UNELE MODIFICĂRI PRIVIND DATAREA ŞTAMPILELOR
AMFORISTICE ALE RHODOSULUI DESCOPERITE
ÎN MEDIUL BARBAR AL SPAŢIULUI NORD-VEST PONTIC
Ca şi oricare ştiinţă, arheologia nu este o ştiinţă
statică, ci se află într-o dezvoltare perpetuă, în
urma apariţiei a noi date, noi artefacte, noi reali-
zări, noi descoperiri.
Epigrafia amforistică, în special cea grecească,
suportă în permanenţă noi modificări, în urma
cărora, uneori, rezultă noi clasificări, noi revizuiri
de cronologii, uneori foarte radicale.
Studiul publicat de autorul acestor rânduri în
2007 Amforele greceşti în mediul barbar nord-
vest pontic în sec. VI - începutul sec. II a. Chr.
a cuprins la compartimentul ilustraţii un catalog,
consistent, de ştampile amforistice, printre care
s-au numărat circa 70 de ştampile de Rhodos.
Ştampilele acestui centru mediteraneean au fost
selectate, din totalitatea pieselor de epigfragie
amforistică, încă la începutul sec. XIX, datorită
similitudinii subiectelor de pe ştampile cu mone-
dele acestui centru. De obicei, ştampilele Rhodo-
sului sunt aplicate pe ambele toarte ale amforei
şi conţin trei elemente de bază: numele preotu-
lui eponim cu prepoziţia respectivă ΕΠΙ, numele
producătorului şi numele lunii calendarului rho-
dean. În majoritatea cazurilor aceste elemente
sunt plasate pe toarte diferite, pe una, de obicei,
era aplicata ştampila eponimică, pe alta – cea a
producătorului.
Primele aprecieri cronologice ale ştampilelor am-
foristice de provenienţă rhodeană s-au făcut circa
un secol în urmă. Printre primii cercetători care
au oferit aproape concomitent prima clasificare a
ştampilelor rhodeene au fost B. Grakov şi V. Gra-
ce. În anii ‘70 ai sec. XX cercetătoarea americană
publică ultimele sale elaborări privind clasificarea
cronologică a ştampilelor acestui centru (Grace,
Savvatianou-Petropoulacou 1970, 286; Grace
1974), care în linii mari au fost acceptate de majo-
ritatea cercetătorilor.
Conform acestei clasificări, apariţia ştampilării de
către magistraţi la Rhodos revine sfârşitului sec.
IV a. Chr., iar hotarul dintre grupele I şi II, care
Tyragetia, s.n., vol. III [XVIII], nr. 1, 2009, 267-276.
Natalia Mateevici
marchează apariţia în legendă a denumirii lunii,
poate fi datat nu cu 275 a. Chr., ci cu sfârşitul ani-
lor ‘40 ai sec. III a. Chr. (Grace 1974, 194).
Mai târziu, în clasificarea cronologică a V. Grace
au fost introduse modificări de către cercetătorii
J.-Y. Empereur (Empereur, 1990, 111) şi G. Fin-
kielsztejn (Finkielsztejn 1995, 179-196). Cercetă-
torul din Israel G. Finkielsztejn, în una din ulti-
mele lucrări ale sale privind tema în cauză (Fin-
kielsztejn 2001), a revăzut clasificarea anterioară,
propunând o revizuire a începutului ştampilării
la Rhodos. Mai mult decât atât, el a încercat să
ofere, în unele cazuri, şi datări absolute privind
activitatea unor magistraţi, şi chiar evoluţia acti-
vităţii acestora, luându-se în consideraţie faptul
că perioada de activitate a unui funcţionar de stat,
precum era magistratul, era de un an. Pentru eva-
luarea datării absolute, G. Finkielsztejn a utilizat
diferite metode, atât numismatice, cât şi istorice.
Bineînţeles, că ordinea aranjării eponimilor şi da-
tările absolute ale activităţii lor, propuse de către
savantul din Israel, vor fi încă revăzute şi comple-
tate, dar este clar, că s-a pus o bază solidă pentru
o cercetare serioasă ulterioară.
• grupa Ia – 304-271 a. Chr. Apariţia aşa-numi-
telor proto-ştampile;
• grupa Ib – 270-247 a. Chr. Este grupa în care
apar primele ştampile în formă de „button”,
Activitatea producătorului Εΰφρων. Începutul
activităţii producătorului ‛Ιεροτéλης şi a eponi-
milor din Koroni;
• grupa Ic – 246-235 a. Chr. Producătorii
‛Ιεροτéλης şi ’Άξιος. Începutul activităţii pro-
ducătorului Ζëνων I, până la apariţia în legen-
dă a denumirii lunii anului;
• grupa IIa – 324-220 a. Chr. Apariţia în legen-
dă a denumirii lunii. Activitatea producătorului
‛Ιεροτéλης, sfârşitul activităţii producătorului
Ζëνων I, începutul activităţii producătorului
Θεúδωρος;
• grupa IIb – 219-210 a. Chr. Sfârşitul activită-
ţii producătorului ‛Ιεροτéλης, continuarea ac-
267
 II. Materiale şi cercetări
tivităţii producătorului Θεúδωρος. Apariţia în
ştampile a emblemei „capul lui Helios”;
• grupa IIc – 209-199 a. Chr. Apariţia ştampile-
lor grupei „pseudo-button”. Sfârşitul activităţii
producătorului Θεúδωρος;
• grupa IIIa – 198-190 a. Chr. Începutul datări
complexului de la Pergam;
• grupa IIIb – 189-182 a. Chr. Complexul din
Pergam;
• grupa IIIc – 181-176/174 a. Chr. Complexul
din Pergam, până la apariţia ştampilelor com-
plementare în atelierul lui Δημοκρáτης I;
• grupa IIId – 175/173-169/167 a. Chr. Comple-
xul din Pergam;
• grupa IIIe – 168/166-161 a. Chr. Complexul
din Pergam. Ştampilele complementare din
atelierul lui Δημοκρáτης I;
• grupa IVa – 160-153 a. Chr. Atestarea activită-
ţii atelierului lui Θε©μναστος;
• grupa IVb – 152-146 a. Chr. Activitatea lui
Θεúμναστος;
• grupa Va – 145-133 a. Chr. Strat atestat cu pe-
rioada de după asediul Corinthului şi al Karta-
genei;
• grupa Vb – 132-121 a. Chr. Activitatea produ-
cătorului Ευφρáνωρ II;
• grupa Vc – 120-108 a. Chr. Strat atestat cu cu-
cerirea Marissei (a. 111 a. Chr.);
• grupa VI – 107-86 a. Chr. Până la ocuparea
Delosului şi a Atenei în anii 88- 86 a. Chr.;
• grupa VIIa – 85-40 a. Chr. Apariţia noilor for-
me de amfore. Ocuparea Rhodosului;
• grupa VIIb – 40-30 a. Chr. Perioada de după
cucerirea Rhodosului până la constituirea Im-
periului.
Întrucât actualmente această clasificare cronolo-
gică este acceptată de majoritatea cercetătorilor în
domeniul amforologiei (cel mai înverşunat opo-
nent al ei fiind cercetătorul rus Ju.S. Badal’jantz
(Бадальянц 2000), considerăm de datoria noas-
tră de a accepta noua clasificare, care la rândul ei
va duce, inevitabil la o nouă datare a ştampilelor
deja publicate, iar aceasta din urmă va însemna
revizuirea activităţii comerciale ale Rhodosului,
în special a perioadei de pătrundere şi răspândire
a mărfurilor acestui polis în debuşeul barbar din
regiunea vizată.
Astfel, situl cu cea mai timpurie prezenţă a Rho-
dosului rămâne în continuare aşezarea de la Cio-
bruciu, începutul importului rhodean revenind
268
ştampilelor din grupul „button” aparţinând pro-
ducătorului Μíκυθος (nr. 1) care, conform noii
clasificări cronologice, ar activa între anii 50 şi
posibil anii ‘20 sec. III a. Chr. Importul amforelor
de Rhodos la aşezarea Ciobruciu decurge pe par-
cursul întregului secol III a. Chr. – finisând cu anii
cu anii ‘40/ sfârşitul sec. II a. Chr. Cel mai impor-
tant reper pentru stabilirea datei finale a prezen-
ţei Rhodosului la Ciobruciu sunt două ştampile de
producător, una aparţinând lui Λασíων (nr.57),
activitatea căruia a decurs în cadrul grupei a V-
a şi ştampila producătorului ’Oνáσιμος (nr. 48)
care, conform ultimelor estimări cronologice, ac-
tivase fructuos in grupele V şi chiar VI. Întrucât
perioada care cuprinde aceste doua grupe crono-
logice este prea mare pentru activitatea unui pro-
ducător, e posibil ca aceasta să fi decurs între a
doua jumătate a sec. II a. Chr. şi, se prea poate, în
ultimii ani ai sec. II a. Chr. Cu siguranţă această
piesă de epigrafie amforistică reprezintă cea mai
târzie atestare a importului grecesc în interfluviul
Nistru-Prut. Piesele din tumulul 14 de la Hlinoaia,
Dubăsari (nr. 7-9), se încadrează în subgrupa IIc
(209-199 a. Chr.). Cele mai timpurii exemplare de
la Ciurea datează cu 219-210 a. Chr., iar cele mai
târzii revin perioadei cuprinse între anii 145-108
a. Chr., această data finală fiind susţinută de cea
mai reprezentativă piesă de la acest sit – ştam-
pila producătorului Δαμóφιλος (nr.46). Ştampila
de la Borniş oferă o datare şi mai exactă, conform
ultimelor evaluări cronologice oferite de G. Fin-
kielsztejn, activitatea magistratului ´ Ξενοφáνης
revine anului 189 a. Chr. Unele modificări crono-
logice au suferit şi ştampilele rhodeene de la Satu
Nou II (Novoselskoe II). Astfel ştampila magis-
tratului Φιλωνíδας datează cu anul 233 (subgrupa
IIa), iar ştampila eponimului Γóργων, activitatea
căruia a decurs în subgrupa IV a (anii 160-153 a.
Chr.). O datare revăzută a primit-o şi ştampila de
la Boroseşti, care pare a fi aparţinut magistratului
Tεισαγóρας, activitatea căruia a decurs în perioa-
da dintre 142-141 a. Chr. O altă datare, decât cea
oferită anterior, au primit-o şi ştampilele de la
Holmskoe, care aparţineau unei şi aceleiaşi amfo-
re, una fiind ştampilă eponimică, alta – de produ-
cător. Bineînţeles, că ştampila de magistrat oferă
datarea mai exactă, (întrucât activitatea produ-
cătorului este de o durată mai lungă decât cea a
eponimului) – între anii 160-153 a. Chr.
Analizând noile datări cronologice putem deduce
că importul amforelor ştampilate de Rhodos înce-
 N. Mateevici, Unele modificări privind datarea ştampilelor amforistice ale Rhodosului descoperite în mediul barbar

pe mai târziu decât se considera anterior – cu anii 6. ™πì [Ξενó-

΄70 ai sec. III a. Chr. (cu toate că datarea pătrun-
derii vinului de Rhodos în mediul barbar al aces-
tei regiuni oferită anterior rămâne neschimbată:
sfârşitul sec. IV - începutul sec. III a. Chr.). Mari
schimbări a suferit limita inferioară a pătrunderii
Rhodosului în regiune. Dacă până nu demult se
considera că relaţiile cu lumea grecească se înche-
ie spre sfârşitul sec. III - începutul sec. II a. Chr.
(ca reper fiind luate ştampilele sinopeene şi cele
de Rhodos), actualmente, ghidându-ne după noua
cronologie a ştampilelor de Rhodos, putem afirma
că aceste relaţii continuă şi până la mijlocul sec.
II, şi ceva mai sporadic, şi în a doua jumătate a lui.
Aceeaşi analiză a pieselor de epigrafie amforistică
arată că apogeul relaţiilor comerciale ale Rhodo-
sului cu lumea barbară din regiune revine anilor
΄80-’60 ai sec. II a. Chr. Circa 45 % din ştampile-
le descoperite aparţin grupei III, perioadei datate
după renumitul „complex de la Pergam”.
11. [Μικú]θου
Ciobruciu, ştampilă de producător, circula-
ră, „button” – grupa. Legenda retrogradă. Pro-
ducătorul Μíκυθος activase în grupele I-II.
2. ™πì Nικα
[σα]γóρα
’Α[ρταμιτíου]
Ciurea, ştampilă eponimică rectangula-
ră. Magistratul Nικασαγóρας este atestat în
subgrupa IIa.
3. [™πì] Φιλý[νιδα]
Satu Nou II (Novoseľskoe II), ştampilă
eponimică circulară. Magistratul Φιλωνíδας
din subgrupa IIa. Придик 1917, 20, nr. 404;
Canarache 1957, nr. 605; Buzoianu 1992, 144,
nr. 269.
4. ™[πì Νι]κασαγó[ρα Ύακι]νθíου
Сiobruciu, ştampilă circulară a magistratu-
lui Nικασαγóρας 1 , subgrupa IIa. Grace 1985,
45, nr. 2, pl. 1/2; Buzoianu 1980, 133, nr. 32.
5. ™πì Ξε[νó] –
[φαν]τ[ος]
’Αγρι[ανíου]
Ciurea, ştampilă eponimică rectangulară.
Magistratul Ξενóφαντος 1 din subgrupa IIb.
Canarache 1957, nr. 586; Брашинский 1984,
199, Т. 11/ 7.
1
Dorim pe această cale sa aducem mulţumiri dlui dr. Nathan
Badoud (Franţa) pentru observaţiile făcute şi informaţia ofe-
rită privind unele piese din lotul dat.
φ[αντος].
’Αρτα[μιτíου]
Ciurea, ştampilă eponimică rectangulară.
Magistratul Ξενóφαντος 1 din subgrupa IIb.
Lungu 1994, 145, nr. 44.
7. Πεδαγειτνú / ου
Δίσκου
Hlinoaia (Slobozia), tum. 14. Ştampilă de
producător, rectangulară. Activitatea produ-
cătorului Δíσκος 1 a decurs pe parcursul gru-
pei II. Denumirea lunii se află pe primul rând.
8. ™πì (I)ερéως
’Αριστωνíδα
Hlinoaia (Slobozia), tum. 14. Ştampilă
rectangulară a magistratului ’Αριστωνíδας,
subgrupa IIc.
9. ™πì ’Αρχοκρá(τευς)
Δι[οσθ]ύου
Hlinoaia (Slobozia), tum.14. Ştampilă
rectangulară a magistratului ’Αρχοκρáτης 1,
subgrupa IIc.
10. [™πì Μ]υτιýν/ος (floare de rodie)
Satu Nou II (Novoseľskoe II), ştampilă
circulară aparţinând eponimului Μυτíων din
subgrupa IIc. Buzoianu, Cheluţă-Georgescu
1998, 75, nr.124.
11. ™πì Ε©φρανóρος
Ciobruciu, ştampilă circulară aparţinând
eponimului Ε©φρáνωρ 1, subgrupa IIc. Гетов
1995, nr. 162.
12. ™πì ΄Αριστωνíδα
Ciobruciu, ştampilă circulară a magistratu-
lui ’Αριστωνíδας, subgrupa IIc.
13. ™πì Aρχο
κρáτευς
Ciobruciu, ştampilă rectangulară a magis-
tratului ’Αρχοκρáτης 1, subgrupa IIc.
14. [™πì Θéσ]τορος
Θε[σ]μοφορíος
Curči, ştampilă rectangulară, a eponimului
Θéστωρ, subgrupa IIIa (anul 192 a. Chr.)
15. ™πì Θéσ[τορος]
Άγριανíου
Ciobruciu, ştampilă rectangulară, a epo-
nimului Θéστωρ, subgrupa IIIa (anul 192 a.
Chr.).

269
 II. Materiale şi cercetări

16. ™πì Ξενοφáνευς 25. ™πì

[ Άγρ]ιανí[ου] Συμμáχου
Floare de rodie ’ Αρταμιτíου
Ciobruciu, ştampilă circulară a magistratului Ciobruciu, ştampilă rectangulară a eponi-
Ξενοφáνης, subgrupa IIIb (anul 189 a. Chr.). mului Σúμμαχος, subgrupa IIId.
Acelaşi magistrat la Buzoianu 1992, 157, pl. 26. ™πì [’Αρ]ατοφáν[ευς]
324; Buzoianu 1980, 133, nr. 33 cu alte luni.
Floare de rodie
17. [™πì ] Ξενοφáνευς Ciobruciu, ştampilă circulară a magistratu-
[Ύακιν]θíου sau [Σμιν]θíου lui Αρατοφáνης 1, subgrupa IIIe.
Borniş, ştampilă rectangulară, a eponimului 27. ™πì
Ξενοφáνης, subgrupa IIIb. Шелов 1975, nr. ’Αριστοδáμου
166; Беккер 1863, 25, nr. 29; Nilsson 1909, ’Υακινθίου
464, nr. 340/6. Ciurea, ştampilă rectangulară a eponimului
18. ™πì Κρατ[í]δα ’Αριστóδαμος 2, subgrupa IIIe. N – retrograd.
Ύακινθ[í]ου Acelaşi eponim la Buzoianu 1992, 157, pl. VI/
Ciobruciu, ştampilă rectangulară, a eponi- 304, 302, 301 (cu alte luni); Buzoianu 1980,
mului Κρατíδας, subgrupa IIIb. 131, nr. 18.
19. [™πì ] Tιμασ[α]- 28. ™πì ’Aγεσ
[γ]óρα [τρá]του
Δαλú[ου] [Βαδρο]μíου
Ciobruciu, ştampilă rectangulară, a eponi- Ciurea, ştampilă rectangulară a eponimului
mului Tιμασαγóρας, subgrupa IIIb. Lungu ’Aγéστρατου 2, subgrupa IIIe (anul 161 a. Chr.).
1990, 216; Buzoianu 1992, nr. 266; Buzoianu 29. Διον[υ]σíο[υ]
1980, 133, nr. 41. Ciobruciu, ştampilă rectangulară a produ-
20. сunună ™πì Τιμ cătorului Διονúσος 2, grupa III. Nilsson 1909,
α[σα]γóρα nr. 177/3, 4.
Ciobruciu, ştampilă rectangulară, a eponi- 30. [Δα]μοκρáτ[ευς]
mului Tιμασαγóρας, subgrupa IIIb. Atelierul ( floare de rodie )
lui Φιλαίνιος. Ciobruciu, ştampilă circulară a fabricantu-
21. capul lui ™[πì] Ξεν lui Δαμοκρáτης 1, grupa III. Canarache 1957,
Helios [ο]φáνευς 515-517; Buzoianu 1980, 135, nr. 15-19; Lun-
Ciobruciu, ştampilă rectangulară, a eponi- gu 1994, 146, nr. 51.
mului Ξενοφáνης, subgrupa IIIb. 31. Δαμ[οκρáτευς]
22. capul lui ™πì Αιν[η] (floare de rodie)
Helios [σιδ]áμο[υ] Ciobruciu, ştampilă circulară a fabricantului
Ciobruciu, ştampilă rectangulară, a eponi- Δαμοκρáτης 1, grupa III.
mului Αινησíδαμος 2, subgrupa IIIc. 32. Δ[αμο]κρá[τευς]
23. ™πì Καλλι (floare de rodie)
κρáτ[ε]υς Ciobruciu, ştampilă circulară a fabricantului
’Αρ[ταμι]τíο[υ] Δαμοκράτης 1, grupa III.
Ciobruciu, ştampilă rectangulară, a epo- 33. [’Αρισ]τοκρáτευ(ς)
nimului Καλλικρáτης 2, subgrupa IIIc (anul Câte o steluţă în fiecare colţ
177/175 a. Chr.). Conovici, Irimia 1991, 163, Ciobruciu, ştampilă rectangulară a producă-
nr. 271 (nu este indicată luna). torului ’Αριστοκρáτης, grupa III. Canarache
24.™[πì Θ]εαι 1957, nr. 618.
[δëτ]ου 34. ’Αριστοκρáτευς
’Αρταμιτíου Câte o steluţă în fiecare colţ
Ciurea, ştampilă rectangulară, a eponimului Ciobruciu, ştampilă rectangulară a producă-
Θεαíδητος, subgrupa IIId. torului ’Αριστοκράτης, grupa III.

270
N. Mateevici, Unele modificări privind datarea ştampilelor amforistice ale Rhodosului descoperite în mediul barbar

1 2

3 4

5 8
7
6

11 12
10

13
14 15

16

17
18

19

20

21 22

23 24
25

27
26
28

271
 II. Materiale şi cercetări

35. Φιλαινíου Satu Nou II (Novoseľskoe II), ştampilă

Ciobruciu, ştampilă rectangulară a producă- rectangulară a magistratului Γóργων, subgru-
torului Φιλαíνιος, grupa III. Canarache 1957, pa IVa. Canarache 1957, nr. 559.
nr. 651. 45. ™πì Τιμοδíκου
36. A Κα[ρν]εíου
Ciurea, ştampila secundară, în cadran pătrat. Satu Nou II (Novoseľskoe II), ştampi-
Acest tip de ştampilă apare la sfârşitul sec. III - lă rectangulară a magistratului Τιμóδικος,
începutul sec. II a. Chr. si, de obicei, secunda o subgrupa Va.
ştampilă circulară, aplicată pe aceiaşi toartă. 46. [Δα]μοφíλου
37. [’Ρο]δíππου torţă Ciurea, ştampilă rectangulară a producăto-
Ciobruciu, ştampilă rectangulară a producă- rului Δαμóφιλος, grupa V.
torului Ρóδιππος, grupa III. Придик 1917, 32, 47. ™πì [ιε]ρ[éω]ς
nr. 819. Tει[σαγóρ]α
38. Τιμα[κρáτευς] Βαδ[ρο]μíου
Boroseşti, ştampilă rectangulară a magistra-
[και]
tului Tεισαγóρας, subgrupa Va.
‘Hρακλεíτο[υ]
Ciobruciu, ştampilă rectangulară de produ- 48. ’Oνα
cător. Asociaţie rară a doi producători din gru- σíμου
pa III. Finkielsztejn 2001, p. 205. Ciobruciu, ştampilă rectangulară a produ-
cătorului ’Oνáσιμος din grupele V-VI. Nilsson
39. Máρ[συα]
1909, nr. 345; Придик 1917, 113, nr. 293-294;
Σμι[νθíου]
Rădulescu, Bărbulescu, Buzoianu 1987, 58,
Ciurea, ştampilă rectangulară a producătoru- pl. II/8; Conovici, Irimia 1991, 161, nr. 257.
lui Μαρσúας, grupele III/IV. Buzoianu 1980,
137, nr. 32-33; Buzoianu, Cheluţă-Georgescu 49. Θεσμοφορíου E
1983, 166, 29 (cu altă lună); Grace, Savvatia- Ciobruciu, ştampilă circulară. În denumirea
nou-Petrapoulakou 1970, 413; Шеллов, 1975, lunii apare sigma lunară. Posibil o
nr. 401. ştampilă din grupul „button”?. Probabil nu-
mele producătorului este redat printr-o
40. ’Αν[τιμá]χου singură literă(?) „E”.
[caduceu]
50. ™[πì] ..ν… Πεδα[γειτνύου]
Ciurea, ştampilă rectangulară a producăto-
rului ’Αντíμαχος, grupele III-IV. Беккер 1868, floare de rodie
Ciobruciu, ştampilă circulară. Ar pute fi o
228, nr. 3.
ştampilă de magistrat
41. Σαραπιýνος
51. ...α..θαικ..
Steluţe în cele patru colţuri
floare de rodie
Ciurea, ştampilă rectangulară a producăto-
Ciurea, ştampilă circulară.
rului Σαραπíων, grupele III-IV. Беккер 1868,
51, nr. 17. 52. [ι]
floare de rodie
42. [™πì ιερéως]
Ciurea, ştampilă circulară.
Γóργονος
’Αγριανíου 53. ..ρ..oς
Holmskoe, ştampilă rectangulară a magis- floare de rodie
tratului Γóργων, subgrupa IVa. Ciobruciu, ştampilă circulară.
43. ‘Iερýνος 54. ..γó[ρ]ου..
Holmskoe, ştampilă rectangulară a producă- floare de rodie
torului ‛Ιéρων, grupele IV/V. Шелов 1975, nr. Ciobruciu, ştampilă circulară.
366-367. 55. Β[...........]
44. [™]πì Γóργ- (floare de rodie )
ωνος Ciurea, ştampilă circulară.

272
N. Mateevici, Unele modificări privind datarea ştampilelor amforistice ale Rhodosului descoperite în mediul barbar

29 30
32
31

34
33 35

36
37 39
38

40

41 42

43 44 46
45

47 48
49 50

51 53 54
52

273
 II. Materiale şi cercetări

58

57
55 56

59
60 61 62

64 66
63 65

56. .α.. ™πì Α[.....] 62. [Φιλ]α[ι]νíου

Satu Nou II (Novoseľskoe II), ştampilă Ciobruciu, ştampilă rectangulară. Ştampilă
circulară de magistrat. de producător. Φιλαί]νιος activase în cadrul
57. [Λ]ασíω[ν] grupei a III-a.
Ciobruciu, ştampilă circulară de producător, 63. ...υς
cu sigma – lunară, omega – cursivă. Satu Nou II (Novoseľskoe II), ştampilă
Producătorul Λασíων activase în grupa a V-a. rectangulară.
58. [™πì Kλε... 64. E...μ
Ciobruciu, ştampilă circulară de magistrat. ’Αρτα[μιτíου]
Există mai multe variante de citire. Čauš, ştampilă rectangulară.
59. ... κλε... 65. Δωροθ[éου]
Ciobruciu, ştampilă circulară. În lipsa vreu- Ciobruciu, ştampilă rectangulară de produ-
nui indiciu privind apartenenţa ei la magis- cător. Producătorul Δωρόθεος activase în
trat, ne este greu să ne pronunţăm asupra unei cadrul grupelor III/IV.
variante de citire a ştampilei date, întrucât 66. Κα[ρνεíου]
(daca luăm în consideraţie că literele ramase
™π[ì ] ...….
prezintă începutul numelui) în epigrafia am-
Crasnaia, ştampilă rectangulară.
foristică a Rhodosului există nouă magistraţi
şi patru producători numele cărora au aceleaşi 67. …αναιχ..
litere iniţiale. floare de rodie
Crasnaia, ştampilă circulară.
60. Πιαδής ??????
Ciobruciu, ştampilă rectangulară. 68 ..ν..νεαδ.o..δε
Ciobruciu, ştampilă circulară.
61. …υο..ομτνου ???
Ciobruciu, ştampilă rectangulară.

274
 N. Mateevici, Unele modificări privind datarea ştampilelor amforistice ale Rhodosului descoperite în mediul barbar

Bibliografie
Buzoianu 1980: L. Buzoianu, Ştampile rhodiene de la Edificiul roman cu mozaic. Pontica XIII, 1980, 119-139.
Buzoianu 1992: L. Buzoianu, Importurile amforice la Tomis în perioada elenistică. Pontica XXV, 1992, 99-165.
Buzoianu, Cheluţă-Georgescu 1983: L. Buzoianu, N. Cheluţă-Georgescu, Ştampile de amfore inedite de la
Callatis. Pontica XV, 1983, 149-188.
Buzoianu, Cheluţă-Georgescu 1999: L. Buzoianu, N. Cheluţă-Georgescu, Noi ştampile amforice de la Callatis.
Pontica XXXI, 1999, 49- 98.
Canarache C. Importul amforelor ştampilate la Istria (Bucureşti 1957).
Empereur 1990: J.-Y. Empereur, La cronologie des amphores rhodiennes à ľ époque hellénistique. In: Actes du
Deuxième colloques scientifique sur la céramique (Athènes 1990).
Finkielszteijn 1995: G. Finkielszteijn, Chronologie basse des timbres amphoriques rhodiens et évaluation des
exportations d’amphores. In: Acta Hyborborea, vol. 5, 1995, 279-296.
Finkielszteijn 2001: G. Finkielszteijn, Chronologie détaillée et révisée des éponymes amphoriques rhodiens de
270 à 108 av. J.-C. Premier bilan. BAR, Intern, ser. (Oxford 2001).
Grace 1956: V. Grace, Stamped Wine Jar Fragments. Hesperia, Suppl. X, 1956, 113-189.
Grace 1974: V. Grace, Revision in Early Hellenistic Chronology. In: Mitteilungen des Deutschen Archeologischen
Instituuts (Athenische Abteilung), Bd. 89, 1974.
Grace, Savvatianou-Petropoulacou 1970: V. Grace, M. Savvatianou-Petropoulacou, Les timbres ampho-
riques grecs. In: Exploration archéologique de Delos, XXVII (Athènes 1970), 277- 381.
Lungu 1990: V. Lungu, Nouvelles données consernat la cronologie des amphores rhodiennes de la fin du III-e
siècle - au debut du II-e siècle av. J.- C. Dacia N.S. 34, 1990, 216.
Lungu 1994: V. Lungu, Amforele ştampilate din nordul Dobrogei. Pontica XXVI, 1994, 133-155.
Nilsson 1909: M. Nilsson, Timbres amphoriques de Lindos. In: Exploration Archéologique de Rhodos, V (Co-
penhague 1909).
Rădulescu, Bărbulescu, Buzoianu 1987: A. Rădulescu, M. Bărbulescu, L. Buzoianu, Importuri amforice la
Albeşti (jud. Constanţa): Rhodos. Pontica XX, 1987, 53-77.
Бадальянц 2000: И.С. Бадальянц, Эллинистический Родос. Керамические клейма как исторический
источник. Проблемы. Решения. Дополнение к IOSPE III (Москва 2000).
Беккер 1863: П.В. Беккер, О надписях на ручках греческих амфор и древней черепице. ЗOOИД 5, 1863,
18-75.
Беккер 1868: П.В. Беккер, Новая коллекция надписей на ручках древнейших сосудов найденных в Южной
России. ЗООИД 7, 1868, 3-84.
Брашинский 1984: И.Б. Брашинский, Методы исследования античной археологии (Ленинград 1984).
Гетов 1995: Л. Гетов, Амфори и амфорни печати от Кабиле (IV-II в. пp. н.е.) (София 1995).
Граков 1939: Б.Н. Граков, Клейменная керамическая тара эпохи эллинизма как источник для истории
производства и торговли. В: Архив ИА РАН, 1939, р. 2, д. 538.
Придик 1917: Е. Придик, Инвентарный каталог клейм на амфорных ручках и горлышках и на черепицах
Эрмитажного собрания (Петроград 1917).
Шелов 1975: Д.Б. Шелов, Керамические клейма из Танаиса III-I вв. до н.э. (Москва 1975).

Some changes in the chronology of the Rhodos amphorae seals discovered

in the barbarian surroundings of the Northwestern Pontic space
Abstract
A new chronological classification of the Rhodos seals, discovered at the barbarian sites from the Northwestern
Pontic space and published initially in our monograph, is offered in the article.
The Greek amphorae from the Northwestern Pontic barbarian surroundings of 6th- beginning of the 2nd centuries
BC. The need to re-publish the Rhodos seals was motivated by the findings of the new investigations regarding the
chronology of the Rhodesian sealed amphorae, which resulted in the elaboration of a new chronology by the Israeli
researcher G. Finkielszteijn and which are accepted nowadays by most of the amphorologists as a working instru-
ment. According to this chronology, the Rhodesian sealed amphorae’s appearance in the Northwestern Pontic
barbarian surroundings occurs in the period of the 70ies-40ies of the 3rd century BC. The analysis of the Rhodos
seals presented in this study makes possible affirming that the final date of the penetration of this Mediterranean
center’ goods can be considered the second half of the 2nd century BC and not the beginning of the same century as
regarded before.

275
 II. Materiale şi cercetări

Некоторые изменения датировок родосских клейм, выявленных в варварской

среде Северо-Западного Причерноморья

Резюме
В данной статье представлены новые хронологические определения родосских клейм, выявленных в вар-
варской среде Северо-Западного Причерноморья, и опубликованные раннее в монографии, вышедшей в
2007 году. Необходимость передатировки данных клейм была обусловлена появлением новой хронологи-
ческой классификации, разработанной в последние годы исследователем из Израиля Г. Финкильштейном,
и на данный момент принятой для работы большинством амфорологов мира.
Согласно данной хронологии, появление клейменных родосских амфор в Северо-Западном Причерно-
морье, и в частности, в варварской среде этого региона, приходится на период между 270-247 гг. Анализ
родосских клейм позволяет утверждать, что прекращение ввоза родосских товаров в указанный регион
приходится на вторую половину II века до Р.Х. (ранее этой границей было принято считать начало II века
до Р.Х.).
06.02.2009

Dr. Natalia Mateevici, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, st. 31 August, 121-A, Chişinău,
Republica Moldova, e-mail: amforaelada@yahoo.com

276