Sistemul de Protectie Comanda Control Manual - V1.1 - Ro PDF

STATIA 400kV SISTEMUL DE PROTECTIE, COMANDA-CONTROL
CERNAVODA
SISTEMUL DE PROTECTIE-CONTROL
1 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
Project: C40-CERNAVODA 400kV SUBSTATION
Document: PT Memoriu Tehnic (FDS)

Document: No:
Document Status: Rev 01.1
Revision History
REV Date Paragraph/ page Description By Check Obs
0 10/12/05 Rev o M.Brasoveanu
26/01/06 Pg Rev 012 M.Brasoveanu Base on- PT
73;Pg1915,16,23,27,36,54 rev0 obsevatii
,67,68,73,74,75,76,77,78,7 rev13.doc
1 9
1.1 25/05/06 Pg 13,16 Minor wordingI. Paun M. Base on PT
added Brasoevanu rejected-
observations
CuprinsContents
1. Prezentare Generala.......................................................................................... 7
2. Sistemul de Comunicatii .................................................................................... 9
2.1. Cosideratii Generale ........................................................................................9
2.2. Reteaua Ethernet 100BaseFx and 10BaseFX ...............................................10
2.2.1. Ruggedswitchtm RSG2100 ........................................................................11
2.3. Reteaua IEC 870-5-103 ................................................................................12
2.4. Comunicatiile cu DEN....................................................................................12
2.5. Comunicatia cu servele PowerLink din CNE U1,U2 ......................................13
2.6. Reteaua de mentenanta ................................................................................13
2.7. Reteua de sincronizare IRIG-B ......................................................................13
2.8. Retea FO CNE...............................................................................................14
3. SISTEMUL CENTRAL DE CONDUCERE ....................................................... 16
3.1. Hardware .....................................................................................................16
2 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
3.1.1. Procesoarele de timp real -FEP.................................................................. 16

3.1.2. Servele HMI ............................................................................................... 20
3.1.3. Statiile de operare ..................................................................................... 20
3.1.4. Serverele de lucru CNE.............................................................................. 21
3.1.5. Sistemul de sincronizare GPS .................................................................... 21
3.1.6. Imprimante ................................................................................................. 22
3.1.7. Calculatorul de Mentenanta........................................................................ 23
3.2. Software ........................................................................................................25
3.2.1. Software de sistem ..................................................................................... 25
3.2.2. Software de aplicatie .................................................................................. 25
3.2.2.1. Functiunile softwareului de aplicatie........................................................ 25
3.2.2.2. Functiuni de baza SCADA....................................................................... 26
3.2.2.3. Functiuni de prelucrare extinse ............................................................... 26
3.2.2.4. Comenzi .................................................................................................. 27
3.2.3. Descriere PowerLink- Interfata garfica cu utilizatorul (GUI)........................ 28
3.2.3.1. Ecranul Principal PowerLink.................................................................... 28
3.2.3.2. Bara de Meniu ......................................................................................... 28
3.2.3.3. Bara de Alarmare .................................................................................... 28
3.2.3.4. Ecran Schema Monofilara ....................................................................... 29
3.2.3.4.1. Simboluri .............................................................................................. 29
3.2.3.5. Comenzi speciale .................................................................................... 31
3.2.3.5.1. Anulare Blocaje Comenzi ..................................................................... 31
3.2.3.5.2. Anulare Conditii Sincronizare ............................................................... 34
3.2.4.GE ConfigPro .............................................................................................. 34
4. Securitate......................................................................................................... 35
4.1. GUI ...............................................................................................................35
4.2. FEP ...............................................................................................................35
4.3. CELULA.........................................................................................................35
4.4. Accesul de la distanta la releele de protectie ................................................36
4.5. Sistemul de inteblocaje la nivel de statie si diametru.....................................36
5. Sistemul de Protectii ........................................................................................ 38
5.1. Introducere ....................................................................................................38
5.2. Protectia LEA 400 kV.....................................................................................41
5.2.1. Prezentarea solutiei automatizarii de RAR ................................................. 42
5.2.2. Grupa 1 de protectie................................................................................... 44
5.2.2.1. Functii de protectie implementate in terminalul REL531 ......................... 44
5.2.2.2. Alte functii indeplinite de REL531:........................................................... 45
5.2.2.3. Pornire DRRI de catre REL531 ............................................................... 46
5.2.2.4. Initierea si efectuare RAR ....................................................................... 47
5.2.2.5. Functii protectie implementate in unitatea distribuita REB500
(PDB+DRRI)......................................................................................................... 47
5.2.2.6. Alte functii indeplinite de unitatea distribuita REB500 ............................. 48
5.2.2.7. Alte precizari............................................................................................ 48
5.2.3.1. Functii de protectie implementate in terminalul D60................................ 49
5.2.3.2. Alte functii indeplinite de terminalul D60:................................................. 49
3 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
5.2.3.3. Pornire DRRI de catre D60 ..................................................................... 50

5.2.3.4. Initierea si efectuare RAR ....................................................................... 51
5.2.3.5. Functii protectie implementate in unitatea distribuita DRS-CBB
(PDB+DRRI)......................................................................................................... 52
5.2.3.6. Alte functii indeplinite de unitatea distribuita DRS-CBB........................... 52
5.2.3.7. Alte precizari............................................................................................ 53
5.3. Protectia Racord 400 kV (legatura cu CNE) ..................................................54
5.3.1. Grupa 1 de protectie-statia 400kV .............................................................. 54
5.3.1.3. Pornire DRRI de catre REL561 ............................................................... 55
(PDB+DRRI)......................................................................................................... 55
5.3.1.6. Alte precizari............................................................................................ 56
5.3.2. Grupa 1 de protectie-Unitate Nucleara (CNE) ............................................ 56
5.3.2.3. Alte precizari............................................................................................ 57
5.3.3.1. Functii de protectie implementate in terminalul L90 ................................ 57
5.3.3.2. Alte functii indeplinite de terminalul L90: ................................................. 58
5.3.3.3. Pornire DRRI de catre L90 ...................................................................... 58
5.3.3.4. Functii de protectie implementate in terminalul F60 ................................ 59
(PDB+DRRI)......................................................................................................... 59
5.3.3.7. Alte precizari ........................................................................................... 60
5.3.4. Grupa 2 de protectie-Unitate Nucleara ....................................................... 60
5.3.4.1. Functii de protectie implementate in terminalul L90 ................................ 60
5.3.4.2. FAlte functii indeplinite de L90:................................................................ 60
5.3.4.3. Alte precizari............................................................................................ 61
5.4. Protectia tranformator 400/110 kV-250MVA ..................................................62
5.4.1.1. Functii de protectie implementate in terminalul RET521 ......................... 62
5.4.1.2. Alte functii indeplinite de RET521:........................................................... 62
5.4.1.3. Pornire DRRI de catre RET521 ............................................................... 63
(PDB+DRRI)......................................................................................................... 63
5.4.1.6. Alte precizari............................................................................................ 63
5.4.2.1. Functii de protectie implementate in terminalul T60 ................................ 64
5.4.2.2. Alte functii indeplinite de terminalul T60: ................................................. 64
5.4.2.3. Pornire DRRI de catre T60 ...................................................................... 65
4 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
5.4.2.5. Alte functii indeplinite de terminalul D60:................................................. 65

(PDB+DRRI)......................................................................................................... 66
5.4.2.8. Alte precizari ........................................................................................... 67
5.4.3. Protectie/ControlComanda-110kV .............................................................. 67
5.4.3.2. Alte functii indeplinite de D60: ................................................................. 68
5.4.3.3. Alte precizari............................................................................................ 68
5.5. Protectia bobinei de compensare ..................................................................69
5.5.1.1. Functii de protectie implementate in terminalul RET521 ......................... 69
5.5.1.2. Alte functii indeplinite de RET521:........................................................... 69
5.5.1.4. Alte functii indeplinite de T60:.................................................................. 70
(PDB+DRRI)......................................................................................................... 71
5.5.2.2. Alte functii indeplinite de T60:.................................................................. 71
5.5.2.4. Functii protectie implementate in unitatea distribuita DRS-BB
(PDB+DRRI)......................................................................................................... 72
5.5.2.5. Alte functii indeplinite de unitatea distribuita DRS-BB ............................. 72
5.6. Controlul celulelor de 400kVComanda echipamentelor primare 400kV.........73
5.6.1. Prezentare Genarala .................................................................................. 73
5.6.2. Interfata grafica comanda celula MMI 1500............................................... 76
5.6.3. Dulap comanda 400kV aferent celulelor LEA, Racord U1,U2 si
transformatoare T1, T2Dulap control celula linie, unitate, transformator .............. 78
5.6.4. Dulap controlcomanda mediana (diametrele 1, 2, 3)aferente
echipamentelor primare ale LEA, Racord Unitate, transformator, aferente
intreruptorului median (diametrele 1, 2, 3)............................................................ 78
5.6.5. Dulap comanda control celula mediana (diametrele 6, 8, 9)aferente
echipamentelor primare ale LEA, transformator, aferente intreruptorului
median (diametrele 6, 8, 9)................................................................................... 78
(PDB+DRRI)......................................................................................................... 78
(PDB+DRRI)......................................................................................................... 79
5.6.6. Dulap comanda control bobina de reactanta BC1 so BC2,aferente
echipamentelor primare ale Bobinei de compensare (diametrele 4, 5) ................ 79
ANEXE .................................................................................................................81
5 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
1. PREZENTARE GENERALA
6 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
Arhitectura sistemului oferit este prezentat in Anexele 1-4 (iSCS

Architecture Control Room, iSCS Architecture D1,D2, iSCS Architecture
D3,D5,D6, iSCS Architecture D4,D8,D9). .
Sistemul este alcatuit din trei subsisteme:

Sistemul de comanda central amplasat in camera de comanda a statiei.
Sistemul de protectii si comanda distribuit in cabinele de relee din statie, si
CNE .
Sistemul de comunicatii distrubuit in camera de comanda si dulapuri de
comunicatie distribuite in cabinele de relee
Conceptul de conducere al statiei este realizat pe o structura distribuita orientata

pe celula, unde o celula corespunde unei linii, transformator etc. Intreg sistemul
este conectat printr-o retea de fibra optica in inel la sistemul central. Configuraia
statiei este de tipul descentralizat n care interfaa grafic a utilizatorului (GUI)
este situat n sala de comand si se bazeaz pe servere PowerLink Advantage
GE redundante funcionnd n modul warm standby. Serverul primar va
comunica direct IED-urile din statie preluand informatii pentru control i
monitorizare. n serverul secundar baza de date este continuu actualizat i
disponibil n cazul unei defeciuni a serverului primar.
Subsistemul din camera de comanda este alcatuit din doua FEP-uri (Front End
Processor) reduntante, doua servere redundante cu functii de interfata grafica cu
utilizatorul si arhivare, imprimanta matriciala pentru alarme, imprimanta color
pentru diverse rapoarte, doua statii de lucru in camera de comanda a statiei, doua
servere PowerLink independente instalate in canerele de comanda U1 respectiv
U2 din CNE, calculator de protectii si mentenanta, calculator server pentru
sistemul de metering, module de achizitii I/O pentru servicii auxiliare si alarme
generale ale statiei, echipamente de comuncatie si retelistica, convertoare FO,
GPS si UPS.
FEP-ul este realizat cu doua sisteme D200 de tip RTU multi procesor. Toate
echipamentele sunt alimentate din serviciile proprii de 220V CC ale statiei, din
baterii diferite. Cele doua sisteme lucreaza in sistem redundant. Arhitectura
sistemului este prezentata in plansa Cernavoda Control Room Architecture.
Sistemul astfel realizat indeplineste functiile de Server de achizitie (FEP)
controland tot procesul de achizitie si comanda din statie, server de comunicatie/
gateway si convertor de protocol pentru comnucatie cu nivelul ierarhic superior
DEN (DET) prin doua porturi redundante seriale de tip RS232 la o viteza de
9600bps ( programabila).
Sistemul master D200 comunica cu echipamentele de comanda si protectie din

statie precum si cu servele PowerLink pe retea Ethernet la o viteza de 10MBs, in
7 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
acest scop fiind prevazute si doua Switchuri de retea industariale autosensing

10/100Mbs. De asemenea in Dulapul al doilea exista un numar de 8 module
distribuite de I/O: 5 module D20S (320 intrari digitale), doua module D20A
asigurand un numar de 64 intrari analogice in semnal unificat (420mA) si 2
module D20K (64 comenzi) pentru comanda si monitorizarea serviciilor generale
CC/CA, semnalizari generale pe statie,etc. Pentru preluarea informatiilor
serviciilor auxiliare cc si ca din cabina 5 un dulap echipat simiar ca cel din camera
de comada, C00+U2 este furnizat.
Unitatile care realizeaza comanda si supravegherea unei linii, transformator, etc.,

formeaza echipamentul la nivelul celulei (terminale celula). Echipamentul la nivelul
celulei este format din ansamblul releelor si dulapurilor dedicate celulei respective.
Pentru fiecare celula este prevazut cte un ansamblu distinct de relee, dulapuri.
Echipamentele de conducere locale (la nivelul celula) vor fi amplasate n

cabinele de relee in dulapuri separate organizate pe intrerupator. In situatia n
care echipamentele de la nivelul superior de conducere (nivel statie) vor fi
defecte, unitatile de conducere locala vor fi capabile sa preia controlul procesului
subordonat.
Ansamblul sistemelor de conducere, protectie, contorizare, este sincronizat cu
timpul etalon, prin satelit cu un Ceas Universal (GPS clock).
Sistemul GPS va sincronioza si ceasul sistemului master RTU. Acesta prin
intermediul protocolului DNP 3.0 va sincroniza servele PowerLink. De acolo pe
retea toate calculatoarele vor fi sincronizate prin inetremediul unui software
specializat de sincronizare pe retea Etehernet prin protocol SNTP.
Terminalele GE sunt sincronizate printr-o retea sepciala de sincronizare de tip
IRIG-B iar celelelte terminalele prin protocolul IEC870-5-101.
Sistemul de metering este prevazut cu un calculator distinct complet separat de

sistemul SCADA asigurand functiile de masura si prelucare conform CS. Tot el
asigura caomunicatia in mod independent cu nivelul ierarhic superior OMEPA.
2. SISTEMUL DE COMUNICATII
8 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
2.1. Cosideratii Generale
Comunicatia dintre elementele distribuite si sistemul central este realizata prin

fibra optica.
In scopul integarii in SCADA pentru terminalele folosite se utilizeaza protocoale
standard , DNP3.0 si IEC 870-5-103. Astfel toate terminalele GE vor utiliza
protocolul DNP3.0 , terminalele ABB ( REL 531, REL561, REB500) si VA-TECH
(DRS-BB) vor utiliza IEC870-5-103.
Nota: exista si echipamente de protectie care nu pot pune la dispozitie decat
protocoale de comunicatie non standard de tip propietar. Semnalizarile si
informatiile din aceste terminale sunt colecate direct prin fire de pe contactele de
iesire ale acestora. Aceste echipamente sunt ABB RET521 utilizate pentru
protectia Transformatoareleor 400/110kV ( 2 buc), Bobinelor de compensare (2
buc) si REF542 pentru protectia celuleor de medie tensiune (4buc)
Conform cu particularitatile terminaleor sunt realizate 2 retele distincte din punct
de vedere SCADA. O retea Ethernet in inel pe fibra optica 10/100BaseFx pentru
terminalele GE (Protectii si Treninale Comanda) si o retea de tip serial pe fibra
optica 9600bps pentru terminalele ABB si VA TECH
De asemnea este realizat un altreilea sistem de comunicatii pentru relalizarea
sistemului de Mentenanta (Analiza si Parametrizare) ale tuturor terminaleor
utilizate.
In acest scop terminale GE vor utiliza suportul existent pe Etehrnet 10/100baseFX
utilizand protocolul Modbus, terminalele ABB vor utiliza o retea de tip serial pe FO
pe protocol SPA Bus si REBWin iar DRS-BB o retea tot de tip serial pe protocol
DRS-Win.
Pentru sincronizarea terminaleor din sistem o retea pe FO pentru transmiterea
timpului universal, achizitionat centralizat printr-un echipament GPS, este
realizata.
Existe si o retea de fibra optica pentru protectii care este realizata pe fibra optica
dedicata. Aceasta este utilizata in scopul transmiterii declansarilor dintre Statia
400kV si CNE.
In functiie de tipul terminaleor de protectie aceste sunt:
de tip punct la punct redundante pe cabluri separate- teledeclansari intre
Statia 400kV si CNE
radial -pentru protectia PDB si DRRI REB500
inel redundant -pentru protectia PDB si DRRI DRS-BB.
1. Teleprotectii LEA- prin retea cablu dedicat de fibra optica
singlemode pentru teleprotectii FO catre echipamentele echivalente
din captul opus si fbra dedicata multimode pentru PLC pana la
echipamentele PLC din camera de telecomunicatii.
9 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
Dulapuri de comunicatie amplasate in fiecare cabina de relee concentreaza tot

sistemul de comunicatie pe fibra optica dintre cabine, dintre cabine si sistemul
central, dintre terminalale amplasate in aceeasi cabina precum si sistemul de
teleprotectie.
Dulapurile de comunicatie sunt de dimensiune standard similare ca cele de
protectie si sunt prevazute cu iluminat, termostat si rezistente anticondens..
Acestea sunt echipate cu cutii de conexiuni de FO de tip Optilan cu 32 de
adaptoare ST-ST si splitere pentru cabluri optice de exterior, echipamente de
retea de FO RSG2100, convertoare FO/Seriale pentru reteaua de metering,
convertoare FO/Seriale pentru semnale de sincronizare IRIG-B, convertoare
pentru teleprotectiile PLC de tip Siemens 7XV5653 si echipamente de
teleprotectie FO GE TN1Ue
2.2. Reteaua Ethernet 100BaseFx and 10BaseFX
Este realizata pe o topologie tip inel (topologie de tip Ring).pentru ficare cabina de
rele si este de tip Ethernet de mare viteza 100MBs (100BaseFX) Acestea
formeaza magistrala (backbone) de comunicatie principala a sistemului.
Elementele de retea (nodurile retelei) de tip switch sunt cu management astfel
incat pe fiecare inel de comunicatie acestea pot redirectiona informatia catre un
switch sau altul in cazul intreruperii comunicatiei dintre ele. Aceasta structura
redundanta de comunicatie in inel permite sectionarea retelei fara pierderea de
performanta a sistemului obtinandu-se o redundanta de 100%.
Astfel exsita cinci inele de fibra optica -cate un inel pentru fiecare cabina. In
nodurile retelei sunt utilizate Switch-uri FO industriale Raggedcom RSG2100 cu
managemet. Comunicatia dintre cabine si camera de comanda este practic
independenta fiecare inel avand switchu-rile proprii. Capetele fiecarui inel de
comunicatie sunt conectate in Switch-uri in camera de comunicatie.
Dupa cum se vede si din arhitectura sistemului elementele cheie ale sistemului de
comunicatie sunt switchuri-le RSG2100.
Terminalele GE au doua porturi de comunicatie Ethernet 10BaseFx, canal
principal si canal secundar si sunt conecate radial la doua switch-uri distincte.
Astfel daca un port de comuincatie se defecteaza canalul secundar de
comunicatie intra automat in functie, in acest fel o redundanta de 100% este
asigurata. De asemnea in cazul defectarii unui switch (nod al retelei) terminalul
poate comunica pe celalat canal cu un alt swich.
Acest principiu de mare fiabilitate in retea permite utilizarea functiei de
comunicatie individuala intre terminale fara interventia sistemului central. Astfel se
utilizeaza functia de GOOSE Messages disponibile in terminalele UR (ca parte din
protocolul de comunicatie SCADA IEC61850) care permite unui terminal din retea
sa aibe acces la oricare intrare digitala sau variabila interna de tip digital existenta
10 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
in alt terminal din retea. Timpul de acces, comunicatie si prelucarea garantat de

producar este de 7.6 ms ( mai rapida decat transmisia acestor informatii prin
relele de multiplicare clasice 10-20ms).
Pe acest principiu este realizata interblocarea la nivel de statie intre celule,
aceasta fiind realizata complet distribuita neimplicand in nici un fel sistemul
central.
In mod similar se realizaeaza schimbul de informatii dintre Stataia 400kV si CNE
(U1,U2,T1,T2), este vorba de semnalizarii de pozitii circuit primar si alte inofrmatii
SCDA, semnalizari protectii,etc.
Nota: semnale de declansare sunt tratate separat prin fibra optica redundanta pe
canale de comunicatie separate destinate acestui scop.
2.2.1. Ruggedswitchtm RSG2100
Dispozitivele RSG2100 sunt proiectate a functiona in statiile electrice unde s-au

luat in considerare caracteristicile specifice ale mediului electromagnetic existent
in aceste locatii. RSG2100 este un echipament de tip switch FO Ethernet cu
managemet, modular configurabile, un modul putand incorpora doua porturi de
comunicatie Ethernet. Modulele utilizate sunt de tip 10Base FX /100 Base FX
pentru fibra optica sau 10/100Base TX autosensing pentru cablu UTP cat5.
RSG2100 utilizeaza tehnologia numita Zero-Packet-LossTM ce se caracterizeaza
printr-un grad inalt de imunitate la interferentele electromagnetice (EMI) si
conditiile de descarcari electrice tipice mediului din statiile electrice, avand un
grad de fiabilitate ridicat. Modelul RSG2100 sunt din clasa 2 IEEE 1613 referitor la
erorile de comunicatie datorita mediului electromagnetic prezent in statiile
electrice.
Domeniul de temperaturi al mediului ambiant in care lucreaza aceste
echipamente, este cuprins intre -40 C la +75 C, permitand astfel ca
echipamentul sa fie plasat in orice locatie.
Familia de switch-uri RSG2100 ofera 2 sau 3 nivele de caracteristici de retea sau

gestionarea retelei. Caracteristica esentiala este aceea ca foloseste performantele
IEEE 102.1w Rapid Spanning Tree Protocol (RSTP) utilizat la implementarea
retelelor de tip inel sau a retelelor buclate. Acest protocol a fost optimizat pentru a
suporta dispozitive switch dispuse intr-o retea de tip inel, avand timpul de
recuperare mai mic de 5ms/switch. Cu ajutorul acestor dispozitive se pot realiza
retele de tip Ethernet necesare aplicatiilor in timp real.
11 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
Arhitectuta de tip inel cu protocol RSTP
2.3. Reteaua IEC 870-5-103 .

Toate echipamentele care folosesc protocolul IEC au porturi de comunicatie pe
FO neredundante.
Comunicatia este de tip Radial conectandu-se direct la un multiplexor serial
amplasat in dulapul C00+U din camera de comanda. Acesta este de tip ABB Star
Coupler RER123. Iesirea pe FO din RER123 este convertita in RS232 prin
intermediul unui converter ABB RER125 find prelulata apoi de sistemul redundant
D200 prin intermediul echipamentului RS232 Changeover Switch.
2.4. Comunicatiile cu DEN
Conform cerintelor din CS comunicatia cu DEN (DET) se realizeaza pe protocolul

IEC 870-5 -101 prin intermediul a doua porturi de comunicatie RS232. Viteza de
comunicatie este de 9600bps conform cerintelor. Fiecare D200 asigura 2 canale
asigurand redundanta comunicatiei prin intermediul RS232 Changeover Switch.
Se asigura in acest mod o redundanta de 100% in ceea ce priveste comunicatia
cu DEN.
Aplicatia IEC 870-5-101 este configurata si asignata pe doua porturi RS 232
conform cerintelor Transelectrica transmise la etapa Inginerie sistemului
comanda-protectii faza 2 - Leeds, Anglia.
Porturile libere sunt neconfigurate si pot fi folosite de beneficiar spre exemplu ca
rezerva.
12 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
2.5. Comunicatia cu servele PowerLink din CNE U1,U2

In scopul asigurarii securitatii sistemului SCADA din Statia 400kV fata de CNE s-
a realizat o conexiune Ethernet bazata pe functia VPN existenta in Switchu-rile
RSG2100. Servarele PowerLink din CNE vor avea clasa IP diferita de a sistemului
SCADA din Statia 400kV. Pentru aceasta s-a asigurat conexiunea dintre servere
si sistemul RTU D200 redundant prin intermediul unor Serial Server de tip ED-10.
Si pentru servarele din CNE Cernavoda este asigurata o comunicatie redundanta.
Dispozitivele ED-10 impreuna cu D200 au functie si de firewall neacceptand
decat pachete de date de tip DNP3.0. Practic se realizeaza o separare completa
retelei din CNE si reteaua Ethernet din statie.
2.6. Reteaua de mentenanta
Tot pe reteua Ethernet pe acelasi suport fizic dar prin protocol de comunicatie
distinct (Modbus) se realizeaza si transmisia informatiilor de configurare, analiza (
oscilo, evenimete, etc ) pentru terminalele de protectie si comanda GE din familia
UR. Astfel si acest canal de comunicatie beneficiaza de avantajele retelei in inel
realizandu-se o retea virtuala complet separata de sistemul SCADA.
Pnetru echipamentele ABB REL531,REL561, RET521, REB500, exista o retea
separata pe FO deicate de tip Radial conectandu-se direct la un multiplexor serial
amplasat in dulapul C00+U din camera de comanda. Acesta este de tip Dymec
OS9. Prin intermediul unui Server serial RMC30 informatia este transmisa pe
retea Ethernet locala 100BaseT catre calculatorul de mentenanta.
Pentru DRS-BB se foloseste reteaua Etherenet din statie, porturile de configurare
ale fiecarei unitati centarele find preluate prin cate un convertor Serial Server
ethernet RMC30 amplasat in dulapul fiecarei unitati centrale.
2.7. Reteua de sincronizare IRIG-B

Este o retea radiala pe FO realizata intre fiecare cabina si sistemul central.
Ceasul sistemului este asigurat de echipamentul GPS Arbiter1093B. Acesta este
prevazut cu 4 iesiri pr FO pe protocol IRIG-B. Pentru ca nu sunt suficiente (5
cabine de relee plus 4 locatii in CNE) s-a realizat o multiplexare a semnalului
IRIG-B utilizand un dispozitiv serial de multiplexare de tip Dymec OS9. In fiecare
cabina exista un convertor Dymec 5844 FO/TTL IRIG-B iar din iesirea acestuia in
conexiune inlantuita prin inetrmediul uniui cablu coaxial sunt conecate toate relele
UR. Fiecare releu de tip UR are incorporat un repetor IRIG-B astfel incat local in
cabina se realizeza o retea locala inlantuita de distribuire al semnalului IRIG-B. Se
asigura astfel sincronizarea pentru toate terminalele UR cu o precizie de 1ms.
13 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
NOTA: Terminalele UR sunt prevazute cu un mecansim de suntare a repetorului

in cazul disparitiei tensiunii de alimentare ( se sunteaza intrarea cu iesirea printr-
un releu intern) astfel ca in cazul disparitiei alimentarii lantul este mentinut.
2.8. Retea FO CNE
In plus pentru integrarea in sistemul SCADA echipamentele de protectie si control

din CNE Cernavoda sunt conecate printr-o retea duala Ethernet la reteua statiei.
In dulapurile de protectie pentru Racord U1 respectiv Racord U2, C01+R2
respectiv C02+R2 sunt prevazute 2 switchuri RSG2100 ( unul principal si unul
secundar) care concentreaza informatii de la protectii. Pentru releele ABB 2
perechi fibra optica distincte sunt prevazute ( pentru SCADA pe protocol IEC870-5
103 si pentru configurare SPABus) care se ajung in dulapul de comunicatie X1+U
din cabina RBH1.
Serverele PowerLink se vor conecta la aceste switchuri astfel conectandu-se la
Reteaua Statiei.
Sincronizarea releelor UR se face in mod similar ca in statia 400kV prin semnal
IRIG-B ce este transmis catre releele din U1 (U2) pe fibra optica existand si aici
un convertor Dymec 5844.
Pentru T1 respectiv T2 alte doua switch-uri sunt prevazute ( unul principal
amplasat in E01+R si unul secundar amplasat in E02+R). Pentru sincronizarea
releelor UR o retea IRIG-B este realizata in dulapurile E01+R respectib E02+R
exista cate un convertor Dymec 5844.
Sunt asigurate 8 canale de comunicatii distincte intre CNE si statia 400kV
Cernavoda pentru transmitrea implusurilor de declanse.
Pe canale de comunicatie pe fibra optica separate, dedicate acestui scop,
terminalele de protectie diferentiala de linie fiind prevazuate cu module de
interfatare FO dedicate, este realizata si protectia diferentiala de linie pentru
generatoarele U1 si U2 ( realizate pe cablu FO separat pentru protectiile Grupa 1
respectiv Grupa 2).
Tot pe acest principiu este realizata si trimiterea de impulsuiri de declansare

pentru T1 si T2 400/110kV de la terminalele de protectie de pe nivelul de 400kV la
terminalele de protectie de pe nivelul de 110kV (si viceversa ) dispuse fizic in
statia 110KV a CNE Cernavoda. Si in acest caz exista o legatura dedicata de fibra
optica pentru realizarea teledeclansarilor ( realizate pe cablu FO separat pentru
protectiile Grupa 1 respectiv Grupa 2).
Nota: Se recomanda montarea cablurilor de fibra optica pentru teleprotectii dintre
Statia Cernvaoda si CNE in canale de cabluri separate pentru a asigura o
14 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
siguranta in functionare ridicata.
15 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
3. SISTEMUL CENTRAL DE CONDUCERE
3.1. Hardware
Sistemul central de conducere cuprinde totalitatea echipamentelor din cladirea de
comanda a statiei. Este compus din 3 dulapuri, doua amplasate in camera de
comanda iar al treile amplast in cabina RBH5 unde sunt amplasate si o parte a
seiviciilor CC si CA.
Este compus din RTU D200, echipamente de retea: switchuri cu management
RSG2100, convertoarele FO/RS232/RS485/Ethernetswitch-ul de canale seriale
RS Changeover Switch, Serial server, sistem de sincronizare cu timpul de tip
GPS, module D20S pentru intrari digitale, D20A intrari analogice unificate si
module de iesire pe relee D20K folosite pentru culegere semnalizarilor si
comanda servicilor auxiliare de c.a si c.c precum si semnalizarile generale de
statie.
Sistemul hardaware este proiectat si dimensionat pentru a permite extinderea
sistemului. Sistemul permite adaugarea atat de terminale de protectie si comanda
pentru eventualele extinderi (U3,U4 si LEA ) . Sistemul FEP D200 multiprocesor
permite gestionarea a 24000 de puncte (estimat in prezent sunt circa 10000 de
puncte.iar PowerLink permite gestionarea a 65000 de puncte, dintre care in
proiectul prezent se gestioneaza aproximativ 7000 de puncte..
Echipamentele de retea permit si ele extinderea conform standardului pana la 256
echipamente conform standardlui IEE802 si clasei de adrese folosite.
La o eventuala viitoare extindere se va evidentia avantajul sistemului deschis
bazat pe protocoale de comunicatie standard si pe modularitate astfel ca va fi
posibil sa se adauge module procesor in D200, switch uri retea, terminale de
protectie si comanda fara a inlocui sistemul .
3.1.1. Procesoarele de timp real -FEP
Sistemul propus este bazat pe familia de calculatoare de proces dedicate

sistemelor energetice, denumite generic RTU (Remote Terminal Unit) D20/D200
.
D200 este un sistem ce permite interconectarea a numeroase IED-uri si
procesoare de comunicatie, module de I/O distribuite, realizarea functiilor de
automatizare precum si conectarea la multiple centre zonale/ teritoriale de
dispecer, ca nivele ierarhice superioare de conducere.
16 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
Sistemul este in configuratie redundanta, sunt utilizate doua sasiuri D200

interconectate si interfatate la porturi seriale printr-un switch RS 232, realizandu-
se astfel sisteme clusterate (cu mecanism de failover). Fiecare sasiu continad
doua unitati centrale (CPU) de tip D20ME. D200 realizat estfel este un sistem
mutitasking aplicatiile find distribuite intre cele 2 CPU-uri.
Sistemul de operare de baza implementat in modulele CPU D20ME este un
sistem de operare in timp real, multi-tasking disponibil comercial (nonpropietar)
-pSOS si accepta toate functiile standard SCADA/DMS precum si aplicatii
dezvoltate de utilizator.
Functii
Suporta protocoale de comunicatie deschise, nonpropietar, protocoale
acceptate de majoritatea firmelor din domeniu, bazate pe standarde industriale.
Protocoale utilizate in sistem: : DNP 3.0, IEC 870-5-101, IEC 870-5-103,
Modbus.
Functia de convertor de protocol pentru schimbul de date dintre diverse
sisteme de comanda, RTU-uri si IED-uri ( Intelligent Electronic Device ), ce au
integrate protocoale diferite.
Configurare/ personalizare a aplicatiei in functie de cerintele aplicatiei, a
punctelor de I/O prin ConfigPro.
2 porturi de comunicatie pentru a putea interfata module proprii,
14 porturi seriale pentru conecatrea RTU-uri satelite, IED-uri.
2 porturi Retea Ethernet (redundanta)
Functia de concentrator de date pentru RTU-uri satelite si IED-uri, si de server
de comunicatii.
Siguranta in functionare prin sisteme redundante calde, sisteme tip cluster.
Comunicatia cu Server-ul HMI PowerLink se face printr-un LAN 10BaseT, printr-o
placa Ethernet amplasata in sasiu, in configuratie redundanta. Protocolul utilizat
este DNP3.0
Pentru comunicatia cu nivele ierarhice superioare -Dispecerul National sunt
utilizate doua porturi de comunicatie de tip RS232 viteza de 9600bps protocolul
utilizat fiind IEC 870-5-101
Caracteristile tehnice ale echipamentelor RTU folosite.
D20 M :
Microprocesor M 61020 pe 32 biti, ceas 16 MHz MPU, sistem de
operare de timp real pSOS.
7 porturi de comunicatie RS232.
2 legaturi D.20 -HDLC, 256 kbps, codate Manchester, RS 415, pentru
realizarea redundantei comunicatiei intre D20M si modulele de I/O.
17 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
1 port mentenanta RS232 pentru programul de mentenanta numit

Westmaint.
Portul de mentenanta ofera :
informatii comanda, stari, masura prin ecrane de date tabelare.
unelte software de nivel inalt pentru depanare.
mijloace de descarcare locala a configuratiei RTU.
toate configurarile sunt descarcate prin port folosind softul GE
ConfigPro.
Auto diagnoza :
sume de control pe memoria program.
test RAM.
verificare configurare.
verificare controler intreruperi.
watchdog si monitorizarea alimentarii.
jurnal de erori.
Legatura de mare viteza 256 kbps HDLC RS415 D.20 Link cu multiple si
diferite module I/O. Aceste module I/O sunt echipate cu microprocesor
Motorola 61HC11, 32 K EPROM, 24 K RAM static, 512 Byte EEPROM.
Portul de mentenanta RS232 necesitand numai un terminal VT 100,
permite accesul la programul de mentenanta / monitorizare la fiecare
modul I/O.
Legatura D.20 Link poate comunica prin cabluri sau fibra optica ceea ce
permite folosirea modulelor I/O la distanta, cu economii in costurile
de cablare.
Pot fi adaugate pana la 63 module periferice suplimentare I/O la D.20 Link printr-o
simpla procedura de configurare.
Module periferice I/O
D20S:
64 intrari de stare izolate optic ( 2.500 V RMS ). Toate tipurile de
semnale digitale de intrare pot fi tratate de un singur modul D20S. 64
intrari organizate in 1 grupuri de cite 1.
tipuri intrari : stare / alarma cu detectarea schimbarii starii, contact
momentan, forma C, puncte duale, marcare cu timp si secvente de
evenimente (SOE), acumulatoare de puls, durata puls, BCD sau paralel.
consum de curent : +/- 3mA +/- 6 mA pe fiecare intrare.
viteza scanare 1.0 ms standard.
18 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
contacte : +/-12, +/- 24 , +/- 41 , +/- 125 , +/- 250 V c.c.

rezolutie secvente de evenimente 1.0 ms standard.
indicare prin LED a fiecarui punct.
registre pe 32 biti.
port de mentenanta.
D20 A :
Microprocesor pe 8 biti
Motorola 68HC11
Ceas intern 2 Mhz.
Memorie ( tipic):
32K EPROM
24K static RAM
512 bytes
EEPROM
32 intrari diferentiale
(tipic) :
1, 5, 10 V
1, 2,5, 5,
10, 20 A
precizie 0,05%
tensiune, 0,1 curent.
Impedanta de intrare
44Mohm.
coficent de
temperatura 10 ppm per C.
supratensiune continua
35 VDC
Perioada conversie
toate cele 32 intrari 656 ms
rezolutie 14 biti plus
semn.
2 porturi D.20 Link
HDLC pentru conectare la distanta.
port RS-232 de
mentenanta.
nivel de izolatie
1500Vrms.
alimentare 4W normal
la 20-60Vcc; 11W max cu toate releele activate.
Indicatori cu LED de
stare.
D20 K:
19 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
32 de perechi iesiri de comanda tip declansare/anclansare (T/C) sau 16

iesiri creste/scade (R/L)
configuratii diverse 24 T/C + 4 R/L, 16 T/C + 1 R/L, 1 T/C + 12R/L, 16
R/L.
putere de rupere contacte 3A la 20Vcc sau 0,25A la 220Vcc.
durata programabila a contactului.
verificarea integritatii bobinei comandate la fiecare 500 ms.
tipuri de iesiri: cu blocaj (fixare temporara); declansare / anclansare;
creste scade; durata impulsului ( programabila 1-215 ms in interval de 1
ms sau 1-215 s in interval de 1 s ; tren de impulsuri.
comutator local/distanta care indeparteaza tensiunea aplicata si
semnalizeaza procesului sa dezactiveze comenzile.
2 porturi D.20 Link HDLC pentru conectare la distanta.
port RS-232 de mentenanta.
nivel de izolatie 1500Vrms.
alimentare 4W normal la 20-60Vcc; 11W max cu toate releele activate.
LED pentru fiecare iesire activata.
3.1.2. Servele HMI
Ca servere se vor utiliza doua servere HP

Serverele sunt prevazte cu un singur display de 17 inch , cu un sistem de
comutare intre cele doua servere, a monitorului, a tastaturii si a mouse-ului.
Sistemul de operare este Windows 2000.
Sistemul este alcatuit pe baza a doua computere redundante. Ambele servare
utilizeaza aceeasi platforma hardware, au aceeasi baza de date si imagini ale
statiei, au aceeasi posibilitate de conducere a statiei. Ambele servare sunt
conectate la fiecare din cele doua retele.
Daca un servar este defect, celalalt servare va functiona independent, toate
functiunile fiind disponibile.
Calculatoarele comunica intre ele sinconizandu-si baza de date, printr-o legatura
Ethernet separata, astfel incat oricand calculatorul secundar putand deveni
principal si prelua in intregime conducerea statiei.
Sistemul functioneaza ca un sistem cu rezerva calda, in ambele servere fiind
20 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
mentinuta o baza de date identica a sistemului prin legatura seprata destinata

acestui scop.
In mod normal la un moment dat un singur server este activ el interogand toate
echipamentele din retea si deservind statiile de lucru PowerLink. Cel de-al doilea
supravegheaza functionarea serverului principal sincronizandu-si propria baza de
date cu cea a serverului principal.
Prin mecanismul de fail over la caderea serverului principal serverul secundar
preia conducerea sistemului.
Serverele, statiile de lucru si calculatorul de mentenanta sunt conectate in retea la
o viteza de 100MBs. Reteaua este de tip Ethernet UTP standard.
3.1.3. Statiile de operare
Statia de operare ruleaza pe PC HP sub sistemul de operare Windows 2000, cu

grafica de nalta rezolutie.
PC-urile furnizate pentru operatori sunt calculatoare cu 512MB RAM si 200GB
hard disk, CD-RW. Procesorul este 2800 MHz Pentium 4. Alimentarea PC-urilor si
monitoarelor se face la tensiunea 220V AC prin UPS.
Statiile de operare ndeplinesc functiunile de baza pentru supraveghere si
comanda a statiei electrice. Toate textele la statia de lucru HMI vor fi n limba
Romna.
Sistemul pemite instalarea mai multor statii de lucru (12). Numarul de statii este
limitat de licentele achizitionate in cazul Cernavoda 2. Desigur statiile de operare
achizitionate in plus vor trebui la randul lor configurate.
3.1.4. Serverele de lucru CNE
Doua sisteme Server PowerLink vor fi instalate in camere de comanda ale Unitatii
1 si 2 din CNE. Calculatoarele sunt similare ca statiile de lucru, operand sub
sistemul de operare Windows 2000.
Din motive de separare a informatiilor intre CNE si Statia Cernavoda servele din
cadrul Unitatii 1 respectv 2 sunt configurate ca servere independente avand baza
de date proprie, stabilita de comun acord intre cele doua entitati.
De asemenea comenzile manule catre intrerupatoarele proprii se pot executa
numai cu permisiunea operatorlui din Statie.
Legatura dintre statiile de lucru din CNE Cernavoda si camera de comanda se
realizaza pe fibra optica pe retea Ethernet .
21 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
Din motive de securitate este realizata o retea vrtuala (functia VPN inclusa in
switchuri) dinre servarele U1 (U2) si doua convertoare (din motive de redundanta)
serial/Etharenet ED-10 amplasate in dulapul RTU C00+U. Prin intermediul RS232
Changeover Switch servele din U1 respectiv U2 sunt conectate la cele doua
D200. Se realizaza astfe o separare completa a retelor din CNE si statie.
Dispozitivele ED-10 au si rol de firewall pemitand numai tranzitatea informatiilor
SCADA pe protocol DNP 3.0, orice alte pachete de date fiind rejectate.
3.1.5. Sistemul de sincronizare GPS
Precizia timpului este mentinuta utilizand un echipament Arbiter System Model

1093B bazat pe ceas. Sincronizarea ceasului unui dispozitiv extern cu sistemul
Global Positioning System (pe scurt GPS) se realizeaza prin intermediul unui
semnal IRIG-B. Iesirile de la ceas vor fi conectate la D20 prin intermediul unui
cablu RS232.
De asemnea sistemul este prevazut cu 4 iesiri pe fibra optica pentru a realiza
sincronizarea cu timpul universal a tuturor echipamentelor din sistem ( protectii si
echipamente de comanda).
Pentru a asigura semnalul de sincronizare a tuturor releelor este realizata o retea
radiala pe FO cu un multilexor serial OS9.
Semnalul de sincronizare folosit este de tip IRG-B nemodulat.
Forma semnalului IRIG-B

Modelul 1093B indeplineste urmatoarele caracteristici:
Eroare de cel mult 1 ms
Iesire IRIG-B si RS 232
Contact de iesire FORM C pentru alarmare clock out
Display cu cristale lichide si tastatura pentru setare si vizualizare stari
22 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
Antena GPS si cablu aferent

Distanta maxima intre Arbiter Clock, montat in panoul RTU si antena GPS este de
75 m.
In cazul pierderii semnalului RTU D20 genereaza un semnal de alarma pentru a
indica faptul ca dispozitivul GPS nu mai poate genera semnalul IRIG-B.
Schimbarea starii (Change of State - COS) si o secventa de evenimente
(Sequence of Events - SOE) sunt generate cand starea alarmei se schimba.
Alarma este anulata in momentul in care semnalul IRIG-B este receptionat.
Alarma este activa si in cazul in care este receptionat un pachet incomplet IRIG-B
sau in timp de 60s nu se receptioneaza nici un pachet.
De asemenea echipamentul Arbiter 1093B este supravegheat de catre RTU, o
intrare fiin prevazuta in acest scop.
3.1.6. Imprimante
In sistem sunt conectate si doua imprimante printr-un print server HP.

Exista o imprimante cu ace de tip Epson LX pentru tiparirea continua a oricarui
eveniment din sistem. Evenimentele sunt tiparite spontan, atunci cnd apar, sau
selectiv, la cererea operatorului.
Fiecare eveniment este listat pe un rnd care contine:
Data si timpul
Numele evenimentului
Nume operator
Descrierea
Starea actuala a punctului ce a generat evenimentulvalorii afisate
A doua imprimanta este color de tip LaserJet HP 1220C pentru a permite tiparirea
la cererea operatorului a diverse ecrane, osciloperurbogramei, etc
Pentru calculatorul de mentenanta o alta imprimanta este prevazuta pentru a
tiparii informatii din relee ca oscilograme, evenimente, setari,etc.
3.1.7. Calculatorul de Mentenanta
Calculatorul de mentenanta este conectat la reteaua sistemului si este utilizat

pentru realizarea configurarii si parametrizarilor tuturor terminalelor de protectie
utilizand softul specific fiecarui echipament, ncarcarea si evaluarea
osiciloperturbogramelor de la fiecare terminal din sistem si are posibilitatea sa se
23 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
conecteze la fiecare terminal de conducere si protectie si sa schimbe reglajele

protectiilor si sa descarce noile configuratii.
Sistemul de operare este Windows 2000.
Pentru terminalele GE se foloseste URSetup, pentru terminale non GE se vor
putea utilza softwareul propiu de configurare ale fiecarui terminal. Pentru releele
ABB este furnizat softwareul de configurare si parametrizare CAP540
(REL531,REL561,RET521) si REBWIN iar pentru PDB si DRRI VA-TECH DRS-
WIN
Computerul de mentenanta are atasat un modem tip Westermo TD34 si poate fi
apelat prin reteaua publica telefonica sau retea inchiriata de catre nivele ierarhice
superioare.
Conectarea la sistem se face prin intermediul unui seviciu Windows -Remote
Acces. Dupa stabilirea conectarii in sistem toate functiunile computerului pentru
mentenanta pot fi preluate de sistemul indepartat. Desigur pe acest calculator vor
fi instalate softurile de parametrizare corespunzatoare.
Calculatorul de mentenanta este utilizat si pentru colectarea
osciloperturbogramelor din terminalele din sistem. Dupa citirea inregistarilor
Oscilo din relee acestea sunt memorate pe hard disk sub forma de fisiere.
nregistrarile sunt salvate in format COMTRADE si pot fi analizate de
instrumentele de evaluare care suporta acest format. Programul UR Setup poate
fi folosit si pentru evaluarea si ananaliza inregistrarilor sub format COMTRADE.
Nota: Din motive de securitate procedura de conecatre la calculatorul de

mentenanta nu este automata.
A se vedea capitolul de securitate.
NOTA: Sistemul de metering este un sistem independent si va fi trata intr-un

capitol separat.
24 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
3.2. Software
Software este divizat n doua grupe principale: software de sistem si software de

aplicatie.
3.2.1. Software de sistem

Software de sistem pentru FEP-uri (Master RTU), contine functiuni software de
baza care determina functiunile de baza ale sistemului. Acest software este
localizat ntr-o memorie nevolatila, se bazeaza pe un sistem de operare pSOS de
timp real iar supervizorul nu poate schimba acest software. Anumite elemente pot
fi totusi afectate de parametri, pentru a ndeplini unele cerinte speciale.
Software de sistem pentru Servele HMI, Statii de lucru si calculator de
mentenanta este Windows 2000 profesional.
3.2.2. Software de aplicatie

Software de aplicatie este necesar pentru adaptarea sistemului de conducere la o
configuratie specifica de statie sau la o functie specifica ceruta de un utilizator.
Software-ul de aplicatie este realizat cu PowerLink Advantage
3.2.2.1. Functiunile softwareului de aplicatie

ndeplinirea functiunilor de baza asigura exploatarea n bune conditiuni a statiei
prin intermediul subsistemului numeric de conducere.
PowerLink HMI (Human Machine Interface) este un soft specializat sistemelor
SCADA Energetice stabilind transferul datelor si a comenzilor pentru unul sau
mai multe IED-uri (Inteligent Electronic Devices) folosind protocolul de
comunicatie DNP 3.0.
PowerLink realizeaza urmatoarele functii:
1. Cere date de la IED-uri periodic, folosind DNP 3.0, in conformitate cu
configurarea variata a parametrilor.
2. Receptioneaza date de la IED-uri in conformitate cu DNP 3.0, proceseaza
datele primite si actualizeaza bazele de date.
3. Comuta automat canalul alternativ de comunicatie pentru fiecare IED in cazul
defectarii canalului in functiune.
4. Raspunde cererilor exceptionale ale IED-urilor ca resetarea dispozitivului sau
cerere de sincronizare a timpului.
25 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
5. Prezinta operatorului prin intermediul unei interfete grafice datele achizitionate.

Prin intermediul GUI (Graphical User Interface) operatorul poate lua decizii
rapide la schimbarile aparute in sistem.
6. Permite operatorului sa schimbe diferite caracteristici operationale ale
sistemului fara sa restarteze PowerLink.
3.2.2.2. Functiuni de baza SCADA

Aceste functiuni sunt:
Masura:
Achizitia marimilor electrice analogice (U, I, f,)
Elaborarea marimilor P,Q, energie activa si reactiva.
Supraveghere
Achizitia semnalizarilor simple:
informatii de stare
alarme
informatii referitoare la sistemul nsusi
achizitia semnalizarilor duble
semnalizari de stare (ntreruptoare, separatoare).
Comanda:
comenzi de comutare simple (impuls sau continue)
comenzi de comutare duble (impuls sau continue)
3.2.2.3. Functiuni de prelucrare extinse

modificarea ncadrarii n limite prestabilite, programabile
interpretarea automata a alarmelor
afisarea starilor anormale
nregistrarea evenimentelor n timp real
scalarea semnalelor de intrare / iesire, care strabat interfetele catre
operator si proces
controale de plauzibilitate
nsumari si alte operatii aritmetice
supravegherea functionalitatii echipamentelor din reteaua de
comunicatii.
26 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
3.2.2.4. Comenzi
Sunt patru locuri diferite pentru comanda:

Echipament prin dispozitivul de actionare local cu care este prevazut
fiecare echipament primar.
Celula prin ecranul MMI din dulapul de comanda Intrerupator median
prevazut pentru fiecare intrerupator
Camera comanda- prin interfata om-masina (Human Machine Interface -
HMI) a statiei
Dispecerul Teritorial
Comenzile au diferite prioritati n functie de locul unde sunt date.
1. Local (cel mai nalt)
2. Celula
3. Camera comanda (statia de lucru - HMI)
4. Dispecer (cel mai cobort)
La un moment dat, numai un nivel de operare poate fi valid. Un loc de operare

poate fi ales numai de la nivelul superior de prioritate. Aceasta nseamna ca
atunci cnd spre exemplu in Celula se selecteaza comanda Locala prin
pozitionarea corespunzatoare a cheii exietente, automat comenzile ce vin de la
nivele ierarhice superioare ( Camera de Comanda si Dispecer) sunt blocate.
NOTA1: Acest principiu nu este aplicat pentru nivelele Camera de comanda si
Dispecer. Ca urmare a cererii DEN intre nivele 3 si 4 preluarea conducerii statiei
se va fave independent fara acodului celuilat nivel de conducere. Astfel din statie
se poate prelua conducerea fara control de permisie din partea DEN si reciproc
DEN poate prelua conducerea fara control de permisie din parea statiei.
NOTA2: Fiecare intrerupator de pe un diametru poate fi comandat de la nivel
Celula prin terminalul de extindere de comanda aferent fiecarui intreruptor in
urmatoarele conditii: daca terminalul principal de comanda este defect;
intreruptorul se va conecta cu conditii de sincronizare dar fara conditii de
interblocare.
ntreruptoarele pot fi de asemenea operate de automatici sau declansate prin
protectie.
n toate cazurile procedura este similara pentru echipamente primare de gen
ntreruptoare, separatoare si dispozitive de punere la pamnt, respectiv
echipamentul care urmeaza sa fie comandat se supune urmatorului ciclu:
1. selectare aparate
2. selectare tip comanda
27 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
3. executie/renuntare comanda
4. confirmare comanda.
5. executie
3.2.3. Descriere PowerLink- Interfata garfica cu utilizatorul (GUI)
3.2.3.1. Ecranul Principal PowerLink
Ecranul Principal PowerLink este separat in trei zone principale

Zona de Butoane si mesaje-Bara meniu - ce este tot timpul prezenta pe ecran
Zona Alarme- ce este deasemenea prezenta tot timpul pe ecran
Zona de Aplicatii a ecranului.
3.2.3.2. Bara de Meniu
In Bara de Meniu (Power Bar) sunt prezente butoanele prin care operatorul poate
naviga:
Functiile suplimentare asigurate de Zona Comenzi sunt:

Mesaje sistem (descrierea functiilor butoanelor si mesaje eroare sistem).
Operatorul curent inregistrat la sistem.
Timpul si data sistemului.
Selectarea unui icon va plasa in Zona principala a display-ului prima pagina a

ecranului selectat.
Daca pentru ecranul afisat sunt disponibile mai multe pagini vor exista butoane de
miscare intre paginile ecranului respectiv.
3.2.3.3. Bara de Alarmare
28 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
Zona Alarme este intodeauna prezenta in partea de jos a ecranului si afiseaza

ultimele alarme aparute si neachitate. Permite de asemenea achitarea alarmelor.
Daca sunt mai multe alarme, in partea din stanga a zonei de afisare a Power Bar
apare o bareta ce permite defilarea.
Bara de Alarmare PowerLink accepta 4 nivele independente de securitate pentru

comenzi, marcare si comenzi manuale pentru fiecare punct scanat din sistem. In
plus fiecare obiect, ecran utilizator sau aplicatie poate fi configurat cu propriu
sistem de securitate. Daca un operator incearca sa faca ceva ce nu face parte din
drepul sau de utilizator ( a numelui inregistrat) PowerLink cere operatorului curent
sa se inregistreze din nou si sa introduca parola.
Configuratia de securitate a lui PowerLink este: observator, operator, supervisor si
Administrator
Toate nivele de acces cer inregistraea unui nume oparator si o paraola de acces.
Observator Utilizatorul de tip Observator poate naviga prin toate
ecranele utilizator si vizualiza toate informatiile. Nu poate da comenzi
sau achita alarme.
Operator Utilizatorul de tip Operator poate da comenzi, marca, forta
orice punct si introduce note in jurnalul operator.
Supervizor Utilizatorul de tip Supervizor in plus fata de operator poate
accesa functiile Resetare alarme, Sterge Note Operator si Alarme din
Registru Istoric de Alarme.
Administrator Un astfel de utilizator are acces la toate functiile sistemului
inclusiv la pornirea oprirea sistemului, adaugarea de noi utilizatori,
asignarea drepturilor.
3.2.3.4. Ecran Schema Monofilara
In zona de aplicatii apare Schema monofilara a statiei. Schema monofilara

constitue ecranul principal utilizat in exploatare care permite urmarirea sintetica a
intregii statii. PowerLink permite configurarea mai multor nivele de detalii, de la
schema unei statii la schema unei singure celule.
29 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
3.2.3.4.1. Simboluri
In urmatoarea sectiune sunt prezentate simbolurile grafice utilizate pentru
reprezentarea echipamentelor din cadrul unei statii electrice.
Simboluri Intrerupator standard (2 biti)
Simbolul va reprezenta starea curenta a unui intrerupator cu patru stari (2 biti)

precum si atributele asociate acestuia.
Intrerupator Deschis este reprezentat ca un dreptunghi cu margini
verzi interior alb.
Intrerupator Inchis este reprezentat ca un dreptunghi verde plin
Intrerupator in stare Tranzit (0/0, punct offline sau comunicatie
intrerupta) este reprezentat ca un dreptunghi magenta
Intrerupator in stare Invalida (1/1) este reprezentat ca un dreptunghi
magenta intermitent.
Simbolul intrerupatorului include numele acestuia.
Figura de mai sus ilustreaza modul de prezentare grafica a intrerupatorului.
De asemenea sunt afisate dinamic atributele punctelor respective:

S-Inhibare scanare - citirea Online a unui punct)
C-Inhibare comanda
A-Inhibare alarmare.
I-Informatii note, mentiuni, informatii, explicatii efectuate de oparator referitor
la un anumit punct din sistem.
F-Punct offline. Starea acestuia nu este actualizata automat
M-Stare echipamentului este Fortata prin introducere manuala a pozitiei
respectivului punct, indiferent de pozitia reala achizitionata din teren.
#-Punct introdus manual. Pentru punctele a caror actualizare nu se face
automat prin sistem.
30 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
Simboluri Separator sau Cutite de Legare la Pamant (CLP)
Simbolul va reprezenta starea curenta a unui separator sau CLP cu patru stari (2
biti) si atributele asociate acestuia.
Separator Deschis este reprezentat ca romb cu margini verzi interior

alb.
Separator Inchis este reprezentat ca un romb verde plin
Separator in stare Tranzit (0/0, punct offline sau comunicatie intrerupta)
este reprezentat ca un romb magenta
Separator in stare Invalida (1/1) este reprezentat ca un romb magenta
intermitent.
3.2.3.5. Comenzi speciale
3.2.3.5.1. Anulare Blocaje Comenzi
Schema monofilara este ecranul principal din care operatorul poate efectua
manevre cu toate echipamentele ce permit actionare electrica.
Pentru a realiza acest lucru trebuie mai intai selectata celula care va fi
comandata.
Observatie: Nu se poate selecta decat o celula la un moment dat.
Selectarea se face prin deplasarea mouse-ului deasupra celulei (in ecranul cu
31 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
schema monofilara) si plasarea acestuia asupra unui aparat din celula. Acest
lucru se poate observa prin faptul ca aparatul va apare incadrat intr-un dreptunghi
alb. La efectuarea unui click stanga apare fereastra Detaliu Celula din care se
vor putea efectua comenzle.
In aceasta fereastra se vede in detaliu celula selectata si denumirea in clar a
celulei respective.
In parea din stanga este afisate informatii necesare pentru efectuarea comenzilor.
Selectarea unui aparat se face prin pozitionarea mouse-ului deasupra aparatajului
ce se doreste a fi comandat si efectuarea unui click stanga.
Dupa selectare aparatul va fi incadrat intr-un dreptunghi alb intermitent iar
denumirea sa in clar va fi afisata, de exemplu Separator SB1 selectat pentru
control. Sub acest mesaj va fi afisata starea comunicatiei ONLINE sau
OFFLINE, atributele punctului respectiv (inhibare scanare, inhibare alarma,
fortat), precum si trei butoane indicand actiunea ce se poate executa: Comenzi,
Marcare si Fortare.
Prin apasarea butonului Comanda pe ecran apare fereastra dialog "Comanda"

asa cum este prezentata in Figura 1:
Fereastra Comanda.
In fereastra Comanda va apare in clar numele punctului si al celulei, informatia

legata de starea punctului (On line sau Offline), pozitia curenta a echipamentului
(deschis, inchis), doua butoane de selctare a comenzii DESCHIS respectiv
INCHIS si butoanele Executa sau Renunta. Dupa alegerea tipului de
comanda (inchidere, deschidere) butonul respectiv capata culoarea verde iar
butonul Executa devine rosu indicand ca tipul comenzii a fost selectat.
Daca este posibila comanda, dupa ce se apasa butonul Executa, apare o
fereastra de confirmare a comenzii.
In fereastra apare numele punctului, actiunea aleasa precum si doua butoane,
unul de confirmare Da si altul de renuntare Renunta. Daca se apasa Da
comanda se executa. Prin apasarea butonului Renunta, buton care este
preselectat implicit, se va renunta la comanda respectiva si nici o actiune nu se va
executa.
Observatie1: In timpul unei secvente de comanda operatorul va tebui sa ia
32 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
deciziile in circa 30 de secunde. Daca operatorul nu ia nici o decizie, actiunea

este anulata, ferestrele se vor inchide automat si nici o comanda nu se va
transmite.
Observatie2: Daca actiunea asupra punctului respectiv nu este posibila din alte
motive cum ar fi: punctul este Offline (deci nu exista legatura de comunicatie intre
calculator si punctul respectiv) sau punctul este fortat , comanda asupra punctului
este inhibata atunci o feeasta cu un mesaj de explicatie va fi afisat.
Observatie3: Dupa alegerea tipului de comana (DESCHIS, INCHIS), in situatia in

care comanda asupra punctul selectat este blocata din conditii de interblocaj, in
coltul dreapta jos va apare 1 buton pe fond rosu denumit Conditii Interblocaje si
avertizeaza ca nu exista conditii de comada asupra punctului respeciv.
Daca se apasa butonul Conditii Interblocaje se va afisa fereastra cu lista
conditiilor de interblocare asa cum este prezentat in figura de mai jos.
Lista conditiilor de blocare
Conditia activa apare marcata cu un V in parea stanga, ca in figura de mai sus.

Din aceasta fereastra se pot anula conditiilr dr interblocare prin apasarea
butonului Anulare Blocaje.In acesta fereastra exista si optiunea de a tipari lista
condiilor de interblocare. Prin apasarea butonului "Close" aceasta fereastra se va
inchide ramanand afisata fereastra Comanda din figura 1.
Daca exista conditii active de interblocare actiunea asupra punctului este anulata
netrimitindu-se comanda catre acel punct, chiar daca se apasa butonul Executa.
Prin apasarea tastei de renuntare se poate renunta la comanda respectiva.
Daca se apasa butonul Anulare Blocaje, ce permire suprascrierea conditiilor de

interblocaje, o noua fereastra de confirmare va apare, cerand confirmarea
operatorului prin care se asigura ca acesta doreste executarea unei comenzi de
33 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
manevra fara interblocaje. Daca acesta confirma prin apasarea butonului DA se

revine in fereasta Comanda din figura 1, punctul de comanda fiind deja selectat,
si se va putea executa comanda.
Nota: Punctul asupra caruia se executa comanda este deja selectat,
Observatie1: Nu se vor putea anula interblocajele de autoritate. Ca in exemplul
din figura 2, ce arata Controlul este la nivel CELULA.
Observatie2: Comanda de anulare a interblocajelor se anulaeaza automat prin
logica din BCU dupa executarea comenzii sau automat dupa un timp prestabilit ce
face parte din reglajele DEN.
3.2.3.5.2. Anulare Conditii Sincronizare

Alegerea conditiilor de sincronism este o functie dedicata pe intrerupator.
Pentru a realiza comanda de conectare fara conditii de sincronism operatorul va
trebui sa apese butonul de comanda Fara Sincro.
In fereastra Comanda va apare in clar numele punctului (intrerupatorului) si al
celulei, informatia legata de starea punctului (On line sau Offline), Starea curenta
a elementului de sincronizare (Sincro 1 sau Sincro 2), butoanele Executa sau
Renunta.
La apasarea comenzi Executa va aparea o fereastra de confirmare a comenzii.
Daca operatorul va confirma conditiile de sincromim sunt anulate pentru un timp
prestabilit programabil ( setare DEN) sau pana la prima comanda de conectare
manuala a intrerupatorului pentru care s-a ales regimul respectiv.
Observatie: Anularea conditiilor de sincronism este valabila numai pentru o
singura comanda, dupa executarea comenzii elementul de Sincronizare revine la
starea precedenta.
3.2.4.GE ConfigPro
ConfigPro este instrumentul software de configurare pentru familia D20/D20 i

funcioneaz pe un sistem de operare Windows standard. Este utilizat pentru a
configura D20 si descrca apoi configuratia in D20, ceea ce se poate realiza local
( din motive de securitate) utiliznd portul serial de mentenanta.
Sunt gestionate pe baz de ierarhizare informaii despre diverse locaii,

echipamente, aplicaii puncte I/O etc., i poate fi utilizat pentru a genera rapoarte
de sistem ca i liste de conexiuni.
34 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
35 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
4. SECURITATE
4.1. GUI
PowerLink Advantage este bazat pe sistem propriu de parolare si grupare a
utilizatorilor pe roluri independent de sistemul de operare. Pentru a avea acces la
PowerLink utilizatorul va trebui sa depaseasaca nivelele de securitate ale
sistemului de operare cat si cele ale PowerLink.
Exista cinci roluri utilizator :

none ( permite numai acces la procedura de autentificare)
observer ( observator, permite vizualizarea partiala a datelor)
operator( vizualizarea integrala a datelor precum si executia unor functii
SCADA specifice)
superviser( supervizor, da drepturi extinse utilizatorului permitand acces
la functii totale SCADA )
administrator( singurul utilizator care poate opri, porni serverele,
reconfigura sistemul,etc.)
Rolul unui utilizator este stabilit la configurare de catre administrator.
4.2. FEP
Porturile FEP sunt dedicate aplicatiilor specifice ca de exemplu porturile pentru
conectarea la GUI sunt configurate DNP3.0 , cele pentru conectarea la Master
SCADA ( DET/DEN) sunt configurate IEC. In consecinta nu va fi posibila
schimbarea configuratiei FEP si implicit a drepturilor asociate prin aceste porturi.
Pe de alta parte FEP nu folosesc suporturi externe de tip CD ROM, floppy disk
etc. si ca atare nu exista posibilitatea alterarii sistemului si afectarii securitatii.
Sistemul de operare FEP (pSOS) este rezident in memorie de tip EROM ,
parametrii de configurare in NVRAM neputand fi alterati prin procedee de
tampering.
4.3. CELULA
Exista trei nivele de securitate.
1. Nivel vizualizare- prin care sunt accesebile ecranul principal si ecranul de
masuri. In acest nivel se intra automat dupa o perioada de timp in care ecranul
36 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
nu este folosit. Practic dupa circa 5 minute se intra intr-o secventa de

conservare a ecranului, lampa de fundal a ecranului se stinge (acesta devine
intunecat) si odata cu acesta se intra in primul nivel de acces. La prima
atingere ecranul devine luminos, nivelul de acces fiind Vizualizare.
2. Nivel Comenzi 1. In acest nivel operatorul poate executa comenzi cu
echipamentele primare. Toate comenzile se vor executa numai daca sunt
indeplinite conditiile de interblocare la nivel de celula si statie. Toate BCU-urile
dintr-o statie comunica intre ele independent de sistemul central, asigurandu-se
astfel accesul la toate informaiile din statie. In acest fel in fiecare BCU sunt
asigurate atat conditiiile de interblocare generale de statie cat si cele specifice
de celula. Prin apasarea butonului Parola Acces pe ecran va fi disponibila o
tastatura prin care se poate introduce parola necesara nivelului Comenzi 1.
3. Nivel acces Comenzi 2: In acest nivel sunt ignorate toate conditiile de
interblocare atat cele locale cat si cele generale de statie. Pe ecran va apare tot
timpul mesajul BLOCAJE DEZACTIVATE.
4.4. Accesul de la distanta la releele de protectie

Accesul de la distanta a utilizatorului care se va conecta la relee va fi in primul
rand restrictionat prin parolare. In al doilea rand mecanismul va fi call back intre
PC situat la distanta si PC mentenanta relee din statie. In al treilea rand modemul
din statie atasat PC mentenanta va avea conectarile la linia telefonica inseriate cu
contacte de iesire DO din D20 in starea normala modemul fiind deconectat de la
linie.
In momentul in care utilizatorul de la distanta va dori acces la relee mai intai va
trebui sa contacteze telefonic operatorul din statie care apoi va da o comanda prin
PowerLink de cuplare a modemului la linia telefonica si din acest moment de la
distanta se va putea opera orice actiune la nivelul releelor ca si cum utilizatorul se
conecteaza local la portul frontal RS232 al releului . Cum actiunea de cuplare a
modemului se face prin PowerLink aceasta va fi inregistrata in jurnalul de
evenimente cu stampila de timp.
4.5. Sistemul de inteblocaje la nivel de statie si diametru.

Sistemul de interblocaje realizat in statia CNE Cernavoda este un sistem distribuit
realizat la nivelulul fiecarei unitati de comanda. Fiecare unitate de control are
implementate ecuatiile de interblocaje la nivel diametru cat si generale de statie
conform Anexei 9 Interblocaje
Acest model de implementare determina urmatoarele avantaje de securitate:
Este independent de sistemul central. Chiar in cazul defectarii sistemului
central interblocajele raman active
Este independent de sistemul de comunicatii dintre sistemul central si celule.
Functia de interblocaje se aplica si comenzilor venite de la nivele ierarhice
superioare (DET) si sau alt Master -in cazul concret Cernavoda din CNE.
37 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
Defectarea unei unitati de comanda nu afecteaza sistemul de inteblocaje

generale pentru terminalele de comanda ramase in functiune. n acest caz, se
va putea realiza comanda celorlalte celule n condiii de siguran i securitate,
cu interblocajele generale de la nivel de staie i cu cele de la nivel de celul n
funciune
38 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
5. SISTEMUL DE PROTECTII
5.1. Introducere
Sistemul de protectie si control implementat este de tipul distribuit, la statie fiind

racordate urmatoarele circuite: 5 circuite de LEA 400kV, 2 circuite de racord scurt
400kV cu CNE (Unitate 1 si 2), 2 circuite racord transformator 400/110 kV-250
MVA, 2 circuite bobina compensare.
Terminalele numerice pentru protectie si control se monteaza in dulapuri metalice
ce le protejeaza impotriva umiditatii, prafului si influientei mediului electromagnetic
din statie (EMI). De asemenea dulapurile sunt dotate cu rezintenta anticondens
(ce asigura o temperatura constanta in incinta dulapului prin intermediul unui
termostat) si iluminat, alimentarea acestora fiind la 230 V alternativ. Dulapurile de
protectie si control vor fi amplasate in cabinele de relee existente.
Terminalele numerice se livreza impreuna cu software specific de parametrizare si
configurare.
Din punct de vedere al asigurarii redundantei sistemului de protectie pentru
fiecare tip de circuit (LEA 400kV, Racord Scurt 400kV, Transformator 400/110kV,
Bobina Compensare), echipamentele de protectie sunt distribuite in doua grupe:
Grupa1, respectiv Grupa 2 si terminalele sunt de la producatori diferiti: Grupa1-
ABB (inclusiv PDB si DRRI), iar Grupa2-General Electric (GE) si Vatech (pentru
PDB si DRRI). Grupele de protectie sunt amplasate in dulapuri diferite.
Declansarea intreruptoarelor adiacente se realizeaza pe ambele bobine de
declansare si se realizeaza, dupa caz, monofazat (la LEA) sau trifazat (la celelalte
circuite). Pentru declansarea intreruptoarelor se utilizeaza relee de declansare de
tip MVAJ de fabricatie AREVA. Protectiile ce vor determina blocarea anclansarii
intreruptorului declansat (conform Anexa 7-Tripping Matrix) vor determina
inchiderea unui contact de iesire din terminalul numeric si excitarea unui releu
auxiliar cu blocaj mecanic (fabricatie Nieaf-Smitt) ale carui contacte auxiliare vor
intrerupe circuitul de anclansare manuala al intreruptorului declansat (+ si -) si
anuntarea acestui eveniment in SCADA; acest releul de blocare este montat in
dulapul de comanda aferent intreruptorului respectiv, releul putand fi resetat
electric de la nivelul dulapului de comanda de catre operator, printr-un buton
prevzut inacest scop. In plus pentru diametrele D1,D2,D3,D6 resetarea se va
putea executa (plusul de la butonul de pe panou este controlot printr-o iesire din
BCU) resetarea numai dupa disparitia conditiiei de blocare anclansare din CNE.
Pentru fiecare terminal numeric sunt prevazute blocuri de testare care au un
contact ce este legat la o intrare a terminalelor deservite, astfel incat sa fie
permisa semnalizarea starii de test a terminalului respectiv.
In vederea anularii semnalelor de declansare sau startare DRRI, s-au prevazut
dispozitive de deconectare.
39 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
Tipurile terminalelor numerice folosite sunt enumerate mai jos:

A). Terminale fabricatie ABB:
REL531 protectie digitala cu functie principala de protectie de distanta;
REL561 protectie digitala cu functie principala de protectie diferentiala linie;
RET521 protectie digitala cu functie principala de protectie diferentiala
transformator;
REB500 unitate distribuita pentru PDB si DRRI.
B). Terminale fabricatie General Electric:

D60 protectie digitala cu functie principala de protectie de distanta;
L90 rotectie digitala cu functie principala de protectie diferentiala linie;
F60 protectie digitala cu functie de protectie de frecventa;
T60 protectie digitala cu functie principala de protectie diferentiala
transformator;
C60 terminal numeric avand, dupa caz, urmatoarele functii: BCU (Bay
Control Unit), DRRI, RAR;
C). Terminale fabricatie VATECH:

DRS-CBB unitate distribuita pentru PDB si DRRI.
Protectia sistemului de bare colectoare este realizata in sistem redundant (Grupa1

respectiv Grupa2), dupa cum urmeaza:
Grupa1: Sistem distribuit REB500 cu o singura unitate centrala si va
proteja zona ambelor sisteme de bare colectoare; de asemenea,
sistemul va indeplinii si functia de declansare de rezerva la refuz
intreruptor (DRRI-Grupa1), inclusiv pentru intreruptor median. Sistemul
sesizeaza si defectele aparute in zona dintre intreruptorul dinspre bara
si reductorul de curent adiacent, cand acest intreruptor este deschis
(functia de "end fault"); unitatile distribuite vor fi amplasate in dulapurile
de protectie Grupa1, iar unitatea centala va fi amplasata intr-un dulap
propriu.
Grupa 2: Sistem distribuit VATECH DRS-BB cu cate o unitate centrala
pe fiecare sistem de bare colectoare; de asemenea, sistemul va
indeplinii si functia de DRRI intreruptor dinspre sistemul de bare (DRRI-
Grupa2) si functia de "end fault"; unitatile distribuite vor fi amplasate in
dulapurile de protectie Grupa2, iar unitatile centale va fi amplasate in
40 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
dulapuri proprii.
NOTA: Functia de declansare de rezerva la refuz intreruptor median este
realizata de catre un terminal REB500 (DRRI-Grupa1) si un terminal C60 (DRRI-
Grupa2) montate in dulapul de comanda al intreruptorului median, in acest fel si
pentru DRRI intreruptor median sunt realizate doua grupe.
Controlul fiecarei celule din cadrul unei bretele se realizeaza prin intermediul
unitatilor de control de tip C60 montate in dulapuri de control distincte pentru
fiecare intrerupator.
Terminalele C60 cu rol de BCU supravegreaza si integritatea circuitelor de
declansare (bobina1 si bobina 2). Iesrile care supravegreaza integritatea
circuitelor de declansare sunt legate direct la clemele cicuitelor de declansare din
fiecare grupa de protectie.
In dulapurile de control vor fi montate, dupa caz, si contoare electronice de
urmarire a energiei electrice prevazute (pentru verificare sunt prevazute blocuri de
incercare). Dulapurile de comanda vor fi montate in cabinele de relee existente.
Amplasarea in dulapuri a terminalelor de protectie, control, contoare, etc, este
aratata in Anexa 5-Panel details.
Terminale numerice sunt integrate in SCADA, pe suport FO in modul urmator:
REL531, REL561, REB500 folosind protocol IEC 60870-5-103 (terminalul
dispune de un singur port de comunicatie pentru integrare in SCADA );
RET521, nu are un protocol standard non propietar si in consecinta se
integreaza direct pe fire, pentru T1 si T2 in terminalul C60 care este folosit
pentru teleprotectii (declansari in 110kV pe fibra) si integrare RET521 iar pentru
Bobina de Compensare releul T60 din aceeasi grupa de protectie;
D60, L90, F60, T60, folosind protocol DNP3.0 (terminalul dispune de doua
porturi de comunicatie pentru integrare in SCADA);
DRS-BB folosind protocol IEC 60870-5-103 (terminalul dispune de un singur
port de comunicatie pentru integrare in SCADA )
Pentru configurare si parametrizare se utilizeaza software specific, astfel:
terminalele fabricatie ABB:
REL531, REL561, RET521: CAP540 (protocol SPA);
REB500: REBWIN (protocol SPA);
terminale fabricatie GE: URSetup.
terminale fabricatie VATECH: DRSWIN.
NOTA: RET521 nu are implementat un protocol de comunicatie deschis si pentru

integrarea in SCADA se preiau pe contacte semnalele necesare de catre C60.
41 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
5.2. Protectia LEA 400 kV
Cele 5 circuite de linie 400kV : Medgidia Sud, Constanta Nord, Gura Ialomitei 1,
Gura Ialomitei 2, Pelicanu, sunt tratate identic din punct de vedere al protectiei
acestor elemente, descrierea este realizata in cele ce urmeaza.
Telecomunicatia intre capete opuse LEA se realizeaza pe suport FO, respectiv
TIF pe 4 canale pentru fiecare mediu, cu exceptia LEA 400kV Constanta Nord,
unde pentru transmiterea semnalelor de teleprotectie pe patru canale sunt folosite
doua TIF-uri.
Pentru asigurarea functiilor de teleprotectie se utilizeaza doua medii de
comunicatie fiecare cu cate 4 canale. Pe suport de FO prin fibre dedicate OPGW
se vor utilza echipamente noi produse de GE de tipTN1Ue ( cu exceptia LEA
Constanta Nord) iar pe TIF pentru care se vor reutiliza echipamentele existente,
ABB ETL540+NSD550 pentru Constanta Nord si Siemens ESB2000i +SWT500
pentru celelalte LEA.
In scopul asigurarii unei imunitati ridicate la interferente echipamentele de
teleprotectie FO vor fi amplasate in dulapurile de comunicatie din fiecare cabina
de relee. Semnalele transmise respectiv receptionate de teleprotectie se vor cabla
pe fire pana la dulapul corespunzator in cadrul aceleiasi cabine. Iesirea in fibra
optica a multiplexorului de teleprotectie este de tip FO singlemode 1550nm ce se
va conecata la perechile de FO OPGW printr-un cablu FO singlemode pana in
camera TC.
In ceea ce priveste sistemul TIF acestea vor ramane pe locul de amplasare
actual. Pentru a asigura si pentru acestea o siguranta de functioanre ridicata si
imunitate la perturbatii s-a ales urmatoarea solutie tehnica.
In cadrul dulapului de comunicatie dedicat sunt prevazute doua convertoare
sepcializate de teleprotectie de tip Siemens 7XV5653 ( fiecare cu cate doua
canale de teleprotectie) pentru fiecare LEA. Semnalele transmise respectiv
receptionate de teleprotectie se vor cabla pe fire pana la dulapul corespunzator in
cadrul aceleiasi cabine. Iesirea conevertoarelor de teleprotectie este in FO
multimode. Ca atare pe cele doua cabluri de conexiune dintre cabine si camera
de comanda se vor prevedea cate o pereche de FO dedicata. Din panoul de
conexiuni in FO din dulapul C00+U1 (RTU central) se va realiza o conexiune in
FO (4 fibre pentru fieecare LEA) pana in camera TC unde se vor aplasa perechea
corezpunzatoare a convertoarelor FO/cupru de teleprotectie. De acolo pe fire de
cupru se vor conecata la echipamentele de TIF corespunzatoare.
42 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
5.2.1. Prezentarea solutiei automatizarii de RAR
Logica de RAR pentru scheme de conexiune primara cu 1+1/2 intreruptoare pe

circuit este implementa nativ in releul de tip C60, solutia fiind implementata si
testata de catre fabricant. Schema bloc este prezentata in Anexa 6 FBD
Ambele grupe (relee C60) de RAR vor fi montate in dulapul aferent fiecarui grup
de protectie. Protectia din grupa 1 (REL531) va comunica cu RAR-Grupa1
utilizand legaturi hardware (contacte, intrari pe optocuplor, conductor de Cu), iar
protectia din Grupa2 (D60) va comunica pe FO cu releul RAR-Grupa 2 (remote
imput/output). De asemenea, informatiile schimbate intre cele doua grupe de RAR
se vor realiza tot pe FO, utilizand "remote imput/output". In figura 1 este
prezentata o schita a informatiilor schimbate intre releele participante la protectie
si RAR:
Remote
RemoteOutputs
Inputs
Remote
RemoteOutputs
Inputs
Prot. Grupa1 RAR-Grupa1
(REL531) AR_1P (C60)
Iesiri AR_3P
Multi_P Fault
Intrari
(contacte) (optocuplor)
AR Block
Iesiri
Selectie (contacte)
Mod RAR
Intrari AR RIP_Gr1
(Oprit T M+T)
(optocuplor)
A
AR RIP_Gr2 AR_M
AR_M+T _
A
_
Prot. Grupa2 RAR-Grupa2
(D60) AR_1P
Intrari
(C60)
(optocuplor)
Iesiri AR_3P
Multi_P Fault
_
(contacte) FO
Trip_3P AR Block
AR_RIP
Selectie
Mod RAR
Iesiri
Intrari AR RIP_Gr1
(Oprit T M+T) (contacte)
(optocuplor) AR_LO
Trip_3P AR RIP_Gr2
AR_M AR_Close_BKR_1(2)
AR_M+T
AR RIP_Gr2
Sch
ema
logic
a RAR
Semnificatia semnalelor schimbate este urmatoarea:
A). Semnale schimbate intre terminalele de RAR si relee de protectie:
AR_1P-initierea RAR monofazat la defecte monofazate "vazute" de releul de
protectie (REL531 sau D60);
43 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
AR_3P-initierea RAR trifazat la defecte trifazate sau bifazate "vazute" de releul de

protectie (REL531 sau D60);
AR_Block-semnal de blocare RAR de la protectie (REL531 sau D60);
Multi_P Fault-semnal de blocare RAR de la protectie (REL531 sau D60);
blocarea RAR la defecte evolutive in pauza de RAR M (in acest caz se renunta la
efectuarea reanclansarii rapide, urmand ca intreruptoarele sa fie declansate
trifazat si definitiv);
AR_RIP_Gr1(2)-semnal transmis de catre releul de RAR in vederea blocarii
actionarii protectiei homopolare directionate in pauza de RAR-M;
AR_M-anuntarea terminalului de protectie despre modul de RAR-M ales de catre
operator;
AR_M+T-anuntarea terminalului de protectie despre modul de RAR-M+T ales de
catre operator;
B). Semnale schimbate intre terminalele de RAR:

AR_Close_BKR1(2)-confirmare reanclansare intreruptoate de catre RAR-
Grupa1(2);
AR_LO-RAR blocat;
AR_RIP-RAR Grupa1 in progres;
C). Semnale schimbate intre relee de protectie:
Trip_3P-declansare trifazata (la declansarea trifazata a oricarei din cele doua
grupe de protectie va determina declansarea trifazata si pentru cealalta grupa de
protectie).
Intre cele doua grupe de RAR se realizeaza un interblocaj astfel incat daca la
aparitia unui defect (si daca ambele grupe de RAR sunt in functiune), RAR-
Grupa1 va aduce in starea AR-Pause a RAR-Grupa2. Acest lucru este realizat
prin trimiterea semnalului AR_RIP (RAR-Grupa1 in progres) de la RAR-Grupa1,
catre RAR-Grupa2. In cazul RAR reusit, ambele grupe de RAR se vor reseta
(dupa confirmarea intr-un timp stabilit prin AR Close Time BKR1(2) a inchiderii
intreruptoarelor AR_Close_BRK1(2) ii este asignata valoarea logica1). La RAR
nereusit, grupa 1 de RAR va conduce la starea de "lockout" si pentru cea de a
doua grupa prin transmiterea acesteia a semnalului AR_LO.
In cazul in care in timpul pauzei de RAR are loc o indisponibilitate a RAR-Grupa 1
(ca urmare a caderii tensiunii contiunue de alimentare a releului) atunci RAR-
Grupa2 va prelua controlul automatizarii de reanclansare la disparitia AR_RIP
Grupa 1. Chiar daca Grupa1 revine, functia de RAR va fi controlata in continuare
de Grupa2 de RAR acest lucru fiind asigurat prin transmiterea de la RAR-Grupa2
la RAR-Grupa1 a semnalului AR_LO respectiv AR_Close_BRK1(2).
Datorita facilitatii releului de a lucra in scheme cu 1+1/2 intreruptoare pe circuit,
44 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
din setarile aferente pentru automatizarea de reanclansare (Control

Element/Autorecloser 1P-a terminalul de RAR permite alegerea prin setari a
secventei de RAR dorite, dupa cum urmeaza:
a). "1"-in acesta secventa numai un singur intreruptor (intreruptorul de
linie) va fi reanclansat, celalalt (intreruptorul median) va ramane declansat;
b). "2"-in acesta secventa numai un singur intreruptor (intreruptorul
median) va fi reanclansat, celalalt (intreruptorul de linie) va ramane
declansat;
c). "1&2"-reanclansarea celor doua intreruptoare se va realiza in acelasi
timp;
d). "1-2" sau "2-1" reanclasarea celor doua intreruptoare se va realiza
secvential, al doilea intreruptor va fi reanclansat dupa reanclansarea
primului, si invers.
Secventele a). si b). sunt utile atunci cand unui din intreruptoare este scos din
functiune pentru revizie.
De asemenea, logica de RAR pentru scheme cu 1+1/2 intreruptoare pe circuit,
implementata de fabricant in releul C60, dispune si de setarile "AR Transfer 1 to
2" si "AR Transfer 2 to 1". Optiunile pot fi alese rapid "On" sau "Off" de catre
inginerul de PRAM din acelasi meniu aferent setarilor pentru RAR. Daca "AR
Transfer 1 to 2" este setata pe "On", cumulat cu alegerea secventei "1-2" si
daca intreruptorul 1 (cel de linie) este blocat la inchidere datorita insuficientei
presiunii de actionare, inseamna ca schema va trece la reanclansarea celui de-al
doilea intreruptor fara a mai tine cont de primul, astfel incat linia va fi reconectata
via celui de-al doile intreruptor (median). Analog pentru "AR Transfer 2 to 1"
cand este setat pe "On". De asemenea, la alegerea segventei "1-2" sau "1-2"
logica dispune si de posibilitatea de a renunta la inchiderea celui de-al doilea
intreruptor in cazul in care este constatata reanclansrea fara succes a primului.
Deci schimbarea modului de lucru a automatizarii de RAR se realizeaza usor si
fara greseala de catre inginerul PRAM, folosind softul de configurare a
terminalului (URPC) livrat gratuit odata cu terminalul.
5.2.2. Grupa 1 de protectie

Grupa1 de protectie se constituie din terminalele numerice de tip REL531 si
REB500. Functia de reanclansare rapida a intreruptoarelor adiacente liniei este
realizata de catre un terminal de tip C60.
5.2.2.1. Functii de protectie implementate in terminalul REL531

protectia de distanta cu 5 zone (Cod: 21);
hight speed protection (Cod: HS);
45 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
protectia la pierderea sincronismului (Cod: 78);

protectia maximala de curent intantanee pe faza si la curent homopolar (Cod:
50P si 50N);
protectia maximala de curent temporizata pe faza si la curent homopolar(Cod:
51P si 51N);
protectia de "ciot" (Cod: 50STUB), in acest sens se va prelua pozitia
separatorului de linie;
protectia maximala homopolara directionata (Cod: 67N);
protectia la supratensiune temporizata (Cod: 59).
5.2.2.2. Alte functii indeplinite de REL531:

blocarea protectiei de distanta si semnalizarea la "arderea sigurantei" prin
utilizarea functiei VT Fuse Failure implementata in terminal;
blocarea protectiei de distanta la aparitia pendulatiilor;
blocarea actionarii automatizarii de RAR la conectarea liniei pe defect ("switch
onto fault", Cod: SOTF);
supraveghere integritate circuite curent
selector de faza defecta;
locator de defect;
inregistrator de evenimente;
osciloperturbograf;
autosupraveghere (watchdog);
pornirea DRRI;
pornirea reanclansarii rapide (RAR);
terminalul este integrabil in SCADA;
parametrizabil si configurabil de la distanta;
sunt prevazute iesiri pe contacte pentru teleprotectie: se are in vedere faptul ca
exista doua interfete de comunicatie cu capatul opus TIF si FO (Cod: 85.1 si
85.2) cu 4 canale de comunicatie pe fiecare suport fizic, distribuirea semnalelor
transmise de terminal este urmatoare:
Canalul 1-TX: transmitere declansare la pierdere sincronism (78),
supratensiune (59);
Canalul 2-TX: transmitere prelungire Zona1, sau accelerare Zona 2(Cod:
PUTT Grup1).
46 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
sunt prevazute in terminalul REL531 intrari pe optocuploare pentru interfata

cu echipamentele de teleprotectie, iar distributia semnalelor primite pe
canale este urmatoarea:
Canalul 1-RX: receptia semnal de teledeclansare neconditionata din capatul
opus (canalul 1 FO sau TIF) conducand la declansarea intreruptoarelor
adiacente, pe ambele bobine;
Canalul 2-RX: receptia de zona 1 prelungita (sau accelerarare zona 2) din
capatul opus (canalul 1 FO sau TIF).
Semnalul transmis sau receptionat pe canalul 1 (FO sau PC) va fi conditionat de
pozitia separatorului de linie, astfel incat sa se evite declansare intreruptorului de
linie si median la primirea unui semnal de declansare neconditionata din capatul
opus atunci cand separatorul de linie este deschis, respectiv semnalul de
declansare neconditionata nu va mai fi transmis in capatul opus daca separatorul
de linie este deschis.
Scoaterea sau introducerea in functiune a teleprotectiei se realizeaza de la nivelul
dulapului de protectie Grupa2 prin intermediul celor doua chei cu 2 pozitii pentru
fiecare suport de comunicatie, asfel:
Pozitia 1 (FO respectiv TIF): teleprotectie dezactivata
Pozitia 2 (FO respectiv TIF): teleprotectie in functiune
Alegerea regimului functionare teleprotectie din Camera de Comanda sau de la
Dispecer se va putea realiza cu conditia ca cel putin una din cele doua chei de
teleprotectie sa fie pe Pozitia "In Functiune" si cheia Local/Distanta (montata in
dulapul de control median) sa fie pe pozitia "Distanta". In cazul in care cheia
Local/Distanta este pe pozitia "Local", atunci se va valida conditia de teleprotectie
"In Functiune" numai daca cel putin una din cheile de teleprotectie este in pozitia
"In Functiune".
5.2.2.3. Pornire DRRI de catre REL531

La declansarea prin protectie de la REL531 a ambelor interuptoare (de linie,
respectiv median), terminalul va realiza si startarea DRRI-ului pentru aceste
intreruptoare, Grupa1 si Grupa 2. Pornirea DRRI-ului de catre REL531 se va
realiza ca urmare a declansarii datorita urmatoarelor tipuri de protectii (a se vedea
Anexa 7-Tripping Matrix):
protectia de distanta Z1 la Z5;
hight speed protection;
anclansarea pe defect;
protectia maximala de curent intantanee pe faza si curent homopolar;
protectia maximala de curent temporizata pe faza si la curent homopolar;
47 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
protectia de "ciot";
protectia maximala homopolara directionata;
NOTA: La sesizarea de supratensiune REL531 nu va porni DRRI, dar va initia
declansarea intreruptoarelor de linie, respectiv median pe ambele bobine de
declansare.
5.2.2.4. Initierea si efectuare RAR

Functiile de protectie ce vor initia sau bloca RAR sunt stecificate in Anexa 7-
Tripping Matrix. Functia de RAR este indeplinita de terminalul C60 (RAR-Grupa 1)
si este pornit de RE531. Schimbarea semnalelor intre REL531 si C60 se va
realiza prin intermediul contactelor de iesire/conductoare de Cu/optocuploare.
Pentru activarea/dezactivarea RAR se utilizeaza o cheie cu doua pozitii montata
in dulapul de protectie Grupa2 si care este legata la C60:
Pozitia 1-RAR dezactivat
Pozitia 2-RAR in functiune
Activarea sau dezactivarea RAR din Camera de Comanda sau de la Dispecer se
va putea realiza cu conditia ca cheia de Local/Distanta sa fie pe pozitia "Distanta".
In cazul in care cheia Local/Distanta este pe pozitia "Local" atunci se va valida
pozitia cheii de RAR.
Terminalul numeric C60 coordoneaza reanclansarea ambelor intreruptoare, si
stabilirea regimului de RARM sau RART se va realiza prin configurare software de
la Dispecer sau din Camera de Comanda. RART se realizeaza cu controlul
sincronismului.
In cazul in care teleprotectia este in functiune si REL531 sesizeaza defect in zona
2 cumulat cu primire de semnal prelungire zona (Ch2-PUTT1), declansarea se va
realiza instantaneu si cu initiere de RAR. In cazul in care teleprotectia este
anulata, la declansare prin protectie zona 2, aceasta va lucra instantaneu si va
porni RAR iar daca defectul se mentine dupa RAR zona2 va lucra cu
temporizare.
RAR-ul este blocat un timp setabil la inchiderea manuala a intreruptorului.

(PDB+DRRI)
protectia diferentiala de bare (Cod: 87B);
declansare rezerva la refuz intreruptor: DRRI intreruptor linie (Cod: 50BF);
declasare la "end fault" (Cod: EF).
48 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
5.2.2.6. Alte functii indeplinite de unitatea distribuita REB500

in cazul validarii de catre unitatea distribuita REB500 a DRRI intreruptor linie,
acesta va trimite pe canalul 1 (FO si TIF) impuls de declansare a
intreruptorului din capatul opus liniei (in acest sens sunt prevazute contacte de
iesire catre sistemul de teleprotectie); transmiterea acestui semnal pe canalul 1
se realizeaza numai daca separatorul de linie este inchis. Unitatea centrala va
declansa toate intreruptoarele adiacente;
blocarea actionarii protectiei diferentiale de bare la defecte "end fault" cand
intreruptorul de linie este deschis; in acest caz unitatea distribuita REB500 va
declansa ambele bobine ale intreruptorului median prin intermediul releelor de
declansare MVAJ si in acelasi timp se va transmite inpuls de declansare la
intreruptorul din capatul opus al liniei-canalul 1 (FO si TIF) daca separatorul de
linie este inchis;
blocarea automatizarii de RAR la declansare prin diferentiala de bara, DRRI
sau "end fault";
startare DRRI ambele grupe pentru intreruptorul median "end fault";
terminalul comunica cu unitatea centrala pe un port de comunicatie pe FO;
5.2.2.7. Alte precizari

REL 531 - s-au prevazut cate un dispozitiv de deconectare pe fiecare intreruptor,
astfel incat se poate anula inpulsul de declansare separat pe fiecare intreruptor, si
dispozitive de deconectare si pentru anularea impulsului de start DRRI pentru
ambele grupe de DRRI.
C60 - s-au prevazut dispozitive de deconectare (pe + si -) pentru anularea
anclansarii automate pe fiecare intreruptor; terminalul este parametrizabil si
configurabil de la distanta.
REB500 - la un defect in zona barelor colectoare sau refuz declansare intreruptor
de la alta celula adiacenta, unitatea distribuita va primi semnal de declansare de
la unitatea centrala. S-a prevazut cate un dispozitiv de deconectare pe fiecare
intreruptor, astfel incat se poate anula impulsul de declansare separat pe fiecare
intreruptor.
1.

Grupa2 de protectie se constituie din terminalul numeric D60 si DRS-CBB.
Functia de RAR este realizata de catre terminalul C60.
49 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
5.2.3.1. Functii de protectie implementate in terminalul D60

50P si 50N);
51P si 51N);
protectia maximala homopolara directionata (Cod: 67N)
protectia la supratensiune temporizata (Cod: 59)
5.2.3.2. Alte functii indeplinite de terminalul D60:

blocarea actionarii automatizarii de RAR la conectarea liniei pe defect ("line
pickup");
supraveghrerea circuitelor de curent (Cod: CT Sup);
locator de defect;
osciloperturbograf;
pornirea DRRI;
initierea reanclansarii rapide;
integrabil in SCADA;
sunt prevazute iesiri pe contacte pentru teleprotectie: se are in vedere faptul ca
exista doua interfete de comunicatie cu capatul opus TIF si FO (Cod: 85.1 si
85.2) cu 4 canale de comunicatie pe fiecare suport fizic, distribuirea semnalelor
transmise de terminal este urmatoare:
Canalul 1-TX: declansare la supratensiune (59);
50 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
Canalul 3-TX: prelungire Zona1, sau accelerare Zona 2(Cod: PUTT Grup2).
de asemenea, sunt prevazute in terminalul D60 intrari pe optocuploare
pentru interfata cu echipamentele de teleprotectie, iar distributia semnalelor
primite pe canale este urmatoarea:
Canalul 1-RX: receptia semnal de teledeclansare neconditionata din capatul opus
(canalul 1 FO sau TIF) conducand la declansarea intreruptoarelor adiacente, pe
ambele bobine;
Canalul 3-RX: receptia de zona 1 prelungita (sau accelerarare zona 2) din capatul
opus (canalul 1 FO sau TIF).
Semnalul transmis sau receptionat pe canalul 1 (FO sau PC) va fi conditionat de
pozitia separatorului de linie, astfel incat sa se evite declansare intreruptorului de
linie si median la primirea unui semnal de declansare neconditionata din capatul
opus atunci cand separatorul de linie este deschis, respectiv semnalul de
declansare neconditionata nu va mai fi transmis in capatul opus daca separatorul
de linie este deschis.
Scoaterea sau introducerea in functiune la facilitati de teleprotectie se realizeaza
de la nivelul dulapului de protectie prin intermediul a doua chei cu 2 pozitii pentru
fiecare suport de comunicatie, asfel:
Pozitia 1 (FO respectiv TIF): teleprotectie in functiune;
Pozitia 2 (FO respectiv TIF): teleprotectie dezactivata;
Alegerea regimului functionare teleprotectie din Camera de Comanda sau de la
Dispecer se va putea realiza cu conditia ca cel putin una din cele doua chei de
teleprotectie sa fie pe Pozitia "In Functiune" si cheia Local/Distanta (montata in
dulapul de control median) sa fie pe pozitia "Distanta". In cazul in care cheia
Local/Distanta este pe pozitia "Local", atunci se va valida conditia de teleprotectie
"In Functiune" numai daca cel putin una din cheile de teleprotectie este in pozitia
"In Functiune".
5.2.3.3. Pornire DRRI de catre D60

La declansarea prin protectie de la D60 a ambelor interuptoare (de linie, respectiv
median), terminalul va realiza si startarea DRRI-ului pentru aceste intreruptoare:
Grupa 1 si Grupa 2. Pornirea DRRI-ului de catre D60 se va realiza ca urmare a
declansarii datorita urmatoarelor tipuri de protectii (a se vedea Anexa 7-Tripping
Matrix):
protectia de distanta Z1 la Z5;
anclansarea pe defect;
protectia maximala de curent intantanee pe faza si la curent homopolar;
51 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
protectia de "ciot" ;
NOTA: La sesizarea de supratensiune D60 nu va porni DRRI, dar va initia

declansarea intreruptoarelor de linie, respectiv median pe ambele bobine de
declansare.
5.2.3.4. Initierea si efectuare RAR

Functiile de protectie ce vor initia sau bloca RAR sunt specificate in Anexa 7-
Tripping Matrix . Functia de RAR este indeplinita de terminalul C60 si este pornit
de D60. Schimbarea semnalelor intre D60 si C60 se va realiza pe FO.
Terminal digital de tip C60 este capabil sa realizeze RAR pentru scheme de
conexiune primara de tipul 1+1/2 (deci terminalul va comanda reanclansarea
ambelor intreruptoare: de linie si respectiv median). Stabilirea regimului de RARM
sau RART se va realiza prin configurare software de la Dispecer sau din Camera
de Comanda. RART se realizeaza cu controlul sincronismului.
Pentru activarea/dezactivarea RAR se utilizeaza o cheie cu doua pozitii montata

in dulapul de protectie Grupa2 si care este legata la C60:
Pozitia 1-RAR dezactivat
Pozitia 2-RAR in functiune
Activarea sau dezactivarea RAR din Camera de Comanda sau de la Dispecer se
va putea realiza cu conditia ca cheia de Local/Distanta sa fie pe pozitia "Distanta".
In cazul in care cheia Local/Distanta este pe pozitia "Local" atunci se va valida
pozitia cheii de RAR.
Reconectare cu control sincronism (verificare lipsa/prezenta tensiune) in cazul
selectarii regimului de RAR M+T (pauzele de RAR au timpi reglabili separat
pentru RAR M respectiv RAR T);
Ciclul de RAR va fi initiat ca urmare a unei declansari prin protectie distanta in
treapta I sau treapta I prelungita (declansare prin protectie prin logica de
accelerare) sau maximale de curent instantanee, iar prin configurarea
corespunzatoare a releului se stabilesc tipurile de defect care vor determina
initierea de RAR M sau RAR T, in functie si de regimul RAR selectat de operator;
de asemenea, in cazul lipsei telecomunicatiei dintre relee de protectiei amplasate
in capetele liniei, RAR-ul va fi initiat si de demarajul la distanta zona II care va
declansa instantaneu si monofazat intreruptoarele de linie respectiv median,
urmand ca in cazul in care reanclansarea este nereusita, zona II sa lucreze
temporizat si fara a mai initia RAR-ul;
Blocarea ciclului de RAR se realizeaza in una din urmatoarele situatii: dupa o
52 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
declansare in celelalte trepte a protectiei de distanta (cu exceptia demararii

distantei zona II-a, a se vedea aliniatul de mai sus), dupa o declansare ca urmare
a conectarii manuale a intreruptorului pe defect (schema dispune de facilitatea de
blocare RAR pentru un timp setabil la inchiderea manuala a intreruptorului, fie ca
este cel de linie fie ca este cel median), de la actionarea protectiei "de ciot", de la
protecia diferentiala de bare, declansarea de rezerva la refuz intreruptor linie, de
la protectia "end-fault", intreruptor in pozitia deschis, energie insuficienta in
sistemul de actionare al intreruptorului astfel incat nu mai este garantata executia
unui ciclu de RAR; de asemenea, automatizarea de RAR va fi blocata si ca
urmare a declansarii prin protectie a racordului 400kV CNE-U1(2), sau dupa caz
la declansarea prin protectie a transformatorului T1-400/110kV de SP.
In pauza de RAR M, un defect evolutiv va determina declansarea trifazata
imediata si definitiva a liniei;
In pauza de RAR M (fie ca este vorba de RAR Grupa1 sau RAR Grupa2),
protectiile homopolare de curent de la ambele grupe de protectie REL531 si
respectiv D60) vor fi blocate;
Sunt prevazute urmatoarele semnalizari: a functionat RAR, RAR in progres, RAR
Blocat, RAR scos din functiune.
RAR-ul este blocat un timp setabil la inchiderea manuala a intreruptorului.

(PDB+DRRI)
declasare la de tip "end fault" (Cod: EF).
5.2.3.6. Alte functii indeplinite de unitatea distribuita DRS-CBB

in cazul validarii de catre unitatea distribuita DRS-CBB a DRRI intreruptor linie,
acesta va trimite pe canalul 1 (FO si TIF) impuls de declansare la
intreruptorului din capatul opus liniei daca separatorul de linie este inchis (in
acest sens sunt prevazute contacte de iesire catre sistemul de teleprotectie).
Unitatea centrala va declansa toate intreruptoarele adiacente;
blocarea actionarii protectiei diferentiale de bare la defecte in zona dintre
intreruptor de linie si transformatorul de curent amplasat in celula de linie ("end
fault") cand intreruptorul de linie este deschis; in acest caz unitatea distribuita
REB500 va declansa ambele bobine ale intreruptorului median prin intermediul
releelor de declansare si in acelasi timp se va transmite inpuls de declansare
la intreruptorul din capatul opus al liniei-canalul 1 (F0 si TIF) daca separatorul
de linie este inchis;
53 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA

sau "end fault";
terminalul comunica cu unitatea centrala folosind doua porturi de comunicatie
pe FO;

D60 - s-au prevazut cate un dispozitiv de deconectare pe fiecare intreruptor, astfel
incat se poate anula inpulsul de declansare separat pe fiecare intreruptor si
dispozitive de deconectare si pentru anularea impulsului de start DRRI pentru
C60 - sunt prevazute blocuri de testare si dispozitive de deconectare (pe + si -)
pentru anularea anclansarii automate pe fiecare intreruptor. Terminalul
DRS-CBB - la un defect in zona barelor colectoare sau refuz declansare
intreruptor de la alta celula adiacenta, unitatea distribuita va primi semnal de
declansare de la unitatea centrala. S-au prevazut cate un dispozitiv de
deconectare pe fiecare intreruptor, astfel incat se poate anula impulsul de
declansare separat pe fiecare intreruptor.
54 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
5.3. Protectia Racord 400 kV (legatura cu CNE)
Se vor monta dulapuri de protectie atat in statia 400kV Cernavoda cat si la nivelul
Unitate1-CNE, respectiv Unitate2-CNE, in vederea realizarii functiei de baza:
protectia diferentiala a racordului scurt. Terminalele angajate in protectia
diferentiala de linie vor comunica direct prin FO.
Avand in vedere necesitatea interfatarii cu protectiile existente din CNE, in Anexa
10-Interfaces, sunt prezentate semnalele schimbate.
Tratarea dulapurilor de protectie este identica, descrierea este realizata in cele ce
urmeaza.
5.3.1. Grupa 1 de protectie-statia 400kV

Grupa1 de protectie se constituie din terminalele numerice de tip REL561 si
REB500.

protectie diferentiala racord (Cod: 87L);
hight speed protection (Cod: HS);
deconectare la anclansare pe defect (Cod: SOTF);
protectia la pierderea sincronismului (Cod: 78);
50P si 50N);
51P si 51N);
protectia "de ciot" (Cod: 50STUB).

supravegherea circuitelor de curent;
55 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA

deconectare la anclansare pe defect (Cod: SOTF)
osciloperturbograf;
pornirea DRRI;
pentru indeplinirea functiei de diferentiala de linie releul dispune de un singur
port pe FO (pe acelasi canal transmite catre CNE semnale ce vor determina
declansarea CNE sau insularizarea acesteia;
NOTA: Orice declansare prin protectie de la REL561 va determina blocarea RAR

pentru intreruptorul median.
5.3.1.3. Pornire DRRI de catre REL561

La declansarea prin protectie de la REL561 a ambelor interuptoare (de racord,
respectiv median) si acest lucru se va realiza intotdeauna trifazat, terminalul
realizeaza si startarea ambelor grupe de DRRI pentru aceste intreruptoare.
Pornirea DRRI-ului de catre REL561 se va realiza ca urmare a declansarii datorita
urmatoarelor tipuri de protectii (a se vedea Anexa 7-Tripping Matrix):
protectie diferentiala racord;
protectia de distanta;
hight speed protection;
NOTA: La sesizarea detectie pendulatii, REL561 nu va porni DRRI, dar va initia

declansarea intreruptoarelor de racord, respectiv median pe ambele bobine de
declansare.
56 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA

(PDB+DRRI)
declansare rezerva la refuz intreruptor: DRRI intreruptor racord (Cod: 50BF);
declasare la defect tip: "end fault" (Cod: EF).

in cazul validarii de catre unitatea distribuita REB500 a DRRI intreruptor
unitate, acesta va trimite semnal pe conductor de Cu catre REL561 si mai
departe, via FO, acest semnal este transmis catre REL561 montat in dulapul
din CNE, astfel incat acest semnal se preia in matricea de declansari a CNE. In
acelasi timp, sunt deconectate de catre unitatea centrala si intreruptoarele
adiacente barei.
intreruptorul de unitate este deschis; in acest caz unitatea distribuita REB500
va declansa ambele bobine ale intreruptorului median prin intermediul releelor
de declansare MVAJ si in acelasi timp se va transmite semnal de declansare
catre matricea de declansari din CNE, de aceeiasi maniera ca mai sus;
sau "end fault" pentru intreruptorul median;
terminalul comunica cu unitatea centrala prin intermediul unui singur port de
comunicatie pe FO;

REL 561 - s-au prevazut cate un dispozitiv de deconectare pe fiecare intreruptor,
astfel incat sa se poata anula impulsul de declansare separat pe fiecare
intreruptor si dispoziitive de deconectare pentru anularea impulsului de start DRRI
pentru ambele grupe de DRRI.
intreruptor.
57 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
5.3.2. Grupa 1 de protectie-Unitate Nucleara (CNE)

Grupa1 de protectie se constituie din urmatoarele terminalele numerice:
REL561 cu functie principala de protectie diferentiala racord;
C60, cu rol de preluare a pozitiilor echipamentelor primare din unitate nucleara,
respectiv furnizarea pe contacte a pozitiilor echipamentelor primare din statia
400kV si transmiterea in CNE de semnalizari, in acord cu Anexa 10-Interfaces;
C30, cu rol de completare a furnizarii pozitiilor echipamentelor primare din
statia 400kV (a se vedea Anexa 10-Interfaces).

50P si 50N);
51P si 51N).

osciloperturbograf;
terminalul este integrabil in SCADA ;
terminalul dispune de un singur port de comunicatie pe FO pentru comunicarea
cu terminalul din capatul opus;

REL 561 - s-a prevazut dipozitiv de deconectare ce va intrerupe semnalul trimis
catre matricea de declansari in CNE.
58 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA

Grupa2 de protectie se constituie din urmatoarele terminalele numerice: L90, F60,
DRS-CBB
5.3.3.1. Functii de protectie implementate in terminalul L90

50P si 50N);
51P si 51N);
protectia de "ciot" (Cod: 50STUB);
5.3.3.2. Alte functii indeplinite de terminalul L90:

supraveghrerea circuitelor de curent;
osciloperturbograf;
pornirea DRRI;
integrabil in SCADA pe suport FO folosind protocol DNP 3.0; integrarea
terminalului in SCADA se va realiza prin intermediul a doua porturi de
comunicatie pe FO.
parametrizabil de la distanta folosing suport FO si pachetul software URPC
pentru indeplinirea functiei de diferentiala de linie releul dispune de doua
porturi pe FO;
transmiterea pe FO catre CNE a semnalelor ce vor determina declansarea
CNE sau insularizarea acesteia (a se vedea Anexa 7-Tripping Matrix);
59 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
NOTA: Orice declansare prin protectie de la L90 va determina blocarea RAR

5.3.3.3. Pornire DRRI de catre L90

La declansarea prin protectie de la L60 a ambelor interuptoare (de racord,
respectiv median-declansare ce se efectueaza trifazat), terminalul va realiza si
pornirea DRRI-ului pentru aceste intreruptoare pentru ambele grupe de DRRI.
Pornirea DRRI-ului de catre L90 se va realiza ca urmare a declansarii datorita
urmatoarelor tipuri de protectii (conform Anexa 7-Tripping Matrix):
protectie diferentiala racord
protectia de distanta;
5.3.3.4. Functii de protectie implementate in terminalul F60

Terminalul semnalizeaza sau declanseaza ambele intreruptoare adiacente
(median si de racord), pe ambele bobine de declansare in functie de timpul si
intervalul de variatie a frecventei din sistem. La indeplinirea conditiilor de
declansare, se va transmite catre unitatea nucleara un impuls pe suport FO
pentru insularizarea acesteia. La declansarea intreruptoarelor prin frecventa NU
se porneste DRRI si NU se initiaza blocarea anclansarii intreruptoarelor
declansate. De asemenea, conform Anexa 7-Tripping Matrix, se blocheaza
reanclasarea rapida a intreruptorului median.

(PDB+DRRI)
declansare rezerva la refuz intreruptor: DRRI intreruptor racord (Cod: 50BF);
declansare la defecte de tip "end fault" (Cod: EF).

in cazul validarii de catre unitatea distribuita DRS-CBB a DRRI intreruptor
unitate, acesta va trimite semnal pe conductor de Cu catre L90 si mai departe,
60 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
via FO, acest semnal este transmis catre L90 montat in dulapul din CNE, astfel
incat acest semnal se preia in matricea de declansari a CNE. In acelasi timp,
sunt deconectate de catre unitatea centrala si intreruptoarele adiacente barei.
intreruptorul de unitate este deschis; in acest caz unitatea distribuita DRS-CBB
de declansare si in acelasi timp se va transmite semnal de declansare catre
matricea de declansari din CNE, de aceeiasi maniera ca mai sus;
blocarea automatizarii de RAR pentru intreruptorul median la declansare prin
diferentiala de bara, DRRI sau "end fault";
startare DRRI ambele grupe pentru intreruptorul median la "end fault" ;
terminalul comunica cu unitatea centrala prin intermediul a doua porturi de
comunicatie pe FO;

L90 - s-au prevazut cate un dispozitiv de deconectare pe fiecare intreruptor, astfel
incat se poate anula impulsul de declansare separat pentru fiecare intreruptor si
dispozitive de deconectare pentru anularea impulsului de start DRRI pentru
intreruptor de la alta celula adiacenta, unitatea distribuita va primi semnal de
declansare de la unitatea centrala. S-au prevazut cate un dispozitiv de
5.3.4. Grupa 2 de protectie-Unitate Nucleara

Grupa1 de protectie se constituie din urmatoarele terminalele numerice:
L90 cu functie principala de protectie diferentiala racord;
In acest dulap vor fi montate si doua switch-uri de retea necesare pentru
integrarea terminalelor de fabricatie GE in sistemul SCADA.
5.3.4.1. Functii de protectie implementate in terminalul L90

61 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
50P si 50N);
51P si 51N).
5.3.4.2. FAlte functii indeplinite de L90:

osciloperturbograf;
terminalul este integrabil in SCADA pe suport FO folosind protocol IDNP 3.0;
integrarea lui in SCADA se va realiza prin intermediul a doua porturi de
comunicatie pe FO;
parametrizabil de la distanta utilizand pachetul de software URPC; suportul fizic
utilizat este FO;
terminalul dispune de doua porturi de comunicatie pe FO pentru comunicarea
cu terminalul din capatul opus;

S-a prevazut un dipozitiv de deconectare ce va intrerupe semnalul trimis catre
matricea de declansari a CNE.
62 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
5.4. Protectia tranformator 400/110 kV-250MVA
Se vor monta dulapuri de protectie atat in statia 400kV (Grupa1 si Grupa2) cat si
la nivelul statiei de 110kV (un singur dulap) in vederea realizarii functiei de baza:
protectia diferentiala transformator. Transmiterea impulsul de declansare de la un
nivel de tensiune la altul se realizeaza pe suport FO.
Avand in vedere necesitatea interfatarii cu protectiile existente din statia 110kV, in
Anexa 10-Interfaces, sunt prezentate semnalele schimbate.
Cele 2 racorduri circuite de transformator (0-5134-T1 si 0-5134-T2): sunt de
asemenea tratate identic din punct de vedere al protectiei, descrierea este
realizata in cele ce urmeaza.

Grupa1 de protectie se constituie din terminalele numerice de tip RET521 si
REB500. Pentru realizare interdeclansarilor 400-110kV intre RET521 si terminalul
D60 de pe partea de 110kV, este utilizat un terminal numeric de tip C60 (C60 este
utilizat si pentru preluarea pe contacte a semnalizarilor de declansare de la
RET521 si integrarea in SCADA).
5.4.1.1. Functii de protectie implementate in terminalul RET521

protectie diferentiala tranformator (Cod: 87T);
protectia la suprasarcina (Cod: 49);
5.4.1.2. Alte functii indeplinite de RET521:

osciloperturbograf;
pornirea DRRI;
parametrizabil si configurabil de la distanta.
NOTA: Orice declansare prin protectie de la RET521 va determina blocarea RAR

pentru intreruptorul median (numai pentru 0-5134-T1).
63 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
5.4.1.3. Pornire DRRI de catre RET521

La declansarea prin protectie de la RET521 a ambelor interuptoare (de racord,
respectiv median) si acest lucru se va realiza intotdeauna trifazat, terminalul
realizeaza si startarea ambelor grupe de DRRI pentru aceste intreruptoare.
Pornirea DRRI-ului se va realiza ca urmare a declansarii datorita urmatoarelor
tipuri de protectii (a se vedea Anexa 7-Tripping Matrix):
protectie diferentiala;
protectia de suprasarcina;

(PDB+DRRI)
declansare rezerva la refuz intreruptor: DRRI intreruptor de bara (Cod: 50BF);
declasare la defect intre intreruptor de bara (deconectat) si reductor de curent
adiacent: "end fault" (Cod: EF).

in cazul validarii de catre unitatea distribuita REB500 a DRRI intreruptor racord,
acesta va trimite semnal pe conductor de Cu catre C60 si mai departe, via FO,
acest semnal este transmis catre D60 montat in dulapul din statia 110kV pentru
declansare. In acelasi timp, sunt deconectate de catre unitatea centrala si
intreruptoarele adiacente barei.
intreruptorul de unitate este deschis; in acest caz unitatea distribuita REB500
de declansare si in acelasi timp se va transmite semnal de declansare catre
intreruptor 110kV, de aceeiasi maniera ca mai sus;
sau "end fault" pentru intreruptorul median (in cazul transformatorului 0-5134-
T1);
startare DRRI ambele grupe pentru intreruptorul median la "end fault";
terminalul comunica cu unitatea centrala prin intermediul unui singur port de
comunicatie pe FO;
64 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA

RET521 - s-au prevazut cate un dispozitiv de deconectare pe fiecare intreruptor,
astfel incat sa se poata anula impulsul de declansare separat pe fiecare
intreruptor si dispozitive de deconectare pentru anularea impulsului de start DRRI
C60 - terminalul dispune de doua porturi de comunicatie pe FO pentru
transmiterea directa a semnalelor de declansare pe fibra optica dedicate catre
terminalele din statia 110kV; terminalul preia si informatia de declansare prin releu
Buchholtz de la terminalele din 110kV pentru declansarea intreruptoarelor de
400kV (pe ambele bobine de declansare) si startarea ambelor grupe de DRRI.
Pentru inhibarea semnalului de declansare s-au prevazut dispozitive de
deconectare pe ambele intreruptoare de 400kV.
intreruptor.

Grupa2 de protectie se constituie din urmatoarele terminalele numerice: T60, D60,
DRS-CBB.
5.4.2.1. Functii de protectie implementate in terminalul T60

protectii tehnologice (Cod: TRB).
5.4.2.2. Alte functii indeplinite de terminalul T60:

supraveghrerea circuitelor de curent;
osciloperturbograf;
pornirea DRRI;
65 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
transmiterea impulsurilor de interdeclansare;
NOTA1: .Orice declansare prin protectie de la T60 va determina blocarea RAR
NOTA2: Canalele de teledeclansare sunt realizate pe 2 perechi de FO dedicate
pentru teleprotectie
5.4.2.3. Pornire DRRI de catre T60

Declansarea prin protectie se realizeaza trifazat, si terminalul va realiza si
pornirea DRRI-ului pentru ambele grupe de DRRI. Pornirea DRRI-ului se va
realiza ca urmare a declansarii datorita urmatoarelor tipuri de protectii:
protectii tehnologice (Cod: TRB).

50P si 50N);
51P si 51N);
protectia maximala homopolara directionata (Cod: 67N)
protectia la supratensiune temporizata (Cod: 59)
5.4.2.5. Alte functii indeplinite de terminalul D60:

blocarea actionarii automatizarii de RAR la conectarea liniei pe defect ("line
66 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
pickup");
supraveghrerea circuitelor de curent (Cod: CT Sup);
osciloperturbograf;
pornirea DRRI;
transmiterea impulsurilor de interdeclansare;
NOTA1: Orice declansare prin protectie de la D60 va determina blocarea RAR
NOTA2:. Canalele de teledeclansare sunt realizate pe 2 perechi de FO
dedicate pentru teleprotectie.

(PDB+DRRI)
declansare la defecte de tip "end fault" (Cod: EF).
NOTA: Declansarea intreruptoarelor adiacente se va realiza pe ambele bobine de
declansare prin intermediul releelor de declansare de tip MVAJ.

in cazul validarii de catre unitatea distribuita DRS-CBB a DRRI intreruptor
racord, acesta va trimite semnal pe conductor de Cu catre D90 si mai departe,
via FO, acest semnal este transmis catre terminalul D60 montat in dulapul de
pe partea de 110kV, in vederea declansarii intreruptorului. In acelasi timp, sunt
deconectate de catre unitatea centrala si intreruptoarele adiacente barei.
blocarea actionarii protectiei diferentiale de bare la defecte in zona dintre
intreruptor de unitate si transformatorul de curent amplasat in celula de racord
("end fault") cand intreruptorul de unitate este deschis; in acest caz unitatea
distribuita DRS-CBB va declansa ambele bobine ale intreruptorului median prin
intermediul releelor de declansare si in acelasi timp se va transmite semnal de
67 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
declansare la intreruptor 110kV, de aceeiasi maniera ca mai sus;

blocarea automatizarii de RAR pentru intreruptorul median la declansare prin
diferentiala de bara, DRRI sau "end fault"
startare DRRI ambele grupe pentru intreruptorul median la "end fault";
terminalul comunica cu unitatea centrala prin intermediul a doua porturi de
comunicatie pe FO;

T60, D60 -s-au prevazut cate un dispozitiv de deconectare pe fiecare intreruptor,
astfel incat se poate anula impulsul de declansare separat pentru fiecare
intreruptor si dispozitive de deconectare pentru anularea impulsului de start DRRI
intreruptor de la alta celula adiacenta, unitatea distribuita DRS-CBB va primi
semnal de declansare de la unitatea centrala. S-au prevazut cate un dispozitiv de
5.4.3. Protectie/ControlComanda-110kV
Urmatoarele terminale numerice sunt montate in acest dulap: D60, 2xC60 peimul
avand rolul de interdeclansari, iar al doile C60 rol de preluare a pozitiilor
echipamentelor primare din statia de 110kV, in acord cu Anexa 10-Interfaces ; de
la nivelul dulapului se pot da comenzi catre echipamentele primare 110kV prin
intermediul unui MMI touch screen color fabricatie KEP , tip 850.
Comenzile manuale se realizeaza de la nivelul dulapului cu interblocajele in
functiune. Exista si posibilitatea in conditii de specilale de suntare a conditiilor de
blocare. Comenzile manuale se pot realiza de la acest nivel daca cheia
Local/Distanta este pe pozitia "Distanta". Comanda manuala a intreruptorului se
poate realiza cu sincronizare sau fara. Acest lucru este stabilit de pozitia cheii de
sincronizare:
Pozitia 1-Sincronizare Anulata;
Pozitia 2-Sincronizare Activa.

protectie distanta cu 5 zone (Cod: 21);
68 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA

50P si 50N);
51P si 51N);
protectia maximala de curent homopolar directionata (Cod: 67N);
5.4.3.2. Alte functii indeplinite de D60:

blocare distanta la lipsa tensiune si pendulatii (conform Anexa 7-Tripping
Matrix);
supraveghrerea circuitelor de curent si tensiune;
osciloperturbograf;
terminalul este integrabil;
terminalul dispune de porturi de comunicatie pe FO pentru transmiterea directa
a semnalelor de declansare catre intreruptoarele din statia de 400kV ;
declansarea automata aintrerupatorului 110kV atunci cand ambele
intrerupatoare din 400kV sunt deconectate.

D60 - anularea semnalelor de declansare si start DRRI se realizeaza prin
dispozitive de deconectare; preluarea semnal supratemperatura si de la releu
gaze (cuva principala si cuva comutator ploturi)
C60 - terminalul folosit pentru interdeclansari dispune de doua porturi de
comunicatie pe FO pentru transmiterea directa a semnalelor de declansare catre
intreruptoarele din statia de 400kV ;
69 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
70 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
5.5. Protectia bobinei de compensare
Din punctule de vedere al asigurarii redundantei sistemului de protectie,

terminalele numerice sunt distribuite in doua grupe:

Grupa1 se constituie din terminalele numerice de tip RET521 utilizat pentru
protectia racordului aerian de conectare a bobinei la sistemele de bare colectoare,
un T60 pentru declansarea la defecte in bobina si REB500 (PDB Bara 1), REB500
(PDB Bara2).
5.5.1.1. Functii de protectie implementate in terminalul RET521

protectia diferentiala racord aerian (Cod: 87T);
protectia maximala de curent intantanee pe faza (Cod: 50P);
5.5.1.2. Alte functii indeplinite de RET521:

osciloperturbograf;
pentru integrarea terminalului in SCADA , semnalele se preiau pe conductoare
de Cu de catre T60;
parametrizabil de la distanta pe suport FO, urilizand protocolul SPA (protocol
proprietar ABB) si pachetul software CAP540.
Terminalul numeric RET521 va fi capabil sa sesizeze defectele aparute in zona

racordurilor aeriene de legatura la sistemele de bare colectoare. Eliminarea
defectului este realizata cu ajutorul protectiei diferentiale de bare REB500, a carei
unitate distribuita va sesiza si ea un curent de defect la un defect pe racordul
aerian intre reductoarele de curent dinspre bare (T41 si T44 pentru BC1, respectiv
T51 si T54 pentru BC2) si intreruptorul bobinei. In consecinta, defectul sesizat de
catre unitatea distribuita si semnalul primit de la RET521 va conduce la
declansarea intreruptoarelor adiacente sistemului de bare la care functioneaza
bobina (via unitate centrala PDB Grupa 1 si unitatile distribuite amplansate in
celelalte celule). Se realizeaza in acest fel o redirectionare a impulsului de
71 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
declansare dat de catre unitatea distribuita la intreruptorul bobinei Q0 catre toate

intreruptoarele adiacente obtinandu-se declansare instantanee a sistemului de
bare pe care functioneaza bobina la defecte din zona racordurilor aeriene.

protectia diferentiala longitudinala (Cod 87T);
protectia diferentiala la defecte monofazate in bobina (Cod 87G);
protectia maximala de curent intantanee pe faza si homopolara (Cod 50P/50N);
protectia maximala de curent temporizata pe faza si homopolara (Cod
51P/51N);
protectii tehnologice (Cod TPB).
5.5.1.4. Alte functii indeplinite de T60:

osciloperturbograf;
Preluarea informatiilor de declansare de la RET531 si integrarea acestora in
SCADA

La declansarea prin protectie de la T60, terminalul va realiza si startarea DRRI-
ului. Acest lucru se realizeaza prin prevederea a doua contacte de iesire, avand in
vedere faptul ca si pentru automatizarea de DRRI sunt prevazute doua grupe de
DRRI: REB500 si DRS-BB. Pornirea DRRI-ului de catre T60 se va realiza ca
urmare a declansarii datorita urmatoarelor tipuri de protectii:
protectia diferentiala longitudinala;
protectia diferentiala la defecte monofazate in bobina;
protectia maximala de curent intantanee;
protectia maximala de curent temporizata;
protectii tehnologice (Cod: TPB).
72 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA

(PDB+DRRI)
declansare rezerva la refuz intreruptor: DRRI intreruptor (Cod: 50BF);
eliminarea defectelor de tip "enf fault".

osciloperturbograf;
terminalul comunica cu unitatea centrala prin intermediul unui port pe FO

Grupa2 se constituie din terminalele numerice de tip T60 utilizat pentru
declansarea bobinei la defecte in cuva, si DRS-CBB (PDB Bara1), DRS-CBB
(PDB Bara 2):

protectia diferentiala longitudinala (Cod 87T);
protectia diferentiala la defecte monofazate in bobina (Cod 87G);
protectia maximala de curent intantanee pe faza si homopolara (Cod 50P/50N);
protectia maximala de curent temporizata pe faza si homopolara (Cod
51P/50N);
5.5.2.2. Alte functii indeplinite de T60:

osciloperturbograf;
terminalul este integrabil SCADA;
73 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA

Pornirea ambelor grupe de DRRI T60 se va realiza ca urmare a declansarii
datorita urmatoarelor tipuri de protectii (in acord cu Anexa 7-Tripping Matrix):
protectia diferentiala longitudinala;
protectia diferentiala la defecte monofazate in bobina;
protectia maximala de curent intantanee;
protectia maximala de curent temporizata;
5.5.2.4. Functii protectie implementate in unitatea distribuita DRS-BB

(PDB+DRRI)
eliminarea defectelor de tip "end fault" prin insumarea curentilor folosind
insumarea curentilor si declansarea barei la care este conectata bobina.
5.5.2.5. Alte functii indeplinite de unitatea distribuita DRS-BB

osciloperturbograf;
NOTA: Pentru anularea declansarilor de la protectii si start DRRI sunt utilizate

dispozitive de deconectare.
74 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
5.6. Controlul celulelor de 400kVComanda echipamentelor

primare 400kV
5.6.1. Prezentare Genarala
Comanda echipamentelor primare 400kVControlul celulelor de 400kV este realizat

prin intermediul terminalelor numerice C60. Pentru fiecare intrerupator sunt
prevazute doua terminale C60 datorita faptului ca: tensiunile de sincronizare sunt
diferite de masura tensiune pe element protejat (LEA, racord CNE si
Transfoarmatoare); numarului mare de informatii preluate de la echipamentele
primare si realizarea unei redundante privind comanda intrerupatorului. Un
terminal C60 denumit BCU principal este utilizat pentru comanda intrerupatorului
cu conditii de sincronism 1 sau fara conditii de sincronism iar alt terminal C60
denumit extensie este utilizat pentru comanda intrerupator cu conditii de
sincronism 2, ca rezerva pentru comanda locala a intrerupatorului in cazul
defectarii BCU principal, si comanda separatoarelor si cutite de legare la pamant.
De notat ca intrarile de tensiune de sincronizare ale C60 main si C60 extensie
sunt alimentate din infasurari separate ale reductoarelor de tensiune. Pentru
celula mediana a unui diametru se utilizeaza tot doua terminale C60, primul este
utilizat pentru comanda echipamentelor primare iar al doilea pentru comnada
intrerupatorului cu conditii de sincronizare 2, ca rezerva de comanda intrerupator
si DRRI intrerupator median. Informatiile culese din camp necesare controlului
sunt prezentate in Anexa 11-I/O List. Se disting urmatoarele tipuri de dulapuri de
control:
celula linie, racord unitate, transformator 0-5134-T1;
celula mediana (diametrele 1, 2, 3);
celula mediana (diametrele 6, 8, 9);
celula bobina de reactanta (duametrele 4 si 5)
cele aferente echipamentelor primare ale LEA, Racord Unitate, transformator,
spre barele colectoare
cele aferente echipamentelor primare ale LEA, Racord Unitate, transformator,
75 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
aferente intreruptorului median (diametrele 1, 2, 3)

cele aferente echipamentelor primare ale LEA, transformator, aferente
intreruptorului median (diametrele 6, 8, 9)
cele aferente echipamentelor primare ale Bobinei de compensare (diametrele
4, 5)
Prezentarea echiparii dulapurilor de control este prezentata in Anexa 5 Panel
details
Interfata cu utilizatorul la nivel de dulapcelula de comanda (MMI) este un ecran
color cu cristale lichide-touchscreen de fabricatie KEP (tip 1500), care afiseaza
schema monofilara a unui diametru. Acesta este montat in dulapul de comanda
echipamente primare Median. Comunicatia intre BCU-urile pentru fiecare
intrerupator si MMI se realizeaza prin conductoare de Cu si interfata fizica de
comunicatie RS485. Selectia unui element primar pentru a fi comandat se
realizeaza prin "apasarea" usoara a ariei elementului respectiv ceea ce va
conduce la aparitia unei ferestre de dialog ce permite alegerea si confirmarea
comenzii de catre operator, dorita a fi realizata. De la nivelul ecranului sunt
permise urmatoarele:
Vizualizare marimi electrice;
Comanda 1: comenzile date vor tine cond de interblocaje;
Comanda 2: comenzile date NU vor tine cond de interblocaje (fiind in
responsabilitatea operatorului corecta manevrare a echipamentului
primar).
NOTA1: Conform dorintei TE prin utilizarea unui singur ecran MMI de comanda
pe diametru defectarea unei unitati de comanda din cadrul unui diametru va
conduce la imposibilitatea realizarii oricarei comenzi pe acel dimetru din cabina
de relee prin intermediul ecranului MMI. Cu exceptia elementelor controlate de
unitatea de comanda defecta celelalte echipamente primare vor putea fi comndate
de la nivelele superioare: Camera de comanda sau dispecer.
NOTA2: Functia de comanda redundanta a intrerupatoarelor se pastraza fiind
independenta de MMI.
Permisia de control de la MMI va fi posibila numai daca cheia de Local/Distanta

(exista o singura cheie Local/Distanta la nivel de diametru, montata in dulapul de
control median) este pe pozitia "Local". In cazul in care cheia de Local/Distanta
este in pozitia "Distanta", va fi permisa comanda echipamentelor numai din
Camera de Comanda sau Dispecer.
Sistemul de interblocaje realizat in statia CNE Cernavoda este un sistem distribuit
realizat la nivelulul fiecarei unitati de comanda. Fiecare unitate de control are
implementate ecuatiile de interblocaje la nivel diametru cat si generale de statie
conform Anexei 9 Interblocaje
Acest model de implementare determina urmatoarele avantaje de securitate:
Este independent de sistemul central. Chiar in cazul defectarii sistemului
76 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
central interblocajele raman active

Este independent de sistemul de comunicatii dintre sistemul central si celule.
Functia de interblocaje se aplica si comenzilor venite de la nivele ierarhice
superioare (DET) si sau alt Master -in cazul concret Cernavoda din CNE.
Defectarea unei unitati de comanda nu afecteaza sistemul de inteblocaje
generale pentru terminalele de comanda ramase in functiune. n acest caz, se
va putea realiza comanda celorlalte celule n condiii de siguran i securitate,
cu interblocajele generale de la nivel de staie i cu cele de la nivel de celul n
funciune
Logica de interblocare este realizata prin ecuatii logice de la nivelul fiecarui BCU.
Cheia de Local/Distanta conditioneaza toate celelalte chei -RAR, teleprotectie FO,
teleprotectie TIF, Sincronizare
In fiecare dulap de control este montat un releu de blocare anclansare intreruptor
excitat de la protectii (conform Anexa 7-Tripping Matrix). Acest releu va deschide
ambele polaritati (+ si -) ale circuitele de anclansare. Releul se reseteaza de catre
personalul de exploatare actionand butonul de reset montat pe fata fiecarui dulap.
Anclansarea sincrona a intreruptorului este indeplinita de terminale de tip C60, si
acest lucru se va realiza cu verificarea lipsei tensiune si linie scoasa de sub
tensiune "dead line" si control sincronism. Se dispune de doua setari diferite de
realizare a anclansarii cu control sincronism prezente in terminale numerice
diferite (C60 principal si C60 extensie): Sincro1 si Sincro2.
In fiecare dulap de comanda este montata o cheie cu trei pozitii pentru anularea
sau validarea anclansarii cu control sincronism, Anulat, Sincro1 sau Sincro2, in
modul urmator:
Pozitia 1-anclansare fara control sincronism (cheia revine de pe pozitia1 pe
Pozitia 2);
NOTA: O singura comanda este posibila dupa alegerea regimului cu anularea
conditiilor de sincronizare. Dupa executarea comenzii se revine automat la
regimul Sincro 1.
Pozitia 2- anclansare cu control sincronism considerand prima grupa de setari

pentru sincronizare (pozitia cheii este stabila);
Pozitia 3-anclansare cu control sincronism considerand a doua grupa de setari

pentru sincronizare (pozitia cheii este stabila);
Validarea pozitiei cheii de sincronizare se realizeaza numai daca cheia de
Local/Distanta este pe pozitia "Local" in caz contrar valizarea modului de
anclansare a intreruptorului se va realiza din Camera de Comanda sau de la
Dispecer.
77 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
NOTA1: Anularea anclansarii sau deconecatrii intreruptorului se realizeaza prin

intermediul dispozitivelor de deconectare.
NOTA2: Pentru comanda fiecarui intrerupatorului este asigurata redundanta prin

BCU extensie. Astfel in situatia in care BCU principal se defecteaza devin active (
si numai in aceste conditii) doua butoane existente pe panoul terminalului BCU
extensie denumite User1 si User2 (Conectare/ Deconectare). Cu aceste se poate
realiza conecata deconecta intrerupatorul in caz de defectare a BCU principal.
NOTA3: Comenzile de conecatre deconecatre se realizaza cu control sincronism

2.
5.6.2. Interfata grafica comanda celula MMI 1500
MMI1500 este interfata om masina la nivelul cabinelor de protectie (celula), fiind

dispo0nibil cate unul pe fiecare diametru fiind amplasat in dulapul de comanda
pentru intrerupatorul median.
NOTA1: Aceasta solutie, adica un singur punct de comanda per diametru a fost
implementata ca urmare a cererii exprese a Transelectrica la Sedinta de Inginerie
nr 2.
NOTA2: Pentru comanda elementelor T1 si T2 din dulapurile E01+R respectiv
E02+R din CNE au fost prevazute ecrane MMI850, similare ca functii si
implementare cu MMI1500 dar cu diagonala mai redusa.
MMI 1500 este un display grafic color de tip LCD cu comanda prin atingere. Este
destinat utilizarii in medii industriale.
Reprezinta interfata om masina, putand fi folosit cu majoritatea Automatelor
Programabile existente. Afisaza obiecte grafice, mesaje, si date conform
programului in prealabil incarcat. De asemenea realizeaza schimb de informatii cu
automantul programabil cu care este conectat (BCU celula), afisand pe ecran
informatiile primite. Comenzile se preiau prin atingerea ecranului conform
programului rezident. Ecranul MMI 1500 este prevazut cu un substrat rezistiv
(touch sceen) astfel incat comenzile se pot executa prin atingerea suprafetei
ecranului, pe obiectele afisate.
Programarea displayului se realizeaza cu un PC cu ajutorul programului Easy
Builder Screen Editor ce ruleaza pe o platforma Windows.
MMI 1500 poate accepta o larga gama de protocoale de comuncatie utilizate in
sistemele industraiale.
Este prevazut cu optiuni programabile de autoprotejare a ecranului dupa
expirarea unui timp si are de asemnea incorporat un buzer pentru confirmarea
78 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
preluarii comenzii.
MMI-1500 a fost programat astfel incat sa afiseze schema monofilara specifica
pentru fiecare diametru. Este conectat la BCU-urile dintr-un diametru din fiecare
dulap prin intermediul unei conexiuni RS 485.
Ecranul principal este ecranul de pornire, in care este prezentata schema
monofilara a diametrului. Pornind de la acest ecran se pot realiza toate functiile de
comanda de la nivel de celula, aferente respectivului diametru, se pot vizualiza
masuri, activa si dezactiva interblocaje, si stabili nivele de securitate de acces.
Ecranul principal este de asemenea ecranul in care se revine dupa autoprotejare.
MMI-1500 este programt cu optiunea de autoprotejare, ce va stinge lampa de
iluminare din spatele LCD, pentru conservarea acesteia, daca nu este folosit o
perioda mai mare de circa 5 minute. La prima atingre ecranul se ilumineaza
fereastra afisata fiind Ecranul principal, revenindu-se si la nivel minim de acces.
Exista trei nivele de securitate.

Nivel vizualizare- prin care sunt accesibile ecranul principal si ecranul de
masuri. In acest nivel se intra automat dupa o perioada de timp in care ecranul
nu este folosit. Practic dupa circa 5 minute se intra intr-o secventa de
conservare a ecranului, lampa de fundal a ecranului se stinge (acesta devine
intunecat) si odata cu acesta se intra in primul nivel de acces. La prima
atingere ecranul devine luminos, nivelul de acces fiind Vizualizare.
Nivel Comenzi 1. In acest nivel operatorul poate executa comenzi cu
echipamentele primare. Toate comenzile se vor executa numai daca sunt
indeplinite conditiile de interblocare la nivel de celula si statie. Toate BCU-urile
dintr-o statie comunica intre ele independent de sistemul central, asigurandu-se
astfel accesul la toate informaiile din statie. In acest fel in fiecare BCU sunt
asigurate atat conditiiile de interblocare generale de statie cat si cele specifice
de celula. Prin apasarea butonului Parola Acces pe ecran va fi disponibila o
tastatura prin care se poate introduce parola necesara nivelului Comenzi 1.
Nivel acces Comenzi 2: In acest nivel sunt ignorate toate conditiile de
interblocare atat cele locale cat si cele generale de statie. Pe ecran va aparea
tot timpul mesajul BLOCAJE DEZACTIVATE.
Atentie la acest nivel operatorul trebuie sa ia masuri speciale de verificare
inaintea executarii unei comenzi. Este recomandat ca acest nivel de acces sa fie
utilizat numai in situatii exceptionale.
79 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
5.6.3. Dulap comanda 400kV aferent celulelor LEA, Racord U1,U2 si

transformatoare T1, T2Dulap control celula linie, unitate, transformator
In dulap sunt montate urmatoarele echipamente: doua terminale C60 cu rol de

BCU, MMI si contor electronic Landis&Gyr ZMQ202. Ambele terminale sunt
inegrabile in SCADA, parametrizabile si configurabile de la distanta.
5.6.4. Dulap controlcomanda mediana (diametrele 1, 2, 3)aferente

echipamentelor primare ale LEA, Racord Unitate, transformator, aferente
In dulap sunt montate urmatoarele echipamente: doua terminale C60 (unul cu rol
de BCU, celalat cu rol de DRRI-Grupa 2 pentru intreruptor median), REB 500
(DRRI-Grupa 1), MMI. Ambele terminale sunt inegrabile in SCADA,
parametrizabile si configurabile de la distanta.
Ambele grupe de DRRI sunt startate de catre protectii si la validarea DRRI
intreruptor median se va trimite impuls de declansare catre propriu intreruptor si la
intreruptoarele dinspre bare. In acelasi timp, se va trimite impuls de declansare si
catre capetele opuse in scopul deconectarii tuturor susrselor ce alimenteaza
defectul. In Anexa 7-Tripping Matrix este aratat modul de deconectare a
intreruptoarelor.
5.6.5. Dulap comanda control celula mediana (diametrele 6, 8,

9)aferente echipamentelor primare ale LEA, transformator, aferente
In dulap sunt montate urmatoarele echipamente: doua terminale C60 (cu rol de
BCU), REB500, DRS-CBB, MMI.

(PDB+DRRI)

in cazul validarii de catre unitatea distribuita REB500 a DRRI intreruptor, acesta
va trimite impuls de declansare a intreruptorului din capatul opus; transmiterea
acestui semnal se realizeaza numai daca separatorul de linie este inchis.
80 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
Unitatea centrala va declansa toate intreruptoarele adiacente;

intreruptorul de median este deschis; in acest caz unitatea distribuita REB500
va declansa ambele bobine ale intreruptorului de bara prin intermediul releelor
de declansare MVAJ si in acelasi timp se va transmite inpuls de declansare la
intreruptorul din capatul opus daca separatorul de linie este inchis;
sau "end fault" in cazul diametrelor 8 si 9;
terminalul comunica cu unitatea centrala pe un port de comunicatie pe FO;

(PDB+DRRI)

in cazul validarii de catre unitatea distribuita DRS-CBB a DRRI intreruptor,
acesta va trimite impuls de declansare a intreruptorului din capatul opus;
transmiterea acestui semnal se realizeaza numai daca separatorul de linie este
inchis. Unitatea centrala va declansa toate intreruptoarele adiacente;
intreruptorul de median este deschis; in acest caz unitatea distribuita DRS-CBB
va declansa ambele bobine ale intreruptorului de bara prin intermediul releelor
de declansare MVAJ si in acelasi timp se va transmite inpuls de declansare la
intreruptorul din capatul opus daca separatorul de linie este inchis;
sau "end fault" in cazul diametrelor 8 si 9;
terminalul comunica cu unitatea centrala doua porturi de comunicatie pe FO;
5.6.6. Dulap comanda control bobina de reactanta BC1 so BC2,aferente

echipamentelor primare ale Bobinei de compensare (diametrele 4, 5)
In dulap sunt montate urmatoarele echipamente: doua terminale C60 cu rol de
81 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
BCU, MMI, contor electronic Landis&Gyr ZMQ202 si dipozitivul de conectare

sincron bobina Siemens PSD01. Ambele terminale sunt inegrabile in SCADA,
parametrizabile si configurabile de la distanta.
Un BCU este utilizat pentru comanda elementelor proprii diametru. Masura U,Q
bobina si pentru realizarea functiei de Automatizarea de tensiune pentru
conectarea/deconectarea bobinei. Al doilea BCU este utilizat pentru comanda si
masura celula Masura bara 1( in dulapul BC1) si Masura bara 2( in dulapul BC2)
Pe langa cheia de Local/Distanta sunt prevazute doua chei:Automatizare
tensiune Oprita/Pornita si PSD In Functiune/Scos din Functiune, chei care sunt
active numai pe pozitia Local a cheii Local/Distanta.
Logica Automatizare Tensiune implementata in BCU comanda Bobina este

prezentata in Anexa 12
Pentru bobina este prevazuta si o cheie cu revenire pentru comanda deconectarii
bobinei prin intermediul unui releul auxiliar ca o masura de asiugurare
suplimentara.
In plus de la MMI se poate realiza si comanda bobinei cu suntarea PSD in cazul in
care acesta se defecteaza.
NOTA: Conectarea/deconectarea bobinei de compensare se realizeza controlat in
apropierea trecerii prin zero a tensiunii/curentului. Acest lucru este realizat de
catre PSD01 de fabricatie Siemens.
82 FDS_V1.1_Ro.doc
CERNAVODA
ANEXE
83 FDS_V1.1_Ro.doc

Sistemul de Protectie Comanda Control Manual - V1.1 - Ro PDF

Загружено:

Сведения о документе

Оригинальное название

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Sistemul de Protectie Comanda Control Manual - V1.1 - Ro PDF

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

STATIA 400kV SISTEMUL DE PROTECTIE, COMANDA-CONTROL

Project: C40-CERNAVODA 400kV SUBSTATION

Document: PT Memoriu Tehnic (FDS)

3.1.1. Procesoarele de timp real -FEP.................................................................. 16

5.2.3.3. Pornire DRRI de catre D60 ..................................................................... 50

5.4.2.5. Alte functii indeplinite de terminalul D60:................................................. 65

Arhitectura sistemului oferit este prezentat in Anexele 1-4 (iSCS

Sistemul este alcatuit din trei subsisteme:

Conceptul de conducere al statiei este realizat pe o structura distribuita orientata

Sistemul master D200 comunica cu echipamentele de comanda si protectie din

acest scop fiind prevazute si doua Switchuri de retea industariale autosensing

Unitatile care realizeaza comanda si supravegherea unei linii, transformator, etc.,

Echipamentele de conducere locale (la nivelul celula) vor fi amplasate n

Sistemul de metering este prevazut cu un calculator distinct complet separat de

2.1. Cosideratii Generale

Comunicatia dintre elementele distribuite si sistemul central este realizata prin

Dulapuri de comunicatie amplasate in fiecare cabina de relee concentreaza tot

2.2. Reteaua Ethernet 100BaseFx and 10BaseFX

in alt terminal din retea. Timpul de acces, comunicatie si prelucarea garantat de

2.2.1. Ruggedswitchtm RSG2100

Dispozitivele RSG2100 sunt proiectate a functiona in statiile electrice unde s-au

Familia de switch-uri RSG2100 ofera 2 sau 3 nivele de caracteristici de retea sau

Arhitectuta de tip inel cu protocol RSTP

2.3. Reteaua IEC 870-5-103 .

2.4. Comunicatiile cu DEN

Conform cerintelor din CS comunicatia cu DEN (DET) se realizeaza pe protocolul

2.5. Comunicatia cu servele PowerLink din CNE U1,U2

2.6. Reteaua de mentenanta

2.7. Reteua de sincronizare IRIG-B

NOTA: Terminalele UR sunt prevazute cu un mecansim de suntare a repetorului

2.8. Retea FO CNE

In plus pentru integrarea in sistemul SCADA echipamentele de protectie si control

Tot pe acest principiu este realizata si trimiterea de impulsuiri de declansare

siguranta in functionare ridicata.

3. SISTEMUL CENTRAL DE CONDUCERE

3.1.1. Procesoarele de timp real -FEP

Sistemul propus este bazat pe familia de calculatoare de proces dedicate

Sistemul este in configuratie redundanta, sunt utilizate doua sasiuri D200

1 port mentenanta RS232 pentru programul de mentenanta numit

contacte : +/-12, +/- 24 , +/- 41 , +/- 125 , +/- 250 V c.c.

32 de perechi iesiri de comanda tip declansare/anclansare (T/C) sau 16

3.1.2. Servele HMI

Ca servere se vor utiliza doua servere HP

mentinuta o baza de date identica a sistemului prin legatura seprata destinata

3.1.3. Statiile de operare

Statia de operare ruleaza pe PC HP sub sistemul de operare Windows 2000, cu

3.1.4. Serverele de lucru CNE

3.1.5. Sistemul de sincronizare GPS

Precizia timpului este mentinuta utilizand un echipament Arbiter System Model

Forma semnalului IRIG-B

Antena GPS si cablu aferent

In sistem sunt conectate si doua imprimante printr-un print server HP.

3.1.7. Calculatorul de Mentenanta

Calculatorul de mentenanta este conectat la reteaua sistemului si este utilizat

conecteze la fiecare terminal de conducere si protectie si sa schimbe reglajele

Nota: Din motive de securitate procedura de conecatre la calculatorul de

NOTA: Sistemul de metering este un sistem independent si va fi trata intr-un

Software este divizat n doua grupe principale: software de sistem si software de

3.2.1. Software de sistem

3.2.2. Software de aplicatie

3.2.2.1. Functiunile softwareului de aplicatie

5. Prezinta operatorului prin intermediul unei interfete grafice datele achizitionate.

3.2.2.2. Functiuni de baza SCADA