI, lucru
care se vede cert prin documente inainte de 1600, cam'.
marele Vornic DraghicI de la Marginenl, erea numit de
care Domnl ruda lor.
Gsim chiar la 1543, ca monastirea Gisenif din jude-
tul Dambovita a fost fondat de marele Ban STROE, fiul
mareldi Vornic Dobre, carI apartineaa acestei familiI, dupe'
cum spune Col. Papozoglu in Ist. Bucurestilor. (pag. 218)
Aceasta ar fi o proba mal mult pentru vechimea acestuT
neam, din care o ramurd secundar a Cornatenilor a ju-
cat de asemenea un rol marcat in istoria noastra, printre
ceI altf numerosl urmasI ii-marelui boer Drghici de la
Mrgineni. (v. Gion in viitoarea Istorie a Bucurestilor).

Armele familiei, ast-fel cum sunt asta-zi, coprind : scu-

tul taiat horizontal in dou (coupe), d'asupra pe camp de
argint un le ridicat, Orland in labe un trandafir cu ra-
mure ; iar jos, pe fund azur un vultur cu aripele intinse,
col. natural, cu o cruce in cioc.
Actuali : Teodor ; George, Alexandru ; Dumitru, Alexan-
dru, Teodor ; Bonifaciil ; Ion, Radu, Paul ; Emanuel, George :
Alexandru.

www.dacoromanica.ro
 FORESCU (MogAlde)
(MOLDOVA)

Numele vechi al familiel Forescu, e Mogalde, cu care

o gdsim mentionatd in cronice si hrisoave din timpuri de-
prtate.
Inc in vremea lui Stefan Vodd (1457-1504), un MOGLDE
erea printre sfetnicii domnesti, aldturI cu Hatmanul Bol-
dur, Pulcel, Movil, . a.
Un MOGALDE erea pe la anul 1596, Prcalab al cetdtei
Hotin, dup cum dovedesc documentele. (v. uricar Co-
drescu, tom. 18).
La anul 1653, letopisetul Moldovei, cu ocazia luptelor
dintre principii Vasile Lupu i Gheorghe Stefan, vorbeste
de boerul MogAldea, unchiti al marelul loge& Gheorghe
Stefan, apoi Domn al Moldovel. El fu prins de inimici
dus legat la Hotin. De acolo Infranse, cu trupele ne-
potului sal', o ceatd de nemti. El avea titlul de mare PA-
HARNIC Si comanda cu alti boerl de vazd, armatele lui
Gheorghe Stefan. (vezI Letop. Mold. t. I. p. 325, 28, 38).
SERDARUL MOGLDE, se afla la 1711 printre cei 24 hoed
carf aii intovdrsit pe Pr. Demetru Cantemir la Harcov
In Rusia, cum ne spune vornicul Neculce in cronica sa.
(Letop. II, 332).
Spre sfrsitul veacului XVII, pe la 1670-80, s'a dvedit
c.d. un MOGALDE erea in capul rsvrAtitorilor contra until:
Domn grec (poate Duca), care aduse in demnitdti o mul-
time de greci. Acest boer, fig* al lui IoNITA Mogalde, din
ordinul lui Vodd fu prins i adus la Curte. Erea diva de
Boboteazd : Vodd porunci marelui cdmdras ca sd lege pe

www.dacoromanica.ro
 - 237 -
Mogalde la Poarta Curtii dea cincl loviturf in piept
cu buzduganul de fier, cu care se lovea osAnditiI pentru
trdare cdtre Domnitor.
Putin dupd executiunea suferit, boerul muri. Sotia sa
erea o Bucovineanc care avea mosie la Gronita. Ea impreun
cu fiul el si al lui Mogaldea, fugird la mosie lng. hotarul
Poloniei. De atunci el isl schimb." numele vechia al neamului
prin cel de Botezatu la inceput, apoi BOTEZ, dupd cum
erea poreclit tatl s'ai, In amintirea qilef de boboteaz5..
Acest BOTEZ insurndu-se, a avut un fi SOLOMON, care
la rindul sti avu doi bdeti. Cel Ionit e trunchiul
actualei familii ; iar al doilea ENACHI, se insurd cu fata lui
Bals, avnd un singur fiti ENACHI, Insurat intaI cu fata luI
Adam si al doilea cu Smaranda sora lul N. Negri.
IoNIT .BOTEZ, flul luI Solomon, se cds5.tori cu Safta fica
lui Cantacuzino (Kanta), In seco!. trecut, i avu fil pe
CONSTANTIN FORESCU, care luA acest nume dupd mosia.
ForestiI, mostenit de la mama sa Safta Cantacuzino,
schimband pe cel de Botez, pe care acumil lua toti ovreil
botezati. El s'a insurat cu fata lui lordachi Catargid
si a avut trei fil:
STEFAN Forescu, agb." ; COSTACHI, - Si
ALECO FORESCU VORNICUL, fost ispravnic la Roman si
Suceava timp de 23 de anI, de la 1834-1858. Erea pre-
zident al Comitetului Unirei pentru jud. Suceava ; apoi
deputat, de la 1859 la 1865, etc. Din cdsdtoria sa cu
Raluca fica luI Andries Basot mare vornic, a avut 2
si 4 fice : Safta sotia lui Alex. Millo, Aglae Nicolae
Soffary, Ag-lae eds. Dr. C. Dusescu (t 78), si Natalia
eds. cu Cdpitanul Iorgu Vdrnav ; iar fil (actuali) :
VASILE FORESCO fost deputat in multe rinduri, membru
la Curte, Prezident de Tribunal, Prefect de Suceava, Se-
nator, etc. si CONSTANTIN Foresco, fratele se-11.

www.dacoromanica.ro
 GHIKA
(VALAHIA)

Origina familieI Ghika .este veche din Albania, unde se

intAlnesc cu acest nume maI multe persone inainte de
1600; totusl istoricul ei pand in secolul XVII e putin cu-
noscut.
MATET GHIKA, trunchiul familiel, s'a ndscut pe la 1565 si
a murit cdtre 1620 in Constantinopol. Date maI precise
n'ail rmas asupra lul.
Fiul ski, PR. GEORGE GHIKA Vodd, domn in ambele tri
romne, a trit intre 1600-1664. Sub Vasile Lupu fusese
Capukehaia la Peirtd, cea-ce contribui s fie numit domn.
El tinu tronul Moldovel (1658-59), dupe' care fiind invins
de Turd fu mutat in Valachia, unde mai domni un an
pand in 1660. Cdutd in acest scurt timp sd aducd im-
bundiftirl in tara, dar intrigile lui Constantin Serban precum
si mal multe desastre intdmplate, Il fdicurd sd prdd Tronul
Prin stdruintele postelnicului Const. Cantacuzino, fu numit.
domn fiul s Grigore. Gr. Ghika se ndscuse la Kiopru
In Albania in 1600, iar. in 1664 muri; insurat cu fata lul
Vlasto.
PR. GRIGORTE GHIKA, fii precedentulul (1628-1675),
domni dupe' 0.011 ski in Muntenia. In prima sa domnie
1660-64, cednd intrigilor lui Stroe Leordnu i Dumi-
tru Cantacuzino, omoard pe Constantin Postelnicul care'l
Meuse domn. Acest fapt indispuse o mare parte din
boeri contra lul, i chiar poporul. TurciI avnd nevoe
de ajutorul domnilor trii contra nemtilor, Ghika si Eustr.
Dabija al Moldovei pleacard cu ei. Pr. Ghika insd pArdsi lupta,

www.dacoromanica.ro
 - 239 -
cea-ce fcu ea Turcil s peard bAtAlia de laleva (1664).
Grigorascu Ghika acu atunci la bdtdlia de la LevintI, o
sarjd strlucit si eroica impreun cu boerii sl. cE demnd,
dice Blaremberg, de a rivaliza prin indrdsneala cu acea a
Englezilor la Balaclava.... El si George Vv. Ghika sunt
pictati calAri si in armurd.
NrAsind tronul fuge la Viena, iar in 1673 Austriacii
daia titlul de principe al imperiului. In hrtiile sale, Tur-
cil gdsird scrisorile compromittoare ale generalukii de
Rothall. Tot in acel an (1673) fAcu campania contra Po-
lonilor In Ucrania. Impacarea ambelor puteri neintar-
diand, Gr. Ghika reveni domn a doua oar din 1672-74,
contimporan cu St. Petriceicu. Lupta cu CantacuzeniI de-
vine mal Incordat, prin puterea lui Stroia Leordeanul,
care deposedeazd si persecut pe acestia, maI ales in timpul
cand tinuse loc de domn. Serban Cantacuzino se planse la
Poart, dar Gr. Ghica pltind multe pungi viziru1ui*erban
fu exilat. In cele din urmd Cantacuzenif reusird a'l inlocui
prin Duca V. (1674). Gr. Ghika fusese insuratcu Maria
Sturdza si avu 2 fete si 1 biat :
MATE! GHICA, insurat cu Roxanda fiica lui Alex. Mavro-
cordat. Cele 2 surorl ale sale fur. castorite : Ruxanda cu
Th. Calimaki, iar Maria, cu D. Sturdza. Fiji sl" sunt Prin-
cipii Grigore i Alexandru.
PR. GRIGORE II GHICA (1690-1752), domni de 2 ori in
Moldova si o datd in Valachia, neintrerupt timp de 14
ani ; dragoman al Portei dup N. Mavrocordat, 1711. Dom-
niile luf adusera in tara o multime de greci cari citipdtard
inalte demnitdti.
In intervalul de la 1727-1741 imprti asf-fel dpmnia:
1727-33 Moldova : care domn cu mare dar ail cazut pe
tara Moldovel, ca o lumina a strlucit plind de .bucurie,
precum dovezI sunt insemnatc... (Amiras). -- 1733-35
Muntenia; 1735-41 iar Moldova. Revenind din noil la tro-
nul Moldovei in 1747, 11 tinu un an, apoI trecu in Vala-
chia pari in 1752, cand muri. In total domnise 19 anI.
Avu trei copil cu fata lui Mavrocordat, o fat i doi fiI carI

www.dacoromanica.ro
 240

domnir. : PR. MATEI GHICA n. 1728, ginerele lui George

Basa Mihalopol, ocup. tronul Valachiel 1752-53, cdnd
schimbdnd cu Const. Racovitzd, trecu in Moldova, unde
domni 3 aril pand in 1756. N'avu copil. PR. SCARLAT
GHICA, fratele sti, t 1766, insurat cu Anastasia Canta-
cuzino Deleanu. Domni in Moldova de dou'e. off: 1757-61,
si 1764-68; iar in Muntenia 1757-58. A avut 5 betI :
Nicolae, Mihdf, Gheorghe, Grig,., i Alexandru. ALEXAN-
DRU GHICA fiul sti, ocupd tronul Valahiei de la 1766-68.
Insurat cu Maxia Rizo Rangab, avdnd un fi: GRIGORE,
tat.1 luI ALEX. GHICA (1790-1857), poreclit cciurd mare,
Cu care ce stinse ramura luI Gr. II Ghica.
ALEXANDRU GHICA al doilea fi al lu Matel s frate cu
Grigore II, muri in 1741. Fusese insurat cu o Evpraghioti,
avind 2 fii : Grigore ci Dumitru. El a fost decapitat de
Turd fiind mare Dragoman al Portei, la anul 1741.
PR. GRIGORE GHICA III (1724 1777), Domn al Moldo-
Valahiei, decapitat la 1777, este trunchiul branselor
Ghika din Moldova. (v. acestea).
Din MARELE BAN DUMITRU GHIKA, derivd familia Ghika
de aqi. Din 3 cdstoriI, Banul avu 14 copiI, adicd : din intdia
cu Eufrosina Caragea : 1 fat, Ecaterina*) din a doua cu fata
lui Vdcgrescu, 4 fete") si 2 WO' : Scarlat si Costache. iar
din a 3 cu fata lul Razu, 3 fete ***) si 3 bdetI : Alexandru,
Costache, Mih Marele Ban Dumitru Ghica dis Bdtrdnul,
afost unul din eel mai insemnati hoeri al' trii de la finele
secolului trecut si a trdit intre 1718-1803. Fui si:
COSTACHE MARELE BAN, n. 1784, ed.'s. CU Ruxanda Can-
tacuzino, avu 4 fete1) si 2 bdet1 : Scarlat si MateI (cs. cu
fata lui Vdcdrescu), carf n'avurd urmas.
PR. ALEXANDRU VODA GHIKA, (1796-1862), doirm al
ValachieT din 1834-1842. Nurnit de-adreptul Principe de

*) Cornescu. **) Anica Florescu, Zoita Filipescu, Anastasia Rallet,

Anita DrgAnescu. ***) Eufrosina Varlarn, Elena Moruzi, Profira
Blaremberg,-.
1) Cleopatra Trubesko, S. Zefcari, Ecat.Warcanescu,Maria Wicarescu.

www.dacoromanica.ro
 - 241 -
Rusi i Tura; profita de efectele bune ale tratatuliti din A-
drianopol. Comerciul si activitatea agricold a trii mai ales,
spori frte mult sub domnia lui, i chiar un inceput de
renascere in tte privintele incepu s se iveascd. El fa-
voriza partida national, condusd de Rosetti, Campineanu,
Fijad Rdulescu, etc, dar prin intrigile Baro-
nului de Ruthman, consulul Rusief, in 1842 Ghica fu
silit a prsi tronul. Ca infatisare era un om firte fru-
mos si de un caracter bland. Din 1857-58 tinu locul de
domn, fiind caimacan al Muntenia t 1862.
SPA.TARUL COSTACHE GHIKA, fratele sal mai mic H.
1797, t 1852, insurat cu fata lui Vdcarescu avu 3 fete, si
un fiii MIHAIL, n. 1835.
PR. GRIGORE GHICA V., frate CH Costache si Alex.
(1755-1834), e numit in 1822 dup eteria Greceasca, domn
pmantean impreun cu Ion S. Sturza, domnind 7 9ni.
Isgonirea Grecilor fra cdpatai si o Incercare de reforme
administrative si judiciare incepu sa se fac. O noud stare
de lucruri prea ca se deschide, cand isbucni rsboiul 6-lea
intre RusT si Tura, in 1828. Gr. Ghica fu silit sa fuga in
Transilvania. Casatorit cu Maria Hangery, de la care
avu 6 baeti ; iar al doilea cu Saveasca avu 2 fete (Maria
C. si Alexandrina A. Filipescu):
DIMITRIE GHICA, fiul precedentuluI, n. 1816-1897,
insurat cu Charlotte Duport. Ca tartar, erea oficer in Garda
imp. rusa. La 1854 magistrat, apoI prefect de politie ; in
1857 primar si deputat in divanul ad-hoc. Partizan al unirei.
Ministru de culte (1860), si peste un an Prezident al Con-
In 1866 ia parte la rsturnarea Pr. Cuza i intra
In guvernul format apoT, fiind pe rand ministru de interne,
lucrri publice, externe si President de Consiliti. In
1868-1873, Ghica fu prezident al Camerei, in urma al Sena-
tului pand in 1888; apoil din noti la 1896, in care demnitate
muri. Avu 2 fice : Maria de Herz si Iza Vladoyanu.
PANAIOT GHIKA, fratele precedent. (1814-1879) ; insurat
cu Sultana Rosetti i Alexandrina Moscu, avu 3 fice
Adina Vladoyanu, Zoe Mavrocordat, Irena de Roma.

www.dacoromanica.ro
 242

3. GRIGORE 1813-1861. 4. Gheorghe ; 5. COSTACHE

MARE BAN 1804-1867, casat. Cu Sultana Costescu; avnd 5
fice i li: IANcu GHICA n. 1850, casatorit cu Ana Filiti.
- 6. SCARLAT GHIKA (1812-1875), Iris. cu fata luI utu,
avu un singur fia: ALEXANDRU GHIKA n. 1837. Casatorit : 1.
cu o Tecla la Grange, o Nicolescu, si Efr. Savescu, are
fil : ..kLEXANDRU, SCARLAT, IOAN inginer, Nicolae, Dumitru.
BANUL MIHAI GHICA, frate cu Grigore si Alexandru
n. 1794 m. 1850; insurat cu o Faka; de la care a avut pe:
VLADIMIR GHIKA D. 1832; ELENA, distinsd scriitoare Dora
d'Istria (1827-88); MateI ; Olga Gr. Sturdza, Sofia C-tesa
O'Rurke, i
GHEORGHE GHICA n. 1830. t insurat cu Zoe Canta-
cuzino, avand fled pe Adina, casatorit cu G-rigore P.
Olanescu; iar fig pe
MIHAIL GHICA, It. colonel de stat major, insurat Cu E-
lena Vdcarescu.
M. BAN SCARLAT GHICA, frate CU Banu Mihai si CU Gr.
Gh. Voda, fig al 1111 Dumitru Batranul. (1750-1802). Dintre
copii : NICOLAE Gh. (1795-1862) e tatal 1LIT SCARLAT
(1830-1882), care insurat cu fica lui Iancu Golescu avu
fid pe: NICOLAE Ghica n. 1845. (fice : Alice, Marie).
ALEXANDRU GI4ICA, surnumit barba rosie (1785-1868),
e fiul cel mare al Banulta Scarlat Ghica. Fiul s, IANCU
n. 1816 e tatal lui : CONSTANTIN Ghica (1846-1888), care
lasd 3 fice si un rid CAlexandru).
DUMITRU GHICA (1793-1845), insurat Cu Maria Campi-
neanu, frate cu Alex. Barba rosie si al doilea fiCi al
Scarlat. Fil avu pe Ion si Pantazi, iar fica pe Maria n.
1821, cdsatorita cu Pand Olanescu.
PANTAZI GHICA (1829-1882), t Gird copir, din casatoria
sa cu Camille G-uyet de Fernex.
ION GHICA (1817-1887), scriitor i om politic insem-
nat. Dup ce facti studii inalte, se intoarse In tara. In
revolutia de la 1848 hid o parte insemnatd; dar o
sciziune intre el si prietenil si politicI se intampld.
Trimes la Constantinopol, pentru a sustine causa revolu-

www.dacoromanica.ro
 - 243 -

tiunef, la intrcere vcla miscarea revolutionard oprit

de puterile suzerane. Partizan al politicei turcesti, cuta
s'o indemne amicilor sl, ca cea mai intelpt. Din 1853-59
fu principe de Samos, numit de Turci, in care calitate lud
msurI de represiune contra prddreI piratilor. Intors in
tara, ocupd cele mal inalte functiuni in stat, dup cderea
Pr. Cuza ; la ven irea luI Carol de Hohenzollern, primul
cabinet se form sub presidentia sa. Prsind ministerul,
continu s jelce un rol insemnat, mal ales prin politica sa.
onestd. Dup declararea rsboiului din 1877, ti-Al mult timp in
retragere. Numit ministru la Londra, ocupa acst demnitate
pan. in 1891. Dup o lunga bia, muri in 1897 la mosia
sa Gherganl (7 MaiiI).
Ca scriitor e cunoscut prin Scrisorile Catre AlexandriT
apoi Amintiri din exilul de la 1848, cu multe documente
importante asupra revolutiunei. In fine Convorbirile eco-
nomice (1866), frte importante prin datele lor pretise si
stilul frumos In care a fost serse; si alte serien i mai
miel. CAstorit cu Alexandrina Mavros, avnd 4 fil
3 fice.
DIMITRIE GHIKA, n. 1848, f. secretar general al min.
de externe, ministru plenipotentiar. Castorit cu Melania
Cretulescu, avand fiti pe 1ANcu i dou fice.
SCARLAT GHICA, al doilea fl al lui Ion Ghica n. 1856.
De la sotia sa Maria Grdisteanu are fiii : GRIGORE.
NICOLAE, n. 1862. cdst. cu M. Paciurea, si ALE-
XANDRU GHICA, fiul mal mic (n. 1865) al Pr. Ion Ghica,
insurat cu M. Catargi (2 copii).
Ficele lui Ion Ghica, surorile lor sunt : Maria Sturdza,
Elisa, si Ana colonel Magheru.

Scutul peIrt.; pe fund verde 12 lacrmi de argint, in rand

6 'in -t'ata de 6 cu vrful opus, si intre ele 6 besanti de
aur. Se mai adaog stema Moldovel i Valachiei in quartiere.
Deviza : Labor omnia vincit improbus.

www.dacoromanica.ro
 GHYKA
Ramura din MOLDOVA -

De la GRIGORE GHIKA VOD (1724-1777), fiul WI Ale-

xandru mare Dragoman, (v. pag. 240) se desparte prin fiil se,
ramurele familieI Ghika din Moldova, numite ComanestI,
Deleni, Brigadier, etc. Mosia Comanestii erea proprie-
tate a lui Grigore Ghika i i se confiscase la decapitarea
lui ; apoi la anul 1804 fu restituita familie de Pr. Moruzi.
Pr. Grigore a domnit in Moldova din 1766-68, apoI in
Valachia 1768-9, si in fine iar in Moldova 1774-77. In
urma rsbiuluI Ruso-Turc din 1769, in care boeriI triI
se arataser asa plecati Rusilor,- Austria promise un aju-
tor Turciel, in schimbul unel bucati de pamnt fara im-
portanta diceaa eI, Bucovina. Prin diverse manopere, i prin
cumprarea comisarilor turd. de constatare, cu toate pro-
testrile Pr. Ghika, a DivanuluI si chiar a Rusie, Buco-
vina fu cedata in 1775. Purtarea lul Voda Ghika erea
demn de laud, i Turcii spre a evita o alianta a lui cu
Rusii inteun viitor rsboI, Il decapitara in circumstante
foarte tragice, la anul 1777. Din casatoria sa cu Elena
Rizo-Rangabe, a avut 2 fi! si 2 fete : Alexandru, Dumitru,
(Elena si Ecaterina), prin carf deriva bransele din Mol-
dova.
PR. DEMETRU GHIKA, fiu/ cel mare al luf Voda Grigore,
muri in Rusia. De la el descinde ramura Ghicilor numitl
dup6 mosie Comanesti i DelenI. Documente autentice
(in posesia D-luf D. Ghika Comnet1), probeaza filiatia direct
intre dnsul- si fiul sal:
PR. CONSTANTIN GHIKA de Comanestl i Delenl. El a fost

www.dacoromanica.ro
 - 245 -
mare Logoft al Moldovei, si a obtinut titlul de Principe
al imp. Rusiei de la imprteasa Caterina II. Insurat Cu
Maria Cantacuzino a avut 3 fii: Dumitru, Alexandru
George.
DUMITRU GHIKA ComANErf, din insotirea sa CU Zoe
Rosetti, avu pe Elena Sturdza, Maria Rosnovano,
NicoLAE G-HIKA-C., mare vornic, t la 1881, cstorit cu
Caterina Plagino. Fiji lor sunt : EUGENIO GHIKA f. depu-
tat, etc, cdstorit cu Caterina Kesco. NICOLAE, f. pre-
fect, etc., al' arui fii sunt : ALEXANDRU Si Natalia. Ma-
ria Stirbey, GEORGE Ghyka, in fine
DEMETRU GHIKA-COMANESTT, fiU1 mai mare al lui Nico-
lae Ghika, n. 1835, fost deputat, etc. A intreprins o expedi-
tiune fdcut in tara. Sonialilor din Africa, de o deosebit
importantd geograficd. Aceast expeditie cu cheltueala sa,
e prima romaneascd fcutd pe solul Africa Ea a fost di-
rigeat impreun cu fiul : NICOLAE GHIKA-C. - Din c-
storia sa cu Zoe Lahovary, mai are si ficd, pe Maria, cst.
cu colonel Leon Mavrocordat.
Alexandru sa ALECU GHIKA mare Logoft, supra-
numit Bilboquet, fiul al 2-lea al Principelul Const. Ghika,
e tafl lui :
PR. GRIGORE GHYKA VODA (1807-1857), Domnul Mol-
dovei de la 1849-1856. Se distinse printeo domnie si ad-
ministratie fericitd. Reorganiz scoalele in 1851; iar la
1854 face actul dezrobirei Tiganilor. El mai infiinteazd
Institutul Grigorian, incurajeaz literatura si libertatea
presei, si o multime de reforme utile trif. Mare partizan
al Unirei, chiar domn fiind, rspndea singur ideile de
unire ale ambelor Off. De si in cei sapte ani de domnie,
armatele strine treceati mere prin tara, mai ales Rusii
el avu timpul sd se ocupe de progresul trif. Fiind nu-
mit pe sapte ani, la 1856 prdsi tronul Moldovei, edreia 11
fu cel din urmd Domn. Fusese numit de Sultan Principe
cu titlul hereditar. Muri la 1857 in Franta. Cstorit de
3 ori, cu : Elena Sturdza, Anica Catargi, si Leroy-Rollin, avu
5 coPii :
19

www.dacoromanica.ro
 - 246 -
PR. CONSTANTIN GHYKA, f. consilier la Curtea de Casatie
ministru, etc. Insurat Cu Zoe Plagino ; al crul unic fitl
este GRIGORE, asAtorit cu Marguerite Cretzianu.
P-sa Nathalie ALEXANDRU Ghyka, cdsdtorit Cu o Ro-
setti Rosnovanu, avand fil pe : GRIGORE, cdpitan, cdsdtorit
cu Constantza Cmpineanu ; JEAN cdpitan de cavalerie,
Lucie. Pr. FERDINAND Ghyka, cds. CU Alex. Cantacuzino
(ficd : Jeanne). Pr. GRIGORE, cu Maria BAlAceanu si PR.
IOAN GHYKA al treilea fiCt al lu Vod Grigore Ghika. Om
fost ministru plenipotentiar, general in armata", etc.
Ca'sdtorit Cu Alexandrina Moret de Blaremberg, are 3 fiI
(actuall) : ALEXANDRU, VLADIMIR 0 DEMETRU Ghyka.
GEORGE GHIKA, al treilea fi al luI Const. Ghika si frate
cu Alecu i Dumitru, avea 2 MO: : George si TEODOR GHYKA,
cssAtorit cu Fenareta Stirbey. Acesta avu iari doI bet1 :
CONSTANTIN, 0 GRIGORE Ghika, f. prefect, etc.

Din ALEXANDRU GHIKA, alt fill al Princ. Grigore Ghika

de la 1777, se trage o aka' ramurd a Ghicilor din Moldova,
din care unit s'ati numit Brigadier. Acest Alexandru
Ghika maI avusese un frate GHEORGHE, fost general rusesc
si t in resbel, ara". posteritate.
Alex. Ghika avu 2 bett : Grigore i Alexandru.
GRIGORE GHIKA mare postelnic in Moldova, insurat Cu
Catrina Cantacuzino-Pascanu ; are urrnAtoril fit : ALEXAN-
DRU - NICOLAE Ghyka, (sotie Elena Rosetti), taral luI: Eu-
GENIC Gamu, cdsdtorit cu Elena Cantacuzne (avand 3 co-
pil) ; VASILE Gh., cdst. de 2 ori, cu o Cantacuzino
cu o Greceanu, tafl luI GRIGORE Ghika ; si GEORGE
insurat cu Elena Catargi (o singurd fiicd : Efrosina Pallady).
ALEXANDRU GI-mu-Brigadier, al doilea fia al lift Alex.
nepotul luI Grigore Ghika Vod, avu de la sotia sa Ca-
terina Rizo, o fat : Coralie, si un singur fig :
ION G-HIKA, cdsdtorit cu Efrosina Filipescu ; tafal luI
Alexandru, Grigorie si Emil.
- ALEXANDRU GI-mu-Brigadier n. 1847, ministru pleni-

www.dacoromanica.ro
 - 247 -
potentiar. Fost agent diplomatic la Sofia, apol" ministru la
Belgrad, etc. Cdstorit cu Maria Maurojeny, avand 3
copiI: Jean, Pierre i Jeanne.
GRIGORE GHIKA n. Dec. 1847. Ministru plenipotentiar
la Paris, fost delegat in Comisia DundreI, etc. Csdtorit
cu Maria n. KeFo ; fii : HENRI 0 GEORGE.
EMIL GHIKA n. 1848. Ministru plenipotentiar la Viena,
etc. CasAtorit Cu Caterina Florescu, avAnd 3 fice.

www.dacoromanica.ro
 GLOGOVEANU
(VALACHIA)

Veche si Insemnat familie din Oltenia, unde are

sediul Inca' de prin secolul XV; avand ca posesie de ori-
gind satul Glogova din judetul Mehedintl.
In timpul rsboaelor luI Mihai Viteazul, un Glogoveanu
se distinse printre boerif comandantI al acestuia.
Boerul DANCIUL din Glogova, pe care un document it
insemneazd In anul 1621, erea strmosul luI NECULA GLO-
GOVANUL, personaj altul de cat Necula Glogoveanu cdpi-
tanul ; si pe care Intre 1640-50, 11 gsim ca Parcdlab, apoi
vel pitar 1657 si cdpitan, avand de sotie pe Jupneasa
Florica. Copil lui Necula a fost : ARSEMEN, vel clucer,
IVAN (sail Iovan) spatarul. ArtatI amandol prin acte din 1663
si 1668.
O filiatie a Glogovenilor, din carI descind cel actuall, se
poate stabili de prin intaia jumtate a sec. XVII, cand tria
VINTILA POSTELNICUL din (ot) Glogova, stapanitor
acestei mosil ; si al cdruI fecior, dup documente (din ar-
hiva St. B.) erea
LUPUL CAPITAN GLOGOVEANUL, 1571, ctitor ca i urmasil
se, al mondstirel Tismana din Gorj. Acest boer cdluga-
rindu-se, lu numele de qmonahul Liontie, dup6 cum ne
transmit documente datate din 1696 si 1700.
STAICO GLOGOVEANUL, e al treilea din fiiI acestuia. Pe
langd un act din anul 1710, maI figureaz In lista boe-
rilor contribuabilI In timpul ocupatiuneI Austriace la anti/
1719, impreun cu Matel i Mihal, nepotil se. CeI
doi fratI al' se, ail fost :

www.dacoromanica.ro
 249

NICOLA GLOGOVEANUL, vel cdpitan de Cerneti sub Bran-

coveanu Vod i apol v.-Stolnic (1710). Atunci and se
intampl incursiunile trupelor nemtesti pe teritoriul Orel
sub Brancoveanu, cu deosebire ale lui Teleky, in oprirea cd-
ruia fur trimesT mai multi cdpitani cu armatd : AtuncI Tukeli
ve'zand ca." n'are ce s mai facd, a prins pe cdpitanul cel
mare din Cerneti, care erea acolo de paza marginii, anume
Nicola GIogoveanul tinut multd vreme in obezi.
El scdpd, de oare-ce prdsind marea cdpitnie de Cerneti
e falcut apoi mare stolnic. Sotia sa erea Jupaneasa
Sanda, cu care e zugrdvit In partea stangd din Nartex la
monastirea Tismana.
CONSTANTIN GLOGOVEANU, intaiul fiii al Monahului Leon-
tin, avea de nevastd pe jupaneasa Ilinca, fica lui Vintild
vornic (act posterior din 1746), de la care se ndscu Mihai
Glogoveanul i fratii
STEFAN Glogoveanu, biv-vel sluger (frate ? sa fiii ?
al precedentulta), e zugrAvit In mon. Tismana aldturi cu
sotia sa Maria si cu Nicola cdpitanul.
MIHAI GLOGOVEANU CONSILIERUL, fiul 11.1.1 COI1Staatirl,
t la 1731. Impreund cu sotia sa Jupaneasa Stanca, fica
lui Bengescu consilierul, sunt pictatl in interiorul monds-
tirei Tismana : qupan Mihail Glogoveanu consilier impd-
rdtesc i Jupaneasa Stanca Glogoveanca. La 1743, fiind
v6duv de mult, face o danie monastirei ; si tot dansa
d5rueste usile frumos sculp.tate cAceast usd facut
cu toatd cheltuiala Dumneaei Stanca Glogoveanca consi-
liereasd, care a tinut'o d-lui Mihai Glogoveanu consilier
care a fost fata d-nealui Staico Bengescu consilier In
zilele Sf. S. Pdrintelui Mihail Egumen. Tism. 1782 (Ste-
fulescu. Mon. Tismana, p. 100).
In timpul ocupatiunei Austriace a Olteniei, fiind consi-
lier imperial al Banatului, el joacd un rol insemnat In a-
ceastd Inaltd demnitate pe care o aveaii inc : Stoica Ben-
gescu, C. Obedeanu, Dositei Briloi, Ilie Stirbei si Matel
Glogoveanu.
MATEI GLOGOVEANU, a fost numit CONSILIER imprdtesc

www.dacoromanica.ro
 250

In 20 August 1731, dup cum spuue raportul austriac

(Hurmuzache VI, 481) : beede den Mathaeum Glo-
govenul der ob Er Schon wie fast alle Bojaren keiner
audern als seine Muttersprache Kilndig, die reputation
habe ein ehrlicher Mann zu sein.... Rapoartele gene-
ralului de Steinville, si ale altor austriacI vorbesc adese ori
de ambiI consilieri Glogovenl, (v. Hurmuzache Documente).
Oltenia dup ce fusese anexat. Austriei la 1718, in urma
tractatului de la Passarovitz, fu tpansformat in provincie;
administrandu-se de marele Ban capite administrationis,
care rezida tot la Crajova si care erea asistat de patru
consilieri imperiali: iasistenses in consilio. Banul cel din-
0.1 a fost beizadea George Cantacuzino ; iar consilierf se
alegead dintre principalele familil Oltene.
La 1719, MateI Glogoveanu e inscris pe lista boerilor
de cl. I din MehedintI, unde avea proprietati intinse, ca
Mihal Glogoveanu, fratele (?) s.
Fiul lul Mihal, a fost :
ION GLOGOVEANU, mare loge& pe langa Caimacamul
Crajovei la 1794, dupe' cum autentifica un raport c."tre
domnitor, din 14 Dec. acel an, iscalit de caimacamul C.
Caragea, si de alti 3 buen. (11reche ; Moruzi W. p. 224)
In 1779 ca fost mare serdar, este numit ispravnic al ju-
detului Gorj : Ionita Glogoveanu ; Apol ca biv-mare stol-
nic ispravnic de Mehedinti, (1785). Mai este amintit
fiind tandr prin acte de familie din 1750.
TEOHAR GLOGOVEANU Setrarul, functioneaz ca ispravnic
de Gorj la 1792.
Am vzut ma): multi membri ai acestef familii din sec.
XVIII, sunt zugraviti ca cititori ai Monastirei Tismana
din Gorj, acea zidit la 1372 de Radu Negru W., si una
din cele mg vechi monastiri ale trif. Matei Glogovea-
nul consilier, e zugravit in interiorul bisericei din Ben-
gestl.
Actualii descendenti ai familiei, derivand prin urmasii
celor de mal sus, locuesc la Craj ova.

www.dacoromanica.ro
 GOIAN
(BUCOVINA)

Familie veche Moldoveneasca din tinutul Bucovinei, care

e cunoscut cu sigurantd, din documente, incd pe vremea
luI Syefan cel Mare.
Ast-fel cel mai vechiti document, se afla la Archivele
din Lvov (Lemberg), scris in limba slavona, i continand
un tractat intre Stefan cel Mare, domnul Moldovei, cu
regele PolonieI, in care contract e iscalit i eGOIAN VORNICUI,
de tara de sus. Acest vechiti act e datat din anul 1460,
3 Iulie.
DIMITRIE GOIAN marele vornic, traia pe la inceputul
veaculuI XVII si e adeverit prin maI multe documente.
Din 8 April 1612 un document in favoarea Eftimiel, fica
lui Miron Costin, nepoata lui Grigore postelnic, in care
sunt subscrisI Ionasco vel logoft i Goian Dimitrie, vornic
al tdrii de sus.
Un alt document din 1617 (8 Maiii), 11 citeaza. pe Dem.
Goian ca vornic al Ora de jos. Acest act e tiparit in cro-
nica Husilor (de Episc.Melhisedec), ca zapis : prin el episcopul
de Hui da de stire cPanuluI Dimitrie Goian, mare vornic
de tara de jos, cal de D-luI s'a cump6rat.... etc.
Despre membriI familieI, urmasI ai acestuia, se vorbeste
In maI multe acte, contin end numele de Goian, intre doc.
AcademieI din Buc., din anif 1770, 1769, 1780 etc. (No. 239
pach. II; No. 106 pach. II; No. 167 pak.
Dou8 hrisoave polone, subscrise primul de regele So-
bieski la 1692; cel alt de regele August al PolonieI la
1697, recunosc pe fratiI IsAc si GEORGITA GOIAN ca boerI

www.dacoromanica.ro
 252

Moldoveni (Valachi) din Zadova. Aceasta localitate din

Bucovina, este vechea posesiune a familiei.
De la acesti doi frati se trag dou unii, din cari a lui
Georgita existd inca in Bucovina ; cea alibi a 1111 Isac se
stinse in secolul nostru, ramura lul urmAnd ast-fel in des-
cendenta : Gavril, Teodor, Georgi, Niculae, MI-
HAIL i Ion. Fii lui Mihail, ail fost : Mihail si Petrache,
ambii decedati.
GEoRGITA GOIAN din Zadowa, boer Moldovean (1692
1710 etc.), avu de IRA pe TOAN, care la rindul s'ti e tatl luI:
DIMITRIE GOIAN, a avut mai multi copii, cari afara de Gri-
gore, murird fara descendenti. Un document din 27 Febr.
1784, 11 aminteste : Durn- itras Goian la Zadowa.... (doc.
Academiel).
GRIGORE GOIAN, fiU1 Sri t 1865, avu trel fil, anume :
DIMITRIE GOIAN apitan in armata I. R. Austriaca ; LEON
GOIAN, prim-Procuror la Tribunalul din Suceava ; si
ALECU GOIAN, proprietarul mosiilor Zadova i Coscinia
din Bucovina, av'nd fiti pe GRIGORE, i fica Florica.
Aces-a patru : Dim., Leon, Alecu i Grigore, sunt ultimii
descendenti actuali ai familiei.
Cu ocazia incorporrel Bucovinei la Austria, familia a
fost recunoscuta de nobil, Cu titlul de gcavaleri de, in
urma rezolutiunei Impratului Iosef II.

www.dacoromanica.ro
 GOLESCU
(VALACHIA)

Strmosul acestel familii erea Jupan BALDOVIN PARCA-

LABUL,care trdia pe la sfarsitul secoluluf XV, 1450-1500.
Dup vechile documente- ale Golestilor, aflate printre ale
mondstirei Vierosul, se poate restabili filiatiunea neintre-
ruptd a neamului, incepnd de la acesta. La anul 1521,
jupan Baldovin impreun cu feciorii sl, primesc o ilia-
rire de stdpnire. Impreund cu fratele s CANDEA, care
fu deposedat i inchis de Radu Voev. cel bdtran, a avut
o mosie btran Mdrdcinenii, mosia mosteneasc. Golestil
(din Muscel), si multe altele. (Vezi doc. dovedit. in condica
Mon. Vierosul. Arh. St. Buc).
Sotia boerului Baldovin erea Anghelina, care s'a clu-
grit, si de la care a avut copii pe : IVW0 paharnicul,
care s'a insurat cu jupaneasa Neacsa, i o fatd Calea.
CALEA a luat de bdrbat pe Borcea setrarul din Vr-
nestI, si peavand copii ail adoptat pe jupanita CAPLEA
fica lui Ivasco, care avu ast-fel in mostenire Golestii, MA"-
rcinenii, etc. Caplea fica lui Ivasco i nepoata lui Bal-
dovin, avu de so t pe Radul Clucerul. Documentele dom-
nestI dintre 1540-71, confirmd de mai multe ori aceste
inrudiri). Caplea de Golesff a zidit monastirea Valea mare.
RADU MARELE CLULER, fost i m. vistier la domnia mai
multor Voevozi Basarabi. Un document din 1546, vorbeste
de el si de Sotia sa Jupaneasa Caplea din Golesti (care
se cAlugdri maI tarziil sub numele de Magdalena). El se
nscuse probabil inainte de anul 1500, si avu dol fil
Ivasco si Albul. Pe la 1540 erea celebru prin isprvile

www.dacoromanica.ro
 254

sale in rsboae, pentru care e rsplAtit de Radu Voevod

(1547).
MARELE VORNIC IVA$C0 din GolestI, fost mare logoft
(1575) si Ban : boer foarte insemnat in a doua jumtate
a sec. XVI. El avu de sotie .pe jupan. Elena, fica Vel
Vorniculul DrdghicI de MdrginenI (la 1565); si zidi mo-
ndstirea Vierosul din Muscel. In luptele luI Petru W.
cu Ion W. al MoldoveI (1573), Ivasco impreund cu fratele
sat' se destinser in mod strlucit, dup cum atest nu-
meroase documente si cronicele. Un hrisov de la Ale-
xandru Vod (1568-77), intdreste averile vel vorniculul
Ivasco si a familief frateluI s reposatul vel clucer Albul,
descriind cu amdnuntul acestor doi boerl In bd-
talia de la FocsanI intre Munteni i MoldovenI. Se vor-
beste de peste 24 de mosii, pe langd averea mobil.
Moartea acestuI mare boer se intampl la anul t 1584,
si fu ingropat la mon. Bistrita din Moldova, unde se afl."
epitaful Mormant al luI Ivasco Vornic din tara Vla-
:

S'ail intdmplat s pribejeascd in tara ungureascd,

trecand pe la mijlocul muntilor a czut de odat moar-
tea asupra luI ajuns in satul
Fratele sfi s'a distins in rsboae aldtuff cu d'ansul :
MARELE CLUCER ALBU din GolestI, 1- la 1573 in lupta
de la Focsanl contra luI Ion-Vod, apdrand pe domnul
Sal, cum spune documentul (cit. mai sus. - V. in Arhiva de
Hasdeii 1.39) luI Alexandru W.: ,<..Csand lovit pe
Domnia mea, Ion Vod." cu MoldoveniI cu ins5.1dciune la
FocsanI, pe cand a avut fratele Domniei mele Ion Petru
W. a intra la D-nia MoldoveI, atuncI am vzut D-nia mea
dragostea boerilor si a vitejilor Domniel mele ; i apoI mal
mare dragoste am vzut de la cinstitul dregdtor de mai
sus, d-lul jupan Ivasco vel vornic si de la fratele sal cin-
stitul dregdtor al DomnieI mele jupan Albul vel clucer.
Ce niel unul n'a acut ; fiind foarte bucurosI pune eI
capetele lor pentru capul domnieI mele ; i dac nu s'ar
fi intors eI indrt atunci in oastea moldovean cu

www.dacoromanica.ro
 255

cile, de ail aprat capul domniel mele, apoi capul dom-

niel mele ar fi cdzut ; i In acea imprejurare cinstitul dre-
Otor al domnieI mele Ivasco vel vornic a scdpat din rs-
bol rnit, iar cinstind dreg. al D-niel mele jupan Albul
,

vel Clucer si-a lsat capul sti acolo, la Vadul ce se zice

Ramna lang satul Jilistea, pentru capul domniei mele,
precum singur D-zeti este martor si e adevrat.
Acest eroic boer, avu un fitl IALnu postelnicul, tanar
la an. 1575, cand e citat dup moartea tatdluI s. (0
sofa' a luI Albu si Ivasco, erea Neacsa sotia unui boer
din Brancoveni).
Copil luI Ivasco si al EleneI a fost : TUDORAN sluge-
rul, a cdruI sotie erea jup. Fimia, iar tied Ilina, sofa luI
Stoica postelnicul din VdcarestI ; i VLAD postelnicul ade-
verit prin doc. din 1570, cand erea foarte tandr. Tu-
doran slugerul avu fi pe : IvAsco din GolestI, boer mare
sub MateI Basarab, si care avu dou fete: Stana a Boe-
ruldi din Brncoverif ;
JUPANEASA VISA. Aceasta se cdsAtori cu vel vistierul Stroe
Leordeanu, d.nd numele de Golescu, dupe" mosia strmo-
seascd, fiuluf ei Radu. Ea impreun cu sora sa a lui Bran-
coveanu, fur adoptate si inzestrate de MateI Basarab, ale
caruI nepoate ereati. Un punct insemnat, atat pentru is-
torie, Cat si in special pentru genealogiele mal multor fa-
ar fi dovedirea inrudirilor exacte, intre Ivasco vor-
nicul Cu Basarabii si cu DraghicI vornicul de o parte ;
iar .de alta, acea a luI MateI cu Brancovenil i Golestif.
Filiatia de mal sus a familiel, pand la Visa e dovedit
prin documente din 1575 si 1586 de la Mihnea IV. Fiul
Viei,si al lui Stroe Leordeanul, erea :
MARELE SPATAR RADU GOLESCU, care joaa un rol con-
siderabil In istoria triI la finele secolului XVII si incepu-
tul celui urmtor. Post mare agh la. 1690, mare comis
1698, mare spatar 1716; apoI vel logoat i caimacam al
fetid. Avu de sotie pe Marica Spat-areasa (doc. 1736,
etc.). Cronica ne raporteaz de dansul, a la 1690: Vod
Brancoveanu in vederea apropiereI ostilor turcestI pe

www.dacoromanica.ro
 256

Radul Golescul vel aga pus cu slujitoril de ail fdcut

podul (peste Arges)... (mag. ist. II, 160). Cu putin inainte (1689),
Baldceanul aducand armatele germane asupra lul Branco-
veanu, acesta Incerca a'l opri prin rugaciunI si agaduelI,
apol ad trimes lui Haisler ghenerariul, cum dice cronica
anonima, pe Radul postelnicul Golescu i cu scriitoriul
latinesc, ca s cerce i socoteala lui, i sal pue cuvinte
inainte pentru Solia n'avu rezultat.
Sub domnia lui Nicolae Mavrocordat (1716), ca mare spa-
tar se distinge mai ales In relatiile cu Austria. Inainte ca
acest domn sa fie instalat, se randuird caimacanl: Mihaf
Cantacuzino, _Radu Golescu Logof6tul, Radu Dudescu spa-
tar si Serban Bujoreanu. Golescu, Baleanu si Bujorea-
nu putin dup aceia sunt in capul celor uniti cu nemtii,
ale caror trupe intrard In tara, frd ca principele s ba-
nuiasc vina lor, caci : ...ales pe Golescul peste seama
Il avea In dragoste s't ori-ce de ce se vrea ruga Domnu-
lui, nu'I trecea in desert rugaciunea, asisderea Domnul
cand vrea s faca vre un lucru mcar cat de mic, pana
nu'l intreba pe dansul nu'l fcea, intru atata il iubea,
dice cron. Radu Popescu (mag. ist. IV, 44). Domnul fu prins
de catanele nemtesti, aduse de Barbu Briloi serdarul, si
conduse la palat de Golescul carmat cu sabie si cu pistoale
venind... (la 14 Nov. 1716), si apoi dus la Thrgoviste
de aci in Ungaria. Tara se guvern In acest timp de aus-
triacI. R. Golescu avu o importanta. 'cofespondentd, in
special cu generalul Steinville ; si tot de la dansul im-
preuna cu Ilie Stirbey vistierul ail fmas mai multe suplice
documente catre impratul Austriei, ca delegati al boe-
rilor Olteniel. (v. de el incai, III, 382-02; mag. ist. IV 14-188;
Hurmuzache. etc.)
Radu Golescu n'avu ca urmasl de cat 3 fete, maritate,
una cu Balaceanu ; a doua cu boerul Prdscoveanu ; si a treia
ANITA, sail Ana, sotia luf IORDACHE TIRBEI vel me-
delnicer, dis Stirboaia. Pentru a doua oard, familia
se continua in linie feminind, prin trecerea numelui de
Golescu, fiului ef Radu.

www.dacoromanica.ro
 257

RADU GOLESCU MARELE BAN, n. 3 Maid 1746. La an.

1808 si 1814 erea mare Vornic in divanurile Valachiel".
O anafora a lui Vodd Caragea din 1814, il citeazd in di-
vanul domnesc : Illy P. 1' thccp6pyttog c avo) takpot,; (Hurm.
Doc. VII 479). Acest boer avea o mare trecere in tard si
la Domnii de pe timpul
El avu 3 Nicolae, Iordache si Dinicu (Constantin)
fatd pe Ana, a lui Mihalache Racovitzd.
NICOLAE GOLESCU, fost mare vornic. 1821, etc. Supra-
numit Deli-Aga. Fdcea parte in deputatia boerilor mun-
teni cu a celor din Moldova, cari la 16 April 1822 ajung
la Constantinopol, trimesi de tara spre a li se numi domn.
Boerii muntera delegati, eread Banul Grigore Ghika, Bar-
buceanu Vd.cdrescu, Vornicul Golescu, Mihditd
Clucerul Filip Lens, si Ion Cocorscu. Primul din acestia
fu numit de Sultan Domn al trii. Nae Golescu avu 2
copii: IANcu Golescu si Manta.
DINICU GOLESCU (Constantin), cel mai mic din fiii Ba-
nului Radu, fost mare logoft, etc. El iscAlea, si e cunos-
cut cu numele de : Constantin Radovici din Golesti. (n.
1777 t la 1828). Erea unul din primil fondatori al: So-
cietdtei literare impreund Cu Eliade ; si ldsd mai multe
serien, intre earl' : Insemnare a cdatorieI mele facutd in
anul 1824., in 'care descrie cultura din occident, compa-
rAnd'o cu cea din tara; apoi adundri de pilde filosoficesti
etc. Din cdsdtoria sa cu Zoita Farfara, a avut patru
bdeff, distinsi oameni politici :
"TEFAN GOLESCU, cel mai mare, n. 1809 la Cmpulung,
t 1874 la Nancy. Dup ce studiazd In Elvetia, intrd in
armatd, fiind adjutant al lull Pr. Alexandru Ghica. Ta
parte printre sefii miscdrei revolutionare de la 1848. La
abdicarea lui Bibescu e membru al guvernului provizorid,
dar apoi e silit sd fuga in Franta, unde stete 'And la
1857. Intors, e membru In divanul Ad-hoc, ludnd parte la
principalele evenimente politice. De la 1867-68 prese-
dinte al consiliului si ministru de interne si externe.
El a murit Farb.' urmasi".

www.dacoromanica.ro
 - 258 -
GENERALUL NICOLAE GOLESCU3 fratele sil, OM politic,
nAscut la 1810, t la 1878. Intorcdndu-se din Elvetia intra
In armat ca junkdr in armata MuntenieI; a fost adjutant
al luI Al. Ghika, si prefect de politie la 1839, apol minis-
tru al treburilor din afard. Ministru de interne sub Bibescu,
face parte la 48 din comitetul revolutionar, i apoi din
locotenenta domneased. E arestat Insid de Turd exilat,
mergand la Paris. Intors, ja parte activd la misedrile
din 1866, fiind membru al locotenentei DomnestI din 11
Feb. 11 Mai. Apol e Prezident al ConsiliuluI i mi-
nistru de externe in 1868; in fine, mai tarziti inspectorul
general al desfiintatei garde nationale.
Colonelul RADU GOLESCU, al treilea frate, poreclit Ca-
tan, nAscut Cmpulung in 1817, t la mosia Dracea,
.1877. Intrat ca junkr in armatd, ajunse pari la gradul
de Colonel. Lud parte la miscarea din 48 cu fratii
stete inchis la Brussa in Asia minor, timp de 3 aril.
In 1853 scdpand de la Turd, se duse in Franta, de unde
In 1856 reveni in tara, iardsI ca militar. Ca totI fratii
nici ddnsul n'avu copiI.
ALEXANDRU Golescu, cel mai mic, e alAturi in multe
acte politice cu fratii si. El erea poreclit Albu, deose-
bindu-se ast-fel de vrul s Alexandru, zis (Negru.
Acestl trap Golesti mal aveail o soil : Anica, sotia lul
Racovitd.
Mamie VORNIC IORDACHE GOLESCU (George), fratele lui
Dinicu i fi al BanuluI Radu, n. la 1768 t 1848. Om po-
litic, poseda o mare eruditiune si cunoscint a limbilor
strine. La 1821 fcu cu poetul Rigas, planul unel confe-
deratiuneI crestine In peninsula Balcanied. In 1819 vel-
vornic al ostirilor, 1827 e vornic si la 1828 mare Logoft
al dreptdtel, etc. In 1848, se refugi la Orsova unde
muri. A publicat o gramatic romand, colectie de
proverbe, etc. Sotia sa erea Marioara fata Banulul
Const. adlAceanu, avand treI bdeti: (si o fata Elena Ben-
gescu) :

www.dacoromanica.ro
 259 --

DUMITRU GOLESCU (Tache), cel mare, n. 1807; t Mfg

copil.
RADU GOLESCU, al doilea, n. 1814, 8 Martie, avu trei
copii (act.) : GHEORGHE CASAt. CU o Racottd, CONSTANTIN Cu
Filitis, si o fled, mdritatd cu G. Pherikyde.
Al treilea din fratI e: ALEXANDRU GOLESCU, zis Ard-
pild (Ndscut 1819, t 1881). Studid la Bucuresti si Paris,
venind In 1840 inginer. Lud parte la miscarea din 1848,
fu secretar al guvernuluI provizorid, iar apol agent al trii
la Paris. Ministru de finance in cabinetul Ghika de la
1868 pand in 1870, cdnd lud prezidentia consiliului timp
de vre-o trei lunI. El a publicat De l'abolition du
servage dans les Principauts..., In 1856.
Cdsdtorit cu Catinca VIAdoyanu avu urmtoriI copil :
1. CHARLES GOLESCU n. 1866, cdpitan ; 2. RADU in-
giner, 3. ALEXANDRU, oficer. 4. NICOLAE, inginer ',de mine.
5. VASILE, inginer ferestier. 6. DEMETRU. 7. GEORGE, 8.
Elena. 9. Eugenia. 10. Caterina t 1897 si 11. Zoe, cash.-
toritd cu Emil Brdescu.

www.dacoromanica.ro
 GRADWTEANU
(VALACHIA)

Dupd vechile traditir, familia e venitd de peste inuntt

(sec. XIII), unde odinird a stdpnit domenit insemnate.
Incd de la mijlocul veaculut XVI, Gralistenif ereail printre
insemnatit boieff at. trit.
Dup documentele mosiet Grdistea de jos, pe la 1550
trdia boerul NEAGOE LOGOFT. Acesta a avut doi fit: IANE
vistierul, (?) tata clucerului Pain ;
VLAICUL LOGOFRT, confirmat prin documentele de la 1580
(Tillie 4) si 1596. Fit acestuia GRIGORE mare vistier,
la anul 1622, si BUNEA biv-vel vistier citat la 1654, avdnd
copii pe Anca care era -I- la 1672, VtLcui, marele paharnic,
GRIGORE logofa, ambit probatI printr'un act din anul
1672. (v. Doc. Arh. St. B., Grddistea).
NICA GRDITEANUL, mare sluger la 1666. Cronica (Con-
stantin cdpitanul), vorbeste de dinsul in timpul domniet hit
Duca Vodd la anul 1674. Aduc-ndu-se probe mincinse
lui Vodd pentru vinovaia luT Radu Dudescu si a lift Stroe
Vornic, de inimicI acestora, Duca Vodd it supuse la tor-
turt cumplite, mat ales pe Dudescu. Nevinovaia lut se do-
vedi insd in cele din urnid. Si la aceste cazne si altele
erea Nica de la Grddistea, armas mare. (Const. Cap. m. ist 7)
Marele ARMA BUNEA GRADLTEANUL, fiul sal, la 1689
erea al doilea logoft. Brdncoveanu Vodd trimete in anul
1695, o solie de biped la Adrianopol, cu reclamatiuni
la Prtd, pentru multe greutai ale frif. Printre trimest
erail : Cornea Aga Braloiii, Bunea Gralisteanu vel armas,
Radu Isvoranu, sluger C. Ciorogrleanu, yergo portariul,

www.dacoromanica.ro
 261

s. a. Peste ati-va an1, Bune2 e mare comis : la 20 Sep-

tembre 1702, Brncoveanu a trimis obicInuitele daruri
nouluI Vizir prin Cornea Banu Briloi, Spatarul Mihai
Cantacuzen i Comisul Bunea Grdisteanul. (v. 121C. HI, 321.
i pentru 1680 : mag. istor. II, 215).
Armasul Bunea avu un fia sERBAN GRADISTEANU, care
era t la anul 1737.
Tot in secolul trecut, stolnicul PETRE GRADISTEANU a
avut fecior pe armasul MANOLACHE Grdisteanu, 1772, a
cdrui sotie era Catrina.
Din acestia se trag cele trel branse actuale ale familief:
I. Marele VORNIC EMANOIL GRADISTEANU; din chsdtoria
sa cu Maria fica vorniculuI C. tirbey, a avut fig pe :
BAN GRADISTEANU. Acesta se insur cu Aristitza fica luI
Constantin, cel din urm dintre Buzesti, cdsdtorie din care
avu doI copii:
TEONI fu maritat dup RAOUL DE PONTBRIANT, t 1896,
profesor de literatur, dinteo veche familie nobild francez.
EI avur fiI pe Colonelul SCARLAT Pontbriant, din cava-
lerie, cAsdt. cu Zoe Zalewsky ; iar ficA pe Matilda.
CONSTANTIN Grdisteanu, fiul lui Serban, a fost mi-
nistru, deputat etc. t. CAsAtorit cu Elena Z. Sihleanu, Ms
doi copif : Maria (c'sdtor. cu erban Ghika, i apol cu C.
Stefnescu), si ION GRADISTEANU, avocat i deputat, etc.
SCARLAT GRADISTEANU i sotia sa Elena, fica vistie-
ruluI Ion Mosco, a avut fi pe : ION GRADISTEANU. Fif
acestuia sunt : ION Grddisteanu ;
NICOLAE GRDISTEANU, fost Colonel de cavalerie, se-
nator. CasAtorit Cu Smaranda OlAnescu, are urmaitorif copiI:
Jeana, Tinca, SCARLAT, Nica, Constantza.
PETRE GRDISTEANU, Om politic ; fost senator, de-
putat, vice President al senatului, Director general al Tea-
trelor, etc. Cdsdtorit cu Elena Otetelisanu, are o singur
fat.' : Marie Jeanne.
III. Marele VORNIC GRIGORE GRADISTEANU, Om politic
in miscarea de la 1848, insurat cu Efrosina C-tesa Ro-
setti, e tat6.1 lu: EMANoIL GRADISTEANU, fost priM-Pre-
20

www.dacoromanica.ro
 262

zident al Curtii de CompturI, t 1895. Insurat cu Ale-

xandrina n. Darvari fica marelul cminar Mihail Darvari,
avu copii: Efrosina, sosia BaronuluI Paul Guillaume ; EMA-
NUEL t 1894, 'insurat cu Irina Ferikidy ; si GRIGORE, fost
deputat, cu Zoe Zefcari.

Majorul Papasoglu, in istoria sa a Bucurestilor, zice

asupra cetdtei din BucurestI si a originei neamului Grdis-
tenilor : Cettuia in vechime erea pazit de catane si de
seful ei Costelan, care se numeste in limba slavond grei-
dilean. Dupe' arderea si desfiintarea acesteI cetdtuI, se
vede coprins un foarte mare spatiti al cetdtei, de o fa-
milie cu numele de Greidi#eni, stApAnind'o chiar in se-
colul nostru pe cnd erea facut temnit sa pusc'drie,
numit hanu GrAdistenilor. (Ist. orasulul B.; pag. 12)

www.dacoromanica.ro
 GRE CIA NU
(VALACHIA)

Dupe' putinele date ce posedm, de oare-ce n'am putut

avea intreagd genealogia acesteI familii, gsim in se-
colul XVI pe un mare boer, strmos al Grecenilor :
MITREA VORNICUL, care erea cAstorit Cu jupneasa Neaga,
sora Vlaiculul mare Clucer din TtdranI si mAtusa. Doam-
neI Neaga, sotia luI Mihnea Vodd Turcitul. Descendentul
acestuI boer din Greci, inrudit cu Basarabii, erea
PREDA LOGOFTUL DE LA GRECI, zis Floricoiul. Acesta
pe cnd erea stolnic se cdsltorise cu Florica, fica lui
Voevod. Documentele ce se cunosc i carI vorbesc
despre dansul, spune cd a avut dou fete, care ereati : Bui-
ca sotia lul Petru Clucerul si Irina a lui Pan Pardescu ;
iar fii.1 pe
PAPA LOGOFITUL ot Grecl, in urm. Mare Vornic, de la
care urmeazd descendenta Grecenilor. (Contimporan Cu
acesta erea o rud a lui : Musat vistierul, fiul (?) luI Fiera,
fost mare stolnic, 1634). Papa vornicul de la GrecI a fost
ombrit la 26 Oct. 1632 in rsboi, de Catre Matel Aga
Basarab, care ajunse apoI Domn. (y. magazin istor. IV, 313).
De la sotia sa Elina, Papa logoftul a avut patru copil:
FOTA spatarul t 1640; PAuna, sotia Vornicului Preda
Brancoveanu; Elena t 1648, sotia Banuluf Buzescu;
DRAGHic1 VISTIERUL din GrecI, fost si mare Sptar, pe care
cronica ni'l arat c a pierit ucis la anul 1655 in revolta
mercenarilor SeimenI, pe timpul luI Constantin Vod Ba-
sarab. El erea supranumit Drgan. A avut cincl copif :
Elena, sotia lui MateI Drculescu ; Constantin spatarul;

www.dacoromanica.ro
 264

Vintil cdpitan ; Mliud Clucerul, fost capitan, insurat cu.

jupaneasa Dragna;
PAPA GRECEANU, ViStierUl i logofet, fiul II-lea al la
DraghicI. Castorit cu Elena (?), de la care avu mai multi
intre carI: Serban, Radu si Constantin.
SERBAN LOGOFETUL GRECEANU, la 1714 vel pitar, se
ocupd impreund Cu fratele sal Radu cu tipdrirea de carti
religioase : ast-fel e Biblia din 1688. Singur, fdcu tra-
ducerea evangbeliei greco-romane, imprimata in 1693.
Din Serban Greceanu, prin fiul s Banul GRIGORE (1740)
descinde ramura, mai tarziti numita Cornescu. (v. a-
ceasta).
RADU LOGOFET GRECEANU, cronicarul, cel mat* insem-
nat din Grecenl, traeste pe la finele sec. XVII si in al
XVIII. Imprima Biblia in Bucurestl la 1688, cu fratele
s; in 1692 pravoslavnica mdrturisire ; lar mal im-
portanta e Cronica sail letopisetul, incepand de la asa zisa
descdlecare 'Ana la Brancoveanu. El serse si o istorie
a ferii sub domnia luI Brncoveanu, de la 1689-1700, in 45.
de capitole ; insa se arata prea partial pentru acest domn..
A mal scris apol un fel de genealogie a familiilor boerestf,
mai mult pentru regularea pretentiunilor la domnie, dar
care insd s'a perdut. (Despre ddnsul: Steil Greceanu in
Revista romana, 1866).
CONSTANTIN GRECEANU, fratele precedentilor, 1707, tr-
ete in prima jumt. a secolului trecut, atestat de nume-
roase documente, printre principalii boeri ai sfatului trii..
La 1729 gdsim (Hurmuzache VI) pe 2 fraff inteck fista,
de boerf : NICA i DINUL Greceanu. Un DraghicI Gre-
ceanu e biv-vel serdar, la 1700.
Biv-vel Logofau erban Greceanu, a avut fill pe BARBU-
GRECIANU Spdtarul, 1708, fost mare aga. 1714 si biv-vel
stolnic 1720-22. El murise la anul 1740; si avea de fie&
pe SMARANDA, despre care Radu Popescul in cronica sa
spune la anul 1727 : facut-ail Maria Sa Nicolae-
Vod nunta lui Enacbe vel grdmatic, fratele Doamnei Mdriei
Sale, dandu'i sotie pe fica Barbului Greueanul vel stolnic-

www.dacoromanica.ro
 265

cununandu'i in biserica Domneasca de jos, si fcut

nunt foarte frumoas i cu cinste.
Fiul lui Const. Greceanu din 1707, este STEFAN GRECIANU,
mare sluger la 1784, cunoscut pe la 1787 in vremea lul
Nicolae Mavrogheny. Din 1784 a re'mas foja de zestre a
STANKEI Socoteanca, fica slugerului Stefan Greceanu. (Con-
vorb. lit. XXII, pag. 269).
(Intr'un act din 1797 se citeaz fratil : George, Zoita,
Radu, Scarlat, si cel mai mare ALEXANDRU GRECIANU STOL-
NICUL -1- 1795, care avea fica pe Anita Clucereasa, 1797).
Stefan Greceanu slujerul, a mai avut doul fii : Nicodim,
alugdrit, egumen al mondstirel Cdldrupni t 1808 ;
DUMITRU GRECIANU cdstorit cu o alaceanu ave'nd fi pe:
TEFAN GRECIANU (act.), senator, etc. are fiti pe : PAUL
GRECIANU, cdstorit cu o Ghika Deleni ; iar fice : Zoe Vla-
hutzi i Sasa Miclescu.
Din alte branse mai sunt alti descendenti ai familiei.

Familia Grecianu din Moldova, e o ramur dintre Gre-

ceni, care s'a stfmutat acolo inch' din secolul trecut, din
care s'ail distins mat' multi hoer! insemnati, si care asta-cp
are mai multi representanti.
boereascd Tr6snea se trage de asemenea din
Greceni.

www.dacoromanica.ro
 HABAESCIT
(MOLD 0 VA)

Familie veche din Moldova, citat si de Cantemir, i stins

probabil in secolul trecut.
HATMANUL GRIG ORE HABkESCU, e merrtionat adesea in cro-
nicele Moldovei. La anul 1654 11 intilnim pentru intdia oar,
ca armas mare : dup ce a luat domnia Gheorghe stefan,
ail prins pe Iordache i Thoma Cantacuzini,
i-a dat pe seama armasului celui mare, care erea atunci Gri-
gore Chebesescul, omoare, iar armasul luand daruri de la
dnsii nu omorat indatd, ci a mai intrdiat... (incai, Cro-
nica III, 98). Atunci se intimpld faimosul episod al venirei lui
Blceanu inteo i si o noapte de la Bucuresti la Iasi, Cu
rugdciunea de ertare. Ca Hatman, Hbdsescu, se distinge
in mod deosebit sub Petriceiu V. si urmtoriI. Dup ce
Ghika I Vod ocupa scaunul, la 1658 el comand cdldrimea
acestuia in contra lu Constantin erban, ce venise cu armata
sd sprijine pe Gheorghe tefan; dar oastea noastr, ce se in-
torsese cu Hdbsescul, n'ail pzit calea spre Tutora, ce Hat-
manul singur a descalecat la mdnstirea lui Aron Vodd, si cu
anti boeri; iar oastea de pe sub steaguri, a umplut trgul
prin pivnitele slobode Cu vinuri, prin case, pe poduri,
beti pe unite... i cronicarul descrie mal pe larg aceste epi-
sode, cari costal-6. pe. Ghica perderea domniei. (let. II, 363
Miron Cost.)
La anul 1674, Petriceicu Vodd rmas inchinat la Lesi
Cu Grigore Hdbsescul Hatmanul, anti boeri mai de jos de
casa lui. (Muste III, 12) Fiind silit atunci a pdrsi tara, Domnul
se duse in Polonia cu Hdbsescul Hatmanul din boeri, iar
tronul fu ocupat de Dimitrasco Cantacuzino. Nicolae Costin:

www.dacoromanica.ro
 267

Ear Petriceicu V. mai virtos cu indemnarea Hatmanului sti

Hdbsescul, s'ati hainit de multe necazuri eel* fcea Turcii
a fugit in Ora leseasc... (t. II, 9).
Un document din anul 1673, April 30 (archiva de Hasd. I, 96)
spune c trei boeri: Ceaur, Sturdza si Iordachi, din ordinul
lni Petriceict Vod, recunosc biv-v. Postelnicului Dumitrasco
Prjescu, dreptul de putea face pod pe Siret la mosia sa
Lncanii, de vreme ce nevasta lui IoNITA HABAsEscuL, cu care
avusese proces, nu s'a prezintat la judecat, i nici. peste 5
dile. etc. -
VASILE HABISESCUL, vel medelnicer, frate (?) sati fiul (?)
Hatmanului Grigore ; la 1684 in a doua domnie a lui Petriceicu,
acest domn trimete osti contra lui Duca. Intre trupele acestui
din urm erea i Vasile Hbsescul cu niste adunturd, oameni
de tar pe la Movileni ; Trimis'ati pe Sandu Buhus Hatmanul
de lovit ; ce indat imprstiat... (Nic. Costin II let.
E 0. acelas lucru si Neculce).
Vasile Hbsescu medelnicer, face parte dinteo solie, pe
care o trimise Demetru Cantemir la Tarigrad cu phr asupra
1111 Nicolae Voci (Mavrocordat), din care fcea parte Ioan
Sturdza, marele vornic Dabija, etc, si care porni din Iasi la 13
Febr. 1711. Ea n'avu un bun resultat, si inc mare noroc
avut, dice Costin, cs nu i-ati apucat acolo vestea, precum
hainit Dumitrasco V., a n'ar fi mal vdut Moldova in veci.
In diferite documente se mai aminteste de unil Hb.sesti.
Familia insd ast-di e Cu totul stins.

www.dacoromanica.ro
 HASDEIT (0. Petriceicu)
(MOLDOVA)

Aceast familie din Moldova, era infloritre deja din

sec. XV sub Stefan cel mare. AtuncI trdia Si SPA.TARUL
STEFAN HASDEU, care la anul 1475 primi de la Regele
Matias Corvin al Hungariei, ca dar, o spadd. Pe o parte
a lameI sub figura gravata a regelui, se Ad in relief:
Mathias Hungariae et Bohemiae Rex. Iar pe cea kith'
se afi figura gravat a luI Hasdeu, si sub literile pro
merito inscriptia: MCDLXXV, Stephano Hizdeo M. Spa-
tario Moldaviae. (v. Trompeta Carpatilor, 30 Ian. 1872).Acest
hoer se distinsese in principalele rsbie ale bravuluI Domn.
Fiul lui Stefan de la 1475, dupa genealogia familiard,
erea DAVID HASDEU, n. la 1502 si care trdi in veacul XVI,
ca i fiul SUI
GAVRIL zis Topa, ndscut la 1547. Acesta avu 3 feciorI,
dintre cari unul e faimosul :
EFREM HASDEU pdrcalabul de Hotin, n. la an. 1591, si
Csstorit Cu nepeita principeluI Moise Movild. La anul 1650
e castelan sa Parcalab al ceftel Hotin, pe care mai tar-
zit o apdr cu inversunare in contra luI Vasile V., ca
partizan al lui Gheorghe Stefan, cu prilejul luptelor dintre
aces-a doi principl. Miron Costin (let I. 331) : ...cetatea
Hotinului niel Inteun chip n'ati vrut sd o dea trg-ovetii,
Cu Hasdeti parcdlabul lor ; ofi-ce ati vrut asa de credin-
ciosI s hie lui Stefan , si in cate-va randurI ati
trimes Vasilie Vodd la Hasdeu, carele era pus de Stefan
Vod5., si la trgovetI cu marl jurdmanturI. Ce niel inteun
chip n'ati vrut s dea cetatea... (anul 1653).

www.dacoromanica.ro
 269

In afard de 3 fete, de la sotia sa avu 3 bdeff: George,

Stefan i Miron. Portretul s dupd o veche gravurd
a timpuliff, e pdstrat In familie.
MIRON, 1673 etc., fiul s cel mat' mic; a avut de fe-
cior pe SANDU Hyzdeti, pe care-I gdsim inteun act cu ju-
rdmnt, din 16 Ianuare 1747. (In doc. Acad.) Sora lul Sandu
erea Maria, care tinu pe Ivanici Savenita ; iar ficd a liff:
Elena a lui StArcea.
GEORGI HASDEU, mare armas, intdiul fia al lui Efrem.
Un act din 1673 ne arat c avu mostenire pdrintscd sa-
tele Tulburenif i UngureniI. El avu dou sotii : nepta Pr.
Miron Barnoski, Antemia Vartic i Anghelusa Stdrcea,
de la cari avu patru copii: doi de la cea d'a doua, anume,
Ruxanda si Safta, sotia lui Ghindutd din Moldova ; iar de
la cea d'intdi: Maria Bainski,
VASILE HASDEU. Acestu avu tref fiI, pe : G-rigore, Ion
si George Hasdeu; cu carr se incheie ramura armasului
George.
STEFAN HASDEU, marele paharnic al Mold. (1619-1673)
al doilea fill al liff Efrem, e continuatorul filiatiunel actuale
a familik. Dinsul aliazd familia Petriceicu si Hasdeu, prin
cdstoria sa cu Alexandra, fica lui Toderasco Petriceicu
si sora lui Stefan Vodd. (v. mai jos urmasil s61).
Petriceicu.
Familia Petriceicu e insemnatd in Moldova deja din
secolul XVI.
cPETRICEAICO MARELE LOGOFT, ocup acstd mare dem-
nitate a Moldovel pe la anul (7110) 1602, sub Eremia Vodd,
dupa cum 11 afidm iscdlit pe mal multe hrisoave domnestf.
(v. Uricar tom. X, p. 133). Ast-fel la 22 Dec. 1702, un hrisov
dat lui Giorge din Botestf. Probabil e tatd1 :

Toadar sa TODERASCU PETRICEICU, mare logofk al Mol-

dove. Ambil acestI boeff prin naltul titlu ce purtail, ne
aratd tocmai a familia avea o veche si insemnatd origind,
ce se urca cu mult inainte de secolul XVII.
Toader Petriceicu vel logofk, pieri la anul 1673 in luptd

www.dacoromanica.ro
 270

contra Turcilor. Acest boer a avut 3 copil, si anume:

SAFTA, SOtia marelui vornic Ilias Sturdza, ALEXANDRA, cea
mica, sotia marelui paharnic tefan Hasdeu , si
STEFAN VODA PETRIcEicu, Domnul Moldovei in dou
rinduri, 1672-74 si 1684. La venirea liff pe tron, PCrta
otomand incepuse fsboiul Cu Polonii. Petriceicu i Gri-
gore Ghica al Munteniei trebuiail sa ajute pe Turd. In
marea batalie de la Hotin, ambii principl se unird cu So-
bieski si ast-fel Turcii furd infrnti. (10 Noembrie 1673).
PoloniI ocupar Hotinul, Neamtu si Suceava. Din cauza
multor miserii ce faceati Turcii MoldoveY i Domnului, el
fu silit a se refugia in Polonia.
La 1684 reveni din noti la tron prin ajutorul Polonilor
si Cazacilor ; dar fu inlaturat iar de Turci, si se retrase
definitiv in Polonia, unde i muri.
Petriceicu ocupd tronul isgonind pe G. Duca cu ajuto-
rul unei trupe de cavalerie polond si de cazad, cu care
infra la Domnes-ti unde se afia acest domn (1683), si prin-
zandu-1 il trimese legat in Polonia, dar si el domni nu-
mal vre-o dou sptdmani.
Dosoftei mitropolitul, in versurile pentru domnii trii, 11
pomeneste :
Petricelco-Vocidnc ii are parte
In cer cu domnii trif printr'a vietil carte,
Cu luminat cinstita Doamna sa Maria,
S nu li se mai: sting5. In yea bucuria. (Letop. III, 529).
Sotia lui Voda Petriceicu, erea Maria sora lui Aposto
Catargi; iar a doua Antonia. El neavnd copii, adopta
cu transmiterea intregei hereditti, pe nepotii sel de sord :
George Lupascu i Nicolai, fii ai paharn. Stefan Hasdeti.

NICOLAE HASDEO, fiul mai mare al lui." Stefan si al Ale-

xandreT, n. 1646. Primeste indigenatul de nobleta. in
Polonia la anul 1676, unde i rmase toat viata. In 1683,
Sobieski, regele Polonie, libereazd Viena de asediul for-
midabil al Turcilor. Singurul rom.n din armata Polona, era
nobilul Nicolae Hasdeii, nepotul lui Petriceicu Vv., si

www.dacoromanica.ro
 271

care aduse sub comanda sa un escadron de buzan, pen-

tru care cheltuise 36.000 zloti. Acest fapt e confirmat
printr'un act posterior, de la 1743. El muri frd copii.
(V. .columna lui Trajan. t. II1 p. 366).
Iancul s GEORGE-LUPASCU HASDED, e Irate preceden-
tului. Amandol mat avurd o sord Maria, sotia paharnicului
Vasile Bals. George Hasdeil a fost cAsdtorit cu nobila
Constantzia Krzywkowska, in anul 1705, avand 3 fii si 5
fete. El intrase inch' de tnr in serviciul armatei po-
lone. Confirmarea testamentului s"a" gice cuvintele prea
nobilului domn Cdpitan de Cavalerie George Hasdeil Lu-
pascu. Acest testament datat din 7 Nov. 1732 In Gorc-
zyczna (Podolia), affator In actele de la Mohilev, a fost
publicat In Arhiva istoricd de H. Inteansul depange
nenorocirile sale ca emigrat, invat pe urmasI a fi patrioti
enumdr proprieftile neamului s. Actul e de o mare
important prin detaliile ce (IA i printr'o parte Intreagl ce
schiteaz din neamul sat. El primise confirmarea de
noblet polond, impreuna cu fratele
Ficele sale ail fost : Caterina, sotia lul Andrei Tiraw-
skin, nobil polon din Galitzia ; Mariana, sotia nobilului
Wistockin ; Barbara, cdskorita." cu nobilul rus Bulgie-
wiczi ; Sofia, cu Karskim ; si Brigitta sotia lui Ioachim
Urninskim.
Fii lui Lupascu Hasdeil : GASPAR, t in Galitzia,
din care se trage o ramur, actualmente baroni in Ungaria,
prin fiii se"): Pietre, Vincent, Ludovica, si Woicieh.
FRANCISC sail Frantz, cApitan al gardei polone, muri
la Varsovia sec. trecut ; IdsAnd un fil.1 CASIMIR, de asemenea
cdpitan al gardel, t Varsovia 1816, a cArdi soil Maria se
mrit Cu un nobil polon. In fine:
STEFAN HASDEC gis Domenic, purtkor de cuiras,
nscut 1711, fiul mai mare al lui G.-Lupasco. (avu 3 fete,
mdritate: Cunegonda cu Otockim ; Victoria cu pol. Woyna;
si Agnes cu Surowsckim In Podolia). Fii luI Stefan att fost:
CARL-SANISLAS, in 1826, avand la randul sd at pe Sta-

www.dacoromanica.ro
 '272

nislas ; TOMA (ai cdrui fii ereail Simon, in Rusia, si Ni-

codem t cdlugdr);
IOAN B. HASDEO (1744-1812), locotenent in cavaleria
nationald a Polonief, in care se distinse. Cdsdtorit de
2 mi, cei trei fii ai sl, a fost : IOAN, FELIX, cdpitan
de stat major, O TADEO HASDE (1769-1835). Cdsdtorit 1.
cu Baroneasa Dennhof si al 2. cu Valeria, avu 3 fil.
De la el dateazd din 1827 o genealogie a neamului In po-
loneste, pastratd in familie impreund cu o alta din 1818.
La 1805, adunarea nobilirnei din Podolia lillereazd. pe nu-
mele s'el, diploma doveditod-re a drepturilor strdmosesti.
I) TADE, fiul s cel mare, n. la 1806, colonel in garda
imperiald rusd.
BOLESLAS, cel maI mic, n. 1813, t 1886, naturalist.
ALEXANDRU PETR10EICU HASDEO, n. 1811 in Basarabia,
t 1872, a studiat la Universitatea din Harcov i apoi la
Miinchen. El profesd la Kiine cariera de avocat ; fiind un
poliglot de prima fortd. Membru onorar al Academiei
'Timarle (1870). Pr,intre scrierile sale sunt: O idee des-
pre filosofie ca scii1ta vietii (1830). Domnia arndutului
Duca admirabild nuveld istoricd. (1836). etc....
Alexandru Hasdeil se cdstori cu Elisabeta Dauksza,
fica lui Teophil Dauksza, nobil de origind litvand, si a
Mariei n. Mortun ; avdnd 2 fii :
NICOLAE, n. 1840, t 1858.
BOGDAN PETRICEICU-HASDEU, ndscut 1836 la Hotin ; a stu-
diat la Harcov. Servi ca oficer de husari pe timpul res-
boiului Crimeei. Dupe" incheerea pdcei venind la Cahul,
membru al tribunalului civil -pand la 1858. Stabilindu-se
la Iasi a fondat ziarul Romdnia, fiind si profesor al
UniversitltiT. In 1867 fu ales deputat. De la 1876, e Di-
rector General al Arhivelor Statului. La 1878 fu numit
profesor de filologie la Universitatea din Bucuresti, etc.
Din numerosele sale opere, cari toate ati avut un con-
siderabil rsunet, citdm : Istoria criticd a Remlanilor
(1875); Cuvente den bdtrni, lucrare filologico-istoricd
In 3 volume. Ion Vodd cel cumplit Sarcasm

www.dacoromanica.ro
 - 273 -
ideal (1895); Arhiva istorica a Romnieb>, pretioas co-
lectiune de documente. Oltenescele Negru Voda
(1898), complectare a Istoriei erice. Rdsvan si Vidra
dram In 3 acte. A fondat Revista notid si Columna
lui Trajan, la cari att colaborat ceT maI distinsI scriitori
romnI ; in fine, Magnum etimologicum Romaniae, lu-
crare momentald din insdrcinarea Academiei romne, inc.
neisprdvitd, etc...
Membru al maI multor academiI si societtI de stiint
din strinatate. In afar de operile filologice i istorice,
maI e cunoscut in strindtate prin lucrArile sale asupra
spiritismuluI, de care in ultimiI ani s'a ocupat special:
Sic Cogito, etc. Fica sa :
JULIA B. P. HASDEU (Nov. 1869-17 Sept. 1888). Dup6
ce termin la 11 ani, primele 4 clase la lyceul sf. Saya,
urm apoI la colegiul Svign din Paris, si la 1886 erea
In facultatea de litere de acolo. Peste doI ani moartea
neinduratd o rdpi, lsnd in doliti printil eI.
Ea a scris, cu un rar talent: Bourgeons d'Avril Che-
valerie, poezii, apoI : Thtre ; Rves et fantaisies, etc.
lsand ebosele maI multor piese neterminate.
Armele familiel Hasdeu, ast-fel cum a fost confirmate
de curtea Poloniel, sunt :
Scutul imprtit in 3, adic : In prima parte de sus, pe
fund verde un steag a cdruI flamur de aur e tdiat de o
cruce rosie ; in a doua parte, stema Moldovei; In a treia,
jos pe fund rosu, o sabie si o sdgeat incrucisate.
Aceste arme sunt spate si pe usa de piatrd a intrAreI
CasteluluI Julia Hasdeu, de la Cdmpina.

www.dacoromanica.ro
 HRISOVERGHI
(MOLDOVA)

Familie din Moldova, existand. veche acolo din secolul

XVI. Dup cum aratd numele, ar parea sa fie de ori-
gin greceascd, insa e putin probabil. Un stremos al'
acestuI neam, erea la anul 1602, marele Parcalab de Neamtzu
HRISOVERGHI, care ocupa aceasta demnitate impreuna Cu
boerul Vasile. (Cordescu. (Uric. 18, 487).
In tot cursul veaculuI XVII, Hrisoverghi ad fost printre
boeriI insemnati af triI.
Constantin Duca cand vine domn a doua 'para. in Mol-
dova la 1700, isl compuse divanul sal, unde, printre alp'
boerI, erea MANOLAKI HRISOVERGHI mare-comis.
Urmasul acestuia erea STOLNICUL ENACHE Hrisoverghi,
care a avut treI bdeff.
SPATARUL ALEXANDRU Hrisoverghi, a crui singurd
fled din sofa sa Ancuta Calimaki a fost sotia logoftuluI
Millo, traia in secolul trecut.
Postelnicul GRIGORAS HRISOVERGHI erea proprietarul
mosief DelestI, pe care o lasd nepotuluI sd Vasile ; si
tatal uneI fete care se calugri.
NICOLAI HRISOVERGHI, mare Vornic al MoldoveI la
1816. t la 1818. Insurat cu o Rosetti, a avut treI copii :
VORNICUL VAsILIcA. Hr., cel mal mare;
ALECU HRISOVERGHI (1811 t 1837), poet de mult talent.
A scris putin, traducand din clasicil francezi. Una din
cele mail frumoase poeme ale sale este Oda la cetatea
Neamtzu, Cugetaxi, cate-va Epigrame, Tandrul la
parad, etc. Avand in vedere timpul in care a scris

www.dacoromanica.ro
 275

pefitru tara noastra., precum si varsta tanArd de care a

murit, el are un merit nediscutat. (Manliti; Antologie).
MANOLI HRISOVERGHI, fratele s, i al 3-lea fi al lui
Nicolae, se insurd Cu fata lui Subin, nepoata lui Grigore
Voda. Ghica. El a fost si mare Vornic.In notele sale din
opera lui Cantemir, Boldur Lalescu la mentionarea familiel
Hrisoverghi zice, ca mai in putint de a cunoaste aceste
lucruri fiind contimporan :
Cel de pe urmd al acestei familii, Manoli Hrisoverghi,
stins in zilele noastre, frd alti urmasi de Cat o fiica',
MARIA, ornamentul sexulul ei.

www.dacoromanica.ro
 HURMUZACHI
(BucoviNA)

Trunchiul acestei familiI este in Moldova : MARELE COMIS

MANOLAKI Hunnuzachi, care se afla printre boeriI diva-
nuldi lu Nicolae V. Mavrocordat. Familia lui erea inrudit
Cu vechile neamurI Murgule i Movila., din secolul XVII.
Probabil fiul comisul Manolaki, erea Stolnicul CHRISTEA
HURMUZAKI, care ocupa aceasta demnitate in domniile lui
Grigore Ghica, de la care a si primit in danie, o mosie
(1730-40). Fiul s, LOGOFTUL HURMUZAKI, a avut patru
baetI : ALEXANDRU POSTELNICUL, care la 1766 a facut o
copie a croniceI luI Ion Neculce, cu Insemndri ale sale.
MATEI mare paharnic i parclab, pe timpul incorporaril
Bucovinei, unde stapanea satele Cernauca, Vasilen,
Vslautul. In 1776 e dovedit ca biv-vel paharnic, avnd
15 oamenI scutitl (hug.* STEFAN, fost mare vistiernic
Parcalab de Hotin, in fine
Vel-rnedelnicerul CONSTANTIN HURMUZAKI, parcalab de
Galatzi. El locuia Bucovina, unde la 1792, se afi trecut
printre nobilii recunoscuti al fen'', cu titlul de cavaler, in
virtutea diplomuluI imperial din 1787. CopiI ce avusese,
ereail : Nastasia, sotia boeruluI Wasilko din Lucavt ; ALECU,
IORDA.CHI, CONSTANTIN mare comis ;
DOXACHI (Eudoxii1) HurmuzAcm, din care deriva actuala
familie in Bucovina. n. 1782 la Horodistea, el poseda mosiI
si in Moldova, avnd ast-fel dubla calitate de cettean
Austriac si Moldovean.
La 1819 avu titlul de caminar, la 1827 mare agd, si la
1856 MARE VORNIC. Decedat in 1857 si ingropat la biserica

www.dacoromanica.ro
 277

din Cernuca, lsand de la sotia sa llena Murgulet, 2 fete

si cinci fiI, anume : Efrosina sotia boerulul din Basa-
rabia Petre Petrino ; Elisa a marelul Logoft George Sturdza,
din Moldova ; iar fiI :
CONSTANTIN HURMUZAKI, (n. 1811, t. 1869) OM de stat.
Studiand dreptul a fmas in Moldova ; castiga la Petersburg
procesele Logoftului G. Bal.s (1840), iar la 1852 erea
membru in comisiunea legislativd. Pe rind apol, jucand
un mare rol in comitetul pentru Unirea Principatelor, a
fost deputat in adunarea electiva (1858), ministru de jus-
titie (59), vice prezident al CamereI, din noil ministru (61)
deputat la 1867. Devenind gray bolnav trebui s plece
la Viena, unde i muri (1869), si de unde fu adus i in-
g-ropat la mosia Dulcesti. La plecarea sa fusese numit
prim-Prezident al curtei de Cassatie, demnitate ce nu exercitd.
EUDOXIC BARON HURMUZAKI, istoric i OM politic, n.
1812 t 1874. A studiat la Viena, unde incepu sa cerceteze
archivele-nationale. Lud parte la miscarile din 48 in Austria
clupa carI in capul unei cleputatiunI presinta impratulul
cererea, care avu de rezultat recunoasterea BucovineI ca
ducat autonom. El stdrui mult si obtinu propagarea limbeI
romane in Bucovina ; fiind apoI sufletul procesulul ridicat
Statului de locuitorii din Campulung pentru revindecarI,
care sfarsi printr'o invoiala.La 1862, fu numit vice-capitan
iar la 1864 Cdpitan al BucovineI, timp de 10 ani pan la
moartea sa. Pentru distinsele sale merite, i se concedd in
1872 titlul de Baron. In acelas an erea membru al Aca-
demief romane. El lucra la o mare istorie a Romanilor,
din carI publicat numaI fragmente ; iar Documentele
adunate de dansul in archivele VieneI, publicat de
Academia romana in 11 volume, formand o monumentala
colectie, de o imens valoare pentru istoria romanilor.
GEORGE BARON HURMUZAKI (1817 t 1882), publicist
si politic. Dupd ce a studiat la Viena, fonda cu fratele
Alecu : Bucovina, gazeta a intereselor romanesti, pentru
caff luptd toatd viata. Deputat in dieta BucovineI si in Ca-
mera din Viena, agita ma multe cestiuni incoronate ca
21

www.dacoromanica.ro
 - 278 -

frumoase succese. La 1881 i se recunoaste titlul ereditar

de Baron, si muri la 1 Martie 1882. Insurat cu Efro-
sina Flondor, avu clof copii : llena, sotia luT loan Cavaler
de Zota ; si EUDOXIC BARON HURMUZAKI, n. 1845, fost pre-
fect districtual la Suceava, deputat in camera Consiliulul
imperial din Viena, fost presedinte al societdtef culturale din
Bucovina, etc. Cdsdtorit Cu Stefania, fica lui Iacob cav.
de Petrovici.
ALEXANDRC (ALECU) Hurmuzacbi (1823-71), publicist
distins, a contribuit mult la inaintarea cultureI romdne.
Membru al academief (1866), deputat in dieta Bucovinef
si in camera Austriacd, t la 1871 in Neapole, frd urmasi,
si inmormantat la Dulcesti: angd fratele sal Constantin.
NICOLAE HURMUZACHI, n. 1826, recunoscut cu titlul de
Baron cu drept ereditar prin diploma din 1881. Membru
onorar al academ. romdne, etc. Proprietarul moiei Cernduca
a familiei. Csdtorit cu Baroana Natalia Starcea, avnd
doY. fil:
CONSTANTIN HURMUZ &CHI, H. 1863, publicist, etc. A
scris studif i monografif asupra stiintelor naturale, etc.
ALEXANDRU HURMUZACHI, n. 1869, doctor in drept,
vice president al socieffiteI culturale din Bucovina.

Armele familiei sunt : scutul impdrtit in 2 pdrti ori-

zontale, cea de jos In alte dou' (vertical). Sus capul de
zimbru. In stanga jos, 7 (besantl) cercuri de argint pe azur,
asedate 2, 3, 2; in dreapta jos, dou' sdbiT incrucisate, pe
fund rosu. Coroana germand de Baron.

www.dacoromanica.ro
 ISVORANU
(VALACHIA)

Familie veche din Oltenia, al carei nume deriv de la

localitatea Isvor, si care apare printre boeriI trii din al
XVI veac.
Inca de la anul 1586, gsim traind pe BADEA ISVORANUL
postelnic, boer pe timpul lui Radu Voevod. (Doc. Arh. St.
M. Vierou1).
In secolul XVII, se ilustreaza. marele ARMAS CERNICA Is-
VORANUL, care erea ginerele lul Draghici Cantacuzino,
linnd in cds.torie pe flea acestuia, Maria. La anul 1690
insarcinat de Vodd Brncoveanu, impreun cu Matei
.Comaneanu s urmareasc trupele germane din Tara (v.
Comaneanu). In acelas an domnul incepe zidirea mond-
stirei de la Horez, la care pune ispravnic al lucrarilor pe
Cernica biv-vel armas. (Magaz. istoric II, 151-4).
Tot in aeelas an si in cel urme"tor, acest boer primeste
mai multe misiunT, pe cad le indeplineste impreund cu
.altii, sa singur. Ast-fel cu ocazia venirei ostilor turcestI
In tara, Vodd insrcina pe Cernica Isvoranul vel.armas, i
Mihai Corbeanul vel postelnic, i Ianake vdtafu Vacarescu sa
mearga sa facd pod peste Arges (Id. p. 156, II.) Dupa
.acea pornind Vod de la PotlogI impreun cu oastea tur-
ceased i venind 1-anga Trgoviste, c..ma sfatuindu-se,
inteacea 4i 2000 de ste aleas, Caldrimea din
-oastea lui Tukeli si a Seraskerului si a DomnuluT, strejl
inainte, ca sa mearga s' rdsbeasca pana la Ardeal, cu
-care oaste pre Cernica vel armas Domnul a trimes cap.
Marele STOLNIC RADU ISVORANU, apoi Vornic, probabil

www.dacoromanica.ro
 280

fratele armasuluI Cemica. Fiind vel pitar in toamna

anuluI 1694, Princ. Brncoveanu trimete la Adrianopol
(Odriti) o deputatie de boeff, printre care era dnsul cu :
Cornea Brdiloi paharnic, Const. Ciorogarleanu ve! sluger,
Bunea Grddisteanu vel armas, etc., insdrcinatI cu darea
une! jalbe Impdratulu. (Magaz. istor. II, 215).
La inceputul anuluf urmkor (1695) e mare Stolnic, in
care calitate fiind, fu insdrcinat impreund cu Radul feciorui
Hrize vornic Popescu, s isprdveascd lucrdrile de reparare
ale cetteI Cladova.
In anul 1701 erea mare vornic, aflndu-se in divanul
domnesc. In primdvara an. 1702, Brancoveanu primi ordin
de la Poartd s conducd pe fostul trimes al Anglid la
Tarigrad, cu onorurl prin tara. Acesta era. Paghet solul
Anglia carele fusese la Tarigrad de la pacea din Carlovitz
si acum n vhstd de 60 de anI, se inturna acasd pe uscat.
(irical, III, 319). La Turtucaia fu primit de Toma Canta-
cuzen i Ptrasco Brezoianul; iar in apropiere de capitald
trimes pand la Vdcaresti inaintea luI pe dol feciori
a! se Constantin si Stefan (Brdncoveanu); pe Mihail Can-
tacuzenul, pe Radul Isvoranul si pe tot! CdldrasiI cu un
rdvan de curte care rail adus in Bucurest!. (id. III. 32).
Putin dupd acea, la 10 Iulie 1702, Radu Isvoranu e trimes
ca representant al domnulu, la nunta fete! lui Gheorghe-
Banfi cu Ladislau Szekeli, fiind mare-vornic i insotit de
doi beizade aff luI Brancoveanu si de alti dol feciori
hoer!. (id. III, 321).
Radu ca i Cernica, sunt dol din principal! hoer!. de-
sfat a lui Vodd Brdncoveanu, cum se vede din multe re-
latiunl ale timpului.
Cernica vel arma i cu sotia sa Maria Cantacuzino,
avut 3 copif :
PARVU ISVORANUL, din care descind prin urmasi se,
actual! representan! a! familia
SERBAN ISVORANU, fratele s, boer care la 26 Aprilie
1739, fu numit de Turd ispravnic al judetuluI Teleorman..

www.dacoromanica.ro
 281

(Daponts). Acesta muri fdr urmasi, cum aratd genealogia

Cantacuzenilor. (Buciumul ; C. Boiliac).
Sanda, sora lor i fica lui Cernica, se mrit cu Stefan
Obedeanu.
PREDA POSTELNICUL ISVORANU, care credem c erea fiul
vorniculul Radu, pieri ucis la anul 1716, de ctre fai-
moasele Catane Nemtestl ce gazda lor erea Vierosul
mondstirea GolesculuT, i afar de jafurile ce f.cea, si
boeril numiti ail omorit, pre Serban Cluceriul Prisiceanul,
pre Grigore Vistierul Tigveanu Vlddescul si pre Preda
Postelnicul Isvoranul si pre alti ne numiti multi. (p. 55. t.
IV, magaz. istor. Radu Popescu).
Un document din anul 1734, pomeneste impreun pe
fratil DUMITRU i DINU Isvoranu, privitor la niste mosii
ale lor.
SCARLAT ISVORANU este citat ca vel Clucer za arie, la anul
1783.
In fine un act de famile din 1834, ne arat ca ficd a
lui CONSTANTIN ISVORANU Si a sotiei sale Smaranda, pe :
Elena, castorit cu boerul Sandu Deprteanu.

Din descendentii actuali ai familiei : CONSTANTIN IS-

VORANU avocat, eAstorit cu Maria de Laptev ; ai crui
frati ail fost : f ALECU TSVORANU, insurat cu sora gene-
ralului Slniceanu, i IANCU ISVORANU cst. cu o Bibescu,
fost oficer in cavalerie, asasinat la mo.sia sa Isvoarele din
judetul Olt. Surori avnd pe Irena Marghiloman, si
Zoe Riosanu.

www.dacoromanica.ro
 IURACU
(moLDovA)

CeI maI vechT cunoscutf din aceast familie sunt :

DUMITRACO IURACU dovedit printr'un act din an. 1623;
apoI
IuRAscu, citat la (7113, 4 Ianuarie) 1605, ca vel Logofe't
al Moldovei.
Boerul IURAC0 impreund cu Basotd, ereail Rdrcalab!
de Roman la anul 1634 (7142).
Stratulat sa STRATUL IURACU a fost mare logoft al
Moldovei in timpul domniei luf Dumitrasco Vod'a. 1685.
Se vorbeste de dnsul in mai multe acte de stdpAnire pen-
tru moii, dintre 1685-95. (Doc. Academ. r.)
PETRACU IURACU, erea vel jicnicer, dupd CUM probeaz
un hrisov de intdritur din anul 1689, cand domnea Con-
stantin Cantemir.
In secolul trecut (XVIII) : NICOLAE IuRAscu erea de a-
semenea vel jicnicer la domnia luI MihaI Vod Racovitz'a
(1705), si apol cdmras mare.
MIRON IURACU, contimporan cu acela, a fost vel medel-
nicer ; lar URSU, mare capitan de Covurluiti. (1710). etc.
PAHARNICUL IORDACHE IUTaCU, 1812, a avut la inceputul
secolului nostru fi pe :
IoAN lurascu, fost spatar (1835), etc. 0 parte a fami-
lie!, din secolul trecut a cAzut i printre boernasf.
Din descendentil actual!, este: GEORGE IURACU mare
proprietar la Bacdil, etc.

www.dacoromanica.ro
 JIANU CESIANU)
(VALACHIA)

Familie Olteand, originara' din jud. RomanatzI, incepand

a se face mal cunoscutd din secolul trecut, si din care o
ramurd are numele de Cesianu.
Intr'o taba' de la Celei, gdsit cu ocazia unor sdpdturi,
rm'a.'sit din timpul colonizdriI romane a Dacief, se face
mentiune de, Plautio CAESIANO, Sef de legiune si de trupe
ardtate in taba. Blaremberg, dup care ludm aceasta,
(Essai sur les instit. de R. pag. 232) il d ca strmos al fa-
milieI Cesienilor (?)

Numele de Jianu vine de la riul Jiti, pe malurile

crui a ti-da primii strdmosl ai familieL
Hagi STAN JIANU VEL-PAHARNIC, la anul 1774 fu rdnduit
in Oltenia de cdtre Feldmarsalul Potemkin, pe langd Ba-
nul Pdrscoveanu al CrajoveI, ca m.-paharnic. In aceast
calitate fiind, in 1782-84 primeste de la Domn Insdr-
cinarea : intdi pentru niste diferende de proprietate in
muntii mon. Tismana, si apoI (1784) In privinta delimitdrel
hotarelor trii din Gorj cu Austria, de cand ne-ati rmas
rapoartele privitoare la aceastd misiune. (v. tefulescu
mon. Tismana p. 74-81)
SETRARUL JIANu la anul 1783, erea numit Ispravnic in
judetzul Vlcea.
Un pitac domnesc din 1787, ordond cdtre vel paharnic
ca sA trimeatd gazeturile din 'nduntru la DumnealuT Pos-
TELNIC JIANU. (V. Urechi. Istor. R. I, p. 109)
Mavrogeni Vodd numeste pe GHEORGHITA JIANLT, ispravnic
de Romanatzi, impreund cu Frcdsanu la 1788.

www.dacoromanica.ro
 284

Faimosul IANcu JtANu is HAIDUCUL, era din aceastd

familie. El trdia pe la inceputul acestui secol, in timpul lui
Caragea. Existd si o baladd populard care '1 anta pentru
isprdvile sale, incepAnd asa :
N'afi audit de-un Jian
De-un Jiau, de un oltean
De-un viteaz de ?
(Alexandri. Balade populare pag. 154).
In mintea poporului a rdmas intipdritd, mai ales in
Oltenia, figura acestui aventurier sub o inatisare le-
gendard i eroicd.
Colonelul Papazoglu, in Istoria Bucurestilor lice a.:
Jianu nu era haiduc, ci erea inainte mergdtorul lui Tudor
Vladimirescu... (p. 99, id). Dupd ce Grecii furd terorizati: de
ceata lui Jianu, peste un an fu prins de trupele lui Caragea
si aruncat in Ocnd la Telega in 1817. Evadand, fu prins
din no si condamnat la spAnzurdtoare. Doamna Raluca
se rugd pentru ertarea lui, ce obtinu in schimbul cdsdtoriei
lui Jianu cu o domnisoard greacd de curte, Suzana.
Dup6 acea, Iancu Jianu fu trimes de Vodd ea zapciu
In judetul Romanati, unde muri pe la anul 1846. De la
sotia sa avu o fatd, care se mritd.
Iancu avu tried doi frati, de la cari actualii:
Din STEFAN jiANu, nepotul lui Iancu, sunt azi descen-
denti fiii sl : AMZA f. senator t; IORGU, STEFAN, IANCU
2 fete, eds. cu Hagiopol si Al. Niculescu.
Din familia Cesianu, numit asa dupe' mosia Cesieni,
sunt adi, fiii lui STANuTA Cesianu :
1. DEMETRU Cesianu t 1898, f. Director al Postelor,
cdsdtorit cu Elena Bibescu.
2 CONSTANTIN CESIANU, avocat, mare proprietar, f. de-
putat. Cdsdtorit cu Maria n. Bri1oii, avand trei
IOAN CESIANU, cdsdt. cu Maria Ghermani, are a copii ;
NICOLAE CESIANU, cdsdt. cu Maria Florescu ; i 5.
Lelia cu I. Otetelisanu.

www.dacoromanica.ro
 JORA
(MOLDOVA)

Una din cele maI veal): familii" ale Moldovel, venit prin
al XIV secol din Polonia. -- Inca din timpul 'ill Roman
Voda se gseste printre boerif acestuia, la anul 1392,
Panul JORA STOLNICUL (doc. din 12 Noembrie) (Wickenhauser),
dupe" cum se vede un boer insemnat al tail.
In secolul XVI, la anul 1528, GHEORGHE JORA erea Par-
calab al cettei Hotin. Un document din 30 Iunie 1528,
aratd cd el cumprd o mosie din Basarabia de la niste
localnicl, si parti din Brdzera, etc. (Doc. Academ. rom.)
La 1593 boerul TODERACU JORM cump6ra un sat, in
25 Martie. (id. Doc. Academ.) Un JORA erea Parcalab
mare de Hotin la 1592, in zilele ILIA' Vodd Aron.
IONACU JORA, boer moldovean, fr titlu la 1617 (3 A-
prilie), de cnd a re"mas un hrisov al liff Radu Voevod,
prin care scrie comisulu Ureche din Camenita, s nu
conturbe pe Jora in posesia Vercestilor, peste care if con-
firm deplin proprietate.
El avea de sotie pe Kneiina Simina. La 1631, Ionasco
Jora primeste din nog confirmare de la Alexandru W.
Ilias peste acea mosie Vercestii din judetul Neamtu. (Doc.
id. Academ.)
Jupan JORA, erea parcdlab de Hotin la anul 1628 (7136),
al treilea din familie care ocupa aceast mare demnitate.
Ionasco, de care am vorbit, GRAPINA l?i GHEORGHE JORA,
fratf, fac o imprteal de mosie, dup6 cum atest docu-
mentele, in 1632. (Doc. Academ. rom.)
In, timpul luptelor pentru domnie intre Vasile Lupul

www.dacoromanica.ro
 286

Gheorghe Stefan, in anul 1653, de partea lu Vasile

Lupul erea Timus hatmanul Cazacilor, ginerele s, i o
trupa de TtarI. Rugandu-se TtariI i Marzacul lor de
Timus pentru a fi lasatI sa iasa din tabard spre a'sl cauta
caiI, fiind peste hirea lor a sta inchisi ; Marzacul lor
insistand, Timus de manie dobitoceasca a tiat capul
Marzacului. Tatarif atuncI plecara. Pe drum, spre Movi-
: ole-ail esit inainte acolo la tinutul HotinuluI, PARcA-

LABUL JORA de Hotin, s le tie calea cu o seama de oa-

mera. TatariI s'ad supus inteo vale si s'all intors cu totii
asupra ParcalabuluI, i indat a plecat fuga Parcdlabul
cu oamenil sa... a pierit multI din al nostrI in acel rs-
fa'rd isprava (Miron Costin. Cronica, Let. 1, 342)
In timpul lu Dabija, 1665, letopisetul lu Mustea ne
spune, ca. trecand Grigore V. al MuntenieI prin Moldova
fug-and spre Nistru, Cu o escorta de 50 de oameni, si
trecand pe la Botosanl, s'a rtacit un cmaras al lui cu
o pereche de desagI cu galbenf, si cazand pe mana JoRn,
vornicul de BotosenI, a luat banii trimes lu
Dabija (let. Cog, t. III, 4). Poate acesta e tot
una cu :
TODERASCU JORA vel medelnicer, pe care la 1668 II in-
talnim ca martor, alaturI cu Miron Costin si altiT, in niste
documente ale Asanilor cu Ilie Sturdza.
CONSTANTIN JORA, avea la 1680 titlul de vel Serdar.
(Doc. Academ.)
Un act din 1684, dovedeste pe TUDOSICA JOROAE, cu lu-
cruel date el de r6posata Ruxanda jicnicereasa. (id).
Pe EREMIA JORA Il trimete Constantin Vodd Duca in
anul 1691, la un rezident al comteluI Tkeli de su-
grumat la Trotus, c era inchis acolo la mana lu Buhus
cmrasul de ocn... (Ion Neculce, II let. 219).
GRIGORE JORA erea mare vistiernic in divanul principe-
luf Nic. Mavrocordat, de la 1711.1716, in care an muri,
iar in locul sal fu numit de Racovita, serdarul Darie
DonicI. (Axente uricarul. let. II. 173). -- El erea frate (?) cu
Hatmanul Antohie Jora, de la care descinde familia actuald.

www.dacoromanica.ro
 287

HATMANUL ANTOHI JoRA joacd un rol insemnat in cro-

nicele 1VIoldovef de la inceputul sec. XVIII. Prima oard e
cunoscut din anul 1691, cdnd pleacd la Tarigrad s pi-
rased pe Const. Cantemir, insotind pe Lupu G-avrilitd
Costache, cu paharnicul Lambrino i Bujordnestif. El furd
insd prinsi i inchisi de domn mai mult timp. Sub Duca
Vodd la 1701 (7209), boerif nemultumiti fugirdi in tara ro-
nidneascd la Brdncoveanu, care'f primi cu mare dragoste;
eread : Bogdan Hatman, Vasile Costaki, Jorp. Hatmanul, eel
alti fratf ai vorniculuI Costake, Bujorenestii, i altil. In
urma fgkluelilor 1121 Const. Duca, o parte din ef, intre
carf si Jora, se intoarserd peste putin timp. Sub Nico-
lae Mavrocordat el erea Hatman mare (1710); dar fu ma-
zilit de domn, pentru cd se incuscrise cu Ibrdachi Rosetti
vornicul, mdritand pe fata sa cu aga Iordachi Rosetti, in
potriva vointel luf Vodd. Peste putin timp fu reintegrat,
stand o lund mazil, dup care pe evanghelie ad jurat luf
Nicolai Vodd cum if va sluji cu dreptate, si nu se va
ilita la cuscria lui Iordachi Rosetti vornicul... (let. Mold.
II, 81). Inainte cu cdt-va timp (1711), Lupul Costaki ce
erea caimacam de Domn al treI, cu Antioh Jora si Mac-
sut postelnicul, furd ridicaff de Turd si in obezI dusf in
inchisoare la Varna. Porunca a fost s ia numai pe
Lupul, pentru c a pomenit in ata viziruluf de Mihai
Vodd, lar Antiohi Hatmanul vzand cd a luat pre v6ru-
sd Lupul, a mers si el, si ad luat si pe Macsut pos-
telnicul... (let. III, 50).
Vornicul Lupu fostul caimacan, i Jora, scdpard abia
dup6 vre-o dof anf din temnita de la Varna, scosf de Ni-
colae Mavrocordat, care acum se ardta milostiv cdtre
ddndu-le demnitti in tar. Antioh Jora fu numit
mare logofet al Moldovel care si altd datd ad satut ; dard
nicf dol ani deplin n'aii fost in boerie, c sldbise foarte
raj din toate, nu atta de bdtrnete cat din board. (1714).
Probabil, cd nu mult dupe" retragerea sa, el muri.
Fiul luf Antioh, prin care se continud geneologia pdnd
In zilele noastre, a fost :

www.dacoromanica.ro
 - 288 -
MIHAIL JORA. Pe la 1745, fiind tngr, erea pe lng Pr.
Ion Mavrocordat W. impreun Cu alt." fiT de boer. Mihai
Jora avu 2 betT:
DUMITRACHE jora (1810), care avu un singur fiti IANCU,
insurat cu fata luf Enache Millo, neavdnd urmasi;
ION JORA mare Postelnic, fost pdrcalab, etc. t la Bacal.
El avu 3 fete si dof Met", car" sunt :
Elisa cdsdt. Canano, Ecaterina cu M. Koglnicearnt,
Elena cu Rosetti Tetzcanu ;
ALECU JoRA. cs.t. cu Sultana Manu; si
MIHAI JORA, unul din principalif luptdtorT pentru Unire.
Fost prefect, ministru, i ultimul supravietuitor din mem-
bruT. divanului ad-hoc. Are copif pe: Alice cdstorit
Rosetti Tetzcanu ; Maria cu R. Sturdza ; MIHAI ; - Si VA-
SILE JORA, mare proprietar, (Focsan1), al cdrui fill"' este

Acestia sunt eel din urind descendent' aT

www.dacoromanica.ro
 KECO
(MOLDOVA)

Aceast farnilie, care apare cunoscutd in Moldova (Ba-

sarabia) prin sec. XVII, dup6 nume se vede a fi de ori-
gina lituand sail din tinutul cazacilor, in tot cazul pare a
fi din Rusia. La 1727 erea medelnicerul MIHAIL KESKO,
cumpdrtor al unef mosif.
In secolul trecut boerul SIMION KESCU erea vel sluger,
cand face la 1757 (6 Iunie), o hotArnicie pe Prut in ju-
devil IasI, din ordinul lui Scarlat Vodd Ghika. Cu ca-va
inainte, la 1742, erea uricar in divanul velitilor
boed ai Moldovei.
PETRU KECU MARELE VORNIC, pe la 1800, boer insem-
nat al MoldoveY, avea de sotie pe fica lui Gheorghe Bals,
Natalia, de la care se ndscu:
PAVEL KWO, Vornic. Acesta fiind insurat cu P-sa Pul-
cheria Sturdza, fiica 1121 Ion Vodd, a avut numai treI fete ..
Maria cdsdt. cu Grigore Ghika ; Caterina Engen
Ghika, si:
REGINA NATALIA a SerbieT., ndscutd Martie 1859. Csd-
toritd (1875) Cu Milan I ObrenovicI, Regele Serbiel",
avdnd din aceastd cdskorie, de al pe M. S. ALEXANDRU
Rege al Serbiei de la 1889, ndscut 14 August 1876. etc.

Prin fi cele luT Paul Kesco se stinse ast-fel in secolul

nostru aceastd familie, care poate s mal' aibd descen-
dentI numaI in .Rusia.

www.dacoromanica.ro
 KO GALNICEANIJ
(MOLDOVA)

Cel d'antai stfmos cunoscut din aceast familie, Il ga-

sim pe la sfarsitul veacului XVII, trind in persoana lui
SANDU KOGALNICEANU, care fu cdstorit CU fica lui Ga-
vril Rango. Familia luI era originar din tinutul Basara-
biel, de la Koglnic, de unde isi trage numele de Kogl-
niceanu.
Fiul lui Sandu erea, dupd actele re"mase, VASILE CO-
GALNICEANU, vel cpitan de Iasi la anul 1730, si la 1735 vel
pitar. Acesta avu 4 fii : Constantin, Petre, Enache
Nicolae.
NICOLAE, insurat cu Balasa Caracas, a fost pitar de vis-
tiene la 1763;
ENAKE KOGALNICEANU n. 10 Oct. 1729, e cunoscut ca
cronicar. Fost spatar si Vel Stolnic 1766. Sotia sa erea
Frusina fata vamesului Lefterache. El scrise la Tarigrad
cronica Moldovei dintre 1733-1774, sub titlul: eLeatopi-
setul rii Moldovei, de la domnia I si p.-nd la a patra a
luI Constantin Mavrocordat W., de Enaki Koglniceanu,
biv vtaf de aprozi.
CONSTANTIN KOGALNICEANU, frate CU Enake i fiul lui
Vasile; fost medelnicer, vechil de visterie (1759), apoi
stolnic i Serdar de Kisineil, etc. t inainte de 1785. CA"-
storit cu Safta. Sub Ion Calimah (1758-61) fu vistiernic
al Moldovel", si fiind-cd Domnul voia bani, el prin toate
mijloacele, mai ales prin protejarea a tot puternicului
Grec Stavarache, care mai apoi fu silit s fuga din tara,
adun bani in visterie, cea-ce nemultumi poporul. Pe

www.dacoromanica.ro
 - 291 -
lng 2 fete, Const. Coglniceanu avu 2 bgeti : pe Ion si
GHEORGHE, fost treti postelnic t Sept. 1811.
(La 1736 PREOTUL ION Coglniceanu (doc. Acad.) pri-
meste o intrire de mosie, in care se aratg intre altele,
cd e ginerele lu Pilat, vornic de poara).
IoAN KOGALNICEANU jicnicerul, al* al lui Constantin, t
la 10 Ianuarie 1800 si ingropat la BotosanI. Avu de sotie
pe Smaranda Bantds, de la care se ndscurd 5 fete i 3
bgetI: ALEXANDRU (1792-1815); ION, ndsc. 1790; si
Vornicul ILIE KOGALNICEANU n. 1787 t 1856. fost cg.-
minar, agg i postelnic, etc. Insurat Cu Catinca Stvild, e
tatgl luf
MIHAIL KOGALNICEANU (1817 IasI 1892 Paris), om po-
litic insemnat, scriitor. Studid la Berlin, unde tipgri o is-
torie a Romnilor, si una a literatureI romne.
La 1843 fu numit profesor la Academia mihdileand, dar
cursul se"fi fu suprimat. Lu parte la miscarea de la 1848.
in 1852 publicd o editie de mare valoare a Letopisetelor
MoldoveT, reimprimatg. la 1874. Mal trzi apare ca o-
rator de prima fortg in Divanul ad-hoc, sustinnd idea
UnireT, care avu rezultat alegerea lui Cuza.
El ajutd acestiii domn la implinirea multor acte marI.
De la 1863-65 fu prezident al consiliului ; si apoi 1868-70
ministru de interne ; de externe 1877-78, in timpul
Apoi ja parte la congresul de la Berlin,
unde apdr cu cldurd interesele tril. In urm a fost
in toate legislatiunile, pg.n la moarte. Avu 2 fif (act.):
CONSTANTIN, cel mai mare, n. 1855, fost deputat ; con-
sul al RornAnie'l la Ismail.
VASILE KOGALNICEANU ri. 1863, deputat, ziarist. etc.

www.dacoromanica.ro
 KOSTAKE (Boldur)
(MOLDOVA)

MARELE VORNIC BOLDUR, care s'a ilustrat in istoria trii

pe timpul lui Stefan cel mare, e trunchiul acestei
Dup6 cum dovedesc numeroase ispisoace (chrisobule) de
la Stefan Vodd, el erea la 1460 mare Vistiernic, iar intre
1491 si 1513 mare Vornic al MoldoveI. Sotia sa erea
Knejina Marina, fica luI Dragomir banul. La 1497 dup6"
infrangarea regeluI Albert al PolonieI, acesta retfgan-
du-se din tara, Pr. Stefan. auzi cd'I vine In ajutor trupe
de Prusieni: atunce a chemat pe Boldur Vornicul si
dat oaste, trimes inpotriva aceI ostf, si azis
sa le dea rsboI. Si asa Boldur Vornicul luand oaste in
de ajuns, ail trecut Prutul in potriva aceI ostI, Sarnbatil.
seara ; i Duminecd dimineata, Octombre 29 dat rs-
bol... i mult varsare de sange facut atuncI in oastea
leseascd la sat la Lentesti, unde a perit... (Gr. Ureche.
Lsqop. M. I, p. 172). Boldur Hatmanul cu armata sa, infranse
din noil pe PolonI la Sipinti. In bat:cilia faimoas ce se
deduse atunci la codrul Cosmin (Dumbrava rosie), Bol-
dur a ucis pe Hatmanul comte Polon, Herbor Lucasiewitz.
(v. Dumbrava rosie ; poem de V. Alexandri). Fiul marelui
Vornic Boldur, a fost :
ANDRUKO MARE MEDELNICER, care este adeverit printr'un
act domnesc de la Steanita Vod din anul 1518 (7026).
Acesta a avut de fi, pe
IOAN, popa din satul Epurenii, care fusese silit din cauza
unor acte politice s." devie preot, la mosia veche a fami-

www.dacoromanica.ro
 293

lief, dup care in zilele noastre o brans a Boldurilor a

luat numele de Epureni.
MARELE SLUGER KOSTAKI, fiul luf popa Ion, de la care
urmasii luar numele de Kostaki, e dovedit prin hrisoave
de la Eremia Movild, 1598. Sotia sa Clina, erea fica vor-
nicului Carstea Ghenovicf, si avu de la dnsa pe
MARELE VORNIC GAVRILITA, de la care chiar ail purtat
numele de Gavriliteqti urmasil sa El avusese doue" sotii :
fica spatarului Caracas si fica Hatmanuluf Costan. In
timpul lu George Ghika la anul 1657, Gavrilit pe atuncl
aga de Darabarif, ja parte la luptele contra luf Stefan W.
(pag,. 359, I, letop. Mold.) La domnia lui Antonie Vodd
erea mare Hatman Gavriil Costaki. Fiind mare vornic
In timpul lf Dumitrascu Cantacuzen (1684), a emigrat
Valachia, de frica lui, impreun cu alp" boeri. Const. Can--
mir Vv. trimese sol la Serban V. al Valachief pe acest
boer, care intorcndu-se, muri, se zice otrdvit. (V. letop. II,
235). Anul 1689. Cantemir numi vornic mare in locu'f, pe
fiul saa Vasilaki, dar nu avea trecere la domnie ca tatd-
; si pre eel all frati ai luf a inceput a'f mal scddea

din volnicia ce aveail cnd tria tatd-skl Copii luf Ga-

vrilit a fost: Kostaki, Solomon, Lupul si Vasile.
KOSTAKI a fost mare serdar la 1690, si avu de sotie
pe fica vornicului Manolake Rosetti. De la el se trag Epu-
reniI.
SOLOMON, mare clucer i vornic al tri!, este amintit in
cronicd cu fratif sl. V6duva sa Catrina, ddrueste in anul
1714 a patra parte din Vscdutf, Patriarhief de Jerusalem.
Marele VORNIC VASILE KOSTAKI, fratele lor si fiul lui
Gavril, e bine cunoscut in istoria Moldovei sub Cantemir
W. la anul 1690. Dupe" uciderea Costinilor, pre Vasile
vornicul, feciorul lu Gavrilit, si pe frate-sa. Solomon,
si pe frate-s66 Costake, si pe Dediul Spatar i tustref fe-
ciorif lui Miron logoftul, pre top prins si inchis,
pre unii in turn la curtea. domneascd, pre unil in beciurY,
pre altif la Seimenf... Ear Lupul, feciorul luf Gavri-
si Constantin cumnatu-s6U, Paharnicul Lambrino,
22

www.dacoromanica.ro
 294

Antioh Jora si altil a scdpat in tara munteneased la Bran-

coveanul.... De aici el: se duserd la Poart, dar furd prinsi
adusi in tara, sal:And de la moarte prin ordinul PorteI,
esi adus aminte si de jurdmntul ce ail jurat Can-
temir Vodd lul Gavrilit vornicul cel bdtra'n, s nu'sl a-
ting sabia lui de neamul feciorilor luT. In schimb eT
scdpard, patind luf Vod marl sume de bani. (v. Ion NecuIce.
Letop. t. II) p. 242)
Sotia lui Vasile Costaki erea Catrina fica lul Cantacu-
zino, i avu fiti pe banul GRIGORA, care avea de nevastd
pe fica Pr. Racovitz.
MARELE VORNIC LUPU COSTAR' t 1716, frate lui Vasile
fiul Ill lui Gavril. Sotia sa erea Ruxanda, de la care
avu mai multi copii prin care descind actualii. El se ilustrd
la incep. secol. XVIII, in domniile lul Racovitzd (1704),
Constantin Duca (1701), si D. Cantemir. Lupu erea mare
adversar al operatiilor lui Petru cel mare contra Turcilor,
In Moldova : Fiind domn D. Cantemir (1711), a scris vorni-
culul Lupu, care se afid la monast. BursucI, sd vie angd
dansul, cea-ce boerul nu indeplini. cEar Dumitrasco Vodd
dac ail vzut a nu vine Lupul vornicul, a mers de ail
spus impratuIuT pentru Lupul cd nu vrea sd vie cu eel
aii boeri, ce sd trimeatd sd-1 aducd. Indatd a repezit
impratul pe Chigheciii polcovnicul cu 200 de oameni
la Lupul numai aducd. Lupu Costaki ins erea
inconjurat de Turd si 'Mari, de cari se apdra, Mid
a putea fi insd biruit, timp de multe zile. Vizirul care se
afla cu armate, auzind aceasta, trimese soli la Lupu s vie,
de oare-ce nu i se va intampla nimic. Lupu veni in fata
cerAnd ertare pentru rebeliunea sa, dar ardtand
in acelas timp Ca el si cei alp boeff erea devotap Tur-
cieT i contrari Rusilor. Tot el aminti e fostul domn Ra-
covitz ar fi bun pentru tara, care'l voia. Eard s nu se fi
prilejit acel boer acolo la vizirul, exclama cronicarul, toatd
tara ar fi cdzut in robia Ttarilor i ar fi pus si pasd s
domneasc tara. (v. pe larg. Letop Moldova, t. HI, p. 48-49)
Domn fu confirmat ins Nicolae Mavrocordat. Rand' la

www.dacoromanica.ro
 -- 295 --

numirea acestuia, caimacam al trii fusese numit Lupu

Costaki vornicul ; iar dup6 o lunA, din ordinele lui Ma-
vrocordat, fu transportat cu Jora in lanturi la inchisoarea
de la Varna, unde stete peste un an, fiinci liberat prin
struintele aceluias domn. (V. id. pag. 50)
Domnind Racovitzd la 1716, a vizirul trimes-a6 aci in tall
la Mihai Voda' de ail luat pre Lupul Costaki Vornicul ;
cum rail dus la vizirul, nimic nu Vail mal intrebat, ce
indat tdiat capul; iar ce vina iar fi dat Lupului nu
se stie ; numaI tot de Nicolai Vod i-a fost perirea, pre-
cum am inteles (idem, Letop. pag. 58). Tot atunci
perird muntenii, Mihai Cantacuzino i spatar Dudescu.
Epureanu.
Aceasta ramura a faMilief se trage de la Kostaki, fiul
cel mare al lui Gavrilit, i anume prin :
MARELE LOGOFET MANOLAKE COSTAKI, crea fiil serdaru-
lui Costaki, i nepot vorniculul Manolake Rosetti. Boer in-
semnat, Ion V.Mavrocordat trimese o deputatiune de patru
boeri la Tarigrad, an. 1746, in vederea recomandarei de bun
a Domnului si pentru anchetarea cheltuelilor exagerate ale
Capukehaelor, compusd din : Costaki Razu Batman, vornic
Manolake Costaki, Radu Racovitza V. Vornic si T. Palladi
vistier. La intoarcere Manolake fu inchis cu ceI alti marl
boeff, spre a da el' banii pentru plata haraciului. (Letop. t.
III, 207, 209; Fotino, III, 109).
Ca mare logofk, la 1760, a fost ridicat cu mai multi
boerI, prin intrig-ele Jul Stavarache, favoritul lui Ion Ca-
limaki Vv. si exilat prin firman, Cu alti boeri, la Samson-
Kalisi in Asia, de unde insa furd liberati peste putin.
De la sotia sa Maria, fica vel logofkului Pallady, a avut
fii pe : Gavril, Ion ita, clucer MANOLACHE insurat cu fica
vornicului Dumitras Palladi, frd urmasi ; si
GRIGORAS EPUREANU mare spatar, care lua numele dupe
vechia mosie Epureni din Flci, posedatd de familie
din al XVI secol, si care rmase urmasilor sl. Insurat cu
Manta fica Banului George Caragea, a avut 3 fii :

www.dacoromanica.ro
 296

I) TOADER EPUREANU, insurat Cu Safta fica medelnice-

rului Const. Lambrino, n'avu copii.
IoRnAan EPuREANu mare vornic al Moldovel, avu
dou sotii : fica luI Callimaki, i apoi a doctoruluI pos-
telnic Samurcas ; iar fiI doI : GRIGORE Epureanu, fdrd
copir, : MANOLACHE K.-EPUREANU, Om politic (1824-
1880). Prezident al consiliulul sub Pr. Cuza 1860, si al
Camerei la 1866 la venirea Princ. Carol. ApoI ministru
72, si din nod prezident al consiliulul la 1876 in oposi..
tia unitd, dupd care reintrd in partidul conservator. Orator
distins. Cdsdtorit cu Maria Sturdza, avu un fi ION E-
pureanu t, iar fice Elena Al. Bibescu, i Catinca Exarbu.
IoN B. EPUREANU, a avut 3 fif : Dumitru, Alecu, ambif -1--
frd copil, i NICOLAE BOLDUR EPUREANU (act.), fost pre-
fect, deputat, etc. Cdstorit cu o Capsa, are 2 fiI.
Cele alte ramure ale familieI Boldur Costake, se trag
din urmasiI luI Lupu marele vornic.
Marele VORNIC IORDAKI COSTAKI, fost mare stolnic, sub
Grigore Vv. G-bica la 1727, si despre care vorbeste vor-
nicul Niculce. Despre dansul a rmas in Moldova o baladd
populard: Iordacbe al Lupului, in care se vede orno-
rirea lul de catre Vodd. (v. Alexandri ; Balade populare, pag.
179-83; ed. 1866). Sotia acestuI boer erea fica Hatmanu-
ILA Dumitrascu Racovitz, Cu care avu 2 feciorI : -- ma-
rele PAHARNIC CONSTANTIN, care lud de sotie pe fica lo-
goftuluI Bogdan ;
IORDACHI COSTAKI, care pribegi in Rusia, unde pare ea'
a i murit. El avu de fill pe AGA LASCARAKI, a cdruI sotie
erea Zamfira, fica vornicului Iordache Rascanu. Din aceastd
cdskorie se ndscurd : NICOLAE Boldur Kostake t; si
majorul IORDACHE BOLDUR Kostake t, al cdrui fi este:
VICTOR BoLnuR-Kostake, cdpitan. (act.)

SCARLAT banul (insurat Cu fica lui Stefan Rosetti), Con-

Stantin mare logof6t, GAVRIL Banul, i Toderascu mare
spatar, sunt cel alti fif ai lui Lupu, din earl derivd ramu-

www.dacoromanica.ro
 297

rile actuale : Negel, Ptrescineanu i Talpan, ins nu stim

precis de la care.
CONSTANTIN MARELE LOGOFET, fiU1 lui Lupu, avu de so-
tie pe Catrina fica vornicului Iordache Roset. In anul 1716
cand venir Nemtii Cu Ferenz i cu Ciaur in Moldova,
Racovit Vodd trimese la Ttari pe Const. Costaki vistie-
rul spre a cere un ajutor, care nu intrzie a fi trimes.
(let. III p. 60). Vod trecAnd putin dup acea peste munti,
printre boeril ce-1 insoteail erea Costaki vistierul, unul din
ceI mai credinciosi consilierI ai lu Racovitz.. Pan la
venirea lui Grigore M. Ghika ce fusese numit domn al
Moldovel in 1727, caimacam al trif erea Const. Costaki
spatarul si Sandu Sturza banul. Sub acelas domn, Grigore
Ghica, fiind mare Hatman, a fost numit vel vornic de tara
de jos. El a murit de apoplexie, fiind mare logoft la
anul 1796 sub Ghica; si e capul bransei Negel.
FratiI sI: TODERASCU mare sptar tinu pe fica lui Pe-
trasco Catargiil; iar Gavril pe a lu Kiriac.
Generatia urmtoare a neamului, corespunzand fiilor lui
Constantin, Scarlat, Gavril, si Teodor (fratil), ded nepotI
vestitulul Lupu, erea reprezintat. prin :
LUPUL, poate fiul lui Constantin ; fost mare capitan,
muri ucis de Ttaff. Sotia sa erea fica vorniculuI Miha-
lache Sturdza si n'avu copi.
Matei postelnicul, de care yam vorbi. SCARLATACHI
stolnicul, insurat cu Sultana, erea probabil tot fig lui
Constantin. VASILE COSTAKI Negel vel Ban, erea insu-
rat cu Ilinca fata lui Iordache Pascanu, fiind fi lul Constan-
tin si tafl luI Grigoras Negel. Fost mare paharnic (1764).
'LIE VORNICUL, ginerele lui Mihai Sturdza vornicul, erea
poate (?) fiul 1111 Toderasc, El fusese creat mare spatar de
Grigore V. Ghika la 1764, si venind domn Calimah peste
3 aril, impreun cu alti boerl 11 vedem emigrnd in Mun-
tenia.
Fratele sg (?) LUPU, a fost de asemenea mare vornic
si avu de sotie pe fata Miclescului.

www.dacoromanica.ro
 - '298 -

Patraean.
MATE! KOSTAKI postelnicul, fiul banuluI Scarlat (?), e
capul unel ramure a Costchestilor, De la sotia sa Ru-
xanda fica luI Petrea Miclescu avu 3 fii, ce avurd acelas
nume : Iorgu, Iordache si George. IoRGu zis Stoesescu, de
la sotia sa Catinca fica .vorniculuI Gheorghes Sturdza
n'avu copii, ca i fratele seal Iordache.
GEORGE KOSTAKE, fiul cel mare al lui Matei zis Pe-
trascanup a fost mare agd. Insurat Cu Safta Foresco (Bo-
tez), avu 3 copil :
ALECU KOSTAKE (act.), proprietar al mosiei Rdchitoasa
din Tecuci, Insurat cu o Razu ; Elena sotia lui Constantin
Costake din altd brand (Talpan) ; si Profira.
Negel.
Din Constantin marele logoft Costaki, t 1736 si po-
reclit NEGEL, din cauza unui negel ce avea la nas, des-
cinde aceastd brand prin nepotul lui de fiti :
Clucerul GRIGORASCO NEGEL, fiul banului VASILE NEGEL
Si al Ilinei, Pdscanu, erea insotit cu Maria flea luI Dinu Can-
tucuzino. El a avut treI fil: STEFAN NEGEL insurat cu
Catinca Vdcdreasca ; MATE! NEGEL postelnicul, cu fata pa-
harnicului C. Costaki, Casandra ; si Mitropolitul VENIAMIN
KOSTAKI al Moldovei i SuceveI n. 1768 t 1846, cel mai
Insemnat prelat al bisericel noastre in acest secol. A tra-
dus si publicat o multime de cdrti in tipografia infiintatd
de ddnsul la M-rea Neamtzu. (1805). El muri la 1846
ca pustnic la M-rea Slatina. Edgar Ouinet 11 depinge ast-fel :
Suflet de o castitaie ingereascd, frumos i plin de maies-
tate, cum n'am v6zut alt bdtrdn in viata mea. Cand mi-
tropolitul Veniamin, imbrcat In splendoarea bisericei sale
orientale se inftisa imbrcat cu vestmintele cele aurite,
Cu pletele-I de zdpadd i in valurI pe umeri, poporul vedea
intr'nsul pe insusi sfntul patron al Moldoveh.
erban Negel a avut fi pe spatarul IANCU NEGEL ; din
carl sunt actualil descendentl ai familiei Negel, la Jai.

www.dacoromanica.ro
 299

Ltescu.
Spatarul MIHALACHI KOSTAKI, fiul vornicului Ilie si al
ficei luI Mihal Sturdza, insurandu-se cu fata lu Canano,
Maria, a avut 2 fil: IoNITA (sotie fata vorniculul Krupenski),
si GEORGE Ldtescu spatarul, insurat cu fata spatarului C.
Miclescu. Copii a fost
Marele HATMAN IORDACHE COSTAKE LA TEscu-Boldur,
general-inspector i Hatman al militiilor MoldoveI. Numit
Ldtescu dup mosia veche a familieI, Ldtestii.
El fusese cdsdtorit : 1. cu Efrosina Rosetti si 2. cu Anica
fica lui Teodor Bals, avand 3 fiI : ToDERITA. Boldur-Ld-
tescu, publicist si ziarist. t, insurat cu o Sturza (avail d o ficd)
majorul I. LATEscu ; si GEORGE Ltescu (act.)
Frate cu Hatmanul George, erea A LECU L ATEscu, rotmeister

Talpan.
Marele vornic LUPU COSTAKE, Toderasc ?) insu-
rat ell o Micleascd, avu fi pe: CONSTANTIN ZiS TALPAN
mare vornic, insurat Cu Marghioala, fata vistierului Lasca-
raki Rosetti, cu care avu un nil :
Aga LASCARACHI K. TALPAN, a cdrul sotie erea Safta. Fiul
acestuia este :
CONSTANTIN KOSTAKE, Insurat cu Elena
Kostake, din ramura Patrascanu, avand 4 fil (act.):
LUPU KOSTAKE, insurat cu o Juvara. Nicolae.
DUMITRU. MATET, insurat cu o Canano. Fiii, Gheorghe.
si GAVRIL.

Cronica luI Huru zisd i isvodul luI Clna, dovedia

ca o falsificare modernd, citeazd In evul medid, in timpul
inainte de Drago s (sec. XII-XIII), nobili din aceastd fa-
milie, din cari unul cumnat al lui Drago s W.
Armele familiei sunt: fundul impdrtit in 2 prti orizon-
tal. Sus, pe fund jumkate rosu si azur, un vultur la care
nu se vd ghiarele i d'asupra capului o coroand; jos, pe
fund aur, o mand cuirasatd, tinand In pumn o rarnurd
verde, o spadd si o cruce. Coroana comtald ; totul sub
mantie princiard.

www.dacoromanica.ro
 KRETZULESCU
(VALACHIA)

Origina acestei familii se leagd cu a Basarabilor, din

caff pare a fi o ramurd.
Pe la inceputul secoluluI XVI, trdia un boer, FUIOR din
Rdmnic (1500), al cdruf fia dup6 oare-cari probabilitff,
erea Marele Ban Dobromir si fratele s Gheorghe logo-
faul. Pe de altd parte, pare cd acest Fuior a fost frate
cu Stan I, din care descind KretzulestiI de astd-if.
DOBROMIR, MARELE BAN al Crajovei, ocupd aceastd dem-
nitate ereditard a Basarabilor, in 1568. El jucd un rol in-
semnat sub domnif din a II-a jumt. a sec. XVI; si prin
pdrintii si descindea din Dan II, si Parvu Banul Crajo-
veT. In anul 1583 se opuse cu armele la venirea pe tron
a luI Petru Cercel; dar fiind invins, fu prins de acesta, si
decapitat in acel an cu Mihaf Vornicul i Contil paharnic,
la Trgoviste. (v. Sincaf. pag. II, 374).
Documentele 11 ci-
teazd ca Ban din 9 Sept. 1568-80; in 1569, 1572, 1575, 77,
etc. (v. doc. mon. Tismana la Arhiva). El se pare cd a zidit
biserica din Runcu (Romanatz'f). (v. Odobescu).
Ldsd numaI o ficd: Neacsa, sotia faimosului Radu Bi-
diviul.
Documentele ne ti-ansmit pe fratele s GHEORGHE Logo-
fdtul, 1586, care avu de fia pe CHIRCA paharnic. (doc.
Arhivel. St. Buc.). Acesta e pdrintele Doamnel STANCA, sotia
lui MihaI Vodd Viteazu de pe cAnd erea vel agd la 1584,
fusese sotie lui Dumitru Banul Crajovei. (1584). Fratele
ei este:
DRAGOMIR, MARELE BAN de sub Matei W. Basarab,

www.dacoromanica.ro
 - 301 -
1641. In 1639, pe cand erea mare armas, Banul Teo-
dosie impreun cu alp 30 de boerI, semnenzd un act
prin care se confirmd lui Dragomir, vel armas, proprietatea
peste satele, foste ale mosului s Banul Dobromir. El
a mal fost mare postelnic si vornic sub Mate W. In
1642, Mate iY confirmd posesie peste PlAviceni, caff
apartinuser odinioard lui Barbu Crajovesca Banul, care
doneaza o parte Monastirei Bistrita fondatd de el, dup
cum o confirmd un act de intdrire al lui Mihnea Voev.
din 10 Septembrie 1508. Aceastd mosie apartine mal tar-
zitt urmasului sat' Dobromir, i apoi lul Dragomir si
Stance. Dragomir zidi biserica din Plviceni (1648),
unde sunt zugrdviti el, sotia sa ELENA, Stan logoftul si
Dobromir Banul. Muri la 1656, si prin el se stinse
aceasta ramura.

Pe la 1500, documentele ne dovedesc pc STAN vel SPA-

TARUL i sosia sa Caplea. Acesta erea unchi lui Do-
bromir, deci probabil un frate cu legendarul Fuior.
Fiul sil :
VINTILA PAHARNICUL din Balotesff (n. intre 1500-1510),
a avut de sotie pe jupdneasa Caplea. Aceasta erea fata
Caplel din Peris, care erea fica vestitului mare Ban
Teodosie.
STAN LOGOFETUL din Brbuleti, e adeverit ca fitl al lui
Vintild i pdrinte al lui Stan din Cretulesfi. Surori cu dart-
sul, cfice ale lu Vintil, ereati Maria sofa Prede pahar-
nicul din Targoviste, si Elena.
STAN LOGOFETUL DIN CRETZULWI, fiul preced. Stan,
apare cel purtand acest nume dupe" posesia sa.
E citat in brisoavele din 1604 de la Radul Voev. si din
1649, cand murise, de la Matei Basarab. Sotia sa erea
jupa'neasa STANCA. - El zidi biserica din Trgoviste (1647),
unde sunt zugrdviti cu neamul: Stan, Dobromir Ban, Dra-
gomir ; i mai tarzi Radu, Parvu i Iordache.A avut 2 fif :
Radu i PAdure postelnic ; Sora acestora Alexandra, avea
de sot pe Tudoran aga din Aninoasa, fiul lui Iane.

www.dacoromanica.ro
 802

PADURE POSTELNICUL 1666, cAstorit Cu jupaneasa Doi-

chita. Din 1666 are de la Radu Voev. chrisov de in-
trire de posesie peste Alimnestii din Arges. Testamentul
seqi e datat din 7205 (1697). Fiul MATE' Cretzulescu,
vel satrar la 1717, avu un singur fi, numit tot MateI, t
frd urmasi.
RADU LOGOFATUL KRETZULESCU (16204680 ?), fiul cel mare
al lui Stan logofet. Boer ilustru in secolul XVII. Pe la
1669, 1671, erea mare logoft.. Inimic neimpcat al
grecilor si al lui Leon Vocl.. In timpul domniel lul An-
tonie VocIA de la Popesti, Radu Cretzulescu joac un rol
considerabil. Eugel (I, 110) spune, dupe' raportul until mi-
sionar adresat la 1688 impr. Leopold : Principele An-
tonie nu erea de Cat o umbr. Marele spatar Serban Can-
tacuzino erect un Principe, al doilea crea Banul Mares,
si al treilea Principe, crea marele logoft Radu Cretzulescu.
Cronicele timpului (mag. istor., Sineaf Laurian, etc.) ne vor-
besc (1669) despre o mare dusrndnie intre boeri ; sfetniciI
domnesti a tot puternicI de o parte : Mares Banul, Logo-
ft Cretzulescu si Spatarul Cantacuzino ; iar de alta
boerii Staico Buxianul, Radu Stirbey de Isvor, Hrizea,
Ivasco aga BAleanul, in capul cAror se afla Gheorghe
vornic Bleanul. Antonie Vocl incercd s." impace lucru-
rile, exiland pe acesti din urm la mosiile lor ; dar
fiind mazilit in urma insistentelor lui Bdleanu la Turci,
Cretzulescu si Mares B'ajescu fur prinsi i inchisT de
Ghica Vodd. Prin stAruintele enorme ale lui Serban Can-
tacuzino, din ordinul Turcilor fu liberat din inchisoare,
unde'i astepta rsbunarea. Cronicele ne vorbesc pe larg
despre acestea, si de sarsitul unor boeri. (mag. ist. II, 10;
Sincar, 172). Pe cand cronica BlAceneasc tine cu BAlenii;
anonimul cronicar este in potriva miscrei lor.
Radu Cretzulescu la 1672, e caimacam al trii, impreunA
Cu Stroe Vornicul, pe cnd Antonie Vocla crea la Constan-
tinopol spre a reinoi domnia ; el reprimd revolta a boe.
rilor excitati de BAleanu si G-hica, cu o mare severitate.
Zidi o biseric.' lang." Bucuresti si muri pe la 1680, in-

www.dacoromanica.ro
 333

conjurat de veneratia i renumele se-U. Erea cumnat cu

erban Cantacuzino, tindnd de sotie pe sora acestuia.
Fiul sal e
PIRVUL MARELE POSTELNIC k(fecior Kretzulescului (1660-
1690), fost Vaal de aprozi, vr cu Vodd' Brdncoveanu.
La 1678 Duca \Todd mergdnd pnd la Iasi, veni veste
din tail', cd Radul Kretzulescul cu toatd casa lor, a fu-
git in Ardeal, de acolo din tabdrd fugi i Vintild Corbeanu
paharnicu, Parvul postelnicul fecior Kretzulescului, in Ar-
deal trecdnd pe la Trotus. ,(Const. Capitan, mag. ist. II, 16).
Muri foarte tandr la 1690; si avea de sotie pe jupd-
neasa Visa.
IORDACHE VORNICUL KRETZULESCU (1680-1746), ail seil,
boer insemnat. Crescut la curtea lui Brdncoveanu; la
1717 e mare Logoft in divanul domnesc. Cronicarii ne
vorbesc adesea de ddnsul. El erea ginerele lui Vod BrAn-
coveanu, care In 1700, cdnd Cretzulescu erea in varst
de 20 de ani: intorcdndu-se la Bucuresti, primdvara
mdritat pe SAFTA, lata sa dupe" postelnicul Iordache Cre-
tuleSCUl. (Since).
Dupe' decapitarea socrului, fu exilat cu vduva Branco-
veanului la KiutaY. Sub Mavrocordat (1717) e mare Vornic,
demnitate ce avu pan la moarte (1746) ; and fu inmor-
mantat la Mitropolia din Bucuresti.
Radu Popescu zice in cdIdtoria lui Nicolae Mavrocordat :
Acolo la Alumati a imbrdcat domnul pe Iordache Kre-
tulescu vel Vornic si pe Dumitrake Ramadan vel spatar,.
Cu contese imbldnite Cu blane de vulpe de Mosk foarte
frumoase. (Cronica, in mag-. ist. IV. 169).
Impreund cu sotia sa, Gheorg,he Kretzulescu a zidit
inzestrat biserica Kretzulescu din Bucurestl la 1722. Tes-
tamentul Saftel, e datat din 1747, 3 Aprilie, si e foarte
interesant prin continut : intre altele lasd 1050 talen i pa-
triarhilor de Erusalem, Antiobia, si Alexandria
Din ceI 4 fii al lid lordake Kretzulescu : Nicolae, al
doilea, muri fr copii ; Radu si Constantin formard dou
ramurf ale lamilier; lar cel mai mic fu marele BAN TOMA

www.dacoromanica.ro
 304

CRETZULESCU (1710-80), insurat Cu Safta Costin. In 1776

erea vel Ban. Acesta la 1764 sub *tefan Vodd Racovitzd, erea
In capul boerilor cari cereati un edict contra Grecilor,
care fu si dat. Toma avu de at pe BANUL DINU
(Constantin) (1750-1830 ?), care la randul s avu fia pe
al doilea TOMA, fost mare loge& in secolul nostru, si a
cruI generatie se stinse prin cele 3 fice ale sale : Elena
Golescu, Safta si Catrina.
Cele 2 ramure actuale :
I. Prin VORNICUL RADU KRETZULESCU, cdstorit pe la
jumt. secolulul trecut cu Safta, fica pabarniculuI Leor-
deanu ; avnd fi unic pe
CLUCERUL IORDACHE CretZUleSCU, astorit CU Maria Carl-
tacuzino, apol cu o Floreasc, avu copil numaI din cea
crantl : pe CONSTANTIN m. paharnic, (al anti fi CON-
STANTIN t, insurat cu Maria Filipescu, ldsd numai o ficd
Elena) ; pe Safta, mdritat cu Clucerul Dumitru tef-
nescu ; si pe
M. LOGOFRT ALEXANDRU KRETZULESCU, care tria pe la in-
ceputul secolulul, si la 1835 erea vel vornic de politie.
insurat cu Ana Campineanu, avu din aceast cdstorie
cincI fete si patru bAeff, distinsi oamen1 politici :
CONSTANTIN KRETZULESCU, n. 1809-1884; fost militar,
demisionat ca major in 1840. Prefect, apoI procuror la ca-
satie (1841). In 1857 Presedinte al comitetuluI din Va-
lachia pentru a.legerea divanuliff; din 1867 ministru de
interne si prezident al consiliuluI. Fusese cdstorit Cu
Luxandra Dedulescu, avnd de fiti pe LEONARD, Si 4 fice.
SCARLAT KR. t fratele sL, fost colonel in armatd rom.
dupe' 1831. Fost ministru al Cultelor sub Vod Ghica,
intrepringtor al serviciuka postelor (1848). Cstorit Cu
o Vilar.
Generalul DUMITRU KRETZULESCU, 1824-74. Colo-
nel in armata turc, intr in cea romnd. La 1861, ja
parte ca sef al diviziei din Bucuresti in complotul contra
Pr. Cuza, care se fcu in casa sa. La 1870 e general de

www.dacoromanica.ro
 - 305 - -

divizie. t
1874. Avu de sotie. pe Sultana Balaceanu, cu-
noscuta prin frumusetea si demnitatea el.
- NICOLAE KRETZULESCU, al treilea dintre frati. n. 1812.
Membru si f. Presedinte al Academia romane; fost in mal
multe randurf ministru i prezident al Consiliului, f. Prezident
al Senatului, a jucat un rol insemnat in politica
Actual president al Ateneului roman. Casatorit cu Sofia
Iacovenco, avand fiica pe Ana, casat. cu Al. Lahovary.
II. Al doilea fiti al luT Iordake Cretulescu :
BANUL CONSTANTIN KRETZULESCU, fost Aga, Vornic,
Ban, in 1755. Din casatoria sa cu Smaranda, fica lui Flo-
rescu, avu copii pe : Catrina, sotia Vistierulul Constantin
Vacarescu ; Ionita ; si
BANUL MANOLAKE (1740-1815), mare Ban in 1809, fost
vel Logoft si Vornic al trii ; boer insemnat la inceputul
secolula Casatorit cu fica luf Dumitru Racovitza. Fi-
liatia se continua prin fiul
CLUCERUL GHITA. sa Gheorghe Kretzulescu, casatorit cu
Elena a logortuluT Bucsenescu. El muri tanr, la 1815;
lsand fia unic pe
MANoLAKE KRETZULESCU Aga, insurat cu Catrina
1- la 1878.
EMANUEL KRETZULESCU, fiul acestuia, D. 183.. Ministru
plenipotentiar. Casatorit (1861) cu Maria Lahovary.
Fiiisi sunt : -EMANUEL Kretzulescu consilier de legatiune,
cast. cu Caterina Petrovid Armis ; si
RADU KRETZULESCU, fost deputat (1893).

Armele familiei sunt : 8 parti ale ecusonului. In cea

d'antal stema Valachia ; in a doua o cruce cu 2 brate,
jos cu 2 ramuri indoite pe fund azur ; al 3-lea pasre fantas-
tica pe fund negru, cu 2 capete ; 4. un le ridicat, pe aur ;
5. un vultur imperial inaripat, pe rosu ; 6. capul de 'boa
Cu steaua, pe azur; 7. un corb pe fund argint. 8. o ce-
tate cu turn, pe azur. Peste tot (en abime), capul negru
al Basarabilor. Coroana priinciard.

www.dacoromanica.ro
 KRUPENSKY
(MOLD 0 VA)

In tail din secolul XVII, aceast familie este venitd

din Polonia, unde se afia de mult printre nobiliT tril,
fiind venit acolo, din Boemia, de unde 's1 trage origina.
Istoricul polon Paprosky, in cartea se asupra nobletei
polone, descriind armele familiei Krupenskylor (berbul),
cari. sunt : inteun camp rosu un trandafir alb cu cinci
frunze, i d'asupra cascului i coroaneI un alt asemenea
trandafir, spune cd a fost adus in tara leseascd de cdtre
Poian din Boemia. AcelasI lucru il mdrturisesc Ocholsky,
Bielsky, i Miekonsky, zicdnd c acel Poian, venind
din Boemia, aduse pe Dombroska impreund cu alte fete
Craiului polon Micislav, apol se asezd in locurile acelea,
unde are si urmasi vrednicI. Paprosky maT spune cd
blazonul (herbul) erea foarte vechiti si in intrebuintare cu
mult inainte de nasterea lui Christos(?)
Dupe' cum am amintit mar sus, familia existd in Mol-
dova de la jumkatea secoluluI XVII, fd.rd a preciza insd
Cu sigurantd, data cdnd ea s'a stabilit. Unul din urmasii
familieT, a transcris in secolul actual inteo micd condicd,
principalele acte referitoare la familie i emand.nd de
la diferitif domn1 ai MoldoveI ; precum si descripta arm-
riilor, etc. (in pos. d. N. Krupensky)
Dup genealogia familiel, cel d'ntdI strmos in Mol-
dova este, dup 1850:
ANDRONACHI CLUCER, care avu trel feciorl : VASILE Me-
delnicerul ; Timus, al doilea (ftori) loge& ;
SANDU KRUPENSCHI vel medelnicer i VEL JICNICER, Cu

www.dacoromanica.ro
 307

care titlul il gasim in timpul domnief lu Nicolae W. Ma-

vrocordat la anul 1710. Cronica ne spune ea mal multi
boerl, intre earl Ion Buhus logoftul, Bucium slugera,
Sandu Crupenski jicnicer, i aldi, pusese isclitura cu pe-
cetile lor, unui ag turc venit in tara, peniru restul de bir
ce avea s plateasca fostul Domn Mihai Racovitza, atuncI
la Constantinopol. (v. Letopiset ed. Kogln. II. p. 79). cu
acel mijloc fost amagit boerif de dat pecetile,
de ail mers intealte marturii, in marturia
Sandu Krupenski a avut sase copii ; dintre carl Ane-
sie calugarul, Pahomie calugarul, i VASILE atnArasul n'a-
vura urmasI. Fata Mara, tinu in casatorie pe un Catar-
gi ; iar din cel altl beti Lu.pu i Grigdre logoftul, se
traser cele dou ramure ale familiel, existente astazi.

STOLNICUL LUPU KRUPENSKI, a avut 5 copii : Sptarul

COSTACHI (care avu dol fil : Vasile comis si lonita care de
asemenea avu fig pe Iancu, -f-, fost colonel). VASILE spatar ;
SCARLAT vel clucer ; Catinca maritata cu boerul Rusu;
IORDACHE Krupenski mare SERDAR, cel mai mic din fii
Stonicului. La rindul sat' avu de asemenea seapte copil,
din cari numaI trel avurd descendentl:
TEODOR, al doilea in virsta, erea tatl lu Teodor,
Gheorghe, si al unei fete, care fu maritata cu principele
Visneasky din Polonia.
MATE, cel mai mic dintre frati, avu copii pe : Elisa
sotia lu Sturdza, Nicolae, Sofia maritata cu Argyropolo
Marosca cu Cantacuzino.
SCARLAT KRUPENSKI, mare logoft al Moldovef, al
cincilea dintre copii lu Iordake, inrudit cu Ion Vodd
Sturdza, e acel din care descinde ramura actuald a lu
Lupu stolnicul, anume prin flul sai George. Copii lu
Scarlat a fost : Anstita maritata cu Darle; Profira cu
Donici; Alecu ; Elena sotia lu Lazu; Mate! cel mal mare
(a cruI singura fica fu : Eufrosina) ;
GEORGE KRUPENSKI, fost colonel, Cdsatorit Cll o Jora. Avu
2 copiI: Maria Hermezi ;

www.dacoromanica.ro
 308

NICOLAE KRUPENSKY n. 1847. Directorul monetrid Sta-

tulul, publicist si numismat. A scris despre : cmedaliile
romne, etc.
Cstorit Cu Aspasia n. Mavrocordat, are trei copiI: Nico-
LAE Krupensky, Mihai t 1896, si Elisabeta.

A doua ramurd a familieT descinde din fratele luT Lupu,

cel alt fiti al lui Sandu, anume :
GRIGORE KRUPENSKI mare Logof6t, fost medelnicer, 1753.
Acesta a avut nou copii, dintre earl' treI a avut urmasi.,
and nastere la trei branse inrudite
I. VORNICUL COSTACHI Krupenski avu si el 7 copiI, dintre
carl trei a avut descender% tI, anume :
SANDU Krupenski de la CARACLAD, fost ban, avu patru
fete : 2 Calugdrite, si dou' cdstorite, cu Ralet i cu Negri;
iar fi pe COSTACHE, tatL colonelului SANDU KRUPENSKI t
la 1897. Colonelul A. Krupenski avu 2 fii. (actuall) : CONS-
TANTIN magistrat, si NICOLAE, oficer.
ENACHE Krupenski fost ag., al doilea tit al vorni-
cului Costache, avu fiil pe MANOLACHI, tatl luf: EDGAR,
MANOLACHE, EMILE, Si CONSTANTIN Krupenski, avocat (care
are trei copii : Emanoel, 1VIaria si Lucia).
IORDACHE fratele lui Sanclu si Enache, numit CHITI-
CEANU dupa mosia sa, a fost vel spdtar si avu 6 copii,
din carl doue' fete : Masinca tinu pe Ltescu si Elena pe
Iurascu; iar unul din fii : COSTACHI, a avut patru fete si
dol bdeti, din cari (actuali) : LUPU Krupenski i fiul sal
ALEXANDRU.
II. SANDU KRUPENSKI de la BetestI, un alt fi al logo-
ftului Grigore, dete nastere la o alt brans laterald, din
cari nu mal sunt urmasi in viatd. Din eel opt copii
sl: Catinca tinu pe Lambrino ; GRIGORE avu numaf patru
fete (Frusinita Rosetti, Profira Miclescu, Elena Canano, si Ca-
tinca Sion) ; MANOLACHE fratele lui Grigore, a avut
d'nsul patru copii : Catinca, Alecu, Profira i Sandu.
GRIGORE KRUPENSKI de la Poloboc, a fost serdar mare.
Tatl s Grigore m. Logoft, fiind medelnicer, prime.ste

www.dacoromanica.ro
 809

intarire de la Racovitza \Todd peste satul Giurcani (Bacail),

la 20 Ianuarie in anul 1753. (y. doc. Academiel). La anul
1757 erea ispravnic al judetulul Bac. Fiul s Grigore
despre care vorbirn, e numit dupd mosia de la Poloboc. Din
cel cincI copii aise (Iordacbi, Grigore, N.... cdlugar,A1ecu,
1VIaria Lateasca), n'avu descenden0 de cat prin cel ma'
mic din ei :
ALECU Krupenski, din-teal carui carui 7 copii, sunt ast-di :
MIHAIL Krupenski, oficer, si GEORGE KRUPENSKI, avocat
(av'nd 3 fice) Cel altI baetI ai luI Alecu a fost : Va-
sile, Lascar, Leon si Grigore.

23

www.dacoromanica.ro
 LECCA
(VALACHIA)

Origina veche a familiel este italiand ; i daca ne-am

urca in timpurile mai vechi, poate descinde din vechea
familie patriciand romand, in care gasim cu siguranta
istoric5., pe dol membri al : PUBLIUS Porcius LIECCA
Lecca, la 192 a. Cr., pretor roman, senator si autorul unei
Insemnate legi ; pe MARCUS P. Lecca, insemnat se-
nator, partas la conjuratiunea faimoas a lui Catilina (sec. I).
Familia se gaseste in Italia intre nobili, din timpuri de-
prtate ; prin al X sail XI secol vre-unul din membrii ei
a emigrat in Balcanl i apoi in tenle romane, dup6 ce
luaserd parte la cruciade. Chiar ortografia ar arata ori-
gina ei, cad la Romani se scria in dou moduri : Lecca
sa Laeca.
La anul 1080 se vorb,este despre un Leca in sudul
Moesiel, in Sardica, fapt raportat la Lequien (in Oriente Christi,
1740), dup Scilitzes Curopalatos : Sardice
episcopum, sacris vestibus inductum, a LECCA quondam
Pauliciano Manichaeo, Nicephoro Botoniate imper., inter-
fectum esse...s adica ucisese pe episcopul Mihail, care voia
s predea cetatea, de sub stapanirea impratului Nicefor
Botoniat. (citat i de Sincai, Cron. I, p. 330).
E foarte probabil ca acest cavaler manicheti (care for-
mat/ un ordin special in Imp. byzantin), sa fi fost de ori-
gin italian. In decursul secolilor urmatori se gasesc
mai multi Lecca prin partile acelea. Printre mariT ba-
ronl ai imperiulul lui Balduin de Flandra, adica printre
sefii cruciati ai acestuia, se afla LUC-RAYMOND Lecca, ba-

www.dacoromanica.ro
 311

ron feodatar de Gritzena, inrudit cu casa de Falkenberg-

St. Omer. Din urmasil s6I, un GIORGIO Lecca pieri in
batalia de la Nicopoli in 1396. (La 1544 printre sefiI stra-
tiotI, nobilI insemnati, gAsim pe LECCA, cavaler de Napoli).
Dup 1550, familia trecu in Romnia, unde se stabili.
Filiatia sigur probat, in tara, incepe in al XVI secol prin :
MARELE AGA V. LECCA (1550-1610), unul din cei ma."
ilutri boeff ai lui MihaI Vod, impreund cu fratii BuzestI,
Mihalcea, Udrea, etc. Despre dansul se vorbeste in multe
Orti ; ast-fel (la anul 1598), Sigismund Batori cerand un
ajutor de la Mihai in contra Turcilor, acesta li trimete
500 cAlAreti vitejI, comandaff de aga Lecca, spre a'l apra.
Aceast trup se duse in Ardeal pand la Cluj. (Ist.
rom. in Mag. istoric IV, 289 si Balcescu p. 304-5).
In timpul luptelor luI MihaI Vod in Transilvania, la
anul 1600-1, principalil sel boeff 11 insotird acolo : Aga
Lecca erea mare cdpitan i Castelan al cetteI intArite
Kwar (Chiora), pe care fu silit s o predea, in 1601. (v. Do-
cum. Hurmuzachi, tom. IV; Tocilescu, Ist. Romhn. pag. 104).
Pan la moartea viteazului domn, Lecca ca i ceI
boeri nu incet a ajuta mereti pe Mihaf la momente grele.
InsusI Mihai Vv. li numeste inteo adres: familiarem
nostrum fidelum. (28 Iulie 1600, scris. catre Zekel. Arh. imp.
Vieneza).
La MirgslaCi (1600), pentru prima oar Mihaf fu invins,
cu toat vitejia luI, a generalului sti Radu si a luI aga
Leca, dup6 ce perdu aproape 5000 de oamenI, fu silit a
lua fuga (Vaillant, pag. 378).
Despre numeroasele acte si intrirI, v. documentele Hur-
muzachi (tom. III-IV). La anul 1604, impratul Rudolf
II al GermanieT, prin diplom imperial, conced drept dar
lui aga Lecca, pentru serviciile i meritele sale, 3 sate in
apropierea de Kwar, anume Majosfalu, Hozzufalu
Zenkal, din comitatul Zolnok, cu drepturile lor senioriale
cu titlul de graf. (v. acte in arhiva imp. Vieneza si de resb.)
Acest boer vestit prin vitejia sa, insoti pe Pr. MihaI si

www.dacoromanica.ro
 312

la Viena, fiind bine cunoscut i jucand rol la curtea

Austrie.
Dupe' moartea lui Mihal si chiar inainte, aga V. Lecca
poart titlul de mare coinis; ast-fel actul pentru dania
Miptnegi, e fcutd pe numele comituluf Vasile Lecca.
Aceast mosie, Mihai o druise lui cLecca comisul, pen-
tru dreapt slujba lui, impreun cu mosnenii de pe dnsa.
Mosnenil ins se rscumprd, ins sunt din noti ddruiti
unui anume Ghyula cApitan, de ctre Simeon Movil, ini-
micul lui Mihal. Dania e reamintit inteun document al
lui Const. Basarab. (vezI P. Ilarian, Tesaur I, 387-8; Xeno-
pol, Ist. rom. tom. III si in franc.; Convorbiti liter.)
Trei ani dupe' moartea lul Miha. Viteazul, intalnim pe
mare comisul Lecca, inteo solie pentru facerea unui tractat
de pace cu Ttarii (1604) la Viena, in timpul domnie luI
Radu Serban Basarab. El veni intal la Cluj, insotit de
solul ttar Ahmed Gelebi si de Atilie din Cremona, ita-
lian, spre a se intdlni cu trimesii imperatului:
comis Lecca, prefectul Curtei... etc. (incaf, TI p. 484).
Se pstreazd raportul tratativelor f.cute la Viena, isclit
de toti solil, intre cari As-mcg. comis. (1604). Conventia
fu incheiatd de o parte de Hanul, iar de alta Impratul
Domnul romn. O scrisoare a lui Radu Vod ctre am-
basadora se, se pdstreazd in arhivele secrete din Vienna.
Despre aceast ambasadd vorbeste si Jstvanffi (Ist. pag. 524a),
cum si alti istoria Comisul sad aga Lecca se zice c
crea insurat cu sora luI MihaI Vv. -- El avu de fi pe :
MARELE SPATAR RADU LECCA, boer insemnat la incepu-
tul sec. XVII, in divanul ILA Radu Basarab si R. Mihnea.
Citat i mrturisit in multe documente din 1603, 1604,
1607, 1615, 30, si in judecata nepotilor cu sotia sa la 1640,
cnd murise de putin timp. Spatarul Lecca erea cAstorit
cu jupaneasa GRAJDANA, sora lul Udrea Bdleanu, vel armas
apoi. mare Ban Crajove. A rmas testamentul cumna-
tulul s i actul de cstorie. Vel Spdtarul Lecca a teak
intre anii 1575-1638 si s'a distins de asemenea in rsboae.
Filiatia familiei se continua' prin fiul s Preda.

www.dacoromanica.ro
 313

El avu un frate, marele armas GHINEA, zis Racotd,

din care descinde familia cu zcest nume. (vezi Racottd).
LECCA POSTELNICUL, frate de asemenea cu spatarul, e
pomenit i mdrturisit prin acte din anil 1603, 4, 7, 10, 12,
13, etc. ca boer in divanul domnesc. Despre el spune un
strdnepot al sal, ed. erea (ttndr si mult frumos i viteaz.
Din 1612, 22 Ianuarie, dateazd scrisoarea lui Rudolf II
atre boeril" muntedi, prin care le multunieste de atitu-
dinea lor prieteneasc cdtre Radu VV., adresat: magnificis
fidelibus nobis sincere dilectis. t probabil putin dup
fratele s'al. (1640). (v. Doc. Hurmuzache)
Marele postelnic Lecca, avu de fif pe TEODOSIE spatarul
MIHAI postelnicul, despre posteritatea cdror nu se stie,
cari scria un act din 1640 pentru impdrtirea mosielor
Leordedf i alte, intre dnsil i mdtusa lor. Poate ereati
inrudif cu pribegii in Moldova : Lecca cdpitanul i Lecca
cdmdrasul (1670), din earl' probabil descinde ramura de acolo.
In prima jumkate secolului XVII (1630-40), se dove-
deste si o filiatie a boerilor din Bane" din aceast fa-
milie : In timpul lui Mate Vodd trdia LECCA Vornicul de
BdnestY (1640), fost comis i Stolnic ot Bdnestf, al cruf
fi Lecca logofkul, e citat la 1675.
PREDA MARELE SPATAR, e fiul spatarultii, i pomenit
multe acte dintre 1630-50, intre altele in dania mumei
sale Grajdana, a niste sate Monstiret Arges, unde erea
ingropat nepotul acesteia, i fiul lui Preda : CONSTANTIN,
t in 1640, fiind foarte tandr. (arhiva St. pach. 4 Episc. Arges).
Spatarul Preda, de care se vorbeste si in cronicT pe timpul
lui Matei Basarab, mal" avu un fat' , pe Clucerul.
Probabil frate cu Radu, deci tot fitl al lui Aga L. a
fost Mum mare LOGOFT, in anul 1646 biv-vel Logofk sub
Matel Vv., cdnd vinde impreund Cu fijI se-I, o mosie din
Teleorman. Inainte de 1630 erea mare Spdtar, i mai
zi In multe acte e iscdlit ca prim boer al divanuldi.
MI', a fost : LECA SPATARUL Si DIMA clucerul, citati in
acelas an ; iar fic Grajdana, dup6 numele bunicei sale.)
(v. actele din Academie 44/43, 49/43, 40/16).

www.dacoromanica.ro
 314

LECCA CLUCERUL, filll Predei, pomenit la 1689, si in

testamentul fiulul sal armasul. Nu se stie mult asupra lui.
Numele sci erea BARBU, SI a re'mas chiar intr'o veche
baladd popular.
RADU ARMAS LECCA, din cauza persecutiunilor unui domn,
pentru o vid ce ail fdcut lui Prinkeps Mavrocordat, e
silit sd emigreze din tara, stabilindu-se la Brasov (1730),
0 parte din averi o ddruise la mondstiri, cea altd o v'nda.
El avea de sotie pe Elena Conteasca. Prin testamentul
Idsa fiului s Iane i celui alt, averea i niste pa-
mantuff ce poseda. (Dateazd din Martie 1736).
Radu Armas avu de fig pe IANE (Ion), care rmase la
Brasov, unde se uitd de aceastd familie odinioard inflo-
ritoare, care trdi retrasd, scdpand poate de a avea soarta
multor familii romane, perdute si sdrdcite in muntif Trans-
ilvanieT, ca Basarabi, Dudesti, etc. Fiul lul lane a fost
NICOLAE LECCA, insurat Cu Anca, trOia dupe' jumtatea
secolului trecut. La 1780 a scris la nasterea fiului sal, o
spit a neamului, de la aga in jos. Erea om inve"tat, stiind
mai multe limbi occidentale.
DUMITRU LECCA, fiul s, n. Brasov 1780 f 1838, tatAl
lui C-tin i cdstorit Cu Anastasia de Misza, zisd Misoaia.
El mai avu Med. 2 frati, pe RADU SI ION. Primul avu un
fl Fotache t, cel alt, Iancu. Dumitru Lecca si sofa sa
n'avurd de cat un fiti :
CONSTANTIN LECCA, (1810-1887), fost vel serdar si pa-
harnic. n. Brasov in 18 Dec. 1810; a studiat in Germania.
La Crajova se csAtori cu Victoria, flea lui C. Otetelisanu.
In urmd plecA din no, la Roma, unde studid mai
ales pictura din scoala roman, si de unde apol se in-
toarse profesor la singurul colegia St. Saya (1847-59);
avu de elevi pe Aman, Popp, rtrescu, Pompilian, etc.
fiind primul pictor roman.
A tradus mai multe piese, intre cad Cruciatii de
Kotzebue (1839). Printre tablourile sale, cel mai frumos
e intrarea lui Mihai in Alba-Iulia, unde printre cei alti
boeri ai ha' Mihai se vede Aga Lecca, prefectul curtiI.

www.dacoromanica.ro
 315

Apoi : descAlecarea lui Negru Voda", Bdtdlia de la Rs-

boeni, Portretul lui Cuza, copii dupe" maestil celebri, nu-
meroase alte tablouri originale, portrete, intre earl' al fiu-
lui se'il George, etc. Ca biserici a pictat : S-ta Treime
din Brasov si Madona Dudu din Craiova.. (v. Biog,rafie : N.
Tinci Rev. noua.).
Din cdsdtoria sa cu Victoria Otetelisanu, avu 4 fii
2 fete : Grigore, George, Mitica" (t 20 de ani) si Cons-
tantin ; CLEOPATRA n. 1840, cAshtorit5. cu Majorul Grigore
Poenaro ; si Alexandrina, t la 19 ani. Fiji:
GEORGE LECCA, al doilea fiti, n. Aprilie 1844 la Cra-
iova. Urmeaz. ly-ceul St. Saba, apoi intr in armatd, e
sub-locotenent de lancen i la 1865, Cdpitan la 1874. In
timpul rsboiului din 77-78 comand Escadronul de Gorj,
cu care adesea s'a distins, mai ales prin lupta de la Va-
din, o sarj, in care distruse o companie de Nizami: sta-
biliti in redutd, cum s'a ardtat prin ordin de zi. Succe-
sul strelucit al atacului de la Vadin, zice o istorie a re's-
boiuluY, infrica" grozav postul de la Ostrov... etc. (v. Alessi
& Pap. Resb. oriental p. 542). Un frumos tabloti repesintnd
acea luptd, a fost acut de pictorul O. Obedeanu. De-
corat cu mai multe ordine, etc ; demisionat ca major, din
1889. Cdsdtorit cu ELISA Chabudeanu. (vezi Bdrbtescu).
Are fii pe : HARALAMB, OCTAv-GEORGE, i ELvIRA-Yga.
GRIGORE LECCA, ful mai mare al lui Constantin, n.
1841. S'a distins ca cdpitan in campania din 77-78, fiind
ra'nit la asediul Grivitzei. Din castoria cu Paulina Salta,
are copil pe ION i Toma.
CONSTANTIN LECCA, frate eu precedentii, n. 1847 Cra-
iova. Avocat, f. deputat, sub Director al Creditulul urban,
etc. Caskori cu Lucrezzia Nenovici, are trei copii : CONS-
TANTIN, inginer ; Sylvia, cds'ator. cu Cdpitan Henri Aslan;
si Victoria (Cerisette).

Armele coprind : cmpul verde fdiat de o bandd de

aur, in coltul stng jos o cruce asemenea aur ; cau chefx
de argint incdrcat Cu 3 turte rosii.

www.dacoromanica.ro
 316

Acestea sunt artnele cati se mal Incartiereaz cu cele

concedate lui aga Lecca, de Impratul Rudolf al Ger-
manieT la 1602. (v. In colectia germana a blazoanelor familiilor
din imperiti, 2 vol. marl in-2, public. in 1637). Aceste arme sunt :
pe rosu, un cavaler cu goana calului (de argint), cu o
spadd ridicat in sus, in care e infipt un cap de iurc,
si la pmnt un dragon.... Deviza : Potestas bellumque.

www.dacoromanica.ro
 LECCA (din Moldova)

Din al XVII secol aceast familie se afld in Moldova,

cand s'a divizat de bransa din Valachia, prin strmuta-
rea unul membru al el prin acele locuri.
La anul 1655, gdsim in documente pe DIACUL LECCA,
care scrie adesea multe hrisoave ale divanuluI.
LECCA CkMARASUL, despre care nu am constatat ce rudd
poate fi Cu precedentul cu un cdpitan Lecca de la
IasI, de pe timpul liii Const. Cantemir W.; se poate
fi fost un nepot al postelniculul Leca (?). Un document din
anul 1658, II citeazd ca vel cmra i avnd de sotie pe
Dumitra jupaneasa, in tinutul Back'luI, locul unde familia
a avut si are proprietff.
APOSTO LECCA vel serdar, in Basarabia, e fiul s. Raco-
Voev. face acestuia printr'un act din 1725, danie mosia Ra-
covtul din Soroca : ocredincios boerultii nostru dumnealui
Aposto Lecca Serdarul pentru a lul drptd si incredin-
tatd slujbd i mal ales pentru a lui multd pagubd ce
fdcut Tdtari'i.
In Basarabia, aproape de malul PrutuluI, existd satul,
vechea proprietate a acestel familiI, purtand numele eI.
TEODOR LECCA, fiul serdarului Apostol, trdia in Basa-
rabia (1727-1819), avnd patru copii : cdlugdrul GHERASIM
t asasinat, Ilinca, Stefan si Ionascu.
Din STEFAN, preot (1766-1828) se trage fiul sti : ANANIA
(1806-1871), al cdrui fig e CASSIAN Lecca n. 1839, fost
deputat de Botosani, proprietar. Cdsdtorit cu Maria Su-
lescu are 4 fif : Teodor inginer, George, Mihaiil si Victor.
Fiul cel mai mic al lui Teodor Lecca este :

www.dacoromanica.ro
 318

IONAKU LECA, care tedia tinutul Dorohoill. El avu dol

bdeti NICOLAE, f Piatra, aI cdruI fil ail fost : DEMETRU fost
major in campania din 1877-78 si TEODOR t (care avu patru
fiI, in Piatra: Alexandru oficer, George, Nicolae, Constantin).
PAHARNICUL GHEORGHE LECCA, fiul luI Ionascu, 1826.
n. pe la 1803. t 183'2. Poseda proprietati in Bac. Insurat Cu
Maria, fata stolnicului Negurd, rnuri foarte tinr, ay-and 3 fif :
IoAN LECCA (1825-1876), om politic. Studid Cu fratiI
sr la Paris. Deputat liberal de Bacda in multe rindurf.
La 1858 fu andidatul proprietarilor ruralf pentru alegerea
de Domn al MoldoveI. Fu apoi representant in Camer
pdrid la moarte. Cdsdtorit cu Evdochia Boteanu avu 2 fil :
Jumus fost deputat si prefect ; si DUMITRU, f. deputat,
cdsdtorit Cu o Strat.
GHEORGHE LECCA (1831-1885), al doilea fi al pa-
harniculuI. Om politic ; in 1854 vine in tara ca oficer, dupd
ce urm in Franta scoala de la Saumur cu fratiI sl, i
lu parte la Rsboiul Turco-Rus. Demisionat, e prefect de
Bacdil la 1866, apoi deputat, senator, si la 1882 ministru
de finance pand cdnd muri (1885). CsAtorit 1. cu Maria
Mdlinescu avu 3 copil ; si al doilea cu Clara Negurd, un
singur
sunt : CATON LECCA, n. 1860, fost deputat, pre-
fect de politie al Capitalei, etc. Cdsdtorit cu Elena Sidery.
JEAN LECCA, (1863-1898), al doilea, fost prefect de Bacdti,
deputat in desidenta liberald la 1888, etc. t in 1898 la
mosia sa Ungurenr, regretat de top. Al 3 si 4 Ill' ai lui
G. Lecca sunt : VICTOR, fost deputat ; si MARcEL.
GENERALUL DIMITRIE LECCA (1832-1888), MD politic
insemnat. Studiind la Paris, revine ca militar. Lud parte
ca major in complotul pentru resturnarea lui Cuza (1866)
in acelas an fu ministru de rsboiii. In maI multe rin-
duri ministru, lud parte la campania din 77-78, in care
se distinse ludnd Nazir-Mahala. Ministru din nod la 1880,
In 1883 e prezident al Camerei, apoi reales. t 1888
frd copii, la mosia Radomiresti. (Gr. Encyclopdie, tom. XXIII.)
(V. Lecca)

www.dacoromanica.ro
 LEHLI
(VALACHIA)

Familie cunoscutd de pe la jumtatea secolului XVIII,

despre ale aireI originI n'avem cunostint.
PAHARNICUL ENACHE LEHLIO, care trdia dup A. 1750, se
csAtori cu Erica, fata mareluI Logoft Constantin CAn-
descu i sora Ruxandrei Cmpineanu. Pe la 1784, 1785 si
mai in urmd, 11 gdsim ca mare paharnic in divanurile mai
multor domnI fanarioti. La 1786 lucreazd la un nacht al
lui Nicolae Mavrogheni W. pentru negustori, impreund cu
vel agd si alti1. (Ureche Ist. R. t. I, p. 65). Din cAsdtoria sa
se ndscurd dad copil: Marghioala, mdritat5. cu Rosetti ;
GHEORGHE LEHLID, fost de asemenea mare paharnic,
care tria pe la in ceputul secoluluI. Din csAtoria sa cu o Dru-
gneasc, avu urmtorii cop-if :
Maria, sotia lui Barbu Sltineanu paharnic ; Gheorghe,
insurat cu o BudisteancA ; Alexandru Lehlia (ambii t
fr copil) ; si
DUMITRU LEHLID cdskorit cu Maria Arion, de la care avu
dol bdetI :
CosTicA. LEHLICI, inginer, t 1897, cdstorit cu Ana
Munteanu.
GRIGORE LEHLIC, cdsAtorit cu o Sibiceanu ; al cdruI
fi este CONSTANTIN.

www.dacoromanica.ro
 LEORDEANU
(VALACHIA)

Aceasta familie, care nu stim daca mai exista ast-ci,

apare printre boerif marf la sfrsitul suteI XVI, si se dis-
tinge in a XVII prin :
MARELE VORNIC STROE LEORDEANUL3 fost i vistier mare,
fiul unuI alt STROE biv-vel vornic care trdia in timpul lui
Mihai Vodd (1600). Acest faimos boer a rmas In
istorie sub o tristd amintire, pe care ne o prezinta detailat
cro nicarif :
In timpul domniei lul Grigore Vodd Ghica (1660-64),
avea o influentd considerabild. AtuncI cand acest principe
se duse cu armata turca In Ungaria, In rsboiul contra
Nemtilor, 'Asa caimacatnI in tara, pe lang Doamna Maria,
pe principalii sl boeri: vornicul Stroia de la I.eordeni
Dumitrasco Cantacuzino camarasul. La intoarcerea prin-
cipelui, eI acuzara prin puternice intrigl in fata acestu'ia,
pe renumitul boer Constantin Cantacuzino de la Margineni,
a cdruI perdere o voiati. Ghica Vodd II ascultd, i Const.
Cantacuzino fu ridicat la 20 Decembre 1663, de la mosia
sa, si dus la mandstirea Snagov, vestita prin crimele ce
petrecut intrInsa, unde fu omorit In trapezd.
Intreaga tard fu miscat de aceast ucidere, provenita
din slbiciunea domnuluI, care fugind in anul urmtor, te-
mndu-se de Turd pentru conduita sa politica, fu numit
domn Radu Leon Toma. Sub acesta, Leordeanu impreund
cu dol GrecI Balasache i Sofialdul, sunt principalii sfetnicI
al friI. CantacuzenI cerurd de la acest domn, pedepsirea
luI Stroe vornicul pentru omorul tataluI lor, pe care Voda.

www.dacoromanica.ro
 - 321 -
le-o promise, dar care re"mase simpld promisitme. Radu
Leon fiind mazilit, se alese domn Antoniii de la PopestI
(1669-72) : Stroe Leordeanul fu inchis i dat in judecata
divanului, acuzat cd a cauzat moartea lui. Constantin pos-
telnicul. Se aduserd probe propriile scrisorI ale lul Leor-
deanu cdtre Ghica Vodd, i fu condamnat la moarte. Dar
jupdneasa Ilinca, v'duva luI C. Cantacuzino, se rugd de
domn pentru viata luI, i ast-fel i se destind ca pedeapsd
a fi plimbat In carnasd prin ora i dus la mndstirea Snagov
spre a fi cdlugrit. Se c,lice c dandui-se la ceremonie
numele de Silvestru, el a strigat mal bine Mohamed
oamenii si, furd maltratatI sa ucisl. La reve-
nirea lui Gr. Ghica in 1672, Leordeanu apare iar ca sfetnic
favorit. Ghica plecd cu TurciI in campania din Ucra-
nia, ldsand caimacaml pe Stroe Leordeanu, 13dleanu
Hrizea vistier : acum Cantacuzenif furd persecutaff rd
de d'nsul. Venind G. Duca domn al ter-if, Leordeanu
cu adlenii fug peste munti, dar in urma struintelor
domnului, se intoarserd Bdleanu cel tnr, Stroe Leordeanu
si Hr. Rlaceanu. Stroe i Radu Dudescu, din nod acuzatl
de Cantacuzenl, sunt supusI la torturd ; dar Duca, trebuind
s plece contra Polonilor, laisd caimacam tocmai pe Leor-
deanu aldturI de Radu Kretzulescu, din partida ad-
versd (! !) (1679).
Fica lul Stroe Leordeanul tinea in cdshtorie pe Serban,
fiul luI Constantin Cantacuzino, cel ucis.
La 1696, inteun hrisov domnesc al luI Brncoveanu W.
pentru mondstirea Sinaia, e iscdlit Pan STROE Leordeanul
vel vornic. Dupd toate probabilitdtile, acesta e tot re-
numitul Stroe ajuns in adind bdtrdnete.
Stroe maI avea un frate MATEI, neinsurat, decedat pe
cdnd se ducea la Camenita.
De la sotia sa Visa Goleasca, Stroe vornicul a avut de
tii pe RADU GOLESCU, numit ast-fel dupd familia mameI
sale, si care continual in linie feminind acea familie, stinsd
din spre bdrbatl. (yell Golescu).
STATIE LEORDEANU mp-e Paharnic, la anul 1714; sem-

www.dacoromanica.ro
 322

neazd in multe documente ale divanulul domnesc. In

1717 August, impreund cu Bleanu, Golescu, adldceanu
alti boeff, semneazd o scrisoare a boerilor re-
fugiatl peste munti, adresatd principelui Eugenia de Savoia,
cernd ajutoare. (Hurmuzache. Doc. VI, 183). Paharni-
cul State a fost insurat Cu fata spdtarului Mihai Canta-
cuzino, de la care avu un singur fiii : (Geneal Cantac. in Bucium)
STEFAN LEORDEANU, t in secolul trecut frd copii ; a
cdruI sor (?) SAFTA : fica paharniculuI C. Leordeanu,
se cdsdtori cu mare Vornicul Radu Kretzulescu.
Boerul FIERA LEORDEANUL Logofaul, tedia la anul
1670, etc.
De urmele acesteI familii, incepem a nu mal da dup jum-
tatea secolulu precedent, i ast.-II nu putem afirma sigur
dacd mai exist descendentI directl dinteansa.

www.dacoromanica.ro
 LOCUSTEANU
(VALACHIA)

Dupd documente, cel d'Antditi strmos e cunoscut prin :

DAN VISTIERUL, boer insemnat, pe care un hrisov din
anul 1529 de la Moise Vodd, aratd ea qupanului Dan vis-
tier i se face o intdrire si daruri de mai multe mosii pe
care boerul le cumprase. (Chrisov domnesc din 7037, Maia 20).
Acest Dan mare vistier se ndscuse cam pe la 1490, blind
sub Domnii Radu CAlugarul, Radu de la Afumati, etc...
Dintr'nsul se cobrd mal tardi :
VORA BANUL, care la 1620, e citat de un inscris al mos-
nenilor din Semnic, precum si sosia sa JupneasaVELicA,
In care ei aratd cd se rscumpArd de la nepotil a cestora
impreund cu mosia lor, de starea de serbie In care se
aflail de cand se vinduserd lui Vodd Banul, etc. care a
fost ucis. Inteadevr, acest mare boer fusese omorIt la anul
1612 de cdtre Radu Mihnea, Impreund cu mai multi alp
nobili : Bdrcan stolnicul, Dragotd postelnicul, Mihaiil Cd-
mrasul, Stanciul paharnicul si altii, pentru cd incercaserd
o miscare contra Domnului si a Grecilor de cari venise
Inconjurat ca adusese Radu Vodd prea multi de'i cinstea
si'I miluiaz. Boerii munteni se adreseazd lui Radu Serban
In Ungaria, rugAndu'l sd revie cu ajutor imperial.
Nepotul lui Vodd si al Velichei, era, dup actul din 1620:
RADU LOGOFETUL, trdia in timpul lui Matei Basarab, ast-
fel la anul 1637, printr'un act particular, Dumitru si Ioana
ii vind mosia Stanciului din Musetoi.
Din Radu Logoftul se trage un boer LOCUSTEANU, care
avu 2 fil :
MATE! Locusteanu si fratele s'li RADU DIACONU, carora
li se face prin 6 boeri, hotdrnicia mosiilor Musetoia si Ea.-

www.dacoromanica.ro
 324

custenl, la an. 1731: Dat-am voe DiaconuluI Radu i fe-

cIorilor, fiind-c este frate mal mare, de ail impartit ho-
tarul pe din dou.... iar luI Matel Locusteanu fiind-cd este
frate mal mic, sa'sI ja el intaiil care parte II va placea..
Rada Diaconul a avut trei fi!: Preda, Ilie i Dincu, din
care descind mazilil boernasi din satul Locusteni.
MATEI Locusteanu i maI lice si gRusu, cum aratd
actul din 1733, pentru vinclarea vieI de la Locusteni
boerului Barbu Zdtreanu vel capitan. El a avut dol fff :
N Rusu, al cdruI nume de botez nu s'a pastrat (care
avu 2 bdetl : Nicolae si Petrache).
GRIGORE LOCUSTEANU, la anul 1764 paharnic, apoI ftori
loge& de vistierie ; cumprd de la cumnatif sel Stefan si
Mihai Rusanescu, mosia Leu-de-sus. Nicolae Mavro-
gheni numeste pe acest boer judecator la judetul Dolj in
1787 (28 Julie), si in acelas an (13 August) pe fiul s :
IoAN Locusteanu armas la scaunul Crajovei, find postelnic.
Ioan Locusteanu avea de sotie pe Dumitrana Armasoae
(act. din 1820). CONSTANTIN Rusu, ftori vistier, este alt fiti
al lui Grigore ; iar cel d'al treilea este :
BARBU Rusu (Locusteanu). Acesta la anul 1806 in timpul
rsboiului Ruso-Turc, este numit ispravnic de jud. Roma-
nati in locul lul Vulturescu. La 1821, lua parte la Za-
vera. Prins de Turd cu capitanul Oared, acesta fu deca-
pitat la Vidin, iar Locusteanu seapa noaptea prin evadare.
Printeo suplica catre Domn (la 1820), el cere a i se reda
patru scutelnici daff la dajdie... Avea mosia Leul de sus.
Din Insuratoarea sa cu : Ioana, a avut patru fete; iar fii
pe : DIMITRIE LOCUSTEANU, proprietar ; si
NmoLAE (Rusu) LACUSTEANU, n. 18.. In tirnpul miscdriI
de la 1848, a fost prefect de Romanatl, dar la venirea
ostilor Turce fu luat i tinut captiv la Brussa. A luat
apor parte in parlament ca liberal-independent, fiind ales
de ease ori deputat si de 2 off in Senat. Mare proprietar.
In 1898 a publicat la Crajova, memoriile sale : Dupd
Exib, de un deosebit interes. La fine sunt acte ale fa-
miliel Locustenilor, de cari ne-am servit. (p. 385-440).

www.dacoromanica.ro
 LUPU
(MOLDOVA)

Cel d'arifdi ce gsim purtdnd numele acestei tamilif este:

ISTRATIE LUPU, mare Vornic de tar-de-jos in Moldova,
la 1627; La 1631 acelas Lupul, e vornic al te-riI de
sus, in acelas timp Cu Lupu Costache, care e al trii
Exist o mic confusiune,
de jos. (V. Uricar XVIII, 480).
din cauz5. c numele de Lupu e dat ca pronume ma"'
ales la vechile familif din Moldova. Familia Lupu a
fost distinct, clup cdt se pare, de a luf Vasile Vod
Lupul, de si traditia neamulul spune ca descinde din
acel domn.
Cdt-va timp, aproape doi secoli, din lipsa de documente,
nu cunoastem nimic asupra filiatid acestui neam.
Pe la 1800 trdia marele LOGOFET VASILE UPU, care in
ace] an se insur cu Safta, fata paharniculuI Vasile Bals.
Din STEFAN LUPU, coritimporan cu cel de mal sus, si
care tria la sedrsitul Sec. trecut, se ndscu fiul sii :
ION LUPU, stolnic, care avu patru fif.: Teodor, Lascar,
George, si
NICOLAE LUPU (1826-1897), fost spatar. Ocup functiu-
nea de prefect in Moldova, fu apoi deputat, etc. Cdslto-
rit Cu fica until nobil polon emigr4 in Moldova si care
kid numele de Gavrilas. Copiii s'el sunt : t Vasile ;
Camilla, cstorit Cu Botez ; si
VICTOR LIIPU, Cdpitan de cavalerie, n. 1862. CAsatorit
cu Sophia Lapatti, avdnd copii pe: Corrael-Nicolae, n.
1888;i Paice.
Din alte ramure, e familia Lupu din Bucovina, din carf:
Baron IANCU LUPUL, Maresal al Bucovinef, etc.
24

www.dacoromanica.ro
 MAGHERU
(VALACHIA)

DOBRE OT MAGER trdia la anul 1702 in Oltenia, insurat

fiind Cu Nastasia cdlugdrita. (doc. din 1702; Arh. St. B).
DinteansiI se nscur doI copiI, o fard sotia luI Matef
din Pat-Mani, si o alta, a luI Popa Barbul ot Tetoi.
Acestia sunt pote strmosiI familieI Magheru, care 41
deriva numele de la localitatea Mager.
ARMWL SERBAN MAGHERU, avea acest rang la anul
1810. La biserica de sub deal din BrzeI de Gilort, se
afl mormantul sal. Pe piatrd e scris: sub aceast sfnt
piatr se odihnesc oasele fposatuluI robul lui D-zeil dum-
nealuI Vistieru Serban Magherio, si s'ail pristvit la Ia-
nuarie 6, leat 1817. (V. Stefulescu. T. Jiil. p. 199).
GENERALU GHEORGHE MAGHERU, (1804-1875). In com-
pania din 1818, In capul pandurilor servi armata ru-
seascd. In 1846 a fost prefect de RomanatI, si apoI a luat
parte in 1848 la miscdrile revolutionare. Membru al
guvernului provizorid si comandant al militiilor si vo-
luntarilor ; apoi guvernor al Olteniel, organiztor al mili-
tiilor, avand sub comanda sa peste 6000 de oamenl.
La 1857 lua parte In divanul ad-hoc, luptnd pentru unire,
t 1875 si inmormnta't la Targu Jill. El avu bdetI pe :
GEORGE MAGHERU, cdsltorit cu o Prisiceanu avand cincI
ill (actualiI):
ALEXANDRU, cApitan de cavalerie, cds. cu Simka Gher-
mani, ADRIAN, fost magistrat, ANTON, GHEORGHE i.. TITU.
Colonelul RomuLus MAGHERU, al maI mic al Genera-
luluI, fost adjutant regal, f 1896. Din cdatoria cu Ana,
fica luI loan Ghica, a avut 2 copii.

www.dacoromanica.ro
 MANES CU t
(VALACHIA)

BasarabI de la Mdnestf. Ramurd a Principilor Basarabf.

Autorul ef este Mihnea cel 1-65, principele Muntenief
(1508-1510). In privinta filiatiunel acestuia se presupune :
sail c e fiul 'uf Vlad Calugrul W. Basarab 1481-94; sail
al luf Drace armasul de Mdnestf.
Vechile cronice romdnesti (cron. anonim; mag. ist.), a-
firmd aceasta din urmd, precum i Odobescu ; pe cdnd
unele documente par a ne ardta pe Mihnea ca fift al kif
Vlad. Nof, inregistrand ambele versiuni (v. Basarab),
vom urma pe cea de-a doua.
DRACE ARMAWL DIN MA.NETI, trdia pe la finele secolu-
luf XV, ca stdpdnitor al mosief Mnestf din Prahova, pe
rnalul Cricovulul, unde pe o culme mal semeatd a coastei
sta, pe la leatul 1500, ceatuia luY Dracea Armasul din
MAnestip. (Odobescu) Odobescu descrie in mod admi-
rabil moartea acestuia, viata i domnia fiului s Mihnea,
moartea liii, precum i lupta neimpdcatd a Mdnestilor con-
tra Basdrabilor, ca si o restaurare din cele mal' frumoase
a traiului domnului si boerilor de atuncl. (Mihnea cel r'e.
pag. 46).
Cronica anonimd a Valachief de la descAlecdtoare, Cro-
nica luf Constantin cdpitanul, etc., ne spun cd Mihnea
Vodd erea Ifeciorul Dracei Armasul den Mnesti.
Dracea, marele armas, se ndscu inainte de 1440, si muri
la anul 1508, chiar in ziva cand fu ales domn fmi se-11 :
MIHNEA I VODA. CEL RED' , care se ardt. de O grozavd
asprime Catre boeff si incepu o persecutiune neimpdcatd

www.dacoromanica.ro
 328

contra Basarabilor. Domnia sa e relatat de vechil croni-

cari ca foarte aventuroas, fiind silit in cele din urm a
fugi la Sibi, unde fu ucis de un srb IaxicI, pus de boeri..
Domni intre 1508-1510. Din jupanita Smaranda, sotia sa,
avu pe :
MIRCEA CIOBANUL Vv. Domni in Valachia in dou randurl
cu mare cruzime : de la 1546-1554 si 1558-59. In prima
domnie, continua persecutiunile parinteluI sti contra Cra-
iovestilor ; nemultumind pe Turci e scos din domnie, si
inlocuit cu Patrasco cel bun, dup :moartea carui revine
domnind pand in 1560 cand moare. BoeriI din Cra-
joya gonesc atuncI pe fiul i sotia sa. Doamna lui Mir-
cea erea faimoasa KIAJNA, fica lui Petru Rares, Voevodul
Moldovei. Ea a rmas vestit in cronicarl prin caracterul
el groasnic i neimblanzit. (v. Odobescu, In nuvela istoric Doam-
na Kiajna). La moartea barbatulul ei, ea reusi a pune
Domn pe PETRU SCHIOPUL, fiul ei iubit, care domni in
Muntenia intre 1560-1567 si apoi in Moldova de dou6
off, de la 1574-1580 si apoi 1582-1591; in total 21 ani.
Alt-fel de cat tatal sell, el multumi pe boerl in ambele
frI. Mari tributul catre Poartd, si in ultimii anI af dom-
niel" in Moldova, inchee un tractat comercial cu regina
Elisabota a Angliel. Proteja in acelas timp si Catolicis-
mul. El avu un singur fi STEFAN, care nu domni, si care se
vede pe un portret contimporan, alturi cu tafl
(v. Hasdeii. Columna, HI).
Odobescu nareazd episodul suroreI sale, fiida Kiajnef,
blanda i frumoasa ANcuTA, pe care mama sa voia s'o-
marite luI Andronic Cantacuzino, dar care se casatori cu,
iubitul el RADU S0001, fiul marelui Vornic Socol, inrudit
Cu Basarabif, retragandu-se in vechile cladiri ale acestuia,,
pe malul Motruldf. Ura mamei sale o urmari insa nein-
cetat, tinrul Radu comisul fu ucis in mod mizerabil, iar
domnita dispru, stingandu-se mal tarziu chiar in fata
crudeI sale mume, dupa ce traise ascunsa i nenorocita,
pe locul unde legenda zice cd s'a zidit monastirea dintr'un,
lemn.

www.dacoromanica.ro
 -- 329 --

Al doilea fi al KiajneI i al luI Mircea, este ALEXANDRU

VOEV. domnul ValachieI 1567 1577, dupd fratele sti
Petre. El muri la 1577, si avusese de sotie pe o Grc.
din Constantinopol. Doamna Kiajna pieri ucisd (1574), de
buzduganul moldoveanuluI jupan Dumbravd Vornicul.
MIHNEA u TURCITUL, fiul 1111 Alexandru, urmd ca Voevod
al Munteniei de la 15771583 si al doilea rind 1585-1591;
fiind la m6rtea tatluI sg (1577) In virsta de 17 anl. In
riValitate cu Petre Cercel, reuseste a se scdpa de acesta
In a doua domnie, la sfrsitul cdreia se duse la Con-
stantinopol, fcndu-se musulman sub numele de Me-
hemed-Beg. Cu sotia sa, legendara Doamna Neaga, avu 3
copii, din carI fml cel mare se turci ca si tatd1 s. O
flia.' a sa, lud de sot pe italianul Bartolometi Minetti; iar
RADU MIHNEA VOEVOD 1616-1626, fiul luI Mihnea II, urrnd
la Tron in Valachia 1111 Radu Serban Bas. El domni
in ambele ten: In Valachia de la 1611 1616, apol Mol-
dova 1616-19; Muntenia 1620-23 si Moldova 1623-26.
Tinea o curte strdlucitd cu boeriI, cheltuind sume enorme,
mar ales la Constantinopol pentru domnie. Aducnd multf
GrecI printre boerI, mariI boeri a trif ridicatI de B'r-
can Stolnicul, fac o rscedd ; dar Mihnea ii prinde si de-
capitzd 14 din eI (1616). (v. cronicele timpuluf, mag. ist. II. V).
Radu fiul luI Mihnea, fusese ascuns de mic inteuna din
mondstirile de la Atos, de Catre mama sa, spre a nu fi
trecut de tatal s'al la religia mahomedand El moare
la 1626, inc tinr, ca domn al Moldovei. Din sotia sa .
avu 2 fete, din carI una lud in cdstorie pe un grec Con-
stantin Batiste Vecelli, boer favorit al luI; iar cea alt, Ca-
terina, era sotia lul Moise Movild Voev. al MoldoveI.
ALEXANDRU COCONUL, fiul stl, n. pe la 1608. Domni 1623-30
In ambele t6rI ; Prima ara In Valachia 1623-27, con-
timporan cu tata s'al in Mold. Fuseserd ajutaff in aceasta
de influenta lu Scarlatos, grec din Consta ntinopol, pe a
cdruI fic' Ruxandra o tinea de sotie Alexandru Voev., care a
doua oard in Moldova domni de la 1629-30. Retras apoi. la
Constantinopol avu un fitl, pe

www.dacoromanica.ro
 - 330 -
RADU DIN MANEsn (n. Constantinopol dup 1635), despre
care nu ni s'ad transmis multe, si care e tatl lui :
UDREA LOGOFETUL, care locuia mosia sa pArintsca." de
la Mdnesti. Fiul sal' este
Comisur, BARBO MANESCU, care tria pe la jum tatea se-
coluluT XVIII, si avu fia. pe
SMARANDA MANEASCA, ultima dintre Mnesti, cAsdtorita
pe la sfarsitul secolului din urind cu doctorul SILVESTRU
FILLITIS. Din acsf cAstorie, dinsa avu 3 fif: pe Constantin
Filitis, pe Irina, sofa doctorului Caracas, si pe DIMITRIE
FILLITI-MANESCU, care lu numele de familie al mameT
sale, numindu-se 3linescu. Acesta insurat Cu Elena Assaki
avu 3 copiI, anume :
Elena Mnescu, cskorit cu Constantin adaceanu; Maria,
Cds. cu Teodor Vdcdrescu;
APOSTOL M.kNESCU, fost senator, t fr urmasT in 1896.

www.dacoromanica.ro
 MEHEDINTEANII
(VALACHIA)

Veche familie, stinsd, numit ast-fel dupd judetul Mehe-

dintl, de unde erea bastinas i avea marl proprietff. Ea
s'a ilustrat la inceputul veaculuI XVII prin Lupul marele
Paharnic.
Dup documentele mosiilor Erghevita si Tntava (Ilfov),
ale Monastirel Tisrnana, se vede cd la sfirsitul secol. XVI
tria doI frati MehedintenI:
SARBIn. mare stolnic, care tria in dilele lui
Viteazul i muri la anul 1603, neavAnd urmasi. Sotia sa
erea Marina (1620), care avea nepot pe Lupul.
POPA STAN, citat la 1594 cu fratele sal S'erbu, a murit
pe la 1600. A rmas vestit Iiind-cd s'a luptat Cu mare vi-
tejie contra Turcilor. (y. Odobescu An. academ.) El e numit
Popa Stan ot (de la) Cernet. Murind, fu ingropat la
MAndstirea Tismana, impreun cu fratele s S'rbu. Poate
el e tatAl (?) faimosului Lupu. Pi avu pe NECULA zis
Taculei din Erghevita, care muri tin& asnd o fatd orfand:
Zamfira, care trAia incA pe la 1710. (Doc. Arcbiv. St. B.; Monas-
tirea Tismana).
LUPUL VEL PAHARNIC MEHEDINTEANUL, la anul 1617, in
capul boerilor ce urati pe GrecI, gonete pe Alexandru
Vodd, ornoar pe boerif i negustorii Greci, venind in
ar cu trupe din Ungaria. Ajutor al sal, erea Buzdugan
Cdpitanul, care in scurt timp jefui i ucise pe toff Grecii,
devenind ast-fel ambif stpftril al triI. Eugel zice: cLupul
s'a silit a tine domnia trii muntenestI si Divanul turcesc
nu Pail primit atat pentru masacrul Grecilor cAt

www.dacoromanica.ro
 332

pentru ajutorul unguresc cu care venise. Fu numit domn

Gabriel Movild, care venind in Trgoviste, in primul rind
nu cautd de cat a pune mana pe viteazul boer. Fu prins
Lupul paharnicul Mehedintul cu Buzdugan Capitanul,
dandu'I in mana Pasei, Indat II' intepd pe amandoi, si
asea s'ad sfirsit viata lOr. (Cronica anon. in magaz. istor.
VI, 309).
La anul 1646 (7154), se fondeaza, in timpul domniei lui
Matel Basarab, manastirea Topolnita din Mehedinti, de
catre LUPUL BULIGA VEL CAPITAN. Acesta erea din neamul
Mehedintenilor, si de sigur fiul marelui paharnic Lupul
Mehedintean ul.
Mandstirea se aflai pe valea riului Topolnita, pe o colina
imprejurata de trei vai adanci, la trei ore de Severin.
Printre ctitorii Mndstirei, odinioard infeodata ca schit
M-ref Tismana, mai sunt :
jupan BARBU Cu fiI Se, jupan RADuL, jupan CUREA vel
paharnic fiul lui Lupu, ale cdror portrete se atla in bise-
rich', toff din familia Mehedintenilor.
Inscriptia suna : .... Truditus'ail si s'ail ostenit de o all
zidit din temelia el robul lui Dumnezeti jupan Lupu Buliga
vel capitan i jupanita Ego Stanca, i sin ego Curia spatar,
i Stoica, veleat 7154...h. (v. Bilciurescu Mon. din Rom. p. 167.)

www.dacoromanica.ro
 MERIANLI" t
(vALAcinA)

Origina acestei familiT este aceiasi cu a Bucsanilor.

BARCAN VEL STOLNICUL, care faca revolutia boerilor din
1611 in potriva luT Radu Mihnea, si care pieri in acel an,
e numit de cronice : un boiariti mare, Borcan vel stolnic
de la Merisanl, ear de mosie se trdgea de la Buxiani.
(Cron. anon. magazin ist. IV, 306). (v. Bucsanu).
Bdrcan era fiul luT Petru sail PATRWO logoftul, care
de asemenea erea fiul luI STOICA BANUL, ce trdia in se-
colul XVI, fiind primul cunoscut din acest vechiil neam.
BARCAN clucerul, fost si vel ceaus, fiul lui Brcan, a
avut 2 fil : Staico si Drgusin.
STAICO MERIANUL marele paharnic, e un personaj cu-
noscut in istorie. In timpul evenimentelor din 1674, ja parte
la ele. Erea insurat Cu MF.rica sora luI Mares Banul Bd-
jescul. La 1693 sub Brancoveanu, Staicu vel paharnie
impreund cu Preda Proroceanul, Milcoveanu s. a., merserd
la Poartd cu plngeff contra DomnuluT, voind a lua -eI
domnia tril. Cronicele, in special a lui Radu Greceanu,
vorbesc pe larg despre evenimentele de atuncT.
Paharnicul Staico fu prins la Constantinopol si adus in
tar., Cu cei alti boeff. Dupe" multe judecdti, el fu spdnzurat
la Bucurestl in Tirgul de afard, lar Proroceanul la RuOT
de Vede. (y. pe larg. magazin istoric, tom. IV, p. 199-205) (si
Prorocean u).
Staico de la Merisani, fusese inca de mult logofe't de
visterie si vistier. CopiI si cu Marica, a fost: BADEA CA-
PITAN MERI5ANUL, 1704, si

www.dacoromanica.ro
 8134-

CONSTANTIN MERISANUL, 1704 etc. insurat cu Ilinca fata

Bade Berendehl, care dupe' moartea ILA s'a cdlugdrit sub
numele de Irina Monahia. (Act. din 1760) Fiul lor, TUDOR
Merisanul fost paharnic la 1752, a murit Inainte de 1760,
fiind in vxstd de 29 anl, i frd copii.
DRAGUSIN VISTIERUL Merisanu, fratele marelul paharnic
Staico, fiu lui Bdrcan, trdia incd pe la 1700. Documente
posterioare il citeazd la 1704, 1745, etc. (Arli. Stat. Buc.
Stoenestil din Muscel i Cucuteni din Dambovitza, ale nea-
mului Merisenilor).
BARBU MERISANUL marele Vornic, fiul s, fost mare
sluger 1715 si vel pitar la 1718. Cronica povesteste in
acest an despre dnsul, sub Vodd Mavrocordat (1718): Din
toatd boerimea ce erea totT odihniti alce in tara, sculat
un boer anume Barbu Merisanu PITAR MARE, fugit
la Nemti peste Olt, neavnd nicl-o nevoe de domn, si Inca
cinstit boiar mare si maT bogat decht altI boeri A scris
Maria sa la generariul Nemtilor si bdgat in inchisoare
grea, pre ticditul pitar Merisanu. Doud pricinT Fail adus
pre el la aceastd nevoe: una bogdtia, alta fumurile desertd-
ciuneT care'i intrase in cap, precum odinioard intrase i in
capul unchiu-sM lui Staicu paharnicul Merisanul, carele
umblnd dup acele desertdciuni, aducandu'l Constantin
Vod. de la Tarigrad In obezi si in cdtusi, Fa spnzurat in
trgul de afard, i acest nepot al lui Barbul Pitariul, .si se
pare cd iar acel sarsit va da ca si unchiii sci Staiku pa-
harnicul... (Radu Popescu, Cron. in mag. ist. IV, 116).
Mai trzi, Barbu pitarul se intoarse din Oltenia avznd
cd acolo nu poate trdi cu fiend, fiind ertat de Vod5. Ma-
vrocordat de pribegirea lui (1718), si deveni mare vornic
cum il amintesc niste documente.
Barbu Merisanu avu 2 copii: o fatd, sotia biv-vel co-,
misuluT Constantin Florescu; si un fiii IORDACHE MERI-
SANU, 1736.

www.dacoromanica.ro
 MICLESCU
(MoLoovA)

Strmosul acestef familii, dovedit printr'un ispisoc (act)

din 1438 si apol 1464, (6946 si 6972) erea : STANCIU, COMiS
STAROSTE, care avea de sotie pe Anusca, de la care
sase copil. Fratele lui Stanciu erea IvANcru brat Stancia
Starostea, dovedit prin ispisocul din 1507. Acesta avu
patru copii : Ana, Irina, Maria si Trifan, despre aT cdror
urmas1 nu se pomeneste.
Prin fa* starostelui Stanciu se continua filiatia, anume
prin FEDOR. Cel alti cinci : Mantu, Andrusca, Ion, Maria,
Toader, nu avurd urmasI. (documente din 1507-1650, in familie).
Copii lui Teodor a fost : Teodor, Jora, (fr copii);
PAN BORCEA VORNICUL, 1546, 1557 mare vornic al Mold.
Acesta e tatal : IONASCU DIACUL din Gugesti (1600), care
avu patru copii, dintre cari : DUMITRASCU Si
GRIGORE PAHARNICUL, ambil dovediti prin hrisoave dom-
nesti din 1645, 1657 si 1663. Grigore paharnicul a avut
fe ci or pe :
Mamie LOGOFRT G-AVRIL MICLESCU, care, erea mare pa-
harnic in divanul liff Constantin Duca din anul 1701, apoi
mare vornic de tara de sus la 1716, printre boerii de sfat
ai lui Voda Racovitza.; in fine la 1727, creat mare Lo-.
ge& de Grigore Ghica W. (v. etop. ed. Kogalnic. t. III,
El a avut dou sotif : 1. Fica logof-
126, 157; II, 269).
tuluI Tudosie Dub, i 2. Balasa, fica Hatmanului Mo-
reanu ; avand mai multi copii.
Fratele lui Gavril Miclescu erea : VASILE MICLESCU jic-
nicerul, care a avut de sotie pe Maria fata vistierului Va-

www.dacoromanica.ro
 336

sile Ghenca, dintr'o veche familie moldoveana. (Acte dove-

ditoare din 1731, etc.) Descendentil si se sting dup trel ge-
neratiI, rmaind numal aI luI Gavril.
Din cel nou copiI aI sk, Gabril Miclescu, a avut urmasI
prin dol : Constantin si Sandu.
SANDU MICLESCU a dat nastere 11.1i ION MICLESCU, fost
mare vornic al MoldoveI, care la ia.'ndul ski avu fifi pe :
COSTACHE Miclescu, proprietarul mosik Miclestl, rmasa
In aceasta brans. Fiul lui Costache este: ILIE MICLESCU.
CONSTANTIN Miclescu, fiul luI Gavril, avu fiil pe
SANDU Miclescu BANUL, care e tatal
CONSTANTIN MICLESCU, fost mare vornic de tara de sus:
(1760 t 1830). Poseda In Moldova 18 mosiI. Insurat cu o
Varnav-Liteanu a avut cincI bdeti si dou fete :
IORDACHE vornic de tara de sus; COSTACHE vornic ;
Mitropolitul SOFRONIE al MoldoveI i Sucevel, t la mon.
Neamtu ; Alexandru si Scarlat carI avura' copii; si fetele
una maritat cu vornicul Basota si alta cu Hatmanul Bol-
clur Costache Ltzescu.
ALEXANDRU MICLESCU, mare vornic de tara de sus,
insurat Cu Catinca Rallet, a avut 3 copii : ALEXANDRU t,
sotie Caterina Glogoveanu, Natalia casatorita cu Colonelul
Obedeanu, si Lucia cu Al. Sutzu.
Marele LOGOFET SCARLAT MICLESCU, cel maI mare
din fiiI vorniculul Constantin, si frate cu Iordache si A-
lexandru. Fost candidat la domnie. t otravit. Insurat
cu Maria Beldiman, a avut urmatorif 10 copiI :
Fete: Agripina colonel Ghika ; Smaranda i Eugenia
calugrite ; Eufrosina Mavrogheni, Catinca Canano, Zoe
C. Miclescu ; i PROFIRA sotia lui DENIETRu Miclescu, fost
adjutant domnesc al lul MihaI Sturdza. (Din care 3 fice :
Zoe, Maria Catargi i Smaranda Septilicf).
DUMITRACHE MICLESC (1821-1896), om politic : fost
ministru al dreptateI sub Ghica si Al. Cuza. Are fiI
(actuall) pe : VICTOR Miclescu, magistrat , cask. cu C.
Boerescu, si CONSTANTIN MiclescU.
MITROPOLITUL CALINIK Miclescu (1822-1886). Om eru-

www.dacoromanica.ro
 337

dit i prelat Cu o mare autoritate; fost pe rand Episcop

de Hui, mitropolit Moldovei i SuceveI, 1865; in fine
ales (1875) mitropolit primat al Ungro-VlahieI. t 1886.
NICOLAE MICLESCU, fratele precedentilor, avu fiti pe:
CONSTANTIN 1VIICLESCU (act.) cdsdtorit Cu Sultana Prdjescu;
In fine :
IoRGu MICLESCU, proprietarul mosieI Cdlinestif, unde
se afld si vechile acte ale familiei. El avu cincI copiI (ac-
tuall) : SCARLAT, IOAN CdSdt. CU 0 CantaCUZinO, DUMITRU
cdsd.t. cu A. Sutzu, GEORGE MICLESCU cdpitan de artilerie,
cdst. cu Olga Cantacuzino; si Ema cdsdt. Cristescu.

Din cele alte ramure ale faminei sunt descendenti:

Emm MICLESCU sub director al cdilor ferate, inginer, cast.
cu Sasa Grecianu. (2 copil).
Bransa de la Roman : EMANUEL Miclescu magistrat
ANDREI Miclescu, etc. apoI: IORGU, ERNEST Si EUGEN
Iorgu Miclescu, de la Roman, etc.. .

(Br. de la We'rlad): CONSTANTIN Miclescu, proprieiar etc.,

De la Botosanl i Dorohoi : ALECU, MIHAI, IOAN
VASILE MICLESCU, etc.

Armele familiei sunt: fund verde din care se vede nu-

maI le chef ; o cetate cu douA turnuff si poartd de aur,
d'asupra cdreia intre turnurl se afid incrucisate o sabie
ocheie. Acest blazon aminteste cetatea Hotinului uncle
pe vremuff a fost castelani, i unde traditia spune
un Miclescu a invirrs pe Turd.

www.dacoromanica.ro
 MOTOC
(MOLDOVA)

Veche familie moldoveneascA, cunoscut inc de sub Stefan

Vod (sec. XV) ?
Documentele ne arat cu sigurantd pe un GEORGE MOTOC,
uricar sa scriitor in divan, la anul 1548 (7056), care e tatl
faimosuluI boer Vornicul Ioan MOtOC.
MARELE VORNIC MOTOC, boer vestit pe la jumtatea secolului
XVI. Il gsim intdia in documente din (7060 April) 1552-1559,
ca mare Vomic al MoldoveI. Invingnd pe Alexandru La-
pusneanu, Despot Eraclit Vod, dup cum ne spune Nicolae
Costin: ales-ail patru boeri de credint, pe care ati lsat toat
c.rma triI, pe Stroici vel logofet, pe Barnov Hatmanul pe
Motoc vel vornic si Grigore Leveles.... (let. II, 437). Insa acest
boer prsete pe Domnul s cu partida lift Toma Hatmanul
si alti boeri, cad aveati viclesug ascuns in inima lor asupra
DomnuluI lor, lui Despot Vod. Motoc joacd un trist rol
In aceste evenimente. Toma se si urc pe tron la 1564, dup
ce omorise in mod mizerabil pe Despot, dar peste putin trebui
s fuga la venirea viteazului Alex. Lpusneanu, esi a trecut
In tara Leseasc cu sfetnicif sI, cu Motoc Vornicul, Cu Spancioc
i Veverit Postelnicul... etc., asec,lnduse la Liov. Prin st-
ruintele lui Lpusneanu, regele PolonieI omoar pe stefan
Toma, impreun cu Motoc i Veverit. Ast-fel ne spune
istoria despre moartea acestui boer, in Maiti 1564.
Despre moartea luI, vorbeste C. Negruzzi in admirabila'I
nuvel istoric Lpusneanu, fcnd ca acest domn, in urma
omorirel celor 47 de biped, s dea in rnainele poporului re's-
buntor pe Motoc, care fu sfiiat.
Dup cum se probeaz prin acte, el avu 2 fii, pe : Onciti
TOADER MOTOC. Acest din urm e tatl lui GEORGE MOtDC
TORNICUL. (Arh. ist. de Hasdet, t. II).

www.dacoromanica.ro
 339

ONcre MoToc fiul m.-vorniculuI Motoc, avu de fic pe

ILEANA Cujboae, sotia vornicului Cujb. Ea vinde, printr'un
document din 14 Ianuarie 1643, vruluI sa George, jumtate
din niste sate. Prin acest act se dovedete filiatia i inrudi-
rile. (Arh. de Hasdeil).
Domn4a,VmRA, sotia viteazuluf domn al Moldovei Rsvan-
Vod., (1594-95) erea nepoata vorniculuI Motoc. (v. Hasdeil.
Re'svan i Vidra, poem. dram.)
Un NicoARA MoToc, ne e artat de documente ca mare
vtaf de Dorohoi, in Nov. anul 1615.
La 1657, inteo mrturie a Divanului gsim pe CONSTANTIN
MoToc, vel sluger.
Vestitul mitropolit VARLAAM al Moldovel erea din aceast,
familie. Mitropolit al Sucevei in 1632, s'a ilustrat pe timpul
domniei lu Vasile Lupu, prin aprarea bisericei i publicarea
de cdrtI religio . Prsi scaunul la cdderea lui Vasile V.
i muri in 1675.
ILIA MoToc vel medelnicer, la anul 1681, in timpul domnieI
lui Duca Vodd, emigreazd Cu mal multi boeti, nemultumiti de
domnia execrabil a acelui domn : oDubAil vel sptar, Ilie
Motoc vel medelnicer, Ilie Drgutescu vel arma, Niculai Mur-
guletz ftori logoft, etc fugit-ati atuncea toti in tara le-
eascA... (N. Costin. Letop. II, 23).
El se stabilir in Polonia. In 1695 regele loan Sobiesky adre-
seaz o scrisoare boerilor emigrati : Ctre nobilii Ilia Motoc
i Nicolae Murguletz. (Hasdeli; Archiva, III 263).
Aproape contimporan cu dnsul erea : MoToc JICNICERUL, de
sigur rud de aproape. Pe acesta ni'l arat Neculce printre
ceI 24 de boeri ce ail plecat in Rusia, impreund cu domnul
lor Demetru Cantemir la 1710, stabilindu-se acolo. (Letop.II,
p. 332).
La 1815, dup cum ne spune Const. Sion, trdiail : paharnicul
TOADER MOTOC, t frd copil, i slugerul PAVEL MOTOC.
Cu timpul, aceast familie mare decdzu, i se gsesc chiar
astd-z1 mazill i monenl in tinutul Neamtu, purtnd numele de
Motoc.

www.dacoromanica.ro
 MOVILA
(MOLDOVA)

Okolski, istoric si genealogist polonez, in Orbis po-

lonus (tom. II pag. 229, etc.), vorbeste despre origina Mo-
vililor, urcandu-se la romanI. EI ereati coboritorI ex
familia Mutiorum magna et suprema Martis....,
primit in frile romane supranum ele de Movild, pentru-cd
ripele DundreI le-a umplut cu movili de inimicI.
Aceast familie Minus, e aceas antia. gens Mucia, ilustrd
la romani. Din ea gAsim pe faimosul Muciu Scevola, la
an. 507 a. cr., ilustrat in resboaele Etrusce ; Quintu M. Sce-
vola, la an. 217; O. M. Sc. augurul la 47, etc. Mal' tarzia
dup6 Cr. pe Valerius 1VIutius.
Un urmas al acestuia, strdmutat in Orient ar fi trunchiul
ramurei ce veni in patile noastre : Mums ex Romano
imperio primum in Grcorum Imp. bellando devenit, cuius
post modum posteritas in Transylvania, Moldav. et Dacia
consedit...
Ocholski spune ch" ducesa Korecki, fiica lui Eremia
poseda in arhivele sale fragmente adeverit6re despre
acest lucru ; dar numa ata.
Din secolul XVI, la 1596, un document secret care
nuntiul papal, spune : eflieremia Mohila di casa reale,
care per merito di nobilita, descedento della casa flavia
de gli imperatori di Constantinopoli . (cit. de Papid lia-
ran. Tesaur, etc. II, 241).
In Moldova ne apare in mod cert primul din aceastd fa-
mine, in persoana lul MOVILA PAHARNICUL: pan Moghila
ciasnic, in documente si chrisoave dintre anif 1490 (6998)

www.dacoromanica.ro
 341

1507, avdnd acest titlu printre boeril Moldovenf, sub domnia

lui Stefan Voev.
Acesta e faimosul Aprod PURICE, despre cqre ne vor-
bcste cronica lui Neculce, (Let. ed. Cogainic. tom. II, 171)
in timpul luptelor luf Stefan cu Ungurif comandaff de Hro-
iot; in lupta da la Schee: ... a fost cdzut calul luf Stefan
In rsbol; iar un Purice aprodul i-a dat calul lu; si nu
putea incdleca in grabd Stefan fiind om mic. i ail zis
Purice aprodul : Doamne e m'of face movilitd si vin de te
sue pe mine si incalecd ! Si s'ail suit pe ddnsul Stefan
Vodd si aft incdlecat, si ail zis atuncf: Sdrace Purice
de of scdpa eil, si tu atunci 'ti-el schimba numele din Pu-
rice Movil. Si ail dat Dumnezeil de ail scdpat amndol;
si Fcut ARMAS mare, pre Purice, si dintr'acest Purice
aprodul s'ail tras neamul Movilestilor, de a ajuns de ail
fost si Domni dintr'acel neam.
Se zice c Stefan if dete tot atuncl de sotie pe 1iica par-
cdlabulul de Roman ; i c chiar el omorise pe Hroiot
In luptd.
Bazat pe acest legendar Purice, falsa cronicd a luf Huru
citeazd persoane cu acest flume, .incd din timpurile ante-
rioare luf Drago.
Subiectul aproduluf Movild a fost pus de Bolintineanu
inteo poezie, si de C. Negruzzi un mic i frumos poem:
Aprodul Purice.
Se constatd numai chiar prin titlu de aprod ca acest
personaj erea de neam boeresc.
Pe la 1550 si inainte, gdsim in acelas timp pe 3 Movild,
carf tog joacd un rol insemnat. El erail nrobabil frati
nepotf de fril armasulul Movild de sub Stefan Woev.
Inainte de a vorbi de acestia, gdsim pe la 1534 pe un
IVIoGHILA., care voia sd ocupe tronul MuntenieT, venind din
Transylvania ajutat de principele Stefan Majlath. (v.in mag,
ist. Laurian III, 195). Unif il numesc Moise Movild. Ha.mer
(citat dup Sincai, II, 1534) zice: Stefan Majlat aft ajutat
Cu frumoas oaste pe un oare-care boer din Moldova anume
Moghila... sa."1 facd domn muntenesc; dar red i-a fost no-
26

www.dacoromanica.ro
 342

rocul cd.c.i fu bdtut de Petru Voivodul prins de Turd,

etc... Nu stim cum erea inrudit acest pretendent Movild
cu urrnAtoriI.
Intre 1540-60, docurnentele i cronicele ne citeazd pe :
Movild logoftul, Movild parcAlabul, i Vascan Movild pos-
telnic. Am spus c probabil erail frati i Ili ai fiulul lui
Movild paharnicul.
VASCAN MOVILA MARE POSTELNIC al Mold. si parcalab: In
documente dintre anii 1549-52 are titlul si demnitatea de
Parcalab de Hotin; iar intre 1552-1556 de mare Postelnic.
(doc. Arch. Iasi). Fiind in acest rsng, dinpreun cu
fratele seil Ion logoftul, are un hrisov domnesc pentru
confirmarea unei vanzdri din 2 Maj 1555.
MOVILA PARCALABUL (sail Mohila). Parcalab de Hotin,
Hatman al Moldovei : Moghila, magister equitum. Do-
cumente din 15 Mart. 1546 (hrisov domnesc), 1548 de la Ilie
Rare 1549, 1552, etc. il citeazd ca Parcalab. El nu
poate fi identificat cu Vdscan, pentru cd se gdsesc in ace-
las an, unul ca postelnic, cel alt parcalab. In anul 1552
(7060) Movild magister equit., impreund cu Sturza Por-
tarul, aleg domn pe Joldea, dar sunt prinsi de Lpusneanu,
apoi ertati ; (incai II, BOB) iar lui Jolde i se taid na-
sul. Tot pe acest Movil II gdsim inteo deputatie in Po-
lonia.
Dupe un document al timpului, el avu de sotie pe Nas-
tasia fica lui Arbore, i patru copii, din cari: un bdiat :
Nastasia, IoNAscu, Turca i Antemia. Istoricul urmasilor
si ne este necunoscut.
ION MOVILA MARELE LOGOFT, mrturisit de numeroase
documente din (7060) 1552, 54, 55, 58, etc., si In hrisoa-
vele domnilor Moldovei, ca mare Logoft. El avu de
sotie pe Maria, fica luf Rares ; i dupd cum spune Okol-
ski, venise din par-tile Transilvaniei unde se cdstorise
cu aceast Principesd ce locuia ki Castelul pdrintesc Ci-
ceiul. (t. 11, 228 id.) : loan Movild mare laudd isi fa.-
cuse prin numele sal in Ungaria, in multe rsboae... etc.,
lud de sotie pe fiica unul" despot (a hi/ Rares.). El a fost

www.dacoromanica.ro
 343

administrator perpetuu al Valachiilor sub Principele Ale-

xandru al V. si... a fost consumat de slAbiciunea ochilor
si consumatia corpului ; si '1 rmase fii. Acest" fil sunt
patru ; iar fice dou : SCHIAUNA i Greaca. Cea d'antai dupe"
cercetArile detaliate ale d. Urechi, a fost sotia marelui
Hatman Isaac Balica ; si de acea domnul Eremie Movild
numea pe acest mare boer frate, dup altii fiind-ea." erea
frate vitreg- cu lisul domn.
Despre TEODOR, Stim c a zidit Mon. Teodorenii din Bo-
tosani ca Postelnic, si pare c a murit frd urmasi. Vom
vorbi pe rAnd despre eel alti frat" : Eremia, Petru si Si-
meon, incepnd cu al doilea care n'avu urmasi.
GEORGE MOVILA., fiul vel-logofkuluI. Episcop de R5.-
d'uti In 1580; apoi MITROPOLIT al Moldovei si Sucevel
(1589). La 1592 se retrage din Mitropolit de Suceva si re-
vine in 1597. In timpul lui lancu V. Sasul, dup cum
spune letopisetul (Vornic Ureche. Ed. Cog. I, 234), C ne-
putnd suferi boeriI mizeriile acestui domn mai vrdtos
Movilestii, Vlklica George, Eremia Vornicul, carele
fost i Domn, si frate stl Simion Paharnicul i Balica
Hatmanul, sfAtuit in taind ca s." pribegeascA.... si
toff a trecut in tara lesasc. (1583).
EREMIA MOVILA VOEVOD, Domn al Moldovei 159-1607.
In 1595 veni din Polonia cu ostirile lui Zamoisky spre a
ocupa tronul ; pe atuncea domnea viteazul Vodd Stefan
Rsvan. Acesta fiind gonit,,incercui sa' recapete tronul, dar
fu invins, prins si decapitat (dup altii tras in teapd).
Eremia M. ocupAnd tronul, se pleca cu desdvarsire Polo-
nilor, devenind chiar tributar al lor. Inimic de moarte lui
Mihai Viteazul, acesta coprinde 1VIoldova si'l gonete in
1600; dar pe urm, infrant si trddat, viteazul domn moare
asasinat la 1601, chnd Movild vornicul ja tronul Moldovei,
dup ce tot prin ajutorul Polonilor, incercase s stabi-
leascA in Valachia pe fratele st Simeon. El avea putini
partizani, de Ore-ce poporul i multi boeri il urail din
cauza politicei sale Polone. Muri in domnie in August 1606,
de un atac de apolexie.

www.dacoromanica.ro
 344

Sotia sa ELISABETA, erea o femee foarte energicd, dar

ambitioasd i intrigant in acelas timp. Dupe moartea so-
tuluI er, cduta prin toate mijloacele a asigura tronul fiuluI
el Constantin, ajutat fiind de PolonI, in contra lui Mi-
hail full lui Simeon W. ajutat de Turd. Prin marl' sacri-
ficiI, Constantin obtinu tronul in 1607. Cnd se ivi preten-
dentul Stefan-Bogdan, aceastd Doamnd conduse singurd
trupele contra celor ale boerilor carI sprijineaa pe Bogdan,
invinse. MaI trzia fiul eI Alexandru (1616) fiind prins
de Turd, ea Impreund cu fiii fu silitd a Imbrtisa religia
mahomedand. Xenopol, III, 900).
CopiI luI Eremia Movild i aI ElisabeteI, furd : Constan-
tin, Alexandru, Bogdan ; apoI 4 fete mdritate in Polonia,
anume : IRINA, (Regina) cu MihaI Coribut, duce de Wis-
noviecki ; MARIA cu Stefan Potocki, palatin de Braclavia
CATRINA, mdritatd cu Ducele Samuel Corecki; in
fine ANA, mdritatd 1. cu Maximilian Przerebski, castelan
de Siradia, palatin de Lenticia, Litinia, etc; apoI cu Ion
Szediwoj Cz. ; al 3. cu Vladisl. Myskowski, Voevod de
Cracovia ; i al patrule cu Stanislav Potocki bellidux Po-
loniae. O relatiune polond din sec. XVII, o defaimd
grozav (sub titlul de Lugubre. monumentum). (vezi Te-
saur de Papiii Il. II, 140). Ea muri in 1666, dupe ce exersd o
influentd nefastd a Polonilor asupra MoldoveI ; lucru de
alt-fel comun in familie, si care pe lnga bine, ii aduse mare
red si maI ales teriI. Moldova
SIMEON MOVILA. WOEV., fra,te cu Eremia si mitr. George.
In 1601, dupe bdtdlia de la Teleajen, nenorocit. pentru
1VIihai-cel-mare, ocupd Cu ajutorul lui Zamoisky Hatman Po-
lonilor, tronul ValachieI, pe care acestia incep s'o jefuiascd.
FratiI BuzestI adund armat. in Oltenia, si gonesc ostirile
lui Movild din tara. Aceasta pe cand MihaI erea in Ar-
deal ; iar cnd dansul muri, boerif aleserd domn pe Radu
Serban. In Moldova, Simeon IVIovild vine la tron in
1607, imectiat dupe" moartea fratelul sea, pe cand copiil
acestuia ereaa incd minorT; dar peste putin moare otrdvit

www.dacoromanica.ro
 - 345 -
de boerii nemultumiti (1607). El Ids urmdtorii fiI Mi-
hail, Gabriil, Petru, Ion si MoIse.
Fiji lui Eremia Movild sunt :
CONSTANTIN 1VIOVILA W., domn al Moldovel (1607-1611),
ocupd tronul Cu ajutorul Polonilor, i i urma a daruri
bogate trimese la Constantinopol. La anul 1611, intrand
In lupt cu Stefan Torna, acesta Il invinge si-1 ineacd In
riul Nistru, ocupand tronul.
ALEXANDRU VODA. MovrLA, al doilea fifi al luI Eremia, in
1615 se ridicd cu armatd prin ajutorul mamei sale, si in-
vinge pe Toma, urCandu-se pe tron pentru putin timp.
Nefiind agreat de Turd: din cauz c erea prieten Polo-
nilor, Prta numi domn pe Radu Mihnea, In 1616-, iar
Movild fu prins impreund cu mama sa, cu Bogdan, Cu
Gorecki, si dusi captivi in Turcia. Aid spre a scpa de
moarte se acurd musulmani.
Al treilea fi al lui Eremia i frate cu precedentil, erea
BOGDAN, despre care stim ca.' a murit in Turcia.
Fiji lui Simeon Vodd:
MIHAIL saa Mihdias Movild VOW., luptd in 1608 cu vrul
sii Constantin pentru urcarea pe tronul Moldovei ; reusi
ins acesta din urmd.
GAVRIIL MOVILA VODA, domnul Valachiel (1618-20).
Alexandru Ilias fu gonit din tara (1618) si multime de
Greci omordti de boerif tdrei, in capul cdrora se afla Lupul
paharnic Mehedinteanul. Prta, prin stArdintele Polonilor,
numi atunci Domn in Muntenia pe Gavriil, fiul lui Simeon
Vodd. El trimise pe Mehedinteanu ca M,are-Spatar, la Si-
listra in ajutorul lui Schender. Acesta prinse pe viteazul
boer, punandu-1 in teapd (1618). Dupe' o domnie de mai
putin de 3 ani, Movild fu mazilit i Inlocuit prin Radu
Mihn ea .
PETRU MOVILA. MITROPOLITUL, al treilea fid al lui Simeon
(1597-1647). Dupe' ce studid in Polonia, fiind apoi vicar
al bisericel ortodoxe din regat, la anul 1632, tindr inch,
fu indltat mitropolit al Kievului: Arhimandrit Pecerstei,
Mitropolit al Rutenilor, Kievulul i Haliciel si a toat5

www.dacoromanica.ro
 346

Rusia (Okolski). In Kiev el fondd un seminar numit

mai tdrziti Academia Mohileand; apol o tipografie i bi-
bliotecd, in care tipdreste mai multe opere in ruseste; din
care cea mai importanta. e Confesiunea ortodoxd din 1645,
scrisa cu ocazia SynoduluI din Iasi. Om de o mare eru-
dutiune, avu o mare influent pe timpul s, i e consi-
derat printre eel mai ilustri prelati al RusieL
Confesiunea sa, fu confirmatd ca inv6tdturd fundamen-
tal a bisericei ortodoxe, de cdtre Patriarhul Nectarie in
1652. t in 1647 la Kiev.
MOYSE MOvILk W. Domn al Moldovei in dou6 randuri.
El e fiul mal mic al lui Simeon W. In anul 1630 ocupd
scaunul tdrii prin marI sume de banf; dar inainte de un
an de domnie e scos, fiind reclamat ca partizan al Polo-
nilor, iar tronul dat lui Alexandru Ilias. Peste doi ani, in
1633, revine iardsi, voind sa prindd pe Vasile Lupu care
pretindea domnia. Turcii trecnd prin Moldova contra
Polonilor, i ludnd si pe Moise Movild cu oastea in rdn-
durile lor, MoldoveniI fug din luptd, pentru care Movil e
acuzat c tine cu Polonii, i deposedat de domnie, care fu data.
lui Vasile Lupu.
ION MOVILA, frate cu precedentul, al patrulea ca varstd
dintre copiii lui Simeon, servi si se distinse deosebit in
Ungaria. (v. si Okolski). Lotopisetul Moldovel ne spune :
Racoti Kneazul Ardealulul, aii pornit neste osfi asupra
lui Vasile Vodd, cu Ion Movild, feciorul lui Simeon Vodd,
carele erea in Ardeal asedat de dupe" fsboiul de la Ste-
fanesti, cum pomenit dupe' moartea lui Simeon Voila....
Ala schimbat Sfatul Rocoti cit Nlatei Vocla : orl teman-
du-se de imprdtie, intelegdnd de patima vizirului, ori
alt socoteald le-a venit: aCi intors pe loan Movild cu
stile inapoi si s'ad intors i Muntenii... (Miron Costin
let. M. I, 308).
Fiica lui Ion Movild, ELENA, erea sotia marelui Logortu
Miron Costin.

In timpul lui Petriceicu Vodd, gasim pe un MoVILA HAT-

www.dacoromanica.ro
 347

NiANuL cazacilor, de care vorbesc cronicele la anul 1684:

oCazacii vznd c i-a viclenit si Cunitkie Hatmanul de
a fugit, atuncea ridicat dinteinsii alt Hatman, anume
Movild Polcovnicul.
Aceasta se intdmpl in acel an in Decembrie 24, pe
cand erea un frig cumplit, i cdnd Ttarif risipird cu totul
oastea Cazacilor. (II Let. 30. Nicol. Costin).
Nu gAsim nicdeff ce legdturd avea acest principe al
Cazacilor cu Movilestii de mai sus, niel al cdrui dintednsii
erea

Un ADANI MOVILik, fill al unuia dintre copiii lui Eremia

sati Simeon, trdia pe la jumtatea sec. XVII, cdnd zidi
Monastirea Adam din Jud. Tutova.
Paharnicul C. Sion in cArhondolog-ia sa (fan]. Movil
pag. 206), spune c urmasii acestuia luard numele de
Adam, si apoi de la 4 frati Adam, pe acelea de: Serban,
Stamatin si Luca. Nou ni se pare cam suspectd
aceastd descendentd, mai ales cd e datd de Sion. El zice
cd pe timpul sal nu mai eread adevrati 1VIovild de cat
cei numiti Stamatin.
Strnepotul de fiti al lui Adam Movild este MEDELNICE-
RUL Const. MovILA, care se gdseste in actele de judecata
cu nepotul sri George Serban Clucer, sub domnia lui
Alexandru Moruzi in Valachia, in Noembrie 1793: 1Dum-
nealui Medelnicerul Movild fiind pmdntean din Moldova.
In actele divanului se pomeneste si de fratele sai Clement
Monahul M., cum si de tatAl Sat. (v. Urechi.Doc. din domnia
lid Alex. Moruzi, p. 462).
Aceastd familie a Movililor insd, agli e cu totul stinsd.

www.dacoromanica.ro
 Dinastia M1LT AT
Familia Musat, a II-a dinastie domnitoare a Moldovei,
dacd consiclerdm ca prima pe a luI Bogdan si a urmasilor
se-f, era de origind muntnd sa Valachd, inruditd cu a
Basarabilor, lucru care se poate dovedi prin 2 probe:
armele familiei Musat, dupd cum sunt citate si re-
produse In diferite pArti (vezi Hasdeil. In Basaiabir), ardtati o
derivare sail descendentd din Basarabl, de oare-ce coprindea
pe scut arg,intiti, 2 capete negre cu ramurd, ale Basarabilor
fiind dupd cum se stie, 3 capete de negru.
La m6rtea lui Jug,a, principe lituan, care domnise in
Moldova (1374 75), cdutandu-se un succesor de neam
domnesc, se gdsi un Musat, din Valachia. OrI, el trebue
sd fi fost rud cu Basarabii, singur acestia fiind neam prin-
ciar acolo. Apol se spunea cd Costea Musat s'ar trage
din vita despotilor serbi, care aratd cu atat mai mult eh'
rail Basarabf, cu cat am vzut c mai tot-deauna s'a
crezut cd acestia ar fi avut o asemenea origind.
In resumat, azi e definitiv stabilit c Musatif ati fost o
ramurd a Basarabilor. Trunchiul acestei dinastif e COSTEA
MusAT, pomenit in toate cronicile, insd care n'a domnit.
Numai inteun pomelnic de la mondst. Bistrita, se aratd ca
urmas al WI Lateo intre Voevozii MoldoveI. De si purta titlul
de Vodd, ca tatd a 3 domnl, niel un document nu ne
mdrturiseste domnia lui. CeI 3 fif al' si, urmard pe rand :
PETRU I MUSAT (1375-91), era ginere luI Vladislav re-
gele Poloniel, dupd alte texte cumnat, care pentru un in-
prumut ii amaneteazd Pocutia in 1389.
ROMAN I, fratele sell (1391 94), se intituleazd ((Mare
autocrat din mila D-lui, I. Roman Voevod, stdpdnitor al

www.dacoromanica.ro
 - 349 -
Moldovei de la munte -pn la mare. Sotia sa erea Anas-
tasia, fica lui Latcu Vodd. Se zice cd el ar fi fondat orasul
Roman.
Fratele sea STEFAN, nu domni de cat un an si murind,
cef do'f fiT ai sei Stefan si Petru se luptard pentru domnie.
PETRU fu ales domn de boeri (1395-99).
lupte pentru tron urmeazd dupd moartea
acestuia pand la 1401. Reusird s domneascd ROMAN II
fiul luT Petru, si apoi IuGA ri, fiul luT Roman I (1400 401).
E loe s reamintim modal de succesiune la tron in trile
romne, bine inteles in timpul cand erail dinastii na-
tionale. Sistemul era electiv in ereditate, adic nu fiul mal
mare succeda, dupd cum in apus, ci acel care era ales
de boerl. Acest fel de succedere era foarte defectuos, de
oare-ce da loe la attea lupte pentru domnie, pe cari le
vedem in ambele teri surori.
ALEXANDRU I CEL BUN (1401-1433), frate CU Iuga i fiul
maI mic al lui Roman care mai avusese 4 copiT, e un
domn insemnat. In stranse legdturi Cu PoloniT ; ast-fel
ajutd contra cavalerilor Teutonl la 1Marienburg. Or-
ganizd perfect de bine tara in toate privintele. Avusese
de sotii: 1. Margareta de Losonz, fica lui Stefan de Lo-
sonz, Voevodul Ardealuldi, de la care avu pe Ilie. Aceasta
murind, se cdsdtori (2) cu Ringala (Maria), sora reg-elui
Vladislav Iagelo, de care se desparte in 1421, avand un
fia Stefan. El avea titlul de rege (Bast)6.6g).
Domnil Moldovei din neamul sii se succed ast-fel, dupd
moartea luT: LIE i STEFAN impreund 1433-44. Amndoi
fratif se luptd intre dinsii; Stefan 9rbeste pe lije, remind
domn (1447-47) cu ROMAN III, fiul lui Ilie. Acesta il omoard
la rindul sd i remdne singur (1447-48). PETRII H, fiul
lui Alexandra (1448-51), ja de ajutor pe un sef ungur
Ciopor (legendarul Ciubdr-Vod), care la moartea luI de-
veni domn pentru scurt timp.
BOGDAN, bastard al lai Alexandru I, domneste putin (1451)
fiind ucis de un alt pretins fiCi natural al lui Alexandra :

www.dacoromanica.ro
 350

PETRU ARON (1451-52 si 1456--57). Al doilea fiti al

lui Ilie domnise intre 1452-56, fiind otravit.
STEFAN CEL MARE (1457-1504), cel inaI insemnat domn
al Moldovei. Ocupa tronul prin ajutorul lui Vlad Tepes,
caruia IT plati serviciul prin nerecunoscinta. Trite domnie
glorioasd, invinse pe regele Matias Corvin in 1467 la Baia,
pe Hanul Tatarilor in ma:I multe rinduri, pe Radu cel
frumos, Principele ValachieT, in 1471. Apol pe Turd in
multe rinduri: in 1475 la Rahova in mod stralucit, la Valea
Alba 1476, etc. 0 armata a liff Albert regele Poloniei fu
sclrobita in pddurea Cosminului la 1492. Anusul cu drept
cuvint l'a denumit d'athlte du Christ (v. Duruy. moyen-fige),
pentru stralucitele sale lupte i invingeri, pe carl le intu-
nee putin unele actiunI si cruzimi neintelese, de si con-
forme timpuluI sal. El muri bolnav in anul 1504, lasand
tronul fiuluI sell Bogdan.
tefan cel mare fusese casatorit de 4 ori: 1. Cu o MA-
RUKA, de la care avu fig pe ALEXANDRU, -I- 1496, de care
ne vorbesc multe documente. 2. EVDOCHIA din Kiev,
sora tarului Simeon, de la care se nascura. 2 fiI: Bogdan-
Vlad si Petru, ambil t 1479. 3. MARIA DE MANGOP,
princ.ipesa din Crimea, din ilustrul neam al imparatilor
Comneni. De si de o mare frumusete e parasita de sotul
ei in 1475 dupd 3 ani de casatorie, pentru Maria fica lui
Radu, care avea sa' devie sotie. Nefericitd i retrasa,
Maria de Mangop, muri la 1477 in floarea varstei. Inscriptia
de pe mormantul el' din monastirea Putna arat acsta.
4. MARIA (Voichita), fica luf Radu-cel frumos; fusese pri-
soniera lui stefan, impreuna cu mama sa. Dinteansa se
nscu Bogdan H, i trai pana la 1511.
Din ficele lul Stefan ail fost: Maria, t 1516 si ingropata la
Putna, si ELENA, care se mdrita cu Ioan celtnar, fiul tarului
Moscovei Ion VasilievicY III, avand o viat foarte dra-
matica si muri la 1505. (v. Xenopol. Istor. p. 404).
BOGDAN IL zis cel orb (1504-1517) fiul mal mic al lui
Stefan, inchina in 1513 Moldova Turcilor, prin logofkul
Tutu trimes la Tarigrad. El trateaza in egal cu regif

www.dacoromanica.ro
 -- 351

Poloniei, care '1 numea: amicus noster magnificus....

etc. Cdpdtd porecla pentru defectul ce avea de a lusa.
*TEFAN-CEL-TANAR sa STEFANITA (1517-1527), fiul
ocup tronul la vdrsta de 11 ani. Condus in domnie de
Luca Hatmanul Arbore care '1 crescuse. In 1518 se incheie
tratatul cu Polonii, in cari se mentine titlul de amicus
sincere dilectus pentru Principele Moldova In 1523, el
omoard pe Arbore cu cei 2 fil ai se, fapt care ingrozi pe
toti. Sotia sa Roxandra, indemnata de boeff, il otrdveste
la un osp6t, in floarea varsta Cad prin unele calitati ce
avea, putea ajunge un mare dornn.
Lui Stefdnitd urmeazd un bastard al luT Stefan-cel-mare,
PETRU BARES, fiul Mane' Rares din Hdrlda. El in prima
domnie 1527-38, bate pe Regele Ferdinand la Feldioara
in Ardeal, ajutdnd pe Pr. Zapolia. Atdcand pe Poloni
pentru un motiv pretextat, e invins la Obertin in anul 1531.
In 1534 a omordt pe Ludovic Gritti, trimes de sultan s
reguleze afacerile intre Rare i regele Sigismund, si care
voia s apuce domnia. In 1538 Sultanul 11 destitue pentru
necredintd, si e inlocuit cu STEFAN Locustd (1538-40), fia (?)
al lui Alexandru, fiul lui Stefan cel mare, care e ucis.
Rares revine in 1541, domnind incd 5 ani, in care timp
std bine cu faimosul Sultan Soliman, care acuse din Un-
gana un pasalia. Petru R. avusese dou sotil: 1. Maria
-I- 1529; si 2. Elena, fica 1111 Eraclide. Copiii se ereaa :
11,1E, principele Moldover 1546-51, urmat de fratele
STEFAN (1551-52); RUXANDA, sotia lui Alexandru Vod.
Lpusneanu, i KIAJNA (sail Despina), faimoasa sotie a luT
Mircea Ciobanul, din Muntenia, care prin intrigele i chel-
tuelile sale, reguld domniile in ambele fri. Mandrd, ambi-
tioas i crudd, ea peri ucisd de Vornicul Dumbravd, dupd
o viat frd fria, si crime ce fdptuise. (v. Odobescu Doam-
n.1 Kiajna, pe larg). Ilie Vodd al luY Rares, avu nil pe
ALEXANDRU VV. ILIAS, principe al Moldovei si Valahiei
(1620-29), a cdrui fled Domnita CASANDRA, era mama Dom-
nite Sultana, cdsdtorit cu Alexandru Mavrocordat Exa-
poritul.

www.dacoromanica.ro
 :352

ALEXANDRU LA.PUSNEANU, fia natural al lui Bogdan II,

cunoscut inainte de domnie Cu numele de Petru Stolnicul.
Tinu tronul in dou randuri: 1552-61 si 1564-6. Avu
de luptat cu Iacob Eraclit, de care fu invins si care lud
domnia. Revenit din noil, tdid 50 de Weil din eel care '1
pdrdsise, pretext.nd ca voia sd se impace cu ei la un os-
pt. Boerii impreunA cu sotia sa Ruxanda il otrdvirb., 1566.
El mutase capitala tril din Suceava la Iasi (1564). De
si crud, clomnia lui presintd un oare-care interes prin ca-
racterul ciudat si viteaz al acestul om. (v. frumoasa nara-
tiune istorica de C. Negruzzi asupra luI Lapusneanu i a
mortei luT).
In domnie, urmA fiul sal BOGDAN (1566 72), a cdriff
una din surori tinea pe nobilul polon Gaspar Panicevski.
Fiul lui Bogdan, erea ALEXANDRU VODA Bogdan, Domnul
Valahiei intre 1592-93.
ION VODA CEL CUMPLIT, bastard al lui ternita Cu o ar-
meaned. Domn foarte viteaz, dar nefericit, se poate con-
sidera printre cei ma): insemnati ai MoldoveT, de si domni
putin. Perzand bdtalia de la Calml prin tradare, fu prins,
legat de 2 cAmile i rupt. (1572.-74). Avu intaia sotie pe
fica parcalabului Lupea Hum din care se na"scu un fig
PETRu. (Ion Vod cel. cumplit de Hasdeu.)
IANcU SASUL W., pretins bastard al lui Rares, domni
2 ani (1580-82) detestabil si jefuind tara. Sotia sa erea
Maria Paleologo, byzantind, cu care avu 5 copii si un fiii.
BoGDAN STEFAN W. CEL SURD, erea bastardul lui Ion Voda,
Cu frunmasa Sash', care iubea mult pe acest domn.
Cu acesti din urm flu naturali ai domnilor din aceastri
dinastie, putem incheia cele ce stim despre dnsa. Am
expus pe scurt i numai pentru leg:a:turd, faptelc domnilor,
carl sunt cunoscuti din Istorie. In privinta familiei Mu-
sat putem spune cd s'a stins cu acestia din urm i cu
fica lui Alex. Ilias in secolul XVII, cari n'ad avut urmas ;
iar numele neamului nu s'a intrebuintat decat pAri la
Alexandru I ce! bun.

www.dacoromanica.ro
 NASTUREL (Herescu)
(vALAcHIA)

Printre cele mai vechi i marl' familii romdnesti, ja

loc acea a Herestilor sa Ndsturel, al cdrei rol e in-
semnat in istoria trii, si a cdrei origine se confundd cu
a principilor Basarabi.
Vorbind de inceputurile orasului BucurestI, Colon elul
Papazoglu, exprimd ast-fel o traditie asupra acestui neam:
Unul din magnatil mari ai Romanilor, ce se numi Niks-
TUREL, cdutnd loc de a face bisericd (nu stiil de nu va
fi comtele Henrih sail HERE NASTUREL, dupd al cdrui nume
este si mosia Heresti in drumul de la Bucuresti spre
Oltenita), a gsit cea maI fumoasd positie pe dealul stang
al Ddmbovitei, unde erea vestitul oras Pinum, avdnd in
vale vederea bdlteI celei mar): a Brostenilor cu pdurea
ce ocolea acele dou marl dealurI. Pe acel deal zidi Nds-
turel Sf. Bisericd cu patronagiul Bunel-Vestiri, pe mosia
lui Bugd, care incepuse a se popora cu boerimea ce se
stremuta din Tergoviste. Aceastd bisericd este si Ora
astd-di, numindu-se cDobroteasa, calea Vdcdresti
Fdcendu-si acolo si acel NAsturel case marl la -spatele bi-
sericei, a cd.ror ruine a stat pand la anul 1855, apor
dispdrut. (Pe la 1460).
Vechea mo.sie a acestei familii este Heresti, de care am
amintit mal sus, si de la care membrii familil
aa luat numele de Herescu . D. Xenopol spune ca in thn-
pul lui Mircea cel Mare, acesta ctrimete in 1389 doi soli in
Polonia, pe boerii Manea si ROMAN HERESCU, Si care tre-
cdnd prin 1VIoldova, Petru Musat domnul de acolo le d.

www.dacoromanica.ro
 354 --

un representant al s'l' Dugoia, i top treT mergnd in

Polonia la Vladislav Jaghello, Mircea inchee cu regele
Vladislav o legdturd de prietinie, cu ajutarea lor mutuald
contra Craiulul UngarieT (Istoria R. tom. II, p. 95). Despre
acestI soll vorbeste Doghiel in Coclex Diplomaticus regni
Poloniae (t. I, 597), numind pe acel boer Roman Heritzki.
Un boer <<FILEA OT FIERMID e citat la anul 1568
impreund cu sotia sa Stanca i cu fratii sl Partenie
Neagoe. Nu mai incape indoiald cd. acestia fac parte
din familia Herestilor si Ndstureh ; mal ales numele de
Fierea sa Hierea e caracteristic. SERBAN logortul din
Fieresti (tot una cu : HerestI), e probat la 1622.
Sub domnia luI Mircea Ciobanul (1546-54), ne vorbeste
cronica de primul UDRWTE NASTUREL care pieri in luptd.
Mircea indatd ce se urc pe tron incepu sA ucidd pe boeri.
ast-fel ctdie pe Coadd vornicul, pe Dragan stolnicul, pe
Stroia spdtarul, pe Vintild comisul, .si pe alti multI, mun-
cindu'I pentru avere. Boerif ce scdpard de la moarte fu-
gira.' in tara ungureascd, unde strdnOnd oaste ce ad putut
trec'd.nd doT ani, a avut re'sboiti cu Mircea la Peris,
a biruit Mircea Vodd, perind Udriste Ndsturel i Teodosie
Banul. Const. Capitanul, Cronica I. 176 i Xenopol Ist. IV).
(1547).
Din acest descendent al Ud Ndsturel Herea din sec. XV,
se trgea :
RADU MSTUREL, boerul ot Fieresti, dupd cum Il numeste
un document din 1620; si care la 1624 ca bdtrdn erea
biv-mare logort. A avut 3 copil :
DOAMNA ELINA, sotia luT Matei Vod. Basaraba .si doamnd
a t'ri. Fratele ei :
Oreste sa UDRITE NASTUREL din Heresti marele Logoft,
erea unul din oamenif ceT maT cultT ai trei in timpul sl
El ajuta mult pe cumnatul se'd Principele Matei, in actele
importante ale Statului, fiind si ispravnic a multe din monds-
tirele clddite de acesta. MaT patroneazd tipdririle ce in-
cepurd a se face pentru intiia oard in tara la Govora, in-
curajdnd scrierile religioase. A tradus in romdneste, cartea

www.dacoromanica.ro
 355

rmasd. manuscris : Viata pdrintilor nostri Varlam i Io-

sofat. etc. El fu logoft i apoi MARE BAN sub Matei
Basarab (1633-54). Palatul s boeresc se afld in Bu-
curesti, in suburbia care apol s'a numit Udricanii dupd
numele si, i unde clddi langd casele sale cele marl',
biserica Sf. Vineri.
Fratele sal mai mic, erea CAZAN POSTELNICUL Ndsturel,
la anul 1653 Ispravnic mare al scaunului Bucurestilor.
Marele BAN RADU NASTUREL, &Li lui Udriste, la anii
1669 mare logort, iar dupd 1674, 80, 81 vel Ban. Grigore
Ghica venind domn la 1673: indatd ad scris cdrti lui
Grigore Bdleanul, s scie cd este domn i s prindd pe
Radul Cretulescu logofaul si pe frati lui Serban Canta-
cuzen, cari crea la Bucuresti. Iar Gheorghie adleanul ve-
nind noaptea a strdns iuzbasii si cdpitanii slujitorilor si
pe boeril ce se intdmplase aci, pe Radul Ndsturel i altii,
adunandu-se ail trimes pe Radul Ndsturel Cu slujitorii
de le-ad ocolit casele chemat la curte... ; Toff par-
tizanii Cantacuzenilor furd inchisi in turn, si sub Ghica
partida ha Bdleanu, Ndsturel, Leordeanu, etc, crea in mare
trecere ; dar cdnd Gr. W. Ghica fu mazilit : Bbileanul Cu
ginere-sal Hrizea i cu Neagoe vornicul Secuianul i cu
Radul Banul Ndsturel, si cu Staico pah. Buxianul , sim-
-tind c adevrat vine Duca Vodd domn, ei incepurd a
fugi in sus cdtre Pitestf, luand cu ddnsii si pe Constantin
slugerul Ludescu ducndu'l pand la mndstirea din Arges,
iar Bdleanul i cu ginere-sad si cu Neagoe Vornicul ad
trecut muntele la Sibid ; ear Radu Ndsturel si cu Staico
a fugit la munte. DecT sosind si Duca Vodd la scaun,
Sf. Nicolae an. 7182 (1674), venit'ail Constantin de i-ad
spus de toate ce ad pdtit, Nsturel si Staico
de s'ail inchinat.... (Cronica anon. m a ga z. istor. V, 13).
Documente din 1681 si 1679 citeazd. pe Radu Nsturel
tot ca mare Ban.Din anul 1674, in documentele divanuluf
figurzd <<FIERESCUL ve! vistier. Banul Radu Ndstu-
rel avu doi fil, din cari TOMA e amintit pe la 1663-
1665 ; iar cel alt :

www.dacoromanica.ro
 356

Postelnicul ;,;ERBAN NASTUREL HERESCU3 amintit i probat

prin acte, ca Postelnic in 1703, ca vel sluger 1713; iar la
1717 ca mare CLUCER printre boerii divanului dornnesc.
Une-off II gd.sim figurdnd ca : Serban Ndsturel singur,
alte off. numai: Serban Herescu. El a avut fecior pe
CONSTANTIN NASTUREL MARE BAN la 1757; la 1731 (Maid
30) erea mare paharnic iscdlind printre boerii divaniti. El
repard biserica Dobroteasa din BucurestI: Dup trecere
de vre-o 300 de ani de la boerul Ndsturel, Constantin
Post. fiti al Banului Serban Ndsturel, vzdnd acea bisericd
fondatd de strmosii lu, in foarte mare ruinare, a prenoit'o
la anul 1730 (vezi inscriptia in piatra de-asupra usel bi-
sericeI), si a ldsat In seama rudelor sale ce sedeati in
dosul bisericei si din care ail trdit In acele case pand la
anul 1840, o femee ce se zicea cd este descedentd din
acea ilustrd si nobild familie, a Nstureilor. (Colon. Papa-
zol Ist. or. BucuretI, p. 7).
RADU HETESCU Ndsturel, fiul acestui, Inainte de anul
1799 il intlnim Cu titlul de biv-vel paharnic. Fiul sal:
Generalul CONSTANTIN NASTUREL HERESCU (n. 1798
Bucuresti 30 Dec. 1879), e cel din urmd care avu titlul de
Mare Ban. La 1823 intr in armata ruseascd, ser-
vid ca oficer inteun regiment de ulani. Intors in tara la
1727, fu numit adjutant al luI Alexandru Ghika. Vistier
Bibescu Vodd; in timpul lul Stirbey reintrd in armatd
fiind numit mare Ban si Spatar al ostilor. El institui
prin legat Academiei romne, un fond din jumdtatea ave-
reI sale, pentru premil".

Pe monntintul familiei din biserica S-ta Vineff din Bu-

curesti se afl o foarte interesantd inscriptie vorbind des-
pre genealogia famine)", pe care o transcrim ca o comple-
tare a istoriculur acesteI familii. Dups armele sApate in
piatrd, urmeazd pe cele patru fete ale coloanel: de mar-
mord, inscriptia In litere de aur:
Familia D-lor Ndsturell se trage din Romanii; s'Ati

www.dacoromanica.ro
 - 357 -
cinstit Cu titlul de gran' de cdtre Impratul Austriei Lu-
dovic I la anul 1370, si anume cel d'antdi al familiei a
fost GRAF HENRIHI N. din feciorii i nepotiI cdruia remasI
In Ungaria, se ved in urmd intre buitatii, tot sub aceiasi
numire de graft : D. Joan Ndsturelu la amil 1661 in trac-
taturile de pace ce ail incheiat Ung-aria cu Lesii sub Ion
Sobieski. Din nepotil insd ai lui Graf Henrihi Ndsturel
se vede expatriat din Ungaria filed de la anul 1518, U-
DRI TEA NASTUREL, feciorul lui Graf km Ndsturelu i stre-
nepotul luI Graf HenrihI Ndsturel, carele ad sttut Ban
mare peste tot Banatul si sef al ostirilor de atunci.
murit la anul 1526 si ingropat la mondstirea Arge-
uluI, ndscut fiind la anul 1436. Acesta trdg-dndu-se atuncI
in Valachia, a cumperat intre alte moii, precum se vd
din daniile ce ad fdcut in urma lui strenepotif se la mo-
ndstirile Cotroceni, VdcdrestiI, Pantelimonul i Gruiu dupe
hrisoavele din aceste mondstirI, ail cumprat atuncI
mosia Herdstii si de atunci s'ail numit Ndsturel de He-
resco. La aceast mosie si-ad zidit mondstirea sa de les-
pezi de piatrd la anul 1520, unde se si vede sdpat marca
familiei sale inteacest chip :
Un vultur cu dou capete este tinut de 2 roman'', indun-
tru ekisonuluI se afld un led stand pe un tun, cu o cruce
In labele sale, care bate un sarpe ce se vede ridicat in
potriva lul cu deviza latineascd subscrisd : Honor et Patria.
Acest Udriste Ndsturel ad ndscut p BANUL ION NA.s-
TUREL la anul 1524, carele a murit la anul 1590 avdnd
si el fid pe:
Banul RADU NASTUREL ce s'ati ndscut la anul 1582 si
carele a murit la anul 1652. Acesta ad avut fid pe :
BANUL TOMA NASTUREL ndscut la anul 1628, carele s'ail
fdcut graf de isnoavd de cdtre Leopold I imperatul Aus-
triei la anul 1664 si carele a murit la anul 1693, iar a-
cesta a ndscut fid pe:
Banul SERBAN NASTURELU, ce s'ail ndscut la anul 1659
si care ail murit la anul 1731, ail avut si el fid pe Banul

www.dacoromanica.ro
 - 358 -
CONSTANTIN NASTIIRELLT, ndscut la anul 1682 si care ail
murit la 1752. Acesta din urm a nscut pe :
RADII NASTUREL la anul 1750, care la botezul, s'ati
cut paharnic si a murit la anul 1804, tot paharnic, fiind
sacat si deprtat din fire din rivna gradurilor i slujbelor
dupe' atund. Acesta aU nscut pe D. LOGOFETU CONSTAN-
TIN Nsturel la anul 1798, care ail slujit in slujba ost-
seascA a RusiI si aflndu-se in dou campanil in potriva
Turcilor a dobndit kavalarif si sabie de aur pentru vi-
tejie, iar in urmd pentru slujbele aduse patriei sale s'ail
cinstit i cu cavalarie otomand, si Cu rang de mare Ban.
Am vzut mai sus repetati pe ceY maI multi din acesti
NstureI, cunoscuff din istorie, in afar de eel din liniile
laterale pe care aceast genealogie nu'l aminteste, punnd
unele filiatiura gresit, si de datele asupra celor mal vechI,
de un deosebit interes pentru aceast familie care a avut
poate cea d'ntaiti in tara titlul de comte (Graf) al S-tului
Imp eriti.

www.dacoromanica.ro
 NEGRI
(MOLDOVA)

Dup arborele genealogic pstrat In familie i auten-

tificat la 1833, se vede ca inceput al genealogiei acestei
trdind prin secolul XVII: MAvRoDusi zis GRECUL.
Acesta avu do1 fii : Mavrodin i Apostol. Urmasii celui
d'antdi pdstrard numele vechiti pnd in zilele noastre, al
lui Apostol numit mai trzi Neg.-,ri.
Mavrodin.
MAVRODIN VISTIERUL fipl primul Mavrodin, trdia la in-
ceputul veaculdi trecut. Avu fitl pe : ESTATIE Mavrodin Pi-
tarul. Fiul acestuia erea Clucerul VASILE MAVRODIN, care
este tatl stolniculuT TEODOR (care avu 4 copil), si al Vor-
niculuI LUPU MAVRODIN. Acesta insurat cu A. Teleman a
.avut patru fil: Gheorg-he frd ION Mavrodin, str-
mutat in Bucuresi impreun Cu fratele si ALEXANDRU,
care la 1832 erea inginer; i Stolnicul MIHALACHE Ma-
vrodin, de asemenea inginer.
Acesta a avut fitl pe cdminar MANOLACHE. tatn a cinci
copii: Colonel PETRE Mavrodin t 1896; Profira t,
VASILE 1VIAVRODIN, fost inginer (1852-1889), avnd 5 co-
piT : Ema, MIHAI, VASILE, Elisabeta i Alexandru ; in
fine majorul IoRGu Mavrodin t, a crui copii sunt : Mihaf
si Natalia.
Mal sunt alte branse cu descedentii lor, precum cea nu-
mit Mavrodi; aldturi" cu altii ce poartd acest nume, de ori-
gind greceasc de curnd in tara, si cad nu ati a face cu
{Musa.

www.dacoromanica.ro
 360

Negri.
APOSTOL filll luI Mavrodin de la 1680, a avut 3 feciorI
Toder, Gheorghit vistierul, i MITREA vornicul.
VISTIRUL GHEORGHITA. a avut un fiu si 2 fice : Anita
Beldiman, Catrina sotia serdaruluI Vicol,
NEGREA JICNICERUL. Acesta transmise familieI sale nu-
mele de Negrea sal-1 Negri ; si a avut patru copiI: dou fete
(Ancuta si Nastasia), i doI fif din care descind actualil
COSTIN NEGRI banul, la 1748 erea inc copil, fiind
pe lngd principele Mavrocordat Cu altI fil de boeri. (Letop..
III, 174). El a avut patru copil MIHALACHI serdar, Safta
sotia luf Stefan Catargi ; Catinca sotia lui Ion Kostache;
AGA PETRACHE NEGRI. Fiul acestuia este :COSTACHE NEGRI
(1812-1876) om politic insemnat. In miscarea de la 184g
s'a fdcut celebru, maI ales printr'un faimos discurs pentru
unirea romnilor. Patriot si orator de frunte, a luptat
pentru Unire cu contimporaniI sei. t la 1876.
Paharnicul ION NEGRI, irate cu Costin, a avut urm-
toril copii Caterina sotia banuluI G. Hermezia, Smaranda
a spAtaruluI Botez, Ileana Patrascu ; MIHALACHE NEGRE,
care a avut tia pe loAN ; si CONSTANTIN Negri spdtar_

Vechiul strmos al acesteI familiI se zice c erea VOR-

NICUL NEGRE, boer consilier al luI Alexandru cel bun, de la
1402-26. PAHARNICUL NEGRE s'a ilustrat in rsboaele lui
Stefan cel mare, precum la Cosmin in 1497. Inainte, un alt
paharnic NEGRE fusese decapitat de Stefan Vodd la Vaslui
In anul 1471, fiind cd era contra uneI pdrefi a DOMIlUllii-
PETRASCO NEGRE, ginerele luI Petre Schiopul, a plecat in
exil Cu socrul s6i1, a fost inscris in cartea de aur din Ve-
netia si a murit la Barcelona. In vechile hrisoave vedem
aceast familie ca proprietard a vecheI mosif Negresti_
(v. Alexandri, note la Dumbrava roie). Din acestI strAbunI
familieI ar descinde familia de maI tarzi Negri, care
nu stim prin ce imprejurdrI a luat numele de Mavrodin.

www.dacoromanica.ro
 - 361 -
In afar de familia din Moldova Negre sail Negri, la finele
veacului trecut s'a distins prinire boerii familia Negri, fa-
nariotd din Bizant si de origina' italiand. In evul mediii,
un stfbun al el NEGRI, erea Gonfaliere de Milan In sec.
XIV. Cam In acelas timp el" se mutar la Constantinopol
In Galata.
MARELE POSTELNIC TEODOR NEGRI, veni cel dintl
tara. Insurat cu Sultana Rizo-Nerulo a avut 4 copil: GEORGE
NEGRI mare Hatman, insurat cu Maria Sutzu ; CONSTANTIN
NEGRI CAIMACAMUL, de la 1821. qCostache Negri, al 1111
Calimah cumnat, cum zice Beldiman in Tragodia, erea
caimacam In Bucuresti impreund Cu Vogoride la 1821, in
care an fu chiar omorit. Era cstorit cu Efrosina Mavro-
gheny ; IoAN NEGRI tinu pe Caterina Mano ; iar al
patrulea ALEXANDRU NEGRI, a fost consilier de stat In
Rusia si avea de sotie pe Elena Ypsilanti.
Descendentii de ail ai acesteI familif sunt stabiliti In
Grecia.

www.dacoromanica.ro
 NEGRUZZI
(MOLDOVA)

Numele actual al familiel dateazd din secolul trecut, cand

a inlocuit pe cel de Neniii. Pe la mijlocul secolulul
XVII trdia : NENIUL LOGOFRT MARE Sub VaSile W. Lupul,
dup cum e atestat de un hrisov al acestuI domn din anul
(7169) 1651. Acesta avu de fi pe :
GAVRILAS NENIU mare logoft al Moldovel la anul 1667,
(7175) cum se vede in hrisovul luI Alexandru Vv., din
acel an. De el vorbeste i letopisetul IVIoldovel ca boer mare.
(v. ed. Kog. tom. III). Prin documente posterioare se dovedeste
ca fid al sti :
IANAKE NENIU, (1740) poreclit NEGRUT. Acesta e ade-
verit si la an. 1811 Oct. 28, cand murise de mult, inteo
carte de judecat a divanuluI in pricina mosief
La anul 1749 Boerul Enache Negruti, crea printre ce'tcari
actul de emancipare al vecinilor.
VASILE NEGRUZZI, care trdia pe la sarsitul secolulul trecut,
incepe a purta supranumele tatluI sal', remas al familieL
Sopa sa crea fata lui Danu, de la care avu patru bdieti
dou fete : Darica Vidrascu si Ruxandru Negurd.
Acesti patru fil aI lul : Dinu, Gheorghe, 1VIanole si Enache
ereati mult iubitI de logoftul C. Bals Ciuntul, care 'I avea
pe langd sine.
GHEORGHE N., al doilea ca varstd, avu titlurile de vel
serdar i ag, si din sotia sa, fata Clucerului Ilschi, avu
patru copil, dintre caff ENACHE la randul sti, avu douI:
Natalia Tut, i EUGENI6 Negruzi Noemie).
MANoLE, al 3-lea, n'avu urmasI, i muri in Basarabia.

www.dacoromanica.ro
 363

ENACHE, fiul mal mic al lui Vasile Negruti, caminar

la 1823, fu apoT Spatar si se insurd Cu ffica serdarului Ale-
xandru Voinescu; avand 2 fiice : Catinca, si Elena Ghica,
iar fia pe:
ALEXANDRU NEGRUZZI, In Iasl. : STEFAN, ALEXANDRU,
TEODOR NEGRUZZI, i D-na Boldur Costache.
DINU NEGRUZZI, fiul mal mare al lui Vasile, la 1805
are rang,u1 de vel Clucer. El moare pe la anul 1823. Om
de instructie aleasa ca si fratii se, e tat1 lul:
COSTACHE NEGRUZZI (1809-1866), fost agd, postelnic,
etc. Pe lang c ocupa functiunile cele maT inalte ale te"riI,
C. Negruzzi se distinse ca un scriitor de valoare. El e
aproape cel d'antal literat, care scrie inteun stil curat ro-
manesc. E cunoscut mal: ales prin nuvelele istorice, carI
sunt admirabile : Sobieski si Romanii, i cu deosebire L-
pusneanu, un adeverat cap d'opera ca descriptie i stil.
El mal hisd scrisoff, Aprodul Purice, episod in versurI,
poezil i traducen; Scoase i maT multe jurnale. Inca.' din
tinerete erea deputat; iar la 1862 ministru de fmante. Om
cult si patriot, Negruti muri la 1868 (25 Aug.) si fu in-
gropat la biserica din TrifestI pe care o zidise (1839).
Fil se a fost : Leon, Iacob, Gheorghe si Elisa, cdsa-
torita Mavrocordat.
LEON NEGRUZZI, are 5 fiice (Suzana, Natalia, Elena, Nlaria
Ana), si doi fiI: CONSTANTIN, inginer ; i MIHAIL.
GHEORGHE Negruzzi are ficd Margareta.
IACOB NEGRUZZI, al doilea fia al lui Constantin n. 1836
la Iasi. Membru al Academiel romane, f. profesor la
facultatea de drept. A dirigeat timp de multi anT Revista
Convorbirl literare, pe care o fondase cu Soc. JunimeT.
(1867), la care aa colaborat maril scriitorI al te'rii. Printre
uvragiile sale se pot cita: CopiI dupd natura, PoeziI
etc. Cdsatorit cu Maria Rosetti.
Marca veche a familie, cum o avea Const. Negruzzi
coprinde un crania omenesc.

www.dacoromanica.ro
 NICULESCU
(VALACRIA)

Origina numelui acesteI familif e de la muntif Niculele ;

si se zice c dateazd de treI secole. Printre ascendenti
ail fost: ASANACHE Niculescu, care avea marl' proprietti
In jud. Ramnic-SArat, si care a dat numele s uneI bi-
serid. Apoi IORDACHE NICULESCU; in secolul trecut.
Familia actuald se trage din 8 frap Niculesti, ce trdiail
la inceputul secoluliff:
ALEXE NICULESCU cel mai mare, a avut fil pe : HRIS-
TODOR Niculescu, care insurat cu Elena Bbeanu avu un
fiti i patru fete : Sofia Urddreanu, Ecaterina SlAtineanu,
Zoe Polizu, Maria Mavrodolu,
ALEXANDRU NICULESCU, insurat cu Maria Kretzulescu,
avand copiii urmAtori: Elisa baroand d'Eder, Ecaterina V.
Bals, Alexandrina Std. Flcoyanu, si ALEXANDRU NICULESCU
fost cdpitan, al cdriff fig este GRIGORE Niculescu.
.... Niculescu, fratele luf Alexe, avu fiil pe ALEXANDRU
Niculescu. Acesta e tatal a cind copii : Costache t; NI-
COLACHE Niculescu, ai cdriff fil sunt GRIGORE i NICOLAF.;
Stavarache t; Maria Slatineanu, si Zoe Hrisoscoleu.
Al treilea din fratI avu fil pe: Colonelul CONSTANTIN
NICOLESCU, insurat cu Zoe Bujoreanu, si pe IoRcu.Cons-
tantin a l'asat doi copii: Zoe, si LEOPOLD NICULESCU, cd-
sAtorit cu Ant. Barbe si avand fiti pe LEOPOLD Si pe Mar-
celle.
NICOLAE insurat cu o DrugAneasc, avu un fifi, care
dupe' nurnele mamei sale se numi CONSTANTIN DRUGANESCU,
mare Clucer. Acesta avu copiI : t ALEXANDRU NICULESCU

www.dacoromanica.ro
 365

de la Ianca, cAsat. cu Maria jianu ; are 2 fif. Alexandrina

Popovicl; Maria VAleanu1); sotia colonelului Gramont ;
Elena Bbeanu 2) t.
5. Un Niculescu, e tatAl lui Iosofache sa IOSEF NICU-
LESCU, care avu 2 copiI: Lt. NICOLAE Niculescu, (are 2
copii), si Ecaterina Singuroff t.
6 Al saselea, e tatAl IAA GHEORGHITA Niculescu, care a
avut copif pe: Sofia, ION Si VLADIMIR, ambil decedatI.
7. .... NICULESCU, tat61 mareluI VORNIC CONSTANTIN Ni-
culescu (zis Cap). Acesta insurat cu Maria B5.beanu, are
fi pe CONSTANTIN, adoptat Andreesky.
In fine al 8. avu de la sotia sa Elenca fill pe ION NI-
CULESCU (cdslt. cu Efrosina Burky), i fic5. pe Alexandrina
Direcli,t.
Castorit cu CosTick VALEANu, dint'o familie boereasca din
Oltenia. CopiI lor stint : Sofia Vleanu, Colonelul Vleanu, Constantin
Vleanu, major V.leanu, Efrosina general Baicoianu, Maria general
Poenaro, Viorica N. Filitti. Fratele luI Costica, erea IORGU VA-
LEANU, fost rninistru, insurat cu Haricleia Zatrearm, avnd 3 fice.
2) Fif: Mihail, si major Alex. Bbeanu.

www.dacoromanica.ro
 OBEDEANU
(VALACHIA)

Origina acestei familii din Crajova, pare a fi italiand.

In cartea de aur a cavalerilor de Malta, se gdsesc inscrisi
cavalerii OBEDINO, cruciati, prin secolul XIII(?).
Acestia dand mai multe ramuff, perpetuat in evul
medid, si se poate ca unul din urmasii lor sd se fi rdtdcit
In Valachia, i stabilindu-se in Capitala Olteniel din di-
ferite imprejurdrI, afi fdcut aci leagdnul familiei; timpul
precis insd i modul cum s'ail stabilit e problematic, din
hpsa dovezilor sigure.
Despre Obedeni, in cronicele romne incepe a se vorbi
de prin veacul XVII, totusI familia exista de mult printre
boerii trii, avnd ca mosie a lor de bastind Obedinu din
judetul Dolj.
Se zice despre un OBEDEANU, cdpitan de rosii, impreund
cu spatarul Mihai Bengescu, cd trdiad in timpul lui Mihal
Vodd Viteazul. Despre urmasul acestuia, si despre el,
documentele nu ne raport. nimic.
PikRVU MARE PAHARNIC OBEDEANU, erea vel armas la anul
1651; iar un document din an. 1672 ne aratd pe pahar-
nicul Obedeanu ca stdpanul mosiei Tismana, pe care se
afld mondstirea cu acelas nume, din Gorj. Acest boer
a luat parte activd in timpul rscoaleI de sub Radu Vodd
Toma, fiul lui Leon Vv. Toma. Vodd f.cuse boeri marl
pe ati-va greci obscuri, cum: Balasache, Sofidlaul i Pav-
lache. Boerii olteni trimeserd pe serdarul Obedeanu cu
militiile; el venind la Bucuresti, se uni in taind cu totl
boeril, Intre cari Cantacuzenii i Stroe Leordeanu (care

www.dacoromanica.ro
 367

apoi se dete la o parte) si facurd rscoald cu popor mult,

mergand la palat, detronand pe principe i inchiznd
pe grecl in ocne, dup care i omorir (1668). Acest
subiect e coprins inteo tragedie a serdarului Strambeanu
din Crajova. (1859; Radu Voda i minitrif s'l; tragedie in 6 acte).
Dedicatia e memoriel luI Obecleanu, i incepe ast-fel:
Bravat'ail tirania strebunul Obedeanu,
E fapt brillant ce-aprinde focul stins
In inim, in peptul a ori-crui roman,
da sperante sacre c neamul nu e 'nvins... etc.
PETRU OBEDEANU CA.PITANUL de DorobantI, fiul ce.luI din
1068; despre care vorbeste Fotino (Ist. Dacier, tom. II, tr.
Sion), la 1699. El fu trimes de Brancoveanu Vodd impreund
cu Kornea Brailoiul Banul Crajovei i altil spre a primi
pe Sultan la CernetI. La anul 1716, Petru Obedeanu are
un rol insemnat ca mare serdar al ostilor Olteniei ;
sim la bAtdlia de la Peterwardein si ca sol la curtea Vie-
nezd. Nicolae Mavrocordat trimese pe Ohedeanu Cu Banul
Bujoreanu : <<S nevoiascd c doar ar putea despldti pe
roinnil de peste Olt de cdtre Nemti i s goneascd cala-
nele nemtesti. (Since, III, 390).
Obedeanu si cu Brdiloid insh bat la Targu Jul pe 'Pa-
tariI i Turcil luI Mavrocordat, i cel d'ntdi unit cu Prin-
cipele Eugeni de Savoia aliatul oltenilor, lucrd impreun
cu BAleanul, Bujoreanu i Golescu Radu spdtarul, ca sd
inchine tara Nemtilor, sd o scoatd de sill) Turci, i sa
alunge pe Mavrocordat. Aceasta se si intdmpld, cdcI peste
10 inn' de domnie, in ziva de 14 Noembrie, boerii oltenI
venird in BucurestI, i detronard pe Mavrocordat, ducandu'l
la Sibiti. (v. Brdiloi6). La 1718 erea mare Vornic.
Petru Obedeanu in anul 1688 a reparat si rezidit bise-
rica S-tu Dumitru din Crajova, unul din insemnatele mo-
numente ale OltenieT, si a cdreI zidire se atribue celor 2
frati imperatoff romano-bulgari Petrit si Asan (sec. XII).
Petru Obedeanu, vechiul ctitor al e, a fost ingropat in
chiar aceast bisericd, si la ddrdmarea eI acum 12 ani s'a
g-dsit in mormant hainele perfect conservate in mtase de

www.dacoromanica.ro
 368

Venetia si broderil de aur, insd sculele fuseserd furate,

cdci mormntul erea desvelit : ce suflet negru i blestem,
zice d. Pessiacov, o fi urmrit pe bietul Obedeanul pari
In mormntul (in S-tu Dumitru Bneasa, 1884).
Petre Obedeanu mai zidi inch' in Gorj Monastirea Cio-
clovina din vale, si fusese ctitor si la mondstirea Jitian de
langa Crajova. El locuia in Crajova la capdtul calei ce se
numi de-atunci Calea Obedeanu, si tot cuartierul acela
lu numele sti. In spre acea mahala, locuird top boeri
Crajovei de odinioar.
Obedeanu erea foarte bogat i poseda la aproape o sutit
de mosii, cari se tineati lant de la Crajova pand la Cereri.
Sotia lul se numi Caterina. El mal avu 2 frati: unul
Mihail (1720), si cel alt Nicolae.
Un RADU OBEDEANU (pe la 1700) avea o fic., sotia
lul Mihai Wrbdtescu paharnicul.
BANUL NICOLAE OBEDEANU, frate CU Petru
purtand acest titlu in timpul domniei lui Nicolae Mavro-
cordat in 1716. In timpul revolutief boerilor, unde fratele
s erea capul, el fuge din Crajova si prAsind bnia
erea cat pe-aci sd fie prins de serdarul Barbu
care erea in conspiratie. (Scrisoarea lui Barbu Briloi dare
generalul Steinville 1716, in Hurmuzache, VI) Aceasta din cauzb.'
Nicolae Banul nu erea partizan al politicei celor-l'alti. El
avu un ful de care vom vorbi mai la vale.
Petru Obedeanu avu de fia pe CONSTANTIN OBEDEANU,
care in 1724 repard a doua oar biserica Sf. Dumitru,
fiind vel stolnic ; in 1730 a fost mare paharnic ; si peste
dol ani in 1732, cnd Oltenia erea supusd Austriel incd
din 1718 prin tratatul de la Pasarovitz, il gAsim consilier
imperial al lui Carol VI al Austriei ; in 1740 e caimacam
al Crajovei. Constantin Obedeanul fu asatorit cu Stanca
Briloisi zidi in 1733, fiind consilier, Mon Astirea Stdnestii
din Gorj, unde se vede zugrdvit el, cu sotia si copii si
cu unchiul lor Constantin Brancoveanu W. Intr'un do-
cument gdsit acolo, se vede viata domneascd ce ducea
luxul de care erea inconjurat. Surorile sale: Despa, fu

www.dacoromanica.ro
 369

rndritatd Cu vel comisul Radu Comdneanu, si Maria cu vel

Banul Const. Filipescu. El avu de fiI pe : Constantin ;
si pe DUMITRASCO Zis BALUTA, care erea foarte frumos, de
unde se si numi asa. Fost mare stolnic, i insurat cu Blasa
Fdrcdsanca ; apoi dou fete : una mdritatd dup. clucerul
Strdmbeanu, si alta Marica mdritatd cu marele vornic *tefan
PArscoveanu din Crajova, unde fu ales domn In 1774;
insa alegerea nu fu confirmatd de Sultan, numit Rind
Ipsilante.
Constantin Obedeanu consilierul, zidi la 1748 in Crajova
ldngd casa sa, o bisericd ce se numi Obedeanu. Tot aci
dupd vointa sa testamentard, la 1774 Ipsilante deschise
Scoala Obedeanu, prima scoald romdneascd in Oltenia.
In 1753 Isi fcuse testamentul si lasa acestor aseclminte
9 mosii din 100 ce le avea de la tatd1 sti (care testament
e azi in posesia d-lul V. Obedeanu, strnepotul sal).
Dumitrascu Bdlutd avu de fil pe PETRU OBEDEANU MARE
LOGOFET in Valachia, i dou fete cdsdtorite : una cu Clu-
cerul Argetoianu ; i alta, Smaranda, cu Pandele. Oteteli-
sanu mare caimacam al Crajovef. Petre Obedeanu se
cdsdtori cu Elisabeta Florescu, fica marelul paharnic Ma-
nolake Florescu, i avurd un singur copil pe Vasile, azi
In viatd. Aceasta a fost a treia cdsdtorie; in prima tin use
pe fica vornicului Kretzulescu cu care nu avu copii, a
2-a oard pe fica vornicului Sldtineanu, cu care avu un fid
IANCU OBEDEANU, t la 30 de ani, frd descendenti.
COLONELUL VASILE OBEDEANU, eful familief de 41, fiul
precedentului. Militar, intrd ca oficer in armata otomand,
primit cu gradul de cdpitan in regimentul de gardd; fdcu
campania din 1853 si apoi a Crimeei (53), la atacurile de
la Alma, Tractir, Sevastopol si Balaclava. Dupd aceea re-
veni in tar, ludnd parte la actele politice.
1,2 1859 fu primit in armata romana, in ldnceri ; in 1863
clemisioneazd. Deputat in 1864 pand la 66, a proclamat
in Camera' dynastia strind. La 1877 lud parte in cam-
panie. Cdstorit cu Natalia, fica marelui vornic Alexandra
Miclescu, din care cdosAtorie avu 4 bdeti: ERNEST, EDUARD,

www.dacoromanica.ro
 370

OSCAR Si CONSTANTIN ; Si 3 fice : Ecaterina, Olga, si Alice.

Acestia sunt singuriI descendentii actualI al familiei.

Din Nicolae Obedeanu, Banul CrajoveI din 1716, s'a

nscut un no.' STEFAN OBEDEANu, insurat Cu O Isvoranu.
Acesta avu un singur fiil de asemenea numit STEFAN, vel
stolnic, de la care se nascu
NICOLAE OBEDEANU, care csatorit Cu Mariuta, avu o fla.
ALEXANDRINA, Mdritatd CU un hoer CRETZIANU, din Bu-,
curestl, cu care avu 5 copil, ce luara numele de Obedeanu
dupe' mama, i prin vointa buniculdf lor Nicolae. Acestia
a fost :
GRIGORF. OBEDEANU MARE LOGOFET, contimporan Cu
Petru Ob., din Crajova. Logofkul Gr. Obedeanu
erea foarte bogat, locuind in dosul mitropoliei langd Du-
descu cu care se inrudea, de asemenea foarte bog,at. El
avea case si la Zlatari.
Muri la 1857, cu 4 anl inainte de Petre Obedeanu (t
1861). Grigore Obedeanu tinu pe Zoita Polizu i avu pe
Grigorita t 16 anI, si o fata Maria, mdritaid cu Sutzu.
Surorile luI Grigore logortul, ail fost CATERINA sotia ma-
reluI vornic Sc. Corncscu, si Elena maritata cu vornicul
Alexandru Rosetti.
In Crajova, azY, din institutiele Obedenilor sunt : e-
rica si scoala Obedeanu ; iar cu numele lor : o stradd,
fantanele i mosia Obedeanu, in afard de Obedenif din
Ilfov si din Vlasca, fostl inainte VarescI, ai luf Grigore logo-
- Portretul luI Obedeanu consilierul, fondatorul ase-
zamintelor din Crajova se afla la pinacoteca din Buc.,
pictat de Const. Lecca. Documente de ale familieI se
gdsesc in arhivele Statulul, la Academie, la monast. Sta-
nestI, Cioclovina, Biserica Obedeanu, si la mosiile ce alta
data a fost in neam.
Piesele scutului sunt : florile de Lys (crin) pe fund al-
bastru ; Zalele de armura ; crucea de malta rosie, pe aur ;
delflniY, 'pe fund azur Casca cu coroana, supramontata
de leul BanatuluI OltenieI.

www.dacoromanica.ro
 OLANESCU
(VALACHIA)

Familia e originar din Oltenia, din judetul Vecef, unde

a stdpanit de secoll mosia numiti Olnestil. Aceast
localitate e situatd in regiunea muntilor spre Nord-Vest
de orasul Ramnic, si printr'nsa trece riul Oldnesti, pe
valea cruia se afld bdile termale de la OlnestI.
Mal' multe legende circuid in popor despre un personaj
legendar : Olan
La Oldnestl. se ardta nu de mult, i poate chiar azI, o
stnc purtnd numele de epiatra lui Olai. Se zicea
acel Olai erea un senior venit din Ardeal, i cd pe acea
stnc s'a oprit spre a'sI aduna ceata imprejur. Apol' in
l'ata poporului adunat s'a invartit cu calul pe culmea
strmtd a stncei, creia s'a dat numele de epiatra
Olai.
Relatorul acesteI legende adaog. : De la acest Olai se
trage neamul Oldnestilor. Se mal zice in domnitorul de
atund (?), spre a'l rsplti pentru faptele sale eroice, i-a
zis cd tot terenul ce va ocoli de la rsritul la apusul
soareluI s fie al lui, i ast-iel domeniul ce a stdp.nit, s'a
numit dup el, OldnestI.
(Traditia familiei spune c neamul se trage din Ardeal,
chiar d. Pand Olnescu spunea c ma erea un urmas
al lamiliel pe acolo, t fr.
Legenda schitului Cettuia (v. Dict. Geogr. al jud. V'elcea
de C. Alexandrescu, pag. 86), arat c in vechime un domn
Bassaraba erea mare vrjmas cu alt domn OLEA, despre
care a rmas si un cantee in popor. D. Hasdeil, citnd

www.dacoromanica.ro
 372

aceastd legencld, aratd cd acel Basarab este Negru Vodd

de la anul 1230, iar Olea, un OLAN, principe sad crdi-
sor tdtar.
In fata mondstireI Cozia se afld o piatrd mare, care
se zise de popor : masa ltif Olnescu.
Dupe" documentele autentice ale familiei, aflate in ori-
ginal sati copii autentice in posesia d-luf Gr. P. Oldnescu,
foarte numeroase, se poate stabili perfect genealogia el,
incepand de la anul 1500 'And azI, timp de patru sute
de anl. Incd in secolul XV, trdia boerul:
POPA FRNCU, care primeste de la 'Ito Radul Voev., in
Emil 1505 1506, confirmare peste mai multe mosiI,
preund cu fiii si. El pare eh' se ndscuse pe la 1450, fiind
deja in vdrstd la 1500. Nu still; dacd titlul de popa ce
poartd, erea o porecl, sa dacd erea chiar popd. El
avea incd doi frati :
STANCIU BANUL, pe care Vlad W. 11 numete boer din
casa domniei mete, fiind probabil rude. El e confirmat
de documente din anii 1510, 16, 17. Murind, fu ingropat
cu marele Ban Barbu Craiovescul la mon. Pantocrata de
la muntele Athos. Pe mormdnt se citete o inscriptie in
slavoneste. De sigur el e acel Stanciti Portarul, de care
vorbWe cronica (Cr. anon. magaz. istor. IV, 269), cd a perit la
1523 in luptele luI Radu de la Afumati cu Turcii. Alt
frate al sett erea NEAGU, doveclit prin hrisovul din 1510,
unde se spune c n'avu copii.
CopiiI lul Popa Francu aft fost : NEAGOE, care la 1512
a vndut fratilor partea sa din Pause,stI. STANCIU logo-
fetul, mentionat in hrisoave din 1518-19, pentru moie in
Filiatia familiei se continud prin al treilea
fi al lui Francu :
TUDOR GRAMATICUL. HriSOVUI lui BaSarab W. din 1505
spune : care este in curtea domniel mele, decI erea in-
rudit cu Domnul. Acte confirmatoare dintre aniI 1506-1527.
El a fost ucis din ordinul lul Radu Vv. Cdlugrul intre
1540-4, i averea lui confiscatd. CeI trei feciori

www.dacoromanica.ro
 373

ciarl la 1545 redobandesc impreund de la Mircea V.v. mosia

VoinigestiI, co-nfiscatd tatbiluI lor, a fost.:
PARvu pdredlabul, 1545, Vlad comisul, RADU
M RELE LOGOFET, Si postelnic ; acesta erea insurat Cu Neacsa
logofeteasa, fica marelui Ban Dobromir (1545), si avu pa-.
tru fice. El a fost tdiat la anul 1568 de Alexandru Vodd
Mircea, dup cum raporteazd i croniea. (y.incai. tom II, p. 351)
Boeri emigrati in Ardeal, intorcdndu-se la venirea acelui
domn, dupe" trecere de 2 lunI multI dintednsif furd ucisl, intre
earl: Radul logortul din satul Di-cigoe" Toader din Bu-
coy, Mircea feciorul Vistearului Foristie, Calota, Radul
stolnicul din Boldest, Radul feciorul vorniculul Socol.. sa.
VLAD COMISUL, fratele s'd i fiul ha Tudor Gramaticul,
rcdobandi la 1545 mosia Voinigestl a tatdlui sti, ce fu-
sese datd lul Radu din .Ramnic. Mircea Vv. zice In hriso-
vul de restituire: qiar acum Radu din Ramnic a perdut'o
prin viclesug rti fatd de domnia mea. Vlad avea mo-
sie si locuintai in DrlgoestI.
Copif sI sunt : MicuL, (1580), STAN (1596), Oprea ba-
nul, i Stanciul.
Din OPREA BANUL, citat 1574, 1580, 96, insurat cu ju-
pdneasa Vladaia fica luI Frtat parcalab si vornic de Drd-
gasanI, s'ati ndscut 4 copii. Sotia sa se cdlugdri sub numele
de Eufrosina Monahia. Copiii lor a fost : Maria, 1580,
sotia lui Popa Vlad ; STOICA logoft, 1612, care avu
fiti pe Chesar si pe VLAD logoftul de OldnestI, (insurat cu
jupaneasa Stanca, avand un fiti Stoica, 1680) RADU de
OldnestI (1580), tatd1 lul Vlad (1632) si al luI ANGHEL Toc-
sabeI zis Bocdnetu (1632), a cdrul fled Maria tinu pe
Avram ; si STAN logoftul.
STANCIUL LOGOFETUL DIN OLANESTI, frate CU Oprea, fiul
lui Vlad, a continuat spita familieI. Citat 1577, 80, fusese
spatar ; t pe la 1590. Dupe" cum se probeazd prin do-
eumentul din 1613, el a ldsat un fiti tot cu numele de
Stanciti, adicd
STANCID VEL LOGOFET OLANESCU, t 1612. De la sopa
sa, jupdneasa Dobra Rudeanca, a avut sase copif. El P
27

www.dacoromanica.ro
 874

seda mosie in Rddcineff. (Acte din 1590,1612, etc.) DoI din

fiii sl, Michai si. Vlad n'avurd copil, iar ceI altI patru ail
fost :
EFTIMIE LOGOFET Oldnescul, 1670. A avut patru b-
etT : BARBU, SIMA, Vlad si Udrea logortul. Ramura lui se
stinse.
GORAN LOGOFET OLANESCU, erea logoft de divan.
Numeroase documente privitoare la el a rmas dintre
1625-86, pentru cumprdrI de mosie. El a avut
fiT : D'hm, fost spatar i cdpitan, 1668-75; Petru ;
postelnic Oldnescu (1723) care avu ficd pe Maria (cd1u-
garita' Martha); RADU CAPITN Goran t 1775, insurat al
2-le Cu jupdneasa Catinca Uescu*) t 1779, de la care avu
un fiil Dinu, fdr. posteritate ; si al cincilea : MATEI
nescu, intre 1667-89.
STROE logofe'tul Oldnescu, 1656, fratele lul Goran,
avu de la sopa sa Pduna, fi pe Popa Ghinea.
TUDOR OLANESCU logoftul, citat in docum. dintre
1642-73, e al patrulea fi al Stanciulul Oldnescu. El se
insurd cu o jupaneasd Saviteascd, si avu cincI copil,
din caff :
DRAGHICI CAPITN OLANESCU, avu treT fiT (Toader, Nico-
lae i Hristea) frd urmasi. Sotia sa erea Caterina Otete-
lisanu. E citat prin acte dintre 1707 i 1750, si e cel care
rezideste biserica din Oldnesti Cu hramul St. Nicolae **).
D'asupra usel de intrare se afl inscriptia urm&oare :
Cti vrearea tatdluT i cu ajutorul fiuluf i sdvdrsirea sfdn-
tuluT Duh, am zidit aceastd bisericd intru cinstea Sf. Ar-
hiereil Nicolae, din temelie cu toat cheltuiala robuluI luI
Jupan Drdghicl Oldoescu i Jupdneasa Ecaterina
de Otetelisanu7 domnind Io Voevod Mavrocordat i Epis-
copul Rdinniculul Damaschin, i ispravnicul Popa Ghinea
*) Familia Uescu, boereasc din Vlcea, se afta la inceputul seco-
luluf actual in Bucuresti. Catinca Ueasca tedia pe la 1750. Sunt
azi descendentI: Cpitanul Vasile Uescu, etc.
**) Autorul diction. jud. Vlcea spune c fusese fondat la anul
1551, de DrghicI si G. Olneseu, fr a cita documente.

www.dacoromanica.ro
 575

Inlie 20, Leat (7226) 1718. Piatra mormntala a acestuI

boer, tot in acea biseric, zice : Sub aceast piatr odih-
neste robul lui D-zeti capitan DrAghicI Oldnescu, Decem-
brie 14 (7240) 1732.
Pe peretil aceleasi bisericI sunt zugrviti cititoriI el,
anume : Jupan DraghicI, Jup. Catinca, cu fiiI lor : Teodor,
Ruxanda, Ana, Ancuta, Maria, Hristea i Preda. Radul
ot 016nesti vornic cu sotie Jupanita Ancuta, Cu copil lor ;
Popa Ghinea, Ion Bilonahul ; fratiI luf DeaghicT : SIMA,
TEODOR, RADU, Si PARVU, Cu tatd1 lor Sima ; nurnele gene-
ralulul i altii...., peste tot 35 de persoane zu-
grAvite pe dou prtf.
PARVU OLANESCU, frate Cu DrzIgicY, se insur cu Sofica
Turculeasa i avu urmAtoril copif:Gheorghe, Preda,
si Safta mdritat cu boerul Rosianu. Fratele lui PArvu:
Tudosie n'avu copii.
SIMA LOGOFETUL OLANESCU, fiul luI Tudor si until din
ratii lui Deghicl, avu de sotie pe jupaneasa Anca Bujo-
reanca, de la care se nscurd urmtorif copii : Ilinca, Ru-
gea, Maria sotia Radulul Vladescu, Driighic care avu de
-fi pe lije, Alexa
RADU VORNICUL OLANESCU, care continu dup prin-
tele sti Sima, genealogia actual. El tinu de sotie pe
jupfineasa Ancuta Scoreiasd si avu patru copli. La anul
1737, in timpul administratiei austriace a Olteniel, el e
vornic (prefect) al judetulu Dolj.
Murind, fu ingropat la biserica din Oldnesti, dup cum
aminteste un act posterior din 1780.
Cele 3 fice ale sale ad fost : Ancuta, Ilina, Balasa ;
iar fiti :
Postelnicul CONSTANTIN OLANESCU (n. 1711t 1733), care
muri asasinat la varsta de 22 anf. Un act domnesc de la
Vod Ypsilanti, emanat din divan la 1780, vorbeste

3) Familia boerilor ScoREr, e originar din Filgra,,i e cunoscuta

<le la 27 Dec. 1392 pnntr'o donaiune prirnit de la Mircea W. asu-
Tra satului Score. (v. Pucari. Fam. din Ardeal, I, 155).

www.dacoromanica.ro
 - 376 -
el a. fost asasinat intorcandu-ce de la Ramnic la Crajova
s vaza pe sotia sa care nAscuse un bdiat. Aceasta la
anul 1733 dupe' rzmirit, cand Constantin dimpreunA
tatl s'tl Radu, mersese la Crajova s intampine pe Const.
W. Mavrocordat, care i-a dat cu acea ocazie titlul de pos-.
telnic. Sotia sa erea Ancuta Prhscoveanu, care ndscu
un singur fia :
CONSTANTIN (II) UNESCO. Acesta se asdtori CU Safta
Topliceanu, care stim ca.' a murit la anul 1792, fiind in-
gropat la biserica Coltzea din Bucurestf.
Fiul luI Constantin si al Saftei Topliceanca, este :
CLuceRuL STEFAN UNESCO, care traia pe la finele
veacului trecut i inceputul celul actual, fiind insurat cu.
Safta fica vistierulul Costescu, de la care avu un fiti, pe
DINCA. UNESCO fost VEL-PAHARNIC i vornic-ispravnic-
de judetul Vlasca. t la anul 1841. Din prima cdstorie cu
Ana Conduratu nu avu niel un copil, iar din a doua
Catinca fata luI Bellu, dol Wet' : Stefan (n. 1815),
Paharnicul PANA OLANESCU (1816-1885). Cdsdtorit (1841).
cu Maria Ghika. Fost director al EforieI Spit. Pantelimon,
Procuror, Prefect de DAmbovita, deputat si senator in
mal multe rinduri, etc. Erea un Perfect cunoscAtor al
limbeI Grece, si un om foarte spiritual, pentru care erea
foarte iubit de Vocl. Alexandru Ghika. t Sept. 1885 la
mosia sa Gestl.
Fetele sale : Elisa n. 1842. cdsdtorit General Cretzeanu,
Alexandrina t, Ecaterina cds.t. cu Dem. Butculescu, Sma-
randa cu Colonel N. GrAdisteanu, si Ana t 1875.
FiI lui Pari Oldnescu, singuriI descendentI actuali
familief, sunt:
CONSTANTIN. UNESCO n. 1845 Bucurestl. A studiat la
Paris de uncle se intoarse ca inginer ; sub director gene-
ral al cailor ferate la 1883. Deputat la Dambovita de la
1888 95. A fcut parte din diferite guverne conserva-
toare ca ministru al Lucrdrilor publice de la 21 Febr. 1891
pAnd la Octombre 1895; Prezident al Camerei.

www.dacoromanica.ro
 - 377 -
Casatorit cu Maria Filipescu, are fi pe CONSTANTIN, n.
1876.
GRIGORE P. OLANESCU, al doilea fitl al lui Pan, n.
1848; csatorit (1886) Cu Alexandrina Ghika. Intors din
Paris, ocup functiudi in finance 1871-92, director ge-
neral al vdmilor si Secretar general al ministeruluI de Fi-
nance. Efor al Spitalelor civile ca membru al familiei
Ghika, f. deputat de Ilfov (1893), senator, etc. A scris
multe uvragiI i brosurl de finance : Buletinul financiar i sta-
tistic al Rom., clduza vamesulul, Porturile Franciei, Agiul,
Harta vamal a trei, etc.

Armele familieI sunt : scutul imprtit in dou" prp (parti).

In cea d'intaf pe fund aur, 3 stand verzI, d'asupra cdror
e o man, armatd (dextrochre) de argint cu sabia, iar
d'asupra spedeI o mica' cruce rosie. In partea dona,
pe fund rosu o bar de argint in carl sunt 3 turte al-
bastre. D'asupra casceT, ca cimier, e un le ridicat tinand
In mana o spad de justitie. Deviza : Patria i Religia.
In actul din 1694, 2 Ianuarie, se afl bine conservate
pecetiile a patru fraf Olnesti.

www.dacoromanica.ro
 OTETELIANU
(vALAcHIA)

Veche si insemnatd familie a Olteniel. Se dd ca

trunchiti al eT, din secolul XIII, pe la 1250, cdnd trdia in
Ungaria : comtele OTTO DE Lisa'. Acest senior descinzdnd
in tar, localitatea ce stapdni se numi Otetelis, dup
care derivd si numele familieT.
Genealogia urmatd a Otetelisanilor, incepe Cu RADU POS-
TELNIC DE LA OTETELIS 1550, care trdia pe la mijlocul
veaculuI XVI si care e trecut i in pomelnicul monastireI
Caluiul din jud. RomanatzI, a Buaescilor. Radu de la Ote-
telis avu o ficd NEACSA, cum ne dovedesc documentele,
In ainte de 1610. Vechea lor proprietatate: Otetelisul, se
afld in jud. VEcea.
Descendent dintr'nsul este mg. tdrziri :
STROE POSTELNICUL din Otetelis, la anul 1640. Dupe" do-
cumentele mosieT Runcu (din arhiva St. Buc.), se dovedeste
posteritatea sa. El a avut copif pe : Brdndusa, mdritatd
Cu Latco comisul (1645);
VLADUL SPATAR OTETELISANUL, 1656, 1659, 72, care avu
urmdtoriI fiT: Udrea logoftul (1681) insurat Cu Pduna;
MATEI ndscut pe la 1657, trecut In lista boerilor din V'el-
cea in timpul administratiuneT imperiale, cu donatiunea de
35 ; DRAGOMIR 1691, 1692; i RADUL OTETELISANU
postelnik, fost logoft (1682), insurat Cu juptIneasa Stanca
(1693) si apoi cu Pduna, avend o ficd : Neacsa Cdlugarita,
care a donat MondstireI StdriestT jumaate din mosia Runcu.
Radu e trecut impreund cu fratele s MateT i cu lije
Otetelisanu, cu donatie de 50 talen f in catalogus contri-

www.dacoromanica.ro
 379

buentuin clonum gratuitum pro Sacra Caes. Regiaque ad.

etc. printre boeril de clasa I din Vlcea. (v. Hurmuzache.
V,320) anul 1719.
Un alt fit. N... al lul Stroe post. si frate cu Vlad, e tatal
luf : PREDA OTETELIANU marele VORNIC3 t la 1730. Erea
insurat Cu Maria, fata lui Durnitrasco Loge& Poenarul,
avand flu 13e:
BARBU OTETELISANU, amintit la 1720 cum fratre SUO
in lista boerilor. Acesta fu insurat cu Balasa flea Zatrea-
nului si avu dof fif
VORNICUL ILIE OTETELISANU, erea in timpul administra-
tiunei austriace a Banatuldf, la 1719, vornic de districtul
Dolj. Lungul si interesantul sal' testament e datat din 1732,
s pdstreazd in condica Horezului (Arhiv. St. 571 v. Has-
dcu ; magn. Etimologicum). La anul 1751 Ilie Otetelisanu fiind
mare vornic, zidi biserica Sf. Me din Crajova, dup
numele sd, pe care o inzestra cu asezdminte, a cror in-
grijire rmase nepotului sri Barbu, el murind fra" urmasf.
Paharnicul OTETELISANU, cel alt fiti al luf Barbu,
avu la randul sal. 2 fii, din cari se trag 2 ramuri ale fa-
milief : Barbu si Serban.
Marele Clucer BARBU OTETELISANU, avea la 1780 titlul
de biv-vel Clucer. Copiii se"1 a fost
Marele VORNIC IORDACHE OTETELIANU, in secol. nostru,
insurat cu o SocoteancA. -- Uta Riosanca. Aga GRIGORE
OTETELISANU insurat cu Marita Benescu, t fard copii.
Manda Poendreasa. si
CATINCA Otetelisanu, indritata cu C. Otetelisanu-Surdu,
din altai ramurd avand dof copii: IANcu Otetelisanu
zis LOLOESCU, si VICTORIA, mritat 1836 CU CODS-
tantin Lecca. t la 1892 in Bucurestf in varstd de 75
Aceasta bransa e ast-fel stins.
2. SERBAN OTETELISANU, biv-vel stolnic si mare clucer
etc. Ca stolnic, a fost numit boer ispravnic de Romanatzi
la 30 Oct. 1783, impreund cu pitarul Ghiurghiti ; i apol
la 1792 cand avea titlul de paharnic, ispravnic de Gorj
cu Dumitrache stolnicul. El n'avu decat un fl:

www.dacoromanica.ro
 380

NICOLAE OTETELISANU, vornic ; cdstorit 1. Cu O S'am-

boteanu si 2-lea cu o Balteanu. Avnd copil pe : Elena
Economu, Anica Culcer, Costica, Ecaterina Frumuseanu,
si Petre.
COSTICA OTETELISANU, t 187.., casat. CU Maria *OMd-
nescu, are copii (actual:1) pe : GRIGORE, IANcu magistrat,
NICOLAE, BARBU (Vaya), Mita Istrate, Elena C. Toplicescu,
si Elisa Slavitescu.
PETRE OTETELISIANU, cel maI MiC din copiii luI Nico-
lae, n. 1847: Colonel, comandant de brigada. Ca oficer
de geniti a luat parte distingandu-se in campania din 77-
78. Casatorit cu Rafaela V.-Ndsturel are fii pe: PETRE
OTETELISANU Si GEORGE. --
O a treia ramurd, aj existent, a familief, se trage
CONSTANTIN OTETELISANU, vr CU erban i Barbu.
erea la 1783 sluger in divanul Craiovei (Ureche. Ist. I, 263);
apol la 1785 ispravnic de Valcea, in locul jianului.
Fiji lui Otetelisanu aj fost : Iancu si Costache.
IANCU OTETELISANU (1795-1876), fost membru de Curte
1831, apoi Director al Salinelor 1838-41, Vornic al ora-
sului, ministru al controluluI 1851-53. Sub Alexanclru
Cuza ministru de finance, etc. Proprietar al unui mare
pare i castel la Magurele, a infiintat acolo prin testa-
ment un orfelinat. Insurat de dou ori : 1. cu Elena
Campineanu si 2. cu El. Filipescu, n'avu copa'.
Fratele St : CONSTANTIN OTETELISANU t, casdtorit CU
Elena n. Serghiadi a avut 3 copii (actuall): Elena P. Gra-
disteanu ; ION OTETELISANU t 20 August 1899, Bucureti.
Casatorit cu Lelia Cesianu (2 copii); i ALEXANDRU Ote-
telisanu casat. cu Paulina Butculescu.

Din familie, l'Ara a le sti legaturile de rudenie, mai sunt

cunoscuti boeril:
IoNIT OTETELISANU, Post mare SERDAR dup 1775, etc.
La 1779 da un ordin lui Preda Bujoreanu, de la divanul
Crajovei, ca impreuna cu altI boerI s'A faca' o cercetare
de mosie, etc. Intr'un raport-scrisoare catre Domn, al

www.dacoromanica.ro
 381.

paharnicului Hagi Stan Jianu din 1782, cu privire la di-

ferendul pentru niste munp, acesta spune c <ccu scrisoarea
din Maiii, am facut cunoscut Arariei Sale Boerulul se'rdar
Otetelisanu.... (v. mon. Tismana tefulescu. pag. 74). IoNIT.
Otetelisanu ca setrar, e ispravnic la judetul Vecea in 1785
(Februar. 20) cu stolnicul Fdlcoianu. Fost si ftori vistier
(in 1780).
DRAGHICEAN OTETELWiNU, care in Iunie 1785 ca Pol-
covnic, erea judechtor al judetului Gorj. In 1808, avea
titlul de mare cAminar.
PANDELE OTETELI$ANU mare CAIMACAM al Crajovei in
acest secol. Insurat Cu Smaranda fica lui Dumitrascu Obe-
deanu, a avut 3 fii fdr descendenp : Alecu, Iancu
si Iorrrti, si o fat Elena, maritat cu marele Vornic Ar-
gyropoi.

www.dacoromanica.ro
 PAIANU
(VALACHIA)

Origina familiej acestea e din Oltenia, districtul Dolj.

In secolul XVII, cunoastem pe autorul ei, sub domnja
lui Antonie Vodd (1669-72), anume :
VASILE CANTAN PAIANU, care dupe cum arat niste do-
cumente de hotArnicie, avu 2 fii : Ion si PARvuL, citati im-
preund la anul 1699, pe cand domnea Brancoveanu. Pdrvu
avu un fi numit tot ast-fel, dar care pare a fi murit fdrd
urmasi.
ION PAIANUL, care trdia pe la 1700, fiul lui Vasile vel-
cdpitan, avu 3 bdeti. El e citat la 1719 sub ocupatia aus-
triack ca boer de Mehedinti (secundae class.) Fiji sel
fost : Barbu, Tudorache i Pdrvu. PARyu e citat de niste
acte din anul 1724, si avu 2 fete mdritate : Ilinca, cu
pitarul Barbu Portrescu (1742) ; si N cu Drdghicl Bu-
joreanul.
TUDOR (Tudorache) Pdianul, marturisit 1749, fiul lui Ion,
avu fecior pe CONSTANTIN, 1777; in fine
BARBU PAIANUL, fiul cel mare al lui Ion si fratele celor
ahi doi, figureazd in acte 1744-76. Dansul avu doi copil :
o ficd Anita (1768); si
CLUCERUL IORDACHE PIANU, citat 1777, iar la anul 1782
(Ghen. 4) Ispravnic al judetului Gorj, nurnit cu serdarul
Andonache. SERDARUL Pdianu, la 11 August 1783 e is-
pravnic de judetul Gorj impreund cu paharnicul Grdis-
teanu. (Ureche. 1st. t. I).
Astd-zi sunt mai multi descendenti al acestei familii
craiovene, intre cari : Cdpitanul C. Pdianu, etc...

www.dacoromanica.ro
 PA LLADY
(MOLDOVA)

Origina acesteI insemnate familii din Moldova, pare a

fi greacd, dup cum spune si Principele Cantemir. Ea
apare printre boerii Moldovei inch' de pe la jum'tatea se-
colului XVII. Letopisetul ne vorbeste de primul Pallade
cunoscut, in persoana lul:
TEODOR PALLADE SPATARUL, ginerele lui Const. Vodd
Cantemir. In 1683, la plecarea lui Duca Vodd cu Turcii
contra Vienei, el e ldsat Caimacam al t6rii impreund cu
Nicolae Racovitzd biv-vel logoft. Diferite turburdrI ivin-
du-se in Moldova din totI boerii de tara, tinut de
Doamna doar Teodor Palladi vel spatar, cand sotia lul
Duca plecase spre Focsani. (letop. II, 25-27).
TEODOR PALLADE VISTIERNIC, fiul Srl ; in 1727 si 1731
e biv-vel ban (.doc. Academ). Sub Grigore Ghica W. e
mare vistiernic, 1727. Erea nepotul (?) lui Mihaf Vodd Ra-
covitzd. Sub domnia lul Ion Mavrocordat, trecdnd un
Pasd mare prin Iasi, domiTul insdrcind pe vistier pe lngd
acesta, spre a'l ingriji : iar foarte a multumit Pasa de
slujba lui Palladi, de care rail imbrdcat pe Palladi cu
blana de samur, dandu-I si un misir (cal arab) al PaseI
cu frumos tacfun la scud ; si asa Fat, trimes la domnul.
Vzdnd domnul una ca aceasta, imbrdcat si el cu
altd bland de samur, ordnduindu-1 si al doilea s ducd pe
Pasa pfind la hotarele Hotinului etc... (1741) (Letop.
Kogaln. tom. 111, 206).
La 1736, in a doua domnie, Grigore Ghica inchide pe
vistierul Pallade si pe Sandu Sturdza, pentru cd ar fi co-

www.dacoromanica.ro
 384

mis abuzurl in demnit6tile lor, dar poate fiind-ca bgnuia

ar fi contribuit la mutarea luI in Moldova. El mai avu
frate pe Ion. (v. mai jos).
La 1683 intalnim pe PREDA PALADE, frate (?!) CU
Teodor I, in tot cazul inruditi de aproape. Acesta fiind
Postelnic mare, fuge in acel an in Muntenia, dup ple-
carea lu Duca Vod, impreund cu clucer Cantemir, Da-
bija, etc.
DUMITRASCO Palade, la suirea pe tron a lui Matei Ghika
1763, intr in divanul domnesc ca mare VORNIC de tara
de sus. La 1742 in divanuI lul Const. Mavrocordat fusese
mare clucer. (Letopis.) Nu stim ce rud. erea cu Teodor
spatarul si cu liii sl.
Vel SPATAR ION PALADE, flUl lUi Teodor P. spatarul de
la 1680. In 1723 Mihail Racovitz. Voevod : liar Dom-
niea s'ail mutat in done' case boeresti, in casele luI
Ion Paladi sptarul si ale 'di Constantin Costache spata-
rul, fiind aproape una de alta. (Letop. III, 68. N. Mustea).
Domnul erea rudd cu dansul i anume cumnat, de oare-ce
Pallade linea de sotie pe Anita, sora lui Mihail W. Ra-
covitz. In anul 1716, cronica ne spune : cEar Paladi
spatar, cumnat cu IVIihal Vodd, era in ceatue inchis cu
casa sa, impreund cu Iordache Roset vornicul si alti boeri.
(III, p. 116 Letop. Amiras).
Prin fiul sal se continu familia :
CONSTANTIN PALADE stolnicul, de la care gsim un act
din 1765, pentru niste mosii, vanc,ari cu un Festil. (Uri-
car XVII, 44): 1Stolnicul Const. Pallade, fiul Mriei sale
Domnitel Anitei..., sotia spatarulul Ion.
Fill al acestuia este:
IoNITA PALADY Vomicul, care la anul 1764 se aft' in
divanul luI Grigore Alex. Ghika ca vornic de tara de jos,
si tot cu aceeiasi demnitate in 1767 sub Grigore Ca-
limah. El avu Inca un frate PETRACHE, al cdrui rid
erea COSTACHE t, care apoi la eandul s'Ci avu de fiti
pe PETRE Pallady. (act.)
Vornicul Ion Palady avu 3 beti, din cari cel mai mic

www.dacoromanica.ro
 - 385 -
Manolache, muri frd posteritate. CeI alti duol :
f. IANCU PALLADY t, din cas"toria sa cu fica luI Liteanu,
avu patru copil : ION (Make), Tinca, Elise si Nathalie.
2. lar TODERA (Teodor) PALLADI t,fiul cel mare al
vorniculuI Ion, avu din cAstoria sa cu P. Ghika, o ficA.
Pulcheria, cdsdtorit Cu Emile Sturdza, 0 3 bdetI :
G-HEORGHE PALADY ; sotie fica g-eneralulul Savel Manu,
din care are pe : Lucie, as5.torit. Ed. Ghika ; Marie
edslt. Canari; GEORGE, oficer i ALEXANDRU.
TEODOR PALLADY, cdpitan in retragere, cstorit Cu
o Kretzulescu ; fic Alexandrina.
ION PALLADY, cdstorit cu Maria Cantacuzino, fost
prefect in mai multe randurY, etc... Are fiI pe : TEODOR,
pictor ; ION; VASILE 0 Marie.
Acestia sunt singuriI descendenti autentici aI famine)."
Pallady.

A.rmele familieI sunt : pe din dou argint si azur. Pe

azur, cerb (natural) fug.nd. Pe argint valurI naturale, in
cari innoath" un delfin asemenea.

www.dacoromanica.ro
 PARAIANU (1. Milescu)
(VALACHIA)

Din Chrisoavele glsite, se poate constata ca fiind trun-

chin al aceste familiI, originare din Oltenia (G-orj)
DANcre ZAMONE, care tria In secolul XV, pe la anul
(6042) 1434, posesor al mosiel Pdrdenil. De la acest str6-
mos al familiei, pAnd In secolul XVII, nu se stie nimic
despre ceI l'alti descedentI al lui.
BANUL HAMZA PARAIANuL, fost mare postelnic (1601), e
acel de la care familia incepe a fi bine cunoscutd. El
trdia pe la inceputul secoluluI XVII (1600), si maistim asupra
lul c sotia sa se numea Caplea, si avea de frate (?) pe
Stancii.l.
STANCI POSTELNICUL din Prg.enI, cdruia Matei Basarab
cld la 1633, un hrisov relativ la cumprarea une mosif
din Buestl (Gorj) de la Dumitru i frath se, fiiI Bade,
pentru 3200 aspri, amintind si de o vinzare de Tiganl
pentru 6000 aspri si un cal. (Orig. Slay. Acad.) Un do-
cument il citeazd pe la 1642, cand era bAtran. Sotia sa erea
Chiajna; iar fil avu Pe: Danciul, Staico si Stanciul.
DANCIUL PARAIANUL MARELE POSTELNIC de Milesti ; apot
mare logofe, boer insemnat. Mrturisit ca 1 jul Posteln.
Hamza din Pdrlianl.
Matei Basarab, din anul 1639 d un chrisov relativ la
judecata ce an avut'o el pentru o mosie fost a luI Radu
sluger, Inc de sub Leon Vod. (orig. acad.) La 1648 e mare
postelnic; iar la 1652 zideste rnondstirea Polovracl (Gorj) :
((care biseric fost-o a zidit din temelia ei jupan Danciu
Pdrianu marele postelnic, in zilele luminatulul domn Mate.

www.dacoromanica.ro
 387

Basarab Voev. ., dupd cum se citeste In inscriptia din

bisericd. Inchinatd la sf. munte ea a fost prasitd, dar mai
tarzia reparatd de Vodd Brancoveanu (1689). In biserica
se afla zugedvitI: Danciul Paraianul postelnicul, i Matel
Basarab ; apoi fil Barbul Ban, Petru. vel clucer
Preda vel capitan, cum si sora DanciuluI, STANCA.
Danci logoftul Prdianu fu ucis la 1659 de Mihnea III
Impreund cu mu1t1 al boerl, din cauz cd nu ereail de
prerea domnului. Tot atund fu ucis i fiul s Preda lo-
gofaul; Fotino (Ist. II) 11 numeste Danild. (y. rnagaz.
istoric IV, 351).

El mai avu 2 fratI : STANCID II ot Prdianl, pe care'l

gdsim In documente pand la 1692; STAICO, insurat cu
Ilinca, avnd 4 fil, din care descindea familia actuald. (v.
mai jos).
1VIilescu.
Din flu mareliff logoft : despre PREDA MARE
(mag. ist. IV 315) ca a fost omorit
CLUCER, Still) din cronice
la 1658 impreund cu tatal sea i alti boerI, fiind logoft:
Mihnea Indemnat de dracul, iar ja abdtut de si-a tdiat
catI a mal rmas.... Danciul Pdralianul vel postelnic
Cu fiu s Preda Locrofaul.....
PETRU MILESCUL, fost cmras, apoI MARE CAPITAN, fratele
acestuia. Intr'un chrisov de la Antonie Vodd, se spune
amandoI fratii Petre i Barbu (1669) se lipsiserd de averea
pdrinteascd, de oare-ce Mihnea Vodd secfestrand i res-
pingand'o, eI rmaserd Inch* i datorI. Petre Milescu
(ndsc. 1607 ?), murise deja la 1693, avand un al pe :
STOICA, pomenit In acelas an, si apoi la 1714, In lista boe-
rilor OltenI.
BARBU MILESCUL MARELE BAN, all lUI Danci, ja acest
nume, pe care de alt-fel Il purtase i tatal sal, cum gasim
in documente : Danciul postelnicul Pdedianul _de Milesti,
dupa o mosie. Boer ilustru, Banul Milescu joacd un rol
insemnat In tara pe la finele secolulul XVII. La 1676 e
mare comis; mare vistier 1680-1689. In 1674 un do-

www.dacoromanica.ro
 388 --

cument (Arch. St. Mitr. Buc. p. 57) II numeste : Barbu Milescu

ot ParaianI, vel comis.
Cronica luT Constantin Capitanu, ne spune la 1678 ca
acest boer impreund cu altii pribegl, erea uniff contra
lu Duca Vodd cu CantacuzeniI, care avea pe uniI pri-
begI de se intelegea cu el anume, pe Banul Milescul, pe
Dumitrasco Corbeanul i Paraschiva Bolesteanul.... etc.
(mag. ist. II, 15) Antonie Voda Il pune in reposesiunea
mosieI Paraiara si Fauri, de oare-ce le rscumpdrase cu
900 ughl, din carI 400 zestrea a sotie. sale Vladaia. (act.
la acad.)
La anul 1685 (Julie 1), erban V. Cantacuzino trimete
pe fratele s MateT C. impreuna cu banul Milescu cu
spatarul Vintil'a. Corban la Principele Mihail Appafi, de
a incheiat o conventie cu acesta. (inca; apud Engel).
Barbul Milescu a fost insurat in dou randuff: 1. cu
Vladaia.... si 2. cu Maria (1693, 1717), fica luI Pana Fi-
lipescu vel paharnic. Din care casatorie avu flea pe Ma-
ria, sotia lul Dumitrasco (Dositei) Brailoill. Un zapis din
1714 (archiva. Buz.), ne spune : ....adecd eu Maria Bneasa
Mileasca impreun cu ginere-med Dumitrasco Briloi vel
capitan Za Cerneti. Din cea d'antE, Milescu avu
pe CONSTANTIN, 1693....
Un MATEI MILESCU ot Paraianu, Il gasim la 1719 in
lista boerilor Often!' din Dolj (cl. I), apoI in documente
din 1732 si 1742. La 1702 erea castorit cu o flea a lu
Dobre ot Mager.
Acestea stim despre ramura Paraenilor numiti MILESTI.
Poate vre-o legatura s existe intre acestia si Milestil ce
gasim in Moldova in sec. XVII, intre carI este ilustrul
marele savant Spatarul NICOLAI MILESCU, vestit pe timpul
s'tl in toata Europa ; si din carI cunoastem inc pe un
Postolaki si fiul se'il Ion.
Se poate ca unul din Milestii olten s fi trecut in
Moldova eland nastere unel ramuff deosebite. Nimic sig-ur
insd, in privinta aceasta.
Ultimul descendent al familiel Milescu din Oltenia, s'a

www.dacoromanica.ro
 369

sti,ns in zilele noastre, anul 1899 Ianuarie, in persoana IUI

FRANCISC MILESCU (Frantz), avocat, t Turnu-Severin.
Pftraeni
STAICO, fratele cel mic al luI Danciii. P., casatorit Cu
Ifinca (?), avu patru feciori : Hamza, Radu, Matei i Ba-
dea (?), pe carl la 1719 ti gsim in lista boerilor de Gorj,
cu contributiunI catre administratia austriaca. (Hurmuzache,
VI). UNIT", din acestia (?....) avu de fig pe :
ION PARAIANU insurat cu Maria, din care se trag Prdentf
actuall, anume prin copiiI : Gheorghe i Stefan. In
afara. de acestia mal avu pe, Ion (fit: Ion tatal Nit,
Stefan, Tache si 2 fete); Stoian Barbu t) ; Zam-
fira cas. cu Crsriaru, i alte 2 fete.
GHEORGHE PARAIANU, fiul maI mare al lui Ion, avu
3 Hi: Nicolae, Dumitru i MANOLACHE. Acest din urma.
avu 2 fice si fig pe NICOLACHE t, al caruI fiti este PETRE
Prdianu.
Polcovnicul STEFAN PARMANu, fiul luI Ion, trdia pe la
inceputul secolului. Avu copiI pe : Simeon, Tarsita maritata
Poenaru, Anca, Manda Oldnescu,
COSTICA PARIANU, n. 1823 in Targu Jiu, al carulfiT
sunt capitan EMANUEL PARA.IANU, publicist, etc.
CONSTANTIN ; lar fica Emilia Casa. Urbeanu.

In armele faMiliel se g-seste, dup semne vechI, un

leu cu palos tn gbiara.

28

www.dacoromanica.ro
 PAR. COVEANU
(VALAcHiA)

Familie veche din Oltenia (RomanatI), acII stins..

Documentele (Art. St. Buc., Episc. Ramnic), ne aratd la In-
ceputul secoluluI XVII pe NicoLAE DIN PerscovenI (pe la
1600), al criii at era STOICA din PfirscovenI. Acesta e
tatl luI STAN, citat In 1679. Nu stim ce legaturd aveail
acestia cu Piscovenil de maI jos, carI se distinser timp
de dou secole.
Monastirea Parscoveni (pl. Oltul de sus jud. RomanatI)
a fost, cum spune Odobescu : Inceputd de un Basarabu la
anul 1600 si peste dou-cilecI de ani de la facerea el', s'a
zugrvit de STEFAN PAWOVEANU vel medelnicer. Pe peretI
sunt portretele cititorilor ParscovenI, a PredeI Brnco-
veanu cu sotia.... etc (yell Antiq. jud. Romanati p. 128). Acest
Stefan trind pe la 1620, dup cum se spune, e tata lu
PREDA PARCOVEANU biv-vel stolnic, apoI VEL SPATAR, care
trAia In veacul al XVII. La anul 1689, Brancoveanu su-
indu-se pe tron, 11 trimese in misie In Turcia, spre a anunta
pe boeril trimesi acolo de Serban Vodd, despre moartea
acestuia, i venirea sa : pe Preda Spdtariul Pdscoveanul
cu cartI la Beciil a trimes, la boiaril ce s'ail zis, ce erail
solI trimesI pe Serban Vod... (Parvu Cantacuzino
Preda BrOtOsanu). Dup cum se constat printr'un act al
sotieI sale Stanca din 1707, ea era vduvd de mult. Tot
atunci se arat ca fiil al sa, Stefan al doilea spatar.
VORNICUL STEFAN PARSCOVEANUL E, cunoscut pe timpul
ocupatinnel austriace a OltenieI. In 1707-8 era biv-spdtar;
la 1719 vornic al judetului RomanatI, dup cum se vede
in listele boerilor olteni. Gerieralul de Tige Intr'una din
scrisorile sale, din August 1718, vorbeste despre dnsul:

www.dacoromanica.ro
 391

aStefan Brascovan postelnic, rang ce avea si la 1715.

(v. In Hurmuzache. Documente, t. VI, p. 199,407, 428, 455, 481).
Avea de sotie pe fica spdtarulul Radu Golescu.
DUMITRWU PARSCOVEANUL, figureaz de asemenea la
1719 In lista boerilor oltenI, contribuabill atre Austria.
(in cl. III din Romanati, Hurmuzache, VI).
ANcuTA Parscoveanu, <data luI Hristodor Parscoveanu (?)
si sora luI Stefan de mai sus, era nevasta lui Constantin
Olnescu, t 1733. Ea aduse In zestre mosia Gesti de la
mama sa, o Hereasc.
MARELE VORNIC I'EFAN PARCOVEANU, boer vestit al 01-
tenieI, ande era confirmat mare Ban la anul 1774, de ma-
resalul Potemkin. In acel an, In urma tractatuluI de la Cu-
ciuc-Kainardji, boerii adunatl aleserd Domn al Orel pe
Stefan PArscoveanu. Trebuia confirmarea Sultanulul, dar
nicI un boer neIndraznind s mearg5. la Poart spre a o
cere, se trimese de TurcI ca Domn, Alexandru Ipsilanti.
La acea alegere, boeriI se bazasera pe artic. 8 din trac-
tatul dintre RusI i Turd, In care se spunea c Romanil
sd se bucure de aveaii sub vechiI domnl, adica de a alege
Principe din tard.Stefan Parscoveanu la 1775 era In di-
van ca mare vornic al frif de sus; apoI la 1783 mare
vornic de tara de sus, etc,Sotia sa era Maria, fica con-
silieruluI i'mper. Constantin Obedeanu, i avu o fat, pe :
MARICUTA, mdritata cu clucerul Iordache Cantacuzino.
O Prscoveancd In secolul trecut, a tinut pe 'clucerul
Farfara, avAnd o fica Zoita, mdritat. ca Dinicu Golescu.
O filiatie a Pscovenilor, dup. documente (comunic. de d. I. Tu-
ducescu, din Arh. St.) se urrneaz5. ast-fel : IORGA sa Iordache pos-
telnic Parscoveanul, fost vel clucer (1654-59) and era deja bEttran,
etc., fiiul jupanesei Maria, sofa lui Trufanda postelnic (1624). (Maria
era fica lui VASILE vistierul din anul 1613, care era insurat Cu jup.
Caterina, fata lui Para vistierul).Fiul acestuf Iordache erea: IOR-
DACHE marek vornic, tatl lui PAPA postelnicul. Acest din urm avu
de fi5 pe STEFAN PARFovEArn.a., 1763; iar acesta pe TEFAN,
surat cu jup5.neasa Ilinca.

www.dacoromanica.ro
 POENARU
(OLTENIA)

Origina acestel familil e dovedit la inceputul secolului

XVII, si dacd e sd credem o traditie, e .mult mai veche,
descinzand din faimosul Ban Craiovescu din sec. XV. 0
dicdtoare de la mondstirea Bistrita din Valcea, mentioneaz
de marele Ban, care venise s se cAlugdreasc la monds-
tirea fondatd de dinsul :
Jupan Barbu Craiovescul,
Ce.. 1 slice i Poenarul....
Intru cat acest supranume al lu Barbu Banul Basarab
e istoric, nu stim. E prea probabil insd ca Poenarii sd
fie o ramurd descendentd a Basarabilor.
Numele vine de la vechia mosie Poiana din Dolj,
poate are vre-o legdtur cu vestita cetate Poenari, ridi-
cata de Vlad Tepes In Arges.
BARBV STOLNICUL BRADESCU de la Poiana, e trunchiul
de la care urmzd filiatiunea pAnd ail a familia El erea
un boer foarte insemnat pnd pe timpul lu Matei Basarab.
Un document 11 defineste precis: eBarbu Brdescul, biv-
vel stolnic ot Poland, la 1639, impreund cu sotia sa ju-
pdnsa Cdlina fica jupan. Stanca. Dupd moartea acesteia
(1649), lud de sotie, fiind mare Vornic, pe jupneasa Stanca
(act. din an 1660).
La anul 1630, in timpul lu Leon Vodd, din cauza per-
secutiunilor acestui domn, mai multi boeri, intre cari
Barbul paharnic Brddescu, Matei aga Basarab, Dumi.tru
Filisanul, etc. plecard cu casele lor in Ardeal la George
Racotzi. Leon Vodal trimese cdrtr cu jurdmint, prin Radul

www.dacoromanica.ro
 393

de Deasa si alii, spre a-i face sa se intoarca; dar ccand

a fost la TArgul JiuluI eI se IntAmpinard cu strejile pri-
beagilor, fiindu-le cap Barbul paharnic Brddescul i MihaI
SpAtarul Cotofeanul, i prinser pe Radu logofaul din
Desa, iar altil scpard. (Cronica anonim. mag. ist. IV, 312).
La anul 1633 se dete lupta de la DudestI inte MateI Ba-
saraba cu Radu Vv. si TtariI, fiind invingdtor Ma-tel. Vv.
(25 _Octombre). Printre apeteniile ostilor sale se aflail :
pe RosiI Ivasco vornicul Bleanu i Barbu paharnic Br-
descul.. (idem. p. 413). El se nscuse inainte de 1600 si a
murit dupi 1650. Sub Matel Vod a fost mare vistier, pa-
harnic si mare Vornic.
Barbu avusese hied dol fratI, boerii: DRAGHIcI i NEAGOE
din Poiana.
Vornicul mare Barbu Poenarul, avu 3 bbletI: DRAGOTA.
postelnicul (1650); STEFAN a c'ruI posteritate se stinse
prin cel doI fiI al s'l: Constantin biv-vel slujer, i Matel
(dupg. 1700) ;
PREDA POENARUL MARELE STOLNIC, fiU1 lUI Barbu (n. 1630),
citat In numeroase documente ale timpuluI din anif .1650,
1667, 1673, 74, 1681 ca mare stolnic. Un act din 1671 11
numeste: Preda BrAdescu, Vel Paharnic. Avea de sotie
pe jupdneasa Anca, 1661. Fi'l sa, ambii boerl insemnati,
Logofaul PARASCHIVA, citat la anul 1663, si
Marele VISTIER DUMITRU POIENARUL, care se insurd : Cu
CArstina, fata lui Vladislav slugerul.din Belcin (Bengesc),
apoI, pe cand avea rangul de mare Pitar, cu fata luI
Amza Bdldceanu la 1668, cu care n'avu copiI. El a murit cdtre
sfarsitul secoluluI; ldsand patru copii: Vasile, MateI, carI
avura urmasI, CONSTANTIN VORNIC Poe.naru care erea
insurat la 1711 cu Jupneasa Puna, si Maria sotia lui
Preda Otetelisanu.
Din VASILE POENARU Vistierul, 1713, fiul cel mare al lui Du-
mitrascu insurat cu Stanca G-recianu, se trage ramura nu-
mit." Belcineanu, dupd mosia Belcin ce fusese luat
zestre de Dumitrascu, i transmis fiulul s. Vasile avu
4 feciorl: Stefan, GHEORGHITA. medelnicer care avu 2 fiI ;

www.dacoromanica.ro
 394

1VIATEr Paharnic, zis VERDES din care deriv o ramura, azi

stins, prin fiul s'ti logoftul Dinu;
SERDARUL D'UMITRACO. Acesta avu 2 fiI: Iordache a carul
sotie se cherna Manta, i CONSTANTIN t 1787, tatal pol-
covniculuI DUMITRACHE
, t 1826. De la sotia sa Maria Bra.-
deasca, polcovnicul a avut intre alti copiI, 2 baetI : IOR-
DACHE, insurat CL1 Zinca Brg.descu i PITAR DUMITRACHE
Cu Safta Malinescu, din care castorie avu : pe MANOLACHE
t 1890, Cu care se stinse unja Belcinenilor, si pe Zinca
t 1870, sotia pitaruluI Tanoviceanu.

Marele PAHARNIC MATEI POIENARUL, vornic de Dolj, fiul lul

Dumitrascu Vistierul i frate cu Vasile, e cel de la care
descinde familia actuala. El e dovedit prin acte din 1711,
1713, 15, 20.., i a murit la anul 1730. CeI cincI
sl : TOMA n'avu copiI, Constantin continua generatia de
azI; Setrarul GHEORGHITA sa fratele s RADU sunt trun-
chiul ramureI zisa BalanoI; iar MATEI pieri ucis de Turd%
Bransa zis BdMnoi, derivd de la Radu sai Gheorghita.
Din ea sunt astli descendentiI : Alexandru, Constantin,
D-na Iulian, i D-na Isvoranu (Crajova).
CONSTANTIN POENARU zis SCURTU mare Vornic, fiul 1111

MateI, avu de sotie pe Fauna (t 1731 la mosia PaurstI;

poate de neamul Bujorenilor). La 1711 era mare Pahar-
nic, 1731 Vornic. La 1719 si 20 impreuna Cu fratil sa,
figureaza in lista boerilor Often'. (cl. I) din Banat: fiind
Vornic (ispravnic) de Dolj. (Tot intre ace0a gasim pe
IOAN i DIICUL Pojenarul pe atunci tineri. Probabil
eI ereati fii unuia din fraff).
(La saritul sec. XVII, mai trkiaii 2 fratl Poenarl, fiI al luI Pa-
raschiva, anume: MATEf, al crui fi PANA Poenaru e pomenit la 1711;
BARBU PAHARNIC Poenaru a carul sotie deveni Salomia Calugrita,
i care era f la 1711, ca i fiul set.HRizEA).
Vornicul Const. Poenaru a avut o fat mritata boe-
rul Toader Frcdsanu, i fig Pe
CONSTANTIN POENARU lspravnic de Gorj la anul 1781
(2 August), fiind biv-vel SLUGER, impreuna cu biv-vel-r-

www.dacoromanica.ro
 395

trarul BARBU Poenaru. Acest din urma maI fusese ispravnic

si la 1779. Constantin Poenaru avu dof fil:
PETRACHE Poenaru, insurat Cu o Arion, de la care avu
patru copii Nae, Verona Daniilescu t 13 April 1899; Poli-
xenia Bratianu; si IANCU insurat cu o 81Atineanu.
NAE POENARU, fiul cel mare al luf Petrache, se insura
cu Maria Berindei, avand 3 copiI (act.): Vasile, fost major
In cavalerie, Elisa Sailescu i Smaranda B. Riosanu.
DINCA. (CONSTANTIN) POENARU, mare paharnic, cel lalt
fitial liff Const. insurat cu Manda Otetelisanu (Smaranda),
a avut cinci copil 1. TOMA, casatorit Cu Luxita Bra-
deasca *), avand fica pe Zinca Serghiadi; 2. Sevastita ;
PETRACHE POENARU (1799 1875), efor general al
scoalelor si director al scoalelor nationale, in 1840. Unul
din primiI profesorI al* colegiului St. Saya si om de o de-
osebit cultura. De la el a rmas Dictionarul Francez-
roman, opera de mare valoare (1840). Are un loc in-
semnat In istoria culture noastre in intaia jumtate a se-
coluluI. Insurat cu Caliopi Hrisoscoleo, a avut o sin-
gur Smaranda Iacovaki t.
COSTICA. POENARO, fratele s, casatorit cu Frusina
Valeanu din Craiova, avand 2 fiI: IoRGu, decedat. si
CONSTANTIN POENARU n. 1841, general de divizie, seful
statuluI major general al armate, fost ministru de rsboI.
Oficer la 1861, s'a distins in campania de la 77278 la
Grivitza i Tatargik; etc. Csatorit cu Maria Valeanu.
EVGENITZA avu de fill pe GRIGORE POENARU, f. CO-
lonel In infanterie, n. 1830. Casatorit cu Cleopatra Lecca,
de la care avu fi pe :
PETRE POENARU capitan, n. 186G; Insurt CU Maria Con-
deescu Radu, n. 1898); iar fica pe MARIE, Casa.
Cu C. Golfineanu.
Actuall Constantin, Grigore, Petre ; Vasile. (si ra-
m ura BalanoiLl).

*) Familia Badescu, dup numele vechiulul stremos al nea-

mului, e tot o ramur. a Poenarilor, in Craiova.

www.dacoromanica.ro
 POPESCU
(VALACHIA)

Familie stins. la Inceputul secolului-nostru, care a dat

mai multi mari boeri si un Domn, i cunoscut de prin
documente din sec. XVI.
Pe la anul 1580 tria boerul DUMITRU PAHARNIC Ot Po-
pesci, (in doc. din 1538). Pare a fi tot din acst fami-
lie, un contimporan al sai : VLAD logoftul, care avea de
sotie pe Caplea i mosie in NegoestI (1576).
In secolul XVII, dup documente, avem dou ramuri :
pe care le vom nurni a lui Antonie Vodd din Popesci,
cea alt a lui Radu Cronicarul.
Ereaa dou mosii : Popestif din Prahova, de unde erea
Antonie Vodd, i Popestii din IlfoV, de unde cea alt ra-
murd a lui Radu Vornicul.
Nu putem sti al cui fi a fost Antonie Vod, cu fratele
sri NEAGUL POSTELNICUL din Negoesti. E probabil c ai
lui Dumitru de care am vorbit mal sus, de si un doc. ne
dd a intelege peite c ereF. fi (?) al lui Nedelcu clucerul,
fiul lui Radu din Floresci. S'ar putea in acest caz ca ei
s fie o ramur din Floresti (?). Tot ce e sigur, este ca
acst familie a stpnit mosiile NegoestI i Popescif. Nea-
gul paharnicul .11 gsim in 1619 si 1633 ca postelnic ; in
1629 si 1633 erea vel agd. El avu 2 copii: DANCIUL pa-
harnic 1631, ginerele lu Paraschiva postelnic, fratele lui
Cernica Vornic ; si a cdruI sotie erea Chiajna.
SOFICA, fica luT Neagul din Negoesti, i sora Danciului
a avut de brbat pe marele boer Radu Mihalcea, vel co-

www.dacoromanica.ro
 397

mis, fiul BanuluI Mihalcea (Cdndescu). O Intalnim intre

1644-1671.
ANTONIE VOW,. DIN POPESTI, DOMII al ValachieI (1669-
1672). Dupd mazilirea luI Radu Leon, cboerif cu totiI
preund f.curd un sfat si aleserd pe Lin boiarid anume
Antonie Vornicul den sat den PopestI, i iserd s le fie
domn, pentru cdci Il sciea toff Ca' estim om bun si
(Ist. anon. a Valach. mag. ist. V, 372). El trdia trte simplu, cum
spun cronicele.
Acest domn persecutd si pedepseste pe greciI boeff cari
guvernaserd tara sub predecesorul sti: spanzurd pe So-
Balasache scap cumprdnd pe Dorobantl ; lar
Stroia vornicul Leordnu, cumplitul boer, e condamnat in
urma stdruintelor Cantacuzenilor, la meirte. (v. Toma i Leor-
deanu).
In 1672, boerii opozantI, cu Leordnu i sprijinitI de Pa-
naiota. che Dragomanul, obtin mazilirea lu Antonie Vodd.
Fiul lui Antonie W. a fost NEAGU POSTELNIC din Po-
pesti, pe care'l gds'im in acte la 1674. '= La 1631, inteun
documen,t al sotieI sale Necsuta, se spune c erea deja t,
si pare a fi murit lard urmasi. Ffica Princip. Antonie:
erea sotia luI Vodd Brncovnu.

BoerI din PopestI avem inch* in sec. XVII pe : HRIZEA

MARELE -VORNIC, fost vel Logoft 1626, si 1639, care mre
In lilele luI MateI Voev, si pe care actele contimporane
ni'l aratd ca pdrintele luI Udrea comisul 1655, si al
sotia lu Dumitrasco vistier, 1655. El erea adversar al
lui Matel, fiind dintre boeril ce se luptard cu acesta la
Dudestl. (Sub domnia luI Ilias Vodd 1616 - 18, trdia STOICA
DVORNIC ot PopescI, boer In divanul domnesc).

RADU (POPESCUL) DIN POPESC1, boer mare sub MateI Ba-

sarab il gsim ca mare Logof& ot Popesci la 1634, si
apoI ca mare Ban la anul 1643; iscdlit In mal multe

www.dacoromanica.ro
 398

chrisdve printre boeriI divanuluI. Rudd de aprpe cu ddn-

sul erea :
CHRIZEA VISTIERUL, (fu! HrizeI vornicul ?), despre caff
cronicele muntene vorbesc adesea dupe' 1650. Ast-fel se
spune de fiul seri Radu, pe cdrid erea clucer, Radul Clu-
cianul feciorul Chrizel Vistierul din PopescI :
RADU VORNICUL POPESCU, fost mare clucer, Logof6t, mare
vornic i apoI mare Ban CrajoveI. El e cel d'intdI care
prtd numele de Popescu. La 1669 erea deja hoer mare,
avdnd titlul de clucer, dup6 cum ne spun cronicele c a
fost ldsat impreund cu Radu stolnic din GrecT, de atre
domn, spre pazd la Cerneff. (cron. In mag.ist. V,139). Putin
maI tarditi, cronica il relatzd (id. pag. 144) in divan, Cu ju-
decarea afacerilor de care erea acuzat clucerul Stirbei.
La 1715, sub domnia luI Stefan W. e rdnduit, fiind
mare Vornic, impreund cu DrAghicI Strmbeanul sd ingri-
jescd de conacele pregdfite pentru regele Carol XII al
SuedieI, in trecerea sa de la Giurgiu pdra la Pitestl, de
unde apoI craiul plecd. teptil cu cal de munte, pdnd
In tara luI, si nimenea nu Pail cunoscut... (Cronica luI R. Po-
pescu. m. ist. IV, 34).
In '1716 vornicul Rada, e trimes cu Serban pitar Greceanu
sd ingrij6scd de conacurile rdnduite pentru Hanul atar
de la FocsanI ; pe care apol acestI boeri Il conduc 'And.
la CernetT.
La 1717 e mare-Ban (v. Humurzache VI, 193, 194); iar in
1719 se calugri, luAnd numele de Rafail monabul, ..ffind
vornic mare E Radul Popescu i viind la vreme de bdtri-
nete, socotind cd ale lumil sunt tete desarte, clice el singur
In cronica sa, singur de bund-voie am cerut -vole de la
mdria sa, si am mers de m'am cdlug-drit la mondstire la
Radul Vodd (n. 181. IV,218).
El serie cronica feirte amdnuntia, incepAnd de la Brd.nz-
coveanu, pdn. dupd Nicolae Mavrocordat si se aratd mare
admirator al lor, sub titlul : Cronica tril romnesi de Rada
vornic Popescu, publicatd in magazin istoric, operd bine
scrisd si de valre.

www.dacoromanica.ro
 399

El muri la anul 1728, de 78 anI; i avu un fi BADEA DIN

PEDELESCIDR pe care'l citz cu tat5.1 sti (ca copil), un
document din 1673; si pe IORDACHE POPESCU Va Tornic,
ingropat la Radu-Vod, si citat Intr'un ,act din 1731 and
murise, al sotieI sale SAFTA, prin care ea drueste o parte
din ClejanI. (mon. Vieros Arh).
Probabil frate (?) Cu Vornicul Popescu este: NEDELCU
PAHARNIC POPESCU, care trAiape la Inceputul secoluIuI XVIII,
si al cruI fia era MATE! PAHARNICUL, Citat act. din 1701
Putin maI tirzal (1726), intilnim In documente pe STATE
POPESCU vistier i sosia sa Safta. S'ar putea sa." fie fiul pre-
cedentuluI, dar n'avern nicT o dovadd.
Fiul lul Mate!, al cdruI nume nu'l cun6scem, e tatl a
dou. surorI : Zoita si Maria, cnepte d fia luI Mate! Paha. -
niculo.
Aceste cloud surorl ZorTA si MARIA Popescu, sunt ulti-
mele descendente ale familiel. Cea d'antAI emigr la anul
1774 In Rusia, dup cum se constat pe actele procesulul
dintre ele. Maria muri la anur 1805.
Acsta avu o fiC5, SULTANA POPESCU, prin care se stinse
acst mare familie. In 1805 erea Intre dinsele un intere-
sant proces, In care se vorbea _de ate-0 trele, cum
de filiatia pAnd la Nedelcu. Intre altele, Maria ,contesta
acesteI din urind iegitimitatea. Sultana a murit se pare dup'd
1830.

www.dacoromanica.ro
 PRAJESCU
(MOLDOVA)

Veche familie din Moldova, a arel filiatiune probatd in-

cepe din al XVI secol (1600), si din care esir mail multi
boerI insemnatI. -
LUPU PRAJESCU mare clucer, avea de sotie pe Safta nepoata
luI Simeon StroicI, care si boteazd pe fiul luI Prdjescu. In
urmd el mosteneste 1ntreaga avere a luI StroicI, care
n' avu copiI. A rmas un zapis (inscris) din anul 1600,
prin care acesta 11 ddrueste satul MicldusaniI cu tiganiI
dup ansul, luI Lupu.
NICOARA PRAJESCU, boer 1nsemnat, vel vistiernic al Mol-
doveI la anul 1610 (7118 Ghenar 16), Impreund cu Boul,
etc. El primeste la 1606 fiind vel Logoft, de la Ere-
mia Movild Voev. stdpanIre peste mal multe prti de mo-
sie din Scheia i Oborocenl (13 April. 1606) si peste Stet-
canI din Roman, vechea mosie a familieI. (Documente. de la
Academia rom.)
VORONTAR (sail Varnotar) PRAjEscu, este trecut In lista
boerilor mari de sfat ai MoldoveI, In anii 1606, 1607 si
1619, ca mare Comis al Mold. (v. Uricar, tom. XVIII).
SAVIN PRAJESCU, vel vornic al triI de jos, se afld printre
mostenitoril HatmanuluI Esaia BaIica, care asase o avere
imensd, impreund cu Lupu Prdjescu, Cu Ionascu si Ste-
fan PrajestiI. IONASCU Prdjescu erea vel postelnic.
STOLNICUL STEFAN PRAJESCU, pe care'l gsim Cu titlul
de mare stolnic In 1610-12 (7118-20), a avut 2 fiI. El
cumprd de la un Petriman o mosie, pentru care a rmas
mArturisirea boeruluI Pavel parcalabul de Orhei i altil,

www.dacoromanica.ro
 401

din anul 1606. (Docum. Academief.) CeI doI feciori a): s'ef
a fost : Gheorghe i loan.
GHEORGHE Pfajescu, la anul 1641 scrie un zapis al sil,
In roman este.
Despre IoN PRAJEscu vorbeste letopisetul MoldoveI la
anul 1651, cand se face nunta ficel lul Vasile Lupu, Ro-
xanda, cu faimosul Timus, sHatman al Cazacilor. CAt timp
Hatmanul stete la Iasi: nepotiI lu Vasile Vod, fecioril
lul Gavril Hatmanul i ai luI Giorgi si den feciorii de 'Do-
er)" de teard, NiculaI Buhus si Ion Prljescu, to(f acolo in
Cehrin pentru Timus erea zAlog.... (Miron Costin. let.
Cok. I, 322).
In domnia lu *ternit Vod fiul lu Lupu, (1659), ve-
nind Mustafa Pasa de Silistra la Iqsi, letopisetul ne spune
Ca' el acuzd de hainie pe Domn, pentru luptele ce avusese
Cu Constantin Voev. al Munteniei i cu Cazacil, iar Pasa:
la plecare ail ales dintre totI boerii pe Toma Vornicul,
pe eptilici Hatmanul si pe PRAJESCUL VORNICUL
luat in pazd ; i pan n'ail dat cate-va pungi de bani nu
slobozit pe acestI boeri, lush' de la marginea triI....
Costin M. p. 370). Pasa, in urma reclamatiuneI lu Ste-
fan, fu chemat la Tarigrad, i d'abia sap de a fi deca-
pitat pentru acea fapt.
DUMITRWO PRAJESCU, erea biv-Postelnic la an. 1673, cand
cpt dreptul de a face un pod peste un rlil pe mosiile
sale, fiind in proces cu boerul Halsescu. (Doc. Acad.)
E de observat starea inflorifoare in care gsim aceasa fa-
milie, prin multI din membrii eI, in jurul anuluI 1600, si
de atuncI pand in secolul actual.

In zilelp noastre : IANCU PRAJESCU, t 1895 in varst de

104 anl. Insurat Cu Profira Negri, are dou fice, descen-
dentele actuale ale familiel : Sultana cds. cu C. Miclescu,
Maria cu Ant. Doiciil.

www.dacoromanica.ro
 PREJBEANU
(VALACHIA)

Familie originard din Oltenia, Inca de prin inceputul

sec. XVII, avand ca mosie satul Preajba din Romanati.
Boerul PREDA PREJBEANU, la anul 1720 erea capitan de
plash' in jud. Romanati, dup cum relateaz rapoartele ad-
ministratiuneT austriace. (Hurmuzache, Doc.)
Pan PREDA PREJBEANU, de sigur fiul stt, mare PAHARNIC
in divanul Valahiei la an. 1775 sub Voda Ypsilanti. (Doc.
Ureche. etc.) Tot paharnicul Prejbeanu erea ispravnic de
Arges la 1782, Ianuare 4.
PAHARNICUL ION PREJBEANU, In actualul secol, erea in-
surat cu Eufrosina fica Profiref Kretzulescu, a lui Serezli.
El avu copiI pe; Elisabeta C. Vidrascu, Profira Catuneanu,
MATE! PREJBEANU, insurat Cu Haritina Lahovary,
avand o singura. fata : Maria Scarlat Yarca.
Rana. In zilele noastre trial la Caracal : MMALACHE
PREJBEANU t; 0 .fratele s 'el PREJBEANU, fost inalt ma-
gistrat, care avu 4 copii : Zoe cast. Jianu, Caterina Quin-
tescu 1-, Constanta Jianu, si IoRGu Prejbeanu, ultimul des-
cendent al familia
Mai sunt alti, in Oltenia, carI ail uzurpat numele dup
mosia. Preajba.

www.dacoromanica.ro
 PRISICEANU
(VA LACHIA)

In divanul boeresc al 1111 Stefan Vod. Cantacuzino, la

anul 1714, se afl ca vel CLUCER SERBAII PRISICEANU (doc.
din 15 Iulie 1714). Peste putin timp (1716), atunci cu venirea
catanelor Austriace In tara sub comanda uniff. Mihul,
venind o parte din ele spre PitetI: cfacea multe rele,
afar de jafurile ce facea, i boerii numiti a omorit, pe
Serban cluceriul Prisiceanul, pe Grigore Vladescul vistier,
0 pe Preda postelnicul Isvoranu, 0 pre alp multf. (Radu
Popescu vornic; Cronica magaz. ist. IV, 55).
In lista boerilor cafi ail contribuit cdtre administratia
Austriacd, se aflaii la 1719 in Dolj : PARVUL PIUSICEANUL
ERBAN, acest din urmd probabil fiul celuI ucis sub Ma-
vrocordat de Nemti. (Hurmuzache; doc. tom. VI).
In actul pentru desrobirea vecinilor din Moldova, dat de
Pr. Constantin Mavrocordat la 1749, intre altI boeri i ch.-
lugrT. iscliti e i: rpuT6ptoc; Ilopauxavoc elugr, poate din
aceast familie, inrudit cu cei de sus.
Boerul PRISICEANU (poate Serban II): a avut de sotie la
inceputul sec. XVIII, pe fica paharnicului Drghic Brt.-
anu, din care se nscu apoI: BARBU PRISICEANU (1760).
Din aceast familie, originar de prin Oltenia, mai exist
Inca descendenti autentid.

www.dacoromanica.ro
 PROROCEANU
(VALACHIA)

Aceast familie, stins in secolul trecut prin cel mai cu-

noscut din membrii ei, a existat in decursul intregului secol
XVII. Ea este o ramur din familia BXL/cEANu; i avea veche
proprietate satul erbnefi din Olt, intre documentele and
gsim notele de mal jos. (in archiva St. doc. cit).
La anul 1600 se citeaz boerul DUMITRU DIN Pnonocf, amin-
tindu-se in acelaq an de sora sa care murise inainte de acea
data, MARIA Clugrita. Printele acestor doI nu e artat.
Mal trqiu, in zilele lui Matel Vodd Basarab, tria DRAGULIN
logoftul din Proroci.
In fine, o filiatiune scurt se stabilete de la :
RADU CLUCERUL, boer din Proroci, dovedit impreun cu sotia
sa Anca la anul 1654; mal adeverindu-se Inc prin acel docu-
ment cei doI fil ai lor : DUMITRACU - i
PAPA POSTELNIC de Proroci, insurat cu jupaheasa Maria, care
dup moartea sotului el, se clugri sub numele de Marta Mo-
nahia, dup cum arat un act din 1695 (acelaI doc. Arh.) cand
tria ined.
DoI fill al' se, la acea data (1696) muriserd deja. Ereati :
IORDACHE i PREDA; un al treilea erea in viat, anume boerul
PAPA. PROROCEANUL.
Dup. anul 1635, intre do cum entele mon Astirei Ho rezul (Archiva
Stat.), intalnim pe Jupmeasa ELINA Pioroceanca, sotia lui DRA-
GOMIR vel-vornic, din aceast familie.
PREDA PROROCEANUL marele odpitan, este bine cunoscut in
cronicatrii din timpul domniel luI Brancoveanu, Ia anul 1693.
El erea fit al postelnicului Papa Proroceanul, cum am vklut
mai sus. Impreund cu Balcenil, de la 1690 eland Nemii cu
generalul Heissler veniserd in tard, Proroceanu erea din partea

www.dacoromanica.ro
 405

lor. Haisler generalul mergnd spre Bucuresti, trimes

tnainte pe Magne Groful generalul Cu o seamd de oaste c-
lrime, cu d6nsul impreun erea Preda Proroceanul i MateI
Blceanu vru-s6-5, povete fiind cel alt Balaceanu Constantin
tot erea cc Haizler.D (Radu Greceanu. Cronica). Dup ce ve-
nir in Bucuresti, povesteste cronicarul c luar de la Dr-
gnestl pe doamna lui erban W. Cantacuzino : gfiind din
cei ce erea cu Constantin Blceanul, anume Barbul Bdeanu
Preda Proroceanul vru-s60.
La 1683, Constantin Cantemir domnul Moldovel, voind
dea jos pe Brancoveanu, aduse la sine in Moldova, pe boerii
pribegi din Ardeal, intre earl: Preda Milcoveanul, Staico pa-
harnicul, Preda Proroceanu si altiT, trimit6ndu'I la Poart s
prasc pe domnul. BrAncoveanu W. aflnd de aceasta, tri-
mese daruri i bani la Poart, iar in schimb avu pe acei
boeff legati in lanturI, i aducndu'i la Bucurestl ijudec de
mal multe off in divan, dup care Staico fu spnzurat afar
din Bucurestl, Preda Proroceanul la Rusl, iat ceI alti trei fur
pul in Ocne.
Cronicarul descrie cinn Preda Proroceanul erea imbrcat
dup moda occidental de atunci, cu peruc alb, l cisme res-
frnte : gportul cel Nemtesc (saii s zic nebunesc) ce'l purta
Preda de Proroci, c avea chica (coafur)nemteascd..., si cis-
mele cele nemtesti cu pinteni lung', ce le purta....D (magaz
istoric, t. V p.120).
Dup ce fuseser prins1 in Tarigrad i adusI in fiare la Bu-
curestI, domnul dup ce'I mustrd, ordon s fie dusi la mo-
nstirea Snagov ; iar Milcoveanul, laxa i Hatag la ocn., de
unde se liberar peste un an. <Wag trecut multa vreme,
pe Proroceanu trimes la Rusii-de-Vede de spa nzurat
la 4iva trgulul ; asisderea si pe Staico adus inteo no apt e
In trgul din afar. al Bucurestilor, si spnzurat in sli de
trg *). Acest sfrsit a luat acest1 boerI....
Prin Preda de. ProrocI care n'avu copi1, se stinse aceast
familie.

*) Dupi pravila trif, ce se citi cu ocazia mustrarii lor, in divan:

Boiarul care va umbla in potriva Domnului si a Vrii, sg.'1 spnzur
sa"I faca spanzurgtorile mal inalte cu un cot de at ale oamenilor
prosti...

www.dacoromanica.ro
 RACOTTA
(VALACHIA)

Familia Racotta deriva din familia Lecca, i anume

1VIARELE ARMAS GHINEA RACOTA, erea fratele Spatarulul
Lecca (tatl ILA Preda), si ambiI anepotI luI aga Leca de
sub MihaI Vv., dup6 cum arata precis un document din
anul 1620. (docum. fam. Ghika, acad.) Ghinea Racotta care
erea biv-mare Armas la anul 1620, fiind frate cu spatarul
Lecca, erea ast-fel fig vestituluI ag din timpul lui MihaI. Nu
stim insa in ce imprejurarY a luat numele de Racota ;
poate dup o mosie sail o simpla porecla.
Urmasul sal traia In acelas secol : FIERA RACOTA
MARELE VISTIER. La anul 1683, din ordinul lui Serban Voda
erea insarcinat cu hotrarea mosiilor luI MateI aga Fili-
pescu din Teisanl, i ocinele ce se vor gasi. (Doc. Arhiv.
St. mon. Viero).
Urmasir acestor vechl boerI, descendentI In zilele noas-
tre aI familieI, a rn-ias fratiI Racotta ALEXANDRU
(1819 t 1899) fost militar ; HARITON t, fost prefect ; t COS-
TACHE, t IANCU, oficeri in cavalerie;
VASILE RACOTTA. (act.) al cincilea dintre fratl, fost CA-
pitan de cavalerie. Ca'storit cu o Romanescu (t), are 2
copil : NICOLAE Racotta, si o fica maritata cu George
Golescu.

www.dacoromanica.ro
 RA COVITZA
(MOLDOVA VAL.)

Familie mare din Moldova, i care dete friI mal

Principi. Ea se afid printre boerii MoldoveI, Inca din se-
colul XV sub Stefan W. In privinta nameluI, iata ce
spune C. Sion : cadevrata porecla a Racovitestilor este
Cehan, poreclit Racovitza, pentru c strbunul
Racovitestilor batranl, Inteo bejanie fiind fugita maica-sa
cu el Ingreuiata, nascut In fundul Racovel, i din
botez pentru pomenire numit Racovitz5.. (Arh. Mold.
p. 295). Dam aceasta ca simpla traditiune care a rmas
In neam. Mal multe mosiI cu numele de RacovitestI
a fost stdpanite de aceast familie ; iar sub Stefan cel
mare un strmos al lor se distinse In rsboae, fiind rs-
plait de domn.
Mamie Logoft PAN PETRU RAcovrrzk, ocup aceasta
mare demnitate a MoldoveI In prima jumtate a veaculul
XVII. La anul 1651 el muri si fu ingropat la biserica din
Bodesfi (Neamtzu), zidit de dansul i unde se afla i e-
pitaful sai. Tot acolo se aft" Knezina Ileana, sotia sa, de
la care avu dol fif, pe boeriI TOADER i ZOSIM Racovitza.
(Ep, Melhisedec. Not. din M. etc.)
NICOLAE RACOVITZA. MARE LOGOFT, la anul 1673 In timpul
luI Petriceicu W. sub care erea cancelar al MoldoveI, Vi-
zirul aflandu-se In tara In asteptarea Polonilor cad trmes
la Petriceicu Voda de aa cersit zalog boerI. Ci ail trimes
Petriceicu W. pre Nicolae Racovitza logoftul, si pe Ia.;
nascu Bals vornicul de tara de sus si pre Caraiman ca.
pitanul..?. (N. Costin Letop. t. II, pag,. 9)

www.dacoromanica.ro
 408

Fiind ast-fel ostatid, fur. ri.1 trataff de Turd, cum

spune tot cronicarul.
Marele VORNIC ION RA covia-zA, (fiu ? frate ? al preced.).
boer Insemnat al Moldovei, ca mare Vornic. El avu de
sotie pe fica luI Toma Cantacuzino din Moldova, si mal
multI copit Dupd cum ne transmite Neculce, el erea aliat
ca Const. Cantemir, sub care tria (1685), fiul sti
avnd de sotie pe Safta fica luI Cantemir; si tot acesta
botezase pe un fiii mai mic al lui Racovitzd (v. letop. Mold.
II, p. 248). In afarh de duo fete: Tofana a spataruluI Ilie
Enachi, si N... sotia luI Cntacuzino Deleanu; marele vor-
nic Raeovitzd a avut doi Iii, din carI se desacur dou
branse: Dumitr.asco si Mihal.

HATMANUL DUMITRWO Racovitz, e me.ntionat adesea

de cronicarI in timpul domnieI luI Grigore Ghica In Mol-
dova (1627-33). Asa, dupe' venirea acestuI principe, el
lash' demnitatea de Hatman tot lui Racovitz, care el-ea
lipsit de ndejde ca s mal aib vr'o mil de la vre-un
domn strin, socotind c va fi In prepus pentru frate-sei
MihaI Vod.... dar ail rmas Dumitrasco Hatmanul hodinit,
si la mila domnuluI cu tot neamul luI, avandu-i In cinste
dragoste. (letop. III, 160). In urmd, Racovitz cu aju-
torul unul corp de Ttaff 110.'6 prin Basarabia si Mol-
dova in potriva aceluI domn, dar fu prins, tovardsil sl
aspru pedepsitI: ...dar Grigore Ghica ca un milostiv si
adevrat crestin, nu c5 feut vre-o rutate,.... ci pe
urm. ertat... (Amiras. t. III, 167, letop.) Lupu Drgu-
tescu, partizan al sii, fu Insd spnzurat, i chiar In acea
zi muri si Hatmanul Racovitzd la care s'ail artat drept
iudetul luI Dumnezeil (anul 1728).
La anul 1694, el erea vel clucer In Valachia, cu care
titlu 11 gsim isclit inteun document (15 Oct.) pentru a-
sezmntul monast.. Sinaia. (doc. mon. Sinaia). La 1715 e
Hatman al Mold. Copii s'ef i aI sotieI sale Ifinca Canta-
cuzino,. a fost : dou fete, sotiile luI G. Bals si Ion
Bogdan vornicul; apol, Radu, Dumitrasco

www.dacoromanica.ro
 409

MARELE VORNIC RADU RACOVITZA. (1708-1762). La 1727

Grigore Ghika intarind pe tatal s ca Hatman, 11 face
pe dnsul vel jicnicer, si pe Bogdan cumnatul sii, me-
delnicer ; lar apoI 11 numeste staroste de Cernauti, in semn
de lncredere. In 1743 ca mare vistier 'al Mold., sub Ion
Mavrocordat, e trimes de acesta ca impreuna cu Hatma-
nul Razu i cu Vornicul Em. Costaki s mearg la Con-
stantinopol spre a arata PorteI ca e iubit de tara, si a
controla cheltuelile agentilor : fiind-c cerean barn' neln-
cetat si nu se mai sturail. Boerii, In aranjarea aface-
reI promiser banl Vizirului, lucru care la intoarcerea lor
In tara sup.'ra pe domn, mai ales cand veni un bumbasir
spre a incasa baniI; boeriI fur pusl la inchisoare i silitl
a rspunde baniI, pe carI Mavrocordat nu voia sa'I pla- -
teased. Nu mult dup aceasta, Principele fu mazilit.
Radu Racovitz la 1750 e mare
(Fotino. 1st. t. III, p. 104)
vornic. In 1762 zideste monastirea Raducanu (T. Ocna)
din jud. Bac, dupa numele sel. Pe peretele bisericeI
se citeste sub o rugaciune-inscriptie, i versurile :
aAprs avoir regl les fortunes publiques
J'ai donn des le9ons aux plus grands politiques.
(Ep. Melhised. Not. arh. din M.)
Radu Racovitza, lasa numai trel flee, Fratele sal*:
VORNICUL DUMITRACO R. e stabilit in Valachia, unde'l
intalnim pe la anul 1782 ca mare vornic al Ora de sus;
ca mare logoft la 1775 ; ocupa mal multe demnitatI
sub domniI FanariotI. Sotia sa erea Despa Palada, de la
care se ndscura : o fata, care lu. In casatorie pe Istratie
Cretzulescu ; si un fill, de asemenea numit : DUMITRWU
Racovitza sa Dumitrache, mare paharnic la anul 1783;
iar la 1814 mare-Vornic al ValahieY, sub Voda Caragea.
(v. urmasiI mal jos pag. 412).
Mare CLUCERUL IoisaTA. Racovitzd, al treilea fin al Hat-
manului Dumitru, avu de sotie pe Elena, fata boeruluI
Razu, avand dou6 fete.
Al doilea fin al Vorniculul Ion Racovitz de la 1685,
fratele HatmanuluI, erea:

www.dacoromanica.ro
 410

Pr. MIHAIL RACOVITZA W. Cehan, domnul MoldoveI In

trel randuri : 1704-5; 1707-10; 1716-1727; apoI In Valachia
1730-31; si 1741-44. In total domni de 5 off, cam 17 ani.
Cea d'Antaid domnie la 1704, o perdu prin cererile enorme
de banl ce venead de la Viziri. In cea de a doua, el se
uneste Cu Petru cel Mare, ca i Brancoveanu, spre a se
scdpa de intrigi. Regele Carol al Suediei ins5. 11 semna-
leazd Portei, care'l mazileste in Noembre 1709. A. treia
domnie a sa In Moldova, tinu mult pe acele timpuri, peste
11 aril'. Racovit bate o armat de germanl la Ceatuia
l'Ang5. Iasi, ajutat de o trupd de ttari, i decapiteazA pe
comandantul lor Ferenz. Nemtil fiind in rsboid cu Turcii,
cutail a prinde pe domn, dup." ce prinseserd pe Nic. Ma-
vrocordat al Munteniei, dar trupele lui Ferenz fur invinse.
Ca administratie, unil cronicari se plng de birurile enrme
ce pusese Racovitz asupra Moldovel, si de cheltuelile ce
fcea. In general aceast domnie a lul fu nenorocitA, din
multe cauze ; poporul chiar se aliase intr'un timp cu Nemtil
contra domnului, credincios Turcilor, ridicnd chiar com-
petitor la domnie pe Vasile Ceaurul.
Venind In Valachia peste un an (1730), fu acuzat
Inchis la Constantinopole. Gratie schimbArel vizirului el
scdp. C. 1Vlavrocordat platise sume enorme ca el sd fie
omorit : Turcii luar banii si se multumir exileze la
Mytilen. (Xenop. V, 68).
Peste 10 ani e din nod domn, timp de vre-o 3 ani.
Mihail W. Racovitzd avu dou sotii : pe fata lui Const,
Cantemir, i apoi pe a Dediului spdtarul, boer viteaz, de
neam Albanez, si care servi adesea pe ginerele sd.
Safta Cantemir, care fusese numai logodit cu P. Costin
e (lath' In cdstorie 1121 Racovitzd la 1768, el fiind mare
comis, i apoI stolnic : cnumal c n'ad avut parte, cd
trdit mult cu dnsa, i i-a murit fid-sa domnita Safta
lui Cantemir. (1. Neculce, cron. t. II, 233).
De la a doua sotie avu ins. 6 copii. Fete dou : sotia
luI Scarlat Ghika si a boerului Negel. adeti : Constantin
V., stefan V., Ionit si Mihail.

www.dacoromanica.ro
 -411

CONSTANTIN VV. RACOVITZA CEHAN, domni de d01.16 Ori

ca principe al MoldoveI : 1749-53 si 1756-57; si de dou
off. al ValachieI : 1753-56, si 1763-64. In Moldova ja
msuff pentru reimpoporarea cu eel emigratI, mentinnd
totusl impozite marI. Tot el retrase Lin imposit asupra
cvdcAritulnf, pe care 11 desfiint prin afurisenia a patru
patriarhI, in fata poporuluI adunat la IasI. Mai multi
greci adusI de densul, nemultumir pe boeriI romnI, pentru
care vre-o 100 emigrar peste granite.
In Valachia intampin mult resistentd din partea Can-
tacuzenilor si a luI Dudescu, carI frd cauzd,
contra la El inchide pe Mihaiil Cantacuzino ; dar putin
dupd aceia moare, dup unii de o indigestie, dar in rea-
litate otrvit de dusmanil s61, (1764), care sustinead cd s'a
otrvit singur in delirul frigurilor.
Fratele sCi Stefan i urm la tron in acelas an.
STEFAN RACOVITZA. VOEVOD, principe al ValachieI 1764-65.
Grecul Stavarache, Capukehaia al ambelor Off la Tarigrad,
avea o mare autoritate la poart, luand o multime de buff
de la domn. El sustine pe Racovitzd, Indemnndu'l la maI
multe marI gresel. Sultanul primi plngeff, si In acelas
timp dorind la comorile luI Stavarache, mizerabilul grec
fu gatuit.
Racovitzg fu inlocuit, cu toate incercrile sale de a se
mentine pe tron. El avea de sotie pe fica HatmanuluI
C. Ypsilante.
IONITA RikoovITA., fratele sil, al treilea din fil luI Mihail
W., avea de sotie pe Smaranda Mavrocordat ; iar
Beizadea MIHALACHE RACOVITZA, fost mare DRAGOMAN
al Portil otomane, crea cel maI mic din fratI. Insurat cu o
Sutuleasd avu foarte multI copiI. La 1815 (Oct. 13) e in di-
vanul ValachieI ca mare logoft al triI. de sus, etc.
Dintre copiI :

a) ALEXANDRU RAcovrrzA, cds.torit CU Anica Golescu

avu maI multi copiI : o fatd Ca'storit cu Trsna, Elena
CU generalul Dr. C. Davila, CONSTANTIN, MITICA 0 ALE-

www.dacoromanica.ro
 - 412 -
XANDRU Racovitz, Felicia, si Zoe Grant ; represen-
tantI aI ramurei de aci.
GRIGORE RACOVITZA, insurat Cu Cleopatra BrAiloiti.
NICOLAE RACOVITZA, avu un singur bAiat, pe NICOLAE
Racovitz, care la rAndul sai avu 2 fil : Ioan si Iacob,
ambii decedati. IOAN Ms trei beti : IOAN, cdpitan de
infanterie, MIHAL cdpitan de artilerie, si DIMITRIE. - Iacob
fiul al doilea al lui Nicolae, t, are 2 fii : GEORGE, procuror
al trib. Vaslui i CONSTANTIN, cApitan de artilerie.
IANCU RAcovrrzA., alt fiii al lui Beizadea MihAit, se
insurA cu o Damari. Cel mai mic dintre frati, a fost p6.-
rintele Meletie, care dup6 cum se vede s'a cAlugdrit, s'i fu
apoi arhiereil la Sf. Spiridon.
SPATARUL CONSTANTIN RAcovrrzA, fratele preced. si
unul din fii lui Mil-164A. A fmas din 30 Martie 1815 o
anafora a boerilor catre domn, prin care se dovedeste ve-
chimea si struinta neamului Racovitesc : qdrepti fil al pa-
trief acestia si cei adevrati p6mAnteni evgenisi, in urma
cererii boerilor spAtari Constantin si Iancu Racovitzd si
eel alti fratl al' lor.
Domnul prin semndtura sa, face recunoastere acelei anafo-
rale, pAstratA in familie. In ea se mai spune cA : (...toate
mosiile ce ati avut neamul Racovitesc in coprinsul Mol-
dovii, Pail jertfit dupA vreme spre inzestrare monAstirilor
din pAmAntul acesta ; cum poveluesc intru aceasta bri-
soavele.....
SpAtarul Constantin R., a avut doi fii : GHEORGHE, (1800-
1864), sotie Maria Veneri, t frd bAeti; si
IOAN RACOVITZA., n. la 1797, t la 1854, care insurat cu
Smaranda Alcaz, avu doi fil : NICOLAE, n. 1830 t 1894 si :
GHEORGHE I. RAcovrrzA., nscut la 1839, mare proprietar
la Jai. Are fiii pe: Emil, RACOVITZA, n. 1868, doctor in
stiinte. In 1898-9 face parte din importanta expeditie bel-
gianA de explorare antarticA, cu vaporul Belgica.

La biserica Coltea din Bucuresti e ingropat DUMITRWO

www.dacoromanica.ro
 - 413 -
fiul 1ui Dumitrasca, din ramura cea alt a familieI care
locuia In Bucuresti. O inscriptie modernA dice: cMor-
mantul familiel princiare Racovitilor. In care repausa
ALEXANDRINA K. Sutu nsc. Racovitz, reposat la 2/14
Aprilie 1866 in BucurestI, cu top' fratii 'si surorile el, tatal
s Dumitrasco Racovitzd, mdsa Smaranda ndscut. Ypsi-
lanti, matusa sa Luxandra Vaareasca nascut Racovitz.
Erijat de fiul rep. Luxandra R., Grigore K. Sutzu..
Tot acolo se afl i mormantul de asemenea cu in-
scriptie, al polcovniculdf D. Racovitz, cel din urm din
bransa sa.

www.dacoromanica.ro
 RIOANU
(VA LACHIA)

Boerul BARBU RIOSANU (1Ryesanul), la anil 1719 si 1720

erea Ispravnic in judetul Gorj, dup cum dovedesc ra-
poartele i listele boerilor Olteniel din timpul ocupatiuneI
imperiale Austriace. In 14 April 1732, erea MARE CAPITAN,
Si'l gsim intr'un document semnat In de vornicul
Sulescu de Gorj, c6tre CornestI, cu recomandatia ex-
presd s." nu maI Impresoare mosia lu iosanu, fiind r-
masI In judecatd. (v. Hurmuzache, Docum. tom. VI; i ale Aca-
demieI). Se zice c RioseniI s'ar fi trdgand din Radu Ca-
lomfirescu, cdpitanul lu 1VIiha.
In 1745, DRAGHICI RIOSANU zdlogeste niste Tigan pen-
tru ban] Imprumutaff. (8 Sept. 1745) fratilor se : CONS-
TANTIN Si RADU RIWNUL. (Doc. Academ. r. an. 1745).
Din bransa principald de la Crajova, descendent din
Barbu i fiul sal Radu, trdia la inceputul secolulu: boe-
rul RIOBANU, care Insurat cu Uta Otetelisanu, a avut co-
piI pe : IONITA Riosanu, a caruI fic5. e Zoe ; Marghioala
Urdreanu ; CANuT Riosanu t, care are fid pe : BARBU
RIOBANU (act.), cdsltorit cu Smaranda Poenaru, avAnd
rnai multi copiI.
In BucurestT, dintr'o ramur a familie, erea RIOBANU
fost paharnic, crescut de Vilara consilierul intim al lui
Vods. Bibescu. Cdsdtorit cu Zoe Isvoranu, erea inrudit cu
CotofeniI i SltineniI; i avu ill pe: MIHAIL, i ALE-
XANDRU RIWNU, avocat, cast. cu Zoe Porumbaru ; avand
fi pe : GRIGORE Riosanu, si 6 fice.

www.dacoromanica.ro
 ROSETTI - (Bibica)
(moLnovA)

Origina familieI acestea de sigur e inrudit cu a celor

alti Rosetti.
Origina adevratd a ambelor familii, deosebite Inc acum
300 de aril', e italiand, i refugiatd de secoli la Constan-
tinopol. (v. Rosetti).
Cel d'Antdi cunoscut dintre acesti Rosetti in Moldova,
e LASCARIS ROSETTI, pe la 1629, insurat din Tarigrad cu
fica luI loan Cantacuzen, Bella. Pal al lui Lascaris, care
erea renumit la Constantinopol prin averea i calitdtile
sale, si care a fost mare Logotet al Patriarhatului, erea
Pr. ANTONIE ROSET VODA, Domn al Moldovel de la
1676-1678; fost sluger-mare sub domnia lui Petriceicu
Vodd, cdnd erea numit Kirit Draco. El acu imbund-
titiri orasulul Iasi, unde intre altele aduse apa prin oale ;
domni cu bldndete. Nu putu insd sta pe tron mai mult
de doi ani, cdci fu silit pArdseascd, din cauza opo-
sitiunei boerilor. Erea contimporan cu Cuparul Roset, ca-
pul celei alte familii a Rosetestilor. Din patru co0 ce
avu : Alexandru, cel mare, muri fdrd copil ; GEORGE al
treilea avu numai o fatd Fauna, cds.torit cu fiul lui
Serban VodA Cantacuzen la 1709; ELENA, se mdritd Cu
un Rangabe ; iar
IoAN ROSETT, fiU1 al doilea in vdrstd al lui Anton Vodd,
insurAndu-se cu Elena Mavrocordat, avu 3 copil: Maria
mdritatd cu Const. Sutu ; MIHAIL, mare spdtar in 1739
(t 1741), fr copii ; i Nicolae. loan Rosetti a murit
In 1722.

www.dacoromanica.ro
 416

MARELE SPATAR NICOLAE ROSETTI, cunoscut prin 1753

Cu acest titlu, e fiul lu Ioan. De el se stie cd a avut 3
copil : Eufrosina, al cdruI copil erea Principele (?) Manuil ;
COSTA.CHI BIBICA9 vel Postelnic in divanul luf Gr. Cali-
mah la anul 1767; si
SCARLAT ROSETTI Saq Carol, supranumit BIBICA, de unde
derivd supranumele acestel familif. Carol Roseti erea ar-
mas mare in 1758, pe urmd fu mare spdtar i apoI Dra-
goman al PorteI, In anul 1812, si in acelas an trimes al
Dornnulul la Poart. Intr'o scrisoare cdtre regele PrusieI,
Boschiovicf spune c agentul de atunci al Hospodaruluf
Valachiel, anume Bibica, fusese disgratiat i trimes in exil
la Angora, pentru cd ar fi intrigat In afacerile PatriarhieI.
FranceziI aveail in el un bun prieten. (1812)
Von Miltitz, intr'o scriseire care reg. PrusieI, din 10
Aprilie 1821, zice de moartea lui Acelas principe
(al Mold.) a omorit Cu propria'l mnd si in felul cel maI
grozav, in momentul cdnd se declarase rebel, pe boerul
Bibica, un bdtrn respectabil in toate privintele, care if
dkluse sfat pe fatd in potriva partideI funeste pe care
a luat'o (N. Iotga ; Fragm. ILI, 674.)
Fiul luf Scarlat Bibica a fost: IoAN BumcA-R. (1750-1840),
care avu cu totul 10 copii : Constantin, George, Scarlat
si Alexandru; si 4 fete.
Beldiman in Tragodia sa, spune ed. Bibica se purtase
cu cruzime In timpul Eterief, fiind ispravnic de Piatra,
Il criticd Cu violentd.
GEORGE BIB.-ROSETTI, fii luI Ioan Bibica, intrnd In
armata austriacd se distinse pdnd la gradul de general-
major, cu care grad muri in 1875 la Viena.
CONSTANTIN, fiul precedentuluf, e tatd1 ColoneluluI VA-
SILE BIBICA-ROSETTI, n. 1839. A luat parte distingndu-se
In campania romand-turcd din 77-78, ca colonel de cava-
lerie.t2 Aprilie 1899 Bucuresti.
ARISTIDE, fiul mal mic al WI Ion Bibicd, (n. 1802)
cdstorit Cu Ortensia Ghyka, locui mult timp in Grecia si
avu 4 copil: 3 fete, si pe GEORGE B.-ROSETTI, inginer.

www.dacoromanica.ro
 ROSETTI

Familie In Moldova din secolul XVII, venit din Con-

stantin- opol unde erea reputat printre cele mal. nobile.
Origina el este italiand din evul mediti : pe la 1310 a pierit
In luptele lui Henric VII cu cettile din Italia, Intre cari
Florenta i Roma, cavalerul Rosetfi, din partida adversd
ImpratuluT, a guelfilor. In Italia maI exist. Inca o ra-
murd a familiel, care a dat maI multi oameni celebri In
litere si arte.
Cea alt brans din Moldova, care mai tarcliil se numi
eBibica, erea fr Indoiald despartita din aceasta de
pe la inceputul secolului XVII.
Pe la 1650 erea cunoscut In Moldova : CUPARUL Ros=,
care a jucat un man. rol pe timpul dorrmilor din epoca
sa. In timpul lui Eustratie Dabija W. si Duca, erea boe-
rul cel maI cu vaz la Poarta Otomafia si de multe ori
mergea In soliile pentru alegerea Principelui, demnitate
ce ar fi putut orI i cand s, aibd pentru sine. Sub Cantemir
cel batrn, formase un fel de partida In jurul s i al
Domnului, prin marele renume ce avea ; i tot prin stru-
intele sale facii sa se ucidd Miron si Velicico Costin.
Urmasil acestora Isi r6sbun ral sub Constantin Duca,
aSupra caselor luI Iordache Rosett si a Hatmanului Bogdan,
partizanul sal. Sub Antioh W., Rosetestii revin la putere.
Iordache Cupariul Roset, a avut cinci bdeti :LASCAR, care
a fost mare spdtar i apoi Caimacam, si care avu de flii
pe AGA GEORGE ROSETTI. MANOLACHI Capukehaia ;
George mare vistiernic i Postelnic ; MIHAT, i SCARLAT,
amAndoT Capukehaia la Poart.

www.dacoromanica.ro
 418

Ramura din Valachia:

Ramura Rosetestilor din Muntenia se trage din al doilea
fill al Cuparului Roset :
GEORGE ROSETTI (IORDACHE) MARE VISTIER, fost si mare
Postelnic al Moldovel, Insurat Cu Maria fata luI Eustratie
Vodd Dabija, t la 1720. A avut 6 copiI, din carI dou
fete : Caterina si Victoria. Din bgetiI vistierului George :
al treilea, numit ca si tat1 s, n'avu posteritate ; al doilea
fu CONSTANTIN MARELE LoGoFT, de care se trag mai multe
ramurl din Moldova (yell Solescu, Ciortescu, Beileinescu,
Rosnovanu).
COMTELE NICOLAE ROSETTI, nepotul cuparului i fiul
mai mare al LogortuluI George. Primi titlul de comte al
ImperiuluI German la 1733. Erea Insurat ca fata lui Con-
stantin Brncoveanu, Ancuta, de la care avu 1 fatd si 3
beff. Cronica ne spune c la 1716, boeriI muntenl ne mai
rbdand asuprelile lui Nicolae V. Mavrocordat, fugeati
din tard; doI-spre-slece trecurd In Moldova, printre carI :
Nicolae Ruset logoftul, ginerele BrAncoveanuluI, Dediu-
leseu vistiernicul i doI feciorI al lui Asan cldras.., fiind
primitl Cu cinste de MihaI Racovitza' Voda".
Copiii comteluI Nicolae a fost: 1. Maria cds'atorit Cu
Banul Argetoianu. 2. CONSTANTIN R., aI crui patru fiI
se stinserd frd posteritate : loan, Comtele SCARLAT (1802-
1872) (cunoscut sub numele de Graf Rosetti), Alexandru,
Nicolae, n. 1825.
3. Comtele SCARLAT ROSETTI, al doilea fi al lui Nicolae
comitele, dede nastere la o brans5., aaturi cu a fratelui
maI mic Alexandru, anume prin fiul St-1: DUMITRU Rosetti.
Fiul acestuia a fost vornicul RADU ROSETTI (1820-1868),
fost magistrat, prefect In mai multe randuri, etc. Dansul
avu cincI fete si un fl : a. DUMITRU ROSETTI (Max),
publicist, ziarist, f. deputat. A publicat : Cronice., Dic-
tionarul Contimporanilor. Fiul sti este RADU Rosetti.
b. Coralia Svescu, e. Caterina Al. Budisteanu, -- d. Ana
Maiorescu, e. Maria Negruzzi, f. Zoe Bengescu.

www.dacoromanica.ro
 419

4. ALEXANDRU ROSETTI, mare logoat i judecator al

Divanului, caskorit Cu o Obedeana, e fiul maI mic al
comteluT Nicolae.Cei doi bbieti al sei ereati : DUMITRU,
CONSTANTIN A. ROSETTI (1816-1885), OM politic insemnat.
In tinerete se ocupa, cu literatura. La 1843 fu numit pro-
curor, dup care plecd din tar; reintors (1846) se cs-
toreste cu Maria Grant. La anul 1848, membru in co-
mitetul revolutionar, joaca un mare rol in aceasta miscare;
In acel an e prefect de politie, secretar al guvernuluI pro-
vizori, i fondeazA jurnalul Pruncul Romni.. In luna
Septembre, protestand contra regulamentuluI organic, e
arestat de Fuad-Efendi si trimis la Orsova de unde '1
scap curagioasa sa sotie. Istoricul Michelet a povestit
acest misctor episod.
Deputat in mal multe rndurf. ; fondator al jurnalului
Romanul, e unul din principaliI rsturndtorI al lu Cuza.
In guvernul de la 1866 e ministru de culte ; apoI luAnd
parte la marile acte politice, in 1878 e ministru de interne,
apol prezident al CamereI, apoI iar ministru in 1881.
In timpul vietif sale, Rosetti a fost seful partiduluI liberal.
Din csAtoria sa cu Maria Grant, avu 3 betl : t MIRCEA
(1850 -1- 1882) publicist distins ; VINTILA n. 1853, f. deputat,
director al ziaruluI Romanul. Alina); i HORIA,
avocat i deputat; are ful pe : Constantin, si Maria.
Aceasta e ramura munteanh a familiel, descinzand
din Comtele Nicolae Rosetti (1770).

Al doilea al al vel-Vistierului George Rosetti, deci frate

cu Nicolae, a fost :
CONSTANTIN ROSETTI m'arele LOGOFAT, boer devotat al
lu V. Racovit (1716), dupA cum spune i letopisetul cu
ocazia venirel taarilor in ajutorul Domnulu, contra lu
Ferencz : ccu alti boerl nu s'aii increzut despre venirea
lor, fra numal lu DonicI Vornicul si lu Constantin Roset
vel Paharnic. (Letop. Kog. pag. 60, t. ILI). C. Roseti a avut
patru copii : Caterina, sotia lui Const. Mavrocordat Vodd,

www.dacoromanica.ro
 420

ANDREI logoftul, capul ramurei Roznovanu (vezi mal jos

Rosnovanu); Hatmanul VASILE ROSETTI (4 baetl f. urmasI) ;
: STEFAN ROSETTI MARELE VORNIC, Cel mal mare din fa
lui Constantin, si tatl a patru baeff, carI a dat nastere
la cate o ramura din famila Rosetti in Moldova : George
Roset (vezi ram. Solescu); ION, lnsurat Cu o Mano avind
numal doI fil far urmasl (Alexandru si Vasile) ; Constantin
(veil ram. Ciortescu); i tefan (veil r. Bcildnescu).
Numele acestora luat dup mosiile, posesil ale
familiel : Rosnov, Solesti, Ciortesti i Ba/nestI.

Ramura din Moldova :

Ramura Rosetilor din Moldova, pe langd bransele men-
tionate, i car' descind din m. Logoft Constantin de mal
sus, mal deriva Inca din al treilea fi al Cuparului Roseti :
Manole, aI carui descendenti ati format alte branse.
MANOLACHE ROSET, flUl cupariuluT, are un loc distinct
In istoria MoldoveI de la sfarsitul sec. XVIII. El incepu a
se face cunoscut de timpuriti. Duca Voda (1672) tinea mult
la familia Rosetilor care avea o mar e influenta pe acel
timp,si pe care cronicaff mal totdeauna o numeste: cCu-
parestiI, dup numele lul Rosetti cel batrin, a cdrui vazd
considerabil trecu s fiilor se. La 1684 Duca fiind domn
al Munteniel lash' caimacam pe marele postelnic George
sa Iordache Rosetti, dup" ce primise caftanul de la Prfai
prin Lascarache Rossetti. (magaz. istoric, II, p. 14) Sub Con-
stantin Duca, 1701, Manolache era postelnic i cronicele
vorbesc Impreun cu fratele sei George. El este acel care
prinse la Bacail pe regele Poloniei Stanislas Leczinsky,
pe care 11 pedete cu onoturI luI \Todd Mavrocordat. In-
surat cu Elena, fata vornicului Buhus, a avut un sin-
gur fig :
TEFAN ROSETI MARE VORNIC. Domnind Mavrocordat, la
1712, ne spune cronicaru Neculce, ca. regele Stanislas Le-
cinsky venind din Pomerania, a trecut din Ungaria in Mol-

www.dacoromanica.ro
 - 921 -
dova pe Trotus pe la Bacil la Mrgineni, pe la Stefanita
Rosett vornicul, cu putini elmeni. Peste cincl-spre-c,leci
ani, la an. 1727, e lsat de Grigore Voda Ghica in locul
caimacam al 0.61' Impreuna cu Logoft lije Catargiul.
Vornicul Stefan, continu generatia prin cei doi fil al
sa : George (vecli br. Rciducan), i Ion. ION ROSE= a
avut 2 ba.eti : Stefan si George Medelnicerul Rosetti. (V.
br. Tetzcamt).
COMISUL STEFAN Rosetti, fiul lui Ion, insurat dup Maria
fata lui Krupensky, erea printele a cinci copii, din cari
dou fete si 3 baeti: Grigore bransa Roseti-Filifie,scu),
George (v. br. 01*anit); i CONSTANTIN, (al cdrui
Lupu, e tatal lui MATEY, fa."r copif casatorit cu o Grecnu).

Dup cum s'a- putut vedea dar, ramurile descinzand din

fiul lui Iordache vistierul sunb cea din Valachia, Solescu,
Ciortescu, Blnescu i Rosnovanu.
Cele descinznd din capukehaia 1VIanole prin nepotii
sunt : Tetcanu, Orasanu si Filipescu.
Rosnovanu.
Aceasta. ramur a familiei Rosetti, deriva din ANDREI R.
MARELE LOGOFET, fil li Constantin, si nepotul acelui Ior-
dache Rosetti vistierul, despre care toate Cronicele Moldovel
(1701) spun ea fusese inchis de Const. W. Duca si
impreuna cu fratele s Manole Postelnicul i Lupul
Costache : ceI mai capete din boeri, i apoi liberati de
succesorul aceluia.
Andrei Rosetti avea frate pe VASILE ROSETTI Hatmanul,
care avea porecla de Cilibiul, (find mare spatar la 1749,
mare vistiernic in divanul lui Scarlat Ghica la 1757, si
apol Hatman 1770. El mai era numit i Rosnovanu, care
rmase apoi fratelui sal Andrei si urmasilor lui. Vasile
Cilibiul a avut patru fii, fara posteritate : George, Vasile
(1775), Oreste, popa., Lascar mare Vornic ; si 3 fete.
Din logoftul Andrei, insurat cu fata lui Sandul Sturdza,

30

www.dacoromanica.ro
 422

se n'Ascu : NICOLAE ROSETTI, mare Logoft al Moldovel,

1775. Cdstorit Cu Maria Ghika DelenI.
Marele Loge& GHEORGHE ROSETTI (Iordache), fiul pre-
cedentului, la anul 1819 erea vel vistier al Moldovei, si Pre-
zident al Divanului. t
la 1886. De la sotia sa, fica
lui Gh. Bals, a avut pe Nicolae i Alecu.
NICOLAE Rosetti-Rosnovanu, foSt ministru de finance t,
cdstorit cu Maria Ghika - Combinesti a avut titlul de mare
Logo ft. Fiul :

NICOLAE ROS.-ROSNOVANU n. 1843. Cdsdtorit 1. Cu Ad.

Cantacuzino si 2. Cu L. Vogorids, avand 3 fil : GEORGE,
ANTON, EMANUEL.
Vornicul ALEXANDRU ROSNOVANU, fiU1 lUi IOrdaChe,
frate cu Nicolae I, avu de fia pe:
Colonelul GEOpGE ROSNOVANU n. 1832, OM politic, fost mili-
tar, prefect, deputat, senator. In rsboiul din 77-78 s'a dis-
tins ca sef al cavaleriei divizionare. Cdstorit cu Ale-
xandrina Campineanu.
Proprietatea familiei e mosia Roznov din jud. Nearutu.
Rosetti-Solesett
Logoftul Const. Rosetti avu de fii.", pe Vornicul STEFAN
din care derivA inch' : Ciortestii si Blnescu.Stefan Ro-
setti a avut fl pe: GEORGE Rosetti mare Vornic, insurat
cu o Catargi, tatl lui:
GEORGE ROSETTI, Mamie POSTELNIC, insurat Cu Caterina
Sturdza si capul ramurei Solescu. Din acesta se nAscur5.:
DUMITRU, fost deputat ;
TEODOR ROSETTI n. 1834, om de stat, guvemator al
Bancei Nationale a RomnieT, fost deputat, senator, mi-
nistru i Prezident al ConsiliuluI in mai multe rnduri (de
la 1875); f. Presedinte al Curtei de casatie; actual Di-
rector al Bdricei agricole. Casa. cu Pulcheria Beldiman.
DOAMNA ELENA, sotia Principelui Alexandru loan Cuza
al Romniei ; in fine :
CONSTANTIN ROSETTI, fratele mai mare al preceden-
tilor, avu 2 136eti : GEORGE RosErri-Solescu, n. 1852,

www.dacoromanica.ro
 423

diplomat, ministru plenip. la Belgrad, apoI la Petersburg

din 1895; si ALEXANDRU.
Rosetti-Ciortescu
CONSTANTIN Rosetti, alt fig al vornicului Stefan Solescu
frate cu George, e capul acestel. branse. Cstorit cu o
t
Beldiman, avu 3 bdeff: MateI, BENIAMIN, episcop de
Roman ; si
SCARLAT RosEm-Ciortescu. Acesta avu de. asemenea 3
copiI: 1. Alexandru ; 2. Colonelul STEFAN ROSETTI, care
avu de fil pe : ALEXANDRU, STEFAN i LASCAR; 3. SCAR-
LAT Rosetti, fost senator, al ciirul copii sunt : dou fice,
ALEXANDRU Rosetti.

Rosetti-BAlfinescu.
Stefan Rosetti, fiul LogoftuluI Constantin, avu un
numit de asemenea STEFAN, din care deriv ramura gis.
ifdlnescun. Fiul lui Stefan erea : PETRE ROSETTI-Bd15.-
nescul, care e citat de Vornic Beldiman In Tragodia sa,
cu ocazia miscdrel grecesti de la 1821. El a fost mare
Logoft al MoldoveI; si e tatAl
NICOLAE RosEm-BaTAnescu, n. 1829 t
la 1884, fost
nistru de externe (1865), etc. El a avut doi bdeti, repre-
zentantii actuall al acestei ramure:
NICOLAE Rosetti-Baihnescu, n. 1865, deputat de Neamtu.
CAstorit cu Elisa Cornescu : Nicolae) si PETRE
ROSETTI-BALANESCU, fost magistrat. CAsdtorit CU Z0e Cor-
nescu.

Branse din Rosetti, descinzand din Manolache Capu-

cehaia (de la 1700), prin fiul su Vornicul Stefan, i. ur-
masiI acestuia :
Rosetti-RAducanu
Ramura Riiducanu (de la Radii Rallucanu) derivii din
GEORGE ROSETTI, fiU1 Vorniculul Stefan si liepot al lul
.Manolaki.

www.dacoromanica.ro
 - 424 -
Acest George Rosetti avu un fill RADU, al CdruI pro-
nume s'a transmis de patru generatil, si care avu de ai
pe : RADU Rosetti -1-, care avu 4 copii (actuall):
2 fete ; LASCAR Rosetti ; si RADU ROSETTI n. 1853, avand
de la sofa sa nsc. Bogdan, 3 El: RADU, ENRIC i Eu-
GENICT.

Rosetti-Tetzcanu
Ramura. Inrudit la origind cu precedenta, si care
trage numele dup. mosie. Primul Tetcan e: MEDELNICERUL
GEORGE ROSETTI, fi al luI Ion, lratele lu George Rosetti-
Rdducanu. Insurat cu o HereascA, avu un bdiat : Du-
MITRU RoSETTI, ai cdruf fii a fost :
Ion (ail posteritate), Caterina, Elena si Constantin. -
CONSTANTIN cel mal mare, se csa.tori Cu o Romalo, din
care avu pe.: DUMITRU RosErn-Tetcanu (actual), castorit
Cu Alice Jora, avand copil : CONSTANTIN Si 2 fete.
Rosetti-Or4eanu.
-1EFAN Rosetti, fiul lu loan si frate cu Georg-e Medl-
nicerul, a fost Insui at cu Maria Krupenski, cu care avu
patru copii: unul Grigore (din care descinde ramura Fi-
lipescu), i cel-alt: GEORGE ROSETTI, din care deriv bransa
Orsenilor. George Rosetti se Insura Cu Zamfira DonicI,
din care cdsbitorie avu 2 fete si 3 135.eff: 1. GRIGORE, t, cel
maI mare, al-e fi pe GEORGE Si 2 fete. 2. CONSTANTIN
ROSETTI are 3 bdeff : Ercule, Emil si Nicolae ; iar 3. LAS-
CAR Roseti, dou fete.

Rosetti-Filipescu.
Din GRIGORE, frate cu George Rosetti (v. Ros.-Ordsanu),
descinde ramura qis. Filipescu. i anume din fiul cel mare
al lui Grigore : DUMITRU ROSETTI, insurat cu Felicia Kru-
penski, din care a avut patru copiI: VASILE, PETRE
dou fice. Grigore si Stefan Rosetti, fratil luI Dumitru
n'ati posteritate.

www.dacoromanica.ro
 RUDEANU
(VALACHIA)

Mai multe imprejurArI ne arat, c i aceast familie

erea de aproape inrudit cu BasarabiI.
Ea ne apare prin documente si istorie, deja pe la In-
ceputul secoluluI XVI, cand tria :
DETCO, boerul din Ruda, de care se aminteste la 1525.
El jucd un insemnat rol la DomniI de la finele secolulul XV.
La 1467 intre boerii lui Radu Voevod, gsim pe : Detco
stolnicul.
Prin fiul s, BARBUL CO (1530), avu dol nepotI anume :
IVAN MEDELNICERUL de Ruda la 1573, si apoI mare lo-
goft; dup cum e citat la 1590 ca biv-vel logoft ;
fratele sal:
CHIRCA COMISUL ot Ruda, citat 1577, 1580, ca Comis
mare; iar in 1586, 1595 ca mare Lpgott. Avusese dou
sotii : 1. Jupneasa N,eacsa din SpinenI si 2. Jup. Maria
(1600). El pare a fi murit pe la inceputul sec. XVII, avnd
un fl:
CHISA.R PAHARNICUL Rudeanul, la 1633 citat cu acest ti-
tlu ; logoft 1586. (Contimporan Cu pdrintele sal Kirca,
trdia boerul: -Stanciul din RudenI 1577).
Fiji luI Chisar a fost doI : PARVU LOGOFAT Rudeanul
(ot Ruda), care e citat la anul 1608 si la 1625 cand erea
in$Rrat Cu Neacsa, fata Calel.
z'TgODOSIE MARELE-LOGOF,ET Rudeanul, fratele Jul Varvu,
juc, un rol insemmat pe 4ittkpul sri. El fusese mare spa-
tar, apoi la 1620 mare -logofa; 1622 biv-vel logoft i apoI
IVIARE BAN al Crajovel. Avu de sotie pe fica lul Preda

www.dacoromanica.ro
 426 --

biv-vel Ban. Cam in acelas timp Cu dansul trete, cum

se vede prin documente (Arh. St.), TEODOR logofaul Cu
mosia Dragnestii, fost sluger sub llias Woda, citat inainte
de 1615. La 1643 se vorbeste de el impreuna cu sotia
sa jupaneasa Stanca, de la care avu feciori pe: CHIRCA.
RUDEANUL sluger 1643, apoi vel-Logort 1662, si pe STAICO
postelnicul (1640).
Boerul Rudeanul (Doc. AcademieD, porunceste printr'un
act din 1 Maiil 1636, postelnicului din Albesti, s vie cu
socotelile lui Parvu logoftul spre a se judepa Cu dan-
sul; din 1638 de la acelasi gRudeanul paharnicul din
Fratestl. (? idem ; luna Ianuar.)
Tudosie Banul avu 3 ieciori, de cari vom vorbi pe rand :
VLAD VISTIER RUDEANU i Logofk, fost paharnic la 1620,
spatar 1622, vistier 1628. Insurat cu Despina (1626). E
iscalit i adeverit prin numeroase documente. Fiii sei ail
fost ANDREI SPATAR Rudeanu, 1636, fost slug-er 1634,
postelnic 1628 si la 1655 vel clucer. La 1638 inteun act, se
vorbeste si de socrul sat Dumitrasco vistier. Avu un sin-
gur fia Dumitrasco, 1649; Catalina, 1638, sora lui An-
drei, a tiritt pe Radu logof6tut Dudescu ; RADU pos-
telnic 1633, 1646; siVLAD LOGOF. RUDEANUL, al patrulea
fi al lui Vlad I, e amintit pentru prima oara la anu11633
(20 Iulie), inteun hrispv domnesc de judecata. intre Cate 3
fratii. In lulie 1671 ca paharnic, vindc Cu fiul s mosia
Tocsobenii, lui Goran logoftul Olnescu.
Originara familia este din jucletul Velcea, unde avea
domenii intinse la acea epocil, cum ne probeazd multe
acte ale timpului. Localitatea de uncle I deriva numele
se cherna Ruda, si sate Rudeni, in diferite parti ale
THEOPHIL RUDEANUL, calugar la 1633, e apoi MITRO-
POLIT al Ungro-Vlahiei la anul 1638, ales in timpul lui
Matel Basaraly, sub care are un rol considerabil. Intre
1643-45 patroneaz tiparirea mai multor carti bisericesti la
Govora, ca : Evanghelia, Invtaturi, Dereptator, etc., si e
contimporan Cu alt Mitropolit insemnat i inVtat al Mol-
dovel": Varlaam.

www.dacoromanica.ro
 427

Un docum. din 1633 vorbeste despre fiul (?!) s, Una-

rul MITREA postelnicul ot BerilestI. (Arh. St.)
3. PREDA SPATARUL RUDEANU, fost postelnic, paharnic
1642 si spatar 1663. La 1673 vinde Tocsobenii lui Goran
Oldnescu. (Arh. St., Mitrop.) Din el se continu fihiatia fami-
lieI, i anume prin fiul s, vestitul
Mare Spatar DIICUL RUDEANU, (1675) apoI MARE LOGO-
Pk'. la 1693 si 1700, boer mare de care Cronicele romd-
nestI vorbesc adesea. La 1689, cnd intrar Nemtif In
tara, ajungnd pn. la Crajova, Brncoveanu W. Vail Cu
groazd aceste miscdrI si socoti a mal trimete i pe alti
boeri anume pe Diikul Rudeanul vel Clucer, i Constan-
tin tirbei.il vel sluger, i Preda Brdtdsanu vel pitar, s. a.
iardsI cu rugciune, fdgdueli i dare.... Dar nemtil nu
ascultard i inaintard la BrAncovenI tot din a lui BMA-
ceanu povat facandu-se. (Radu Greceanu. Cronica, cap. 7).
In anul 1693, Brncoveanu mdritd pe fica sa Maria cu
Constantin Duca Vodd al Moldovei, la IasT, unde o Intov-
rdsird cinstite si marl .obraze, anume Doamna Stanca
muma lui Brdncoveanu, unchiul s Cantacuzino, ci. Dii-
kul Rudeanul vel-logort, i Kornea Briloi vel paharnic,
etc.... (id. p. 210, cap. 30).
La 1699 si 1700, Diicul erea. Inca mare logoret. Pare
CA a trdit pan. la 1715. La anul 1714 vinde egumenului
de Horez ci vie In dealul Grdestilor, Impreun cu fiul :
CHIRCA RUDEANU, fost vel-cdpitan i sluger ; 1711-14 vel
cdpitan za CernetI, dup 1714 biv-vel sluger. El a avut de
sotie pe Ancuta, flea sptarului MihaI Cantacuzino;
poste (?) sord pe MARIA Rude,anu, mdtusa luI Serban Pos-
telnicul Filipescu. (Doc. din Arh.,1704). Copia lui Chirca Ru-
deanul si aI sotieI sale Ancuta, a fast :
Balasa, mritatd Ann' cu Bnicd Greceanu, apol cu
ban Lupoianu ; Ilinca a setraruluI MateI CAlinescu ; BARBU
RUDEANU insurat cu Maria Chlinescu, cu care n'avu co-
pil ;
POSTELNICUL Mniat Rudeanu, 1742, care tinu pe fata

www.dacoromanica.ro
 428

Tufeanului. O fled a lui se mdritd cu grecul Scarlai Motu.

In afard de aceastd filiatie mai gdsim boeri RudenT, al
cdror grad de iudenie Cu cei de mai sus nu ne e firecizat :
TEODOSIE cdpitan de Ruda la 1663, e fiul lui STitrIcu
si avu frate pe PREDA, paharnicul din R., citat la an. 1672
ca vr cu Vlad Logoftul. Stancu e fratele lui TEODOSIE
logortul, 1634, care are de f pe ANDREI spdtarul, si pe
Ancuta sotia lui Stan vornicul din Grecl. De sigur insd,
c Teodosie logof. citat in 1634, e acelas cu Teodosie Ba-
nul de mai sus, mai ales cd se si spune c Preda e vr
cu Vlad. Ast-fel filiatia e perfect restabilig.
IVAN SPATAR Rudeanu la 1665, erea insurat.cu Ilinca
fata lui Hrizea spatar.
Preda, Tudosie, i Staico postelnicii, sunt iar indrtu-
risiti intr'un act din 1636.
PAPA RUDEANUL, la 1699 ja G boeri, cu rugminte a'i
hotarnici mosia Cacaleti din Romanati.
GRIGORE RUDEANU, boer din Crajova la anul 1720, in
lista de boeri contrib. pe timpul administratiunei austriace.
SocoL CLUCERUL RUDE_kNU, reamintit la 1748 in condica
monast. Aninoasa. Avea mosia Tomsani.
IORDACHE RUDEANU, polcovnic de Ilfov la anul 1779.
la 1830, un MANOLACHE Rudean U.

Singuri decendenti ai acestel mad familii, la juin'tatea

secolului nostru nu mai avea vechile mosii din Oltenia.
JONITA RUDEANU, cdsdtorit Cu 0 F.A1COianCd, e tagl luT
Vasile Rudeanu. El pOseda mosia UrzicenT din Ialomita,
pe care o vndu.
VASILE RUDEANU fiU1 sti, a fost milittr Wand la gradul
de cdpitan in domnia lui Alexandru Ghika, cdruia fu aghi-
otant domnesc. Insurat cu o Fdlcoianu avu un singur fi:
COLONELUL CONSTANTIN RUDEANU n. 1839. Militar, se
distinse in campania din 77-78, fiind in armat rand la
erradul de Colonel.
.Are fi pe : VASILE oficer de artilerie; si fled: MARIA.

www.dacoromanica.ro
 SARATEANLT
(VAL ACHIA)

Veche familie originar din judetul Buz, unde apare

prin secolul XV. Numele deriv de la loc. Srata (Muscelul
Sarati1). Primul membru cunoscut al acestei- familii, este :
DRAGOMIR SPATARUL, Cu propriettl pe Valea Buzeului,
pe la Prscov, aprpe de unde urmasil sl fondar mo7
ndst. PinuluI. Acest boer traia pe la sfarsitul sutei XV,
dupd importan tul titlu ce avea, de sigur erea unnasul
altor boeri, ce triaa maI 'nainte. tim asupra luI, c re's-
culat in capul altor boeti din judetul Buzului, contra lul
Mihnea Vocld, e Invins i ucis de acesta In 1535.
Din acest Dragomir spatarul, se trAgea PREDA VORNICUL
OT SARA.TA, care trlia pe la 1595, murise inainte de 1613,
dupd cum ne relatz documentele, si de la care filiatia
familiel se urmzd neintrerupt. Gradul luI de rudenie cu
Dragomir nu ne este cunoscut. Era Insurat cu ILINCA, fata
lui IVIihalcea Vornic, care a jucat un mare rol ca Ban sub
MihaI Vitzul, si din care descindea neamul Candestilor.
Preda ot Sdrata a avut doI fn : NEAGOE
amandoI <<POSTELNICI ot Srata, earl intre 1615-1020
sunt impreun ctitorii monstirii Pinului (in plaiul Pars-
covulul), reacutd apoi de Matei Basarab care o inchinii
Episcopiei de Buz66. Dnsil cldruesc monst. ce fondea,
mosia .alturat BrAescI, pe parte din care liberase de
romnie cAti-va locuitorI. De aci urmz intre mosnenii
Bresci si ctitorii SrdtenI, un proces care durezd 00."
prima jumtate a secolului XVI, i chiar mal mult. (A se
vedea In Archiv. Stat. documentele relative la moiile Braeci, Ti-
moiul, Pinul, carf dovedesc intreat2,-a tiliatie aut.)..

www.dacoromanica.ro
 430

Tot NEAGOE postelnicul ot Sdrata, e fondator, pre

Muscelul Srtif (in actuala comun Gura-Sratii), al schituluI,
adf disprut, gis Schitul luI Negoit..
In actele Srtii se vede figurnd, pe la 1641, si DRAGO-
MIR VORNIC ot Srata, nepot dintr'un frate al luI
Preda Vornicul, decl v'er Cu Neagoe i Mihaf. Acesta
ins n'a Idsat urmasi. --Postelnicul Neag-oe a avut fii.1 pe
DRAGOMIR IUZBAS sa cpitan de rosii, pe care II intl-
nim In multe acte dintre 1640-1650. El conduce cu trie
procesul contra celor din BrdescI. Ramura luI se stinge
ins printeun fiti al sti Mircan, care mre de tndr,
inainte de 1654.
MIFIAL DE SARATA, COMiS i apoI postelnic5 frate CU
Negele, are o fat. Evda si un fiti, pe Stoichit Spdtarul.
EVDA ia de sot pe Mihai Cdpitanul ; un alt document
din 1665 ne spune c avusese sot (II-lea ?) si pe un Pa-
rascheva Ciohodarul. Dnsa la 1656, iart pe BrdescI din
romnie (servagiti).
SToicHrTA SPATARUL ot Sarata, care a tinut pe o Ncsa,
figurzh in numer6se acte din 1650-60. Dnsul m6re
lsttnd copilul, Nagoe sad Negoitd, minor. NEACSA, giS
pentru frurnusetea porumbita, cldesce ca vduvd,
in amintirea sotuluI ei Stoichit sptar, biserica 4is5. a
Porumbitei pe Muscelul Srtii.
NEGOITA PAHARNICUL SARATEANU, flu lui Stoichit si al
Ncsel Porumbita, e cel dntaiii care ja numele de fa-
milil care s'a perpetuat. In anil cari ail preces 1679, dansul
a fost inchis de Vodd pentru nesupunere ; acest fapt II
aduse la datorii, si la 1679 vinde cea mal mare parte din
Muscelul Srtii, mosia strmossc, finului s6i1
Oprea i fratelui ac. estuia Nenciii, din care descind mos-
nenii NenciulescI din actuala comun. Gura-SrteI.
Fiji lul Negoit paharnicul nu dobndesc vre-un rang
de boerie ; eI re'rnan simpli feciorI de boer. Cel maI mare,
SroicHrrA a murit tnr ; al doile, numit DRAGOMIR, s'a
insurat cu fica unuf Stan (?), luand zestre mosia
nenii-MehedintuluI, pe care o vinde vestituluT Caloian cdpi-

www.dacoromanica.ro
 431

anul de Buza.; el las un singur_fiti, Neagoe Silrtzeanu,

4.pomenit in acte ca martor, 1714, si care. n'a lsat urmasl.
GHEORGHE SARA.TEANu (17 00), al treilea fill al luI Ne-
goit paharnicul, ja de so tie pe Voica, fata lui Ianache
iuzbas ot Maxin, de la care are ca zestre silistea Albes-
cilor, care a rmas proprietatea familiel 'And la 1824,
cand paharnicul Dumitrake Srtnul o cd zestre uneI
fete a WI.
Din ce doi feciorf aT lui Gherghe Srtnu, Stoichit
mere trfr, neinsurat; al doilea: JANE sail IANACHE biv-
vel satrarul, nscut intre 1700-1710, botezat dup nu-.
mele mosuluT sa despre mam: Ianache din Maxin, e
cunoscut sub numele de Iane CAPUCHEHAIA, dup slujba
pe care o ocupase mult timp la Nicopoli (Bulgaria), unde
mre acolo de cium5. in 1764, el, sotia sa SAFTA fata luI
Doicescu din Bucuresci, si 7 din eel 9 copil aI se. Nu
rman In viat deck ceI 2 fil maT mid: Constantin si
Miric.
Miric (Dragomir), moare copil, putin in urrra. CON-
STANTIN sail DINU, nascut in 1'747, 1- iri 1833, crescut de
rudele _rnameT sale in -Bucuresti, nu maI posed. la Srat
deck sfori micI din muscelul SdrtiI, locin4 prginite.
El e vestitul Jugdurs, porecl ce cpdtase din cauza extra-
ordinareT sale forte musculare, si care supranume Il purta
fiul s. Polcovnic al judetuluT Buzai in 1795, apoi
vistier, dnsul crdeste in' 1813, impreun cu cumnatul
sal treti-logoftul Nica Musceleanul, biserica din Valea-
Botel. (Comuna Gura-Srtil). Ftori Vistierul Dinu Sdrteanu
a tinut pe MUA Musceleanu din Muscelul aka (aliituff
ca Muscelu Srtil). cu care avu copiI, pe : Safta care
a tinut pe un Ionit Antonescu apitan din Plaiul Buzat-
lni; i pe: Dumitrache clucer, apoi Paharnic.
(Musa, fiica luT DrghicI prcalabul Musceleanu, la c-
satoria ei cu Dinu. SArteanu in 1778, erea vduv dup
un Mate ,ot Bugpv, de la car,e avea un_baat -MateT.Acest
Mate nscut in 1770, crescnd in casa sotuluI mame
sale, S5rAteanu, e cunoscut sub acest nume; semneaz

www.dacoromanica.ro
 - 432 -
chiar MATEI CAPITAN SARATEANU, apoI Matei Basbulucbasa
Sdrteanu. Transmite acest nume ast-fel adoptat i fiilor
se, (din carI Nica Sdrteanu din Buzaz
i fiiI).
PAHARNICUL DUMITRACHE SARkTEANU, fost clucer de arie
serdar, ndscut in 1783, t 1859, fiul lui Dinu, sub regu-
lamentul organic a fost deputatul boerilor judetuluI
In obsteasca adunare de la 1837-1842. (V. analele_ par-
lamentare). In 1842 represintd pe boeriI Buzoeni in extra-
ordin. obsteascd adunare, care alege domn pe G. Bibescu.
Dnsul rezideste in 1833 biserica-PorumbiteI, fcut de
strauna luI Neacsa, i in 1850, biserica Negusforilor din
orasul
Paharnicul Sdrteanu, din prima sa asatorie in 1806,
Cu Voica Glodeanu, a avut o fat Ecaterina, care a luat
pe Durnitrache fiul Slugerulni Iordache Vernescu (al cruf
fig e G. Vernescu, fost ministru). Din a II-a cdstorie
(1821) Cu Margareta Maxin, a avut de fi. pe
CONSTANTIN D. SARA.TEANu, fost prefect, director general
al penitenciarelor, senator. Magistrat, procuror general
pe lng malta Curte de casatie.
Impreun Cu fiul :

CONSTANTIN C. SARATEANu, magistrat, prim-procuror la

GalatzI, sunt singuriI descendenti al acestel

www.dacoromanica.ro
 SBIER A
(BUCOVINA)

Inc de pe timpul lul Alexandru cel Bun, se arat un

prim stfmos al acestei familii, prin : POPA IUGA, care
se bucura de o favoare deosebit sub acel domn, i urmasii
si Ilie si Stefan (1401-47). In anul 1431 el primeste o
donatiune de sate pentru serviciile sale credincioase, de
cari vorbeste mai bine o flout donatiune din 1434 (24
April), a lui Stefan fiul lui Alexandru, pentru el si top:
urmasii sti. La 1439 urmeaz o nout confirmare de mosii
de la Ilias si Stefan Vod, cirandu-se i numele fiului
PopeI Iuga : Mihail.
Documentele si notele asupra familiei se ga'sesc in uvra-
giul special al d-lui Dr. Sbiera, de unde culegem. toate
datele de aicI, adeverite prin acte autentice. (v. Familia
Sblera; 1894, pag. 21-87)
Anterior lui Popa Iuga, la anul 1407 si 1410 se
seste in hrisoavele lul Alexandru Vod, numele de aGLORJ
SPEREA i Spenea, printre boeril insemnati ai sfatului.
E foarte probabil ca acestia s aibd vre-o legAturd Cu fa-
milia Sbiera de mai tarzid.
Popa Iuga, boerul de maI sus, ce erea in afectiune la
domnii de pe timpul s'd, care'l numead popa nostru, a
avut de fid pe Mihaid sad MIHUL grdmAticul, care de
asemenea primeste mai multe daruri intre 1435-50. Se
poate presupune c fiul lui Mihail gramdticul este acel pan
IGNAT (sail Iuga) Popescul, pe care'l gsim ca mare vis-
tiernic in uricele Moldovel de la 1460-76, sub Stefan W.
cel mare.

www.dacoromanica.ro
 434

Prin concon danta traditiunel familiare si a actelor rmase,

s'ar putea deduce, dupd d. Sblera, ea' fiul boerului G4orj
Sperea a fost jupdnul IUGA (orI Ignat), existent ca boer
mare sub Roman Vodd la anul 1392; iar prin acea
boerul GIori e .numit le la Sumuz s'ar proba descen-
denta din el, si a Popei Iuga de sub Alexandru W., de
de asemenea originar de la Sumuz. In acest caz ail fost
dou ramure ale familiel, aceia care o regsim sub numele
SbIerea sub Stefan cel mare si acea care poartd numele
de Popescul, din care marele vistier Iuga sail Ignat,
dupd titlul mosuluI sil Popa Iug-a, tot in aceiasI epocd.
SB1EREA PARCALABUL, joacd un insemnat rol printre boeril
luI Stefan Vodd, timp de 32 de anl de la 1457 - 1489.
La urcarea pe tron a lui Stefan. Sblerea erea mare STOLNIC,
care titlu il pastreazd 'And la 1467. Apoi de la 1467-70
e pdrcalab al CetteI Albe; dupd care nu mal poartd nici
un titlu, fiind pand la 1489 in fruntea rnarilor boerI ai
Numeroase unce i hrisobule domnesti din timpul
acesta, sunt iscdlite de Sbierea.
Un uric al WI Stefan Vodd din anul 14..., ne aratd cd
boerul SbIerea ayea de Sotie pe Musa, fica stolniculul
nepoata mareluI logoft Isaia, si Ca.' ea a vindut
lui Vodd satul Vadeni din Botosanl.
Un document posterior din 1573, dat de Pr. loan Vodd,
aminteste despre boerul SIMA Sblerea care trdia sub Stefan
Voevod. Acesta avea intre altI copiI, dou fete : Magda si
Musa, inzestrate cu mosia Carapciul cumpratd de la
Stefan Vodd. Una din ele a avut de fia pe : Toader, iar
acesta pe Iurascu si Vlad, cdrora Ioan Vodd le d hrisovul
din 1573. Nu incape nicI o indoiald Ca' acest Sima
SbIerea de sub Stefan cel *mare, e acelas parcdlab
stolnic SbIerea de care am vorbit.
In hrisoavele domnestl ale lul Petru Rares, inalnim pe
STOLNICUL SB1EREA ap01 PARCALAB, urmas (poate ?) al
precedentului, i anume : in unce dintre 1527 - 30 ca mare
stolnic; iar intre 1530 - 35 Parcdlab de Roman (Targul
Contimporan cu dnsul aproape, trdia un DUMITRU

www.dacoromanica.ro
 435

POPESCUL, ca mare paharnic si in uring parclab de Hotin

1532 - 39; si care de sig,ur erea in legAturd cu Ignat de
sub tefan cel mare.
IONITA SBIEREA sail Ionascu, 1572, e cel mal celebru
membru al acestei farnilil. Il gAsirn mai intaiil sub Ale-
xandru Lpusneanu, ca mare postelnic. Acest principerace
in 1565, 24 Marte, o scrisoare prin care recoman& Sul-
tanulul i altor Suveranl streinl pe fii seI, gal ad'apos-
teasca si sprijine dac ar avea nev6e de ajutor. L-
pusneanu subscrie, i impreun'a cu el boerii Sbiera si Du-
mitru, ast-fel denumitI: ellustrissimus Senatus, Dominus
Sbiara, supremus Curiae Marscharcus, et Dominus Dimitro
Dux... (Hurmuzache, Doc. torn. II, p. 132).
Sub Bogdan fitil luI LApusneanu, Sbiera e MARE VORNIC -
al tail de jos (1569). Mal multe unce princiare, din care
reese influenta ce avea in familia luI Lapusneanu, Il amintesc
Cu acest titlu i cu numele sai de: Doan.
Marele vornic I. Sbiera pieri ucis de loan Voda.. cel
ra la anul 1572, dupd cum spune Ureche cronicarul ;
...Ion Vo& pe postul cel mare ail venit la. IasI si de
cazne groasnice i versare de sange se apuca ; i atunces
In ziva de PastI, a aiat pe Ionascu Zbferea si multe
cazne Aceasta din cauza apropiereI sale de casa
lui Lpusneanu si de PolonI. Hasdal slice de aceasta
decapitare : (In Ioan Iroda p. 251) cAristocratia se infiord ve-
c,l'end sub mna cdIduldi pe boeril cei mal d frunte, mai
cu seam pe bdtrAnul Ionasco Zbierea mare vornic al
ter-ir de jos si dinteun neam din cele mar antice ale Mol-
dovei. Capul sal se rostogoli la picioarele gdelul tocmal
In qiva Pastilor... In locul sell fu numit vornicul Dum-
brav, pentru tara de jos.
Sub domnia luI Petre W. Schiopul apare un alt boer
SbIera, care iscaleste impreunit cu al tI boeff dou hrisoave
domnestI din anul 1575. El -nu poart niel un titlul de
boerie, dar se yede c era un boer cu influent ca
mosiI
(D. Hasdeil In poema dramatic Rsvan i Vidra, a

www.dacoromanica.ro
 486

crer actiuner se petrece dup 1590, are printre personagii

pe un : SBIERA, boer batran, un tip de boer vechiti
sgarcit. In mod documentat, nu stim nimic insa despre
aceasta persoan).
PTRASCU SBIERA fost PARCA.LAB al cetter Neamtul, avea
acest titlu s't demnitate In timpul domniei luI Antonie V.
Roset, 1675-78.
Fiind vorba de o hotarnicie la Balosestr, mai multi boerl
fac un raport catre Principe In care se spune ca la hotarnicia
aceiea: Andries Banto i Parascu Sbiera
Parcalabii de Neamtu.
In acelas timp cu Petrascu
VARLAN SB1ERA logoft, i apoi MARE ARMAS. La anul
1680 in domnia lui Duca Vod, multi boerI fugira din tara,
dupe' cum raporteaza cronicele, si se dusera In Polonia
spre a scapa de tirania domnulur. Printre acestia se aflati:
Tudosie Dub, Gavril Neniul, Ilie Motoc, Dragutescu,
Murgulet, logofaul Varlan Sbiera, Cu FRATELE s, i multi
altl. Acel frate nu e altul de cat Parcalabul Petrasco
Sbiera.
In Polonia erea refugiat i Principele Petriceicu, care
la 1683 impreun cu acesti boerI infra cu o armata de
Polora In Moldova, pe cand Duca era cu TurciI la Viena.
Acesta intorcdndu-se, Petriceicu trimese r Decembre
1683 armata de Moldoveni, PolonI si Cazad, sa prinda pe
Duca la Domnestr in jud. Putna. Oastea de Moldoveni
era comandat de mare armas V. Sbiera, de Vasile
Bainski si altI dor boerr. -- Duca fiA prins si dus in Polonia.
CONSTANTIN SBIERA3 fiUI unui din precedenti, ocupa boe-
rir sub Mihai Racovita W., fiind mar intal mare satrar
apor dup ce avusese acest titlu, numit vornic de Cam-
pul-lung, In care demnitate se afla la 1719 impreuna Cu
biv-postelnic Vasile Ciudin. Fiul luI C. Sbiera vornicul
erea (?):
ION SBIERA de la Parlisenr. Acesta s'a insurat cn Anas-
tasia fata lui Tibul, proprietar al Satului Tibenil din Bu-
covina. Ambil zidira pe la 1720-1730 o biserica cu hra-

www.dacoromanica.ro
 437

mul adormireI in Siret. Traia in antaia jum. a sec. XVIII.

VASILE SBIERA traia pe la 1780 si 1786, cand, prin actele
consistoriului episcopal, se vorbeste despre o biserica, fon-
data de dansul.
NICULAI SBIERA, flul luI Ion, se stabili in Horodnicul de
jos din Bucovina. Nascut pe la 1758, el muri in 1829.
Cu sotia sa Lupa, fica preotulul Aristarh Onica din Horod-
nic, el dete nastere familieI de azl, prin 7 copiI, dintre
carI : IoNITA, care se nscuse la 1784. ATANASIE,
n. 1785, avu fiti pe Stefan, tath parohului din Siret CONS-
TANTIN Sbiera. GIORGIE SBIERA, eel maI MiC fib.' al luI
Nicolae, 1719 t 1860. Insurat cu Ana fica lui Ilie
a avut 10 copiI, dintre caff dof fif, anume
NICOLAE Sbiera n. 1834, paroh in Bucovina, cdsatorit
cu Ileana fica protop, Nicolae Dracinski avand 3 copil t.
ION SBIERA, al doile ful al lu Giorgi(' Sbiera, n. 1836.
Profesor i filolog. Membru al AcademieI romane, pro-
fesor la Universitatea din CernautI. A studiat i anali-
zat pretiosul Codice Vorondian, gasit la o monastire
din Bucovina ; a scris Ina., o biografie a cronicaruluI Gr.
Ureche, i Insemnatul uvraj cu titlul: aliscarI culturale
literare la Romani din stanga Dunarel, de la 1604-1714,
CernautI 1897, etc...
In 1899: Familia SbIera dup traditie i istorie i amin-
tirI din viata in Cernduti.
Are sase fil : REM-MODEST n. 1873, judecator la Siret,
TRAJAN n. 1874, magistrat ; DECEBAL, RADU, ALEXANDRU
si Mihat

31

www.dacoromanica.ro
 ElsTDREA
(moLDOVA)

Un prim strmoq al acestei familiI, care s'a ilustrat In

istoria tril pe timpul luI Stefan cel mare, erea boerul :
ENDREA, care la anul 1395, cum e probat prin docu-
mente, Impreund cu Bratul i Stanislau, dad regelui polon
cautiune pentru Domnul lor Stefan Voevod : Noi boerif
sapanitoff Bratul, Stanislay.... etc, i boerul Sendrea...o
(Meldisedec). Fiul sa nepotul, in tot cazul urmaul Sri :
HATMANUL ENDREA, se distinge In mod stelucit In rs-
boaele luI Stefan V. cel mare. Dionisie Fotino in istoria
sa, zice c erea fratele mumei 1111 Stefan Vod ; el ins,
dup altil, erea cumnatul Domnuldf. La inul 1473-75
(6987-89), erea Portar mare de Suceava 0 mare Hatman
al MoldoveI. Lupta intre Radu W. al Munteniel 0 Stefan
cel mare, se dete la anul 1475 In favoarea acestui din
urm. Ca avant-garda trimesese pe Hatmanul Sendrea,
care se intalni cu inimicul mult mal numeros, maI jos de
Focanl i Ramnic; Ins5. numrul Moldovenilor fiind
slab, furl nimicitl, i Hatmanul pieri in lupa. Dup acea
se dete lupta cea mare In care Radu fu biruit. Corpul lui
Sendrea fu luat dup campul de lupta dus de Fail
ingropat In biserica din Dolhest1 lnga taal sal, zice
Ureche cronicarul. (v. Fotino III, 31; incaI II, 98; Tocilescu,
87 etc.). In amintirea eroismuluI acestuI boer, poporul dete
loculuI unde se fcu prima Mahe cu Radu Vodd, numele
de Rovila SendreI, care a fmas In zilele noastre.
Un boer SENDRESCUL, dup cum se vede In lista boeri-
lor Moldovel, unul din urma0I Hatmanului Sendrea, crea

www.dacoromanica.ro
 439

ve! Spatar al MoldoveI In (7062, 17 Martie) 1554, si 1555

(Maiil 4), sub Alexandru W. Upusneanu. Aceast varia-
tiune a numeluI, are legtur cu acel al mosieI Sen-
drestI (din jud. Tecucii1), veche posesie a acestuI neam.
Boerul SANDU SENDREA, 11 Intalnim Intr'un do CUM ent
din 1729, Noembrie 21, peritru mosie. (Academie).
Dup documente sigure, iat o schit a descendentilor
Hatmanulul, pand aproape de 1800:
liatmanul Sendrea t 1475, a avut fi pe: DRAG, aI cd-
riff copTh a fost: Rusca; Ghil, care avu 2 copii; Sen-
drea, si 2 fete.
SENDRE, full 1111 Drag, a avut un fla : PAVEL ENDRA, aI
crul 2 fecioff, a fost: APOSTOL i TOFAN. Cel
avu un fi fr urmas1; iar TOFAN e tatl luI GHEORGHE.
Fiji acestuia ail fost: 1. APOSTOL jicnicer, al cdruI biat
erea Scarlat, clugr. 2. SANDU, 1729; si
3. IORDACHE SENDRE, al cdruI fill se numea tot GHE-
ORGHE. Acest Gheorghe e tatl a 4 copil: NAsTAsE) slu-
jer ; COSTACHE, SPIRIDON i IORDACHE, vel medelnicer.
(v. rev. Archiva), Acestia erea singurii descendenti pe
timpul lor.
Astc,II sunt urmasI din acst familie, In Moldova, carI
se cunosc ca ast-fel, alaturI cu alta carl ail luat numele.

www.dacoromanica.ro
 EPTILICI
(MOLDOVA)

Una dintre tamiliile vechI i insemnate ale Moldovei,

care incepe a juca un rol istoric Inca din al XVI secol
and deja erall boeff marl, decI cu o origina mult maI
veche, urcandu-se ca a principalelor familii moldovene,
chiar Inainte de 1400.
La anul 1543 (7051) In luna Octombre, Petru Rare
principele MoldoveI, tae la Harlda pe boeriI SEPTELICI
Avram Rotompan. (V. Bogdan. Texte slave p. 218).
Peste do anl, CORNEA EPTILIC/ GHENGA3 jicnicerul de
Sucva, este primit, In anul 1545, de Sigismund August
mare principe al Lituanief, ca ambasador din partea luI Petru
Rare, Impreunh cu alt nobil Nicolae Burla staroste de
Sipin ; la care el raspunde printr'o ambasada DomnuluT Mol-
dovn, (land i salv-conduct solilor prin Vilna, spre a
trece la Moscova. (archiva Ist. de Hasdeil, pag 122)
Inainte de a vorbi despre hatmanul eptilic, ucis la 1621,
sa vedem pe scurt o filiatie importanta a uneI prtI a fa-
miliel, inainte de 1600, ce ni se feed de documentele contim-
porane : GABRIEL, feciorul luI SEPTELIC din Vscautl, avea
de fica pe MARIA Septilid, In al caret testament datat din
anul 1592 (Ianuarie), lasa satul Vascautl ficel sale Angelina
si ginerelul ei Dumitru Corlatescu. (Doc. Academie). Tot Ma-
ricuta, fica luI Gabriel 0 nep6ta luI SeptilicI de la Vascd-
utI, vinde o parte din acsta mo0e, fratelui eI Vasile la
1610, 24 Sept. (idem)
Acest VASILE EPTILIC, fost mare -Mat; e Postelnic al-
Mo IdoveI la anul 1619. El crea Insurat cu jupansa To

www.dacoromanica.ro
 - 441 --

lana (fica TofaneI, care erea fica Mariel, i acsta la rin-

dul s fata Hatm. Luca Arbore); si a avut urmatoril fe-
ciorI : Ion, Vasile, Lupul, Grozav, Drgutd.
Mariuta, sora lui Vasile, a avut de fi pe : DUMITRAKU
SEPTELICI. Un chrisobul de la Alex. V. Ilias, din 1621, o-
bliga sa se Inplinsca paguba de la cel ce ail luat bucate
dela el. (Academia rom. doc.) Printre actele Murgulestilor, boerl
moldovenI emigratI i stabiliti In Polonia, se afla un act
din 1625 prin care dnsul cumpara o vie de la Costea
fiul VrnceneseI, cu 220 talen. (ArhivaIst.; Hasdet).
HATMANUL SEPTILICi, e unul din principalii factorl In
evenimentele tragice de la 1621. In acel an, Gaspar
Grazziani, Domnul MoldoveI, fiind lnvins de Turd si
TatarI, cu tot ajutorul Polonilor, voi sa fuga ca sa scape.
de pericol, In Polonia. Dupd ce trecu Prutul, neiptea cu
putinI de al sl., fu ucis toamai de dol boeri ce ereail
cu dinsul : Hatmanul Septelici i Goia postelnicul. cGr6z-
nicd si marsava faptd, i ne auclita In toate tarile cres-
tinestI ! exclama Miron Costin cronicarul. Domnul, ori
bun, ori rail, la teyte primejdiile lul ferit trebueste-
apoI cu capetele sale acst fapta, i SeptilicI i Goia, dela
Alexandru Voila. pe lege drpta ; tiat capetele,
iar trupurile aruncat In esitre. i cu cale ail facut.
Ast-fel perir decapitatI acestI doi boerl marI, si de pe
urma lor, nevinovatul vornic Bucioc, *care tot-deauna ajuta
pe Gaspar, fiind tras In teap.
In Vornicul Bucioc, drama de V. A. Ureche, SeptelicI
cu Goia ia o parte insemnata la actiune, In care carac-
terele i intrigile lor su. nt descrise amb.nuntit.
Un alt HATMAN SEPTELICI, este arestat (1659) de un pasa
Mustafa de la Silistra, sub pretext de tradare catre Impa-
rtie, impreuna cu Prjescu Vornicul, liberandu'I numaI
In schimbul uneI sume marl. Princip. Stefanit., pe atunci
domn al MoldoveI, reclama la Constantinopol pentru acsta
pentru. insulta ce'I acuse Pap, venind In Iasi fr
motiv. Tatl s Vasile Vod, fiind acolo, spriji cererea
la Vizir, care chema pe Pap, ce d'abia scap de la pe-

www.dacoromanica.ro
 442

dpsa capital, dar Kihaea luI a .platit acea fapt cu

capulD, (Letop. Cogal. I. 371).
lp5. Ore prObalittile pare eft' acesta e tot una cu, SEP-
TILICI POSTELNICUL, pe care Il aflm lute mrturie a di-
vanulul Moldovei din 1673.
0 carte de judecata de la divanul velitilor (marilor) bo-
eri aI Moldovel, din anul
1742, ne vorbeste de GHEORGHITA
SEPTELICI OGOFA.TUL, a crui fled Tofana cmindria,
murise putin dup 1700, cnd mritase pe fica el Maria
Cu Sulgerul Adam Luca. Asa dar Gheorghit Logore.
tul, probabil niel n'a apucat sA triascA in secolul XVIII,
de 6re-ce nepta sa de &A se mdrit. la 1700. DecI
trAeste tot in veacul XVII, contimporan cu cei de mal
sus.El mai avu o fic : Safta Drgutsca.
ILIE EPTILIC, tria in secolul XVIII, and e citat la
1758 fr nicl-un titlu, in niste acte, impreung cu nepo-
tul :
NATANAIL SEPTILICI eromonahul, 1758 (Docum. Academia).
Face un zapis de v'enzare impreun cu unchiul
La insirare unor din familiile MoldoveI, puse de Cante-
mir in Descrierea Moldovei, T. Boldur-Ltescu, insem-
neaz de la dnsul c aceast familie s'a stins.
Se pte afirma ins cA maI exist descendenti cade-
vrati, din aceast familie, care de si de pe acum 150
de anl a cdzut, totusl in timpul D-niei luI Scarlat Calimah,
tria ILIE EPTILICI, care de si sdrac i redus de tot,
posed acte doveditoare de descendenta sa din marea fa-
milie de odinioard.

www.dacoromanica.ro
 SION
(MOLDOVA)

Origina adevrat a acesteI lamilil nu se cunoaste cu

sigurant. Strmosul el este: IONASCU COSASCUL,
rdzes locuitor din Cossci (Vaslui), pe la a doua jumtate
a secolulul XVII si despre care nu se stie mai mult. Singurul
strrnos despre care sunt date sigure, e TOADER SION,
medelnicer, care &Ala pe la 1725. Acesta avu fil, pe Con-
stantin, Ionit i Iordaki.
IORDACHE SION (1738-1812), bas ceaus si in urma stolnic,
a tinut in cisdtorie pe Ecaterina Danu cu care avu 6 fii:
SPit.TARUL ANTOHI, Pah. Ionit, Neculae, Costache, Ser-
darul Toader, i Paharnicul Constantin.
CONSTANTIN SION, PAHARNIC, nscut 1795, scrise Arhon-
dologia MoldoveI, lucrare fr merite istorice, cu insirare
de nume de tot felul, un pamflet al timpula
Aceasa carte pdrtinitoare a fost scris pe la 1850, si se
crede c Const. Sion e si autor al CroniceI lui Huru,
dovedit de uniI ca fal. Nepot de fia al paharnicului
Con stantin, a fost :
GORGE SION, poetul, n. 1830 la HAI-soya. S'a distins in
literaturd : Traduse din Racine, Molire, etc, imit pe
Branger in poesiele sale. A mai scris 101 cFabule, carl
sunt dintre cele mail bune scrise in romnesce. De ase-
menea insemnate amintifi istorice, mal ales traduce-
rea operei luI Dionisie Fotino : ilstoria generald a Daciel.
in 3 volume. Membru al Academiel rom. G. Sion a murit
la 1892.

www.dacoromanica.ro
 444

Istoricul familief Sion, ast-fel cum e fcut- de paharnicul

Const., urea origina familiei la un fi de han ttresc de
la Crim, anume DEMIR-SULTAN, care fugind de la tatl si.1
veni in Moldova incognito, slujind ca ostas sub Hatmanul
endrea (la 1462 ?). In urma maI multor vitejiT acute in
rsboae, stefan cel mare botezandu'l cu numele de DRAGO
l'a boerit, 'And la rangul de vel-vornic, Insurandu'l cu
Dabina fica: lu Oan vistierul. El ar fi avut de fill' pe
DUMITRACU, pArcalab de Hotin, ginere al sptarulta Petru
Acest Dumitrascu a avut de fiT pe paharnicul
IoNAcu, i pe Vistiernicul AVRAM, din care se trag Can-
temiresciT (? !)
Ionascu pah. avu de fill pe RSBOIAN STOLNICUL, care
la de sotie pe fica lu Moise V. Movild, cu care avu un
pe un alt IONACU paharnic Cosscu, insurat dup fata
Stolniculul Sandu Sturza.
Din aceast insotire, Ionascu avu un fill pe SioN VoRrucur.,
al crui fi se numea Andrei paharnicul, ce fusese sol la
Constantinopol si care tinea de sotie pe Irina, sora Dom-
nulul Eustratie Dabija, csi a ndscut pe ANDREI PAHAR-
NICUL, care intru insotire cu Ilinca fata luI loan Bogdan
vel-logoft, a nscut pe ANDREI' Medelniceriti, care intal
a fost insotit cu Irina fata luI NeculaT Buhus Hatman,
si al doilea cu Gafita din Tarigrad, si a nseut pe IoNITA.
sterp, si pe TOADER Medelniceriii.
Despre acesta i urmasil lu, am vorbit maI sus.
In arhiva istoric de d. Hasdeil, e publicat un document
datat din CosescI, 9 Iunie 1696, imnat de George Sion,
despre care editorul Ins nu garanteazd, fiind transcris
dupd o copie, al cdreI original s'a perdut. In acest document,
boerii Ceaur, Rasnandi i Toader Contescul, rnduiti de
domnie spre a cerceta procesul dintre Ilinca Sion si nepotii
vistierniculuT Avram, raporteaz despre Impdcarea Imprici-
natilor, artnd tot de odat origina familieI Sion din
haniI CrImuluI.
TotiI SioniT de asIT, descind din Constantin paharnicul
si fratil

www.dacoromanica.ro
 SLATINEANU
(VALACHIA)

Farnilie care apare cunoscut prin secolul XVII, dar

a caret origine:este mult me. veche. Numele el se trage de la
orasul Slatina, unde avea proprieatile si resedinta incd
in vechime.
Pe la 1648 s'ail stramutat la Trgoviste, In capitala
tril de atuncl, si unde chiar a rmas de la ansil o bi-
seric. Dup cum spune Col. Popozoglu (in Ist. Bucuret. p.
10), un C. SLATINEANU din Trgoviste, care zidi biserica
Stelea de acolo, zidi si In Bucuresti o biserial cu acest
nume, pe care apoi o refcu Pr. Vasile Lupu, al Moldova
Boerul ENE SLATINEANU, e trunchiul actualeI familii.
Tria pe la 1700, fiind cdstorit cu fica luI State pahar-
nicul Leordeanu, de la care avu 3 copil. Un frate al
sal, NICOLAE Sltineanu, avu un fiil CONSTANTIN, biv-vel
vistier la anul 1758.
La. 1732, pe IANE SlatiHeaDU 11 inalnim in Oltenia, unde
niste aote (y. Hurmuzache), In caff e citat cu titlul de
medelnicer, arat niste conflicte ale luI cu vmile de
atuncI. CopiI s61 cu Leordeanca, ail fost : o Tatd,
mdritat, cu Candescu ; si 2 bdetI: Ion si Radu.
Din RADU SIATINEANU, MARE VORNIC, care tria dupd
jum'tatea secoluluI trecut, se trase o ramurd stins, in
vremurile nstre. La 1788 erea in divanul domnesc ca vel
vornic de tara-de-sus. El avu din cdstoria sa 1-iil cu o
Cretzuleasca si 2-lea cu o rlcoiancd, treI copiI: 1. o.
fat, sotia Banulul Brbuceanu Vacarescu : 2. TORDACHE
SLATINEANU, fost caimacam al triT, Insurat cu fata Banu-

www.dacoromanica.ro
 446

luI Racovitza, fr urmas1; si 3. SCARLAT Slatineanu, ma-

rele 'Vo?nie, frfStrrat cu cananului C. Filipescu, de la
care avu pe Zoe, si pe : ION SLATINEANU, fost mare Logo-
ft, ale carni fice, de la sotia sa Maria Niculescu, aii
fost: Alina Hahn, si Zoe Len.
Fiul mal mare al luI Ienea Slatineanu, era IoAN SLATI-
NEANU, prin care deriva actualif. La 1739 erea mare Va-
mes i caimacam al liff Mavrocordat. Acesta e fondatorul
bisericeI din Slatina i avu de sotie pe Smaranda, fica luI
Parvu Cantacuzino. A avut 3 copii:
Lnxandra sotia luI Balaceanu ; Uta ;
Clucerul DUMITRU SLATINEANU, care traia la Inceputul
secolului nostru ; si din a caruI cdstorie cu o Palada, se
nascur patru fii si o flea, sotia lui P. Obedeanu:
ClUCerld. COSTACHE SIATINEANU, insurat CU fata lui
Deslit, din care avu 4 fice : Ana Vlahutzi, Zoe de Za-
lewski, si Maria Cesianu.
PAHARNICUL BARBU Sltineanu, fost Consilier la Cur-
tea de Cassatie. Insurat cu Maria Lehli, avand 3 fiice :
Elena Filitti, Pulcheria Mosco si Ana Berindey.
COMiSU1 IORDACHE SLATINEANU, casdtorit CU Anas-
tasia Campineanu. Al treilea fit al lui Dimitrie. El
avu, o fica : Elena Rallet si un fig MATE1 SLATINEANU t,
aI carui doI fiI sunt: GEORGE, magistrat i .EMANUEL.
NICOLAE SIATINEANU fost pitar, fiul mai mic al lUi
Dumitru, casatorit cu o Cotofeanu, avu beti pe : SCAR-
LAT; TACHE t, fost capitan de cavalerie; i capitanul CONS-
TANTIN Sldtineanu, casator. cu L. Cretzeanu.

www.dacoromanica.ro
 SPINEA NU
(VALACHIA)

Familia boerilor Spinenl e una din vechile neamurr ale

OHL Strmosii eI, sunt bine cunoscuti prin documente
din veacul XVI. Familia Cotofenilor deriv dintr/nsa,
ambele avand o origind comun5.. (v. acsta).
Boerul N... care traia pe la jumtatea secolului XVI, a
avut mal multi copiI :
DucuL clucerul ; SERBAN Banul, citat la 1577 in docu-
mentele satului Bistrita din Mehedintl, in carie gsim
pe cei urmtorT. (Arch. Stat, B., Bistrita). Jupanita NEACA,
sora lor, care era mdritat (1588) cu Chirca comisul din
Ruda (Rudeanu) ; in fine JUPANSA MARA, care avu de
sot pe PREDA Clucerul TINTAREANU, t 1638. Mara e ci-
tat la anul 1602, si avu urmtorif copii, dupd cum reese
din actele Bistritei, de carl am amintit me sus : Dumi-
trasco CIucerul SPINANU, de care vom vorbi in urmd,
GHEORGE VORNICUL din Sdrdnesti, care la 1648 erea de-
cedat ; Paraschiva postelnicul, 1649; MIHAI Spatarul COTO-
FNUL, (v. acesta) amintit la 1634 si cunoscut in cronice ;
JUDITA Sptreasa, probat intre 164S-68 (avu de fica pe
Stanca, sotia lui Ionds serdarul) ; i PREDA, de asemenea
citat la 1649.
Se poate vedea dar, ea.din acestiisapte copil ai Marei, ereati
trei fete ; iar din b5.eti, cei trei maI insemnati aveati fie-
care numele de familie dup moqia ce posedati, i care le
venise parte: Dumitrasco crea Spineanu ; Preda Tinfd-
reanu ; George crea Vomicul din Sd rdcinefti ; iar Mihai
Cot ofeanu. Acesta ne arat5 mai mult, formatiunea nu-

www.dacoromanica.ro
 448

melor de familii dupd localittl, cu deosebire in Valachia,

incepand numai dup mijlocul secoluluI XVII.
Din acst familie, crea boerul HAMZA DIN SPINENi, care
a fost cumnatul lui Calotd Banul si al luI Parvu, la anul
1602.
BADEA OT SPINENT, la 1637, crea nepot lui Neagoe logo-
ftul de CldrusanI.
DUMITRASCO CLUCERUL SPINNUL, f1111 jupanesei Mara,
dupai cum am ve'clut mal sus. Unele documente(Arh. St., mo-
ia Isvoranii Salpeni), arata ca printe al sal pe: AndreI
slugerul ; pe and altele pe Preda clucertil de la Tant-
renl. E posibil ca el s se fi nscut din castoria jup5.-
neseI Mara, in prima casatorie a ei cu boerul sluger
Andrei (?). Dumitrasco Spinnu crea clucer la 1635,,
38 si 1639, cand se mai aminteste ca avea de cumnat pe
Teodosie de la Curtis6ra. Cu sotia sa, Jupansa Vilaia,
este numit In 1640. In 1649 crea Paharnic mare.
La 1640, fiul : DUMITRASCO SPINNU, in urma VEL
CAPITAN, crea deja nscut, de Ore-ce la acea dat e pro-
bat Impreuna cu parintiI sel. La 1694 ca vel capitan, el,
iar nu tatal sal*, care fiind nascut cel putin pe la 1600 nu
mai putea sa se ocupe de afacerI la acea data, primeste
o carte Domnsc de la Vodd Brncoveanu. Printeansa
se intareste maI multi tigani i prti de vie de-la Chia.-
rusanI, rmasI de la nepotul s MATEI VISTIERUL, care
murise, i pentru caff avea crta cu calugariI de la Radu
Vod.. Dec1 off-ce i-ar lipsi luI Dimitrasco din ceia ce
ia.5 lasat nepotusii Matel vistierul, s le plateascd clu-
gril... (V. Acte vechi de Gr. Lahovary ; Convorb. lit. an. XXI.
p. 300).
ANCUTA, sora luI.Dumitrasco, 11 ddruise si ea mai 'nainte
edece suflete de TiganI, etc. Jupansa Ancuta, care tria
cam pe la mijlocul secoluluI XVII, avusese de sot pe Petru
biv-vel slujerul ot Ciorogrla.

www.dacoromanica.ro
 STARCEA
(BUCOVINA)

Familie moldava, care a primit In Bucovina titlul de

,<BaronI de, concedat de impratul Austria
In tara, pe un str'mo al acestef familiI, 1'1 cunoaqtem In
persoana luI
STARCEA, MARBLE LOGOFT al Moldova Documentele
sa uricele domnetI 11 probeazd ca martor printre boerii
sfatuluI, Intre mil* 1515, 1518, 152(1 i 1522, In timpul
Principilor Bogdan 0 stefan cel tnr. (v. Uricar. XVIII p. 521)
ION STARCEA erea Pirclab al cetatel Hotin, cam pe
acela timp. Un hrisov domnesc din anul 1547, 1 Aprilie,
e scris de MATIA STARCEA diacul : sin (fiul lui) Ion
Strcea biv-prclab de Hotin. (id, p. 528). Un STARCEA
erea vel sptar al MoldoveI, la 1552 (7060)
La mijlocul secolului XVII, tria MIRON STARCE, pe a
rui ficA Anghelua, o lu In cdatorie vel armaul Georgi
Hasdefi.
In secolul XVIII, dup 1720, boerul Stefan Starcea, In-
surat cu Elena fica Sanduldi Hasdeil, a avut 3 fiI
GEORGE Strcea, PETRAKE, i STEFAN ST1RCEA, care
locuia In Bucovina, unde avea moqiile sale. In tot
cursul secoluluI trecult i cel actual, familia a r6mas defi-
nitiv stabilit In Bucovina, dup desprtirea el de Moldova,
ca i alte vechl familii boereqd ce aveail propriett1 qi
drepturl acolo.
Dup Inceputul secolultii actual, in armata Moldovei se
afla parucicul GHEORGHI STARCEA, care erea 1nsurat cu
Paraschiva, fata lui Aga fordaki Cuza.
Actual coborltor din aceast familie este In Bucovina :
VICTOR BARON STARCEA, mare proprietar, etc.

www.dacoromanica.ro
 STIRBEY
(VALACHIA)

Din secolul XVI sunt urme sigure despre existenta acestei

familil, deja infloritoare pe atunei, si care crea de aproape
inruditd cu Buzestii.
Marele vornic CERNICA TIRBEI, la anul 1608, in qilele
principelui Radu erban, ginerele lui MihaI W., zideste
mondstirea cu numele de cCernica din judetul Ilfov, pe
o insuld din lacul Colentina de langd. Bucuresti. Vechiul
schit fu pustiit din cauza une epidemil de ciumd, dar se
rennoi in secolul trecut.
Un pasaj 'al Colonelului Papazoglu in Istoria fon-
ddrel Bucurestiului, care lice: mondstirea de cAlugdrI
Cernica, infiintatd la anul 1608, de -vornicul Cernica
JupAneasa lui Kiajna , si o altd mondstire de clu-
gdrite infiintatd de sotia lui jupaneasa KIAJNA, amdndou
furd dotate cu marl proprietdti. ar acea de alugrite, fu
intr'o noapte cdlcate de atari i maicele robite si hrdpite,
de atundi s'a si desfiintat...., ne ajutd mult prin numele
sotiei lui Cernica. Inteadevr putem identifica pe vornicul
Cernica cu acel care ' ne e dat de document (Archiva
Stat. B. mon. C.), formand ast-fel o veche filiatiune a fa-
miliei :
Cernica erea vel vornic la 1603, avea de sotie pe ju-
pAneasa Chiajna, i zidi inainte de 1620 mondstirea Iazerul
(de sigur Cernica de inal. Tathl s, adia ast-
fel cel mai vechi cunoscut de acest neam, erea:
ION/WO COMES, apoi -mare paharnic la anul 1568, in-
surat cu jupaneasa Neacsa, cu care in afar de Cernica,

www.dacoromanica.ro
 451

'maI avu un fifi PARASCHTV Postelnicul, care a avut dupa fi-

liatia din 1681, dou fete, Chiajna i Elina.
Cernica avu de fifi Pe: Iuzbasa DRAGOMIR, 1676, 1681.
TEODOR TIRBEI CLUCERUL, cel d'antaiti care poart ast-
fel numele de familie, se afid impreuna cu sotia sa Maria
inteun hrisov din anul 1660, cand erea btran. Ca co-
mis pe Teodor Stirbei, un act din 28 MO 1628.
Boerul IvAsco STIRSEr, traia in lilele lul Mate Vv. Ba-
saraba. Din cauza lipseI de date suficiente, nu vom putea
stabili filiatia urmat a Stirbeilor pe care'l enumram aicI,
ins carI el-eel in apropiate legaturl de rudenie.
CERNICA VEL ARMAS tirbel." (la 1691) erea clucer in 1677
vr Cu Constantin, care in urma fu mare Ban, si Cu
Radu. Ca mare armas, citat in multe documente.
(CALuoARux, STIRBEf, al cdrul nume nu'l cunoastem,
tria inca foarte btran sub Voda. Brancoveanu. AmbiI fii
al* se : Constantin si Radu, sunt cunoscutI din cronice.
Cu ocazia judecareI de care Brancoveanu a abuzurilor
sAvarsite de fiul sei Constantin, acesta urand pe domn
pentru cele ce'I facuse, scrise tataluI sal calugdrul csa se
gateasca tata-sii i fratif luI TIRBEI, i catI oamenI vor
putea strange, sa mearga parasca la imparatie, gsin-
du'I vin Domnului. (Cron. anonnna). Calugarul veni la viile
sale de la Slatina, trimetnd oamenI sa vaza cele intamplate;
dar TurciI mergeaa bine cu Brancoveanu ((care a trimes
pe Ghinea paharnicul al doilea cu armas1 la CalinestI, unde
erea adunatl, i avea porunca de va gasi pe balugarul
Stirbei, bage in butuci clued la Tismana. El fu
prins, ridicat ccu fecioril i nurorile toate in cash. i dusI
la monastire, dup cum erea porunca, unde fu inchis ca
fii se.
Adusl In judecata, pentru a doua oara, Domnul se arata
marinimos ert pe totl.
CONSTANTIN STIRBEI,I, fiLll S65, fost vel sluger, .comis,
vistier, Clucer. In cele din urma mare Ban la 1712,
La 1680 erea vistier, iar la 1689 in anul dintaI al domnieI
lui Brancoveanu, mare sluger. La acea epoca, intrand

www.dacoromanica.ro
 452

Nemtil in tara spre Craioval Domnul trimese pre Diicul

Rudeanul ve! clucer, Constantin Stirbeill ve! sluger, Preda
Brtsanul vel pitar, Cornea Brailoiil vel aga, cu pro-
misiunl i darurI spre a face -pe Nemti s inteleaga de
nenorocirea ce aduceail trii, in cazul cand vor veni Turcif
TatariI sgt'I scoata afarg.. (Magaz. istor. II, 140).
Cronicarul trel romanestI, povesteste la anul 1695 c.
venind Domnul de la GernetI la Targo-vistail trimes de
a adus pe Constantin Cluciarul StirbeI inchis, nu
far pricina, cad trimetandul Domnul de cate-va orI peste
Olt cu seama haraciuluI (biruluI), and erea la curte bo-
iarii, a luat de la tara cate ceva si de. la domnie ail as-
cuns....
Boerul veni in fata divanuluI, unde Brancoveanu Vod
judeca in parte faptele sale si 'I mustra fata de boeriI
tril, ordonand ca sa fie inchis; fiind liberat prin struin-
tele Doamnei. Sotia luI StirbeI erea Corbeanca, si flea. a
BaneseI (si Vornicesei) Ilinca, sora Doamnei Stanca Bran-
coveanu, cu care decI erea ruda.
Cronicarul vorbeste (magazin istoric, t. V, pag. 134-8) de-
tailat de aceasta afacere, mal spunandu-ne c in urma
ertarel sale, el umbla sa rstoarne pe principe, impreuna
-cu fratil i tatal sai, dar fura totI prinsI si inchisI greil la
Tismana, mai mult timP, capol iar nu s'ail potrivit Domnul
blestemaciunei lor, ci ertat iarasI.
La anul 1714 avea titlu de Ban, cu care ocazie il regasim
In Cronica amintita, c, impreund cu Mitropolitul, Mihai
Cantacuzino spatarul, Banul Stirbel, Serban Bujoreanu
Stefan Cantacuzino sptarul, mergand inaintea ImbrihoruluI
imperial, aft recomandat, cu ajutorul luI Mustafa aga si a
banilor, pe Stefan, care fu si numit domn in locul Iul
Brancoveanu, de curand mazilit.
Sub domnia lul Stefan Cantacuzino, StirbeI erea mare
Ban al CrajoveI (de la 1712, 1714).
Cronicarul anonym al tril, Cron. Balaceneasca i apoI
Sincal, raporteaz cum la 1714, imediat dup Paste, Stefan
Voda trimese pe Constantin Banul StirbeI si pe 'Radii

www.dacoromanica.ro
 453

Dudescu mare logoft si cumnat DomnuluT, la Tarigrad

cu bani i darufi, i sa pareasca pe Constantin Voda
inteatat cat sa nu- scape cu viata nici Constantin Voda
nicI fecioriI lui, temandu-se cand vor scpa vre-unil cu
si la impratul si la Vizirul s'ad nevoit ca sal
desradacineze pre Constantin Voda i neamul 1111 din fata
parrantulul, precum ad si facut.. Tot Cronicarul ad-
versar Cantacuzenilor, 11 numeste gSeitenestIv, adica aI
Satana, blamand faptele lor, si ale partizanilor.
RADU STIRBEI de' la Isvor, fratele lul Constantin, a r-
mas cunoscut in cronice la anul 1672, cea-ce arata
crea ma' mare ca precedentul, pe care pentru intala card 11
gasim In documente la an, 1676 ca al II vistier. La
1698, ambil frati, sunt pomenitl intr'un hrisov domnesc
(Arh. St. Buc).
In anul 1672, sub Antonie \Todd, incepu cunoscuta cearta
si rivalitate intre Gheorghe Baleanu cu ai sa: de o parte,
si Mares Banul, R. Kretzulescu , de alta. Printre par-
tizanil Baleanu eread, afara de fiul : Chrizea visti-
erul Barcan de la Buxianl, Radu Stirbeid de la
. Isvor i calti maI marunp. Prin mai multe intrigi, Princip.
Antonie fu mazilit si inlocuit cu Gr. Ghica.
Since in cronica sa, IlnumeVe -gRadu Stirbescu.
(V. Cron. Rom. p. 170. t. III).
E probabil c acest boer n'a trait in secoltil XVIII. --
Nepotul sti, fiul lul Constantin :
ILIE STIRBEY medelnicerul, rang cu care e probat 14
1677, traia si la anul 1734, cand fusese consilier al administr.
Austriace. (v. 1 inca t. III, 409).. La 1732 a zidit biserica din
Balcestl-CarligeI, fiind Consilier Imperial al Olteniel.
In secolul trecut, i mal ales catre finele sat, infruenta
boerilor Stirbei crescuse-
Pe la mijlocul secolulul traia
BADEA STIRBEI MARBLE VORNIC; avea acest tidu in 1777
78, 80, dupa cum se ved in ma): mate acte oficiale ale
.prindipatuluE El muri pe la 1790, cad inteun act al iiilor

32.

www.dacoromanica.ro
 454

se, din 1793, se spune c murise deja, ca biv-vel Vornic.

El a avut patru fii, din cati:
CONSTANTIN STIRBEI era biv-vel stolnic In timpul dom-
nie lul Constantin Caragea Voev. si In divanul acestuia.
(pe la 1782). Tot el, a fost In urma mare Loge& al tril.
La anul 1798, se lilt:1110a Incercarea de asasinare de catre
niste hoti, a rnareluI Logoft C. Stirbei, pe and inergea la
mosia sa Fundent (V. Ureche. Istor., Domnia Hangerli.)
DUMITRACHE TIRBEI, alt fii.1 al lui Badea, frate CU
preced. erea biw-mare Clucer la anul' 1793, cand 11 Intil-
nim Impreuna Cu sotia sa, al care nume era Zamfira.
ERBAN TIRBE VORNICUL, care a fost mare Vornic pe la
1800, erea insurat cu Pauna fica lui Constantin Buzescu,
cu care familie, mosiI se mal fusesera aliatI din ve-
chime. Mosia Buzescilor : Cepturia din RomanatI, intrand
in familie, a luat numele de Stirbe, ce Ora' i asta-qi.
erban tirbe Vel Vornic cu sotia sa Fauna, sunt zugra-
vitI Impreura cu Const. Buzescu, sotia i cu trel fiI al' se,
In biserica din acel sat, zidita de un Buzescu, se qlice pe
la 1560.
Marele VORNIC BARBU TIRBET, in secolul nostru, vland
ea familia sa se stinge, el fiind ultimul descedent, i ne-
avInd copif ca i fratil se, adoptd pe fiul neperte sale Ca-
terina Vcdrescu, maritata cu Vornicul D. Bibescu, anume:
PRINCIPELE BARBU STIRBEY, Domnul MuntenieI, 1849-56.
Nascut 1799 t la 1869. (V. BisEscu.) Frate ca Bibescu
Voda., ocupa tronul Valahiei, dup miscarea de la 1848,
introducand In timpul domnieI sale maI multe reforme in-
telepte. In timpul s6i.1, tara romansca ca si Moldova, avura
de suferit din partea trupelor rusestl, mai ales de la 1853
54 a:rid isbucni re'sboiul Crimee, care le obligars-a." se
retraga. DomniI tarilor caff fugisera la Viena, se Intrsera,
yInd la* Martie 1856, dupd tratatul din Paris, tara fu. o-
cupata de AustriacI,.. Tot atuncea se ispravi i termenul de
domnie al luI Ghika itirbey (7 anI), numindu-se in locul
lor caImacamii Bals In Moldova, si Princ, Alex. Ghika In
Valachia.7Pr. Stirbey, ultimul domn al Muntenie, dupa

www.dacoromanica.ro
 455

aceea retras pan la m6rte. Castorit cu Elisabeta fica luI

Gr. Cantacuzino-Pascanu, a avut urmdtoril copil :
GRIGORE, t nensurat ;- Generalul GEORGE Stirbey, t;
Pr. DUMITRU Stirbey, cdsdtorit Cu Alexandrina de Soyca,
avInd 2 fice ; t Alexandrina Plagino, t
Fenareta, sotia
luI Teodor Ghika DelenI : 0 Principele ALEXANDRU STIR-
t
BEY, OM politic, fost ministru, 1895 la Bucure0I. Cskorit
Cu Maria Ghika Comane01, avea de copiI pe actualiI des-
cendent aI familiel : GEORGE; BARBU STIRBEY, cdstorit
Cu Nadeja Bibescu ; 0 patru fice : Maria, Adina, Elisa, Jeana.

www.dacoromanica.ro
 STRAMBEANU
(VALACHIA)

Originara din Oltenia, aceasta familie, dup documentele

ce cunoastem, e probata pe la sfirsitUl secoluluI XVII, de
si este de o origina mai veche. RADU PAHARNIC STEW-
BEANU, la 1696, tinea cu Despina, fica luI Radu Spdtarul
Tomeanu, cu care avu fi pe MATEL (doc. mo.Fdlcolid).
DRA.GHIC STRAMBEANUL, impreuna cu marele Vornic Radu
Popescu i cu Grigore Cdpitanul, indeplineso o misiune
1nsemnata pe timpul luI Stefan V.v. la anul 1714. Anume,
Carol XII regele SuedieI, dupa ce fusese invins la Pultava,
trecind apoI la Constantinopol, voi sa treaca Inapol in Su-
edia prin .tara, pentru care lucru -Stefan Vodd primi ordin
s gteasca conace i postiI, ca c poat trece de la Giur-
gal In Ardeal, i ast-fel fura Insarcinatl eel treI boeff.
Mergind pana la PitestI, seclind cate-va zile, a perit dintre
ostI Cu cati-va oamenI de al: luI si nimenea nu rail stiut
ca este Kraiul intre ace): SvezI ce mergea Cu Tru-
pele luI rmanInd aid, a trecut apoI si ele In Ungaria
pe la Dragoslave, dupa care s'ail intors i TurciI.
DraghicI Strambeanu la 1718 si 20, este trecut In lista
boerilor Oltenl, impreun cu ruda sa, Constantin Consi-
lierul.
0 MUSA Strambeanu, aveo de sot pe Pitarul Nicolae De-
dulescu.
CONSTANTIN STRAMBEANU Consilierul, in 1719 ca boer din
Craiova, erea MARE PITAR atund and fu* numit Consi-
lier imperial al OltenieI, In cea administratiune, cu
Cantacuzino Ban ; iar consilierI G. Vlasto, Bengescu, Brai-

www.dacoromanica.ro
 - 457 -

loifi 0 dansul. (Sept. 1719). Peste cloud - zed de anI, la

1741, el este Caimacam al CraioveI Impreung cu Constan-
tin Obedeanu, 0 Iordache fost vel-vames.
Avea de sotie pe sofa atraruluI Preda Brt4anu. 0
fat a 14 tinu pe Barbu Stirbei.
Mauf STRAMBEA.NU biv-treti logort, erea ispravnic de
Gorj la anul 1752.
Pelte copiI lul Constantin sunt:
Ilinca, dica luI Strambeanu, sotia boeruluI Poenaru, la
1769, 0 mama 'di Matel Poenaru pitar ;
IORDACHE STRAMBEANU, clucer, dovedit prin act din 1741.
Fiul 0 urmaul acestuia erea :
CONSTANT/N STRA.MBEANCT, boer ispravnic, dovedit la rim-
dul SU/ In anul 1793, etc.
Tot din lipsa de detalii, nu putem schita genealogia acestel
familii, din care se gsesc maI multi Of representanti In
secolul din urm5. 0 cel actual, 0 aI caror urma0 traesc
a st-zI la Craj ova.

www.dacoromanica.ro
 STROICI
(MOLDOVA)

Mare familie din Moldova, care se ilustreaza de la mijlocul

secolului XVI.
Cronica lui Huru, admite in timpuri anterioare lui Dragos
pe un : Axentie Stroici ParcAlab de Hotin (sec. XVI). LA"-
sand la o parte existenta acestuI personaj, mentionarea lui
ne arat totusi, ca familia Stroici putea aspira prin insemnA,
tatea el, la Q asa de vecbe origin6.
Intrnd In domeniul istoriei triI, affm in cronice, din
timpul domnieI lui Despot Vod, pe
Marele LOGOFAT STROICI. Ocupand domnia Moldovei dup
invingerea 1111 Alexandru Lpusneanu, la 1562, principele Ia-
cob Eraclit Despota avea totusi s' se tearnA de reintoarcerea
rivaluldi sat'. Dupd ce infra cu ceremonie in capitala Su-
ceava : at ales-a Despot Vod, dice Nic. Costin, patru boerl
de credint, pe cari a 15.sat toaid Canna Ora, pe StroicI
Vel logofk, pe Barnov Hatmanul (Barnowski), pe Motoc
vel vornic i Grigore Leveles,.... ce erea in mare cinste la
Despot Vod . Mara de Leveles, originar de la Viena
credinciosul lui Despot, eel alti trei boeff, Intre cari
Stroici, impreunA." cu cel nemultumiti, aleserd Domn pe
Toma, care ucise pe Despot. (1563)
Acest Stroici, e probabil pkintele lui :
LUCA OS LUPUL STROIC, boer renumit, mare Logoft
al Moldovei. In tinerete fusese in Germania unde studiase,
devenind un om foarte erudit.
Dup cum ne raporteaza SincaT (t. II, 356, ap. Gorecki), la
anul 1571, Bogdan IV e condus la Iasi de ma multi boeri

www.dacoromanica.ro
 469

intre cari: Gavril logofaul, Dinga Hatmanul, Lupul Stroit

cu mai multi alti. El a fost mare Logof& al Moldova
intre 1580-1609 (7088 - 117), duph cum reese din actele
sfatului domnesc. Documente de tot felnl Il citeaza In
timpul vietei sale ; la 1603 April 1 (Doc. Academia Rom.),
Stroici vel logofe't face cumprhtufi din mosia Glodeni, etc..,
Dupd 1590, Luca Stroici dobndeste calitatea de cettean
polon, ce ad mai avut boeri ai Moldovel oindige-
natul. Cu acest titlu el participh Impreun. cu Eremia Vodh
Movild, la marea adunare (bar) din Varsovia, de la anul
1593. Aci cunosch pe encyclopedistul Sariski, cruia Stroicl
11 dete ca un exemplu de limba romn, rughciunea Do-
minical nostru), scris Cu ortografia polond i publicat
de Sariski la 1597, In Corpus legum Polonarum.
Impreunh cu mitropolitul Atanasie Crimka, el zidi mo-.
nstirea Dragomirna din Bucovina, In care se afl pre-
tioase reliquii. D. B. Hasded a scris monografia asupra
Vietel i operilor 10 Luca StroicI.
Petru Vod chiopul, acel cdomn milostiv cum altul nime
asa s'a aflat, fu silit la anul 1591 s plece din tara, pen-
tru ch nu voia s pue un bir impus de Turd, i s trca
prin Polonia in Germania, urmat : cu fruntea boerilor, intre
cari eread : Stroici logofaul cel mare, cu frate-se'd
SIMION STROICI, Eremia Movil vornicul, cu frate-sal
Simion paharnicul, i Andrei Hatmanul, i alti multi cari
nu se Indurad de ansul... (Gr. Ureche, Moldova. Letop.
Cpg. I, p. 238).
Peste cati-va ani mai tard.iii, reaflam intr'un zapis al
se'd, pe : Simion Stroici biv-vel vistier (1600), prin care ddru-
este niste tigani cu satul Miclusen1 lui Lupul Prhj escu. Acest
boer tinea In chstorie pe nepoata lui Stroici, i mosteni
intreagh averea lul Stroici, colosald pe acel timp ; si pe care
acesta o ldsase Lupului Prhjescu, neavnd copil.
Ca mare vistiernic al Mold. Il mentioneaz inch acte
particulare i oficiale din anil (7105) 1597 Iunie 29, 1601 si
1606, etc. --
LOGOFETEASA STROICI6E, sotia faimosului Logoft, im-

www.dacoromanica.ro
 460

prenna bu IoNAsco STROICI, dail im zapis pentru

mosia UnghenI din jud. Neamtu, `prin care se constata ca
alp' ail rscumparafo de la dansiI. In 15 Martie 1613, din
CotnarI. (Doc. Acddem.
VASILE STRorcI Logoftul mare, de aproape ruda cu ceI
de mai sus, pieri la anul 1612 ucis de Voda Torna. Cons-
tantin Movil, venind cu arMata Polona In potriva luI
Stefan Toma, acest din urma infranse pe cel cu
partizaniI sa, pe Prut, la locul dis : Cornul 1111 Sas. Boeril
prinsf fura omorap. Intre altil IsI perdura viata : Vasile
StroicI logoftul, faimosul Hatman Balica, Stolnicul Miron,
Pe Vasile StroicT 11 ertase Stefan Vodd ; nurnaI, in-
vetase pe Nicorita armasul sal duca sa vada perirea celor
alp, ca sa'I fie grij maI pe urm de moarte. Si cro-
nicarul adaoga : C erea om tIn'r StroicI, 0 din cash'
mai vechi si cinstit de cat toate casele din tara. (N. Cos-
tin, Letop. Cog. II, p. 263). Merend ast-fel cu armasul, spre
locul unde ceT alp boerI ereail sa fie decapitatl, 0 el
nestiind ca." erea ertat, se repec,li scotand sabia unuI da-
raban, ashmoat-a cu fescumprare. Cu toata bravura luI,
fu Impresurat de DarabanI i desarme. Vodd Toma afland
prin armas de acest lucru, porunci ca sa fie si el omorit
indata. De la acest boer viteaz din familia Stroici, perdem
pentru cat-va timp urrnarea coboratorilor sl.
In timpul secolulul trecut (XVIII), si ehiar dup jum-
tatea celiff al XVII, familia scade putin din importanta
de odinioara, proba cd nu maI sunt citatI printre boeriI
cel marI aT frif, cum ereail ceI de maI sus.
In Basarabia, maI sunt Inca. In diva de a4i STRO1C1, ur-
masI tot din aceasta familie, de oare-ce sunt cu o buna
positiune sociald, i printre cdvorenID, sa nobill aI Rusief.

CONSTANTIN STROICI, ca.storit cu o Lupascu, traia cam

pe la 1800, a murit In secolul nostru si a avut urmatoriI
copii :
GHEORGHE Stroicl, colonel In armata rom., i cel care a
Mfiintat jandarmeria In Moldova, 1- neInsurat.

www.dacoromanica.ro
 - 461 -
IANcu t, care avu o singur fat, cdsdtorit. (actual.)
Cu M. Sutzu judeckor la Iasi.
- GAVRIL Si CONSTANTIN STRoicI, carI ambil ail servit In
armata ruseasca, fac&id rsboiul de la 1828 sub gen eralu
Dibicl Zabalcavski, In care resbel, Gavriel a pierit pe campul
de lupt..
2 fete, surorile lor, a tinut una pe generalul Iacovache
cea altA pe Festil.
- EMANOIL STROICI In fine, cel maI mic dintre fratI, de
asemenea decedat, a fost cdpitan In armat6. Cdsdtorit Cu
o Codrescu, a avut fiI pe:
CONSTANTIN STROIC, f. prefect, senator si rhare proprie-
tar In Dorohoid al con-i. Saverff.
GEORGE STR0IC1, fost prefect, deputat. Proprietar al
comunel Manoleasa din Dorohoiti.
Acestin surd ultimil descendenti i singuril In tara, din
adevrata familie StroicI.

www.dacoromanica.ro
 STURDZA
(MOLDOVA)

De origina' veche italian, aceasta familie se afl printre

boerii Moldove, Inca de pe la 1400. In evul medi, fami-
lia tSTRUZA din Italia, (Stroza, Struzza, etc.), aluate parte
la cruciade in al XII secol, de cand incepe a fi cunoscua
istoricete.
Descendenta boerilor Sturzesti, din familia maghiara a
comtilor TuRzo, prin voevodul Ion Vlad Turzo, nu este
exact, nefiind de loc dovedit.
....STURZA aut Sturzelius (comes), pe la inceputul seco-
luluI XV, e cancelar 0 ambasador al curte imperiale
mane la dieta din Varsovia. (v. cron. Ulyanitzki). Poate e
fratele (?) luI :
ALEXANDRU Sturza, marele (cancelar) Loge& al Moldove
in timpul lui Alexandru cel bun, 0 locotiitor al acestul prin-
cipe, and se duse in cAlaorie la Constantinopol.
Fiul si.1 erea BALITA, SOtUl Samine. El e dovedit prin-
tr'un uric domnesc al lui Stefan Voevod din 17 Ianuar
anul 1495: and crea deja batran, de oare-ce In acela
act e vorba de copiii se: Manta i FILIP, i chiar de full
acestuia,
MARITA e mama luf :
HATMANUL STURZA (Sturzevicf), principe (Knez), boer
ilustru al Moldovel (n. pe la 1490). La anul 1546 i
1548, e pdrcalab al CetateT. Hotin 1mpreund cu Movil. Un
documefit din (7060) 1552, 11 arata ca mare Portar de Su-
ceava i Hatman sub I1ia Voev., cum crea numit i de
PolonI: Sturza magnus Daciae procurator. El avu de

www.dacoromanica.ro
 463

sotie pe Knegina Neacsa, cu care e din noil pomenit in-

tr'un document poster. din 1591. (v. Orehovius, 'etc).
DUMITRU STURZA, MARE VISTIER i apOl. Hatman al Mold.
n. inainte de 1550 (uric din 1552), e .fiul precedentulul.
El e acel Sturza Hatmanul de care vorbeste Miron Cos-
tin (I, let. 165), ca impreuna cu, Logofaul Beldiman i cu
Boul Postelnicul, a fost prinsI de stefan Toma Vv.,
pentru ca se duseser la Poarta contra inf., pusi in
obezI, i apoI omoritI de trimesii lui Voda, fiind decapitaff
aruncnduli-se corpurile in Siret (1615). Intre 1613-15,
erea mare Portar de Suceava. El avu 3 baeff: VASILE,
cel maree (v. doc. din 1687-7195) si care avea o fatd
Tudosca, sotia lui Dumitrascu.
KNEAZUL BARBO/, mare vornic al Moldovei i principe,
dovadd titlul de Knez ce purta.
E dovedit prin actul din 12 Martie (7117) 1609. Prin-
tre ceI &Arita): boeff ridicatI in potriva lui St. Toma V.,
e si vornicul Brboi. Domnul voind a'I pedepsi, cum zice
Letopisetul: prins pe Brboiil Vornicul si pe feciorul
luI. Dece pe Brboi cel btran in loe intepat de la-
turea targulul ; eard pe feciorul lul Barboiii trimes de
spd.nzurat in poarta case): ttanseil.... (Miron Costin).
Acest boer zidi o mare bisericd in IasI, care poartd nu-
mele sfi.
Mate! STURZA VEL VISTIERNIC, al doilea fi al luI Dumi-
avu 6 copiI, din carI o fan.' tinu pe Preda Paladi.
invazie a ttarilor asupra Moldovel la 1650, revrsa multe
jafurf asupra catuncl a robit casa SturziI Jicnice-
rulur, care apol a fost si vistiernic mare. In timpul lu
Stefan V., comanda trupe de ale acestuia, impreund cu
boerul paharnic Mogdlde. (v. letop. I, 320, 338) Fiul sal:
KIRIAC STURZA marele paharnic. In zilele lta Duca
Vodd cel fell, la anul 1681, fiind biv-mare spatar, erea
inchis la SeimenI cu Toader Paladie vornicul i cu Teo-
dosie Dubdu marele spatar, pusl in fiare si persecutaff.
Putin dupe' aceasta multi boeff emigrara, -ciar alti boeff
ce mal rmdsese, Chiriac Sturza, etc... a murit de o boald

www.dacoromanica.ro
 464

eel zicea Duca-Vodd, adia de suprul Dual... (N. Cos-

tin 11,22). El avu cu sotia sa Anita, sapte copii, dintre
carI prin doI se trag cele cloud ramurl ale familie. (Ion
si Sandu).
TOADER STURZA. MARELE spatar, avea aceasta titulaturd in
Valachia (doc. din 27 Iulie), la 1672: El erea cumnat cu
Grigore Vv. Ghica, 'End fratele Doamnel. In acel an (1672)
insotind in Italia pe aceastd principesd, in scrisoare sa
cdtre Doge, Ghica \Todd. Il numeste Barone Theodoro
Sturza mio generale delle armi nella Provinzia.... (Hurmu-
zachei Doc., V, II, 127). In raportul luI Giacomo Querini, e
numit signor Sturzzio generale, fratello della Principessa..
Dogele Ven etieI ordon o galerd pentru principesd
pentru fratele eI Baron Teodora Suerza (?). Ei ple-
caserd Antai. la Constantinopol, aldtorind apoi prin Italia.
(Since. III, 176).
La intoarcerea din Venezzia,- spatarul Sturdza pand la
venirea DomnuluI de la Hotin, e caimacam al Valachie,
impreund Cu Gherghe Banul si cu Stroe Leordeanu vor-
nicul. (Letop. III, 151). El avu un fill, pe MATEI Cdmdrasul,
doc. 2 Dec. 1700, t fdr. urmasi.
SturdziI de azi, s'e trag prin ceI dol frail al Spdt. Teodor,
formnd 2 branse deosebite.

Slugerul ION STURZA, al doil fid al lu] Kiriak, cunos-

cut pe la finele sec. XVII, avu sapte copiI, din carI doI
avurd urniasi actual]:
1. MIHAI STURZA, dete nastere uneI ramure, prin fiul
sii GEORGE, asdtorit Cu o Palade. Fiul acestuia, numit
CONSTANTIN, e tatd."1
MareluI VORNIC GEORGE Sturdza ; care avu do i Met],
dintre carl:
Colonelul GRIGORE STURDZA, fost militar, f. prefect In
maI multe rAndurl. lnsurat cu Olga Rosetti, are al.
pe GRIGORE, i 3 fice.

www.dacoromanica.ro
 465

2. Marele LOGOFKT SANDU STURZA, al IT fid al slugeru-

lui Ion, avea o avere imens., 72 de mosii. In Moldova.
La 1729 fiind .vel vistier, e trimes de Gr. Ghica sa
plteascA despdgubirile locuitorilor prdati de Ttarl, cari
insusi acoperir prin bard' pagubele ce fcuserd. In tim-
pul luI Ion Mavrocordat In Mold. : s'ail sculat Mihalaki
Sturza de la Roman si Ilie Sturza de la: HeleteenI, i doI
fociorl al lui Bals, i a fugit in tara leseasc.. (let. Ill, 206)1
Sandu Sturza fratele lut MihaI, fu Insarcinat s'l readuc,
cu orl-ce pret, cea-ce reusind prin scrisori, qiii boerI fura
adusl In cinste i boeriti. Logoftul Sandu t 1758, avu
2 fete, iar betI pe :
-,- Mare logoftul CONSTANTIN, care erea- vel paharnic.
la 1755 In divanul lui Racovitd.
= ION STURZA, M. LOGOFT i fost mare Vornic la 1767,
fratele sil, se cstori Cu fata lul Caliarhi, avand, doi
betI, din carI cel mare : IORDACHE Logoftul, e tatl luI
LASCAR ST., mare Hatman al Moldove, pe care'l gsim in
Eteria de la 1821, tfr copii; si al luI George.
lar al doilea fiti al lul Ion :
DUMITRU STURDZA, mare logoft al Moldovei alaturI cu
vrul sal Grigore, la 1821. In 1841, impreun cu sotia
sa Elena, repard complect Biserica Brboiii din Iasi. Avu
2 sotiI: 1.r Sultana Ventura si 2. Elena Bals. Dupe' mo,
sia sa-MicluseniI, ramura sa peIrtd acest nume. CeI
doI fiI al sl cu urmasi, sunt :
VOrniCul CONSTANTIN St. de la SKEIA, dupe' care se
numi Skeianu, casatorit cu fata lui Rosetti, de la care avu
6 fete, lar fill pe
DUMITRU STURDZA-SCHEIANU, distins istoric si literat ro,
man, etc. Casatorit pu o Ghika-Delenr. Fic Elena.
2. ALEXANDRTI STURDZA, vornio mare, all cel inic al,
logof. Dumitru din MiclusenI. jpe la inceputul acestuI
secol,, mare vornic i Logort, fiind Insurat cu fica lui Ci
Sturdza Logoft, i avand 3 fete si 3 bdetI: GEORGE (ilea
Ca,terina Cantacuzino)i Matef t, 1870;.
DUMITRU STURDZA n. 1833 la Iasi. Om politic, ministru

www.dacoromanica.ro
 466

In toate cabinetele liberale, de. la 1866 In coace ; fost Pre-

zident al consiliuluI, min. de externe, i eful partiduluI
liberal. Membru si Secretar general al Academiel ro-
mane. Numismat se aratd ca cel mal adanc cunosctor
al numismaticeI romne, (A. D. Xenopol), dspre care a
scris multe articole. A publicat o scriere despre portretele
domnilor romani; In cAnalele Academie, apoi Istoria
renastereI roma.ne In 5 tomurl In colaborare, fiind i ini-
tiatorul publicrif colectiunei Hurmuzache.
Cdstorit cu.Zoe Cantacuzino, are de fitl pe ALEXAN-
DRU Sturdza, oficer de cavalerie, ask. cu Elsa Carp.
= Din DUMITRU LOGOFETUL, al III fl al 1111 Sandu vel
logoit, sa trage ramura lui Vod MihaI Sturdza. CeT doI
fiI aI sl, ail fost :
Generalul 8CARLAT STURDZA, Hatman al ostilor Moldo-
veI i boer insemnat sub- Moruzi ; guvernor general al
Basarabiei, i apol Consilier imperial al Rusiel, t 1816.
Sotia sa erea Sultana ; iar fiu : ALEXANDRU (1791-1854)4
consilier de stat, diplomat rus, scriitor i unul dintre pro-
motoriI revolutieI grecestl din 1821; muri far posteritate.
GRIGORA STURZA, mare logofel al M. la 1817, frate CU
Scarlat si al II fill al lui Dumitru, se semnaleaz In tim-
pul EterieI. Vornicul Beldiman In Tragodia sa, spune de
el si de vrul : Grigora i Dimitrache, dol Sturze01 logo-
fell marl.... (vers. 905). El e tatl luI :
PR. MIHAI VODA STURDzA, domnul MoldoveI 1834-48.
Nscut la 1795 din Logof. Grigore si Maria Kalimaki. Se urc
pe tronul Mold. la 1834. Putin timp dup aceasta, Infiin-
teazd Academia Mihailean., unde se predail cursuri de
profesor r specialI venitI din strindtate La 1846, boe-
riI cerur desfiintarea cursurilor Waite ale academid, fiind-cd
erea accesibile off-crei clase. Consulul ne sprijinind ce-
rerea, ea fu xedusd la jumtate din ce erea. Moldova
pe timpul lui Sturdia, Inainteazd pe calea economick
terar i administrativ, de si multe abaten f se Intmplati.
In 1848, boeriI tineri Incepura a agita In sensul miscriJ
Ior din occident.

www.dacoromanica.ro
 467

Vod Sturdza II surprinde Insa Inainte de a fi bine pre-

prinde pe toti Inteo noapte cand se adunaser In
casele lui Mavrocordat, si '1 exileaz. Ast-fel revolutia nu
prinse in Moldova.
Principele Mihai St. muri In 1885, in Baden, El avu co-
piI pe : PR. DEMETRU Sturdza, In IasI, cdstorit cu fica
luI Alex. Sturdza, avand bdeff pe DEMETRU i MICHML ;
cdsatorit5. cu Pr. Gortchacoff; Mihail t;
al doilea ca vArst
PR. G-RIGORIE STURDZA, I-15.SCUt la 1821 In Ias1. A studiat
In Franta si Berlin. Pe la jumtatea secolului a fost ge-
neral In armata turcit, luAnd parte la multe evenimente
sub numele de aMuhlis Pasa; Apoi In armata 3/1oldovei,
In 1859 a fost candidat la tronul Mold., la care renuntd.
In fata ideii Unire. De atunci a fost mereil In parlament
ca deputat si Senator, manifestandu-se In evenimentele
politice ale fril. Ca scriitor i om de stiint, s'a des-
tins mai ales prin opera de mare valoare: Les lois fon-
damentales de l' Univers. Avu fill pe NICOLAE t, etc.
= In fine, din STEFAN STURDZA, mare vornic la 1757, al
4-lea al al logofeului Sandu, castorit cu Ruxanda, s'a
nscut
SANDUL, Vistiernie mare. Acesta avu de fi pe CON-
STANTIN STURDZA din Ruginoasa, mare logofel, si care dup
mosia ce poseda a denumit ast-fel bransa sa, El avu patru
fete si d61 bbieti, din carI
ALEXANDRU STURDZA de la Ruginoasa. CAsa."torit cu lYfaria
Sutzu a ,avut 3 copiI (act) :
ALEXANDRU STURDZA, publicist si poet Scarlat t;
i Olga.

Ramura a doua a Sturzescilor, deriv'd din Cupariul SANDU

STURZA, care a fost flul luI Kiriak paharnicul i frate cu
Ion i Teodor. Din ce l patru baetr al' se : Alexandru sluger
Iordache, lasat posteritate; iar Ilie si ,Vasile,
cel maI mare? ail avut mai multi copil.

www.dacoromanica.ro
 468

ILIE SLUGER STURZA, care la anul 1673 e cunoscut cu

titlu de paharnic. Acest Sturza e boer insemnat i cunos-
cut in mai multe Imprejurari, ast-fel in anul 1671, dupa
cum spune Nic. Costin, tronul fiind vacant inainte de a-
lqgerea luT Petriceicu Vod, gndurile boerilor se oprirntii
asupra lui lije Sturza, care Irma refuz domnia, lucru de
mare mirare pe acele timpuri. Boerii insistnd, Sturza
amenirit c de'l vor alege, II va trece pe top' pe sub sa-
ble. Atunci fu ales stefan Petriceicu. In acelas au se vor-
beste de unchiul Teodor Sturza, sptariul din Valachia
(incai) [yell anal sus]. -- Din acest paharnic Ilie, s'a tras o
ramurd prin Logofaul MIRA fiU1 s vistiernicul ALEXANDRU
Sturza, si ALEXANDRU lis din Helesteeni (f), liul acestuia ;
al cdrui &LI e MIHAIL STURDZA.
VASILE STURZA, ful cupariului, e cunoscut in a II-a ju-
nidt. a secoluluf XVII, si din el se trage a doua brans. a
Sturzilor. Copil ea' a fost ; SOLOMON SPATARUL; sterp ;
3 fete, si sptarii Sandu si Constantin.
I. SANDU SPATARUL, frate cu Solomon si cu Constan-
tin, formeazg o sub-ramur deosebit de a acestui din
urm, si anume avu 6 copii 3 fete, Manolaki, care s'a
clugrit, Dumitrascu, si ION STURDZA VODA, fu ales DORM
in Moldova fiind V. Logoft dup revolutia eteristilor, din
1822 la 1828, odat cu Grigore Ghika in Valachia. Cu el
incepur timpuri mat' bune Grecii fdra cptii fur.
sclele grecesti se transformar in altele unde e invta
limba patriel; se mai fcur si imbunttiri de ordin eco-
nomic si administrativ. Dar, tocmai la 1828, Rusia lrclarind
din nod rzboi Portei (al 6-lea 1828-29), intr In Princi-
pate cu 15.000 oameni. Vod. Sturza fu arestat i trimes
In Basarabia, i apoi in cepu guvernarea russclIon Sturza
avu 2 copii, pe IORGU (fr beti); si pe NICOLAE, insurat
Cu Maria Ghika, de Ja care avu 2 fil IORGU i GRIGORE4--
DularRiwu STURDZA, a fost sptar mare ; frate cu Dom-,
nu1 Sturdza, avu cu fica logoftului Ior, fete si pe
PETRACHE STURZA vistierul, sptarulsi mare Logoia 1820,
la inceputul acestui secol, Acesta era insurat cut fata lui,

www.dacoromanica.ro
 Armele primitive ale familiei Sturdza eread: pe fund
rosu o cruce latini de aur, incoldcia de un sarpe verde
cu o coroara de baron. Acest blason se vede pe mor-
mantul until Sturza cavaler de Rodos, ingropat la insula
Rodos, cum si .pe scrisorile patente din archivele Vatica-
nula
Acestuia s'a addogat un al doilea blazon, dat de Appfi
Voevodul Ardealulul, prin procuratia imperial a impAra-
tului German Leopold I, pentru fapte glorioase de rsboi
In timpul apilrel Vienei. E de azur cu leul de aur in
coremd de duce, armat de o spad inconjurat
cu o ramur de mslin. Aceste arme, Cu titlu de principe
al St. Imperiii, ca i deviza heraldicd: utro que clarescere
pulchrum, a fost date de Imp. Leopold lui Ilie Sturdza
,slugerul, de la 1670.

www.dacoromanica.ro
 469

Bals, Ecaterina, de la care avu pe : Constantin, Sandul, Du-

mitrascu, Teodor cAminar (din carl 2-lea si al treilea
avut copil), i IoNrA t, al cAruI fig e PETRE Sturza. Petra-
che Sturza a fost insemnat In timpul rascoaleI grecestI din
1821. El Impreung. cu Ionit Sturza i eu Vornicul Teodor
Bals, cereati ostirl Turcesti contra Eteristilor, ca i Cuza,
Caimacamul Rscanu. Ca sptar, fiind ispravnic de Nmtu,
Indemng. (1821) pe locuitoriI de sub dinsul a se fescula
contra Grecilor. In proclamatia ce acuse, sfirsesce : cS
isgonim tlharif acestia de pe pdmntul nostru. (Uricr, XV).
Din fif : DIMITRACHI t, a avut 3 baletI : ION, NICOLAE,
CONSTANTIN; iar SANDU Sturza avu 8: Petre, George, DU-
mitru, Lascar, Panait, Teodor, Sandu.
II. Din CONSTANTIN SPATARUL STURZA, apoi mare VOrrliC
la an. (1775), fratele lui Sandu Spdtar i fiul lui Vasile, In-
surat cu Catrina Cantacuzino, se trage o ramurd prin cel
doI fii aI sl (cdcI Ionit: din 1821 n'avu copil) :
STEFAN STURZA avu fiI pe : ALEXANDRU vornicul, insurat CU
Smaranda Costandake. Copii luI Alexandru sunt : ION;
MIHAIL fost oficer, senator ; STEFAN care are 2 bg.eff: pe
Nicolae, Alexandru ; i DUMITRU.
CONSTANTIN STURZA frate Cu Stefan Spatar, se slicea SO-
LOMON POSTELNIC, i avu pelngg. 3 fete, pe: 1. Costache ard
copif ; 2. SCARLAT Sturza fost Postelnic, Insotit cu Smaranda
Paladi, din care avu 2 fete si un fi CONSTANTIN, care are
baetI pe George si Scarlat ;
VASILE STURDZA (1810-1870) vornic, al 3-lea fitA al luI Con-
stantin lis Solomon, insurat Cu Ecaterina Bals si Cu Zul-
nia. Om politic, ministru prezident al divanulul, membru
In locotenenta domneasca', ministru sub Cuza, I. Prese-
dinte al curtel de Casatie. t 1870, avind copil pe: Olga,
Erna, RADU STURDZA, f. Consul general la Constantinopol,
CONSTANTIN inginer, si ERNEST (fii : Adrian si Vasile.)

33

www.dacoromanica.ro
 TkUT
(MoLDova)

Mare familie a Moldova, Infloritoare Inca din al XV secol,

cand, prin fruntea boerilor luI Stefan se afla marele logofa
Thutul.
Dup isvodul sail cronica cea falsd a luI Clanail, ar fi
trait In secolul XIII, ca stramosI aI acesteI familif : marele
Jude Dalmat Tart, Vlad rntul consul, si Coman Tnt
consul la Baia, inainte de Drago s Vodd, si pe a caruI fica,
Ana, o lu. In casatorie acesta. (Cdtre 1250) (?).
Episcopul Melhisedec, face distinctie Intre Logof. Ion
Ttit de sub Stefan Vodd si cel de sub Bogdan, care ar fi
fost fiul sal. D. HaSded (magn. Etimologic III, col. 3055), pro-
beaza ca nu formad de cat una si aceiasI persoana :
MARELE LOGOFT ION TRUTUL, despre care istoria, cro-
nicele si documentele triI, vorbesc adesea In preajma a-
nuldf 1500. N. Balcescu, care a scris despre dansul, c,lice
Intre altele : qErea om d'un caracter indemanatic si original.
Cunoscand prea bine tref limbI, politic Indemanatic, el
dobandi favorul luI Stefan cel mare... La 1510, merse In
Polonia de Incheid pacea Intre Stefan W. si Regele Al-
bert, care ii dete donatiune multe sate de la hotar : Campu-
lung, Rstoacele, Vijnita, Ispitul, Milier, Putile, Iamostia,
Carapciul, Vilivcea, Vascautii si Volona, pana la apa Ci-
rimusul.
La 1504, la moartea lul Stefan, Bogdan Voev. fiul sal,
trimese la Poarta Otomana pe Logofaul Tait cu o ceat
de osteni si 10 pungl de banI, spre a face actul de supu-
nere al VriI. In Constantinopol, 'nut zidi palatul Bogdan-

www.dacoromanica.ro
 471

Sera moldovenesc, in care se aff o bisericg S-ft. Nicolae.

De asemenea, In tara, pe malul Siretulul In Dorohoi, a zidit
biserica BdlinestI. Murind, la anul 1511, fu ingropat acolo;
si pe piatra luI se citeste : Acesta este mormantul panuluI*)
loan Thutul mare logoft al Domnului Stefan Voevoda,
carele a reposat la anul 7009, luna.. (1511) (Melhisedec, notite
istorice, 293)
Acest ilustru boer al MoldoveI, despre care se povestesc
multe, avea de sotie pe Knegina Maria, t 1500: roaba
luI D-zeil. Maria Kneghina a panului rutul logoft, care
s'ail mutat in vecinicul locas In 29 Sept. 1500.. Trel
copil ai lor, murird Inaintea printilor : PETREA la 1494, Va-
silica t la (7003) 1495, i TEODOR % mutat In veclnieul
locas la anul 7002 Sept. 22 (1494), cari cu totil sunt imor-
mntati la bis. din BdlintI. (v. Melhised. Bis. Blini p. 293-4).
0 parte din descrierea bisericeI fondate de Tutul :
...In lduntru bisericei, pe partea dreapt a peretelui des-
pdrtitor coruluI de "amvon, sunt zugrvite a-fresco portre-
tele Logofkului Ioan Tutu, a sotieI sale Margareta
ale filler : Pdtrascu, loan si Anastasia, In superbul costum
venetian brodat cu aur, cum se vede la portretele s'altor
LogofetI marl; cingAtoarea cu paftale scumpe, d'asupra
mantia mreatd, ci manicile despicate i gulerul de samur,
.

iar pe cap tocul cu broderie de aur in arcade. Pardoseala

In peristil, are dece morminte pe d'asupra cu lespezi, pe
carl abia la unele se poate descifra foarte cu gred inscrip-
tiile slavone . (Filipescu-Dubti, Dic. geog. DorohoI, 14).
Un DRAGOTA TAUT (Teutulovicl fiul. infru-
museteaza mormntul mameI sale Knegina Maria, rposata
In 23 Martie 1499.
Din urmasil vechilor Tutu, tria atre sarsitul secolului
urmator (1590, 1600) :
*) Titulatur polon ; cuv'ntul Pan inseamng. nobil, i se intrebuinta
In vechime in Moldova, dup5. cum jupan in Valachia. Knezina
sail Knegina, e de asemenea equivalent cu juptineasa sail Domnita.
Ambil termenI existail In Moldova din veacul XIV.

www.dacoromanica.ro
 472

DRAGAN TAUTU, care avuse sotie pe Angelina, ingropat

de asemenea la BlinestI, fiind reposat in 30 Maid 1617.
El erea sub Eremia Voddi la anul 1606, diac-scriitor al
hrisvelor, in divanul domnesc.
M. Thum, erea PArcalab (castelan) de cetatea Hotin,
impreund cu Iurasco Drace, la anul 1623 (7131). (y. Uricar,
Cod. tom. XVIII).
Un document de posesiune, dup ahul 1625, vorbeste
de ANASTASAICA, muma luI lsac Cazacul i fic5. a Thutuldi
marele logort. (Doc. Acad. rom., an. 1625).
IRMA TAUT e pomenit la anul 1659....
La anul 1680, Duca Vodd in a doua domnie a sa, ucide
pe boeril: TAUT VISTIERUL, Bogdan si Lupul sluger, pe
care ii decapitd, fiind fruntasii complotului f.cut de boerif
nemultumiti de guvernarea detestabild a luI Duca.
In secolul XVIII, familia incepe a pierde cu incetul din
renumele, puterea de odinioar, si din marile averY ce
poseda pAn61 la mijlocul aceluI veac.
SANDUL TAUT, la 1745 (6 Iulie), se judeca pentru mosia
GiurgestiI, cu T. Jora i cu vistierul NicolaI Basot. (Doc.
Academ. Rom.)
LUPUL TAUTUL, boer moldovean, figureaz semnat in
actul de desrobire al vecinilor In Moldova, la 1749.
Familia se ridic6 din nog la inceputul acestuI secol,
cand e cunoscut :
VORNICUL ION TAUTU, stolnic la 1805, apoI paharnic,
ban la 1815 si in fine Vornic la 1822. Beldiman
1Tragodia, spunand de o misie, cu care fusese insdrcinat
In timpul EterieI de la 1821 Vornicul Teodor Bals, dice:
o.. Pe Ban Ion Thutul i se d. inteajutor,
Om Latran Cu si In condef lucrator. (op. cit. vers 785).
La 1822, el merse printre boerif cu deputatia la Tarigrad
spre a se alege Domn, dupe" zavera Grecilor, i fiind
confirmat Ionit Sturza, Teut la intoarcerea in tard avu
titlu de mare vornic. Prima lui sotie erea Catrina Bu-
descu, de la care avu doI fil: Mr.HAf si VASILE Thut, sptarl

www.dacoromanica.ro
 - 473 -
la anul 1822. Vasile a avut la rndul sti 2 fil TEopoRITA.
Si IOAN
Vornicul Tut muri la anul 1827. El mal avusese treI
frap, din carl: COSTACHI Thutul tria In Bucovina ; iar
VASILE MIT avu fil pe : Comisul IoNic4 Ttur, secretar
al Bas-capukehaeI Moldovel la Constantinopol sub Vod
Sturdza (1828), murind acolo ail urmasI; si pe pabar-
nicul VASILE TtUT, care avu descendentl....
Adevdratil urmasii ai acesteI marl familii, In afard de
cari multi a uzurpat numele, se trag din fill' i nepotii
fratilor Ion si Vasile, a lui Teodor, si al Mihail Thutu din
Bucovina.

www.dacoromanica.ro
 TOMA
(31oLDovA)

Familie domneascd a Moldove, care dete ambelor tenf

patru principi in sec XVI si XVII. STEFAN TOMA Vora
(1563-64), ocup. tronul Moldovel invingand i omorind sin-
gur pe Pr. Iacob Eraclit Despota (1561-63): Boeril tdriI
sfdtuindu-se, mai cu deadinsul Toma Hatmanul, ca sd
sctd pe Despot Vodd din domnie, dice Miron Costin ;
asa jurar pe Toma c erea om cu inim mare, ca sd fie
el incepdtor de acest lucru. Boerii se invoird cu PoloniI,
carI venind cu armatd, Torna, hatmanul MoldoveI pe atunci,
trecu pe MoldovenI in partea lor, asedidnd pe Despot In
Suceava, care in cle din urmd cdzu In mdinile lor, trd-
dat din toate pdrtile i fr nicI un ajutor. Toma il uci-
se cu buzduganul, iar corpul aceluI inteligent i bray prin-
cipe fu mutilat. Toma ocupd tronul sub numele de Stefan
(VIII). El se luptd cu Mircea domnul MuntenieI ; dar la
rdndul se, dupd 5 sdparnnI de domnie, fu silit a fugi In
Polonia din caza venire noului Domn Ldpusneanu, cu a-
jutor turcesc.
Fiul sal, de asemenea domn al MoldoveI, este :
STEFAN TOMA VOEVOD, (1611-1615 si 1622-1623). In bi-
senca din Bunesti in Suceava se afld o inscriptie: Aces-
aer l'a fcut piosul domn Lo Stefan Voevod, fi al fdpo-
satulul Toma Voevod i al sotiei sale Acsinia, si s'a dat
biserkei domnesti din Iasi, anul 1613. (Xenopol. Istor. 111, 492).
Avea de sotie pe Elena Doamna.El avu de luptat pentru
tron, contra lui Constantin Movild fostul Domn, pentru
care se dete o bdalie la SterdnestI, In care cel din urmd
fu invins i omordt. In curnd se resculard i boerii, pe
care II bate de asemenea la ant'dna luI Pdcurar, dar carI
intorcandu-se din Polonia cu Alexandru Movild cu
armatd, Toma fu detronat. In 1622 reveni la tron pentru

www.dacoromanica.ro
 - 475 -
un an, dupd ce avusese de luptat la P6rt cu pretenden-
tul italian Locadello.
Pr. LEON VODA TOMA, fiul sal, este Domn al Valachiel
1629-33. Aducand cu dnsul in tara o, multime de grecI,
mdrind birurile tariT, boerii fac o revoltd, la car-e
parte rnaI ales boeriI Olten, printre carl : Maid ag-a Ba-
sarab, Gorgan sptarul, Barbu Brdescu, Filianul, Mihaf
Cotofeanu, etc. Acestia ins furd nevoitI a fugi la Racotzi,
principele Transilvanief. Leon, Vodd spre a'I impdca, dete
decretul de isgonirea grecilor din tara din anul 1631.
(23 Iulie). In urma numeroaselor intrigI ale boerilor, acest
principe fu mazilit In 1632, 21 Iulie, dup5." care Matel Voold
prin cheltuelI marl si cu ajutorul lul Abaza Pasa, veni pe
tron. La 1637, sub numele de Leon Stridie vedem C e
mutilat la Constantinopol, prin masinatiunile luI MateI, care
vedea inteansul rendscnd un pretendent serios.
El avu de fiti pe :
RADU LEON VOEVOD. Domn al MuntemeI 1664-69, dup
Grigore Ghica I, supranumit i Stridia, Leon sail Paul.
Crescut Intre GrecI, facu greseala de a se incunjura
de acestia, printre carI Sofilul si Balasa che, doI miel,
In plus faimosul Stroia Leordeanul. CantacuzeniI Il rgd a
da in justitie pe acest din urm5, pentru moartea tatlui lor
Constantin, i a inltura pe Grecl, cea ce el nu face. Par-
tida Cantacuzenilor face o r5scoal contra luI, pentru care
Domnul dete un hrisov de isgonire al Grecilor (1668).
Peste curnd el fu mazilit.
Constantin Cpitanul, aratd o mare parte din domnia
acestuI domn care petrecea mult : El avea de fiti pe beI-
zadeaua STEFAN, la a c5ruI nunt. cu Caterina fica luI
Duca din Moldova: Strinsus'ail toat boerimea tril cu
jupnesele i a intins corturile in deal despre MihaI Vod
In drumul Cotrocenilor ; acolo fcea oaspete in toate
Credem c prin aceste cinci generatil princiare, Cate cu-
noastem din aceast ilustr familie, ea s'a stins pe la anul
1700, prin Stefan fiul lul Radu, care n'avu copil.
A maI fost i maf multI boeri In vechime dintre dinsiI,
carI de sigur ereati cunoscuti In Moldova, inch' de sub
Stefan cel mare.
Acest neam e de mult cu des5varsire stins.

www.dacoromanica.ro
 URDAREANIT
(VALACHIA)

Familie din Oltenia, asupra cdruT exist si o legend

In Comuna Urdaril din Gorj, de unde trage origina.
Acolo &eat" in vechime, locuintele cu boite i subterane ale
boerilor UrdrenI, din cari a rmas inch' ruine.
Inc din anul 1495 (Iunie), un doc.ument domnesc al luI
Vlad Voevod, intareste boerulul STANci postelnic, maf
multe vii patite in florin", la Urdan.
MihaI Voev., prin hrisov din 17 Iulie 1598, face donatiune
lu BALACIO postelnic i fiilor sa, sat in Urdan i din Gorj.
Dupe" un act de la Leon Vod, acest Balaciu, avu de fiti pe
STOICA POSTELNIC din Urdan. (1623, Maiii 16).
Dupe" actul de stpanire de la Mate" Basarab Voev. fiii
acestul din urm'ai ereati:
PREDA i GHERGHINA de la Urdan; acest din urma
avAnd fit" pe lana. (act din 1642, 25 Ian.) (acte in posesia
lui C. Brosteanu).
Radu Voevod la 1623, printr'un hrisov, acuse o confir-
matiune lui Jupan CONDI vel portar, de asemenea boer
din Urdan.
In 1670 (Iulie 28), PREDA este VEL CAPITAN DIN URDART.
Intre 1651 56 erea mare sluger, apof m. cdpitan za 0.161--
nice" (1666), si dup 1700-1713 este citat Freda Urd'areanul
biv-vel paharnic. Avu 2 sotiT : Stoiana fata lui Lep-
dat din BucurestI, cdpitanul de Dorobanti, de la care doI
fiI; i a doua, Stanca (1684), de la care a avut treT.
Predei Urddrnul a fost, incepand de la cel ma" mic:
MATE (1684); PANA, vel sluger la 1714; GHEORGHE (fig
Stance') ;

www.dacoromanica.ro
 477

DUMITRASCO Urdreanu postelnicul, 1679, 1684, 1704, 1719,

insurat Cu Tunca; si
Marele PAHARNIC BARBU URDAREANU, ce purta titlu acesteI
demnittl din 1701. Avea (din 1686), mbsiile Gurbnestil,
Urdarri si Izverna din Gorj. La 1719 e trecut impreun
cu fratele s'ti Dumitrascu, in lista boerilor oltenI din Gorj,
din timpul ocupatiunel austriace. (Hurmuzache. Col. Doc. t. VI).
El s'a clugrit la 1714 in mondstirea SegArcea, luand nu-
mele de Paisie Ieromonahul. La 1719 nu maI tria.
FiI avu pe : ISTRATLE URDA.REANUL7 1720, boer trecut
in listele din timpul ocupatie austriace, printre boerif din
RomanatzI (cl. I), unde avea proprietdp mad.
El erea insurat cu Smaranda Cantacuzino, de la care-
avu un fia, pe al doilea ISTRATE URDAREANUL, care csd-
torindu-se de dou orI : 1. cu Maria VAcdreasca si 2. cu
N...., a avut si un al. Istrate antaI, de la o altd sotie
linea, (1741), fost a paharnicului Merisescu, avu alt fill :
PETRE Urddreanu; 1768.
Dumitrasco, fratele luI Barbu, a avut doI fIT : BARBU
0 CONSTANTIN Urddreanu, citatl impreun la 1704. Din
acestia descinde familia actuald, probabil prin fiul acestul
Barbu, care purta acelas nume. (v. mal jos).
Tat cam in acelas timp, mal gsim altI membri al fa-
miliei :
ANTON URDAREANUL, vel sluger la anul 1714 (Iunie 26),
cu care rang erea in divanul lui Stefan Cantacuzino.
ION 0 IVAN Urddreanul, boefi proprietaff In Gorj, trecutl
In lista din 1719 (cl. I), a boerilor he'll.
MATE1 (Mathus) URIDAREANUL, trecut In memoriul boe-
rilpr Valachi din anul 1720, care administratia imperiald-
reg. Austriacrt.
In secolul trecut, tria BARBU H URDAREANU, care avu
de fill' pe: DUMITRU URDAREANU, sluger, proprietarul vechei
mosil din Gorj, insurat cu Maria Riosanu. Din aceast cd-
storie s'ail nscut patru fice, anume :
Sevastita, cstorit cu Vulturescu; Ana cu Aga Alecu
Dalgeanu; Raluca cu Manolache Lascar (din care Vasile

www.dacoromanica.ro
 478

Lascar, f. ministru, avocat. Copii : Ion, stefan, Adina) ; si

PROFIRA) casatorit cu Zamfir Brosteanu (*), avind un
si trei fice.
Cel altI urmasl al Urddrenilor, din ramuri deosebite de
ceI de sus, locuesc in Oltenia.
Legenda ce se povesteste In localitate, lice ca ruinele de
la Urdan l eral]. palatul DomniteI Bobolina, care se spune
ca. luand un Urdarean, Domnul tata.1 el, i-a dat mosiile
de prin prejur ; ea apoI a cladit M-rea pe valea ce-I peIrta
numele i monastirea Strmba, in hotarul mosieI UrdarI.
Se mai spune c Domnita Bobolina, cazind din privdor
sail din turnul aceltil castel, a murit i in locul unde a
cazut, a esit apol isvor, cruIa se dete numele el.
Pe o piatra antic ramas in familie, se vede gravata
stema el, coprinlind un cerb in fuga, strapuns de o sageatd.
(*) Familia boersc. BROSTEANU, e din Gorj, unde a stpnit moia
Brosteni. In timpul misarilor de la 1821, CONSTANTIN Broteanu,
in capul unei cete de Turci, decapit mai multi adversari. (V. Stefu-
lescu. T. Jill. p. 188). El a avut 2 fil : ALECU i ZAMFIR BROSTEANU,
care insurat cu Profira Urddreanu, are patru copii: CONSTANT
BROSTEANU, avocat; Maria Negulescu, Ana George Brailoi,i Clara.

www.dacoromanica.ro
 URECHE
(MOLDOVA)

Despre origina vechie a acestef familii, se spune cd e in-

rudit cu a Corvinilor. Corvinil ereall de origin roman,
si o ramur a gentei Valeria, din care mal multi brbati
ihistrard istoria Romei. Unul dinteinsii : Marcus, pe la 349
a. C., luptd contra G-alilor si se distinse printr'o intmplare
faimoasd.
Bonfinius afirm" c familia roman a venit apoi in Dacia
si a continuat ast-fel familia ilustrd a Corvinilor din Un-
gana. (V. Corvin de Huniade i Corbeanu).
Cantemir, ne spune c Urechestif se trag din Corvinl ;
ins." nu se poate preciza legAtura sigurd. E probabil c
ambele familif separat de trunchiul comun, Inc de
pe cand ereaii in Oltenia. (Bonfinius. v. Sbrera. Gr. Ureche, in
analele Academ. V. 2, 295).
Acsta s'ar proba si prin acea c, in Oltenia se gsesc
ma:I multe localitti cu numele : Ureche, sail derivate.
Cel maI vechi boer cunoscut in Moldova, din aceast
familie, este :
<JUPAN URtCLE boiarul lui Alexandru Voevod, dup
numele de botez : PETRU. Acesta e dovedit prin urice dom-
nesti din 1407, cnd mitropolitul Iosif 11 insrcineaz cu admi-
nistrrI la mon. Bistrita, apol din anii 1412. Impreun cu
alti 11 boeti, Petre Ureche semnza la Liov, tractatul lul
Alexandru-cel-bun, cu regele Vladislav al Poloniei.
Than sa OANA. URECLE, urmasul acestuia, este probat
prin unce din anii. 1436, 1442 de la Stefan Vod., 1443,
1446, 1445, etc, si 1490. Prin documentul din 1445,

www.dacoromanica.ro
 - 480 -
Stefan Vod IT drueste un sat pe Putna, in Moldova. Acolo
fu mai. tarziti satul Urechestif, leagdn al neamultii.
()and Ureche, avu un fib.' numit tot IOAN URECHE (1490),
care este aflat in documente cu numele lUreche, rmas
de atunci neschimbat. Acesta a fost taral luT MAXIM URECHE
boer de WA' in judetul Putna, trdia pe la 1540 si avea de
sotie pe Dumitra, de la care se nscu un insemnat mem-
bru al famine.:
LOGOFETUL NESTOR URECHE, fost stolnic in Valachia sub
Domnia lui Petru Vod, cum aratd documente din 1560
si 1561, emanate de la acest domn, i in carl figurza ca
martor : qupan Ureche stolnic. Intors in Moldova cu
Petre Schiopul, care vine Domn acolo, e vornic de gloate
In divanul Moldove. Cu numele de Nestor, semneazd o
scrisoare cdtre Brut postelnicul, spre a 15.sa in pace pe
Septelid. Nestor Ureche zidi monstirea Secul, unde se
afl i portretul sd, 1594. La sfarsitul inscriptiel ,de fon-
datiune, se citeste :
cNestor Ureche marele vornic al Ora' de jos, i Cnegina
Mitrofana si copiii lor Vasile si Grigore i alp.' de D-zeti
druiti copii aI lor... In interiorul biserice, in criptele din
perete, sunt tnmormintatI Ureche Vornicul i sotia sa Mi-
trofana.
Tot la acea mondstire se afl si un turn, adl in ruind,
In care se dice c Vorniceasa 1VIitrofana a locuit, lucrand
odoare pretioase pentru biseric5., din cati- i ac,II se poate
vedea un epitrafir.
Ca vornic mare, e dovedit de acte domnesti din 1588,
etc, sub top domnii Moldovei 'And la 1618, an in care
se pare c a murit Nestor Ureche. Cronicele Moldove
vorbesc in multe ocazii insemnate despre dinsul, maI ales
fiind partizan al Movilestilor, insoteste si consiliaza
tot deauna pe acestI domdf. Pe Simon Movild la anul 1600
11 insoteste in Valachia, unde are titlul de mare Ban al
Craiovei, cum dovedesc documente originale.
(v. de toate acestea : Predeces. lui Gr. Ureche, in introd. la cronicari
rom. de V. A. Ureche).

www.dacoromanica.ro
 - 481 -
Intors in Moldova, in urma evenimentelor ce se desf-
soara, fugi apoi la 1607 in Polonia, unde a primit indige-
natul de noblet polona. Intors cu Constantin Movila W.
fugi insd din nog in Polonia, cand casa acestuia fu dis-
trusa de Tura Sub Radu Voda, 11 mat' gsim iscalind acte
ca biv-vel vornic (1617), dupa care nu mai stim nimic
despre el.
Din copii sl, ereati dou. fete : Nastasia si Maria ; iar fii :
VASILE URECHE 1624, tatal lui Nicolae biv-spatar la 1648,
a carui descendent se stinse prin fica -sa, sotie a Hat-
manului Alexandru Buhus.
GRIGORE URECHE marele Vornic, Cronicarul, e eel mai
cunoscut represintant al acestul neam. Fiti al lui Nestor
Ureche, el s'a nascut dui:a 1590, a fost comis, vel spatar
si apoi vel .Vornic de tara de jos,dupd cum reese din
numeroase documente dintre 1628 si 1647, an in care,
Grigore Ureche moare.
Pe cand erea mare spatar, 11 gasim in 1631 impreun
Cu alti boeri, ca Buhus, etc., mergnd la Tarigrad spre a
protesta de numirea lui Alexandru Ilias ca Domn Mol-
dova Complotand apoi cu boerii Buhus, Lupu Stoinicul,
Saya, Pail rasturnat printr'o revolta a poporului (1663).
Grigore Ureche s'a distins sa cronicar, scriind : aDomnil
tril Moldovei i viata lor, atribuita. tatalui sect Nestor, si
In care sunt expuse evenimentele dintre1299-1594.Coprinde
23 de capitole, si a fost publicat. In Letopisetele lu M.
Koglniceanu. Din cate se cunosc, e cea mai veche din
cronicele Moldovei ; iar in privinta stilului i limbei, e de
o deosebit important pentru literatura romand.
Miron Costin, ne spune ca. la 1645, Vasile Vod marit
pe fica sa Maria dupe' principile Radziwill aom de casa
mare din Knezia Litvei, care erea de lege Calvin. Din
aceast cauza, multi se opunead la inceput, iar dintre
ce tineati ca nunta sa se faca, eread Urechia. Vornicul
Todirasco logoatul.
Contimparan Cu acest mare boer, erea PATRASCU URECHE

www.dacoromanica.ro
 - 482 -
vel logofa, la anul 1634. Isclit inteun hrisov al divanuldf
luI Vasile W. Lupul.
Vornicul Grigore a avut copii pe : Alexandra, sotia pa-
harnicului Chiriak (Sturdza) ;
VASILE URECHE spdtar, in anul 1669, cand un zapis al
sal : Feciorul lui Grigore Ureche ce a fost vornic
mare. El erea nepotul de frate al lul Vasile din 1624,
(care avea fitl pe Nicolae, 1648) ; i mai avea un frate :
STEFAN URECHE, dupd cum probeaz un document din
1669, ca paharnic. Ast-fel se cunosc 4 copii ai vornicului
Gr. Ureche, cu Inc o fatd, Antimia.
Vasile spRarul, vinde la 1660 Doamnel Dafina Dabijoaia,
niste case cu prdvalii la Iasi, in tArgul de jos, pe care
apoi Doamna le doneazg M-rei Bdrnova. (act din 2 Iuli 1669).
Din 1660, Iulie 18, a rmas zapisul Alexandrei, fata vor-
nicului Ureche, prin care vinde postelnicului Duca casele
din Iasi, aldturI cu monAstirea Barnovski : care mi
venit in partea mea cnd m'am imprtit cu frate-meil Va-
silasco, ce a fost spdtar, i cu sord-mea Antimia.
Dupd cum reese dintr'o serie de documente, se cons-
tat c in decursul intregului secol XVIII, familia Ureche,
descendent a vornicului Grigore, al)" fost boernasi locuind
la satul Urechestil din Putna, unii din el avand i titluri
de boerie si functiuni la divan. Ast-fel :
URSUL i ZAHARIA URECHE, de la SocI, in 1702.
MARIA Urechioae stolniceasa, a cal-el fe de mosie ce
s'a pdstrat, dateazd din 1754. (v. Doc. Academ. r.)
La 1787, August 1, CONSTANTIN URECHE, treti comis.
Acelas e dovedit inteun act din 1798, sub Alex. W. Calimah.
In 16 Iulie 1799 era SLUGER, Cu care rang 1'1 intalnim din
noil la 1803. C. Ureche a murit la anul 1827. Fil se
In fine, serdarul IoRnAcHE Ureche din Targu-Neamtu
ALECU URECHE, la 1827. La 1834 Iordache erea comis,
Alecu serdar, cand cer mosiile andesti, Grozesti
Scoposeni : ce ne-ail rmas inc de la strmosul nostru
vornicul Nestor Ureche.... La 1754, bunicul lor fusese
reintrat inteo parte de stripanire cu rzdsiI.

www.dacoromanica.ro
 - 483 -

Ambil Urechesff, Alecu si Iordache, ail cerut guvernuluI,

Indat dupl promulgarea regulamentulul Organic, recu-
noasterea genealogieI lor, avnd mal' multe judecfl pen-
tru mosiI, ca coborkorI din Nestor Ureghe.
Alecu Ureche serdarul avu fiii pe :
V. AL. URECHE n. 1834. Istoric si literat, membru al
AcademieI remne, profesor la Universitatea din Bucurestl.
A scris despre istoria friI, maI ales sub Fanariotl ; A poI
Opere complecte (Teatru, studiI literare, poetice....), Istoria
Romnilor, Viata si opera lu. Miron Costin, alte numerose
publicatiI asupra limbeI si istoriel patril. Fost ministru de
instructiune, senator, si unul din sefif miscdril nationa-
liste, etc.
Din documentele ce posed, se poate restabili genealogia
familieI, pftnl In giva de asta-cy.

www.dacoromanica.ro
 VACARESCU
(VALACHIA)

Origina familiei e din Ungaria, din prtile Transilvane,

si descinde dinteun vechi neam maghiar. Dupal noile
descoperiri ale d. Hasdeil, MICUD BAN ungar al Severi-
nului, din familia KUKENUS, al carel strmosi se crede a fi
venit din Spania pe la 1160, traia pe la sfarsitul secolului
XIII. Fiul s'eft, IANO DE DOBOKA, senior puternic, erea tatal
lui LADISLAD DE D. si al CLARE' Doamna, sotia lui Ale-
xandru Basarab V. v. din care urmara domnii Valachiei.
Ladislaii e printele luI Negoitd, de care vom vedea mal
jos, numit Coconul prin romanizarea numelui de fa-
mine.
Numele actual de Vacarescu, 11 ail din sec. XVII, dupe'
mosia Vacarescif din Dambovitza.
Dup vechea genealogie, se da ca autor al Vdcarescilor:
C-tele UGRIN sa Udrisce, cunoscut ca demnitar si boer al lui
Negru Basarab (1290 ?). Asupra persoanei lui e o mare
obscuritate. Fagarasul este al lui Ugrin si au fost mai
inainte al mal marilor lul, dice Sincai (1,395) sub anul
1215, data nu prea sigurd Ins. Engel, In istoria Vala-
chiel dice mal ciar: La anul 1290 erea un nascut roman
anume Ugrin, domn i stapan Fgarasului i Sombateiulul.
Familia Varescului tine sterna Fagarasului parka' asta-di,
ca semn c l'a stapanit o data....
La 1291, regele Andrei III ii confera nisce sate cu toate
drepturile, numindu'l : magistrul Ugrin, iubitul i credin-
ciosul n,ostru. T, 256).
DAN VOEVOD al Fagarasului, fiul lui Ugrin, e cunoscut

www.dacoromanica.ro
 485

In 1340 la domnia luI Alexandru Basarab, si e numit cumnat

luI Negru Vod, i tatl luI Negoit..
Atat Ugrin i fiul s, ct i Banul Micud cu urmasi
si, se inrudeati cu faimosul Negru Vod ; Vechea ge-
nealogie e mal confusa asupra acestul pu'nct.
Fiul luI Ladislati am vdut c erea : NEGotTA, care a-
pare In tar ca boer sub Vodd Basarab la 1380, fiind nu-
mit Coconul, si de la care Incepe sigura filiatie a fa-
miliei. El venise din Fgras, si se spune c fond bisericl
si sate pe Dmbovita.
El ar fi avut 6 fete si 2 beti: RADU i. Serban, despre
carI nu stim nimic, precum i despre fiul luI Radu, numit
BRATU (1440).
SAVA, fiul acestuia, tria pe la anul 1480, cnd cldesce
monstirea S-t Saya din BucurescI, adI distrus.
Fiul luI Saya se cherna. RADUL COMISUL 4iS BELSUG,
care trdia intre 1500-1576. Fusese cstorit cu Elena, din
care avtr a b'etI. Radul comisul a rmas legendar,
pranumele sii vine dintr'o Intimplare vrednic de mernorie.
Intr'un an fiind o foamete cumplit In tard, boerul comis
dete in belsug din magaziile sale celor nenorociti, pe care
IT speculari negustoriI si chiar boeriI, vnzindu-le tot pe o
paine si luAndu'T chiar robI.
oNimenI s nu se mal vind rob de domnia foametel,
dise el, Imprtind din bunurile sale miseilor. (y. Odobescu in
rev. romana, t. I p. 488).
AGA PATRASCLY supranumit VITEAZUL, e fiul cel mare al
lui Radu. In urmd a fost si mare Ban al Crajovel, si a
apucat domnia lui MihaI Viteazul, flind btran i ajutind
pe acest domn. Erea vestit prin vitejia sa minunat, si se
dice ca inchinase spada sa tuturor sfintilor. El fusese botezat
de tatl luI Miha Viteazul, cu numele sti. Banul Fltrascu
zidi biserica VacrescI de lIngA Thrgoviste, unde e zu-
grvit cu neamul ca ctitorI. La 1584 sub domnia lui Petra
Vod Cercel, fu executorul bisericeI domnestl din Tar-
goviste. Nu se cunosc descendentiI lu, nici dac.' a avut.
NEAGOE POSTELNICUL din VdcAresa fratele precedentuluI,
34

www.dacoromanica.ro
 486

poara cel d'Atai numele actual al familiel, dup mosie.

El a trdit intre 1526-1605 si a fost insotit Cu Stanca, .avand
un singur bdiat :
PITARUL IVAN, care ar fi trdit lntre anif 1567-1612 (?),
despre care stim c avu flii pe :
NEAGOE SPATARUL, boer Insemnat in doua jurnAtate a se-
colulul XVIII. Sub domnia lui erban Vodd Cantacuzen,
e Bas-Capukehaia al triI la poara. Inchis pentru o vin
In groaznica inchisoare a celor sapte Tumuli : Edi-Kule,
muri acolo ultat si Cu hainele pecetluite pe el. Fusese in-
surat cu Suta, numia Mama Necsuta, cu care avu al pe
Vistierul Iordache, vestit prin moartea lui tragicd. Pe la
1620, intilnim pe un boer NAN din VAcAREsci. (doc. Arh. St.)
ENACHE VISTIER VACARESCU, n. in 1645, castorit Cu Stanca
Cojeasca, fu decapitat Impreund Cu domnul stir Constan-
tin Brncoveanu, la Constantinopol in 1714. Enache Vacd-
rescu a fost partizan si prietenul intim al lui Vod Branco-
veanu, ajutindu'l Cu credint in tot timpul domniel. In cro-
nici, el e citat din 1689: eiar in a cele timpuri a trimes
Voda pe Vcrescul vtaful de copil, la Crajova, de ad
prins pe Stefan Cioranul, carele a fost slujitor, de rail
adus In Bucurestf, vinuindu'l CA a fost inteles ca Aga Wad-
ceanu... (Cronica Bal'aceneasc5.).
Del Chiaro vorbind de mdcelul Brdncovenilor in Con-
stantinopol : Mai intll s'a decapitat VdcArescul, apoi
Matel feciorul lui mal tindr; al treilea Radul, care erea al 3-lea
rascut i mirele cel nefericit; al patrulea Stefan ; si al
cincilea Constantin Vod, tatl lor cel nenorocit. (p.
171-90). Multi autori contimporanI descri aceasa tragedie,
neultand negresit si pe VacArescu. (V. Tocilescu. rom. p. 204. 5)
El avu 4 EA':
CONSTANTIN, fr copii (1680-1752). Acesta arueste
mosia pe care Nicolae Mavrocordat a zidit morastirea VA-
cdresff, lng'd Capital, la anul 1726. BARBU, pomenit
luteo lisa de boerl inainte de 1700, t 1756, avu o sin-
gur Maria, cskoria cu Banul Dumitru Ghica RA-

www.dacoromanica.ro
 - 487 -
tranul. Cei alti 2, Stefan i Radu da nastere la cate o
ramura deosebita din familie.
STEFAN VACARESCU, boer muntean, trait intre 1690-1761,
a avut un singur fi. El erea invatat, stiind maI multe limbI.
Fu Vornrc de Targoviste, apoi mare s'ptar Cu care rang
muri. Citat In multe acte si documente ale timpului,
ENAcHITA VACARESCU BANUL, fost mare vistier-
nic sub Nicolae Mavrogheny i inimicul de moarte al
acestui domn, a fost vestit ca scriitor. Tri intre 1720-1796
si fu castorit In 3 rindurl, cu : Elena Rizu, din care avu
pe Alecu, Elena Caragea, i cu Domnita, fica lui Nicolae
Vod Caragea, cu care avu fiil pe Nicolae.
Enachita Vacarescu, II-Iva-0 de mic in casa parintilor s
Stand mai mult timp la Brasov, se reinten-ce in tara,
dupa plecarea Rusilor 1774, ocupind demnittI inalte sub
Alex. Ipsilante. Fiji acestul domn fugind la Viena, VA-
carescu fu insrcinat cu aducerea lor In tara (1778). Ca
scriitor, Vacarescu, pe langa poezii, se distinse i ca grama-
tic : Observatil sa bagarl de seama... etc.. de Ienache Va-
carescu, cel de acum dikeofilax si mare vistier al printi-
patuluI ValachieI, 1787, e prima gramatic publicata in tara
romaneasca". Fiind tot dikiofilax si mare spatar In 1790, a
scris Istoria Imparatilor OtomanI, 2 volume, lucrare insem-
natd pe care a inceput'o in 1780 la Nicopoli.
El e acel care se prezinta in fata lui Moruzi Vodd cu
islicul pe cap, lucru ne mal audit de vre-un hoer.
Enchita Vacarescu a murit in 1799, avind 2 fiI, asemenea
poeff :
ALECU VACARESCU, erea n.scut din prima cash.' torie a
luI Enachit. La 1769 e pribejit Impreun cu tatal sil la
Rodos. La intoarcere ca mare clucer, sta. putin In tara,
apol e isgonit cu toata familia. Moare in 1798, inchis la
Constantinopol. Poet, de si nu de mare valoare, totusI are
meritul de a fi entusiasmat pe contimporanif sl, prin scur-
tele i sentimentalele sale versuff. (publicate in 1796 sub
titlul : Poezif originale autografe).
NICOLAE VACARESCU, fratele sil, de si e mal slab ca

www.dacoromanica.ro
 488

poet de cat Alecu, produse mai mult. El a tinut poeziile

sale In manuscris, si parte s'ail publicat tocmal la 1860,
dar incomplete.
IANcu VAcAREscu, fiul lui Alex. se poate considera ca cel
maI insemnat membru din familia Vdcarescu. he o cul-
turd inalta, Iancu, cunoscator al maI multor limbI, erea
un mare partizan al progresulul. Ast-fel el sprijini pe pro-
fesorul Gh. Lazar si incerca sa fondeze un teatru roma-
nesc, traducand insusI mai multe piese, printre carl se
distinse aBritanicus.
De asemenea la 1830, se publica pentru prima oard un
volum al sai de versurl, in care gsim paginI lyrice
patriotice, precum cea catre Milcov, pe care'l apostrofeaza :
De undeV vine numele parki fled. putere,
Ce despArtirea neamului tu indrAsneti a cere?...
despartit off departat, fratele e tot frate!..
Poetul se distinse i In viata politica. In miscarea re-
volutionar a lui Tudor Vladimirescu, el se arata partiza-
nul el'. Pe cand se pregatea alctuirea regulamentuluI or-
ganic, Iancu Vdcarescu, membru In obsteasca adunare,
protestd contra presidareI comisiunel de intocmire a re-
gulamentului de un general rus, in contra obiceiului care
cerea ca mitropolitul sa fie In fruntea. ei. (Xenopol. Ist. VI, 98).
Vdcarescu e scos din divan si surghiuit din tara. Intre
alt1 boerI partizanI cu dansul si contra amesteculdf Rusilor
In afacerile nstre interne, ereaii : Gr. Brancoveanu, C. BA-
laceanu, Barbu Vacarescu, C. Campineanu Scarlat Gra-
disteanu, Gr. Cantacuzino, Ion Filipescu i Em. Baleanu.
Iancu Vacarescu, nscut cdtre 1786, a murit la anul 1863,
renumit i respectat de contimporarif. Odobescu Il numesce
aunul din cel maI demnl parinti aI limbeI si al poesiell
nstre.
Cei 3 fil aI VorniculuI Iancu, castorit cu Elena Cantacuzino
Pascanu, sunt : IENAcHITA. VicAREscu, fost-ministru pleni-
potentiar, cask. cu Efrosina Flcoyanu, avind fice pe : Elena
si Zoe Caribol. CONSTANTIN, fost capitan de cavalerie,
MICHEL, publicist, etc.

www.dacoromanica.ro
 489

Iancu VcArescu a avut sord pe MARITICA asiitorit.

In 2 rinduff: 1. Cu Sptarul Costache Ghica (div.) si 2.
cu Gheorghe Bibescu Vodd, cAstoriff la Focsani, avnd
de nas- pe Mihail Vod. Sturdza cu prima lul sotie.

A doua ramur. a Vcrescilor de acIT, pornesce de la

RADU VACARESCU (1693-1781), frate cu stefan. El avu 4
copil : BANUL BABBUCEANU fost Sptar 1783, mare vistier si
caimacam al tril la 1827; Maria, cAsatorit. cu Radu
Filipescu Yulpe ; I'EFAN VORNICUL Vcrescu, orbul
vistier i vomic mare, care muri in Rusia, avand o singur
ficd Zoe, castorit Cu principele Bagratidn, comandant
general al trupelor rusesti In al 4-lea rEsboi ruso-turc.
AGA CONSTANTIN VACARESCU, fiul lui Radu i vr ca En.-
chit Banul, din cAsatoria sa cu Anica Cretulescu a avut
5 copff, din _earl' 4 fete, astorite: Sofia cu Con st. Ypsi-
lant, Smaranda Manu, Catinca cu Dem. Bibescu Logoftul,
Catinca cu Const. Negel ; iar fi pe :
BANUL TEODOR VAcARESCU, qis FORTUNA (1774-1853), a
crui sotie erea Maria, fica luI Constantin Ghika Banul, pore-
clit muscalul, din care avu un baiat si 2 fete. Vornicul Teodor
erea poreclit furtun., din cauza temperamentului
foarte violent dar bun. Se povesteail multe anecdote de
pe timpul cnd erea vornic mare al dreptatiT. (v. Papazol.
Ist. oraqului Bucuresci)
La cdderea lui Bibescu Vod, partidul boeresc alese o cal-
macamie de 3, care sd conduc afacerile principatului pan
la un no domn. Acea cafinacamie se compunea din Teo-
dor VkArescu, Emanoil Baleanu i Neofit Mitropolitul.
CalmacamiT, luara fie care masurI contra partizanilor con-
stitutiei,i ast-fel poporul, sub conducerea Iui I. Bratianu,
se revoltd, iar calm.calmia fu revocatd. Teodor VA."&rescu
muri la 1853, lsind un firi :
CONSTANTIN VACARESCU, fost mare logoftt, itst prefect si
membru la In. Curte (18.08-1887), care' avu de sofa' pe Anica

www.dacoromanica.ro
 490

mdritat baron Uxcules. Constantin Vcr. fu cds5.torit cu

Elena, fica Vornicului Filip Len, si avu de fig pe
TEODOR VACARESCU n. 1842, ministru plenipotentiar, fost
militar, colonel in rezerva cavaleriei. A luat parte in riz-
boiul 77-77 ca cdpitan, a cruI istorie a scris'o sub titlul
de cistoria resboiului pentru independent.. Decorat cu
un mare numr de ordine strine; a fost prefect, agent diplo-
matic, maresal al CurteI, deputat, senator, etc... CAstorit
cu Maria Mnescu, avand fiii pe :
RADU VACARESCU, cstorit Cu t Elena Cazoti (fled : Ana-
Marie) ; iar fice : Elena Michel Ghika, Ana Leon Cantacu-
zino, si Maria P. Catargi..
Armele familiei, coprind o cetate (Fgrasul) (rosu), In fund
de argint, d'asupra portel un cavaler in armur, In dreapta
crul e un steag albastru, iar In stnga vulturul, negru.
Coroana comtal, i deviza Virtus.

www.dacoromanica.ro
 VARNAV
(VIOLDOVA)

Familie, care ne apare in Moldova din a 2-a jumtate

a secolului XVI, prin :
ViiRNAV STAR sail Batranul, pe care documentele dove-
desc ca trdia pe timpul Domniei lu Petru Voda (1580).
Acest Varnav avu mai multi copii Ioraco, Eremia, Sora
Acsania.
EREMIA erea Diac sa scriitor de divan, 0 11 intalnim in
mai multe acte dintre anii 1621-1651, in care ni se arata
ca avu 2 fii DUMITRACU (1660), tatal Stolnicului Teodor i
al Sandului ;
VASILE VITAFUL, 1645-1700, in care timp il gsim Cu ti-
tlul de cvataf, boerie secundara. El avea de nevast pe
Anita, fata cdmrasulu Teofan Sechil, ginerele Hatmanulu
Grigore Dinga. (Vasile i Dumitracu mai avuserd 5 surori,
probate prin acte: Nastasia, Irina, Ioana, Istina, i Avra-
mia). Cu sotia sa Anita, Vasile Varnav avu pe
Maria, sotia jicnicerului Alexandru ;
-7.5TEFAN VARNAV postelnic (1714). Acesta avu 3 fete 0
patru fii, carl erti Sandu ; TEODOR vel medelnicerul, par-
clab de Roman, t la an. 1744 lasnd 2 copii : Maria sotia
lui Movild, i Ionita, fr posteritate ; CONSTANTIN Varnav
al treilea din baeti lui stefan, insurat Cu Ileana fata
Nicolae Buhu logoftul ; in fine al patrulea din frati:
GHEORGHE VARNAV postelnicul (1788 t 1830), fost Aga
la anul 1821 si apoi mare postelnic. Casatorit cu Casinca,
fata Sptarului Donici. Din acesta descinde familia actuala,

www.dacoromanica.ro
 492

de care vom vorbi mai jos. (dup extracte documen. comunicate

de d. I. Tanoviceanu).
In secolul XVIII (yezI doc. Academie* mal gsim doI mem-
briI al acesteI familiI, cror nu le cunoastem Inrudirea
cu ceI de mal sus : PAVEL VARNAV medelnicerul, are o
pricind In judecata (proces), dovedit prin document, la
11 Martie 1727.
NICOLAE VARNAv jicnicerul, citat cu acest titlu ca mar-
tor intr'un act din nul 1754, si apoI la 1758.
Familia Varnayilor fondeaza mondstirea Berzuntil din
judetul Bac In secolul XVIII, la anul 1774, dupa cum
qice pomelnicul, insa nu ca data sigur. Fondatori sunt
niste persoane al cdror nume de familie n'a rmas : Ion,
Ionit., Ecaterina, Mafte, Zoita, George, Ecaterina, impre-
un cu familia VIRNIVESCILOR de la Botosanf.) (Bilciurescu,.Mo-
nast. din Rom. p. 77).
Fiul postelniculnI Gheorghe Varnav si al Casincel Donici,
a fost
ALECU VARNAV spatar, Insurat cu Smaranda Ghica, fost
si mare vornic. Din cAstoria sa, avu 5 copiI: Scarlat, Di-
mitrie, Grigore, Cpitanul CONSTANTIN Val-nay, i Maria c-
storit 1. cu general Savel Manu. 2 cu Alexandru Miclescu,
SCARLAT ViiRNAV &Ask. cu Elena Midescu, are patru
fice : Noema, Maria, Natalia si Elena.
DIMITRIE VIRNAV, cstorit cu Elena are fl pe Du-
MITRU VARNAV, oficer de cavalerie.
GRIGORE VARNAV, csatorit cu Maria Rosetti, are treI
copii : ALECU VIRNAV, casatorit cu. Marie Ghika ; ERNEST
Vrnav, sotie n... Apostoleanu ; si Ema Eugen Donici.

O ramur a familiel poart numele de Vcirnav-Liteanu.

dupd una din mosiile ce a posedat.

www.dacoromanica.ro
 VRZARU
(VALACHIA)

Faimosul sfetnic alluf Mate! V. Basarab : VEL ARMASUL RADU

VRZARU, este trunchiul acestei familii. Verzaru Impreund
Cu Ghinea grecul de la BrAt4anI, conduceail afacerile
Ins dupe' cum relateaz cronicele, intr'un mod neomenos.
*incaI dice despre Vrzarul : din pruncia sa a fost om ril,
sfdditor 0 crud, dar viteaz osta, prin ce a i ajuns de
facut arma mare (an. 1649Cronica.) Unele cronice
vorbesc cu or6re despre ambil boeri : Ghinea i Vrzaru.
In 1654 isbucni revolta mercenarilor, carl aruncand vina
pe acesti beri, ptrunserd In palatul domnesc rscolind
totul : tturbati, ca ni0e porci fr ru0ine, pand gdsir pe
marele arma Vrzaru 0 pe Ghinea, ci desbrdcandu'r,
lovindu'l nemilostiv, a 'esit la camp i acolo omorit
inaintea tuturor ostilorq (magaz. ist. IV. 328). Dup acea,
mieif uciserd i pe Sow]. Corndteariul.
Acest insemnat bOer avu un fiti : marele PAHARNIC CON-
STANTIN VRZARU, care peri In lupta dela Leva dintre TurcI
GermanI, la anul 1664, Mairt, la un loc cu Vel Logo-
ftul Preda Buxianu. El erea dintre boeriI adversarI
PostelniculuI Const. Cantacuzino, ce fusese ucis de curnd
cfiind 0 el amestecat la sangele NI Constantin postelni-
cul, cum erea Invdtat.... ce ail luat la acel rsboI (Leva)
plata.... Atuncl a pierit i Preda ve! Logoft Buxianu
Ivaco Cepariul i altI multi; cd pe sfaturile lor cele
rele pusese tara.... (id. Cronica an. mag. istor. IV. 864).
Despre CoNsTANTIN CLUCERUL VARZARIUL, de sigur fiul
precedentuluI, aminteste cronica anonimd sub Brancoveanu,

www.dacoromanica.ro
 - 494 -
la anul 1702. El impreun cu Barbul capitan Bddeanu,
erail din partida liff Staico Merisanul paharnic si a liff
Proroceanu, carl se duceail la Adrinopol s prasc pe
domn ; dar din ce pricin nu se stie, s'ail intorss de ail
venit in Ord la Constantin Brancoveanul de grab fbrte si
ail dat veste cum merge Staico paharnicul Cu eel alp, cu
voia lu Cantemir, s'l prascA la Portd.... (magaz. ist. V. 119)

Ultimul descendent al aceste familii, este astazi : IOAN

VRZARU, president la Tribunalul Slatina.

www.dacoromanica.ro
 VLADESCU
(VALACHIA)

FOTA din Trgoviste, numit CEL MARE, e trunchiul aces-

ti trdind In a doua jumtate a secolulu XVI. (1550)
Se pot urmdri inrudirile descendentilor sl ce urmeazA,
din documentele mosiilor VlddeniI si Vatsenii din Arges,
.stpanite de domniI din vechime. CopiI lu Fota a fost :
Alexandra, Despa, Proca i Tudoran, de la cad' dou branse
in secolul XVII.
PROCA, pomenit Intr'un hrisov (1600), avea fill pe IANE
PAHARNICUL, care erea numit nepotul lul Tudoran, fratele
Procel, decI erea al al acestuia. Paharnicul Iane ot A-
NINOASA, o veche mosie a familief, erea insurat (1650) cu
Kera fica lu DrghicI de Mdrginenf, sora lu Socol Cor-
udteanul. (v. Florescu). Fiul lor a fost:
TUDORAN CLUCERUL, VEL AGA din Aninoasa (1668). Erea
insurat cu Alexandra, fica lu Stan logoraul din Kretzu-
lestI, de la care avu o fica. El a fost ag. mare In zilele
luI Mihnea Vod. Dup moartea sotiei sale, s'a fcut cAlu-
gar sub numele de Teodosie. Pica sa Preda, tinea pe boe-
rui Constantin.
Un boer STOICA ot Vlaidesti, inrudit(?) cu acestia, tria
pe la 1632.
TUDORAN PITARUL, fratele lui ,Proca, deci fiil Fotei, trdia
la 4600 si avu dol feciorl, din cad se trag boeril Vldestl ;
de oare-ce ramura lui Proca stapanea numai Aninoasa,
satul VlddestI fiind al urmasilor lu Tudoran.
BADEA LOGOFETUL. Vladescul, fiul lui Tudoran, erea pa-
harnic la 1675, logoft la 1695, insurat Cu jupaneasa Neacsa,

www.dacoromanica.ro
 496

care mal trziii pare c s'a calugarit. El a avut cinci co-

pii : CONSTANTIN paharnicul, Sofiea sotia lui Micul ot Pi-
testI (1688), RADU VIddescul logofetelul, 1711, care la 1719
se afla printre boerii olteni din Vlcea : (Radu Vl.descu
Cambesa. (v. Doc. Hurmuzache tom. III); CAZAN, 1668, si
Vel vistierul GRIGORE VIADESCUL, care fu omorit de ca-
tanele nemtesti, carr la 1716 in timpul lui Mavrocordat,
prddati tara sub comanda unuI cpitan Micul, gsi In afar
de jafurile ce fcea i boeril numiti a omorit, pre Ser-
ban clucerul Prisiceanul, pre Grigorie vistierul TIGVEANUL
Vldescul si pre Preda postelnicul Isvoranul
(R. Popescu, cron. mag. istor. IV, 55).
PKRVU VORNICUX VLADESCUL, fratele logofauldi Badea,
fusese mare Spatar la 1638 si apoI mare Vistier, fiind
ucis la anul 1657, in urmtoarele imprejurdri: Vldescul
Cu mai multi boerI i capitani, se duse la pap plngn-
du-se contra lui Mihnea Vod'. Acesta la randul sd, se
jelui contra boerilor c a gAnduri rele pentru Imprtie.
Pasa creznd pe domn, imp."c pe boerI insoteasca
Cu armata In Austria. g... Intmplandu-se de ad venit Par-
vul vistirul sub cortul domnesc, poruncise Domnul unor
besliT, cd de l'or vedea, s. vin cu arme ascunse pe sub
haine ; si venird beslii turcesti, i zicndu-le Mihnea Vod,
indat lovir. pe Pdrvul vistierul cu sbiile, de'l fcur
i mult. pagubd fAcand impratului cu uciderea
multor turci... cron. III, 118; mag. ist. II, 20).
Fiul acestul viteaz boer, a fost :
ERBAN COMISUL VLADESCU. Vod. Serban Cantacuzino
trimese in anul 1688, o importantd misiune la Vienna,
atre impratul keopold I, compusa din patru boerI marl:
Iordache Cantdcuzino fratele sa, Constantin Blaceanu,
ginere-s6a, Capitan Serban Cantacuzino nepot, si pe co-
misul Serban Vlddescu, fiul lui Prvu. Filstih (apud in-
caI, III, 230) zice c5. scopul crea, Ca' daa. Nemtil vor mai
avea noroc in arme contra Turcilor, sA ordone generalilor
s aiba grije de tara roinneascAs spre a fi push' sub ari-
pele Austriel. Chiar in acel an insd, muri Serban Vod.

www.dacoromanica.ro
 - 497 -
SoEl fur opriti la Viena, andu-se drumul numai lui V15.-
descu i Blceanu, spre a se Intoarce in tara cu Ungurul
Laslo Ciaki. Baldceanu nu vroi se intre in tar, rdmaind
la Brasov, din cauze cari nu se cunosteati bine : VlAdescu
intr ast-fel singur cu comtele Csaki in Bucuresti, de unde
acest din urrn se intoarse la Viena cu rspunsul lui
Brncoveanu. Din 1698 e datat o carte domneasc5. pen-
tru Serban V15.descul. Asupra urmasilor se, nu stim
carI a fost.
Alti Vrdesti, intalnim in secolul trecut, descendenti ai
acelor de mai sus :
PREDA VLADESCU biv-vel clucer za arie la anul 1763, pe
cand domnea Constantin Vod.
Postelnicul CONSTANTIN VLADESCU, la anul 1777, ca boer
pe lng5. divan.
Descendentii de azi ai familiel sunt
Generalul MATEI VLIDESCU, General de divizie, seful
statului .major regal si Prefect al Palatului. Post mi-
nistru de rsboI, sef al Statului major general.
Are fii pe Emil, VIADESCU, capitan de cavalerie; Ale-
xandrina, EUGENIU t, f. oficer ; GEORGE VIADESCU, cApitan
de stat major ;. Sophia cdsdt. Cu cdpitan Miron Costin ;
Elena.

www.dacoromanica.ro
 VLADOYANU
(VALACHIA)

Aceasta familie este veche din Oltenia, unde se afl

printre boeri, din secolul XVII. Poate in acel timp ereail
tot una cu boerii Vladeni, numerosi pe atunci.
CONSTANTIN VLADOIANU ((CUM frate S110, Bunt
ambiI la 1718 si 1720, in lista principalilor boeri din Dolj,
Cu contributiuni catre administratia austriaca.
FOTEA VLADOIANU mare paharnic, t 1777, il intalnim
intT Inteun document din 21 marte 1747, pentru mosia
Slobozia, in judecat Cu Diicul Brailoal ; si din noil la 1753.
(Academ). El la anul 1757, zideste o biserica la Crajova, care
e cunoscua sub numele sal (Vladoianu). La 1763 e biv-vel
medelnicer; iar la 1773 si 1777 cand murise, e citat ca
biv-vel paharnic. Sotia sa erea jupneasa Ilinca, de la
care avu patru copii. ELENCA Vladoianu fonda biserica
din Gneasa (plasa Oltu de sus) din judetul Romanati, la
anul 1791. (Odobescu, Antiq, jud. Rom. p. 130). Fiii lu
Fota :
IONIT VLADOIANU mare Pitar. Sub Principele Moruzi W.,
la 1790, ca biv-vel pitar, are un proces la divn pentru mo-
siile ce donase tatal sal bisericei din Crajova, cum ne a-
rat un raport al caimacamului din Crajova si al boerilor
ctre Domn, In care se explica pe larg toata pricina,
sand ca Domnul s hotareasca. Raportul incepe ast-fel :
Dumnlui biv-vel pitar Ionita Vladoianu, prin jaiba Care
Inaltimea Ta, a aratat ca rposatul taical domnieT-sale
paharnic Fote Vadoianu, zidind o biserica" aci in Craiova,
hramul Sfantului Nicolae i Spiridon, i la moartea Dom-

www.dacoromanica.ro
 499

niel sale ail afierosit acei biserici dou mosil: Novacu cu

7 mun si Ceresu ot Dolj.... etc. (14 Dec. 1794). (Ureche,
Domnia lu Moruzi p. 2204)
BARBUCEANU sail Barbu, fratele cel mare al lu Ionit,
murise inc tine'r inainte de 1777.Sora lor: N....tinea pe
Vamesul Vasile; iar al treilea fiil al lu Fotea, fratele mal
mic, erea CONSTANTIN Vlddoianu.
Vrul lor, fiul frateluI liff Fota se numea : NICOLAE PI-
TARUL Vldoianu, 1778, care in an. 1788 erea numit de ctre
Vod Mavrojeny, ispravnic de judetul Dolj.
BARBU VIADOIANU ARMAS trAia in secolul actual; iar
sotia sa Uta, e citat chiar pe la 1850, in niste acte de ho-
tdrnicii.. El avura doI bdetI:
TEFAN Vladoianu cel d'al doilea, colonel in armat, insu-
rat cu fata lu Bengescu din Crajova, a avut doue" fete:
Zoe si N
(Catinca Vldoianu, a fost sotia lu Alecu Golescu).
GENERALUL BARBLT VLA.DOIANU, fost mare spatar al osti-
reI romanestl, fiul cel mare al arm. Barbu. Om politic, fost
Ministru, Primar al CapitaleI (1865), ocupand si alte inalte
demnittI.
Copii sl sunt: Lucia Petrovici; STEFAN CaSat. cu Adina
Ghika ; IOAN, avocat; si
NICOLAE VLADOYANU, n. 1839, fost colonel de cavalerie.
Cstorit cu Iza, fica Pr. Demetru Ghika, are copil pe
MincA si Iza.

www.dacoromanica.ro
 ZATREANU
(VALACHIA)

Familie din Oltenia, unde o probeazA documentele inch'

de la in ceputul secolului XVII.
Cel d'antAI : la 1623, LEPADAT logoftul ot Zdtreni,
iar la 1607 boerul PARVU DIN ZATRENI. Ei se trag din ve-
chiI boeri Drgoesfi, anteriori sec. XVI.
Boerul CARSTIAN ot Zatreni, 1650, erea stolnic i fu
gropat Cu sotia sa Maria (1656), la M-rea dinteun lemn,
din Valcea.
DANCI POSTELNICUL Ztreanu, avea de sofa' pe jupaneasa
Caplea, a crei ficd dupd un act din 1681, erea PAuna, sotia
lui Udrea logofaul Oteteliseanu. (doc. Arh. Stat). Fil lui Dan cal
ereail : cPetru sin Danciul din ZAtrenl la 1683; si PREDA
ZA.TREANUL citat in anu11736, simai inainte 1719 (7 Noembre),
impreund cu tatl s, in : Catalogus contyibuentium donum
gratuitum pro Sacra Caes. Regiaque etc. al ocupatiunei
Austriace, ca boeri de clasa I in Dolj. Tot in acele liste,
in care sunt trecuti boeri din toate familiile Oltenii, mai
figureaz alti boeri ntreni :
MATEI, VLADUT, VLADU, VASILE CUM frate, Radul, Matel.
Barbul si UDREA ZATREANUL. Acest din urm la 1724 (No-
embrie 12), ja in posesiune mosia Sdrineasa din judetul
Vlcea. (Hurmuzache, t. VI, 320).
Intr'un memoriti din 1719, adresat de boeril Olteni prin-
cipeluI Eugen de Savoia, sunt din noil amintitl: Vlad, RADUL
Si MATE1 Ztrenil.
BARBU ZATREANU de la 1719, erea vel cdpitan de calarasi
la 1733 in Crajova, contimporan cu DiNcA i lUE Zatreanu.
(in mal multe acte vechl).

www.dacoromanica.ro
 501

Jupneasa BAL0A. Zareanca, mlritata Intal cu Barbul

Otetelisanu, rlmaind vduv, se recAstori cu Toma Cosli-
geanul. Ea crea fica boerulul Vasile Zdtreanul (1720).
IENAcHE ZATREANU, la 1781 se judec. cu I. Olnescu,
pentru o danie a jupanesel" CatrineI Usca. (doc.pach. mi-
trop. in Arh.).

4/iTREANUL, al treilea vistier, crea judecator al judetuluf

Romanat la 1783, avAnd retributie 50 talen l pe luna. (Ureche
Ist. Rom. I).
Numele familief, deriv de la mosia posedat de ruta
de strmosiI el': Zdtrenif din Dolj.
DescedentI actualI sunt In Crajova...., si pe Fatiga ansiI
sunt altiI carI ala uzurpat numele.

35

www.dacoromanica.ro
 ARAPU
Vecbe familie din Moldova de sus, citatd printre nea-
murile boerest1 de Cantemir, In (Descriptio Moldaviae,
printre carI o gsim din al XVII secol. Nu stim de unde
si cum deriv numele el.La anul 1639, Vasile Vod Lu-
pul InsrcineazA cu cercetare judectoreascd, pe un mem-
bru al acestei familil: G-HEORGHE ARAPUL biv-slugiar.
Un act din anul 1665, dice: A5 trimes Dabija Vod. pe
DumnealuI pre Constantin Bantas si pre CONSTANTIN ARA-
PUL s facem oameni de oaste.
ALEXANDRU ARAPUL vornic, e isclit intr'un act din anul
1669. (Doc. Arhiv. St. B.).
Inteun brisov domnesc al luI Antonie Vodd Roset, se
citeste: gsi s socotitI s alegeti partea ARAPESTILOR despre
BotestI pe ce vor avea i precum orI sti oameni bunI...
(V. Hasdeti, Etimologic. Colon. 1461).
Ai sunt putinl descedenti aI acestei familiI : IOAN ARAPU,
avocat, fost prefect de Boto.sanI, i fii
Descedenti din familia Arapu, maI sunt si in Basarabia.

ASLAN
Neam boeresc din Moldova, unde se afl din sec. XVII.
Descinde probabil de la ASLAN VORNICUL, boer din Vala-
chia, despre care vorbesc cronicile triI la anu11632, chid
fu fcut Ban la Crajova de Leon Voda, dar silit apoi
fug la venirea luI MateI Basarab. TrecInd in 1VIoldova,
ar fi dat nastere familieI de acolo.

www.dacoromanica.ro
 - 503 -
In timpul lul Nicolae Mavrocordat, erea IORDACHE ASLAN
al doilea spdtar, proprietar in BotosanI. Pe la jumtatea
secoluluI trdia Cdpitanul GHEORGHE ASLAN, fiU1 CATRINEt
Aslaniei, strnepoat de fled a logortuluI Dumitrascu Ceaur.
O ramurd din familie adaogd numele de Ceaur pe lingd
cel de Aslan ; din care : N. CEAUR ASLAN, fost deputat.
DescedentI actualI : TEODOR ASLAN, Insurat Cu o Hurmu-
zaky a avut 6 copil, doI bdetI i patru fete: Maria Co-
dreanu, Elena Iamandi, Ruxandra Sturdza si Zoe Lambrino.
fil: 1. TEODOR ASLAN casdtor. cu Cleopatra Rusu, are 4
copii : EDGARD, Alfredf, Madeleina Cocorescu Margue-
rita. 2. GEORGE ASLAN cdsdt. cu Elena Turbure, are copiI
pe : Estella, si HENRI Aslan, cdpitan de artilerie, Insurat
cu Sylvia Lecca.

BALTEANU
Boefi din Gorj, BalteniI sunt cunoscuti cu acest nume
din secolul XVIII. Jup'.'n CONSTANTIN BALTEANU, citat 1780
si 94, erea cititor al bisericeI Sf. Imp6rati din T.,Ji, pe
care a fondat'o el fiind vel-stolnic la anul 1810, si In care
e zugrdvit. Fusese ispravnic de Gorj. ION BALTEANU,
i

erea clucer la 1802. Tot in secolul nostru a trdit: medel-

nicerul GRIGORAS BILTEANTJ (1789-1849), a cdrei flea fu
mdritatd cu Paharnicul Nicolae Oteteliseanu, vornic.(V.por-
tret. lui in Ist. T. jia p. 122). -DINU BALTEANU serdarul, e cu-
noscut In timpul miscdrel lui Tudor Vladimirescu, fiind
numit ispravnic de Gorj In locul boerului Dinu Otetelisanu,
care erea Inchis la monast. Tismana (1821). (v. despre :
tefulescu, Ist. T. Jiului).
Printre descedenti actuaII: Ion Eidltnu, membru la Cur-
tea din Galatzi...

www.dacoromanica.ro
 604

BRRSES CU
Cronicele vorbesc de caff-va representati ai acestel fa-
originar din Oltenia.
In timpul domniei lui 1Viihnea Vod, 1658, acest cionm
ucise pe boerii: Prvu vel vistier, PREDA BRSESCU VEL
AGA, i Preda Brncoveanul si altif, pe un simplu prepus,
insd ne fiind vinovati nimic (Cronica anonima, mag. istor.)
In anul urmtor (1659), Mihnea indemnat de dracul,
a decapitat inca alti multi boeri, printre cari erea STROE
CLUCER BARSESCUL, i alti 10 mari boeri ai
Preda Barsescul, erea vel-sluger la anul 1633 sub Leon
Vodd, i boer rmas credincios acelui domn.
La 1700 si 1719 trdiati la Crajova, urmasii acestor boeff:
CHIRCA si NAN BERSESCUL. Hurmuzaki, rapoarte). Despre
descedentii lor nu mal stim nimic.

BOZIANU
Boerl din tinutul Buzului, unde posedati mosii din se-
-colul XVI. PTRASCU PAHARNICUL din Boziani, cu fica
sa MARIA, vinde o mosie In anul 1609 (32 maiti). (Docum.
Academiel). etrarul BOZIANU (pe la 1700), avu o fic
MARIA, cstorit Cu IoAN, fiul lui Prvu II Cantacuzino.
Nu stim dac mal" exista' descendenti autenticI din acest
eam.

BRAESCU
In Moldova, de unde e originar' aceasta familie, o in-
tlnim lilc din secolul XVII, in letopisetul tril. In anul
1679, jupnesele boerilor STEFAN BRAESCU si Ion Bucium,
carI muriserd de curnd, fur inthise si legate din ordinul

www.dacoromanica.ro
 605

luI Duca, spre a le lua averile remase de la sota' lor raposatl.

(letop. Cog. t. II. 22). Despre Dumitraco Voda Cant. dice
cronicarul Nicolai Costin, la anul 1684: Acest tiran
fricos inca ca s scoata barif multf, a spAnzurat de mAinI
pe GAVRIL BRAEscu, ce a fost Jicnicer.mare, i pe Teodor
a Naculul, feciori de boerI marIz. (id. II, p. 34).
Mal sunt adevratI coboritorI al acestora, alaturi cu altii
ce poarta acela nume de familie, neavnd a face in nimic
Cu dnsa. AzI: Alex. Brescu avocat, etc.

BREZOIANU t
Veche familie din Valachia, adI cu totul stinsa. Dup
nite documente pentru viile din Dobroteni (Archiva Stat. B),
se constata ca in secolul XVII, trdia CONSTANTIN Brezo-
tanu biv-vel arma i sosia sa Ilinca, i care avea de frati
pe Stefan, Stanca 0Matei. Ver cu Constantin, erea FIERA
BREZOIANUL mare vistierul.
Marele boer PATRASCU BREZOIANUL, in diva de 10 Sep-
tembre 1716 pieri ucis de Mavrocordat, care sosind in Bu-
curestl, cum dice cronica : la fntana luI Radul Vod aci
a poruncit de s'ail taiat tot faraml un boeriii mare Bre-
zoianul, sub pretext ca nefiind el t'ata s'ar fi unit cu alti
boeri In mitropolie ca sa se puna el print.... (incat Cro-
nica Rom. III, p. 394). Postelnicul .5ERBAN BREZOIANU avea
de sotie pe Ilinca fica comisuluI M. Barbatescu. Urmasii
ultimI al Brezoenilor, inruditi de aproape cu Bozienii
stins la finele veacululi trecut.

BURGHELE
Cantemir citeaza printre neamurile boerestI din Mol-
dova i pe acesta. Locul sea de origina, e pt;in judetul
Tutova i Vaslui. Despre aceasta familie, de i existand

www.dacoromanica.ro
 506

din al XVII seco!, nu gsim nimic prin cronice i relatiunI

vechI. Sub Alexandru Moruzi, erea CONSTANTIN BUR-
GHELE vel pitar, apoI aminar i sptar, si sub Ioan W.
Sturdza. De la el, se trag cel cu acest nume din ade-
vrata familie.

B OUt
Familie dintre cele vechi ale Moldovei, stinsd in secolul
nostru, dup ce maI cdzuse din importanta eI de odinioarl-
Se pomenesc membrii ai acesteI familii, prin hrisoave 'hied
din secolul XV. La 1606, boerul Bou erea mare vis-
tiernic al MoldoveI. (Uricar, t. 18, pag. 505). In Valachia
BOUL BANUL, venise cu Leon Vod Toma, cu care erea
cumnat, si cronica vorbeste despre ansul la anul 1623.
(v. Boteanu)

CANANO
Originar din partea de sus a MoldoveI, din jud. Boto-
sanI, aceast familie s'a Inrudit in secOlul trecut i cel
actual, cu multe din principalele familiT moldovene.
Un CANANAt erea insurat cu Ecaterina, fica luI Ion vor-
nicul Bals. La 1762 erea CONSTANTIN CANANO biv-vel
paharnic, randuit ca bas-conacci, etc. (v. Letopiset). Fica
sa Ecaterina, se mrit cu marele paharnic Toma Bals,
fiul luI Vasile si vr Cu bas-boer Teodor Bals.
sunt mai multI descendenti dinteansa, printre caff : G-.
CANANO , prefect de Constantza, etc....

www.dacoromanica.ro
 - 607 -

CARAMALU
Familie, de mult in tara, dar probabil de origind strina.
In anul 1689, cronicele ne vorbesc pentru prima oar In
Valachia de : DUMITRA8C0 CARAMALE0 vel Postelnic, care
fu trimes cu alti boeri de catre Brancoveanul, la Pasa
turcesc ca sal, pe cand altil mergeall la Poarta. Aceiasi
misiune o avu acest boer la anul 1695, spre a merge la
Poart5., s intervie ca domnul sa nu mearga In persoana
la Cladova. (magazin istoric II, p. 134 318).
Sub domnia luI Mavrocordat W, el primeste de asemenea
maI multe misiuni de incredere, dupa cum se vede in cro-
nicele triI. (magaz. istor. IV, p. 170, 71 etc). El mal fusese
vel portar (1690) (Cron. Radu Popescu). Din urmasif acestuia
descendentI contimporanI.
deriv." : Constantin Ca-
ramanlli, consilier la Curtea de compturI.

CAZIMIR
Familie din Moldove, originard din judetul Sucevef, unde
exist de ma.i multe secole.
In secolul nostru (1800), trdiailfratil: Panait,Petrache si
loan Cazimir. Spatarul PANAIT avu un fig anume Iordache ;
iar PETRACHE CAZIMIR, fost de asemenea spatar, a avut
3 fil : Raducanu, vel postelnic ; Costache Cazimir cami-
nar,
TEODOR CAzimm, fost adjutant domnesc al luI Mihai
Vod5. Sturdza si colonel In armata t1. Insurat Cu Elena
Kogalniceanu, a avut fi pe :
Colonelul EMIL CAZIMIR, senator, n. 1841, fost ad-
jutant regal, demisionat ca L-t. Colonel de Cavalerie (92);
Numismat; decorat cu mal multe ordine strine, etc.
Casatorit cu Maria Liteanu.
Din alte ramure, maI sunt nobilI CAZIMIR i In Basa-
rabia.

www.dacoromanica.ro
 508

CIOGOLEA t
Aceasta farnilie e citat de Cantemir printre cele in-
semnate boeresti ale Moldovei ; aql stins..
IGNAT CIQGOLEA, erea mare prcdlab de Hotin la anul 1622
si 1623.
Boerul PTRASCU CIOGOLEA, Parclab de Hotin, 1630.
Mostenitor al averei ILA Isaac Balica, care n'avea copii. Din
1634, Moise Movild dd un act pentru mosiI LogoftuluI
CiOgolea. (Archiva. de Hasdeil). MIRON CIOGOLEA stolnicul
e citat de letopiset cnd Cu invazia ttarilor din anul 1650
In Moldova : catuncI ail luat pe jupneasa lu Miron Ciogole
Stolnicul, cu o cocoan a lu, care n'a mal esit din robie
In vea
COSTIN CIOGOLEA, vel sptar al Moldovei In acelas an,
fu trimes de Vod. Lupul sol la Hmil Hatmanul Cazacilor,
iar vornicul Ghica la Sultanul. Putin dup. aceia, Ciogolea
joac un insemnat rol in evenimentele ca Gheorghe Stefan,
din care cauzd cum povesteste pe larg Miron Costin, Cio-
golea i fratele s fur omorti din porunca DomnuluI
noaptea de 'naintea jicnitel ce erea in lduntru In curte....
(v. Letop. I. 319-335).
Probabil c adev'eratil urmasl al acesteI familil, ail pierit
ceI din urmd In veacul trecut.

CIOROGARLEANU t
Veche familie de boeri din Valachia (Ilfov), earl po-
sedail mosia Ciorogrla, i carI ast-II probabil e stins.
Pe la anul 1650 tria, dup cum. ne arata documentele,
PETRU BIV-VEL CLUCER ot Ciorogarla, care avea de sotie
pe Ancuta, sora lui Dumitrasco Spineanu.
Cronicarul Radu Greceanu, In domnia lu Branco-
-wean-1i, vorbeste de 2 boerI din acest neam :

www.dacoromanica.ro
 509

CONSTANTIN CLUCERUL CIOROGARLEANU, la anul 1689, a

fost trimes de domn Impreund Cu Mihalcea Setrarul, la
Hanul Selim GereI In Buceak, ca solI. In anul urm'tor
(1690), MATE C/OROGARLEANUL, vel sluger : gerea de domn
trimes sd se afle cu o seamd de oarnenI angd Seraskerul
angd Tukeli, si care seria la Domnul de venirea ostilor
ca sunt (rnagaz. ist. t. II, 155).

COJESCU
La 1662, In Valachia, e citat in hrisoave : BARCA cdpi-
tanul ot CojestI. Acesta avu de fill* pe VANA. CAPITANUL,
apoI paharnicul din Cojestl 1670, 1677, care avea de sotie
pe jupneasa Vlddaia, 1691. Fiul luI Pand erea BARCA
COJESCUL, biv-vel logoft la anul 1691, care nu avu de cdt
dou fete : una N.... sotia vel vorniculuI Stefan Vdcrescu
(1743), cea altd PA.uNA a luI Radu Topoloveanu biv-logoft
de visterie (1743), cu care avu un Ira Constantin Topolo-
veanu (1750).
Prin aceste 2 fete, probabil s'a stins aceastd ramurd, de
si a rmas poate descendentI din alte branse, pand in
secolul nostru.

COLCEAG
Boeff purtdnd numele acesteI familiI, Ii intalnim In tara
din secolul trecut. = Familia trebue sd fie de original td-
tdreascd, dupd cum o aratd numele
E o mare probabilitate, ca eI sa descindd din acel COL-
CEAG BEY, care la 1740 fu trimes de Turd. in Moldova sd
restaureze puternica cetate Hotin din Basarabia, i sd o
ocupe. (V. Fotino, III. 102, si letopiset).
DUMITRACHE COLCEAG, vel stolnic, este amintit inteun

www.dacoromanica.ro
 510

act al divanuluI domnesc din Iulie 1781. (V. Ureche Ist. 1. 103)
CHIRrrA. al lu Colceag, la 1783 e ispravnic de Slobozia.
MATEi COLCEAG, cumnatul lu Filip Lens ;dup. 1800.
Acesta avea ultimele case de pe podul MogosoeI, de unde
incepea bariera orasului, la streaj. (Papazol, 1st. Bucur. p. 91)
Majorul Papazoglu ne spune ca : Spatarul Cantacuzino la
1715, a clddit spitalul, turnul si biserica, totusi fiind-c a-
cel spatios tarm a fost cumprat de la VoRmcuL COLCEAG,
orsenii pand azI II pstreaz numirea de Coltea2.. (p. 21)
Un vornic Colceag a trebuit deci s existe Inca pe la
17'00 ; ins cu putinele date de carI dispunem, nu putem
stabili nid-o legatura intre acestia.

COLFESCU
Aceasta familie erea Infloritoare, avnd si o mare avere
In secolul trecut ; ins pe urma decaznd, nu stim daca
astazi nu e stins.
Un boer COLFESCU, dupd 1700, e cunoscut prin insarci-
narea ce avu de la Voda Mavrocordat, de a conduce pe
fostul Mitropolit al trei Antim, osandit perpetuu sa stea
la Monastirea de la muntele Sinai. Trecand dui Dulcia, ce
.curge langa Adrianopol, Antim fu aruncat in ap. Papazol
zice : Colfestii. Aceast familie este acea ce fu bleste-
mat de Mitropolitul Antim cnd 11 sugruma in luntre si'l
ineca Colfescu in Dundre (?), fiind ornduit de Voda a'l
trece Dunrea i a'l ineca la mijlocul ei. (Istoria Bucuresti-
lor, p. 14).
IORDACHE COLFESCU, e biv-vel serdar pe lnga divan la
anul 1777.
Cam de pe atuncI, si inceputul actualulul secol, Colfestii
aveati loe de casa si case marl' boeresef, pe podul Mo-
gosoaei, pe locul unde azI este palatul regal.

www.dacoromanica.ro
 511

COSLOGEANU f
De i aceastA familie nu coprinde de cat patru generatiuni,
autorul ei fiind un grec stabilit In tar,, totu1 trebue mentio-
nat pentru inrudirea avut cu patru marl familii ale -kb-el.
(intre 1700-50).
HRYSA.NT CkmAaAsuL, grec originar din Hios, venind in tar
se stabili i lu, numele de COSLOGEANU, dupe satul Cosleg. El
se insurA cu fata sptarului Mihai Cantacuzino, care muri la
1716, a-valid de lid
Pe TOMA. COSLOGEANU, care la randul sea' e tatl a dol. copiT:
Maria, care tinea pe Logoftul C. Brancoveanu; i un al doilea
TOMA. Coslognul, insurat Cu Balaa Zdtreanca, vduva ma-
relui Vornic Barbu Otetelianu. Fiul acestuf Toma : N...., se
insurA cu fata marelui Logofet Serban Greceanu. Mai in urm
el fugi la Tarigrad, unde s'a turcit fiind fcut zaim sub nu-
mele de MERMED Boiarzade. Muri la Constantinopol, nelsand
nic un copil. (V. Bolliac, Buciumul. Geneal Cantacuz.)

COTESCU
Boerul STANCIU COTESCU, la inceputul secoluluf XVII, a avut
fice pe Stanca i Neaca, cate i trel amintitI intr'un hrisov
de moie din anul 1618. Mai tarzig: VLMCU CAPITANUL din
Coteti, a avut fit% pe IENACRE Vlaicului cap. (citat la
anul 1734).
Familia avea propriettl. in Putna i R.-Srat (Valahia).
Actuall: CONSTANTIN COTESCD f. senator, avnd fif pe : DUMITRU)
colonel; .STEFAN, f. capitan; VIRGIL, t in resbo'f; ALEXANDRU
inginer, i CONSTANTIN.

DRGUTES CU
Nu stim dac mal sunt descendentI directi din aceastd
familie, care apare cu importanta in sec. XVII In Moldova.
Miron Costin citeazd, ca ocazia mortei Pr. Stefnit Lupu,

www.dacoromanica.ro
 512

pe DUMITRASCU DRA.GUTESCU din Suceava, care muri la

1661, de o boalh ce i zic doftoriI Maligna, de care ail
murit i Dr'gutescul de la Suceav, om cunoscut si ales
la toat curtea... (Let. I, 372).ILIE DRkGuTEscuL SPATARUL
1680, fusese armas si Serdar, i erea tovards credincios al
lu Vodd Petriceicu (1684). (Letop. Nic. 11,23,224).
Biv-medelnicer PRODAN DRAGUTESCU, erea Phrcalab al
cetteI Hotin, la 1680. Ana, fica lu Ionascu Bals, tin ea
pe un boer DrAgutescu (lije).
LUPUL DRGUTESCU, la 1728: fecior de boer pmntean ,
erea partizanul lu Racovith contra luI Grigore Ghica, pur-
tndu-se cu mare curaj. Fu prins insh cu Hatmanul, de
Ghica: si in judecata a tot divanul spAnzurat. (Cronica
Amiras. Let. III, 168).
Jupaneasa SAFTA Drgutsca, fata lu G. Septilicf, e ci-
tat inteun act al el' din 1743. (Academia).
Gdsim i Valachia, un DRkGuTEscu ca vel CkPITAN sub
Serban Voev., si din care ail remas poate urmasi.

DOICESCU
Proprietatea veche a acestei familil, este Doicestif din
judetul Ialomita, inch' din al XVI secol ; la origind erea
inrudit cu Brbdtestii. Duph documentele satulul VA-
lenl, gsim unnAtoarea filiatiune a lor : DANCIU CLUCERUL
Doicescul, batfhn la anul 1647, avea doI fil, amintiti in
acelas an : UDREA slugerul, i COLTEA CLUCERUL DOICES-
CUL, deSpre care cronica anonimg. a th'rei ne spune la a-
nul 1659 sub domnia lui Mihnea Vodd, Ca' fusese trimes
de Domn impreun Cu Nicola Sofialhul, in ambasadd la
Vizirul, spre a obtine uciderea lu Constantin postelnicul.
Cu chti-va ani inainte, la 1655, fratele :

UDREA slujiarul DOICESCUL fusese ucis de seimenil resculati

In potriva lui Constantin Basarab si a boerilor sel, atunci

www.dacoromanica.ro
 818

cand mal perir altl 13 boeri mari al tdriT, intre carl Giorma
Banul (*), Brncoveanul, Preda Beca, Papa Greceanul, ete.
(cron. an. in magaz. istor. IV 338,350).
Coltea Doicescul a avut doi fif : DANCIU i RAM' SPA-
TARUL DOICESCU, care traa sub Braficoveanu, 1691.
In decursul secolului trecut, unii din urmasiI acestui nearrl
ati deczut, pierznd din averile ce posedati, i chiar azI
sunt mosn eniI DoicestI.

DUCA
Familie din Moldo va, al creI strmosI aj fost: GEORGE
DUCA, Domnul Moldovei i Valahiei 1666-84; si apoi CON-
STANTIN V.V. al Mol d o V eI, _1691-96.
In miscarea de la 1821, e cunoscut POSTELNICUL PETRAKI
Duca, de care aminteste i Beldiman in Tragodia. Ge-
neralul ION DUCA, insurat cu o Duca, a avut 2 fif (actuall)
GEORGE DUCA t 1899, cdsdt. ca Lucia Ghika, fost Direc-
tor al cilor ferate; avnd fil pe: Ion si Grigore.
loAN DUCA, rriembru la cassatie, cAs. cu o Sturdza, avend
3 fi.

DRUGANESCU
Din POSTELNICUL DRAGAN, care tria pe la anul 1523,
se coboar5 aceasa veche familie boereasch. din Valachia.
Vom noa numai foarte putine detalii ce am putut culege
asupra eI.
Ast-fel, SCARLAT DRUGANESCU erea vel stolnic la 1783;
iar la 1788 stolnicul Drugdnescu e numit boer ispravnic
al Judetulul Arges, fiind biv-vel serdar, cu Ion Glogoveanul.

(*) Din vechia familie stinsa a ALEXIENILOR, tOt din Ialomita.

www.dacoromanica.ro
 514

Done' surorI Druganescu, tinura la inceputul acestuI se-

col, una pe boerul Dedulescu, cea alta pe Gheorghe Lehliti.
IORDACHE DRUGANESCU, care trai pan la jumatatea se-
coluluI nostru, erea un boer Invtat, stiind maI multe limbl,
maI ales pe cea latind i apoi pe cea greacd i romna,
cum spune Blaremberg. (In aEssai sur les institut de ROUITIO>
pag. 270).
Un Niculescu, insurat cu lata unuI Drugdnescu, avu
pe ClUCerUl CONST. DRUGANESCU (vezI Niculescu).

GANE
Veche familie din Moldova, afldndu-se printe mariI
boerI din secolul XV. La anul 1540 ne spune letopisetul
MoldoveI, (I. 200, Gr. Ureche), c Stefan Vod. Lcustd a
fost ucis noaptea in cetatea SuceveI de boerif nemultu-
miff, intre carI o seama de boeri den curtea luI, anume
ArborestiI.... Cronicarul critica pe omoritoff,
descriind aceasta dramd.
VASILE GANE la 1758, fu insdrcinat de Ion Callimaki Vv.
sd intervie pe Idngd Mitropolitul Jacob sd abdice, lucru ce
reusi; iar Mitropolit fu facut fratele DomnuluI. (Letop.
p. 242). Cu acea ocazie, ca rsplatd, fiul boerului Ganea,
anume STEFAN GANE, 111 fg.CUt COMIS mare.
Astd-z1 este descendent al familiel: NICOLAE GANE, literat
om politic, n. 1835. Fost ministru, Primar al Iasilor,
Prezident al Senatuldi (98). Pentru literaturd a scris ad-
mirabile Novele, caff se pot considera ca cele mal bune
din literatura noastra. (3 vol. 1886, Socec).

GHER GH ELY
Familie din Moldova, de la tinutul DorohoI. Origina din
Fogoras In Ardeal. Inca de la anul 1549, strmosul aces-
tel familiI: GRIGOR, fiul lul Vlad de Zeliste, capdtd diploma

www.dacoromanica.ro
 615

de nobilitate de la Ferdinand. La 1624, un GHERGHELY

sail Grigor, avu din nod diploma confirmatoare de la Ga-
briel Bethlen, Principe Ardealului. (V. Cav. de Puscarin.Fam.
din ardeal). In condica visteriel MoldoveI la 1790, sunt
trecutl mal multi membri al acester familiI. Pe la in-
ceputul secolului, COSTACHE Gherghel paharnic, sub
Vod Calirnaki ; TEFAN cminar, ILIE postelnic MI-
HAIL fiU1 luI Costache, spatar. ApoI IoAtsi Gherghely, mare
comis; de la carl sunt tumasif actuali.

GOLFINEANU
Numele acesteI familii din Oltenia, derivd de la satul
Golfinu din jud. Romanap, proprietate a eI.
-Biserica Madona Duda, catedrala Crajova, a fost fon-
data.' in secolul XVIII de stfmosul acesteI familif : HAGI
GHEORGHE, impreund cu Maria Foteasca, ale cdror testa-
mente, importante prin coprinsul lor, se pdistreazd din
anul 1782. De aceastd bisericd, depind mal multe in-
stitutiunI i ajutoare insemnate.
Hagi Gheorghe Stan si sotia sa Stanca, a avut 3 copiI
Hrisanta, Zamfira i ZAMFIR,. care prin testamentul tatAluf
&el era lsat ctitor i ingrijitor al averei. Aceasta avu
fia pe:
IANCU GOLFINEANU, n. pe la 1800 in Crajova, insurat cu
Elena Cotofeanca (1809-1860), al cdreI mormnt se Ad
la Madona Dudu. El avu 2 fete: Acrivitza Tincd, Elena
Bogonos, i un :

BARBU GOLFINEANU (1841-1888). Csdtorit CU Maria Mar-

ghiloman, a avut 7 copil (actuali):
MIRCEA (Jean de MITTY) n. 1862. Publicist francez cu-
noscut, In Paris. ION Golfineanu n. 1863, oficer de ca-
valerie. CONSTANTIN n. 1866, magistrat la Craiova.
surat cu Maria Poenaru; Ecaterina si Elena.

www.dacoromanica.ro
 - 516 -

HARALAMB
Familie de boerI, insemnatI la Crajova in acest seco],
unde a fost i caimacaml al scaunuluI. -- CONSTANTIN
HARALA/vIB erea Clucer mare 1a 1814; avea domeniI multe
intinse in Oltenia rezidand la Crajova. Fiji s'l a fost:
1. IANCU Haralamb 2. GENERALUL NICOLAE HARALAMB, n.
18..., om politic, fost Locotenent domnesc al fairiI inainte
de venirea Pr. Carol (1866), impreun Cu N. Golescu
L. Catargi.
3. CONSTANTIN HARALAMB t, mare proprietar la Craiova
avnd fi pe: D-r. DEIVIETRU Haralamb. 4. Mihai Haralamb,
la Paris.

HURIT
Veche familie moldavd, disprut de mult. Cel mai
de care se vorbeste, este legendarul HURU CANCELAR, de sub Dra-
go s Vodd (1550), crui se atribuia cronica cunoscut sub numele
sti, sat isvodul sptarului Clanati. Aqi s'a dovedit cal e Q in-
treag falsificare, fa.'cut. de C. Sion la 1830. Aceast cronica
s'a publicat in brosurd de Asachi la 1836, si la 1863 in revista
Romnd.
Cel Huru dovedit prin documente, este ILIE HURU,
MARE COMIS al Moldovei, care titlu 11 purta intre anil 1471-76,
In timpul domnieI lul Stefan cel mare. (Uricar, tm. XVIII, lista
boer).
EFREM HURU3 insemnat in prima juma. a veacului XVI;
poate nepot sa fill al aceluia. Dupa actele divanurilor dom-
nestI, la 1528 (7036) si 1530 erea PArcalab de Neamtz, cu Hris-
tea. De la 1631 pAnd la 1646, e mare Vornic al Moldove1 sub
Pefru Rares. (multe documente)
La anul 1546, gsim pe DANCIUL HURU ca PArcalab de Neam-
fzu, Inalt demnitate ce avnsese Efrem, poate tatal sti.
e citat in documente de sub Ilias Vod, 1548, 1549.
LUPEA HURUL, e ParcAlab al Cetate1 Hotin la anul 1573, in

www.dacoromanica.ro
 517

timpul lui Ion Vod cel cumplit, ginerile s'd, sub a cdrut
domnie se distinse In principalele rsboae a1 acelu domn,
cum se vede in cronici i relatiunl contimporane. Fica sa, erea
a doua sotie a luf Ion Vod.
Un document din 12 Martie 1602 (intro docum. Academie), co-
prinde o vtnzare de mosie ce face ANDRR feciorul luT. Hum.
Un alt HURU in fine, este PRCALAB de Neamtzu la anul 1628
si 1629 (7136).
Aceast mare familie de boerI, pare a se stinge cel mult
pe la mijlocul veacului XVII. (1640-50.)

LERESCU
Dupa traditie, aceast familie erea asezat in tara, ju-
detul Arges, din timpuri foarte vechi. Dup documentele
arhivel. Statuhif, se pot dovedi boer din Leresti la incepu-
tul secolului XVII: PREDA.POSTELNICUL din Lerestl, care
a avut mai multI copi.I. (1620) ; DRAGOMIR postelnic Leres-
cul, 1669, 1677, erea nepot .de frate lui Preda, i poate
din el descinde familia din zilele noastre. Dragomir a
vut flu pe MIRIT.
La 1644, crea amintit un PAavuL, flit al lui TUDORAN
Lerescu. etc.

MIL COVEANU
Boerl vechi din Olt, unde stpaneail mosia Milcovul, im-
preun. Cu Bunestif-de-fier din Arges.
La 1648, tria slujerul IvAN ot Milcov.
In secolul XVII, un boer Milcovean, avu 2 fd : PAPA
Capital-MI, Si PREDA MILCOVEANU vel vistier, si mare cd-
pitan, care crea insurat Cu Stahca fata luI.Pavlache Banul
Clejanul. Preda Milcoveanul fcea parte dint-re boeril", unitf
cu Preda Protoceanul i Stoica paharnicul, Carl se refu-
36

www.dacoromanica.ro
 518

giar in Moldova la Const. Voda Cantemir, mergand apoI

la Poarta sa parasca, pe Brancoveanul. Acesta prinznd
de veste, obtine ca eI s'A fie prini i apoI aduI clegatI
in fiare i In catuI, In multe rinduri judecandu'l. Proro-
ceanul i Stoica fura spanzuratl, iar Preda Milcoveanul fu
trimes la Ocna si mal th-ziil liberat. (Sincai III, 357; eronica
anonima, etc). In anul 1693.
Fiul vistieruluI Preda, erea CONSTANTIN Micolveanu citat la
1702 cu tatal SM.STAN POSTELNICUL MICLOVEANU traia la
an. 1774 impreund cu sutia sa Stanca. Tot pe acel timp
se mai vorbWe de alte rude ale lor.(Doc. Art. St. Mon. Bis-
rita, an. 1770).

NECUL CE
Familia 1nsemnatului cronicar al Moldover: MARELE
VORNIC ION NECULCE (n. la 1670 t 1745). Intre 16964701
erea mare aga i sluger, la 1705 V. S'Atar, apoI Hatman al
Moldovel. La 1710 plec In Rusia la Harcov cu Dem. Can-
temir, locuind mult timp in Polonia. Revenind In tara, trai
retras, iar la 1730, Gr. Ghica 11 numqte vel vornic de tara
de jos ; 11 regasim in divanul luI Mavrocordat (1741) ca biv-
vel vornic. El a scris letopisetul triI Moldovei de la 1662-
1744, i seama de cuvinte, coprinzind evenimente istorice.
t la 1745.
Un singur descendent al adevarateI familil, traWe ast-
qi n. 188...

ODIVOIANU
Familie din Valachia, cunoscuta puOn, dar de veche origina.
Numele deriva de la satul Odyvoi, carI pe timpuri se vede a
fi fost un targ mare.
Pe Oravourm Il gasim cel d'anta' la anul 1661, conducend

www.dacoromanica.ro
 519

oastea liii Grigore Ghika Voevod in ajutorul Turcilor i al

lui Pr. Mihail Appafy, contra luI Ianos Kemeny ce voia s. co-
prind. Ardealul. Letopisetul lu Amiras ne spune : qi i-ail dat
lui Appafy pe Cuciuc Mehmed Paa cu seam. de Turd, i
a poruncit lui Grigore Vod sa trimeat oaste inteajutor.
ati trimes 6ste cu ODIVOIANUL. (Let. Cog, III, 146)
Nu maI Intilnim timp de un secol, niel un urmaq al acestui
viteaz boer. TocmaI dup. 1770, gsim pe sotia lui Jean Lin-
che (t1780): MARIA. HODIVOIANU, mama mareluI vornic Filip
Len. Aceasta probabil a fost ultima descedent a acestei familii.

ODOBESCH
Generalul ODOBESCU, fiind colonel, lmpreuna cu Colonelul
Solomon, a jucat un mare rol in miscarea de la 1848.
(V. Istoria Xenop., Tocileseu). In urmd erea mare spa-tar si
comandant general al ostirilor trif. El a avut 2 fiI: ALEXAN-
DRU ODOBESCU (1831-1895) ilustrul istoric, arheolog i li-
terat roman; si CONSTANTIN ODOBESCU, fost Colonel de Ca-
valerie, prefect, etc. Casatorit cu Ana Florescu, al/hid 3
{II: ION, GRIGORE i RADU.

PISOSKI
Polond de origina, familia aceasta se afla. In Moldova
de pe la 1650. Cantemir o citeaz printre familifie boeresti
din timpul s, cand erea vel pitarul Pisoski. La ince-
putul aceAtuI secol, MIHALACEIX Pisoski erea paharnic
sames de TecucI ; apoI COSTACHE P. stolnic i spatar,
care avu de fii.1 pe NicoLAE, caminar si fost ispravnic de
Dorohoiu. Colonelul PISOSKI fost adjutantul Princi-
peliff Cuza.

www.dacoromanica.ro
 520

RACANU
Cel d'antaid boerI Rscanu, sunt cunoscutI de pe Ia sfir-
Situl secoluluI XVII.La anul 1758, StOlniCtIl CONSTANTIN
RASCANU, impreuna cu altI 11 boerI : Ion Bogdan,
Const. Bals, Manolaki Costake, etc. fura transportatl in Asia
mica* din ordinul luI Ion Vod Calimaki, stand In exil
mal mult timp. (V. Fotino. Ist. Daciei III, 113).
La inceputul actualuluI secol, erea boer Insemnat : IOR-
DACHE RAscANu marele vornic, fost cminar. In 1821 el
merse la Constantinopol cu deputatia de boeri, earl' aduse
domn pe Ionita Sturdza, pand atuncI boer Logoft. Caldtoria
boerilor moldovenI i mUntenl, e descrisd Intr'un jurnal
special. (v. letop. Cogalnic. III, 425). Vornicul Rascanu, pore-
clit Bisoca, e iscalit la 1824 trite suplica a boerilor
teriI catre divan. (v. Iorga. Fragm. II). El, In afara de o fat
maritata cu Lascarache Costake, a avut 2 fiI: ALECU RAs-
CANU, spatar la 1822, ispravnic de Vasluit, i ToDERITA
Rascan, fast vornic de aprozi. UrmasiI lor sunt repre-
zentantiI actual! aI familieT, Intre caff: PETRU RA.SCANU,
profesor de istorie la Universitatea din IasI.

RATESCU
BoeriI din Rdtesti (Arges), sunt cunoscutI Inca din se-
cola XVI.La anul 1585, trdia VINTILA PAHARNW ot R-
testIj iar la 1595 Stanci ot RatestI.
' In timpul luI Mate! Basarab, trdia IvAsco VL VORNIC
din Raitesti, martor In diverse a.cte; In 1646 Detemb. Tot
pe atuncl tria jupnita STANCA ot RatestI, poate sotia
sa (?). Un STEFAN, frate cu Chiric ot Ratesti, e citat ca
WM:AU la anul 1671. In acelas act mal sunt doveditI
catl-va boerI-logofeti din Ratestl. (Arh. St. B. Initrop.).
Un FIERA VATAF RATESCU traia la 1687, si zidi un schit

www.dacoromanica.ro
 521

In vel-Ocn (Ocna-mare) cu sotia sa Constantina, care apoi

se calugri.E1 a murit fr urm2.0. Fratele sai era LUCA,
vistier, dup cum se constata prin documente.
In secolul trecut, STEFAN MIHAI RA.TESCU avea fif pe
SERBANIcA Rtescu postelnic, la anul 1776.

RAZU
In Moldova, aceast insemnat si mare lamilie, greceasc
de origin., erea stabilit inainte de 1700. Hatmanul COS-
TACHE RAZU, erea la 1728 mare stolnic In divanul luI Gri-
gore Ghica Vodd. In domnia 1111 Mate): Ghica, la constitui-
rea divanului acestuia In 1753, 11 gsim ca vel Hat-
man al Moldovei, (v. letop. Cap. III, p. 159,227) in care cali-
tate fiind, letopisetul 11 mentioneaz adese orI. Fusese
caimacam al triI. VASILE RAZU, erea prclab de Suceava
la anul 1756 si 1762, cu titlul de marele Hatman, iar
la inceputul sec. acfual, un alt VASILE RAZU, probabil
fiul s, erea mare vornic (in 1817).
In atar de cei din tara, mai sunt deseen dentl si no-
biliI Razu din Basarabia, cu drepturI recunoscute.

ROMANES CU
Un document din anul 1647, vorbeste de o cumprare
fcut de MIHALCEA -6.111 111i. OPREA ROMANESCUL din Targu-
jiil. (cit. tefulescu, T.-Jit p. 69) Familia e originar veche din
Oltenia, In cele din urmd fiind stabilia in jud. Dolj. In
lista boerilor cu contributiuni gratuite cdtre administratia
austriaca a Olt. din 1719, sunt trecutl cinci membriI af a-
cesteI familii, In judetu Vlcea (cl. II). Hurmuzache. Doc.
tom. VI). Ast.-41, descendent: NICOLAE ROMANESCU f. de-
putat si primar de Craiova, cdstorit cu Lucia Fdlcoyanu.

www.dacoromanica.ro
 522

RUCAREANU
Familie stabilita in Campulung, din secolul trecut, cand
sunt nti cunoscuti.GEORGE RUCAREANU, la 1787 erea
oranduit (luna Aug.) de Moruzi, nazir pe ambele plaiurI
din jud. Muscel, avnd titlul de biv-treti logore. (v. Ure-
che. Ist. R. t. I, p. 29).
NICOLAE RUCAREANU biv-treilea logoft,erea in 13 Ian.
1803, epistatul (magistrat) orasulu Campulung. Acolo locu-
esc i urmasiI de ad1 al familie.

SAFTOIU
Strmoul acestel familii din Gorj, era pe la anul 1600,
vel ARMAUL PiiRVU Viezureanu Saftoiu.In secolul trecut
trdia GEORGE SAFTOI, filil DANCIULUI Sftoiul din Drb..-
goiani. El vinde Dragoianii la 1763, impruna cu fiiI se
MIHAI si GEORGE.
Inainte de 1850, SERDARUL G. SAFToiti a avut fill pe
GRIGORE SAFTOIO (actual), etc.

SAMBOTEANU
Familie originara din Gorj ; inrudita in secolul nostru
cu OtetelieniI. ION (Ian ache) SAMBOTEANU biv-vel me-
delnicer (1810), e zugravit ca ctitor in biserica St. Nicolae
din Targu anul 1812, el erea ispravnic al judetulut
Slugerul ION SAMBOTEANU, primete la 1844 pe Pr. G. Bi-
bescu care vizita orasul, impreun cu C. Otetelianu
G. Magheru. Stint maI multi aetuall.

www.dacoromanica.ro
 5'23

SCORTESCU
Originan l de la ScortqtI, in Moldova, membril acesteI
familiI sunt cunoscup antal prin : DUMITRABCO SCORTESCUL,
la anul 1753 (Zapis). ApoI TOADER SILION SCORTESCUL, in-
tr'un act din 1762; in urmd erea cpitan. In 1784, MIHALA-
CHE Scortescu erea logofa de vistierie. Fiul lui Toader
erea SERDARUL ANASTASE Scortescul, apoI cminar, care
In 1802 avea o pricind de moie Cu Banul lordache Milo.
(v Uricar Codr., 17, 218, 76, etc). ILINCA, sora lui CONSTANTIN
SCOrteSCU, are in 1807, proces pentru o cas in Ia0.
(Uric. idem.)
Hatmanul ALECU SCORTESCU, fiU1 aminarulul Nestor,
erea insurat (1814), Cu Profira fica vorniculuI Const. As-
lan, de la care derivA decendentiI actuall.

SEU.LESCU
Familie hoereasca din Oltenia (judetul. Gorj). Intr'o scri-
soare a boerilor OltenI cAtre princ. Eugen de Savoia, re-
lativ la afacerile banatuluI, datat. din 1719, sunt subscrisI :
NEGOITA i MIHAI SAULESOUL. In listele de boerI ale
administratiunei imperiale Austr., din acela an, intalnim
pe : RADUL, BARBUL, Negoit i DRAGHICI SkULESCUL, CU
fiU1 sal Mihai. (v. Hurmuzache., Documente tom. VI)...
La 1779, IoNITA. SAuLEscu erea polcovnic de Gorj, pen-
tru paza de hop, avand titlul de postelnic.
Din descendentif de astd-ii ai adevrateI familii cu
acest nume, mai sunt in Oltenia....

STEFANESCU
SAFTA KRETZULEASCA (t 1855), fica marelui Clucer Ior-
dache Kretzulescu si al ficel luI Florescu (v. Kretzulescu),
a fost cdstorit CU marele Clucer DUMITRIE STEFANESCU.

www.dacoromanica.ro
 524

Din aceast cstorie nscut 1 fiti i 3 fete : Elena

sotia paharniculuI Orscu ; Ana sotia cavalerului Ernest
de Sallmn, colonel rus ; Rallu sotia majoruluI Alex. de
Motileff;
SERDARUL CONSTANTIN STEFANESCU (1804-1869), fost ef
al arhivelor Statulul. Insurat Cu Maria Mer*nu, avAnd
urmatoriI fiI :
Locot. COIODel ALEXANDRU TEF. KRETZULESCU, csto-
rit cu Maria Ianculescu. Are 4 ELI Alexandru Kretzulescu,
Constantin, Dimitrie i Aureliil, Elena Michilescu.
Cpitanul ION tefnescu ; cpitanul GEORGE ternescu
(avand 3 I'll), i apitan IOSIF ternescu.

SOCOTEANU t
Familie olteneasc de origin foarte veche, i care avea
stdpanirT in judetul Gorj. In secolul trecut, s'a inrudit Cu
GreceniI, prin fica. slugerulul Std. Greceanu, jupAneasa
STANCA Socoteanca (foae de zestre din 1784). Cdmina-
rul CONSTANTIN SOCOTEANU, erea la anul 1808 ispravnic
de sud. Gorj.

TOPLICEANU
Str6.mo0I acestel familiI ereati din Ardeal : Un docu-
ment spune cA stpneail i in secolul din urm clealul
Toplicenii Ardeal. Se zice c el se trgeau din-
tr'un Knz TOPLICt, venit in tar Cu Brancovenif In al
XVI secol, i de la care deriv. numele neamului.
Aceast famine, ce avea -i-mportant In tar, astd-if e
stins5..
Mamie Stolnic, Pan NEAGOE TOPLICEANUL, ma)" apol MARE
oLucER (1714, 1716, etc), erea boer Insemnat In sfaturile
domneqt1 ale luI Const. BrAncoveanu i Mavrocordat, in

www.dacoromanica.ro
 525

ale cdror hrisoave 11 gsim adesea. El a fost i postelnic,

dup cum se vede dintr'o carte de judecatd din 1759
(in posesia d. Gr.P. Olanescu), unde mal sunt doveditl, sotia sa
DESPINA Clucereasa, precum i fr4til GRIGORE
MIHAIL, al cdruI fiti erea CLUCERUL I\hcoLiaTA Topliceanul,
1783. Un alt act particular din 1759, 10 Iulie, foae de
zestre a Saftei Oldneasca, citeaz pe marele PITAR MIHAIL
TOPLICEANU (cel de mai sus), Cu fiul s'a\ TOMA medelni-
cerul si Cu fica SAFTA, sotia lui Constantin Oldnescu.
EI posedail mosii intinse In judetele Putna si Ramnicu
Srat.
In timpul ciumel de sub Caragea, din anul 1815, cami-
narul TOPLICEANU erea prezidentul consiliuluI de hygieng,
Impreund Cu serdarul Mitescu i slugerul ChirculeScu.
(v. Papazol; Istor. Bucur. pag. 133)

URSACHE
Familie adi stins, din care s'a ilustrat:
URSACRI, MARELE VISTIER al MoldoveI, des mentionat in le-f
topiset. A fost cununat de Ilia Vocla Alexandru (la 1665),
Duca Vodli, in 1672 fu mazilit, fiind-c boerif se plinseser
de el la Sultanul mal Cu de adinsul Ursachi cel baran.
Pare ca Duca se re'sbuna, de are- ce in a treia domnie a
luI, la 1680: ePre Ursache, ce a fost vistiernic mare, ce
fost vestit de bogat in banI, la top" in toate trile, rail des-
bracat i legat la stalp la ger fiind iarn ... i inindu'l
un an in temnit, luat 250 pungl cu banl...(Nic.Costinlet.
11,22). Putin dup acea fu omorit.
DUMITRACU URSACHI incearca s fuga la 1691 in ultimul an
al domnieI lui Cantemir, impreuna su Vasile Sptarul Cantacu-
zinc, fratele acestuia The, i ceI treI fii al logoftului Miron
Costin. Pura irisa prinI din porunca domneasa., i scapar
de moarte prin incetarea din viata a lui Cantemir, tocmai cind
mergeati spre Ia1.(Let.11,143.)
La 1701, domnind Constantin Duca, ail emigrat in Ungaria

www.dacoromanica.ro
 526

din indemnul lui Iordache Rosetti: lije Cantacuzino, i Ba4

i Ursachi, i Ion Sturza i alOI.. (id. II, pag. 171).
Fata b.trinulul VistieruluI Ursachi (sora 'uf Dumitr4cu
a tinut pe vel Vornicul Ion Bal, 1673.
In actul de desrobire al vecinilor, din anul 1749, printre alta"
gsim URSACHI CAPITAN i GIRGORA URSACHI, prin cari
se stinge acest neam.

TUFEANU
Familie inrudit cu StirbeiI, din care pare a fi o ra-
mura.
In secolul trecut, in Valachia : TUDORACHE TUFEANU fu
numit Vel paharnic de catre Nicolae Mavrogheni Voda, la
anul 1788. El avea locuinte in Bucurestr, rmase urmasilor
sl. Un TUFEANU crea biv-ceaus de aprozI la 1804 (8 April).

VULTURES CU
Pe RADU POSTELNICUL ot VulturestI, 11 aflarn la anul
1648 inteun inscris al Banului Radu Buzescu isclit printre
martori. (Odobescu, Antiq. Jud. Romanat. p. 107) Familia e origi-
nara de prin partile Olteniel, avind mosie in VulturestI.
Un RApu Vulturescul postelnic, traia pe timpul luI Eran-
coveanu, (1713). Serdar CONSTANTIN Vulturescu, joaca rol
In miscarea de la 1821, insotind pe Tudor Vladimirescu.
Micu Vulturescu, fost ispravnic la RomanatI, s'a resculat
cu St. Locusteanul contra Grecilor, si a fost surghunit la
Tismana. El avu si un frate Alexandru.
BARBU Vulturescu, avu fiti pe: GRIGORE Vulturescu, avo-
cat Casator. cu Maria Sldvescu, avincl- fiI pe:. ION Vultu-
rescu, Nicolae i Grigore, si, 3 fice.

www.dacoromanica.ro
 - 527 -

Alte famili boeresti mai sunt:

Bagdat, din jud. Buzai. La 1711, Dumitrascu cApitan
Bagdat.Barozzi, venit intl in Moldova in act. secol.
ilustrd i anticA familie italiand : Barozzi de Santorin.
Baseoveanu, in Valachia sec. ac.Braboveanu din 01-
tenia, dup vechea mosie Brabova. : majorul Brabo-
veanu, din cavalerie. Busuioe, la Moldova, din m. Vor-
nicul Bucioc, 1600.
CorlAtescu, din Valachia, sec. XVIII. Holban, din
Moldova de sus, Botosani.
Istrate, boer din Moldova sec. XVIII. Iamandi, din
timpul lui Nicolae Mavrocordat, in Moldova. liarstea din
Bucovina, unde a titluri imperiale. In Moldova din vcul
XVII.
Mortzun, din Moldova, la Bch'il 1780.Negurk in Mol-
dova. Pacleanu, de la Paclele din Buz'il.
Siblnu, de la Sihlele, Ramnic Sdrat. Tigveanu, din
Arges. Voinescu, in Buz6.1.
Vidraeu, din Putna i TecucI, Moldova.

www.dacoromanica.ro
FAMILII DE ORIGINA STREINA
-----
NOTA. Sunt coprinse
familiile de noblet pha-
nariota si de alta origina,
stabilite in tara dupa, 1700.

www.dacoromanica.ro
 BELLI 0
(VALACIDA)

Familie originara din Macedonia, al carui nume deriva de

la orasul 116XXct din Macedonia. In romaneste se scrie :
Belu".
GEORGE BELLIO care traia in Macedonia pe la inceputul
secolului XVIII, a avut 2 baeff si o fatk anume :
ION Bellio, Ora copii. DuraTRuf insurat Cu Despa,
avnd o fata si 3 beti : Gheorghe, Sjefan i Costache.
COSTA= BELLI, care veni eel d'antaiii in tara, fiul lui
Dumitru, equ putin timp si se duse apoi la Viena unde
a murit neinsurat, lasand o mare avere copiilor frateluT
Stefan, precum i mal multe legate in Viena. Pentru ser-
viciile sale Austrid, el fu creat baron al Imp. in 1817, de
care Francisc I. Fratele sai
I'EFAN BELLU, era in tara, la inceputul secoluldf. Se insura
la Crajova cu Elena Blcescu i avu 9 copil, din cari. 5
fete : Maria,- Marghioala maritata cu Drugnescu, Catinca
Cu Dinu 015.nescu, Luxandra, Zoita, Elena cu Paduroiii ;
iar Meg. pe : COSTACHE BELLU fost mare loge& si sub
Bibescu Voda, insurat cu Elena Mavrocordat, cu care avu
-un fia Ion ; DUMITRU, f. mare logoft i deputat sub
Vod Bibescu. Ca recompensd, i se renoi titlul de baron
de Austria, in 1856. In fine al 3-lea fi al lui Stefan :
ALEXANDRU BELLIO, casatorit cu Irina fica lui Barbu
Banul Vcrescu si a Zinkei Paleologu. Avu de copil pe
Stefan, Barbu, Gheorghe i Costake. Fusese mare logoft
ca i fratif s
Dintre copii lui Gheorghe i Costake murira. la Paris.
descendentl ;

www.dacoromanica.ro
 - 632 -
STEFAN BELLIO (n. 18...) din Ca'sdtoria sa cu Elisa Stirbey,
fica lui Pr. Barbu Stirbey, are de fifl pe ALEXANDRU, insurat
Cu Al. Alexandrescu (135.efi : Alecu, Stefan, Gheorgbe, Cons-
tantin si Radu; si 2 fete) ; iar fic5. pe Irina, mdritat Cu
Iancu Cmpineanu (f).
BARBU BELLI, ultimul fit' al id]: Alexandru, n. 1825 Bu-
curesfi, deputat in 1858 si ministru de instructie ijustiie,
cu vrul sal Barbu Catargiii (in 1862 - 3). La 1866 i se
ntri titlul de baron al Austriei. Fiul sal este BARBU
Bellio.

www.dacoromanica.ro
 BL AREMBER G (de)
(VALACMA)

Familie de origina flamanda, stabilita In Valachia la 1828.

Leagnul familiel este din Lierre, In Trile-de-Jos, mal
spre sud de Anvers. N'avem date certe despre trunchiul
si origina el. Se stie insa c, dup propagarea ideilor re-
formei, aceasta familie adopta protestantismul. Acesta facu,
ca in anul 1570, Ducele de Alba, vice-regele lui Filip
ordora de se maceldrira top membri acestei familil, din
care nu scdpara de cat doI, prin carI descind actualii. Ra-
mura principala a familiei exista Inca' in Belgia i Olanda,
sub numele de tvon Blaremberghe.
In bisekica din Bailleul (Belgia), sunt InmormantatI mal
multi membril aI acestel familiI. In ultimele dou secole,
Blaremberghii distins catl-va, ca pictorl-miniaturisti
celebri.
In Versailles, se aft* multe miniaturf de ale celebruluT
pictor VON BLAREMBERGHE, cpictor incomparabil al celor
ca desavarsire micl. El probabil e frate- cu Paul de Bla-
remberg, ai cru-I fil se refugiara in Rusia; si in acelas
timp trunchiul familieI rmasa In Belgia i Franta
PAUL MORET DE BLAREMBERG, n. 1725 la Paris, frate cu
preced., si de asemenea pictor de merit, ca tatal, fratele
nep.otul sil. Din deosebite ImprejurarI el prdsi Franta,
stabilindu-se In Elvetia, unde avu 3 copii:
Maria (1779 - 1819) maritata In Rusia;JEAN FRANCISC n.
1774 In Lausanne, t Rusia. Fiul acestuia erea JEAN Moret
de Blaremberg, general-locotenent al StatuluI-Major rus,

37

www.dacoromanica.ro
 - 534 -
al aruI copiI aii rmas in Rusia ; In fine fiul cel mic
al luI Paul Blaremberg, este
-JEAN MORET DE BLAREMBERG, (n. 1772 - 1831). Casatorit
la Moscova cu D-oara de Courtener ; stabilit la Odessa.
Inainte de revolutia franceza. fusese In serviciul Olandel,
unde luptd cu distinctie ca oficer, la alai-area cefatei
Zutphen ; dar fu dus ca prisonier In Franta. Fugind de
ororile revolutiunei, Impreuna cu Ducele de Riche4u,
de Langeron, etc. se stabili In Rusia, unde fu primit In
armatd ca major ; fu apof inspector al vamilor noueI Rusii,
consilier de Stat. Se distinse ca arheolog, fa' cnd sapaturi
In Crimea, infiintand muz6u1 din Odessa, 0 publicand
importante uvragii. Murind, 15.s5. 7 copiI, carI se re's-
pandir5. In Rusia, Franta i Romania.
Colonelul VLADIMIR DE BLAREMBERG, fiul Sti, veni In
Valachia la 1828, unde se 0 stabili, cagtorindu-se cu
Pulcheria Ghika, sora Princip. Alexandru. Ca oficer rus
lua parte Intre trupele venite in tara contra Turcilor, pand
la pacea de la Adrianopol. ApoI fu primit colonel In armata
romaneasca cu Gramont, etc. In urma a fost pe rind, direc-
torul serviciuluI de inginerie, apoI vornic al inchisorilor
Logoft al credintei. N. In 1811, muri Inca tin& la 1846.
El publica in 1842 un Anuar Oficial al Orb:, de o deosebita
importantd. Fii sl sunt :
NICOLAE BLAREMBERG (1837 - 1896), OITI politic in-
semnat, f ministru, etc. Magistrat, demisioneaza la 1864
din procuror la Curte. Membru In Constituantal, sprijini
dinastia strina. In 1851 e ministru In dabinetul gen. Flo-
rescu ; i apoI Prim-Efor al spitalelor civile. El a fondat
maI multe (pare 0 a scris importanta lucrare : cEssai sur
les Institutions et lois de la Roumanie, in care arata bune
cuno0inte despre organisatia veche a triI, i e singura
lucrare serioasa in genul el% CopiI : IOAN i Maria.
ALEXANDRIJ Blaremb erg, cel mal mic, fost capitan de
cavalerie, f 189.
CONSTANTIN BLAREMBERG, colonel (1838 - 1886). Fost
In armata rusa, apoi capitan in cea romana i adjutant

www.dacoromanica.ro
 535

domnesc al luT Cuza (1863). Prefect de politic 73 - 75 In

rsboiul cu TurciI, e colonel si adjutant al PrincipeluI Carol.
Cdsatorit cu Maria Raileanu, avu 2 fice si un at :
Irina Edgar Mavrocordat, Maria N. Filipescu, Vladimir t.

www.dacoromanica.ro
 FILITTI
(VALACRIA)

Familie din Byzant, care dup caderea Constantinopla

se strmut. pe coastele Adriatica ; numele pe grece0e
este: (cptkins) La 1124, Mihail Philis (cpairlq) era sacer-
dos al lul Ion Comnnul. Pachymer (Cart. U i V; de Andro-
nico & Michaele Paleologo), vorbe0e la anul 1250 de marele
Domestic ALEXIE Pmus, comes palatii, care se aliase
Cu imperatoriI PaleologI, 0 al caruI tata. TEODOR, fusese
orbit de Impratul Lascaris.Poetul MANUEL Philis, muri
la 1340.
Impratul Ion Cantacuzino, citeaz in scrierile sale, pe:
IOAN PHIL'S Claro genere prognatorum, la anul 1370.La
caderea Constantinopolel traia Eumolp Philis, scriitor dis-
tins (V. Labbens, Bibliotheca).Printre 15 clanurl principale
din insula Zante, proveditorele Badoeri In raportul sal
catre republica Venetia, la anul 1527, enumera pe Cara-
cassi, Draco 0 FILITIS (V. Docum. grec. Satha, si scrisoarea lui Do-
sithel cAtre Sebastiani, public. de N. D. Popescu).
HRIZA FU.,ITIS a luat parte la lupta de la Leva (1664),
impreund cu G-rigore Ghica I. 0 spada de argint pastrat
din mo0 in familie, poarta data acela lupte. Fiul sal
HRIZA Philitis, se nascu pe la 1686 in Ianina. Acesta ducan-
du-se la Petru cel mare, deveni consilierul sal. ApoI el
a fost unul din din negociatoril pace de la 1711 (Falksen).
Fu ucis de Tura la 1748, 0 erea duhovnicul Caterinel I
(1725-27). Pe zidul biserica din Ianina, este reprezintat in
costumul boerilor ru0 din veacul XVII. (la Russie rligieuse)

www.dacoromanica.ro
 537

hist. & politique). Din castoria sa o Curti, dintr'o veche

familie italian, avu 2
DOSITHEIC fost Episcop al Buzulul 1787-93, MITROPO-
LITUL Ungro-Vlahiel. 1783-1809. La 1802-1806 Caimacam
al tarlf ; fu izgonit de Turd fiind partizan al politicei ger-
mane cuYpsilante.Ingropat la Brasov langd marele Ban Bran-
coveanu ; lasa o parte din averea sa pentru burse i pentru
scoala greceasc din Brasov. Fusese confesorul Caterinei H,
si protectorul celebrului Ilarion. (V. Aricescu) La 1802 provo-
case destituirea lul Sutzu. Fratele sat* e trunchiul aceste
familiI:
Marele CLUCER CONSTANTIN, venit in tail odata cu tr3.1-
pele Caterinei II, la anul 1769. Fil se' a fost:
CONSTANTIN, Episcop Buzulu. la 1793; caimacan al
triI la 1802. A fondat Impreuna cu alti1 spitalul Filantropia,
si a colaborat la codul Carajea. Prim Efor al scoalelor in
1814. Prigonit de Sutzu, fugi in 1818 la Mehadia, unde
zidi o biserica, apoI la Kiev, unde primi o pensie de la
Impratul Alexandru.,...ruurmuzache, X i supl. 1). Avea casele
lnga biserica Sf. Dumitru, cea reparata de dansul.
Marele Clucer SILVESTRU FILITTI, cavaler i Proto
medic, se casatori cu Smaranda, ultima din neamul Ma-
nestilor, i avu 3 fil :Dumnau Filitti-Mnescu mare vornic
Maior, Irina a DoctoruluI Caracas, si marele Stolnic
CoNsTANTIN F., vduve caruia obsteasca adunare din 1832
svot o pensiune (V. Manescu).
Marele SERDAR TAMANDI, la Buz'ri, casatorit Cu ffica
unui boer Buzoian, a zidit o scoal. in Ianina. Cel dol
al se a fost :
TOMA mare comis i caminar, ispravnic de Prahova,
insurat Cu fata marelul: Spatar Vlahutzi si a sotie sal n.
Sutzu, nepoata luI Ion Carag, de la care avu o fica, sotia
boerulul Corltescu.
Marele SERDAR HRISTODOR, insurat cu Zoe Painataky,
avand patru copiI: CONSTANTIN FILITTI, cavaler, colonel
adjutant al luI Vod. Cuza, pe care'l insoti la Constanti-
nopol, si al RegeluI Carol, f. prefect, senator, comandant

www.dacoromanica.ro
 538

-de brigad. etc. Castorit cu Elena fica Paharnicului Barbu

Slatineanu, are fii : NICOLAE, cs.t. cu Viorica Vlleanu,
BARMY, IOAN i Alexandru ; GEORGE, f. pro curor general
al Curtei de Casatie t; DUMITRU, fost prefect, senator.
Insurat Cu Elisa Sutzu, are copii: IOAN, GEORGE, Anton.
Constantin, Elisa ; i Maria doctor Warthiadi.
PAHARNIC RADUCAN Filitti,primi in 1811 de la Caragea
slase de tigani: pentru pricopseald la treburi delicate.
Unul din jurisconsultif timpului. Favorabil ha T. Vladi-
mirescu. Cstorit cu o Clinceanu, avu o fat mritat cu
comitele Panas, din insulele Ionice, si fig pe :
Vel paharnic CONSTANTIN, nocroR i cavaler, respltit de
obstsca adunare cu 40 scutelnici. Casatorit cu sora ge-
neraluluI Coletti, om politic al Greciei, a avut 7 copin
GRIGORE, consilier la Casatie 1862; ALEXANDRU, Prezident
la Curtea de Apel, cAst. cu fiica lui Vldoyanu si a Au-
gustind Pr. Sutzo, avAnd o ficd cstorit Rallet : CoN-
STANTIN, secretar general al min. de justitie, etc. Cdstorit
cu Elena Cerchez, are un fig : PROCOPIE.Efrosina, sotia
luI Vrana i apoi a luI Ion Florescu: Elena Constantin
Skina; Ana Pr. I. Ghika ; i NICOLAE f. membru in
constituanta de la 1879; avnd o flea' cAstorit Golescu.
SCARLAT, profesor la Triest i scriitor distins. Un fiti
al acestuia a murit Episcop in Italia pe la 1856; si un altul
-erea in serviciul Sultanului TurcieT. (Carl I ken, Leucothea).

www.dacoromanica.ro
 HRISOSCOLEO

Fainilie greac, stabilit In tara dupe' 1700; de veche

origina byzantin.
PANDELI HRISOSCOLEO, nobil grec, tria In Constantinopol,
dupe 1550 si avu fica pe MARTA, sotia luI Andronic Can-
tacuzino, 1595. (Geneal. Cantac.)
CHRISOSCOLO CHRISOSCOLEIO, merge la anul 1688 Insotind
la Viena pe Mavrocordat Exaporitul, care fusese trimes
In solie de Poarta la curtea Austrid, cum mentioneaza
un raport din 8 Sept. 1888 al DragomanuluI Lachowitz,
despre calatoria lor. (Doc. Hurmuzach. V. 153).
Mai multI boeff aI ValachieI la 1674, auchnd ea vine ca
Domn Duca Vocla, dupe Grigore Ghica, trecur In tara
Ungureasca la Sibi ; intre carI: Gheorghe Banul, Banul
Neagoe Secuianul, Parvu Farc4anul, HRISOSCOLUL VATAF,
etc. (LetopisetIII. 155),
ENAKE HRISOSCOLEU mare Postelnic, e numit in aceasta
demnitate In divanul luI Grigore Ghica, cand acesta veni
domn al Moldove la anul 1747.
La 1755 .0 56, IORDACHE HRISOSCOLEU Axistarch, este
mare Comis al MoldoveI In divanul luI Const. Racovita
Vv. In a doua domnie. (v. Letopiset. t. III. 211, etc).
Intre Iordache i Enache Hrisoscoleu, de sigur ca.' exista
o apropiata rudenie.
Alti membri al acesteI familil, ati jucat rol In istoria am-
belor faXI roinane
Revenind In Valachia, unde aceast familie i avea
sediul In Oltenia, intalnim multl membri de al' eI In sec.
XVIII. ast-fel:
Pe la 1740, Stolnicul SCARLAT HRISOSCOLEU, care avu

www.dacoromanica.ro
 - 640 -
de fit"' pe CONSTANTIN, insurat Cu jupanedsa Maricuta Rir-
cAsanca.
GRIGORA HRISOSCOLEU, vel cminar In divanul Valachiel:
In Octombre 1762. In 1786 ca biv-vel medelnicer, e numit
ispravnic al jud. Slam Ramnic (Maid 28). La 1782 erea
ispravnic de Romanati.
DUMITRACHE HRISOSCOLEU, vel logoft al obiceiurilor In
Valachia, la 1819. El tinu pe Zoe, fica lul Alex. Nicu-
lescu ; si avu un fiti ALEXANDRU, i dou fete: CALIOPI,
sotia luf Petrache Poenaru eforul, si Smaranda Costescu,
decedate.

www.dacoromanica.ro
 LAHOVARY
(VALACHIA)

In a doua jum'tate a secoluluI trecut, aii venit in

tara doI fratl Lahovary, cari eraii nepotil lul PETRACHI, ce
fusese candidat la domnia tara. contra luI Mavrogeny
decapitat din ordinul ViziruluI, la Constantinopol.
El venira adusI de Principele RacovitzlPrima bransa
a familie se trage din :
GHEORGHE, al caruI firt : IANcu Lahovary, locuia la Ram-
nicu Vece, i erea insurat (1816) cu Bica, fica slugerului
Socoteanu. El erea camaras, al Ocnelor. A avut patru fil,
din carI Constantin, cel mare, n'avu urmasI :
NICOLAE LAHOVARY, f. senator si Director de minister,
etc. Insurat cu Efrosina Iacovaki, a avut urmatoriI 6 copil:
ALEXANDRU Lahovary, om politic insemnat, f. ministru de
externe, etc. -1- 1897, avand de la sotia sa Simona n. Gher-
mani, 3 copiI : IANCU, Ana si Simona. IOAN, ministru
de externe ; csator. cu Ema Mavrocordal, avand 2 fice
(Jeaneta si Marta). IAcoB, ministru de rsboi, general
de brigada, etc. doctor in matematicI. Casatorit 1. cu E.
Kretzulescu si 2. Alexandrina Cantacuzino, avand 3 copii
(Elena, Ioan, Leon). Emm deputat, cas. cu Elena Nicu-
lescu-Dorobantu, avand un baiat. Elisa Petru Millo.
Olga C. Bengescu.
GEORGE LAHOVARY, Prezident al Curte de Compturi,
Secretar general al Societate geografice rom. Casal. cu
Aneta Cocorescu, are copil: Alexandrina colon. Kos-
linsky, Scarlat, loan, Grig'ore, Dumitru, Elisa Bordnescu
Efrosina.

www.dacoromanica.ro
 - 542 -
3. GRIGORE LAHOVARY, prezident la curtea de cassatie.
Insurat Cu Smaranda Sutzu, avAnd 6 copil: CON STANTIN
deputat, ALEXANDRU, Maria N. BrdiloY, Zoe D. Sutzu, Pa-
ulina s'i Filip.

Di'll NICOLAE Lahovary, frate cu George, se trage o

altd brand prin fiul sal: CLTPARUL MANOLACHE fost cai-
macam al ScaunuluI Crajovel, Insurat cu Smaranda Polizu.
Acesta avu 2 fil : 1. EMANUEL Lahovary, fost secretar
la secr. de stat, Insurat cu Olympia Arsaki, avand 3 co-
pif : 1- GEORGE, CgS. CU Zoe Alexandrescu; ALEXANDRU
ministru plenipotentiar, casdt. cu Ana Kretzulescu avand
sase copiI;si Maria castor. Emanuel Kretzulescu.
2. Colonelul NICOLAE LAHOVARY, din cbisdtoria cu Elena
Deduleasca, avu patru copil: -GRIGORE, Ins. cu Ecaterina
Vdcrescu, avand firi pe SCARLAT (cAs. cu o Hernia) si ficA
Maria major I. Ghika ; NICOLAE, cgs. Cu o Kretzulescu,
avand at pe NICOLAE ; - Smaranda barem Reineck ;
si ALEXANDRU Lahovary, decedat.

Armele: scutul In 4 (cartel) : la I. si 4 verde cu aqui-

la de aur, aripele Intinse In jos, ciocul si ghiarele rosil;
la 2 si 3 fund rosu cu un castel de aur, crenelat cu 3
tumuli, avAnd In chef" d'asupra, pe fund argint, 2 cor-
nurl de v'ntoare negre.

www.dacoromanica.ro
 LAMBRINO

Familie de origing greacd, dar car In tara se af1 de

pe la sfarsitul sec. XVII:
PAHARNICUL LAMBRINO, in Moldova sub Cantemir la 1692.
Acest principe, dup omorlrea luI Miron Costin, voi s'a"
prind ma1 mult1 toed' : ear Lupul feciorul luI
0 Constantin cumnat-s61, Paharnicul Lambrino, 0 cum-
nate-s65 Ivaco, i Antioh jora, a scpat In tara munte-
neasa la Brncoveanul Voda, i deacolo la etc.
MANOLACHE LAMBRINO, MARELE BAN, are la 1735 aceast5.
Inalt5. boerie In divanul triI, In Valahia, Cu care isc611e0e
numeroase documente ale timpuluI. La 1731, 30 Maid
erea mare Logoft, etc., Sotia sa erea Map, domnita
fica luI Princ. Constantin Brtincoveanu.
Pe l'angd Manuel sail Manole, maI are numele de An-
dronic, i atat prin inalta demnitate de Ban ce ocupa,
cat i prin acea c erea ginere lui BrAncoveanu, se vede
ca erea dint.%) familie mare, ce nu de mult venise in tara
din Constantinopol.
In tot cursul secoluluI XVIII gsim In Moldova, unde
sunt astdzI, descendentil familia
George sail IORDACHE LAMBRINO, avand maI multe titlurI
de boerie pana dup6 Scarlat Vv. Calimah, trAia pe la 1800.
Urma0I lor sunt i ac,11 In Moldova : COLONELUL LAM-
BRINO din Cavalerie, etc

www.dacoromanica.ro
 LEN (de Linche)
(VALACHIA)

Originard din Franta, de unde e cunoscuta din al 16-lea

secol, a fost Inscrisa intre familfile nobile sub numele de
Linche sad de Linchou ; si se stabili In Romania din sec.
XVIII. Leagnul acesteI familiI este in republica FlorenzeI,
unde e cunoscuta din timpurI departate sub numele de
LENZO, de unde Lencio In Corsica, si Linche sad Len-
che in Franta. O traditie, neintemeiatd Insa, spune
ea familia Leczinska din Polonia, care a dat pe regele
Stanislas LecinSky (Lenziski), ar fi o ramura despartit a
acesteI familiI.
O ramurd a familiel Lenzo, exilat din Florenta, opu-
nandu-se chemreI Medicisilor, trecu mai lntal In Corsica
(1434), cu Bonaparte, Rossi si Mattei si se aseza la Moe-
siglia, ocupand un rang distins intre nobilI. GABRIEL
Lenche fu locotenent general al aeeluI tinut. Dup tratatul
de la Cateau Cambrsis (1599), evacuarea insuleI sili fa-
milia De Linche a se expatria si a cauta refugid la Mar-
silia, unde deja se refugiase nobilul Bartolomeil de Lens.
La In ceputul secoluluI XVI, familia Lenche erea representata
In Franta prin 2 ramurI: una prin Gabriel de Linche,
stinsa cu TOMA consulul, fiul sal; a doua prin JEAN-PIERRE
din Morsiglia, strbunul lamilieI actuale.
La sfarsitul aceluiasI secol, fiind din nod confirmati ca
nobill, i membrif eI cu titlul de Seigneurs DE MOISSAC,
se enumrd prin judecata din 1596, (6 Iulie) diferitele sar-
cine ale acestor senior', printre earn Capitan al unel
companiI de Chevaux-lgers ai regeluI, de cdpitan al unef
galere regale, etc.

www.dacoromanica.ro
 545

Primul de Lenche bine cunoscut, este notat in secolul

XVI, si anume :
BARTHLEMY D LINCHE, ndscut pe la 1480; in 1514 e
unul din rectoril spitaluluI S-tuluI Spirit din Marsilia, dup
cum se vede in probele de noblet ale luI Thomas de
Riquetti, cavaler de Malta In 1640. Se stie c avu 2 11Y,
carI sunt capiI celor 2 ramure, din care prima inceputa cu
GABRIEL, se stinge dupd 3 generatiunl. Gabriel avu de
pe : TOMAS LINCHE, tcuyer et gentilhomme de Corsel>
(1560), om foarte Insemnat pe timpul lul, primul ocupator
guvernator al AlgerieL El avu numaI o flea' Desiree, ca.-
storita cu J. B. de Forbin.
JEAN-PIERRE DE LINCHE, al doilea fill al luI Bartolomed, e
intemeetorul branseI actuale. Gentilom de Morsilia avu fiti pe
ANTOINE DE LINCHE, cuyer, nascut In COrSiCa i sta-
bilit la Marsilia, unde fu naturalizat francez. La 1588 fu
asasinat de adversaril sl, partisaniI LigeI. El se casator1
in 1570 cu Jeana de Bouquin, cu care avu patru copif,
pe: Toma, Antonia, Marguerite si Jean e, aliata cu Riquetti,
din care esird marquizil de Mirabeau.
THOMAS II DE LINCHE, urmeaza generatia dupd tatl s'ti
Antoine. El ja In stapanire el senioria de 1VIoissac,
cumprand acest pam'ent de la Comtele de Grignan, in
30 Oct. 1596. Se cdstoreste cu Luisa d'Ornano, cu care
a avut un fi, pe
ALPHONSE DE LINCHE, seigneur de Moissac, care se ch.-
satori in 1631 cu Marguerita de Blacas, fica luI Scipion,
de Blacas senior d'Aups, cu care avu 3 copiI: SCIPION
DE LINCHE de Moissac, care se distinse prin bravura in
diferite rsboae, precum la asediul din Valenciennes (1677).
Regele 11 facu indata colonel, cu care grad fnerse impreuna cil
ducele de Orleans contra cetatil Cassel, unde dupa ce se
faca renumit prin vitejie, fu omorit (1677). El n'avu copiI.
Sora sa Jeanne de Linche, fu maritata dupa de Romieu.
Al doilea fi al luI Alphonse- de Linche este CtsAR,
nascut pe la 1640'(t 1715) i casatorit f eu Anne d'Oria,
din care se nascura : FRANCisG de Linche (1720), si

www.dacoromanica.ro
 646

MAIJRICIU DE LINCHE, n. 1680, capitan, care avu Cu sotia

sa Catherine Roux, patru fif : Magdalena (n. 1722 Marsilia) ;
Ioseph Marie Linchou (1728 - 4788), mort ae ciuma la Cons-
tantinopol. In tara apar nti, fratil : FRANCISC-TOMA
de Linche (1720 - 1760) atasat de persoana lui Constantin
Vodd Racovitz, cu care fiind partisan, fu decapitat de
Turcl In Serai la 1760, 14 Mal, sub ochii luI Mustafa III .
Cronicele vorbesc special de dnsul in Moldova si Valachia ;
- Si JEAN BAPTISTE Linchou sa Linche, numit de cronicarI
sLintul, n. 1726 la Marsilia, trecu cu fratii se la Cons-
tantinopol, apoi se aseza dupa moartea frateluI sti la Bu-
curestI, devenind secretar particular al luI Vocla Ypsilanti
guvernor al fiilor acestuia. La 1754 e mare sluger al
ValachieI. Se insura. in Bucurestl cu Maria Hodivoyanu, muri
la 1780 si fu ingropat in biserica catolica din Bucuresti.
El continua familia si avu de fii pe urmtorul . (Magny.
Nobiliare Universel, de Linche).
FILIP LEN S (de Linche) MARE VISTIERNIC al Valachiei, se
nascu la 1799 In Bucurestl. Infra in administratia princi-
patului, unde fu pe rind director al departamentulul trebilor
din 'n.untru, ministru controlor de Finance si jude al di-
vanului. Dui:4 revolutia din 1821, Filip Len s fu unul din
ceI sapte hoed ceruti de poarta candidatl la demnitatea
de principe. Sultanul alese ins pe Grigore Ghica, unul
dinteansii. Pe atunci erea mare ducer.
Prin decisiunea din 23 Sept. 1821, P. V. Patriarh Antim
II numi mare Justitiar al tronulul cecumenic din Constan-
tinopol. In consideratiunea serviciilor aduse triI sale in
timpul ocuparif armatelor rusestl, fu numit cavaler al S-tului
Stanislas. Din castoria sa cu Elisabeta Baloteasca-Carpe-
nisanca, din 1807, a lasat copii urmatorl :
CONST)INTIN LEN, D. 1810 t 1843 Paris. Casdtorit
(1838) cu Sultana Blaceanu. Avu un fiti, Filip, mort de
tan& ca oficer.
ALEXANDRU DE LINCHE, nscut in 181 2,1- Viena 1874.
Casatorit cu fata marelul vornic Ion Filipescu, Alexandrina,
din care se nascura : Filip (1850 55), si ALEXANDRU

www.dacoromanica.ro
 - 647 -
de LINCHE-FILIPESCU, n. 1851, voluntar In rsboiul din 77-78,
dup care obtinu gradul de oficer In cavalerie. ApoI
In diplomatie, fiind prim-secretar la Viena si Petersburg, etc.
3. IOAN B. DE LINCHE, (1813 1865) se Insur CU
fata mareluI vornic Emanuel Florescu, Elena. Papa Piu
IX, 11 onora cu titlul ereditar de comte catolic. Din as-
toria sa, a avut 1 fill si 2 fete : Zoe, ask. I. Florescu,
0 ANA I. Alexandrescu;
OZAR LENS DE MOISSAC, n. in 1849, fmI precedentuluI.
Voluntar In rsboiul de independentd, In care fu decorat
sub zidurile Plevnet Sub locotenent In 1878, e actual ca-
pitan In rezerva infanterieI, si Director la ministerul afacerilor
strine. Decorat Cu maI multe ordine. Csdtorit cu Ve-
rona Dmboviceanu, al arel copiI din prima cdsdtorie cu
I. Massim, a fost adoptatI de ansul (anume : Paul, Luci-
lius, loan s't Ana).
GEORGE DE LINCHE, al patrulea fig al lu Filip, n. 1820,
oficer de cavalerie, decedat In 1887. Cstorit cu Zoe Sl-
tineanu, din care avu pe : IOAN DE LINCHE-SLATINEANU
nscut in 1853, cAs5torit (1888) cu Zoe Brdiloi.
Filip Len s mai avu 3 bdeti si o ficd, anume : Manuel,
1814- 1831; NICOLAE DE LINCHE), 1816- 1884, fail copil ;
Alcibiade Len s 1824, t la Paris in 1843 si ELENA (1817,
t 1845), cdsdtorit cu Constantin VacArescu.

Piesele de pe scut, sunt : In cantonul I, armele familiel

de Linche; In al doilea sus, ale &di-el de Blacas ; In al 3-lea
de Ornano ; In al IV de Riquetti de Mirabeau ; la mijloc
peste toate, al caseI Lenzo : un cap de boil (natural) pe fund
azur. Devisa Par mon sang, pRr ma foy.

www.dacoromanica.ro
 MANU
(MOLD.-VAL.)

Familie cunoscutd si stabilit. in Romania din secolul

XVIII.
Origina care se da familiei e italian, i anume din Si-
cilia, unde Manu). erail senior)" de Coddia, Lazzarino, Co-
gonaro, etc. 0 aveati. demnitatea Vicariatului general din
Val de Mazzara.
Cel care se crede a fi ef al familiel, e CONRAD MANNO
Condottiere dei armi al regelui Carol I d'Anjou, contra
lui Frederic al Sicilief in anul 1267. Dupe unil croni-
cari italieni, aceasta familie ar descinde din Paolo Mann,
care trdia prin al X-lea secol prin Florenta 0 Brescia.
La Venetia se vede un portret in mosaic, la catedrala
St. Marc, sub care e scris numele luI cALOISO MANO.
O ramurd a familieT trecuse de timp indelungat in Sardinia,
unde se stabili, i unde existal Inca sub numele de baroni
de Manno sa Manini.
Dup6 archivele GenoveI, conservate in Capela dogal a
Grigore, familia Manu fu printre acelea carl se sta-
bilir. la Constantinopol (catre 1400) 0 fundar faburgul
Galata.
In aceasta epoca, traia oil preveditore MANO. Fiul
acestuia abjur. catolicismul 0 se alipi pe langa patriarhia
greaca, unde fu Insarcinat cu girarea intereselor popula-
tiunel. din Galata. Din el pare a descinde familia phana-
riotd a Manilor.
In secolul XVI, unul din acW)." Mann emigr in Pelo-
ponez, pe atunci sub dominatiunea Venetia Din aceast

www.dacoromanica.ro
 - 549 -
spit fcea parte savantul IACOB MANOS din orasul Argos,
care inflorea pe la 1680, cruia Patriarhul II decern ti-
tlul de principe al filosofilor, si din care descinde familia
actuar. Acest Iacob Mano erea vestit printre contimporanii
sef si a scris maI multe opere.
O altd ramurd deriv din Cristo Manos, care dete nas-
cere Cristornano din cari unul erea foarte bogat
avea cas comercial la Viena pe la 1800.
Genealogia signed, incepe cu MIHAIL MANO, ndscut pe la
1650 in Constantinopol, probabil fiul lui Iacob din Argos ;
studi medicina si tri In orasul natal. Scrise mal multe
cdrf. El a avut un fiii : MIHAIL ZiS MIHAIL ZADE, logoft
la patriarhia Constantinopolului, nscut In 1637. Acesta
avu 3 fii: Emanuel sail Manolake, George si Nicolae, are
furd apeteniile a 3 ramuri din familia Mano, In Moldova,
Grecia si Valachia.
Ramura din Moldova
MANOLE MANO, all 11.1i Mihail-Zade, ndscut la Constan-
tinopol 1717. Mare Logoft, se stabili in 1798 la Iasi sub A-
lexandru Calimaki. Cstorit din 1747 cu Zafira Caragea,
ca care avu 5 copii, din cad: MIHAIL Postelnic, n. 1748
avu un fiii Alexandru, fr posteritate; iar Scarlat i .1-
lexandru avurd mai multi fii; ceI altI doi murir copii.
SCARLAT MANU, ndscut 1742, mare loge& al MoldoveI,
stabilit ca tat.1 sii In Moldova la 1798, t 1809. Cdstorit
Cu Caterina Sutu, avu 16 copii, dintre carI : opt fete, 3
beti cALuGARITI: Ion, Anton (gemeni) i Grigore; iar Con-
stantin, Manolache, Iordache i Dumitru avur. descendenti.
1. CONSTANTIN MANU, supranumit Bondi, poet si avocat
(1777-18..). Insurat eu Caterina Cuzi avu 3 copii, top* de-
cedatl.
2 HATMANUL MANOLAKI MANU, al cincilea in varst din
copii lui Scarlat (1782-1841). CAstorit cu Sultana Ma-
vrogheny, de la care a avut peMANOLE MANU fost m. Vornic,
aghiotant al Mihai Vod Sturza, (1815-1886), af cdruI
copii sunt:
38

www.dacoromanica.ro
 - 550 -
IOAN MANU, colonel de cavalerie, n. la 1844. A luat
parte ca comandant In rsboiul din 77-78. Adjutant al M.
S. RegeluI, In care grad se afl. nc. Cgatorit tu Sma-
randa Creteanu; -RODRIG MANU, al II-lea fi al luI Ema-
nuel, niscut la 1848, cdpitan In rezervd. Csatorit cu Maria
Costaforu (t 1897); si 2 surofi.. -
SAVEL MANU, al doilea fiti. al Hatm. Manolake si frate cu
Manole, s'a nscut la 1824. Fost general si ministru de
rsboi. Cashtorit de 3 orI, avu dou fete si pe MihaI
n. 1884.
DUMITRU VORNICUL, fratele IIatmanuluI Manolake, in -
surat Cu Micleasca avu fi pe PETRE MANU t, fost consi-
lier al CurteI de Casatie.
AGA IORDACHE mANu, frate CU precedentul_ n. 1792
t 1836. El avu patru copii, din carI trel fete (t fdra pos-
teritate). -
ALEXANDRU 1VIANU LOGOFETUL, frate CU Scarlat sir fiul
primulul Manu din Moldova (Manole), nAscut la 1755 t 1811;
Insurat cu Raluca Ipsilanti, care a murit la 1815 In casa
sa din Constantinopol incendiat, arzand cu 6 c6pil aI ei
Cu toff nepotii. Alexandru avu de fil pe: DUMITRU, In-
surat cu Tarsita Plagino avnd 7 copiI, toff arsI impreuri
u bunica lor, GEORGE MANU, 1792-1868; Constantin
IOAN MANU, t 1869 lsand de firi pe ALEXANDRU (adop-
tiv), al cdruI bdiat e Savel.
II Ramura din Muntenia
GEORGE MANU, fiul luI Mihal Zade, mare postelnic, t 1717.
Avu de copif pe: Smaranda, GRIGORE MANU Poste-lnic
cu Sevasta Hurmuzache, si pe:
MIHAIL MANU, Insurat la 1790 cu Smaranda Barcdnescu;
la 1779 merse in Moldova ca LOgoft al lur Moruzi; in
1784 reintr la Constantinopol, apoI se restabili definitiv
In tara (1786) In .suita lul Mavrogheni. t 1835, el avu 12
copir, dintre carlsunt: -.CONSTANTIN Postelnicul, t fra co-
piI in 1835; GEORGE, major, chsAtorit in dou randuri: cu

www.dacoromanica.ro
 551

Ana Herescu si cu Elena Vilara, t 1846; apoI loan si

Nicolae.
IOAN MANU n. 1803, mare Vornic, caimacam al- Valachie
t
In 1858. 1874. Insurat Cu Ana Ghika. avu 5 bdetI, anume:
ALEXANDRU MANU, care era insurat Cu Maria Fitisanu.
CONSTANTIN MANU, fost prefect, senator, etc. are co-
piT. pe: CONSTANTIN Si IOAN. 3. DUMITRU Mann.
4. ION. 5. MIHAIL Mann; 0
6. GENERAL Gh. MANU, frate cu precedenta si fiul mai
mare al Vorniculdf Ion. Om politic. Intrat in armat, a
acut campania din 77-78, dupd care esi Cu gradul de
general de brigad. Ministru in mai multe rAndufi si pre-
sedinte de consiliti, in cabinet conservator. Ales de mai
multe orl deputat si senator; ministru de finance. Gene-
ralul Manu cas5.t. Cu Alexandrina Cantacuzino, are fil pe:
CONSTANTIN, ION i GEORGE MaDU.

NICOLAE VORNICU, al II-lea fid al in{ Mihail, si frate cu

Ioan, a avut din Maria Grdisteanu sotia sa, 3 bdeti.:
GRIGORE MANU, fost director al regiei Statului, al minist. de
Finance, senator, etc. Ca'sgtorit cu Sultana nscut Cretzu-
lescu. loN MANU, fratele sal, fost apitan In Infanteriei
t
(1844 1880). Casdtorit cu Maria Bascoveanu (div), avand
2 fii: MIHAIL, oficer, si loAN. NicoLAE MANU, fost ma-
gistrat, prefect de Arges, si de Mehedintf.

www.dacoromanica.ro
 MAVROCORDAT

Familie princiara, in tenle romane de la 1700.

Origina Mavrocordatilor e greaca din nobleta fanariot,
si anume din insula Chios.
Strdmosul acestei familil, era nobilul NICOLAE MAVRO-
CORDATOS cps Pantziris, n. la Chios In 1599, t la Con-
stantinopol In 1639. Fiul sal a fost
ALEXANRRU MAVROCORDATOS EXAPORITUL, t 1706 la Con-
stantinopol. Mare intrepret al porteI otomane, el negocia.
tratatul, de la Carlovitz (1699) prin care Ungaria fu ce-
data de Turd, Austriei. in aceast Imprejurare, Mavro-
cordat primi de la Imperatul Leopold titlul de Principe
al santulul imperi. De la sotia sa Sultana, nepoata de
filch' a luI Alexandru Ilias Domnul MoldoveI, el a avut
3 El.:
IOAN MAVROCORDAT, DO= al Valachiel (1717); Nicolae
SCARLAT (1677-1699) MARE PAHARNIC, insurat cu Elena.
fiica lul Brncoveanu.
PR. NICOLAE MAVROCORDAT, domni de mal multe oil-
In 01-He romane. In Moldova: la 1710, 1711-16; i In
Muntenia de la 1716-30, adic In timp de 20 anl. El es,
primul domn fanariot, contribui si ajut mult cultureI gre-
ceStI s 'si ja avnt in trile romane. Aduse In tara Ins.
multi grecI, caror le dete boeril inalte, indepartand pe-
boeriI Orel i persecutand maI ales pe CantacuzenI. In
general a fost un excelent guvernator. La anul 1716 se-
incinse din nod rsboiii 1ntre TurcI i Nemp, cari ocupara_
positiile muntoase. AtuncI se intmpl rscoala boerilor
lien); ale caror ostI erail conduse de serdaril Barbu Brai-
loiu, Obedeanu si Beng-escu. Briloiu 11 prinse, ducndu-1_

www.dacoromanica.ro
 - 553 -
la Sibia unde a stat 2 anI, in care timp fratele sal Ioan
tinu locul de domn.
IOAN MAVROCORDAT facu un tractat (1717) Cu generalul
Steinville, prin care Banatul Oltenia' era cedat Austria
cu dreptul de guvernare. In anul urmator (1718) se Inchee
tractatul de la Passarovitz, pi-in care se intarea cesiunea.
Nicolae Mavrocordat reusi s scape de fratele s, otra-
vindu-1. Domnind din not], se arata mal bun ca 'nainte, de
si tara era impovarata de birurI grele.
Nicolae Vodia a fost un distins scriitor, si muri la anul
1730, fiind inmormantat la monastirea VdcarestI zidita de
dnsul. Dol fil al s'l, Constantin si Ion domnesc de ase-
menea ; iar fiica sa Sultana se cdstori cu Vel Postelnic
D. Moruzi, tatal lu Constantin. Moruzi, Domnul MoldoVer.
PR. CONSTANTIN MAVROCORDAT, domneste alternand in
Moldova i Muntenia. In Valachia de cincI off: 1730-33,
1735-41, 1744-48, 1756-58, 1761-63; iar in Moldova
de 4 orl : 1733-35, 1741-44, 1748-.49 si 1769. La moartea
tataluI sal fu ales domn, fiind In vrst. de 19 anl. Pro-
duse nemultumirI prin darea in arena a bunurilor i ve-
niturilor StatuluI, supunnd pe locuitori la capitatiune,
ceea-ce avu de rezultat emigrarea frnimel, impreun
cu a boerilor romanI deposedap.
La 1739, TurciI avnd din noa rsboia L Austria,
aceast din urm fu silita sa semneze pacea de la Bel-
grad (1739), prin care Oltenia era redat tril romanesti.
Dupd facerea paceI, Pr. Constantin publica reforma sa,
care facu mare sgomot si care In fond era o lege bunk' :
se aduceail imbunttirl in administratie, se desfiintail
un ele birurl, si se hotari sferturi pentru contributia per-
sonal, ceea-ce arata In acest principe, un domn inte-
ligent i distins.
Cu toate defectele carl lipsit domnilor din epoca
numita fanariot, Mavrocordatil, cel mal canoscuti din-
teansiI prin timpul cat a ocupat tronul i prin modul de
gftvernare, a merite netgaduite. Nicolae si Constantin,
a meritul de a fi introdus cultura greaca In tara, pre-

www.dacoromanica.ro
 - '554 -

mergtre a renasteriI noastre de cultura, i in aceast

privint, intreag era domnilor din veacul trecut, e fr
motiv consideratd ca o nefericire pentru tara.
PR. ION MAVROCORDAT fratele luI Constantin, domneste
In Moldova de la 1743-47. In timpul domniel ini nu se
petrece vre-un eveniment maI insemnat. El avu de copif
pe t Sultana, castorit cu Dragomanul George Caragea,
tatl lui Vod Caragea; Caterina Cantacuzino ;
PR. ALEXANDRU MAVROCORDAT, Domn al Moldovei 1785-86,
tost mare Dragoman. Insurat Cu Zafira Caragea.

Constantin Vv. MavrocOrdat a avut 3 fil Dumitru

nscut la Ia0; ION, insurat cu o Rnsetti-Bibica;
ALEXANDRU VODA..II, care domneste in Moldova (1782-85),
contimporan lul Caragea, si apoI in Valachia, in timpul
ardi se stabili primul consul rus in Bucurestl. t 1812
avnd o singur flic, Ralu Moruzi.
Fratele lul Alexandru, fiul Pr. Constantin, DUMITRU
MAVROCORDAT avu 2 beti de la sotia sa Maria Bals :
ALEXANDRTJ MAVROCORDAT, mare logort al drepttei,
care insurat cu o Bals avu de copil pe: P-ssa Zoe G. Bi-
bescu, adoptatd de Brncovearm ; i DUMITRU ai crull co-
pil "sunt: Dumitru, Alexandru si 2 fete.
CONSTANTIN MAVROCORDAT, frate CU Alex., fost mi-
nistru, a fost insurat cu Casandra Bals, avnd 2 copif : -
NICOLAE, general, etc. insurat Cu o Boldur, avnd fiic5.
Natalia Sutzu ; i ALEXANDRU MAVROCORDAT, fost
senator, etc., care asatorit cu Elisa Millo, avu 4
beti si o ilicd : EDGAR, cAst. cu Irena Blaremberg (fiii
Vladimir); Emit, cu Eugenia Drossu (fiti : Constantin),
LEON, Lt. colonel de Stat major, cstorit cu Maria Ghika
Comnesti ; Ema Lahovary ; si GEORGE Mavrocordat.

PR. ALEXANDRU MAVROCORDAT, fiul al treilea al luI Ni-

colae \Todd, frate cu Ion 0 Constantin, n. 1719. -1-1790
Constantinopl. Insurat (1738) cu Smaranda Cantacuzino,
avu 7 copil, anume :

www.dacoromanica.ro
 655

NICOLAE MARE BAN (1744-1818) fu ins urat cu. P-ssa

Smaranda Caragea, avnd cinci copiI in Grecia. (de la
carI urmasY actuall); 2 fete, Efrosina i Caterina ; Con-
stantin, fdra" copii, insurat Cu o Hrisoscoleo ; SCARLAT,
insurat cu Ana Racovitzd, ai ardi urmasI se afl in Rusia;
ION Mitropolit in Calcedonia, calugdr ; si
PR. GEORGE MAVROCORDAT3 frate cu Banul Nicolae
Cu precedentiI, a fost Hatman si mare Ban. In timpul
EterieI grecestl, fu spnzurat de turci la ferestrele proprieI
sale case. El avu de copiI, 5 bdetI, de la sotia sa Elena
Sutzu, din carI : Grigore Clucerul, Constantin m. Postel-
nicul, Ion si Dumitru, n'avued posteritate ; iar
PR. ALEXANDRU MAVROCORDAT HATMANUL, fiU1 maI mare al
luI George, avu 4 fete i 3 bdetI din castoria sa cu Sma-
randa Pr. Moruzi. El avea rangurile de mare Hatman
Postelnic. Dintre ba-etif luI : 1. Dumitru (1800-59) n'avu
copil ; 2. NICOLAE, insurat cu P-ssa Caterina Ghika, a
avut 2 copii t; iar 3. GEORGE MaVROCORDAT (1802-58)
insurat cu Maria Schin a, lds, o fiic." Elena, si doul bdetI:
ALEXANDRU MAVROCORDAT, ri. 1844, mare proprietar in
Moldova, publicist, etc. Cdsbitorit cu Lucia Cantacuzino-
Pascanu (fill George) ; i DUMITRU n. 1851, fost oficer
In marina rug., avnd -2 bdetI : George si Nicolae.
Armoriile familieI. Scut tiat orizontal : jos de aur, in
care e o pasre (foenix) esind din Soc ; sus azur, la mar-
ginea stang un sre cu raze. Coroana princiar5..

www.dacoromanica.ro
 MAUROJENY
Origina Mavroghenilor e din insula Paros in Archipe-
lag, ;i pare a descinde din vechia familie MOROSINI din
Venezzia, anume din Francesco Morosini, Amiral si doge
al Venetiei (1687).
Cel d'antaI din aceast familie cunoscut, este DEMETRU
Mavrojeny (1- 1725), care avu de fia pe PETRE MAVRO-
GHENY, consul al Austriei In insula Mycomos. Acesta se
fixa la Constantinopol, unde avu 2 Er si o fata :
PR. NICOLAE MAVROGHENY, domn al Munteniei de la
1786-89, ocupa mal mult timp demnitatea de Dragoman
al &tel.' otomane. El construi In 1792 stabilimentul de bal
din Cytna. In 26 Martie 1796, fu numit domn al Valachiei.
Vdcarescu (Ist. ImOratilor Otomani), dice despre dansul
erea coin prost si la fire si la simtire, facut domn spre
mirarea tutulor. Do-mnia lui, pe l'ang pdrtile bune,
rmase de neuitata memorie, prin multe intamplarI.
La 1788 fu numit comandant general al armatei Turce
In rsboiul Rusilor; iar la 1790 decapitat prin ordinul Sul-
tanuluI, din cauza infrangerilor ce suferise, si pentru ocu-
parea Valahie de Austriaci. Un tablo din aceasta epoca
e pastrat In Casa paterna din Myconos, unde Principele
se vede inconjurat de curtea sa. Se csatorise cu Maria
fica luI Dumitru Scanavi, cu care avu 3 baetI si 6 fete.
Cu toate defectele ce avea, chiar contimporanil semartu-
risesc c avea destule calitti. Pitarul Hristache, care
a scris cronica Mavrogheneasca, dice ast-fel despre carac-
terul lui :
...Unif zicea c6.'i om bun, i nimeni nu'l da de rost.
Cei mai multi a e nebun. Cnd edea cu el la sfat,
Alta li Iinea de prost, Chiar nebun adeverat...

www.dacoromanica.ro
 557

Acest cronicar e impartial ; dup'6' ce enumer multe

din faptele lul criticd, dice iar :
Care domo ail mal sttut illavrogheni ce! puternic.
Trel tuiuffs fi avut ? Adevgr spun ca prcida,
i care alt s se bat. Dar ne.voia '1 indemna
Cu doi imprati de-odat? Cum erea s. odihneasa
De mare cinste e vrednic Atata oaste Turceasca ?...
CopiiI luI Mavroghene Vod, a fost :
1. PETRU MAVROJENY, exilat In 1821 la Constantipol cu
familia sa, t SMARANDA, mdritat dup6 Vod
Scarlat Calimaki (1806-1821) al 1VIoldovel. 3. Constantin.
4. Ioseph. 5. Roxana 6. EUFR0S1NA, cistorit," cu Const.
Negri caimaca- m, decapitat 1821. 7. Sultana, ca Manole.
Manu Hatmanul, t 1855. 8. Elena. 9. Elena sotia Comi-
suluI D. SUtli.
DEMETRU MAVROJENY, frate ca Nicolae Vod, vice-consul
si vayvod In Mycona, patria sa, a avut 18 copil (din 2
cOsatoril), dintre carl maI Insemnat este :PETRU MAVRO-
GENY, dis Babaca". Acesta se Insur cu Roxana Sturdza,
cu care avu o fat Irina si un IRA Petre.
PETRE MAVROJENY, om politic (1819-1887) si financiar,
f. ministru plenipotentiar la Constantinopl, Roma (1881) si
Viena. t la 1887. Fost candidat la domnia trii, In 1866
ia parte la detronarea luI Cuza. A fost apoI ministru de
Finance, Externe i iar Finance (71-75). Cdstorit In-
taia oar. cu Elena Spiro, si a doua cu Olga Catargi, mare
maestr a Palatuldi.
Copiii s! (din I-a csdtorie) Stint : PETRE MAVROJENY,
consul general la Odessa, ALEXANDRU Mavrojeny, i Maria.

www.dacoromanica.ro
 MILLO
(NIOLD OVA)

Familie cunoscut In Moldova de pe la mijlocul seco-

lului trecut, si de origine francezd, dupe' cum mrturi-
sesc mai multi. Ortografia yeche fr. ereallot. TOMA
cel d'antai, venise in tar prin secolul trecut. Fiul
s .erea :
ENACACHE MILLO, despre care Enake Coglniceanu (v. Leto-
pis.) dup ce vorbise de Len, spune: acesta,
Insurat la Iasi. Sotia sa erea Safta, fica lui Andrei Ro-
setti. El e cunoscut ca STAROSTE de Cernuti la 1762
si urm., ca spatar i ispravnic de Roman (1780). La
anul 1770, a fost trimes ca sol al Moldovei la curtea Ru-
siei ; i un document al timpului II numeste Milos Pa-
taro, curioas. ortografie In loc de Milo spataru, rang
ce avea pe atuncl. (Hurmuzache Doc. VII, 81).
Acest Millo a avut 4 : Ianache, Andrei, Matei, Ior-
dache.-
IANACHE MILLO sptarul, pe la 1826 postelnic, a murit
lsand numai o fled, castorit cu lancu Jora,
ANDREI Millo postelnicul, insurat cu Safta Cananail, a
avut de fi pe :Logofkul NICOLAE Milo, in 1826 spatar, care
a lsat 2 fii : Alecu si Petrache Millo, din cAstoria sa cu
o Hrisoverghi. ALEXANDRU MILLO, fost colonel t, cstorit
cu Elisa Bibescu, avu un fi (t) i dou fete. PETRU
MILLO, fost senator, etc. e cstorit cu Elisa Lahovary.
Elisa, sora lor cdstorit Mavrocordat.
IORDACHE al 3-lea fia al bb."tranului Millo, In 1786
treti-logoft, in 180Q, ban, a trecut In Basarabia avand
functie la' gubernia ruseasc.

www.dacoromanica.ro
 - 559 -
4. SPATARUL MATE! MILLO, frate CU precedentul, t pe
la 1800; in 1786 vel stolnic. S'a distins ca poet. El e eel
d'antai dintre poetil Moldovei de la inceputul acestul secol,
mai ales c a scris pe and nimeni nu se ocupa cu poezia.
(Biographie de d. Tanoviceanu). Cele mai multe din ver-
surile sale ail spirit satiric.
Fiul sal e: SPATARUL VASILE MILLO, care din cdstoria
sa cu Zamfira Prdjeasca, fica postelnicului Ionit, avu de
copii pe: Matel, Aleen si 2 fete.
MATE! MILLO (1813-1897), celebru artist dramatic. Studie
de tnr la Paris arta comic. Director al teatrului din
Iasi, apoi al teatrului National. La 1888 se retrase din
Teatru, dar jucA 'And' la moarte (1897). Prieten cu marele
poet Alexandri, a creat rolurile principale din piesele a-
cestuia, multe acute expres pentru dnsul. A sails si
multe piese, cari a falcut epoc.
ALEXANDRU MILLO, fratele ssi fiti mai mic al lui Vasile
(1825-1891), fost prefect, presed. la Curtea de compturl,
etc. Cdsatorit cu Elisa Foregcu, avu 2 fice : Alice, Olga,
si 2 beti :
EUGENIU MILLO, fost cdpitan de cavalerie. ri. 1856. (fete :
Artemisa, Alexandrina, Lucia) ; si
MATE! MILLO, f. primar de Flticeni, ast. cu E. Iaco-
vache, av.'nd copil pe : ALEXANDRU, STEFAN, Smaranda,
MATE!, Elena.

Armele coprind 2 serpI Incolciti, in mijlocul cror se

afl 2 sbii incrucisate ; accolate de armele Rosetti...

www.dacoromanica.ro
 MORUZI
Familie fanariot, care-vi trage origina cam din al XIII-lea
secol, la 1204, and mal multe familiI grece urmard pe
Alexis Comnnul spre a fonda imperiul TrebizondeI, a-
tund cand Constantinoplul cdzu in minile Latinilor.
(V. de Rangab).
ADAM MORUZI e primul membru cunoscut. La anul 1671
se cdstori Cu nepoata lu Panait Nicussa, mare Drago-
man al Portei, cu care avu o fat. si 3 beti :
L GEORGE MORUZI mare ban in 1727, venit in ferile
romane, unde se insurd cu Smaranda, fiica lul Ypsilante
mare postelnic. George Moruzi n'avu nicl-un copil.
...biNTIOH MORUZI, fu vel-Postelnic (1764), si avu un fi pe
postelnic 1776, apoI vornic,, mare la 1783 sub MihaI
Sutu. In 1788 fu exilat la Rodos de Mavrogheny. Acest
Ion Moruzi avu un fiti : Mate, care se popi.
DUMITRU MORUZI, al treilea luI Adam, mare
postelnic. Se cdsdtori cu Sultana, fica luI Const. Mavro-
cordat, domnul Moldovel, cu care a avut 3 copii pe Ca-
terina, mdritat cu Alexandru Vod Ipsilant ; pe Alexandru,
utu ; si pe
insurat cu fata lui
PR. CONSTANTIN VODA. MORUZ1, domn al Moldovei timp
de cinci an aproape (1777-1782), contimporan cu Alex.
Ipsilante al Muntenief. Fusese postelnic-mare in 1765. Dra-
goman al Porte' in 1774, t de un atac de apoplexie in
1787. Luase. de sotie pe fica Hatmanuldf Sultiarolu, cu care
avu 8 copii, Intre carI: 1. Pr. ALEXANDRU MORUZI VODA,
fiul maI mare al precedentulul, nAscut 1750, mare Dra-
goman al Portel, apol Principe in Moldova la 1792 p.n,

www.dacoromanica.ro
 561

la 93, dupa care trece in Valachia domn pana. la 179G

(3 anI), unde apoi mal domneste din noil al o deosebit in-
telepciune, fcand multe inbunttiff de merit ca i in
cele alte domnii, de la 1799-1801., Peste un an e iar
Domn in Moldova pentru ultima rd, domnind de la
1802 - 1806. Cdstorit cu Zoe fica comisului Lascar
Rosetti, avu cinci copil. (m. jos), In prima sa domnie,
aparuse in tara faimosul bandit turc Pasvan' oglu.
DUMITRU MORUZI, al doilea fill al lu Constantin W. nas-
cut 1768, mare Dragoman la 1808. Ca trimes al Portei,
el semneaza. la 1812 tratatul de ceziune al Basarabiei, cu
toate c5., cu cate-va (pie inainte de incherea pcel, Napo-
leon trimesese DragomanuluI o stafet prin care indemna,
pe Turd la rezistent, de oare-ce declarase si el rsbol.
Rusilor. Moruzi insa, devotat Rusilor, ascunde scrisoarea
si tractatul fu isclit la BucurestI. Sultanul aflind de acest
fapt, ordon s fie decapttat, pe cand venea spre Tarigrad,
la Sumla. Dumitru Moruzi avu 4 copi: George, Constan-
tin, Alexandru si o fatd csatorit. cu Krupenski.
GEORGE MORUZI, mare Dragoman la 1792, frate cu Du-
mitru ; exilat in 1796, la Cypru, unde din ordinul Sulta-
nului fu omort, fiind Inca tindr. PANAIT, fratele
fiul mal mic al lu Const. Vod M., fu de asemenea deca-
pitat la Constantinopol. El avu i patru surorT: Ralu Ca-
liarhi, Roxanda Calimaki, Caterina Sturdza i Anastasia.
Argyropol.
Pr. Alexandru Moruzi Vodd avu de fiI pe :
I. CONSTANTIN DRAGOMANUL n. 1789, mare Dragoman la
1821 si decapitat dui:a o lund, din ordin imperial, acuzat ea* ar
fi favorisat revolutia greceasc. El este al patrulea din
aceast familie care pieri decapitat, dupe George, Panait
si Dumitru. Insurat cu Raluca Mavrocordat avu 4 copil :
ALEXANDRU: fost ministru, t 1873, cdstorit cu Luxan-
dra Bals.Zoe Sutzu.Maria Ypsilanti.
PR. PANAIT MOURUSI, distins sef de voluntaff greci in
resbelul Crimeel, t1859. Insurat Aglae Plagino,
avu pe :

www.dacoromanica.ro
 562

DUMITRU Moruzi n. 1847, fost militar, prefect de politic

si al district. Dorohoia. Sotie Smaranda Cantacuzino, are
2 baet1 : GEORGE si PAUL, oficerl ; si 2 fice, Aglae i Alexan-
drina.
II. PR. DUMITRU MORUZI, al doilea fill al lul Vodd Alexan-
dru i frate cu C-tin Dragomanul. Erea secretar al Dra-
gomanului i muri 1844; avind copiI pe : Sofia si Zoe
Sutzu ; ALEXANDRU Moruzi, n. 1817-i-1878, f. deputat,
Casatorit cu Elisa Bal i Adela Sturdza, a avut 3 fif:
Vasile 1- 1870, SEBASTIAN MORUZI ri. 1865, Prefect de Co-
vurlui, i Duminzu, oficer. CONSTANTIN (1816-86) fratele
lul Alexandru, consilier la curtea imperiala rusd, casatorit
cu Caterina Sturdza, a avut El pe ALEXANDRU Moruzi, diplo-
mat In Rusia (5 copil), i DUMITRU casat. cu C-tesa Gizycka.
ITI. NICOLAE MORUZI, al 3-lea fia al lui Pr. Alexandru
Voda, fost mare Dragoman, decapitat la 1821, soarta ce
avu impreuna cu fratele &ea i cu alp' 3 membra al fa-
milieL
El maI avu 2 surori: Efrosina Plagino i Sinaranda, so-
fa HatmanuIuI Alexandru Mavrocordat.
In afar. de Romania, Moruzi mal sunt din ramurI deo-
sebite si in Rusia, Grecia, sail rmase la Constantinopol.

Armele sunt in 3 partl : jos armele t1i in 2 quartiere,

sus 3 stele cu cate 6 raze, in rind.

www.dacoromanica.ro
 MOSCO
(VALACHIA)

Aceasta familie apare in tara romaneasca din secolul

trecut, 1700.
Origina ei este Bizantinh, apoI venit in Corfu si Tesalia
incd din evul medid, dupa cum ne raporteaz diploma lul
R. Cantacuzino din 1736.
La anul 1563, inteun, document din. 28 August. (V- Sa-
thas. doc. IX. 105), gasim citatI pe MANOLI MOSCO, cittadin
di Corfu... fidelisimme nostro domine, etc., impreun cu fii
s'l IoAN (Zuaune) i D'Al (Dimas), care adusese mal* multe
servid importante. (Iscliti Foscolo, Grimani, etc.)
Un strnepot al acestor, este mal tarziii
IOAN CAVALER DE Mosco, pe la 1700, trunchiul actualel
familiel. El posed. din 1736, un decret pentru admiterea
sa in ordinul sfintului mormint, semnat de marele Prieur
al ordinulul : cRudolf principe Kantacuzen...
In el se vorbeste despre familia: cnobiluluI barbat i str-
lucitul Domn loan de Mosco, nascut In Thesalia de jos
In ducatul si cetatea Tessalonic, care a demonstrat nou
autentic faptele atat ale stramosiior sl cti ale sale pro-.
prif, ilustrat prin descedenta sa dintr'o familie tot-deauna
nobild, in puterea a dou diplome produse, una de imparatul
Romanilor de maI 'nainte, Emanoil II, din Paleologil
si a doua a printilor Cantacuzeni...., c stramosh de
mal 'nainte a mal sus numituluI Domn iban de Mosco,
atit In linie barbteasca cat si fem., s'a bucurat de nobi-
litate pana pe timpul numitulul Imprat Emanoil II Paleo-
logu, mai bine de fi atru secole de mal' inainte, cea-ce in-

www.dacoromanica.ro
 564

susl marturiseste.... Il primim bucuros cu multumire in

qisul nostru ordin, in puterea acestei a noastra diplome....
(originalul latin, In familie)
Fiul acestuia este : ION MOSCO MARELE VISTIER. 1784
t 1828. Venit in BucurescI, avu diferite rangurl. boerestt
'Ana la vel vistier. Cistorit Cu o Stefneasa din Crajova,
avu 3 copiii. Facea politica inversunata contra Rusief, pentru
care fu arestat in 2 rindurl, dar liberat, ne fiind nimic
compromitator asupra lui. (y coresp. C-tele Langeron). In-
gropat la biserica Coltzea din BucurescI.
Ficele sale ereaii MarF,rhioala castorit. 1. cu Retoridi
si 2. cu Rallet, si Elena Grdisteanu, iar fi:
Marele CLUCER STEFAN Mosco, casatorit Cu Zoe fica Ba-
nului Grigore Baleanu, Cu care avu 6 copiI anume :
Ecaterina maritata cu C. Brailoiii ; ION, fr. urmasT;
Alexandrina casator. cu Pr. Panaiot Ghica; Grigore, cu Se-
vasta Ionescu ; Irina cu Pr. Grigore Sutzu ;
NICOLAE Mosco (1828-1893), pitar sub Vod. StirbeI.
Fost prefect de Ialomita, i deputat Conservator, in mai
multe rindurI (1862-79). Castorit cu Profira, fica pahar-
nicului B. Sldtinea-nu, a avut copif pe (actuali) :
Maria, Nicolae t, STEFAN, EMANOIL, GEORGE, 1 Elisabeta
Mosco.

Armele : un scut impartit in cloud ; partea de sus o stinc

de aur pe care sta Incolacit un sarpe pe fund azur ; in
partea de jos un vultur chevalier negru, pe fund argint.

www.dacoromanica.ro
 NOTTARA
(VALACHIA)

Familie grcd byzantind, ai carel membril sunt cunos-

cutl de prin secolul XV.-- Un NOTTARAS (y. Ducas), era so-
crul unuI Kantacuzen, -cu care fu omorit de sultanul Ma-
homed dup luarea ConstantinopoleI. Acest Notara, dup
scriitorif byzantinl, era fiul luI NICOLA. NOTARAS mare dra-
goman, lnainte de cdderea sub Turd', pe la inceputul se-
coluluI XV.
Notara cel ucis de Turd*, avea 2 fiI, din cati unul....?
pieri Inteo luptd -cu TurciI, iar cel alt se numea Luca.
LUCAS NOTARA, nobil insemnat la Constantinopol, In
anul 1451 erea In capul partideI contrare mitropolituluI
de Kiev Isidor, trimes pentru a strui unirea cu catoliciI.
Om vestit pe timpul s, erea Inrudit cu ComneniI, Pa-
leleogiI si multe din marile familiile byzantine. Duce de
Constantinopol ; avu o fica Ana Notaras si 2 (?) fil. Ora,
tiunea funebrk tinutd de Ioan Moschus, contine multe date
asupra vietil i mortel lui. (E. Legrand. op., Tom. I.).
ANNA. NOTARAS, CAS6..tOrit5. In tinerete cu vitzul CONST.
DRAGASES; addogd ast-fel numelui ef pe cel de Paleologo.
Plecand din Constantinopol, putin inainte de cucerirea mu-
sulmand, trebui sd caute refugiti In Italia, ducAnd cu sine
marl averl. Cerand ospitalitate papel, se retrsese la Roma
unde veni apoi i unul din fratiI el, Jacob (sad Isaac ?1,
care scdpase prin fugd de la Turci.
Numerul Grecilor cari fugeati In Italia de Turcl, crea
considerabil, si Ana Notaras concepu idea sd adune aceste
fmdsite ale fostului imperi, fondand astfel un mic stat.
39

www.dacoromanica.ro
 566

Pentru acesta, incepu negotiarI cu republica Sienne, ca

ai se cedeze eT i fratelui sea Iacob, castelul ruinat din
Montacuto, pe care voia al reconstituiasca pentru a primi
cel putin 100 de farnilii ; formand ast-fel o colonie. Anna
Notaras e numit in actul de ceziune al republicei, din
Tillie 1472: ohm sponsa imperatoris Romeorum et Con-
stantinopolis et filia quondam illustris principis domini
Luce, 'magni ducis Romeorum.
Planul ins nu s'a executat nici odata, si la 1475 o g-
sim la Venezzia, unde rmase pan la sfarsitul vietei. (primiT
anI din secolul XVI). (V. Legrand.)Descendenti: ai familiel
maf rmas prin Grecia, de Ore-ce la 1821 in secolul nos-
tru, un NOTARAS a murit in btlia de la Missolonghi, unde
a perit si lordul Byron.
DOSOFTEI NOTARA, archimandrit i apoi patriarch al
Erusalimului, traia prin secolul XVI. Pte e tatl lui :
CHRYSANT NOTTARA, OM frte erudit pe timpul sil, la
sfarsitul secolulul XVII, e stabilit in Valahia. Mergand la
Paris, se specializase In studiul astronomiei i geografie,.
fiind elevul faimosulni Domenico Cassini. Mai trc im-
prima la Paris: lntroducere in studiul sciintelor geogra-
fice i sferice, i apoI in Bucuresci (1720).
Intors in tara, Notara fu luat ca profesor al copiilor lui
Nic. Mavrocordat. Mai tarsal ocupa scaunul de Patriarch
al Erusalimuldi, unde fusese archimandrit (dupd 1725.)
In timpul domniei lui Brancoveanu, el juca un mare rol
pe langd curtea acestui domn. Legrand a publicat co-
lectiunea corespondentel sale catre domnii ValachieI
Moldovei, pe cand crea patriarch, si in acsta privinta, d.
Al. Mavrocordat a scris un studia asupra lor. (Archiva din
Iasi 1897, 3-4) El mai erea in relatiune cu savantul spa-
tar Nicolae Milescu, care'l procura multe date si notiuni
despre trile t'atare, ajutand lui: Notara la scrierea operi-
lor sale. (Coresp. din 1693, si 1694, etc.)
La 1731 si 1740 gasim in tara pe DIMITRIOS NOTARA,
'ccap6c Dohtorul, epitrop al avereLlur Serban Gradisteanu,
caci avea de sotie pe fata vorniculul Bunea Gradisteanu

www.dacoromanica.ro
 .667

De sigur erea ruda cu Chrysant, adus de el In taral,

pePte chiar un fiii natural al s'd. Acest Nottara avu o
fic Smaranda (1740).
CONSTANTIN NOTARA, serdarul, pe care'l intalnim la
1744, e pote fiul lui Dimitrie.
Cam tot pe atund, gasirn in documente pe un Ceauul
RADU NOTTARA.
Din acestia se trag In secolul nostru, actualii In tara, prin :
D-rul ALEXANDRU NOTTARA, care avu 3 fil: Ion, Alecu
Iancu. ION Nottara, cel d'ntal, avu fid pe CONSTANTIN
NOTTARA, artist societar al TeatruluI Natfonal roman (fid :
'Constantin). ALECU n'avu copiI ; lar JANcu NOTTARA, pro-
prietar in jud. Prahova, are urmtorif copiI : CONSTANTIN
i. Nottara, publicist si avocat, Anton, Toma .1 Elisa."

www.dacoromanica.ro
 RALLET

Italiana de origind, aceasta familie stabilindu-se prin' al

XIII sag XIV secol in imperiul bizantin, s'a grecizat cu
timpul, locuind la Constantinopol, de unde veni in tara la
inceputul acestui secol.
Intre al XIV si al XVII secol, s'ail distins in serViciul
imperiulul bizantin i apoi al Venezziei, multi membrii
acestel: familii. Dup cum dice un document Venetian din
anul 1539, 7 Iunie : eDella casa di RALLI sono usciti di
tempo in tempo molti degni capi de Strathioti.... Ast-fel
e citat TEODOR, din care se nascu GIORGIO RALI Lascani
equelle imitando le vestigie del padre et delle antecessori
soi... (1449); apoi DEMETRU Ralli. (Sathas, Docum. p. l'hist de
la Grce, tom IX, _p. 14 etc.)
Domino FEDERICO Ralli (sec. (XVI), avea fica pe ELENA
Ralli, careia i se decerne o pensiune pentru serviciile aduse
de tatal s. ell buono capitano Greco MICHAEL RALLI
strenuissimo e mentionat in multe rapoarte catre guvernul
VenetieT, in sec. XVI.
Aceasta familie erea inrudita cu principalele dintre fa-
miliile bizantine, ca Lascaris, Paleologo. Stratiotii ereail
cel mai alesi ()amen' de arme de pe litoralul Adriaticel in
peninsula balcanica ; iar sefii lor ereail representanti al' ma-
rilpr familii grece, italiene i albaneze.
In timp de mai multi secoll) documentele timpului ne
p.6 pastrat numele si faptele a multi membri din aceasta
familie : Adamos, Clara, Demetrios, Georgio, Elena, Iacob
Manuel, Maria, Marco, Michel, Nicolo, Ioan, Manilius,
Teodor Ralis, etc. (v. tom. VII, VIII si IX id. Sathas).

www.dacoromanica.ro
 - 569 -
Inainte de cderea Constantinopolel sub TurcI (1453),
unil dinteansiT avur titluff de marl' demnittI, ca mega-
dud, Protostatori, etc.

Numele de Ballet fu luat numai dup venirea familieI

In tar, in loc de RALLD, pe care'l aveati inainte, si care
erea cel adevdrat al familieI.
In Valachia veni pentru prima oar :
Marele VORNIC ISAAC BALLET. Fratir sl se stabilir in
1VIoldova, iar dinsul e capul ramureI de aicI. Pe la Mee-
putul secoluluT (1800,1808), el erea unul dintre boeril ce
maI insemnatI i cu trecere In tara. Dup ce fu mare
vornic, avu tittul de mare Ban pan la moartea sa. El a
reparat biserica Srindar i avea o mare avere. Find in-
surat cu Nastasia fata Banulul Ghica, a avut 3 111 :
DIMITRIE RALLET, fost mare vornic, f frg copiI, lsind
averea sa pentru facerea until spital.
ION RALLET, fost logofdt bisericesc, a avut copiT : 3 fete
si 2 fii, G-RIGORE, i ALEXANDRU BALLET. (ac.)
Vornicul COSTACHE RALLET, cel d'ntl din fii Banu-
1111 Isac, avu un singur fi:
CONSTANTIN BALLET, fost cpitan de cavalerie in retr.
Decedat 1899. Avind din csatoria sa cu Alexandrina Sa-
murcas, 2 copii : IoAN, si NICOLAE Ballet oficer.
In Moldova sunt alte 2 ramuff ale familiel una din
ALEXANDRU Ballet de la BotosanI, al cruI fiti : IoAN t, e
tatd1 cdpitanuluT DUMITRU BALLET (actual) ;
Cea alt din Dem. BALLET, insurat la IasT cu o Sturdza
din care vornicul DUMITRU Ballet i fiT : Alexandru t

si ION BALLET, profesor universitar.

Armele famifiel sunt : de azur, imprtit in cloud : sus o

corabie plutind, jos doI deTfini argintii unul d'asupra al-
tuia, orizontal.

www.dacoromanica.ro
 SAMURCA

Familia de origind greacd, stabilit In tara la sarsitul

seco1uluI XVIII.
Pe la 1800, ereati in Valachia 3 fratI Samurcas :
ALEXANDRU, cdstorit Cu o Bengsca, de la care avu 4 copil.
COSTACHE SAMURCA$ Vornicul, la anul 1808 zideste im-
preund cu sofa sa Zinca, monastirea SamurcsestI din jud.
Ilfov, pe riul Ciorogdrla, aproape de BucurestI. Acolo se
afl si ruinele caselor Jul. De la 1806 erea mare Vornic
In Divan.
Fratele luI maI mic :
ION SAMURCAS, fost postelnic i apoI Caimacan al Cra-
joveI. De ir. dnsul se pastreaz o interesant corespon-
dent Cu consulii streinI din Bucurestl i Iasi. A fost u-
cis de Turd. Din cAstoria cu Catinca Rallet, avu 3 fiI :
Costake, camaras, DUMITRU, care emigr la Constantino-
pol, facandu-se musulman ; i ALEXANDRU, insurat Cu
Zoe Ghiullasr, de la care avu 5 copiL
Elisa (cas. cu Zalomit si 2. cu Iorganda), Catinca Saegitl,
Maria ; ION SAMURCAS, n. 1845, -1- 1899 fost magistrat, avo-
cat, etc. si ELENA, cstorit. cu Toma Tzigara, al crel fid
ALEXANDRUz a adAogat prin adoptiunea unchiuluI sal, nu-
mele de Samurcas, (1899) *).
TZIGARA. - Familie de origina albaneza, din care un ZOTTO
TZIGARA (-f- la Venezzia) ajunsese mare Spatar al Moldovei in tim-
pul lui Petru Vod6. Schiopul, cu care erea in strinse legaturl. El n'a-
vusese decat ficitru fete, care se constata prin testamentul sal din
1699. El mat avusese dot frati : ApostoI i Ponoson. [V. Cuy, din ha-
tranI, Hasdeil). S6 poate ca acesta sa fie str6mou1 iamilie ce in-
talnim in lark' cu acest nume in secolul actual.

www.dacoromanica.ro
 - 571 -
COSTACHE SAMURCAS, fost M. camara i paharnic, fiul
mg mare al caimacamuluI Ion si frate cu Alexandru, avu
o ficA :
Cu un Mar,cel, de la care avu 3
ECATERINA, c.sltorit
copiI, ce purtard numele de Samurcas al mamel lor. A-
cestia fur: IANCU, t1r copiI, Maria, sotia luI Zamfir
Creteanu, i Anghelache.
ANGHEL SAMURCAS, avu de sotie pe Catinca Cretzulescu,
iar copiI: Colonel ION S., Paulina Gherghel. Alexandrina,
cdst. cu Cpitanul C. Rallet, si CONSTANTIN fost magis-
trat, cel maI mare.
Fiul acestuia este Cdpitanul Samurcas, din Cavalerie.

O ramur din aceast familie se gsea i in Moldova

In prima jumtate a secoluluI nostru.
Despre origina si genealogia mai veche a familieI, a
areI ortografie ar fi t Samurcasy nu putem sti _nimic.
In armele lor ail un samur.

www.dacoromanica.ro
 SUTZU
Origina familiell e fanariot i veche din Epir, de unde
pe timpul lui Mahomed II, acest Sultan ar fi indemnat
pe nele familiI din provincie, printre carl se afla i Sutu,
s se stabileasca la Constantinopol, danduli-se oare-carT
privilegil.
Un scriitor francez Du Verdier, vorbind de bibliotecile
din timpul ski la Constantinopol, dice ca un ION SuTu
avea o bogat colectiune de manuscrise. (la 1585).
Numele primitiv al familiei, pare a fi acel de DRACO
prin acesta sunt chiar den umiti in decrete imperiale turcecf
0 in timpurI mai noI. Dup Byzantios, autorul unei lu-
cfari asupra Constantinop. : (Sutu ar ven de la SO IMJI
sa imprtitor al apelor orasului", de oare-ce unul dintre'
mo0i: lor implinise aceast functiune.
DIAMANTAKIS SUTU, trunchiul actualef familiI, trilia pe la
finele secolului XVII i avea 2 fir, anume pe : DUMITRA$CU
Sutu, care a fost mare comis in 1739, mai mic ca fratele
ski, 0 tfr copil ; 0 pe
CONSTANTIN DRA CO SUTU, mare Sptar i capukehaia
sa trimes la Constantinopol, in anul 1711.
Fu numit vel logora in anul 1738; fiind insurat Cu Maria
Rosetti, Cu care avu 4 copii :
1. ALEXANDRU SUTU, mare Cartofilax i biv-vel-sluger,
spandurat in 1759 de poarta easel prin ordinul marelui
Vizir, pentru c impedicase ca done' servitoare s devie
silit musulmane. Se casatorise cu Tarsia, fica lui Nicolae
Mavrocordat mare Ban, si avu 3 bgefil:
GEORGE SUTU qis SLBATICUL, in 1783 mare clucer, in-

www.dacoromanica.ro
 573

surat Cu o Sulgiaroglu avu fil: pe CONSTANTIN vel Hat-

man, casatorit eu Eufrosina Calimaki; DUMITRU, de la
care urmasI In Grecia, i ALEXANDRD (idem).
CONSTANTIN VEL SPkTAR liS Costchit sa tImeros al
vdoilea fig al luI Alexandru, avu 3 El, fdr posteritate.
2. Fiul al doilea al CapukehaeI Constantin Draco, erea
NICOLAE SUTU, MARE ILOGOFET, apoI v. ,postelnic i Capu-
kehaia la Poartd. In 1768 mare Dragoman al PorteI, de-
capitat In anul urmator, banuit c favorizase insurectia
din Peloponez de conivent Cu RusiI. Casatorit cu o Hri-
soscolen, din care avu 8 copiI. MaI insemnati din el, sunt
Alexandru si George gis Dragomanaki :
Pr. ALEXANDRU SUTU-VODA n. 1750, mare Dragoman
al PorteI, In 1779. Principe al Moldovei 1800-1802; lua
mare parte la evenimentele revolutiuneI grecestl i sprijini
eteria. In 1802, dup fuga unchiuluI sl, fu numit timp de
3 lunl i Domn al Valachiel. Casatorit Cu Eufrosina Cali-
maki, muri la 18 Ian. 1821, lsand copil pe :
NICOLAE SUTU vel Logoft, nascut la 1799 Constantinop.
refugiai 1821 In Ardeal. Secretar de Stat sub administratia
luI Kiselef, la intoarcerea in tara. In 1850 publicd statistica
Moldovel. Se casatori cu Caterina Cantacuzino - Pascanu,
avand fin pe ALEXANDRU SuTu insurat cu Maria Ghika
Trefest (copii NICOLAE SUTU inginer, cs. cu o Catargi,
si Emm, inginer, cu o Iurasco) si pe Efrosina Caragea.
Tot ffi luI Alexandru V., v., sunt : Pr. SCARLAT n. 1808 t
1887, general si inspector in armata Greceasch, (descen-
denti In Grecia), frate cu DUMITRU, colonel in armata gre-
ceasch, casatorit Cu Elisa Krupenski. In fine GRIGORE, tot
frate Cu precedentiI n. 1776, casatorit cu Caterina Conaki.
Insotitor al luI Voda ,Ypsilante, in campania din Moldova
1821. Copii avu pe: ALEXANDRU, MIHAIL CAS. Cu 0 MOTUZi,
NICOLAE Cds. cu Natalia Mavrocordat (fin GRIGORIE),
GRIGORE casatorit CU Elena Sutu (are 2 bdef, CONSTANTIN
i GEORGE),
GEORGE SUTU DRAGOMANAKI, frate CU Alexandru

www.dacoromanica.ro
 - 574 -
fiul lul Nicolae mare logoft. Cu Caterina Mavrocordat
avu copil pe : ALEXANDRU, Camara sub domnia, lui Ale-
xandru Sutu, unchiul sti ; ION MARE-AGA sub acelas domn,
Cu descendentI in Grecia, si DUMITRU SuTu cams, Cu Ra-
luca Mavrojeni (descend. In Grecia prin fii sl).
3. PRINCIPELE MIHAIL SuTu, n. Constantinopol 1730, mare
Dragoman al Portel Otomane in 1782, al 3-lea fig al lui
Constantin Draco Capukehaia. Domn al ValachieI 1783-1785
si 1791 - 92. Al Moldovel . intre 1793 - 1795. In anul 1801
fu numit din noil la tronul Valachiei, dar trebui in curnd
sa fuga. in Transilvania, unde muri la 1802. Csatorit ca
Sevasta Calimaki flea luI loan Voda., cu care avu 3 fil
adic : a. ION SUTZU, mare spatar, la 1784. b. ALEXANDRU
SuTu mare DRAGOMAN al Porte. in 1802, decapitat 1807
ca plecat spre politica francesa. Ca.satorit cu Maria fica
postelnicului Lapati, a avut liii pe: CONST-kNTIN Sutil, mi-
nistru de finance in Valachia 1856, ins. cu Sevasta Ghika,
al cruI 3 copil sunt: MICHAIL SUTZU, numismat distins,
publicist, etc., Smaranda Lahovary si Zoe Paciurea.
c. GRIGORE SUTU, fiul lui MihaI \Todd I, care traia Inca
la 1821, avu 3 bdeti cu Sevasta Dudeasca, din cari:
- MIHAIL SuTu Voda", n. C-tinopol 1784, secretar al Dra-
gomanuluI Caragea in 1812, mare Dragoman al PorteI in
1817, Principe domn al ValachieI in 1818-1821. In 1821
trebui sa se refugieze in Basarabia, in urma revolte gre-
cestI a lui Ipsilante, pe care '1 ajutase cu armata tril
si Cu banI. Arestat in Austria, fu inchis timp de 4 anI la
Goritz. Intors in Grecia, fu trimes ministru plenipotentiar
la Paris si apoI la Petersburg. In 1839 fu numit consilier
de Stat in Grecia. t Atena 1864. Casatorit cu Ruxanda
Caragea avu 4 baetf: pe IOAN, Grigore, GEORGE SUTU, in-
surat Cu Elena Sturza, de la care avu copii pe: GEORGE,
oficer de cavalerie, n. 1862; si 3 fete. si CONSTANTIN,
f. capitan in marima Greacd, casator. cu o Mihaiescu, a-
valid de fai pe JEAN SUtZU, inginer, si sapte fice maritate.
- POSTELNICUL CONST. Sow, frate cu. Mihai Voda din
1821, insurat Cu Ruxanda Racovitd, a avut pe : PR. GRI-

www.dacoromanica.ro
 - 575 -
GORE SUTU, senator etc. si fost pretendent la tronul Ro-
mniel t la 1892. Insurat cu Irena Hagi-Moscu ; t 1894
fail copiI.
- NICOLAE SUTZU, n. 1799 frate cu Mihaf Vod si cu
Constantin, fost Capukehaia la Constantinopol, fost ministry,
t 1871. Avu de copiI pe : ALEX. SUTZU, cAstorit cu Maria.
Obedeanu (avnd un fiti GRIGORIE si 3 fete) ; OTFloN
SUTZU, insurat cu Constanta Con duratu, avAnd 6 copif :.
NICOLAE Othon Sutzu, n. 1858 (flU Ion), STEFAN IL 1860!
DUMITRU, GEORGE, oficer de cavalerie, VLADIMIR, qi Elena ;
Elisa Cst. cu Scarlat Ghika ; si Anna Sutzu.
4, Din al 4-lea fiil al lu Capukehaia Constantin2 enume
DUMITRU, fost comis t 1820, se trage o alt ramurd, ac-
tuald in Grecia.

Armoril : o stea Cu 5 raze si In quartierul opus un po-

rumbel alb ; caff se incartiereazd si cu arinele Orel.

www.dacoromanica.ro
 VLASTO

Familie de veche origina byzantind, care in tara se iveste

intSiii in Moldova, in secolul XVII.
In Constantinopol, Vlasto sunt cunoscuti de mult prin
cronice, inca din evul medal. Un VLASTO, avea o flea
Maria, care tinea pe Isaac Cantacuzino, prostator, la 1464.-7
NICOLAS VLASTOS, tipri cn cheltuiala sa la Venezzia, ma-
rele etimologic, la 8 Ellie_ 1499: aux frais du noble et
respectable personne Messire N. Ylastos, crtois... (Legrand.
Bibl. Hlnique, t. I, CXXVI).
In tara romaneasca se vorbeste intaiil de un VLASTO,
pe a carui fata o tinea in casatorie Domnul George Ghica I.
(1660 - 4).
Vlasto vel postelnic, pe care'l gasim in divanul de boeff
al lu Constantin Duca, dupa 1691, dup." cum arata cro-
nicarul Neculce, e acelas ION VLASTO, care la 1701 tot ca
POSTELNIC- al Moldove, fu trimes impreun, cu Nicolae Do-
niel, sol la Tarigrad, Cu plangere contra lui Brancoveanu
carel atragea boeriI, oprindu'i pe langa sine.
In divanul Valachiei la 1717, se afla DUMITRACHE VLASTO
mare Postelnic sub Mavrocordat.
ANDRONACHE VLASTO, COMIS mare in Moldova, erea CUM-
natul domnuluI Grigore Ghica W. El tinea pe sora dom-
nuluI, Marioara, si'l f.'cuse comis mare din Tarigrad (in
1727), iar pe urma la anul fcut paharnic mare.....
(Cron. luI Amiras, III, 157).
GRIGORE VLASTO, consilier imperial al Banatuldi
fost mare serdar-, cum 11 citeaza. la 1718 (12 Aug.) scri-
soarea lui Tige catre Steinville, in lista boerilor din Oltenia:

www.dacoromanica.ro
 577

tgrosz serdar Vlasto. (Hurmuzache IV, 242). Grigore Vlasto

fu creat Baron al Austrief, prin titlul conferit de Carol VI.
Avu de sotie pe Map, (-1- la Sibi in 1740) fica lu
ban Voda Cantacuzino, si de la ea o fica : Maria, maritata cu
paharnicul Const. Cantacuzino-Pascanu. Acest boer se bu-
cura de o mare trecere la curtea DomnilQr din timpul
Pare (?) c fiul stl a fost :
ARAPAKI VLASTO, mare spatar, care la venirea in domnie
a 1111' Const. W. Racovitza., fu pus in fiare i trimes la
Constantinopol, impreun cu doi fratI Manu: Manole
Iordache, i alti boerI Greci": Misolu, etc., fiind-ca reclama-
sera Tar drept pe Mavrocordat, care cu toate astea fu
surghiunit la randul
Prin divanurile domnilor fan arioti, mal sunt Inca alt1
Vlasto, inrudif u ceI de mat sus. Er s8 trag din acelasI
trunchiii comun, si gdsim urmasI din aceasta familie, in
acelas timp In ambele OH. In Moldova n'ail mal rmas.
Asta-c,11 In Valachia sunt urmasi ai acesteI familif, din
carI: D-na VLASTO, la Crajova, etc....

www.dacoromanica.ro
 ARGYROPOLO
Ducange citeaza aceastd familie imperial a Byzantului.
La 840, LEON ARGYR, strmosul acestel familiI, a fondat o
inanstire In Capadocia, si tot el comanda apoI expeditia
contra Paulicianilor. O multime de urmasI ai luI, se ilus-
trara In evul medal :
ROMAN ,III deveni imprat al Constantinopolei la 1028.
La 1500, strmosil familii actuale se stabilisera la Salonic.
Tin membru al familia rmasa In Grecia, trecu la Inceputul
atestuI veac In tara ; anume LUCA Argyropol, cumnatul lu
Moruzi (av6nd fi pe EMANUEL, fost ministru), i fratele
GEORGE, mare Ban, caimacam la 1812, insurat cu fata
1111 Caragea (un fiti si 2 fete), din carI actualii. AzI :PE-
RIPLE7 CESAR ARGYROPOL, etc....

PALEOLOGU
Familia Paleologu, din care gsim boeff In tard, In se-
colul trecut, descinde cum se pare, din vechea si ilustra familie
byzantind a Paleologilor, de origina italieneasca., si care a
{Tat maI multI imperatorI i oamenI marf ConstantinopoleI.
Probabil din acestia email : DIMITRAKI PALEOLOGU, pos-
telniC mare sub Const. V. v., Movil al MoldoveI, de la care
primeste In danie satul Vintoril din Neamtzu la anul 1608
(Octombre). Sotia sa erea Maricuta tmtusa domneasca,
care neavnd urmasI de la clAnsul, a donat acea mosie
111-reI Neamtzu.
La 1739, In Valachia un PALEOLOGU erea armas mare.
Actuall descendentl : GRIGORE Paleologu, etc

www.dacoromanica.ro
 579

PERTICARI
Origina acestef familil e italiana, 0 se afl in tara de
pe la 1750. La 1783 erea ispravnic al judetului Muscel,
boerul Pitar DUMITRACHE PERDICARU. La 1783 - 84, e
citat MIHALACHE PERDICAR, biv-treti postelnic. (Ureche.
A ctualI : Colon elul IOAN PERTICARI, csatorit cu Elena
Davila ; MIHAIL 0 CONSTANTIN Perticari, etc.

PLAG-INO
Familie de origina greac, venita LAE in Moldova la
inceputul secoluluf. Pe atuncI Postelnicul Du-
MITRU PLAGINO, insurat cu fata vorniculuI Ghika ;
Post CoNsTANTIN Plagino, ginerele luI Alexandru Vod5.
Moruzi.
El" se inrudira cu mat multe familiI insemnate.Nicolae
Ghika-Comane0I tinu pe Catinca Plagino. Paharni-
cul ALEXANDRU PLAGINO erea insurat Cu Alexandrina Stir-
bey, avand 2 copii : Alexandru (actual) i Elena.
Pr. Constantin Ghika s'a casatorit Cu Zoe Plagino, etc.
AzI : CONSTANTIN, ALEXANDRU, senator.

RETORIDI
Marele VORNIC PETRACHE RETORID, se afla CU acest titlu
In divanul ValachieI, in primil anI al acestuI seco!, precum
la 1808 ca biv-mare vornic. Insurat cu Marghioala Mosco,
avu fit pe : ALEXANDRU Retoridi, insurat cu Zoe Formac,
care e tatl a doI fil:
PETRE RETORIDI, fost major de cavalerie, insurat cu Zoe
Cretzianu IoAN RETORIDI, f. magistrat, cask. cu Ana
Lenq (div).
Aceasta familie e venita i stabilita in tara, Cu unul din
domniI friI de la sfar0tul secolulul XVIII.

www.dacoromanica.ro
 - 580 -

VENTURA
Familie din Moldova, de origin Greacd-fanariot. Trun-
chiul el este : CO'NSTANTIN VENTURA mare Dragoman al
Forth' otomane, decapitat la Constantinopol in anul 1731,
din ordinul mareluI Vizir, pentru aflarea unor scrisori com-
promittoare c.tre Pr. Mihai Racovitz (xenopol, v, 67).
Urmaii acestuia stabilindu-se in tar in secolul trecut, in-
talnim la 13 Aug. 1785 pe NICOLAE VENTURA, Loner in
Moldova. Familia are mal multi representanti actuall,
inrudindu-se in secolul trecut i al nostru Cu mal multe
din familiile marl ale Moldovei.

Alte familii de origin6 strin, sunt : Conduratu.

Sehitta, byzantind, in tail de la 1800. Vlahutzi,
Vilar, seco!. XIX, byzantin.- Vogoride, fost caimacam
al tril.

www.dacoromanica.ro
FAMILII NOBILE ROMANE
DIN

UNGARIA
--......... .

40
www.dacoromanica.ro
 FAMILII DIN UNGARIA
PRINCIPALI NOBIL ROMIN1 CARI AU AVUT UN poi, ISTORIC

Balk de Maramures. Voevozi i Duci (Ballya de

lood). Ilustra familie a Voevozilor de Maramures, din neamul
cdror urmaii intemeetorii Moldovei. Un BOGDAN prin secolul
XIV, Voev. de Maramures, avu fiii pe DRAGOS, legendarul fon-
dator al statului Moldovean (1342), asupra cdruia inca existd
confusie. Fiul SCI SAS VODA, domni dupa ddnsul in Moldova;
dar fiul acestuia: BALC e inleturat de la tron, de o rudenie a
lor, BOGDAN VOD (1348 - 65), care isi intinse stapAnirea peste
o mare parte din Moldova. Fiul lui Bo'gdan LATcu Vodd,
-domni 1365 - 75, avAnd o ficd Anastasia, sotia lui Roman Voda.
Musat, prin care se aliard ast-fel ambele familii,
Invinsul ALK, flul 1111 Bogdan, avu in schimb de la regele
Ungariei, domeniile deposedatului Bogdan : Kuhnia (document
din 1360), precum si Voevodatul Maramuresul. FratiI luI Balc
.ereati DRAG Mester i ION, comitele Secuilor. Ramura
Drag se stinse pe la sfdrsitul sec. XVII, dup ce urmase ast-
-fel: George Dragfy, 1421; Nicolae ; BARTOLOMEU DRAGFY, Voe-
vodul Ardalului. (1495 - 98); Ion ; Gaspar 1542, si fiii :

George si Ion.
Fiul lui Balk, SANDRIN, 1430, avu de fit1 pe IoN, tatal Voevo-
dului Mihail, 1454.De la acesta in jos, familia se numi Ballya
de Jood. La 1548 trdia din urmasil luI Balk, Voevodul LA-
_DISLAU Balya de Iood.

Ban de Losonz(Banff), asta-di insemnatd familie de mag-

natl ungarI. Origina veche e dedusd de la romanul Tar-
apoi de la TURTUM (900 p. cr). Sandrin Valachus
din Amlas, a.tigase de la regele Sigismuud donatiune peste
satele Alsti-Kzeps5 si Fels-Ftild, apartintoare de castelul

www.dacoromanica.ro
 584

Almas; dar fiind omorit de MI lui Elia de Tamesfalva i ne-

avlid urmasi, la 1425 Sigismund conferi acele sate lui STEFAN
LADISLAU BAN DE LOSONZ3 vechiii neam feodal. (Azi famil.
Banffi).

Bornemisza i (Teleky). Familie intinsa de magnati

ungurI, de origine romana. Dup nume pare a fi de veche
origina italiana. A jucat un mare rol in secolul XVII. La 1735,
IANos a avut titlul de Baron, si de la el incepe familia un-
gafa. La 1510 traia un Bornemisza. La 1541 fu-omorit BALTA-
ZAR B., la 1600 ISTVAN. - PAL BORNEMISZA a- avut de fic pe
ANA, supla PrincipeluI Mihail Appafy (la 1653). etc.

CaThani (de Waad), primeste impreuna Cu Borcea intrirea

lui Mircea din 1417. In Ardeal sunt satele Calian (unul roma:
nesc, cel-alt ungar). Generalul austriac CALMAN', la 1848 a
jucat un rol insemnat.

Csdki. Familie comtala maghiar de origina romana.Re-

gele STEFAN la 1268, face cavaleti pe 3 frati din Bihor, din
carl descind ramuri romane i maghiare. Ast-fel sunt comita
de Csaki: LADISLAO de Peleska la 1366; apoi LADisr.At VOE-
VODUL Ardealului la 1437. Cancelarul luI Zapolia: MIHAIL DE
CSAKI (1569) e numit de un cronicar eValach. Familia se
distinge de cea maghiara a comtilor de CHAKI, care descin&
din Szaboly, companion luI Arpad, an. 900.

Corvin de Hunyade. Ilustr familie, despre a carel' ori-

gina se stie ca erea roman inrudita cu ramura Basarabi-
lor Danesti in Valachia, avnd origina comuna Cu Corbenii.
(v. Ureche iCorbeatiu).
SERBAN nobil Valacho fiul lui Butu, avu de al pe Voicu,
Mogo Radu, carI capatara donatiune noua in 1378 si 1437,
peste mal multe orase. Faimosul IANCU CORVIN DE HUNYAD
all lUi Voicu, la 1439 erea impreund cu fratele st1 ION musroa.
Bani de Severin, avnd nol domenii de la Rege in 1440.
Mama sa erea Elisabeta Morosina. Barbat strlucit pe tim-
pul sti, foarte viteaz, conduse afacerile UngarieL ApusuI
numea le chevalier blanc de Valachie.El se intitula Voivod'
Ardealului, Ban al SevrinuluI, capitan al Belgradului, Vicar

www.dacoromanica.ro
 585

al regatului.., apoi guvernatorul Ungariei, comte de Bistritza

etc. In 1444 a perdut cu regele sed Vladislav, btalia de 14
Vara, i apol prins de Vlad Tepes, cu care erea dusman.
Iancu de Hunyad, incrcat de glorie, muri lasand 2 fii :
LADISLAS, decapitat in 1457 la Buda, din ordinul regeluI La-
dislas ;iar MATIAS CORVIN a fost unul din cei mal marl REGI
ai UngarieI (1458 - 90) ; despre care se zicea cand a murit :
a murit Matias, s'a dus dreptatea din tar ! El avu cu o
dama Sileziana din Breslau, un fiti natural IoAN, ilustru magnat.
Neamul lui se stinse prin fml acestuia, CHRISTOPH (1506), si
sora sa Elisa. Surorile lui Iancu C. de . Hunyade a fost:
MARIA sotia lul Manjila de Arges, fiul lul Dan Vod, din care
se trgea NICOLAE OLtann,, primatul Ungariel; CLARA a lni
Pongratz de Dengebz, i ELISABETA Szekely.
Scutul familiel coprindea un ccirb Cu inel in cioc, la care
se adaose un letl, i erea o amintire a descedentel lor din fa-
milia romana CORVINUS. Regele Matias numea pe regiI Bul-
gariei : Atavos suos.
Asta-zi sunt comtiI ungari: HUNYADE DE KETHELY, probabil
din aceiasi origina, avnd aceleasl arme, si a caror genealogie
se urca in sec. XVI. Exista i in Transilvania urinal aI
ramurilor de Hunyade (?).

Dak DE DRA,GOMERFALVA, in Marmores. Exista chart con-

firmatoare din 1454. La 1487, ..'TEFAN DEAR de Dragomer-
Talva erea martor la introducerea In posesia a unor *nobill., etc.

Dolha (de).Se trage din STANISLAV II, fitil 112li IOAN (1346)
nepot 1111 STANISLAU I, (1324). 2 acte importante pe po-
sesiune dateaz din 1450, cu multI nobili martorI. EMANUEL
de Dolha traia in sec. XVI Szansilo I de DOLHA, (1324) a
avut flU pe ION, din care 4 feciorI: Stanislad II de Dolha, Ion
de Leorgyan, Petre de Sajo i Georgi Porkolab, capr a
patru diferite familia.

Fiath (de Eormenyes). Familie insemnata de magnatl in Un-

gana, de origina romn. Stremosul acestei fam. traia la 1428:
ION BOGDAN de Eormenyes; iar la 1452, FIATH de Eormenies
cu posesie de domenil, etc.

www.dacoromanica.ro
 586

Heem de Remethe. Familie feodala stinsa, probabil de

origina romana, dup altif ungara. La 1344 BACAN Knzul.
La 1371, BENEDICT HEEM erea Comite si Castelan de Temesvar.
IoN zis Vitez Kalay a fost Ban al Severinuluf, 1550.

Herzenyi de Herszeni. Familie caboritoare din UGRIN

Comitele (?) la 1290. Dup unif s'ar trage dintr'o familie boe-.
reasca din Valachia. Acte nof cu confinnd.ti de domenii din
1556 de la Stef. Maylath, luf MATEI i MARCU, asupra satuluf
Herseni din Fogora; din no la 1620. Numeroasa, in Herse ni.
Kende de Malomviz, familie insemnate din veacul XIV,
de origina iornana descinzand din Knzul Stroia, dup
dinteun duce maghiar. Contimporanif if numesc insa nobiles
valachip. La 1404 un KNDE, ja domenif in posesie, etc.
Numirea romanesca e: KANDESCU. Un MIHAI Cand. zis Fi-
cior pe la 1350, inrudit Cu cei diii Valachia.Din ea derirv
comtif maghiarf Kendeffi KENDERESSY). (v. Candescu).

Macskas (MurNoxt i). Familie veche, azI intre magnatif

ungurf. STEFAN DE MUTNOR Cu IUGA i BOGDAN la 1392 e-
reaa Knezi recunoscutf de rege. La 1370 din non*, Knezil
Roman i Ladislo.Trunclaul famil. e STRUZA OLARUL (sec. XIV)

Mailat (de Comana). Ilustr familie, care pare a fi la o-

rigina (sec. XII, XIII.), o ramura. din Voevoqii Basarabf.STE-
FAN VODA MAJLAT domnea in Ardeal pe la 1300; la 1304 renoi
cetatea Fogoras.Dupa uniI, origina lor se urca la Alcus sef
maghiar (900); i apoi urmaul sfi : Moinot sa MAILAT, 1131,
etc. (Bonfinius); dar Nagy spune ca ereail Valachi. In Ungaria
sunt agf comp.' MAJLATH (Szekhely). O alta ramura romana
subsista' in Fogoras. Diplome din 1492 de la Vlad Voevod al
Valachiei, reconfirmate in 1579, Pe la 1503 era un MAJLATH
de Comana, un altul apol la 1599.
Viteazul STEFAN MAILAT, Voevodul Ardealuluf. (1535-1540),
rsculandu-se in contra urmauluf lui Zapolia ajutat de turci,
i sustinand pe tege, e prins prin inselaciune de Petru Rare
i de Turci in Fagaras, si trimes la Constantinopol unde 'i
petrecu restul nenorocitelor lile in inchisoareu celor 7 tur-
nudo. (Istvanffi) la 1541. Sotia luI erea ANA de Nadsd, D6mna
de Fagara intre 1540-56.

www.dacoromanica.ro
 587

Man de Sajo. (Man, ortografie din Emanuel). Descinde din

SZANISLO de Dolha (y. aceasta), al caruI fia IoAN la 1346, a a-
vut 5 fil: Szanislo II de Dolha, Ion, PETRU DE SAJO, George
(parclab), Bogdan. Urmaii lui Petru, exista in Rona, etc. O
ramura : Man de Boerfalva, Cu diplome din 1631, 50, e derivat
dintr'nsa. In satul Boerenii....

Mocsonyi (de Feny) proprietari in Banat. Diploma de no-

bilitate din 1798, lui Dem. Popovitz sa Mocsoni.

Moga (de Bucsum, etc). Familie Cu diplome vechi, i de

la Ana Ndsdi, sotia lui Stefan Majlat, in 1556. Inteun mare
foc din 1525, a ars multe documente ale lor. Confirmar' pos-
terioare. Prin sec. XVII i XVIII gsim in tara', mal ales in
Moldova, persoane cu numele de MOGA. (v. doc. Acad. 1660,
1739, 1628).

Monea (de Venetzia .Also). Familie din satul Venetia de

jos. Posed diplome vechi de la domnii Valachiei. Conce-
siunI inoite in 1630, 1689, 1700.Din 1728 a 1-dinas o inscriptie
pe o piatr in casa luI Ionascu Monea, facuta de acesta, i
care contine o genealogie incepnd de la 1185 i coprinqnd
pana la ansul 12 generatiL Aceasta inscriptie, aqi Cu totul
iligibil, a fost descifrat de d. Ion Pucaria. Ea incepe ast-fel:
trit GRIGORE cel I-ia, Venetianul, vistierul lui Negru-Voda
(care ?) la anul 1185, din partea caruia a fost druit cu 4 val,
campuri, etc... (urmeaza genealogia: autentica monestica).
TONASCU MONEA, vicar general, cel care a scris aceast schita,
erea un om foarte invtat, dup cum ne raport contempo-
ranii s'l (1720). (Veqi Columna lui Traian, III, 178). 0 multiine
de acte i diplome m. multor MONEA, sunt publicate de d. N.
Densusianu. Scutul contine:' un corb cu cruce in gura, sail
o aquila....

Misza de Comana (et Todoricza).Cunoscuta din secolul

XVI.Diplome nol din sec. XVII: din 4 Iulie 1666 in Rad-
noth, de la Ana Bornemisza.Origina familiet Misza pare a
fi str6in Transilvaniel. GHEORGHE MISA de F. Comana i
NYAGOJ (Neagoe), ail act de imparteala din 1767, cu bo& de
Berivoi, etc.In Comana de sus.

www.dacoromanica.ro
 588

Nopcea DE F. SILVA. Din evul medittIvAN de Szilvas

la 1367, avu 3 fi: Dionis, MIHAi i Ladislait Din MihaT s'a nds-
cut Nopc.4., de la care familia a luat numele. InruditT cu fa-
milii ungare, sunt ail baronl. Act. Baronul LADISLAS,
comite suprein al Hunied6ra Fil Francisc i Alexie. (Din
Silva).

Pencz (Penci) de Venetia. La 1584 i 1590, MAN PENCZ de

Venitze, asesor in judec.La 1597 hrisov de la Maria, fui MATE!
PENCZ pentru o confirmare, in care se spune ca Pencz se trage
din familia MAILATH (v. mal: sus). Apoi la 1609, etc. Originara
din Vepetzia de jos.

Perdnyi. Dup Nagy, deriva d la un comes urbanus de

Dobos la 1292. Familie ilustra inrudit in sec. XIV cu Balc
din Marmures. La anul 1390, NICOLA PERENYI e BAN de Se-
verin. La 1528, in timpul fiulul Principelui Zapolia, PETRE PERENY
erea Voevod de Transilvania Adi sunt baronii si nobilil
Pereny, din ramura ungara i romn.

Pus,cariii (cavalerY de)., Familie care dupa trad4ie, ar fi

emigrat din Maramures cu Drago in Moldova, sub numele
de InoA. Prin secol. XVII, o parte implicaV revolt,
fug-it in Transilvania, i apoi la Braov; anume fiii lui IUGA :
VOICU, IUGA II 1 RADU. Acesta spre a nu fi prins de Turci se
impusca..Din cei-alti 2, se trag cele dou ramuri de adi. In
viatd, pr. altil : ION CAVALER DE PUSCARIU, scriitor i istoric,
Cu Stana Circa, are 4 61: ION, inginer; IuLar, jude ; Emm,
doctor, i Inut consul la Tanger.ILAnioN, frate Cu Ion, arhi-
n-iandr. i vicar.... etc.

Sinkai de Sinka. Orig. de la satul inca-Veche din li-

nutul -Fogora i cunoscut din sec. XVI, poate mal* veche. La
1592, confirmare de drepturi de la Baltazar Batori. Transcriere
din 1598.ANDRE (pe la 1700) avu fi pe IoAN; iar acesta :
Pantelimon, IoAn u, t in lupta la Larch 1795, si GHEORGHE
INCA cronicarul. Nascut in Samsud la 1754, studi strlucit
in Roma i Viena, concepand planul opere. sale. Lucrand me-
red In bibliotecl, el marea monumentalal cronica. In 1809 lucra
merea, fiind la Sinca, la comitii de Vass, carora le fusese pre-

www.dacoromanica.ro
 589

ceptor, de carI erea foarte iubit, la cari muri In 1816 in

varsta de 62 anl; 3 anI dupa terminarea croniceI, pe care in
ultimiI tirnpi o purta In sac cu dansul, persecutat de 'censura
dupa o viat sbuciumata.
Seracin de Szalas (Sarcin). Act din 1359. Diploma cu
donatiune din 1457 cSaracenus ; apoI acte din 1521, 1540, etc.
Mal multe hrisoave si procese din sec. XIVXVIII. Familie
veche din Banat, inrudita de aproape cu Basarabii. Deseen-
dentI actua.11.

Stoica (de Stoicfalva). Veche familie baronala din Mar-

mures. MIHAIL Stoica la 1465; un alt MIHALY, e trimesul
1111 Mihal la Impr. Rudolf 1599; LADISLAt (1677) respinge pe
l'atad, si are al' pe SIGMUND ANTON, episcop catolic In Tran-
silvania 1749-59, care ia titlu de baron cu ceI 2 fratI aI :
Paul si Ludvic.
Tartza (Tartia de Sakalosfalva). Din 1435, act de la Ius-
tina a lui Balc, posesiune luI Radu, din care descinde si fa-
milia Radul. Acp in Sacalas. Diplome milit. din 1612 si 1666
Cu arme, etc.

Ungur de Nddasd. Origina fam. in secol. XIV.Patente

de noI donatiunI de la regele Ladisla din 1457, luI UNGUR
sa Ongur, nobil i Knez de Nadasd, pentru posesii. Idem din
1458 de la Matias, lul IoN (fiul lul Petru) etc., care in urma
posesiilor sale propriI i printestl, avea 111 mosii i erea familiar
lul Matias Corvin. Tata] s'tl Petru, erea fiul luI Ungur i frate
cu NICOLAE, care aj posesii hereditare de la Iancu de Hu-
nyad din 1439.
Unif zic ea' comT0 maghiarI NADASD descind din aceast fa-
rnilie, documentele lusa nu probeaza.
Urs de Margina. Familie cu diplome din 1557 de la
Baltazar Batori, apol din 1657. Genealogie din 1777. La anul
1437 traia un URSUL, fiU1 1111 TATUL DE MARGINENI, din care fa-
milia descinde. Vechl granicerl la incep. secol.Colonelul aus-
triac DAVID BARON URS de Margina, t 1897, s'a distins in rs-
b6ele din urma ale Austriel, si in mod stralucit in batalia
de la Lissa (1866).

www.dacoromanica.ro
 590

Vajdafalva (VAIDA-VOIVODENI) i Csungaria.Din 1432,

donatiune peste Voivodenl, de la Vlad Domnul Valachiei i duce
de Amlas i Fgara, 'data boerilor STEFAN 1. ROM. Confir-
mare de la Francisc, 1793. Din ea deriva i alte familiI.

Vancea SAtt VANCSUK DE APSA. Familie cu diploma de -la

regele Sigismund din anul 1407. Brana i Vlad de Apsa.
Actuala in Vancsa de mijloc i lapa.

Vulcan. Familie de origina valacha.--LDiplome ung. din

secolul trecut. Vornicul VULCAN tria in tara romneasca (sec.
XVII). Fiind contrar luI Vod Serban Cantacuzen, acesta: (cpre
Vulcan in multe rndurI l'aj judecat ar de cuviintd, fiind-ca
vin nu-1 afla, i apoi l'afi trimes la Snagov, unde cu multe
muncI ucis, 1679 (SincaI). Un frate sati fl al luI: Mi-
HAIL Vulcan, de frica a fugit, stabilindu-se in Transilvania; iar
din fiii sl afi fost mal multe ramuri.

Vlad de Zelystye (Silite). Veche familie din Maramure,

din care o parte a emigrat cu Drago in Moldova. Genealogia
se urca la 1486; iar actele doumentale sunt din: 1486, 1487,
1489, 1531, de la regele Ion, 1548 cu armele familiel; etc. Fa-
milie destul de numeroasa, exista asII in Apsa K., in Czentea,
Visso, etc.

Vec,II pentru acestea i pentru toate cele-alte familil romne

din Ungaria: I. cav. de Pucarili, Familiile nobile din Ar-
dealo.(Sibili 1892).

www.dacoromanica.ro
 CHRONOLOGIA PRINCIPILOR VALAHIEI
(Datele sunt acelea ale urcarei pe tron.)

Negru Vocla 1200. Radu Basaraba 1230. MihaI Latinul 1245,

Barbat Basarab 1288. Dan 1298. Alexandru Bsaraba 1310.
NiColae 1363. Vladislav cel mare 1364. Radu Negru 1373. Dan
1383. Mircea cel mare. 1386. Mihail (Mircea II) 1418. Dan II
1420. Radu Pleuvul 1425. Dan din nod 1427. Alexandru II
1431. Vlad Dracul 1433. Dan III 1439. Vlad Dracul din nod
1442. Dan III d. n. 1446. Vlad III 1452. Vlad Tepe 1456. Radu
cel frumos 1462. Laiot Basarab 1471. Vlad Tepe iar 1476.
Laiot iar 1477. Vlad Calugrul 1481. Radu cel Mare 1494. Mih-
nea cel red 1508. Vlad VI 1510. Neagoe Basarab 1512. Teo-
dosie 1521. Radu Clugarul 1521. Radu de. la Afumati 1522.
Vlad VII 1524. Radu din nod 1526. Moise 1529. Vlad VIII 1530.
Vintil de Slatina 1532. Radu VIII Paisie 1534. Petru I 1534.
Radu din nod 1536. Mircea Ciobanul 1546. Patracu cel bun
1554. Mircea din nou 1557. Petru Schiopul 1560. Alexandru III
1567.. Mihnea H 1577. Petru Cercel 1583. Mihnea iar 1585. Ste-
fan Surdul 1591. Alexandru IV 1592. Mihal. Viteazul 1593. Si-
meon Movil uzurp 1601. Radu Serban Basarab 1601. Radu
Mihnea 1611. Alexandru Ilia 1616. Gavriel Movila 1618. Radu
Mihnea iar 1620. Alexandru Coconul 1623. Alexandru Ilia iar
1627. Leon Toma 1629. MateI Basarab 1633. Constantin Ser-
ban 1654. Mihnea III 1658. George Ghika 1660. Radu Leon
1664. Autonie 1669. Grigore Ghika iar 1672. Duca 1674. ser-
ban Cantacuzino 1678. C. Brancoveanu 1688. Stefan Cantacu-
zino 1714. Nicolae Mavrocordat 1716. Mihai Racovit 1730.
Grigore Ghika 1733. C. Mavrocordat 1735. Racovita iar 1741.
Mavrocordat iar 174-4. Grigore Ghika 1748. Mate Ghika 1752.
Constantin Racovit 1753. Mavrocordat iar 1756. Scarlat Ghika
1758. Mavrocordat iar 1761. Racovita iar 1763. Stefan Raco-
vita 1764. Scarlat Ghika iar 1765. Grigore Ghika 1768. Alex.
YPsilanti 1769. Nicolae Caragea 1782. Mihal Sutzu 1783. Ma-
vrogeny 1786. AustriacT 1788. MihaI Sutzu 1792. Moruzi 1793.
Ypsilanti 1796. Hangeri 1797. Moruzi din nod 1799. Mihai Sutzu
iar 1801. Alex. Sutzu 1802. C. Ypsilanti 1802. Ion Caragea
1806. Sutzu din nod 1818. - Grigore Ghika 1822. Sub RuI
1828. Alexandru Ghika 1834. Bibescu 1842. Stirbey 1848. Caima-
cami 1856. Alexandru Cuza 1859. Carol I de Hohenzollern 1866.

www.dacoromanica.ro
 - 592 -

PRINCIPH MOLDOVEI
Bogdan 1349. Latco 1360. Iuga 11373. Petru Muat 1379.
Roman 1391. Stefan 1394. Petru 1395. Roman II 1399. Iuga II
1400. Alexandru cel Bun 1402. Ilie i Stefan 1433. Stefan 1444.
Roman III 1447. Petru III 1448. Bogdan 1451. Petru Aron 1451.
Alexandru 1452. Aron din noil 1456. Stefan cel 'mare 1457.
Bogdan III 1504. Stefan cel finer 1517. Petru Rare 1527. Stefan
Locust. 1538. Alexandru Corn 1640. Rare iar 1541. Ilie 1546.
Stefan 1551. Lpuneanu 1553. Iacob Despota 1561. Toma 1563.
Lpuneanu iar 1564. Bogdan IV 1566. loan cel cumplit 1572.
Petru Schiopul 1574. Iancu Sasu 1580. Petru iar 1682.. Aron
tiranul 1591. Rsvan 1594. Eremia Movil 1595. Mihaiti Viteazu
1600. Eremia iar 1601. Simeon 1607. Constantin Movil. 1607.
Stefan Toma 1611. Alexandru 1615. Radu Mihnea 1616. Gra-
zziani 1619. Ilia 1619. Toma. iar 1622. Radu Mihnea 1623.
Miron Barnovski 1626. Alexandru Coconu 1629. Moise 1630.
Ilia din non 1631. Moise Movil iar 1633. Vasile Lupul 1634.
Gheorghe Stefan 1643. George Ghika 1658. Stefan Lupu 1659.
Dabija 1661. Duca 1666. Ilia 1666. Duca iar 1669. Petriceicu
1672. Dumitracu 1674. Anton Rosetti 1676. Petriceicu 1684.
Cantacuzino iar 1684. Cantemir 1685. Constantin Duca 1691.
Antioh Cantemir 1696. Duca iar 1700. Mihaiii Racovitz 1703.
Antioh iar 1705. Racovitzd iar 1707. Mavrocordat 1710. Du-
mitru Cantemir 1710. Mavrocordat iar 1711. Racovitz 1716.
Gligore Ghika 1727. Constantin Mavrocordat 1731. Ghika iar
1735. Ion MavrOcordat 1741. Ghica din no 1747. Constantin
Mavroc. iar 1748. Constantin Racovitz5. 1749. Matel Ghika 1753.
Racovitzd iar 1756. Scarlat Ghica 1757. Ion Calimaki 1758.
Grigore 1761. Grigore Ghika 1764. Grigore Calimaki iar 1766.
C. Mavrocordat iar 1769. Ocuparea Moldovel 1769. Grigore
Ghika 1775. Constautin Moruzi 1777. Alexandru Mavrocordat
1782. Mavrogheni 1786. Rsboiti 1786. Alex. Moruzi 1792.
Mihain Sutzu 1793. Alex. Callimaki 1795. Ypsilanti 1798. Alex.
Sutzu 1800. Monizi din nod 1802. Rsboiii 1806. Scarlat Ca-
limaki 1812. Mihail Sutzu 1819. - Ion Sturdza 1822. Ruii 1828.
Mihail Sturdza 1834. Grigore Ghika 1849. Caimacami 1856.
Alexandru loan Cuza 1859. - Carol I de Hohenzolern 1866.

www.dacoromanica.ro
 TABLA ALFABETICA

Pagina ragina
Bibliografie V Blaremberg (de) 536
Explicare IX Bogdan 77
Casa de Hohenzollern-Sig- Boldur (Kostake) . 81
maringen' XI Boteanu Si
Introducere XV t Bou 506
t
Patniliile (cele cu o cruce Bozianu 604
sunt stinse) Brdescu 501
Abaza 1 Briloi 84
Arapu 502 Brncoveanu (Principi) 90
Arbore '3 Bratasanu 95
Argetoyanu 6 t Brezoianu 505
Argyropol 578 Bucsanu 99
Asan 9 Budisteanu 101
Aslan 502 Buhus. . 102
Bbeanu 11 Buicescu 105
Bjescu 12 Bujoreanu 107
Bilceanu 15 Burghelea 605
Blleanu 21 t Buzescu 110
t Balica '28 Clinescu 116
Balot 30 Callimaki (Princ ) 118
Bals 33 Cmpineanu 122
Bilteanu 508 Cananoti 506
Brbtescu 41 Candescu 127
Brcnescu 44 Cantacuzino (Principl). 180
Brsescu . 501 f Cantemir (Principp. 144
t Basaraba (Principil) 46 Caramal 507
f Basotii 60 t Carj 149
Beldiman 63 Carp 151
Bellu 531 Carpenisanu 153
Bengescu 67 Catargi 155
Berendey . . . 71 Cazimir,. e 507
Bibescu (Princip.) . 73. Ceaur 100

www.dacoromanica.ro
 594

Pagina I

I
Pagina
Cerchez - 163 Greceanu 263
-I- Ciogolea 508 -I. Hbescu 266
-I- Ciorogrleanu 508 Haralamb 516
Cocorescu 165 Hasdeu-Petriceicu 368
1- Cojescu 509 Hrisoscoleo. 539
-f- Colceag 569 Hrisoverghi 274
Colfescu 510 Hurmuzachi 277
Comneanu 168 -1- Hum 516
Conachi 170 Isvoranu 279
Contzescu 173 Iuracu 282
1-. Corbeanu 174 Jianu (i Cesianu) . 283
Cornescu 177 Jora 285
Costescu 179 Keco 289
Costin 180 Kogalniceanu 290
Cotescu 611 Kostake (Boldur) . 292
Cetofeanu 186 Kretzulescu 300
CrAsnaru 188 Krupensky 306
Cretzianu 190 Lambrino 543
Cuza (PrincipI) 192 Lahovary 641
Dabija (Prin.) 198 Lecca 310
-I- Dedulescu 202 Lehlit 319
Doicescu 512 Linche (de) 644
DonicI 204 Leordeanu 320
Drguescu. . 511 Lerescu 517
-F Drugnes GU 513 Locusteanu .. 323
Duca 513 Lupu 325
Dudescu 207 Magheru . 326
Flcoyanu 212 1- Manescu 327
Farcaanu 215 Manu 548
Filipescu 219 Mavrocordat (Princ.) 562
1- Filianu 224 Mavrogheny 556
Filitti 536 1- Mehedinteanu 331
Flondor 226 -I- Merianu 333
Florescu .. ... . . 230 Miclescu. . , 335
Forescu (Moglde). . . 238 Milcoveanu 517
Gane 514 Millo 558
Gherghely 515 Moruzi (Princ.).. . 560
Ghika (PrincipI) 238 Mosco 563
Glogoveanu 248 -F Moto c 318
Golan 251 -F, Movil (PrincipI) : : 310
Golescu 253 fMuat (Principil).
Golfineanu.
Grditeanu
515
260
Nsturel.
Neculce .. ...
. .. , . .

,
. a53
.418

www.dacoromanica.ro
 695

Pagina Paginn
Negri 359 Srtzeanu. 429
Negruzzi 362 $6ulescu .. 523
Niculescu 364 Sblera 433
Nottara 565 Scorlescu 523
Obedeanu 366 Sendrea 438
Odobescu 519 Septilici 440
Olanescu . 371 Sion 443
Oteteliganu 378 Sltineanu 445
Pianu 382 j. Socoteanu 524
Pallady 383 j. Spineanu 447
Paleolog-u 578 Strcea 449
Parianu 386 Stu-bey (Princ.) 450
j. Prscoveanu 390 Strmbeanu 456
Perticari 579 Stroid 458
Pissoski 519 Sturdza (Princ.). 462
Plagino 579 Sutzu (Pr.) 572
Poenaro 392 Teutu 470
j. Popescu 396 j. Toma (Princ.) 474
Prjescu 400 j. Topliceanu 524
Prej beanu 402 Tufeanu 526
Prisiceanu 403 Urdreanu 476
Proroceanu 404 Urecbe 479
Racott 405 Vdcarescu 484
Racovitz 406 Vrnav 491
Rallet 668 Vrzaru 493
Racanu 520 Ventura 580
Rates cu 520 Vldescu 495
Razu 521 Vldoyanu 498
Rioanu 414 Vlasto 576
Ritoridy 579 Vultures cu 526
Romanescu 521 Ztreanu 500
Rosetti 415 Alte familii boereti . 527, 580
Rucareami 622 Familiile nobile din Tran-
Rudeanu 425 silvania 683
Sftoiii 522 Chronologia Domnilor . 591
Sam urca q 570 Tabla 593

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE
1.1

Oetay-George Loma. Istoria Tiganilor, 1897.Chateaubriand,

Atala (traducere), 1897. Infinitul,
Studiu astronomic-filosofic, 98.Cola-
borare la Encyclopedia romn.
Chanson de Roland (trad.) ineditd, etc.
Haralamb G. Leeea. Prima, versurI 1 vol.Secunda, versurI
premiate de Academie 1 vol." CincI
poeme, eflie popular& 1 v.Vemeia
inddratnica, trad. In versurl. Casta-
Diva, pies& premiat. de Teatru, 1. v.
Povestea unei regine, trad. in versuri
1 y, Enoch Arden, traducere din
Tennyson, 1 v. Jucatoril de cartI,
pies& in 4 acte.
Gr. C. Conduratu. RelaOunile riI -romaaeti cu Ungaria,
98, 1 vol.Drtipturile succ. ale soAulul
supravie-tuitor.
Alex. A. Sturdza. Marcu Aurelia, J. v. in 8 (istorle) 1890.
Les Facettes, (poeziI), 96. Elza (ro-
man) 1891. In 18. , Oediri
rege, traducere, cu istoria tragedie
eline.Calatorie in jurul oddeI mele
(Maistre) traducere.Werther, tradu-
cere dupa Goethe.L'internel Clavier
(poezil) 1896 in 4. Vers Pau-del&
(poem) br. in 4, 96.etc., etc.
Radu D. Rosetti. Sincere, poezii, J. vol. Din inim,
poeziI, 1 vol.Duioase, poezii, J. vol.
Valurf, poezil, 1 vol. etc.
Iorgu Bals (-1- 1899 Septembre). Zallony, Despre Fanariot.I
(traducere).

PRETUL: 10 LEI

www.dacoromanica.ro