CANCERUL

Nu exista o definitie simpla si exacta a cancerului. Etimologia cuvantului provine din limba greaca KARKINOS, ceea
ce inseamna crustaceu. In general termenul de cancer se refera la un grup de afectiuni caracterizate prin cresterea
anormala si necontrolata a unei sau unui grup de celule, care invadeaza tesuturile inconjuratoare si care se pot
imprastia (metastaza) la distanta de tesutul sau organul in care s-au format.
Pentru medic cuvantul cancer inseamna evolutia unei tumori care distruge local si la distanta organele sanatoase ale
individului atins de aceasta boala. Pentru histolog sau anatomopatolog, cancerul reprezinta tesut de neoformatie care
infiltreaza structurile sanatoase din care s-a dezvoltat. Pentru biolog inseamna o modificare a sistemelor de reglare a
cresterii si diferentierii celulelor normale care devine periculoasa pentru restul celulelor.
Cancerul este rezultatul multiplicarii dezordonate a celulelor. Putem intelege acest lucru, cercetand procesele care au
loc in celulele sanatoase. Corpul uman este alcatuit din diferite tesuturi fiecare din ele fiind formate din milioane de
celule. Acestea sunt dispuse intr-o maniera ordonata, fiecare tesut in parte avand propria sa structura si arhitectura
celulara. Ele se supun unor reguli generale care permit functionarea normala a intregului, adica a organismului.
FACTORII CE PROVOACA CANCERUL
Tutun 30%
Infectii 10%
Alimentatie nesanatoasa 33%
Factori legati de sanatatea reproducerii 7%
Profesie 4%
Lumina solara si radiatiile ionizante 3%
Poluare 2%
Produsi industriali 1%
Medicamente si proceduri medicale 1%
Aditivi alimentari 1%
Alcool 2%
Factori necunoscuti 6%
DIVIZIUNEA CELULARA
In unele tesuturi, celulele se pierd in mod constant din cauza uzurii generale, fiind inlocuite printr-un proces de
diviziune celulara. In tesuturile normale,diviziunea si moartea celulara sunt controlate prin mecanisme specifice.
Celulele canceroase se divid intr-un mod necontrolat, numarul lor crescand pana cand formeaza o tumora ce devine
vizibila clinic. Pe langa inmultirea extrem de rapida, celule canceroase sunt incapabile sa se organizeze intr-un mod
adecvat, iar masa de tesut care ia nastere nu are caracteristicile unui tesut normal.
BENIGN SAU MALIGN
Nu toate tumorile sunt cancerose. Desi celulele unei tumori se inmultesc intr-un mod necontrolat, ele pot fi benigne
sau maligne. Cele benigne pot avea aproape aspectul unui tesut normal, atunci cand sunt privite la microscop.
Acestea cresc si comprima sau deplaseaza tesuturile invecinate, dar nu le invadeaza. Tumorile benigne de marimi
mai reduse nu dau simptomatologie si pot fi neglijate; cele mai mari se indeparteaza, de preferat dupa ce diagnosticul
de benignitate a fost stabilit.
Celulele tumorii maligne (celulele canceroase) se inmultesc in interiorul unui tesut sanatos,invadand tesuturile din
vecinatate si de la distanta. Aceste celule se raspandesc in intreg organismul gazda, cauzand in final moartea.
Cuvantul "malign" inseamna "rau"; in contrast cu "benign" care inseamna "inofensiv". Ambele descriu aparitia si
evolutia celor doua tipuri de tumori in lipsa tratamentului.
Celulele canceroase iau nastere din celulele sanatoase ale organismului, o singura celula canceroasa fiind uneori
suficienta pentru dezvoltarea unei tumori. Cu toate acestea, transformarea unei celule sanatoase intr-una canceroasa
se realizeaza treptat, cuprinzand mai multe etape de-a lungul mai multor ani de zile. Cu trecerea fiecarei etape celula
se modifica si devine din ce in ce mai putin receptiva la mecanismele normale de control al organismului.
Cancerele sunt clasificate in functie de celula de origine. Cele care provin din celule epiteliale, cum ar fi pielea si
intestinele, sunt denumite carcinoame; cele care provin din structurile de sustinere, spre exemplu cartilaj, oase si
muschi, poarta numele de sarcoame. Carcinoamele sunt mult mai des intalnite decat sarcoamele, probabil datorita
faptului ca celulele epiteliale se divid mai des.
Capacitatea celulelor canceroase de a se raspandi in interiorul organismului este cea care cauzeaza gravitatea
acestei boli. Din fericire, etapele in care are loc procesul de raspandire sunt ordonate, cancerul extinzandu-se initial in
tesuturile din apropiere. Acest lucru produce leziuni locale care, cu trecerea timpului, cauzeaza simptome.
CUM SE EXTINDE CANCERUL?
In etapa urmatoare, celulele incep sa se desprinda de tumora mama, strabat membranele conjunctive, apoi peretii
vaselor limfatice sau sangvine patrunzand in circulatia limfatica celulele canceroase ajung initial in ganglionii limfatici,
structuri cu rol imun. Sunt invadati initial ganglionii regionali, adica cei mai apropiati de tumora. O mare parte din
celule sunt omorate la acest nivel; aceasta reprezinta etapa de invazie locoregionala a cancerului.
MUTATII GENOMICE SI CROMOZOMIALE

Intreaga lume vie si orice fiinta , inclusiv omul , reprezinta rezultatul larg proces de evolutie.Evolutia naturii
, care s-a produs in trei miliarde de ani, a fost posibila datorita a trei factori principali : mutatiile ,
recombinarea genetica si selectia naturala.Mutatia cu un termen mai larg , schimbarea este un atribut
al tuturor fiintelor vii. Acestea toate au capacitatea de a transforma si astfel de a se schimba , de a se
transforma si astfel de a evolua . Mutatia este, de fapt, raspunzatoare in mare masura de varabilitatea lumii
vii. Prin mecanismul de recombinare genetica, diferitele gene mutante formeaza programe genetice noi,
care sunt practic nelimitate.
Selectia naturala pastreaza si favorizeaza numai pe acei indivizi din fiecare generatie care sunt mai bine
adoptati gratie programului lor genetic, program care corespunde si raspunde cel mai bine conditiilor de
mediu in care acestia traiesc, se hranesc si se reproduc. Evident ca acesti indivizi vor avea posibilitatea sa
produca si un numar mai mare de descendenti. Indivizii cu programe genetice nefavorable se pierd treptat
si prin faptul ca se reproduc in numar mai mic.
Mutatiile aceste schimbari bruste care au loc in materialul genetic al unui individ si care se transmit
ereditar reprezinta intr-adevar sursa de variatie si temelia pe care se cladeste evolutia. Ele se
acumuleaza in timpul a zeci de mii de generatii, pe parcursul formarii si constituirii speciei respective.
Desigur insa ca nu orice mutatie care apare este pastrata. Eliminarea mai ales a mutatiilor nefavorabile
este cu atat mai activa, cu cat specia este mai veche si mai adaptata mediului. Speciile mai noi, la care
bagajul genetic nu este suficient de stabilizat, pastreaza in numar mai mare genele mutante care nu sunt
utile.
Acestea vor fi treptat inlaturate , pe masura ce specia evolueaza, prin fenome- nul de selectie
naturala. Prin urmare, intregul set de gene, sau genotipul fiecarei specii de astazi, este rezultatul final al
unei epoci de evolutie. Odata for- mat insa, acesta nu inseamna ca fondul genetic ramane neschimbat. O
specie care ar avea un fond genetic invariabil, care nu ar suferi deci mutatii, nu s-ar putea schimba si nici
dezvolta si evolua. Flexibilitatea setului de gene al unei specii permite acesteia sa supravetuiasca unor
conditii de viata modificate si deci sa evolueze.
Mutatiile pot aparea spontan cu o anumita frecventa in mod natural la orice fiinta vie sau pot fi rezutatul
inducerii experimentale cu ajutorul diferitilor agenti mutageni. Fie ca sunt naturale sau induse, ele pot
afecta practic orice organ al planetei sau al animalului respectiv. Omul nu este nici el ferit de aceste
schimbari si este supus acelorasi efecte pozitive sau negative dupa cum mutatiile sunt folositoare sau
daunatoare.
Primile observatii numeroase insa au fost facute mai ales in secolele XVIII-XIX, cand cultura
plantelor si cresterea animalelor au luat o mare dezvoltare. In aceasta perioada, numerosi cultivatori au
decis o suma de mutatii care apareau spontan. Charles Darwin a avut meritul de a fi cules toate aceste
observatii si totodata de a fi sescris el insusi multe alte exemple de variatii naturale.
Fenomenul a fos observat de asemenea de catre fondatorul geneticii, Gregor Mendel. Dupa cum se stie,
Mendel a elaborat legile sale efectuand studii asupra formelor mutante de la mazare. El a cercetat modul
de transmitere la descendenti a sapte caractere ale acestei plante. Fiecare caracter era determi- nat de
existenta unui factor dominanta sau recesiva. Forma recesiva nu era insa altceva decat o mutatie a
formei dominante.
Intr-adevar, gena mutanta apare de fapt printr-o schimbare a genei normale, a tipului salbatic. In
acest fel, un organism poate prezenta fie ambele gene normale, fiind un homozigot dominant, fie o gena
normala si una modificata, fiind un heterozigot, fie ambele gene mutante, fiind un homozigot recesiv.
Mendel insa nu folosea termenul de mutatie.Notiunea de mutatie a fost data in anul 1901 de olandezul
Hugo de Vries, care a avut marele merit de a sugera chiar producerea de mutatii artificiale care sa fie
folosite in ameliorarea plantelor si animalelor. La scurt timp dupa elaborarea notiunii de mutatie, in 1904,
acelasi mare cercetator propune folosirea razelor X in producerea mutatiilor artificiale, insistand asupra
importantei acestui fapt. El arata ca un studiu serios al fenomenului si al legilor mutatiei ar fi un mare
interes pentru ameliorari, care ar avea posibilitatea in acest fel sa obtina plante si animale cu caractere noi,
superioare.
 Acidul ribonucleic-ARN

1.ARN mesager
- transcris de ARN polimeraza sub forma de ARN mesager precursor ce
contine extroni (segmente noninformationale),exoni (segmente
informationale)
- in urma prelucrarii enzimatice vor fi eliminate segmente
noninformationale ARN mesager matur ce va copia informatia genetica
de pe ADN si o transporta la ribozomi unde dicteaza ordinea de
asamblare a aminoacizilor

2.ARN de transfer
- transporta aminoacizi din citoplasma la locul de sinteza(la ribozomi) si
se constituie mai intai ca ARN precursor ce va fi prelucrat enzimatic ARN
de transport matur cu o structura particulara (are si secvente
monocatenare cu portiuni bicatenare)
- pe o bucla - ANTICODON - = o tripleta de baze azotate complementare
cu aminoacidul pe care il transporta

3.ARN ribozomal
- Intra in sinteza ribozomilor si are rol important in sinteza proteinelor
- Se constituie din proteinele ribozomale si ARN de la nivelul nucleului
- Gena sau segm pt. ARN ribozomal ce trebuie copiat se gaseste intr-un
nr. mare de copii =ADN repetitiv

4.ARN viral
-reprezinta informatia genetica a virusului si a virozelor avand in general
structura manocatenala cu dispunere liniara sau circular
-ex: HIV, Ebola, Mozaicul Tutunului

5.ARN nuclear mic

-este prezent in structura nucleului cellular contribuind la buna functionare
a acestuia .